Ia mana te nunaa_Bulletin n°29 TF Editorial oct-nov 80 Conférence internationale des femmes.pdf
- extracted text
-
ATOPA
1291 nOVEma
Nous l'avons toujours dit: l'indépendance se conquiert d'abord
à l'intérieur, dans les îles, les districtst les quartiers populaires
de Papeete: expliquer, proposert convaincre. Travail quotidien de
tous les militants. Quant à l'action il l'extérieurt elle a aussi son
jmportance, il ne faut pas la négliger. C'est pourquoi, lorsque
l'AssociatÏon des Jeunes Femmes Chrétiennes du Pacifique nous a
demandé de représenter la Polynési~ au Congrès International des
Femmes à COPENHAGUE (Danemark), nous n'avons pas hésité. Georgette
TAEREA, membre du Comité Directeur du Partit a parlé pour les femmes
du Partit pour les femmes de Polynésie devant l'ensemble des déléguées
de tous les pays.
1
C'était une occasion unique de protester contre les expériences
nucléaires aux Tuamotu, contre la politique coloniale d'assujettissement économique et de discrimination culturelle et sociale menée par
le gouvernement français dans notre pays depuis un siècle. Nous vous
proposons dans ce N° 29 les détails de cette mission internationale.
J.H. DROLLET
Ua parau noa na 0 lA MANA TE NUNAA te t i.amâraa 0 te nunaa e
tupu ia mai roto i te haa-mararnaramaraat te haapiiraa te aparauraa,
te tuatapaparaa i roto i te nunaa 0 te mau motut te mau mataeinaat
te mau tuhaa oire 0 Papeete, 0 te ohipahia e te mau rauti atoa i
te mau mahana atoa.
E faufaa atoa te roa~ mai, na roto i te ohipa i te ara e tià
ia i te hapao i te reira. Inaha na roto i te yuyuraa i tupu i
COPENHAGUE i te fenua Tanemata, rururaa na te mau tuahine 0 te ao
taa toa, ua tonohia' tu 0 te mero 0 te pupu lA MANA TE NUNAA ma te
taitai atu i te mau manao 0 te mau tuahine 0 Porinetia. 0 te hoê
moihaa faufaa roa no te patoiraa i te mau tamatamataraa atomi,
te faa-tereraa faa-titi a te hau Faranit te haaviraa i te faa-ravairaa faufaa 0 te nunaa maohi, te faa-oreraa i te hiroa tumu maohi i
te maororaa hau atu i te hoê tenetere. Na roto i te veà N° 29 e
hoho~ahia'tu ia te taato araa 0 te ohipa i ravehia i roto i yuyuraa
a te mau tuahine 0 te ao taatoà i COPENHAGUE.
,..----------
SOfv'MAIRE
~t 29 ------------,
EdilotU_ài..
Vie. du paJt;t,i_
c.on.6é/te.n.c.e.
,trlte/tn.ctUOn.a1.e.
des 6emme.!.>à Cope.n.hague.
- c.omité ~e.c.te.uh de. Hitiaa
Ei omucuwa
Te.~e.~aa 0 te. pupu
- apoo~aa amui n.o te. mau vahin.e. n.o te. ao n.e.i
- tomite. ôaate.~e. n.o Hitiaa
P~u
api n.o te. ana
- Van.uatu
HaapaM~aa
- Vavahi te. n.un.aan.o·te. ôa'ataa'e. i te. O~Maa
BULLETIN TIRE EN 2 000 EX
ISSN 0153-6869
-----~---II
ITERERAA
o TE pupul
TOMITE FAATERE NO HITlAA' 1
l te 27 no Tetepa 1980, ua tupu te tomite faatere a lA MANA TE NUNAA
1 te utuafare 0 Ari AMARU i te t uhaa oire no Hi t i aa , Ua taemaii
te faito
4'0mero 0 te mau tuhaa 0 Tahiti e to te mau mo t u ,
Faa-naho~aaohipa ~ taua mahana ~a
ho~a 8 e tae atu i te ho~a la : hoho~~aa p~au na te tomite hU~o'a tumu
ho~a 12 e tae atu i te hoha 72 : hoho~~aa p~au na te tomite 6au6aa .
ho~a 12 -, hoha 1 : tama~aa 0 tei 6aa-nahohiamai e te pupu no Hitiaa
ho~a 1 - ho~a 2 : hoho~~aa p~au a GeohgetteTAEREA i nia i te ~umu
p~au 0 to na te~e i te 6enua Tanematai te oi~e vio
Copenhague
hOha 2 - hOha 3 te p~au no te 6aa-nahohaa0 te Apoo~aa Amui no A~ue
hOM 3 - hOM 4 te 6aa-nahohaai te mau tuhaa ohipa hou te Apoohaa
Amui, te mau te~e i ~oto i te mau motu, te 6aa-naho~aa
e te haapa~aa i te mau pupu.
l, TOMITE HIRO'A TUMU
Te mero hapa'o i te tomite hiro'a tumu Leo TOM SING VIEN i muri ae i te
opereraa i roto i te rima 0 te mau mero i te mau parau papa'i i ohipahia i
roto i te tomite hiro'a tumu i nia i te mau tumu ohipa 0
te Rave amuiraa,
te Nohoraa, te Haapiiraa e te Faaroo e te Poritita, ua tupu te tuatapaparaa
i nia i te pàrau 0 te Faaroo e te Poritita. E tumu parau 0 tei faa-tupu i te
mau hohoaraa mana'o no roto mai i te mau rauti, te mau uiuiraa huru rau, e
nehenehe ia ua tupu te anaanatae 0 te mau mero i te maororaa e 2 hora.
Ua faa-oti te tomite faatere ia faa-hohonu atu â i te mau tuatapaparaa i
taua tumu parau, e ua haa-mauruuru atoà i te tomite hiro'a tumu no ta'na
ohiparaa papü e te faufaa 0 te mau tumu parau.
E amuihia'tu na tumu parau e 4 nei i roto i te ve'a N° 30 no te ava'e
Novema 0 te faa-taehia'tu 1 roto i te mau rauti atoà no te faa-ineineraa
i te Apooraa Amui.
2, TE TOMITE FAUFAA
l muri ae i te tuataparaa a te tomite hiro'a tumu ua hohora ma1 te papai
parau 0 te pupu i te huru e te nuuraa 0 te ohipa 0 te tomite faufaa, 0 te
faaô atoàhia i roto i te ve'a N° 30, te mau tumu parau ia 0 te Faura'o pahi,
manureva, te faariiraa ratere, Faufaa Moana, te tapura 0 te huru tereraa
faufaa, te para~ 0 te moni •
...."c·
3, TE TERE 0 GEORGETTE TAEREA
l muri ae i te tamaaraa, ua omuahia te taime avatea e Georgette na roto
i te faatiàraa i te huru e te ohipa i ravehia i te fenua Tanemata i roto
1 te rururaa a te mau vahine 0 te ao taatoà. E amui atoàhia'tu ia te taatoàraa
o teie parau i roto i te N° 30. Ua haa-mauruuru te tomite faatere ia Georgette
no te faufaa e te tupu maitairaa 0 to na tere e ta na ohipa.
~
1
TE FAANAHORAA 1 TE APOORAA AMU1
Na roto i te tomite faatere no Faaa, ua pupuhia i roto i te tuhaa no Arue
i te faanaho e te amuiraa mai i roto i te tomite faanaho i te Apooraa Amui te mau
rauti no te raveraa i taua faanahoraa ra. Ua tupu ia te farereiraa pin~pine 0
te mau rauti 0 taua tomite ra, no te tuatapapa i te mau fifi, e te papu nei ia
te mau tumu ohipa i muri ne~.
1. E tupu te Apooraa Amui i te roaraa e 2 mahana.
2. l te mahana pae 12. E rurua ia te mau tià no te ,faanahoraa ~ te parau 0 te
faatereraa 0 te pupu. 0 te hoê tuhaa roto 0 te pup~.
Teie ia te tapura ohipa 0 te 12 no Titema
hora 6 ~ te ahiahi : faariiraa i te mau tià 0 te mau tuhaa
ho r-a 7
te taime ia no te taofe
•
hora 8
hora IIi te pô
faanahoraa i te pupu
.
3. Mahana maa 13 n~ Titema, e mahana e iritihia a~ te apooraa amu~ ~ te mau
taata atoà, e i te mau papa'i ve'a.
hora 8 - hora 12
faariiraa i te mau manihini
hohoraraa parau a te mau tomite ohipa
te tumu parau a te maitiraa peretiteni a te hau
Repupiri~a Farani
te tuatiraa e te 'mau fenua no Patifita
hora 12 - hora 1 i te avatea ~.tamaaraa
hora 1 - hora 3 : maitiraa i nia i te mau tumu parau ~ hohorahia 1 te taime
poipoi ra.
hora 4 - hora'6
oreroraa parau a te mau tià 0 te pupu
hora 6 - hora 7
faa-hitiraa parau hopeà 0 te apooraa amui
4. E tupu te Apooraa Amui i roto 1 te aire no Arue.
Ua haa-mana te tomite faatere 1 -t e f aa+nahoraa a te tomite faanaho i te
Apooraa Amui e te titau atoà'tu nei i (temau rauti hapao i te mau tuhaa
Tuamotu
Enata
• Tuhaa Pae
• Raro Matai
• Moorea
ia haapap~ oioi mai i te rahiraa 0 te mau ti'àno te mau motu, ia nehenehe
1 te tomite faatere ia faanaho ~.te faariiraa
e te nohoraa 0 te mau tià 0 te
mau tuhaa motu. A tae rahi mai e faufaahia a~.
5. HAAPAARlRAA
Hou te Apooraa Amui, e tupu te mau haa-paariraa i te mau pupu rauLi 0 te
tere atu i roto·~··temau tuhaa aire, i roto i te mau oire e i roto i te mau
motu i nia i te mau tumu parau 0 te tuatapapahia i te Apooraa Amui, mai té
29 no Tetepa e tae atu i te 3 no Atopa i te p~ 0 lA MANA TE NUNAA
t
, .....
i':"': ::._
,
'~".\
"v , ,"
lA MANA TE NUNAA t ROTO 1 TE RURURAA
A TE MAL VAHfNE a TE AO TMTO' A 1 COPENHAGUE
1 - OMJARAA
1 te ava'e no Me 1980, te tae mai nei te titauraa manihini a te Taatiraa
a te mau vahine keretitiano i roto i te rururaa a te mau vahine atoà a te ao
nei, i te fenua Tanemata i te oire no Copenhague. E titauraa manihini i te
hoê mero vahine 0 rA MANA TE NUNAA, tià atdà no Porinetia i roto i taua
rururaa ra, mero no te mau vahine i rapae ae i te mau vahine tià mana faatereraa
fenua. Ua tae mai taua titauraa manihini ra apitihia e te titeti manureva
e te amoraa i te mau haa-mauaraa no taua tere ra.
