Ia mana te nunaa_Bulletin n°109 TF 13 octobre 1983.pdf
- Texte
-
1:3 no Atopa/Octobre
mau faatere
hau ta ratou
i f a a ' i no noa na i te mau
tau i mai ria
'e ne i. Eaha
ra,
aore paha ta ra tou c
UpOG i moè ohie ai ia ratou
i ta ratou
mali f aa i no r aa
t
teie mau La a t er e hall no
te paè aui.
te taatoà
EIOMUARAA
0
te nunaa.
Te vahi pe àpe
na tatou,
e te nuna a ,
àufau
i te tarahu faurào a Gaston
Flosse e ta ta na mau teuteu no te âmui atu ia ratou
roto
i te oriraa
papaa
a Papa Chirac
i nia i te
araturu
no "Avignon" . Na
te nunaa e rnau i u i , are-a ia
mea ma ra,
te 'oriori
râ
ia
ta te nunaa mauiui i
nià i te araturu
no "Avignon" .
à
o1
a tut Li na te pa r au no
te tere a te tahi mau t i
i Paris.
Te hoê paè no te
t i t au i te papature
"atomi
interne",
rave à no te faahopueraa i to ratou tiàraa
pepe hur io ia ho' i mai
Le fenua, area te tahi paë
no te faa'au
ia e te mau
faatere
hau f ar an i ia pa'to'i
i te mau aniraa
a
nasse
e ia haapar ar ihia
te Apooraa Rahi no te fenua
nei.
à
A taa noa atu t~ie ter"
ta ra tau,
ua moè h i a i te
faa'ite
mai e , e âmui atu
o Flosse e ta na mau teuteu
i roto
i te Apooraa Rahi
a Papa Chirac i "Avignon".
To te tahi paè ra, e tere
ori
haere
noa ia,
no te
faanaho i te tahi mau 'ohipa ta ratou,
eiaha
ra rio
,
No te tahi
atu pueraa
taa ta,
i te mea na ra tou
ihoa i àufau
i to ratou
tere, ua tià roa ia haapa'o
ra tou i ta ra tau hinaaro.
Te mea taaê noa, oia ia te
mutai no Mahina, inaha,
e
mea t i tau manihinihia
mai
a ia e te faatere
hau haapa ' ote
' oh i pa ni un i u na
te reva ...
Oia mau, teie
mai nei ratou i mua i teie
No lA MANA
TE NUNAA
ne i •
te vahi faufaa, oia te faa
hoturaa
i te fenua, te pato'iraa
i te poritita
a te
mau ana nounou e te haamauraa
i
te
hoê faanahoraa
faahotu
te fenua ma te
t iàvaru
i te CEP e ta na
mauhaa no te pohe . Hou ra
ter e ira , i a rave tet-ur e
i ta na 'ohipa e ia faaùtuà
i te mau 'ohipa hape atoà.
la
tuatapapahia
te parau
no te fenua, no te faahotu
maiteraa
i te maa e ia hoohia atu i te hoê faito tano
i te nunaa. No teie nei mau
ui uiraa,
te t iài nei 0 lA
MANATE NUNM
te mau
opuaraa a te Tahoê raa , ta
na
faahiti
noa na e ra
aèra
te rnaororaa
i teie
nei.
1 roto
te oraraa 0 lA
MANATE NUNAA,e reva atu
te papa' i pa r au rahi 0 J .
DROLLET i te mau motu Tuhaa
Paè. E tere
farerei
teio
i te nunaa e i te mau rauti
e noho nei i reira.
Te faaineine
atoà
nei
te
mau
tomite aire i te oroà farerei raa e haamana' oraa i te
haamauraahia
te
Pupu.
E
tupu teie or oà i te 12 no
novema i ta otue TEFAUIDA
Mahina ia au i te faa'otiraa
a te Tomite Faatere
i ruru na i te mahana maa
1 no atopa 1983 i Vairao.
Faai toi ta
anaè mai. i te
parau i to tatou
parau ,e
-;e Nunaa Ma'ohi.
Ohipa fenua
Poritita
E TERE TAPAPA
.I TE PA'A J
() E ra anaè a e reva atura
! ... No te aha atu a teie
1 tere to ratou
? .. Te pupu
matamua i reva, no te haere
a ia e ti'i i te tahi pute
haavare no te parau a 0 te
papature. Eaha atua hoi ta
Flosse ma e t i t au nei ? Te
fifi nei pa'i te puàa ho~o
fenua a Flosse. Mai rle
ma tahiti 1980 to na taui
taùe-noa-raa i ta na aveià,
e taata aravehi mau ihoa
ra no te faaohu ia na. E
ore roa hoi 0 Flosse e au
ia ore ta na papature e
manuia.
