Ia mana te nunaa_Bulletin n°107 TF 15 septembre 1983.pdf
- Texte
-
15 no Tetepa/Septernbre
El -OMUARAA~-
*
I te mau rna hana i ma'iri aè nei, ua tere roa
atu 0 Peni ATGER e 0
Jacqui
m~OLLET
i
Auteraria. E taahiraa âvaè
âpi teie no te pupu lA
MANA TE NUNAA. Oia mau,
mai to na mai a haamauraahia, ua 'imi noa te mau
raut i 0 I A MANA TE NUNM
te raveà e haapapu i to
na
tiàraa
i
te
fenua
ma'ohi nei hou a haamata
aie
faa 'i te at0 à i a na i
te ara.
No reira, na roto e
rave rahi apooraa rahi, e
rave rahi ma'itiraa, ua
haapapuhia te reni 'ohipa
e ua haapaarihia te tiàraa
o te pupu
i te fenua
ma'ohi nei. Ua rave tera
e tera rauti i ta na tuhaa
e ua âfa' i mai i ta na
ôfa'i no te. patu i teie
fare 0 lA MANA TE NUNAA e
t ià ne i
teie mahana
e
toru mero Apooraa Rah i , e
toru 'oire na te mau rauti
o lA MANA TE NUNM e faatere, e 7 000 reo ma' iti ,
oia 15%
ia tai 'ohia te
taatoàraa 0 te feia ma'iti. Ua nava'i anei e~ e
tano anei ia faafaèa i nia
teie mau numera ? Eita
roa !! Mea tià ia tamau a
te mau rauti i ta ratou
'ohipa,
mea
tano
ia
àtuàtu-maite-hia
te
mau
faufaa i noaa mai e ia
faaitoito a no
te mau
'ohipa e tupu noa mai. Tei
ia tatou noa te faitoraa
i to tatou puai aore ra i
to tatou paruparu. la au
te faito i naeàhia
teie mahana, e tià ia ta-
tou ia 'ohipa atoà i rapaè
aè
t e f enua ma'ohi nei,
e ia farerei i te mau tià
poritita no te mau fenua
e haàti nei ia tatou.
v
Ua tonohia na rauti i
faahitihia atu na no te
hoê tuhaa 'ohipa papu maitai
"E haamaramarama e
e faa'ite 0 vai ra 0 lA
MANA TE NUNAA ft. Eèr e i te
tahi haa nainai nei : fifi
no te reo, fifi atoà no te
mea e mau fenua matau'ore-hia. E vaù mahana te
maoro te 'ohipa a teie na
rauti e, e toru tuhaa papu
mai tai ta raua i haapa '0
a) Te farereiraa i te
mau mero 0 te taàtiraa a
te mau
fenua tiàma no
Patifita oia hoi,te Forum,
b) Te farereiraa i te
mau papa'i veà,
c) Te farereiraa i te
mau tià 0 te pupu "travailliste" no Auteraria e
ta na mau
àmaa
'ohipa
(ACFOA, Trades Unions ...).
l roto i teie veà lA,
MANA, etai' 0 mai "ou t ou '
i te mau parau atoà no nià
i teie tere to teie na tià
e piti no tatou. E ia riro
te reira ei. haapiiraa na
tatou no te àroraa 0 ta
tatou e rohi nei no ta tatou pupu e no to tatou
FENUA.
FORUM
AUTERARIA·
faatere
0 na oire
nei i te
t i r aa, Oire pu, e ua tupu
te a Imar ôr aa ,maoro i r o t opu '
i a ra tou.
No te maoro te
mau faaàuraa parau, ua faa'otihia
e, eita na oire nel
e riro ei oire pu. Ferurihia atu ra e haamau i te
hoê oire è atu i ropu i na
oire rahi nei, eiaha ia tafi f i te tapihooraa
tauihaa
a na o i r e nei.
l te vahi
i 'opuahia e patu i te oire
pu, te tià
râ i r e ir a te
hoê fare pureraa
'iti
e 1'2
tare no te tahi feia faaàpu. Topahia atu ra te ioa
o Canberra
i faarirohia
ei
oire
pu faatere
hau âmui
no Auteraria
i te matahiti
1913 .
