Ia mana te nunaa_Bulletin n°115 TF 7 février 1984.pdf
- Texte
-
1
7. no fepuare / février
- Te pah.i:
FLOSSE -
ra
0
"ODYSSElS" i nia
-3>'2 fJactitemai
0
EIOMUARAA
~ Tau taata rii noa i
taua pô pOlrl ra i UTURJA,
i te taime mau a tihe mai
ai te poti uaua i faaho'i
ia Gaston FLOSSE mai te
aàu no RAIATEA i te uahu
o te oire pu. Eaha ia huru
hopeàraa no te hoê terear il, Eita paha e 'ore e
tapa'o faa'lte te reira
e, eiaha e pere noa i te
tiàraa
mono-peretiteni,
tiàraa haapa'o i te faufaa
a te NUNAA ; eiaha e faa-
i: te
bau i r i.raa
vai to oe mau. hoa,
p
FARE-UTE
v'tlaile atu vau
Nono-Pere
»ai oe.
,;I!Ct ~eptie
hua haapa'o noa i te feia
riirii , ma te teuteu papu
roa ra i te mau ona !!
Maoti aè i te iriraa 0 te
pahi ra 0 ODYSSEE, i 'ite
.rna t a roa ai te Nunaa e,
te vai nei vetahi mau
auraa i rotopu i te t là
o ta na i ma' i ti e te rnau
ona e faa'ohu nei i piha'i
iho ia na.
Eère ia i te mea fifi
ia feruri i te pereraa a
te Tahoêraa Huiraatira i
roto i te Apooraa Rahi,
ia ma'iti i te mau tute
e te
ti ceni:
Gaston
0
- 7495
no te taparahi i te NUNAA,
te taururni,i ta ratou
rnau raàtira ONA. Aita
te
taata e rna re f aahou i te
haavare Si teie
ne I pupu
no te tapo'ipo'iraa i ta
na mau pereraa.
ma
è
ALea
t:·~ t i . da
0 lA
MANA TE NUNAA 0 te puhar a «
raa la i te mau parau atoà
o ta na i lite, no te haa-
mararnar
arna e no te faaferuri i te NUNAA. Tel roto
i te rima a te NUNM
te
parau hopeà no te faatereraa 0 to na iho oraraa.
CD
ATOMI
na'o ia faa'orehia ihoa i
te mau tamatamataraa àtomi
i Mbururoa e i Fangataufa.
TE TOMITE NO TE HAU
*
la au i te 'mau faaotiraa a te,Tomite Faatere no
Faaone
(17.12.1983),
ua
farereihia
te mau pupu
a toà 0 tei f aa Lte papu i
to ratou mana'o pato'i i
te àtomi. 0 te pupu HERE
AI 'A TE NUNM lA ORA te
pupu matamua i f arereLh i a
i te far~ oire no Papeete.
Ua tupu mai tai te mau
'tauàparauraa e ua ànaànataè na tomite e piti i te
'haa âmui no te âroraa i te
paura Atani. 0 teie anaê
te tumu parau i farerei ai
na pupu e pi ti .nel, Ai ta
roa atu te tahi atu mau
mana'o rapaê i te tumu
parau no te pato'iraa i te
àtomi i fariihia. Ua riro
te reira ei faaitoitoraa
no te taatoâ 0 te mau
rauti i 0 atu i roto i te
mau
tomite
farereiraa.
Eaha te mau ôpuaraa i
faaotihia ? A TAHI, TE
FAAruRERAA 1 TE 'lWITE ia
au i te mau 'irava i raro
ne l ,
t
* * * * * *,* * * * * * * * * * * * • *
t ah i , t Là I no te niu 0 te
Tomite.
o te faatupuraa na
roto i te' hau i te mau
'ohIpa atoà e tlà ia ravehia :
• no te haamaramarama,
• no te faaferuri,
• no, te heipunl mai l te
Nunaa i nia i te Niu 0 te
Tomite.
Irava 4
Ai ta to te hoê
noa aè pupu mero 0 te
Tomite e mana no te tauiuiraa i te mau 'irava 0 te
arata'iraa-ture. E mana te
reira' no te taatoâ a te
mau pupu mero.
Irava 5
te ôtià a te
TOMITTE 0 te manuiaraa i ta
na NIU.
Irava 6 : Ua haamauhia TE
n::MITE NO
TE
HAU
i
Papeete-TAHITI e te mau
pupu e âmu Itahiraa i raro
nei :
- Te pupu HERE AI'A TE
NUNM lA ORA,
- Te pupu lA MANA TE
NUNM.
No te faa'ohlparaa i
teie nei mau ôpuaraa hope
ua farerei te Tomite
no te Hau i te Apooraa
Faatere
a
te Ekalesia
Evanel la i te mahana toru
18 no tenuare i Paofal i
te hora toru i te âvateà
e vetahi' atu mau pupu
pori tita i taua noa mahana
ra, i te hora 5 i te àh I>
Ahi i Papeete.