Teie na tumu i tautoo
ai 0 Flosse no teie papature
A tahi, e parau 0 ia i
te Hau Farani, ia ara, i
te mea e, t e ie papature,
te hinaaro ia 0 te taatoà
no te fenua ma'ohi nei.
Inaha, aore te mau pupu
pato'i i faa'ite i'to raton
mau mana '0 , ua t
rat e
feruriraa i to te pupu a
Flosse. 1 te mea e, ua afaro te mana' 0, faarue anaè
atura i te Apooraa Rahi,
i mua noa aè i te taime
maitiraa. No reira, te titau nei 0 Fiosse i te Hau
Farani ia tuutuu mai i te
tahi atu mau mana i te paè
û
ture aratai e ia vaiho atoà
mai i te tahi maa vahi iti
no te mana faahoturaa. Te
)i ti 0 te t umu no to ratou
ere, no to Flosse ia pèapea i te feia e faao'o'oo
ia na la ore ta na papature
farllhlil
.. Eaha pdi ia
o Far an i e tauà mai ai i
te reira huru turnu.Eie hoi
te RM) e f aah i t I ne i e,
eita te papature i te 'ohipa ru. Te 'ohjpa ru i teie
mahana 0 te haapariraa ia
te Apooraa Rahi. E ère
e , te parau
ra
0
J.
J uventin e, e papature ta
ratou no nia i te "Hau
Taàmu" , aita ra te reira
i tuuhia atu e Fatou i roto
i te·taime apoora a .
Te tiàraa 0 lA MANA TE
NUNAA e mea maramarama roa
ia. Aita oia e tuatapapa
i teie papature. Ta na e
ar 0 nei 0 ia i a te hotut a
te C.E.P i faatupu i 0 tatou nei. E ère anei e, na
te CEP e faataupupu nei i
te nuuraa 0 te fenua ma'ohi
i mua. Te mana'0 nei 0 lA
MANA TE NUNAA e, te 'ohipa
ru roa aè te po r i t Lta ia
no te faahotu, te oraraa
morare e te 'ohipa turu'utaa 0 ta te CEP e faatutau nei i teie fenua, a
baitai roa atu tei fana'o,
e a hepohepo roa atu ai te
nunaa rii e vare nei i te
mau pereraa. 0 va i hoi te
taata e ho'o pate nei i te
Fe nua Ma'ohi, B. ère anei
o Flosse iho ? E mea matau
mau a 0 ia i te taviriviri
i te feruriraa 0 te taata...
Te piti 0 te pupu i reva
te RM) ia no te haaf if i
i te pereraa a Fiosse. Ta
ratou opuaraa, e tapeà i
te parau no te papa ture,
inaha, aore te taatoà i tû
te mana'o mai tei tupu i
te matahiti 1977 ra. Penei
aè . e au mai te Faatereraa
Hau no Farani i teie mana'o
no te RM) , a r i r0 atua i
te reira e i uputa hororaa
no te àpe i te mau tafif ir aa e tupu na roto i teie
papature
la manuia teie
anirda, 0 te rê rnatamua ia
a te RM) i nia ia Flosse.
Ai ta atura ia 0 Flosse e
riro faahou ei Peretiteni
ta na mau teuteu ei faatere hau nui. Te b i naaro
nei râ te feia tahoo no te
RM),
ia faahaere roa
to
Tatou mana'o i te vahi rahi. Te ani nei ratou ia
haapararihia
te
Apooraa
Rahi, e la ho'i i mua i te
nunaa no te maiti faahou ...
I reira paha i a te RM) e
tafifi roa atu ai.
Oia mau, e mana to te
Apooraa
Faatere
Hau
no
Farani ia haaparari i te
Apooraa Rahi, mai te mea
ê te vaira te hoê tumu papu. l teie mahana, aita a
Flosse e na rapaè ra i te
ture no nia i teie 'ohipa.
Tei ia na te paè rahi
18 reo. E teie mau mero
Apooraa Rahi 18, e feia a
tei mana mai roto mai i te
maitiraa a te nunaa, noa
atu pai e "hoo-ai'a" te
vetahi. E 5 matahiti ra ta
ratau manaraa. Noa atu a
e, 13 anaè mero Apooraa
Rah i
Tahoêraa,
tei
ia
Flosse mau a te paè rahi.
o te reira ihoa te puai 0
FIasse i te matahiti 1982
ra, a faaipoipo ai raua a
E. Vernaudon. E i teie maha na , i a t av i r ihia 0 Fmi1e
e t0 na hoa, e opua i a e
ani ia haaparari i te Apooraa Ràhi. E feruri ihoa
pa'i, hou.a faaipoipo ai.