0 VAl TElE FENUA
à
TER.
.:bU
NQR~
~1).sT. :bE.
1
l LlUE.51
'-l .~ f\I..L€~
\')" .s oc
•
*'Tei
te paè tooà 0 te râ
to na vairaa
i te ateàraa
e 3 000 maire
ia Tahi ti.
No te rahi 0 teie
fenua i
'ore ai e nehenehe ia haapapu atu i to na aàno e te
roaraa.
E nunaa Potiti
tei tapaè
matamua i nià i teie fenua
i te areà no te XVIraa 0
te tenetere.
l muri mai,
ua taè atoà atu te tahi mau
taata
no te fenua Horane
e ia ratou
te
'iteraahia
te faufaaraa
0 teie
fenua.
l te matahiti
1788, ua faataa te Hau Peretane
i teie
fenua ei vahi tapeàraa
no,
te mau mau-àur i utuà rarah L,: Na roto
i teie
mau
mau-àuri,
ua
haamata
0
Auteraria
i te î i te ratere.
I
te
are à matahi ti
1851, ua 'itehia
te hotu
pua'iraa
0 teie
fenua
na
roto i te heruraahia
te mau
âpoo pi r
e te uàna 0 te
faaàrnuraa mamoe.
û
Te rahi 0 teie
fenua e
7,5 mirioni
kirometera
tueà
e, e 'api
te taatoà
0
te
Fenua Ma' ohi (te tai e te
fenua marô) e hau faahou
atu a tooa rahi.
I teie
te faito
raa
taata
Auteraria,
mahana , tei nia
15 mirioni
rahie ora
nei
i
areà
i te tau
r
.s"'n~r.e \J
CAI'{~l::A,R.A..
i t apa
a i te mau ra tere
matamua i reira,
i te matahiti
1788, e 300 000 noa
iho ia rahiraa
taata e noho
ra i Auteraria
e mau Ma'ohi
anaè ratou.
0 ratou
i ta
matamua roa i reira,
i te
areà e 38 000 matahi ti na
mua atu. l teie mahana, tau
tauatini
noa mau Ma'ohi e
ora nei e tei
roto
ratou
te mau vahi auàhia i te
oraraa.
è
è
E ono hau i haamauhia
no te Faa tereraa
Hau Amui
i Auteraria
i topahia
te
'ioa
"The Corrmonwe a lth of
Austral ia" i te mahana matamua no tenuare 1901. Teie
na hau e ono : 0 New Wales
Apatoà (oire pu : Sydney),
Victoria
(oire
pu
Melbourne),
Auterar ia Apatoà (oire
pu
Adelaide),
Auteraria
Tooà 0 te
râ
(oire
pu
Perth),
Queensland
(oire
pu
Brisbane)
e
0
Tasmanie
(oire
pu
Hobarth)
ete
tuhaa fenua 0 te oire
pu
(Canberra),
ua na t ihia mai
ia
e te
Amuitahiraa
no
Auteraria
te
matahiti
1911.
l te taime ma'itiraa
Oir e pu f aa tere
hau,
1983
i te
e 2
oire
rahi
e
vai
ra
Auterar ia
0 Melbourne
e
o Sydney. Ua hinaaro te mau
l teie
matahiti
1983,
e 230 000 rahiraa
taata
e
ora nei i Canberra.
Ua anihia i te mati vanaà aravehi
te
'ohipa
paturaa
oire
no te ao nei ia opua i te
hoê hohoà no teie oire.
Ua
upootià
te
marite
ra
0
Grif fin i rot 0 i t e t a t a ùraa
i faatupuhia
no teie
tuhaa
'ohipa.
