Ia mana te nunaa_Bulletin n°51(TF), 52(FT), 53(T), 54(T), 56(T), 57(T),58(T),59(T).pdf
- Texte
-
29 no Mati - 4 no Eperera 1981
e,
r: te t-.'un?:l
peu pa' i '"
~, aita
peu pa' i et aita
r.-1ai
~!ai te peu !)s'i e, aita
~1ai
te
te
..
,A.
...
to matH e ite ra, ::tue hoi e
to tari'a e faaroo ra,
a oc e marmnarama ra, aile ho i f'
...
,..
te Nunaa e. ,a hi '0 na tei hetl roa oc i teie mahana
ratnra na te toroi 0 to oc tari' B, e a v 6onc..t.i.onna..VtM en Potyn~ie. o~ U~ anuthé.6ié.6
du -temp.6 où.
te. Gouve.~nement avait buoin de. leM docitLté I20Wt naine expto.6en ~quittemen.t
.6M bombe.-6. L'index est donc monté à 2,13 sans enquête INSEE. Aujourd'hui, le
gouvernement Giscard.Barre~Cnirac.Dijoud n'a plus besoin des fonctionnaires, il
a entre temps, acheté les maires et les conseils municipaux avec des subventions
que n'auront jamais les cOJlJJlunes
de France aussi l'index baisse à 1,85 et peutêtre au dessous si l'enquête de l'INSEE le décide.
La deuxième remarque qu'appelle cette affaire c'est que ce problème de salaire et de revenu de travailleurs polynésiens (instituteurs, infirmiers, contractuels sont en casi totalité polynésiens) ne peut être résolu sur le Territoire. Et nous avons vu alors tout le monde se précipiter dans l'avion: hommes
politiques, syndicalistes, les télex crépiter car toutes les affaires sérieuses
se décident à Paris. C'est le résultat de la politique des conventions et l'illustration de ce que nous avons toujours déclaré : QUI PAIE DECIDE. Nous voyons
donc après trois années de fonctionnement du nouveau statut ce qu'est devenue
l'autonomie dont on nous a tant parlé et dont on va encore nous parler: te.6
pltobtème.6 de.!>.6a.taJUé.6 du TeJUr...U:.oiAe.6e.nègte.n.t à PMi.6. C'e.6t ça. l'au-tonom.i.e!
Ainsi donc travailleurs de la fonction publique, après avoir été chouchoutés pour les raisons que vous savez, vous allez désormais connaître les lendemains de la disgrâce. Vous vous êtes tus au moment où il le fallait c'est tout
ce qu' "on" attendait de vous.
compte soc 17 185F - bp 1223 papeete - tel 26609
• Directeur de la publication
Jean-Paul Barral
•
prrx de soutien
5 fep
11
f .
i
Quant aux autres travailleurs du secteur privé, les gagne-petits, ce n'é~
tait pas eux qui avaient les moyens intellectuels de mener une campagne contre
la politique coloniale du gouvernement, aussi leur salaire est resté misérable.
Il y a bien eu ce petit coup de pouce de janvier 78 juste avant les élections
mais en trois mo is,
la hausse des prix avait largement compensé la hausse du
SMIG. Cu .t!tavcUUeUM .ta gLU gagnent 40 000 F pM moti, m.·n'ont
pM. eux •
.t'index de eo~ectlon
!
Et alors, répondrez-vous, ce n'est pas notre affaire, c'est celle du Gou...
vernement. Certes et c'est bien pour cela qu'au moment où·l'on se penche sur le
sort du Gouvernement de la France, il importe de réfléchir à tous ces problèmes.
Est-il juste que le SMIG soit inférieur à 40 000 F en Polynésie ? Peut~on
viv~e décemment une 6amiR.R.e avee 40 000 F pM mQ{A ? Est-il normal que
le poids de la fiscalité se porte sur la consommation et touche ainsi le plus
durement les revenus les plus fertiles.
6~e
E.6t-il noturlal. que .te.6 p~?Ç 40ient 4i peu .6W!.veillé{! ? Est...
il normal que
certaines marges commerciales soient de 200, 6QO ou 1400 % ?
