E parau haapii i faahohoahia ra.pdf
- extracted text
-
i
;iîSdifii
giiiiiiiiilS
;
■
mW
','■>!
•"*«;]
M'
l
■
!'*■
f'k
>«
î
■■
r
S
»
l
'
11
■
;
:
!
I
:
1■
®»M
m
WM.PX'U
•
'
'
î
;
■
;
;
'■
•
.■
E
I
fâi
FAAEOEOAEIA RA,
imitera i te touarâ,
I TE TAIO I TE PARAIT.
Te Jiaapii ra te Metua i tolna Tamarii.
NEIA
I
TE
NENEIBAA
TOTAIETI
I KAIATEA.
Te liopoi ra te aeto i te arenio i nia i Mna
ofaaraa.
A
E
F
H
1
M
N
0
F
R
T
Y
V
a
e
f
h
1
ni
n
o
P
r
t
V
u
1
2
0
4
<5
0
T
8
9
©
TE MAU EETA I TE EEO
PAPAA.
Aa
Bb
Ce
Dd
Ee
Ff
Gg
Hh
li
Jj
Kk
El
Mm
Nn
Oo
Pp
Qq
Rr
S.s
Tt
Uu
Yv
Ww Xx
Yy
Zz
&
£
Te mau reta i te
Tahiti nei.
reo
AEFHIMNO
I»
Aa
Ee
Ff
Il
T
TE
RETA
I TARI A.
Ii
Mm
MAU
IIli
Rr
Tt
I
Uu
V
Nn
Oo
Pp
Vv
Te mau reta
faaunauna.
la <fe <!( lit 31 Jtta fit ®o fp
gr II ttt ©tt
TE MAU
^ <ge
/ x.
RETA E
TE MAU
NUMERA PAPAl.
^ $4 J, JL SVn (go
fy
m %. c
j 4
s
é/
ç
Te mau reta e te mau uumera Itoma.
AEFHIMNOPRTUV
A
EFHIMN
OP
RTTTV
aefhimnopr
I.
II.
tuv
III. IY. V. VI. VII. VIII.
Te mau numera
Arapia.
1234567890
IX. X.
TE MAÏÏ IÏUMERA.
1
2
I
II
3
III
toru
4
IV
malia
5
V
pae
6
VI
7
VII
liitu
8
VIII
vau
hoè
piti
ono
9
IX
iva
10
X
ahuru
11
XI
ahuru ma hoé
12
XII
ahuru ma piti
13
XIII
ahuru ma toru
14
XIV
ahuru ma maha
15
XV
ahuru ma pae
16
XVI
ahuru ma ono
17
XVII
ahuru ma hitu
18
ahuru ma vau
50
XVIII
XIX
XX
XXX
XL
L
60
LX
70
80
LXX
19
20
30
40
ahuru ma iva
piti ahuru
toru ahuru
maha ahuru
pae ahuru
ono ahuru
hitu ahuru
vau ahuru
100
LXXX
xc
c
500
D
pae hanere
1,000
M
hoé .tauatini
1,000,000
M
hoê mirioni
90
iva ahuru
hoé hanere
7
Te mau reta marû i te reo Tahiti nei:
a
i
e
Te
o
mau reta etaeta i te reo
u
Tahiti nei.
fhmnprtv
Te mau reta i tiputa
hacrehia, ia itea to te tamarii ite.
E
H
M
0
E
U
A
F
I
N
P
T
A
Y
E
U
F
T
H
E
I
P
M
0
E
H
M
N
P
E
T
U
A
E
I
0
u
oieautrpnmhfaep
himnoprtuvnompir
omherftmalioinepv
8
TE
HI7RU
PAHI I TAHITO RA.
Te mau par<au rii potopoto e i tuatiraa reta.
Aa
Ae
Ai
Ao
Au
Eu
Ea
Ee
Ei
Eo
Fa
Fe
Fi
Fo
Fu
Ha
He
Hi
Ho
Hu
la
le
.
Ii
Io
lu
Mu
Hu
Ma
Me
Mi
Mo
Ha
He
Hi
Ho
Oa
Oe
Oi
Oo
Ou
Pa
Pe
Pi
Po
Pu
Ea
Ee
Ei
Eo
Eu
Ta
Te
Ti
To
Tu
Ha
Ue
Hi
Ho
Uu
Va
Ve
Vi
Vo
Vu
10
TE TERAEI.