Te 'opuaraa
a Griffin,
ia haamau ia i
teie
oire
i nià i te mau
aivi e vai râ i roto i taua
tuhaa
f enua râ
te mau
aroà,
ia faatoro
haere hia
na roto
i te mau afaàfaà
e ua faataa
0 ia
i te mau
tuhaa f enua no te tanu i
te mau tumu raàu rau. Ma i
te mea râ e, ua tanu 0
Gri f fin e t 0 na mauri ma
tau t ur u i te f ait 0 ha u a t u
te 2 mirioni
tumu raàu
rau.
l te faa'otiraa
hia e
o Canberra
te oire pu, ua
patu atoà hia te hoê fare
Apooraa Iriti
Ture no te
hoê taime poto.
l teie mahana, te ruru noa hia nei
air
0 toi
t aua far e r â .
E oti râ te aorai âpi i te
patuhia
i te matahiti
198B,
i reira
atoà
te nunaa rro
Auterar ia e f aahanahana ai
te 200raa 0 te matahi t i i
taè
atu
ai
te
ratere
Sydney i te matahiti
1788
râ.
TAATIRAA 0 TE MAU PUPU
PORITITA MANAHUNE
• ••
e. haamau ;_ re. hoê. ;taèLti.JLaa ma te. 'Q4a;tU}LCt
tWl1U 0
,te. xaara: ;ta to. '.-Ltah,i..
~ E rave rahi mau farereia a ta te mau tià
no lA
MANATE NUNAA i te mau t ià
no te hoê pupu poritita
no
Auteraria
oia ho i te "parti
travailliste
australien",
oia
te faatere
nei
i te
Nunaa mai te âvaè mati 1983
mai a, e taè noa a tu i te
tahi
mau taàtiraa
piri
teie nei pupu , tei faa' i te
i to ratou hinaaro ia pinepine teie mau huru farereir a a . Oia mau, a tahi
roa
ra te ALP a farerei
ai i
te hoê pupu poritita
no te
Fenua Ma' ohi nei.
Ua rira
te reira
ei raveà
no te
tua tapaparaa
i te parau no
te mau ara tairaa
par i t i ta
a te tahi e ta te tahi.
A
tahi a toà ra a tupu ai te
mau faa' iteraa
mana'o mai
roto mai i te vaha 0 te tahi mera maitihia
no te fenua nei i te mau orometua
a i vanaa
no
t..e
haapiiraa
tei tei ho Auterar ia e taè
noa atu i te tahi mau tià
no Asia ma. A tahi atoà ra
ri tupu ai
te tahi farereir a a i te mau t i
no te aupupu
rahi
roa
aè
no
r
à
A...
i a tupu
i te rahi
e ia
paari
i roto i te mau pupu
poritita
e anaanataè
nei
t e ha amau i te i e t a à t i raa.
Te vahi
faufaa,
ua
ueuehia
te mana'o,
e mai
te peu e riro oia ei faufaa
no te taatoà,
e riro
oia
te hotu mai aoanahi.
te. hJ.}loà
Auteraria.
E na roto i teie
mau farereiraa
i fâ mai ai
te mana '0 e faatupu
te
hoê taàtiraa
poritita
e haa
no te maitai
0 te
taatoà
o te taime puai roa aè
teie i roto i te mau farereiraa.
Ua tiàturi
matou e mea
mai tai
no tatou
'{!lemau
tau i mua nei,
ia farerei
i te ie mau taeaè,
inaha,
te riro
nei 0 Pa t i f i t a ei
pû. E mai te peu te tû nei
te mana' 0 i te paè aui no
Europa,
te hinaaro
nei 0
lA MANATE NUNAA ia ri ro
teie mau farereiraa
ei faatitiàifaroraa
i te mau mana'o ia au i to tatou hiroà
e te huru a ta tatou naturaraa
e ia rira
teie
mau
farereiraa
ei
f a r e r e l r aa
'ohipa
no te haamau i te
hoê
t a t i r aa
poritita
e
faatuàti
i te mau mero no
teie
nei
taàtiraa
ma te
faatura
i te hiroà
tumu 0
te taata ta ta'itahi.
