Ia mana te nunaa_Bulletin n°30 T Editorial dec 80 dec 80 Com politiq-culturelle ORIG.pdf
- extracted text
-
l3m.
TOMITE- TUATAPAPARAA
tlt.ma
D. Parau aratai a te tomite Faufaa 110 te Apooraa amui
a la Mana Te Nunaa.
(12-13 no titema 1980 - Arue)
FAUFAA
TE HOÊ IMIRM
FAUFM
0 TE TU ATI l TE HURU 0 TE TMTA
~ilAOHl
Te mau mero 0 teie tomite 0 tei vai i roto i te tautooraa no te tuatapapa
~ te hoê buru aratairaa faaravairaa faufaa 0 te nehenehe e turu i te hoê
tiamaraa poritita. Te faahiti nei a matou, e tamau â i te faahiti, aita e tia~
mâraa poritita i te mea ê, aita e tiamâraa faufaa e aioi roa â ia te nunaa te
topa faahou i roto i te hoê huru faatereraa tiaturi i nia i te hoê hau ê atu,
ma~ ta tatou e ite nei i teie mahana.
E mea faufaa roa, ia hohonu maite te mau tuatapaparaa i teie tumu parau
o te faaravairaa faufaa.
la faufaahia e ia papü te tuatapaparaa ua tià roa i te hiopoa maite i te
huru e te faaravairaa faufaa 0 te fenua nei mai te matahiti 1960 mai ra e.tae
roa mai i teie mahana. Na roto i teie hiopoàraa i te huru 0 te faaravairaa faufaa
i moihaahia ai te tomite faufaa i te iteraa e te tatararaa i te aura hohonu mau
i te huru 0 te faaravairaa faufaa, e no te iteraa i te vetahi mau reni no te
ravaairaa i te faahoturaa fenua, moana, faaamuraa animara, te ravaairaa i roto
i te mau miti roto, e te ravaa~raa tua i te faito rahi,
l te piti 0 te tuhaa 0 te tuatapaparaa ia i te mau rave'a aravehi no te
tururaa i te faaravairaa faufaa, 0 te tumu atoà ia i tuatapapahia ai te parau
o te faura'o, moihaa no te faaravairaa faufaa no te mau nunaa 0 te mau motu.
E hohorahia'tu ia i muri nei te aanoraa
e te hohonuraa 0 teie mau tumu
pa.r au ,
FAANAHORAA 1 TE TAPURA 0 TE MAU TUMU PARAU l TUATAPAPAHlA E TE TOMITE FAUFM
l - OMUARAA l TElE PUPURAA MANA'O TUATAPAPA
II - TUATAPAPARAA l TE HURU 0 TE FAARAVAlRAA FAUFAA E TE UTAA
III - TUATAPAPARAA l TE TUHAA 0 TE FAAHOTURAA
1) Faaapu - Faaamuraa animara
2) Ravaai
3) Te faariiraa ratere
IV - TUATAPAPARAA 1 TE MAU HUPU FAA-NAHORAA 0 TE ~1AURAVE'A E TE MAU ~10IHAA
NO TE HAA-~~ITAI r TE FAAHOTURAA
1) Te fenua e to na faanahoraa
2) Te nuu faurao ravaai - Te aupururaa i te ~o ià
Te tapihooraa ià i te ao nei
3) Te f aanahoraa 0 te faariiraa ratere
4) Te mau taatiraa (coopérative)
- no te hooraa mai i te mau maa hotu
- faa-ohiparaa i te mau maa hotu
hooraa'tu i te mau hotu
."
,,-"'Y'"
S')'-'·Te
hiopoà maiteraa i te poroiraa mori , e te hooraa 0 te rno
rr
6) Te faatupuraa i te puai uira e to na haaparareraa
7) Te tereraa pahi e te tereraa manureva i rotopu i te mau motu
8) Te tapura haamauaraa a te hau, e te faatuteraa
V - TE MAU MANAO PUOHURAA 1 TE TAATOÀ 0 TE MAU TUATAPAPARAA
Te mau parau papai i apitihia mai : te mau parau papai haa-papuraa.
Omuarai!J
Na roto i te Apooraa Amui no Punaauia no te ava'e Titema 1978 e i muri
i te hoê mahana atoà 0 te tuatapaparaa parau1 ua faaoti te taatoàraa a te
mau rauti i te parau ê : Te aroraa no te Tiamâraa hau manahune e tupu ia
i roto i te nunaa e i roto i ta na mau tuhaa fenua, motu atoà. Ua faariihia
e te Apooraa Amui no Punaauia na t.umuparau e 3 : te hi ro :a tumu maohi, te hoê
faa-nahoraa faaravairaa faufaa, te faatupuraa i te hoê faatereraa tiamâ hau
manahune no Porinetia. E riro ia na tumu parau e 3 nei ei papa no te tapeàraa
e no te faaohiparaa i te mau tumu ohipa rarahi e faufaa rahi mai te :
Poroiraa mari, te puai uira
- Te tereraa pahi e manureva i rotopu i te mau motu
Te parau no te aitarahuraa marri.
Te tumu parau matamua oia hoi, te poroiraa mori e te puai uira ua tuatapapahia hou te Apooraa Amui nà Punaauia e ua faaotihia i te avae Titema 1978.
- Na te hau a te fenua Porinetia e fatu e faanaho i te poroiraa morl e ta na
haaparareraa, na reira atoà i te pae 0 te pual uira.
lmiraa i te mau huru pual uira e te tuati i te titauraa a te mau nunaa no
te mau motu, e te tuati i te titauraa taata (puai uira 0 te tahora pape,
te uira no roto mai i te puai matai, uira no roto mai i te hihi mahana,
pual Ulra no roto mai i te taaera 0 te veàveà e te toètoè 0 te miti, puai
uira no roto mai i te mau opape 0 te ava) ,
Ua faatupu atoahia e te Apooraa Amui te mau tomite
Tomite Hiro'a Tumu
- Tomite Faufaa
Te mau pupuraa manao i roto i teie ve'a 0 te hotu 0 na piti matahiti
i raterehia mai e na tomite e piti nei te tomite Hiro/a TUIIlu
e te tomite Faufaa,
ia papu atoà i te mau rauti aita â i hope te ohiparaa a na tomite nei, e te
haere papu maira ra te mau malmlraa l nla i te mau tumu parau a te faanahoraa
i te oraraa a te nunaa no ananahi.
FAAARARAA
Te faaara atu nei te mau mero 0 te tomite tuatapapa i te faanahoraa
~ te.p'q~~aufaa e te pupu atu nei ratou i teie puta~ 0 te riro ei moihaa
~ roto-i te rima 0 te mau rauti no te titiaraa i te mau manao e hohorahia'tu
nei~ 0 ta te mau rQuti e faahapa~ aore ra faaravai~ aore ia e haamana~ i
roto i te Apooraa Amui no te 12 e 13 no Titema 1980 i Arue.
Faaotiraa ia 0 te vai i roto i te TAPURA OHIPA a te pupu IA MANA TE
NUNAA no te tiamaraa HAU MANAHUNE.
1.
uatapapar a
i te huru 0 te tereraa
faufaa e utaa
Mai te avariraa 0 te tahua tauraa manureva no Tahiti Faaa i te matahiti
1960, ua huru ê taue noa te huru 0 te faaravairaa faufaa 0 te fenua nei,
e ua faatupu atoà i te aifaito oraraa 0 te ~m~raa faufaa iho 0 te fenua nei,
o tei aratai i te fenua nei i roto i~taamu roaraa i te mau fenua êê i te pae
faaravairaa faufaa.
Na teie huru ohipa e haapii mai ia tatou, te huru 0 te faaravairaa faufaa,
a roaa mai ai te ite ia tatou no ~~ hoê 6aanaho~aa api no ~~ 6aanavai i ~~
nau6aa 0 ~~·6~nua.
1. Te taaeraa 0 te mau tuhaa ohiparaa
2. Te parareraa 0 te mau motu e te mau nunaa taata
3. Te aifaito oreraa 0 te mau moni ohipa
4. Te pahemoraa i rapae ae i teie fenua te mau faufaa mon~ haaputu
5. Te aifaito oreraa 0 te tapihooraa tauihaa
E tuhahia ia te ohiparaa a te nunaa i roto i na tuhaa e 3
T~ llihaama~amua
: 0 te feia faaapu ia,
te feia ravaai,t'aaamuraaanimara.
T~ p~
0 ~~ ~uhaa : 0 te feia ia e haa ra i roto i te hamaniraa
mau pu ohipa ta matinihia, te mau ohipa purumu huru rau.
fare, te
T~ ~o~u 0 ~~ ~uhaa
: 0 te feia ~a e ohipa ra i roto i te utaraa taata, tapihooraa tauihaa, te mau piha toroà a te hau.
Te tereraa 0 teie huru ta-tuhaaraa i te ohipa ma~ te matahiti 1960 e
taemaii
te matahiti 1975.
Tag~r(Xa 0 te mau tuhaa
1960
1969
1975
tuhaa matarrrua
40 %
17 %
7 %
tuhaa piti
16 %
24 %
15 %
tuhaa toru
44 %
59 %
78 %
rahiraa taata
% i nia i te
hanere
Te papu nei ia na te tuhaa tOJtu i arato i te nunaa 0 te tuhaa. matamua i
rapae i ta'na aratairaa faaravairaa faufaa i te mea ê, ua paru mataihia, e paruraa rahi, te vai ra i roto i te tuhaa toJtu. 0 te faarueraa atoà ia te mau nunaa
a te
mau motu i te ohipa 0 te f aaho.t uraa fenua no te ratere i roto i te'mau
o~re no Tahiti (Papeete-Faaa-Pirae•••).
Te tuhaa piti 0 tei va~ papu i te hoe faito tano noa mai te matahiti 19601975, tumu ia 0 te putuputuraa mai te taata i roto i te mau OLre.
Te tuhaa toru 0 tei nuu atea roa, 0 te huru ihoa ia 0 te raanahoraa 0
te mau fen~a,i roto i te faatereraa faatiti.
1.
e mau 1 lote parar
e te mau nun a taata
Te nuuraa 0 te rahiraa taata ma~ te matahiti 1971-1977 tei te faito ia
3,5 %, apitihia mai ra taua numera ra e te ratereraa mai te taata i roto i
Papeete. l te matahiti 1977 74 % 0 te taata te nohoraa ia i toto i te mau fenua
nia matai. l Papeete noa iho 80 % 0 te taatoaraa 0 te taata 0 te mau motu nia
matai, te noho ra ia i Papeete e te mau oire tapiri mai, oia hoi 65 000 taata.
o te tumu ~a ~ hopiri taue noa ai te nohoraa i roto i Papeete.
Te rahiraa taata e rave ohipa ra tei te faito ia 40 000 taata i te matahiti
1977, i roto i teie rahiraa taata e ohipa ra, 26 000 taata rave ohipa e aufauhia
ra e te hoe fatu ohipa.
500 taata aufauhia i roto i te tuhaa faaapu ravaa~
5 000 taata aufauhia i roto i tuhaa hamaniraa fare
Il 000 taata aufauhia i roto i te tuhaa tapihooraa tauihaa
10 000 taata aufauhia i. roto i. te tuhaa 0 te mau piha toroà a te hau.
l te matahiti 1979, 43 000 taata rave ohipa, 33 000 taata e aufauhia ra
e te hoe fatu ohipa.
