Ia mana te nunaa_Bulletin n°1 mars 1977 fr-tah.pdf
- extracted text
-
1
'èditorial
mars 77
Vo1.ci te pltem.ieJr. numéIUJ du buUet.in de UaÂ..6on
de la. Mana. Te Nu.na.a.. Son lLête ~eIla. d'i.n6oJtmq)t Les m.iti:t.an.:t6
du ~ec..tic~ la. Mana Te Nuna,a. de PoR.yné.6.ie rd ta populat.ûJn.
cU. la. 6açon dont i.e TeM);to'<"lte ut gOU.VelLn~, de la. rrtalt.C!he
du ~tU:ut1.c~
et du, heltV'<"C.U, de leuM dJr.oili, :de lewt6
dwoi.lt..tt de c.i..:tolJvu,.
)
e
Ce bu1.1.eûn /)eltv.<..!ta.aLl,l,.6'<"de po.<..n:tde lLep~)[.e dmt6 .
un~ ~on
poli...ti.que c.ha.qu.e joUIL f:)lU6 c.onoU/)e. Il. a.ppoIL:teJt.a. une note de cl.tlJr.L~ e;t de. ~éJt..i.e.u.xda.n6 le d~ba.t po.tUi..que
de no.tJLe pa.yh.
NOUh
un It~e
Uha.yeJtotUl de. donneJt
b.<..-~u.el
ou rn~u.el.
vo~ hu.ggU.ti.ett&~ vos CItili.quu
~t11;
P'l~ci.eux..
VOh
a c.ette .inOOJutlt1Üo.n
a,v.{./), VOh C.On6~,
ex votne: paJrüMpai:.üm
fl..OU/)
.
Le SeClt~.ta,Ur.egéHéItal.
Ja.c.qu.eh H. VROLLET
•
elomuaraa
Tue :te numeM
ma..tamua. no te. vea. a, Ici. Ma.na. Te·
Nuna.a.. Te tLurru. no tue ve' a. 0 .te haamalta.l1'IaJtamcuta.a. Ia ' <' ta' na
mau mvw e te tutnru:t no POltÙI.iti.a. L niA. 1. te telteIr.aJJ. 0 te
6eJllW1 nei. (pae no :te .:tuIte, te 1.mUta.a. 6au6a,' a., :te teJteltaa. 0
t2. .ma.u piha. tOILa 1 a" :te il' aJt.a.' a. mau a ..te .ta.a.ta.) •
Na. te.ie Vila. e hOJto 1a. I: te t'U.IJIa.' a. I: xe mau. mo.üta t a,
La :ta.pe1a. oia. I: .te phte no tona. a.vu ta. .i ltoto 1. :tei.e. mau
h1uvt.a.pu/UlJl poJt.iti.:ta..
ava' e hoe,
E 6a ~e.ie vea. hoe a.olt~ La: e pm Wme 1. te
.
.
Te ti..atuIU nu ma.tou e xaususu. ma..<. outou. na, not»
1. xa. ourou. ma.u. .tn.ah:tpapaJta.a. la. ma.Ulli.. noat tu. a :ta. taxoo: Ve4.
Te papa). ptVtau ltaki.
Jac.que.6 H. VROLLET
no
te
hoe
hau
manahune
ARGUMENTS
lA PM.Nl\
TP NUNM
--------------~--~~----------~-------~~=~~~~~~--------------------~=~~~~1
La date des élections en vue du renouvel lenent de 1'Assemo
lëe
Terri toriale est fixée nar décret nris en Consei1 des lI1.inis
tres
par le.Président de la D,épuhliq.ueet le Premier '''inÎstre.
Un arrêté du Gouverneurconvoqueles électeurs avec plus d.e précision
concernant le scrutin et le déoôt ces listes etc ...