Te vai ara ra te Faatereraa Hau no Farani. Te
uputa 0 tahi no na, no te
àpe i te fif i e tupu ne i
no te papature, a te tai'oraa taata ia no te matahiti
1984. Nea papu roa e ua nuu
i nia te faito rahiraa taata e ara nei i roto i tre
Fenua Ma'ohi ne i. Mea t i.à
ihoa ia ia faanuu i nia te
faito 0 te mau mero i roto
i te Aporaa Rahi. Te reira
te tumu oh i e roa aè no te
faatupu faahou i te maitiraa.
A REA E TAOTIARIA AI TE HOORAA
FENUA 7
E ara maitai i teie haapariraa, aùa nei a lA MANA
TE NUNAA e puai roa atu ai
Penei aè atoà hoi 0
Flosse i te puai roa a t u ,
na roto i ta na mau pereraa
e te navenave 0 ta na mau
pehe
E mea paari anei
teie opuaraa ta te RM) ?
E au mai ihoa ra ta Paris
i te RMD, e mea maru aè pai
la taurumi. Eita atoà ra
o Flosse e nehenehe e rira
ei fifi no te Hau Farani
inaha, te hinaaro nei 0 ia
ia vai noa mai te CEP io
tatou nei. Ta Far an i here
ia tatou i teie mahana, no
Moururoa i a , l teie taime
te hinaaro 0 Flosse ia ùnaùna noa te paa 0 ta na
papature, aita atu ai. 1
mua aè ne i , e mea etaeta
o i a , e hou a reva ai i
Farani, ua huru maru to na
mau hinaaro. Mai te mea e
farii 0 Farani e na tatou
e fatu i te area moana 200
maire, ua oti te 'ohipa,
e farii 0 FIosse. E uuru
mai te riona i te hoê taime
e i muri mai e miao ia ma~
ta te piifare. la 'ite mai
te ~aatereraa Hau i teie
mau huru to Fiosse e r iro
i te na'o e, e mea ohie
atoà ia pere e 0 Flosse.
No reira, e te Nunaa
Maohi, na hea te parau no
te faatereraa i to oe oraraa, i nia noa ihoa i a i
te hinaaro 0 te hoê pupu
iti taata e patu ai aore
ra i nia i ta oe faa'otiraa
? la hinaaro -te tahi i te
hanahana no te pereue, na
nia i to oe ioa ia titau.
la taiva te tahi i te tahi,
no oe te ioa e tuuh ia atu
i mua ... eaha ia te tau e
niuhia ai to oe parau i nia
i te PAARI 0 TE ARATA1RAA~
()T:e àtutu faahou nei te
parau a te fenua i teie
nahana. Ua riro ei parau
fifi e ei parau manaonaorahi-hia e te taata, ma te
taotià-ore i te huru taata.
Eita râ e ore e, te ma taù
nei te mau ona, i a ·hiti
pinepine
teie parau,
a
rauaè ua itehia e, te fenua
o te Ma'ohi ra, e 'imiraa
moni ia na ratou.
1 te matahiti 1852, ua
haamauhia te tahi mau ture
taa
no te tuha i te mau
fenua 0 te taata. Te mau'
fenua i ore i fatuhia e te
taata, ua hoi ma i ter eira
i roto i te hau. E ture no
rapaè te ture i haamauhia.
E aha ihoa ia te fifi e ore
ai e tupu mai. Ua haamauhia
te mau ture ma te tauàore-hia te faanahoraa a te
Ma' oh i ,
ê
Eiaha ra. e maere, inaha
i teie mahana, aita a teie
parau i matara. E riro, mai
ta Gabriel Tetiarahi e parau ra, i roto i te mau
tuatapaparaà i ravenia ua
riro te fenua, te mau fenua
fetii ihoa ra, ei raveà na
te Ma'ohi no te pato'i i
teie mau faanahoraa no rapaè. Auaè teie mau fenlla
fetii i ore i noaa
te
t uhah i a , i vaivai r 11 noa
mai ai teie faufaa rahi a
te Ma'ohi, oia to na iho
fenua, to na iho 'metua
vahine.
Te mea i itehia i muri
aè i te tuharaahia te mau
fenua 0 te taata, teie, ua
haamata te taata e hoo i
to ratou mau fenua. Ua, fana'o te mau ona i teie
"oh i pa I te matahiti 1934
râ, ua haamauhia hoê ture
no te paruru eiaha te fenua
o te taata ia pau roa i te
hoohia. l reira, ua faaotihia eiaha e hoo i te fenua
i te mau taata eère ratou
no te fenua ma'ohi nei.
ci
\
\
Ua haamata te mau notera
e te mau ona i te maniania.