Te faahiti noa hia ra te parau e ua faufaahia teie fenua, e tià ra ia,ite
tei roto noa te faufaaraa i te hoê pupu taata, hoo taoa, te mau ona,te mau
taata mai te taote rapae, notera, fenua rarahi, e te vai atura.
Te vai nei ia te hoê taaeraa rahi i rotopu i teie pupu taata e te feia
rave ohipa riirii, e raoa roa hia i te faito 50 te atearaa hau ae i te taata
riirii e rave ohipa ra e te aufauhia ra i te avae hoê.
l rotopu noa â i te feia e aufauhia ra i te mau ava'e ato'a te taaê ne~
te moni avae mai te
e tae atu i te 16.
E ua papu ia te vai nei te hoê tuhaa iti 0 te nunaa i roto i te maitai
areà te rahiraa ra e moni avaè haihai roa ia, e te fifi nei hoi te rahiraa
i roto....
i·"'té oraraa.
~4.
Te itehia nei e te moni haaputu a te mau taata i te f~nua nei tei te
faito ia 30 miria i te matahiti 1979, e te tino moni i faaohipahia i te fenua
nei 24 miria i taua iho matahiti ra. Oia ia 6 miria i pahemo i rapae i te
fenua ne i.,
Ua 'ere ia to te fenua nel i te faaohiparaa i taua tino monl ra.
a tauih
E rlro te tapura faufaa a te fenua nei ei moihaa no te faahoturaa.
Teie ra, teie te mau imiraa a te fenua nei i teie mahana : fute huna ; tarahu
taparu ia farani. Te malihaamauaraa teie ia : aufau i te rave ohipa a te hau ;
te mau moni haa mau'a na roto i te petaraa i te tahi e te tahi.
Ua mana'o hia ho'i e na te ture autonomi tei mana mai i te
matahiti 19i7 e faatiama atu à ia tatou. Aita roa ia. Te ohipa e tupu nel
teie ia : Te taatiroa hia atu ra a tatou ia farani na roto i te mau parau
faaau. Ia feruri tatou i to tatou tiama .raa
nahoraa atoa ia nehenehe tatou ia tiama.
e imi ia tatou i te mau faa-
Teie te tahi mau feruriraa :
- la tae te mana'o 0 te ta'atoa e tia al
Eiaha te tute huna noa 0 te tute nei 1 te taata rll. la lml ato'a
hia ra te mau tute e au no te feia ona e te feia ravai ;
- Faaiti te tarahu i rapae ;
Faaohipa te moni no te mau mea e hotu al te fenua
Eiaha e haamau'a.faahou 1 te monl
- Faanaho i te mau hotu 0 te fenua nei la iti te poro'i raa 1 rapae.
Aore a teie tuhaa i hau 1 te faahohonu. Te toe nel a ra te ohipa ia
e faaravai roa atu a.
TE FAlTO 0 TE FAUFAA
Na teie faatereraa Ona ta te hau farani i faatiti i ta tatou faito
no te faufaa. Aita hoi e rahi nei 0 ta tatou e hoo atu nei i rapae i te mau
fenua rll noa 0 Farani, 0 Marite, 0 Niuterani, 0 Auteraria. Te tumu tatou
i fifi ai no te mea ia aita te hau farani i faahotu i to tatou fenua. Ua
faafarue hia te maohi i te fenua e te miti no te haere i Papeete e rave al
i te'uhipa. Na roto i te faarueraa te maohi i te fenua e te miti, teie
to tatou hohoa i te matahiti 1978 i mairi a'e nei'.
Ua faahotu tatou ie 525 655 000 farane e ua hoomai tatou le
30 617 648 000 farane. Te ite ra ia tatou e J,71 i nia i te hanere 0 ta tatou
e faahotu nei i nia i te mau mea 0 ta tatou e hoo mai nei.
HI 'ORAA NO NIA l TE MAU NUMERA NO 1978
1 - TA TATOU MAU HOTU l HOO HIA ATU
Te ite nei ia tatou i te iti 0 te mau hotu e te iti 0 te mau fenua
e faarii neL L ta tatou hotu
Hinu haari
- Poe faaapu
342 213 000 farane
128 995 000 farane
hoo hia atu ia Italia e ia Farani
hoa hia atu La Tapone, ia Marite.
Ua riro teie na hotu e piti ie 88 i nia i te hanere 0 te mau hotu
atoa 0 te fenua nei 0 tei faahotu hia i te matahiti J978. E tia atoa ia
tatou ia parau e na to rapae i Porinetia e faatere nei i teie na faufaa
ta tatou 1 te pae no te tarifa e te maU moihaa faahotu.
2 - TE MAU MEA ATOA l HO'O HIA MAi E TATOU
Tei ho'o hia mai e tatou i te matahiti J978 : 406 665 tane tauihaa
no te moni ra e 33 070 472 000 farane. Teie te mau ohipa i bo'o hia mai
e tatou.
Te auraa 0 teie mea %
L te rahiraa ia L nLa 1 te hanere
38,3 %
- Tauihaa rarahi huru rau
25,8 %
- Maa
18,8 %
- Pae faaapu
Tauihaa i onei e faaoti hia L aL 9,3 %
7,5 %
- Mori
No te faahu'ahu'a atu à i teie tuatapaparaa teie La te tahi mau
numera La au i te mau numera a te fare maehaa.
Faahororaa
Huru tauihaa
84
Matini faaahu, matini huru rau,
matini tapuraa fenua ••..•.•.••••••.•
85
73
Moni boo
(farane)
Matini e tauihaa uira ........•.....•
Auri................................
3 441 297 000
3 lOS 221000
(ratio - T.V)
2 887 410 000
(tauihaa hamani fare)
2
3
4
87
27
ana'iraa
(numera)
Te mau miti maL te miti popaa
.
914 330 000
8
44
Raau fare ....••...•........••......•
881 817 000
9
39
Tauihaa "plastiques" •••••.....••.••.
659 503 000
la
....
,\ e te
t ama
48
Te par au, a fata par au ..• , .•••••.•..
22
Te mau inu, te ava,·.
16
04
552 439 000
11
547 SIl
000
12
.,
Te mau punu 'i'o , 1 a ...•....•.•..•
535 385 000
]3
Te u e te mau ma'a. e hamani hia
l te u ........ " ...
520 15] 000
J4
fi
Il
., ........
.._......
<Il
...
.
fi
.......
Jo
'"-
...........
or.
.......
05
Maa tupu l ta punu hia .....•..,..••.
457 675 000
15
6J
Ahu ............
414 367 000
J6
94
. •.••••.•••••
Tauihaa fare, ro ' 1-,.,
, ••
382 118 000
J7
30
Raau ma 1.........
•
380 ]43 000
]8
40
Uaua (uaua
pereoo) ,,..•...•,•.••.,•.
365 234 000
J9
Il
Tauihaa hamani faraoa .....•..•..•.,.
353 238 000
20
10:
...............
l'
"
....
Il.
.....
,
"
e ..............
....
'.
Il!
..
•
.,
..
..
"
..
..
..
1\
..
fi.
of;
..
..
"
"
..
Amui hia ........
"........................
Ola hoi 75 % i nia i te nUlIlera
24 766 058 000
33 070 472 000
Farane l paro'i hia i rapae
Te faa ite mai ra teie mau numera la tatou e
faarahi t~ie l mua la tatou.
e piti tuhaa fau-
Te tuhaa 84 e 85 oia hoi te tuhaa no te mau matini e tauihaa
Ulra e tauihaa tapu fenua 6 546 578 000 Farane.
Te vahi maere atoa ia hi'o hia teie ia ta tatou moni e haere nel
l rapae oia ra e 4 038 928 000 Farane no nia i teie na tuhaa e piti ;
e ho'i faahou nei ia i Te Hau Farani.
Teie 0 te hoe hohoa haaferuriraa la tatou
RAU FARAN'I.
~®Horoa mai
G!) Ho~ Faahou te moni
i Farani no te hoo
raa mai i te mau tauihaa
matini.
tatou ia Farani
i te moni
POLYNÉSIA
0 Farani
i te moni tarahu teie ra
mea faahoi e te
taime atoa
-:.
Faanahohl:« re. hoe: :tapuJw. alUpa La: IUYl.acvw
:ta:tau i :te mau raiuhaa ma:t.i..ni e i.o: fLalU
aiu. à :ta :ta:tau ûa~aa.
Teie à te tahi atu tuhaa ; te tuhaa numera 73 e 44 (te auri)
e te mau tauihaa hamaniraa fare. Te moni no teie mau tuhaa e
4 546 877 000 Farane. Na Farani à teie mau t au.i.haae hoo mai nei ia tatou.
Te vai ato'a rà ta Marite, ta Purutia teie ra mea iti ta raua.
Eaha ta teie mau numera hope'a e faaite maira ? Teie ia.
ra feruri mai te faahou hia te pae no te hamaniraa rare io tatou nei
e tia ai.
Mea ti'a a'e paha ia f@ruri faahou tatou i te mau moihaa
hamani tare maohi.
Te numera 87 oia ia te pae no te mau pereoo. Te rahi noa atu'a
à ~o tatou nei. Ua hau i te 3 000 000 000 Farane haa mau'a raa no teie tuhaa.
Mea tia atoa paha ia feruri mai te hia teie tuhaa. la faarira
mau hia te pereoo ei maihaa uta raa taata. ~ ere atu ra ia mai ta tatou
e ite nei i teie mahana,
ua titau te taata i rahi noa a'tu à te pereao
i te utua fare hoe.
Te pae no te mari ataa. Ua rira teie tuhaa ~ te hoe tuhaa ri'ari'a.
Ua ana hia te mau ana no teie tuhaa ohipa. '.
l roto ~ na 20 tuhaa i tatara hia atu ; e pae tuhaa no te mata.
Oia ia : te 'i'o (02) ; te mata punu (16) ; te ~ (04) ; te mau mata hotu
ta punu hia (20) e tae noa'tu i te pae no te faraoa. E roaa mai ia ia tatou
e 3 146 870 000 Farane haamau'araa.
Teie te mau fenua a te poro'i hia ne~ e tatou i te tauihaa
FARANI
17 261 248 000 Farane
52, 19 %
PURUTIA
548 783 000 Farane
4,68 %
MARITE
5 878 899 000 Farane
17,77 %
%
SINGAPOUR
988 630 000 Farane
3
TAPONE
987 806 000 Farane
2,98 %
NIUTERANI
281 658 000 Farane
3,8
AUTERARIA
947 809 000 Farane
2,86 %
%
Te mau feruriraa hopea no n~a ~ teie tapura ohipa teie ~a
- E hoo rahi mai nei tatou i te mau matini
- 0 Marite e te mau fenua Asia a te faana'o ne~ ~ te pae no te Mani.
- 0 Farani te amu nei i te Mani i te pae no te auri, te mau matini
u~ra, te mau pereoo
o Marite teie e faana'o nei i te pae no te iri fare e te 'i'o moa
- Tei te fenua Purutia te tima e te pereoo uira.
