Ia mana te nunaa_Bulletin n°97 FT 28 avril 1983.pdf
- Texte
-
28 na Eperera
/
Avril,
, yI'12 04 1983
0
0
.Io cauchen1ar
..-'
EDITORIAL
Après
q uelq ues semaines
de relâche.
dues à l'importance
du travail
militant
occasionné
par la campagne municipale
ainsi
qu'au
cyclone
VEENA, voici
à
nouveau
lA MANA qui
reparaît
sous
une forme nouvelle.
Conformément
du Comité
aux décisions
Directeur
du 26 mars,
le rythme
de
parution
sera ramené à une fois toutes
les deux semaines ceci afin de laisser
plus de temps aux rédacteurs
de composer leurs
textes
et. à la commission
de contrôle
d'être
plus vigilante
quant
à la q uali té des textes
diffusés.
Un système
d'abonnement
sera
aussi
mis en place pour inciter
les lecteurs
assid us de lA MANA à faire
un effort
financier
afin
de
participer
aux
dépenses
occasionnées
par la parution
de notre bulletin.
En effet,
les dépenses du parti
ont augmenté
considérablement
depuis
quelques
mois du fait
de l'accroissement
de notre
audience
et de l'activité
des camarades dans les
archipels,
aussi
le Comité
Directeur
demande à tous 'ceux qui s'intéressent,
sympathisent,
lisent
le
bulletin
de
s'abonner
pour la somme de 500 F par
an.
Ce numéro de reprise
fera le point des
sujets
d'actualité
qui' ont retenu
l'attention
de tous ces derniers
temps
le cyclone
VEENA, les élections
communales
et
les
scandales
financiers
entre autres.
ELECTIONS
MUNICIPALES
1. LE BILAN POUR lA MANATE NUNAA
• Dans la situation
politique
présente
et
dans
la
phase
actuelle
d' évol ut ion
de
lA MANA TE NUNAA, la stratégie
adoptée
par
la quasi
unanimité
des délégués
du
parti
au
Congrès
de
MAHINA était
la
meilleure.
Décision
difficile
à prendre
que
celle
de refuser
par
avance
au
premier comme au Ze tour toute alliance
possible
avec
quiconque
qui
aurait
permis à de très nombreux camarades de
pénétrer
dans les conseils
municipaux.
lA MANATE NUNAAest en effet devenu
un parti
suffisamment
important
pour
s'imposer
à tous sur l'échiquier
politique local mais pas assez puissant
pour
espérer
seul
arriver
au pouvoir
dans
les communes.
s i ons du Congrès en matière de stratégie
municipale.
L' unanimi té
s'est
rapidement dégagée pour classer
les contrevenants en deux catégories
:
a) Les membres du parti
qui se sont
opposés
sur d'autres
listes,
aux listes
de lA MANATE NUNAA. Al' unanimité
la
sanction
prise
a été
le
maintien
à
l'extérieur
du' parti
pour
une
durée
minimum
de Z ans,
sanction
la pl us
forte inscrite
dans les statuts
du parti
(art.
19 et 20).
b) Les membres du parti
qui se sont
présen tés s ur des listes
d'union
a u 1er
tour
ou qui
ont constitué
des listes
d'union
au 2e tour dans des communes
ou section
de commune où aucune
liste.
Dans un scrutin
très difficile
pour lA lA MANA TE NUNAA était
en lice.
Une
MANA TE NUNAA, surtout
compte
tenu large
majorité
du Comité
Directeur
a
des décisions
du Congrès,
les résultats
voté
pour
une
mesure
de clémence
des dernières
Territoriales
ont été con- trois
mois de suspension
pour tous les
solidés
pour les îles
du Vent et net- responsables
de toutes
leurs
fonctions
tement améliorés
aux
îles
Sous-le-Vent
au sein du parti.
et aux Austra:les.
C'est
ainsi
qu'au
cours
de ces élecAu second tour
de scrutin,
les élec- tions municipales,
un conseil
municipal
teurs
de lA MANA TE NUNAA ont dans
bien
des cas fait
pencher
la balance
(parfois
dès le premier
tour) et ce, au
détriment
du Tahoeraa
qui est apparu
aux
yeux
de la grande
majorité
des
militants
comme le parti
le plus dangereux pour la démocratie
et les intérê ts
de la Pol ynésie.