Ua faaoti ia te tomite faatere no Faaa i te tono ia Georgette TAEREA,
e ua maiti atoà i te tumu parau 0 ta Georgette e taitai atu i roto i taua
rururaa ra, tumu parau 0 tei piahia i roto i te ve'a N° 28.
Teie ia i muri ne1 te mau tumu parau e te mau ohipa i ravehia i te fenua
Tanemata. E tià ia haapap~ e pupu tei tere i te fenua Tanemata, Marie Thérèse
DANIELSSON (tià no te taatiraa la Ora Te Natura), Ida BORDES (tià no te'pupu
Here Aila), Roselyne COURBON e 0 Déborah ESCANDRE (te mau tià 0 te F.O.L.)~
II - TE MI a TE t~u OHIPA a TElE TEBE
1 te matahiti 1975 ua tupu i te taime matamua i te fenua Mexico te rururaa
a te mau vahine 0 te ao nei, 0 tei haa-mau i ta'na tumu parau i nia i te
aroraa no te aifaitoraa, e no te faatupu i te hau, e te haafaufaaraa i te
fenua e te taata. E rururaa 0 tei horoà ia na i te hoê maororaa 10 matahiti.
l muri ae ua faatupuhia te rururaa no te fenua Tanemata no te hio maite i te
ohipa i ravehia i te area e 5 matahiti e no te haamau i te opuaraa e te hauraa
i roto i te area taime 1980-1985. Ua tià mai te mau vahine no na hau 145
e ua,faaoti i te tapura aroraa i nia i te tumu parau 0 te ohipa, te arairaa
mai e te parau 0 te haapiiraa. la riro teie mau tumu parau ei moiha~, ei
tapao no te aroraa na te mau taatiraa 0 te mau vahine.
Ua tupu atoà mai tei tupu i te fenua Mexico te rururaa a te mau vahine i
roto i te faa-nahoraa a te Hau amui te mau vahine no ha fenua 124 0 tei tiahia
mai e'taù _tauatini 0 te mau vahine i roto i taua rururaa ra. Ua tupu ia taua
rururaa i "te 14 e tae atu i te 24 no Tiurai, i roto i te hoê fare haapiiraa
teitei no Copenhague. Ua tae atoa-tu te pupu vahine no Porinetia e ua faaô
i roto i teie rururaa no te faaite i to ratou mau manao, oia atoà 0 Georgette
tAEREA mero no te tomite faatere a te pupu lA MANA TE NUNAA. Tele ia te mau
manao e te patoiraa a te mau vahine 0 teie rururaa (parau i muri nei).
1 to ratou taeraa'tu i te oire no Copenhague, ua fifi riri te mau tuahine
i ~oto i teie oire rahi, ua moemoe rii i roto i te mau piha rururaa. Na roto
i te mau farereiraa i tera pupu vahine e tera pupu vahine te ite nei ta tatou
mau tuah~ne ~ te tuati nei to ratou mau manao i nia i te mau tumu pa~au 0 to
ratou arotàà. Aita ra hoi e tià no te fenua Taratoni, no te fenua Wall!_ e
Futuna, 0 te hoê tià iti no te fenua Vanuatu oia hoî 0 Hilda LIN1.
· ': ..' :':)<:~:L:'/
Area i te mau tià 0 te mau fenua, Papua Niu Guinea, Fiti, Tona,Hamoa, Au'té
.~'.'
..,.
raria, Niu Terani, ua tae rahi mai ia, e mau tià atoà no roto mai i te
nunaa 0 taua mau fenua ra , e maor~.
Ua tamau ia te mau vahine no Patitifa i te farerei i te mau poipoi atoà
no te faanaho e no te amui i to ratou mau manao e ta ratou hohoraraa parau ,
E manuiaraa rahi 0 teie huru rave amuiraa i te ohipa, inaha ua atutu te
parau 0 te mau nunaa no Patifita, ua riro at c te pupu no Patifita ei pupu
rahi mai te mau pupu 0 te pae Afirita e Asia mât l roto i te mau tomite huru
rau, ua faahiti te tià no Porinetia i ta'na tumu parau na roto i te anaanatae
e te itoito. Ua tupu te maere i rotopu i te mau vahine 0 te vetahi mau tuhaa
i te faarooraa i te mero 0 Porinetia i te tatara maiteraa i te mau fifi e te
mau huru faatitiraa i te nunaa no Porinetia. Ua tià atoà mai 0 Hilda LINI "
no te fenua Vanuatu no te faahiti i te mau ohipa tià ore, te mau haaviraa e te
mau faa-nahoraa i ravehia i roto i ta na fenua, no te haa-fifi i te opuaraa
a taua nunaa ra e titau ra i to na tiamâraa. Ua faahiti atoà 0 Hilda LINI
i te manao etaeta e te haa-vi i to na nunaa.
â
Ua tu te mau manao 0 te mau tià 0 te mau fenua no Patifita, e ua faahiti
atoà ê to ratou mau fifi i roto i to ratou mau fenua, e fifi atoà 0 te
itehia,ra hou te tiamâraa 0 te vetahi mau fenua hou to ratou tiamâraa. 'Ua
faaoti ia te taatoaraa 0 te mau tià i te faatupu e te mau tià hau 0 te mau
hau rara~i mai ia Peretane, Marite, Auteraria, Niu Terani, i te hoê tuatapaparaa parau, inaha te tià 0 te hau Farani 0 tei ore e faarii i teie farereiraa.
Ua titau te mau tià 0 te mau fenua no Patifita,i te mau tià hau i te faarii
i te mau titauraa a te mau vahine no Patifita.
1. la faatupuhia te hoê faaauraa parau i rotopu i te mau hau atoà no te
faaoreraa te mau haa atomi atoà, e te mau faarueraa ino atomi, i roto
i te tuhaa moana Patifita.
2. la faatupuhia te hiopo'a~aa tamau 0 te mau nunaa e vai ra i roto i te mau
tuhaa fenua e va~ ra io ratou te tamatamataraa atomi e te mau feia aravehi
o te ao nei 0 tei ore i raoahia i te faaheporaa.
3. la faahoonahia te mau taata atoa ~ raoahia i te mau ati no roto mai i te
ino atomi.
1. la faa-oioihia i te faatiama i te mau fenua Mitoronetia Taratoni, porinetia,
Wallis Futuna, te fenua Hamoa Marite, Rapa, Niu Tinea hitià 0 te ra, Timor
to oà 0 te ra.
2. la horo'ahia ~ te turu i te pae haamauraa faufaa, e te tauturu i te faatereraa maitihia 0 te faa-tereraa no Vanuatu.
~III
1. la faaeahia te amuraa faufaa e te mau hau êê i te faufaa fenua e te faufaa
moana mai te mori arahu, te mau auri huru rau, te ià.
2. la tupuece hoê faanahoraa amui.~ roto i te tau e i te faatupuraa i te
faahoturaa fenua i rotopu i te mau nunaa iho 0 te mau fenua no Patifita.
i,
~IV
1. la pararuhia te hiroà tumu, 0 te mau nunaa maohi, i te imiraa'moni a
te mau hoo t ao e te mau faa-nahoraa faariiraa ratere.
,',
â
2. la faaeahia te faa-heporaa i te haamau i te hiro 'a t i pee i roto i te nunaa
maohi i te pae 0 te haapiiraa.
1. la faaeahia te haa ratereraa i te feia rave ohipa no roto mai i te mau
hau @@ i roto i te mau fenua no Patifita •.
2. la hau atua te aroraa i te mau peu tià ore faa-taaeraa i te taata 4& i ~
to ratou rr i ,
III - FAAHOPEARAA PARAU
Te taim~ i ohipahia e Georgette i te fenua Tanemata ua riro ia ei moihaa
no te faaiteraa i te mau papai ve'a 0 te mau fenua atoà, te huru faatereraa
faa titi a te hau Farani i porinetia, haavîraa i te pae 0 te hiro'a tumu maohi,
haavîraa i te pae 0 te haamauraa e te faaohiparaa i te atomi, haavîraa i te pae
faaravairaa fqufaa, haavîraa i te pupu lA MANA TE NUNAA i nia i te tumu ohipa
o te titauraa i te tiamâraa hau manahune. Ua faahiti te ve'a 0 te fenua:scandinavè'
i teie parau no Porinetia.
Na roto i te patoiraa i te mau haa atomi no te 19 no Tiurai ua faahiti 0
Georgette i to na manao patoi uana i te haa atomi, e te aro uana atoà ia haapaehia
te moana Patifita i te haa atomi.
Ua tere atoà te mau vahine 0 Porinetia i te fenua Norovetia e i te fenua
,Tuete no te tuatapapa i te huru 0 te haapiiraa e te faanahoraa taatiraa "ccopêrat i vetl
faaravairaa faufaa 0 te fenua "sc and inava'",
3È~1E CONGRÈS ORDINAIRE DE lA W\NA TE NltM
"
12 ET J3 DECEMBPE 1980 À ARUE
jl'
j
1
TE 3 0 TE APOORAA .AMUI "A lA f"MI\ TE NJKAA
12.:,E 13 NO TITEMA l~O r MUE
r-
ct
~
,_
ej
i<
g
'~~
1
~
,2~'
t,
> ,
0
~
<::>
,,;
'li
~
\.(l
""""
•
~
. Y):1 ~
HEURES DE TENUE DU CONGRES
-12 décembre 18-23h
-13 décemore 8-18 h
• N' oublie..z pM de.. pll.éve..rWt .te.. .6iège.. de.. votlte.. aivüvê« et:
de.. VO.6 pll.ob.tèm~ de.. .toge..me..nt.