- Eo Auteraria eo Niuterani e amu nei i te faufa'a i te pae no te
'i'o puaatoro e te faraoaota.
Teie te tahi mau haapotoraa ta te tomite faufa'a i horoa nei ~ mua
i te ara a te mau rauti ia maramarama ratou i te pae no ta tatou faito
tapihooraa tauihaa. Te ite nei tatou e te haro rahi nei tatou i mua. E ere ra
i te mua ni'a e mua raro rà teie no tatou •
.
. . ~.htlriê roa hia teie huru haro raa. E haamaurà i te hoe faanahoraa
t.aau aa taua.
Te mana'o nei te tomite e mea tia ia faa~ mai te tahi noa mau ohipa
- (02) 'i'o
- (16) te mau punu 'i'o
- (04) te u
- (20) te mau maa hotu i tapunu hia
- (30) te mau raau mali
- (11) te faraoa
Te tahi mau tuhaa i nia i teie na 20 i tuatapapa hia e tatou ;
~a faaiti hia ia. Na roto i te hoe tauiraa hohonu no ta tatou feruriraa
i te faanahoraa 0 to tatou oraraa (fare e te vai atura à).
la faaiti tatou ~ te Mari ra ; te faaiti atoa ra ~a tatou ~ te
poro'i raa ite pereao. Teie ra e faanoho ia te hau Maohi ite mau utaraa taata.
E na re~ra atoa tatou i te faaiti raa i te mau tuhaa e toe nei.
B., Eaha tei taamu te fen a i te hau
E piti tuhaa :
Taamuraa poritita, taamuraa na roto i te Hiro1a tipee
Taamuraa i te pae faaravairaa faufaa.
muraa
oritita
Te huru 0 te taamuraa poritita e mea na roto mai ia i te faatereraa
faatiti, te tumu ia 0 te faahuru ê raa i te faaravairaa faufaa, e te hamani
inoraa i te hiroà tumu maohi,
Te hotu 0 te faatereraa faatiti no roto ma i i te taamuraa i te pae
poritita, haamauhia i nia i te tapihooraa tauihaa (haapapuraa, tapura tapihooraa
tauihaa).
Hau atu â te mau aifaito oreraa 0 te tapihooraa1 te riroraa te mau pû
ohipa rarahi i roto i te rima 0 te faanahoraa hau ona~ oia hoi hoê hohoà DTA,
te mau fare mon~ i roto noa â i taua huru faanahoraa ra, BIS e te vai atu ra
te tumu atoà ia a va~ a~ a Porinetia i roto i te hotu oreraa.
Na hea ia e nehenehe a~ ~ te faatupu i te hoê huru faanahoraa api no te
faaravairaa faufaa 0 Porinetia ?
- Te faaoreraa teie huru faatereraa faatiti, te ninâraa i te mau hui taata
e raahia e popoi ra i te mau raveà e te mau moihaa faahoturaa fenua, ninâraa
i te mau pupu poritita e turu ra i te faatereraa faatiti.
2 - Na roto i te tiamâraa i te pae 0 te faaravairaa faufaa.
3 - Na roto ~ te haamaramaramaraa ~ te nunaa ~a nehenehe ia na i te faatupu
i te tauiraa i te huru feruriraa na roto ia na no te haere tià i nia i te
faatereraa tiamâ hau manahune.
-
2. Tuatapaparaa
i te faahoturaa
e te mau 9puaraa
Haapotoraa i te parau, te haaraa a te tomite faaravairaa fenua 0 te
~m~raa ia i te pahonoraa i na u~ra e piti i muri ne~ :
l hea e faahotu ai ?
- Eaha te faahotu , eaha te hotu ?
ea e faahotu al ?
l teie uiraaa matamua, aita ia te pahono a te tomite i te uira i fea.
Na roto i te hoê veà 0 tei piahia ua faahiti te tomite i te parau ê ~ te mau
fenua maitai roa i te faaapu, tei roto i te rima 0 te ONA, 0 ta ratou e faaohipa ra ei imiraa moni na ratou na roto i te vaiho noaraa i taua mau fenua,
e ia maraa te hoc 0 te fenua, i reira ia ratou e tatuhaa ai i taua mau fenua
ra, no te hoo faahou atu i te hoê faito moni teitei roa. Taua mau fatu fenua
ra, e feia hoo taoà atoà i~ ua riro ia to ratou hooraa mai i taua mau fenua
ra, ei rave'a no te tapeàraa i te fenua i roto i te hotu ore,
1
Te tatararaa i teie fifi 0 te parau 0 te fenua faaapuraa tei roto ~a ~
te tape'araa te faatereraa fenua i taua mau fenua ra, 0 ta'na e tuha i roto
i te feia itoito i te faahotu i te fenua, iau i te ho@ faatureraa "fermage et
métayage_I!
Te vai nei teie huru faatureraa no te tuhaa i te fenua faaapu aitarahuraa
~ te fenua faaapu teie ra, aita te mau tià mana 0 te fenua nei e hinaaro nei
e haamana i taua ture ra. Na roto i te faaohiparaa i teie ture e riro ia i
te topa roa te moni hoc 0 te mau maa hotu 0 te fenua, e tia atoà ia faatupuhia
te mau pu, te mau taatiraa feia faaapu no te tururaa i te feia faaapu i roto
i te tapihooraa i te hotu fenua,
Te faahiti faahou nei matou i te parau a te taata aravehi ra i te pae
o te faahoturaa fenua : "1 PoJUne.Ua te.
nu te. ne.nua fLCUtahl aA_;tafLa hoi
e. taa;ta fia;tu e. 6aahotu. Te.
nu te. 6ua 6aahotu. aA_;tafLa e. 6e.nua11:..0 Dumont
ia te ioa 0 te taata i faahiti i teie parau, taata 0 tei titauhia e rte faatereraa fenua i te matahiti 1968 no te tuatapapa i te parau 0 te faahoturaa
fenua.
vu
vu
E haamana ia i te hoê faatureraa no te paruru i te fenua 0 te maohi,
e te haamauraa ia na i nia i te fenua 0 ta-na e faahotu. Te parau no te
hooraa fenua, te parau 0 te vaihoraa i te fenua, i roto i tuha oreraaa, te
parururaa-ï te natura 0 te fenua, faufaa no te nunaa paatoà. (faa-haamanaoraa
puta no te Apooraa Amui 1976).
Te ohipa matamua 0 te manu~araa i roto i te tiamâraa, te faahoiraa la
te fenua i roto i te nunaa maohi, ia hotu.
.2-. Eaha te faahotu, e ahi.-tü -hOfif?l
Na roto i te tuatapaparaa i te hotu 0 te fenua 0 te matahiti 1979, te ite
pap~hia nei, e te vai nei te hotu fenua i te hog faita e ravai ai te fenua iho,
i te mau maâ hotu tumu e nehenehe atoà i te faahotu no te hooraa i rapae i te
fenua nei.
l roto i te hioraa atea i te parau 0 te tiamâraa te faaravairaa faufaa
e te haamauhia i nia i na tumu ohipa e 5 ..Aita ra i ta otiàhia i nia i teie
na tumu ohipa e 5 nel.
I. Te puha, e te mau ohiparaa 0 te puha (hinu
2. Te vanira
3. Te taofe
4. Te tiare
5. Te maa hotu huru rau
, huahua puha taviri)
l te matahiti 1979 ua roaa la na hotu e 5 i te tino monl
mirioni farane.
mlrla 100
E faahotu i te fenua, no te faaravairaa i te mau maa hotu e titauhia ra
no te oraraa, te tuhaa piti 0 te faahoturaa ia no te faaitiraa l te poroiraa
maa no ce f enua gg mai. .
T~ mau maa hotu no t~ 6aanavai ~ t~ titaunaa no t~ onanaa i t~ 6~nua n~i
1. Te mau maa tumu 0 te fenua '. te taro, fei,
2. Te mau pota
3. Te poha, merenl
4. Te mau maa huru rau, anani, avota
5. Te li puaa toro
6. Te huera moa
7. Te i'o puaa
1
tarua, umara
T~ mau hotu no t~ 6aa-navai ~ no t~ 6aa~iti ~ t~ ponoinaa
1. Te mau i'o puaa toro
- to te fenua nei (hotu)
- tei poroihia
300 tane 1979
5 000 tane 1979
2. Te i'o moa
- to te fenua nei (hotu)
- tei poroihia
500 tane ]979
2 500 tane 1979
Te mau maa 0 tei poroihia e te fenua nel no te matahiti 1979 tei te faito
monl la 1 miria.
Te ravaairaa.
l te pae 0 te hotu moana t~ iteahia nei, ê aita â teie pae i horo'a
mal. i te hoê faito maitai, i te mea ê, ua haa-mauhia te faaravairaa faufaa
i nla l te poroiraa a te hoê pupu iti taata, bna anae iho.
Ua và i.' 'noa ia te huru tautairaa i nia l te faito haihai 0 te ravaai raa
na roto atu i te tautai piri aau, e, i tua mal.
l - TAUTA!RAA 1 ROTO (MIT! ROTO)
l te matahiti 1979 ua tautaihia i te faito 1 600 tane ià i te mau motu
Tuamotu to o'a 0 te râ (Rairoa-Apataki-Kaukura). là 0 tei hoohia mai e te
mau fatu pahi i te faito moni 8 tara i te tui, 0 ta te mau ona pahi i hoo
i roto i te matete no Papeete i te faito 800 tara i te tui. la numerahia te
taatoàraa 0 te moni 0 te ià, 20 mirioni i roto i te rima 0 te feia ravaai 0
te mau motu, 200 mirioni i roto i te pute 0 te mau ona pahi.
N~ t~ mau o~a pahi ia i ai ~ t~ fiau6aaa t~ mau ~u~aa a t~ mau motu.
II - TAUTA!RAA 1 TUA
lau i te mau tapura a te hau, ua tautaihia 650 tane ià tua {mai te
auhopu, aahi, haura, mahi mahi) i te matahiti 1979. Noa'tu â te tururaa i
te feia ravaai, i te pae 0 te mori, te mau tauihaa parururaa i te feia ravaai,
te mau tute haihai roa a te oire, aita ihoa i roaa te hoê faito maitai ia
faauhia i te moni ià 0 te ao taatoà nei.
Te hoê auhopu 3 kiro, ua hoohia i roto i te matete no Papeete 60-100 tara
oia hoi, 20-30 tara i te kiro, i te ao taatoà te hoohia ra te auhopu 12 tara
i te kiro -1980.
TE MAU OPUARAA
Te titau nei e ua tuatapapahia e te tomite te parau 0 te haapapuraa i
te faufaa moana, i nia i te mau motu 0 te pae Tuamotu mâ a nehenehe i te
faaau i te tautairaa iau i te rahiraa 0 te ià, te titauraa a te nunaa no
to na oraraa, ia t upu mai tai te faaravairaa i taua faufaa ra. Mai te faanahoraa atoà 0 te pae faaapu ia haamauhia te mau taatiraa feia ravaai no te
poroiraa i te mau tauihaa, no te ravaai, e te hooraa tu i te hotu moana, e
tuhaa teie na te mau oire, apooraa oire i te faatupu i te mau taatiraa no
te tauturu i te feia ravaal.