à
E mea
na'o
ia
t i à te i e mau maferuri-maite-hia,
Aore e nehenehe ia parau
!loa no te ALP ma te faahiti
'ore i te parau no te mau
taàtiraa
aupupu oia ho i te
"Trades
Unions".
Oia mau
i roto
i te papa ture a te
ALP, mea taàmuhia teie nei
mau aupupu i te hoê fai to
teitei
roa e faatere
nei
i te pupu ALP, e 'i te a t oà
hia
i
Aotearoa
e
Peretane.
Te 'itehia
nei
to na puài e ta na faufaa,
i riro ai oia ei raveà papu
na te mau rave 'ohipa.
Ua
farerei
atoà
to tatou
na
tià
te mau faatere
no
teie
nei aupupu.
Mea tià
ia f aahi t i h i a e, to ra tou
puai,
no roto ia i te mau
rauti
e arataihia
nei e te
hoê fanahoraa
pa pu mai tai
oia hoi ia t ihepu hia te
hoê taata,
ta na 'ohipa matamua e rave,
te faaoraa
ia ia na i roto i te aupupu.
No te
opaniraa
i teie
mana'o,
ua faarii
poùpoù
mai ra tou i to ta tau mau
mana' 0 i nia i te pa r au no
te
tamatarnataraa
àtomi
e
te
tiàmaraa
no te Fenua
Ma'ohi.
Mea anaanataè
te
paraparauraa
e ua faaitoito
mai ratou
i a tatarahia
te
fifi
'imiraa
faufaa
no te
fenua nei i muri aè i te
haamauraa
hia
te
'ohipa
t omi . A taa noa atu ai te
'ohipa
i no ta te àtorni
i
fa a t upu
nia i te natura
e te taa ta, ua nehenehe i
te
mau tià
no
te
Hau
Auteraria
ia 'ite
i te fifi
no te
'imiraa
faufaa
te i
haamauhia mai te matahiti
1963 mai a, oia hoi te CEP,
o tei ma'irihia
e matou te
tare toà no te pohe.
à
FORUM
1983
E TORU HAU NO TE HOE TUMU
ftlmltd
SIJIn el Miunnil
Muru·
fi,
Cnk 11hllU
~"';'.,.
'",~
".
r{ov.,n~·~I~&n\i4.9
'J.
, ta~(ti~
. '\fOl'.
•
SOIlI(1
·";,CI'
...
o c ea o
na ANZUS, tei
ravehia
rotopu
i na hau e toru
MariteAotearoaAuterar i a , te faahepo nei
te hoê irava e ia faariihia teie huru pahi i :roto
te mau ooà no na fenua
e toru nei. Areà te patiàraa repo no ROXBYCOVvNS,
e horoà ia oia i te 'ohipa
na te rahiraa
e 60 000
taata,
inaha teie atoà hoi
te vahi e rave rahi taata
aore a ra tou e 'ohipa.
l
mua i teie na fifi,
e nahea ? Haamaururu anei i te
feia
e pato'i
nei
i te
t omi , aore
ra e horoà i
te 'ohipa na te feia e ère
nei i te 'ohipa
? l roto
iho
i
te
mau
tià
no
Auteraria
mea afa atoà te
mana'o,
ua hau ihoa râ te
feia e faarii
nei ia heruhia te repo. Teie râ, mai
roto mai hoi ia HAWKE
e ia
HAYDENtane te hitiraa
mai
te 'opuaraa
ê faariro
i-te
Moana Patifita
ei mahora
v i iv i i
'ore
i te
t omi ,
noa atu e aita
i faariihia
e te taatoàraa
0 te
mau
mero no te Forum.
NAMALlUia vai noa te faa.tau aroharaa
e te tauiraa
mana' 0 i rotopu
i te Hau
Papua
e 0 lA MANA TE
NUNM.