E manu iti nehcnclic rahi ïa e te opatapata mai-
tai.
E taea te talii pae i te toru etaeta i te roa.
amu
oia i te mau
amaa
E
rii i nia i te raau teitei ïa
faatoro i to'na ali roa. Tei Aferita anae te itearaa.
Ai-to
Ho-ra
Oi-oi
Ei-ui
I-nai
Ao-ao
Iu-iu
Pe-pe
Ya-ro
I-tae
Ei-na
Ma-pu
Pu-re
Ye-hi
O-mou
Eu-eu
Ma-nu
Ea-ma
O-tui
O-yai
Fa-na
ETa-pe
Ee-Eo
A-fai
Ee-ao
ETa-he
Tu-re
A-mui
II-pai
Ha-liu
Oa-oa
Tu-nu
E-hia
E-pea
11
E hoho'a teie no na tamarii a Atamn ma, i ta
pûpûraa i te tutia i te Atua ra.
paieti o Apera, e e
raua
tiai mamoe oia.
E tamaiti
E
faaapu fenua o Taina, e aau ino to'na.
E
maa
tupu
ta'na i hopoi atu ei
ô, e pinia marne e
râ ta Apera ïa tu¬
tia.
No to Apera faaroo i ite mai ai te Atua i ta¬
'na
tutia, aita râ oia i ite mai i ta Taina.
Eiri
atura oia ia Apera, e taparahi a'era oia ia'na.
E mea arolia rahi te matapo.
hamani ino atu ia ratoti.
Eita roa van e
Ei mata yau no ratou,
tii e hopoi mai i te mau mea ta ratou e
titau ra. I roto i te hoho'a nei te faaaraara ra o
avae e
Ietu i te hoê matapo i te pae aratia ra.
Ea aroha
oia ia'na, e ua ora atura tana mata i reira ra.
12
'ma e
Je
na^ic.
t^//aa
Je
e
(Sa e Je Joie.
Je Je.
SSttt e
djSoe e Je AeJi. Snu t Je vue.
Je
ej/cu. Sraue e Je' AuJie.
muu
iaau Ut.
de.
MJJa
t
<JJaei e Je u/iu.
Je e/ie
"/■M
t
SSce
t
Je paie et uuu.
t
TE AIKI.
m m. a dee
muJu mai,
e
e
ta
eeu
no nu.
e Jaia mua e
Je /e/e,
(& manu
e
uJ ieu,
eu'a^iee^iee, e Je de'u de eu deiOj
Jmo
Jajfia mauat, e Je au ieu e /e maJa
avae
de'e.
amodia Je
nu
Jmo
ce mua„
Âu-fau
Paî-ïâ
Fa-fao
Pau-ra
Pa-nau
Ilaa-va
Fa-niu
Hau-ne
Ha-vae
Ilau-ti
He-heu
Mai-ao
Hi-nai
Tia-ma
Ho-roi
Eau-pa
Ma-hae
Eau-ti
Ma-mae
Ma-rei
Fai-fai
TE AETO.
Na-Mao
Pae-fae
Na,-nau
Hae-h.ae
Ne-nei
Hau-raa
Pa-fao
Mae-haa
Pa-fai
Mae-liae
Pa-pai
Po-pou
Mai-moa
Ea-liui
Nai-nai
Ea-rau
Pae-pae
FTae-nae
Ea-tou
Pai-pai
Ta-fai
Eau-fau
Ta-liei
Ta-pae
Tu-pai
Va-rua
Ya-vai
Ya-vao
TE TAEAUA,
Eau-rau
Te hoê manu iti ïa e te pa-
Tae-liae
No te
Tai-tai
ruparu e te mata'u noa<
marû o to'na maiuu i ore i tia
ictna ia eru i te apoo, ua itea ïau-tai
râ to'na paari i Wna nohoraa Yai-fau
i roto i te tctoa mato ra.
Yau-vau
14
E imi au i te ite, e tao'a maitai roa ïa.
E mea ino te maua, e te haamâ ralii lioi.
E imi au i te taio parau, e te papai parau.
Eita e tia ia'u ia vai â te ite ore i roto i tau aau.
la ore te ite ia noaa vave mai, eita vau e flu.
E imi rii maite hoi au, e ia noaa maite atu.