E tià ia haa-mou i te mau ona pahi 0 te al nei i te faufaa a te nunaa,
ma te mono atu i te turu a te hau i te pae 0 te faurao pahi (tuatapaparaa
i te parau 0 te tereraa pahi e manureva).
Ta tatou tautairaa i te ià tua, eita roa te nunaa e faufaahia, iau
te moni hoo 0 te ià i te ao taato'a nei, iau ato:a i te huru, e te fauraoraa
tautai 0 teie mahana i te fenua nei. E tià ra ia rave noa hia â te tautairaa
tua, a tae atu i te taime a naho naho ei te mau ravela e te mau moihaa, ia
hiopo'a maitehia te mau rave'a eau.
III - TAUTAIRAA l TE FAITO RAHI
Eaha te faanahoraa a teie mahana ?
Tei roto roa te parau a te tautairaa ~ te faito rahi i te rima a te
mau nunaa êê (Tapone, Tinito, Korea) e ua ta otiahia ta ratou tautairaa
iau i te hoê tane ia i faaotihia, iau te faaauraa ohipa a Farani, e te hau
a teie mau fenua.
l te matahiti 1979, ua horoà te hau farani i te faito ia i te mau hau
êê e tautai i te faito 3 000 tane, no te hoê tino moni haihai ~oa 78 m~oni,
o ta te mau tià maiti 0 te aeoo~aa ~ahi 1 o~e noa ae 1 fiaahiti.
Ua rave ia te tomite faufaa i te hoê numeraraa i te faufaa e roaa i
teie mau nunaa êê na-roto i
teie ta~tairaa i Porinetia nei.
l te matahiti 1980 ua horoàhia 238 parau faatià oia atoà ia 238 pahi
taià, 230 pahi taià ta-poito, 8 pahi taià ta-aira. (1)
Teie te tane ià a ta ratou e nehenehe e tautai :
pahi tautai ta-poito
pahi tautai ta-aira
2 tane ~ te mahana hoê
8 tane i te mahana hoê
l te area a te hoê matahiti e roaa ~a ~ te mau pahi taià ta-poito
170 000 tane, i te mau pahi taià aira 30 000 tane, ia amuihia 200 000 tane
ià i te matahiti.
Ta taio aüa noa hia teie num~a, e ia numerahia i nia i te moni hoo
a te tane ià i te ao nei 1 500 tara marite i te aahi, e ooti ia te mau hau
êê i te tino moni ra Il Miria 250 mirioni farane. E 6 noa ia mahana no te
tautai i te 3 000 tane, areà te toeà a te matahiti ra no te pute ia a te
mau Tapone, Tinito, Korea.
Na hea lhoa la 0 hatou e 6aahupehupe ai ~ te tautai ?
o te huru a te tautairaa i te faito rahi.
TE MAU OPUARAA A TE TmlITE
1. Te tapeàraa mai i te ià e tautaihia ra e te mau hau êê i Papeete nei, no
te tapunuraa. l te faito 10 000 tane ~a e fau~aahia te hoê tapunuraa ià.
E rira taua huru ohipa ra i te haa-maitai i te imiraa faufaa a te fenua
i te faito 25-30 % a te faufaa e roaa ma~ no roto mai i te tapunuraa ià. (2)
2. l mur~ ae, e tià roa i te fenua nei i te hoo mai i ta'na iho mau pahi
taià, e te haafaufaa i ta'na iho tapunuraa ià. Te moni a te hoê pahi taià
30-50 mirioni farane i teie mahana.
(1) haapa~quraa ve'a a te hau.
(2) oh:ipa0 tei tupu i te fenua Salomon Fiti Papoua Nui Tinea
IV FAAPURAA POE PARAU
E ohipa i tupu i te pae Tuamotu mâ, ravehia e te vetahi mau totaiete
faaapuraa poe, e ua roaa ia ratou i te faito moni ra 200 mirioni farane.
Te tuhaa moni i faaohipahia tei te faito ia 500 mirioni farane, e te rahiraa
taata e ohipa ra e 300 ia.
E tuhaa ohipa faufaa roa teie no te fenua nei, inaha te taatoaraa
o te hotu, e hotu hapono ia, e i te mea"g te poe rave no Porinetia atu,
ua hau i te maitai 0 to na moni i nia i te hooraa poe 0 te ao nei. Na roto
i te hoê faatereraa tiamâ, e tia roa ia i te mau oire i te faatupu i te
mau taatiraa feia faaapu poe, no te amuiraa i ta ratou hotu, e no te hooraa
i ta ratou faufaa i rapae i te fenua nei, turu hia'tu e te hoê faanahoraa a
te hau 0 te fenua nel.
Te faatupuraa i te mau taatiraa feia faaapu poe, e turuhia'tu ia e te
hau na roto i te mau tino moni faa-taahia no te turu i te mau taatiraa, e te
faaohieraa i'te mau aitarahuraa moni faatupuraa ohipa.
Ua tià atoà i te tomite i te faatupu i te hoê tuatapaparaa i te huru
e te rahiraa 0 te parau tupu no te tumu ohipa faapuraa poe, ia nehenehe ia
horoà i te rahiraa parau i te faito e au no te faaapuraa , no te faa-nanearaa
i te parau no te tau maoro.
1
V
FAAAMURAA l'A
Te ohipa faaamuraa la, aita te reira i tae i te hoê faito b hinaaro hia,
i te mea ê, aita te mau mana poritita i rave i te aratairaa papu no taua
tuhaa ohipa ra e ere ia i te
fifi no te pae 0 te ma-imiraa, Na roto i te hog faatereraa tiamâ hau manahune
e ravehia ia te mau faaotiraa e au no te haamanuiaraa i teie tumu ohipa 0 te
riro i te faaô mai i roto i te fenua te hoê faufaa rahi.
E piti huru faanahoraa 0 te tià ia ravehia e ia rave apitihia. Te faaamuraa la 0 te ravehia e te hoê opu fetii e hotu no te faaravai i te titauraa
e te hinaaro 0 te nunaa iho 0 te fenua, Te faaamuraa ià i te faito rahi na
roto i te faaohiparaa i te mau ite e te mau rave;a 0 tei itehia e 0 tei faaohipahia, e riro teie faaamuraa ià i te haamoihaa i te mau pahi ta-ià rarahi.
o na tuhaa ohipa ia te riro ei faufaa rahi no te fenua, inaha e ravai
oia i te parau 0 te inai no te oraraa e te faaamuraa ià no te hooraa, i
rapae i te fenua 0 te riro ei imiraa faufaa na te fenua.
VI
TE MAU OFAI MOANA AURIRAU
Te manao 0 te tomite 1 nla i teie tumu ohipa 0 te faufaa moana no te
titauraa i teie faufaa i raro i te moana aita te reira e vai ra, aita atoà
te reira e roaa ia tatou i teie noa mau matahiti i mua ia tatou. l te mea ê
te mau rave'a aravehi, te mau moihaa no te titau i taua faufaa ra, tei roto
la i te mau hau e tapeà ra i te rave~a e te mau moihaa aravehi. Teie ra i te
e te faufaaraa 0 te ofai moana no te area matahiti 10 aore ~a 20
~ mua ia tatou e raoahia ai i te faaohipa. 0 te hoê ia faufaa rahi 0 te
va~ ~ roto i te faa-ohipa i te feruriraa? e 0 te ore e nehenehe ia haapaehia.
rahiraa
1
2.4. Te faariiraa ratere
Te parau no te faariiraa ratere e ohipa faufaa atoà te reira i roto i
te faaravairaa faufaa ~ te fenua, i te hoê i faito e te faaapu, te ravaa~
o te manaO ia 0 te mau mero 0 te tomite faufaa.
l, TE HURU 0 TE FAARfIRAA
RATERE l TElE MAHANA
l teie mahana te tupu noa nei ia teie imiraa faufaa i roto i na pupu too
pae, taaê rii noa' tu ai to ratou puai, iau i t e tapura i. mur i ne i ,
Te mou Ratere
(
( e aufau )
(e imi. te »at.ere J
\
manureva
Totaiete utaraa
taata
i
,Tepu hooraa
titet.imanureva
Na te Hau Farani
e faaoti i te parau
o te Hotera
(e faarii e faa-arearea)
Te Hau 0 te fenua nei
horo'a noa ia ~ to na manao
Te Hotera
e faarii ~ te ratere
Horo'a i te moni tauturu
i te feia faatupu hotera
~
PORINETIA
nenua tianaa hote~a noa,
nu i te.maitai.
ai.t« oio: e ooti
Ua ~~ro noa ia, ei unauna ei moihaa imiraa faufaa na te mau pupu e 3
totaiét'~manureva. Piha toro'a hooraa titeti - Rotera faarii ratere.
Na roto i te tuatapaparaa maite i na tuhaa e 5 0 te faariiraa ratere e
ite ai tatou i te huru mau 0 te faariiraa ratere i Porinetia a nehenehe ia
tatou i te opua i te mau huru opuaraa eau.
~
1 _ TE RATERE
o te hoê la taa ta a te titau, a te faahinaaro i te rateremaii roto
l ta tatou fenua no te taitai mai i te ho~ tuhaa moni, no ta na faanaoraa i
te mÇlhana e te vetahi mau unauna 0 ta tatou fenua. l te faito 75 % a te mau
ratere no rots mal la i te mau motu no Patifita e 25 % nO te mau fenua Europa
mai ia. ~ noho mai te mau ratere i te maororaa 7-8 mahana (1979). E taata apl
i te mea ê, e Tapone, Auteraria, mea huru paari mai te mea, e Marite.
~
2 _ TE FIHA TORDA HOORAA TITETl
E tiaraa faufaa roa to te pi.hatoroà hooraa titeti, nana e faaau, e te
totaiete manureva i te tarifa titeti manureva faaau atoà i te hotera i te
moni a te faariiraa mai i te ratere. l muri ae i teie faaauraa ohipa e ma-imi
la te piflatorora hooraa titeti i te mau taata e hinaaro'i te ratere, iau i
te faaauraa a na pu e 3.
la hoo te piha torora hooraa titeti, i talna titeti tei roto atoà la
te mon i utaraa, te moni hotera, e t al na tuhaa i nia i te tino moru,amu i, 1-2 %.
~3
_. TE TOTAIETE
MANUREVA l/TARAA TAATA
Te pito 0 te faanahoraa ratere, tei te totaiete manureva ia, inaha aita
e manureva, aita atoà e ratere. l te matahiti 1979 e piti anae ia totaiete
manureva a tei ai i te faraoa monamona, 55 % na te totaiete farani 45 % na
te hau êê. l te matahiti 1979 nua â, ua utahia mai 135 500 ratere, 101 000
ratere mau ia. Ua numera te tomite faufaa ma te rave i te numeraa haihai roa
te huru a te faufaa e roaa mai na roto i te faariiraa ratere. utaraa taata.
E rave na tatou i te rahiraa 75 % a te mau ratere no te mau motu Patifita
ma, teie ia te numera
101 000 ratere 0 te haamaua no ta na tere 10 000 tara
teie la te numera e roaa mal = 5 mlrla farane.
