Koenig_Pomare_letters.pdf
- extracted text
-
(0
O
MA
TE
REO
POMARE E
Ralph
Te
qaRdncr WHITE
pare Vôna'a prejs
1-1-1985
RUA
LETTER
POM AME,
KING- OF OTAHEITE,
MISSIONARY SOCIETY.
IPoMARE, the King of Otuheito, who haa long been in the habit of visiting,
conversing with, the British Missionaries at Matuvai, in that island, lias
assiduously applied himself, for a considerable time, under their direction, to attain the art,
and. familiarly
length he has acquired.
sent to Pomarc by the Directors of the Missionary Society,
the Missionaries carefully translated it, and laid it before him. The following answer, in
the Taheitan language, was composed entirely by himself; it was then translated by
Missionaries into English, which translation was copied by the King.
of writing, which at
A letter having been
the
The Fac Simile
annexed, is an exact copy of his English letter,
and may he
considered as a literary curiosity.
The Letter in the Tahcitan Language.
(COPY.)
Matavae,
EHOAMA,
Tahetk, January 1st, 1807.
Eaofana u to it chontnu etc
uohoraa cte ferma, e
nee etc fennii pnrau eno ne.e etc
faapee: ra.mae etc fenua eeno nee ete ferma niaatnaa
fehud'ete" ore etc' peu 'nmetiitue, etc ferma cte ore etc Atua man ncc,
fete
etc fenua haapuo ata
Jehovah.
cto utou tere, cto utou
henaaro. LTatea routu eau ; uaten varu vdu en na ca Oro hopoe maorc Oca e Racatea.
nee.
hoe
tou
Eaorana utou choama, eaora hoc au, Eaora
ta
ca
Ehoama. Tcee tfiu paruu en utou, eta utou pnrau eta mao nn,
Ehoamn.
Ua faaroo maorc ou, c-ta utou parmi.
Ehoama.
Tcee hoe tou hennara.
E faatca mac hoe utou c ton henaaro, c fna-
Ehoama, Homao lioe te
Pcrctanc. Ehoama, Iloinae
hoe te pupuhe ea rahe e te Powder ca rahe hoe, e fenuà ta mac rahe to rnatou.
Ea polie au
aeta Ooutou taua e Tuhctc nee, ealia utou e fnno mac ea pohe an.
Fenua haa pao nta
Tahete
eaha utou e fano mae ea pohe au cte mac. Tcee hoe tc talic henaaro ou, e
rahe, e tc vahene, e tc tainaetete.
matou, ebanpee hoe rnatou etc peu no
tono mae hoe utou etc Taota en
ta oa ree, e te Ahu no
nee
fuponomac utou e te ta oa ree eiha e too te pen
ree no Bretnnc.
E fapono mac utou.
te Paper, o te Ink, c te Peu, carnlic non mae te peu,
te peu te peu ree eaha roa etoe tc peu rec no te ta parmi.
Ehoama.
Terarn, tera roa tu tau pnrau ca utou na, Eto utou licnnnro etc lianpee
Tahetc nee. Untca roiitu cil. eûu, te liiiru nca e mu ran olio aeta coin mnetne, o moa
mactuc hoe te na te re, uatca roa ea u, lia l'na rue tc peu eno roatu.
Tau parmi ruait te na
ene te parau haa vare c parmi man roatu tc na.
Terarn roara ua hope tau paru.
Ehoama.
Eta mae utou ete parmi ea ete hoc au c ta utou parmi.
Homae hoe tc peu rec no tc ta parmi, c
ea
e
Eaorana utou ehoama, ea oni hoe nu.
Eaora toa hot? ta tou ea,
Jéhovah.
Pom An K Eaiif.i-: no
Na
te mnu hoa nou,
na
Missionary Society,
Tec London'.
Sold dy
Williams and Smith, Stationers' Court.
Price Threepence.
Tahete.
©
Matavae,
Tahete,
1st, 1807
January
hoe utou
mae
£
HOA
MA,
taata
Eaorana utou
e
hoama etc
etc
fenua, c etc
faapee
ra
mae
fenua
eeno
nee
fenua
maamaa
fenua parau
ete
fenua
etc
peu
etc
fenua
etc
utou
c
eaora
hoe au,
tatou
ea
£ hoama.
ea
utou
parau
to
Ua
e
utou
tea vafu vaü
e
hopoe
maore
maore
te
te
pupuhe
ua
tea
roa
ea
u,
ua
te
Powder
faa
te
peu
au,
hoama.
roo
hoe
rue
Tau
roatu.
te
na
Tahete
e
eno
te
parau
£
hoe
Teee
ou,
e
utou e
te
tahe
te
utou
hoe
pohe au ete
ete
au
te
te
Paper,
Pen,
ora
te peu
peu
ree,
te
£
faatea
toe
hoe utou
e
tou
ta
te
e
parau.
_
te
eaha roa e
peu
ta utou
utou
e
hoamaj
hoe au.
Eaora
toa
hoe
tatou
ree no
POMARE
£aree no
te
e
earahe noa mae
peu,
ete
ea,
ree
te Ink,
c
e
ea
Jehovah.
peu
ta parau,
ta mae
parau
Eaorana
ea
£
Brctane.
no
£
hoama.
parau.
fapono
taoa
parau mau
parau.
ata Tahete
fano
e
re,
parau mau
ene
e
fapono màe utou.
te
Teee
to matou.
Homae hoe
ta utou
e
fenua
e
pohe au. Fenua
ea
ree
tou henaaro.
mae
na
eaha utou e
mae
parau.
£
te
reé, eàha e toe te peu
faa
raea
maetae hoe
eaha utou e fano
henaaro
Oea
e
tau
mae.
ea
maetae,
aeta
hope
no
Ua
ete
eho
ua
ta
na
mutaa
roara
mae
ua
i
huru
te
Terara
taü
Raeatea.
£ hoama.
e
peu
edu,
ea
tea
Ua
nee.
na.
nee
ea
Tahete
ea
te
Jehovah.
eau;
haapee
roatu
pao
henaaro.
ete
outou taua
haa
ta mae
henaaro
haavare
Eaora
e
utou
Eapohe au aeta 0
nee,
ta utou tere,
tea roatu
Oro
hoe
Homae
ea
Teee
£to
£ hoama.
no'Peretane.
mae
utou,
parau
c
ete
taimae rahe
hoa ma,
na.
aea
hoe,
Eaorana
utou
ea
haapee
rahe
nee.
parau
e
ea
ata
tau
matou,
hoe matou
Terara,
tu
roatu
maetatae,
nee,
roa
te Abu
e
mau
tera
e
rahe
ore
hoama.
ree,
ea
fenua haapao
e
ete
nee
etc
na,
no
etc
eno
ete
te
e
Homae hoe te
ore
ete Atua
hoe
rahe,
ea
£ hoama,
taoa
nee
etc
ete
vahene, c te tamaetete,
nohoraa
£
henaaro, e faatono
te
Tahete.
Na
te
mau
hoa nou,
nâ Missionary Society,
Tee
London.
Mâtâvai, Tahiti, (1 Tenuare), 1807
E hoa mâ,
'la
i
te
fenua
’ite 'ore i
'i'ino nei,
te
'atâ nei. 'la
E
tere,
'ütou,
na
ora
i te fenua ma'ama'a nei,
i te fa'api'i ra'a mai
e
'ino nei, i
te fenua parau
te fenua
ha'apa'o
te fenua
'ûtou, e hoa mâ, 'ia ora ho’i au, 'ia ora ho'i tâtou i à Iehôva.
na
'u
mâ, Teie tà
hoa
i
te fenua,
maitata'i, i te fenua 'ite 'ore i te Atua mau nei, i
peu
ora
hoa mâ, i te nohora'a i
e
parau
'e tô 'ütou hina'aro. 'ua ti'a
i â 'ütou, i tâ 'ûtou
atu i à
roa
parau
i tâ mai
’u; 'ua ti'avaru
na,
i à
vau
'e tâ 'ütou
i â 'Oro,
na,
hôpoi maori 'oia i Ra'iâtea.
E hoa mâ,
'ua fa'aro'o maori au i tâ 'ütou parau. E hoa mâ. Teie ho'i tô 'u hina'aro
E
fa'ati'a mai ho'i 'ütou i
'e
te
e
ha'api'i ho'i mâtou i te
te
Powder 'ia rahi
i
e
'ütou i
fano mai
te
i
hoa
fenua tama'i rahi tô mâtou.
e
te
ta'ata 'ia rahi,
-
mâ,
'la pohe
au
'ïaha
i te ma'i. Teie ho'i te tahi hina'aro
o
'u,
e
'ïaha
fapono mai
ri'i nô Bretâne. E fâpono mai 'ütou. Hômai
toe
te
peu
parau,
'e
te Paper,
e
'e
'aita o 'outou tau’a
au,
fano mai 'ia pohe au. Fenua ha'apa'o 'atâ Tahiti neî,
e
ri'i nô te tâ
peu
'e te Ink, 'e
te Pen,
'ia rahi
noa
mai
ri'i, 'ïaha rooa e toe te peu ri'i nô te tâ parau.
te peu
tïrârâ,
terâ
roa
atu
tâ 'u parau i
â
'ütou
na.
'E tô 'ütou hina'aro
ha'api'i i à Tahiti nei. ’Ua ti'a roa atu iia i â 'u, te huru â ia i müta'a iho, 'aita
'ite maita'i,
'ino
fa'atono mai ho'i 'ütou i
nô Peretâne. E hoa mâ. Hômai i te pupuhi 'ia rahi,
peu
'ia pohe
tao'a ri'i,
te peu, te peu
E
ho'i,
'ïaha 'ütou
nei,
ho'i i te
i te
e
vahiné, 'e te tamaiti iti. E hoa mâ, Hômai ho'i i te tao'a ri'i, 'e te 'ahu nô màtou,
Tahiti
'ütou
'u hina'aro,
tô
roa
atu.
tënâ. Tïrârâ
e
mea
Tâ
'u
roa ra,
maita'i ho'i tënâ tere, 'ua ti'a
parau
mau
roa
tënâ, e 'ene i te parau
i â 'u, 'ua fa'aru'e i te
ha'avare,
e
parau mau
'ua hope tâ 'u parau.
E hoa mâ. E tà mai
'ûtou i te parau 'ia 'ite ho'i au i tâ 'ütou parau.
'la ora na 'ütou,
hoa mâ, 'ia ora ho'i
e
au.
'la ora ato'a ho'i tâtou i â
Iehova.
PÔMARE
e
ari'i nô Tahiti.
'
Nâ
te
mau
nâ Missionary
hoa nô
Society,
Tei London.
'u,
roa
peu
atu
(6
'Âtopa 1819 - pâpa'i hia e Pômare II)
no
»
ra
Fa'atere
atu
Marae-aro
mâ,
mei'a pu'a,
:
e
i
Cita,
i
reira màtou.
e
'itea
maha râ'au. E
ei Te-ava-rua
te
fâtata atu
e
rahi
mea
i
poveu
te
ta'ata
'amu, haere mai
te
ato'a mata'eina'a i
noa
hau
ia.
roa
'ô rnai
(Nâ
te hui
e
te reira
'ore
aroha i à màtou. E roa'a atu
ra
Ria
va'a mai i Te-ava-rua: '0 Te-fânau'apii
Moe-hau
a
roa
e
ra'atira:. ) Tei â 'oe at
na
e
Ra'ivavae nei; nà 'oe tei fenua; nà 'ô atu à
vau
e
fa'a'ite i
roa
Te-a'o
0
tà
màtou
e
ti'i i
e
pparau;
teie ana'e te
ra'atira
hui
te
ra
0
:
'ua ti'a ato'a ia i à mâtou,
fa'ahau hia,
Te-mo'opuna
vau
:
tae mai na
e
'oe, 'ua
i te
parau
teie tô 'u tere i hoe mai
Tono atu
0
e
ho'i te hau, nà 'oe
ânei teie nei tama'i,
parau.
toru ra mata'eina'a
e
Nà-ra'i
e
ra vau
e
nâ
'ô mai
na
ra “ràtou,
i â Tamari'i mâ râua
haere mai, tei ni'a i
te
i Fatu-tuhi, haere atu ra râua e Velock,. tae mai ra taua hui ra'atira ra.
pare
ra'atira rarahi ia,
hui
Nà
ra'atira ho'i ia te
ta'ata
mau
'0 Nâ-ra'i atu â 'e '0 Aru, Aru
ra
atu ra vau i
à râtou
'ô mai
Nâ
:
E
e
hui
a
Moehau. Nà 'ô
fa'ahau roa i tà 'outou tama'i.
râtou
ra
'e '0 Mâu,
ia i Nâ-ra'i. Ruru mâite a'e ra taua hui ra'atira
paraparau
Nà-ra'i 'e tô Te-fânau-'àpï 'e tô 'Âti-rona 'e tô Te-mo'opuna
tô
ra,
'outou, 'ua hau mai
hô'e;
te
'oe
i
vau
i
'aore
mei'a
pae
e
reira â, e mea rahi
hau
â
e
tô 'amu;
i
hui ra'atira
ra
'a hiri '0 màtou ana'e,
ia;
hoe mai
te tau;
màtou, hopoi ato'a atu ra i te pupuhi
te
i Te-ava-rua. Parau at
'ua hau
ra
Ria
ra
hô'e, 'o 'Âti-rona te hô'e, '0 Mo'opuna
Ce tô na
ra
'amu
tê
:
te
mai
to'a, tü ihora i
pae
Mâhanàtoa; tïpae at ra mâtou i reira; ro'ohia atu tô Ra'ivavai,
or
’Âtiorara
ruru
te
hoe atu
roa,
nô
i
i
ra
'ei Ota mai ràtou i te mâ'a nâ’u, hô'e pua'a, hô'e i'a,
e
E
mâtou
ra
:
'ua ti'a
ia;
roa
'aore
a
màtou parau;
tei â 'oe ana'e
na
te parau.
Nâ 'ô atu ra vau :
'outou i tô 'u
tere
’a fa'i
au
i
te
'u,
e
ai
atu
'Ua maita'i
i ho'i mai ai
i â 'outou ra,
mâ'a nà mâtou
:
e
au
roa
i 'ô nei,
'e
i te fare
o
te
peu
Mataa te
vau
i à
'ia ruru ato'a mai tô Ra'ivavae nei ta'ata
ti'a i â 'outou,
e
maita'i ai. 'Âfa'i mai ra Tahuhuiatama
tiee te mâ'a 'e te pota;
piti, 'â piti ato'a ruru, e pauri te
ra'a mai
'la po'ipo'i 'a fa'a'ite atu
atu ra.
'âfa'i mai
ra
Marae-ano i te aho nâ
i'oa o te 'ahu, e rave rahi te tao'a i te hopoi
ri'i ho'i i te fa'ahoa ra'a i teie 'âru'i. Haere atu ra màtou i roto
ta'oto ra'a, 'e taua hui ra'atira ato'a ra ho'i.
('O te mahana maha ia, i te hitu nô 'Âtete.)
re'a
màtou
Haere
atu
ra
e
tae
atu ra
roa,
i Fara papa ra ga e
Te-vihi,
e
rave
i Te-ava-rua.
e
màta'ita'i haere i te fenua i piha'i iho â; 'aore i haere
màtou i
ni'a i te Mouga herani, màta'ita'i
noa atu na
màtou
'Âti-rona ato'a, màta'ita'i iho ra ho'i màtou i Te-vihi, 'e teie vâhi
rahi te haere ra'a te 'arioi i taua
ti'a ra. ’E roa ho'i, mai ru'i màtou
'Atopa 1819
(Pômare II,
râtou
'E
roa,
i
te
tere
'e
hui
i hoe mai ai
au
Atua.
i
â
mât ou;
'outou
'ei
â
'ô
ana'e iho
'ô
e
nâ
e
rahi
mai
i
'outou nei
:
e
hoe mai nei
i
'u
:
E aha
râtou
â
te
tâ
râtou
hë.
tâ
te
au
e
fa'a'ite i
parau
a
te Atua ? E fa'a'ite mai
ra'atira
taua hui
ra
ia
â
E
i
vau
â
râtou
ra'atira
hui
parau
ra
ra
i
mâ'a.
mahihini
Tei
:
i
tamari'i
'â haere mai
'E
'ore,
roa,
ra
'ua hau
:
màta'ita'i haere i
tê
a
'oe
a
te
bure
i
parau
'ino nô râtou e fa'aru'e
'ua parau mai
roa,
e
Ta'uhu
ra
:
Tei
mau
aumu
ra
i
te
tioa.
mahi. Nâ 'ô atu
(Nâ Pômare II i
pâpa'i.)
iho
e
'ore
atu
ânei
fenua,
'ore
E
parau.
'itea
e
atu
Parau
te
parau;
te rahi ia o tâ râtou parau. E iti te parau,
-
hoe mai
roa
te
'outou, 'ia ti'a maita'i i (a 'outou.
â
e
!ai
'ore ho'i
e
Captain Lewis i üta nei,
ra
Cap. Lewis i tai.
'e 'ua
Nâ
'ô mai
ra
vau
ra
'Ua
e
ra,
e
'ore
roa,
ro'ohia atu
i
'u
â
'Â 'amu.
:
E
Pâ e,
roa
ra
rave
parau
tama'i nei. Nâ 'ô mai
râtou
mâtou ana'e
:
i te mâ'a,
vave
ra
tâ
'oe i fa'ahau i ’hau ai. 'À hiri '0
mau
'E
raro.
tâ râtou
hè, hï, hô, hü
:
fenua ta'ata pôiri
ra'atira
vau,
Teie te
;
ha'avare, 'eiaha ho'i 'outou
e
râtou i te reira parau, i te parau i taua vârua
hui
ra
i à râtou
te parau
fa'aru'e ia, 'eiaha roa ia e ha'amau hia mai, e ha'avare
i
atu
vau
'outou i
â
'u
Teie tô
:
e
ho'o ra'a i teienei mahana. Ho'i
nà
i â râtou
'ino a'e ra,
mâtou
roa;
vau
vahine,
te
'eiâ, 'eiaha
taua
ra
à
atu
parau
Ra'ivavae:
o
e
ra
atu
te
taua
'Ua
ta'ata ato'a
te
ra
Të huru mata'uta'u nei â ia màtou i te vârua 'ino.
te parau.
Nà
mai
roa
rahi te ta'ata, mai ni'a mai
mea
tama'i, 'eiaha
Pi'o ana'e atu
'oe
i â
ra
vârua
mau
ia. Fa'aro'o mai
ra.
ruru
e
nâ màtou e fa'aro'o atu. Nà 'ô atu ra
'Eiaha
Atua.
e
Nâ-ra'i,
o
ra'atira ato'a ho'i.
Nà'ô mai
te
tahi mo'opuna
ra
i Fatu-tuhi;
te
a
tô
haere mai
pare
tamari'i
te
2 - )
-
e
ia
ra
e
â 'u
e
'amu
rahi tâ
atu ra vau
:
'Ua hau
hau. Haere
e
i naha tere
to'otoru
e
mahi,
hia
No te horoa noa
te Atua ei Arii no TAHITI, MOOREA, e
iaorana outou i te Atua mau ra.
aroha mai iana ra,
oia i
ia tatou nei. Ua mau tatou i
tana parau
ei
ora
te
parau
Te hinaaro nei matou ia
tatou.
no
haerea i
No te
I.
ia
taparahi
arii epiti;
na
ra,
ei taoa
No te Eia.
—
Ia eia te taata i te buaa hoe ra,
e na
e ae;
ia
epiti, na te
taata
ei ruru ia piti
buaa ra, ei vaa tipae piti, na te
ana
aore
arii hoi te hoe; aore te ruru
reira atoa te hoo mai i te mau taoa atoa
ia maha mai
epiti,
te feia taoa a
na
a
ta te eia ia hopoi mai ei hoo,
te arii a hoi epiti; e aore ana taoa
i eiahia eana
eaore anae ia, na te arii tona fenua atira oia i te
haere oia e faaapu i te fenua o taua taata
te
taoa ra,
ea
ra
ori haere
arii ra,
ua
noa
feia haava
TTT,
e pau
ai
e
atau noa du;
ra
,
No
e
ia faahoihia mai e te
faaite adu ta te taata eia utua ia
na
haava e parau
hoo na
ino.
te Buaa.
—
la tomo ra te buaa i roto
ihora te maa i taua buaa ra,
maitai raa,
e
faahoihia ia, aore i faahoi ra, ore noa du a ia; na
maite tana parau
i te aua
ehio ra taua aua ra i te
te feia haava e hio e; e aua maitai ra, na te
adu i te taata buaa ra i te
te buaa ra ia e
maa
iho, e te taata atoa hoi
hopoi mai ei hoo, na te taata buaa
nei ia eiahia ra,
ra,
tei ore i fanau ra, aore te medua
e
te taata buaa te hoe, na te
ae,
te
Ia taparahi te feia medua
hoe, na te arii te hoe; aore te vaa ra,
buaa te
e
TAHITI.
i te taata ra, e pohe anae ia.
noa
maha mai ana ia
-ra,
ia au maite to tatou
faaite adu ai matou ia
—
te fetii, aore ia o te taata e
H.
na
taparahi taata.
tamarii fanau api ra,
o
ra,
a
NO
TURE
E
te
haapao maite tatou i
taua i faaue maira. No te mea ra
te feia mau o te Atua ra,
tei reira parau
teienei.
outou i
i
Atua ia tatou nei i haapono mai ai
te aroha rahi mai o te
No
te
pihaiho, &c. &c. &c. e tona mau taata atoa e
fenus atoa i
raau
e
rii i pau ra,
hoo, na taua taata nana
hopoi adu te hoo, ia faito
nana
feia
maite atoa i taua
atoa hoi e ana te vahi i
parari ra. E e
TP
f
aua
ino ra,
rave
buaa, eiaha ia
fati
t
ihora te
avae,
e
buaa
ia faito
tana
atoa te
hoadu ei
e
taata
hoi
i
hoo;
te
ohipa,
F.
No
te
vetahi
e
tana utua.
ra,
taata ra,
te
na
du ia.
utua
e
eia.
e
eia atoa ia,
E te
taata toa
taata taoa ra,
hoi tehoe
i
ra
ite
ua
aore
aéra
ra
eiahia
hoi
e
eia atoa hoi ia,
e
taua taoa
nana
eiaha ia
taua taoa
ra
te
Hoo.
ra,
moe
ra,
ra,
faahoi
e
homai tehoe taoa
e
faahoohia,
e
i tehoe
moe
faahoi
e
noa
ite hoi oia i te
ua
eia atoa ia, ia faito atoa tona
e
i
tana,
e
ore
ra
itea ai te
te
ino i
ino i
te taata i te taoa ra,
ra
tia maitai
e
iti
roaroa
ravehia ia
e
la hoo
—
faahoihia maira,
ore
ra,
eia.
te
eiaha ia
e
te taoa
ra
taoa maitai
e
e'taoa ino ra,
maitai meine te hoo raa,
itea
la itea
—
aore
tana utua.
o
ite hoi oia i te fatu
moe.
te
faaite
e
huna i te taoa i
taoa eiahia,
e
ua
No
taoa i
e,
ae
mai ta te eia atoa
e
e
e
te taata i te taoa ra,
ra
tehoe taata
a
nana
rave na
te feia haava
na
la eia
—
hunahia ihora hoi eana,
e
e
tiavaru ia.
hoi te huru
ra
la hunahia
ei taoa
e
No te taoa
ite;
ra,
ei ohipa tana
ra;
V.
adu ia i te
te taata
aita oia i hopoi mai i te hoo,
ite hoi oia
ua
na
taoa eia tei hoohia adu iana ra,
e
ta te eia toa
fatu,
hoi ia,
e
paruparu
e
Taoa
huna ihora,
te huru i
te buaa
aore
e
ra,
imi oia i te hoe
e
hopoi adu ai
a
maira, hoo adura i te taoa
oia i fai,
iti
ra nana,
taparahihia
i
hoi taua taata e,
*
rahi,
aore
ohipa ei hoo;
rave
noaa
mai
e
te buaa i
nana
adu tana
e
te taata i taparahi
rave
ai te maa-i: te'1
a pau
ia taparahihia hoi te buaa,
e
buaa i taparahihia eana ra;
te
t
te buaa i roto,
o noa
hoohia. E ia taora te taata i te buaa
e
ihora,
e
e
2
aéra,
ia hinaaro
roa
ia hinaaro
tei anaiho i te
te hoo
raa
taua taoa ra,
ra,
e
adura
e
faahoi faahou maira hoi,
ua
:
hopoi
aéra,
ia
rave
ia tae
a
ra
ra
rave
te
taata
ia. Ei taoa
i te utuafare
tia ia ia faahoi; te ino
e
ra
g
iitea i te hoo
e
ra
faahoi adura i
i
e
taoa ra,
i hinaaro
)
J
e
haamere
ra,
hopoi adura i te utuafare
e
te taata taoa ra,
pohe i te mai
maira,
»
raa
ra,
na
hopoi i te taata
a
faahoi ia,
hoi te
noa
rave
du i
e
vetahi
nana
e
eiaha ia
te hoo ra,
a rave
ta vetahi
e
ra
nana
aore
ia
e
e
hoo
na
faahoi taua
te taata hoe iite,
ia. Eiaha ra te feia hoo
hoo raa,
ai,
ravehia. Te taata
i hopoi i tana hoo,
tia ia ia faahoi
ra,
e
ma re
e mea
ore
ino ia, eiaha
ra
TP 4
te etehuhu
ra,
teienei Tare
i
ra,
o
anaanateurumea ra,
e
te faaore hoi i
te hui arii
e
te hui raatira i
faatubuhia
e
te fenua nei ra; te taata ra ia na reira ra, e tiavaru ia,
f
eiaha
ia taata
e
faatiahia adu.
atira ia;
e
aore
roa
la faahoihia maira
te
e
i faahoihia mai
e
te arii
(E ture taata pohe teienei ture,
na reira
eiaha ra tatou e na reira.)
e
pohe te taata ia
arii ra,
du
ia.
a
ra,
ore noa
—
K.
ra.