1 ta .r atau hioraa, e ture
tià ore teie. Ua manuia
aneira
tei e ture ? E t i à
,ia parauhia, aita. l te matahiti 1982, 160 mau fenua
i r i r.o i te mau taata no
rapaè. Mea na hea teie mau
'ohipa i tupu ai ?
E aha te faatereraa 0
te fenua nei i -f aa èa muhu
ore noa ai ? E -lano i teie
---
',Oraraa 0- t_epu~u,
TE RURURAA'A-TÈ
TOUITE FAATERE
..
A
no TAlARAPU
ER,
0
Io«
TIA te__ papa' I. pa/tau matamua
TOOA 0 TE RA, 0 Ja.6eph PER.E te tià haaxa' a
l1a TOAHOTU e. 0 P-i-VUtat TElSSlER.
1 te raahana.
maa l no
TAURAMA, te "ioa i a ta te
àtopa 1983, ua ruru te ToTomite
Faatere
i harunana
rnite Faatere,
oia te Tamite
no te oroà
haafarereiraa
75 mero mai t i h i a e te mau
i te taa toà e haamana ' or aa
Tomite Oire e Tomite Motu
i te taio mahana (15-11-75)
ti} te, Apooraa Amui i haamai haamauh i a ai te Pupu . E'
,na no te faa'oti
e no te
tupu teie oroà i te mahana
faatere
i te t aa t oà 0 te
maa 12 no novema i te otue
'ohipa a lA MANATE N~AA.
TEFAURJAi Mahina. Teie te
E .r ur u tamau te Tomi te Faaauraa
e te t umu no teie
tere
i
te mau t.or u âvaè
' ioa
E taù a vau ia
a toà.
mar arnar ama noa tau rama a
Ua tupu t e i e rururaa
i te
r i r o atu ai e i aveià aratai
vahi 0 Alban Sun i Vai rao.
i te Nunaa Ma' ohi i nia i
Ua haamata i te hora 8 e
te éà 0 te Tiàmaraa".
te afa i te poipoi
e ua
Ua vauvau 0 Pierrot
raua
faa' o t i i te ho r a' 4 i te
o Paul i te mau f erur iraa
taharaa
mahana. A taa noa
a t eà a te, Tomite f aa i ne i ne
atu
te fariiraa
poùpoù e
i teie
oroà e ua faa'oti
oàoà ta te mau rauti
no
te mau r au t i ia âmui Fe
Taiarapu
Tooà 0 te Ra i
taa toà 0 te mau Tomite Oi r e
faanaho mai, ua faa'ite
te
e Tomite Motu no te rohiraa
rahiraa
120 rauti
i taè atu
i a t upu ruperupe
t e i e Tau-'
i to ratou anaanataè
i roto
rama
i te mau tua tapaparaa
parau.
Te faatiàraa
i te maU
t amar ii
na te mau tomi te
1) Te TAtJRAMA
a lA MANA
oire no Tahiti
e faataé a~u
'TE NUNAAi tua tapapahia
i
te mau rno i haa mai te
1 te
maeroraa 0 te taime poiniau,
te ofe" te Eaàu e te
poi e Q tei
arataihia
e
!Pierrot
TEl3SlER
raua
0
vai
atura
i
t'e
otue
TEFAUROAi te 29 no àtopa.
Paul ARAl.
o
Je
Tè mau hotu 0 te fenua
no te haman i i te' maa ma: 0hi , na te mau t omite o i.re
e tamite
motu te r e i r'a e
pûpû ma i.
Ua haamauruuru
te taa}oà i te 'opuaraa
la
hooh i a te maa i te faito
moni 100 tara
(500 farane)
i te taata paari e 50 taFa
(250 f a r ane ) i te tamarii.
la au i te tumu parau
ar a t a i no teie
matahiti,
oia hoi e faa'iho
i te peu
tumu a te Ma'ohi,
ua faaineine
te mau tomi te o ir e
i te himene,
te oteà,
te
haùtiraa
taata ora, te faa'iteiteraa
tauihaa e uhauna
rau no te fenua nei,
te
faa'ihoraa
i te tahi faanahoraa 0 te oraraa
i niu t aa
i hcr a , te faa'anaanataèraa
i te mau tamar i i e te va i
atura e, na 'te taahiraa
urnu
e opani i te TAURAMA.
2) Te tere
i Au t.e r ar i a
l te mea 0 Peri i ATGERte
apiti
0 Jacqui
DROLLET i
roto i teie tere,
ua haapapu 0 ia i te taa t oà a te
mau tatararaa
ta Jacqui
i
aratai
i roto
i te mau
rururaa
a lA MANATE NUNAA
e i mua i te mau papa'i
veà
no te f enua nei. Ua faa taè
o Pepi i te tapa'o
haamauruuru i te taatoà 0 te mau
raut i i horoà
i ta ra tau
tauturu
moni i t i tauhia
no
te àufau i to raua tarahu
faurào.
