Ia mana te nunaa_Bulletin n°33 TF Editorial mai-juin 81.pdf
- extracted text
-
Me.
II'Jl!I ~~
t unu 81
JGcqul
....
DROLLET
.
,:
!'
,1
pen 1 ATGER
:.
S 0 t·1~1AIR
L .~".~'
W33
E
."-1
, ", .
->,
-"
t----
E aha te poritita
E piti
J
1·
arataira poritita
l
'··"1~,~.,~''"'"
.....--
Te hum faatereraa 0 te fenuà ',' '~,,".
Te huru faaterera,~ "Ô te fenua
.....--
Te puai i"vai n~' e te vai ra a i roto i te,;aatete!,aa
Ua tu to ratpu maumanao
t---
~'ont-ils
,-de si
ona
;1"
different?
p.
Ce que feront les députés de lA ti'1ANA. TENUNAA.
,',
L---------:----~\--,.""-BuUe;Un :Wc.é à .40g,_O êxe.mp,eWtu
~I
fi
~"
J
lSSN 0153 -6869
J
",1
of'
.1.·· .
• 1:
,>
.,'4
:_;,
.........t!':' ~::J
01
EAHA TE POR1TI TA 1
EAHA TE PORlTITA
T~ po~
a t~ ~aa
ia i te mau hav~'a ~ au ia m~
t~ ~u~aa a t~ o~~. 0 ta ~a ia ~aa matamua~oa.
l ~oto i te. u.tua{JM~,
mai t~ p~u
varu~~ i ce mau navea arca ~ au ia m~
UTUAFARE RA lA.
ê
,
t~ o~~
a
te. .{_m,(.
~a re. me.tua. tane. ~ te. mema
a~ te. otuuuui utua{JaJL~,
ce. PORlTITA
l ~oto i t~ {Jaat~h~a a t~ {J~~ua,
i ~oto i t~ 6aat~~aa hau, i ~oto
i re. 6aat~~aa {J~~uaa t~ Po~
La , ~o te. haam~
i xe O~Maa a te raata,
NA VAl E PORlTlTA
T~ poJU;ü;tct
~ orupa te. fLUna ~a te mau raata i noro i ta taua tl~~ua
Po~~~tia i ~oto i t~ mau tuhaa atoà 0 t~ O~Maa.
l .te. m~a ê., te. amo na. te. ~u~aa i te. mau tlaaOWaa aroô. i ~av~rua ~ te.
mau tià po~,
te mau tlaaOWaa tano , te mau 6aaowaa ranc Oh~, e ua ~oa
La. i t~ ~u~a.aLa: pMau i: ta ~a ma~ao.
T~ raaro: tatai tah.{-la 6~un.{,ia tuiüapapa, Lo: haava i ce. po~
0
ta'~a ~ amo ~a i t~ mau maha~a atoà. T~ taata ta;ta.{_ taru ia hOhOà i to ~a
ma~ao .{_
Ma i s:e. mau OpUCLhM 0 ra' ~a e papü ~a ~ au La. ~a ~o to ~a o~aa 0
tei~ maha~a ~ t~ o~aa ~ au ~o ~a ~o te mau taim~ ~ vai mai ~ei i mua ia ~a.
~[E
PITI ARATAIRAA PORITITA
1. AUl
Ahataihaapo~a
~a t~ MANAHUNE
Hoê.a~aè pupu i t~ '6~~ua ~U i:
Ma i te. anarainaa a t~ ma~ahu~~
G-e> u. MANA TE NUNAA C\!)
l
TAATA
T~ pdo
0
+
tu~
anara.ouu:
T~ taata ia ma,i.,tai
i ~oto i to ~a
O~Maa.
T~ raara i« mMamMama.
T~ raata La: pMau I: ta n,ama~ao
T~ taata ia ~av~ i ta'~a 6aaot.{naa
T~ taata ia 6aaorupai ta'~a 6aaowaa.
J
ATAU
~~aa
po~a
T~ mau pupu po~
2.
