Koenig_Pomare_letters.pdf
- Texte
-
(0
O
MA
TE
REO
POMARE E
Ralph
Te
qaRdncr WHITE
pare Vôna'a
prejs
1-1-1985
RUA
LETTER
OTAHEITE,
KING- OF
POM AME,
MISSIONARY SOCIETY.
Otuheito, who haa long been in the habit of visiting,
with, the British Missionaries at Matuvai, in that
assiduously applied himself, for a considerable time, under their direction, to
of writing, which at length he has acquired.
A letter having been sent to Pomarc by the Directors of the Missionary
the Missionaries carefully translated it, and laid it before him. The following answer,
IPoMARE,
and.
the King of
island, lias
attain the art,
familiarly conversing
Society,
in
Taheitan language, was composed entirely by himself; it was then translated by the
Missionaries into English, which translation was copied by the King.
The Fac Simile annexed, is an exact copy of his English letter, and may he
the
considered
literary curiosity.
as a
The Letter in
the Tahcitan Language.
(COPY.)
Matavae,
EHOAMA,
chontnu etc
Eaofana u to it
Eaorana utou
Ehoama.
1807.
uohoraa cte ferma, e
ferma niaatnaa nee etc fennii pnrau eno ne.e etc
Atua man ncc, etc fenua haapuo ata
faapee: ra.mae etc fenua eeno nee ete
fehud'ete" ore etc' peu 'nmetiitue, etc ferma
fete
nee.
Tahetk, January 1st,
cte ore etc
Jehovah.
choama, eaora hoc au, Eaora hoe ta tou ca
Tcee tfiu paruu en utou, eta utou pnrau eta mao
nn, cto utou tere, cto utou
Oro hopoe maorc Oca e Racatea.
LTatea routu eau ; uaten varu vdu en na ca
Ua faaroo maorc ou, c-ta utou parmi.
henaaro.
Ehoamn.
henaaro, c fnatono
hoe utou etc Taota en rahe, e tc vahene, e tc tainaetete. Ehoama, Homao lioe te
e te Ahu no matou, ebanpee hoe rnatou etc peu no Pcrctanc.
Ehoama, Iloinae
hoe te pupuhe ea rahe e te Powder ca rahe hoe, e fenuà ta mac rahe to rnatou.
Ea polie au
aeta Ooutou taua e Tuhctc nee, ealia utou e fnno mac ea pohe an.
Fenua haa pao nta
Tahete
eaha utou e fano mae ea pohe au cte mac. Tcee hoe tc talic henaaro ou, e
Ehoama.
Tcee hoe tou hennara.
E faatca mac hoe utou c ton
mae
ta oa ree,
nee
eiha e too te pen ree no Bretnnc. E fapono mac utou.
te Paper, o te Ink, c te Peu, carnlic non mae te peu,
te peu te peu ree eaha roa etoe tc peu rec no te ta parmi.
Ehoama.
Terarn, tera roa tu tau pnrau ca utou na, Eto utou licnnnro etc lianpee
fuponomac utou e te
ta oa ree
Homae hoe tc peu rec no
eûu, te liiiru nca e mu ran olio aeta coin mnetne, o moa
u, lia l'na rue tc peu eno roatu. Tau parmi ruait te na
ene te parau haa vare c parmi man roatu tc na.
Terarn roara ua hope tau paru.
Ehoama.
Eta mae utou ete parmi ea ete hoc au c ta utou parmi.
ea
Tahetc nee.
mactuc
e
tc ta parmi, c
hoe te
na
Untca roiitu cil.
te re, uatca roa ea
Eaorana utou
ehoama, ea oni
hoe nu.
Eaora toa
hot? ta tou ea,
Jéhovah.
Pom An K Eaiif.i-: no
Na
te mnu
hoa nou,
Missionary
na
Society,
Tec London'.
Sold dy
Williams and
Smith,
Stationers' Court.
Price Threepence.
Tahete.
©
Matavae,
Tahete,
1st,
January
1807
hoe utou
mae
£
HOA
MA,
taata
Eaorana utou
e
hoama etc
etc
nohoraa
ra
mae
fenua
eeno
nee
fenua
maamaa
fenua parau
ete
fenua
etc
peu
etc
fenua
etc
etc
eno
nee
nee.
c
eaora
hoe au,
tatou
ea
£ hoama.
to
Ua
utou,
e
utou
hopoe
ta
e
ta mae
eau;
ea
maore
Oea
au,
Ua
faa
ta utou
e
parau.
£
hoama.
te
te
pupuhe
ua
tea
ea
u,
ua
te
Powder
faa
hoe
fenua
e
roa
na
peu
Tau
roatu.
te
te
rue
ua
hope
Tahete
e
pohe au. Fenua
ea
haa
pao
hoe
Teee
te
utou e
taoa
ete
au
ora
ea
£
Brctane.
no
te
Paper,
Pen,
te peu
peu
ree,
te
£
faatea
toe
hoe utou
e
tou
ta
te
e
parau.
_
te
eaha roa e
peu
ete
ta utou
utou
e
hoamaj
hoe au.
toa
hoe
tatou
ree no
POMARE
£aree no
te
e
earahe noa mae
peu,
e
ea
ea,
ree
te Ink,
c
ta mae
Jehovah.
peu
ta parau,
tau
parau
Eaora
fapono màe utou.
te
Terara
£
hoama.
Eaorana
toe te peu
e
parau mau
parau.
fapono
e
ou,
tahe
te
utou
hoe
pohe au ete
ea
ree
£
fano
parau
parau.
ata Tahete
eaha utou e
nee
e
eno
te
ene
e
re,
parau mau
roara
tou henaaro.
mae
na
eaha utou e fano
mae
raea
e
te
na.
te
Teee
maetae,
aeta
maetae hoe
to matou.
