Ia mana te nunaa_Bulletin n°59 T 12-25 octobre 1981.pdf
- Texte
-
12 - 25 nojltopa
ITE
PARAU, MAI ROTO MAI
TE NUNAA 1
E inaha ua parau ihoa te vava i teie nei. Oia mau, na roto atu i te vaha
o to na papai parau rahi 0 Jacqui Drollet tane, ua haapapu roa ino ia 0
la Mana Te Nunaa i te nunaa no Porinetia nei e ua mairi te tau a faahepo noa
hia'i te nunaa tavini ia mamu noa'na, aore ra ia rave noa tei faaotihia mai.
E ia hio hia ra te huru 0 te mau pupu poritita i roto i te apooraa rahi i
teie mahana, aita roa ia ratou e papu faahou ra i te mau ohipa 0 ta ratou e
rave ra.
Te vai noa nei a to te "Front Uni" i roto i to na mau peapea no te mea e
te hînaaro ra to na mau mero tatai tahi atoa ia ite mai te nunaa i teie mahana
i te ohipa 0 ta ratou e rave ra, no reira tito noa'tu ra ratou ratou iho.
I te tahi ae ra pae te hio mauruuru noa'ra ia, to te Tahoeraa Huiraatira
no te mea e ua tiaturi noa'na ratou e ia turori anae te tiaturiraa 0 te nunaa
e horo tia ia oia i to ratou pae.
Teie nei ra, ua haamata atoa mai te mau haafifiraa no ratou i te taime a
papu roa i to te pupu "socialiste" i nia i te faatereraa 0 te hau farani, no
te mea eita'tura ia te moni no te Farani mai e horoa faahou hia mai mai tei
matau noa hia'na e ratou atoa.
E ua papu roa ia i te depute tavana o~re 0 Gaston Flosse tane te reira fifi
e ua haamata atoa hoi OLa e tana atoa pupu i te huehue i teie mahana.
E, i to ratou iteraa mai e te rahi roa'tu ra te taata e horoa ra i te haamaramaramaraa i te nunaa, tupu ae ra te matau ia ratou no te mea eita e papu
faaheu te riro te pae rani ia ratou i roto i te apooraa rahi fenua i mua nei.
Oia mau, teie maa pupu iti
0
"la Mana Te Nunaa" tei haavahavaha noa hia na
i mua ra, ua r~ro ia i teie mahana ei hioraa e ei haafaufaaraa i te feruriraa
o te nunaa tavini
0
Porinetia nei.
,
Ua ite ane~ to te "Front Uni" eita e nehenehe faahou i teie mahana ~a
liaavinoa i te taata ma~ te tau 0 te faatereraa i ma~r~ ae nei ?
Area ia Gaston Flosse tane, e riri rahi ia to na i teie mahana ~ te iteraa
e ua ore taua mana no ratou ra.
E te mauruuru roa nei ia 0 "la Mana Te Nunaa" i to te pupu socialiste no
Farani 0 ta'na i turu noa'na mai te haamataraa mai e tae roa'tu i to na tapaeraa
i nia i te faatereraa 0 te hau farani no te mea e 0 teie atoa te hoe tiamaraa
~ tîtau noa hia na e ana, ~e tianaa ~e nunaa ia panau.
E te parau nei ia 0 "la Mana Te Nunaa" e~ faatereraa manahune maohi e maitai
a~ to teie ne~ nunaa porinetia.
Eita ra e tia i te feia'toà i auraro noa na i te faatereraa a te ona, e te
onoono ne~ a ratou i te arato i te feruriraa 0 te nunaa i roto i te aratairaa
hape.
E te tamau nei a i te tiaturi
te pouiri. l te taime e te parau
e te vai noa nei a te nunaa maohi i roto ~
ra te t ah.ipae i te nunaa e "a t amau maa,
a ~ te tiaturi ia matou", te faaara ra ia to te Tahoeraa Huiraatira e tae
atu ratou i roto ia na no ta'na mau haamaramaramaraa.