à
A m.JA. 1 TE FAANAHJRAA
1 TE HURlJ l'V TE MAHANA
HAAMANA'ORAA.
Ua t
te
û
mana'o i nIa i te faatupuraa 1 te hoê poroteraa,
rahi i roto i te mau âroa
no Papeete i te mahana maa
10 no Mati i te taime
po' ipo'i.
A TORIl,
1 TE FAATAERAA
1 TE IDE RATA 1 TE PERErITENI MITTERRAND i te ioà
o te taatoà 0 te mau taata
i porote, no te ani la
faatupu a ia i te hoê
uiuiraa mana '0 i nia i te
tiâraa 0 te CEP i 0 tat'ou
nei.
A MAHA. 1 TE FAREREIRAA
1 TE APCX>RAA FAATERE A TE
EKALESIA EVANELIA 0 ia i
,
E oaoa rahi to te mau
t là 0 te Tomi te i f arer I
i te Apooraa Faatere a te
Ekalesia EvaneI la l te
mea, ua t
te mau mana' 0
i nia i te NIU. Te vahi
noa l taa ê ai, mao t i ra
o te faa'ohiparaa. E riro
paha na te tau e heipuni
mai i te NUNAA i nia i te
NIU a te Tamite no te Hau,
tel rlro atoâ el NIU na te
Ekalesla Evanelia.
û
1 te fareréiraahia te
tahi atu mau pupu e âmuitahiraa 0 tei haapapu i to
ratou tlàraa àro i te
paura àtomi, e rave rahi
mau aniraa i anihia no te
haapapu-roa-raa vetahi mau
'irava 0 te arata 1 iraa
ture. Ua val noa te manalo
e. la hoê te Nunaa i te
àroraa i te mau tamatamataraa àtomi .
1
Irava 1 : No ',temau pupu
atoâ i farii i te mau
arata'iraa
ture l raro
ne l, ua haamauhia te hoê
tomite
TE TCMITE NO TE
HAU to na ioâ.
Irava 2
Te nlu 0 te
Tomi te, 0 te âroraa la no
te faa'ore-roa-raa
i te
mau tamatamataraa àtomi i
te Fenua Ma' ohi nei. Ai ta
te poritlta e fariihia i
roto i te mau ôpuaraa a te
Tomi fe.
FAATITIAIFARORAA
~ 1 roto i te veà lA MANA
N° 114, i te àpi 4, ua
tupu te hoê hape i te
tatararaa i te auraa 0 te
mahana ma t amua no ma ti .
Teie te faatitiàifaroraa
Te itoito
0
te mau rauti i te matahiti 1982.
CD
Oreroraa parau i te matete no Papeete.
é
faa'ite papu i to na ma-
- TE TCMITE NO TE HAU -
Irava 3 : Te mauhaa a te
Tomi te :
a te hoê APCX)~
FMTERE e maha (4) mèro na
nia i te pupu mero tata'I
A PAE. 1 TE t IMIRAA 1
TE MAU RAVEt A Kl'OA lA AAN:J
ATU A TE MAU PUPU MEIV 0
TE 'lO.fiTE00 TE HAU.
E na teie mana ' o rave
âmui i faatuàti mai e rave
rau âmui tahiraa e pupu
por itita i putuputu i te
mahana maha 2 no febuare
1984. Teie atura te mau
mero e te ioa 0 te tomite
Te ioa 0 te Tomi te
'IOvllTENO TE HAU.
TE
Te mau mero : Te pupu a
te mau vahine no te Ha u ,
te taàtiraa lA ORA TE
NATURA, te pupu HERE AI' A
TE NUNM lA ORA ete pupu
lA MANA TE NUNAA.
Ua haapapu teie nei
Tomite, e faatupu i te hoê
poroteraa rahi i roto i
"Ua faaoti te P.C.C I
te rave i te mahana ma tamua no ma t i ei mahana
haamana'oraa i te àroraa
i te paura àtomi. No te
ana te rnahana ma tamua no
mati ? No te mea. ua haapaa' Ina te fenua Marite i
ta na paura àtomi matamua
i Bikini. i te mau paè
fenua "Nlicronesia" ma i te
3
te mau aroa no Papeete i
te mahana maa 25 no febuare i te hora 8 i te po'ipo' i.
Ua ani a toà te Tomi te
ia faaitoito to te mau
motu i te faanaho i ta
ratou mau poroteraa (to
Raro, to te Tuhaa Paè e
te vai atura ...). E âmui
mai to MOorea i te porote~
raa i Papeete. A faaitoito
mai e to MOorea i te faanaho i te faura'o pahi no
taua rnahana ra. Mau mana 1,0
ril mat~ua teie, e tai'o
mai outou i te tuàtiraa
i roto i te mau veà i muri
ne i. A FMI'IDI'IO AMiI ANAE
TATOU NO TE H.MMANUIA
TA TATOU NIU.