Ua faa'ite
te mau
rauti
i to ratou
tapa'o
mauruuru ete
haapoùpoù i
te
'ohipa
rahi
i ravehia
e teie na tià i i t e h i a ai
o lA MANATE NUNAAi roto
i
te mau fenua
tiàma no
Patifita
Apa t o
i t ei e maha na., E mai tei
opua h i a i
roto i teie t er e ,' e haamau
i te hoê, t.a t i.r aa na te mau
pupu poritita
manahune
te i e pa è Pa t if i ta, ua f a a 'oti
te Tomite Faatere,
i
muri aè i te mau faa'iteraa
mana'o e rave rahi,
ia faao
a lA ~A
TE NUNAA i roto
i ta-u.a taàtiraa
ra. E' tià
ia tapa' oh i a- -i-' 0 pei
te
paari
0 teie
faa'otiraa,
inaha, e roaa i te mau rauti te 'i te e te paari
hau
aè no te ara tai i te Nunaa
Ma' ohi i roto i te oraraa
tiàma.
-e tere atu 0 ia e f are r e i
i te mau raut i e te Nunaa
no Tuhaa Paè. 1a ho i rna i
o ia e faahope roa atu ai
i t o na tere farerei
e f aa-]
i toi to i te mau Tomite Oi.r e
no Tah i ti e no Moorea ia
au i ta ratou titauraa.
3) Te o ra r aa 0 te Pupu
ua feruri
hohonuh.i a t e i e
Ua faahaamana'o
0 ia
e,
tumu parau i te taime avai mur i aè i te Taurama,
i
tea.
Mai tei
mat auh i a li
te area 0 te hepetoma hopeà
Toto i te mau rururaa
a t.e
no
t opa , e haapa'ohia
te
Torriit e : Faa+e r e.,
na
t'e
haapi i r aa
poritita
f a i to
Papa' i Pa r au Rahi 0 Jacqui
n02 mai tei
faa'otihia
DHOLLET,te hoê mero Apooroto
i te
tarena
'ohipa
raa Rahi e te Haapa'o Faumatahiti
a te Pupu (T.F no
faa Rahi Q Jean-Paul
BARRAL Pirae - 26 no mati' 1983).
e ar a t a i i t'Ede tumu parau.
Ua
tatara
faahou
0
Ei omuaraa,
ua f aa l t e
Jacqui DROLLETi te parau
te Papa' i Parau Rahi i te
no te veà lA MANA. No te
huru 0 te mau r'au t i i roto
laufaa rahi t~ie raveà haai te mau Tomite Oire ta na
maramaramaraa
i
te
nunaa
i te re a t u e" -f ar e r e i i : te,
e ei t umu eiaha
te 'ohipa
mau hepetoma i mairi,
l te
La mau, ua faa "o t i te Tomimahana maa 8 no àtopa e no
te Faatere
ia àufau te mau
te maororaa
hoê hepetoma,
Tomite Oire
i te rahiraa
à
t
à
à
Te. ta;to.JW 11e..)_ -a PcutR- ARAl ;__ te. mau 6e:twfl..{/tCW a trz_ Ta matit4~a',)_I1e_)_ne_;_ ~(?_.oltaà, e.ya 6~ao-t{.:te.
T.Qnû_te. Faa:t~__Jle.J )_al'
aml.U ;te. -taato a .{_ te.. !to hAAaa:-;,c-a:--ttupe/tupe. mau. :te.{.e_ TAURAM,?..
CD
veà ta ratou e ti tau i
mau 15 mahana a toà
i
fai ta 3 tara i te veà ..
te
té
Mai te
au
i
te
hoê
faauèraa
a te Ture roto a
lA MANATE NUNAA,ua vauvau
a Jacky VAN RASTOLAERi te
par au no te tereraa
0 te
'ohipa i roto i te Apooraa
Rahi. No t e i e r ur ur aa, Ug
tapeàhia
mai te parau
no
te
tiàraa
0
lA MANA TE
NUNAA i mua i te papa ture
"autonomie
interne".
Ua
farii
e ua haapoùpoù
te
Tomite Faatere
i te taaêrqa
o te aratairaa
a lA MANA
TE NUNAAi ta te tahi atu
mau pupu i teie
par au no
te papature.
Ei
faahoperaa
i
teiê
tumu parau,
ua tatara
mai
te Haapa'o Faufaa
Rahi 0
Jean-Paul
BARRAL i te huru
no te tereraa
faufaa
a te
Pupu. Ua apapa 0 ia i te
mau numera i nia i te tapura,
ei
faa'iteraa
e fea
moni e a ra i roto
i te
âfata
(te tuhaa moni âvaè
a te mau rauti)
e i hea te
faa'ohiparaa
hia teie moni.