& ~
-
~MONl~-
a t~ ONA.
i t~ pa~ ATAU
cp~
,__{5)
..
T~ pito e tuati ~a i t~ mau pupu
po~
~o t~ pa~ ATAU.
Na re. orLa,e rapea ~a i te. pua-<0 t~
moYU..
T~ mOM, moihaa ~ te ONA ~o t~ 6aah~po
i te mau tià po~.
Na ce. ONA ~ tlaat~~a i to tauo. M~ua,
~a ~oto i t~ mOM ~ t~ mau tià po~
o t~ a.UhMO i t~ 6aah~pohaaa t~ ONA.
Te.. raata La vai. .i.. nato .i.. re. aiûaitonaa 0 te.. OIc.Maa.
Te.. .ta.a.ta. u naaco:« .i.. 'te.. mol'IL
Te.. mo n.i.. u mo.ihaà na re. mata. no
te.. haamai.ta..i.. .i.. te.. Olc.ah.aa 0 te..
taaroa,
Na Ic.oto .i.. ce. mait..i..lc.aa pe..h.e..t.i..te..n.i...i.. mahe..mo .i..ho nu, ua. amu.i..mu-i..te. mau
ona. «toô: 0 ce ûe..nua nu,
no ts: tunu. Ia: VaJ..e..h.1jG-L6c.Md d'E.6taing,
.i.. xe. 10 no me.
o te.. hoê.i..a haapapÜlc.aa .i..a tatou.
Na roto i te faaôraa 0 Alexandre LEONTIEFF i roto i te totaiete Tahiti
Petroles a BREAUD.
Na roto i te faaôraa 0 J. JUVENTIN i roto i te totaiete E.M.G.T. a BREAUD.
Ua tu ati roa ia te manao 0 LEONTIEFF" e 0 JUVENTIN 1 te pito - te moni a
te ONA.
Te.. 6aat.e..h.e..h.aa. a te. pa.e.. ATAU,ote..
.i..a ..(. te.. nunaa. manahune...
6aa.te..h.e..h.aa. 6aa;tü.i..
3. [TE HURU FAATERERAA 0 TE FENUA 1
Hohoà mat.amua
- Te reva 0 te pahi
2 -
Te raatira pahi
3 - Te aveià poritita
te papa ture 1a.
te mono peretiteni ia.
te reni ia 0 te aratairaa poritita.
TE MOTU
oaoaraa 0 te
nunaa manahune
TE MOTU
Q
oaoaraa 0
te ona
/
,,
,,
,,
1
D
/
mauiuiraa
o te
manahune
,
-,
-,,
,,
,,
-,
te tumu parau faufaa
l roto i teie faanahoraa
o te parau ia 0 te AVEIA.
E TAUI TE AVErA
No te nunaa manahune i nia
i te motu 0 te manahune
Na te manahune e raatira 1
teie pahi, ia au i te aveià
o ta na i faaoti.
1
/
/
1
/
/
-+ Ua taui te reva
Ua taui te papa ture
Ua taui anei te
oraraa 0 te nunaa
-+ Ua taui te raatira
Ua taui anei to oe oraraa
tJ'..
TE
HURU 0 TE ORARM
0 TE NUNM 1 ROTO......
T_E
__HU_R_U_F_M_T_E_R_ERM
__ O_TE_F_EN_U~A
1 TElE FMTERERM
TE PITT 0 TE HOHOA
.-D-
mon /1 \'
::----:
l
puvaivai
maitai
TE TARUA -a TE aNA - FEIA RAVAI
- a TE MAU TIA MANA
maramarama
maitai
oaoa maitai - arearea maitai - tamaa maitai
topa noa mai i te hopei avale
'\ apoo
i roto i te tahua
~
TE NUNAA
MANARUNE
taura paraihia
i te hinu
petaraa
faraoa.mona mona
pute
t i.ma
/
punu fare
tura peini
Te taatoaraa 0 te parau 0 te nunaa i teie mahanatei roto ~a i teie fare
tahua piti.
l te. .tahua -<.. nia, tahua nahonaho maitai, te mau mori no te tu rama, te
mau haa-maramarama no te haapuvaivairaa, te mau uputa. I roto i taua tahua ra,
te mau mea atoà, te faahiahiaraa, te. tahua ia a te. mau ONA, TE FETA RAVAT.