1
mahana matrunua no mati
1954. Eère atura no te
haamana 1 oraa i te tupita":'
raahia 0 HIROSHIMA e te
mau tv1ar i te. 0 tei t upu i
te 6 no âtete 1945."
A farii mai i te otoheraa a te mau rauti papa'i
veà.
_,,~~=,c-- -- --- -Moni
1
. TE-TEREARII-O FLOSSE l, NiA 1 TE AAU
....
Te pahi "ODYSSEE" i irai i nia i te aàu i lJTUROA.
*
•
E riro
te Saba.t I 23 no
tenuare
1984 ei
mahana
haamana'oraa
na to Raiatea
ma. lnaha, e mahana maitai
i te matameha ' i,
mata' i
au noa e mataâre
ri i te
miti.
E 'ohipa
pinepine
atoâ ra na te Nunaa no te
paé
hitiaa
0
te
râ
0
Raia tea
i
te
' i te
ia
Gaston
Fiosse
i 0 ratou
i te mau hopeâ hepetorna
atoâ.
E riro paha ua tupu
te here 1 rotopu
la na e
0 Avera,
i te mea i Avera
o ia e tiâ noa ai e na te
hoê manureva' taaê
e uta
.a t u ia na e o t I faaho'i
roa mai ai
i, te
Fenua
Tahiti.
E mahana haamana'oraa
na to Raia tea ma i te
Sabati 23 no t enuar e 1984,
i te mea, ua lite
te Nunaa
la Gaston FUOSSE e ta na
utuafare
hoa paat oà 1 te
pai umaraa i nia 1 te hoê
poti
nehenehe
mau 0 te
poti ra 0 -~SSEE0 tei
pairatlhia
e te hoê taata
pai toi to
C*) mai tai
0
Gaspard RAVEL. E aha te1e
pahi e, 0 vai te1e
taata
?
o GASPARDRAVEL, 0 TE
IDE lA OOA 00 TE FENUA
TARA'l'CNIE 'IMI' NEI 1 TE
API 1 TE MAUVAHl ATOAE
MEAOOIE 1 TE 'IMI. Ua t aè
mai 0 ia i 0 tatou nei i
te matahi t i i rnahemo i to
na 'i teraa
e ua tiâ mai
o Gaston FLOSSE i nia i
te tiâraa
Mono-Pereti teni
o te Apooraa
Hau 0 te
Fenua Ma' ohi.. Ua haamata
o ia i te faahotu
i ta na
moni i Punaau i a , na roto
i te faatiâraa
ia i te
puhapa "Te Maruata"
e ua
tamau noa a ia i Auae aéra
na roto i te ôpuaraa i te
haman i i te tahi mau fare
tahua
mai,
te
hotera
Tahara' a i te huru , E i
teie
mau ~toma
hopeâ
nel, ua hinaaro
0 ia i te
f aa t upu i te tahi mau tere
na nia
i to na pahi,
e
tere
taa ê na te mau ana
e hinaaro
r a ,~ mata' i ta' i
i te mau motu, 0 "ODYSSEE"
te ioâ 0 te pahl.
Opua atura
t e ie ona i
te
titau
manihini
la
Gaston El os se no te faatupu i te hoê terearii
(*)
i te mau motu i Raro. 1.
mutaa iho ra, te terearii,
o te tere ia 0 ta te aril
e faatupu
no te haere
e
hi ' opoà i to na nunaa e
ta na mau fenua.
Pa Luma
atura
0 Gaston
FIasse
e
ta na utuafare
hoa, faarué
a t ur a te
pa ira t i
i
te
taura taâmu, hahaere atura
te pah i na nia l te moana
ninamu.
Ua faaêa
mal te
nunaa i nia i te üahu ma
te faahinaaro
i teie pupu
taata
0 tei
fana '0 i te
terearii
a Gaston Flosse.
Mana'ona'o
atura
te nunaa
e ua talla ihoa paha vera
ma i te rnahanahana , areâ
a la ua toètoê
ta.
Pi'O
aéra
i te upo ' o e hoho'i
atura i te fare.
o Mata'irea
te
âveiâ
matrunua a te pahi
e na
l\1ata'irea
atoâ te fariiraa
no te tamaaraa âvatea.
Auè
ia uahana oaoa ê ! la oti
te arearearaa
i Huahine,
ua paiuma faahou
te mau
manihini
i nia
1 te pah i
no te faaho'iraa
i Uturoa.
Te vahi taa ê, ua toriri
te ua e ua faaruma te ata
e te
ra'i.
Aita
ra
0
Gaston Flosse
1 tauâ i te
reira
1 te mea e pairati
pai t o i to
mau 0 Gaspard
Ravel.
1 relra
i te haperaa.