Est-il juste que SS % des jeunes qui sortent de l'école n'aient aucune for~
mation professionnelle et lUl niveau scolaire inférieur ou égal au certificat
d'études?
Est-il juste que certains ,capitalistes gagnent deux, quatre, dix millions
par mois et parfois plus et ne sont pas assujettis à payer l'impôt sur le revenu? Alors que cette minorité s'enrichit encore plus vite que par le passé,
est.,.i1nonnal de faire payer les fonctionnaires Territoriaux par le contribua ...
ble français qui paie, lui, l'impôt sur le revenu •.(Un instituteur paie en France
environ un mois de salaire en ~pôt sur le revenu).
Mainte~
une p~e
de .ta population danô .ta ~è~e.
en~chin
une minonité •
nonctionnaiJl.u
pui.6 .tu abandonne~. voila .ta po.4tique menée pM
GISCARD avec .son pltemielt mi.nA..f;.t!te
CHIRAC ou BARRE. avec l'aide sur le Territoire
.se .6~v~
du
des Vanizette, Teariki, FIosse et Sanford. C'est cette politique que vous allez
juger le 26 avril et le 10 mais.
Si cette politique vous semble bonne, si elle vous semble préparer: l'avenir
~es jeunes de notre pays, si elle vous paraît équitable, alors, vous n'avez que
l'embarras du choix, votez aURAC ou GISCARD, peu importe, il s'agit de la même
politique. V' aiLeeU/L6·!au ~econd tOM. tOU.6 .te~ 6~è~e,6 e.nneJrJL6(en appMence. .6eu.,.
.tement) du Tahoeltaa. du E'a Api, du Heke Ai'a. du Taatikaa.
du Pupu raina, ~e ke.t!tou.ve~on;t tOM d~èlte
.ta CAYlcüda;tMe de GISCARD poWt .50ute~
cette
politique.
Si par contre, vous estimez que cette politique n'est pas juste, qu'elle
dépossède lentement mais sûrement les polynésiens de leur terre, de leur cultu·
re, de leur avenir, aR.OIt6 ~otez pOUlt .te candidat ~ociali.6te Fkancoi6 MITTERRAND
le 26 avril et le 10 mai, et rejoignez nous pour construire ensemble une société où chacun aura la possibilité de s'épanouir, où le développement sera l'affaire
de tous et où le pouvoir et l'argent ne seront plus concentrés dans quelques
mains.
Recevez, cher (e)s ami (e)s, l'expression de mes sentiments socialistes.
Le secrlitt?·reGénéral, _
_-
~-
---
J.H.DROLLET
19' - 25 na Eperera 1981
- te sveis'
tapes 1
Inai i ia
.1!!1!:I1!I~P'll!!
M'
E te boa e.
la ora na oe e tae noa atu i to 'utuafare. Teie te tore 0 to tàua farereiraa
no teie mi'itiraa e fataia mai nei. Te 'oa'oa nei au i te mea e, ua pâhono p1pti mai
te rabiraa. E turu mm ihoI la François M1TI'ERRAND i te 26 no·Eperêra e tè 10 n~ mê
Ua riro teie nei haapapuraa ei fas. 1 iteru
i te ferurlraa tano 0 te mmaa maohi. Te
ite nei OiR e aha te mea _ita' i nana e no tana huaai.
I te mau vàh.i ato'a ta'u i t.ere, ua ti'a mai te mau taata ato'a, te feil
paarâ, te vahine e te feii 'api no te mi i te 1Ilal.1 haama.ramaramaraa
no te suraa 0
te faatereraa 'aui a François MITI'ERRAND. te hohonuraa 0 te parau no te Tiimaraa
mâohi manahme, te mau fHi ta te nunaa doM e farerei nei i teie mahana i raro a
a te i te faatereraa a GISCARD
riua 0 œrRAC. Ua p§hono-papl..hia te mau uiraa e ua
maururu ma te thto'araa.