GUST
'ft
Ma te haapapu f aa hou
i ':-to ratou
t i t ur i r aa e,
e tiàraa
tumu no te mau
fenua huà raàu ia faa'oti
to ratou
iho parau e te
'I'I àmar aa 0 to ratou
Fenua
à
Ma te haapapu faahou
e, ua 'ite
ratou i te faatitiraa
a te Hau Farani
i
roto
i te Fenua Tara toni
à
\
,
"
...,""~
"
reva
ai
TlAMARM 0 taua mau NUNM
a
*Hou
Canberra,
'oire
pu
no
ra.
Auteraria,
ua faaàra
mai
No reira,
ua
faarii
o Mahe TUPOUNlUA oia
te
faatere
no te SPEC e, hoê
poùpoù e ua rahi
te ananoa taata
e faariihia
i
anataè
0 te
Faatere
Hau
roto i te putuputuraa
a te
haapa'o
i te mau 'ohipa èè
FORUM,oia ho i 0 NAKAVAMA, no
Auteraria
0
Bill
HAY
DEN, te Faatere
Hau Nui
Peretiteni
0 te
Amuitahiraa
no
te
mau
Motu
o Michael
SGMRE e
0
Mitoronet ia, no te mea te
Rabbie
NAMALlU, Faatere
haere ra ratou i te tifunaHau haapa'o
i te mau 'ohipa ee no te fenua Papua
raa poritita.
E no reira
o lA MANATE NUNM i ore
Ni u Tine e te Faa tere Hau
te
taote
a i i an i i a âmui a tu i
Nui no Tuvalu
te mau
teie
putuputuraa
aore
ra
Tomasi
PUAPUA
i a tapa'o
ia Porinetia
i
haamaramaramaraa
vauvau
hia i mua ia ratou,
e ua
roto
teie
tuatapaparaa
mana'o
no teie
matahiti.
faa'ite
mai hoi ratou
i to
Te tumu hoê roa no teie
ratou
mana'o
turu
i te
tere oia i a te farereiraa
àroraa a lA MANATE NUNM.
te tahi
mau tià
no te
Ua faa'ite
atoà
to tatou
FORUMia 'i te ra tou eaha
na t i à i te mau ti à no
Auteraria
i to tatou
ma'" mau na te àroraa
e 0 vai
na '0 hur u ê r i i
te mea
", 0 lA MANATE NUNM. E tià
ia faahi t ihia e, aore roa
ê, te pato'i
ra ratou i te
àtomi ma te faar i i
te
te mana'o i puai no te famau pahi uta mauhaa
t omi
rerei
i te mau t ià Hau no
i roto i to ratou mau ooà
Aotearoa
0 MULIXûN tane
e
e taè noa atu i te faatiào RATU MARU no te fenua
Fiti.
E arata'i
ra te mau
raa
i
te
pat iaraa
repo
Urani um no ROXBYCOVvNSe
f a r e r e ir aa i te mau Hau e
va i i te paè toêrau
no
tauà nei i na fifi
r ah i e
vai nei i Patifita
Apatoà
Auteraria.
oia hoi
te TAMAT.AMI)TARM
ATOMITe te parau
no te
la au i te faaàuraa maà
-'
à
parau
i te
Te tauaraa
mau tià hau no Papua, mea
aùeùe
papu maitai
e te
'ore,
noa atu te tauturu
a to Au t er a r i a ia ratou
i
te fai to 50%. Mea pato'i
etaeta
to te Fenua Papua
i te
'ohipa
àtomi ma te
onoono e ia faa'orehia
te
mau
tamatamataraa
i
Moururoa e i a f aa t i àma h i a
teie
mau fenua.
Ua tapu
ratou,
eiaha roa to ratou
fenua ia rerehia
e i a teteienei
'ohipa
rehia
e
àtomi.