Pai toi ta no t~ faahotu i te moni, mea papu,
no te tomo atu ra i roto
i te ava no Uturoa,
mea
huru t'aaê ri i ia i te po
ua e mori 'ore ho i,
Aita
teie
i papu faahou
nel pairati
i te âveià,
IRI
ATURA TE
PAlU C
·OOYSSEE- 1 NIA r TE AN.]
00 RAIATFA. Ai ta e raveâ
f aahou no te faaho' 1 ia
na i roto i fe moana uriuri.
Parahi
iho
ra
te
Mbno-Peretiteni
e ta
na
utuafare
hoa i roto
i te
hoê pot i uaua 0 tei
uta
ia ratou
i te paé ùahu DO
Uturoa.
Tau taata
rii
0
tei farii
ia ratou
1 raro
aê i te ua. Auè la aâmu
peapea
no Gaston
Flosse
e to na hoa 0 Gaspard
RAVEL. E tiàturi
ane i . te
taata
i te pait.ma i nia
la ~SSEE
?
No tatou
ne i ra,
teie
te tahi mau uiraa
no te
faaferuri
:
, - TE VAl RA ANEI TE IDE
AUlDARAA 1 lDI'OPU 1 NA
TAATA 100PITI
0 GAS'Im
FLOSSE E Q Q\SPARD RAVEL
?
- UA TITAU ~IHINIHIA
ANEI 0 ~
FLOSSE 00
10 NA TIARAA M:N) PERErITENI• AORE RA E .TITAURAA
IDA NOA ?
- .tUTA ANEI TElE TERE
1 NIA lA ODYSSEE 1 FAATUPU-NQA-HIANO TE PEEHAU
(*) lA Gt\S'.l'GJ FLOSSE. lA
RUPERUPETE 1 lMIRAA MNI
A G\SPARD RA'YEL1 0 TAT0U
NEI ?
Na
oe
e
te
Nunaa
e
pahono. Te vahl 0 ta oe
e 'i te ra, maot i ra i te
p i r i,....
ros ...raa 0 FLOSSF;;" 1
te paë moni a i t a anaê e
ma'lti'raa.
E fariù
faahou
mai to na ma ta i nia lho
la
oe
ia
piri
mai
te
ma'itiraa
no to na hinaaro
i to oe reo ma'iti.
riro
noa oe e te Nunaa ,
1 te
raveraa
a Gaston
Flosse,
ei titeti
e tiâ
atu ai, area to Qe oraraa,
e 'ohipa
oe ia i te faaitoito.
Ua
Eiaha
e farii
faahou
i te reira
raveraa
a te
mau ona e ta ra tou mau
teuteu
no
te Tahoêraa
HuiraaUra,
a Uà
i nia
eiaha ia mate.
'Pai toi to : Te hoê taa ta .pa l toi to, 0 te hoê taa ta 0 tei
1 i te
pa pu i te rave
'ohipa.
• Terearii
: e tere hi'opoâ
i roto i te hoê tuhaa i raro aê i ta oe faatereraa.
• Peehau : faahinaaro
i te hoê tiâ faatere
ma te tiâturl
e, e maltai
te roa'a mai.
i te
Poritita
TE PAlAU HAAVARE El MAUHAA PORITITA',
-*
TUrE 1 NIA 1 TE API A TE
ONA
PENE·10.10 : 4,568
MIRIA FARANEPATIFITA,
E mea pinepine
roa te
mau parau
haavare
a te
T.AIDE.RAA
HUIRAATIRAno te
tapa' Ipo ' i i te 1 ino 0 ta
na e rave rai
nia 1 te
or ara a 0 te Nunaa , No te
rS a, ai ta 0 ia e hinaaro
ia "i t e te Nunaa i ta na
mau pereraa
e te mau ona,
ua rave te Tahoêraa
Huiraatlra
i te parau haavare
. ei mauhaa poriUta
na na.
E faatupu
i te turori
i
roto
i te mana'o
0
te
Nunaa elaha
te teuteuraa
i te ona ia qteMa.
No
te
hinaaro
i
te
i. ta na mau tute,
pari
ihora
te
Tahoêraa
Huiraatira
i te pupu lA
MANATE NUNM i te ma' i
t apo ' i
matahiti
1984 e
0
tei
tapurahia
1 roto i te puta
Tereraa
Faufaa
1984 i te
âpi matamua roa :
TUTE 1 NIA 1 TE NUNAA
PENE 10.20 : 21,074 MR RIA
FARANEPATIFITA.
tute.