Homae hoe
roo
ete
huru
te
eho
te
no
£ hoama.
mutaa
roatu
mae
ea
i
outou taua
reé, eàha
na
e
peu
edu,
ea
tea
Ua
nee.
haavare
henaaro
ua
Tahete
ea
Eapohe au aeta 0
mae.
Raeatea.
maore
hoe
Homae
mae
henaaro.
tea vafu vaü
e
taü
ta utou tere,
tea roatu
Oro
Jehovah.
Teee
parau
c
na,
e
ea
Eaora
haapee
£ hoama.
no'Peretane.
nee,
hoa ma,
utou
utou
ete
hoe matou
taimae rahe
Eaorana
ete
aea
hoe,
ata
henaaro
haapee
rahe
fenua haapao
utou
e
ea
nee,
£to
matou,
maetatae,
mau
na.
roatu
e
ore
utou
te Abu
rahe
ete
parau
e
ea
etc
parau
ete
tau
roa
ree,
ore
ete Atua
hoe
no
Terara,
tu
ea
Homae hoe te
£ hoama,
taoa
nee
etc
te
e
vahene, c te tamaetete,
fenua, c etc
faapee
tera
ete
rahe,
ea
hoama.
£
henaaro, e faatono
te
Tahete.
Na
te
mau
hoa nou,
nâ Missionary Society,
Tee
London.
Mâtâvai, Tahiti, (1 Tenuare), 1807
E hoa mâ,
'la
i
te
'i'ino nei,
fenua
’ite 'ore i
te
'atâ nei. 'la
E
tere,
'ütou,
na
ora
i te fenua ma'ama'a nei,
'ûtou,
na
hoa mâ, 'ia
e
'u
mâ, Teie tà
hoa
i
te fenua,
ho’i
ora
au,
'ia
ora
i â 'ütou, i tâ 'ûtou
parau
'e tô 'ütou hina'aro. 'ua ti'a
atu i à
roa
i te fa'api'i ra'a mai
e
'ino nei, i
te fenua parau
maitata'i, i te fenua 'ite 'ore i te Atua
peu
ora
hoa mâ, i te nohora'a i
e
te fenua
nei, i te fenua ha'apa'o
mau
ho'i tâtou i à Iehôva.
parau
i tâ mai
’u; 'ua ti'avaru
na,
i à
vau
'e tâ 'ütou
i â 'Oro,
na,
hôpoi maori 'oia i Ra'iâtea.
'ua fa'aro'o maori
E hoa mâ,
fa'ati'a mai ho'i 'ütou i
E
'e
te
i
Tahiti
'ütou
ho'i,
fano mai
e
te
ho'i i te
ta'ata 'ia rahi,
-
au
'ïaha
mâ,
tïrârâ,
te
toe
e
'e
parau,
terâ
roa
atu.
roa
tënâ. Tïrârâ
e
Tâ
roa ra,
te Paper,
atu
'e te Ink, 'e
parau
mau
E hoa mâ. E tà mai
'ûtou i
'la
ora
na
'la
ora
ato'a ho'i tâtou i â
'ütou,
e
â
'ütou
roa
hoa mâ, 'ia
ora
'ia 'ite ho'i
ho'i
au
mau
nâ Missionary
hoa nô
Society,
Tei London.
'u,
fapono mai
noa
mai
'E tô 'ütou hina'aro
i tâ 'ütou
parau.
au.
'
te
na.
e
nô Tahiti.
Nâ
'ïaha
parau.
parau mau
parau.
te parau
e
'ia rahi
ha'avare,
PÔMARE
ari'i
'u,
i â 'u, 'ua fa'aru'e i te
Iehova.
e
'outou tau’a
o
iia i â 'u, te huru â ia i müta'a iho, 'aita
tënâ, e 'ene i te parau
'ua hope tâ 'u
te Pen,
ri'i nô te tâ
tâ 'u parau i
roa atu
o
'e
ri'i nô Bretâne. E fâpono mai 'ütou. Hômai
maita'i ho'i tënâ tere, 'ua ti'a
mea
'u
peu
rooa e toe te peu
ha'api'i i à Tahiti nei. ’Ua ti'a
'ite maita'i,
'aita
au,
i te ma'i. Teie ho'i te tahi hina'aro
ri'i, 'ïaha
te peu
'la pohe
fano mai 'ia pohe au. Fenua ha'apa'o 'atâ Tahiti neî,
e
ri'i nô te tâ
peu
hoa
E
'ino
te
nô Peretâne. E hoa mâ. Hômai i te pupuhi 'ia rahi,
peu
'ia pohe
tao'a ri'i,
te peu, te peu
i
fa'atono mai ho'i 'ütou i
fenua tama'i rahi tô mâtou.
e
'ïaha 'ütou
nei,
'ütou i
i te
e
E hoa mâ. Teie ho'i tô 'u hina'aro
parau.
vahiné, 'e te tamaiti iti. E hoa mâ, Hômai ho'i i te tao'a ri'i, 'e te 'ahu nô màtou,
Powder 'ia rahi
te
'u hina'aro,
tô
ha'api'i ho'i mâtou i te
e
i tâ 'ütou
au
roa
peu
atu
(6
'Âtopa 1819
no
pâpa'i hia
-
Pômare II)
e
»
Fa'atere
Marae-aro
ra
mei'a pu'a,
e
i
Cita,
i
reira màtou.
maha râ'au. E
ei Te-ava-rua
'itea
te
fâtata atu
e
rahi
mea
i
poveu
te
ta'ata
'amu, haere mai
te
ato'a mata'eina'a i
'ua hau
hau
i Te-ava-rua. Parau at
'ô rnai
(Nâ
vau
e
'aore
fa'a'ite i
tà
roa
Te-a'o
0
e
te
'oe
hui ra'atira
roa
hô'e;
te
:
'ore
ra
Ria
fa'ahau hia,
e
toru ra mata'eina'a
e
'ua ti'a ato'a ia i à mâtou,
ra'atira:. ) Tei â 'oe at
te hui
na
tae mai na
e
'outou, 'ua hau mai
â
màtou
e
ti'i i
e
pparau;
teie ana'e te
ra'atira
hui
te
ra
vau
'oe, 'ua
parau.