TE MAU TIA MANA.
Te vai ra te oaoaraa, te arearea ra, te tamaa maitai ra ~ te hopeà avaè
topa noa mai, aita roa atu e fifi ra i roto i te oraraa.
l te tahua ~ haha, aita e mori, aita e maramarama,
aita
e uputa, e tahua vari noa, te otaa noa ra te nunaa, te amahamaha noa ra,
te enemi noa ra ia na iho, te fifi nei i ~oto i te oraraa, te pohe nei i te
poia, te ere nei i te marama te ere nei l te haapiiraa te ere nei i te fenua.
te ere nei i to na tihraa taata mai te mau taata atoà, te ere nei i to na
hiroà tumu. Te tahua ~ a te nunaa manahune. nunaa veve.
Te faahiti ra te mau taata no te tahua no nia i te parau ê~ auae ratou,
mafatu maitai to ratou e ua pii mai i te nunaa na roto i tera apoo e vai
ra i roto i te tahua.
ana - Te nunaa, te nunaa, te üaahaa mai ha ae ?
nunaa - Te 6aMaa atu. nu.
ana - Eie te tauna, a taùma mai J
Mea horo te nunaa i nia i taua taura ra no te taùma i tera tahua i nia,
teie ra, AlTA E RAVE'A E TAE AI, UA PABAIHIA TE TAURA l TE HINU. Tauma atu
1 te afaraa, e ua heemaii
raro.
Te parau ia no te h~apiiraa, ta taua ui tamarii i te fare haapiiraa e
ore ne1 e manuia. 55 tamarii i nia i te 100. Te parau tu ite (certificat)
e aore ra aita roa e parau tu ite
la tae noa atu te hoê tamarii maohi i roto i te tahua 1 nia, eita oia
e hoi faahou mai no te haapii i to na nunaa: Ua faaea roa atu i roto i te
faanahoraa a te ONA.
la fatata mai te mau mahana maitiraa eie iho ia te mau tià maitihia e
faao mai nei na roto 1 te apoo 0 te tahua ma te pii ê :
ua mana
nunaa
Ua mana
Te nunaa, e te nunaa 1
aaah!
Auae pai au, uaha e haapeàpeà eie iha te 6Maoa mana mana,
te pia, te uaina, te pute uhata, te tuna pun.-i.
no te 6ahe
pMe, te punu 6ahe = TiatMi mai outou.Laù; Naù e rarana. i:
ta autau mau 6i6i.
A amu iho, eiaha ra ia moehia ta tatou titeti maiti, 1 te tuu mai i
roto i te ete. Eie â te nunaa i roto i te tiaturiraa, moè faahou atu ai te
tià mana i te maororaa 5 matahiti, amuamu noa ai te nunaa i te area 0 te
5 matahiti.
HOÊ fvW-IANA PETARAA,
5 f'v1.A.TAHITI f'v1.A.UIUlRAA
Te opuaraa a lA MANA TE NUNAA, e vavahi i teie tahua e faataae ne1 1 te
nunaa e te mau ona, ia marua paatoà mai ratou i roto i te tahua 0 te nunaa,
1a tae mai te marama 0 te mori 1 roto roa i te nunaa ia matara te mau uputa
no te nunaa, ia d'a~ate oraraa 0 te nunaa.
Na te nunaa e nehMi, na te nunaa e 6aaau i ta na pahaU, na te nunaa
e 6atu i te 6au6aa a te nenua. la ua ma te nunaa i hata i ta na iha 6enua.