R.épartitian des siêres .l nourvoir en Polynésie française :
2
Iles du Vent
115
Iles Sous-le-Vent 6
Tuamotu-Gambier 4
Marquises
2
Aue;t.ral.es
2
Total . 30
Les élections se font ~~uscrutin de liste avec reprësentat ion
proportionnelle dans chaque circonscription électorale suivant la
rèe1e de la plus forte moyeQDeo
3
(- sans panac~a~e : les ~lecteurs n'ont pas le droit de rayer ou
de remplacer des noms de candidats pour les remplacer' par d'autres.
- sans vote préférentiel:
les électeurs n'ont pas le droit de
changer l'ordre étal--li sur la. liste des candic1ats_).
Cette rêo Ie confère successivement les sièges aux listes pour
lesquélles la division du nomhre de voix obtenu par le nonhre de s iêges
. qui lui' sont conférés plus 1 (un) donne le plus fort résultat.
ExemPle .. Circonscription électorale des Iles du Vent (Tah i ti _f'/{oorea)
5 listes
en présence
50 000 É~lecteurs
r.
B
C
D
E
26 000
14 000
5 000
1 400
3 600
a)
Le prenicr siège est at tr-ibué .à 18 liste fi. qui a obtenu 26 000 voix.
Puis on Drocède â la division du n~bre d'électeurs de 1 par 1 + 1
(s iêge attribu6) soit 26 000/2 = 13 000 voix.
b)
Le 2e s iêge est at tr ibuê ;~.la liste P. qui obt ient 14. 000 voix
contre 13 noo à A. Puis OP nrocêde ;} là division du nombre d'électeurs
de B par 1 +.1 (sièrre attribuê) soit 14 000/2 = 7 000 voix.
c) .
Le 3e si.èze est at tr ibuê ~: 18. liste A qui a 13 000 voix. fuis on
divise le"'nmbre d'électeurs de A Dar 1 + 1 + 1 ~(siêges at trfbuês)
soit 26 000/3 = 8 666 voix.
.
./
.
..
Jj
d)
Le 4e siêoe est at tr ibué .s la liste A qui a 8 666 voix. On divise
ensuite 26 000/4 (no=r re de sièges acquis par A), soit .) 000 voix.
e)
Le Se si.èce est at tr ibuê 8 la liste n qui a 7 000 voix. On divise
ensui
.,
. par D)
SOI'
t Li... 666 VOlX' •
•~~. te 14 000/3 (nom.bre ri.._e Sle~es
acquIs
!J ,
r.)
.~
Le 6e siè~e est at tr ibuê .'3 la liste A avec ses 6 000 voix. Puis
or; divi.se - 26 000 par .5 (no=bre de sièges obtenus par A) ~
soit 5 200 voix.
z)
Le 7e siè~e
est encore attri~ué à la liste A avec ses 5 200 voix
•
. ..:
."
Puis on divise 26 000 nar' 5 (nort-re de sièr:es de J\) ~so:H4· 333 voix.
h)
Le Be sièr-e est attri!:::us 8 18.liste C qui a obtenu 5 000 voix.
Fuis on di.vise ce nombrepar 1 + 1 si0~e obtenu, soit 2 500.
i)
Le ge s iêoe est attrit~uf-;!:.~la. liste E avec 4- 666 voix. On. divise
ensuite 1-1 ono par 4 (no:'!bre de voix de ?), sa; t 3 SOO.
Le 10 sièc:e est attribu~ 8 la. liste A avec ses 4- 333 voix. Puis
16 000 -rpar 7 (.nouveaunoncre
1-1
.,
on di.vi
rvrse '"
ne
sacr-es
0"bt enus) ~
.
soit 3 714."
j)
k)
Le 11e si.ese est attribué ?i la liste A avec 3 714 veix, Puis on
divise 26 boo par 8 (nor+re de sièges acquis par A).soi t 3 250.