—
E ore is
e
tia
toopiti vahiné 1 te tane hoe ra, e ia piti hoi tane i te
ia ta
vahiné hoe
ra
toopiti hoe Tane
No te Vahiné
ra,
e
ia
ore
taata toopiti ana
te
au
e
i to te ture nei haapao raa. Area
vahiné mai te etene raa mai
a,
eiaha ia
e parauhia du, e vaiho noa du ia, e ore te ture e hapa i tei
j
reira;
oia
e
area ra
ia pohe tehoe vahiné ra, te ora ra tehoe, eiaha
ta toopiti
tana vahiné
i te
eiaha ia oia
e
etene
raa
ra,
Te taata
—
i mairi
taoto adura i tehoe vahiné e ra,
i mairi tahito ra,
hoi i tana tane i mairi
e
ra
eiaha
tahito i te etene
raa
ra.
XE.
taira Vahiné
No te
tara tane i tehoe- vahiné e ra,
adura i
te
e
faahou i te vahiné
hoi
toa hoi te vahiné
toa
tahito.
No te Vahiné mairi
X.
*
faahou i reira.
taua tane
nana
taoto i tehoe tane
e
e
ra,
te tara Tane.
riri
faarue
e
ra,
e
la
rave
ra
te
te vahiné mau ra, faarue
aéra
noa
—
du ia; i hinaaro oia i
taoto noa du ia. Eiaha ra taua tane
i harahia ra e taoto i te vahiné e, e parahi noa oia, ia pohe ra
taua vahiné nana i hamani ino ra, i reira oia e tia'i ia taoto
l
i
tevahine
aéra
e.
tane
te
0 te vahiné hoi
mau
ra,
tei ravehia
e
ra,
riri
faarue adura i taua vahiné nana ra, e
faarue
taoto
du
ia, i hinaaro oia i te taoto i tehoe vahiné e ra, e
noa
du
ia; eiaha
parahi
noa
reira oia
e
e
taua vahiné i harahia ra e taoto
ra
i
tia'i ia taoto i tehoe tane “e.
feia haava ra,
te vahiné
aore
e
,
aore
nana
i
rave
taata nana
oia i aufau mai i te taoa
i hopoi mai te hoo, eiaha roa
i taua vahiné
tera te
ia rahi, e hopoi tia
ratou ia e hopoi tia, du i te
i rave-hia ra,
maitatai ra,
ei hoo
na
i
Na te feia haava ra
taata i rave i taua vahiné ra utua;
faaite adu ta te
te
i te tane e,
oia; ia pohe ra taua tane nana i hamani ino ra,
utua, e aufau mai oia i te taoa maitatai ra
)
e
noa
e
*
vetahi
ra.
i taoa rii toe,
reira te feia hoo ore i ta vetahi e ra hoo raa,
e
na
e
haamere,
ohipa i te Sabati ra,
te
i te Sabati.
0 te ohipa tia ore ra
eiaha
mai te tarai
vaa
te
ra,
o
te tia ia ia rave;
te faaapu ra,
e
te
te
e
ei faaroo
Atua,
ihora te
mau e
tia'i ia haere; eiaha i tere e, te taa
tere mau,
Atua,
eiaha ia,
rnaa
ra
a
haere ai
te
taata i
te
adu,
eiaha
e na
na
te arii;
maro
e
ao
e
rave
i te Sabati; i hinaaro
i te oromedua ra e faaroo i te parau a
te
I
ohipa atoa
mau
roa
i te vahi
haere
la rave ra te taata
ra,
ia vaiho
nei; eiaha hoi e ori haere i te vahi roa
i
—
hara rahi roa ia i mua i te aro o
e
te Atua.
ra
ihora
maitai ia.
e mea
YŒ. No te haapao ore
i
na raua
e
haavare raa te tere faaroo i te parau a
e mea
ino ia; i hinaaro i te haere ei te tnahana
i pihaiho
na
rave
i te oromedua ra,
i teienei
reira,
e aore
mau
e mea
maitai ia.
ohipa i faaorehia nei,
i faaroo ra, ei ohipa tana
te feia haava ra e faaite adu te huru o
taua ohipa.
ME.
—
Area ra ia faatubu te taata i te
ia fafau raro haere ra, ia taamu haere i te patu ra,
tamai ra,
te
te Aitamai.
No
arapofai
te hufa papai ra, te marotairi ra, te hiemateoa
ra,
riirii ra, te
ra,
te orerotitia ra, te taata mutarnuta ra, te reo
moe
apaapa ra,
ra,
te niho aati ra, te tiaouou ra, te. puhiatiroto ra,
te faaitoito ra, te pioi aau ra, te
marneamata-1ahuri ra,
tiarauti ra,
rohi ra,
papai uru vaa ra,
te haere po ra, te arihi raro ra, te hee ra, te
te faoputii
ra,
te faauruai upoo ra, te tarai mania ra,
te faatomo hau ra, te vavahi vaa ra, te tuatinana ra,
ra,
te fautara fare ra, te havivo parau ra,
hahae haapora ra,
tihemauriora ra,
ra,
ra,
ohueraai ra,
papauri
e
atinoi ra,
ra,
te faarue honoa ra, te hohore apaa ra, te
te pitoa fenua ra, te urutanu rua ra, te putii=
te tahitohito ra, te ahitahu-tahu ra, te
tapoipoi
te
te haavarea
te tabu taura ra, te
te raehiehie ra, te mata faaneneva ra, te
taaie ra,
te
te hopoi pute ra, te mata huira ra, te
paparia hoai ra, te taata tuiao orero ra, te
te
mata arnoamo
panaonao
ra,
reotairiiri
faaupaparia ra, te
te matamata taua ra, te ono ra, te
te opututaitetetete ra, te maere raufaina ra, te
te papatea ra, te moe anae ra, te rehovahaiti ra, te
te tarairetiapapa ra, te uhitiamoana ra,
te eterauaha
te aparuruaroa ra, te rama ra, te haiohaere noa ra, te
feai
TP
f
ra
faarue Tane e te faarue
No te
XŒ.
oia i
faaroo mai i te ao ra,
ao
te vahiné
reira oia
e
e
te huru
a
ia
tane aore roa e hapa ra, mai teia
aore: roa
ra
nana
e
maa na
taua raea i hamani
no
W.
e
faaau
No te
raa
hoi vahiné,
a
taua vahiné
inohia ra i haere ai, e tiavaru adu
vahiné e, e ore tei
Area ra taua vahiné i hamani inohia ra
eiaha roa oia e taoto i te
i te ture nei.
au
la ore ra
tana ra vahiné, ia haapohe adu i te
i te faaroo mai i te ao, e haere adura
aéra
—
adu te feia haava i taua tane ra, e
e ao
ia hinaaro oia i te tane
nei
i te Maa na te vahiné.
ore
rave
i te
rave
taua taata ra,
reira
te parau i tei reira.
o
i te porori,
vahiné
tiavaru adu ia, eiaha roa oia e
tia ia ia taoto noa du oia i te tane e. Te
No te
XOI.
te tane
e aore roa
tia'i ia taoto i te vahiné e. Area ra te vahiné
e
vahiné hoi ia faarue noa i te
toa nei
la faarue
ia pohe ra taua vahiné i faaruehia eana ra,
e;
i faarue ra,
nana
—
adu.iana ia taoto faahou oia i tana vahiné;
e
taoto i
Vahiné.
hape ra, e ao adu, na te feia
tane i tana vahiné aore roa e
te
haava
i
5
api
Faaipoipo
parau no
ra,
tei anaiho ia.
raa.
—
E mea te faaipoipo raa vahiné
te taata toopiti, ia hoe
tane e ia hoe
faaipoipo ai raua; eiaha ra ei tuane mau, e
ei
taata e ra, e tia
anae ia ia faaipoipo.
Na tehoe Missionary e faaipoipo; aore ia,
na te haava e faaipoipo.
E te feia e hinaaro i te faaipoipo ra,
e faaite adu ratou i tehoe Missionary;
e aore ia, e faaite adu
i tehoe haava. E na taua Missionary ra e faaite adu i te taata
atoa ia itea te maitai raa, peneiae hoi te vai adura te ino e
ore e
au ai raua ia faaipoipo,
e aore roa e ino ra, ei reira e
maitai ai ia faaipoipo: tera te ino, peneiae ua faarue taua
tuahine mau;
vahiné
fenua
ra
e
ra
area ra
ta te vaitaeae ra, e ta te
i tana tane i
tehoe fenua e ra,
haere adura i tehoe
ai,
ia e tia i to te
haa-vare faaipoipo
ture nei haapao
raa,
i
na
e
ore roa
reira hoi te tane ra, hoe
atoa ia huru
faaite adu ai te
Missionary i te taata toa, peneiae ua ite ratou i te hamani ino
raa taua na taata ra i tehoe fenua e ra,
e faaite adu i te Missionary
o
te
parau,mai teia toa nei a; no reira i
ei reira raua e ore e
faaipoipo ai; e aore e ino ra, ei reira e maitai ai ia faaipoipo.
Ei te mahana bure ruru ra a faaite adu ai te Missionary i taua
ra,
ia ite te Missionary i taua ino ra,
TP 6
ei reira oia nao adu ai i te taata toa, o mea e o mea,
parau ra,
e
te tane
ia
Missionary i taua tane ra
adu ai te
ei vahiné
vahiné
noa
Mai reira
hoi,
e
ra
mau
ai e —" E."
faaue faahou adura te Missionary i taua vahiné
ua
adu oia i te rima atau o te tane ra,
E
rave
a
a
ui adu ai iana
i teienei taata ei tane mau na oe;
oe
a nao
haapao maitai adu anei oe iana anae
e
rave
e
faaroo adu
anei oe iana, e, e haapao maitai adu anei oe iana anae ra e pohe
Ei reira taua vahiné
?"
du
noa
i
te
i
mua
e
papai to
e
maitai ai;
maite
aro
raua
parau
mai ai e—" E." E oti
te
parau
e
mau
ei vahiné
mau
te taata toa hoi." E na te Missionary
ioa i roto i te buka faaipoipo raa. E na reira
eiaha
roa
taoto huna noa, e mea ino ia; e bure
e
No
te Haavare
vavi haere
noa.
la haavare haere noa ra te taata
—
i te haavare tuhi ra, te haavare
noa ra,
mea
atoa
vavi haere
e
maile i te
roa
i tana vahi
e
aore
noa
te taata ra ia na reida ra,
ra;
e
te haavare taparahi taata ra, te haavare rave vahiné ra,
eia ra,
te
Atua
te
o
mau
maitai ai ia taoto i te vahiné.
e
XV.
e
a
teienei bue taata ei tane
toa ra—" Ua rido
i
ra
ia, ei reira taua Mis-sionary ra e parau adu ai i te taata
aéra
e
roa
haapao ei parau mau
e
hara rahi roa tana. la maha
vaere,
ia piti
rea aano e maa
tape
i te ea e vaerehia eana ra. E haavare iti ae, ia piti maile i te
roa
vaere
eiaha ia
ra,
e
ia
maile ia
ae
oia, hoe
vaere
e
oia, hoe
hoohia,
maa
e
aihere i taua
ea
e
ea
ra,
vahi i vaerehia te
ara
ra
te aano. E haavare iti roa
na
taua utua tirara ia. peneiae ia
e
rave
te taata nona taua
iriti faahou i te aihere, eiaha e
e
burumu niait e te feia no ratou taua
ia maitai maite,
e
faateitei robu i te
ei haaehaa na hiti, ia tahe tia te pape i na hiti ia roohia
te
ua
reida
e
e
o
i vaerehia ra,
faarue tauehia taua
ara,,
huru
E ia oti taua ea ra i te vaerehia e
hoo
ua
fenua i vaerehia ra,
*
a
haava noa ia; e ia oti i te haava ra,
ana.
taata i harahia ra,
tubu te
huru o te aano. E haavare iti iho, hoe
a
duu adu ia ia haere
te
*
ra,
" E rave a.oe i teienei
ia
—"
^
oe;
na
—
vahiné
du ?" Ei reira taua tane ra a parau mai
pohe
ra
adu oia i te rima atau o te
rave
e
ite. Na taua Missionary ra e faaue adu
te taata ei
atoa mai
haere
j
E ia tae i te mahana e faaipoipo ai ra,
ai ia taooto raua.
au
i
ei reira te taata toa e irai ai i te ino e ore e
taooto raua,
ra,
ia maro robu i te vahi e haerehia e te taata ra, ei
maitai ai te
ea.
Peneiae ia oto tona
fetii
ra,
i hinaaro
TP
ohipa a taua taata no ratou
haere atoa e rave i taua
ratou i te
i
(revised)
7
ia. E horoa adu
hapahia ra, tei a ratouiho ia i te rave a rave
haniani ino adu,
i
te
ahiahi
e
vaere
te
mau
haava
haere
noa
ra,
i
noa
du,
e vaere
a,
faaitehia dura i te vaerehia eana,
na
faatina noa
pohe hoi i te porori; eiaha hoi e
a
e ua
rohirohi ra,
tana utua
hara
te
ra
faaite adu teienei utua i te taata i haavare
e
ia oti i te haavahia ra a duu
ia hoo
adu ai te taata haava
maite tana parau ino e maitai rca'i.
na
XVI.
(E tabula faaiteraa i te ioa o the mau haava toa.)
XVII.
No
ra,
ia Haava ra. — Peneiae ia tubu
te Haapao ra
eiaha roa te feia i riri ra e tahoo
adu i te feia
afai maite taua hapa ra i mua i te aro o te
e
feia haava ra,
ratou e haava; e ia itea maitaihia te
ui adu
i
reira
no
te
ra
mau
e
na
fenua
o
iho a;
mau
ai;
haava faahou
taua taata i haavahia ra,
taata
e
i tona hoo;
duu mai
e
ia
tahoohia,
e
aore
hoi
roa
XVDI
.
Tefana toa
hoe taata i ite ra e ore e
e varu
e
mau
anae
ra,
te hui
fare
e
te
eiaha
e
E ato te fare
hoi; to Teoropaa
maha ei uta Teva e
e vau
haava
ia fare haava raa; e vau hoi Moorea
Ei roto i taua mau fare ra haava'i te
fare a.toa ra no te haava
mea e.
te Ture nei.
No
raatira i Tahiti nei,
haava raa toa i
taata toa nei,
TAHITI
—
maha ei tai Teva e maha ia fare
e
E haapao maite taua rnau
eiaha ei
XIX.
(Haava raa.)
ia toru ia fare haava raa.;
Teporionuu
hara atoa.
maitai ia tahoo
ia ati atoa Tahiti e Moorea toa
ia fare haava raa.
vau
tia'i
taita i ite ra, te pari vaha noa ra,
e
inaha ia faxe haava raa;
raa;
tonaiho haava
ia itea maitaihia te hara e
te Pare Haavaa ra.
No
ra
aratai adu ia tona ra fenua mau
duu adu ia ia haere ana.
e
fare haava raa,
ei
e
Toopiti taata i te ite ra, e tootoru ra hoi,
tia ia ia tahioo adu;
adu;
e ra
hara, a
reira mau ihora,
e no
haere atoa te feia iite ra, e na
e
ia duu adu te hoo.
e
faaea
ai a, e ia oti roa te vahi
i reira e hoo na ai tana utua,
hamani ino maira,
e
e
ei tehoe mahana du a a vaere faahou
ia;
i
taata e vaere ra, eiaha e
hui raatira i te maa na taua
hoi te
:
e
—
E teienei ture i
piahia ia i nia i te pou o te mau
Tahiti nei e Moorea toa
eiaha
roa
faatupuhia e
hoi, ia itea paatoahia
ei toe.
PRINTED AT THE MISSION
PRESS,
1819
Na Tona Hanahana
la
ora
na
Teie
oe
Napoléon III. Emepera no to Farani.
amuri
e
mai
nei
tu i te Atua mau! E te Emepera e!
noa
te
pahono
parau
To
a
oe
Hanahana i te
na
mau
atu
iana,
no
te haapao raa o te Hau i te mau fenua o te Hau Tamaru nei, e
raa
hoi
te
mau
o
Aita
ê
raa
e
te
haava
na
hia
'tu,
faahoi
atoa
nei
pahono,
parau
e
reira, te faariro
no
i
ta’u
mai
te
au
parau
manao
nei
au,
rahi,
Taua
maitai
e/o te
huru ia
Mai te
au
i tei reira ei
faahuru
mau
faufaa
mea
te ohipa faatia i
no
te
haamaramarama
parau
te
rii te
e,
peapea
tupu rii
ua
papai a'u i to'u ioa i
a
a'e i
raro
oe
Hanahana,
i
peapea
ta'u Tamaru
mea e,
teie tau i mûri nei,
te mau Faaue raa te faahuruê
hia mai
i te
ua
mai te
mea
Ture
ua
tao anoano
mai
e
ia'u
e
papai i te parau patoi i te mau haava i tono hia mai e To oe na Hanahana,
e
ere
Auaha
te
te
o
Emepera
I
teienei
ra,
te faahoi
hia
mai
e
te
Auaha
o
patoi faahou
au
i te
mau
faatia
e
ua
na
faaue
Te
raa
papu
pure
nei
te
e
au
o
ua
parau
Comte de
turai nei
au
ra
la Roncière,
i taua
parau
vau
nana
patoi
e
'toa i
ra,
e
parau
ma
te
o
mai
te amui
Emepera api, te Tomana rahi manua ra o M de Jouslard,
te
haapao
i tte haamana
mana no
ra
opua,
e,
mau
hia
e
mana
papai
Tamaru,
ua
mau
--
i teie tau i mûri nei, mai te
te
ê na'u tei teira i
To
Hau
atoa
ore,
—
tau haapao raa mai tahito mai â
o
hoi
mea
mau
fenua nei, e te hinaaro e ia faatia hia mai e
te
o
hoi e, ua tupu
mea
Mai
ua
nei
roa
patoi i hapono atu
i te
au
riro i te maitai te fenua i tei reira
e
te Emepera e, i faatia noa mai i te
e
raa.
Te
e
oe
ani
i
te faatere
no
ohipa haava raa.
ta
ra
ta'u i ani
parau
raa
raa
tahito
hia
o
na
roto i te faaue raa no te 8 Titema,
te mau ohipa haava raa, mai te au i ta oe
te 18 no Atete 1868
i te Atua ia haamaitai mai oia e ia faaora i To oe na Hanahana
i te Emepera vahiné, i te
Tamaiti Emepera e i te fetii taatoa hoi o te Emepera.
Tahiti, te 13 Titema 1869
Pômare
POMARE
VAHINE
ARII
NO
TAHITI
E
MOREA
<Sc<&-
/fa>
/*l-HPU
tx
'
^~/{2s 04
/ p
(// /g t'**<g/jt<Y*> 4
c* /$401, 0*
f
*fl9 '/»t<aiV •«.# i,
STctst
/ e*.41
t o»
A44 Ot)
^/g*4A4 CL * O
ScaJ
'Tata*
otSo*** OL> 7^0 0* ■** 4t. ^
j//Ot A Otc*J
/aAma
CK* <Xa<>
4.
S» S/dAtJ
^<*,4+4
T»
tfStjOcU Sot et*4jl>/t/Kc*., .
o
O'VtatAnJ
/^r/a /et /ai P.t
eu
.
A ,
*Sn 4L
4
/4« Sa
/Tel G*. a’ cX.4fm
%CM+ia‘ CM Sit-
Set <AjC, CA A, 4«^ • Ta *//et. 4 4 4' /4 <9** CMaa./
/#
OU/ /t 0
/»
/tear Tt* i ’A ///**« PïIoua /
e
/» StIolaa*
A
7
S&/tG/+fsf/.
Cu
fgj
)<*./Ôa/s>iC ///
.y
.
<Xsi44J
eot 00
*4a<j/
/» fa<*S,4A
0 .-Ut,
jb ot/t <*aa.> f^c* /*>-** x>, *■
<?1*4 OU
«*■
&
T>
<
/»^»«/»-«4« /Vor '♦fJK
j'm *&*.-<*/»*.
JÏjcK* KaZ) ^dJjOA/ A S<9fC/44*At 04/44 '+4+ T»
(7i£*jOeu^cx./tet S <* c Ta <xaa S44 A*/cO /i^acajT» ,
a*aaJ
yéetsIctAO Sot ai.0%4
<MSt
aJ au S& °* S'ôtent <*.-£<**■*
,a-*nîj<* /o*A<S<*<*- 0**), • f’•
.' Si* /te.'io.
cr-»i
01* a' et AU
* '**-»
f
/oCtA
a
s< 4 t Ct^-1 <X A
i
p,/\ ac-n^t
*
4
/txytA*
7,
4
my
/*
o
A At
oO
014-4J
K)ÿ/n et Sa 4t 04 4 C*' et tien-* jt Cat 44 <£
t£K>
Tenet Sa
O
/Tfdt 'Sa
TtA
t
CXaa
/ou *
4
A ‘
4
/»< l
<
4L*
74 4 <A
'/tOteXA
/X et *0 -#*<cnx
S»* ',
4*1 4 ot
■Itf.tL.A <J
lAat
■y
m
A
Ton St /0 9t<atA,
of4
4
■ fn
4t<XAA
/fM
XJ°X>
>
/7 AA A MA,
9** 4AAA
C/ct
/
C.*
.
yCce/i.t-'t’/î
f'i'Tau
»
.
c*+SaJ C
A
' /eXA, <*■
A
JtUtAA
C*S,0t> Sa *t ‘ etttaiA
S
4**4 CA+4 4“ y* at
<A
s4 #•
CA SX OtyiJ
Cm
A
,
cm/* 4 nx ^ 4 M *.
•*/ r***-MKAJ *(+lJ
Sa //aa<ss Jean
A
**Gt 'ttcO
tf
jtraifm+j m Vj /.rrs,
Co*,^
^tf „ <
J
,
/^0
/*^*<mJ?4,'a fm /ont <*J At
Sa. &**f 44s*4AA **.) y*
e
C <2^*a <<,*/4 ot
»
44
.
ot^j J f
/?t </. /o 4 f*/ /ot-t a/
y
SlaaSaa
Sot Sot
*4
^TOi/aaS A-*J , A /l^A <* t,’ C~Ms+*i*4 t)
CZaa —Se»
0<4t^S^mS
tyJ CJT^aa t. /» Ont ca.aaJ Sot o*j0t* t, ■* am..)
SaiSt./», at^^cA-a^a
/fAtSm
*4 Ot
g A t
<
& Snot A4 A At en o, sto ^
d S
S
t +t
w*j
O!^CXoSt^raty
0* /, m yS6 *■*jb s.// A. /» Sor at,et * at^tt c®Ü AT at at y «f a f.»
SxcA'%0oU/Xa
m «AA4
0A, . 4*4 on 4cTf.nt
,<*
/r~^l
ru,
t1.
t
'/ai
/f^,^ /f/./.
/ /
■ /
(//f
^LttfSt * *i1 t ■*/ C*AA t £ C7/u* i*t J a
.
On
/fA <P
Cm.
^1* *•» a c 4%, 0J /fa « cx/cx+< mJ
yô C/*MJ> iSctJxtè***, 6 Ta <0> CM*** Ol t/£z>
<£+4ICjÔCxS/A
tS /vSa. /at mSorm, So<j 4 Ta Ce*** t^/tfi^yKJ.
/it0i 'film,
c
*
* /f
r
ici
o / v*
44A
t
0
■o
,
{*
+n at. a
f*
CXAA
4
/^f*4CA'4/f
%
,1 SH»
Si,
CK,
tA^s m *J
loCtytKAAA /tntAJ
fO <*4t OlU>
st+AALAJ
OA
x &
«V ^OU4.
•*»<
tA ML
LA et y
/U*
/t et
04
«y
mS
jC/KU/La a Ta jô m. cn^Ct 4 0A/
?* t en «,' /a f* tjt 4A> *, l 4 Ot
t
/l~/~■*A* jC 4" Sa /itat-A* &<Ae* m 4 /• %^/cKAA
4
St-4t 44
7»
/aa
4 a ai
,
t
<?14eX.tA <nJ /I a*
'ct'tt-tet/4AaJ
/. yiA.*A<
9*1
4
ot. nnn
-0c*.A
et «
<TX A*
+44CXA
/tyOIAAOt A £ AJ /7.0*'/1 <x
6»
f»
«r-4
•/! tOLa'./oia
^CMaa<»
OtAA,
**4AJ
ye>/eeyc
;
.
