Ia mana te nunaa_Bulletin n°51(TF), 52(FT), 53(T), 54(T), 56(T), 57(T),58(T),59(T).pdf
- extracted text
-
29 no Mati - 4 no Eperera 1981
e,
r: te t-.'un?:l
peu pa' i '"
~, aita
peu pa' i et aita
r.-1ai
~!ai te peu !)s'i e, aita
~1ai
te
te
..
,A.
...
to matH e ite ra, ::tue hoi e
to tari'a e faaroo ra,
a oc e marmnarama ra, aile ho i f'
...
,..
te Nunaa e. ,a hi '0 na tei hetl roa oc i teie mahana
ratnra na te toroi 0 to oc tari' B, e a v<tiho na oc
te reo fa "ahapa 'a'au in pa l'au ia oc.
E
A
To oe utuafare, c cre mai te huru matamua fa'ahou
te tamari'i e fa'aroo f a "ahou ra ia oe.
ua ino l'ml. Aita
roto j te utuafarc
Te t arapapc ne i te here
Te f i f i nei te tamari'i
te fare ha'apiiraa
Te fifi ne i te imi raa Iaufaa 0 te utuafare
Te fjfi nci i te parau 0 te moni
te' pae no te nohoraa
Te fifi nci
Te fifi ne i i te pae no te fenua
te pae no te ho'o 0 te ma'a
Te fHi nci
Te rave nei te mau taure'are'a i te ino
Te mau ne i ratou i t'o.'uutania
Te rahi nei te mau ma'i api i nia i te tino
Tc ma' j hia nei ta oe mau ra'au tupu
Te ino nei te natura e te mau mata ma'ohi ato'a
Tc ino nei te mata'i 0 ta oe e huti nei
Te ore nei te itoito 0 te ma'ohi i te raveraa i te ohipa
Tc 'iria ne i te mau taata ato'a
Te moù nei te hereraa i te taata tupu
Te nounou ne i, te mi' imi 'i ne i , te fa'a 1 ino nei te tahi i te
tahi, t~ tama'i nei i roto i teie nei ao
Te po' ia nci te t.aat a , te moii nei te i 'a, e rave rahi atu a !
compte soc. 17 185 F - bp 1223 papeete - tel 26609
•
Directeur de lit pubucation
Jean-Paul Barral
•
prrx de sout.en
5 tep
('
f
1
i
1
~
l '
f
ir
Mai te peu pa'i ê, te nunaa aita oe e itera •••
fa lIl3na' 0 oe , te llJ3.ita'
i nei te oraraa 1
fa mana' 0 oe, te haere nei tatou i nua?
Ta mana' 0 oe , e marta ' i te hui taraari'i no ananahi?
Teie a te ma' it lraa e fatata mai nei ! Na oe e ha' amana ! Na oe ato'a e taui !
E ma'iti a oe i teie mau taata i faatere noa mai nei ia tatou, a 20 matahiti
te maoro raa ? E ma'iti a oe ia Valery, oia tei faianaho i te oraraa mai teie,
te hum ? Taua man taata noa nei il teie. Taua faatereraa noa nei a teie, -
«Ô»,
r
AlTA
TAU
l
1\
te Nunaa e, a fa 'aea na i te turituri.
A fa'aea na i te raatapô,
A parahi na, e feruri rii tatou. UA PE ROA TE VA'A
E
E vare fa'ahou a oe i teie mau petaraa e horo'a noa hia mai ra no te
peni noa i to De va'a, e mana'o atura oe ~, mea api
Pene i a'e paha, te hi' 0 noa ra oe i te ralù 0 te mau moni no Farani mai
i teie mau mahana fa'afa'ahiahia atura De i te poritita no teie mahana.
E vare ihoa De no te mea te fa'ahi'o noa hia nei De i te mau mabana ato'a
i nia ia Dijoud, e i nia ia Valery.
Teie te tahi uiraa
Te fa'ahio hia nei De i nia i te moni ho'o 0 te tihota ?
E te Gniani ? e aha te hUTU?
a ani atu na i ta ae vahine, e hia moni i
te tira !
No reira, e te Nunaa, te tiaturi nei la Mana te Nunaa e te ite ra oe, te
fa'aroo ra 'ce, te maramararnara De.
Mea papü ia matou'ê, eita De e hina'aro fa'ahou i te va'a pë ia peni noa
hia.
A haere mai e tarai tatou i te va'a api.
la Qutou ato'a na, e amui tatou. E taui roa
l teie ma' itiraa e MA' ITI.te Nunaa ia MITTERRAND.
E ma'iti te Ntmaa nona iho.
Eiaha outou e mahea atu i te mea
ait a outou e faaroo nei i te reo 0
la Mana te Nunaa na roto i te haapararera'a reo e te afata teata, ia papü
ra ia outou, e opuaraa i'ino na te faatereraa bau a Giscard. 0 te nunaa te
fatu i teie moihaa, e ti'a, ia faa'ohipahia teiemoihaa no te ta'ato'a 0
te mau pupu 0 te t.i tanraa ia a Ta J.1anate Nunaa.
Te ite ra outou i teie mau taime, te fana'o ra vetahi.
Te faa'erehia ra 0 Ta Mana te Nunaa.
ê ,
29 Mars - 4 Avril 1981
,r :
L A
T R A HIS
0 N
S2 \ des Polyn6siens qui ont voté pour François MI'ITERRAND en 1974 ont été t'rom...
pés. Aujourd'hui. ceux qui avaient fait voter pour le candidat socialiste en 1974,
demandent A leurs électeurs de voter GISCARD. En 1979, Giscard à sonné Françis, il a
accouru. En 1981, Giscard invite Teariki, il se précipite ... Quel empressement et
quelle servilité pour ceux qui en 1974 se battaient pour Mitterrand et le serraient
sur leur coeur lors de sa visite en 1975.
~'il nous suffise de rappeller que la seule fois 00 POUVANAA a été invité en
France, c'était pour se retrouver en prison. Cela devrait faire réfléchir les Polynëstens,
Enfin. pour une fois et par la grâce du SCl~tin présidentiel, les choix seront
clairs. Nous les verrons tous, unis dans un soutien unanime à Giscard : les nouveaux
serviteurs z6lés du colonialisme: le E'a Api et le Here Ai'a, la main dans la main
avec les anciens fidèles du Tahoeraa UDR, avec les Vanizette et les Taufa, avec les
Taatiraa Porinetia et les Pupu Taina, les nouvelles officines politiques du capitalisme chinois.
veatî
1958« aue de .:tJuth-UOn6, que de lte.uemertt6, que d' a6andort.6, que. de. Ite.v-Ute.mettt6 e la rxYtt e ceux glU lteplté6e.~e.ltt
avec. .te RVPT! 10 % de. .t' é.tec;toJtat de.
Polynl~.ie et l' e6poiJt poUlt le peuple. maohi d'une. émanupa.ti.on poLU<.que, c.u.U:wte.U.e.,
lconomigue !
La désillusion est à la mesure de l'espoir. Le doute et la suspicion sont installés dans le peuple. Les plus vulnérables vendent leurs voix aux plus offrants, à ceux
là mêmes qui perpétuent un système sans perspective pour les Polynésiens.
Lu expéJUencu nuc.téa.i.ltu ont-elles cessé comme l'exigeaient les autonomistes
en 1972 ? Avec quel mépris le gouvernement colonial traite les Polynésiens sur cette
question nucléaire! Un accident survient à Moul~roa en juillet 1979, les Polynésiens
en sont informés par un journal parisien ! Malgré cela, les élus osent se donner en
spectacle en faisant semblant d'élire une commission d'enquête rapidement étouffée
par les responsables du CEP et de l'Etat français.
.inju.s:ticu 64ca.ee~ ont-elles été redressées comme l'annonçaient les autonomistes dans leur programme territorial de 1977 par un impôt sur le revenu qui touche·
rait tous les privilégiés du système actuel? Le plus timide projet de réfonme fiscal
s'est vu rejeté à l'Assanblée Territoriale par les élus autonomistes eux-mêmes, soutenus pour la circonstance par le Tahoeraa.