A-e-ho
A-fa-ta
Au-a-hi
Fa-nao
A-e-to
A-hc-he
Ai-o-ta
Fe-ti-a
E-e-ao
E-ne-mi
Fa-i-to
Ho-lio-a
E-e-ro
E-te-ne
Mo-i-ho
Hu-no-a
I-a-to
I-ra-va
Mo-i-na
Ma-ta-i
I-i-M
I-te-re
Pa-a-ri
Ma-ti-e
O-a-ta
Pa-e-ro
Na-na-i
O-i-re
O-hi-pa
O-po-ro
Po-i-to
No-no-a
O-i-vi
TJ-ma-ra
Ta-a-ti
Ta-ri-a
U-u-pa
U-pu-ta
Ta-i-va
Ya-hi-e
XJ-a-na
U-ta-ru
Tu-i-au
Ya-re-a
Ua raye te taata 'toa i te hara ua rau te linru.
No te aau ino nei i tupu ai te hara i te ao nei.
No te hara i tupu ai te pohe i te taata 'toa ra.
E pohe te tino e te varua 'toa i te hara.
No te aroha o te Atua i pa mai ai ia Ietu ei ora.
No to'na pôheraa i riro ai oia ei tumu no te ora.
la faaroo tatou ia'na e ore roa te varua e pohe.
E tae anae tei faaroo mau i nia i te ao mure ore.
15
Ai-na-nu
Hi -me-ne
Ni-ni-ta
Pu-ha-pa
Fa-re-ro
M a-ha-na
No-no-ha
Eo-ro-ma
Pa-ra-ra
Mo-hi-na
Pa-ti-ri
Ta-lie-mo
Ta-liu-hu
Ya-hi-ne
Ye-ve-te
Ai-ma-mau
Pa-re-rei
Pa-ra-rau
Pe-re-tei
Pe-re-rau
Ta-ma-roa
Tu-pa-pau
Eaa-ti-ra
Tau-pi-ri
Yai-ri-po
aia/at ia Je Jeat mamve
alentc
t
Ja na
<wma.
t
Ja na
'iaiaia tua M'ia-
Joa -i Je uli Jacnae / Ja na ia-au' Jiçio /c/e ia.
0
IETTJ TE
TIAI
5IAM0E
MAITAI.
16
À-ra-vi-hi
I-ho-tu-pu
Pa-ra-po-re
E-ta-e-ta
Ma-ta-lii-ti
Eu-ru-tai-na
Fa-tu-pe-he
He-pe-to-ma
Na-nai-he-re
Ta-ri-pa-rau
O-ma-ma-o
U-mi-u-mi
Ya-ro-va-i'o
E liitu tore unauna to te anuanua nei.
E hitu atoa maitai ta'u e fanao nei.
faaroo, te haapao, te ite, te itoito, te parau
mau, te aroha, e te marû.
la riro te reira ei anuanua no tau varua nei.
E nehenelic rahi to te reira e te anaana maitai Loi,
Te
Te haere ra te feia
râtere na nia i te
mau
Tamera i te me-
tepara ra.
E puaa
ralii te Tamera e te
puai rahi. E mea
to'na tua. E
puu
etaeta rahi to'na i te
afai i te hopoia, e te
rohirohi ore. Emea
oioi tctna ra horo ia
faahorohia e te taata. E opu vairaa pape to'na, e
ua faaîhia i- te pape e navai ïa ia'na e pitiale tapati.
No reira i au aiia'na ia haere noa i te vahi pape ore.
Pe-re-pe-re-ta
A-na-a-na-tae
I-vi-tu-a-moo
E-ta-re-ti-a
Fe-ra-o-ra-o
Ee-hu-fe-nu-a
Ma-ta-hi-a-po
Ti-ti-ai-fa-i'O
Nee-nee-a-to-hi
Ha-ma-ni-i-no
O-ro-me-tu-a
TJ-u-ai-ra-o
17
AROPE.
E manu iti te Arope mai te urî i te rahi.
E ori
haere noa ratou i te rui e te ao, ei te rui râ te rahiraa o ta raton maa e roaa 'i, no te mea, e manu
haru eiâ noa.