• Eiaha Lo: anamo.ina: ca. oiüou. i ce. 6aMamai i te.. pu VlU VlO
t» ouroii raenaamai. e.. oca aro« te.. pMaU VlO te. n.oholl.aa
L....
_ ...
er
• - 1 1
0.:
TEL 266 69
B. P. 1223
NIUNIU 266 69
AFATA RATA 1223
\)
~
1
1$
l
FAANAHORAA
NO TE APOORAA
......
I.-t~""
AMUI
•
12 no titema mai te hora 6 ~ te ahiahi tae atu ~ te
hora IIi te po
S
:::,
~)'
..s \
1
1
il
a;~
~
13 no titema mai te hora 8 ~ te poi poi tae atu i te
hora 6 i te ahiahi.
------
Bu.ll.e..tiVl tiIl.é à 800 e..xe..mp.taill.~ -------
ISSN 0153 - 6869
\l~)
"
API
jPARAU
, VANUATU
no TE ARA
1
1
~
If: IR II.IE TAUI), MAU r-mu RA
",.,
Vanuatu e fenua ia no roto mai i te fas-naboraa faa-tereraa a te hau
Farani e te hau Peretane 0 tei par8uhia (Condominium franco..-britannique)
e mau ia 0 tei arai iau i teie reta parau Y. 0 te tapao atoà y e itehia i
nia i te reva 0 taua fenua ra. E fenua ruperupe atoa hoi 0 te tano roa i
te tumu ohipa faaapu. Oia atoà boi mai to te fenua Taratoni e i Porinetia
nei, ua popoihia te fenua e te rnau ona, e te feia êê i taemaii
roto i
taHa mau fenua ra.
~
~ RAHIRM TMTA
",.
Roê ahuru motu 0 tei nohohia e te taata mai te vetahi atu mau motu ·0
te mau motu tiamâ mai ia Fiji, te fenua Papoua, Salomon, Te rahiraa t aat a
e nohora i Vanuatu ua raoahia i te faito 116 000 taata, l roto i taua rahiraa
taata ra, te vai atoa ra 1 600 taata Porînetia e Mitoronetia, e 3 000 papaa •
...
TE fWJ OI~E
",.
Te 01re rahi matamua
5 000 taa ta "
~TE
0 Port-Vila
]6 000 taata e te piti
0 Luganville
MMJ RED
",.
l roto i te faa-tereraa
tiam! 0 te fenua Vanuatu e 3 ia reo 0 ta'na
e faarii ra : te reo bichelamar, te reo ia 0 te fenua iho, te reo farani
e te reo peretane e te vai atoa ra 104 nuru reo no te mau tuhaa 0 te fenua
Vanuatu, mai io tatou nei : te maareva, te par au enata rave rau, te parau
paumotu huru 'l'au,0 te reo oichelamar ia te reo e faa"'ohipahia i roto i 'te
mau piha toroà e te tapihooraa tauihaa mai io tatou nei te reo maohi.
~
If: MI 1 VAHJo\U!
",.
E mau motu ia 0 tei nohohia a 4 000 ae nei matahiti e te Meranetia,
e mau motu 0 tei itehia e te Paniora ra Quiros i te matahiti 1606, e î
muri ae 0 Putaviri 1768, e Cook i te matahiti
1774 e 0 Bligh i te matahiti
l te area 0 te 1II4tahiti1800 ua nOM atu te mau mitionare Farani e
Pere taue-o'üi atoa te nana eia, e te mau papaa huru 'l'au,
l taua area taime ra ua riro ia taua fenua ra~e faa-inora à te mau ona
e ei eiaraa i te mau raau (te shi) booraa i te taata ei titi a tei utahia'tu
i Fiji, ua raoahia 20 000 taata no Vanuatu i hooliia'tu i te area 0 te matahiti 188~.
:Ult tupu atoà te.hooraa ava , te hoor aa atu i rapae i te hinu pubs e te
puha. Ua tae atoà mai te mau moihaa mai te pupuhi, te mau mai huru 'l'au,e
ua topa roa te faito taata 0 taua fenua.
1793.
l te matabiti 1887 ua faa-tupu te bau Farani e te bau Peretane i te
hoe faaauraa no te paruru i ta raua faa-tereraa, e faaauraa no te amui i te
~
puai ~. l te matahiti 1906, ua tupu te hoe faaauraa no te amui i ta
raua faa-tereraa i taua mau motu ra 0 Vanuatu faaauraa 0 tei topahia i te
ioa ra (condominium). 0 te faa-tereraa ia i faa-ohipa i roto i taua fenua
ra e tae roa mai i te mahana a manuia mai ai te faa-tereraa tiamâ.
Te faa-ravairaa faufaa, tei te hoê faito haihai roa ia i raro ae i te
faa-tereraa amui a te hau'Farani e te hau Peretane. Ua tupu atoà te amahamaha
rahi 0 te nunaa i raro ae i taua huru faa-tereraa ra. E opuaraa ihoa no te
haa-paruparu i te nunaa, e i ta 'na imiraa fauf~'a, ia vai paruparu noa te
nunaa V.tnuatu, e ohie noa ia i te faa-tere i taua nunaa taata ra.
l te matahiti 1957 ua faa-tupu na faa-tereraa bau Farani e Peretane
i te boê tomite horoà manao na roto ia i te nominoraa i te mau tià, e i muri
ae ua haa-maiti i te mau tià e te hoê faa-nahoraa i ta ratou i haa-mau.
l te matahiti
1970, ua fâ mai te pupu (National Party)
i muri se Vanuatu Pati 0 tei titau i te tiamâraa.
0 tei
riro mai
l te matahiti 1975 ua tupu te ma1t1raa apooraa aire, iau i -te hoê faanahoraa tià ore, e i muri ae te maitiraa Mere apooraa rahi, iau atoà i te hoê
faa-nahoraa tià ore. l mua i na ohipa tià ore ra. ua faa-tupu ia Vanuatu Pati
i te haa-taupupuraa i te faa-tereraa fenua i te maororaa bau atu i te 3 matahiti.
l te ava~ Novema 1977. faa-tupu iho ra na faa-tereraa Farani e Peretane
i te hoê maitiraa, na roto i taua faa-nahoraa maitiraa ra faa-tupu iho ra
te Vanuaku Pati i te patoiraa i te taata ra 0 Georges Kalsaku taata rave na
i te ohipa no te hau Peretane. Faa-tupu atoa iho 'ra te Vanuaku Pati i te hoê
faa-tereraa no te nunaa iho.
l, te matahiti 1978 ua topa na faa-tereraa Farani e Peretane i roto i te
Lt Lraa , 0 te omu.aJta.a. -Ûl 0
hoê 6aaauJLaa. ,(_ fLotOoo. i te 6aa.-te/lellAAVVtWlR.u
PaU. e na Iuw. e pLt[.
te
l te matahiti
:ti.:t.auIr.D.a a. te
1979 te
6aaJtii nei te hau FaJtani e te hau Pe/letane ~ t~
nuna.a. Vanuatu ia. MelLe o.i.a. i
fLoto i ta.' na. 6aa.-te!LeJLa.a. t4tm4.
l te 14 no Novema ]979 ua tupu nei te maitiraa apooraa rahi 0 tei hiopoahia e te hoê tomite 0 te hau Amui, inaha ua manuia te Vanuaku Pati i te
faito 68 % e tià atoà ia faa-hitihia 90
0 te taata i tae atu e maiti.
r.
Ua maitihia 0 Walter Lini ei P~retiteni matamua, e ua haamau i ta'na
faa-tereraa e na faa-tere hau e 9 no roto anae i te Vanuaku Patio E i roto
i te mau pupu e patoi ra i te Vanuaku Pati e mau taata e piri ra i te hau
Farani. Noa'tu â ra ua faaa atoa'tu vetahi Mau taata Farani i roto i te
Vanuaku Patio
Te. maLt ohipa. ha.a.-6i6i fLa. i te haaJLa.a.. no te ..ti.amaJtaa.. r te matahiti 1975,
te taata ra 0 J_y
Stevens aratai i te pupu ra "Nagriamel" 0 tei haa-mau
i ta'na aratairaa poritita i nia i te peu tumu 0 te fenua, te titau ra ia
oia i te tiam~'faa-'0 Santo e te mau motu no te pae Apa Toerau. 1 Tanna e i
Santo te itehia nei te tururaa a te mau taata piri hau Farani, te maù papaa,
e te ite atoahia nei te ôraa 0 Jimmy Stevens i rotopu. i te hoê faa-nahoraa
"Phoenix Foundation" fatuhia e te hoê ona miria Marite 0 tei hinaaro e haamau i ta'na faa-nahoraa imiraa faufaa no te hau Marite. l te mea ê te vai
nei te Mau taatiraa iau i te mau peu tumu 0 te _fl.nua, ua. 6aa.ô atoa.hia. te mau.
@ :tuIuu1 i MW i. te 6gg.-t0e/!AA
i.au. i.
oaa-tMeJuUt 6enua.. _
oWM.
.e.
Te vai nei â ra vetahi mau pupu e faa-bue,hue.nei i te faa-tereraa e mau
pupu ia 0 te faa~navaihia'tu
i te pae moihaa e te mau taata e patoira i te
fa'a-tereraa Vanuatu no te'pae fenua Taratoni. Ua 6a.a.-hepo la. .tau.a. !MU pupu
IUt i t.e 6a.a.-t.eJr..eILa.a.0 Vanua..tu. J.a. IUtve i +e ma.u. IUtveit no t.e t..i..naiJr..aa i .tau.a.
~
0 MW /ta •
....
TE PAE FAUFAO.
~
Na roto i te faa-tereraa faa-titi i ravehia e na hau e piti, ua taae
atu ia te rahiraa 0 te nunaa i roto i te oraraa mataeinaa ma te rave i te
ohipa faaapuraa no te oraraa. 80 % 0 te rahiraa taata e ora ra i roto i
t~ie huru faa-nahoraa. E tià roa ia hau atu a te nunaa Vanuatu i te faahotu i te fenua, no te mau haa-mauaraa huru rau 0 te fenua. la ore te nunaa
o Vanuatu e faa-hotu i to na fenua, eita roa ia e tia ia parau e tiamâraa
p~pü, te tiamâraa 0 te hoê fenua e ere noa ia i te tiamâraa poritita, ei
tiamâraa atoa ra i te pae faufaa, ia ore te tiamâraa faufaa, e riro ia te
faa-tereraa i te riro faa-bou atu i te mau hau faa-titi êê atu.