No te haarnar arnarama
la oe. e te NUNAA,teie te
mau numera 0 te mau tute
o ta te Tahoêraa
Huiraatira
1 ma'iti
no
te.i e
CD
Te 'ite
ra oe,
e te
Nunaa.
ua
tata'i-paè~hia
ta oe tute i te tute a te
mau ona , E haarnauruuru oe
i te Tahoêraa
Huiraatlra
la haere oe i te fare toa
e hoc i te maa, e maraa
noa te moni 0 te hoc i te
mau-hepetoma atoâ,
te tumu
teie
tute 0 ta ra tou i
ma' i ti no te taparahi
la
oe e no te haama i tai i te
oraraa
0 to ratou
mau hoa
TE MAU OOA.
1
,
Tiripuna
te tereraa
0 te
'ohipa a
te ture,
aita
ia e peàpeà
i te mea te nuu maru noa
ra te mat ini a te ture i
mua. E riro
la tatou i te
'ite
i· te mau faaütuàraa
a te ture no te hape tel
ravehla.
TEi HEA OE E TE TURE
~ 1 te matahiti
i mai'iri
aè nei, na muri noa mai i
te mau mata'i
rorofai,
ua
haaparare
na te mau veâ no
te fenua ne I i te 'ohipa
tlà
'ore tel ravehla e te
f aa tere
no
te
uàhu
no
Papeete oia hoi 0 Rodrigue
LEG\YIC.
Ua tapeàhla
0 la
i
te tare auri e i mur! mai,
ua ma t ar a mal. Taè roa mai
i teie
nel , ai ta e parau
âpi
faahou
no teie
nel
'ohipa. •• Te mea papu ra,
noa atu te oraraa
'ie'ie
o to na mau metua, noa atu
te valhoraahla
0 ia
e te
Apooraa Hau no te fenua
nei, aita e nehenehe ia na
ia faaèa noa ma te 'ohipa
'ore. E no reira,
e ma'imi
ihoa 0 la i te 'ohipa
ia
au i t 0 na 'i tee
i a au
atoà
1 te
taata
e farii
mai ia na.
Te 'ohipa
ia 1 tupu,
inaha,
ua tihepuhia
0 la
i te Piha Tapihooraa Taulhaa , faaterehla
e Charles
roIDI 0 la te pereti teni
no te Tomite Faa tere a te
uàhu 1 taua
taime ra.
E
riro
ua ûruhia
0 Charles
Poroi e te varua mai taï i
toro al 0 ia i to na rima
I .teie
t aèaè tei roohia
i
te à tl .
parururaa
i te taa ta 1 te
mau hapa atoà...
Auê la
ture lti ê, tel faafana'o
noa i te tahi paë ma te
haavt i te· tahi paè , Mai
te le anei ihoa te haamauraahia te ture ?
FAATERERAA FENUA
Te [are HAAVARAA i Papeete
'ohipa no te hotera.
Elaha
ra e maèrehia e pahonoraa
ta Charles
Poroi
no te
faatià
i to na hape e no
te faahape l te tano 0 te
taata
r I I ri i. E r ire paha
e hoê anaè
ta raua,
i
nehenehe ai la na la hi '0
l to na taèaè la Rodrigue
Legaylc.
A taa noa atu ai
te relra,
e tlâmaraa to te
taata l te mana'o l te mea
ta na e hinaaro nel.
Teie
ra,
ua lite
hoî
tatou
i te pato' i rahi a
Charles
Poroi
i te mau
aniraa
a
te
feia
rave
'ohipa no te ho t er a , Eaha
ra ! Mea huru ê mau a teie
ne i Gruraa...
e ri ro paha
ua ûruhia o. ia 1 te varua
rnon I" 1 t ià ai ia Charles
Poroi
te
farii
i ta
Rodrigue Legayic e la pato'i
i ta te feia riiril
anlraa. • •
Eaha
pa '.i
te
vahi
taaê
0
Rodrigue
Legaylc
e te
fela
rave
au ê, no te fela tei rahl
te faufaa
e tel
fari i 1
teie
arata'iraa
porltlta.
Auê ia ture l te havahava
ê ! 0 ia tel pli hua noa
na, mal te tau e te tau 1
. to na mana' 0 tlâma no te
Te vahl huru ê noa ra,
ola ia te maoro 0 te haavaraa. •• Teie ra, ua 'i te
hoi tatou i te maoro e te
taère
no teie
nèi
'ohipa
te haavâraa
e ua rlro
te
haavâraahia
0 Le Goff
e 0
Chele
tel
taparahi
pohe
roa la Bréaud tamai t t , ei
hi' oraa na tatou.
Mai te
peu noa a tu te le ne i taèreraa
aore
la
teie
nel
maororaa no te huru hoa 0
Mal te peu ra al ta te
ture e 'ohipa
ra,
te ui
nei la te mana'o no te aha
i na reira
al •••
no tè
pahono i tele nel ui r aa e
rave rahi mau mana'o ta lA
MANA TE NUNAA e t uu i mua
i te arc 0 te taata
tal'o
Hoê anei
ture
no te
taa toàraa
aore la ua taa
ihoa te ture no Tetuanui
ma 1 to Parai ta ma ? Eaha
pa'i
te vahi
huru ê ia
Tetuanui e 0 ParaI ta ma ?