Les décisions
du Congrès ont été très
largement
suivies
dans l'ensemble
un
seul problème aux îles
du Vent à Afareaitu
où une
partie
des militants
a
créé une liste
d'union
dès le 1er tour
qui
s'est
opposée
à
celle
du
parti.
Ailleurs,
quelques
camarades
se sont'
retrouvés
sur
des listes
ou à la tête
de listes
d'union
sans
que
celles-ci
soient opposées à une liste offîcielle
du
parti
(c'est
le cas aux Tuamotu et aux
îles
Sous-le-Vent).
Enfin
au Ze tour,
toutes
les
listes
lA MANA TE NUNAA
placées en mauvaise position
pour l'emporter
ont été purement
et simplement
retirées.
Deux
exceptions
aux
îles
Sous-le-Vent
à Avera
(Taputapuatea)
et
Maupiti
où les
militants,
après
avoir
porté
haut
les
couleurs
du
parti
au
premier
tour,
ont constitué
des listes
d'union
au second tour.
. Le Comité Directeur
réuni
le 26 mars
dans la commune de Pirae eut donc la
lourde tâche de sanctionner
les camarades qui n'avaient
pas suivi
les déci-
majorité lA MANATE NUNAAa été élu
RIMATARA (Australes).
Que des militants
du parti
se retrouvent
élus dans
les
conseils
mu n i c t pa u x
de
Maupiti,
Taputapuatea,
Tahaa (îles Sous-le-Vent),
Takapoto,
Arutua,
Makemo (Tuamotu).
Certains
ont été élus
maires
de leurs
communes.
à
à
LE BILAN POUR LE TAHOERAA
• On ne
peut
pas
dire
que
ce
soit
le
triomphe.
Et pourtant,
dans
l'esprit
de
Gaston
Flosse,
l'alliance
contractée
avec
Emile.
Vernaudon
au lendemain
du
scrutin
1
qui
ont
mune.
Ainsi
fait
quoi
la
différence
qu'en
dise
sur
certains
la
com-
zéla-
territorial
avait pour objectif
premier la teurs,
le Tahoeraa n'a jamais représenté
prise du pouvoir
afin d'être
en position. la
majorité
de
l'électorat
polynésien,
de
force
pour
conquérir
les
grosses tout au mieux 30 à 35 %. Le soutien que
communes
que
sont
Faaa,
Punaauia
et lui a retiré
depuis le mois de septembre
même mettre
Jean Juventin
en difficulté Ile Ai' a Api le prive
désormais
de toute
sur Papeete.
.
légitimité
électorale.
Monsieur
Fiosse,
malgré ses accents de victoire
à l' ouverMalgré les
sommes ct' argent
considéra- 'ture
de
la
session
administrative
de
bles
dépensées,
les moyens fantastiq ues
Assemblée
Territoriale,
gouverne
la
mobilisés
pour parvenir
à ses fins,
Gas- Polynésie
en
étant
minoritaire
dans
ton
Flosse
échoue
lamentablement
à JI 'opinion,
c'est
la grande leçon que l'on
Papeete où deux de ses jeunes
conseilpeut retirer
de ces élections
communales.
lers
de gouvernement
(Tétaria
et Hong
Kiou) mordent
la poussière
dès le premier tour et où Jean Juventin
en mobilisant
le
mécontentement
de
l'électorat
chinois
obtient
le meilleur
score jamais'
réalisé
sur la commune.
12 MILLIONS POUR RTA ?
Il'
•
A Punaauia
que chacun
ai outou i roto i teie vea, te parau no
te mai tiraa mero apooraa oire i tupu iho
te mau faaotiraa
a te Tomite Faano Pirae,
te avariraa
a te rururaa
rahi,
te papa ture
e te mau
parau
r ii huru
rau.
o
VEENA TE MATAI ROROFAI
***********
Mai te hopea 0 te matahiti
1982 etai
mai
i teie rnaharia , e 6 matai rorofai i vavahi
to tatou fenua.
Ua faito tatou to tatou tiaraa
i mua i te
puai 0 te Natura.
Ua faito atoa hia te
moni i pau, 17 mi r ia e tiahapa ...