1)
Le 12e si.ège est acquis P,:1T la liste Il avec ses 3 600 voix, Puis
on divise ce nOI"lr-re
1 + 1$ soit 1 800 voix.
et ainsi de suite jusqu9.:O: attribution de tous les siêges de la
circonscription.·' Dans l' exenple présent : 16 sièges.
Autre exe~ple avec 8 listes
50 oao électeurs
14 000 2 900 il Li·Oû 1 3 600
12 000 1 10 SOO Î1 2 500
1
sièr:es (16)
IIII
1
nII
11
1
1
1
r
IIIII
0
0
1
r
l
.
/2
/2
= 6 000
= 5 250 1
/2
/2
= 7 oDe = 1 45C
/3
/3
= 4 000
/3
= 3 500
= 4 666
/4
/4-
/4
= 3 000
1
3 100
= 2 625
= 3 500
/5
/5
/5
= 2 400
= 2 1"'-:
/2
/2
= 1 8DD
= 1 5 50
1 800
550
1
1
= 2 800
,'V
/6
= 2 333
!!.estes
Sières
attrihu€s
2 400
2 100
!
1
4
o
1!
! 1.450 ~, 400
,
1
!
!
1
!i
4
2 333
Î2 500
1
5
j
1
1
o
,
BILAN
DES
MUNICIPALES
------.------------------
;.' \
Pour la première fois ra Mana Te Nunaa se présentait devant les électeurs
de Polynésie. Nous avons pu constituer des listes homogènes dans 2 communes (Mahina,
Punaauia) et dans 2 autres sections de communes (Papenoo, Afaahiti).
___t
,
Pour un jeune parti c'est sans doute le scrutin le plus difficile qui soit,
dans lequel la personnalité joue beaucoup. Or nous n'étions presque pas connus.
Néanmoins après 4 mois de travail pour Papenoo et beaucoup moins pour les
autres communes, nous avons obtenu les résultats suivants
,e
Commune
Inscrits
Votants
Liste
com:Qlète
Panachage
Pourcentage
Punaa:uia
3 155
2 155
112
7
5,62
Papenoo
556
432
104
4
24,3
Mahina
1 915
1 433
124
10
9,35
Afaa.hiti-
828
631
57
Punaauia
3 155
Papenoo
556
451
9
56
31
86
25
Le pourcentage le plus important est obtenu à Papenoo et nous recueillons
là te fruit d'~ travail méthodique de 4 mois. Ailleurs les résultats tournent autour
de 8 à 9 %. Ce qui est encourageant pour une première campagne municipale. Le résultat
le plus faible est enregistré à Punaauia où le scrutin était rendu très difficile par
une forte polarisation contre le maire sortant et une forte-politisation superficielle
du Front Uni. Beaucoup d'électeurs ont préféré voter "utile" notamment au 2e tour.
Néanmoins cette première campagne électorale aura permis à la Mana Te Nunaa :
lQ/ De se faire connaître dRns 4 communes par de fréquentes réunions publiques,
2Q/ De constitusr autour des sections existantes des équipes de militants extrêmement
motivées.
En France, le passage de 64 villes de plus de 30 000 électeurs de la
Droite à la Gauche constitue une étape supplémentaire et importante dans la montée
des forces de la Gauche unie. Le soir du 20 mars les 2/3 des grandes villes de
France se retrouvent administrées par des conseils municipaux de Gauche.
L'échéance électorale de 1978 se précise donc de façon favorable pour
ceux qui se réclament du socialisme. La Polynésie Française a un an pour se
préparer elle aussi à ce grand changement.
la Mana Te Nunaa s'y emploiera.
la Mana Te Nunaa
Comité Directeur
21.III. 1977
HIORAA NO NIA l TE ~~ITIRAA aIRE
A tahi rSa ra la Mana Te Nunaa a tia'tu ai i mua i te feia maiti
o Porinetia. E 4 oire e tuhaa oire i tiahia'tu e te mau tapura Ia Mana Te
Nuhaa (~fuillina,
Punaauia, Papenoo, Afaahiti).