Na te rahl
0
te faufaa
moni anei raua 1 faahuru
ê, i huru ê atoà ai te
ture ? Aore ia na te iota
o te taata e te pupu poritita e faataa i te faatalmeraa e i te faa'oreraa
i
te haavâraa
noa a tu eaha
te hapa tei ravehia
?
Te pu [aatereraa
UAHU no Papeete.
Te [are TAPE 1 ARAA i
Auê ia
faanahoraa
no
te
i
te
HOE.TIARAA
1 MUA 1 TE TURE
~ Hoê
faataaraa
faufaa
roa i haapapuhia
l roto 1
te parau f a r aa i te tlàraa 0 te taata
t Làma , oia
rnea àifai to te huru taat'a
atoà i nma i te ture.
Te
nlu te reira
0 te hoê hau
upoofaito
(*).
î
Te haamana'o
ra tatou
e teie
te tumu hoê roa i
.tiàvaruhla
ai te peretiteni 0 te f enua Mari te 0
Richard NIxon e to na iho
nunaa ,
no
te
mea,
ua
moèhia la na teie
ture.
Aita e taata i nia aè i te
ture, noa atu e peretiteni
o ia no te hoê hau upoofaito.
Tele ra, te vai nei
te tahi mau taa ta al ta e
vi nei 1 te ture,
mai te
rnea ra 0 ratou
anaè te
ture ••• Noa atu ei ta teie
feia e ôfati
i te ture, no
te mea eère i te mea nehenehe, e 'imi ra ratou i te
raveà
i piha' 1 Iho 1 te
(})
haapa'o
ture
la
'ore
te
ture
la
ètaèta
roa
no
ratou.
Te vai nel ia huru
faanahoraa
i reira
e noaa
ai la faahuru ê i te ture.
El ta ra teie
•ohipa e
ravehia
no te mau huru
taa ta a toà e rnea varavara
roa. Ua fariihia
te anlraa
a te hoê manahune e f aahuru ê i te ture no na. Te
ture, no te mea ua faaotihia te reira e te hui mana
o te hau e te hui mana
por i ti ta,
no te ma i t a I 0
te vaama ta' e inaa , rnea t là
te relra
ia faaturahia
e
te taatoàraa
0 te Nunaa •••
Mai te mea elta ra, e aha
pa' i ia te faufaa la haamau i te ture.
1 to tatou
fenua nei ,
ua rlro
r oa
te
'ohipa
faahuru-ê-raa
i te ture el
raveà no te f aa tere
i te
fenua.
Eita
tatoù
e hi'o
mal i te taa toàraa
0
te
mau faahuru-ê-raa
ture
1
ravehia
e te Apooraa Hau,
ta tatou e tai'o
i roto l
te vea a te Hau , e hl '0
noa mal ra tatou hoê faanahoraa taa ê 1 ravehia no
Albert MOux, te peretiteni
o te mau fatu hotera.
o Albert Moux, te fa tu
la, aore ra te taata
faatere
0
te
hotera
"Pr Incesse
Heia ta".
la
lite mai tatou,
ia au i te
faaotiraa
mana W 59.53 i
haamanah ia
i
te
4 no
tetepa 1959, e ôpanlhia
la
fatu hoê noa aè taata,
hau
atu i te hoê fare hooraa
àva ••• Teie noa pa'i,
eère
Hau
o Albert Moux i te taata
mai te mau huru taata
atoà. E hia rahiraa fare
inuraa ta Albert Moux e
fatu ne i , te "Princesse
Heia ta", te tahi. 1 mur 1
iho ua faahuru-ê-hia te
ture e ua fariihla 0 la e
hoo i te àva i te "Métropole" ; aita i nava'i, ua
faaotihia i te 14 no
tetepa
1981,
faaotiraa
mana N° 240 CG no te 3 no
Mati 1983. e haapapu ra e.
e fariihia taua taata iti
noa nei a e hoc i te àvJ
i te "Mayana Iti"••• Te
'ite ra tatou, ua rahi roa
te taime te faahuru-ênoa-raa-hlaa te ture no te
hoê noa taata.
Eère teie anaè te 'imia Moux tane, e moni
atoà ta na e faa'ohipa nel
i roto l te tahl ôpuar aa
taa ê. 1 reira atoà tatou
e 'i te ale, e poe ma u 0
Albert Mou.'Cna te Apooraa
raa
Hau. Mea ètaèta te mau
ture i haamauhla e te Piha
Hi'opoà i te 'ohipa hamani
fare. Tatou nel pa'i, mea
faahepohia la e faatura i
teie mau ture, 0 Albert
Moux anaë eita.