(6
'Âtopa 1819 - pàpa'i hia e Pômare II)
no
Fa'atère
Marae-aro
ra
màtou
ra
fâtata atu
e
i te
ra
to'a, tu ihora i te tau; hoe mai
pae
mei'a
'ei Ota mai ràtou i te mâ'a nà'u, hô'e pua'a, hô'e i'a, e pae
mâ,
maha râ'au. E roa, hoe atu ra mâtou, hopoi
ato'a atu ra i te pupuhi
Ota,
ei Te-ava-rua or Mâhanâtoa; tïpae at ra mâtou i reira;
ro'ohia atu tô Ra'ivavai,
i
reira
mâtou.
e
'itea
te
;
e
i
mei'a pu'a,
e
E
rahi te ta'ata
mea
i
poveu
te
hô'e, '0 'Âti-rona te hô'e,
'ua hau
noa
hau
ia.
roa
na
'ô mai
(Nâ
'0 Mo'opuna
'a hiri '0 màtou ana’e,
ia;
i reira â,
hui ra'atira:
te
e
) Tei â
Moe-hau te hô'e;
a
e
fa'ahau hia,
'oe at
na
ho'i te hau, nà 'oe
e
fa'a'ite i â 'outou, 'ua hau mai
Te-a'o
0
màtou
e
pparau;
e
ti'i i
te
hui
Nà
:
ra'atira
tô
ta'ata
mau
mata'eina'a
e
tae mai na
'oe, 'ua
i te
e parau
teie tô 'u tere i hoe mai na
ânei teie nei tama'i,
e
nâ 'ô mai ra'ràtou,
Tamari'i mâ râua
haere mai, tei ni'a i te
teie ana'e te parau. Tono atu ra vau i à
ra'atira rarahi ia,
hui
ra'atira ho'i ia te
ra,
vau
:
0
Te-mo'opuna
0
Nà-ra'i
e
i Fatu-tuhi, haere atu ra râua e Velock, tae mai ra taua hui
pare
'ore
e
'ua ti'a ato'a ia i â mâtou,
roa
vau
tâ
toru ra
'oe
Ra'ivavae nei; nà 'oe tei fenua; nà 'ô atu à
ra
e
ra'atira
i
roa
rahi tê 'amu;
te hui
hau
'aore
mea
e
Ria e aroha i à màtou. E roa'a atu ra Ria
ra
Parau at ra vau i
i Te-ava-rua.
mai
ra
ato'a mata'eina'a i te reira va'a mai i Te-ava-rua: '0 Te-fânau'apii
'Âtiorara Ce tô
ruru
'amu
tè
:
'arnu, haere mai
te
nô
i
*
atu
ra'atira ra.
'0 Nà-ra'i atu â 'e '0 Aru, Aru
paraparau
ia i Nà-ra'i. Ruru mâite
ra
'e '0 Màu,
e
a'e ra' taua hui ra'atira
Nà-ra'i 'e tô Te-fânau-'àpï 'e tô 'Âti-rona 'e tô Te-mo'opuna a Moehau. Nâ
i â râtou
atu ra vau
Nà
:
E
hui
'ô
fa'ahau roa i tà 'outou tama'i.
'ua ti'a
'ô mai
ra
ràtou
:
'ô atu
ra
vau
'Ua maita'i
roa
ia;
'aore
a
màtou parau; tei à
'oe ana'e
na
te parau.
Nâ
«
'outou i tô 'u
tere
'a fa'i atu ai
au
i
te
'u,
e
i ho'i mai
mâ'a nà mâtou
ra'a mai 'e te
'outou
i â
piti, 'â piti
:
:
e
ra,
i te fare 0 Mataa te
au
'la po'ipo'i 'a fa'a'ite atu vau i à
'ia ruru ato'a mai tô Ra'ivavae nei ta'ata
atu ra.
i 'ô nei,
ti'a i â 'outou,
e
tiee te mâ'a 'e te pota;
ato'a ruru,
peu
ai
roa
e
maita'i ai. 'Âfa'i mai ra Tahuhuiatama
'âfa'i mai
ra Marae-ano
pauri te i'oa 0 te 'ahu, e rave rahi te
ri'i ho'i i te fa'ahoa ra'a i teie
i te aho nâ
tao'a i te hopoi
'âçu'i. Haere atu ra màtou i roto
ta'oto ra'a, 'e taua hui ra'atira ato'a ra ho'i.
('0 te mahana maha ia, i te hitu nô 'Âtete.)
'aore i haere
re'a roa, e tae atu ra màtou i ni'a i te Mouga herani, màta'ita'i noa atu na màtou
i Fara papa ra ga e 'Âti-rona ato'a, màta'ita'i iho ra ho'i màtou i Te-vihi, 'e teie vâhi
Te-vihi, e rave rahi te haere ra'a te 'arioi i taua ti'a ra. 'E roa ho'i, mai ru'i mâtou
Haere
i Te-ava-rua.
atu
ra
màtou
e
màta'ita'i haere i te' fenua i piha'i iho â;
'Âtopa 1819
(Pômare II,
râtou
’E
roa,
i
te
a
te
Atua.
i
â
mâtou;
'outou
â
'ei
ana'e
'ô
atu
nâ
e
rahi
i
te
hë.
tâ
te
te Atua ?
E
ia
'eiaha
fa'aru'e ia, 'eiaha roa ia e ha'amau hia mai, e ha'avare
e
i taua vârua 'ino nô râtou
i
ra
'E
raro.
mau
tamari'i
vau,
'à haere mai
à
râtou
mai
parau
bure i
e
e
fa'aru'e
Ta'uhu
ra
:
Tei
ra
i
ra
'E
roa,
mahana.
'ua hau
;
'outou, 'ia ti'a maita'i i (a 'outou. Parau
Tei â
:
tâ
iho
râtou
e
të
mau
aumu
rà
i
te
mahi. Nâ 'ô atu
(Nà Pômare II i
pâpa'i.)
'itea atu te
e
'ore
e
:ai
i te mâ'a,
vave
ra
Captain Lewis i Qta nei,
Ho'i
ra
Cap.
atu
ânei
tâ
Lewis i tai.
'ô mai
ra
vau
:
ra
e
ra,
e
'ore
roa
roa,
ro'ohia
atu ra
i
'u
Pâ e,
â
'Â 'amu.
:
E
rave
parau
tama'i nei. Nâ 'ô mai
râtou
Nâ
'Ua
e
parau;
E iti te parau,
'ore ho'i
e
hoe mai
roa
tioa.
'ore
E
parau.
te rahi ia o tâ râtou parau.
-
màta'ita'i haere i té fenua, 'e 'ua
a
'ua
roa,
'oe i fa’ahau i 'hau ai. 'À hiri '0 màtou ana'e
ra
'eiaha ho'i 'outou
ha'avare,
e
ta'ata pôiri 'ore,
teienei
ra'atira
atu
'oe
'eiâ,
hê, hï, hô, hü
:
mâ'a.
mahihini
hui
nà
E fa'a'ite mai
e
ra'atira
ra'atira
hui
E fenua
i
i
vau
parau
ho'o ra'a i
roa;
te parau
Nà 'ô atu ra vau i à râtou : Teie te parau a te
atu.
ra,
hui
taua
ra
à
màtou
taua
a
:
râtou i te reira parau, i te parau
taua
ra
parau
'u
'ino a'e
Teie tô 'u
:
fa'a'ite i à 'outou i
i
te
i à*râtou
e
hoe mai nei
aha
vau
au
e
'eiaha
atu â
parau
:
à
rahi te ta'ata, mai ni'a mai
mea
ta'ata ato'a o Ra'ivavae: te vahine,
te
ra
'Ua
e
Të huru mata'uta'u nei â ia mâtou i te vârua 'ino.
'ô tâ râtou
e
mai
ra
atu
parau.
iho
mai
roa
ruru
fa'aro'o
tama'i,
vârua
mau
Nà
Nâ-ra'i,
'outou nei
râtou
ra
nâ màtou e
Pi'o ana'e
'oe te
i â
au
Nà'ô mai
ia. Fa'aro'o mai
ra.
e
'e te hui ra'atira ato'a ho'i.
'Eiaha
Atua.
tô
i Fatu-tuhi;
i hoe mai ai
tere
)
-
haere mai ra tahi mo'opuna o
pare
tamari'i
te
2
-
ra
e
'amu
rahi tâ
atu ra vau
:
'Ua liau
ia
e
hau. Haere
â
'u
e
i naha tere
to'otoru
e
mahi,
TURE
MAU
E
IRITI HIA I ROTO I TE APOO
7
RAA
AVAE RA IA ME TE MATAHITI HOE
A TE MAU IRITI TURE I TE
TAUATINI E VAU HANERE E MAHA
AHÜRU MA PAE
NO TE HAAPAO RAA
o
te
TAMARU
HAU
I TEIENEI MAU FENUA
TOTAIETE.
PAPEETE
Nenei hia i te nenei raa a
te Hau Tamaru.
1845.
à
E
5
IRITI API HIA.
TURE
MAU
TORE 1.
0
NO TE TAPARAHI
TAATA.
Irava 1.
taparahi noa te hoe taata i te
la
Tamaru,
ë
pohe
fetii nona iho ra,fetii noa tu, e
e
tu, mai te hinaaro mau, e
noa
roa
tahi i roto i teie nei Hau
taata ë ra, taata
te opua mau e taparahi, e
tura taua taata ra; e haava hia ïa e faautua hia,
taparahi taata, e tari, e ia pohe roa.
tera te utua no te
Irava 2.
E aratai mai taua taata ra
v
Auvaha
e
faaite
e
e
i te mau Toohitu atoa, e
parau
toroa toa e haere mai
»
i Papeete nei haava ai.
i Papeete nei
te feia
i te faautua
ai, e faautua ai. E ia oti
te parau i te Auvaha
hia
e
papai te mau Toohitu e te haava i
ra,
e
ia tia iana i te ri ra, eri ia, e aore ra,
eiaha ia.
'
Irava 5.
fetii, e aore îa o te
Oia toa te Metua e te
te feia
te haava raa i taua
taparahi taata ra; e ia tairuru te mau Toohitu e
toroa ei reira e haava
Na te
taata ë iho ia
taparahi i te tamarii rii fanau api, e o tei hamani ino atoa
i te tamarii fanau ore
e
haava toa i te reira,
pohe roa.
)
i roto i te opu, e
e
taparahi taata toa ïa,
faautua toa hôi i te utua tari, e ia
Irava 4.
toa
tari ai i te mau taparahi taata
Papeete nei â haava ai e
Ei
te
no
haere
Mataeinaa toa i Tahiti e Moorea,
mau
i tera vahi e tera
noa
vahi,
eiaha e tari
ia putuputu atoa mai
e
Tahiti e Moorea.
hoi te feia toroa no
Irava 5■
taparahi i te taata Tahiti ra, Na te
E taata Tahiti tei
Auvaha ïa
Paraita
na
i te ri ra,
faaiti i tana utua. la tia i te Auvaha
e
ri ïa; ia tia iana i te uta i
e
i tana utua, e tia ïa.
ia tia hoi iana i te fàaoie
uta ïa;
No te
taparahi i te Farani, e te papaa; e
taata toa e
mau
taata mabhi ra o te
te tahi fenua ë ra, e
reira ïa, e Farani ra, o
te reira ïa, e
ïa no te Farani e faaore i
tana utua, e aore ra, na tona Auvaha e parahi i Tahiti nei
te reira ïa. Na te Arii
papaa ra o
na
roto i te Ioa o te
Arii.
Irava 6.
No te taata aore i
pohe roa. Te taata toa e
taata mai te opua mau e
ofai,
ua
taparahi ia pohe roa, e ua tuia i te
tairi i te raau, ua tapu i te oe, ua patia i te tipi,
ua
rave
hoi i te tahi peu ë e
i arai i ora'
ë
ra
ra:
e
haava ia e faautua
Farani ïa,
e papaa ra,
e
pohe ai te taata; na te hoe
i te taata i
mea
Tahiti
taparahi i te
taparahi hia ra, ua paruparu
i te taata i taparahi,
e papaa
(e Farani ra, e
ïa, e taata Tahiti ra, e taata
ïa) tera te utua 160 tara : 100 na te taata i paruparu, e
hoo atoa i te taime
ia maoro te paruparu raa, e
te rapaau raa
piti ahuru tara
na te Tav&na o te vahi i tupu ai taua hara ra, e piti ahuru
hoi; e piti ahuru tara na te Hau Tamaru, e
tara na te mau
Imiroa.
E Farani e te papaa
ïa tana utua,
tei rave i teienei hara,
hoe hanere e ono
ei moni anae
ahuru tara; e taata maohi ra
te
taoa maitai e au i te ture; ei moni, ei puaa, ei mori, e ia tae
hoe atoa hanere e ono
te fai to i te
roa
E
aore
roa
moni hoe hanere e ono ahuru tara.
i hoona vave
hamani ino hia i te
hanere e ono
rave
hia
e
ahuru tara tana utua, e na nia ra i
teienei utua, ia hinaaro tei
reira, e ia tae te au raa i te utua mau hoe
ahuru tara, eiaha te
taoa rii ino faufaa ore e
te feia toroa ei utua no
teienei hara.
Irava 7.
pohe roa, aita ra te
No te taata i
taata i taparahi i opua e
taparahi e ia poh'e roa, ua pohe roa tura ra. — Mai
ua
moto noa i te rima, ua
te
tai,
te
taata i
ra,
e ere
rave
ra,
e ua rave
te mea
tata i te raau, ua hopara i raro
i
i te tahi mau&aa ë, aore ra i opua ia pohe roa
taparahi hia ra. la manao te feia e faa imiroa hia
te hinaaro e taparahi ia pohe roa
to taua taata i
e
haava hia e faautua hia
tera tana utua, e uta tu
i Maatea e
pohe noa tu oia i reira;
ia faahoihia mai oia e
te Auvaha
a
i teienei utua e uta i Maatea nei,
la manao te haava e tuu
na
ïa.
mûri atu, ua faahoihia mai
ia hapa i teienei hara opua ore hia e
te Farani e te papaa
taparahi ia pohe roa, ua pohe roa râ; e tia
ïa iana ia na reira.
Irava 8.
No te taata e hamani ino
raau,
mau
ia moto hia i te rima, ia
ravea
moemoe,
i
e
teienei
rii ë atoa, e au
i te hamani ino ia vetahi ë ra;
tei te taata
mau
peu
e aore
mau
hia
ua
afai i te taata i hamani
i
e
ia e piti ahuru tara te
toru tara na te Tavana o
tupu ai taua hara ra, e
Farani,
te vahi
toru tara na te mau Imiroa.
te papaa, e te taata maohi
atoa teienei utua
piti ahuru tara no teienei hara; na nia râ ta te
i te taoa maitatai e au
ia itea
hoe na tei hamani ino hia, e toru
te Hau Tamaru, e
Ta te
e
la afai hia ra, e ia haava hia, e
hara, e faautua hia
utua; hoe ahuru tara ma
na
ino iana i te
i afai hia i te haava ra ia haava hia, ore
tu ïa tei iana iho.
tara
i te hamani ino mau, i te vahi
taata i rave
noa
e
pehihia i te ofai, e i te tahi
i te vahi taata toa hoi; e haava hia te
hamani ino hia ra i te
haava ra,
la tairihia i te
hia e vetahi ë ra :
taata maohi
i te ture, e faaau maite e ia
tae te
taata hamani ino hia
hoe ahuru ma hoe tara, na te Hau Tamaru e toru tara, na te
faito i te
Tavana
e
o
piti ahuru raa o te tara; na te
tona iho fenua mau e
toru tara ia faito i
toru tara, na te mau Imiroa
te taoa ra.
Irava 9.
Te taata tara vahiné e
i tana vahiné,
taparahi mau i te tane i rave mau
mai te opua mau e
taparahi ia pohe roa, e ua
j
ftp;
pohe roa tura; e haava hia ia e faautua hia,
tera tana utua.
e
tari; mal, te taparahi taata mau
ïa i roto i te irava hoe o
teienei ture.
Te taata vahiné e
taparahi noa i te taata i rave i tana
ia pohe roa, ua pohe roa tura râ
vahiné mai te opua ore
iana,
e
haava hia 5a e faautua hia,
tera tana utua, e uta i
Maatea, mai tei faaite hia i te irava hitu nei.
0 te moto
e
ore
e
au
noa
râ, e te pahure rii ra, e te mau peu
taparahi mau, e aore hoi i pohe roa, e aore
i te
eiaha '5a e haavahia te taata vahiné;
hoi i rahi te paruparu,
hape rahi roa te taata i rave i ta vetahi ë ra vahiné.
ua
tara tane e rave
te vahiné
E
i te vahiné i rave hia e
mau
haava hia îa;
e
rii atoa
ia
au
e
eiaha ia haava hia;
Tei te itea raa ia raua
tu,
e ua
te reira Sa;
reira ïa; te mau pahure rii râ,
te inoino aau ïa i tupu
no
itea ia vetahi ë ra,
noa
tana tane, e pohe mau atura, e
ia au tana hara i te irava hoe o
i te irava hitu o te
tana tane.
i teienei hara, e ua taparahi
ai, oia i rave i
iho te tia raa ia tamai
tae i nia i te ture;
rii; e
eiaha ia e rave
te ture Sa e rave.
na
Irava 10.
Te taata i rave i te hara
i Tahiti nei, e au i te uta i Maatea,
e
ua
uta hia tura i Maatea, e ua rave
e
au
i te uta; e to
i te uta,
fenua ë
e
faahou i te hara i reira
Maatea iho hoi taata ia rave i te hara e au
uta tia tu ïa i Matahiva, e aore
atu, a vaiho ai, e ia pohe
i reira, ei te tahi
atu i reira.
TORE 2 E TE 3.
NO' TE MAU AVA PAPAA E
0 te
mau
TE UAINA, E TE MAU MEA PAPAA TOA E TAERO RA.
haapao raa toa no te mau Ava papaa, e
Uaina toa, e te mau mea papaa
ïa i te
mau
faaue
raa a
iriti hia hoi ei parau
ture toru no te
te mau
toa e taero ai ra, e haapao
te Auvaha o te
Arii o te Farani, e
Tahiti, e mono atu i te ture piti e te
matahiti 1842, e hapono haere hia i
te mau haava toa.
TURE 4.
NO TE H00 RAA I TE
No te
mau
mea
aore
MAU TAOA TOA NEI.
teienei ture i iritihia i
iriti ture i te matahiti
te apoo raa a te
1845. E haapao a te haava i te
f
4,
ture
no
te hoo raa, tei faatiahia i te matahiti 1842,
i te mau vahi rii atoa e ore e au mai
maori
ra
ture
api.
i teienei mau
TORE 5.
NO TE MAU AVA TOA E
HAMANI HIA I TAHITI E I TE MAU
I TEIENEI HAÏÏ RA.
EENUA ATOA I ROTO
Aore i faatiahia e
i te apoo raa a
te Auvaha o te Arii te
te mau iriti ture i teienei matahiti 1845;
maohi tei faatiahia i
ava
te
haava i te ture 5 no te mau
ia, e haapao a te
faaore hia nei
ture api i iriti hia
te mataMti 1842.
TORE 6.
*
NO TE UPAUPA.
Irava 1.
Te faaore nei
teienei ture api i te ture ono
matahiti 1842. E vaiho noa
noa
na,
e
te mau Upaupa toa ia upaupa
ia faita noa na; la tae ra i te
ia ori haere noa na, e
hora vau i te
tei faatiahia i te
ahiahi ra, e faaoti ia te mau upaupa toa.
Irava 2.
Eiaha
ra
te tiafera e te ohure
faaore hia nei ia e
Sa
Sa; tera te utua, e
hoe tapa na
mau
teienei ture» la na reira ra, e haava hia
faautua hia, e tane ra, e
e
tupou, e mea ino Sa, e te
tane Sa, e vahiné ra e vahiné
toru tara : hoe tara na te Hau Tamaru,
Tavana o tona iho fenua mau,
hoe tara na te
Imiroa.
Irava 5»
0 te taata toa ia
ori
faatupu i te faaturi,
e
tamai ra, e te
atoa
faatupu i te peapea i taua ori raa,
e
mai te
te eia, te taero ava, te faatupu i te
faaino i te maitai o te feia api, e te mau peu
tupu ai te peapea ra; o
te taata ra ia na reira, esparau
ata&ièatttÇ-îîutditi&na e haere e atu, e haava hia hoi taua
taata
aore
ra
e
faautua hia; tera tana utua, e pae umi
Sa ei ohipa
ë ae na te Hau Tamaru.
I
.
)
A
■
Si
aratia, e
la tupu te peapea no
mai teie nei
peu peapea
mau
ia te feia Mana
ae
te ïïpaupa i roto i te hoe Mataeinaa,
o
taua Mataeinaa ra i te mau Upaupa toa
i roto i taua Mataeinaa ra,
roto i te rima
i faaitehia i nia nei. E faaore
e
tuu mai hoi i taua ohipa ra i
te Auvaha o te Arii o te Farani, e te
o
Auvaha
Tahiti nei.
TURE 7.
NO TE RAVE RAA A. TE TARA VAHINE E
TE TARA TANE.
Irava 1.
la
te hoe taata tara vahiné i te hoe vahiné tara
rave
e
haava hia
e
toru
5a
faautua hia; tera ta te tane
e
te tane
na
înni
te roa,
e pae puaa
te vahiné i rave hia e ana ra, hoe na
a
te mau Imiroa, e aore e puaa ra, ei
Hau Tamaru, hoe na
hoe ahuru tara;
utua,
tane,
te
moni
ei aratia hoi ta te Hau Tamaru, e rnaha
toru etaeta te aano. Tera ta te vahiné utua e
e
moni hoe ahuru tara, e pae
tara e te afa na te vahiné a te
hia
hoe tara e te afa na te Hau Tamaru,
tame i
rave
hoe tara
tara
e
te afa
te afa
e
e
na
ana ra,
na
te Tavana
tona iho fenua mau, hoe
o
te mau Imiroa.
Irava 2.
la
rave
te hoe taata tara vahiné i te
te vahiné tara tane hoi ia rave
haavahia
5a
e
tahi vahiné taa noa; e
i te hoe taata taa noa; e
faa utua hia, e haapao a hoi
te utua e te utua
i faaite hia i te irava hoe nei.
Irava 3»
,
Na te feia hamani ino hia nae ra,
note tara tane
i
rave
e
e
faatupu i te haava raa
te tara vahiné, maori ra
hia i te vahi taata ra, ei reira e
toroa ia
i te Ino rahi haama
tia' i i te feia
faatupu i te haava raa no te feia hara.
Irava 4.
0 te
mau
faatia ore
vahiné atoa
hia,
ua
e
haere noa i nia i te pahi
hara ia i teienei ture; e haavahia te
vahiné ia na reira e faa utua hia,
ahu maohi.
mai te
tera tana utua, hoe umi o
te
Irava 5
te mau mea toa e au i te
ë, mai te parau atu e
i te tahi
haava hia ia e faautua hia;
e
ra,
vahiné ia itea hia e ua tararo
te tane e te
0 te taata toa,
tera tana utua, e hitu puaa,
piti na te tane a te vahiné hara, e piti na te vahiné
e
tane hara,
hoe na te mau Imiroa : e moni te utua ra,
hoe ia ahuru ma ono
tara, e pae na te
vahiné a te tane hara,
piti na te Hau Tamaru,
piti na te Tavana o tona iho fenua mau, e piti na te mau
pae na
e
a te
hoe na te Tavana o tona
hoe na te Hau Tamaru,
iho fenua mau,
e
tararo
te tane a te vahiné hara, e
Imiroa.
B tara hoe
tei tararo hia ra, e pae ae
utua, e piti na
tei hamani ino hia ra, hoe na te Hau Tamaru,
na
mau
Imiroa. E moni te
ino hia ra, hoe tara e te afa na te
hoe tara e te afa na
Hau Tamaru,
hoe tara e te
Mai te
hia
utua ra, hoe ae ia ahuru tara; e pae
te afa na tei hamani
e
mau,
iho fenua mau, hoe na te
te Tavana o tona
hoe
tara
tane taa noa e
mea e
ino hia ra tei
te Tavana o tona iho fenua
afa na te mau Imiroa.
teienei tararo; e hopoi
e
ia puaa ta te tararo
te vahiné taa noa tei tararo
ïa te pae au utua a tei hamani
faaite hia i nia nei, na te Metua o
te vahiné i
tararo hia.
0 te taata toa, a
haava hia â ïa e
piti aéra hara raa i teienei hara tararo, e
faautua hia i
teienei utua i faaite hia nei; e
tapea.raa no te piti o te hara raa, ia
hoe ae ahuru ma pae mahana, i te tapea raa, e ia manao te
tapea toa iana i te fare
haava e
tu
poto teienei tau mahana, e
tae noa tu i te
piti o te avae.
E ia hara faahou
oia i te toru o
e
■
E vaiho noa hia te
te
mau
haere noa
la
ore
mau
te hara raa, tera ïa tana
te tahi fenua e.
utua, e uta ë atu iana i
ra
tia iana ia haamaoro noa
Irava 6.
1
/
■'
tamarii i to ratou ra mau Metua,
eiaha
e^ faarue taue i ta ratou mau tamarii ia ori
na, E rave maitai ra ratou i ta ratou mau tamarii.
j;pV
Metua
te mau
tamarii ia faaroo i te ao maitatai a to ratou
Metua, e ia ore ia
tia i te mau Metua ia faaore i te reira
te mau
Metua ia faatupu i te haava raa no tei faatupu i te Ino i roto
Ino,
e
faaite mai ïa ratou i te feia toroa. — E tia i
i te fetii, e
reira noa tu.
taata ë ra, taata ë noa tu, e no
taua fetii ra, no
*
TORE 8.