Tono atu
0
ra'atira rarahi ia,
hui
Nà
ra'atira ho'i ia te
ta'ata
mau
Nà-ra'i
ra vau
atu ra vau i
à râtou
'ô mai
Nâ
:
E
fa'ahau
râtou
ra
roa
“ràtou,
haere mai, tei ni'a i
e
ra'atira
ra
ia i Nâ-ra'i. Ruru mâite a'e
te
ra.
'e '0 Mâu,
ra taua
a
e
hui
hui ra'atira
Moehau. Nà 'ô
i tà 'outou tama'i.
'ua ti'a
:
ra
na
i â Tamari'i mâ râua
Nà-ra'i 'e tô Te-fânau-'àpï 'e tô 'Âti-rona 'e tô Te-mo'opuna
tô
i te
parau
'ô mai
nâ
e
'0 Nâ-ra'i atu â 'e '0 Aru, Aru
paraparau
e
teie tô 'u tere i hoe mai
:
ânei teie nei tama'i,
Te-mo'opuna
0
ho'i te hau, nà 'oe
i Fatu-tuhi, haere atu ra râua e Velock,. tae mai ra taua hui
pare
ra,
i
e
va'a mai i Te-ava-rua: '0 Te-fânau'apii
Moe-hau
a
tô 'amu;
reira â, e mea rahi
Ra'ivavae nei; nà 'oe tei fenua; nà 'ô atu à
i
mei'a
pae
ia.
roa
hau
e
aroha i à màtou. E roa'a atu
e
te reira
vau
'a hiri '0 màtou ana'e,
ia;
noa
ra
i
ra
Ria
ra
hô'e, 'o 'Âti-rona te hô'e, '0 Mo'opuna
Ce tô na
hoe mai
te tau;
màtou, hopoi ato'a atu ra i te pupuhi
ra
'amu
tê
:
te
mai
to'a, tü ihora i
pae
Mâhanàtoa; tïpae at ra mâtou i reira; ro'ohia atu tô Ra'ivavai,
or
’Âtiorara
ruru
te
hoe atu
roa,
nô
i
i
ra
'ei Ota mai ràtou i te mâ'a nâ’u, hô'e pua'a, hô'e i'a,
e
E
mâtou
ra
mâ,
:
e
atu
ia;
roa
'aore
a
tei â 'oe ana'e
màtou parau;
na
te parau.
Nâ 'ô atu ra vau :
'outou i tô 'u
’a fa'i
i
te
'u,
e
ai
atu
i â 'outou ra,
:
e
au
roa
i te fare
o
te
peu
Mataa te
ti'a i â 'outou,
màtou
ra
e
tae
atu ra
e
rave
i Te-ava-rua.
e
i'oa
o
maita'i ai. 'Âfa'i mai
te
i à
ato'a mai tô Ra'ivavae nei ta'ata
'âfa'i mai
'ahu,
ta'oto ra'a, 'e taua hui ra'atira ato'a
atu
Te-vihi,
ruru
vau
Tahuhuiatama
Marae-ano i te aho nâ
ra
e rave
ra
rahi te tao'a i te hopoi
ri'i ho'i i te fa'ahoa ra'a i teie 'âru'i. Haere atu ra màtou i roto
Haere
i Fara papa ra ga e
'ia
tiee te mâ'a 'e te pota;
te mahana maha ia, i te
roa,
'la po'ipo'i 'a fa'a'ite atu
atu ra.
i 'ô nei,
piti, 'â piti ato'a ruru, e pauri te
'e
re'a
au
i ho'i mai ai
mâ'a nà mâtou
ra'a mai
('O
tere
'Ua maita'i
ra
ho'i.
hitu nô 'Âtete.)
e
màta'ita'i haere i te fenua i piha'i iho â; 'aore i haere
màtou i
ni'a i te Mouga herani, màta'ita'i
'Âti-rona ato'a, màta'ita'i iho
rahi te haere ra'a te 'arioi i taua
ra
noa atu na
màtou
ho'i màtou i Te-vihi, 'e teie vâhi
ti'a
ra.
’E
roa
ho'i, mai ru'i màtou
'Atopa 1819
(Pômare II,
'E
i
râtou
te
a
â
'Eiaha
'ei
â
'ô
ana'e iho
'ô
e
nâ
e
rahi
mai
i
mâtou
i
atu
mau
nà
ra
'u
â
hoe mai nei
:
E aha
te
hë.
hui
ia
â
E
i
vau
ra'atira
â
râtou
ra'atira
hui
parau
ra
ra
i
mâ'a.
mahihini
Tei
:
i
'â haere mai
'E
'ore,
roa,
ra
'ua hau
:
màta'ita'i haere i
tê
a
vau
vau
Ra'ivavae:
o
i â râtou
fa'a'ite i
te parau
te Atua ? E fa'a'ite mai
a
i à râtou
Teie te
;
roa
ia
parau
ha'amau hia mai,
e
'E
'ua
roa,
mai
te
a
i
ha'avare
fa'aru'e
e
Ta'uhu
ra
'oe
bure
e
e
'ino nô râtou
parau
'u
Teie tô
:
'outou i
â
vahine,
te
ha'avare, 'eiaha ho'i 'outou
raro.