Te mau tià i maitihia e te nunaa i te faito 68 % e mau taata ia 0 tei
faa-ite i to ratou paari to ratou aravehi, e te anaanatae na roto i te ohipa
i omuahia mai, oia hoi te titauraa i ta ratou faa-tereraa tiamâ. E faa-nahoraa
papü ta ratou i roto i te mau tuhaa atoà, 0 te ooe atoà ia moihaa faufaa roa
no te haa-piiraa i te nunaa i te pae poritita e i te pae faa-ravairaa
faufaa no te hoê nunaa i roto i te hoê oraraa hau e te ruperupe.
l mtLtaa. .i.hotr.a. :te vo.i_!ta. .La :te .to.pi.hoOIUla. raiuhaa. .i. /to:to i .te Itima. 0
na. mao IUt Bultn6 e PfUlip e 0 Ba.U.a.nde. ,'Mlti. te. ma.:tah.Ui 1963 :te tupu. nU te.
6a.a.-naholta.a. :ta..a..tiJr.a. toit "c.Qopé!ta..4ve" 0 tu JÛJtQ e.i. ha.a.-6i6i i. :te mau. ona.
l roto i te faa-tereraa tiamâ ua mau ia 300 ~
(c.oop~ve41
e
20 000 me&o i 6aaô i roto 1 taua mau taatiraa ra, 0 te faa-terehia nei e
te taata 0 te fenua iho.
Taua mau taatiraa ra, e ere no.a ia no te faa-hoturaa fenua noa, maori ra
e rave atoà te taatiraa i te tubaa haa-piiraa i te taata, te utaraa (te faurao)
te haa-moihaaraa i te mau taatiraa taata, te mau pü opereraa maa,te hooraa'tu
i te hotu fenua e te mau hotu rave rimahia.
6e.nu.a. 0 t.e nuna.a. ma.nahune
ft'AU ME
- no
papu
te 6a.a.-hotu&aa
J
FEf'l.lA
Te Repupirita Vanuatu e hau ia 0 tei ore i taa-tihia'tu i te hoe hau
ê atu, e 0 te faa-tura i te tiaraa, te tiamâraa e te aifaitoraa 0 te taata.
2. Te mau reo, te reo Peretane, te reo Farani, te reo Bichelamar e mau reo
o te hau Vanuatu.
Te hau Vanuatu taati orehia' tu i te hoê hau ê atu, te mau ma i t i raa , e
maitiraa huna hoi. E tiaraa to te mau pupu poritita ia faatupuhia.
3. Te Repupi~ita Vanuatu e faarii ia i te mau taata atoà, noa'tu a 0 to na
iri, to na fenua tumu, ta'na mau tiaturiraa faaroo, to na mau tiaturiraa
tumu, to na mau manao poritita, to na re9, to na tiaraa taata, e te mau
tiaraa taata tatai tahi i muri nei.
Te oraraa 0 te taata, te tiamaraa, te oraraa hau paruruhia e te ture,
te parururaa i te mau hamani inoraa, te mau faautuaraa faahepo uanahia,
te tiamâraa i te pure, te tiamâraa i te parau, i te putuputuraa. i te faatupu i te taatiraa, i te ratereraa. i te paruru i te faufaa e te oraraa,
te fanao i te aifaitoraa 0 te ture, i te faa-tereraa hau.
l roto i te utaa faufaa mau no te hau, e tia i te:mau taata atoA i te
auraro e i te haa no te poihere i ta'na faa--tereraa,na te hau ia e mata
ara i te tere maitairaa 0 te reira.
4. Te tiaraa taata. Te taata no te fenua iho e fanao ihoa i te tiaraa taata
no te nunaa Vanuatu, e tae atoà'tu i te taata e aita 0 to'na ail, ia ani
atu, iau i te vetahi mau faa-nahoraa.
5. Te faa-tereraa 0 te fenua, e apooraa hoe ia, til hia'tu e te mau tià
maitihia e te nunaa iau i te maitiraa huna. E maiti te mau tià i te mau
ture, e te mau tute e te vai atura.
6. Te hoê apooraa hau 0 te mau raatiraa 0 te mau raatiraa (tavana) iau i
ta ratou peu tumu, ei mana ia to ratou i roto i te mau tumu parau e te mau
tumu ohipa atol i te tubaa 0 te mau peu tumu 0 te fenua,
7. Te peretiteni 0 te hau Vanuatu, e maitihla no te maororaa 5 matahiti e
te mau mana maitihia. Emana
to te peretiteni i te haa~u,
te faa iti i te
faa huru ê i te utuà.
8. Emana to te'faa-tere bau matamua e te mau faa-tere hau no te ohipa, E
maitihia te faa-tere hau matamua e te mau mana maitihia 0 te maiti atol
i te mau faa-tere bau 0 tera e tere tuhaa. E nehenehe atoà ia tapeàhia te
tiaraa 0 te faa-tere hau iau i te titauraa a te mau tià mana maitihia.
9. Te pae 0 te ture. E faa-nahoraa tiami ia. Emana to te mau tià maitihia
no te hiopoà.i te haa-mauraa i te mau ture iau i te iOO tumu 0 te fenua
e to na faa-ohiparaa. E apiti atoa'tu te mau taata aravehi i te pae 0 te
iho tumu i te mau haava.
10. Na te hoê tomite e hiopoà i te tere maitairaa 0 te ohipa a te mau rave
oh.i pa a te hau ,
Il. Te mau
fenua atoa i roto i te bau Vanuatu e fatuhia ia e te mau taata
o te fenua iho e ta ratou huaai. Te tiaraa taata no te fenua iho 0 te
,haa-papuraa ia i te faturaa i te fenua, e te faa-ohiparaa i te fenua. 0
te mau taata anae 0 te fenua Iv&nuatu 0 te nehenehe ia tapeà i te tomite
fenua.
Te hooraa fenua i rotopu i te taata 0 te tenua iho e te taata @@ e tià
ia hiopoà maitehia e te bau. E nehenehe i te hau i te fatu i te fenua i te
maa e fenua e faa-ohipahia ei maitai no te taatoà.
12. Apooraa tubaa. E maiti te mau tubaa atoi i te hoê tomite tubaa.
13.14. Hiopoàraa e baa-mauraa i te mau ture. No te hoê taime faa-ineineraa
i te mau ture, e faa-ohipa noahia i te ture Farani e te ture Peretane, 0
tei faa-ohipa noa hia e tae roa mai i te taime a tiam5 ai te mau fenua 0
Vanuatu, e tià atoà ia haa-pap~ eiaha taua mau ture ra ia haa-fifi i te
vai papüraa 0 te tiamiraa 0 te taata 0 te fenua Vanuatu iau i ta'na mau
peu tumu.
TE MAU MANAO"E
rs MAU 0PUARAA l ROTO l TE TIN-1ARAA ° TE ft\I\U FENJA 0
PATITIFA
Na roto i te hoê rururaa i te mau pupu poritita 0 te mau fenua no
Patitifa, i nia i te tumu parau 0 te faa-tiamaraa i te mau fenua no Patitifa.
- Na roto i te aroraa uana a te nunaa no Vanuatu, e apiti atu ia oia i te
mau fenua atol 0 Patitifa e tîtaura i to na tiamâraa.
F
Te faa-hapa nei te mau tià 0 teie rururaa
i Mitoronetia, i ~rshall e i Hawaii.
i ta
puai nuu e noho tamau ra
- Te faa-hapa nei i te mau tamatamataraa atomi no Moruroa e no Fangataufa,
te faa-hapa ato. nei i te faa-titiraa i te nunaa Porinetia na roto i te
~aaviraa ia'na, i te pae poritita, faa-ravairaa faufaa, na roto i ta'na
mau peu t\DDU.
- Te faa-hapa nei i te faa-tereraa faa-titi i. te fenua Papua e i Timor.
- Te faa-hapa nei i te haavi ra.i te nunaa maori i Niù Terani e i te nunaa
maohi no Auteraria.
- Te faa-hapa nei i te haa-vir..
i te nunna no te fenua Taratoni.
- Te faa-hapa nei i te mau huru faa-tereraa faa-titi atoà i roto i te moana
Patitifa, e te mau aroraa atoà i rotopu i te mau hau ~~ i roto i te moana
Patitifa.
- Te faa-hapa nei, i te eiaraa i te maa faufaa fenua, te hamani inora
i te naturaraa 0 te fenua, e te mau faa-nahoraa a te mau hau êê, 0 tei
amui atu i te mau faa-tereraa hau 0 te mau fenua no Patitifa.
Ua tupr ia te amuitahîraa i te mau mimao te mau opuaraa 0 te mau pupu
poritita
e aro ra no te t iamâraa 0 to Tatou mau fenua, na roto i te au taeaeraa,
E tia ia ravehia te hoê tunnl ohipa pap.i na Toto i te raveraa amui.
Te titau
nei ia matou i te
mau bau no te taat iran FORThfno PATITIFA
i te hau armJi. To matou mau manao hoê roa
i te mau fenua no PATITIFA.
ia turu mai i ta matou mau t itauraa
no te faa-tiamâ
o PAIITIFA
• ~ <.,,,,, •
TE MAUNUNAA.NO PATITIFA•
DU PARTI
IVIE
f .,
< •
, 1
li
lA W\NA TE N~
AU COOG~S
.,:
..
,
~ __
DES FEfvtlES À ,CQI?8\HA~E.
j
1. INTRorucrlct.J
l
l'~ -,
1; L- INTERNATI~Al...
1
__j
1.
,(
t
Au mo~ de. ma.i. 7980, VWM 1te.c.e.viotU de. l' M.6 ociation
de.-6 Je.une.-6 Fe.mme.-6
CflJtétimnu
uy!-e.,invi.ta;Uon
au Congltè.6 In.te.Jtnat.Wnal des. Fe.mme.6nixé pOUlt la.
mi-juillet
à COPENHAGUE(Vane.ma.Jtkl. Cette. invitation
c.onc.e.ltnait une. 6e.mme.