NO TE FAAIPOIPO RAA I
TE PARMI, TE PAPAA, E TE TAATA MAOHI.
api i te ture vau i faatiahia i te
Te faaore nei teienei ture
nei teienei ture api ia faaipoipo
matahiti 1842. Te faatia
i te taata
te Farani e te papaa
noa
malsêiL
Irava 1.
Ia hinaaro te hoe tane
hoe vahiné maohi,
Farani
e
te papaa i te faaipoipo i te
te hoe vahine Farani e te vahine papaa
e
hoi i te
faaipoipo i te hoe tane maohi, e tia ia ratou ia na
reira,
e
haapao maite râ ratou i te ture Farani e
Tahiti
no
e
mea
mau
raa.
vahine
faaitehia i raro ae nei.
maohi,
te tahi
haere atura oia i te tahi fenua papaa faarue
e
maira oia i tana vahine
tana
te.tahi, maori râ no teienei
faaipoipo te hoe tane Farani e te hoe tane papaa i
Ia
noa
E ia oti te faaipoipo ra, e ore roa
faataahia e pohe noa tu
e
raua
faaipoipo
te
te ture
i 'Tahiti nei, e aore i hoi mai i
vahine, e aore hoi i papai noa mai
i te parau i tana
tia •i
raa, e aore â i hoi mai, e tia ïa I teienei vahine ia ani mai
vahine, e tia *i ia
ia faataahia raua:.
tana ani raa;
teienei vahine, e torn ae matahiti i te
E rave’ 2a te haava e imi
maitai i te huru o
e^ au hoi ia faatia tu, e au hoi ia patoi atu, mai
i te mau haapao raa toa o
te faaau maitai
taua parau ra.
Irava 2.
0 te
noa
mau
taoa t
na
te vahine i te faaipoipo raa ra, e
hia â fa na te vahine e
te tane ia hoo
mea
a
ë,
e
ia horoa ê i te taoa a te vahine.
râ, ia horoa noa mai te
te tane,
e
te mau tamarii. E ore roa e
tia i
Mai te
fetii o te vahine i te tahi taoa ë
tia ia iana ia hoo i te
tana hoo raa e te parau
vaiho
reira, ia faatia hia mai
papai no taua taoa horoa hia ra.
TORE 9.
NO TE FAAIPOIPO
RAA I TE TANE TAATA MAOHI,
No te mea aore
teienei yure i iritihia i te apoo raa a
iriti ture i teienei
i
E TE VAHINE MAOHI.
matahiti 1845. E haapao a te haava i
te mau
te
maori
i te mau vahi rii
ra
i te matahiti 1842,
faaipoipo raa tei faatiahia
ture 9 no te
atoa e ore e au mai i teienei ture api.
TURE 10.
HAERE I NIA I TE MOUA,
NO TE MAU HJAA I
No te
iriti ture i teienei
faatia hia i te
ore
e
matahiti 1845. E haapao a te haava
10, no te mau puaa i haere
ture
e
au
iritihia i te apoo raa a te mau
teienei ture i
mea aore
I ROTO ROA I TE FEHO FEI RA.
i te
i to vetahi ë peho fei ra, tei
matahiti 1842. Maori ra i te mau vahi rii
mai i teienei mau ture
atoa
api.
TURE 11.
NO TE FEIA E ARA
HAERE I TE RUI E UA PARAU HIA E MUTOI.
iriti hia i te apoo raa a te mau
Aore teienei ture i
i
teienei matahiti 1845 e
haapao a te haava i te
iriti ture
ture 11 no te
maori ra i
te mau vahi rii atoa e ore e au mai i teienei mau ture api.
mutoi ra,
mau
tei faatia hia i te matahiti 1842;
TURE 12.
NO TE HOROA RAA E
Te faaore nei
TE H00 RAA E TE TARAHU RAA FENUA E
teienei ture i na ture hoe
I
toru, tei
E tia
hoi
noa
i te mau fatu fenua, e
to ratou fenua,
faaau maite ra te
i
te mau fatu fare, ia horoa
ia hoo, e ia tarahu hoi i te tahi pae au,
e
o
faatiahia i te matahiti 1842.
Irava' 1.
f
noa,
ahuru ma piti, e te
‘
.
ture hoe ahuru ma
TE FARE.
te irava
piti
e
e
e i te rahi atoa
te fare mau i ta ratou i hinaaro ra; e
hoo raa, e te horoa raa, e
te tarahu raa toa
te toru, o teienei ture.
Irava 2.
E
ore
tarahu
roa
raa
e
roa,
tia i te taata
e
maohi ia hoo, e ia tarahu i te
ia horoa noa i tona fare e te fenua,
•'.•l
*
)
i te hoe
Farani
ia ore oia ia haapao i te mau faaue raa a
te papaa,
e
te Auvaha o
Farani, te Tavana.
te Arii o te
Irava 3.
te
0
mau
matahiti
tarahu raa fenua e
e o
pae;
e
te fare atoa i hau atu i na
tei ore hoi i taea te pae o te matahiti, o
a
ia faa pi hia e
te
te hinaaro o tei tarahu mai, e faariro
tia
ra
hia
Sa ei tarahu raa roa.
Irava 4.
te Auvaha o te
E tia noa i
i te hoo raa e te tarahu raa maoro o te mau
atoa, ia titau mai
fenua
e
Arii o te Farani i te mau tau
te maitai o te Hau Tamaru.
te taoa toa, no
Irava 5.
Te
mau
te horoa raa e te
hoo raa,
te fenua e te fare,
tarahu raa roroa toa no
tei faatia hia i mûri mai i te faatia raa o
teienei Hau Tamaru, e o
tei papai mau hia i roto i te parau
fenua, e faatia mau hia
Sa.
toa i hinaaro hia e
0 te mau fenua
faatia
raa
i teienei Hau Tamaru; na
fa.
la parau mai
hia
e
nona mau,
faaau hia te
e
te Hau Tamaru,iho 5e
te hoe fatu e nona' taua fenua ra,
e ia itea
faautua hia ia oia no taua fenua ra, e
e
faautua raa o taua
te tarahu raa
te Hau Tamaru, no te
fenua ra, i te mau hoo raa,
fenua, a faatia hia’i
teienei Hau Tamaru.
TüEE 13.
OA
NO TE FAAORE R
RAA I TE TARAHU HAERE RAA I TE FENUA
I TE MAU TAATA
Ua faacre hia
faatia hia i
te Ture tahito
13 e te Ture api 12 tei
teienei matahiti 1845,
hio maitai te haava e
no
E.
te Tarahu raa
tei faaite hia i nia nei; e
te mau taata toa i tei reira Ture api
i te fenua.
TURE 14.
NO TE FAAAJPU RAA
No te mea aore
mau
iriti Ture i
I TE FENUA.
teienei Ture i iritihia i te apoo raa a te
teienei matahiti 1845, s haapao a te haava
i te Eure 14 no te faaapu raa
i te fenua, tei faatiahia i te
1842, maori ra i te mau vahi rii atoa e ore e au
matahiti
mai i teienei mau ture
api.
i
TUEE 15.
KO TE TARA VAHINE, E
No te
mea
aore
teienei Ture i iritihia i te apoo raa a te
matahiti 1845, e haapao a te haava
iriti Ture i teienei
mau
TE TARA TANE.
i te ture 15 no te tara
vahiné e te tara tane, tei faatiahia i te
matahiti 1842. Maori ra i te mau
vahi rii atoa e ore e au
mai i teienei mau ture api.
TURE 16.
NO TE FAARUE TANE
E TE FAARUE VAHINE.
Irava 1.
Eiaha
vahiné
e
roa
faarue noa i tana tane,
la faarue ra,
e
roa
ra
:
e
faarue ra;
raa o
haava; e rave ïa
tera tana utua, e
e
faarue, e
ia parau mai tei faarue
te haava e haava e faa utua i tei
aufau mai tei faarue i te taoa na
maha tara i te avae hoe, e tae noa tu i te
tei faarue ra i tei faarue
tau tara e maha ia
hia e ana. la ore teienei
aufau maitai hia i te mau avae
afai hia ïa taua taata
raa,
te haava e
haava ra, e aratai mai â te
i te aro o te haava, e
tei faarue hia ra,
hoi
reira. E ia maro â i te
i faaroo mai i te ao a te
feia toroa i mua
hia
ia parau hia mai e
i mua i te aro o te haava, e na
atu iana : Eiaha e na
aore
mai te hara tia ore i te haava.
aratai ïa te feia toroa,
tei faarue hia ra,
ao
i tana vahiné, eiaha hoi te
te tane e faarue noa
atoa; e
i faautua hia ra, i roto i
te fare tapea
vaiho noa tu ai i reira, e hope noa mai taua utua nana ra.
Irava ?..
la
pohe te vahiné a te hoe taata, e te ora ra te
taua vahiné nana
i pohe ra, e ia hinaaro raua i te
faaipoipo noa tu; oia toa hoi te
tuaana.
■fvu
teina mau o
faaipoipo,
£
16
TORE 17.
NO TE RAVE INO E TE
HAMANI INO IA VETAHI E.
Irava 1.
Eiaha
i tana vahine, mai te
te tane e hamani ino
roa
taparahi atu, te tiavaru haere roa, e mai te haapoia mau hoi,
te tane, e haava hia Sa e faautua hia,
etc., etc. la na reira râ
te vahiné ia faaore
ia
ore
e
aratia
i te
mai i te haava raa; tera tana utua :
te Hau Tamaru e piti umi
na
te roa, e torn etaeta
aano.
la tupu
mai,te mai, e ia paruparu, e ia pohe roa hoi
vahine,no taua hamani ino raa ra, e
i taua taata hamani ino ra,
i te ture hoe no te
te
faautua tu "Sa te haava
i te mau utua i faaite hia i roto
taparahi taata.
Irava 2.
Ia
rave
atu, mai te uumi atu ia ore
atoa
mau
ei te
taua vahine ra ia oto, e te tahi
piti ahuru o te tara, e ia manao
haava
e
hamani ino hia ra; e tapea toa hoi
i te
i te tapea raa, e ia manao te
ia tau mahana, e tia iana
mure
te haava e iti teienei
tae noa tu i te ono raa o te
tapea raa, ia hoe ae avae
fare
noa
te vahine i
na
Sa
faautua hia, tera tana utua,
ture; e haavahia Sa e
utua, e tia iana ia faarahi e
ahuru
puai
ino ia roaa mai tana i hinaaro ra, ua hara
peu
i teienei
tahi vahine, e ia rave
ino te hoe taata i te
ia haamaoro e tae
tu;i te ono raa o te avae, e faaau maite
à i te rahi raa o
te hara.
•
<#
Irava 3>.
'
Eiaha
roa
Hau Tamaru,
Farani,
e
te taata e opua
mai te hamani ino i te Auvaha o
te Auvaha Tahiti nei, e
roto i teienei Hau Tamaru;
ra
i te parau ino i roto i teienei
e
te Arii o te
te mau taata mana toa i
mai te tutui hoi i to vetahi ë
fare, e mai te taparahi i te
taata, e te mau hara rarahi
Sa e faautua
hia, tera tana utua e uta i Maatea. Ia oti teienei taata i
te faautua hia : e papai a te parau i te Auvaha ra,
e ia tia
atoa ia opua mau
»
hia. Ia na reira ra, e haava hia
..
mai iana i te uta, e
)
a
uta Sa, e aore ra, atire Sa.
I teie atoa nei mau
Irava,
i te Ino i te Farani e te papaa; e taata maohi
te opua raa
no
hara i faaitehia i roto i teienei
te reira Sa, e papaa ra, o te
reira Sa, na te Arii ia o te Farani e faaore i tana utua, e
ra,
te reira Sa, e Farani ra o
o
Sa', na tona Auvaha e
aore
Ioa
parahi i Tahiti neif na roto i te
te Arii.
o
TTJRE 17
NO TE
—
a.
FAAINO, E TE ITE HAAVARE.
Irava 1»
Eiaha
te
roo
maitai, e te faufaa o te
tahi. la na reira ra, e haava
hia mai tei faaitehia i
hia ia e faautua
te irava piti, te torn,
teienei ture.
te irava pae o
e
i te parau haavare, e ino ai
te taata e parau
roa
Irava 2.
taata i te tahi,
Ia faaino te hoe
mai te pari haavare i te hoe
mai te eia ra, e te
mau hara rarahi atoa,
tera tana utua, e moni e ono ahuru
mai te taparahi taata ra,
hara rahi ra;
tara; e maha ahuru
ono
e
tara na te
iho fenua mau,
e
tara e ma piti na tei. hamani ino hia ra,
Hau Tamaru, e ono
i te moni e
tara na te mau Imiroa.
ono
E tia i te haava
ia haapahee mai i
piti ahuru tara,
haapao raa e te huru o
e
tei faaite hia
tara na te Tavana o tona
teienei utua e nia roa,
ia faaau maite te haava i te
te hara, e haapao a te tuha raa o te utua,
i nia nei.
Irava 5»
Ia
i tei faaite
ae
e
pari haavare noa te hoe taata i te tahi i té hara rii
ua
au
rave
hia i te Irava piti nei;
te hoe tane i
i teienei hara te
hoe ahuru ma hoe na
Hau Tamaru,
torn
na
te
e
mau
te tahi vahiné, e te mau hara toa e
tei pari haavare hia, e
toru na te Tavana o
torn tara na te
tona iho fenua mau e
Imiroa.
ia haapahee mai i
teienei utua e tae
mai i te moni ahuru ma
piti tara, e faaau maite ë i
haapao raa e te huru o
te hara, e haapao a hoi te tuha raa
roa
e
mai te pari haavare,
rahi, tera ia tana utua e piti ahuru tara,
E tia toa i te haava
te
haihai
tei faaite hia i
nia nei.
4.
18
Irava 4.
Eiaha
roa
te taata e
mai te ite e parau haavare
i te haava raa,
tana e parau ra.
te tahi, e haapao
reira, te faaino ra ia oia i
0 te taata ra e na
V
pari haavare noa i te tahi i roto
te haava ia faautua
ianai te huru o tana faaino raa,
faaite hia i te Irava
mai tei
teienei ture.
piti, te toru, e te pae o
Irava 5.
I teie atoa nei mau hara
rahi
raa
utua
:
hoe
ae
e
i faaite hia i nia nei,
i te haava ia tuu atoa tu i teienei
te hara. E tia toa
o
tapea i teienei taata hara i
ahuru ma pae
atu
tae noa tu i te
e
te fare tapea raa, ia
mahana, e ia manao te haava, e
teienei tau mahana hoe ahuru ma pae
haamaoro
ia faaau i te
poto
nei e tia iana ia
toru o te avae.
TURE 18.
NO TE TAPATI,
Te faaore nei
E TE HAAPII RAA I TE TAMARII.
teienei ture api i te ture hoe
faatiahia i te matahiti
ahuru ma vau tei
1842.
Irava 1.
0 te taata e ore e
parau a
e
na
haere i te fare pure raa, e
faaroo i te
te Atua, ua hape ia; e ore râ te ture e titau atu iana
reira. la hinaaro
te taata i te haere i te hoe fare pure
tei ia ratou iho Sa, e ore roa
teienei ture e haapeapea noa tu ia ratou no te reira.
raa
ê, e faaroo i ta ratou parau,
Irava 2.
la
rave
te taata i te mau
mai te faaapu ra,
te ravaai ra,
ohipa tia ore i te
mai te tarai fare ra, mai te Aua ra, e mai
te tarai vaa ra,
haere i te taoa
mai te vau mori ra, e te amo
i tera vahi, i tera vahi e
hoo ra, e te mau
ohipa rarahi atoa ra, etc., etc., e haava hia
tera ta te tane
utua, e aratia e toru umi i
etaeta te aano,
ta te vahiné ra utua,
hoe tara na te
Hau Tamaru, hoe tara na
iho fenua mau, hoe
Sa e faautua hia
te maoro, e toru
ei moni Sa e toru tara,
te Tavana o tona
tara na te mau Imiroa : area ra te
ohipa rii nei, mai te hopu vai ra,
)
mahana Tapati;
mau
te tahu i te ahimaa, e
haere, te hoe haere i te
te ori
poti e te vaa, e te mau ohipa
fil
rii atoa
e
ia
au
teienei ture
e
rave
hio
Tapati ra, atire noa tu ïa, e ore la
i te
tu i te reira.
noa
IravaJJ.
maitai te feia fanau tama e te
No te Tamarii. E faaitoito
tia' i. Eiaha e tamarii e haamau
feia faamu tamarii nei e
haere hia i te
i te fare
tia'
e
i.
fare
mau
o
te taata ë ra; e parahi râ te
to ratou iho ra mau Metua, e
o
e aore
oia i parauhia e te Metua mau o taua
ïa; e haava hia taua
Tamarii i haamauhia ra, ua hapa
mau
taata i haamau haere i ta
hauti haere, e
to ratou iho fetii
haamau ta vetahi ë tamarii
Te taata e haamataro i te
i tona fare,
tamarii
vetahi ë tamarii i te vahi hoe ia
faautua hia i te ohipa, e pae umi aratia.
haaputu no te haapii raa i te parau a te Atua, e
Area te
tia ïa.
Irava 4.
Te feia Metua
e
te feia faarau tamarii e ore e
mai i to ratou ra mau fare, e
aratai
raa
hoi,
e
ia ore ia hio maitai i to ratou
raa,
ia ite i te taio e te papai i
ïa te feia Metua;
faaitoito i te
i te fare haapii raa
tae raa i te fare haapii
te parau a te Atua, ua hape
E haere te mau Tamarii i te haapii raa e
tae
{{
noa
tu i te hoe ahuru ma maha raa o
aore
ia, ia ite noa tu ratou i te
to ratou matahiti, e
taio e te papai parau; e ia
aratai noa tu â e ite noa tu ratou i
hinaaro te feia Metua e
te
a
Te mau Metua e ore e ha pao i
Numera, tei ia ratou iho ia.
teienei
ohipa,
ta ratou tamarii i te
aore
atu ïa te feia toroa ia ratou, e tono i
e parau
haapii
i tono i ta ratou mau
faaroo, e aratai ia te
raa,
e
ia ore ratou ia faaroo, e
tamarii i te haapii raa; e aore a i
feia toroa i te mau Metua i mua i te aro
atu ia ratou, e na te feia toroa
haava, e na te haava e ao
o
te
e
hio i te tae raa ta ratou mau
tamarii i te haapii raa.
Irava jô.
Te Tamarii faatau noa i te
mai i te
feia
haapii raa, e tii te feia toroa e
aratai mai, e na te
haapii e imi i te ravea rii ei faahaama raa ia ratou,
faaitoito
raa
ia ratou ia ore ia faatau
E faaitoito atoa te mau
mau
tahi mau mahana aore i tae
Metua ia ratou i te
e ei
i te haapii raa.
tamarii ia ore ia pohe to ratou
faatau noa raa, e haere mai â e
tia' i.
20
TORE 19.
y
NO TE EIA.
4
Irava 1.
la eia te taata i te maa
hinaaro te taata maa
hia. E
rii no roto i ta vetahi e ra aua, e ia
iti haihai tei pau ra, e
maa
piti ae ia puaa te utua; e
ia tara. E maa rahi tei eiahia ra, e maha
moni
ra
puaa
ta te eia e afai mai na te
e
Sa e faautua
i te haava ra, e haavaMa
pas ae
Sa
taata maa, e moni ra hoe ia
ahuru tara.
Irava 2.
la eiahia te taoa ra e
faahoi faahou mai te eia i
taua taoa
ia
hoe a huru te hoo e taua taoa i eiahia e ana ra, E haava hia
ia, e hoo mai oia i taua taoa ra,
i eiahia e ana ra,
e aore
hoi taua eia ra,
faautua hia; tera tana utua matamua, e
e
te taoa hoe, Mai te mea
ra e taoa iti haihai tei eiahia ra, e ore e au i te toru o te tara
piti mai ana taoa e afai mai ei hoo no
ia
tapiti hia, e toru Sa tara ta te eia e aufau mai;
o
tana utua,
na
te eia e
te Ino raa o te
taoa ia aufau mai no
iti iho te taoa i riro
ia
la eia faahou a
mau
utua i faaite
e
te haava ra e
teienei Ino raa, Eiaha roa
i te eia ra.
teienei taata, e faautua hia â oia
hia nei, e faautua toa hia oia
ei te hoe ahuru ma pae o
haava:e
taata taoa no taua taoa i pau ra,
aufau mai na te taata taoa, na
faataa maitai te
te mahana, e ia manao
poto teienei tau mahana, e tia iana
tae
noa
tu i te toru raa o
la
maro
â teienei taata
haava hia
tera te piti
i teienei
i te utua tapea,
te
ia haamaoro atu
te Avae.
i te eia, e a toru aéra eia raa, e
â oia e faautuahia, tera
tana utua, e tiavaru e atu
iana, ia hoe ae
matahiti i tona tiavaru raa hia, e ia manao
te haava e mure
Sa e tia iana ia haamaoro
te pae raa o
atu e tae noa tu i
te matahiti.
Irava 5«
Eiaha te mau Imiroa e
faautua hia;
hio mai,
eiaha e parau noa tu
e aore ra,
ore noa
fetii o te taata i
ia ratou, na ratou iho ra e
tu. E haapao ra ratou i ta ratou
faautuahia ra. E aore roa
te eia e taoa e hoona* i tana utua, e faanavai Sa i te ohipa
faaue raa e te
a
haru i te taoa a te
haru raa i te ’taata i
mai te faaau maite te
raid raa o te ohipa e te utua; na
taata taoa.
Irava 4.
la vavahi te hoe taata
haava hia ïa e faautua
i to vetahi e fare e eia i te
hia; tera tana utua, e
taoa, e
tapea iana i
te tapea raa; e
faautua toa hia hoi oia i te mau utua i faaite hia i te Irava
tapea raa, ia hoe ae matahiti i
roto i te fare
piti o teienei ture.
Irava 5.
Te taata ia haere
mai i to vetahi e fare
imi ia te taata fare
e
iana iho,
atu te eia iana i tona paruru
pohe noa tu ia, e ore
iana iho,
raa
i tana ravea i hinaaro no te paru ru raa
tona fetii; e ia pohe
e
te ture e haapeapea noa tu
la ora tu ra taua eia ra, e
i te reira o
hia, mai te haapao atu
vavahi ai i te rui,
haava hia ïa e faautua
i te irava toru o teienei ture.
TURE 20.
NO TE RAVE INO I
TA VETAHI E TAOA.
Irava 1.
E
mea moa
te
roa
te
mau
fare atoa,
eiaha roa ia hauti hia, Eiaha
ïa, e papaa ra, e papaa
taata, e Farani ra, e Farani
ïa, e haere noa i roto i te
fenua aua hia, e i to vetahi ë fare mai te tia ore i te taata aua,
te taata fare. la na reira ra, e ia ore ia haere ë ia parau hia
ïa,
taata maohi ra, o re reira
e
e
tu
e
te taata Aoaee
tera tana utua ia
tara hoe, e
te taata fare, e
hoe ae tara, e
haava hia ia, e faautuahia,
ia manao te haava e iti te
tia iana ia faarahi atu e
tara; e ia hope
aufau hia mai
i te fare raa,
tae noa tu i te maha o te
mai na hora e maha ahuru ma vau aore â i
teienei utua, e tapea ïa i taua taata ra i roto
ia hoe ae mahana, e
ia manao te haava e
poto ia, e tia iana ia faarahi atu e
tae noa tu i te toru o te
mahana.
taata aua
te taata fare, e ia tia ia rave i te ravea puai ia haere e atu
teienei taata; e maha ae ia tara tana utua, e ia manao te
haava e iti ïa e tia iana ia faarahi atu e tae noa tu i te ahuru
te tara; e tapea atoa hoi iana te hoe utua, ia toru ae
mahana e ia manao te haava e poto ïa, e tia iana ia faarahi e
tae
tu i te pae o te mahana, e te mau utua toa e au i te
la
ore
ia faaroo
teienei taata ia parau hia tu-e te
e
raa
o
noa
ture, tana i tuu
i nia iana iho no tona haapao ore.
5.
Irava 2.
la
M
ite
rave
te reira ïa, e haava hia ïa e faautua hia, tera tana
pereoo ra o
utua hoe ahuru tara,
tara
maoro
hitu tara na te taata puaa ïa, hoe
tara na te Tavana o tona iho
ahuru o te tara nei, no te mahana hoe
te vai raa o teienei puaa
ra
Teienei utua i tuuhia
ïa;
i taua taata i rave noa
mai te mea ia piti e ia toru te mahana ra, e faautua tu
ra,
â
e
hoe tara na te mau Imiroa.
i nia i te hoe
■)
o
te Hau Tamaru, hoe
na
fenua mau,
ia
te reira Sa, e faahoro i te
te fatu ra, e horo ra o
ore
vetahi e puaahorofenua mai te
te hoe taata i ta
naa
ïa,
tara no te mahana hoe i taua mau mahana ra.
e pae
Irava 3>.