1 te
areà
no te hora
maha, ua poroi
te Papa' i
Parau Rahi i te tapa'o aro6a i te taatoà e i to rat~u
mau utuafare
fetii,
ua faataè i te mana' 0 faai toi to
i te mau rauti
taatoà e ua
faa' ara
i te taio
mahana
e tupu faahOu ai te rururaa
a te Tomite Faatere oia hoi
te mahana maa 17 no titema i Taiarapu
Hitià
0
te
Ra. Ua âmui te taatoà i taè
mai no te haamauruuru i te
mau r au ti no Ta i ar apu Tooà
ote
Rai o tei faa'ite
mai,
na roto i to ra tou Papa' i
Parau
Ma t arnua 0
Jos eph
TEIHJTIA i to r a t cu mauruuru rahi,
inaha
ua tupu
maitai
te
"oh i pa no taua
mahana ra. Ua opanihia
teie
rururaa mai tei omuahia mai
na roto
i te haam?i tairaa
i. te Atu?.
Aore te hau e te mau tià
por itita i 'imi i te raveà
eiaha te fenua 0 te Ma'ohi
.i a riro roa i te mau ratere. Na reira atoà hoi i te
mau ona àifenua. No te aha
? Ei tapa'o faa'ite ihea
paha e, i teuteu ona noa
na te hau e te poritita,
i haamaitai-noa-hia na te
feia e moni ta ratou.
Auè
taua e te Ma'ohi
i te aroha
Ua pau i te
éiahia. MBna'o atu ra taua
e, na roto i to taua hooraa
atu i to taua fenua, ua
monihia la taua. lnaha, ua
.t a t a i 10 to vera ma âpi.
ê
E .:te. Ma' aru, e. Itoaa 6aahou. anû
nei ia tuu i teie parau i
te vani morio la ta'otiahia
te 'ohipa hoor aa renua, iaferurihia te t ah i faanahoraa papu e au i te fenua
ohi .
lma'
Te parauhia nei e t e i e
lmau fenua fetii te tahi fifi rahi no te faahotu i te
Ifenua. Teie mau anei ? Mai
te mea oia, e haamau ia j.
Natura
.tu (Je. 6e.nu.a ,,(_Pape.e;te_ ?
.te hoê ture taa
no teie
mau fenua, eiaha ra e ~00,
mai ta te mau ona e titau
nei. Aita
0 lA MANA
TE
NUNAA e t ià t ur i ne i e , i a
au mai ta na e faahiti ra
i r-o toi ta na ma li aratairaa no te matahiti 1982 râ,
e fifi te faahoturaa i te
fenua mai te mea eita e
vavahihia te mau fenua fetii .
ê
•
Ei hi 'oraa, ia au i te
mau tuatapaparaa a te tahi
taureàreà ma'ohi, 0 Gabriel
Tet iarahi, teie te hoc 0
te metera
tuea fenua i
Papeete nei i te matahiti
1981
1 600 taè roa i te
32 000 tara. 0 vai ia taata
riirii e noaa ia na te fenua i Papeet~ nei ?
li
,E FAAUERAA TAUA-ORE-HIA
01 r roto i te faanahoraa
radio no te monire 19 no
tetepa tei faataahia no te
mau metua tamarii haapii ,
te faara uana hia ra te rau
o te mau viivii e farereihia i teie nei. I roto itaua faanahoraa ra ua faahiti te tahi puè t.aata e,
te tumu rahi no te mau ma'i
tarià e te mau ma' i maero
o te 'iri, no roto mai ia
i te viivii 0 te mau tahora
pape no Tahi ti e taè noa
atu i te ooà no Papeete.
te tai.
Noa atu te reira, te
,ite pi nep i neh i a nei e, te
hopu noa nei te mau tamarii
i roto i taua mau anavai
ra 0 tei viivïi roa i te
vari e i te hinu. Oia mau,
ua rau te mau 'ohipa e ravehia nei e te mau taata
mai te faarueraa i ta ratou
pehu e te hinu 0 te pereoo
i roto i te anavai, te
hamaniraa i te tahi patu
e te taipuraa i te one e
te ofa'i 0 te tahora ma te
faatura ore i te natura.
Oia mau, e peu ma taro
na te tamarii ia hopu i te,
miti e i te vai 0 te tahora
ma te tapuà t orq ia ratou
Ma te tohu qre i te
i mur i a
inaha aita hoi
"ohipa e tupu mai ananahi,
te tai i ,viivii na. Area
a papu i te feia metua te
i teie neL, ua taui e ua
, ope
ta te viivii e faa"Lt eh i a te vi iv i-i rah i 0
upu no tatou i te mau tau
è
,
f.