E taio mai otou i roto i te Vea lA
N°98 te mau feruriraa
e te mau manao
lA MANA TE NUNAA no te tinairaa
ia
teie nei ati rahi.
a
r
1
MAITIRAA
1983)
MERO
APOORAA
OIRE
(MATI
IMAU NUMERA E FERURIRAA]
• Ua oti
iho nei te mai tiraa,
e mea tano
ia feruri
tatai
tahi
te
mau rauti
i te
mau numera
i roa'a
e to ananahi
parau.
la hio rahi
hia te huru
0 te mau nume-
.ra e nehenehe
ia parau
hia
*
Aita e tapura
i te fen ua Enata,
Tau tapura
r ii i te fenua
Tuamotu,
Mau numera ma itai i te Tuhaa Pae e
te mau oire no Raro,
* Numera au noa i te mau motu Nia
Matai.
*
*
A ara maitai ra i te mau numera
roa
ia tatou
i roto
i teie
mai tiraa
mero
apooraa
oire no te mea e mai tiraa
taa e
teie.
Mea taa 1 e teie i te mai tiraa
mero
apooraa
rahi
i te mea te oire 0 te hoe
ia tuhaa 0 te fenua,
maoti ra te apooraa
rahi
0 te
taatoa
ia 0 te fenua
Maohi.
Noa tu ra to na taa e raa e nehenehe
ia
tatou
i te hiopoa
i te mau n urner a . mai
teie i raro nei.
1
1
1
TE FENUA ENATA
TE FENUA TUAMOTU E MAAREVA
la parau tatou i te parau
no te Tuamotu,
120 rnot u , 120 i he a ia feruriraa
tatai
tahi.
Aita
tatou
e nehenehe
e
tapea mai i te hoe feruriraa
amui no te
taatoaraa.
Te mea pa p u , ua tuu
atu
tatou i to tatou ioa i roto i na motu 10
e ia au i te mau numera,
ua 0 atu te
tahi mau rauti
i roto i te mau apooraa
oire mai ia Takapoto,
Arutua e 0 Makemo.
3
i te mau ohipa mai tiraa,
e tiai ia tatou
i ta'na
faaotiraa.
No Tubuai,
ua h.aa>
papu
mai te mau r a ut i i to ratou
hinaaro
ore raa
ia man uia te tia
0
te
Tahoeraa
e no reira
ua maiti te tahi pae
i te Here Ai a i te hatuaraa
matamua.
Penei ae te reira
mau iho a, a ara ra
i te tapoi i to tatou paruparu
i te mau
faahitiraa
mai teie
i te huru.
Aita ta
tatou e tapura
i Rapa.
1
, la hio amui
ia te faito :
hia
te
mau
numera,
teie
Matahiti
1977
60 reo, 3,23 %
Matahiti
1982
152 reo, 6,71 %
Matahiti
1983* : 184 reo, 16,53 %
(* ai ta ta tatou e tapura
i AnapotoRIMATARA,
Avera-RURUTU,
RAIVAVAE e
0
RAPA).
4
TE MAU FENUA 1 RARO
1
Ua riro
te atearaa,
te moni ore e te
faaturori
raa
hia
te manao 0 te mau
r a u t i no te fenua
Enata ei t umu no te
tia
ore raa
to tatou
mau tapura
i
reira.
Noa 1 tu te reira,
e faaitoito
anae
.ta to u ia au i te aniraa
a te apooraa
amui no Mahina 0 tei faanaho
i te hoe
tia papu no te haapao
atu i te parau
no te fenua Enata.
2
~***************
TE FENUA TUHAA PAE
Ua ite hia te ioa 0 lA MANA TE NUNAA
i roto
i te taatoa
0
te mau oire
no
RARO, e t or u tuhaa o i r e i nia i te toru
i BORA-BORA, e 7
nia i te 8
HUAHINE e 5 i nia i te 8 i TAHAA, 1 i nia
i te 3 i TAPUTAPUATEA e 1 i nia i te
4 i TUMARAA. Mea mai tai
roa te mau
numera e, e Tiro atoa ei faaitoitoraa
no
te mau tau 0 ta tatou e haere
nei.
la
hio hohon u hia,
e toru
huru
hioraa
e
vai nei.
A tahi : te mau tu haa oire e tita u hia
i te fa ai toitoraa,
mai ia Patio TAHAA e
o Anau BORA BORA.
A
rua : te vai noa raa tatou i to tatou
- -faito i Nunue BORA BORA, Ruutia TAHAA
e 0 Fitii
HUAHINE.