I te anotau tama'i i te mau fenua
i noholiia i taua Arope ra, e haere tini noa ratou i
roto i te valii tama'iraa i te po, a amu ai i te pera
no te feia i polie i tana tama'i ra ; no reira i parau
hia'i e Tavita, e riro te feia o te titau ia'na ra ia
pohe, ' 'ei tufaa na te Arope." E pau atoa te mau
faaapu vine e te.tahi atu liuru maa i taua manu nei.
E fapura iti tei parauhia no te Arope ; no to'na
parahiraa i raro a'e i te tumu vine i te hioraa 'tu i
te lioê peenave vine i nia ilio i tana tnmu ra, ua
teitei râ i nia roa, na hiaamu oia, e na tamata oia i
ta'na mau ravea ia noaa mai ia'na ra, e aita roa i
roaa, farin ê atura oia mai te parau e, "A !
E vine
îiinaaro," mai te reira 'toa
te tahi man taata, ua fanao ratou i te hoê mea maitai, e ia ore ia noaa, faaino atura.
avaava ïa aita roa vau i
18
TE EREFANA.
i
rarahî.
Aita e puaa e faito i te Erefana nei te
E tae to'na tua i te 9 o te avae i te teitei. No to11a avae rarahi i maraa 'i to'na tino teiaha ra.
E
huru faito to'na hororaa i to te puaa-horo-fenua,
e e rave rahi atoa te mau peu faaarearea no'na ra.
No te poto o to'na a'î, eita e tia ia'na
to'na afii i raro i te repo, ua horoahia râ te
roa no'na ei oteraa i te pape, e ei afairaa i te
maa i te vaha.
la ote mai oia i te pape i te ihu,
ninii atura i roto i te vaha. E piti niho pii roroa
to'na. Ua amu oia i te mau amaa, te raoere, e te
ia faatoro i
ihu
tumu atoa ra, e ua etu i te huero
i raro i te repo i
E ai rahi oia i te mea momona, mai te to ra.
E tao'a rahi hoi to'na ra mau
niho, e ua ravehia ei faaunaunaraa, mai te mau
pataraa o te hamonia. E puaa inarû ia haapaohia,
e tahoo mai râ i te hamani ino ia'na ra.
E puaa
puai rahi, e ua ravehia ei afai i te hopoia, i te auauraa i te puaa taehae, e i te tama'iraa hoi.
na
niho pii no'na ra.
19
F
f
FAAAPURAA,
Ua rau te ravea a te taata i te faaapuraa i te
fenua. E ravea ê ta to te tahi fenua, e e ravea ê
ta to te tahi fenua ; ua rau atoa te hum o te maa
i faaapuhia ra.
Tera te hoê ravea tahito i te mau
fenua papaa ra, oia hoi te arote, no te huriraa ïa
i te repo fenua ia marû ; na te puaatoro e ume i
taua arote ra, aore ra, na te puaa-horo-fenua, e
na
te taata e tapea i te mauraa i mûri ei faatere,
tapea ia'na i roto i te repo fenua ia ore ia peë
i nia e ia ore ia huri noa i raro. la oti te
aroteraa te vai atura te hoe peu ê i te haaparariraa i te repo, e i te haamaninaraa e au ai i te
ueueraa i te huero.
E ravea ê i te faaapuraa i te
fenua no te tahi huru maa, e no te tahi huru ; e
e tau ê to te titona, e tau ê to te pare e tau ê â
to te umara, mai ta tatou i ite i te vavai, e te uhi
e te tahi atu â, e haapao â te faaapu i te tau mau
e rave ai ; e na te Atua e horoa mai i te auhnne
mai te au i ta'na i hinaaro ra.
e e
noa
20
HAAPUBAA.
I te anotau taliito ia taparaliihia te lioê o te
tamarii a Iteraera, na te fetii iho e talioo mai i tei
taparahi mai ia'na ra. Ua haapii râ te Atua ia
Mote ia tae ratou i Tanaana, ei reira e faataahia 'i
na oire e ono ei oire
haapuraa, ia tia i te tapara¬
hi taata ite ore noa e te hinaaro ore ia horo i reira.
là tae oia i reira, haavahia atura, e ia itea-papuiiia
e ua
pohe liahi noa te taata ia'na, na paruruMa oia
i reira ; mai te mea râ na polie ma te opuahia ra,
na tuu-noahia i
rapae, ia taparahihia oia e te talioo taparahi taata ra.