Isl._T_E_PU_A_f
1 ROTO_f_V_A_f_N_A_E_TE_VA_I_RA_A_,...
f TE FAATERERAAA ONA
L__j_
A U l
A TAU
Ci TE FENUA FARAN l 1
10 no me 1981 {peretiteni
[1 TE FENUA FARANI
MITTERAND
-
senat
senat
Front Uni
21 no tiunu 1981japooraa
rahi
depute
(1 TE FENUA NEI
apooraa
hau
apoo r aa
hau
Front Uni
e titauraa
me 1982
ap"oraa
rahi
1.atatou
1.aara
l.aroaa 1.te
nunaa mana hune
.\
1. te mau t1.araa
atoà no te
haamanuia 1.
ta'na opuaraa
apooraa
rahi
Front Uni
Tahoeraa
'
mti 1983
[ oire--
O1.re
Front Uni
Tahoeraa
Na roto i te mau taime i mairi iho nei, e tae roa mai i teie nei te mau
mana i roto i te oire tei roto i te rima 0 te Front Uni e te Tahoeraa, no
te tatara i te mau uputa ia maitai ae te oraraa 0 te nunaa manahune, ~
lUl.
ho'i te. ma.u. uputa
.{.ta..ta!ta.rua..
Te apooraa rahi 0 te fenua nei, tei roto atoà i te rima 0 te Front Uni e
te Tahoeraa, Ovi;ta. a.toa te. otuVta.a. 0 te. Vl.u.Vl.a.a.
i maita.i mtU.
Te apooraa hau, tei roto i te rima 0 te Front Uni. Aita atoà te mau fifi
o te nunaa i matara : te apooraa rahi i te fenua Farani tei te Front UniUDF, Tahoeraa-RPR-te pae rahi. ~a.
te. he.pohe.po 0 te. Vl.UVl.a.a.
i iti mai.
a
Te tià senateur tei roto â i te rima 0 te Front Uni. Ra.hi Vl.oa.a.tu
ve.ve.~a.a. 0 te. Vl.UVl.a.a..
a te
Te Peretiteni Valery Giscard d'Estaing 0 te hau Farani a 7 matahiti i te
faatereraa i te hau Farani, ua ino roa te oraraa 0 te nunaa Farani, e tatou
atoà. E tupu te maere 1.roto i te nunaa i teie mahana.
l teie nei ua ere 0 ratou i te tiaraa Peretiteni 0 te hau Farani. 'lA MANAO
lAUA E TE NLINAA MANAHUNE E MAlTAI ANEI Ta TAUA ORARAA, MAI TE PEUE NA RATOU
A E FAATERE FAAHOU 10 TATOU NEI ?
UA
TU
TO
RATOU
MAU
MANA'O
Teie te nunaa te tito nel 1 nia i te parau no te papa ture a te mau ti'a
no te pae rahi 1976, arohia e Flosse, te papa ture a Flosse i teie matahiti 1981
arohia e te mau ti'a 0 te pae rahi, "Front Uni". l roto i te oraraa utuafare, teie
â te nunaa e tito nei, i te mea ê te turu nei tetahi ia Francis, e te turu nei tetahi ia Flosse.
. .
Are'a te mau tumu ohipa faufaa rahi no te oraraa 0 te mau mahana ato'a, una
mo'e roa i te huna, eiaha te nunaa ia ite ê, a 20 ti'ahapa matahiti 0 tona faaaoaoa noa raa hia.
l muri mai i te mau faahua aroraa i rotopu ia Flosse e 0 Sanford, i rotopu ia
Teariki e 0 Flosse, te vai nei te mau tapa'o haapapuraa i to ratou mau tafifiraa
1 roto i te faananoraa 0 te moni.