Oia mau. te. ôpua nei 0
Albert Moux e hamani i te
hoê fare tahua tei ma'irih1a te loà ra "Hotel Paci.fic Tahl ti" i te vahï r
tiàhia i mua ra e te
hotera "Stuart". Te vahi
f i f L, eita teie ôpuar aa e
1 ohle,
no te mea e ture
tei faataahia no teie huru
'ohipa. E aha la i to
'outou mana' 0, i muri aè
i to Albert Moux faataèraa
i te hoê aniraa i te Apooraa Hau, ua faaotihia,
faaotiraa mana N°778 AU no
te 3 no tiunu 1983 ta
tatou e tai'o i roto i te
veà a te Hau no te 30 no
ti unu
1983 àpi 778,
e
farilhia la faahuru-ê-hia
te mau 1 irava ture i mur l
nei no ta A. Moux ôpuaraa
- te '1rava 7 H (vahi
tapeàraa pereoo),
te 'irava 9 H (te
ôtià 0 te âanoraa 0 te
fare)•
- te 'irava Il H ( ôtlà
no te teitei 0 te fare).
Te haapapu atoà ra te
hoê faaotiraa taa ê, te
pitiraa La, W 1559 CG no
te 4 nG novema 1983 ta
tatou e tal'o i roto l te
veà a te Hau no te JO no
novema àpi 1412,
e la
faataè 0 Moux tane i te
hoê aniraa 1 te oire 0
Papeete no te anl ia faanahohia hoê vahi tapeàraa
pereoo i nia i te vahi
hae reraa ' 0 te taata e na
raro noa te haere. El u i
raa : mai te rnea pa 1 i e
ravehla te
0 te taata
ei vahl tapeàraa no te mau
pereoo uira a te fare a
Moux, na hea pa'l la t~
taata ia haere.
«
êà
Te tahi noa mau hi 'oraa
teie no te 'ohipa faahuru-ê-raa
ture ta
te
faatereraa 0 te fenua e
rave nei no to na mau hoa.
Ua fana'o pa'i la 0 Moux
tane, te hoa rahi 0 te
Mono-Peretlteni. Eère 0 na
anaè tel fana'o i teie
huru 'ohipa. E ui tatou :
1) E aha pa'l te faufaa
ia haamana i te mau ture
e to ratou mau faanahoraa?
2) No val pa'i te mau
ture i haamanahia ai ?
*
hoteT'a âpi.. te "HOTEL
hoa vant: 0 te Mono-
Hau upoofaito : 0 te hoê
hau faatereraa àifaito no
te taatoà. noa atu te huru
o te taata.
Veà hepetoma - lA MA~A TE
AA lSSN 0757 - 3936
~.papa'ihia,faanahohia, neneihia, operehia e te mau rauti:
,,,
L'ODYSSEE sur la câle de halage de Motu-Uta~ après son accident de Raiatea.
'ÉDITORIAL
*
L'échouage sur les récifs
du yacht
de grand
1uxe ODYSSEE, appartenant
à Gaspard RAVEL,mi Il iardaire
calédonien
et gros
investisseur
local,
avec
à
son
bord
le
VicePrésident
Flosse,
a relancé les rumeurs publiques concernant
la façon
dont Gaston Flosse aurai t
tendance
à mélanger
ses
affaires
à
celles
du
Territoire.
En e f f et,
que fa i sai t
Gaston Flosse
à bord du
yach.t du milliardaire
?
Etait-il
invité?
Pourquoi
le milliardaire
offre
à
Gaston
Flosse
et
sa
f amiIle une croisière
aux
îles Sous-le-Vent
? Est-ce
un geste
de remerciement
?
Pour,
quel
"service
rendu" ? Comment se faitil que' le bateau' échoué
a été ramené à Papeete en
un temps record
par
un
remorqueur
du
service
public?
Qui est intervenu
pour que l'opération
soit
effectuée
si vite
? Qui
paiera
la fac ture du remorquage ?
L'amitié
que
porte
Gaspard
RAVEL à Gaston
FLOSSE se traduira-t-elle
par la constitution
d'une
société
d'affaires
comme
avec
le
président
des
hôte 1l er s , importa teur de
sucre
et
tenancier
de
bars,' Albert rvDUX? Dans
quelle
mesure
Gaston
Flosse
se sert-il
de sa
fonction de Vice-Président
pour en titer
profit
dans
le cadre de ses affaires
? Telle
est
la quest ion
que chacun se pose désormai s ,
et
pas
seulement
dans les milieux opposants
et
i laqdelle
le VicePrésident
doit donner des
réponses
claires,
en publiant
par
exemple,
la
liste
de tous les intér~ts
qu'il
possède
dans
les
en t r epr i se s . et
soc Lé t s
du Terri toire
(et d'ailleurs)
et
celle
de ses
associ.és.
é
Car pour reprendre
une,
phrase même du programne ,
pol i tique
de
' Gaston.
Flosse,
p.