E no reira
ua riro
te Fenua Papua ma te âmuihia
e na Hau e piti
0
Vanuatu e 0 Salomon ei mau
toà no te pato' iraa
i te
mau tamatamataraa
àtomi
roto
i to tatou
mau paè
fenua. Ua rave-atoà-hia
te
tahi mau faa'otiraa
rotopu i te Faa tere Hau Nui
o Michael
SGMRE e i te
Faa tere
Hau haapa' 0 i te
mau 'ohipa
èè 0 Rabbie
TE MAU FAA'OTIRAA HAAMANA
HIA E TE 14 RAA 0 TE FORUM
Ma te haapapu faahou
e, te 'i te mai te ra ra tou
i te mau tutavaraa
t u ùt uù
'ore a te Nunaa Ereère
ia
roaa ia r~tou te faatereraa Tiàma na roto i te hau
PfJME MINISTER
PAPUA NEW GUINEA
Areà
te
Taote
Tomasi
PUAPUA, e au ia 0 ia i te
ma' ohi,
e taa ta haehaa e
ua f aa ' i te mai 0 i ait
e
huru no te oraraa
e te
tereraa
poritita
no TUVALU
tei tifuna, mai te matahiti
1978 mai a. Te t i tau nei
ratou
i te maitai
no te
Nunaa e na te Nunaa. Eiaha
te rahi roa, tei au noa ra
i te nunaa ia faana'o.
Ua riro
0 Auteraria,
0
Papua e 0 Tuval u ei tumu
faatau aroha na lA MANATE
NUNM i Canberra;
E t or u
fenua tei
taaê na roto
i
to rat ou rahi
te rahiraa
o te taata
e noho i reira
Auteraria
7,7 mirioni
KM tuea,
15 mirioni
taata,
Papua Niu Tine, 235 000 KM
tuea,
e 3 rn i r i on i taata,
Tuval u e tona na mot u e
i va,
26 KM t uea , e 9 000
taa ta.
E toru f enua,
noa
atu te rau 0 te mau fifi,
teie e haa âmui nei no te
haamai tairaa
i te mau auraa i rotopu
i te tahi
e
te tahi.
0 ta lA MANATE
NUNM atoà ia tiaturiraa.
Ma te haapapu f aahou
ete
'ite
ra ratou
i te
haamaitairaa
aè a te Hau
Farani
i te tereraa
por iti ta 0 te Fenua Taratoni
Ma te haapapu faahou
i ta ra tou turu
te hinaaro 0 te Nunaa Ereère
i
to ratou Tiàmaraa
. Ma te haapapu i to ratou maururu
te mau t ià
mana no te Fenua Tara toni
i faar i i
ia
âmuihia
te
Nunaa taa toà e ora nei i
te Fenua Tara toni
i roto
i te faanahoraa
i te parau
no te Tiàmaraa
TE FM'OTI NEl te mau
tià no te 14raa 0 te rururaa a te mau Hau Tiàma no
Patifita
Apatoà e
* Te turu nei ratou i te
hinaaro
0 te Nunaa Ereère
no Tara toni
ia t iàma to
ratou fenua ;
* Te faarii nei ratou te
'opuaraa
a te Hau Farani
ia feruri
hohonu i roto i
ta na mau tuatapaparaa,
te
parau no te tiàmaraa
0 te
Fenua Taratoni
;
* Te t i tau ne ira t ou i
te Hau Farani
ia tamau noa
a i ta na mau tau turu e
taè roa atu i te taime a
tiàma ai te Nunaa no Taratoni na roto i te hau ;
* Te faaitoito
nei ratou
i te taatoà
0 te mau pupu
poritita
e te
mau pupu
faaroo
ia âmui atu e te
Hau Farani
te faatiàraa
na roto i te hau, te Tiàmaraa 0 te Fenua Taratoni
* la r i rot e papa t ur e
"Autonomie
Interne"
ei
papature
arata'i
no te hoé
taime poto e ia tarena
tià
hia i roto i taua papature
ra te parau no te Tiàmaraa
o te Fenua Taratoni
;
* Te f aahepo ne i ra tou
i te Hau Farani
ia faa'utuà
i te feia
e 'ore e
noho tamau e aore
ra te
feia aita e maoro te nohoraa
te Fenua Tara toni ,
ia ma' iti
ia taè i te taime e ma'iti
ai te Nunaa no
Taratoni
i te faa'otiraa
i to na iho parau ;
* Te ani nei ratou
te
Hau Farani
ia ferur i e ia
faanaho i te hoê tere hiopoà no ratou
i te
tupu
mai tairaa
te 'ohipa
te
Fenua Taratoni
Te faa'oti
atoà
nei
ratou,
e hiopoà
faahou
i
te
parau
no
te
Fenua
Taratoni
i roto i ta ratou
rururaa
no te matahi t i i
mua nei e ia au i te hotu
o taua mau hiopoàraa
ra e
t apur a a t u ai
i te Fenua
Tara toni i nià i te tapura
o te mau fenua e t i
ia
faatiàmahia
e te Hau Amui.