Teie vetahi mau tapa'o :
x Atexan~e LEONTIEff,
mero apo'oraa rahi, mono peretiteni no te poro'iraa mori Tahiti Pétroles a BREAUD
;:.:x~J::...::;ea:;::n:.;____
..:J;.:U;:.:V..:E;;.;N;..:.T..:;l=N
, tepute-tavana oire, mero tomite hi' opo 'a i roto i te
totaiete Entrepots et Magasins Généraux de Tahiti fatuhia e te ona ra 0 BREAUD, ho'e â fa'anahoraa e ta
Leontieff no te pupu Tahoeraa
CI1UNG
, (Bata) Mero apo'oraa.rahi no te pupu Taatiraa Porinetia,
fatu i te ho'e tuhaa i roto i te totaiete Polygaz e tona
hoa 0 Jean VOGNIN, faatere. Peretiteni 0 taua totaiete ra
x Em.<Uenne JOUETTE
, mero apo'oraa ram, T.ahoeraa i te bo'e tau 0 tei horo i
roto i te Front Uni, boro faahou i roto i te pupu a Vanizette ma, mero faatere i roto i te totaiete pahi no te
pae Tuamotu, i muri iho ia Porlier e 0 Robert WAN, ona e
peretiteni no te totaiete Tahiti Perles •
...x__J=-o,,",h.:::.n...___
T.:..;E:;;;.A.:.:..R;:.:;r..:.;K~r peretiteni no te apo'oraa rahi , mero faatere i te totaiete Sangue raua 0 Jean Sangue, ona poro' i tauihaa matau
maitai hia.
;:.:X;....;;;;.G""M;::.;t.;;:;o"",t;.:.l _ __;f-,L:.,:O:.;:S;.;S=E
, tepute-tavana oire, mero apo'oraa rahi , peretiteni no.te
G.F.A. "Assurances", fatu tuhaa i roto i te totaiete
"Tahiti Agrégats" e te vai atura
No te haapapu ia tatou, tei roto pa'ato'a ratou i te faanahoraa a te mau ona, te
mau ti'a 0 te Front Uni, Taboeraa, Taatiraa.
Eiaha ia e tupu faahou ai te maere, i te huru faatereraa poritita i ravehia mai
e ratou a 20 matahiti i teie nei.
Eiaha ia e tupu faahou ai te maere ia haamaiti pa'ato'a 0 ratou no GISCARD i te
piti 0 te hatuaraa.
Ua hoperoa te oaoa 0 te mau ona i teie mali ti'a 0 ta te nunaa i ma'iti ae nei, 0
tei tavini i te mau ona 0 tei faa6 i te nunaa i roto i te hepohepo i teie mahana l
!TIA MAITIHIA
~T--:-~~"T'-+--""
Teie te huru faanahoraa, haman i inoraa i te nunaa ho' oraa i te reo 0 te nunaa
ma'iti, ei moihaa no te faanotu i te mau ona, i ravehia e te mau ti'a no te pae rahi
e te Tahoeraa.
Inaha ia faarii te nunaa i te mau petaraa a te mau ti'a poritita, te faarii ra
ia te mau petaraa a te mau ONA i te mau taime hou ae te ma' itiraa. E, i muri ae i
te manaraa 0 te mau ti'a, te taime fa e faahoi ai te nunaa ma' iti i te mau petaraa
i te maororaa e 5 matahitî, e tatai nanere ae ia 0 tana faaho'iraa.
1 TE
PETARAA l
D
o
AFATA A TE MAU PUPU
PORITITA 0 TE TURU NE!
TE MAU ONA
Faa ;t.U:)_
5
Te mau MapapUltaa
• Te mau pevtau 6aahi;tUûa i te tununaa. La. G,u,c.evtdno nos» mai i
~e mau ve'a no te 11 no me 19J4
.Te mau paJtau pia 0 te mau totaie:te a te. mau ana, 0 tu
MU e te mau il' a poJt.);t[;ta 0 te 6 enua nu
J Paltau pia I: nat» i :te mau ve ' a.
Te 6aMupUJtaa :totaie:te
POLYGAZa AJt:thUltChung (Bata) e 0 Jean Vogn.in
BlUMde Me 2ric LEQUEIUŒ Notaire' PAPEETE (Ile de Talùti)
•••
cS.A. DE DISTRIBtITlON POL YGAZ,
SoQ6té Anonyme
Au .......
