Ia mana te nunaa_Bulletin n°71 T 3-16 mai 1982.pdf
- extracted text
-
3 .. 16 no me
1 HAHAERE ATURA
NA NIA 1 TE PAHI."
J
( te hepetoma i mahemo, mai te taatoa 0 te mau hepetoma, ua haere te feia
rave ohipa no te oire no Moorea i ta ratou ohipa. la tae atu i te vahi raveraa
ohipa, pii atura i te hoe reo te na 0 raa e :
"
Hr!.ilaeJte anae tiuou t Papee;te na vu.a: La. TOUt
No :tCl. aha ?
- No tt' IwC' l'(''l.(,·teltaa,
plll-uLpa atu ai. -<.. TCVLah.o-<..
E ta IYICll:O(t olEpa ?
- E (alla ou rou l: uaapeapea ;_ ce llWz.a· !
E ta h(J_t"L{' II1CC("f)., c cw(JCULtua an.u ma...tou ?
Oh<.pa ott te .'ttJ{/Let, haen.e. fwa ma.,( 1 Il
Tere atura teie feia na nia i te pahi ma te aufau ore e tapae atura i Papeete.
lnu atura i te taofe e hdhaere atura i Tarahoi. la tae i te vahi i faataahia, ua i
roa te mahora i te taata. Te vahi maere ra, ua anoi noa te mau tia poritita no te
Tahoeraa, te Here Aia, te Nunaa e tia ai e te feia ona e tae roa'tu i te feia rave
ohipa. Manaonao a tura to Noor-ea e, e ohipa api paha teie. Hamata ihora te mau oreroraa parau, a tahi, a piti, a toru ... huru e ihora te feruriraa a to Moorea i te mea
e, e mau parau anae no tetapearaa ia i te moni tamarii i nia i te faito 560 tara,
eiaha ra ia haamaraahia i nia i te 1 040 tara mai ta te feia rave ohipa no nia i te
uahu e 0 lA MANA TE NUNAA i ani. Eiaha atoa e tauturu i te feia paari ia vai noa
ra i roto i te hepohepo
Uiui maere atura to Moorea e, eaha mau na te hohonuraa 0
teie ohipa ?
1 te f aaho i raa
JJ
na nia i te pah i , feruri atura
Na va; i an; ia matou ia liaere ?
Na Teariki.
Na va; ; faanaho i te faurao pahi ta moni ore ?
Na Teariki e te ona pail; 0 Braun Ortega.
E ere anei o teie atoa ona te peretiteni 0 te Afata Turu Uta'a, e te
hoe paoti rahi no nia i te uahu no Papeete ?
Oia mau.
- Tera mau ta tatou hape 1
-
Il
Na roto i teie nei aamu 0 tei tupu, ua ite roa to Moorea i te pereraa a to
ratou mau tia poritita e te mau ona . Na to ~loorea noa iho i patoi i te maitai e
hinaarohia ra no te feia rii, NA ROTO RA 1 TE FAAUERAA A TE MAU aNA,
Haam~ atura i te hoiraa i te fare. Ua na reira atoa hia te mau rave ohipa 0
te tahi atu mau oire mai ia Papeete, Pirae, Faaa, 0 teie e faaterehia nei e te
Here Aia, te Tahoeraa Huiraatira e te Ea Api.
E te rave ohipa, ua maramarama oe i teie nei taime. Eiaha oe e haam~ faahou,
a tia e a rohi no te maitai 0 te taatoa, 0 te aroraa atoa ia a lA MANA TE NUNAA.
rE AINU API TA TE Al'A
API
Ua ite na t~tou i te mau taime i mairi te mau ainu huru rau hou te
mau maitiraa : te moni tauturu, te pene puha, te mau amuamuraa inuinuraa,
te rnau tamaaraa, te opereraa iriiri, pute tima, punu fare, e te vai atura.
E mau huru ravea ia no te hooraa mai;
te reo maiti
0 te nunaa.
Teie mau huru paru, ua tahito rii ia i te hioraa a Emile VERNAUDON,
ua roaa mai ia i te pupu Al'A API te hoê ainu api. 1 te mea ê, e faatere
hau oia no te pae 0 te ui api e te faaetaetaraa tino, ua maiti e ua faanaho
te tino moni 80 mirioni, morU a ,te NUNAA no te ho)[.oà a;tu l )[.oto l te ltima
o to na )[._una Mau 0 NAPO SPITZ l?eJt.e.lden,.i_ 0 te C.T.S ••
1 te mea ê, e tia atoà 0 NAPD i nia i te tapura Al'A API ohie roa atu
ai ta raua faanahoraa no teie maitiraa. la hinaaro to te pae TUAMOTU i te
tiaa tuè popo, mea ohie roa faa6 atu i roto i te piha toroa a NAPO i te
C.T.S. ua faaineine 0 ratou i te parau liiraa i to outou tiaa. E haere ra.
outou ia TANSEAU e tii ai to outou tiaa, e 0 TANS EAU atoa i roto i te tomite
a te AI' A AP 1 anMO !Loa Mu a.,{_ ta fLcUOU peJleJt.aa.
Le.. .2J(
88
H~.~ '"
o
19.12-
0
fi
e
.......
4.S lO.~.t1lQt:\ ~ 4.~..~t4 .~.Jt~.h~ ·
..·tV·A.\ .~.l1AtE RAu.REA (1ç.~AS; ~.)r S; ).
: .
..
~)..~NlrM
(~,~
..
~..,
,.. ...
,~~.r~
...
MMlU"""HEi.~.Ul.,
C;1rd~ c.r.s,
k
t
.."~L,lo.tij",o""",,,,,,,,,.
EAITLE ho)[.oà la NAPO hOJwà ia TANSEAU ; te tue ra to te Tuamotu i te
popo, te tue )[.a 0 NArO ma ,i. te pute. mOIl.(Ç(, te. NUNAA.
Te manao ra te nunaa no te pae TUAMOTU e mea horoa noa teie mau taoa,
ei ta roa 1 tu ia inaha te. 6aaJt.-i.!Lo 'La 0 NAPO .te.ie. mau popo e. tûe. maLt tiaa e.i
MOI HAA ia rna_,{ti to te. pae TUAMOTU la YI((
Teie te mau uiraa a lA MANA TE NUNAA
1. E tià anei i te peretiteni 0 te pü faaetaetaraa tino ia rave i teie huru
paruraa, i hea e faaea ai te tiaraa C.T.S., i hea e faaea ai te tiàraa
o te tià i nia i te tapura maitiraa ?
2. E hea mau na te tiàraa 0 NAPO, rave ohipa anei na te hau ? Opere tiaa anei ?
1 hea oia e hinaaro ai e rave i te ohipa ?
3. Ua anoi noa te rururaa faaetaetaraa tino e te rururaa poritita. Na vai
e aufau ra i to na mau tere i roto i te mau motu ? Na te C,T.S. ? Na te
Faatereraa Haapiiraa ? Na te Ai'a Api? E mea reru roa ra.
4. Te flaito
mOM 80 milt.i.oM,
0
val .te. 6c(;Ù_J_ ? ,te. C. T.S.
? 0 NAPO anÛ
?
Fait partie de Ia Mana : bulletin de liaison du Ia Mana te nuna'a du 31 mai (n° 71) au 30 août 1982 (n° 77)