Ia mana te nunaa_Bulletin n°47 TF 25-31 janvier 1981.pdf
- Texte
-
25
&9
31
no Tenuare 1981RATA lA FRANCIS SANFORD,
MONO PERETlTENI
0 TE APOORAA HAU
E te metià hoovai ê,
l muri ae i te mau oro'a no teie matahiti api, e i muri ae i teie na
tueraa i rotopu ia tatou e 0 St-Etienne 0 tei faa taoto i te nunaa ·taato'a
te hinaaro nei matou te tahi tuhaa no te mau taure'are'a i raro a~ i ta oe
faatereraa, e faatae atu ia oe.
1. To matou aroha no teie matahiti api.
2. I te parau atu ia oe i te mau parau i muri nei
te faataa nei matou e piti huru taure'are'a i Porinetia nei
1. Te tuhaa e fana' 0 nei i ta oe faatereraa.
.
2. Te-tuhaa rahi 0 te ore nei e fana' 0 i ta oe huru faatereraa.
Te tuhaa matamua ra e tuhaa iti îa , te fanao ra i te mea e parau tü ite
ta vera, e toro'a maitai ta vera, e moni maitai ta vera.
Ua faanaho e ua tauturu maitai oe i teie tuhaa taure'are'a afa, papaa,
tinito.
Te piti
0
te tuhaa ra,
0
ta oe ia mau tarnariiai aita i rahi te parau
â
to ite, e rave ohipa ta mahana noa, e moni iti roa i te ava'e, mai te peu
ê ,
ua roaa te chipa.
I roto i te faanahoraa .)ta oe e mau ne i., ua riro te fare haapiiraa ei
mea faahiahia mau, e na te mau parau tll ite e taviri i te oraraa.
E tei ore i manuia ? Eaha ta matou taviri ? A hic na i rapae ae i to oe
aorai ! Mea rahi teie e aore ta ratou e taviri !
Na hea hoi e manuia ai ? Ereere roa te t ino , e reo tipee te haapiiraa,
e haapiiraa e ere i ta te maohi , e haapî.iraa 0 tei haamauhia i nia i te moni.
E piti huru e te metia hoovai ê :
....
1. Mea paopao roa te roro 0 to oe nunaa !
2. Aore
e hinaaro ia manuia te iri ravarava
Ua hanere e ua tauatini matou
oe here ia matou?
0
tei ore e mamria, Na reira noa anei to
Mai Ia mea mâ, te Imi, atoà nei matou i te maa no te tamaa. Tei Papeete
atoà'tu ra matou. Aore ra e toroa maitai to matou. Te hio nei te mata, e
te ite nei matou i roto i te mau piha toroà, e papaa, e tinito, e afa. Na
outou hoi 0 tatou e aratai nei.
E mau toroà haa-mâ to matou, e hopu noa i te vari i te mau mahana atoà,
Eita e ore e te ite nei oe ia matou na te hiti purumu, aore ia na nia i te
mau pereoo ohi pehu ?
•
E moni ava 1 e haihai roa ta matou, aore to matou e pereoo ui.ra , na te
pereoo mataeinaa matou e uta ,
Mea fifi mau na matou i te imi i te hoê hoa vahine.
1. Aore e parau tü-Lte
acre e reo papaa , mea fifi te roaa te hcê vahine maitai.
2. E toroà paTau pehu e te reporepo maitai, e faatea te potii.
3. Aore e moni , aore e pereoo ui.ra , eita roa'tu e p iri mai.
E tamata ia i te tuu i te faito i raro. Imi ia i te mau potii no te mau
motu oraraa haehaa , era hoi ia ua riro i te mau papaa, 0 ta oe i faaô mai
i te fenua nei. EaP~ paî te Tave'a e roaa ai te vahine? la haru i te vahine i
Nuutania e vai ai !
Eaha. A..a marr.a.o oe., U-t.a matou e. lUna.aJlo ,[ tue.
me.a e. valUne. ?
Te manao nei oe e faahoi ia matou i roto i te mau motu. Haere matou i
hea '(
Aore e fenua faahou, inaha ua faarii noa oe ia Lâ noa na i to matou
mau fenua.
2. Aore e oraraa faahou i reira, ua hoohia e matou no to matou tiaturi
i te ora D ta oe i parau mai.
3. Na fea i te hoi1 eita te i'a e roaa faahou ia hopu ua ~~ê'rua ta'ero,
na fea ia ho i eita te maa e tupu faahou ia tanu. Aore i mat au faahou i
te maa maohi , Inaha ua haamatau oe ia matou i te mau t ipee i roto i te
12 matahiti i te fare haapiiraa.
1.
Te fifi noa'tu ra te oraraa i teie TIlahana,te rahi noa:tu ra te mau tute
huru rau, e na matou hoi e aufau nei i te mau tute 0 ta te mau ona e ore e
hinaaro e aufau. Ua tano anei Ia oe te reira huru ohipa ?
No te aha matou e ore ai e monihia, outou anae teie e moni hia nei ?
Teie pai to outou reo ia matou :
Mea hupehupe
Mea poiri
Mea ite ore i te peu
Mea inu ava
Mea tuparahi vahine, mea haru vahine
Mea ino roa
,
"
E te metià hoovai ê, e ere anei 0 oe to matou metua aratai e ere anei
oe 0 ta matou e ite noa nei i pihaiho i te mau tià faaroo 0 te fenua nei ?
E ere anei na oe teie hul~ faatereraa ?
o
Mea rahi to matou i Nuutania aore ra i Farani î te tapeàraahia i te auri
no te aha ?
Ua iâ, ua haru i te vahine, ua taparahi i te taata, no te aha ?
Matou te mau taure 1 are 1 a no lA MANA TE NUNAA
atu nei matou ia oe.
1.
2.
3.
4.
î
ore i manuia te tiaoro
Ia faatae mai oê, ia oê i teie faatereraa hau Faranî 0 ta oe e mau nei.
la tiamâ to taua fenua e ia hotu.
la faaafaro te faatereraa, eiaha te ona anae te maitai, 0 matou atoà ra.
la hic oe, e ia faarii oe i te nunaa i maiti ia"oe ei raatira ia oe,
eiaha ra te mau ona 0 ta oe e tavini noa ra.
Teie te parau hope'a na matou iq oe e te metua haovai ê ia haamanao oe
i teie mau manao to matou e ia faarii i teie mau hoho 'a 0 te mau ohipa 0 ta
Oe i rave i nia ia matou.
9 1
-.
1 NOUS NE C(J
Fait partie de Ia Mana, bulletins hebdomadaires du 30 novembre 1980 (n° 41) au 14 février 1981 (n° 49)