Le~ ~péculation§ oQnciè4e4 qui dépossèdent les Polynésiens de leur terre ont~
elles cess6 comme le réclamait le pltogltrut~e. du RVPT ? Jamais elles n'ont été aussi
fructueuses et jamais le patrbnoine foncier des Polynésiens n'a été l'objet d'autant
de convoitise et de profits. Combien de Polynésiens sont encore propriétaires de leur
terre à Papeete ? Combien de Polynésiens sont encore propriétaires du bord de mer à
Punaauia, à Paea ? ~estions douloureuses auxquelles les responsables du Tahoeraa et
des autonomistes ne désirent pas répondre. Verra~t-on bientôt, comme à Hawaii les Polyn6siens rejetés dans les fonds de vallées ou sur les collines? Le processus n'est~
il pas déjà engagé ?
;'1~:
Seul un changement complet de ld'~politiquede la France Outre-Mer pourra redonner
au peuple Ma'ohi la maîtrise de son destin. L'Uewon
de. Fltanco,w Mille.Jtltand à ta
plté.&.{dence de .ta RépubUque FJUlt'tcwe a.mo4ceJl.a,nOM e.n -5omllle..6
convUncu..6, ce. pltO~
CU.6U6 d'émancipa.,Uon poUüque.
économique. • .6ocia.te. eJ:_ culiUlte.U.e. ...
'U
2E TOUR
TOUS POUR GrSCARD
LE CANDrDAT DES CAPITALISTES
/
.____------,
/
TAHOERM
~
:~
-,
Son,t au.joiuu!' huJ.. d'accQJtd .6UIl.
.e.e. .6;ta.;tuX_, .sWL .e.e.-6 COftve.l1.;(J..01'l.6
es: (jUJc. .e.' ai.de. aux cap.Lt.a1M tes
FRONT UNI
1
Le Tahoeraa fait voter pour
Chirac, ma is au 2e tour •.••
j 1 votera comue en 1974 ••••
pour G.w ca!l.d
1981
Le FTont Uni redécouvre les vertus
du statut d'autonŒnie interne et
réc1rone son appl ication.
Le Prout Uni fait voter pour G-i..6Ca!l.d
Gaston Flosse déclare partout
que cJest "sont! statut qui a été
adopté, il se déclare très satisfait.
1977
13 juillet le nouveau' statut est adop-
Le Tahoeraa devient autonomiste
mais lutte contre l'autonomie interne, antichambre de l' indépendance. I.e. .e.ance. .e.',i..dée. du' cOHve.n-
1975
Le Tahoeraa rejette le statut
actuel qu'il gJorifiait en 1977
et JLé..cJ.ame. .e.' au;tonom.i..e in;te./tI1e.
qu' -Le. comba..:t:ta,t;t depLÛ.6 7958.
té. C'est t01 statut proche de ·èelui
de Plosse,
Li6 AiLtonoln-L6tM me;t.te.n.i; en oe.UVJt.e.
.e.'idée de.6 conver~on6
du. Tahoeraa
et se contentent de ce statut.
ÛOn.6.
Caston Flosse fait voter pour
Chaban et 6OLLtie.nJ:_ (UJiC!.aM 'àu
2 e. ,tOLLlt.
1974
Sanforù et Tear i ki font vot.er pour
. t-JLa}1çoi~ MITTERRAND
Le Tahoeraa soutient le C.E.P,
et les expêr i ences nucléaires.
Silence des religions.
1972"
Manifestation antinucléaire':
5000 personnes à la Mairie avec
Teariki et Sanford
, 1
1971
Loi
de
cŒl~unalisation
Le Tahoeraa lutte contre toute
idée d'autonomie
Les idées d'autonomie interne se
propagent,
Le.. .statu;(: d f au.tOYtOIlU,e. in.te.!l.ne. ut
dépoM. au pa!l.feme.n.t
1958
lmor i sonnenent de
Pouvanaa
19 - 25 Avril 1981
Chers amis,
Le 26 avril et le 10 mai, vous irez élire le futur president de la France,
En tant que travailleurs, en tant que syndiqués, vous aurez à vous interroger
sur le meilleur président pour les travailleurs. En tant que polynésiens, vous
aurez à vous demander quel est le meilleur président pour préparer l'avenir des
polynésiens.
Une affaire récente va pouvoir nOUS éclairer sur la première question. En
effet. après avoir pris l'engagement, il y a deux ans, de ne pas diminuer l'in...
dex de correction des fonctionnaires au dessous de 1J85, le gouvernement GiscardBarre-Dijoud est descendu sans concertation aucune avec quiconque à 1,84. Quelle
preuve étonnante de mépris !
Après avoir instauré l'index de correction à 2,13 sans qu'aucune commission
de l'INSEE n'ait jamais eu à faire la moindre enquête de prix, voilà que la chute de cet index est suspendue à la mise en oeuvre d'une canmission de l'INSEE ?
De qui se moque ...
t-on ? Et .l2oMquoi a.voiA 6a1:t glt..impVt cet .trl.de.x.
à '1.. 13 ? Et poWtQuoi au{oWtd'hu.(. le. 6~e. ~omben à 1.85 ? Le coOt de la vie aurait-~
baissé
en Polynésie ?
il
En réa li té. le.!> 6onc..t.i.onna..VtM en Potyn~ie. o~ U~ anuthé.6ié.6
du -temp.6 où.
te. Gouve.~nement avait buoin de. leM docitLté I20Wt naine expto.6en ~quittemen.t
.6M bombe.-6. L'index est donc monté à 2,13 sans enquête INSEE. Aujourd'hui, le
gouvernement Giscard.Barre~Cnirac.Dijoud n'a plus besoin des fonctionnaires, il
a entre temps, acheté les maires et les conseils municipaux avec des subventions
que n'auront jamais les cOJlJJlunes
de France aussi l'index baisse à 1,85 et peutêtre au dessous si l'enquête de l'INSEE le décide.
La deuxième remarque qu'appelle cette affaire c'est que ce problème de salaire et de revenu de travailleurs polynésiens (instituteurs, infirmiers, contractuels sont en casi totalité polynésiens) ne peut être résolu sur le Territoire. Et nous avons vu alors tout le monde se précipiter dans l'avion: hommes
politiques, syndicalistes, les télex crépiter car toutes les affaires sérieuses
se décident à Paris. C'est le résultat de la politique des conventions et l'illustration de ce que nous avons toujours déclaré : QUI PAIE DECIDE. Nous voyons
donc après trois années de fonctionnement du nouveau statut ce qu'est devenue
l'autonomie dont on nous a tant parlé et dont on va encore nous parler: te.6
pltobtème.6 de.!>.6a.taJUé.6 du TeJUr...U:.oiAe.6e.nègte.n.t à PMi.6. C'e.6t ça. l'au-tonom.i.e!
Ainsi donc travailleurs de la fonction publique, après avoir été chouchoutés pour les raisons que vous savez, vous allez désormais connaître les lendemains de la disgrâce. Vous vous êtes tus au moment où il le fallait c'est tout
ce qu' "on" attendait de vous.
compte soc 17 185F - bp 1223 papeete - tel 26609
• Directeur de la publication
Jean-Paul Barral
•
prrx de soutien
5 fep
11
f .
i
Quant aux autres travailleurs du secteur privé, les gagne-petits, ce n'é~
tait pas eux qui avaient les moyens intellectuels de mener une campagne contre
la politique coloniale du gouvernement, aussi leur salaire est resté misérable.
Il y a bien eu ce petit coup de pouce de janvier 78 juste avant les élections
mais en trois mo is,
la hausse des prix avait largement compensé la hausse du
SMIG. Cu .t!tavcUUeUM .ta gLU gagnent 40 000 F pM moti, m.·n'ont
pM. eux •
.t'index de eo~ectlon
!
Et alors, répondrez-vous, ce n'est pas notre affaire, c'est celle du Gou...
vernement. Certes et c'est bien pour cela qu'au moment où·l'on se penche sur le
sort du Gouvernement de la France, il importe de réfléchir à tous ces problèmes.
Est-il juste que le SMIG soit inférieur à 40 000 F en Polynésie ? Peut~on
viv~e décemment une 6amiR.R.e avee 40 000 F pM mQ{A ? Est-il normal que
le poids de la fiscalité se porte sur la consommation et touche ainsi le plus
durement les revenus les plus fertiles.