ItflPlt,u e.n.ta,nt lA MAMA TE NUNM e;t la. Poi!Jné.6ie. Œ+. 60Jtum du a.M ociatio.u,
non
gouve.Jme.mintai.,u' où. la. pfupaJLt des mouve.me.n-t6 de, .beJY!mej' pu. monde. e.nt1_e.Jt ê.toJ;.t
ltepltuên-té
en maJtge. de. la. c.on6éltenc.e. o6nicie.Ue. des déléguéu
du gouve.Jtne.me.n-t6.
Cette. invLt.a.tion' était M.6oilie. d'un billet
glta.tuli et de. la. pwe. en c.haJz.ge
de.-6 6~
1.e. .6éjpUlt cIwu:tnt la. c.onôéltenc.e.
,
t,
Le Coma.é Vilte.c.:teUlt de Fa.a.a.manda.ta.Lt Geoftgè;t;te JAEREA et vota,{;t une
motion que Geoftge:t:te a.tta.Lt dé6endlte à Copenhaguè (c.6 la. Mana. nO 281.
~o.{.Ci le. c.ompte nendu. de c.e:t:te. rnL6.6"tpninte.Jtnruonale.
La. dUégation
t~erlrte
c.of"P~enait en ourse. MaJÛe-Thé1~e. VA~~f4S,$ON (fte.pp_ue.JU:a.nt la. Olta.
Te Na.tu(utl, Ida. BORVES (ltepftuen.-tant le Pupu H~?-~~A.!t.ia.l,Ro~~yne 'COURBONe;t
VéboJtah ESCAN,.~EE{Jtepftuen:ta.n:t la. Fédéftatfll.iqp.\diAi..9~Yt~Ite.-6.L(Û,B_Ue.-61
•
.
~.~
En anneft% VOM tnouvenez
~ F9.~ et ~.tJUbuée
deMulemevf:t au Congftu.
aJ;g~
••• ,."" .....
le texte d~.Jt~ft m9p.pn lue Paf!. peo'Lge:t:te e.n
aux j O~f~l.l~i
que 4rur-alendltie.Jt de
rTN! o.r f
»
4
, 1 1 1 COWTE RENOO
En 7915, à Mexic.o, a. eu lieu la. pfte.m.[èJr.e Con6éftenc.e mondiale du Na.Uo.u,Uniu pOUlt la. Femme, au c.oUJr..6 de R..a.queUe il a. été décidé une déc.ennie c.oMa.c.Jtée
aux pMblèmu
de. l' Ega..U..té, du Véveloppemen.t e;t de la. Pa.i.x .6UppoJt:tu pM lu
6emme.6. A6in d'exa.mine.Jt lu ftUuUa.t.6 des cinq pltemiê.lte.-6 a.nnéu et de ftévi.6elt
le plan d' a.c.:tion pOUlt 798.0- 1985, une .6ec.onde c.on6éltenc.e a. Ué Oftga.ni.6ée cexxe.
année-ci
à Copenhague, au Vane.ma.Jtk, du 74 au 37 juilld.
Lu dUéguu
du
745 na.UoM Itepftuen.téu
ont a.dopté un pMgJta.mme. à l' Ma.ge de.-6 gouve.Jtne.men-t6,
du oftga.ni.6me.-6in-te.Jtna.tionaux et des OJtga.ni.6a.UOM non.. gouveltnementa..tu.
Lu
ftec.ommanda.tion.6 c.onc.eJtnen.t tout paJr.:ti_c.u..UèJr.emen.tle ftÔle du 6emmu daM lu
:tMi.6 doma.i.nu .6uiva.n-t6 : l'Emploi,
la. Santé, et l' Educ.a.Uon.
Pa.Jta..tlUe.men..:t à la. c.on6ê.Jtenc.e du NruoM-UniU,
et tout c.omme à
Mexic.o cinq a.n.6 oupaxavanx,
du miiUeM de 6emmu, appaJLtena.n:t à. du M.60cia.UOM e:t""CJJr;ga.ni.6mudive.Jt.6 de 721 paqs , .se .6on..t ftéuniu
en un FoJtum, qui
.6 'ut tenu du 14 au 24 juillet
à l'Unive.Jt.6Ué
de. Copenha.gue. P.tu.6 de 1 000 con6éftenc.u, c.oUoquu
et déba.t6 ont eu lieu, .6aM oublie.Jt du mMc.hu et du
ma.ni6u:ta.tioM
iMpiltéu
pM du su] W d'a.c.:tua.U:té blUÏi.ante. Toutu ces
ltenc.ontJtu ont cUMi donné l' oc.c.Mion à du 6emmu de taures atU.ginu de.
paJLta.geft leU1t6 e.xpéfLienc.u et d' oJtga.ni.6e.Jt du a.c.:tiOn.6 c.ommune.6. Un gJtoupe de
6emmu de Polynuie
.6 'ut ftendu à Copenhague et a. paJr.:ti_cipé à ce FoftUm, dont
Ge.oltget:te TAEREA, membfte du c.omité diltec.teUlt de. la. Mana. Te Nuna.a..
CONGRtS INTERNATIONAL DES FEMMES
APOORAA AMUI A TE MAU VAHINE 0 TE AO NEI
COPPENHAGUE
Juillet 1980
Les représentantes de la Polynésie de gauche à
droite:
Mth. Danielsson
Deborah Escande
Roselyne Courbon
Ida Bordes
Georgette Taerea.
Te mau ti'a no Porinetia mai te tae aui e tae atu
i te pae atau "
Mth. Danielsson
Deborah Escande
Roselyne Courbon
Ida Bordes
Georgette Taerea.
Georgette Taerea . Membre du Comité
..... Directeur
de la Mana Te Nunaa à
Coppenhague.
Georgette Taerea mero no te tomite faatere
no la Mana Te Nunaa.
Vè6 le.UIt aJlJl)_vé.e., apJtè6 avoi»: Jté.U6.6i à .6e. Jte.:t.IWUVe.Jtà peu. pJtè6 dans
c.e.:t.te. vnal.e: ~OUJt de. Babe.l, e.:t. clan6 lu dé.dalu c.ompLLqué.6. du .6o.i..lu d'uniVeMUé., lu ne.mmu du Pa.ciM..que. .6e. sow: Jta.pide.me.n..t gJtoupé.u ex.ons: dé.c.ouveJLt
que. leUJr..6 plLablèmu e.:t.le.u.M po.in;t6 de. vue. é..ta.ie.n..t i.de.n..tiquu.
Ma1.h_e.uJte.1l.6
e.me.n.t,
peMonne. n'a.vcU:t pu ve.n..iJt ni de. Nouvelle.-Calé.donie,
ni de. Wa..tU:.6 e.:t. Fumna.,
ex, à paM la. Polljnûie., .6e.u.lu lu Nouvellu-Hé.blLidu
(main~e.na.n;t Va.n.uatu)
Uaie.n.t Ite.pltûe.n.té.u pM Hilda. LINI.
'
En Ite.vanc.he., dru 6e.mmu é.:taie.n;t ve.Yl.IlU de. Papoua.-Nouvelle.-GtUné.e.,
Tonga., Samoa., d'~tJtal.ie.
e.:t. de. Nouvelle.-Zé.la.n.de. (lu délé.gatioYl.6 de.
ces de.ux deJUt.i_e.Jt.6pa.lj.6 c.omplte.n.aie.n.t du abolLig ènu et: du ma.alLiu), a"i;ui que.
de diVe.M oJtgan.i..6mru Jté.giona.u.x, c.omme.la. Con6é.Jte.n.c.e.du Egwu
du Pa.c..iMque.,
l'Unive.Jt.6Ué. du Pa.ci6,{,que. Sud, la. Comrru,MMn du 'Pa.ci6,{,que Sud, exc: •••
Fidji,
Pou.Jt c.ompe.Yl..6e.Jt
le.u.Jt pe.:t..U nombJte., lu 6e.mmu du Paci6ique. .6e. soni:
Ité.guelèJte.me.n.t Jté.uniu c.ha.que. matin a.Mn de. co ondo nne.Jt le.u.M am vUé..6 e.:t.
le.u.M in;te.Jtv e.n..tio Yl..6 , c.e.quJ.. p e.Jtm~
à c.ha.c.llVLed' elle. de. Jte.pltÛ e.n;te.Jt à
n 'lmpO~e. quelle. oc.c.Mlon le. glLaupe ~o~ e.n..tie.Jt. Ce.:t.te ~a.c..ti.que. a lMge.me.n.t
po~é. .6U 6~
e.:t.lu nombJte.ux aJLtic.lu qui on.t pa.Jtu dans la. pJte..6.6e..6c.andinave. e.:t.ln..te.lLYl.ationa1.e. ont c.eJLtaine.me.n.t donné t.'lmpJtu.6ion que. le. Pa.ciMque.
UcU:t Jte.pJtûe.n;té. palt une. délégation
pJtuque. de. la. même. gJta.VLde.UItque. c.ellu
de. c.on.t.ine.rr.t.6 c.omme l' A6Jr1_que.,l' Mie e.:t.l'Amé.lLique. latine..
Ve. pru,
une. Jté.union paJLtic.uelèJte.men;t impo«a.n.te. a. é.~é. oJtga.nl6 é.e
pou.Jt expos e.Jt le..6 pJtoblèmu paJLtic.uele.M à ehaaue. pa.lj.6 ou ~eJTJU;toÂ.Jte.du
Pa.u6,ique., au c.ouM de. laquelle. Ge.oJtge.:t.te TAEREA a 6cU:t la dé.c.laJtation
lte.plLad~e. e.n a.Yl.VLe.xe..
Celle. ln;te.Jtven;t[on a. be.a.uc.oup nJtappé. lu autnes 6e.mmu de. la. Jté.gion
qui e.n.te.ndaie.n;t ains«, pOUlt la pJte.mièJte 6o.i.6, 1lYl.e.Polljnûie.nne.
de. no.6 Uu
e.xpLLque.Jt lu plLablème...6 de. .6 on peuple.. EYl..6uUe., Hilda UM a. pw la. pa.Jtale,
a.ûlVL de. donne.Jt une. idé.e. e.xa.~e. de la. .6~ation
polUique.
aux Nouve.llu,
Hê.bltidu,
au mome.n;t où toutes lu 6oltc.u Jté.a.c..ti.on.n.aÂ.Jtu .6e.c.onjugaie.n.~
pOUlt e.mpêc.he.Jt eexte. c.oloYl..ie. d 1ob~e.Yl..iJt.6on ln.dê.pe.n.da.n.c.e., qui lui avac: P0Ult~a.n;t Ué. pILamW e. pM lu
9 ou v e.ILYl.e.me.rr.t.6
de P a.Jt.i.6 e.:t.de. Lon dne«, apltè6 du
é.lectioYl..6 lé.ga1.e.me.n.t oJtgan.i..6é.u. Hilda. a. paJLtic.u.üèlte.me.n~ .6ouligné. l' a;t;ti_...:
tude. 1té.c.a1.~e.
e.:t. oJta.n.c.he.me.n;tho.6.ti.le. de. la. Flta.n.c.e..