Ua faaan-maitehia te man
oire ia taea-ohiehia mai te man vahi atoa mai, ua
rave-maitaihia te mau e'atia, e te mau ara tnru na
nia iho i te man anayai. I te vahi i maa 'i te e'a
ua faatiahia te pou ia toro tia i nia i te e'a man, e
ua
papaihia i nia iho, " Haapuraa."
No te reira
i tia'i ia horo noa oia ia anauhia mai e tei tahoo mai.
21
IONE oia hoi te Oterute.
Arapia
E
mai
Tei te peau mahanahana noAferita, e i
hoi to'na parahiraa, e te tau-haereraa.
manu
teitei roa oia, e tae roa ïa i te hitu avae
te
omii e raro roa i te avae, e e toru avae te roa o to¬
'na arapoa ; e hitu avae to'na roa
mai te omii e tae
'tu i te hope.
E titau oia i te mau vahi moemoe ei hahaereraa no'na ra.
To'na huruhuru ra
roa
e uouo
ïa e te ereere, e faaunauna taupoo ïa no
te
vahine. E manu hitimaue noa e te faarue taue noa
i to'na fanaua.
E taea te pae ahuru o to'na huero
ia ofaa, e huero rarahi anae ïa.
Eita taua manu
nei e rere rea i roto i te reva, e horo râ na nia
iho i te fenua, e avae oioi rahi roa to'na
e hemo roa te puaa-horo-fenua ia'na.
E
ra¬
hi to'na, e maraa e toopiti taata i nia i
tnamoo,
ia horo
itoito
to'na
22
M
m
MOO PAPE TAEÏÏAE.
0 Reviatana te ioa Pipiria, e o Terotetaire te
Mai te moo nei oia i te kiroa, e manu
râ, e te puai rahi, e te taehae roa hoi. Mai
te utu e tae noa 'tu i te auru aero, e 4 ïa etaeta.
E vaha hohonu, e ua î i te niho rarahi e te oeoe,
e au i te tara o te ee, e 40 nilio i te taa i nia, e e
38 i te taa i raro, e mea riaria rahi te paapaainaraa
o to'na niho ia opani i te vaha.
E avae poto, e 5
manimani to mua, e 4 râ to te avae mûri. E au to¬
'na mata i te mahana i to'na kitiraa mai i nia i te
iriatai. Ua vehîhia to'na tua i te poa eteeta roa,
ioa papaa.
roroa
mai te paraha honu ra ; e e mea apapa maitai mai
te poa i'a ra ; cita ïa e puta i te auri, eita 'toa i te
pupuhi. E haere noa oia na te hiti o te mau pa¬
pe rarahi ra, e e au noa hoi na roto i te pape ra.
E mea oioi to'na auraa, e ia puai to'na tairiraa i te
pape i to'na aero, ua reru ïa, ua ufa, e ua rahi te
pura, e ua riro mai te vai i roto i te pani ia pihaa
roa ra.
E amu oia i te i'a, te urî, te pnaa, e te
taata hoi.
Tei te pape ra o ETaire i Aifiti teie
nei taehae i te au haereraa, e tei te mau anavai
rarâhi i Aferita ra.
23
NEMERA.
au i
E Reopa te ioa papaa no teie nei manu. E
te piifare to'na kuru, ua raki roa teie e iti a'e
te piifare ; e puai raki roa to'na, e kuru faito to¬
'na puai i to te riona.
Ei roto oia i te aru e te
taoto ai.
E nekeneke noa 'toa
ia'na ia paiuma i nia i te tumu raau a ki'o ai i te
ururaau meumeu
puaa rii i te kakaereraa na raro a'e i taua
ra, e ou'a tia mai ai oia i raro e liaru ei
maa na'na ra.
E manu taekae roa ïa e te oioi ia
koro ; eita oia e karu i te taata, maori ra ia faamau
mau raau
ririkia, ei reira oia eita e faakerekere ; eita e maoro
e
pau roa 'i te tino taata i te kakae-noakia e ana
e i te
e
amuraakia ra.
E manu kurukuru nekeneke
te opatapata ereere, e mea kinaaro raki to'na iri
ia rapaaukia ra na te mau papaa ei vauvau no ratou i to ratou kakaereraa i te anotau toetoe i te
mau fenua
papaa 'toa ra. Eiaka to tatou kuru
ia au i te nemera i te opatapata nekeneke o to'na
iri i rapae au a'e, e unauna paa te reira, e titau
râ tatou i te unauna takuti ore o te aau.