6~e
E.6t-il noturlal. que .te.6 p~?Ç 40ient 4i peu .6W!.veillé{! ? Est...
il normal que
certaines marges commerciales soient de 200, 6QO ou 1400 % ?
Est-il juste que SS % des jeunes qui sortent de l'école n'aient aucune for~
mation professionnelle et lUl niveau scolaire inférieur ou égal au certificat
d'études?
Est-il juste que certains ,capitalistes gagnent deux, quatre, dix millions
par mois et parfois plus et ne sont pas assujettis à payer l'impôt sur le revenu? Alors que cette minorité s'enrichit encore plus vite que par le passé,
est.,.i1nonnal de faire payer les fonctionnaires Territoriaux par le contribua ...
ble français qui paie, lui, l'impôt sur le revenu •.(Un instituteur paie en France
environ un mois de salaire en ~pôt sur le revenu).
Mainte~
une p~e
de .ta population danô .ta ~è~e.
en~chin
une minonité •
nonctionnaiJl.u
pui.6 .tu abandonne~. voila .ta po.4tique menée pM
GISCARD avec .son pltemielt mi.nA..f;.t!te
CHIRAC ou BARRE. avec l'aide sur le Territoire
.se .6~v~
du
des Vanizette, Teariki, FIosse et Sanford. C'est cette politique que vous allez
juger le 26 avril et le 10 mais.
Si cette politique vous semble bonne, si elle vous semble préparer: l'avenir
~es jeunes de notre pays, si elle vous paraît équitable, alors, vous n'avez que
l'embarras du choix, votez aURAC ou GISCARD, peu importe, il s'agit de la même
politique. V' aiLeeU/L6·!au ~econd tOM. tOU.6 .te~ 6~è~e,6 e.nneJrJL6(en appMence. .6eu.,.
.tement) du Tahoeltaa. du E'a Api, du Heke Ai'a. du Taatikaa.
du Pupu raina, ~e ke.t!tou.ve~on;t tOM d~èlte
.ta CAYlcüda;tMe de GISCARD poWt .50ute~
cette
politique.
Si par contre, vous estimez que cette politique n'est pas juste, qu'elle
dépossède lentement mais sûrement les polynésiens de leur terre, de leur cultu·
re, de leur avenir, aR.OIt6 ~otez pOUlt .te candidat ~ociali.6te Fkancoi6 MITTERRAND
le 26 avril et le 10 mai, et rejoignez nous pour construire ensemble une société où chacun aura la possibilité de s'épanouir, où le développement sera l'affaire
de tous et où le pouvoir et l'argent ne seront plus concentrés dans quelques
mains.
Recevez, cher (e)s ami (e)s, l'expression de mes sentiments socialistes.
Le secrlitt?·reGénéral, _
_-
~-
---
J.H.DROLLET
19' - 25 na Eperera 1981
- te sveis'
tapes 1
Inai i ia
.1!!1!:I1!I~P'll!!
M'
E te boa e.
la ora na oe e tae noa atu i to 'utuafare. Teie te tore 0 to tàua farereiraa
no teie mi'itiraa e fataia mai nei. Te 'oa'oa nei au i te mea e, ua pâhono p1pti mai
te rabiraa. E turu mm ihoI la François M1TI'ERRAND i te 26 no·Eperêra e tè 10 n~ mê
Ua riro teie nei haapapuraa ei fas. 1 iteru
i te ferurlraa tano 0 te mmaa maohi. Te
ite nei OiR e aha te mea _ita' i nana e no tana huaai.
I te mau vàh.i ato'a ta'u i t.ere, ua ti'a mai te mau taata ato'a, te feil
paarâ, te vahine e te feii 'api no te mi i te 1Ilal.1 haama.ramaramaraa
no te suraa 0
te faatereraa 'aui a François MITI'ERRAND. te hohonuraa 0 te parau no te Tiimaraa
mâohi manahme, te mau fHi ta te nunaa doM e farerei nei i teie mahana i raro a
a te i te faatereraa a GISCARD
riua 0 œrRAC. Ua p§hono-papl..hia te mau uiraa e ua
maururu ma te thto'araa.
1 teie nei mahana, ua papa aa "oe i te puai 0 te mana e vai nei i roto i to
rima. Te ite ra 'oe i te tumu mau 0 to 'oe man fifi, oia te faatereraa a GISCARD
raJa 0 CHIRAC,
raua toopiti ato ' a tei arata ' i î te poritita a Farani e a POlînesia,
mai te matahiti 1974 mai. Te hinaaro mau ra ihoa 'oe la tore teie mau fifi ia haamaiJiui fa.ahou ia 'oe e tae noa atu i to 'Qpl fetii. Te vai nei i roto i to 'oe rima
te mana no te taui, no te tautoo i te ho@ ,oraTM faahiahia, baamouhia i nia i te autaea t eraa e te hj.ro t a tumu 0 te mmaa -maohi.
-
compte soc. i7 185 F - bp 1223 papeete - tel 26609
• Directeur de la publlcation
Jean-Paul Barral
•
prix de soutier. . 5 tep
f
1..
t
t
v
t:
l
Eiabâ "oe e vare i te pariraa a GISCARD râua 0 OORAC. Te tito haavare nei
raua, tei te pae 'atati mali i raua 'toopiti, teuteu ONA, hamti i te feia rii. la faaroohia ta ratou mau pehepehe, mea navenave te reo, No te aha pa' i ia Tatou i 'ore ai
i faaohipa ai i teie maupehepehe i .te mea e 0 ratou tei faatere mai ia Faranf mai
te matabiti 1974 mai 1.. E vare anei oe i ta raton mau opuaraa i teie nei .mahana, ~
opuaraa 0 ta ratou i ore i faa ohipa mai te matahiti 1974? E ràve anei ratou ananahi te mea ta ratou i ore rave i mutaaihora? Eita, eita TOaatu. Ua riro noa teie· .
pehepeheraa ta ratou ei raau faa taoto i te nunaa. la taoto oe, e mate. ia ara ra e
ora ia. Te maere nei paha oe i te mea e aita oe e faaroo nei i te reo 0 lA MANA TE
NUNAA tia no François MITTERRAND i Polinesia i roto i te ratio e te ratio teata. Oia
IDaU, aita te mau teuteu a GISCARD e 0 CHIRAC e faarii nei i te parau tia, no te mea
e ia puhara ma te parau tia i roto ·i te nunaa, aita oia e taoto faahou, e tia ra.
Aita ra e peapes i te mea e te baavâ nei te nunaa teie maupeu tia ore, e ua fatata
te taime no te faatiti' aifaro raa i teie nei maubaaviraa •.
E ara oe no te mea aita oe e hinaaro ia mate, eita oe e hinaaro ia ere i ta
oe iho fenua, eita oe e hînaaro ia mauiuî to lruaai mai ta oe e mauîuî nei i teie mahana, E tia oe e e parau oe, Eita oe e mamunoa,· e parau oe i te parau tia e parau
oe i te parau afaro e parau Oe i te parau no to oe tiaraa taata maohi. E faa îte oe
i te reira na roto i te ma' itiraa ia François MfITERRAND ei Peretiteni i te 26 no
Eperera e te 10 no mê. E faa îte oe e te hinaaro mau a oe e taui i te peret itenf i
te mea e ua tahiti roa oe i te faatereraa a te ona haavI i te feia rii, te faatere~
raa a GISCARD râua 0 CHIRAC.
Mai te peu e ua ma' iti 'oe ia François MITTERRAND i te matahft.I 1974 ra, e
faa uta roa tâua iana i nia IDO i te parahiraa Peretiteni i teie nei matahiti. Mai
te peu e ua mà'iti 'oe ia GISCARD i tera ra tau, te lite nei 'oe i ta 'oe hape rahi
i teie mahana, A taud e a faa uta ia François MITI'ERRANDi ni' a i te pârahâraa
Peret.Itenïno
te tamariiraa i to 'oe mau fifi. Mai te peu e aita 'oe î mà'iti atu ra, e
riro ia teie ma'itiraa ei moihaa i roto i to 'oe r~ no te faatupuraa i te hoê oraraa 'oa f oa no f oe e no ta 'oe buaai a muri a' e. A faa uta ia ia François MITI'ERRAND
i nita iho i te parahiraa Peretiteni. Eita toutou e tatarahapa.