No te hoe pupu api te taio i roaa mai e taio fifi ia no te mea aore
a.oia i matarohia i roto i te maitiraa.
A tia'noa'tu rà, na roto i na avae e 4 ohiparaa teie te tapura 0 te
mau reo i roaa mai :
Feim..i
tapurahia
Feia i
maiti
No te tapura
taatoà
Tapura
anaihia
Punaauia
Papenoo
.Mallina
Afaahiti
3 155
556
1 915
828
2 155
112
432
1 433
631
104
124
57
7
4
10
Punaauia
Papenoo
3 155
556
Oire
56 .
86
1 nia i te
hanere
5,62
24,3
9,35
9
31
25
Te ta.iorahi roa ae tei Papenoo ia no te papu 0 te ohipa i ravehia
i reira. I te tahi atu mau oire tei te area e 8 aore ia e 9 i nia i te hanere
reG i maiti no Ia Mana Te Nunaa. Te taio iti roa tei Punaauia ia, inaha hoi i
reira ua haamauhia te hororaa i nià i te manao tumu e iriti i te Tavana tahito
e na roto atoà i te poritita a te amuiraa ua mairi mai ta tatou tapura.
Teie ra i te hioraa runuiua riro teie mau taio ei tapao faaitoito
i te pupu, A tia noa ' tu r:~",ua riro teie mai tiraa :
- ei raveà i itehia ai Ia Mana Te Nill1aai roto i na oire e maha nei,
- ei ravea no te haapaari i te mau pupu i haamauhia i reira.
1 Farani e 64 oire i hau atu i te 30 000 taata tei riro i te Pae Alli.
te maraaraa rahi 0 te Pae Aui., JVlaite 20 no rifati mai e 2 i nia i
'I'apao ia no
te 3 0 te mau oire rarahi tei faaterehia e to te Pae Aui.
hau ~~une
Ua riro ia ei hioraa na te feia'toà e titau nei i te hoè faatereraa
no te maitiraa 0 te matahiti 1978.
Hoe matahiti i mua ia Porinetia no te faaineine ia'na no te tauiraa
rahi e fatata mai nei.
o ta la Mana Te Nunaa ia e tautoo.
Ia Mana Te Nunaa
Tomite Faatere
21 no IVJati1977
-------------------~---------
TATARAR.AA
lA
HAIT1RAA
_______________
-
NANA '.fE NUNAA
1 TE HAll TIA 0 TE APOORAl\ F_t\Hl
.",.
~""*'
....
....
c..
....
Na te Peretiteni
0 te Hau Repupirita
e te Faatere Hau Nui e haamau
i roto i te Apooraa a te mau faatere hau, i te taio mahana no te faaapiraa
i te
Apooraa Rahi.
Na te Tavana Rahi e haamana i te hoè ture titauraa
i te feia maiti e
haamaramaramaraa hoi no nià i te mau f aanaho raa 1 toà e au no te huru 0 te maitiraa
e te mau tapura-maiti.
Mau rahiraa
2
tia
i Porinetia
e ~aiti
ne~, mai teie
16
6
- Motu Nia Matai..........
- 110tu Rar o ~1.atai......
..•
Tuaffiotu-Maareva.•.. ,....
- r.It,atu i ta .....
- Tuhea Pae .
0
••
0
...
0
....
0
..
fi
(1
....
C .;) Il
.li
..
•
•
..
e .,
"
fi
4
2
2
Ta3to~......
3
tera
tuhaa
~a te opereraa
30
Te mau tia c. mar.o wai 0 tl~m3.U tiR .. :'_d 1.10te mau tapura
ia au i te rah'i r aa :;:,:1.3 t-1,,>.~::i. 0 t er a s te;~a tuhaa.