33.000.000 FCJ'
loQal : PAP!R TTE
Panlke
S~
ADMINISTRATION DI! LA 50CIm
1) 0IIl li" 00....
en
,uaUt'
d........
ad~
.
6aaofU.a
1
1 Te mau 6aatupUhaa ohipa a Jean ~eaud,
Jean Juventin,
Alexandne
Leontie66
Baude dl YaIbe INA SOLARJ, Notu. l PAPBE1'E
mrrUlOTI
Iocild ~
BT MAGASINS G8N1aAUX
par abr6ftauOIl «B.... G.T .•
DB T AIIITI
..... pM IN utidaa 111 •
lUI IN 1OCà6t61COIIIUDeI'CiaIe
1SO de lalGi
___ iodai :PAPUTB - Rue h\ll G......
CapibII : 20.000.000 P ClIP
')R t4BmDU CONSEIL DE SURVEILLANCE
-'-~Mt
Dr.:
Il! -
A
President de la Chambre de Commerce demeurant.
- AlWe Pierre Loti
La Cbambl'lld. Coaunel'Cll et d'lndl<rie de la Polyulie Prançaile,
". '1fr.~1N!I!!J!tI,
D6.. ,.... " .. d. PAr BI!TI! , .....
ur.. , • PAPEe.
- Le port autonome de PAPEBTB,
t Te mau orupa a Jean Sangue e a Toni TeaJUlU
At Te mau opuaJtaa orupa a RobeJt.t Wan e 0 Emil.ienne
Stude de 'Manre Jean SOLARI, Notaire
socrsra
DE NAVIGATION DES TUAMOTU BT GAMBIER
Soci6t~ Anonyme
Capital: 3.470.000 F CFP
Si~.
: PAPEBTE - FA RB UTE
Iouetre,
e a Andné. PoJUl.j_eJL
,J
•
1
•
f
,
1.
1 QÙ'ONT-ILS DE SI DIFFERENT?
Le Front Uni vient d'éclater. Le Hel'e Ai'a et le
E'a Api présenteront chacun leurs propres candidats à l'élection
législative. On pourrait ainsi croire que le choix des citoyens
s'en trouve élargi. Et pourtant, qu'est-ce qui sépare Jean
Juventin de Emile Vernaudon ou de Alexandre Léontieff et de
Gaston FIasse ?
En effet, sur tous les problèmes fondamentaux du
Territoire, ils sont tous d'accord tous les trois.
Ett.~/I.On4
te pJtobième de l'-impÔt. Ils sont tous opposés
à l'impôt sur le revenu et sur la fortune.
pJtenon4 te pJtoblème du SMIC. Ils sont tous opposés à
l'augmentation du SMIC à 50.000 F, salaire véritablement
minimum dans la conjoncture actuelle pour faire vivre un foyer.
Ils sont tous les trois opposés au blocage et à la surveillance
des prix. Inutile de parler des 3S heures .••
p&enon4 le ptt.oblèmede L'Ene1Qie, tous .les ~rois
sont opposés à la Territoria1isation de l'Energie. L'un d'entre
eux plus que les autres, puisque Léontieff est Vice-Président
de Tahiti Pétroles et qu'il importe la moitié de l'énergie
du Territoire avec des profits très substantiels.
PJtenon4 le pJtoblème de4 TeJtJte4.leurs partis .respectifs
se sont toujours opposés à l'application d'un statut des baux
ruraux, à l'application d'un impôt foncier sur la propriété individuelle non mise en valeur. Par contre, leurs partis respectifs
ont accordé à Monsieur Bréaud 200 millions de subventions en
10 ans pour tondre la pelou~ du Golf d'Atimaono.
PJtenon4 le pJtoblème de4 convention4, ils sont tous .
favorables à transférer au contribuable français (qui lui, paie
l'impôt sur le revenu) la charge budgétaire de nos services
Territoriaux pour éviter d'instituer l'impôt sur le revenu dans
le Territoire.