Ei faahope'araa e a'u mau taea'.e no te maumotu atea , ta te fenua "enata ,
to tuhaa pae ma i to ttiamotue maarevama, outou to raro , to Mooreae to Tahiti,
teie ~ te paripari a IA.~
TE NUNAA no te faaitoito raa ia tatou paatoa :
"E tü, e tü, eiaha ia mate·
Manava, Ia ora .•. "
Tera atu a te poro ' i no te aroha e ia maita' i oe e ta 'u hoa. Mauruurua
no to t.âua farerei raa e lA ORA NA.
Jacqui H. DROLLET,
Tia no F. MITTERRAND
i Porinesia,
Papai parau rahî no
lA MANA TE NS IAA.
3 - 9 no ~ e 1 81
1 to te nunaa e,
la ora na otou na roto i teie nei rata iti. 1 horo iho
nei tatou no te maitiraa i te Peretiteni 0 te hau Repupirita.
Te; mua ia tatou i teie ne i te huru no te ho_roraa matamua e te
parau no na tia ; mahit; mai, oia 0 MITTERAND tane e 0 GISCARD
tane. Oia ia, ua faahoi faa hou hia mai i mua ia tatou, e to te
nunaa, te parau e te mana no te maiti, i rotopu i na tianei, i
te huru 0 te aratairaa 0 te oraraa 0 ta tatou e hinaaro no tatou
te MAOHI i nia i to tatou aia.
E piti anae ra taata, oia, e piti anae ra arata;raa teie
e vai nei ; mua ia tatou, ua mairi atu te rahiraa. Ua reva atu
na te mau parau e te mau tatararaa a lA MANA TE NUNAA, 1 TE FEIA
ATOA RA TEl HOROA
1 TO RATOU TIATURIRAA 1 NIA 1 TO RATOU MAU
TIA 1 MAIRI, TE ANI ATU NEI AU lA CTOU lA FERURI MAlTE A NO TElE
NEI HATUARAA PITI,
Te faahaamanao noa atu nei ra vau e, e tei roto i to
tatou rima i teie taime te mana no te aratai i to tatou nunaa
MAOHI i nia i tona tiamaraa, no te tatara ia tàaé atu ia tatou
te poura atomi, e no te faaho; faahou mai ia tatou e to te
nunaa MAOHI i roto i to tatou hiroa tumu maohi, ;a t;a ma; to
tatou ui api no ananahi i nia i to na iho tia raa mau, oia, te
tiaraa nunaa màohi no te fenua maohi. Inaha hoi, aita vau e
manao ne; e, tei roto tatou i te ite ore i te huru no te aratoraa
e arato hia ne; ia tatou, nu re;ra e mea tia, e mea hanahana e
te tura, lA TIAMA TE MAOHI 1 NIA TONA IHO FENUA, a tupu atu ai
te faaauraa i te mau fenua éé ra, e faaauraa ia no te taata
tiama.
l'
uiui noa nel 1 i teie mahana i to tat~ mau metua,
"tei hea ae nei te hi roa t umu màohi, te mau faufaa tumu màohi
ta to otou mau metua e ta te mau metua 0 to otou mau metua i
papa mai i roto ia otou na 1" Ua taui ta tatou oraraa, e parau
mau, aita ra vau e manao nef e mea tia ia horo noa tatou i roto
i te hoe tauiraa e moe roa tu ai to tatou hiroà tumu maohi, oia
hoi e moe roatu ai te màohi ia na iho. la horo rà tatou e --ia
tutava no te faa ora e no te haapaari i te tiaturi raa i te
maohi ia na iho. No reira, ia vai à e ua vai mai à te manaonao
i roto ia otou na e to te nunaa maohi e, te manaonao i te nunaa
maohi.
;2
-
1 TE FEIA ATOA 1 HOROA MAI 1 TO RATOU TIATURIRAA 1 TE
HATUARAA MATAMUA TE FAATAE ATU NEI AU 1 TE TAPAO NO TE AROHA
E NO TE MAURURU 1 TO OTOU ITOITO E TE TUUTUU OREl 1 ROTO 1 TE
HORORAA TA TATOU E TAUTOO NEI, NO TE HOE FAATERERAA HAU MANAHUNE
NO TO TATOU AIA, lA MAU À, lA MAU PAPU À 1 TE MANA E TE TIAMÀRAA 1 ROAA MAI lA TATOU 1 TElE MAHANA NO TElE HATUARAA PITI,
FAAITOITO MAI OTOU 1 TO OTOU NA PAE, No te ravai ore i te ravea
monir ua manao vau e, e tere haere na tahiti noa nei na roto i
te mau oire rarahi no te tauturu i te mau vahi paruparu.
Nor e ira, 10 re_ noatut at 0 u e far ere i i rot 0 i na hep etom a
nei, no te poto ia 0 te taime, a tia noatu rà, no tatou nei à tatou
i ore ai i farerei, e no tatou nei à tatou e farerei ai, oia
NO TE NUNAA MAOHI. A faaitoito mai, te itoito nei au no to otou
itoito. 1 TE 10 NO ME TE ANI HAEHAA ATU NEI AU lA OTOU PAATOA
lA TAPEA 1 TE AVEIA, lA MAITI lA FRANCOIS MITTERAND
la otou paatoa na, a farii mai i te tapao no te aroha
ia otou na e teratu à te pari pari a lA MANA TE NUNAA
" E TU, E TU...
ElA HA 1A MAT E ... MAN A V A 1A 0 RA.
Il
Maururu à no to otou taio raa mai e iaora na.
Ja·c·qu·f
·DROLLET
Papa; parau rahi
tia no François MITTERAND
1 POLINESIA.
31 no Me - 6 no Tiunu 1981
l to te nunaa e,
la ora na outou na roto i teie nei farereiraa. l horo iho nei tatou
no te maitiraa i te Peretiteni 0 te Hau Repupirita Farani. l tupu iho nei te
tahi tauiraa rahi i roto i te fa.atereraa 0 te Repupirita inaha, ua manuia to
tatou tia, maoti ra 0 François MITTERRAND tane. Ua riro oia e i Peretiteni no
te taatoa e no te hoe maororaa e hitu matahiti.
Te hinaaro nei matou e faatae i te mauruuru rahi 0 lA ~\LOl TE NUNAA
ia outou paatoa na, te vahine e te tane, te feia paari e te ui api, 0 tei tutava maite ia manuia ihoa to tatou tia François MITIERRAND tane. Mauruuru e mauruuru roa. Aita ra te ohipa i hope.
l te mea e, ua faa ara 0 François MITTERRAND e haaparari oia i te
apooraa 0 te mau "Depute" te taime oia e parah i ai i nia Iho i te parahi.raa
peretiteni, e tupu faahou ia te maitiraa "Depute" io tatou nei i na tuhaa e piti atoa ra, maoti ra te tuhaa Hitiaa'o'te ra e te tuhaa tooa'o'te ra i te 21 no
Tiunu e te 5 no Tiurai mai te peu e tapiti i te hatuaraa.
l te mea e, ua faa ite pinepine 0 lA MANA TE NUNAA, e riro te taime
maitiraa i te hoe taime faufaa rahi no te farerei te nunaa e no te tatara hohonu roa raa i tana tapura ohipa, e horo atoa oia i roto i tei nei maitiraa e
fatata mai nei.
EAHA TE TAPURA OHIPA?