0 tera
e
- ia anoi i te mau t i a 110 te'"'a e re ra t.apina 0:'.<1 hai i a , la tapu aore ia
ia mono atu i te ioa 0 te f ai a i nia i te mau i:o.pura-roaiti.
- ia taui i te auairas Lou 0 te fGia i nia
ia tauiui i. te ana ir a a ioa i î:':":Hl::[.hia.
i
Le
hoe tapura,
oia hoi ~a,
1 roto i teie f aanancr aa e te.ioi-!ic?_ hoe tia no te tapura
ae r a au i te rahiraa 0 te par ah ir aa i f aa t aah i a no te tera e tera
hope tia ae, i te iritiriti.
Ei hioraa
: Tubaa Nià 'J[atai
E 5 tapura-maiti
50 000 feia-Maiti
A
26 000
reo rahi
tuhaa e
('Z'3."h.iti-)\:~,)():Cd.)
o
u
3 600
- Te parahiraa
mat amua te i te t apur a A i a tei roaa e 26 000 reo .
la oti e faai ti pi t ih i a mai te t aat oà c te lPé,l; ;:-20 i r oaa i teie tapura,
hoè e hoè (hoè p ar ahi r aa {_roaa e lioe e t.ai o i.r i ti. oia te numer a+tumu no
te iritiraa).
Oia hoi, 26 OCO ie faeiti pitihia nui, teie atura ia 13 000 reo.
- Te piti 0 ~e para~i~Ja~ ~ei te t~p~=~ E ia tei roaa 14 000 reo,
ua hau ae ia i to te t apura b. i :ù:.écÎtihia U~. La ad e faaiti
pitihia
mai taua
rahiraa r'eo ra, hoè e h02 (hnè p'?r':·I!X'.,\2 i r oars e !~oe e taio i r i t i , or a te
numera-tumu no te ir:':i:.aa).
C~3. 1h)~_~ j/. CS) i.: f aai t i pitihia
mai, tei atu
ra ia, 7 000 reo.
- Te toru 0 tl-; paYc.;'~_Y
aa , l"ü t e ~~ai)uraA ia, oi a 13 000 reo ~
faaitihia
ra. la oti e i f.qa~_·:!L tOL·.~~li·1Irai ~:e t;w::;:,à c te mau reo ]. roaa
i teie t apur a , hoè e hcê e llC,è (r ahir aa F'_J.":Ü1";.!:"6.El i r caa) , teie atu ra ia :
26 000 faaiti
3 = 8 666 reo.
- Te maha 0 te p.3.-::-31,-l1.éla, tei te t.apur a A i a , o i a 8 666 reo i
faaitihia
ra. la oti e f aa i ti m.iha Id a rc.li te taatoà 0 te mau reo i roaa i
teie tapura, hoè e hoè e hoè e hoè (rahirüa par3hiraa i roaa),
teie atu ra ia
26 000 faaiti
4 = 6 000 reo.
_
'.
'te
f,:te
v
.:~ i',s-, <iLU:-,;l8;.
..:"-.~ c:"-'
:::<1);JurG!.i: La ,
O1.a
l, ouo r eo
i f aa i t i h i a
ra. la oti'~ faaiti ~oruhia ma~, te ~aatoà 0 te.mau reo i. roaa i teie t~p:lr:1.,
hoe--e.,~<>e""~{Tah±r-a-a=p<rr:a:h'ft-aa=:1:-'roaa)
..,.
__J;,e.Le 'ëXtu--.-ra~
..-l 4.~,ODO_ f.aa.i. t 1. 3 =
4 666 reo.
- Te ono 0 te p arah i raa, tei te tapura A ia, oia 6 000 reo i Eaai t i.h.ie
ra. la od e faaiti paehia mai te taatoà 0 te mau reo i roaa i teie tapura, hoe
e hoe e hoe e hoe e hoe (rahiraa parahiraa i roaa). Teie atu ra ia : 26 000
faaiti 5 = 5 200 reo.