:
Tei
mau
aumu
ra
i
te
tioa.
mahi. Nâ 'ô atu
(Nâ Pômare II i
pâpa'i.)
iho
e
'ore
atu
ânei
fenua,
Nâ
ra
'itea
e
e
!ai
atu
te
'ore ho'i
e
Captain Lewis i üta nei,
ra
Cap. Lewis i tai.
tâ
'e 'ua
ra
roa,
i
'Ua
e
â
'Â 'amu.
ra,
e
'ore
ro'ohia atu
'u
:
E
Pâ e,
roa
ra
rave
parau
tama'i nei. Nâ 'ô mai
râtou
mâtou ana'e
:
i te mâ'a,
vave
ra
'ô mai
vau
'ore
E
parau.
Parau
parau;
te rahi ia o tâ râtou parau. E iti te parau,
-
hoe mai
roa
te
'outou, 'ia ti'a maita'i i (a 'outou.
â
'oe i fa'ahau i ’hau ai. 'À hiri '0
tamari'i
e
parau
e
tâ râtou
hè, hï, hô, hü
:
fenua ta'ata pôiri
ra'atira
vau,
au
fa'aru'e ia, 'eiaha
ra, e
taua hui
ra
taua
râtou
te
'ino a'e
'eiâ, 'eiaha
e
à
atu
parau
e
ho'o ra'a i teienei mahana. Ho'i
taua
roa;
tâ
tâ
:
'Ua
ta'ata ato'a
te
ra
rahi te ta'ata, mai ni'a mai
mea
râtou i te reira parau, i te parau i taua vârua
ra
atu
ra
te
mai
roa
e
Të huru mata'uta'u nei â ia màtou i te vârua 'ino.
te parau.
Nà
i
râtou
ra
tama'i, 'eiaha
Pi'o ana'e atu
'oe
ruru
'outou nei
i â
au
vârua
mau
ia. Fa'aro'o mai
ra.
e
Nâ-ra'i,
o
nâ màtou e fa'aro'o atu. Nà 'ô atu ra
mât ou;
'outou
tahi mo'opuna
ra
ra'atira ato'a ho'i.
hui
te
Nà'ô mai
Atua.
Atua.
tô
'e
)
-
i Fatu-tuhi;
pare
i hoe mai ai
tere
i
te
tamari'i
te
haere mai
roa,
2
-
e
ia
ra
e
â 'u
e
'amu
rahi tâ
atu ra vau
:
'Ua hau
hau. Haere
e
i naha tere
to'otoru
e
mahi,
hia
No te horoa noa
te Atua ei Arii no TAHITI, MOOREA, e
iaorana outou i te Atua mau ra.
aroha mai iana ra,
oia i
ia tatou nei. Ua mau tatou i
tana parau
ei
ora
te
parau
Te hinaaro nei matou ia
tatou.
no
haerea i
No te
I.
ia
taparahi
arii epiti;
na
ra,
ei taoa
No te Eia.
—
Ia eia te taata i te buaa hoe ra,
e na
e ae;
taoa ra,
ea
ra
ori haere
epiti,
arii ra,
ua
na
a
ta te eia ia hopoi mai ei hoo,
te arii a hoi epiti; e aore ana taoa
taata i eiahia eana
ra
maite tana parau
e pau
ai
ia,
e
na
te arii tona fenua atira oia i
atau noa du;
,
No
e
na
haava e parau
te Buaa.
—
la tomo ra te buaa i roto
hoo na
maitai ra, na te feia
hoo, na taua taata nana
hopoi adu te hoo, ia faito
nana
i te aua
ehio ra taua aua ra i te
adu i te taata buaa ra i te
rii i pau ra,
ia; na
ino.
te feia haava e hio e; e aua
te buaa ra ia e
te
ia faahoihia mai e te
faaite adu ta te taata eia utua ia
ihora te maa i taua buaa ra,
maitai raa,
e
faahoihia ia, aore i faahoi ra, ore noa du a
feia haava
TTT,
anae
noa
taata
ei ruru ia piti
reira atoa te hoo mai i te mau taoa atoa
ia maha mai
eaore
epiti, na te
te arii hoi te hoe; aore te ruru
haere oia e faaapu i te fenua o taua
te
ia
buaa ra, ei vaa tipae piti, na te
ana
aore
te feia taoa a
maa
iho, e te taata atoa hoi
hopoi mai ei hoo, na te taata buaa
nei ia eiahia ra,
ra,
tei ore i fanau ra, aore te medua
e
te taata buaa te hoe, na
ae,
te
Ia taparahi te feia medua
hoe, na te arii te hoe; aore te vaa ra,
buaa te
e
TAHITI.
i te taata ra, e pohe anae ia.
noa
maha mai ana ia
-ra,
ia au maite to tatou
faaite adu ai matou ia
—
te fetii, aore ia o te taata e
H.
na
taparahi taata.
tamarii fanau api ra,
o
ra,
a
NO
TURE
E
te
haapao maite tatou i
taua i faaue maira. No te mea ra
te feia mau o te Atua ra,
tei reira parau
teienei.
outou i
i
Atua ia tatou nei i haapono mai ai
te aroha rahi mai o te
No
te
pihaiho, &c. &c. &c. e tona mau taata atoa e
fenus atoa i
raau
e
maite atoa i taua
atoa hoi e ana te vahi i
parari ra. E e
TP
f
aua
ino ra,
rave
buaa, eiaha ia
fati
t
ihora te
avae,
e
buaa
ia faito
tana
atoa te
hoadu ei
e
taata
hoi
i
hoo;
te
ohipa,
F.