»
%
te
la
rave
tia
ore
te hoe taata i ta
noa
i te fatu, e
vetahi e puaahorofenua, mai
pohe roa tura i tana rave raa, e aore
atura e tia ia rave i te
ïa, ia paruparu taua puaa ra, e ore
ohipa; e haava hia ïa e faautua hia taua
tana
taua puaa ra na te
utua, e aufau oia i te hoo mau o
fatu; e toru hoi ahuru. tara no
te Ino raa, hoe ahuru ma pae
tara na te Hau Tamaru, e pae tara
na
te taata puaa,
na
te Tavana o tona iho fenua mau,
la iti
te paruparu o
ra
faaau maite
e pae
taata i rave ra, tera
e pae
tara na te mau Imiroa.
taua puaa ra, e ia ora faahou, e
ïa te utua e te rahi raa o
te paruparu raa o
taua puaa ra.
Irava 4.
ii
00
la tarahu te h
rave
«
taata i ta vetahi e
ino oia i taua puaa ra,
haavahia ïa
e
puaahorofenua, e ia
mai te hinaaro rave ino mau, e
faautua hia, e haapao tana utua e
paruparu raa o
taua puaa ra. Mai te mea ra ia pirioi, e ia
taua puaa ra mai te rave maitai hia e
paruparu
tarahu mai,
te rahi o te
e ore
te taata i
ïa e faautua hia.
Irava 5.
Te taata ia
hara ore,
taparahi pohe roa i ta vetahi e puaa mai te
mai te puaatoro ra, te
maohi, e te tahi atoa mau puaa,
*
maa
ra;
utua
e-
e
ç
e
puaahorofenua, e te puaa
te moa hoi, e te mau manu
haava hia ïa e faautua hia, e faaau maite
te hoo mau o taua puaa ra, e
te Ino raa toa o te fatu ra.
tana
te manu i pohe iana ra,
Irava
Te taata e rave
ra
ino i ta vetahi e ra puaa i roto i tana
mai te tapupu i te opahi ra,
aua,
mau
6.
peu
te patia i te auri, e te
atoa e paruparu ai te puaa ra. B haere ia
Imiroa e hio
iho
i taua aua ra; e aua maitai e
te mau
te teitei maitai
Sa te taata aua i hape, eiaha Sa e
haava hia te taata aua. Mai te mea ra e aua ino e te haahaa,
ra,
te parari ore, aore
e
ia te taata i taparahi i taua puaa ra;
e haava ia e faautua hia,
tera tana utua, e hoo oia i te Ino
e
te paruparu,
ua hape
raa
o
te taata puaa, e
hia
e
ana
faaau maite i te huru o te Ino i rave
ra.
Irava 7.
la
oua noa
roto i te aua e pae avae te teitei
te hoe puaa i
taata puaa, e hoo oia i te
Ino atoa i ino i taua puaa ra. Na te Raatira Mutoi, e aore
ia, na te too piti tau Imiroa e faaau i te Ino raa i ino i teienei
haava hia Sa e faautua hia te
e
ra;
puaa.
la vavahi te
hoe puaa i
te hoe aua maitai i ore i taea te
pae o
te avae i te teitei ra, e hoo atoa Sa te
raa
te
o
aua e
taata puaa i te Ino
i taua aua ra.
te taoa atoa i roto
TORE 21.
TAOA MATAHITI.
NO TE
Aore
teienei Ture i
iriti Ture i
iriti hia i roto i te apoo raa a te mau
teienei matahiti 1845.
TORE 22.
NO TE
HAAPAO RAA I TE TAOA UTOA RA.
Irava 1.
E
mau
i
papai maite te mau taata i haapaohia ei mau
Mataeina
te mau utua
toa., e te haava toa hoi no
toa i faautuahia e
mai taua mau taoa no
mai
taoa i te
taua Mataeinaa ra,
te haava ra; e ia afai hia
te utua ra i Papeete nei, e afai atoa
Sa taua mau parau ra.
N
,
Irava 2.
haaputu maitai te mau Mataeinaa i Tahiti e Moorea nei
E
i te
taoa toa no te
mau
te Avae e afai
la tae i te toru o
te rave raa e te
te moni atoa no
faatoroahia e te Auvaha o
te faaite raa
hoi
no
mau
taoa utua
Imiroa
te
te Arii o te Farani, e te taata hoi
haava raa ra; hoe
tuhaa na te Hau Tamaru,
taua Mataeinaa ra,
hoe tuhaa na
taua Mataeinaa ra.
o
moni atoa no te rave raa e
mau
te parau papai
tuha i teienei
i taua mau utua ra, e
tuhaa na te Tavana o
0
te hoe taata
mai teie i mûri nei.
Te utua no te
mau
tapea raa taata, no te mau
afai mai i taua mau taoa utua ra e
i maitihia e
te
mai ai te mau taoa utua,
Papeete; e na te Auvaha, e
Mataeinaa toa ra i
hoe
te Mataeinaa e
ei mau i taua mau taoa ra.
maiti i te taata
e
utua. Na te Tavana o
te tapea raa i te
Sa ia tuha; e piti tuhaa na te Hau Tamaru,
taata, mai teie
Mutoi, o taua mataeinaa ra.
hoe tuhaa na te mau
Irava 3«
la eia te taata
tahi pae au o
o
taua taoa ra; e ia moe noa tu hoi te
roto i tona rima; e hoo
taua taoa ra i
taoa toa
i
i haapaohia ei mau i taua mau taoa ra,
moe
i te
tahi pae
ia taua taata ra i te
iana, e tei eia toa hia e ana.
TURE 23-
NO TE FAATOROA RAA
Na te Auvaha o
nei
e
I TEIENEI HAU.
te Arii o te Farani, e
te Auvaha tahiti
faatoroa i te mau
haere i
e
I TE FELA TOROA I ROTO
te
mau
haava mataeinaa.
te haava mataeinaa e
ratou ihora mau
mau
e
te haava mataeinaa i te mau Mutoi
faatoroa vave hia,
Auvaha Tahiti nei,
ratou e
faatoroa haere i te Imiroa i to
taata haapao maitai ra. E ore ra teienei
roto i te pae au
Mutoi
Na te Tavana o te Mataeinaa
Mataeinaa.
E maiti te Tavana e
no
Toohitu, e na raua toa e faatoroa
e
ia faatia hia mai ra e te
te Auvaha o te Arii o
te Farani, ei reira
faatoroa mau hia' i ei Mutoi.
E tia hoi i te
toroa o te haava
Auvaha o te Arii o te Farani
mataeinaa e ore e
ia faaore i te
halpao maitai i tona toroa.
TURE 24.
NO TE
Ture i iriti hia i
Aore teienei
teienei raatahiti
ture i
te ravaai, tei
24
no
te
mau
RAVAAI RA.
te apoo raa a te mau iriti
1845, e haapao a te haava i!.:te Ture
faatiahia i te matahiti 1842. Maori ra i
vahi rii atoa e ore e au mai
i teienei mau ture api.
TURE 25.
OHIPA RAA I TE TARAHU HOONA ORS RA.
NO TE
ture i iriti hia i
Aore teienei
ture i
teienei matahiti
te apoo raa a te mau iriti
1845.
TURE 26.
OHIPA RAA I TE FENUA E MÂRO HIA.
NO TE
TURE 27.
NO TE PARAHI
RAA 0 TE ARII RA.
TURE 28.
NO TE
PAIRATI RAA, E NO TE TIATARO RAA 0
TURE
mau
i
iriti ture i
te mau
Ture i iriti hia i roto i te apoo raa a te
teienei matahiti 1845; e haapao a te haava
ture tahito
26, 27, 28, 29, tei faatia hia i te matahiti
teienei
ture api e te mau faaue raa a te Auvaha o te Arii o te Farani.
1842. Maori ra
mau
29.
I UTA MAI I TE MAI MAUE RA.
NO TE PAHI
Aore teienei mau
TE PAHI.
i te mau vahi rii e ore e au mai i
M
TURE 30.
NO TE FEIA RAVE ORE I TA RATOU UTUA.
te ore e aufau i tana utua ia
Te taata
e
ore
faautua hia
e
te haava ra; e haere Sa te
iana
e
e
rave
e
aufau
e
rave,
e
feia toroa e parau atu
aufau i tana utua. E ia ore â oia ia rave, e
mai,
e rave
tapea raa,
e ore
ia te feia toroa e afai iana i roto i te fare
hoi oia e tuu faahou hia mai, maori râ, ia
tia mai iana i te haere i te rave
i tana utua, e i te aufau
mai hoi.
TURE 31.
NO TE HAAVA RAA.
la haava hia te taata i te mau Mataeinaa' toa i
nei,
Moorea
Tahiti e
te haava mataeinaa Sa e haava.
na
la horo te taata i haavahia ra i tei reira haava raa,
ia oia i te Auvaha,
e
too
piti
ae
e
horo
te Auvaha e maiti i te hoe Toohitu,
e na
tau haava mataeinaa, ei haava i taua taata
Eiaha ra te Auvaha e maiti i te mataeinaa i haava
ra,
iana i te matamua ra.
la horo faahou taua taata i haava hia ra, e horo
i
te Auvaha ra, e na
tia 1 oia
te Auvaha e maiti e too toru tau Toohitu
ei haava i taua taata ra.
la maha
ae
ta te
mau
Toohitu haava raa i te matahiti
hoe, ei te mau avae ra ia Tenuare,
Eperera, Tiurai, e ia
Atopa. Na te Auvaha e faaite atu ia ratou ia haere mai i
haava
te
raa.
Area
ra
ia parau
i te
mau
hara rarahi ra, e tia noa Sa i te
Auvaha
atu i te maU Toohitu e haere mai i te mau tau atoa
tana i hinaaro ra.
Area te
mau
hara rarahi ra, mai te
taparahi pohe roa i te
taata, te orure hau, e te opua ino i te Auvaha Tahiti
te feia Mana toa no Tahiti
la
ore
raa,
e
au
)
&
mau
haapao raa toa no te mau ture
mai i teienei mau ture
hia nei
ia o atoa mai i roto i
teienei hara
te mau Toohitu anae ra ia e haava.
na
Auvaha
nei, e te mau hara rarahi atoa,
te Farani e te papaa
0 te
♦
nei, e
o
api, e te mau faaue raa a te
te Arii o te Farani,
Sa.
tahito nei, o te ore
e
te Auvaha Tahiti nei, te
faaore
27
E hoa ma,
Te
Tavana; te hui Raatira, te Feia toroa e te mau
mau
Taata toa
Teie te
mau
ture
no
api,
teie i iriti hia i te
matahiti 1845. E
te Auvaha
mau
fenua,
ta outou ia e haapao, o te mau ture
o
Apoo raa a te mau Iriti ture i teienei
nenei atoa hia te mau faaue raa a te Tavana
te Arii i
pihaiho i te Arii vahiné no teienei mau
Totaiete, tei faatia paatoa hia mai
fenua
apoo
o
teienei
rha a te Iriti ture ra; i te reo Tahiti, e hapono haere
atoa hia i te
mau
fenua atoa i raro ae i
ia ite te taata toa i taua mau ture
raa,
i
e
rave
e
maitai,
e a
a
hoi i te parau a
ture
mau
teienei mau fenua, E haapao
te A tua. Eiaha e faatupu i te peapea,
faaau hoi ta outou mau ravea
teienei
ia faaau mai ratou
haapao maitai mai i taua mau ture
i te faatupu paatoa raa
ia outou
i te maitai. 0 ta'u ia parau
e
nei e teienei mau faaue
i taua mau ture api nei.
nei, tei faatiahia no te maitai o
maitai
teienei Hau Taraaru
horoa hia hoi i te mau haava toa ra,
ta ratou mau haava raa
A
te mana ture, i taua
fenua Totaiete,
e
Tahiti e Moorea toa
i te tuu raa tu i teienei mau
ia outou na.
la
ora
na
outou i te Atua mau,
Te Auvaha Tahiti,
Papaihia
PARAITA.
:
Faatiahia
te Auvaha
o
e
te Tavana,
te Arii
Papaihia : BRUAT.
«
)
o
te Farani,
E FAAITE RAA I TE PARAU
I ROTO I TE
MAU TURE
IA ITEA OHIE.
TURE 1.
No te
No
5
taparahi taata
pohe roa
6
taparahi pohe roa mai te opua ore.
7
te taata aore i
No te
aroa.
No te hamani ino ia vetahi
7
ë
7
taparahi hae vahiné
No
te
No
te taata ia rave i
te hara i Maatea e au i te uta
8
TURE 2 E TE 3No
te Ava papaa,
te Uaina,
e
te mau mea papaa e taero ra
8
TURE 4.
No
te hoo
8
taoa
raa
TURE 5.
No
te
mau
ava e
9
hamani hia i Tahiti nei
TURE 6.
No
9
te upaupa
TURE 7.
No
vahiné
te rave raa a te. tara
No te vahiné
No
te tararo
No
te tamarii
e
10
te tara tane
10
haere i nia i te pahi
e
H
11
haapao ore
TURE 8.
No te
No
faaipoipo
te taoa
a
raa
i te Farani, te papaa e te taata maohi
te vahiné i te
12
12
faaipoipo raa
TURE 9.
No
te
12
faaipoipo raa i te taata maohi
TURE 10.
No te puaa e
13
haere i te peho fei ra
TURE 11.
No
13
te Mutoi
.
No
te horoa,
TURE 12.
te hoo raa, e te tarahu raa fenua e
te fare
13
TURE 13.
No te faaore raa i te tarahu raa fenua
i te taata e
14
TURE 14.
No te
faaapu raa fenua
14
No te tara vahiné
e
TUES 15.
aroa.
te tara tane
15
TURE 16.
No te faarue tane e te faarue
No te
15
vahiné
15
faaipoipo i te teina e te tuaana
TUEE 17.
No te
rave
ino
f.
te hamani ino ia vetahi
e
ë
16
Te hamani ino i tana iho vahiné
16
Te uumi vahiné
16
Te opua parau
ino
16
.
TURE 17.
—
â.
te ite haavare
17
Te
parau
Te
pari haavare i te hara rahi
Te
pari haavare i te hara rii
17
17
17
Te
pari haavare i roto i te haava raa
18
No te faaino,
e
haavare
TURE 18.
No te
18
tapati, e te haapii raa tamarii
Te taata
e
ore
e
haere i te fare pure raa
Te taata.e.ore, e haere i te fare
Te rave i te ohipa tia ore i te Tapati
18
,0
18
19
No te Tamarii
Te haamau haere i ta
Te feia Metua e ore e
vetahi
e
tamarii i tona iho fare
aratai i te tamarii i te haapii raa
19
19
19
Te Tamarii faatau
TURE 19.
No te eia
Te eia i te maa aua
Te eia i te taoa toa
21
Te eia vavahi fare
TURE 20.
No te
rave
Te taata ia haere i to vetahi
Te
rave
noa
Te tarahu
21
ino i ta vetahi ë taoa
i ta vetahi e
raa
ë fare,
e i ta vetahi ë aua
22
puaahorofenua
22
puaahorofenua
Te
taparahi noa i ta vetahi e puaa
Te
rave
ino i ta vetahi e puaa
21
i roto i
23
tana iho aua
23
23
Te puaa oua aua
TURE 21.
No te taoa Matahiti
23
32
aroa.
TUBE 22.
No te haapao raa
23
i te taoa utua
24
Te eia i ta taoa utua
TURE 23.
No te faatoroa raa i te
feia Toroa i roto i
teienei Hau
24
TURE 24.
25
No te ravaai
TURE 25.
25
No te tarahu hoona ore
TURE 26.
25
No te fenua maro hia
TURE 27.
No te
25
parahi raa o te Arii
TURE 28.
No te
25
pairati e te tiataro raa pahi
TURE 29.
No te
25
pahi e uta mai i te mai maue ra
TURE 30.
No te feia rave ore
.
26
i ta ratou utua
TURE 31.
No te Haava raa
*
«
NEIA E AMIOT RAUA 0
«
LAMBERT.
Te
mau
Parau
roto i te apoo raa i apoo
no
Beretane o Talboti.
i te Pahi manuâ
i te
ava
tipae raa pahi i Pape ete
1845
Tahiti, Januari 18.
i
hia inia
Irava.
"Pômare" te arii vahiné no
"Uata"
o
e
tana Tane
o
"Hapono"
Tahiti
"Tearamaa"
o
Te tane a te Metua Vahiné o
Te auvaha a te arii,
papâi parau a te arii
Te
te Raatira fcahi,
o
Sir Tomati Tomatini
o
o
te auvaha no te Tonitara Beretane
Bart.
Tehaere R. Miritini.
Miti W. ïïau.
Orometua Beretane.
I te horoa raa ia Pômare,
hia
te atimarara e
e
te Nuu
i te rata i papai
Tamati, o te Raatira
Beretane i te Moana rahi
rahi
o
ra
Patitifa. Ua nao maira te Raatira
o
o
o
Sir Tamati Tamatini.
"Te faaite faahou atu
e
te Arii e,
nei au ia oe
i te mau parau i papai
.
fi
-
te arii,
'
'
■
M.1
•i
rata tau i hopoi atu i
hia iroto ite
nei; e e haapapu atu îa oe, e
teie
e,
i te aroha o
oe
ra
te Hau Beretane, ia tupu to
maitai, ë ia manuia oe,
ia oe ia haapao noa
ma
te vai iho noa
na
i tei au ito oe
Ua nao maira
mauruuru roa vau,
o
te maitai
l
e
ia
ë ua oaoa tou
te parau maru,
tei roto, e to oe faatia raa
nei rata.
hinaaro,
Pômare iana, ua
rata maitai ta oe i
afai mai na, e no
i teie
iho manao
taua i farerei iteie nei
mahana, no te
e
i to oe iho hinaaro,
arii, ma te au
nei aau,
ia riro
arii è, i te haapao i to oe ra
hoi oe e te
mana
te arii
—
Hoe oü nei
ia tauturu â Beretane
iau,
pohe au ra, ia tauturu atoa
hia tou mau
tamarii
Ua ui ihora
Sir Taraati Tamatini
Na oe anei i hapono
ia Pômare
—
te rata i.
papai hia to oe ioa iraro
ae
e
i te atimarara ra
no
ia Tupetituà ?
to oe iho hinaaro
anei i papai
?
hia'i to oe ioa
Ua nao attira
taua rata ra, na
ratou ioa i
tono vau
i horoa hia’i
o
ia faaati maitai
Tairapa, e o Tiraitoni, Aore ra
oromettia papaa,
Ia hoi mai
Ua
tou ioa
hia e te atimarara, no
Timitoni i ite
e
i hapono mai iau,
i na vea toopiti,
hia te parau,
to
te feia rë i na mua
te papai,
tou matau
no
e
i
Poraare. Aore ati i hapono
ë e taata no Beretane oia
në Tairapa mai
hia'i oia eau ra,
iau, ia ore oe
te mea,
te tere itono
Ua papaù maira oia
ia papai i to oe ioa, e
puptihi hia to oe ferma tc
ite Farani. — no
e eriro
reira tài. ton ioa
papai hia’i
i
Ua ui maira
Poraare
—
iau i te
i
na
£ tia anei ia oe ite faaite mai
huru o te parau i
e
no
tuu hia e‘oe
taata i tono hia ei vea na oe
Ua parau
tei
Sir Tamati Tamatini ia
I !atura Pomare, ovau
tipapa hia e
tou teiaha
reira vau i
ra ?
te atimarara e Tupetitua,
i ore au itae ai, no
maiti ai ia Timitoni
W
I
(4)
Tairapa, ei vaha nou ite apoo
o
raua
ta‘u parau
i Tahiti. Teie te huru o
raa
£iaha roa tou ioa e papai
ia raua,
hia i taua parau ra.
Farani
£iaha tou te
te atimarara o to
maro
£ ia
tauturu mai iau,
e
Farani ite
pupuhi, pupuhi noa'tu,
la
râ i tae i Tahiti ra,
raua
(roohia
atu) ua oti te apoo raa, e ua hope te
ioa
hia; Ua parau
maira te atimarara,
eiaha Timitoniee ite hia
te
ei vea, no
taata no Beretane oia, e,
e
mea
!
•
e
•
orometua hoi.
Ua ui faahou maira Sir
Tamatini ia Pômare,
te huru
i
o
te parau
na vea
e
oe
i
tia'i ia
oe
ra,
—1
i tuu hia
£aha ihora
i te papai
nao
atura Pômare.
Teie te
mea
i
no
i to oe ioa ?
papai Ma'i tou ioa,
tou riaria ite manii raa
no
Tamati
Mai tenana
Ua
e
papai
teie nei mau taata ite
o
te riro e raa o tou
toto,
nei Hau ia
£ ua titau atoa hia mai te Tara e pae
vetahi ë,
tautini- ite mahana hoe, e e pae
Ua parau atoa hia tou fenua
ite tahi mahana
iti
Ua
o
Farani i tou nei fenua, e ore roa
toe te Beretane,
e
hope roa ratou i te
hoo
e
hoona faahou
pohe roa ra ?
i te rave raa
ia Pômare
£ tito
taparahi hia, e, e aha ta'u
hia'i taua mau taata
mai i tou nei fenua.
mairà Sir Tamati Tamatini,
moni rahi ?
atura Pômare,
nao
raa
te Amerite, e te Farani,
£aha te hara i titau hia mai
—
ai teié nei
Ua
e
£ riro îa e toru atoa fenua
Ua ui faahou
e
te mea, ia pupuhi !
papai au i tou ioa, no
e
i
hia, e Tahiti taatoa hoi
Motu uta e haru
te atimarara
uri maohi.
na
e no
Teie te tumu,
£ uri Tahiti te hoe,
uri Farani te hoe, na
Tahiti,
hoi tautini
"Moiâ" te uri
te mea ua huru pohe te uri
to Farani, ua haere
Ua hamani ino to
oia e vavao
Farani ia"Moia", e
!
ua
taputô apipiti te Farani, e te taata
Tahiti, e ua pohe te
ia "Moiâ" o
hoe Raatira Farani
"Maruk te ioa
—
Ua haava
hia. "Moia",
e
te mau Mutoi, e ua faaore
hia to ratou toroa —aore
i
manao
ua
e
te Tonitara
Ua
hara "Moia" ma, ua haava
hia râ oia,
noa
nao
taata
i
Farani, 0 tei parau hia; ë ua
8 fei ofati Ture
ratou, ua hoo haere ratou
—
Te Farani haapao maitai râ
ia "Luca",
maitai ite Ture
e
te feia toa i haapao
Tahiti nei, Aore roa
ratou i haapeapea
mau
"Moronoto
0 te mau
atoa tura Pômare,
te ava,
mm'
ia mauruuru
Farani,
hamani ino hia,
anae
râ to Tahiti
hia
râ oia i tiavaru
hia "Moia", aita
hia i tona iho fenua,
hia oia e
Ua faautua
—
te mea, ua tapea
no
te fetii o te
arii,
—
Ua faa
hope mai Pômare i tana parau ite
nao
raa
e,
tirara tana hara it'ea,
i
tupu ai teie nei utua rahi i titau hia
e
te atimarara
Farani ra
Ua ui faahou maira
Sir Tamati
Tamatini ia Pômare. Mai te reva
raa
mai â o te Pahi
Farani nei, ua
faatia'anei i teie nei Hau
Ua
atura Pomare.
nao
faatia vau ite hau
e
ua
o
te Pahi
Farani,
'TJa parau vau iana,
noa
outou i to outou iho
hinaaro.
raea
i
iteie nei hau
ore
ai
api
au
ia
Beretane
ua
—
aita vau imanao e,
i Tahiti nei
tipae mai te Pahi manu!
—
Hou te atimarara
faaehau
nao
ia'u,
no
ireva'i,
papai au ite hoe parau iana,
Tera taua parau ra
ua
i faatia'i i' tona
aita vau i mauruuru
haere faahou mai au
ore
"£ haere mai oe
manâ, e
hinaaro, no te mea
ia
Ite reva raa
tae, Tei ia outou te
Teie te
e
—
e
vau
faatia
api nei
papai "Moronoto" te Tonitara
ua
Pomare i Tahiti nei
£ita
Aore roa vau i ite,
Teie tana parau,
Farani iaû,
e
api ?
e
"£iaha te Tavana
vai iho hia i Tahiti
nei
te
maira tana papai raa mai
(£ mea tia ore iana ta’u parau,)
te mea, ua na mua
oia ite faaite itana
parau
i to Tahiti nei, e ua na mûri atu
ta'u
papai raa ’tu iana,
tou ioa ite
(no te mea ua oti
papai hia
.
;
■
&
«
fe.
Ua ui faahou maira
ia Pômare.
Sir Tamati Tamatini
S tia anei ia oe ia faaite
mai iau ite mau taata i taparu mai
ia
oe
hia
o
papai to oe ioa ?
e
Ua
na
vau
e
tei
o
àtura Pômare, Ua 'taparu
tou iho mau taata, na
ratou
papai hia to ratou ioa i taua
parau nei ——
Ua parau
faahou maira Sir Tamati
Tamatini ia Pômare — Ua parau
mai te., atimarara Beretane
ia
e
ore
ite tahi ohipa ë,
oia ia peapea
haere mai oia i
iau e,
Tahiti nei, i tè>M
teie nèi Matahiti
Ua
nao
atura Pômare. 0 tou
oia, ë ia vai
hinaaro, e haere mai
maite â te Pahi
i Tahiti nei;
ïa
manuâ Beretane
ë ia tauturu hia vau
i tou nei peapea raa.