24
O
o
OFI.
0 te ioa ïa no te mau puM fenua 'toa, e no
te pape atoa hoi.
Ua rau to raton huru, e mea
taeo te tahi pae mai te Atepi, e mea taero ore te
tard pae mai te lari nei ; e mea poto te taiii pae
mai te Tetefona e 1 o'na avae i te roa, e mea ro-
pae mai te Poa e 35 o'na avae i te roa.
E ofi riaria rahi te ofi itéré atete, e 8 o'na avae i
roa te tahi
te roa ; e mana rahi tei to'na mata i te nme mai i
te taata e te puaa ia'na ra, e eita e mahia pohe atura i te taero rahi i to raton honiaraa.
E puhi
taero ore te Poa, e ou'a mai râ oia mai nia mai i te
raau i nia i te pan ia'na ra, mai te taviriviri i nia
iho i te tino, e ma te puai rahi na nenei maite oia
ia fatifati roa te ivi, horomii taatoa 'tura, e nee atura i roto i te apoo, e maoro roa a'era to'na tiaruhe-noa-raa i reira.
E mea nehenehe rahi te tahi
puhi i to ratou opatapata, e unanna huru rau
E mehameha rahi to te taata ia farerei
i te ofi, e e mana'o taparahi to'na ia ratou.
mau
to ratou.
25
P
P
PEHEMOTA.
'
r<
Hipopotamu te i'oa o teie nei manu i te
E manu huiu ê atoa ïa, e ora noa oia
apaa.
ia hshaere noa i raro roa i te pape, e ora 'toa oia
i îua ilio i te fenua mârô. Tei te hiti anavai ra oia
i te noho-haereraa, tei roto i te opaero ra, e amu
atoa i tana opaero ra ei maa na'na, e ei raan
atoa,
e na païauhia e ia rahi
ma'i
to'na poria, no te
mea, eita roa oia e fin i te maa, e raurau oia i
to'na tino i nia iho i te ofai taratara ra, ia rahi
te toto i te tahe, e ia hinaaro oia i te opani, e ha-
oia e taaviri i roto i te vari, e na te reira e opani. Tei te anavai ra tei Naire i Aifiti ra te rahiraa o taua puaa nei. E puaa puai rahi, e mea
huru faito oia i te Erefana i te rahi. E noaa e 16
avae i te roa ia na te afii te faito e tae noa 'tu i te
ere
tumu aero, e 6 avae e vaehaa i te teitei, e 15 avae
ia faito haati i te opu. E niho oeoe to'na, e to'na
vaha ia hamama, e atea roa ïa, e au i te 4 avae.
ITa amu atoa oia i te tô tihota nei, te raiti, e te mau
maa
faaapuhia ra, e te i'a hoi no raro i te tai.
26
RIONA.
E fetii ïa no te piifare, e ralii roa râ oia, e 8
ïa avae i te roa, e e 4
i te teitei.
TJa para allia te
Riona oni i te arii no te mau puaa avae inalia 'toa
ra.
Teie te mea i parauhia 'i, to'na hiroa faahialiia e te hauriria, to'na haerea ieie, to'na omii
raralii, i vehîliia i te huruhuru tupu ralii e te roroa e te oitoito, to'na mata mai te poro aualii, tona
puai lian ê, te itoito, te taehae, e te matapu, e
to'na uuru u'ana faariaiia lioi. No to'na puai hau
ê i parauhia 'i e, mai te Riona i te puai. Aita te
piifare i mana'o e ohipa ia afai oia i te iore i to'na
vaha, oia 'toa te Riona ia hopoi oia i te puaatoro.
E haamoemoe oia i te man pnaa, e ia fatata mai
te tahi, o'ua puooi oia i nia ia'na ma te uuru ra-
hi, e haehae atura ei maa. E mea oioi atoa to'na
auauraa i te pnaa ia poia.
Aita rea puaa i pohe
ai oia ia taputo, e pnaa upootia rahi. Tei te po
te imiraa i te maa.
No to'na mata'u i te auahi i
tahu ai te feia ratere i Aferita i te auahi e ati noa
a!e i te puhapa, ia ore ratou ia roohia i te po ra.