--A
toru
te roaraa
i te hoe n urner a
-mai tai roa i roto i te taatoa
0 te
mau
tuhaa
oire
e toe ra mai ia Tefarerii
HUAHINE e a Faaaha TAHAA.
Ua tavana
tatou
i TAPUTAPUATEA e ua
o atoa to tatou
mau rauti
i roto i te
aire no TAHAA e 0 MAUPITI.
la amui
tau, teie
Mau n umera
maitai
anae
noa tu a pai
ai ta tatou i t uu i to tatou ioa i roto i
te taatoaraa
0
te mau mot u . lnaha
ua
nuu i te hoe faito r eo hau i te 30 i nia
i te hanere
e mau numera
mai tai atoa
to Rurutu.
E piti
parau
huru f if i r i i ,
te vai noa raa tatou
i t o tatou fai to i
Tubuai e te farii
ore raa te tavana oire
no Rai,vavae
i ta tatou
ti teti.
Ua tu u
hia teie ohipa i mua i te t i r i p u na hapao
hia te mau
ia te faito
numera
ia
au
i te
1
Matahiti
1977
140 reo, 2,23 %
Matahiti
1982
930 reo, 10,59 %
Matahiti
1983
l 247 reo,
17,25 %
5 TE FENUA TAHITI E 0 MOOREA
E aro raa rahi 0 tei tupu i roto i na
motu e piti,
e, e rave rau te mau tapura i faa u ia tatou.
Noa 1 tu ra te, reira
ua nuu rii noa tatou i mua.
\
... ..
****************
1 MOOOREA, ua hae'r e papu tatou i mua
i Paopao,
na Afareaitu
ra i hafifi
i te
faito 0 te numera amui.
Ua tia atu tau
taata
mai roto mai ia tatou
no te ara
atu i ta tatou iho tapura.
No reira
ua
putuputu
te tomite
faatere
e ua faaoti
i te vaiho
raa ia ratou
i rapae
i te
pupu no te hoe maoro r aa iti roa e piti
matahiti
(tomite faatere
no te 26 no mati
1983 i Pirae).
1 TAHITI, ua nu u atoa tatou,
e ere ra
i te mea rahi roa. 0 Vairao e 0 Papeari
na t u ha a oire i tatai p i t i i te fai to reo.
Te rahi
raa reo i te matahiti
1983, 4
738 e i te matahiti
1982, 4 610. 1 nia
i teie nei 4 738 reo, 4 000 no na oire
tapiri
ia Papeete
mai Paea e tae atu i
Mahina.
Tapao faai te te reira
ia tatou
i te faaitoitoraa
i te ohipa i roto i te
toea 0 te mau oire no Tahiti.
OPANIRAA
Ua tia ia tatou
i te pa r au raa i teie
taime, ua r i r o 0 lA MANATE NUNAA mai
te hoe p u p u pori ti ta 0 tei i te hia ati
ae te FENUA MAOHI
16,5
% i te Tuhaa
Pae,
17,25
% i Raro,
13 % i Tahiti
e
Moorea.
Te faaite
atoa
ra
taua
mau
n umera ra i te ea e vai nei i mua ia
tatou no te manuiaraa.
A faaitoito
anae
ia e a rohi amui no te maitai 0 te taatoa.
TE TOMITE FAATERE NO TE 26 NO
MATI 1983
RURURAAMATAHITI A TE APOORAA RAHI
.1
te mahana piti
5 no Eperera,
i te
hora 9 i te poipoi ua putuputu
na mero
apooraa rahi e 30 no te faaapiraa
matahiti
0
te taatoa
0
te mau tomite.
Ua
orero mai na tia too toru 0 Emile Vernaudon,
0 Gaston
Flosse e 0 Alain Ohrel
i ta ratou
mau manao e ia oti na te
mero paari
roa ae 0 Francis
Sanford
i
faatupu
i te maitiraa
faaapiraa
Peretiteni 0 te Apooraa Rahi.
1 te matl maha na i mahemo ua at ut u te
para u e, e tupu pa ha te tahi tauiraa
0
te pae ra hi , a rahi mai ai te taata no
te faaroo i te parau api.
1 te tatararaa
hia te afata ua ite te taatoa e, aita te
pae r a h i i taui
18 reo na Jacqui
TEUIRA, 8 reo na Emile VERNAUDONe 3
reo na Jacky VAN BASTOLAER e hoe titeti uouo. E riro faahou a te pae ra hi
Tahoeraa
(13)
e te hoe pupu
amui (5
mero)
i te faatere
ia tatou
i te
hoe
maororaa hoe matahi ti.