~
~ t aua mau haamaramaramaraa a ratou ra, 0 te hunaraa ia ia ratou iho i
mur~ mai i te hape 0 te tahi pae. E te haapuai ra hoi i te faaohipa i te
moni no te tapea faahouraa i te faatereraa no te mau ohipa 0 te fenua nei
~ roto i to ratou rima.
Mai te peu e, e ua vare na te nunaa, eita ra o~a e tamau noa i te vare
no te mea e ua tae atu te mau haamaramaramaraa papu i teie mahana i roto
ia na no te mau tumu 0 to na mau ati e vai ne~.
No reLra, ua hio mai e ua faaroo mai te nunaa tavini 0 Porinetia i te
por0raa e te mau haamaramaramaraa a "la Mana Te Nunaa" no te mea 0 ta'na
ia aratairaa, oia ia i te haafaufaaraa r, te feruriraa 0 te- taata t a t aa t arn.
no te faanahoraa i to na oraraa.
MOMOÀRAA 0 FLOSSE
MA
E maa parau huru arearea, ua topa te aito rahi r~ar~a
roto i te rima 0 te tià 0 te Tahoeraa Huiraatira.
0
te Ea Api i
Ua faarooroo na paha outou i teie parau e ua faahiti atoa'tu 0 la Mana
Te Nunaa i teie parau i te maitiraa depute i mairi ae nei i te taime a horo
ai 0 Emile Vernaudon i nia i te ioà 0 te Ea Api~ a tupu ai te taaêraa i
rotopu i te Ea Api e te Here Aia.
Mai te puhi ra, te mau tià mana, 0 ta taua fenua Porinetia, i te monire
tei roto i te Front Uni, mahana piti Ea Api noa mahana toru Front Tahoeraa
Ea Api, mahana maha Tahoeraa noa ua amaha faahou, mahana pae Ea Api noa,
mahana maa tei rapae, rapae roa, tapati eita to ratou parau e faaroo faahouhia.
I parau noa na 0 la Mana Te Nunaa, ia maiti te hoê taata i te Tahoeraa
te maiti ra oia ia Emile Vernaudon Ea Api ia maiti te hoê taata i te Ea Api~
te maiti ra ia i te Tahoeraa Huiraatira, aita e xaaenaa ~ noxopu ~ xe mau
a Xe naaXenenaa ~ xrUe mahana. l pMau vwa n.a.Q la Man.aTe Nu.naaxe
piZo e xu.-c~ na ~ xe mau pupu n.oxe pae aXau., a xe'MONI, na te MONI 0 ratou
)?UPU
e haafarerei, na te moni
faaipoipo.
0
ratou e haamomoà, na te moni
0
ratou e haa-
Ua hope roa te oaoa 0 Flosse, aita atu ai ia Teuira i te faahiahia, aita
atu a i. ia Emile i te peàpeà i te mea ê~ i teie hape 0 ta'na i. rave.oh.i
pa ne i.,
e reva noa a~ ~ rapae i te faatereraa 0 te fenua. Te ohipa i ravehia e Bohl
raua 0 Rati, te ohipa atoà ia e ravehia ra e Vernaudon. Te hooraa i te nunaa
~ maiti no te Ea Api.
Te.uiraa, te titau ra 0 Vernaudon i te tiaraa no 0 ma~ ia Flosse ra, te
titau ra'i te tiàraa mero apooraa hau i roto i te pae 0 te Tahoeraa ?
Eaha ~a te faaotiraa a te nunaa maiti ? Vaiho TIoaia haohia te mana
tana titeti maiti ?
TAHOERAA-TAATIRAA-PUPU TAINA-EÀ API-HERE AIÀ
ARATAIRAA - E HOO l TE NUNAA,
HOÊ A FERURlRAA HOÊ A
0
Fait partie de Ia Mana, bulletins hebdomadaires du 1er mars (n° 50) au 25 octobre 1981 (n° 59)