à
CI)
i 'mua nei. Oia mau, ua riro
te vi ivi iraa no te ooà no
"Maeva Beach
i Punaauia
e i hi 'oraa na tatou, i te
mea ua 'opanihia te taata
ia hopu i te miti i reira.
aore ra i roto i te' p i ha
toroà no te faanahonahoraa
i te tereraa 'ohipa a te
Hau i te fenua nei (Urbanisme). l roto i te tereraa
'ohipa a t~ taiete "Ma rarna
Nui Coder
ia au i ta na
mau faahitiraa parau i roto
i te âfata teata, i te mau
âvaè i maherno , ua haapapu
ma i 0 ia e, e ore roa te
f i f i e tupu no te mea ua
ravehia te mau mea atoà e
au no te tinairaa, eiaha
roa te mau ooà e te mau
anavai ia viivii. la tere
atu hoi tatou na te paè
Hitiaa e Faaone e ite ia
tatou e ua i roa te tairoto
i te var i e r ir0 hoi te
reira ei tumu a mate roa
ai te toà na roto i te haapa'o ore e te faatura ore
o teie mau taiete 'imi moni. Na reira atoà te tahora
e te muriavai no Punaruu
i VIIVII
roa i teie nei,
no te haapa'o ore'o te tahi
mau taata e faaruè nei i
te hinu 0 to ratou mau pereoo i roto i te tahora.
Aitià ia
taiohia atura
te feia e faariro nei i te
mau anavai, te hitiatai e
te mau ooà ei vahi huè raa
pehu na ratou e te feia heru ofai e aore ra te iriiri
e te one.
Il,
Il
Te 'ite nei e ua papu
ia tatou i te auraa no teie
nei fifi, teie ra, aore roa
e taùahia nei e aore atoà
hoi te taata e haaputuputu
nei
te aroraa i teie huru 'ohipa tià ore.
no
Eiaha e tiàturi i te
faatereraa 0 te Fenua, no
te mea te pari nei te tahi
i te tâhi piha toroà e aore
ra te parau nei ê, eère te
reira i te 'ohipa na ma t ou .
Te huru ia e 'itehia ra i
roto i te mau piha 'ohipa
a te tahi mau Fare oire e
E nahea tatou i mua i
teie àti, e tiài noa anei
ia pau te fenua i te vero
rahi 0 te mau tau ua ? E
tiài anei ia oreroa te ùnaùna 0 to tatou natura i
reira e ara ai ? Mai te peu
i reira tatou, e, nehenehe
ia parau e, .ua maOTO roa
!!
Ua tiàturi na matou e ,
ua riro teienei 'ohipa ei
mana'ona'oraa
na
Boris
LEONTIEFF, 0 ia te mero
apooraa hau haapa'o e tiài
i te natura 0 te Fenua
Ma'ohi nei. No te mea, i
te mahana ma tamua no tiunu
1983, ua faataè mai 0 ia
i te hoê rata pahonoraà i
te mau mana'o 0 lA MANA TE
NUNM
nia
teie parau
no te viiviiraa 0 to tatou
natura. Ua haapapu mai 0
ia e faataè atu 0 la i te
mau faaheporaa i te tià
faatere'no te paè faanahonahoraa 0 te fenua nei.
Teie ra, te huru è nei 0
lA MANA TE NUNAA i te mea
ê, aore roa te VIIVII
i
tinaihia, inaha te 'ite nei
tatou e ua rahi roa atu i
teienei. Mai te me a ra ê,
aita roa ta na mau faauèraa
i faufaahia.
No reira, e te Nunaa ,
eaha te 'ohipa e tià ia ravehia no te mau taata aore
rea e ore e auraro nei i
te mau
faauèraa mana
?
Aita' te mai tai e te tura
o to tatou fenua e taùahia
nei e te hoê pupu iti taata
e 'imi noa nei i te faaîraa
i to ratou pute. E 0 e, e
faufaa te ùnaùna 0 teie
fenua na te taata ma'ohi
ta ta'itahi. Terara, ua
'ite te mau taiete e faa,ino nei i teie natura e,
te mau faatureraà i haamanahia e te faatereraa 0 te
-'Fenua, eita te reira e faatupu i te mau faautuàraa
e vi ai ratou.
Il
Il
Na roto i teie mau huru
(j)
faanahoraa, e haere atu te
mau haaviiviiraa i te rahi
e te uàna e penei aè e ati
tià r oa te Fenua Ma'ohi
taatoà i te àti viivii.