Ua ui faahou maira
Sir Tamati
Tamatini ia Pômare, mai te
te huru o teie
nei tauturu raa, i
hinaaro hia e oe na
*
%
aha ra
?
e
vai iho noa
v»«
>•
anei
i teie nei Hau
au
api, ë ia ite te
atiraarara, ë nanâ e irai tana ravea e
maitai ai ?
Ua
ia faatia faahou
au
e
atura Pômare
nao
eiaha
hia
Te hinaaro nei
i tou
Hau tahito,
ra
ia vai iho hia te hau i faaau api
roa
te Farani nei
e
oe
—
—
Ua
manao
mai
vau
£ o Peretane ë tou nei tauturu,
tahito mai ë,
i
£
f
taura i
te
mau
ai maua, aore
â i raotu,
I manao vau i te tipae raa mai o teie nei
Pahi manuâ
e
o
ia tae mai
E mai
te
mea
"Talbat" nei, e parahi ionei,
a
te tahi manua Beretane:
ia vai iho
tauturu ore,
nei mai te
hia vau i teie
noa
rahi ïa tou
e
peapea
ia tipae niai te tahi manuâ
Farani
—
£
ore
anei
e
tia ia
oe
ia parahi,
»
ë
ia tae mai te tahi manua Beretane
a
faatere ai ?
ci to riaa
vau
nei,
e
»
te faaite papa
nei paruparu
rahi,Aore roa vau i
faatia ite hau
roa
i te
vau
atu nei au ia oe i tou
api nei
£ ua matau
—
i to Farani: Aore au i
hinaaro
tapoi inia iho iau, te hinaaro
ei N i
M
«
'
:
%
.
Éj
ë
ia vai
ariii inia iho
£
aore
i huti i
reva
i
vau
roa
ra
hamani,
I
Aore atoa hoi au
Aita
i faaue
—
roa vau
auvaha ia "Paraita" e, e
e e
huti ite tahi reva api.
tnanao
vau
e
e,
faatia faahou hia
te reva tahito,
oe
a
vai iho ai
oe
iau
—
a
faatere ai oe, ë
Ahiri i na reira,
maj_
haere ïa vau i Moorea
Mai te
tia ia
mea
ia
e,
(-rêva-)- râ oe, e ore e
manuâ Farani, e e parau
pupuhi maira, no te mea
tou
ra
pahi
ia tipae mai
mai ai inia i to oe
reva
ua
haere
nei Pahi, mai
tahito, e no te mea, ua
Taihaa hia oe iau i raro ae
Reva tahito ra ite
.
te maitai,
tiai, ë ia tae mai te tahi
manuâ Beretane, e
te hoe
—
maori râ o te
ë
ua
i ite ite
te tahi reva ë,
tahito
ta'u
roa vau
i faaite hia ite huti
taua reva ra
o
raa
Aore
—
hia te reva api nei,
raa
piti
nei, eau Sa mai te fenua e, e
I teie
faaau
ite huru tahito ra.
noa vau
pupuhi
i taua
£
e
hea
na
ite metua
vau
ra
?
—
Mai te Tamarii
horo
tou ïa huru
ia tauturu hia,
Ua parau
e
—
maira te Raatira Sir Tamati
ïamatini, £ita e huru maitai ia parahi noa
ionei, no te mea, ua faaue hia vau e te
vau
atimarara, e e hoi faahou iana ra, ite tau i
haapao hia e oia ra.
ia oe, i to oe nei ati
Teie râ tau parau
rahi, £ parahi oe i Moorea, e mai te mea
ia hamani ino hia
Farani,
e
te tahi atoa mau Pahi manuâ
imi hia te hoo ite Hau o to ratou
ra,
e
ra
mau
fenua
Ua parau
ite
te Pahi manuâ
e
oe
mau
fenua
atura Pômare. Ua ite anei au
'toa i te
ru
haapeapea, e te haamatau mai,
to Farani ra
fenua
imi
ru noa
te ite nei au;
e
i te haa matau, e
te
ite parau.
ore
te parau
ra,
area
—
e,
0 to Beretane ra,
ore
ite parau
ore
e na
roto ïa i
te imi i te vahi rii taa
ma
te
ru ore,
faaherehere ore
e ma
te
Ua ui maira Sir Taraati
ïamatini
Te ite nei anei oe,
te arii e, i te mea i
e
papai ai to oe raau Tavana i
ioa i taua Rata i
Pararxi
ra
papai hia e te atimarara
?
Ua parau
i
to ratou
te meà i
atura Pômare. Aore au i ite
papai ai tou ra mau
Tavana i to ratou ioa i taua
Aore i apoo
—
hia, ua papai huna noa
hia ite arui
—
Teie tou manao ia riro
tou nei Hau ia ratou,
i to ratou mau ioa
Ua parau
ia Pomàre.
rata ra
i papai ai ratou
—•
maira Sir Taraati Tama.tini
Teie tau parau ia oe, e
faaitoito maitai.i te haamaru noa,
taata, ia ore te peapea,
i
to
e
te tamai ia tu pu,- £
Pahi
oe
ra
manua
i te parau
ravea
mau
ia tae mai te
Beretane, ia afai mai
faaite ia oe e te Arii e, te
i te haapao. raa o
to oe ra Hau
Ua faaoti ihora Pômare
parau raa,
maitai
ite nao raa e,
iteie nei
£ mea
paha Sa, o te ravea maitai Sa
—
(13)
vai iho noa na te mau mea
e
api, ia ore ia tupu
nei hau
inia i te fenua nei,
o
raua
o
£ mai te
ra
te peapea, e te tamai
te atimarara Beretane
Farani e faaoti,
te atimarara
ia ore ia oti ia raua ra, e
mea
afai taua ohipa ra,
raua
e na
'toa iraro ae iteie
afai ite lhau o to
e
tau fenua, e
faaoti hua ai
Ua faaite atoa Pômare e,
é ua hinaaro
oia, e tana. Hui
raatira i Tahiti e Moorea,
ia haava hia te
auvaha o Paraita, Ua tapea
hia ra e te
Tonitara Farani, e ua faa ore
hia eana taua
haava raa ra. Ua parau
atoa mai Pômare.
Ahiri paha i huti
faahou hia e te
Raatira tou ra reva
tahitiii Tahiti nei, e ahiri
faahou i tou ra Hau
ààrrevarràooe,
tahi
te
tahito i teie nei, ia
I I è ia tipae mai te
pahi manuà Farani, e
tamai, e te manii raa
I
atoa oia e faatia
tupu ia
toto.
papài hia to matou mau ioa ite
pahi manuâ Beretane o
"Talpot" i Papeete i
"fell
Tahiti nei Ianuare
►
9
18,.. 1843-
Arii faaite.
Pômare te arii vahiné
Uata.
no
Teahamaa
Tahiti
+u
>
>
Papeete
£ parau no
Tahiti
1843
Fepe 9
te apooeraa a te arii
vahiné ra a Pômare.
£ tae
aéra
ite hora iva. Haere anae
atura te arii ite apoo raa
fare,
e
itona ihora
to Tahiti atoa i mûri
iho.
Teporionuu e vau
Ua haere ihora to
atoa, e raoti i Paofai horo
roa'i e vaioàu,
Tefana, e na Mano rua o Teoropaa
e
to
e
moti i Vainiania,
e
vaioa'u, i nia ite
ahuru raahoe.
Ua haere ihora hoi to Moorea, e
atoa, e hâ Teioinia, e
taua vaû
a
vaù
hâ Teioiraro
Punuaterai atua ra i
mûri iho.
Ua haere ihora to te mau fenua
A
motu ra,
e
M
to anâ, to auura, e to raaatea,
parahi haere i Tahiti nei, e to
Hau
e
Tuà —
te mau
è i te haere atoa raa iroto ite
mahora.
Ua haere anae teie nei mau
*■
raataeinaa
atoa imua ite
aro
Tahiti, te
rêva
te arii, mai te
o
reva
ite arii vahiné
haapao ite
ta to Beretane i tuu mai
ia Pômare.
ra
£ 5 maira taua ahuru ma hoe ra,
Moorea
'toa
Maatea,
e
i
to te
te mahora
hoe ra,
ma
raau
aéra
imua ite
iriti
te
anae
to Auura,
e
to
iroto
ra
ra.
Faahio inia
iropu i taua ahuru
ito te
e
iriti
a
tau upoo,
fenua
raau
te arii,
aro o
maira ite taata toa,
ua
e
Hau rarahi
ito Moorea,
e
Tuàmotu ra,
to Anâ,
e
te arii
a
Ua tia
»
vaû,
e
to
e
ua parau
te ta'u upoo,
anae
e ua parau
atura, "Iaora te arii,"
Amene ihora te
taata
oe
'toa, "la maoro to
hau','
Amene
ihora te taata toa.
Ua tia
Nuutere i
A
e
au
mau
nana
te
auva^18^
Tavana,
e
e au
ahuru
ma
%
hui raatira,
e
te
inia
hoe, e te Ohèohè rii
atoa, A haere mai râ
»
te arii ra,
faatere itou nei hau,
atoa, Mauru uru atura
Tavana e,
a
nia, Ua parau maira, e homa,
feia toroa
ite
aéra
vau
ia outou
e au mau
Iaorana outou atoa.
o
(16)
P
f
Ua haere maira to te Teva iuta,
e
vau
atoa,
e ua
taua vaû ra,
a
tia
aéra
ua parau
faa
ite atua.
Ua tia
parau
amu
Fare atae iropu i
ititi
taata
Tunue
puaa na oe e
aéra
Ruatai
atura, "laora te Arii,
ihora te
anae aéra,
te
maira ite arii, "Teie
e ua parau
matou te
te Teva itai
atura ite taata 'toa,
iriti te tau upoo, ua
taupoo,
e
inia,
eaa
—
ua
ua amene
'toa, "la maoro to
oe
hau,"
Amene ihora te taata toa
Ua parau
o
maira te vaha o te arii vahiné
Nuutere, Ê
raatira,
lhau,
vau
e
Tavana,
hui
te taata 'toa. Mauru uru atura
outou i aroha mai iau
o
"laorana outou atoa
Tavana e,
a
Ua tia
'
e eau
te feia toroa e faatere i tou nei
e
ia outou,
nei.
a
au mau
ra
e
au
maù
haere mai.
Pee inia i ropu
aéra
i taua vah
Bunua terai atua i Moorea ra, ua parau
maira
e
mahine,
Bunuaterai atua,
e
Tepa'u,
e
iteie nei
vah,
rii
e ua pupu
atoa,
e
te
e
Taaroa arii
mau
Tavana 'toa
te hui raatira,
e
atura iroto ite
te taata
rima
i Tahiti nei e, ua nao
'fumu eaaite a tua,
o
ë amuri noa'tu,
raaira, ei ia oe â matou,
auvaha
üa tia tura te
£ ua parau atura e Terai itua
o
Nuutere ma,
e
Taaroa arii e
Tavana
Mahine, e Tepa’u, e te mau
raatira, e te taata rii atoa.
toa, e te hui
MAuruuru atura vau
Vahiné e,
o
te arii vahiné ra
a
ia oe e tau Me tua
tei faaotè iau ite ü, e aita
haere mai
aenei i faaea, a
laorana
outou atoa.
Parara inia iropu i
Ua tia aéra
ia AnS, e Au ura,
Tuamotu atoa ra,
Ua pupu
taua
maira ite arii ra, ma te
faaora mai.
Uà tia tura Nuùtere
atura
laorana outou
inia, ua parau
atoa i te haerea
mai èî.au mau Tavana e,
e e au
te ohèohè atoa,
hui raatira toa,
e
£ hope roa aéra
te mau fenua toa
roto ite Hau o
te Arii vahiné ra
o
Pômare i te pupu hia mai
iroto itona
iho rima,
atura Nuutere
Ua faaue
ia Dareni te hoe
(18)
Orometua
na
Beretane, nana e pure
no
oti aéra.
Bure ihora Dareni, e
mua,
Ua tia
Arahu inia, Ua ao
aéra
raaira
Koorea, e te mau fenua
ia Tahiti e
toa
iroto ite Hau o Pômare
nei. 8 homa e,
e
faaitoito ite faaroo
mai ite1parau
a
te
rata a te
arii, e te parau o te
atiraarara, e te parau haapapu
vaha
e
noa
hia mai e Tamati
te Raatira
o
te pahi
Arii Vahiné ra o
matau
a
ia moe,;
i parau
Tamatini
manuâ o te
Tapatiÿ. e te Rata haa
te feia toroa no
Farani, ia ore
eiaha hoi e ouà noa; e
haapao maitai ia parau ia'u ite
i te hinaaro o te arii,
parau
i teie nei mau rata,
eiaha èoi
auë, eiaha ei parau au ore;
eiaha hoi
ei, manao.
(a faaroo mai râ ite
i te auvaha nei,
parau
Ua tia
vahiné
ra
aéra
Nuutere te vaha o
iroto
te arii
inia, e ua parau atura
ia Tahiti e Moorea,
»
iau ite
parau
e
te mau fenua toa
ite hau o teie nei arii, e te
feia toa
te
no
mau
maitai maina;
Hau e e ra, â faaroo
te taio nei au
te Arii,
ite Rata no te hinaaro o
te manao o te
e
no
i
to Tahiti nei,
arii,
e no
te aroha ote arii
e no
tona au ore mau ite hau
faatia noahia nei, no
tona ere raa itona nei
Hau, mai te vahine
i te fenua ra te
tiavaru hia i faaere hia
huru; e no tona tiaturi raa
hui tupuna mai a.
ia Beretane mai tona
(Ua taio ihora)
£ homa e, e te mau Tavana e, e
taata rii atoa i
te
iraro
ae
atoa na,
e
i
Tahiti nei e Moorea toa hoi
iau nei "Te
aroha tu nei au ia outou
te rahi nei tou aroha ia
te ofeofe
rii atoa na, Teie
iteie nei mahana, .Imoe na
inaha, ua ite atu au
outou.
tatou afarerei
outou iau; ë
i to outou mata,
ua
faaroo vau i te parau
na
map
ë
i to outou
vaha.
Ua
haaputuputu vau ia outou iteie
nei mahana,
£ faaite atu vau ia
outou e au mau
o
te hui raatira, e
Tavana, e te hui raatira
tou nei fenua,
i te mau parau
M‘
I
te huru
e
Hau,
e
o
te
mau
haapao raa o tou nei
te hau i faatia noa hia nei —
Ua haere' mai nei te
raatira o te Pahi
manuë Beretane i to tatou
mai te faaue hia e te
e
ua
tahi
papai hia e taua atimarara ra
te faaite
raa
Hau Beretane ra
mai iau, i te manao o te
—
Teie te parau o
Raatira parau
i
atimarara Beretane,
afai mai oia iau nei ite
rata i
i
nei fenua,
taua rata ra, e ta te
ite hopoi raa mai
taua rata ra.
Taio hia ihora taua rata ra
Na te arii vahiné ra na
arii
no
te mau fenua
Pômare, te
Tahiti ra.
"3 te Arii Vahiné e.
Te mauruuru nei au
raa
no
’tu ia oe e te arii e, e
roto ite rima o Tapena
Pahi manuâ
o
i tou nei faaite
Suragoa,
o
na
tei iau mai nei,
Joni, no te
te arii vahiné
Beretane ra
rata e toru ta oe i papai
i te arii vahiné Seretane ra,
e
ite Beretiteni
aore
oe
no
i ite ite hoe parau,
i te tumu
iniaiho
i papai haavare
Mai te mea te tapü
to arii raa i te Hau',' e te upoo
te mau fenua i parau
o
raa
o
i te arii o to Farani,
amerite, i te faaite raa e,
hia hoi taua parau ra,
ra
e
tia
hia'i oe e, ei Arii
—
Ua
hapono aenei au i taua mau parau
«
rata
ra
fenua
e
ite Hau Beretane,
toru
oia hoi te
ra
ia ite hoi taua mau
i te parau e au
ia ratou,
maitai, e te vai upootia raa o to oe na
mau
fenua, >e ua patoi oe e te arii e, na
ite
parautia itehaapao raa a te hoe mau
taata
tei rave noa,
o
i tuu hia
la
manuiâ
e
aore
roto
hoi o ratou e mana
mai, ia na reira ratou
maoro
â to
oe na
Hau
e
te arii e, ë ia
ia maitai
i
Ritati Tomati
Te
atimarara i mûri,
hia inia ite ïïuu
o
e
te Raatira i faarahi
te arii vahiné
l
Beretane i te Patitifa
I
papai hia inia ite Pahi manuë o te
vahiné Beretane ra,
o
arii
Tapurina i Taroo
.
•
if/,
m
9
p'I
»
1842.
I teie mahana i te 27 ia He,
Tahiti mau, na te
Iriti hia ei parau
taata toroa no Beretane
rima,
ua nao
maira te Raatira iau.
Te faaite faahou atu
e
tau
tapoi raa mai taua rata ra i
I te
te arii e,
i te mau parau i
te Rata tau i
roto i
ai
haapapu
nei
o
te Hau Beretane,
e
ia manuièLëe,
i
te haaoao i to oe ra mana
ia
oe
oe
papai hia i
atu ia oe e te arii e, ite
e
i to
ia oe
hopoi atu iteie nei,
e
au
au
ia tupu to oe ra maitai
ia riro hoi oe. e
arii mai tei
iho hinaaro, ma te vai
ia haapao noana
te arii e,
iho noa
i to iho manao
Inahà, e homa, te ite ra outou
i
teienei rata,
Hau Beretane,
e-,v
—
iroto
ë te hinaaro ra te
ia faatere noa vau ite
mai tei faatere
Hau
o
tou nei fenua;
hia
e
tau hui tupuna ra,
peapea ore
aroha
e
te haa—
hia mai e te mau Hau ëë ra,
Ua ite mai outou i te mau ravea,
haapao raa rii i tupu
e
te
mau
i
to
tatou nei fenua ?
i te tae raa
ft
fi
■
,
v
'
.
Farani nei ?
mai te atimarara
Ua ite atoa hoi outou
■?
rahi; ë tou nei au ore i te
ra
ë
tauturu mai
e
Te ite
hinaaro
ore
i tou hinaa.ro ore
panai raa atu i
ani ia Farani ra,
ioa i taua parau
tou
.
—
outou e, e mai tou
na
noa
i taua tauturu ra
Ua faatia noa hia e te
ia Farani,
atimarara Farani
<1
taua Hau
mahana i
tou
mahana
manao
e
ra
Teiaha
hia'i
i te
raa,
au e,
"haamatau','
fenua, i te
tamai mai iau i tou ra
te
e
api nei, na roto ite
e
aroha
hia
ïà;vau; ë e faaherehere rii hia ïa
vau
e
e
Hau
te
mau
Hau
e
hia nei e,
paari ite maitai, e te ite
Siaha râ vau
(f
parau
e
!
te mea'te ite noana
i te hio noa raa
faaite noa 'tu; no
outou i tou nei inoino
1 t'a i te huti raa hia te
te faaore raa i tou ra
tahi
reva
api;
reva
mau;
i te reva tahito nei,
e
Tereva ta to Beretane
no
i hopoi mai iau
tou nei fenua, ma te
hoo ore
hia,
aroha mai, e te
(24)
'S
fc'aha ta tatou nei hoo i to Beretane ? mai
te
tae
mai à
raa
o
Tute, ë inaha noa nei â ?
f
Na vai i faa tono mai te
i te matamua
hoo
ê
pouri ?
no
Atua
nei
? eî faaite ia tatou ite
ë ei haamaramarama i to tatou
parau mau,
nei
ra
orometua
mau
H ei iavai
ra
te iriti
raa
ei parau
tatou
hopoi atu ai ite
e
i te parau
rahi
a
te
Tahiti, ia taio hia è tatou
?
Mai tahito mai
haraani maitai
mai ia tatou nei,
raa
mai te ihètààaroha
maitai i tana
ra
to Beretane
a
o
te
me tua
Tamaiti,
hamani
te huru ïa
o
i
i
to Bepetane
maitai
raa
aroha,
tona hamani
e
ia tatou nei,
i te faaite noa
I
s-
ia tatou ite
ë ë
paari ai tatou, mai te titau ore mai
i
ravea
e
te hoo
Te
parahi noa nei vetahi i
ia outou i teienei
apoo raa,
maitai i te haamani ino
Tahiti- nei,
«
rii
maitai ai,
raa
raa
o
hia
ropu
tei ite
e
te mau orometua tahito
to
ra
—
Aore
roa
to Beretane i tahoo
i te reira hamani ino -—
Aore to Beretane i faaue
i te tahi raau Pahi manuâ
pupuhi, e e haru i to tatou nei fenua;
e
Aore ïa i titau
mai, ë haapuai te hoo no taua
I
hamani ino ra; —1—
Ua imi râ oia ite hoo na
faaea
ore
i te faaite ia tatou
roto i te aroha, e te
ite parau mau, e te
haapao raa maitai,
I te reira anotau,
te parau mau, e te
tei hinaaro hia e tatou, no
ra
hia
i
o
e
te Atua to tatou fenua
te mea, ua hamani
mai te mau maa 1toa
tupu noa raa inia iho, ma
te
te èhibàlètè
ohipa ore hia e te taata
Tei ropu
ia tatou, ta tatou mau maa,
tupu noa ra ma te ohipa ore hia,
taa
o
te
mau mea
Atua ia tatou;
nei
ë te rahi
'toa i hopoi hia mai i te
te vai poiri noa râ to
tatou
Na to Beretane râ i haamaramarama
mai;
anei, te hinaaro nei tatou
i te
mea
tauturu i te tahi mau fenua
anei tatou e ani atu i to
roa
te
aau
£ mai te
oia e faarue taue noa
ite anae
ë ë ra ? e eiaha
Beretane ? ë eiaha
i te fenua,tâna
i hamani maitai mai mutaaiho
fàM
rahi te huru
rave
i tona
aroha;
ra
ae
i tona
ia
riro,
haavare
ra
e
rahi;
e
ia
ore
tatou
ia pohe i te mau ravea rii
te
o
tona faaite raa mai
o
ia tauturu hia tatou iraro
e
maru
mai â ? ë e
Hau
mau
e
e
ra.
pahi
TJa haere mai te Raatira o teie nei
manuâ Beretane i to tatou nei
fenua,
raa
taua
imi
e
imi i te parau; e te mau haapao
rii i tupu
mau
raa
parau
i tona
ihonei, ia faaite oia i
nei,
ra
e
te hopea o tana
Atimarara.
la ite hua oia i tou nei rnanao',
nei parau,
outou
mau
o
e
ta'u
i ta outou atoa parau, o
e
tou nei
mau
Tavana, e tou nei
hui raatira, e maitai ai
;
la ite hua oia ite ravea, e te mau
haapao
i
te atimarara Farani i te faatupu
raa
rii
raa
ite hau
e
a
e
parau
hia nei e, e hau tamaru
te hau i faatia noa
£ teie nei
ia outou atoa;
e
e e
hia nei.
homa, te titau atu nei au
faaite mai outou
iau i to outou atoa na manao,
outou atoa na mau parau
e
ta
imua ite aro
o
te Atua i teie nei apoo raa,
ovau
e
nçi i; tou ra pae, ua rau ae
te roi mata ite
Ua hio
hia,
eiaha roa e huna;
vau
nei Sa tou tai raa,
manii raa,
iau iho mai te vahiné tiavaru
tei faaere hia itona ra fenua te huru,
e o
mai te mahana mai â i
papai hia'i tou
ioa i taua parau
ra.
0 te parau
pohe
faaere ia tatou ito tatou nei
Hau, e!i to tatou nei fenua; e o tei- tuu ia
tatou i raro ae i te hau no Farani
£ te
manao
nei
au
e,
e ore
roa vau e
faahou, maori râ ia faaora hia tatou i to
tatou titi
e
e no
rii i faa tu pu noa
te puai rahi o te mau haapao
hia aenei; e ore paha
oti maitai ia ru noa te
faaoti, ia tae roa
atimarara ra,
te atimarara
râ ite rima
o
Beretane,
te atimarara Farani; ë aore i
ia
raua
e
na
mai te parau no nâ Hau ra rahi ra,
ra,
o
to Beretane, e to Farani,
atu nei
au
tiai noa raa nei, te titau
ia outou atoa, ite mau
i
hui raâtira,
£
raa
e
Tavana, e te
te mau taata toroa 'toa, e faa
e
Hau, £ tiai noa na outou.
tere i'tou nei
parahi ma te maitai, e ite faatupu
Hau, e te rave raa ite ohipa o to
ite parau
outou toroa mai te
pea pea ore,
e
Hau, te upootia; te haa—
mai te faa hana hana raa
tou nei Hau.
£i
la itea e,
I
e
£ eireira
faa oti hua hia ai.
I teie nei, i to tatou
i
oti
riro paha Sa ite tiai, e ia tae
e
ra,
roa
e
1II
raa.
No te peapea,
raa
maitai
tatou te
hia
mai
e
mau
aore
imo ©
â i moe, e aore i faarue hia
ohipa, e te mau parau i faaite
to Beretane ia tatou nei.
Ia
hoi to tatou mau enemi
ore
ia parau ino
ite faariro raa ite tahi peapea
mai ia tatou,
rii ei otohe
ta ratou parau ino, e to
raa no
faatupu raa ite ino, e te peapea ito
ratou
tatou nei Hhau.