- Te hitu 0 te'p arah i raa tei te t apura li. i.a , tei r oaa e 5 200 r eo
i faaitihia ra. la oti e faaiti onohia mai te taatoà 0 te reo i'roaa i teie
tapura, hoe e hoe e hoe e hoe c hoe e hoe (rahiraa parahiraa i roaa). Teie atu
ra ia ~ 26 000 iriti 6 = 4 333 reo.
- Te vau 0 te parahiraa. tei te tapura i ia tei roaa e 5 000 re0.
la oti e faaiti pitihia ~ai te taatoà 0 te mau reo i roaa teie tapura, hoe e
hoe (hoe parahiraa i roaa e hoe e taio iriti oia te nuœera tU!l!Uno te iritiraa)
teie atu ra ia : 5 000 faaiti 2 = 2 500 reo.
- Te iva 0 te parahi~aa teie te tapura E ia tei roaa e 4 666 reo i
faaitihia ra. la oti e faaiti maha11ia mai te taatoà 0 te mau t'eo i roaa i teie
tapura, hoe e hoc e hoe e hoe (r.::thiraa
parahiraa i roaa) teie atu ra ia,
14 000 faaiti 4 = 3 500 l'CO.
~ Te auhuru 0 te p arahiraa tei te tapura A ia tei roaa e L, 333 1'20
i faaitihia r'a , la oti e faaiti bituh i a mai, te taatoà 0 te mau r eo i r oaa i
teie tapura, e hitu parahiraa 1. r oaa , tei atu ra aa 26 000 faai ti 7 = 3 714 r ec ,
- Te auhuru ma hoè 0 te parahiraa tei te tapura A ia tei roua e
3 714 reo i t~àaitihia ra. La o t i e faaiti vauh i a mal te t aa t oâ o ta mau r eo l
roaa i teie tapura, (e 8 p arahiraa j, 't"caa),teie atu ra ia, 26 000 faiti 8
3 250 reo.
- Te auhuru ma piti 0 te parahiraa, tei te tapura U ia tei roaa c
3 600 reo , la ,oti e faaiti pi t i.hi a mai te taatoà 0 te reo i roaa i teie t apura ,
(hoe parahiraa i roaa e hoc e t ai.o U'1.tJ., oia te nurcera tumu-no te i.ri t i raa) .
Teie atu ra ia, 3 600 faaiti 2 = 1 800 reo.
o te huru ia no te hor oazua i te parahi raa 0 te hoè t uh aa e hope
roa ae te mau parahiraa i faataahia no tera e tera tuhaa.
\0-
TE
HAAl'1A,
NO VAl
?
l te tau faaearaa ohipa a te mau rave ohipa a te Hau i te 15 no Fepuare 1977
ua faaite te Auvaha fenua ra 0 Francis SANFORD i to'na haama no te mau rave ohipa
a te Hau 0 te aufau rahi hia 'nei i te fenua nei. ·Ua manaonao la Mana Te Nunaa i
teie nei faaiteraa-manao e ua uiui i nià i te mau tumu no te haama i Porinetia
Farani nei. Teie te hoe tapura no taua mau haamaraa poritita ra :
Te haama nei la Mana Te Nunaa no te mau tira poritita atoà tei vaiiho hau
noa i te tuhaa rahi ae 0 te hopoia no te tute moni i nià i te tua 0 te feia rii
na roto i te hoè tute tià ore.
Te haama nei la Mana Te Nunaa no te mau tira poritita atoà tei haamana i
te.tahi mau ture no te haru e no te imi i te ravea ia riro mai te faufaa i te
hoè pae mai te auf'au ore i te tute ... e aore ra mea iti roa.
Te haama nei la ~~
Te Nunaa no te maU tira atoà 0 te Apooraa-Rahi, mai
te matahiti 1958 mai ra, tei ore i faaitoito no te haamau i te hoe tute aufau
hia ia au i te faufaa tumu e roaa ra i te taata otahi.