118
-Rien
n'est
plus
néfaste
pour
la démocratie
que le sil ence , le secret.
ou pire
encore • 1e mensonge -
CD
----
-
-
--
---------
Affaires;
Voyages,
,2Jis moi Cf;uitu 6técluentes, ie te f,)itai qui ·tu es.
dfda ~epvie
- T495
(GPto.'J)et:ue~e ta tantJue ciJ.tançaise)
lA NAVRANTE ODYSSIE
DE GASTON MOUX
*
Les
badeaux
d' Uturoa
se souviendront
longtemps
. de cette journée ~rable
du. dimanche 23 janvier de
l'an de grâce 198~. L'entrée dans le port de ce
yacht
de
r êve ;: l'ODYSSEE••• tout un programme.
Un yacht de 27 m de long,
appartenant
au mi Il iardaire
calédonien
RAVEL.
destiné
aux croisières
de
grand luxe à travers
la
Polynésie.
.Inuti1e de préciser
que
ce genre de croisière,
ce
n'est
pas pour la poche
de Tetuanui.
Mais comne
chacun
sai t
de
Gaston
Flosse,
ce
n'est
pas
Tetuanui.
les
promeneurs
du quai d'Uturoa ne fureQt
donc pas surpris
de voir
notre
Vice-Président
embarquer à bord de l'ODYSSEE avec toute sa pet i te
famille
de. Raiatea.
Le
programme de la
journée
qui s'annonçai t radieuse.
était
une petite
croisière
sur Huahine et retour sur
Uturoa en soirée.
Hélas,
le retour
fut
moins
brillant
que
le
départ
et c'est
sous la
pluie,
à l'intéri.eur
d'un
petit
cahot
pneumatique,
que vers 9 heures du soir
le Vice-Président
et
sa
petite
famille
regagnait
le
port
d'Uturoa
sous
l 'oe il goguenard de que 1quee curieux. L' ·odyssée"
de Gaston Flosse
s'était
terminée
une heure
plus
tôt,
sur
le
récif
d'Uturoa.
Mauvais présage
pour ceux qui voudraient
donner à cette affaire
une
signification
poli tique.
Cet
accident,
somne
toute
fréquent.
n'aurait
pas retenu l'attention
du
public
si
la
presse
n'avait
révélé la présence
à bord du yacht du mil1 I ardat r e , de notre VicePrésident.
De sui te l'imaginat ion
a i dant,
les
questions
allèrent
bon
train.
•
Que
faisait
Gaston
Flosse
sur ce navire
de
grand luxe?
•
En
était-il
compagnie
à bord?
• Qui a payé cette
croisière
?
de
qui
petite
• Etait-ce
une croisière
familiale
de
détente,
offerte
â sa petite
famille de Raiatea ?
•
Etait-il
milliardaire
?
... Pourquoi
aurait-il
Fiasse?
l' invi té
du
Gaspard Ravel
le millardaire
invité
Gaston
lités
accordées rapidement
invest issements par
le Vice-Président
Gaston
Flosse ?
à ses
• Gaston Flosse.
pas le
Vice-Président~ •• l'autre,
étant
toujours
dans
les
affaires,
notamnent
dans
la soc iété
.~
FLOSSE
Er ALBERl' MXJX· Inmat r Iculée au registre
du commerce
sous
le
N°
7379,
n'ét.ait-ce
pas plutôt
URe
croisière
d'affaires
entre
le
brasseur
d'affaires
Gaston Flosse et le milliardaire
G. Ravel?
*
MOnsieur
Ravel
~e
s'occupe-t-il
pas.
entre
autre,
de transport
dans
le cadre touristique.
La
société
"GAS'J.U1l FLOSSEEr
ALBERl' MJUX"
n' a-t-elle
pas
pour
obj e t s. entre
autre,
(art 2 : ".!!. création et l' exploi ta tion de
toutes
entreprises
de
transport
routier,
aérien
et mari time·)?
• Comment le bateau a-t-il
pu être remorqué si vi te
de Uturoa à Papeete ?
• Qui a donné l'ordre
au
remorqueur
AlTO d'effectuer le r emorquage ? .
• Qui paie,ra
• Cet te croisière
offerte
peut-être
par
Gaspard
Ravel n'est-elle
pas un
térS 1gnage de la grande
satisfaction
du uülliardaire à l'égard
des faci-
CD
la
DE ALBERT FLOSSE_
(Cet ax-tio le , proposé
. deux quotidiens
n'a
3
Dans
notre
pa ys.
il
semble bien hélas que
dérogation
à la loi ou' au
règlement
soit
devenue
un
outil
de
gou vez ne-:
aux
pas
été publié).
L'un
des grands
prin.cipe s de la déclaration
des
droits
de l' hOJTIm~
Fait partie de Ia Mana : bulletin de liaison du Ia Mana te nuna'a du 17 novembre 1983 (n° 111) au 20 mars 1984 (n° 118)