0 VAl TE MAU TIA RAUTI "DEPUTE" ?
la feruri maite hia te tapura ohipa, e toru ia reini rarahi'ta tatou e tapea
mai maoti ra
• te faa hotu raa i to tatou fenua
• te tiamaraa maeh.i manahune
• te aifaitoraa i te oraraa 0 te taatoa raa.
l raro a'ae i te faatereraa a GISCARD, ua tere tia te taatoa 0 te
''moni tauturu" a Farani i roto i te pute 0 te mau taiete rarahi , te mau taiete
tapi hooraa tauihaa e te mau rave ohipa a te hau e vai nei i Papeete. Te taa'e
roa raa 0 te faatereraa a François MITTERRAND tane maoti ra i te faa ohipa raa
ia i te moni tauturu a Farani no te faa hotu i te fenua maohi. A nehenehe ai
tatou e paia ia tatou iho, a nehenehe ai tatou e tiama i te pae 0 te tereraa
faufaa. Na teie ti~laraa 0 te tereraa faufaa e faa ohie to tatou tiamaraa poritira.
l roto i tana tapura ohipa, ua papai 0 François MITTERRAND tane : na
oe te nunaa maohi e faa oti ta oe iho tia raa poritita, ia vai farani noa, aore
ra ia tiama. E parau oaoa teie no tatou i te mea e aita te uputa 0 te tiamaraa
maohi manahune i opanihia i mua i to tatou ihu. Tei roto noa ra te parau 0 te
tiamaraa i to tatou rima, i to tatou paruparu' i to tatou puai.
TE TIAMARAA NO TE MAOHI, lA AU r TE HOE FMTERERAA MANAHUNE :
E parau hia i te hoe taata e MAOHI oia i te mea e e farii oia i te faatereraa 0
te fenua Polinesia ia au i te peu e te hiroa tumu maohi. E farii oia, 0 te nunaa maohi te nunaa matarnua 0 tei taahi i nia iho i teie nei fenua maotira 0
Polinesia.
E TIAMARAA MAOHI ~lliNE
: E mea tia, ia parau hia i te parau no te
tiamaraa, ia haapapu hia, no vai e na vai? No vai? No te maohi. Na vai ?
Na te taatoa ia au i te hoe faatereraa manahune, faatereraa aifaito.
Aita 0 lA MANA TE NUNAA e hinaaro nel la mono hia te ona faatere 0 teie nei
mahana i te boe ona api i roto i te tiamaraa. E aba te maitai no te nunaa
maite peu e, e na reira hia? Aita ia e tauiraa. No reira te manao nei matou ia haapapu hia i te parau no te oaoa 0 te nunaa maohi i roto i te tiarnaraa, te tumu hoe oia matou e parau ai e
E TIAMARM
MAOHI MANAHUNE.
l teie mau mahana i mua nei, e tupu faahou a te maitiraa, oia i te
aniraa i to tatou mau manao. l faa uta na hoi tatou ia François MITTERRAND
ei peretiteni no te taatoa. l teie mahana, e faa uta atoa outou i te mau tia
no te pae aui i Polinesia oia te mau tia 0 lA MANA TE NUNAA i nia iho i te
parahiraa "Depute". Ua taui te Peretiteni, a taui atoa te mau "Depute", a
maiti anae paatoa tatou ia
Peni ATGER e 0 Ata YB ON i te tuhaa tooa 0 te ra, e 0
Jacqui DROLLET e 0 Moehau TERIITAHI i te tuhaa hitiaa 0 te ra.
Tera atu a te paripari a lA MANA TE NUNAA no te faa'ito'itoraa ia
tatou paatoa :
"E tu, e tu, eiaha ia mate. Manava ia ora l"
Mauruuru a no to outou taioraa mai e rA ORA NA.
5 - 11 no Tiurai 1981
E te nunaa maiti, e te mau rauti,
la ora na outou'paato'a na roto i teie nei rata iti ta'u. Te t,umumatamua 0 teie nei farerei faahou raa na tatou, maoti ra te haamauruururaa ia i te
rahiraa 0 te feia maiti e tae noa atu i te taatoa 0 te mau rauti 0 lA MANA TE
NUNAA 0 tei ohipa îa haere ta tatou feruritaa i mua. Ua ite au te puai e vai
nei i roto i te rauti tataitahi, noa atu a te atea i te pu no Papeete. Ua rte
au te faaitoitoraa faito ore o'te taatoa 0 te mau tomite rauti. Ua ite te
taatoa e ua maere i te mau numera i roa'a mai ia tatou i te tapati 21 no Tiunu
4 3 5 4 i te tuhaa tooa 0 te ra,
Z 5 7 5 l te tuhaa hitiaa 0 te ra,
ia amui hia na numera e piti teie ia te faito reo a lA MANA TE NUNAA i Polinesia
6929 reo. Ei haamanaoraa, i te hatuaraa matamua 0 te maitiraa Peretiteni 0 te
Hau Repupirita 4249 reo i nia i te ioa 0 François MITTTERRAND, te reo ia 0 lA
MANA TE NUNAA. Na te numera e faa'ite i te ohipa papu ta te rauti 0 te pupu i
rave. E no reira mauruuru e mauruuru roa.
l te tuhaa hitiaa 0 te ra, ua oti te maltlraa. Te horo faahou nei na tira e
piti 0 te riro ia raua te faito reo rahi roa ae, maoti ra 0 LEONTIEFF e 0 JUVENTIN.
Aita te ture a GISCARD e farii ia tutu faahou a 0 lA MANA TE NUNAA tona ioa i
roto i te piti 0 te hatuaraa C te faahepo nei teie ture ia raea hia 10 i nia i
te hanere 0 te feia 0 tei tapura ta ratou ioa e tia'ai. la taio hia na nia i te
numera, te faahepo raa tei nia ia i te hoe reo hau atu i te 5268). Te tumu ia
aita tatou e horo 1 te piti 0 te hatuaraa.
E
nahea.
.w. ).. tue
nu
4354
)Leo no
te
tooa. 0 .te )La. ?
l putuputu iho nei te tomite faatere a te pupu i te mahana toru 24 no tiunu
i te hora 6 i te ahiahi i te pu no Papeete. Ua tairuru mai na tira 100 e tia
hapa no te tuatapaparaa ia te parau no te piti 0 te hatuaraa, Ua parau te taatoa
a te mau rauti i ta ratou mau rnana'o, to te mau motu atea e to Tahiti.
Te reini no te aratai i te feruriraa 0 te rauti oia ta tatou tapura ohipa e
ta tatou avei' a. I parau noa na tatou 0 lA MANA TE NUNAA anae te pupu poritita
no te pae AUI i Polinesia nei. l te pae Hitiaa 0 te ra, e 8 tira, 7 no te pae
atau, 1 no te pae aui. l te Tooa-o-te-ra, 10 tira, 9 no te pae atau, 1 no te
pae aui. Te toe nei no te piti 0 te hatuaraa i te pae tooa 0 te ra e piti tapura
no te pae atau, te pae a te ONA.
Baha te faataae ia raua?
te paa, eiaha ra
te maa. Eaha te paa ? e fei ta te tahi e Offioreta te piti. Eaha te maa ? raua
too piti ato'a, e tapura ohipa no te pae atau e tapura ohipa na te ONA ia ONA roa
atu a e ia veve roa atu a te feia rii.
Eiaha roa atu outou e hape i te parau ë taata api e te aravehi, aore ra e
taata paari, paari te ite, a ara, raua too piti noa atu a to raua huru e riro
raua too piti noa atu a to raua huru e riro raua ei teuteu na te ONA.
E no reira, ua tuatapapa hohonu te taatola 0 te mau rauti i haere mai l te
rururaa no te mahana toru 24 no .tiunu e ua faa oti amui oia i te ani i te taatola
r~
o te nunaa maohi no te tuhaa tooa 0 te ra
!.r-l
EIAHA
lA HAERE E MAITI - lA FNR AA. NOA
l
TE
FARE
e
Te ani nei te tomite faatere i te mau rauti ia haere atu
farerei i te rahi
raa 0 te taata no te faaite atu to tatou ti'araa, no te haamaramaramaraa te taata
i te faaça raa ia i te fare. Aita te ture, aita te hoe tia maiti, aita te hoe
tavana e nehenehe i te faahepo i te hoe taata ia haere e maiti. Na tapura ohipa
e piti 0 na taata e piti e horo faahou nei, e ere ia ta lA ~~
TE NUNAA. Te na
o ra te reG 0 te hoe rauti i te putuputuraa, te ani hia nei tatou no te piti 0
te hatuaraa : "eaha te pohe ta oe e hinaaro e te nunaa, e pohe tari ..•.•.
aore ra e pohe ofai pupuhi ane i ? "
Te pahono raa a lA MANA TE j~
IlE
TU,
E
0 tana
ia paripari faaitoitolaa
TU ELAHA lA MATE
MANAVA
lA
ORA
Tera atu a te poroi no te aroha, a faaitoito anae tatou paatoa no te haa
raa i te hoe poritita no te pae aui ia maitai te taatoa 0 te nunaa maohi l
roto i tona oraraa 0 te mau mahana atoa i nia iho i tona iho fenua
o POLINESlA
TE
AllA
Mauruuru no to outou taioraa mai e i te faaohiparaa i te faaotiraa a te
tomite faatere,
e farerei faahou a tatou. ~~uruuru roa e lA ORA NA.