No Europa mai, 33 875 ratere 0 tei haamaua 20 000 tara i te taata hoê
teie la te numera i roaa mai = 3 miria 400 mirioni farane.
la amuihia
5 mlrla
3,4 mlrla
8;4 mlrla farane
E ere atoà i te mea ino te utaraa taata na nla i te manureva i roto l
te mau motu, e faahoi mai. l te matahiti 1979, 500 000 titeti manureva i hoohia
oia ia hau atu i te 250 000 titeti no te haereraa e no te hoiraa mai, ia numerahia i nia i te moni 1 000 tara i te titeti ua hau atu ia 200 mirioni tara, oia
ia hau atu i te 1 miria farane.
Te mau numera haapapuraa tei roto i te tuhaa, a te tuatapaparaa i te
tereraa manureva i roto i te mau motu.
Te parau 0 t~ 6aunaamoni 0 t~ utcmaa taata na nia ~ t~ manUh~va, tei te faito
7979 : 70 rn{)l._{_aUCULal1e.•
~ t~ matah0U
~
4 _ TE MAU HOTERA
Ua faaohipa te mau hotera i te rahiraa 2 000 piha Ola atoa hoi 670 000
taime 0 te faa-ohiparaahia te piha i Tahiti, i te mau motu, iau i te mau huru
notera.
E tuhahia e 3 huru hotera : te hotera hau atu i te 100 piha, te hotera
L raro maL i te 100 piha, te hotera i raro mai i te 40 piha.
Te-îraa te mau hotera tei te faito ia 68 %.
~ 1 - Iau ;_ te mau numeJLa a te teJLeJLaa ohira
tett..ett..aa ohiy;;a tt..a.
hotett..a : tue
te tay;;utt..a a taua
-.
Te huru 0 te
hotera
hau atu i
te 100 piha
Tahiti
Mo tu
Porinetia
ma1.,te
40 - 100 piha
1.,
raro mai
1.,
te 40 piha
868
165
100
1 13ù
265
550
166
981
1 133
715
266
2 114
:5 mirioni
1" 5 mirioni
2" 145 miria
400 mirioni
mirioni
500
Te'faufaa moni
/piha
4
Te faufaa moni
/tuhaa
5" 1 miria
7 MIRIA 645 MIRIONI FARANE
lau L te mau numera 0 te faariiraa ratere teie La te numera 0 te faufaa
monL l faaohipahia i roto l te tuhaa 0 te faariiraa;xatere 7 miria 645 mLrLoni
farane no te pae noa ia o·te faariiraa i te ratere i roto l te mau piha hotera.
~ 2 - Te p);U.. a te hutt..u l'l.umett..a.tt..aa
Ua faarii te mau hotera l te matahiti 1979 ua faaohipa i te mau piha l
te faito 668 930 taime.
lau i te faito moni e horo'a
tarahuhia ra i te piha.
Te mau hotera hau atu i te 100 piha - 6 000 farane i te mahana
Te mau hotera i raro mai l te 100 piha 4 000 farane l te mahana.
1 raro mal
i te 40 piha - 3 000 farane i te mahana.
la amuihia te faufaa moni e roaa mai, na roto l te horoà tarahuraa i
te piha tei te faito ia : 3 MIRIA 365 MIRIONI FARANE.
Tele faufaa mon i , no roto noa ia i horoà tarahuraa i te piha, taaê atu
â la te ,.~
no te maa, te mau inu, te arearearaa, te mau faaananataeraa.
...
é,l;r,au
Te mon i piha hotera
Te mon i 0 te mau tuhaa rau :
tamaa raa" inuraa" faaananataeraa
Ia amuihia na tuhaa e piti
3 miria 365 mirioni
farane
4 miria 115 mirioni farane
45 %
7 miria
100 %
480 mirioni farane
55 %
la hiohia na tuatapaparaa i te mau numera 0 te ma-imiraa matamua, e te
piti 0 te ma-imiraa ua tuati
na numera e piti.
Te faufaa i roaa i te mau hotera i nià i te tumu ohipa 0 te faariiraa
ratere tei te faito ia:
J MIRIA 500 MIRIONI FARANE
Te taatoaraa 0 te ohipa faariiraa ratere e te utaraa ratere tei faito
la 0 te 17 miria 500 mirioni i te matahiti 1979.
Na teie mau tuatapaparaa i aratai i te manao 0 te tomite l nla l te mau
opuaraa i muri nei.
2- TE MAU OPUARAA A TE TOMITE
Te mana'o 0 te tomite faufaa, ia ohipahia i te hoê faito hau ae i te
mau tuhaa fenua no Patifita (Niu -Terani, Auteraria, te mau fenua marite,
te mau fenua Initonetia i te pae Patifita, Tapone).
~ 2 - Te. utaJ1.aa I(_ate/Le_
Na te tiamâraa poritita e horo'a i te mana i te faatereraa fenua
i te rave'a no te faaauraa i te mau totaiete manureva e utara te ratere,no
te fenua êê. Na roto i te faaauraa ohipa utaraa ratere, e titau ia te faatereraa fenua i te mau totaiete manureva i te mau tumu ohipa i muri nei.
- la tuati taua totaiete ra ia Porinetia i te mau fenua êê i te pae
o te utaraa ratere.
- l te rave atoà i te utaraa taata l te mau motu 0 Porinetia iau i te
faaauraa ê, e tuhaa atoà ta te faatereraa fenua i roto i te tumu ohipa 0
te utaraa taata. l muri ae i te taime 5 matahiti, e na roto i te tuhaa a te
faatereraa i roto i te utaraa taata e nehenehe ai i te faatupu i te hoê totaiete
a te hau e te totaiete manureva, l muri ae i te 5 matahiti 0 te faaauraa matamua
e tuhaa ia na te hau 0 te fenua nei i te faturaa i te tumu ohipa 0 te utaraa
taata i te fenua nei. Na roto i te huru faanahoraa i nia i te roaraa taime
10 matahiti, e roaa i te fenua nei te hoê moihaa no te turu i ta'na faaravairaa
faufaa, i roto i te parau 0 te tiamâraa i te pae faufaa, oia ato'a i te faaravairaa i te fenua nei i te feia aravehi, e te mau taata no te pae ohipa
faaravairaa faufaa.
~ 3 -
T e_ ho;te_l(_a
E rave te faatereraa fenua i te tuhaa rahi (51 %) 0 te faufaa hotera
i roto i te mau hotera rarahi i te fenua nei, ma te tapeà noa i te huru faatereraa ohipa à te hotera mai tei matarohia hou te taime e roaa mai ai te feia
aravehi'hb'te haapaoraa i te tereraa ohipa hotera.
- Hiopo'araa tamau i te huru 0 te faatereraa ohipa hotera 0 te vetahi atu
mau hotera rii hua e faarii ra i te ratere.
- Faatupuraa i te hoê huru faariiraa ratere i roto i te mau oire, motu, e i
roto i te utuafare 0 te taata, na roto i te tururaa a te faatereraa fenua
i taua opuaraa ra, 0 te aratai i te tumu ohipa 0 te faariiraa ratere i te
faito tai piti 0 tô na rahiraa, i roto i te area taime e 5 matahiti i muri
ae i te faaohiparaa i teie huru faanahoraa.
~4 - Te p~ha to~oà hoo~aa titeti
la horo'ahia i te pu (ODT) piha toroà no te faariiraa ratere i te
mau mana, e te mau rave'a no te haafaufaaraa i te fenua i te pae 0 te faariiraa
ratere. Eiaha atura ei piha toroà horoà noa i te mau manao, te faaohiparaa ra
i to na mau manao no te aratairaa mai i te ratere.
~5
- 0 PORINETTA
l teie mahana ua riro noa te fenua Porinetia mai te hoê taoà no te amo
i te ohipa 0 te fa~riiraa ratere. Te manao 0 te tomite, ia faatupuhia te
hoê faanahoraa papu i te pae 0 te faanahoraa 0 te fenua, te parururaa i
te fenua, te mau tumu ohipa faufaa 0 te fenua, te mau peu tumu, te faufaa
o te natura maohi. la horoahia te mau raveà, taata, faufaa moni no te
faatupuraa i teie opuaraa 0 te tuhaa a te Apooraa Faatere fenua e pupu atu
i teie faanahoraa na roto i te raveraa mai i te hoê tuhaa faufaa no roto
mai i te hotu 0 te faariiraa ratere i te mau matahiti atoà.
•
•
rira
I muri a'e i te mau tuatapaparaa no nia i te mau hotu 0 te au ~a
faaohipa hia ; ua feruri teie tomite ohipa ia amui i roto i teie pene 0 te
rahiraa te mau hotu e te mau moihaa no te fqahotu.
E riro atoa teie pene ei taamuraa i te mau tuatapaparaa atoa 0
tei pia hia e tatou no nia i teie tumu parau.
Te parau matamua, te parau ia no te mau fenua fetii 0 tei ore
i tapupuhia. Te mana'o nei teie tomite ohipa a tahi ia faaore hia te ture
farani e mana nei i teie mahana e a piti ia mana te mau fatu fenua e faahotu
mau ra ~ te fenua.
,Te piti 0 te parau, no te mau rima ohipa ia e aore e fenua. Te tumu
no teie fifi 0 te haru raa hia ia te mau fenua 0 te maohi e te mau ona e
ratere mai nei io tatou nei. Te vai aivi noa nei teie mau fenua mai te
faahotu ore hia. Tiai noa ia mara'a te moni fenua ei reira e ho'o faahou atu a~.
No te faaafaro i teie ohipa 0 te haamanaraa ia te mau ture e au
~a faahotu hia teie mau fenua e te mau maohi e faaea fenua ore no~a rà.
e ravaai
Te tuatapaparaa matamua 0 te au ia rave hia 0 te numera raa ~a
~ te rahiraa 0 ta tatou faufaa i'a e vai nei ia nehenehe ia tatou ia faanaho
maitai i te mau hoo.
la papu teie mau numera ; e feLuri ia tatou i te tatararaa ~ ta
tatou matete i te fenua Marite aore ia te fenua Tapone.
Te tahi tuhaa atoa 0 te haamauraa ~a ~o tatou nei te mau piha
to'eto'e faarii raa i te mau i'a e tai'a hia ra e te mau ratere i tua.
E faaohipa ia tatou i te mau api e roaa ma~ no te hooraa mai i to
tatou iho mau pahi. Na reira noa te raveraa e tae roa atu ai i te mahana
e na tatou iho e taia i ta tatou iho mau ia. Te maororaa .no te faa ohipa
raa i teie tuhaa ohipa hoe ia auhuru matahiti. E taime teie na tatou no te
haapiiraa i to tatou mau tino no teie tuhaa ohipa •
. " ,_.,,... ..
Te hinaaro nei hoi te ao nei i te i'a. E r~ro ~a teie hotu e~
hotu papu na tatou. Na te hoo raa i teie hotu i rapae, e faao mai i roto
i to tatou fenua te mau moihaa no te fa'atitiaifaroraa i ta tatou faaito
faufaa.
ariiraa i
1 teie mahana, na te tahi noa mau ona e mau nel i teie tuhaa ohipa.