Te haama nei la Mana Te Nunaa no te mau tira 0 te Apooraa-Rahi no to ratou
itoito i te taparu i te moni i te Hau Farani oia te molli ta te feia rave ohipa
farani e aufau ra i nià i te faufaa tumu.
Te haama nei la V~
Te Nunaa no te mau tira atoà 0 te Apooraa-Rahi e no
te Apooraa-Hau tei aufauhia 180 000 farane i te avae hoe aore ra 220 000 farane
i te avae hoe no te tahi noa tau mahana ohiparaa i roto i te matahiti, aita ia
i taio hia mai ta ratou faufaa "rii" api e roaa ra no ta ratou mau ohipa taa è.
~
Te haama. nei la Mana Te Nunaa no ratou 0 te faataa nei i te S.M.l.G. i te
hoè faito haihai mai te parau e paruruhia te mau taata rave ohipa area te moni
a te mau rave ohipa a te Hau ra, tei faarahi hia 16 na nia ae i ta te mau taata
rave ohipa e aufau hia nei i te faito S.MLl.G •. Aore ia e tauiraa.
Te haama nei la l'iIana
Te Nunaa no te mau ti'a 0 te Apooraa-Rahi, inaha ua
mairi la matahitiitèie nei, 0 ratou aore i faataa no te faahoturaa'Ü'àa.apu,1 ravaai,
maimiraa i raro i te moana) i te hoe tuhaa moni ravai i roto i te tapura haama'uaraa
o te fenua nei. (196 mirioni i nià i te 14 miria i te matahiti 1976, oia ia 1;50
i nià i te hanere).
Haama .~ Haama ! Te haama nei la Mana Te Nunaa e no te f'aaor'a: i te mau
haamaraa i faahi tihia i nià nei teie ta la ~JIanaTe Nunaa mau opuaraa :
1Q - la aufauhia i te faito S.M.l.G. te mau hora rave ohipa a te mau ti'a i
roto i te Apooraa-Rahi. la faaohiehia~
ratou no te raveraa i ta ratou
ohipa tira no roto i te Apooraa-Rahi.
2Q - Faahoi i te faufaa api e roaa ma1 1 reira (fatata i te 80 mirioni) i
roto i te mau tuhaa faahoturaa (faaravairaa faaapu, ravaai).
3Q'- Haamau i te hoe tute faaau hia i nià i te faufaa tumu (eiaha ra i nla
noa 'i te mau faufaa moni) , mai te faito 0 e tae stu i te 40 % (60 % te
faito teitei rOa ae i Farani, e haere nOa'tu i te rahiraa : Paratane ma,
Heremani ma e i roto i te Hau-Amui).
Oia mau, ua tia te Député i manaonao i te mau taata rave ohipa a te Hau,
eiaha ra ia aramoina hia e 0 vera teie e faufaa hia nei hoe ahuru i nià
ae i te faufaa a te hoe taata rave ohipa no te Hau tei aufau rahi roahia
ae, aita hoi oia i rave puai i taua chipa ra.
4Q
Haamaraa i te S.M.I.G. i,nia i te 30 000 farane aore ra e faaiti mai i
te moni hoc 0 te oraraa i nià i te afa.
5Q - Hiopoa faahou i te moni aufau mai te haamaraa i te tute i nia i te mau
taoa unauna e faaiti i te tute i nia i te mau maitai tumu.
6Q - Faataa i te tuhaa rahi 0 taua mau moni ra no te mau tuhaa faahoturaa
no te faaravai i te faufaa 0 te fenua nei (ravaai, faaapu i roto i te
moana , faaamuraa animara, faaapu) ia faufaahia te taatoà.
la lVIana Te Nunaa
28 no Fepuare 1977
•
....'
/1.
i
Fait partie de Ve'a a te nunaa 1977-1978