Ia mana te nunaa_Bulletin n°46 TF 18-24 janvier 1981.pdf
- Texte
-
18 -.24 no Tenuare 1981
[ MAITlf?M
APrS MMaIRE
l HITI'\' 0 lE AA 1
1 te 18 no Tenuaree tupu te mait Iraa apooraa oire no Hitià
0
te râ i roto
i to na mautuhaa atoà : Papenoe;Tiarei, r.1ahaena,Hitiaa.
Note aha e maiti faahou ai ?
. No te mea, ua tupu te amahamaha i rotopu i te maumero0 te apooraa oire
no Hitia 0 te ri. lnaha te vai nei te maumero i roto i te papü ore i te ohipa
o ta te nunaa e titau ra ia ratou no te maororaa0 te ta~ manaraae 6 matahiti.
Uamaiti te nunaa no Hitià 0 te ri i te mau·meroi roto i te apooraa oire
ma te manao e mautino papa no: .te .ohipa i roto i te faatereraa, no te imi
e no te faaohipa i te maumoihaae te mauraves no te turu ia na i roto i to na
oraraa i te.pae morare e i te pae·materia fa maitai ae to ratou oraraa i roto
i to ratou oire.
ê ,
l teie ~hana) te ite nei tatou te taupupu rahi i roto i te tereraa ohipa
o te oire, te Sl!)ahamaha
i rot0JX.1
i te maumere i.Ilo, Tatou .ratou Thote maumero
o tei ore e pape ia ratou iho i temau titauraa a te nunaa maiti ia ratou, l te
maororaae 4 matahi t i ua horoà te nunaa te manai roto i to ratou rima, 0 te
taviri ia no te tatara.i· te maufifi e vai·ra i roto i te oraraa 0 te nunaa no
Hïtià 0 te râ. A tae mai ai tatou i teie taime, ua pê te taviri ~ Toto i to
ratou rima, ua para aurihia te ponao; area ·te fifi ra te vai noa ra Ia i to na
vairaa e ua pê atoà te feïa tapea taviri.
..
.
1 tià roa ia i ternmaa maiti no Hitià...o te râ i te feruri maite i nia i te
0 tana e titau ra houa maiti ai te mere e fsarH i te rave i te
ohipa no te ha.amanuia
i taua mau;"tulIlJ.
ohipa ra, E tia atoà i te nunaa i te
maiti i te maumero e faarH i .te parau e te maumanao·
0 te mmaa i roto i ta
ratou tau ohiparaa. .
tunru ohipa
Te meromaitihia e merorave ohipa na te mmaae no te mmaa, ia papii maitai .
te reira. I tete tairne te rnanaonei vetahi maumero apooraa oire, ''Maire dé16gué"·
e to na mana, e te reira anae ta te ~.
e faarii, noa:tu i e tià ore 0 te
faaotiraa i ravehia e ana.
1 teie mahana, eie ê te maumero apooraa.oire i maitihla na e titau faahou
mai nei i te t iaraa O· ta ratou i .ore na i faaohipa maite i na matahiti e 4 i
mairi iho nei.
Te titau noa anei taua maumero ra i te banahana 0 te t iàraa, eiaha ia
hanahana mai te peu @ ei ta te nunaa e faufaahia. Bîaha ia t i âraa ma i te peu
ê no te faataoto i te maororaa e 2 matahiti mai tei faataotohia i na matahiti
e 4 i mairi ae nei.
Ua hope te anotau 0 te faarii matap8 noaraa , ua hope te anotau 0 te auraro
faufaaore noaraa, ua hope te anotau 0 te faaea muhu ore noaraa, ua, hope te .
anotau 0 te rnaiti taaore noaraa , ua nope te anotau no te faaea hupehupe noaraa.
Te titau nei 0 lA MANA TE NUNAA i te nunaa rnaiti no Hitià 0 te râ, ia feruri,
eiaha e faarii noa i te ohipa t i ore , ia parau ~ito na manao, e Ia rave i te
ohipa,
â
l te 18 no Tenuare , e maiti renunaa no Hitià 0 te râ, e feruri maite hou .
a maiti ai, e tapea te taata tatai tahi i to na tiarnâraa i te rnaiti ma te faahepo
orehia, e ia vai te nunaa i roto i te bau e te autaeaeraa.
11
PARAlIHA AI E AUPURU l TE NAlURA
]
Na roto i te vero rahi i tupu iho nei i teie hepetoma, ua tupu te hoê
fi fi rahi i roto i te oire no Mahina.
Te tumu 0 teie at i , maori ia te faatupuraahia te mau faatahuaraa i roto
i te mouano Mahina e te hoê tota iete SOCIORO,ua ravehia teie mau faatahuaraa
i te faito e te hoê huTU raveraa ma te ore e auraro faahou i te huTU 0 te
naturaraa 0 te fenua, te haafifiraa i te mau hororaa pape, 0 te tumu ia i
tupu ai teie fifi. Ua pô roa te mata i te moni, hoê anae manao i roto i te
feia 0 tei faatupu i teie faatahuaraa fenua, Jnaori ia e hoo, e hoo, ia rahi
mai te moni.
E tià roa ia parau, ~ ara i te arc i te mau puai
o Fmile' VERNAUOON i te parau ê, Na va..
Fait partie de Ia Mana, bulletins hebdomadaires du 30 novembre 1980 (n° 41) au 14 février 1981 (n° 49)