Te feruriraa 0 te tomite teie ia : te ta'ato'a te fatu no teie ohipa.
la faanaho hia ia teie ohipa mai teie te huru :
1 - Ia rave te nunaa maohi i te mana faatere 0 teie na 8 hotera
rarahi e vai nei i te fenua nei. Faanaho i to tatou iho mau raatira no te
faatereraa i ta tatou iho ohipa ;
2 - Ia hiopoa te nunaa maohi ~ te mau fare faariiraa ratere
na'ina'i e vai atoa nei io tatou nei ;
3 - Ia haamau i te mau oire i roto i te mau motu aore ia te tahi
mau fetii no te mau motu i te tahi mau faariiraa e au. Faanaho i te mau
tauturu e au ia manuia teie ohipa.
Na te hau maohi iho ia e faatere 1 te uta raa 1 te mau taata. Teie
te faanahoraa e au ia faanahohia
Na te hau e faanaho i te uta raa no te mau pu rarahi ;
Na te mau 'oire ia aore ia te mau teiete ohipa rave amui e faanaho i te mau uta raa no te mau pü na'ina'i.
Aita te tomite e mana'o nei e faarahi atu a 1 te mau tauraa manureva
no te taime matamua. Teie ra e ferurihia nei e rave tatou i te faatereraa
no te mau manureva e rere nel 1 teie mau mahana. Na te hau Maohi ia e faanaho
i teie tapura ohipa e tia ai no te maita'i 0 te taatoa.
Te hinaaro hia nei e faaore i te raveraa e rave noa hia nel
maorlra na te mau ona noa e faanaho e ooti i te maita'i. la horoa hia ra te
mau maita'i atoa no te mau faufaa atoa i roto i te mau teiete ohipa rave
amUl e tia ai. Na teie mau teite efianaho, e ohipa, e ooti i te maita'i.
la faaohipa atoa hia te tahi faanahoraa e au no te taamuraa l te
taatoa 0 te mau teiete ohipa rave amUl.
1 teie mahana ua riro te parau no te mori ei parau faufaarahi no
te mau ohipa faahotu atoa 0 te fenua nei. No reira e mea ti'a ore mau ia
vaiho hia teie tuhaa i roto i te rima 0 te ona.
Te mana'o nei te tomite ia rave te faatere raa fenua l teie ohipa
e nana e ;EÇl,a"J!hipa.
Toe atu ai te opereraa i teie mori na roto l tera e tera
motu. la hà~mau hia ia i roto i te mau motu te mau valraa tano noa no te
haaputuraa i te morio Na te mau oire ia teie e faanaho.
Na te mori e faatere i te Ulra rà ; te auraro noara à la tatou
l te mau ona no rapae. To te tomite mana'o teie ia :
Faaiti i te mau matini e tere i te mori ;
Imi i te tahi raveraa'tua no te horoa i te uira. 0 te mau matini
ia e tere i te pape 0 te anavai ..
' o· te te·~e~. te ma t'
a~ e te mahana ; 0 te
tere i te ahu 0 te miti e te mau are miti L e rave
rahi atu a.
l roto ia teie mau ohipa i te mau foire e haa mau hia al no te
maitai 0 te mau taata no te mau foire.
aurao
l, OMUARM
Ua riro te ohipa faurao na te mau motu, iau hoi i te rahiraa
o te mau motu e to ratou vairaa i roto i te hoê parareraa i nia i te
moana i te faita 5 mirioni
kirometera
tuea, e tumu ohipa faufaa roa ia
tuatapapahia no te tuatiatiraa i te taata e teie fenua Porinetia. Ua
faa-tupu te tomite faa-ravairaa faufaa i te parau 0 te faurao na te reva
e na te moana, no te tururaa i te feruriraa 0 te mau rauti, i te hoê
hiQraa papu 0 te faa-nahoraa faurao i teie mahana, 0 te riro ei moihaa
no'te faa-nahoraa i te parau notef
aurao na te reva e na te moana no te
hoê faa-tereraa tiamâ hau manahune no ananahi.
II, TE FAURAO NA TE MOANA 1 ROTOPU 1 TE ~AU MOTU
Te faurao pahi i te faito 0 te mau motu 0 Porinetia e tià roa
la no porinetia, 0 te moihaa faufaa rahi ia no te tuatiati i te mau taata
i roto i teie fenua. Area i te faurao na te reva 0 te moihaa ia no te
taata. Ua riro te faurao pahi ei faufaa rahi no te utaraa i te mau tauihaa
i roto i te mau motu, e te utaraa mai i te mau hotu 0 te mau motu i
Tahiti.
l teie mahana te iteahia nel ê, aita te faa~nahoraa 0 te
tereraa pahi e tuatira i te hinaaro 0 te nunaa 0 te mau motu (nunaa, te hau,
te ona pahi).
Na roto l te opuaraa a te ma~ ona pahi i te faaea i te tere i te
matahiti 1979, te iteahia nei i te papu ore 0 te tereraa pahi a te paruparu
o te mau tià e faa-tere nei i te fenua,
l te tuatapaparaa i muri nei e ite ai tatou e aita te faa-tereraa
o te fenua, i maramarama papu e aita atoà i rave i te mau raveà e tia ia
rave no te faa-naho i te ohipa 0 te faurao na te mau motu,
....
\ (
.
."...
...
l te mau matahiti
1945-46 i roto i te hoê tau tamai, e no te
ravai ore 0 te faurao pahi, ua faa-ravaihia teie faa-nahoraa na roto i
te faa-ohiparaa e 3 pahi no te mau motu e tae roa mai i te matahiti J956.
l muri ae, .ua riro te ohipa pahi ei faa~nahoraa ona i na tunaa e 3.
- Te. pae. molli Rcvw Ma:taJ.
- Te. pae. Tuamotu e. Maane.va ma
- Te. pae. a te. Tuhaa Pae.
Teie râ aita te mau ona pahi e auraro nei i te faa-tureraa 0 te
tereraa pahi, te mau motu noa 0 ta ratou e ite ra i to ratou onaraa hia
o ta ratou e faa-ravai.
l te matahiti 1959, ua faa-tupu te vetahi mau ona pahi i te hoê
taa-tiraa (SOPODA). E rave noa teie taa-tiraa i te mau reni e ere i te
mea faufaa no ratou, area te vetahi mau ona ra ua tapeà uana i te mau reni
faufaa roa ae ,
Inaha, te tupu nei te fifi i roto i te taa-tiraa (SOPODA) e te
faa-tereraa fenua i teie tuhaa faurao na te moana, 0 ta tatou e ite na
roto i te mau faa-tureraa i muri nei.
l te matahiti 1966 ia tapeàhia te utaraa ohipa (tarifa) i te hoê
faito, e ua faa-oti i te tautururaa i te mau ona pahi no te utaraa i te
puha, faa-tureraa N° 66-96 no te 18 no Atete 1966.
l te matahiti 1974 ua faa-oti faahou i te turu i te mau ona pahi
taae atu i te faa-otiraa no te matahiti 1966, te mau ona pahi e fifi ra
i roto i ta ratou mau tereraa pahi, faa-otiraa N° 74-98 no te 8 no Atete 1974.
l te matahiti 1977 ua faa-tupu i te hoê faa-nahoraa api no roto 1
na faa-otiraa e piti nei N° 77-46 e te N° 77-47 no te avaè Mati 1977 :
---.---1)
--2)
Ho ê. s» mUe honoënaa manao no re. :tett..ett..aa
pili
Ta. pa.:tana.Jt..aa
i te :tett..ett..aa
pahi
l teie mahana te iteahia nei te ohipa tià ore a te faa-tereraa
o te fenua, i te aufauraa i te tino mori rahi api na te mau ona pahi,
noa'tu â e mau tereraa faufaa ore no ne mau taata 0 te mau motu. Inaha
i te faufaa 550 mirioni 0 te tereraa pahi, ua aufau te fenua nei i te
tino moni ra 90 rnirioni farane, a :te mon,,[ ia a :te hoê. pahi api ft..aa,a
:ta :te 6enua e nehenehe ia 6a.:tu mai. Te moni tauturu a te faa-tereraa 0
te fenua i aufau atu, ua riro ia ei tino moni api papu maitai na te mau
ona pahi. Te tururaa i te utaraa i te puha, te maa, te mori i roto i te
mau motu, aita ia i faa-huru ê i te api a te ona pahi.
Teie te rahiraa 0 te mau faurao
1- 18 pahi
1 i :te fia.i:toft..a.Ma TAPORO
5 ~ re. fia.i:tahunu. na.inai mai fa MARIE STELLA
6 ~ :te fia.i:tona.inai MU maik. ST CORENTIN
2- 16 ana pahi
- ARAROA
- TAPORO
e a KEKANUI fia.;tuhia e WING MAN HING
II, TAPORO III fia.;tuhia e :te l Compagnie
fift..anç~e
matt..itime de Ta.hi:t1' ) •
Haa-maramaramaraa. Teie na fatu pahi e piti nei teie ia raua ia te ~faraa
o te tereraa pahi oia hoi 50 i nia i te hanere.
la parau
i te tapura haamauaraa
0
te fenua nei, te ite atoahia ne~ te
inaha te. im)Aaa 6aubaa. ua haamauhia i nia i
te. tute. huna. te. aitanahUhaa moni, te. haamau~aa 0 te. au6aUhaa ia i te. mau
tiVI.O moni aitanahuhia,
te. au6aUhaa i te. mau pu ohipa a te. hau au6aUhaa .{.
te. mau moni tautUhU, moni hO/Loàno te. hoo/Laataata na /Loto i ta /Latou
poJti;t{;ta.
papu ore, e te aifaito ore,
la hiopoà maitehia te huru 0 te tapuraraa i te faufaa fenua e ia faaohipahia i nia i te reni 0 te haafaufaaraa i te fenua. la riro teie mau tuatapaparaa ei moihaa no te haaferuri i te mau rauti i te mau tuhaa atoà 0
te mau fifi 0 ta tatou e amo no te faatià i te faatereraa tiamâ hau manahune
no Porinetia.
l te pae faufaa 0 te tereraa pahi 550 mirioni farane i te
matahiti 1977. Te faa-ohipa ra 300 taata, e te tuhaa i aufauhia e te
fenua nei 100 mirioni farane.
Teie te faa-nahoraa 0 te tere 0 te mau pahi i roto 1 te mau motu
ta tuhaahia :
1) Te mau. mosu. Nia Ma;tai
2) Te mau. motu RaJw Ma;tai
3) Te mau. motu Tuamotu fUilà o :te nà, MaatLeva, Enata ma
4) Te mau. mo tu Tuhaa: Pae
5) Te mau. motu Tuamotu no !LOpU, e te. pae Tuamotu :to oô. 0 :te !Lâ
Teie faa-nahoraa 0 te tereraa pahi ua faa-otihia iau i te patana
a te ona pahi e tei horoàhia e te Tomitera teitei i muri ae i te manao
o te tomite 0 te tereraa pahi.
l roto i te mau opuaraa, maori ra ia faa-rirohia te tereraa pahi
el ohipa na te hau, no te taviniraa i te mau nunaa 0 te mau motu. Te
taaeraa 'ia e te ohi.p
a 0 te t ere.r
aa pahi i teie mahana 0 tei haa-mauhi a
i nia i te parau 0 te hooraa taoa. 0 te fifi ia e iteahia nei i teie
mahana, e te parareraa atoà hoi 0 te mau motu.