.
;
Te papai parau rahi 0 lA MANA TE NUNAA,
Juventln
- leontl.rr = teut.u
na t. ona
7
- 14 no Tet.pa
[FARERElRAA E TE FAATEREHAU EMMANUELLI 1
1 te 17 no Atete nei, ua tupu i te nohoraa 0 te Tomiteraa teitei te ho'e '
farereiraa, i rotopu i te tomite 0 te pu la Mana te Nunaa 0 tei tiahia atu e
Peni ATGER, J.Paul BARRAL, Pierre TESSIER,i te faaterehau EMMANUELLI. l te hora
6 e te afa, ua tae te mau mero 0 te pupu i mua i te faaterehau 0 tei faarii mai
na roto i te ho'e'huru faariiraa e ore ai e tupu iti noa ae te faataia. Mai te
mea ra ~, e farereiraa i te fai~o ihoa 0 te ho'e rauti, ia farerei atu i tona
taeae rauti. Ua tupu ohie noa te faahitiraa parau na roto ï te anaanatae. E mea
huru ata ata teie farereiraa, inaha na te faaterehau iho i tatara mai i te huru
o te faatereraa, e te huru 0 te mau ti'a e faatere nei i to tatou fenua. Ua ite
paato'a tatou i te mau ti'araa 0 te mau mana faatere, ua ite papu ato'a te faaterehau te hoho'a 0 teie mau mana faatere, Te faahiti ra oia i te huru 0 tona
faariiraahia, e te huru 0 te mau ti'a mana i roto i te area taime poto roa.
MEA 'AREAREA lA MATATTA'II
1 te taime revaraa 0 te faaterehau, e aroraa rahi tei itehia i n1a 1 te
tahua tauraa manureva, i rotopu i te mau ti'a 0 te Tahoeraa e to te Front Uni.
Na vai te aparaa hope'a ? Na te Front Uni? Na te Tahoeraa ? Na vai te hei
hope'a ? Na te Tahoeraa ? Na te Front Uni? Ua tat~i 5 te aroharaa i te taata
ho'e. Aroha i te taeraa mai te faaterehau na nia i tona pereoo, faanuu atu te
faaterehau i roto i te fare, aroha faahou, tomo atu te faaterehau i roto i te
vahi faaineineraa, aroha faahou, apa faahou. Haere atu te faatere i mua i te e'a
o te manureva, aroha faahou.
1 te taime hop~a roa, ua tai'ohia e 4 aroharaa i te area 0 te 6 tetoni,
aroha rima, apa, faahei, aroha rima faahou, nana faahou no te tahinu. Tei muri
o BOURVIL. Te aroha ia r.ah i DUR DUR te aroha ,
AlTA
1 MANUIA 1
la mana'o papu roa te feia ra, te Faaterehau EMMANUELLI ra, tei ~oto ia i
te pute. 1 te taahiraa mai iho~ te Faaterehau i Faaa, aita i taa faahou 0 vai
te apa matamua ia EMMANUELLI, tera ihoa faanahoraa tahito ra, mai ta ratou i
rave ia DIJOUD, te mau apaparaa, te mau faaheiraa, te mau faahitiraa parau navenave maitai, te mau pupu ote'a no te ta maru i te aau 0 te Faaterehau, ua rau,
e ua rau te mau 0 1 pupuhia atu. E-Lahae 6aa;tupu-L te ma.~e ;_te mea e. ai..ta -L
manu-La~a ~a;toumau p~e~aa. e ere 0 EMMANUELLl i te taata no ~e pae ATAU.
1 nia noa i te hoho'a mata 0 te mau ti'a mana 0 te fenua nei, e itehia ai
te pe'ape'a rahi e vai ra i roto i te hohonuraa 0 te pute, ua va-<p-L'onoa ~e
mau ~'a mana -L mua.-L ~e mau fia.a~aa p~au a te Fa.a;t~ehau.Ua hope te anotau
o te mau 6a.~ap~aa 0 ta ~a;tou-L ~ave noa na e 0 VIJOUV ma.
.
.
.f,
~PO
VAAVAAHfATE TARIA 0 FLOSSE 1
Hou te faaterehau EMMANUELLI, a faaru'e mai ai te fenua nei, ua tae atu ia
oia i FR3 no te h.o'e faahitiraa parau hope'a. l taua po ra, na GRIMAUD e 0 Ahiti
i uiui atu i te faaterehau i tona mau mana'o no tona tere i Porinetia nei.
Eaha ho' i to outou mana' 0, tiai mai te
0 E'l
o sse , no te h ibhi'o, no te
faaroo i taua faahitiraa parau ra. Aita atu, ia Flasse i te hinaaro na na ae e
uiui ia EMMANUELLI, aita atu ai ia Flosse i te hinaaro e faariro iana ei papJi
ve'a i taua taime ra, aita atu a1 1 te hinaaro e'ume ia Ahiti i rapae 0 na ae
te parahi i te pae atau 0 EMMANUELLI.
E mau uiraa huru roa ta Ahiti, uteute atu ra te taria 0 Flosse, aita roa
te ra huru uira'a e au ra i te taria 0 Flosse, Haa mana'ohia atu ra i te taime
hou te ma'itiraa 0 ratou ana'e te faari'ihia ia faaniti i to ratou mau mana'o
na roto i te afata teata, aita e hepetoma e, aita to ratou e mana'o mo'e atu
te Tahoeraa, maiha mai te Front Uni, mo'e atu te Front Uni, maiha mai te Tahoeraa,
e ia faahiti i te parau e hapa'o ratou i to ratou mau hina'aro ia mâha.
Eita te mau pupu poritita êê e 0 i FR3. Ua oti ae na ia roto i te faanaho i te
faaereraa i te mau pupu poritita e ara ra no te tiamâraa.
l teie mahana te matara ra te uputa 0 FR3 no te faarii i te mau pupu poritita ato'a, te 00 nei 0 Flosse. Faati'amahia te mau papai ve'a i te faahiti i
to ratou mau mana'o, i te ui i ta ratou mau uiraa, faati'amâhia te taata e uihia
ra ia pahono i te mau uiraa~ faati'amâhia te mau pupu poritita ato'a i faa'ite
i to ratou mau hinaaro, i nia i te parau no te topita Atomi, no te tiamâraa.
Aita teie faati'amâraa i te mau ve'a i roto i te tau faatereraa ATAU a Giscard e
o Flosse ma.
Haamana'ohia atu ra i te mau taime i ma'iri iho ne1, a tuturi noa ai te
mau papa'i ve'a i mua i te mau ti'a mana ma te matau i te tihatihia, aita te mau
papa'i ve'a e noho faahou nei i roto i te mata'u, eita 0 ratou e mata'u faahou
ia Flosse i teie mahana.
Te hope ne1 te tau 0 te haaviviraa, vaiho i te mau taata ato'a, ia parau 1
to ratou mau mana'o, 0 la Mana te Nunaa anae te faarii ia parau te mau taata
ato'a i roto i teie fenua Porinetia.
1 FAAARARAA
I
TE
MAU RAUTI
l teie avae Tetepa, te faatupu nei te pupu i te hoe tau haapaariraa i roto
motu Tahiti, Moorea, no te maororaa ho'e avae, no te mau rauti 0 te mau tuhaa ato'a 0 Tahiti e Moorea.