.Teie
te mau reni rarahi
e te mau faaotiraa
a te Tomite Faatere
o te 26 no
Mati 1983 i tupu i PlRAE.
1. TE MAITIRAA MERO APOORAAOIRE
Eaha
Ua haapoupou
te papai parau rahi i te
mau rauti
i auraro
i te f ae t i r aa a te
apooraa amui, 0 tei man uia e 0 tei ore
man u i a , Ua nu u faahou a te pupu i te
mau vahi atoa, e tapao maitai no te tau
e haere mai nei.
No te mau rauti
i ore
auraro
i te
mau faaotiraa
a te apooraa amui ua feruri e ua faaoti te tomite faatere
i te mau
aratairaa
i raro nei :
a) No te mau rauti
i tia i te hatuaraa
matamua
no te ara
i te tapura
a lA
NUNAA, ua haapapu
te tomite faatere
to ratou
tiara' a i ràpae
i te p up u no
te hoe maoro raa e piti matahiti
i te iti
roa.
Aita ia to ratou
e tiara' a faahou
i roto i te pupu.·
b) No te mau rauti
i faatupu
i te tapura amui i te hatuaraa
matamua i te vahi
...,..
te
vahi i taui,
eaha te vahi api
te peretiteni,
aita ra te tapura ohipa
i taui.
E maui ui noa a oe e
te n unaa 'r ii, e maraa noa a te moni 0
te oraraa
i nia,
te maa, te faurao,
te
nohoraa,
area te moni avae e vai noa
oia i te hoe faito
haihai.
Aita ra te
mau tia 0 lA MANA TE NUNAA e mamu,
e parau
ra i te parau e tano ia parau
hia. E riro mau ihoa te mau tia mai tia
MATA, ei
a lA MANA TE NUNAA ei
TARIA, ei VAHA no oe te n unaa Maohi.
Eiaha e marirau,
e rohi amui ra no te
maitai
0
te taatoaraa.
Noa'tu
ua pae
rahi ratou i roto i te apooraa rahi,
ai ta
ra ratou
i riro
ei fatu i te mau mea
atoa.
E amo a te mau tia a te pupu i
te toroa
mai tei matoro hia.
Eiaha ia
aramoina
hia 0 te Apooraa Rahi te mana
no te haamauraa
ia i te mau ture e faatere i to tatou oraraa
0 te
mau mahana
atoa.
Na oe e pahono e te n unaa,
ua
tano anei aore ra ua hape .
? Ua taui
....
\
..
aita e tapura
na lA MANA TE NUNAA, e
no te mau rauti
i faatupu
i te tapura
amui i te piti 0 te hatuaraa,
ua faaoti
te tomite faatere
i te tapea i to ratou
toroa no te hoe maoro raa e toru avae.
E tiara' a ra uti anae ia to ratou i roto
i te pupu.
2. TE TARENA'MATAHlTl
No te faatupu
maiteraa
i ta tatou ohipa
ua haamana te tomite faatere
i te tarena
matahi ti i raro nei :
~) Tenuare,
Fepuare:
faaineineraa
i te
patoiraa
atomi no te mahana matamua no
Mati.
b) Eperera,
Me, Tiunu : haapiiraa
porii roto i te oire
ita i te mau rauti
(faito n° 1°).
~)~~T~e~t~e~:p~.a~,
__~A~t~o~IP~.a~,
__~N~o~v~e~m~a~~:
haapiiraa
poritita
i te mau rauti
i roto i te mau
uhaa (Nia Matai, Raro, Tuamotu ... fai to
:l0
2).
d ) Faatupuraa
i te hoe mahana taurua
aa te pupu i te mahana maa pi r i roaa
e i te 15 no Novema, no te faahamanao
te 15 no Novema 1975, mahana haamauaa i te pupu lA MANA TE NUNAA.
3. TE MAU PARAU HURU RAU
~ Te tereraa
faufaa
: ua haamanahia
e tereraa
faufaa
no te matahiti
1982.'
re " moni i 0 i roto
i ta tatou afata 8
~49 543 farane,
e te moni i f aao h i pah ia
~ 795 416 farane.