1
~
TE NNiORAA E TE TITAURAA 0 TE TERERAAPNiI E TE MANUREWA
~TE
NAHORAA 0 TE TERERAA PAHI E TE MANUREVA, oia hoi, te rahiraa, te
faito rahi 0 te mau tere.
~TE
TITAURAA
l TE TERERAA PAHI E TE MANUREVA
E titauraa ia, iau i te mau hinaaro tumu 0 te mau taata no te
mau motu no te h aa-mai,
tai i to ratou oraraa, e no te utaraa i ta ratou
faufaa i rapae atu i to ratou oraraa, e no te utaraa i ta ratou faufaa
i rapae atu i to ratou mau motu.
l teie mahana 0 te aniraa no te mori, te mau maa huru rau, e te
paùahi (gaz) 0 te reira anaè te titauraa 0 tei tapurahia, 0 ta te faatereraa fenua e turu nei i te mau ona pahi. Te mau titauraa taaê atu
aita ia i ferurihia e aita atoà hoi i tapurahia.
Te ite nei ia tatou, aita te mau mana 0 te hau, e te mau mana
poritita i rave pap~ i ta ratou ohi.p
a . Aita hoê ae tapura ohipa o..
'te
tereraa pahi e te manureva i rave papuhi a, Te hohoà 0 te f aa+tereraa 1
teie mahana, e mau tia 0 teie ere i to ratou mau mana i mua i te mau ona
pahi, 0 te tapao ia 0 ta ratou i ite i te faaearaa 0 te tereraa pahi i
mairi iho nei.
Nahea ia te tereraa pahi, e te tereraa manureva e afaro al mai
te mea ê na te mau ona pahi e patoi nei i te f aa+nahoraa.
II1. TE TERERAA MM-JUREVA 1 ROTO 1 PORINETIA
NEI
l te mea na te faurao pahi te pae rahi 0 te utaraa tauihaa ua
taae ia te tereraa manureva, no te utaraa taata ia. Na te hoe noa iho
faa-nahoraa i popoi i te faa-n~oraa tereraa manureva 0 te vai nei hoi
1 roto i te ravai ore e te papu ore.
~
1 TElE MAHANA
AIR POLYNESIE : 0 te hoê amaa no UTA 62 1 n1a i te hanere, CGM 20
i nia i te hanere, 1'8:
i nia i te hanere e mau ona rii ia.
Na AIR POLYNESIE i rave noa na i te utaraa e tae roa mai i te 31
no titema 1978 na roto i te hoê faa-auraa i rotopu i te hau Farani
e te faa-tereraa 0 te fenua nei. l taua iho taio mahana ra, ua taui
te faa-nahoraa, na te hau 0 te fenua nei e te totaiete AIR POLYNESIE
te faa-nahoraa, iau i te faa-otiraa a te faa-Ëereraa 0 te fenua nei.
Na AIR POLYNESIE e haapao i te tereraa manureva, teie ra ia hau ae
oia i roto i te mau faa-auraa atoà no nia i te mau reni api, i haamauhia, e te haa-mauhia.
\ Teie te rahiraa 0 te mau manureva aAIR
4 FOKKER F 27
2 TWIN OTTER
1 BRITTAIN NORMAN
~ 2)
POLYNESIE
44 pCUtalliaa
19 pCUtalliaa
9 pCUtalliaa
AIR TAHITI
Fatuhia, fatata i te taatoàraa e Maitre LEJEUNE, 0 te ohipa ne1 1
n1a 1 te reni TAHITI-MOOREA amuihia'tu ia AIR POLYNESIE i te faito
60 i nia i te hanere, AIR TAHITI 40 i nia i te hanere AIR POLYNESIE.
Te faa-auraa no ta'na tereraa manureva ua ta otiahia ia i te 31 no
mati 1982 (faa-otiraa 1465/AC DIR-no te 30 no mati 1977).
Teie te rahiraa 0 ta'na mau manureva
1 TWIN OTTER
4 BRITTAIN NORMAN
1 BEECH CRAFT
3 PIPER AZTEC
1 CESSNA
19 pCUtahVtaa
9 pCUtahÂJr.aa
9 pCUtalliaa
5 pCUtahVtaa
4 pCUtalliaa
~3J TE MAU MANUREVA fatuhia e te mau taata i rapae i te mau totaiete.
Te vai nei ia 9 manureva, 0 te rave atoà nei i te utaraa taata ia
anihia.
Te. mau 6aa- nahonaa. te.fLe.fLaa ma.n.W1.e.o..a.
E ere atoà i te mea nahonaho roa no te parareraa 0 te mau motu,
e te rahiraa taata e noho ra iau i te mau motu. Termau reni tere pinepine
roa aehia, oia ma : te. fLe.VLiMoofLe.a. RCUto Ma.tai~,E te'mau reni i iti r11
mai te mau tereraa, te mau motu Tuamotu hitià 0 te râ e Enata mâ.
~
TE MAU OPUARAA
No te mau faa-nahoraa 0 te faa-tereraa mea huru rave ata i te
faa-naho i te parau 0 te tereraa manureva, e numera mai te 3 e tae atu
i te 15 i nia i te hanere, 0 te manuiaraa 0 te ohipa. l te parau atoà
no te rahiraa hora tereraa 0 te manureva 0 tei riro i te haa-fifi i te
aratairaa 0 te feruriraa.
Hoê 0 teie hioraa no te faa-nahoraa 0 teie mahana i te parau
o te tereraa manureva i te fenua Enata mâ, te parau nei matou, e mea
tià ia rere te manureva 1 taua mau pae i roto i te hoê p~ a parare atu
ai i roto i te mau motu 0 taua tuhaa ra.
E 2 hioraa
1) Ua tano te faito horopatete ua maitai 1a taua reni ra.
2) Eita e ravai i te horopatete no taua reni ra, te vai nei ia e piti
faa-nahor aa :
a) la fifi noa'tu te tereraa manureva, na te hau 0 te fenua ne1 e
aufau i te faa-ravairaa.
e) Te tereraa manureva, i rotopu i te mau motu, ia fifi na te tarifa
ia mai Papeete Nuku-Hiva e faa-ravai.
Te ite nei ia tatou i te fifi 0 rtefaa-nahoraa i taua mau reni
ra! l teie mau tau i mua nei, e faa-hohonu roahia'tu ai te feruriraa
i nia i taua tumu ohipa ra i na tuhaa e piti.
IV. TE MAU MPNAO RARAHI NO TE HOÊ RENI FAA-RAVAIRAA
FAUFAA
la hiohia te faa-ravairaa faufaa 0 teie mahana e iau i te mau
faa-otiraa no te apooraa amui no Punaauia. la riro te faa-nahoraa i
teie mau tumu ohipa rarahi ei tuhaa na te hau, ei maitai no te taatoà,
e ia turu atoa'tu te nunaa i te faa-nahoraa ei maitai no te taatoà i
roto i te hau. l roto i te hoê taime matamua, te tereraa pahi, ia ferurihia te parau no te faa-riroraa ei ohipa na te hau, tapeahia e te hau,
e aore ra e hoo mai i te faurao.
~
1) TE PARAU NO TE fAURAO MOANA
l te parau 0 te fatu pahi hoo taoa, 1a faa-orehia te reira
faa-nahoraa .
.~~
E tià ia ite papuhia te hinaaro 0 te mau taata no te mau motu,
i~'nehenehe ia faa-naho pap~ i te tereraa pahi, na roto i te faa-tupuraa
i te mau taatiraa (coopératives) faa-hoturaa, hooraa i te mau hotu, no
te amuiraa i te mau poroiraa tauihaa.
E mea na roto ia i te haa-maramaramaraa i te nunaa i taua mau
faa-nahoraa ra e manU1a a1 te ohipa. 0 te tauihaaia i te 6~aa
e
i te oMpa.
Te faa-ara atu nei te tomite, e _te opuaraa no faa-naho maiteraa
i te tereraa pahi, e haa ia na te taatoà mai te hoturaa e tae roa'tu e
te hooraa i te faufaa a te mau motu. l te mea ua pap~ te rahi e te rahiraa
o te mau faurao, te tuhaa fifi 0 te titauraa, e te hotu no te mau motu
o te mea papü ore, ia ite ra te nunaa 0 te mau motu e faufaa rahi i te
ite 0 talna e hinaaro e 0 talna e nehenehe e faa-hotu no te hoo atu i
rapae i to ratou mau motu. No reira e mea faufaa ia ite te taata tataitahi, e te huru, te hotu 0 talna e nehenehe ia faa-ohipa, oia atoà te
huru e te r~hiraa 0 te tauihaa, te mauhaa 0 ta'na e hinaaro no te haamaitai i talna faa-hoturaa, e to na oraraa na roto ia i te faa-nahoraa
o te mau taatiraa (coopératives:= pü opereraa i te mau tauihaa).
Te tereraa pahi i roto i te mau motu e tià roa ia faa-naho hia
iau i te mau IDOtUnoho rahi hia e hotu rahi 0 te vai ra i reira 0 te
tuatihia mai ia Tahiti e te mau pahi faito rarahi mai ia TAPORO, pahi
o te fatuhia e te hau 0 te fenua nei. Area i te mau motu huru nainai
mai na te mau pahi i te faito 0 ST CORENTIN e faa-ravai atu, na roto i te
mau tereraa pinepine i roto i taua mau motu rii ra, pahi ia 0 te fatuhia
e taatiraa (ccopératives 0 te mau motu) .
o te raveà atoà no te tururaa i te mau taata 0 taua mau motu
~ roto i te parau 0 te faa-hoturaa fenua.
Na roto i teie huru faa-nahoraa 0 te tià roa ~a ravehia, iau
i'te mau raveà e vai ra, e riro ia te taatoàraa 0 te mau motu i te
fanao i roto i te parau 0 te tereraa pahi.
TE FAA-NAHORAA l TE PAE 0 TE TERERAA MANUREVA
No te p apuraa 0 te hioraa a te tomite tuatapapa i te parau 0
te faa-ravairaa faufaa, e tià ia ite te taatoàraa 0 teie hioraaa, no
roto i te hoê faa-tereraa tiamâ hau manahune, inaha i teie mahana aita
to te mau tià 0 te fenua nei e mana faa-oti i te parau 0 te tereraa
manureva.
Na-Toto i te hoê f aa+tereraa tiamâ e ohie ai te f aa+nahoraa 0
te tereraa manureva, i te mea e mana to te faa-tereraa 0 te fenua nei
i taua taime ra, i te tuatapapa e i te aimaroraa i te parau 0 te tereraa
manureva i te ao taatoà.
E piti ia tumu papü e va~ ~ mua ~a tatou:
Tuatapaparaa, aimaroraa i te tiàraa 0 te ren~ manureva
l te rave 0 te hoê tuhaa, aore ra i te raveraa i te taatoà
o te faa-nahoraa i te faa-riiraa 0 te mau ratere.
~ al TiCULa.a.i :te pae
0 :te :teJteJtaa man.uJteva e :te mau ft en.u.a eê e :te :teJteJta.a.