Lu Jte.pJtûe.n..ta.n.tu du autnes palj.6 du Pa.ciMque. ove: tou:tu é.~é. d'a.c.c.olLd
que. lu plLablèmu de. le.UJr..6plLapJtu pa.lj.6, main.te.n.tn;t ln.dé.pe.nda.n.t6, de.vaie.n.t
pM.6e.Jt apltè6 ceux du pa.lj.6 e.n.c.OJte.c.oloni.6é..6. EUu ont: donc. dé.cidé., pOUlt
conc.lu.Jte. de. ~e.Yl..iJt1lYl.e..6econde. Itê.unio n 9 é.néJta.le., à laq ue.lle. ellu on;t ln. vm
du Jte.pltÛ e.n;ta.n;tu 00 Mciellu
du gJta.VLdu natioYl..6 a.ljan~ de!> ln;téJtW
é.c.onomi..quu da.n6 le. Pacio,ique., c.omme.l' Au6~e.,
la. Nouvelle.- Zé.R_ande.e.:t.
l' Angle.:t.e.JtJte., ou du pO.6.6u.6ioYl..6, c.omme.lu Htat.6-Uni.6 e.:t.la. Flta.n.c.e.. Se.ul,
le. Jte.pltûe.nta.rL.t oJta.n.ç.al6 a. Jte.oll.6é. d' M.6.i.6~e.Jt à c.e.:t.te. Jte.nc.on;t!te..
A c.e.:t.te. oc.c.Mion,
c.u pa.lj.6 on.t ê.~é. lYl..6~me.n;t pltié..6 d' a.c.c.e.p~e.Jt: .
c.omplte.na.n.t to~ le.
Pa.ciMque., paIL un ~ê.
ln;te.lLYl.ationa1., ln;te.Jtdi.6a.n;t e.xpJtu.6é.me.n;t
~OIl.6 lu U.6a.i.6 nuc.léaÂ.Jtu, l'~ation
du .60U6-ma.Jt.iYl..6nuc.lé.aÂ.Jtu
e.:t.l'imme.Mion
de. dé.c.he.t6 nuc.lé.a.Â.Jtu.
1. a) la création irrmédiate d'une zone dénucléarisée,
b) des'_' 'éontrôles réguliers de la santé des populations da.Yl..6lu zonU
e.xPO.6é.e..6, e.o6e.~ué..6 paIL du ê.quJ..pu de. Jtadiobiolog.i.6~u
ln;te.lLYl.ationa.u.x
e.:t.impa.JtÜa.ux.
c) des compensations pOUlt lu
vic;Umu
du
JtadiatiOYl..6.
II. a2 illleaccélération du processus de décolonisation des territoires
sous tutelle de la Mic.nonê..6J..e, de la Nouve.tle-Ca..e.édon.J..e, de la
Po.iynê..6J..e 61UU'l.ç.aJ..6e, de Wa1.LiJ., e:t Fu.:tu.na, du Samoa amê.Itlc.a.inu,
de l'lie
de Pâ,quu, de la Nouvelle-Guinê.e
occ.i.derLtale et de
.
Timon oltlentai.e.
b) illleaide économique et, }.,J..nê.cU.6aiJLe, mU.J.J:.aJJr.e, pOU!!.le gouveJr.neme.nt .f:ê.gai.emerLt Uu du Vanulttu.
III. a) l'arrêt de. l'exploitation économique .des..
Tesscurces terrestres
et maritimes" co mme le pê..tJwle, lu mtnê.Jta.u.x, lu. ~nodu1.u et lu
PO,w.60M pM du compagMu
ê.btangVtU et muLttnlttJ..ona1.u.
b) la planification et l'exécution de tout déyelQppement économique
par les peuples du Pacifique ewx-mêmes.
IV. a) la protection des cultures autochtones con.tJte l'exploitation
co mmeJr.ua.le et t»WLL6:ti..que ,
b) la fin de l'imposition d'une culture étrangère dans le domaine
de l'éducatiQn.
V. a) l'arrêt des migrations de travailleurs e:t de l' J..nva.6J..onpJtOgltu.6J..ve
di6 Uu
pM du
ê.btangeJL6.
b) de p'lus grands efforts pour conbattre les discriminations raciales.
1lIt
CONCLUS ION
Le .6ê.joU!!. de Geoltge;t;te. au VanemMiG a peNn-U à. l'occMJ..on de ce Congltè.6
de. 6aou: co nYliÛtlte à. la plte.6.6e Ùl/te.ltn.a.tio na.te. la liJ..:t.u.a;t)_o
n de la Polyn.ê.!JJ..e,
colon.i.6ê.e c.u.U:Ultellemen.t, atomJ..quement et 6J..n.anc.J..èltement aJ..n..6J..que. lu
P0.6.{;ti0n..6 de notlte paJtti rA MANA TE NUNAA.6U!!.lu eug encu d'une ind ê.pen.dance .6oua..e.J...6te autoguüonnaJJr..e..
La pltu.6e .6candJ..nave .6e 6il un tltèll
lMg e êcho de }.,es dé.c..f.aJtaUo n..6 •
Au COU!L-6 d'une. man.J..6essaccon an.tinuc..e.é.aJ../te oltgan.J..-6é.e. le 79 j uJ..Uet,
no tns: camaJtade. G~oltge;t;te put exposen: nooce. dUe.JtmJ..naUon à. lutte.lt con.tJte
lu U.6aJ...6 nuc..e.é.a.JAu dans le Pau6J..que et poUlt la dé.nuc..e.é.aJtJ...6aUoncomplète
de c.e.tte zone.
En6J..n la dé.lé.ga..:tA.on polyné.}.,J..enne guidé.e pM MaJtJ..e Thé.Jtè.6e Van.J..W.6on
Noltvèg e et en Suède pOU!!.UudJ..e.It plU.6 pMÜc.uliènement
le. .6 y.6tème
é.duc.aU6 .6c.andJ..nave et l' oltgan.J..-6aUon c.oopêJ1!atJ..ve dans l' é.c.onomJ..e.6c.andJ..nave..
.6 e. 1ten.dJ..t en.
, 1
ŒCLARATION .. POtJl(LE CONGRÈS 'fNTERNATlOOAL
DES FI»1ES DE COPENHAGUE
Les femmes de Polynésie militantes ,de,lA MANA TE NUNAA se battent au
'mê1llet i t re que les hommes en premier lieu PÔtù: que le peuple"MAORI retrouve
ses droits et la maîtrise de son destin.
Le 29 juin 1880, voici tout juste'cent ans, un'monarque décadent cédait
à La France ce qui constitue aujourd 'hui-la Polynésie, Un siècle a passé et
nous mesuron~ auj~urd'hui le .chemin parcouru.
Jamais le gouvernement français ne s'est soucié de promouvoir un développement véritable des masses polynésiennes. Il a toujours oeuvré en fonction
de ses intérêts impérialistes et stratégiques. Il a su acheter les faveurs
de la classe ,bourgeoise en l'associant à ses projets en la couvrant d'honneurs
_\et d'argent, en lui donnant une partie de son pouvoir colonial. Il a su acheter
le silence des Eglises de Polynésie.
ï-\'
c'est ainsi que notre pays est devenu un centre d'expérimentations nuc1éai,r~s dans le silence comp l Lce de ceux' qui avaient les moyens intellectuels,
"cu,lturels et moraux 'de's'y opposer, dans lé silence épais organisé au niveau
~e tous les moyens d'informatioR, dans le silence de l'argent.
c'~st ainsi que peut-être qemain nous apprend~ons fortuitement la transformation de notre pays en poubelle nucléaire pour tous les déchets radioactifs
des pays riches, comme nous venons d'apprendre les expérimentations sur la
bombe à neutrons.
.' fi
,
Nous, f emme s de Polynésie, p rot.estons con t'r e 'le sort qui nous est fait
par une puissance coloniale qui nous a p~ivé de notre liberté de refuser cett~
industrie de mort, qui nous a déraciné de notre culture et de notre langue,
qui a injecté dans notre ,sang l'égoïsme, l'envié, la loi impitoyable de l'argent et du profit privé. '
'
\,
Nous protestons au nom de ceux qui n'ont pas de voix, des laissés pour
compte de cette société :artificielle sans pitié, sans morale, sans scrupul e,
où l'argent décide ,de l'avenu !d'es'
hommes, où une minorité de privilégiés ilhsulte
par sa richesse et son luxe, la ,misère et l'oubli du grand nombre.
Nous nous battons :
pour la dénucléarisation.totale'du Pacifique Sud,
,
pour l'accession rapide du peuple.rnaohi à une indépendance politique,
puis économique basée sur le développement 'au'profit de tous,
donc sur l'identité et la culture des peuples.
, ,_ L1,r- -
.f
~-
~--
Dans cette' lutte de libération et ~'émancipation, nous comptons bien,
nous les femmes, prendre notre pa~t et' assumer aussi -not re propre émancipation
.,!sociale, économique et culturelle.
1
,
,i _
'1
Nous'-demandons aux femmes en lutte sur>.tous les continents de nous aider
dans notre combat.
"
1
(Motion
appltouvê.e. tOM du. Comfte. v'1Jr..e.c..te.UIr.
du 28 j!.Un
1980 Il Fa.aa.).
.~
Mai. te mau taYLe, t.e aJUJ nu. rte mau ...,aM,.neno PolLineila n.a JtctiJ i..
te pupu TA MANATE NUNAALo: ti.a, La: tuna. e. Lo: OJta.na te nunaa ma.oM.
i.. JtOto i.. to na ih» 6enl,l4.