Ua haamauru ur u e ua
haapoupou
atoa te tomi te faatere
i te
haapao
fa ufaa rahi
a te pupu
no te
ohipa maitai 0 ta' na e aratai ne i ,
b) Te vea lA MANA:
* Epia e piti taime i te avae
~ E faaaufau
i te hoe moni matahiti
na
nia i te tomite oire tatai tahi ia au i
te rahi raa vea e rave hia ra i roto
i te oire tatai tahi.
* E haapii i te tahi mau rauti i te
faatere i te matini neneiraa.
* E ani i te mau rauti no te mau motu
ohipa
i
i te papai
mai i te tereraa
roto i te motu.
* E far ii i te tuhaa pae ia pia i te
hoe vea na ratou,
hoe taime i te piti
avae.
c) Te tereraa
0
te 2iha
ohipa
: ua
haapapu te tomite faatere
i na tia e 25
o te piha ohipa e te huru 0 te tereraa
i ta' na ohipa.
lnaha
ua farii
oia ia
putuputu
na mero e 25, 0 ratou anae,
aita ia e taata no rapae e torne atu i
roto i te n i ha rururaa.
Te farereiraa·
i te tia no te hau
farani
no te 2a2a ture : ua faai te mai
nei
0
teie
te hoe tomite
i te huru
mau
farereiraa.
to tatou
Ua haapapu
tia i te tia a te Hau Farani i ta tatou
aroraa no te Tiamaraa Maohi Manahune.
Na te tia 0 te Hau Farani i titau mai.
Ua haapoupou te taatoa 0 te mau rauti
i te
faanahoraa
mai tai
a to Pirae.
Mauruuru lA MANATE NUNAA / PlRAE.
d)
TE PARAU 0 TE PAPA TURE
lnaha,
teie a te parau
no te papa'
ture.
E maa iti tahana teie, e maa iti f a.ah i t i
pinepine
hia...
E mea e pae r a h i , e
mea e papa ture.
E "autonomie"
ta te
tahi e "interne"
roa ·ta te tahi.
Aita
te nunaa e maramarama faahou ra. 'I'e ie
a 0 FLOSSE e ta' na "autonomie
interne".
Ua oti atura
te mataeinaa
farani
tei nia iho roa' tu ra i te "autonomie"
e ananahi
paha e tiamaraa
roa ia. 0
vai i te ?
E parau a te reira
no te pa'a.
Eaha
te ma' a i roto i taua papa ture ra ?
E maitai anei te n unaa r ii aore ra te
rna u ona ? Te feia
faahotu
aore ra te
tapihooraa?
Ahani
e FLOSSE tane,
te
mana 0 ta oe e titau
noa ra,
no te
maitai 0 vai? I teie mahana 0 te ture
no te matahiti
1977, te faatere
ia taua.
Te horoa nei taua ture
ra i te mana
i roto i to oe rima no te faaiti
i te
area e vai nei i rotopu
i te oraraa a
te feia ona e te oraraa a te feia veve,
e aita oe i rave
! E tute
anei oe te
mau ona i teie ture "autonomie interne"
ta oe e ti tau nei? E marna anei te teimaha anei ta oe ture
i te maraa noa
raa 0 te moni 0 te mau hoo? Aita, te
mea noa ta oe e titau
nei,
ia hau atu
te mana i roto i to oe rima no te faahau at u i ta oe teuteuraa
i te mau
ona. E ture
"autonomie
interne"
no te
tavini
i te mau ona i nia i te tua a
te f e ia. ve ve ,
Te niu
a lA MANA TE NUNAA, te
aifai to 0 te oraraa
0
te taatoa
i te
maitai.
Te vai nei te mau ravea i roto
i te t ur e no te matahiti
1977 aita ra
i
faaohipa
hia.
Te tiamaraa
maohi
manahune 0 te faatereraa
poritita
no te
faatupuraa
ia i te aifaito
i rotopu
i
te nunaa maohi. Te tiaraa farani e tiaraa ia no teie noa mahana, to ananahi
pa r a u 0 te tiamaraa maohi manah~
Vea hepetoma - IA MANA TE NUNAA ISSN 0153-6869
papai hia, faanaho hia, .nenei hi a, opere hia e te mau rauti
Fait partie de Ia Mana : bulletin de liaison du Ia Mana te nuna'a du 20 janvier (n° 93) au 23 juin 1983 (n° 101)