. .~ l...\ ma.n.uJteva i no:topu. i :te ma.u. molli
l te mea ê aita ta te fenua nei e manureva faito rarahi e nehenehe te fenua nei ia faaau i te mau totaiete manureva rarahi 0 te mau
hau eê, e nehenehe ia faaô atu i te faaauraa i taua mau totaiete ra, ia
rave atoà 0 ratou i te tereraa manureva i rotopu i te mau motu.
manureva 0 te faa-tau mai i ta'na manureva i Tahiti nei
e rave atoà ~a oia i te utaraa taata e tae roa'tu i roto i te mau
motu, iau i te mau tahua tauraa e va~ ra ~ roto i taua mau motu ra.
- Te totaiete
la haa-mauhia te hoê faaauraa i rotopu i taua totaiete ra e te fenua
iau i te faa-nahoraa afa tia e hoê 51 % te tuhaa aore ra 34 % 0 te
tuhaa, totaiete 0 te faa ôhia'tu te fenua nei.
~ e.l Te. fia.a.-naho!tM. a .:te. fiM.-!tLiAa.a. naten«
Te faufaa 0 te natura 0 te fenua, i roto i te taatoàraa 0 to na
parau e faufaa ia na te taatoàraa 0 te nunaa. l teie mahana te riro ne~
ia teie faufaa natura ei moihaa i.mir aa moni na te vetahi mau t aata.
Te manao nei ia te tomite faa-ravairaa faufaa ia faa-titiaifarohia teie
imiraa faufaa. Na te hau ia 0 te fenua nei e hiopoa e faa-naho i te
faa-riiraa ratere i roto i te faa-tereraa tiama hau manahune. E piti
ia aratairaa 0 ta te tomite i faa-naho mai ei ravea no te maitiraa i
rotopu i na faa-nahoraa e piti nei
la tauturuhia te mau faa-nahoraa faa-riiraa ratere i te faito 0 te
oire, aore ra te faa-riiraa ratere i roto i te utuafare fetii, e ia
haa-rnau te hoê f aa+tureraa i te mau hotera 0 tau mau motu ra aore ra
o te mau oire i te hoê faito 0 te ferurihia i muri ae.
Te faa-faturaa i te hau 0 te fenua nei i te mau hotera e va~ ra, na
roto i te hoora mai, aore ra e fatu noahia ma te aufau oreraa.
E riro ia te faaa-auraa 0 te tereraa manureva e te faa-riiraa
ratere ei moihaa i roto i te mau tuhaa rau ei ravea no te tapeàraa ma~
te faufaa i roto i te fenua nei, e no raveraa i te mau tuhaa ohipa
rarahi e hinaarohia no te fenua nei.
VI FAA-HOPEÀRAA MANAO
Na roto i te tuatapaparaa i roto i te tau, te itehia ra ia te
parau 0 te tereraa pahi, tereraa manureva tei roto i te rima 0 te mau
ONA, tei roto i te rima 0 te hau faa-titi e tae roa mai i teie mahana.
o te itiraa teie e fanao nei areà te rahiraa 0 te nunaa te vai nei ia
raro ae i ta ratou faa-titiraa.
la vai noa â tatou i raro ae ~ teie huru faa-tereraa noa'tu â
te maitai 0 te mau manao e te mau opuaraa 0 te mau ona noa ihoa te
fanao, area ~ taua noa â taime ra e veve noa'tu â te nunaa.
E tià ia faa-ô t at.oui roto i te hoê f aa+nahoraa e itehia ai
to tatou tiaraa, e faufaahia ai. E faa-tupu ia i te faa-nahoraa ia riro
te tereraa pahi e te manureva ei moihaa no te haa-faufaa i te mau taata
atoa 0 te mau motu iau i te hioraa i muri nei.
Te mau pu tereraa pahi, na te hau ia 0 te fenua nei e faa-ravai te re~ra.
,Te-;
..
tre reraa pahi 0 te mau motu taaè atu i taua mau p;:i
ra na te faa-nahoraa
o~re aore ra (coopérative) e faa-ravai ma~.
Aita e faa-nahoraa ap~ no te tahua tauraa manureva i roto ~
te taime matamua, te mau faa-auraa 0 te tereraa manureva no te ara
mai e i rotopu i te mau motu, e moihaa ia no te turu e no te faa-ravai
i te tereraa pahi, ia maitai te taatoà i roto i te hoê hau tiamâ hau
manahune.
Ei faahopearaa manao i te hoê taime matamua, i n1a 1 te mau tumu parau
e te mau opuaraa manao 0 teie nei ve'a te manao nei matou.
E mea faufaa ia faahotu i te fenua no te haapapu e no te haamau i te
tiamâraa manahune.
Faufaa atoà ia haaferuri i te mau rauti, 1 te faufaaraa 0 te mau tuatapaparaa i te mau huru tereraa ohipa··ote moni, te aitarahuraa moni, te
aufauraa i te pu ohipa a te hau.
Faahotu 0 te parau tumu ia a te tomite ohipa faaravairaa faufaa, e te
haapap~ nei ia i te reira parau e te mau moihaa no te haamanuia i te reira,
no te mea te vai ne1 te mau moihaa e te mau ravea no te faaravai i te
faufaa, no te oraraa i Porinetia nei, e no te hoo atu i rapae i Porinetia,
a roaa mai ai te hoê faufaa "moni taui" (devises).
o TE HOE NOA IHO lA RAVEA, lA FAUFAAHIA TE FAATERERAA FENUA E lA
FAAOHIPA OIA 1 TAUA FAUFAA RA NO TE FAAHOTU FAAHOU E ~~ITAI AI TE TAATOARAA.
Ua ite mai te mau rauti, e ua uana te tuatapaparaa 0 te tomite faufaa
i nia i te mau tumu parau 0 te faahoturaa fenua (faaapu, faaamuraa animara)
te hotu moana i te pae 0 te ravaairaa roto e i te pae 0 te ravaairaa tua i
te faito rahi, oia atoà i te faariiraa ratere. Te haapap~ atu nei te tomite
aita oia i ta otià i ta'na mau tuatapaparaa i nia i teie mau tumu parau.
Na roto i te mau taime i mua nei e tuatapapa faahou â te tomite i te mau
tumu parau 0 te pupuhia'tu â i te 3 0 te Apooraa Amui i mua nei, i nia i
te tumu ohipa 0 te mau p~ faaohiparaa i te mau faufaa tumu, i te faito e
au ia Porinetia no to na tiamâraa.
Eita atoà te tomite faufaa e faahope i teie nei mau manao ma te faahiti
ore i te mau fifi 0 ta te nunaa e amo i roto 1 te faatereraa tiamâ, i te
pae 0 te moni, e te aufauraa i te haamauaraa 0 te fenua. Te moni farane 1
teie mahana, e faufaa mau te reira i te mea ê ua haamauhia oia i nia i
te tumu ohipa 0 te hotu 0 te fenua Farani, 0 taua ia moni ra, i teie
mahana 0 te faaohipahia ra i Porinetia nei. Tei roto ia 0 Porinetia i
te faanahoraa moni farane no ta'na tereraa ohipa faufaa.
T~ ~atai~aa
0 ~~ aUnaUhaa
~ ~~ mau haamau~aa
~ ~~ mau mon{ ~ahu
l ~~
pa~ 0 ~~ mau 0 hlpa a ~~ hau ~ ~~ mau -tuhaa ~ ~~~ ~ -ta~~ hau! ~~
ha~~~ ~a
~a ~
~ nia ~ -t~ haamaua noa ~aa, ~aha ~a ~ nia ~ -t~ naaho~Uhaa.
Hioraa. Te tuhaa moni e faaohipahia ra no te faahoturaa 11,5 .% i te mau
tuhaa faaapu, faaamuraa animara~ ravaai e te mau tumu ohipa faahotu huru
rau. Areà te tuhaa faaohiparaa no te tapihooraa tauihaa, te mau pu ohipa,
te mau aitarahuraa moni no te hoo mai te mau tauihaa huru rau, nohoraa
tei te faito ia 88,5 %.
l te h~oraa a te tomite faufaa, ~a hau a~ ~~ -tuhaa mon{ ~ 6aaohlpahla
~ ~ô-t()"-;C
~~ 6aaho-tUhaa 6~VlUa.!~ ~~ mon{ ~ 6aaohlpahla ~ ~o-to~ ~~ -tap~hoo~aa
~auihaa ~ -t~mau -tumu ohlpa hUhU ~au. Te mau tino moni e faaohipa i nia i
te mau pu ohipa hamaniraa purumu, faatiaraa ohipa rarahi, ia haamauhia 1a i
nia i te aitarahuraa moni i te mau pu aitarahuraa (CDC, CCCE).
TE ~'lAUPARAU HAAPAPURAA
1 TE MAU PARAU PAPAl E TE ~AU PARAU
1 TUATAPAPAHIA
1. lA MANA : te mau veà hUTU rau, N° 16 veà no te apooraa amUl 2-12-1978.
2. HUGELE A : te mau parau papai iau i te hoê tere tuatapapa i te faatuteraa
i Porinetia (mati 1978).
3. PlHA OHIPA HIOPOARAA MONI
ohipa (1979).
4. PAPA TURE NO
te parau haapapu l te tereraa ohipa 0 talna piha
TE FElA FAAHOTU FENUA : no roto mai i te piha toroà faaapu.
5. PARAU TUATAPAPA A DUMONT, 1968 : te mau parau putu no te Apooraa Rahi.
1
6. SOCREDO : tereraa ohipa 0 te SOCREDO (1979).
7. TERERAA OHIPA TAPIHOORAA TAUlHAA a te piha ohipa mutoiraa uahu (Douanes 1978-1979).
8. TE HOO 0 TE "MAA HOTU l TE MATETE NO PAPEETE:
9. PIHA TOROIA RAVAAI
nei (1979).
puturaa parau a te oire.
haapapüraa i te moni hoo 0 te auhopu, aahi i te ao taatoa
10. PlHA TOROIA RAVAAI : te hUTU 0 te tautairaa a te mau pahi, tautai ta poiti)
e hiraa ta aira, hi ata.
11. TUHAA lA E TAUTAIHIA 1979-1980 : veà a te hau no te 30 no tiunu 1980 api 686.
12. TAPUNURAA lA : parau papa i no te fenua Cote d Ivoire e te rururaa no Noumea
i nia i te faufaa moana (1979).
13. Plt~ OHIPA FAARllRAA RATERE : tereraa ohipa 1979.
14. HONI TARAi-IURAAPlHA HOTERA : N° 1240 p iha ohipa faariiraa rat.ere atete 1980.
15. LEHENAGER, 1977 : tuatapaparaa i te utaraa taata i roto i te mau motu.
Tereraa pahi manureva.
16. TE MAU TUATAPAPARAA A TE TOMITE HIOPO 1 A
TERE~
PAEI r ROTO t TE .MAU MOTU.
17. TE .MAU FAAOTIRAA MANA :
17-1
66-96 no te 18 no atete 1974
17-2
74-98 no te 8 no atete J974
17-3
74-46, 77-47 no te 15 no mati 1977
17-4
1468/AC DIR no te 30 no mati 1977
Fait partie de Ve'a a te nunaa 1979-1980