TANATARTT.
E manu huru ê roa te Tanataru ; inalia to'na tau avae i inua e mea poto ê ïa, e te rairai,
e te huru paruparu hoi ; to mûri râ tau avae e
mea roroa
0
te mau
ïa, e te tupu itoito roa. No te faito ore
eita 'tura e nehenehe ia horo haa-
avae
puai oia, area te horo ou'a noa e mea oioi ia'na ia
te roa o na avae i mûri ra.
Tatai tahi maiuu to na avae i mûri, e ia riri oia e haru ïa
oia i ta'na i riri ra i te avae poto i mua ra, e e
pârau, e e patu hoi i te maiuu e te avae roa i mû¬
ri, e e mea puai oia i taua ravea na'na ra. E ere
râ oia te manu riri vave ia ore ia hautihia. E
manu huru rahi atoa, e noaa to vetahi i te 6 avae
1 te teitei, e e taea-atoahia te 140 paunu i te teiaha.
E huru ê a'toa to'na i to'na fanau'a, inaha e
pute to te maiaa i raro a'e i te opu e ei reira te
fanau'a e paari ai, e ua ite ratou i taua haapuraa
ra ia roohia-noahia i te hitimaue, e te mata'u i te
enemi ra, e horo tia ïa ratou i roto i taua pute
ra.
Tei Auteraria te rahiraa o taua manu nei.
na reira no
28
UKI TAATA.
E piri rii te hohoa taata e te urî atoa i nia iho
ia ratou, ua rau to raton huru, mai tei huru an i
te taata e tae noa 'tu i tei huru au i te urî. E mea
poto e tahi pae, mai tei au i te 2 avae ; e roa râ e
tahi pae, e taea ïa e 6 avae. E paari rahi to te ta¬
hi huru, e te ite i te imi ravea, e maua rahi râ to te
tahi huru. E parahi apiti noa te tahi pae, e faanânâ râ te tahi pae. E aero roroa to te tahi fefii,
e aero
poto to vetahi, e aore roa to vetahi. E pute
paparia to te tahi huru ei haapueraa maa, aita râ
to te tahi huru.
E mea taehae rahi te tahi fetii,
e te tairoiro, e huru marû e te rata te tahi, e rata
maitai te tahi ia faaratahia.
vae i te rima
E au rii to ratou a-
taata nei, e maha atura o ratou rima.
E manu hauti rahi, e te faaarearea noa, e te haapeu taata.
E manu huruhuru mai to te urî.
E
tia rea te tahi pae ia haere, ua matau maitai râ i
te haere i raro te aro.
E mea faahiahia to ratou
taumaraa i nia i te mau raau, te ou'au'a-haereraa na
nia i mau ainaa, e te tarereraa te utu aero te mau.
29
V
y
VINE.
To faaapuraà vine, e ohipa haapao-tahito-roaInaha ua ite tatou i te anotau no Noa
liia ïa.
ua
rave-papuhia e ana ra.
E niaa
monamona
maitai e te au ia amu, e no roto mai i taua maa
nei te uaina i noaa 'i. Tei te pae i te hitia o te râ
e tei te apatoa i Europa, e tei te tahi mau vahi i
Atia te vine i te tupu-maitairaa e i te faaapu-raahia ra. Ua faaapu-atoahia te vine i Tarifonia i teie
nei anotau, e tei Auteraria 'toa hoi.
Area râ i
te mau fen.ua toetoe, e faaapu riihia ïa i roto i te
fare hi'o tamahanahana i te aualii, mai tei Peretane hoi, e te vai ra te hoê tumu i roto i te hoê
fare, ua parauhia e ua taeahia i te 150 matahiti i
taua tumu ra, e ua noaa i te tahi a'enei matahiti e
2,000 peenave no nia mai i taua tumu hoê ra i te
hoturaa hoê. E toroa mau te tope vine, e ia haapao-maitaihia taua ohipa ra e tia 'i. Ua paraupinepinehia te vine i roto i te parau na te Atua,
e ua faaau te
Atua i to'na mau taata i te aua vine
ra, e te haapaoraa i taua aua ra, i ta'na haapaoraa
i to'na mau taata. I to Ietu parahiraa i teie nei
ao, ua parau atu oia i ta'na ra mau pïpï e, " O vau
te vine mau, e o tau Metua te
faaapu." E ua
haapaohia to'na ra mau taata ei amaa, e no to ratou ati-maiteraa ia'na i rahi ai to ratou hotu.