à
WlWi Eit+'E'RM
.""4
'AU'
Patitifa
'N
es
t aua taime ra,
i faahitinoa-hia
na te parau no te
arairaa
ma' i ia tuatapapahia te parau no te àtomi.
Ua tamata raua e haaferuri
i to Patifita
i n i a i te
parau no te mau haaviiviiraa i te paè tereraa
faufaa, totiare
e i te paè 0
te iho tumu a teie
Nunaa
ta te CEP e tana mauhaa no
NUNAA EREERE - NUNAA MA'OHI
HOE A ARORAA !
'*
roto
i ta raua tere
i
CANBERRA, ua
farerei
ato
a Pen i ATGER raua a
Jacqui
DROLLET i te mau
tià no' te fenua Taratoni.
Ua vauvau mai taua mau tià
ra i te aur aa mau no ta
ratou àroraa e ua nehenehe
ia raua i te ta tara mai te
atu te hohonuraa a te mau
tutavaraa
a lA MP~A TE
NUNM.
I
te pohe i faatupu.
E nehenehe ia parau e,
i muri aè i ta raua f arereir~a
e rave rahi
taime
i taua mau r ave
haaparareraa parau râ, ua faaroohia te reo a lA MANATE
NUNM i roto
i te taa t o
a te mau fenua no Patifita
Apatoà.
à
à
Te tumu hoê roa hoi te
reira
i faa'oti
ai
e i
t i a tur i
ai
te
Tomite
Faa tere
i ruru
i te âvaè
t i unu 1983 i Papeete
nei,
i nia
ia Jacqui
DROLLET
raua a Peri i ATGER ei t i
no na i roto i teie rururaa a te Forum, inaha,
ua
roaa mai te
t ah i tapa'o
faahiahia
i te Pupu.
à
à
Ua taè atu te mau tià
a te fenua Taratoni
no te
5raa a te ta ime i roto i
te rururaa
a te Forum, no
te tarnata e faao i roto i
tana
mau faa'otiraa,
te
raveà e au ia faa 'ohipahia
no te tapa'oraa
i te Fenua
Taratoni
i nia i te tapura
a te mau fenua e tià
ia
faatiàmahia
e
ia
tuuhia
atu ta ra tau mau t i tauraa
i rnuà i te ara a te Hall
Amui, na roto atu i te hoê
Tomite
a tel
topahia
te
'ioa
"Te Tomite 24" no te
mea e 24 hau ia tai'o
ataà
hia a Fiji
e a Auteraria,
i roto
i teie
tomi te a te
Hau Amui.
'Parau api
E TIA TUTU MAA
'*:
Etau
taëae.
meu te. pe_u. e. te. meLVl.a'0 )La (1 e. e ua hem aC!
oe. ca u,· a.)_;ta oe. e. hacunCLJu ÙI.O mM )La, te. haa6au15aa tu:
)Lâ 0 e -
Fait partie de Ia Mana : bulletin de liaison du Ia Mana te nuna'a du 8 juillet (n° 102) au 27 octobre 1983 (n° 110)