8
te auvaha
e
ihope taua parau nei ite taio
aore
te arii vahiné ra, Tei nia aera
a
Hitoti,; ua ui maira,
Saha te huru o tenana
aita
tapu ? e hara ë tenà e parau hia na e,
ratou mana ia na reira ratou
o
hia
? 5 taio
faahou maina ?
ïei nia 'tura Nuutere,
ia
te auvaha a te arii,
Hitdti, A parahi; a parahi iraro, Ua
riro te fenua ia Parani,
oti ta oe,
e ua
na'u
e parau,
teie,
parahi ino noa ihora
Hitoti 'iraro.
Ua tia maira
maira ite Arii,
nao
no
i vai ovau, e Papofai, Ua
e 'moti
vau,
oe
anae
Piapa inia iropu ite
à matou;
S to matou Arii,
ei ia
Ua tia tura Nuutere
o
atura.
raatira e,
â matou
’tu, ë ino noa 'tu.
ë maitai noa
na
oe
£
au
inia, te auvaha a te
matahiapo e, e au hui
mauru uru roa
tura vau ia
outou, haere roa 'tura tou mauruuru,
ë
i
raro
roa
roa
i tau upoo
À
a
i tau mani mani avae,
haere
ë inia
arii nei, i tou mauruuru
mai, Iaorana outou atoa.
arii
Tei nia aéra
i te atua,
Apo no Mahina, e Tunui eaa
raauru
u'ru atura e tau arii, i te parau itenana
Rata,
e parau
maitatai anae.
atura te auvaha a te
Ua parau
eiaha
ru
e
parau
mai i te parau au ore, e
Tunui eaaite atua,
Ariipaea, e hiva o Teporionuu
i teie nei Tahiti e,
0 Vau
nëi,
e
(Teie
anaei,
oe
e
tou ra fetii, ei
ta matou parau
vau
ia oe e te arii, ta te hâ i
iroto ito rima, no
te auvaha, mauru uru
ia outou e au mau
hui raatira,
au
ia Beretane ïa ?
amuri noa'tu.
Ua parau atura
atura
Te ui ra oe
tei hea outou ?
uta, e te hâ i tai, i na matau
Tavana, e
te taata toa, e
e
faa tere i tou nei hau a
e
pahe—
maitai mai ra.
Tei nia aéra Fareatae, e
e
arii vahiné
te feia toroa
haere mai
laorana outou.
Tei nia maira Fanaue no
nia i taua
toru
ra?, Papofai, e Vainiania, e na Tavana
inia
iho, e na hui raatira.
Teie ta matou
A
parau
e
ia oe e te arii, no oe matou e te arii,
amuri. noa tu.
Ua faa tia tura te
atura, a haere
mau
mai,o tou ïa hinaaro, eau
Tavana, e au hui Raatira
Tei nia aéra
Pee iropu i taua vau â
Terai i.tua i Moorea ra,
e
auvaha a te arii, Ua parau
Tunui. eaa ite atua,
iroto ito rima
e
Ua parau maira
i Tahiti, i ni matou
tau Arii, e
amuri noa
tu.
Tei nia tura te
parau
e,
auvaha a te arii, e ua
atura, a haere mai e au matahiapo
ia orana outou a toa.-
bo)
Tei nia aéra Parara no
maira iroto ite rima o te arii,
pupu
Ua parau
e
Tetuamotu, ua
au
atura te auvaha.
laorana outou
matahiapo e;Tei nia aéra Otoore no
maira ite Arii, ma uru uru
Arue, ua parau
atura, e
Arii, e tiahoi, te parau ra oe,
tau
Beretane oe,
o
ei ia
tei hamani maitai mai,
Il inaha oe,
mai ia Tute mai â,
e
taata
paari è, te imi ra oe ite parau paari
»
oia Sa.
e,
Ua faatia tura te auvaha,
e
Tunui eaaiteatua,
e
au
A Tunui e
maira-,
ta'u Arii, Teie te parau
e
taua Vau ra,
e
Piapa, iropu i taua Vau
aaite atua ra, na o
Pômare e,
ra
atura
mauruuru
matahiapo, laorana outou atoa.
Ua tia maira
e
atura
ua parau
"Homai taua toomaha
haava.
Ùa parau atura te auvaha a te Arii
»
Ua'tia tena,
eiaha râ e ru,
ai'ta ihope
ta te Arii nei parau
la.
Tei nia aéra Tia mata u roa iropu 1 na
api
e
e
maha i Maatea ra, nao maira
to matou arii,
noa
au
oe a
matou, e amuri
’tu.
Ua parau
e
noo
mau
atura te auvaha.
Tavana, e au hui
laorana- outou ite
£ homa
raatira,
haerea mai.
Tei nia aéra Fare atae iropu
vau
i tai ra.
Ua parau maira ite
ite
arii, ei ia 3eretane atoa matou, i nS iroto
ito rima
e
tau
Ua parau
arii,
e
amuri noa 'tu.
atura te auvaha a te arii ra,
Iaorana outou ite haerea mai,
Tavana e,
e
au
e au mau
hui raatira, e te feia toroa e
tou nei ïïau.
faa tere i
Ua tia faahou maira Piapa
i taua pno ra, ua
te vaha inia
iliiani maira ite haava
raa
a
e
aéra
Tama
no
teie nei Tahiti,
hia mai
e
faaea ihora Piapa.
faaea na,
Tei nia'
atirâ
atura te vaha o te arii,
Ua parau
Teioinia, S horaa
tupu te parau i parau
ua
Pômare ite mate raa ra e,
e
teie nei
Tavana,
mau
outou iho te arii
o
i teie nei fenua.
Ua
mamu
na,
avau
atura te auvaha ia Tama,
parahi ihora Tama i raro.
Tei nia
tioi haere noa
tana parau e
te rata i
Ohio
aéra
maira ite arii,
e
Arue,
no
faa
ore
hia ’tura
te auvaha, no te mea, aore
hope ite taio hia.
rata ra,
hope aéra.
Tei nia
ite parau no
e
ua parau
eiaha e vare, o Tahiti,
Taio ihora Nuutere i taua
e
a
aéra
Tumufau
ua parau
tona iho raanao nao maira
Pômare, e parahi oe, inia ite
nei, e tanu maite ia oe iraro
tae roa
ae
maira
i to a’i,
haere i tera fenua,
ai teie nei ino.
fenua
ite repo, e
atira na oe te ori
i tera fenua, i tupu
Tumufau, na'u anei i faa ino
e
t
fenua na te 'taata i
noa
aenei au,
ite ture,
e
i parau
au
fenua
ori haere ? Haere
no
rohi
rohi ite vanelia, aore hoi
atu ia oe e, e pupu atu oe
te Farani,
ite
Parahi iraro eiaha oe
mai, o Tarahoi i te tai
parau
e
i na taata too
ïïa ui atura te auvaha
1
maha ra,
e
i opua
e
ta
oe
ua
e
e
?
te vaha a te arii
toomaha, o te too torn ri
ui, no te mea aore au
a
i 5 itei mutaaiho
ui ia ratou too toru,
ui atura te vaha ia
Paraita ?
i
Utami,
vai iho aena te
faaau raa,
£
outou parau.
ai, e e faa au i to Farani
Tei nia aéra
ra,
toomaha
homa ? £ na taata
nei ? ovai te tumu i ta
Paraita, e- hoa e
0 vai te tumu i opua
te parau e
ai outou
faa aü i to Farani ? •
Ua parau
maira Paraita, no te matau,
v
_
farii rioa aenei i to
0 vai ihora te
•*
fenua mai
i vai iho vau i te
ènaxina
hope aéra te papau a te arii, ite taio hia,
e
*
teie nei
poroi ia oe, e rohi ite fenua, e
te
è
arii iana, e hoa
patoi atura te vaha o te
ïïà
Ua otohe maira
no
te Pope
Paraita
ere
maira
tatou anei te moni iriro
Pope ra, e hoa e
anei i ta Vitoria
otohe raa.
nao
atura te auvaha a te arii
ite hoo no taua
e
£nemi i matau ai ?
i rave ino hia,
Ua parau
iana, o ta
Farani,
Paraita ?
? aita tura ona
B toru Ativavau
o
o
o
Ativavau la Tatoofa
a
tona Marae
o
Maraetaata.
Ativavau ia Povira,
e
tona marae
o
Marae taata.
Ativavau ia Vairaatoa vahiné,
tona mares,
9
Maraetaata.
Ho9 Atitaunata ia Ariihopea,
0
Paepae otu ta marae,
Paapaeotu hoi ia Tatoofa.
E toru
o
Hataiva,
Mataiva ia Tatoofa
o
Wataiva ia Povira,
o
Mataiva ia Vairaatoa vahiné.
E toru
Vaiehuehu,
Vaiehuehu ia Tatoofa
Vaiehuehu ia Povira,
Vaiehuehu ia Vairaatoa vahiné.
Taie te
o
ita,
Hapono
Tare
Ta
mau
moemoa
ara maa
Utaai tane
e
Dv.
I ? Tul.
'17
81 n
1842
1
Pornare Vahiné II
0
te
hau
toru teie
o
te arii vahiné
hoe tausani
hanere
ma
e
maha,
e
ra
Pômare.
o
hanere
vau
faatupu hia i te
Mai te matahiti
piti ahuru ma maha
e
'tu i te matahiti hoe tausani
tae iloa
e
te Ture i
o
toru ahuru
tae
e
roa
e
vau
1834
maha, mai te toru ahuru
ma
mai nei i te matahiti
1842
hoe tausani e vau hanere e maha ahuru ma
piti
nei.
api
Td moni
e
ahu
I
te Ture matamua
te
e
mûri
te taoa matamua i teie Ture
aufau
iho,
raa
mai ta te
mori
e
mûri iho,
i
na
nia ha i
i te taoa
na
te arii
ra
iatoai,
tavana
e
te
e
te
taata
tavana,
i te piti o te Ture i
e
2a i te mataeinaa te aufau
te
te hopea
e puaa
i ta te Arii
maà ta te iatoai
piti
e
e
na
nia
i ta
eu raa
i te
matahiti hoe, I teie nei rà Ture e taoa anae
îa i nia i
aore
na
(e eu ra)a maa mai te Êtene raa mai a, e ite
Ture nei tana
taoa
0 te iatoai
Patu ftoo toru nei.
te iatoai
a
te
maa
maa
noaa
raa,
tahito
rà,
ua ere
îa i te
taoa tana
e
i teie nei Ture.
8 Buka teie
te
haaputu
taata
raa
no
i te ioa o te mau
'toa i aufau mai i te taoa na te
Arii i te aufau mai i ta ratou
ei Vahiné i
parau a
papai
te Arii ra
e
e
T
te
papai
II;
I
(1)
taid
Te
i
raa
Teoropaa
Vainiania
To
Taiarapu
ite
Jurai
taata toa.
mau
moti i Fanatea, haere roa i e,
e
taata 'toa
1174
i Vaiautea ra, e moti
i
Rapae, haere roa'i e, te erià o te mao.
'
788
atoa
Atopa 1849 Te rui teie i
Arue 14
fanau ai Tavi Vahiné e
tyi
taata
raa po
Faa ahu 14
tamaroa i te
ite hora 12
Atopa 1849 Te mahana
teie i fanau ai Poroi Vahiné i tona
tamaiti’.
I
Te moni' i roto i teie
Te moni' i pau
neippuè repo 135
i te hoo maa 71
1848
Te matahiti 1848 ia
pahi rahi
i fâ mai ai te hoe
manuâ no Beretane
o
Fep 24 te 'mahana
o
Tahoo te ioa
Nitora Tamatoa te raatira,
i haere mai
i tauturu iau.
te Tonitara Beretane.
Hira,
e
mai Taina mai
Tei reira 'toa Piritati
E tipae maira Piritati, e Miti
te hoe raatira iti i na nia mai i te
poti o taua pahi ra i Taapuna, e haere
aenei i Punaauia iau ra,
ia ratou
aau
i te ite
ua
e,
ma
te
popoü,
tauturu hia- vau i tou nei titi raa
roa
tura
vau
Piritati
no
te raea
o
Ua parau
e
e
mai te ru o toü
ia ratou; manao ihora vau
raa
raauruuru
oe,
e
aroha tura vau
Pômare
i te hio raa'tu ia
ta'u îa i tiaturi.
maira Piritati iau, Iaorana
e,
haere. tauà i
Teie ta'u parau ia oe
Papeete, Terae te pahi rahi
manuâ no te arii Vahiné Beretane no
Vitoria, i haere mai e tauturu ia oe
£
puai'rahi,
pahi rahi, 50 pupuhi
e
fenua, .e te rarahi, mauruuru roa tura
vau
i taua parau
mai
e
Piritati
tauturu i parau hia
ra.
Ru atura tou aau,
anei to
I
tona inaha
Tahiti nei,
Aore
i
au
£ puai rahi
puai ?
orua
tae mai
ua
e
manao
ore
râ
e,
e
o
i
tae faahou
No te puai
Tamati Tamatini nei,
inahà tae mai nei au
Ua parau
au
te parahi nei au iniaiho.
mai au» ua tae roa vau,
turori
atura
mai ta Tamati Tamatini
ia .Piritati,
vau
e ua parau
—
maira Piritati, £ore tona (i) te
puai rahi; teie te puai rahi, e rhaû
!
.
r
tena; e ore te hopoia e manaa,
iti
ra
ua
parau
atura te vaha taata, e fati
anei te Reia ia orua ? Ua parau
I
maira Piritati,
e
fati ïa, e ore roa 1 tu^
teie
ofati
reva
atura te
e,
Parare atura taua parau
matau.
e
ovau
i te vaha taata i taua rui ra,
ra
taata,
atoa i
au
Ua parau raaira
rui ra,
e
te mea
no
aore
roa
tou
oaoa
ra mau
taata,
noa'tu i teie nei hau taraaru.
Piritati iau e tau fetii atoa i taua
haere mai i Papeete nei, faatia rü noa
tura vau, uatia
no
te
mea
te hinaaro vave
ra vau,
ia faaore hia taua hau tamaru nei
Hoe mai nei matou ite hora maha i taua rui
ra,
e
tipae maira i Terua o te ofe, £ ite ahiahi i
te mahana
ra
vau
e
maa
taua. pahi
ia
25 ia Fep
manuâ ra,
Hapono
o raua o
Tipae maira
ua
tono atura
Tearamaa,
ui atu ia Piritati i to te
mau
farerei. raa mai iau;
hohoe atura
inia i taua
ua parau
pahi ra,
Piritati, ei te fare
o
e
Raatira
fare' mau,
farerei
raua
maira
te arii ra, iteie nei
rui; Haere anae atura matou i tou
ra
haere
aéra vau
e
fetii atoa. Ua parau maira te
tau
ïalorana oe e Poraare e,
iau.
tauturu ia oe, Aore
I haere mai nei au e
râ
vau
i tono hia mai e te
vahi ë tou ite raa e, ua
o
Pômare i te haru hia e
i tae mai ai e
arii; ite talii
riro te Hau
to Farani, no
aroha tou ia oe.
reira
vau
e,
te raau parau i papai hia e
no
tupuna i te hui
ra,
i rahi ai tou tae
Ua parau
te Tamatoa, o oe
tautura iau
Teie tau parau
ua
ia oe, e parahi oe e
nei Pnemi
ui maira iau,
toa, i te mea i
e
tau mau Tavana
noa
hia nei
i haere
—
tauturu iau i tou
P
mai ia oe nei,
atura vau, mauruuru roa
atura vau ia oe e
e
to
arii no Beretane
hui
mai
Tamatoa
e
i tau mau Tavana
papai ai au i tou ioa
i taua hau faatia
Ua faaite
hua tura vau e,
pupuhi, e te haru i
tau fenua, i horoa
noa'i i tau ioa, Aore au
i au i te papai i
matau e te
au
ore
faatia raa i taua hau Farani
tou ioa ite
No te raea ua haapao vau
hia
tau hui tupuna ra,
e
atoa, e a mûri
Ua parau
ei ia Beretane,
oia toa
tau mau Tamarii
noa'tu.
maira te Tamatoa iau, mauru —
Pômare, Ua ite
atura vau ia oe e
maitai atura vau e,
aita oe e horoa i to
fenua no to
Farani aita e parau —
Haa maitai
atura vau i te parau a taua
Tamatoa1 ra, no
parau
nei
i te faufaa i fafau
ei Beretane atoa vau, e
vau,
uru
i na roto hia i te haa
te mea
te au ra tana
i ta Taraati Tamatini i faatupu
ihonei,. e ua au roa
i tou manao, o tou
ia hinaaro
mau
£
ua
faaue maira
Tahiti, e to Moorea
te Tamatoa iau, e
tii ia
toa, e haere mai ite
apoo raa,
ia ite ?eraatoa i to Tahiti
hinaaro, i
te parau raa mai e,
ei ia Beretane
matou, e to matou arii atoa, ë amuri noa'tu.
e
ia ité atoa te Tamatoa ite hara i titau
i te utua
rahi,
e
te
mai ai
i haru mai ai ite
mea
fenua, e ite papu atura oia i to Tahiti hinaaro
e
te huru
nèi, oia te tito raa uri oia te reva
fenua
a
te pope,
fare
no
te hara i haru ai te Farani ite
o
oia te ava a to Farani, oia te mau
to Farani i tomo hia e te feia toroa
o
tomo
te hara i
nei i
hia'i,
e aore
atura to Tahiti
hapa, Ua hapono hia taua mau parau
ta'u atoa pue rata e piti
ra
i Beretane
na
Miti Hira i hopoi ite
Beretanô ra,
nia ia
e
e ve
arii vahiné
toopiti pue raatira no
^ahoo. Ua tapea papu vau ite
Tamatoa^ eiaha roà e faarue iau, e
parahi papu i Tahiti nei.
mai oia i tou hinaaro.
iana,
tou aau
te
mea
e
Au
£ ua faatia
roa
tura
ia Piritati atoa no
ta'u ïaii hinaaro.
Area iho nei
râ, ia tae ite mahana
24 ia mati Î4 te taio
te matahiti
1843 nei, Ua tupu ihora
tèà
tou huru
ë,
e
tou peapea rahi
(e)
%'
s'
No to mea, ua
faahoi faahou te Tamatoa iau i te
hau faatia noa
»
f
mahana, haere atura te
tia iau i te reira
i
Tamatoa mai te riri
rahi iau; ua parau oia
huti ite tau o te
e
paM e haere oia, e
Beretane, o Pômare
toroa no te
Uata, d Utami, e te
o
e
Teàramaa, e ove
parau
*
ra,
e
nao
nei,
toofanu tau taata, Ua
ite hau faatia noa
horo iroto i na taata i faa
e
i taua hau ra, e e
hia
papal
haapao i i
nei, no te mea, ua
taua hâu tamaru
parau
vahine, o Tati e te vahine,
maira, teie te parau na te Tamatoa,
toroa
.
tane, e o
faahou maira Piritati i taua parau
hoi faahou i roto
hia
ahiahi
haere atura vau i te
ihora taua mahana ra,
fare
roa’tu
hia e to Farani nei, aore
.
.
,
faaite ra.
(tei reira toa Tehare
Wilson)
Ua parau atura Pomare
Arii
Tahiti
no
,
to oe 10a iraro ae 1 taua
atu e tia iau;
faahou i reira,
nao
te
atura, e ore roa
e ore,
e ore, e ore
Te haapao nei au i
roa vau e hoi
te
poroi ta Tamati Tamatini i parau mai
iau e,'
eiaha roa oe, e faatia noa
'tu i
!
'
!
..
.:
s
"
..
‘
!
...
teie nei Hau tamaru,
i
to ratou
hau,
i te rqva,
iho
nana
mairi noa, e faataa
!
o
ë roa mai
ta'u Sa e haapao nei, e ore
tuu âtu i te Tavana
farani te parau no
te haava raa ite raau papaa,
ite
te maiti
e
maù imiroa no te haava raa, e no' te
tapea raa i te mau papaa ia noaa
i
oe
ore
‘
■
i
i faatia mai i teie
e
te parau no
e
hinaaro
reva
ia
te Ture ta te Tamatoa
nei, e e iriti te mau Ture
te Tamatoa, e ore
no
maira te manua
iaü i
oia e tauturu
atura vau ia Piritati
Ua parau
oe.
mai te matau,
i
nei parau,
ore!ite mau hau rarahi ra, e
au
te mea te parahi
farani i pihai iho
faatia matau noa tu ai au
taua;parau hoi ite hau tamaru
ra,
e
te parau iriti raa Ture
i
Ua parau
atoa maira Utami ia
Piritati. 0 ta matou i rave
nei tenâ
’tu
vai iho noa'tu ia pee noa na, e
haapao itena, ua parau maira Piritati
e
e
e
ratou iho e haapao
eiaha oe e faa tiaîa noa
e
i te atea e
oe
au
e
na
.
ua
au roa
iho
i teie nei
(10)
maa
ohipa i tupu iho te peapea nei,
'tu Piritati i tuu no
roa
aore
vahi iau.
raa
£ toru ao, hoe rui i te marô
mai i tia'i iau, e no
horeo hua vau e,
te mea hoi, ua
ei ia Beretane i
faa tia ai
mûri ae, ite ihora vau e, no Farani
e
au,
mai i te hoe
to te Tamatoa
huru ino
Tupu ihora tou
tupuna,
peapea
tura vau.
i
te
e
hopea i taua avae ra ia Mati,
tii hia maira vau e
inia ite
ite
e
pahi. Haere atura vau inia
pahi ma te ite ore, aore au iite
hopoi
e
faa haama iau, e haama
rahi tou i taua
roa
Piritati e haere
tu Vau i
ahiahi ra, aore
maitai:
i taua
Tamatoaj ra, e ia Piritati atoa
o
!i hopoi iau inia ite
raua
manua
pahi
faa haama.
e
Faatia îhonei oia ite
ya±
ite
matete
raa
Ture no tou nei fenua, e
ite mau maa toa, e hopoi
te hoo, e te
na
purumu
ia maitai tou fenua, e vahi maitai
e
te
faanehenehe raa ite
Teneti
ïa na’u.
te
irauri ae tupu ihora te peapea
iau, i haere au ite fare o Moronoto e amu
I
i
te mqa,
e
parau
e
Pômare tane atoa, e Patea ma, aore
i reira i amu noa i te maa,
tel te fare o Tetoraaroa ma, i reira to
ra,
Moronoto parau raa
tae i te
e
Teie ë
mahana
oroa
mai iau e,-eiaha oe
inia i te pahi ite
amu
raa maa
no
Vitoria,
Tupu ihora te riri o te
faarue mai iau.
e mea
faufau.
Tamatoa iau, e
Faehaahaa noa ihora
!
vau
i paro ae
e, ua
iana,. mai te parau atu
hara vau, o vau i haere i tona fare.
S tae aenei ite pae
ia June, Ua tupu
ihora ite apoo raa na
te Tamatoa i to
,
„
Beretane atoa,
e
e
faa taa ratou îa
faatia ïa noa*tu i te
hia
hau faatia noa
nei, eiaha roa'tu, Faarue
hoi taua Tamatoa ra iau e
taata
hia
ihonei
tau mau
ijoa iroto i taua hau i faatia noa
nei, aore hoi au i hinaaro
faahou, maori ra na raua
ino atura tou manao
Teie
ratou
tou hinaaro,
ite hoi
i maro,
ia raua.
ia tae mai te parau
no'nâ Hau rarahi ra, na raua
e
faaoti, aore au i hinaaro
faahou ,i taua
ite hoi
hau tamaru nei,
.,
.
,
îho, eiaha
na
râ
raua
iau,
na
tau pue tauturu
e na raua
hau hinaaro
hoi i faarue iau iroto i taua
hia eàu nei, hor ë
ore
ite atea ë,
raua
i faa hoi
te tia raa mai, aita
haapu raa, parahi noa iho nei au
£
hau nei.
hia
e
Te hoo
raa
rave
rahi, Te fare toa, Te tiai ava
matete
Te haava no
Te auvaha no te feia toroa
te mau papaa,
Te iriti parau,
e
iroto i taua
taua Tamatoa nei,
e
Te
Te faaitoito purumu
Te hopoi rata, Te faaitbi-toaite feia
faautuahia, Te fare tiai raa,
parau
parau
Te fare haava raa.
faa ao ite arii, e te feia toroa.
maitatai anae râ, teie râ tou
raanao,,'ia itea map. te parau no na
hau
e
ra
faa
mea
' tura oii e
rahi te parau i faatupu
rave
Te Ture
i
atura
rahi
ra,
e
ia oti maitai roa,
tupu ai teie nei mau mea, e
maitai ïa.
I
1844
Monire 15 Ianuari
Te mahana teie
Moronoto
Te Tavana, ia Pômare
mai
e
na,
Nao maira, e Pômare,
Moronoto
e
i tono hia
i haere mai ai Tati,
raua o
8 parau teie na
i te haere
te Tavana, la hinaaro oe
e
aroha ite Tavana, e na
roto ite rata te aroha,
i
Tera te
aenei
parau
ia papai oe, e nao e, ïïa hape
Ua parau faahou maira Tati
au
Pômare, la na reira oe
ite TaVana ra,
No
oe
ia
ite papai i te parau
anae
teie nei mau
pahi taoa, ua ite au ite Tavana, e ia
te taoa
Moronoto ite parau raa mai e,
teie iihaaoao hia na
i
mai
oe
-*•
tataou,
àhitil il hàNitààl Uiètà,
•
te'mea. râ e, ia tatarahapa oe, ia hoi
iteiFarani, no oe anae teie
nei mau pahi
taoa, e te uta hia mai nâ
te taoa e mea
rahi, Teie te hoe parau, e
faahoi faahou
hia mai
to oe hau,
e
te
Ianuare 30
1844
faatupuai te Tavana
Te mahana teie i
Farani ite apoo raa
ite faatoroa raa
Tahiti nei
ie toomaha tau taata no
ei Tavana
na
Tahiti nei.