(fôJieieUt, té,
v
Myy.
'JJ^ataJea na.
Ka 'Jte-JueJue t
(2f éca tnc e /
céa via na ce t Je aicéa maa c Je
yjéâta
a
e
Séte
m
mat
mat
t
Ju.
muU nca
net
mac
Jà, Ja ce t
Je
Jiaét maJamaa t J/^iae
net.
Sééia Je éttiu, Je^la-
ta a ne
ééaétJc
Je ieJa
ét maJamtta
t
tJea-mattéta
mat
c
étcic^tna Je tca, e^iafit tzc
Je
t c
aitt
net,
t
ééeieJane.
t
Je
J/^iaeiaa
(& %faU Je tca c Je
■iaaJùa, e tta JaJiae
t
^y//aJacat t Je ma-
■éana JÇ ne ééétmu,
Je JaaJa
mat
at
t
Je matae
éSé^taJa ta
iaét Sériai a t Ja^iae
t
Jatta Âam Ut.
SJa JJm,
^aUteiae.
31
Raiatea,
Fepuari 13, 1879.
Na Peruetenue ma i Porapora na.
E hoa ino ma e !
la ora na outou i te aroha o te Fatu ra.
E mea tia iciïu te faaite atu ia
outou na i ta
tau orometua i haapii mai iatu, no te mau vahi e au
ia papaihia
te mau reta rarahi i te papairaa parau
f\.J I te haamataraa o te mau pa¬
raît, ma te reta, te puta, te pene, te faaoparaa, e te
irava hoi.
f1.J I mûri ale i te papairaa i te periota, te tapao ui, e te maere hoi. f?>.J I te tiaraa
reta no te ioa taata, e te fenua, te oire, e tepahihoi.
f i.J I te reta tiaraa no te mau ioa o te Atua, e te
Metia, e te Varua Maitai hoi. Tirara parau.
ra.
Teia ïa,
Na Pauvauva.
32
Te mau tapao e maitai ai te taioraa i te
par au.
0 te Toma ïa, e ua tuuhia ïa i te mau yahi e
au ia huti
poto roa te aho, ia tia ia taio e hoê.
'
; 0 te Temitoro ïa, e ua papaihia ïa i te mau
parau potopoto i taa maitai ra, e faaea rii i reira e
ia tia ia taio e piti.
: 0 te Toro
ïa, ei tapao no te mau parau i taa
maitai, te vai ra râ te tahi vahi e papu roa 'i te
parau, e faaea e ia tia ia taio e toru.
0 te Periota ïa, ua tuuhia i te mau
parau taa
maitai roa, e faaea e ia tia ia taio e maha.
.
? Te tapao Ui ïa, mai
teie, Ua oti anei te fare ?
Hitirere, mai teie, Aue
! Te tapao Maere ïa e te
tau matau iti e ua lioromiihia e te i'a !
Hoê â
faaearaa to te Ui e te Maere, i to te Periota ra.
'
na
Te tapao
Apoterafi ïa, oia te haapoto parau,
ô, tia ai, tia 'i ïa ; naau, na'u ïa.
0 te Taura-tuati ïa, mai teie,
parau-tia.
( ) Te tapao Paruru ïa, ei faataa i te hoê pa¬
-
rau
"
i tuuhia mai e maramarama 'i te lino
"
0 te tapao ïa no te parai
parau ra.
tipee.
â ê î ô û Te
tapao faateiaha ïa i tuuhia i nia i
te tahi mau reta e au ia faateiahahia te faaliitiraa.
a ë ï ô u Te
tapao haamâmâ ïa i tuuhia i nia
i te tahi mau reta e mâmâ 'i te faahitiraa.
'
Ua papaihia te Toma-huri ei
tapao no te otuimai teie, ai'a, e'a, hi'o, te'a, mono'i.
ï Te ï patia piti
ïa, ia faahiti-papuhia e tia 'i.
raa reo,
NEIA I TE NENEIRAA TAIETI I EAIATEA.
■•s ;
;asoSoef miïswneti»*• mH
W
:
j
il
I
<
| r'j
V
!
Fait partie de E parau haapii i faahohoahia ra