Tamarii ta vaihia
()Eaha teie taurumi-raa e
ravehia nei i nià ia Denis
Cadousteau ? "E here rahi
to te taata ia oe e Denis 11
A hi' i te Tahoêraa, a
hi'i te RivD. Te atutu ra
te parau e, io Jacky Teuira
e tamàa ai i te taime avateà e 0 Flosse, e i ~e ahiahi io E. Vernaudon e io
Juventin, i raro a'e i te
rama mori hinu. E mea faa
nanea noa paha teie mau
parau a te taata, teie râ,
eita te moa e toto noa e
aita e huero.
o vai mau na ho~ teie
taata 0 D. Cado us t eau ? A
o te numera piti i
nia i te tapura a Napoleon
Spitz i te ma'itiraa Apooraa Rahi ra. Te papu atura
ia eaha te tumu no teie mau
herehereraa. Penei aè pai
e ...
a
UA FAARUE ROA 0 JOHN TEARIKI
01 te mahana toru 5 no
àtopa,
ua àtutu
te parau
ê ua faaruè roa mai 0 John
French
TEARIKI t ane ,
na
roto i te hoê àti mana'oore-hia
e te r i àr i
i te
taime a utaru ai 0 ia i to
na fenua i Afaahiti.
à
,
Tià haapa'ohia
ei mono
ia Pouvanaa a Oopa, ua haamau 0 John TEARIKI i te
Pupu Here ,Ai'a te Nunaa ia
Ora ,
te matahiti
1965,
ei monoraa i te R.D~P.T ta
te Hau Farani i haaparar i .
Ua ma'itihia
0 ia
ei mero
Apooraa Rahi mai te matahiti 1953 mai a. Ua ma'itihia
ei
"depute"
no te Fenua
Ma'ohi nei,
i te matahiti
1962 e, ei Peretiteni
no
te Apooraa Rahi, i te matahiti
1969 e i te matahiti
.a t o
te tiàraa
0
te feia
rave 'ohipa e te vai atura,
ua i tehia
te turu papuraa
a te Here Ai'a i te tiàraa
o te mau ona.
1977.
1 te paè poritita,
ua
àro maoro 0 John TEARIKI
i te C.E.P e te mau tamatamataraa
àtomi e ua hiaài
ma te tu ùtu or e i te papature
aratai
i
te
Nunaa
Ma'ohi i roto i te hoê oraraa hau aè.
ù
Teie r â, ua r iro ta na
faufaa e te mau ona i haàti
ia na ei tumu a rave ai te
pupu Here Ai' a
te ho
t i àr aa huru maere i mua i
te parau no te tereraa
faufaa e i te pa
totiare,
0
tei ore i tû faahou i te
ara tai raa
tumu
a
te
R.D.P.T. Mai reira
mai a,
i roto i te parau no te mau
fifi
fenua,
te huru no te
oraraa
0
te
mau mahana
ê
è
•
à
,
Na reira atoà i te mata~
Il i ti 1965 e 197 4, ua t ur u
papu 0 ia
te poritita
a
Fr a nco I s Mi t t or r and e i, te
mat a h i t i .1 C) 81" ua à r 0 0 i a
i pihaiho
i te tià no te
paè atau 0 Valery Giscard
d'Estaing,
Inaha
ho i , '0
Pouvanaa e te R.D.P.T,
i
riro na ei arai i te tupuraa 0 te poritita
a te feia
taoà r ah i , i tiàhia
e te
U.T i to na tau (Ta hoê r aa
i teie
mahana ) , ua farii
o John TEARIKI, a
tahi
rnatahiti
teienei
ia tauaparau e 0 Gaston FLOSSE i
,te raveà e au ia faa'ohipahia no te haamau i te paè
rahi
i roto
i te Apooraa
Rahi i nia i te hoê t apur a
'ohi pa amui. Ai ta râ te mau
faaàuraa parau i tupu, eiaha. no te âfaro ore i nia
i te tapura
'ohipa,
no te
âfaro
ore râ te opereraa
parahiraa
i roto i te Apooraa Hau.
Na roto ia John TEARIKI,
ua moè aè nei te tià no te
Ul
taa ta ma' ohi matamua i
roto
i te 'ohipa
poritita
no Fenua Ma'ohi nei.
1 roto i te aàmu no teie
fenua,
e riro
i te rnor oh i
te parau no te "metua", no
te t iai mai t a i i te 'ohipa
a te Nunaa.
Eita
râ
te
reira
e mou roa i roto
i
te
mafâtu
0
te
Nunaa
Ma'ohi.
***************
-' I mu.a -
Fait partie de Ia Mana : bulletin de liaison du Ia Mana te nuna'a du 8 juillet (n° 102) au 27 octobre 1983 (n° 110)