1 na
TUMU PARAU
Te aai Poritita
0 Porinetia
1~45-1981
2 Te niu 0 te pupu, te huru 0 te mau tuhaa taata 1 roto i te nunaa
3 Te tapura ohipa 0 te faarava'iraa faufaa
Te ti'amaraa i te pae faufaa e i te pae poritita
4 Te mau rave'a e faaohipa no te farereiraa i te nunaa e no te tururaa 1 te arata'iraa poritita
E arata'ihia teie mau haapaariraa e na pupu e maha
Papeete arata'ihia e Jacqui VAN BASTOLAER e 0 Henri HIRO
2 Hitia 0 te ra, arata'ihia e 'Jacqui DROLLET, Pierre TESSIER, J.Louis NANAI,
Yves DOUDOUTE
3 To oa 0 te ra, arata'ihia e Leo TOM SING VIEN, Doris MARVOI, Ahiti ROOMATAAROA
4 Moorea, arata'ihia e Peni ATGER, Isidore HIRO, J.Pierre BOUVIER.
la farerei atu ia te mau rauti, i ta ratou tomite tdhaa
o te faao atu i roto i te haapaariraa.
no reiraa 0 ratou
14 - 27 no tetepa
UA ÀREPUREPU TE ORARAA PORITITA
1 TE FENUA TARATONI
1 te mahana maa 19-no Tetepa, te faaroohia ne~ te parau àpi e ua taparahi
pohehia te papai parau rahi 0 DECLERCQ tane, no te pupu poritita "Union Calédonienne".
o vai 0 DECLERCQ ? 0 te hoê ia papaa no Farani. Ua tae atu oia i te fenua
Taratoni no te ohipa i reira, na roto i te toroà haapii tamarii i roto i te haapiiraa tua rua. Ua ora taua taata ra i rotopu i te nunaa taratoni, ua ite i te
huru 0 te oraraa 0 te nunaa 0 taua fenua ra, ua mata ite i te huru faatereraa 0
tei ore e tu-àti i te huru e te natura taata 0 te feia tumu no te fenua, oia hoite
Taratoni.
1 te matahiti 1977 ua maitihia oia ei Mero Apooraa Rahi no Taratoni. 1 taua
noa iho matahiti ra ua maitihia oia ei papai parau rahi no te pupu "Union Calédonienne". 1 te 23 no Tiurai 1981 ua 0 atu oia i roto i te hoê tomite 0 tei tere
atu i Farani no te_farerei i te Peretiteni François MITTERRAND. 1 roto i taua
tomite : Rock PIDJOT (député), Gabriel PAITA, pierre DECLERCQ.
1 taua noa
area taime ra, ua farerei atoà'tu te papai parau rahi 0 te pupu
la Mana Te Nunaa, i taua tomite ra, e ua àparau anae i nia i te huru 0 te aratairaa
poritita e te mau opuaraa poritita 0 na fenua e piti : 0 Porinetia e 0 Taratoni.
E aparauraa na roto i te autaeaeraa i te mea e hoê
opuaraa, hoê
àroraa, oia
hoi e faatiama i na nunaa e piti nei, e àro na roto i te poritita i te faatereraa
ona e te mau faanahoraa atoà e haavI nei i na nunaa e piti nei.
a
a
1 te faarooraa i teie parau peàpeà ua hitirnauee ua oto te mau tià_0 te
pupu la Mana Te Nunaa i te mea ë, ua topa teie taeae i roto i te àti pohe. 1 Farani,
~ roto ihoa ra ~ te faatereraa 0 te pae aui. te taatiraa CGT, hoê
peàpeà i roto
i te aau.
a
Ua ohie noa te mau pupu no te pae aui 0 Taratoni, 0 la Mana Te Nunaa, te
CGT i te manaoraa e, e ohipa taparahi taata no roto mai i te feruriraa 0 te hoê
taata, 0 tei paari i roto i te aratairaa poritita a te faatereraa ona.
Mahana piti 22 no Tetepa, te topa mai nei te parau ap~ e, ua roaa te taata
i rave i teie ohipa taparahiraa taata, e tei roto i te rima 0 te ture, ua papu
anei e teie ihoa te taata i rave i teie ohipa ? 1 teie mau taime i mua nei e papü
ai te reira e papü atoà ai, eaha te mau tumu i tupu ai teie ohipa ? E opuaraa
faanahohia anei ? E opuaraa poritita anei ? E opuaraa taata hoê noa anei ?
1 te mahana toru 23 no Tetepa, ua faatae atu te pupu la Mana Te Nunaa i te
aniraa i te faatere Hau Henri EMMANUELLI ia faaoioihia te mau raveà atoà e ia
faautuahia te taata i rave i teie ohipa.
Ua faatae atoà atu ~ te poroi. 1 te peretiteni 0 te pupu "Union Calédonienne"
Rock PIDJOT no te faaite atu i te peàpeà rahi 0 te pupu la Mana Te Nunaa, na roto
i te ohipa e te amui atu nei ia'na.
Te mau uiraa papu e tià ia tatou ia uiui, eita anei te mau ona e te mau
pupu poritita tavini ona, e rave atoà i teie huru ohipa i roto i to tatou fenua,
tei ia tatou ra te mata araraa i te mau mea atoà e vai ra i nia i to tatou fenua
àià, tei ia tatou atoà te amuimuiraa i roto i te feruriraa, i roto i te opuaraa
no te amo i to tatou fenua, ia vai tatou e te mau ui no te tau i mua nei i roto
i te oraraa hau e te ruperupe na roto i te autaeaeraa.
NA VAl E FMOTI 1 TE PARAU NO TE AHO ORA 0 TE TMTA ?
NA VAl E FMOTI 1 TE PARAU NO TE TAPEÀRM 1 TE AHO ORA 0 TE TMTA
?
E tià anei ia FLOSSE tane ia faaoti e ia haamau i te parau no te faautuàraa
i te taata i te ùtuà pohe. l te mea ë te faahiti nei 0 Flosse i te parau no te
puta moà a Iehova, ma te parau mai a taio i roto i Mataio pene S, no te faatià
i to na noa manao taata e e tamau te utuà pohe i nia i te taata taparahi taata,
te taio nei ia tatou i te mau irava i nia i teie tumu parau.
Mataio pene 5 ~rava 1 - la
E ite atura 0 Iesu i te rahi 0 te taata, haere atura oia i nia i te mou 'a,
parahi ihora i raro, e ua haere mai ra ta'na mau pipi i pihaiho ia na.
2
Ua parau atu ra ta na vaha, haapii atu ra ia ratou, na 0 atu ra.
3
E ao to tei haehaa te ààu, no ratou hoi te Basileia ra 0 te ao.
4
E ao to tei oto ; e faaoaoahia hoi ratou.
5
E ao to tei marü ; e riro hoi ~a ratou te fenua.
6
E ao to tei hiaai i te maitai ; e faaîhia hoi r at.ou ,
7
E ao to tei aroha ia vetahi e ra , e aroha atoàhia mai ratou .
8
E ao to tei ma te aau ; e ite hoi ratou i te Atua.
9
E ao to tei faatup~ i te parau hau ra ; e parauhia ratou i te tamarii
na te Atua.
la
E ao to tei hamani inohia i. te parau tià ra
no ratou hoi te Basileia ra
0 te ao.
.
Te faahiti ra ane~ teie taioraa i te parau no te faautuàraa i te utuà pohe ?
21 - Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai e te feia i tahito ra e, eiaha oe e
taparahi i te taata ; e 0 tei taparahi i te taata ra, e au ia na te haavaraa.
22 - Te parau atu nei ra vau ia outou, 0 te taata i r~r~ noa i to na taeae, e
au atoà ia na te haavaraa ; e 0 te parau atu i to na taeae, e Raka, e au
ia ia na te sunederi ; areà 0 te parau atu e, e More, e au ia na te auahi
i Genena. 0 te faauraa teie i taua hohoà ra. E ere 0 te utuà pohe.
38 - Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai i tahito ra, e mata ra e mata ia hoo,
e niho ra, ei niho ia.
39 - Te parau atu nei ra vau ia outou, eiaha e patoi atu ~ te taata hamani ino :
o te moto ma~ i to paparià atau na, e fariu atoà'tu i te tahi.
Te haapii mai nei teie taioraa, ia haava, taae atu a~ te parau no te utuà
E parau ia tatou i te parau no te utua.