Ils sont tellement d'accord entre eux, qu ton les
retrouve dans les conseils d'administration des mêmes sociétés
capitalistes. Ain4&. danA la Société de4 Enttt.epôt4 et Maga~in4
sénéJtaux de Tahiti appaJttenant à Mon4ieuJt BJtêaud. 6iguJtent côte
j côte Me44ieuJt4 Juvention et Léontie6{.
Tous ces Messieurs font semblant de se battre devant
le peuple, mais derrière le rideau, ils sont tous d'accord sur
les choses sérieuses lorsqu'ils se retrouvent à la table des
capitalistes. Ainsi, le 10 mai, ils ont tous suivi les ordres
du Président des capitalistes Charles POROI qui leur a demandé
de voter pour GISCARD contre François MITTERAND ... et {t~ont
tOU4 le4 tJtOi4 voté pou" GISCARO.
S'ils se présentent sous des étiquettes différentes,
c'est pour essayer de tromper le peuple une fois de plus.·
S'ils etaient élus, ils feraient la même politique.
,
li
t
CE QUE FERONT LES DEPUTES
DE lA MANA TE NUNAA
S'ils sont êlus, les dêputés de la Mana Te Nunaa
iront à l'Assemblée Nationale renforcer la majoritê de gauche
qui se dégagera du scrutin le 21 juin. Ils seront à l'Assemblée
Nationale les porte-paroles des oubliés et des laissés pour
compte de notre société Polynésienne.
Ils expliqueront à la tribune de l'Assemblée Nationale
que le peuple Polynésien existe et qu'il appartient aux forces
progressistes au pouvoir en"France de l'aider il accêder à la
souveraineté, non pas dans un esprit d'abandon et de dépit,
mais dans un esprit de coopération et de solidarité.
Dans le court terme, il importera de promouvoir dans
les domaines de compétence d'Etat, les réformes qui s'imposent
pour faire accéder les polynêsiens à plus de responsabilité.
Le système éducatif qui conduit à l'échec SS % de la population
scolaire du Territoire devra être repensé. Le Service public
d'information devra s'ouvrir il toutes les opinions et faire
une plus large place à la vie régionale (du Pacifique) et il
l'éducation télévisuelle. Les filières de formation technique
devront être modifiées dans le sens du secteur primaire : école
de pêche, formation technique dans le secteur maritime et
agricole. Le tourisme industriel devra cesser de se développer.
Par contre, l'organisation d'un tourisme coopératif dans le
cadre des communes devra être favorisê et accompagné d'une
formation technique adaptée aux populations.
Dans le domaine financier, la nationalisation d~
group~bancaires
donnera aux pouvoirs publics une meilleure
maîtrise du crédit. L'Etat socialiste cessera d'accorder un
monopole de fait à l'UTA pour l'exploitation de notre secteur,
il faudra envisager dès à présent la possibilité pour le Territoire de maîtriser, par étapes, les moyens de communications
avec l'extérieur.
Nous ferons tout pour que l'aide de la France, maintenue au niveau actuel, soit globalisée dans le cadre du plan
national, et affectée en priorité à des opérations de développement économiques: développement des productions d'énergies
renouvelables, création d'un réseau territorial de desserte
maritime, territorialisation de l'énergie, aide au développement
du tourisme communal, création d'une flotille locale de Pêche,
participation du Territoire dans la construction d'une conserverie
en association avec d'autres capitaux, dans le cadre de la mise
en valeur de notre zone économique maritime.
Bien que nombre de décisions important~pour
promouvoir une autre politique économique soient de compétence
Territoriale (fiscalité, problèmes fonciers, politique sociale •.•),
il sera difficile aux responsables politiques locaux de continuer il pratiquer une po Ldt i.que favorable aux classes privilégiées dans un contexte national-de justice et de développement
démocratique. Assurément, 1981 verra, lors des élections législatives, ainsi que 1982, lors du renouvellement de l'Assemblêe
Territoriale, apparaître en Polynésie les forces du changement.
f
,
Fait partie de Ve'a a te nunaa 1981-1982