Hoe haYLeJte mata.hi.;U i.. ",wU. La: tatou ,oi..a Lo: J._. te 29 no ÛW1.U 7~,8,O"
ua. 6aaoil te hoe aJU..i, i.. ponS? i.. te rnoni e te ava, e hOMa ;_ xe nu~~%
maoht e na FaJtanJ.. e 6a.a.:teJt,e 0 PoJUn.etia Là i.. tue mahaYLa. A taht .~s:<r.e
matahtil i.. hle nu te tllPuJUta tue ofr)pa e te 6eftU!t-{._ n~ a ~at.pu..
t"
AJ..ta a te hau. FaJtattJ._ I: maYLaonoa ae e 6aanaho i.. te noe 6cumahoW
JvÜ_ ae tatou,
Ua ohJ..pa noa o.io: La maYLate 6aateJteJi.a.a
6aa.hepo e te 6aailil.
Ua. mcuu oia. i.. Jtow Là tatou i.. .te tahJ.. mau. te~4no' na e ua hoo Là Jtatou !va mamu e La 6a.aohJ..pa I: ta' na mau opuaJl.a4, 't:J.fl.
ftOto i.. te monJ.. ; te mau ft.a.a6etlaJtaa e te haamaYLaJtaai.. te- :tahJ.. pae. W~q..
haà .xoo: o,f_a La. marnute mau ek.a1..ui..a i.. mua i.. tue mau. i..no.
i.. hunu. dama
!.
• . ·l
•
No JtUM hoi.. to ratou. 6~ua -t Jti;Lo ai. u pu .tamatama;taJtaa atomi. ....
e
ua marnu te mau ta.a.:ta aJtavi..bl. 0 te 6eMa..nu e te mau ekalui..a. AUq.
.noa hoi.. i.. muhu. noa ae (J. nacou. 0 tu ma:MmaJtama.e 0 tu lie i.. te ~P
a teie moi..ha.a.pohe e nehenehe e hOJtoa. mai. Ua. pohe,p~a
aYLae i.. te
pa:t;J..a,6aataoto a te, mo~.. .
<>
Ânarr-a.hJ..paha. tatou. le fUU ma' ue ai -i te Ue.,(l,dfl e te
OM nu
tatp(i4.
i.. JtO ta L xe. ho e na.a.1tUer.zaét .oehu. np te mau ..f.,n,o;ta.e}J1J as:omi.. a te m~
6enua !UVr..a.fU. 0 te ao t;lU e nruvme'YJ.ei. Te 6a.aJUJonu hoi.. tatou e te
tamatahi..a. nu i.. MoJtUJtpate boe. ;tqpl-ta. hau. Ma':tu i.. te puai e te Ino
tüa. hoi.. te to plia
"neutxo n6 " •
Ma..tou, te ma11.vahrÛ'!-e
no PolLine:t;i~, ;t.e ,p~p ',f_ etaera. nu matou i
teie ohipa :ta. te hoà hau. 6~
e. Jta,venu i.. tUa. i.. t» matou 6enua.
~!l ~hJ..a
hoi.. t» \f.Ia,to~ mM.~ pa.{qi.. ~o tue m,oi..ftq._a
,pohe. Te mou nu
:hou xo matou neo e;ta matol.L hbtQa ,tumu.. Ua. monahi..a. tue mau mai:to.;{..
to matou i.. te nouWrlu, :t~ 6,a.a.h.41qt;t)\:D
J..a hau suu. a. ; .te .<mu.r.a.a. i.. te
.monJ..na Jtoto i.. te Ihoe 6'a.a.nMOIta.a.e;ia.ha. matou .te monJ..fU.a, 0 te ona
noa M.
,"
Te patoi.. etaet(l nu mato u ria ~ a i.. te J..o a 0 te mau. taata i.. mamii ,Kl,Q,@. i
,matou 0 tu JtJ..Jto121. J..no no .teie o~aJtaa 6au.6a.a.oJte_, aoJte e aJtOha., ao~
e tUJte mOJtaJte, aqJr,.ee 6~a
a.a.u. !no te .mea. ua pohe i.. .te monJ... Te 6fMl,p
.mai nu a .te' 6w,t monJ..i.. hl, yeve It'la,MW .i.. ',te hohoJta.Jtaa i.. :ta. Jta:tou ,64U6aa ei eihamUJta.a. e u ~
i.. te)_e 6eia. lt4IU vev.e.
l
'_';.':'
',-
TE ARC NEI MA~TOU :
1
; - NO lE TN'EAAA1à. 1 TE ·tMl:J 'TNiLAT~7{:MAA ATavÜ 1 ROTO 1 PAT'ITIFA'E Tl.!f.\~,~
j - NO lE TIAMA~.&t a lE NlNAA tytAOifI '1 lE PAE PO~ITITA E TE PAf· FftLlFAA~~.A 1
ROTO 1 lE HŒ FMTERERM ,'iAU ,1'-:1AN~WEE MAI,TAI ,AI TE TAATOA:
F~T..1A·FMi04'RAA 1 TE HIRGIAOOU lE lE REO MAOHI lA lURA OIA.
1
~O·_,
....;"':'< .•:; ...-a'f_
Na Mto i.. .te;i,e ~oJrfl~ no te 6~am~
; te 6aoJJ:e a.tu nei m(J,tQ,U-;;
matou 0 .te ma.u va.hJ..neno Po,lfÂ.Jtma le '4tve matou ,i.. ta matou :tuho.a..
Te anJ.. nu matou i.. te mtliu vahJ..ne. i.. .te Jta. e te tLa. 6enua i..a hoe
t.a tatou' aJWJta.a..
l
'
.
(haamana.hJ..a teLe otleJto1l.O.fJ,.
:pt;VLa.ue t.,e Tomi.:te Fa.aJ;e1tea te ,pupu i.. te
28 no .tWnu 1980 ..t Fa.a.a.).f
1
1
.,~•
j'
1 ~ ..
. ~..,.:,t., '.
l'
1 COMITÉ DIRECTEUR DE HITIAA 1
....
.~. ~'~
,
,
1
.: : • ~ :
Le 27 septembre 1980 s'est -t enu dans la commune de Hitiaa, au domi.cilede:
Ari AMARU, le Comité Directeur trimestriel de,IA MANA TE NUNAA. Nous avons
noté la présence d'une quarantaine de délégués. Les îles de Huahine, Raiatea,
Matlpiti,Takapoto, Takaroa étaient représentées.
ORDRE DU JOUR :
8 h
10 h
l '2 h
13 h
14 h
15 h
- 10 h
~ompte nendu du Comité H~o'a Tumu
1'2 h
~ompte nendu du Comité E~onomique
- 13 h nepM ongan.-Wé pM .ta.6e~uon de HiUaa
14 h
~ompte nendu de Geongette TAEREA .6un~on.voyage au Dan.e.mMR.
- 15 h
pnépMaUon du ~On9nè.6d'Anue.
16 h :'pnpgnamme.de.tnavait jU.6qu'au~ongnè.6.Vép.ta~e.ment.6
'dans
.tu liu, lltagu de 6onmwon
du équipe..6
de pnrpagand~.
l, COMITÉ CULTURE ET IDÉOLOGIE
.'
,
Le responsable du comité, Léo Tom Sing Vien après distribution des documents
d'orientation sur l'autogestion, l'habitat, l'Ecole s'est llonguement attardé
sur l'exposé du travail de la commission sur le thème Religion et Politique.
Cette première approche du texte d'orientation soulève de très nombreuses
questions au niveau du comité directeur et une discussion de deu~heure~ s'en
suivit. Le comité directeur donna pour finir ses directives pour un approfo~- "
dissement de certains aspects du thème~ Le comité fut finalement félicité pour
la somme de travail fourni et la qualité de la réflexion. Le texte d'orientation sur ce dernier thème sera joint aux trois autres dans le document préparatoire pour le congrès (lA MANA N° 30) qui sortira mi~novembr'e.
2, COMITÉ ÉCONOMIaUE
Après le l~ng débat sur le travail de la commission Idéologie et Culture,
le secrétaire général, responsable de la deuxième commission, fit le poine .
sur l'état d'avanceement des travaux. Un document d'ensemble sera fourni dans
le N° 30 qui portera notamment sur les transports interinsulaires et le tourisme,
la pêche et les ressources de la 'mer, la balance des paiement et la monnaie.
"
~
3. VOYAGE DE GEORGETTE TAEREA
Après un bo~ repas, Georgette Taerea fit le bilan de son déplace~ent au
Danemark au Congrès International des Femmes. Le compte rendu détaillé de ce
déplacement est reproduit dans ce même numéro. Le comité directeur remercia
chaleureusement Georgette pour le bon déroulement de sa mission.
4. PRÉPAPATION
DU CONGRÈS
Lors du dernier Comité Directeur de Faaa, l'organisation du congrès a été
confiée à la section de Arue, chargée de réunir autour d'elle un comité organisateur composé des militants de la Côte Est. Ce comité directeur s'est réuni
plusieurs fois pour débattre des difficultés à surmonter. Le résultat du travail effectué par le comité organisateur nous permet déjà de préçiser les
points suivants :
1. Le congrès se déroulera en deux j ours Le s..
vendredi 12 et samedi
13 décembre 1980
2. Le vendredi 12 de 18 à 23 heures, le Congrès se penchera exclusivement sur
les problèmes d'organisation du Parti. Il s'agira donc d'un aspect plus interne
au Parti. Le déroulement suivant a été proposé:
18 h
accueil des délégations
19 h
café
20 h - 23 h : organisation du Parti
3. Le samedi 13, 'I.e
Congrès sera ouvert au public et aux journalistes
8 h - 12 h : accueil des invités
rapport des diverses comm~ss~ons
élection présidentielle
rapport avec les autres îles du Pacifique
12 h - l'3 h
déjeuner
13 h - 15 h
vote sur les rapports présentés pendant la matinée.
16 h - 18 h
allocution des différents responsables du Parti
18 h - 19 h
clôture du congrès
4. Le Congrès se déroulera dans la commune d'Arue.
Le Comité Directeur après approbation du travail déjà effectué par le
comité organisateur demande instaœment aux responsables :
des Tuamotu
des Marquises
des Australes
• des Iles sous le vent
de Moorea
de définir sans tarder le niveau de participation par île de nos militants
afin que l'on puisse prévoir à l'avance l'hébergement éventuel de tous les
délégués. La participation la plus massive est demandée.