Tenete pene 4 irava 8 e tae noa't~ ~ te 16
Te haavaraa ia a te Atua e te utuà tana ~ faataa
te utuà pohe.
aita hoi ~ faautuà ~
Luka pene 23 irava 42 - 43
Luka pene 23 irava 34. Ua parau atura Iesu ; etau Metua e faaore mai
ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.
E hoa here ma, e vaiho i te poritita i nià e to na vairaa.
E tià anei ia rave i te Evanelia e~ moihaa poritita ?
Te patoi nei hoi te mau Etaretia no Farani ~ te haamauraa i te utuà pohe
i nia i te taata.
12 - 25 nojltopa
ITE PARAU, MAI ROTO MAI
TE NUNAA 1
E inaha ua parau ihoa te vava i teie nei. Oia mau, na roto atu i te vaha
o to na papai parau rahi 0 Jacqui Drollet tane, ua haapapu roa ino ia 0
la Mana Te Nunaa i te nunaa no Porinetia nei e ua mairi te tau a faahepo noa
hia'i te nunaa tavini ia mamu noa'na, aore ra ia rave noa tei faaotihia mai.
E ia hio hia ra te huru 0 te mau pupu poritita i roto i te apooraa rahi i
teie mahana, aita roa ia ratou e papu faahou ra i te mau ohipa 0 ta ratou e
rave ra.
Te vai noa nei a to te "Front Uni" i roto i to na mau peapea no te mea e
te hînaaro ra to na mau mero tatai tahi atoa ia ite mai te nunaa i teie mahana
i te ohipa 0 ta ratou e rave ra, no reira tito noa'tu ra ratou ratou iho.
I te tahi ae ra pae te hio mauruuru noa'ra ia, to te Tahoeraa Huiraatira
no te mea e ua tiaturi noa'na ratou e ia turori anae te tiaturiraa 0 te nunaa
e horo tia ia oia i to ratou pae.
Teie nei ra, ua haamata atoa mai te mau haafifiraa no ratou i te taime a
papu roa i to te pupu "socialiste" i nia i te faatereraa 0 te hau farani, no
te mea eita'tura ia te moni no te Farani mai e horoa faahou hia mai mai tei
matau noa hia'na e ratou atoa.
E ua papu roa ia i te depute tavana o~re 0 Gaston Flosse tane te reira fifi
e ua haamata atoa hoi OLa e tana atoa pupu i te huehue i teie mahana.
E, i to ratou iteraa mai e te rahi roa'tu ra te taata e horoa ra i te haamaramaramaraa i te nunaa, tupu ae ra te matau ia ratou no te mea eita e papu
faaheu te riro te pae rani ia ratou i roto i te apooraa rahi fenua i mua nei.
Oia mau, teie maa pupu iti 0 "la Mana Te Nunaa" tei haavahavaha noa hia na
i mua ra, ua r~ro ia i teie mahana ei hioraa e ei haafaufaaraa i te feruriraa
o te nunaa tavini 0 Porinetia nei.
,
Ua ite ane~ to te "Front Uni" eita e nehenehe faahou i teie mahana ~a
liaavinoa i te taata ma~ te tau 0 te faatereraa i ma~r~ ae nei ?
Area ia Gaston Flosse tane, e riri rahi ia to na i teie mahana ~ te iteraa
e ua ore taua mana no ratou ra.
E te mauruuru roa nei ia 0 "la Mana Te Nunaa" i to te pupu socialiste no
Farani 0 ta'na i turu noa'na mai te haamataraa mai e tae roa'tu i to na tapaeraa
i nia i te faatereraa 0 te hau farani no te mea e 0 teie atoa te hoe tiamaraa
~ tîtau noa hia na e ana, ~e tianaa ~e nunaa ia panau.
E te parau nei ia 0 "la Mana Te Nunaa" e~ faatereraa manahune maohi e maitai
a~ to teie ne~ nunaa porinetia.
Eita ra e tia i te feia'toà i auraro noa na i te faatereraa a te ona, e te
onoono ne~ a ratou i te arato i te feruriraa 0 te nunaa i roto i te aratairaa
hape.
E te tamau nei a i te tiaturi
te pouiri. l te taime e te parau
e te vai noa nei a te nunaa maohi i roto ~
ra te t ah.ipae i te nunaa e "a t amau maa,
a ~ te tiaturi ia matou", te faaara ra ia to te Tahoeraa Huiraatira e tae
atu ratou i roto ia na no ta'na mau haamaramaramaraa.
~
~ t aua mau haamaramaramaraa a ratou ra, 0 te hunaraa ia ia ratou iho i
mur~ mai i te hape 0 te tahi pae. E te haapuai ra hoi i te faaohipa i te
moni no te tapea faahouraa i te faatereraa no te mau ohipa 0 te fenua nei
~ roto i to ratou rima.
Mai te peu e, e ua vare na te nunaa, eita ra o~a e tamau noa i te vare
no te mea e ua tae atu te mau haamaramaramaraa papu i teie mahana i roto
ia na no te mau tumu 0 to na mau ati e vai ne~.
No reLra, ua hio mai e ua faaroo mai te nunaa tavini 0 Porinetia i te
por0raa e te mau haamaramaramaraa a "la Mana Te Nunaa" no te mea 0 ta'na
ia aratairaa, oia ia i te haafaufaaraa r, te feruriraa 0 te- taata t a t aa t arn.
no te faanahoraa i to na oraraa.
MOMOÀRAA 0 FLOSSE MA
E maa parau huru arearea, ua topa te aito rahi r~ar~a 0 te Ea Api i
roto i te rima 0 te tià 0 te Tahoeraa Huiraatira.
Ua faarooroo na paha outou i teie parau e ua faahiti atoa'tu 0 la Mana
Te Nunaa i teie parau i te maitiraa depute i mairi ae nei i te taime a horo
ai 0 Emile Vernaudon i nia i te ioà 0 te Ea Api~ a tupu ai te taaêraa i
rotopu i te Ea Api e te Here Aia.
Mai te puhi ra, te mau tià mana, 0 ta taua fenua Porinetia, i te monire
tei roto i te Front Uni, mahana piti Ea Api noa mahana toru Front Tahoeraa
Ea Api, mahana maha Tahoeraa noa ua amaha faahou, mahana pae Ea Api noa,
mahana maa tei rapae, rapae roa, tapati eita to ratou parau e faaroo faahouhia.
I parau noa na 0 la Mana Te Nunaa, ia maiti te hoê taata i te Tahoeraa
te maiti ra oia ia Emile Vernaudon Ea Api ia maiti te hoê taata i te Ea Api~
te maiti ra ia i te Tahoeraa Huiraatira, aita e xaaenaa ~ noxopu ~ xe mau
a Xe naaXenenaa ~ xrUe mahana. l pMau vwa n.a.Q la Man.aTe Nu.naaxe
piZo e xu.-c~ na ~ xe mau pupu n.oxe pae aXau., a xe'MONI, na te MONI 0 ratou
)?UPU
e haafarerei, na te moni 0 ratou e haamomoà, na te moni 0 ratou e haafaaipoipo.
Ua hope roa te oaoa 0 Flosse, aita atu ai ia Teuira i te faahiahia, aita
atu a i. ia Emile i te peàpeà i te mea ê~ i teie hape 0 ta'na i. rave.oh.i
pa ne i.,
e reva noa a~ ~ rapae i te faatereraa 0 te fenua. Te ohipa i ravehia e Bohl
raua 0 Rati, te ohipa atoà ia e ravehia ra e Vernaudon. Te hooraa i te nunaa
~ maiti no te Ea Api.
Te.uiraa, te titau ra 0 Vernaudon i te tiaraa no 0 ma~ ia Flosse ra, te
titau ra'i te tiàraa mero apooraa hau i roto i te pae 0 te Tahoeraa ?
Eaha ~a te faaotiraa a te nunaa maiti ? Vaiho TIoaia haohia te mana 0
tana titeti maiti ?
TAHOERAA-TAATIRAA-PUPU TAINA-EÀ API-HERE AIÀ
ARATAIRAA - E HOO l TE NUNAA,
HOÊ A FERURlRAA HOÊ A
Fait partie de Te Vea hepetoma a ia mana te nunaa