No
te
vetahi
e
tana utua.
ra,
taata ra,
te
na
du ia.
utua
taata taoa ra,
la itea
—
taua taoa
ra
taua taoa
nana
eiaha ia
e'taoa ino ra,
i
ra
aore
aéra
ra
eiahia
hoi
e
eia atoa hoi ia,
e
te taoa
ra
taoa maitai
e
ite
ua
ra,
moe
ra,
ra,
faahoi
e
homai tehoe taoa
e
faahoohia,
e
i tehoe
moe
faahoi
e
noa
ite hoi oia i te
ua
eia atoa ia, ia faito atoa tona
e
eia.
te
hoi tehoe
te
Hoo.
i
tana,
e
ore
ra
itea ai te
te
ino i
ino i
te taata i te taoa ra,
ra
tia maitai
e
iti
roaroa
ravehia ia
e
la hoo
—
faahoihia maira,
ore
ra,
tana utua.
o
ite hoi oia i te fatu
moe.
hunahia ihora hoi eana,
eiaha ia
e
huna i te taoa i
e
taoa eiahia,
e
hoi te huru
maitai meine te hoo raa,
itea
e,
ua
No
taoa i
taata toa
aore
mai ta te eia atoa
e
te
te taata i te taoa ra,
ra
tehoe taata
a
eia atoa ia,
e
E te
ra
la hunahia
e
e
la eia
—
ae
faaite
e
tiavaru ia.
eia.
e
rave na
e
No te taoa
ite;
e
te feia haava
na
nana
ei taoa
ra,
ei ohipa tana
ra;
V.
adu ia i te
te taata
aita oia i hopoi mai i te hoo,
ite hoi oia
ua
na
taoa eia tei hoohia adu iana ra,
e
ta te eia toa
fatu,
hoi ia,
e
paruparu
e
Taoa
huna ihora,
te huru i
te buaa
aore
e
ra,
imi oia i te hoe
e
hopoi adu ai
a
maira, hoo adura i te taoa
oia i fai,
iti
ra nana,
taparahihia
i
hoi taua taata e,
*
rahi,
aore
ohipa ei hoo;
rave
noaa
mai
e
te buaa i
nana
adu tana
e
te taata i taparahi
rave
ai te maa-i: te'1
a pau
ia taparahihia hoi te buaa,
e
buaa i taparahihia eana ra;
te
t
te buaa i roto,
o noa
hoohia. E ia taora te taata i te buaa
e
ihora,
e
e
2
aéra,
ia hinaaro
roa
ia hinaaro
tei anaiho i te
te hoo
raa
taua taoa ra,
ra,
e
adura
e
faahoi faahou maira hoi,
ua
:
hopoi
aéra,
ia
rave
ia tae
ra
rave
a
te
taata
ia. Ei taoa
i te utuafare
ra
tia ia ia faahoi; te ino
e
ra
g
iitea i te hoo
e
ra
faahoi adura i
i
e
taoa ra,
i hinaaro
)
J
e
haamere
ra,
hopoi adura i te utuafare
e
te taata taoa ra,
pohe i te mai
maira,
»
raa
ra,
na
hopoi i te taata
a
faahoi ia,
hoi te
noa
rave
du i
e
vetahi
nana
e
eiaha ia
te hoo ra,
a rave
ta vetahi
e
ra
nana
aore
ia. Eiaha
hoo raa,
ra
ai,
ravehia. Te taata
e
i hopoi i tana hoo,
tia ia ia faahoi
ra,
ma re
ia
e
e
hoo
na
faahoi taua
te taata hoe iite,
te feia hoo
e mea
ore
ino ia, eiaha
ra
TP 4
te etehuhu
ra,
teienei Tare
i
o
ra,
anaanateurumea ra,
e
te faaore hoi i
te hui arii
e
te hui raatira i
faatubuhia
e
te fenua nei ra; te taata ra ia na reira ra, e tiavaru ia,
f
eiaha
ia taata
roa
arii ra,
atira ia;
ia.
du
a
na
reira
(E
faatiahia adu.
e
aore
i faahoihia mai
eiaha
—
vahiné hoe
tatou
ra
e
ra,
e
ia
ore
au
e
reira;
area ra
—
E ore is
e
tia
i te
tana vahiné
i to te ture nei haapao raa. Area
eiaha ia oia
e
a,
eiaha ia
du ia, e ore te ture e hapa i tei
faahou i reira.
tahito.
No te Vahiné mairi
X.
etene
raa
ra,
e
Te taata
—
i mairi
i mairi tahito ra,
hoi i tana tane i mairi
e
ra
taoto adura i tehoe vahiné e ra,
faahou i te vahiné
hoi
toa hoi te vahiné
eiaha
tahito i te etene
raa
ra.
XE.
taira Vahiné
No te
tara tane i tehoe- vahiné e ra,
adura i
te
ore noa
ia pohe tehoe vahiné ra, te ora ra tehoe, eiaha
ta toopiti
*
toa
ra.
vahiné mai te etene raa mai
e parauhia du, e vaiho noa
e
ra,
reira.)
na
toopiti hoe Tane
No te Vahiné
taata toopiti ana
te
oia
te arii
e
te
e
toopiti vahiné 1 te tane hoe ra, e ia piti hoi tane i te
ia ta
j
la faahoihia maira
ture taata pohe teienei ture, e pohe te taata ia
K.
ra
e
taua tane
nana
taoto i tehoe tane
e
ra,
e
e
ra,
e
te tara Tane.
riri
—
la
rave
ra
te
te vahiné mau ra, faarue
aéra
faarue
noa
du ia; i hinaaro oia i
taoto
noa
du ia. Eiaha ra taua tane
i harahia ra e taoto i te vahiné e, e parahi noa oia, ia pohe ra
taua vahiné nana i hamani ino ra, i reira oia e tia'i ia taoto
l
i
tevahine
aéra
e.
tane
te
0 te vahiné hoi
mau
ra,
tei ravehia
e
ra,
riri
faarue adura i taua vahiné nana ra, e
du
ia, i hinaaro oia i te taoto i tehoe vahiné e ra, e
noa
du
ia; eiaha
parahi
noa
reira oia
e
e
taua vahiné i harahia ra e taoto
ra
i
tia'i ia taoto i tehoe tane “e.