5 STAGE DE FORr''1A
TI ON
1
D'ici au Congrès, les équipes de propagande se déplaceront sur le terrain
dans les quartiers et les districts ainsi que dans les lles pour sensibiliser
les militants et la population aux thèmes qui seront débattus au Congrês , A cet
effet un stageA"d"unesemaine a été programmé du 29 septembre au 3 oc t obre a.u
siège du Parti pour les équipes de propagande.
1 MID - ŒCADE - FORLM 1
PROGfWtM:
,
,
Lundi 14 juillet
10 h à 12 h
13 h à 15 h 30
,,
l
'"
"'
Ouverture du FORUM
Dévèloppement
, '
10 h à 12 h
13 h à 15 h 30
15 h 30 à 17 h 30
Raci.eme
EgaZité
Me raY'edi 16
10 h à 12 h
13 h 30 à 15 h 30
15 h 30 à 17 h 30
EgaZité
Paix
Raaisme et Sexisme
Jeudi 17
10 h à 12 h
13 h 30 à 15 h 30
15 h 30 à 17 h 30
Errploi
Eduaation
Paix
Mardi 15
Déve Loppemen t
1
"
10 h à 12 h
13 h 30 à 15 h 30
15 h 30 d 17 h 30
La FamiUe
10 h à 12 h
13 h 30 à 15 h 30
15 h 30 à 17 h 30
Eduaation
La Santé
Les Irrmigrants
Mardi 22
10 h à 12 h
13 h 30 à 15 h 30
La FamiUe
L'emploi
Jeudi 24
10 h à 12 h
Elaboration du frogramme du FORUM
du Paei f'ioue en eeptiembre
à Fidji
Fermeture
vendredi 18
Lundi 21
après-midi
•
- 1
Les réfugiés
La Santé
•
.1
"
':..'
1
"J '
1
Il
1
l'
."1
,.
".',
t
1
HAAPAARIRAA]
",
VAVAHI lE NUNM NO TE FA 1 ATA 1 A'E 1 TE ORARAA
TE HM lA A TE FMTERERAA NO"TElE MAHANA
1. HOE NUNAA FA 1ATA ' A' E HIA E TE FAITO A TE ONA
To taua roo e te nunaa riirii 0 te farerei nei ~ te ati i·teie mahana'
~ te mau ona teie ia
- Mea manuie ore te nunaa riirii
- Mea hupehupe te nunaa riirii
~ te'haaputu
- Mea ite ore te nunaa r~~r~~ i te faanaho i to'na oraraa
~ te haapae i te ava ; e te vai atu ra ;ite f-aahaparaa.
To taua ra huru i te hioraa a te pupu ia raua te nunaa ra teie ia : ua
v;iv;ihi
hia te nunaa no te fa'ata'a'e i te oraraa 0 te tahi e 0 'te t'ab
i .» E toru
pupu taata teie e ora nei i roto i to taua fenua.
1) TE MAU ONA (tu
te. a!l.e.a.tz.a. noe. han.eJte.ta nat.ou. JtalUJz.aa)
lnaha na te mau ona e faatere nei i teie mahana, e tapea nei te tavaha
no te faatereraa. Tei ia ratou ra te mana no te faatereraa faufaa e no te mau
moihaa faahoturaa i te faufaa. Te turu hia nei teie mau ona i roto i ta ratou
mau opuaraa e te mau tia maitia no teie mahana. Eita tatou e maere inaha ua
riro te mau ti'a 0 ta oe e te nunaa i maiti i roto i te Tahoeraa Huiraatira,
Te Ea Api, Te Here Aia, Te Taatiraa Polinesia, te Pupu Taina ei tavini no te
ONA. Na oe e haaparahi no te tavini atu i te ONA.
Na te faatereraa Hau ONA atoa'no Farani e turu nei i te mau ona o-te
fenua nei e hau atu ;i,te turu atoa nei te mau ti"a'mana 0 te mau faaroo i
teie ohipa na roto i to ratou mamü noa raa i mua i teie mau ohipa hape.
2) TE MAU TAATA RAVA'T
(hae. 'auhUJtu tauatini
.tz.a..tau
i te. JtalUJz.aa)
E rave ohipa te rahiraa i roto i te hau e mea rava'i ratou i te pae no
te moni ava'e.
E mau hoo taoa te tahi pae ; e mau fatu ohipa ha "iha'i ; e mau toroa mai
te p~ruru, !e mau taote, te mau fare raau, te man taniuniu fenua e rave rahi
atu a. Ua po to ratou mata i te moni, ua turi to ratou taria i to ratou mau
tiaraa faâi:'e're.
Ua hoo hia ratou i te moni e te faatereraa hau inaha mai te
matahiti 1963 te mara'ara'a ta ratou mau moni avaè. Teie te hoo i te mamu
no teie mau taata ; 0 ta ratou moni avaè. Eita to ratou taria e faaroo faahou
i ta te nunaa riirii mau aue ; e eita 0 to ratou mata e ite faahou i to oe
veve.
E nehenehe hoi teie mau taata rava'i e faataui i te faatereraa inaha no
roto mai te rahiraa i te nunaa e ua aravihi ratou i te pae no te faaterereraa
papaa. 0 te mau afa te rahiraa i roto i teie mau taata.
3) TE MAU TAA TA RA VAl _QEf. (ho e hane». e tauwrU
e ua hau. 0 to
nat» u lLah.iAaa)
'.
a,
o oe ia e te nunaa r~~r~~. Ua f~atiti hia oe mai te matahiti 1966 mai ra
te matahiti ia 0 te CEP i tuu mai ai te topira atomi i roto i to ,taua f enua ,
1 teie mahana aita to taua fenua i faahotu hia. Ua faarue oe i te ora 0 ta
oe faaapu e ta oe tautai e ua tono hia oe i Moruroa ma ei tavini titi no te
moihaa 0 te pohe. Penei ae paha ua ona hia oe i te CEP
ua pohe ra te hotu
o ta.oe fenua i to oe faarueraa ia na.
Te mea papu maitai ra ; te mau 0 na tei ona roa'tu i ta to rima i rave.
la taa ia oe teie mau ohipa faaonaraa i te ona ra e ore ia te nunaa riirii e
fa\lfaahia.
Teie te parau tia no teie mahana : Te ona noa atura a te ona i ta oe tauturu.
Te yeve noa atura a te nunaa no te mea ia au i te mau parau a vetahi 'ee mea
manu~a ore te nunaa ; e mea hupehupe te nunaa.
Teie ta te faatereraa hau ona e faahotu nei i teie mahana te tururaa i te
mau ona e te faautuaraa i te mau taata riirii atoa.
E maere paha tatou i teie parau oia ~a hoe noa hanere taata ONA e faatere
nei e rneanafea ia ta ratou mau raveraa ?
2. TE :MAUMAITlRAA
Na te mau ture 0 te hau repupirita e faatere ra, e,rnanamaiti ~a to te
feia riirii.
o vai ma teie e tia nei ~ nia ~ te mau tapura maitiraa ? Aita,hoi e ONA
rarahi. no te aha ? Mai te peu e tia mai ratou e tapae. Aita hoi 0 Maqhi ma
i ite atura ia Breaud ma e ore atoa hoi te nunaa e maiti i te tia 0 te mau ONA.
Te faa-ohipa nei ra te mau ona i te tahi mau taata e na ratou ae e tia atu
i mua i te nunaa, no te mea e aroha e e tiaturi te nunaa ia ratou.
la ite taua i teie faanahoraa ra~ e ore faahou ia taua e maere i te mau
tumu e tia atu ai te mau tia maiti a e te nunaa ei mau tavini no te nunaa.
Teie ia te tahi mau haamaitai ta te ana ~ te mau mana maitia :
Teariki e 0 Millaud atoa te fatu Q te vairaa mori i te fenua nei (Siu)
Alexandre tei haamanahia e t~ taiete Breaud no te faatereraa
1a Chevron
te vai atu ra a te mau petaraa
- 0
- 0 Leontieff
Te parauraa e ia mana noa'tu e roaa ta oe ohipa i te oire.
Faariaria : ma~ te mea e eita oe e
1 ta oe ohipa.
maiti ma~ e tihati au ia oe i rapae
Teie 't.·huiu 0 te mau raveraa e ia tae i te apooraa rahi aore ia ei tavana,
~ ore ia e haa mai no te mau taata riirii, e turu atu ia i te mau opuaraa a
,~emau ona : te tahua huiraa popo Atimaono, te haapahuraa pape no Papenoo,
te ohipa no te hamaniraa i te mau uahu i te fenua ne i ,
Ua mana vera ma, e auta 1a te nunaa
e
pae matahiti hou e maiti faahou ai.
e aore e tuati
. :
ONA
F.EIA RIIHII
(100j
(100.00.0
:~
.)
':,':
c
;,).
haamanao mai
Tia maitia
Feia Y'ava'i (afa)
(10 (00),
, "·r
'1
'!
Te oaoa nei ra teie feia
a te ona ia ratou.
i te mau
haamaitairaa e te mau 'faanahanana~'aa
1) la farerei noaltu oe ~ te hoe 0 teie mau tia
teie to ratou reG :
-
"i
Eiaha oe e te nunaa e poritita no te mea e ere i te mea ohie. Mea poiEi
hoi oe e te veve. Ohipa faufau teie eiaha oe e faahaama mai ia oe 'i.nahamea ma
oe. Teie atoa te tahi 0 ta ratou mau parau. Eaha e ite oe i te fâatere i te
fenua ?
Roe noa ta oe e te nunaa :"TIATURI
e maiti noa ta oe.
MAI
na'u e rave ~ te ohipa no oe ;
2) Aua'e te ONA e ora a~ tatou
E via ia ia tatou ia 'taut\.lru
i te ana. Te nunaa Iraii roto i to na huru ;
teie ia ta'na parau , He avpo i.r i pai matou; ,auale oe teie e tauturu ne i. ia matou
e maiti ia matou ia oe teie ra;
i.a. taQ. f1Oa.'tU.oe
haamanao mai.
Teie atoa te tahi mau mo i.haaa t ei e rnau t.aa ta.
--
1) pute tihota, pute faraoa, pute raiti, tima, punu fare.
2) tura peini no te mau fare pure,
.:'
'0
"
• or
.:.
Fait partie de Ve'a a te nunaa 1979-1980