!
o
Utami, te tavana ïa inia iho i to
Teoropaa, e Tefanâ, e moti i Papofai,
e
Vainiania.
o
Tati, te Tavana ïa inia iho ite Tevai
uta, e te Tevaitai, e moti i Vainiania
e
Vai
0
Hitoti, te Tavana £a inia iho ia
ovau.
Te aharoa
e
Vai ovau,
e
atoa, e moti i
ono
te tumu i Taharaa.
o
Paraita, te Tavana ïa inia iho
i
Teporionuu, e moti i Taharaa
e
Papofai.
l
,
Tei ia ratou te hio ite
parau,
e
taata patoi
te taata parau ino, e na
ratou, e hopoi mai iroto i te auri.
Tei•ia ratou te maiti ite mau taata
no
e
ae
te
mau
mataeinaa ' toa ei haava,
te imiroa,
tai tootoru imiraa iraro
i te haava hoe.
Ta ratou utua i haapao
e
te Tavana Farani no
hia
to ratou
Tai vaü Sa ahuru Tara i
Toroa Tavana,
hoe, ia ratou atoa toomaha.
moni
Te taa ra te
toroa toohitu, aore
to ratou mau
no
te avae
Sa
i faaite hia mai.
1844.
Ianuare 31
ai te peapea rahi
Te mahana teie i tupu
te
i
taata no Tahiti, e ua
mau
Tahiti,
taata maitatai no
tei parau e no Beretane
o
matou, üa hopoi hia mai
haru
e
e
e
tae noa'tu ite mahana
faatia mai ai te
hinaaro.
oia
e
la ite râ Pômare, e
faehau, horo atura
e
tona'toa fetii
Tera te
.
hara i opua
hia'i te arii, e haru,
e
iriri hia'i te tanta
e
te Raatira
taata
e
toroa no Beretane
iti no taua pahi iti
manuâ Beretane-ra, e
na
,
tura iraro ae i te maru reva
Beretane
no
tii hia mai
pahi iti manuâ na te Arii
Vahiné Beretane,
ora
arii i to matou
haru hia e te
inia ite
to Farani,
hopoi iropu ia ratou â
haamatau ai,
e
Sa ite auri, ë
toa hia te arii e
Ua opua
tii hia te mau
te hoe pae
ipihaiiho ite Arii. £ rata
Pômare, i faaue mai
iau,
papaà i to Tahiti taatoa ia
ite ratou, e ua
i te reva,
fatata Daburina
ia ore to Tahiti ia faa
tupu ite ino ite Farani.
reira i
no
te huru o te parau
Teie
te
papai hia'i to Tahiti
iroto i taua rata ra,
iriri ai to Farani.
raea
Iaorana outou,
atimarara e hoe i Oahu,
poroi hia mai e te
manuâ iti, te tiai nei ia
te hoe
n
i te taata patiatia e,
tatou e tauturu hia
ore
1tu to Beretane e
roa
tahi, eiaha outou
te hoe naira te
faaroo haere noa
e
mai. £ ore
faarue ia tatou
â tia'i
parahi maitai noa-tatou,
e
ai ite
noa
Teie
roa
parau
i te tae raa mai.
tau parau
outou e faatupu
ia outou,
ite ino, eiaha
maite.
Teie ta outou e
ovau;
e
pee
Atua, ia faaora
tatou mau ati,
oia ia tatou i to
Hetetia i faa ora hia ra,
te rata teie i
o
no
riri ai to Farani, e
Tahiti nei ia Pômare, e
nei, e iau atoa ite
faauta hia e
ite feia maitatai
papai parau, e ua
.
Mareaia, o Uaeva ïa, e
uta ïa i
te Farani
tahi nae e uta i Raiatea
,
o
hio mai,
mai outou iau, e pire
uànâ tatou ite
mai ia
eiaha
Farani, e faaoromai
ino ite
rave
e
i
pahi manua nei ite reva,
to tatou
tatou,
fatata
nei au ia outou, ua
Te faaite atu
teie
to Tahiti
e
to Tahiti nei, e
Maatea, e ovau atoa o
te
papai parau, ua haapao hia vau
e
to Farani e
e
no
uta i tahi vahi
te aroha o te
r.i
ë.
Raatira o te pahi
»
Huta i tuu iau iraro
raanuâ Beretane o
i te maru reva no
ae
ora'i
te arii vahiné i
ite rima o to
au
Farani, ua rahi
to Farani
hamani ino ia Pômare
iteie nei tau
mahana, ua hope roa
roa
hui raatira,
ite
rave
te inau Tavana o Tahiti nei
e
to ratou arii a
faaroo i te parau a
Pômare, i te mea i
nei
Farani o ratou i
ino hia e to
to Tahiti e,
faaite Pômare i
fatata to tatou Pahi
ua
vahi, tupu ihora te ino o
manao.
rahi
te telIno te reira
Baburina ite reva,
o
te
te Tavana Farani,
ihora e, ua eiâ Pômare
itona iho
tona iho mau Tavana
i opua'i
fenua,
e
ia
te Tavana
Farani ite parau ino
Pômare,
ito Tahiti, i uta haere hia'i
te
e
taata, te haa matautau ra
Pômare
i to Tahiti ia
e
fariu atu
ùa maitai ratou.
te Farani ra,
i
ia
Fepuare 2 1844
Te mahana 2a i
tapea hia'i te
hoe vahiné o Ahuri te ioa
Pômare inia
i uta mai ite rnaa na
ite
e
pahi, te hoi ra
i uta, i faaue hia
Pômare e tii ite mau
ite
hio, e hopoi mai
haru hia
aahu, e hoo
ite pahi nei.
'tura e te faehau, e
iroto ite auri,
rahi teie, ua
e
hopoi
parahi raa peapea
ati roa te hui Arii ite
a ore e haapu raa,
peapea
rahi,
ri râ
iraro ae ite maru o
mao
te reva
(IB)
Beretane, i mapuhi ai te
te arii vahiné
a
aho nei.
1844 te mahana teie i uta
Fepuare 5
mai ai ïearea ma ite maa na
ë hoe atura iuta, rave hia tura e
te inai,
te
poti, e puaa ota.
pahi na nia mai ite
ite
mutoi, e hopoi i te
atura Tearea ma e,
i te
maa
puaa,
e
auri, otohe anae
aore
matou iuta
Pômare, i hopoi matou i te
na
te maa ihoa
na
te tamaiti a
ratou e te
Piritati, i tuu hia mai ai
mutoi.,Te tupu
nei te ino i te tahi raa i
teie
tau rnahana
nei
Te mahana teie i haere mai
Fepuare 5
ia Pômare e tuu Arii aue
ai Tati e parau
ite rima
to Farani e faa
o
te Raatira
na
’tura i faaite ia
Pômare i taua parau ra,
Raatira
ito te
ore
arii, e aita
inia ite pahi, e te Raatira,
tura i tuu hia
e
matou inia
e ua
faaito
—
ia Pornare, ia ore ia
ia vare.
Fepuari 6. Te mahana teie i tupu ai
te apoo raa no
taua parau faa'arii raa
i Arii aue ra,
i Taunoa, e ite
tono ite vea ite mau
e
ua
e
tii mai
ia
noaa
ra,
parau ra
na
e
e
ratou
haru ia Arii
e
mataeinaa toa
Aue,
e
ia ore
pupuai Tati i taua
ite rima o te Tavana Farani
e
tii mai e haru, e hopoi
faa arii, no
manao
Porionuu
te raea, te tupu ra te
ia ratou e, e
te hau ia Pômare tu
hoi faahou a
|l'
? reva anae atura Tati ma, ua ui maira
Saha to Tati ma tere ia oe
nei ? ïïa parau atura Pômare iana, I tii mai i tau
Tamaiti ia Arii auë e haere i te fare o Paraita
Tapena Huta ia Pômare,
ra
paraM ai, e ia oti
te fare e haere ai i uta
ei reira faa
pihai iho i te Tavana parahi ai,
i
Ariihia’i Arii auë, e aore Arii
Teratane, e a ore
atca i uta e ore
i uta,
ite parau
haere raua na Tahiti,
tei ia orua
tau parau
mai orua e, e nao, ua na reira v'iu
te parau ta oe
vau,
te faaroo
? ïïa parau atura Pômare
iana, Aita au parau,
oarau
Fenuamotu
ite parau, e ia ore ia
faaroo haere
e
tapea hia ra, e
i
ia Pômare, £ ore
tia ia oe ia Haere Hapono, e o
e
haere
atoa Sa vau, e tau
Sa e tapea hia.
maira te raatira,
ïïa parau
anei
Sa o Taraatoa, mai te mea e,
auë i uta, e haere
i tae Arii
auë e tae, o
nei, e ore Sa e
tapea hia i
i parau mai i tau fetii
tia iau ia tuu i. uta, e pau ite
te auri, i maro mai oe i tenana
uta ia matou ite tahi vahi ë,
parau; e
vaiiio
atu ai te.
Tupu ihora to Pômare peapea,
haapohe noa tura iroto
manao
rima
o
e te huru ë,
ite
to Farani, itaua mahana 7 no
Fepuare ra, no
te mea tapitapi roa oia
ite haapu raa ore, ua
ite parau a
te raatira o te pahi marna
Beretane ta matou e
parau e,
e
inoino roa oia
parahi ra, ua
haere te fetii i uta, e haere
tapea ia tatou
na, e fariu tatou ite Farani, no te mea
pâatoa tatou i uta, e ua
na
te Beretane
rima
o
i tuu ia tatou ite
to Farani.
!
Piritati inia ite pahi
£ ahiahi ihora hoe maira
i haere huna mai, na te pahi
ia matou ra,
hoe mai, ua aroha
te taata mata tua hia te
o
maira iau
Ua parau
tau fetii atoa,
e
e
ia matou atoa,
atura vau ia Piritati, mai
teie nei
anei to tatou farerei raa ia Mare ma,
ia tatou i farerei nei, ua parau
Piritati,
rahi
ua
roa
mai
maira
tou peapea ite
Sapati nei, i te hio raa'tu i to ratou mau
parahi raa, aore anae ra.
Ua ui maira Piritati iau,
ma
*
te.re ia oe nei
? Ua parau atura vau
auë e haere i uta
iana,. I tii mai ia Arii
ei upoo no
£aha to.Tàti
ratou, e aore roa itea iau
te horoa i tau mau
tamarii,
ua parau
'k
Piritati iau,
aore
Maitai atura vau, 0 oe
to ratou hinaaro,
i faatia i
ta ratou i te parau mau,
haavare;
Aore to Farani i hinaaro ei
arii no
ratou', ei arii ra no te pae
Tahiti, ei
ia ratou, in ore ta ratou
paruru
moni ia pau
i te tarahu raa ite
taata Tahiti i to ratou
2
e
e ere
No te matau
toroa.
ite ratou e, ua rahi
ua
i
roa
ta ratou hara, ite rave
ïa oe, e
«
to
oe
ino raa
nei hau, ua ite e,,
e
tauturu mai to Beretane ia oe,
e
te
mau
iteie
ratou
parau
hau
ra
rahi atoa, ia ite
raive ino ia oe,
e ua
maira iauj, ua haere mai, e
^?oopiti tau taata iau, o Tamarii,
e
o
Teamo tane,
apoo raa
e
âpoo
e
faaite iau i ta ratou
i Taunoa, o Tati, e Paraita,
ia Arii auë
e
faarii ite hau Farani,
hopoi e
£ ua parau
/■
Çit
w
(22)
atura i te hui
raatira ma te haarnatautauy
<b
te taata aore i faatia mai
atura,
nao
o
i teie nei parau,
râ,
faatia mai
tapea hia ia ite auri, ia
e
ïa e tapea hia, ua
e ore
faatia matau no maira te
te
huna maira Temarii
e ua parau
ore,
au
hui raatira ma
iau, nao maira, e haere oe e parau
ia Pômare,
i uta,
eiaha e tuu mai ia Arii auë
e,
aore roa
i tia ite hui raatira ia
hau Farani, pupu
horoa ia Ariiauë ite
ni
aenei râ ite hau Farani o te
noa
tapea
Piritati, atira noa tu te hui Raatira
ia
na
ore
i
S
ua
ia
te haapu raa
reira noa na, no
na
reira’i, Te aroha toa nei au i te
hui raatira,
parau
ua pau roa
ite tapea hia
atu ia maro mai,
i paruru
mai ta oe
1
Te mahana teie
1844
ireva ai Pômare e
te fetii atoa
nia ite pahi raanuâ
i Raiatea,
na
Beretane
Rotihoti,
o
e
tipae atura
%
ite rui i Raiatea,
roohia tu
Tapoa, e Teriimaevarua ireira
?
Fepuari 5
Te mahana teie
1847
itae mai ai Pômare e
i Moorea
ei rata
i te tae raa mai Tupetitua. ra.
i
Jurai 23 T
te
maira Piritati iau, teie te hohoa
papai oe ite rata ite Tavana ra,
paruru
na
te fetii atoa
nia mai ite pahà
auahi Farani ia
♦
—
atura vau ia
hia ite auri. Ua parau
b
atu
Faitâ, e haere
mai iroto ite hau
tamarii, e te
opani pani raa hia to Moorea
/
£ Pee tavana
taata
te
no
Maatea, S'eiaha roa
aroha mai ia Pômare.
e
Te mahana teie itae ae
Fepuare 7, 1847
ai Tavana Purua i Moorea, e
Toropia,
e
e
Mariaani
Adamu, e Teriitahi, e Paraita
auvaha, I haere i faa Arii ia Pômare,
e
ui itona hinaaro,
e
ua
faa
No te mea,
Puureâ ite mau tavana
ora
Teie ta Puma auvahâ
iroto ite Nuu.
Adamu
itaua faa arii raa ra o
Dabni
a
Daleni, Teie te parau,
I nâ to Toroa
to
â to
oe
mai a,
£ Pômare,
Arii inia iho ia oe,
oe mana
mai tahito
Inâ to ehau iroto ito
rima, ei oe
Iho te faatere,
Inâ to mau taata
iroto
rima, ei ia oe anae te parau
ite
’|
ito
oe
iho
mau
taata, £i au anae
ite mau
te parau
Ta oe iho
e
parahi i Tahiti nei
a
tu oe Ture. Oto atura
61
tae
tura
noa
mau
ra
Fepiuari
9
raa
tae
te upa
haruru atura te pupuhi
upa.,
e
toa
papaa
1847
ite tapao
o
te Arii
Te mahana teie i
mai ai Pômare i
Papeete
£ maha' unauna rahi taua
te
mahana ra no
faehau, e no te feia mana, e no
te mau
pahi manua farani e te manua Beretane,
e
te mau
no
fare papaa
pahi rii atoa, e no te mau
' toa, e no te taata Tahiti a, e oto
haa ihora te mau
e
tae
mea
noa
pahi raanua, e to uta atoa,
tura i'te hora ono, e
te mori ite mau fare papaa,
faahiahia
mai te fetia ave ra
•
rui ihora, e
i
te huru.
Napoléon 111. Emepera no to Farani.
Na Tona Hanahana
la
oe
na
ora
mai
Teie
amuri
e
nei
noa
te
tu i te Atua mau! E te
te haapao raa o te Hau
iana,
no
raa
hoi
te mau ohipa haava raa.
Aita
ê
raa
e
te
i
ta oe na parau
ra
'tu,
hia
ani
no
e
faahoi atoa nei
i te mau parau
pahono a To oe na Hanahana
parau
atu
o
Emepera e!
i te mau fenua o te Hau Tamaru nei, e no te faatere
pahono, e te Emepera e, i
faatia noa mai i te mau faahuru
reira, te faariro roa nei au i
tei reira ei mea faufaa ore,
i ta'u parau patoi i hapono atu no
au
ta'u i ani
te ohipa faatia i te mau
haava raa.
Te
e
e
manao
nei
mai
au,
te
maitai
o
i te mau parau haamaramarama a To oe
Hanahana,
tei reira --
riro i te maitai te fenua i
Taua
au
te fenua nei, e te
hinaaro e ia faatia hia mai e
ta'u Tamaru mana
tahito mai à -Mai te mea hoi e, ua tupu rii te peapea i teie tau i mûri nei, mai te mea e, ua papai
rahi, e/o te huru ia o tau haapao raa mai
Mai
te
mea
hoi
e,
ua
i teie tau i mûri nei, mai te mea e,
tupu rii te peapea
a'e i te mau Faaue raa te faahuruê i te mau Ture o te
Hau Tamaru, e ere ê na'u tei teira i opua, ua parau hia mai ra vau e ua tao anoano
hia mai e te Auaha o te Emepera ra o Comte de la Roncière, nana 'toa i parau mai
ua
papai a'u i
to'u ioa i
raro
t
ia'u e e papai i te parau patoi i te mau haava i tono hia mai e To oe na Hanahana,
amui
atoa hia mai e te Auaha o te Emepera api, te Tomana rahi manua ra o M de Jouslard,
ua patoi faahou au i te mau haapao raa tahito na roto i te faaue raa no te 8 Titema,
e ua faatia papu i
tte haamana raa hia o te mau ohipa haava raa, mai te au i ta oe
I
na
faaue
Te
teienei
ra,
te
raa mana no
pure
i te Emepera
faahoi
e
te turai nei au
i taua parau patoi ra, e ma te
te 18 no Atete 1868
nei au i te Atua ia
haamaitai mai oia e ia faaora. i To oe na Hanahana
vahiné, i te Tamaiti Emepera e i te fetii
taatoa hoi o te Emepera.
Tahiti, te 13 Titema 1869
Pômare
POMARE
VAHINE
ARII
NO
TAHITI
E MORE A
i
1
•
H
5
->
'1
4 i
-,
\
«
I
!
,}
;
1 s'
*»
-
C
\*
i ^
! .< N \i
;J W
(14x>
1
\« \
x
?
s
5
: •
s
V
\ç
IJ X ü
-,
x
x
z\
S
I -\ *
'.\! i *
s
x
t
\
H
| s* M
v| il . X
^ *
nS
*1
'îiHÜii'M
H» n ^ h
»
J:4!
84
M
H
\
i
■i
*
h ^
*
\
* x "» 4
?
ï
I
^ *He
1
w
s*
4 '
s«
^
\
'
•
■.«
V
I
H
^ $
3
ii H li
3
>
* - SI
i
n*
\ A
?
Ç
«S
N?
3
V
«
3
^ -î-3
-
*
i
5
*
5 i
>^14
<
%
• »
r •i
M lî'.l'î i?
Çt
4
■
*
§
I '5
Ni
*
-Jy
• ^
’•
5
v
1 ci
f\ M
SA {- i ^
X
i
i
*
X
\
% Y>
*<
•
)
I
M
*
:<
4 2 x ;
id^n^
1
/''~'/4*^ %£■
X 5 N
*n h *•
,
jj
\1
j-n
î
^i {
n
\
<l
«
4 ^
ï
s
ÏM S
X
H 5 *;« N\2 «
:
«
«
?>: i >S I
3
ri i ^
3
V
J
5^ iJ
i
>? x
-; vi. V
Nj
H « 3
^
.
>
x
X
'«
Nj N
S
V
*
? ■N -î
4 <•
V
3 N)
A
I
$
x*
x
4 ?
V4
X
X
/*t> Saii-cu yfcwa /a*h pv
<~r~>'m
)ét*àa/s7 tS ///.
^
fj£> fs au *1+ ca tûxûi**-ia*' .
y^/cL 04<x
s&tau 01
/t* t‘ (r Ûj6a <x totau* {
e sx++rsfA.< ‘*rtoat
tfijtA.4*/
Ap*<*
af-%1 CX*
f
*01A 4,
S^CMst* Sots** #0
at
/•
<«W
' /j,
fi> 1S0+0
fi*. ScuJ
t?
o
'Tat at
0
(jStficü Sa et^cU /*-**■ <*~J ■
(» ^mxmxaA
0
<**JtfijtA*CU A
/
Cf*.
A *
fi mA * S*»-» *J/j*t^A
yP»y# *■*
.
fi C*. SaÀ.
(Jtx < 4 ‘
*' A* />s*A<X
'*.<
<
*0 , 4.
' & r*1 »**>
C.
/
Sm^<* mXtx.X 4J /V» ^4.
d
fi* •>■&*“ <*A*~.
rn. ,
f
r* ’■*,.**•*
jCa.Su*
* '/<*f **■,*> a. A.. •»*■• d
fietA 044Z) fi*C*
s
fiat et*/ et c (a fataux £M 4-SeO
,
71** ' cr*u
oU
^
Stimaa.)
Sf*tSa %‘at Stt 0.t ^<oü fi ast <oxa.> fisx*
/Ta 04
00 #c
fi <X*X <X4aJ StÀot 4 C~Jf*oiA> (Tt/À*.
^ct c*fiot*o A. at ou (a ks^/cLaa. 4’ /4' &~*i tn^A./
/a S/cm-t*U &>afs0+4 <Xa*a.o 4ur,<jj e ■•**<• (* fa<*/j + A
u
/to /•■
/-0,++ oU,
0 â*
<*J
.s
*/A* //outrai
I
é?t 7* 9103*«* at*
++* <*•*
C*AA /
*00 A AJ
c.
*
tjk
04AA.J
940
fin** et*4 43 S<X at^44 dsï 0L**~4<Jt/\ oc*01 ex) eu <£> & C * S/oCxi <*Sc0*r-t m ^
//t/V«4»
A
(
t
/ÏfflK^u'
(JPCMaJ «or
f4
*0*4 OLa
&jis+1*CA<*
4 (44J /I X-**A
—
^*00 aU 4* * *4J A (a St**t o< mSko
!/iu'
a
(4
aa
t
0L>fi£t at S* et Scot' et-tien*’ a (ma** (f?CM**a4 C*/*a*J <?1 < <m*** <*J A °* *£*',
À^oimfiéL* /XatoO -fHou' AX*'/* 9i<MjU C**>
ft A 14*4X4 tMJ « (oL*A
/9fC**' Sa *41
ft*41 Setx*
t
(X44
4/044
t'-141.4 <s\ <j
1*4*
t
O* * <*> t
SHatix /4 f+-t*A mJ *, t* m fi *fi*<J
enj 4' (4
'/K O*As*
/xafi 44J /t*44 (• fi 4 <*fi 4 0<J
44 (A
4 (M
9*^0444
iéctsOAXA* Am4J (*
fi^C*si4 t jC 4 (m /110*44 {£>44**1 Jk 0 (4 ^(c3*4<
a
Sia
rjlc&x*
(Saa*1 0 ' *4*toO
Sè*4
■
4! M4,
4fi i* m. , <am. fio***MA4> £*. m*> 'Pxa.maJ AmJ
/tAx/tau <S
CfMi*0-Mt* a*
/£t «a *044 044J
a
/ut
0
éL.A
'^>*44 afits* at A at *
c/a $*
) j 0* a1st* «j
J/rtX Sficsrxatxt <*+* 044 sC 0414 * 4 firc*f>M*u 4 S*
fi~Ç**4 4XA kJ
4«^
/*- SÜM.
fc/^*<CO^»«4
^'£4*0*4JbL A
CXxA A 'SâtÀAM
+.
<£s+*4c**4 *AC<m^4 </^f
S
Scl/aS. ,s*t0l /t*1
0»Si 0i
0*44
(i^tM^Ag'* fc &IU/' 'A1,*t-
(Sx4 0*Sct
m
(,
aô sTat
<=*fi *S f
S/t
c/m^fia < **r St*** </ f
t*^fiot-mS*
44J CtXA 4 4 &**M*aaJ /fan &}fires A> *4 M*J
Sm
0J
4*
<^>w
fi.cx/t M4aJ fit*Six A.0U , A 'T'tx m t,' CX*~%*ai+J
C*Som> Sa 0 s* *4 a A 4. (,
Sa
J
«M- s
09*44*44
a
’y£fAAA * /X. et 0* *00 *0 d/
fi*0fi 0-M 4' L* i^M 0t*O4t 0»*« 0tj *Tat m */*4 00 0 (»
4
* /.
a^A'fictJ SoLtXX/mO /Vm A4J *44 M* Si CTf44
,
,
'Soi
04
^lfi**UUM A **->*+< et**, ~J *H* si /f*** dtAA/t**--"'
/#A S*
^ dU.<*
/*
O
S**«<*/<*■*< *J
(>a**** ex.. *dZ
fi*.*,a *' é>0 »* *■*
/ny& c^*lt> i*a/.r.*/ ° ^
/««1 ' Sim,
t
y^y
<*-
e
/4
St*,y6/A*u , . A fi*dA A<* «-G7*./*- * £
A /J
^ /Y3*/
a.
et*AC
/AA ‘
4/
(mS~
Fait partie de 'O te reo o na Pōmare e rua = Letters from Pomare, king of Otaheite (1807-1869)