feia haava ra,
te vahiné
ei hoo
na
aore
maitatai
ra
e
,
aore
nana
i
rave
tera te
ia rahi, e hopoi tia
taata nana
oia i aufau mai i te taoa
i hopoi mai te hoo, eiaha roa
i taua vahiné
i
Na te feia haava ra
ratou ia e hopoi tia, du i te
i rave-hia ra,
maitatai ra,
taoto
i te tane e,
taata i rave i taua vahiné ra utua;
faaite adu ta te
te
faarue
oia; ia pohe ra taua tane nana i hamani ino ra,
utua, e aufau mai oia i te taoa
)
vetahi
noa
e
*
e
ra.
i taoa rii toe,
reira te feia hoo ore i ta vetahi e ra hoo raa,
e
na
e
haamere,
ohipa i te Sabati ra,
te
i te Sabati.
0 te ohipa tia ore ra
eiaha
mai te tarai
vaa
te
ra,
o
te tia ia ia rave;
te faaapu ra,
e
te
te
e
ei faaroo
Atua,
ihora te
te
i te Sabati; i hinaaro
rnaa
ra
I
maro
e
ao
e
rave
haere ai
a
i te oromedua ra e faaroo i te parau a
mau e
tia'i ia haere; eiaha i tere e, te taa
tere mau,
eiaha ia,
Atua,
e
haavare raa te tere faaroo i te parau a
e mea
ino ia; i hinaaro i te haere ei te tnahana
i pihaiho
te
taata i
te
adu,
eiaha
e na
te arii;
na
ohipa atoa
mau
roa
i te vahi
haere
la rave ra te taata
ra,
ia vaiho
nei; eiaha hoi e ori haere i te vahi roa
i
—
hara rahi roa ia i mua i te aro o
e
te Atua.
ra
ihora
maitai ia.
e mea
YŒ. No te haapao ore
i
na raua
na
rave
i te oromedua
i teienei
reira,
e aore
mau
ra,
e mea
maitai ia.
ohipa i faaorehia nei,
i faaroo ra, ei ohipa tana
te feia haava ra e faaite adu te huru o
taua ohipa.
ME.
—
Area ra ia faatubu te taata i te
ia fafau raro haere ra, ia taamu haere i te patu ra,
tamai ra,
te
te Aitamai.
No
arapofai
te hufa papai ra, te marotairi ra, te hiemateoa
ra,
riirii ra, te
ra,
te orerotitia ra, te taata mutarnuta ra, te reo
moe
apaapa ra,
ra,
te niho aati ra, te tiaouou ra, te. puhiatiroto ra,
te faaitoito ra, te pioi aau ra, te
marneamata-1ahuri ra,
tiarauti ra,
rohi ra,
te haere po ra, te arihi raro ra, te hee ra, te
te faoputii
ra,
te faauruai upoo ra, te tarai mania ra,
te fautara fare ra, te havivo parau ra,
hahae haapora ra,
tihemauriora ra,
ra,
ra,
ohueraai ra,
papauri
e
atinoi ra,
ra,
te faarue honoa ra, te hohore apaa ra, te
te pitoa fenua ra, te urutanu rua ra, te putii=
te tahitohito ra, te ahitahu-tahu ra, te
tapoipoi
te
te haavarea
te tabu taura ra, te
te raehiehie ra, te mata faaneneva ra, te
taaie ra,
te
papai uru vaa ra,
te faatomo hau ra, te vavahi vaa ra, te tuatinana ra,
ra,
arnoamo
te hopoi pute ra, te mata huira ra, te
paparia hoai ra, te taata tuiao orero ra, te
te
mata
panaonao
ra,
reotairiiri
faaupaparia
ra,
te
te matamata taua ra, te ono ra, te
te opututaitetetete ra, te maere raufaina ra, te
te papatea ra, te moe anae ra, te rehovahaiti ra, te
te tarairetiapapa ra, te uhitiamoana ra,
te eterauaha
te aparuruaroa ra, te rama ra, te haiohaere noa ra, te
feai
TP
5
f
adu.iana ia taoto faahou oia i tana vahiné;
haava
e
oia i
faaroo mai i te ao ra,
ao
te vahiné
taoto i
reira oia
i
tia'i ia taoto i te vahiné e. Area ra te vahiné
e
tia ia ia taoto noa du oia i te tane e. Te
e
te huru
a
tane aore roa e hapa ra, mai teia
ia
ra
taua taata ra,
e
W.
nei
faaau
e
No te
ia ia faaipoipo.
faaite adu ratou i tehoe
i
tehoe haava.
atoa ia itea te
au
e
ai
na
fenua
ra
e
ra
—
E mea te faaipoipo raa
maitai
raua
raa,
tane e ia hoe
te taata e ra, e tia
i
faaite adu i te taata
aore roa e
e
tera te
na
ino ra, ei reira e
ino, peneiae ua faarue taua
tehoe fenua e ra,
haa-vare faaipoipo
raa,
ei
peneiae hoi te vai adura te ino e
ia faaipoipo,
i tana tane i
ture nei haapao
vahiné
faaipoipo; aore ia,
te feia e hinaaro i te faaipoipo ra,
Missionary; e aore ia, e faaite adu
taua Missionary ra e
maitai ai ia faaipoipo:
vahiné
raa.
Na tehoe Missionary e
faaipoipo. E
E
tei
tei anaiho ia.
ra,
te taata toopiti, ia hoe
e
ore
e, e ore
vahiné i hamani inohia ra
ta te vaitaeae ra, e ta
area ra
te haava e
na
vahiné
faaipoipo ai raua; eiaha ra ei tuane mau, e
a
tuahine mau;
Faaipoipo
parau no
raa
hoi vahiné,
anae
Area ra taua
api
ia hinaaro oia i te tane
taua vahiné
inohia ra i haere ai, e tiavaru adu
eiaha roa oia e taoto i te
i te ture nei.
au
la ore ra
adu te feia haava i taua tane ra, e
e ao
taua raea i hamani
no
—
tana ra vahiné, ia haapohe adu i te
maa na
i te faaroo mai i te ao, e haere adura
aéra
aore: roa
reira
i te
rave
i te Maa na te vahiné.
ore
rave
i te porori,
vahiné
nana
te parau i tei reira.
o
No te
XOI.
te tane
e aore roa
tiavaru adu ia, eiaha roa oia e
e
vahiné hoi ia faarue noa i te
toa nei
la faarue
ia pohe ra taua vahiné i faaruehia eana ra,
e;
i faarue ra,
nana
—
hape ra, e ao adu, na te feia
tane i tana vahiné aore roa e
te
ra
Vahiné.
faarue Tane e te faarue
No te
XŒ.
ai,
e
haere adura i tehoe
ore roa
ia e tia i to te
reira hoi te tane ra, hoe
atoa ia huru
i faaite adu ai te
Missionary i te taata toa, peneiae ua ite ratou i te hamani ino
raa taua na taata ra i tehoe fenua e ra,
e faaite adu i te Missionary
o
te
ra,
parau,mai teia toa nei a; no reira
ia ite te Missionary i taua
faaipoipo ai;
Ei
e
aore
e
ino ra, ei reira raua e ore e
maitai ai ia faaipoipo.
ai te Missionary i taua
ino ra, ei reira e
te mahana bure ruru ra a
faaite adu
TP 6
ei reira oia nao adu ai i te taata toa, o mea e o mea,
parau ra,
e
te tane
ia
Missionary i taua tane ra
adu ai te
ei vahiné
vahiné
ra
pohe
e
mau
rave a.oe
ra,
hoi,
i teienei
ai
e
—" E."
faaue faahou adura te Missionary i taua vahiné
ua
adu oia i te rima atau o te tane ra,
E
rave
a
a
ui adu ai iana
i teienei taata ei tane mau na oe;
oe
a nao
haapao maitai adu anei oe iana anae
e
rave
e
faaroo adu
anei oe iana, e, e haapao maitai adu anei oe iana anae ra e pohe
Ei reira taua vahiné
?"
du
noa
i
te
i
mua
e
papai to
e
maitai ai;
maite
aro
mai ai e—" E." E oti
parau
parau
mau
ei vahiné
mau
te taata toa hoi." E na te Missionary
ioa i roto i te buka faaipoipo raa. E na reira
eiaha
roa
taoto huna noa, e mea ino ia; e bure
e
te Haavare
No
vavi haere
noa.
la haavare haere noa ra te taata
—
i te haavare tuhi ra, te haavare
noa ra,
mea
atoa
vavi haere
e
maile i te
roa
i tana vahi
e
aore
noa
te taata ra ia na reida ra,
ra;
e
te haavare taparahi taata ra, te haavare rave vahiné ra,
eia ra,
te
e
mau
maitai ai ia taoto i te vahiné.
e
te
Atua
te
o
raua
XV.
e
a
teienei bue taata ei tane
toa ra—" Ua rido
i
ra
ia, ei reira taua Mis-sionary ra e parau adu ai i te taata
aéra
e
roa
haapao ei parau mau
e
hara rahi roa tana. la maha
vaere,
ia piti
rea aano e maa
tape
i te ea e vaerehia eana ra. E haavare iti ae, ia piti maile i te
roa
vaere
eiaha ia
ra,
e
ia
maile ia
ae
oia, hoe
vaere
e
oia, hoe
hoohia,
maa
aihere i taua
vahi i vaerehia te
*
ara,,
te
reida
e
ra,
ia
noa
te aano. E haavare iti roa
ia;
na
e
ia oti i te haava ra,
e
taua utua tirara ia. peneiae ia
i vaerehia ra,
ra,
ra
o
e
rave
te taata nona taua
iriti faahou i te aihere, eiaha e
e
burumu niait e te feia no ratou taua
ia maitai maite,
e
faateitei robu i te
na
hiti, ia tahe tia te pape i na hiti ia roohia
maro
robu i te vahi e haerehia e te taata ra, ei
ei haaehaa
ua
ara
huru
E ia oti taua ea ra i te vaerehia e
hoo
ua
ea
ea
a
haava
fenua i vaerehia ra,
faarue tauehia taua
e
e
ana.
taata i harahia ra,
tubu te
huru o te aano. E haavare iti iho, hoe
a
duu adu ia ia haere
te
*
" E
ia
—"
^
oe;
na
—
vahiné
du ?" Ei reira taua tane ra a parau mai
noa
Mai reira
ra
adu oia i te rima atau o te
rave
e
ite. Na taua Missionary ra e faaue adu
te taata ei
atoa mai
haere
j
E ia tae i te mahana e faaipoipo ai ra,
ai ia taooto raua.
au
i
ei reira te taata toa e irai ai i te ino e ore e
taooto raua,
maitai ai te
ea.
Peneiae ia oto tona
fetii
ra,
i hinaaro
TP
ohipa
haere atoa e rave i taua
ratou i te
i
(revised)
7
i
te
ahiahi
e
vaere
te
mau
haava
haere
noa
ra,
i
noa
du,
e vaere
a,
faaitehia dura i te vaerehia eana,
na
tana utua
ra
hara
ra,
ai
i reira e
reira
fenua
ra
e
o
iho a;
mau
ai;
haava faahou
mau
na
afai maite taua hapa ra i mua i te aro o te
taata
e
e
ia
tahoohia,
e
aore
hoi
roa
XVDI
.
Tefana toa
e varu
mau
anae
ra,
te hui
fare
e
te
eiaha
e
e vau
E ato te fare
hoi; to Teoropaa
maha ei uta Teva e
fare haava
ia fare haava raa; e vau hoi Moorea
Ei roto i taua mau fare ra haava'i te
fare a.toa ra no te haava
mea e.
te Ture nei.
No
raatira i Tahiti nei,
haava raa toa i
taata toa nei,
TAHITI
—
maha ei tai Teva e maha ia
e
E haapao maite taua rnau
eiaha ei
XIX.
(Haava raa.)
ia toru ia fare haava raa.;
Teporionuu
hara atoa.
hoi,
maitai ia tahoo
ia ati atoa Tahiti e Moorea toa
ia fare haava raa.
vau
tia'i
taita i ite ra, te pari vaha noa ra,
e
inaha ia faxe haava raa;
raa;
tonaiho haava
ia itea maitaihia te hara e
te Pare Haavaa ra.
No
ra
aratai adu ia tona ra fenua mau
duu adu ia ia haere ana.
e
fare haava raa,
ei
e
hoe taata i ite ra e ore e
tia ia ia tahioo adu;
adu;
e ra
reira mau ihora,
e no
Toopiti taata i te ite ra, e tootoru ra
ia duu adu te hoo.
e
maitaihia te hara, a
taua taata i haavahia ra,
i tona hoo;
duu mai
adu i te feia
haere atoa te feia iite ra, e na
e
toa.)
Peneiae ia tubu
—
eiaha roa te feia i riri ra e tahoo
ratou e haava; e ia itea
no
ia oti roa te vahi
hoo na ai tana utua,
adu ai te taata haava
ia Haava ra.
te Haapao ra
No
feia haava ra,
te
faaea
(E tabula faaiteraa i te ioa o the mau haava
e
i
e
maite tana parau ino e maitai rca'i.
na
hamani ino maira,
ui adu
a, e
ra,
faaite adu teienei utua i te taata i haavare
e
ia hoo
XVII.
te
rohirohi
e ua
ia oti i te haavahia ra a duu
XVI.
faatina noa
pohe hoi i te porori; eiaha hoi e
a
ei tehoe mahana du a a vaere faahou
ia;
i
taata e vaere ra, eiaha e
hui raatira i te maa na taua
haniani ino adu,
e
ia. E horoa adu
hapahia ra, tei a ratouiho ia i te rave a rave
hoi te
e
taua taata no ratou
a
:
e
—
E teienei ture i
piahia ia i nia i te pou o te mau
Tahiti nei e Moorea toa
eiaha
roa
faatupuhia e
hoi, ia itea paatoahia
ei toe.
PRINTED AT THE MISSION
PRESS,
1819
Na Tona Hanahana
la
ora
na
Teie
oe
Napoléon III. Emepera
amuri
e
mai
nei
to Farani.
tu i te Atua mau! E te Emepera e!
noa
te
no
pahono
parau
To
a
oe
Hanahana i te
na
mau
atu
iana,
no
te haapao raa o te Hau i te mau fenua o te Hau Tamaru nei, e
raa
hoi
te
mau
o
Aita
ê
raa
e
te
i
'tu,
nei
maitai
ta’u
i
au
mai
parau
te
hoi
mea
Tamaru,
e
te
mai
e
ia'u
e
papai i te
e
Auaha
te
rii te
e,
teienei
ra,
hia
mai
te
e
faatia
faaue
Te
raa
au
papu
nei
a'e i
raro
Emepera
patoi i te
te faahoi
Auaha
o
i te
mau
faahuru
mau
faufaa
mea
te ohipa faatia i
no
te
ore,
mau
au
mau
haamaramarama
parau
a
oe
Hanahana,
ta'u Tamaru
i teie tau i mûri nei, mai te
i
peapea
opua,
o
ua
mea e,
teie tau i mûri nei,
parau
Comte de
hia mai
ra
la Roncière,
au
i taua
parau
i te
vau
e
oe na
patoi
ua
papai
mai te
mau
mea
Ture
e,
te
o
tao anoano
ua
'toa i
nana
haava i tono hia mai e To
turai nei
mana
--
te mau Faaue raa te faahuruê
mau
To
—
te
ra
te
e
parau
mai
Hanahana,
ra,
e
ma
te amui
Emepera api, te Tomana rahi manua ra o M de Jouslard,
te
haapao
i tte haamana
mana no
pure
peapea
tupu rii
ua
te
o
parau
I
patoi faahou
ua
i tei reira ei
patoi i hapono atu
i te
au
ê na'u tei teira i
ere
hia
atoa
au
tau haapao raa mai tahito mai â
o
papai a'u i to'u ioa i
Hau
nei
roa
fenua nei, e te hinaaro e ia faatia hia mai e
te
o
hoi e, ua tupu
mea
Mai
ua
te Emepera e, i faatia noa mai i te
e
reira, te faariro
no
au,
huru ia
e/o te
Mai te
na
pahono,
riro i te maitai te fenua i tei reira
e
rahi,
e
raa.
parau
e
nei
atoa
manao
Taua
ua
na
te faatere
no
raa.
Te
e
oe
hia
faahoi
haava
ta
ra
ani
ohipa haava
ta'u i ani
parau
raa
raa
tahito
hia
o
na
roto i te faaue raa no te 8 Titema,
te mau ohipa haava raa, mai te au i ta oe
te 18 no Atete 1868
i te Atua ia haamaitai mai oia e ia faaora i To oe na Hanahana
i te Emepera vahiné, i te
Tamaiti Emepera
e
i te fetii taatoa hoi o te Emepera.
Tahiti, te 13 Titema 1869
Pômare
POMARE
VAHINE
ARII
NO
TAHITI
E
MOREA
Fait partie de 'O te reo o na Pōmare e rua = Letters from Pomare, king of Otaheite (1807-1869)