1 teie nei mahana, ua papa aa "oe i te puai 0 te mana e vai nei i roto i to
rima. Te ite ra 'oe i te tumu mau 0 to 'oe man fifi, oia te faatereraa a GISCARD
raJa 0 CHIRAC,
raua toopiti ato ' a tei arata ' i î te poritita a Farani e a POlînesia,
mai te matahiti 1974 mai. Te hinaaro mau ra ihoa 'oe la tore teie mau fifi ia haamaiJiui fa.ahou ia 'oe e tae noa atu i to 'Qpl fetii. Te vai nei i roto i to 'oe rima
te mana no te taui, no te tautoo i te ho@ ,oraTM faahiahia, baamouhia i nia i te autaea t eraa e te hj.ro t a tumu 0 te mmaa -maohi.
-
compte soc. i7 185 F - bp 1223 papeete - tel 26609
• Directeur de la publlcation
Jean-Paul Barral
•
prix de soutier. . 5 tep
f
1..
t
t
v
t:
l
Eiabâ "oe e vare i te pariraa a GISCARD râua 0 OORAC. Te tito haavare nei
raua, tei te pae 'atati mali i raua 'toopiti, teuteu ONA, hamti i te feia rii. la faaroohia ta ratou mau pehepehe, mea navenave te reo, No te aha pa' i ia Tatou i 'ore ai
i faaohipa ai i teie maupehepehe i .te mea e 0 ratou tei faatere mai ia Faranf mai
te matabiti 1974 mai 1.. E vare anei oe i ta raton mau opuaraa i teie nei .mahana, ~
opuaraa 0 ta ratou i ore i faa ohipa mai te matahiti 1974? E ràve anei ratou ananahi te mea ta ratou i ore rave i mutaaihora? Eita, eita TOaatu. Ua riro noa teie· .
pehepeheraa ta ratou ei raau faa taoto i te nunaa. la taoto oe, e mate. ia ara ra e
ora ia. Te maere nei paha oe i te mea e aita oe e faaroo nei i te reo 0 lA MANA TE
NUNAA tia no François MITTERRAND i Polinesia i roto i te ratio e te ratio teata. Oia
IDaU, aita te mau teuteu a GISCARD e 0 CHIRAC e faarii nei i te parau tia, no te mea
e ia puhara ma te parau tia i roto ·i te nunaa, aita oia e taoto faahou, e tia ra.
Aita ra e peapes i te mea e te baavâ nei te nunaa teie maupeu tia ore, e ua fatata
te taime no te faatiti' aifaro raa i teie nei maubaaviraa •.
E ara oe no te mea aita oe e hinaaro ia mate, eita oe e hinaaro ia ere i ta
oe iho fenua, eita oe e hînaaro ia mauiuî to lruaai mai ta oe e mauîuî nei i teie mahana, E tia oe e e parau oe, Eita oe e mamunoa,· e parau oe i te parau tia e parau
oe i te parau afaro e parau Oe i te parau no to oe tiaraa taata maohi. E faa îte oe
i te reira na roto i te ma' itiraa ia François MfITERRAND ei Peretiteni i te 26 no
Eperera e te 10 no mê. E faa îte oe e te hinaaro mau a oe e taui i te peret itenf i
te mea e ua tahiti roa oe i te faatereraa a te ona haavI i te feia rii, te faatere~
raa a GISCARD râua 0 CHIRAC.
Mai te peu e ua ma' iti 'oe ia François MITTERRAND i te matahft.I 1974 ra, e
faa uta roa tâua iana i nia IDO i te parahiraa Peretiteni i teie nei matahiti. Mai
te peu e ua mà'iti 'oe ia GISCARD i tera ra tau, te lite nei 'oe i ta 'oe hape rahi
i teie mahana, A taud e a faa uta ia François MITI'ERRANDi ni' a i te pârahâraa
Peret.Itenïno
te tamariiraa i to 'oe mau fifi. Mai te peu e aita 'oe î mà'iti atu ra, e
riro ia teie ma'itiraa ei moihaa i roto i to 'oe r~ no te faatupuraa i te hoê oraraa 'oa f oa no f oe e no ta 'oe buaai a muri a' e. A faa uta ia ia François MITI'ERRAND
i nita iho i te parahiraa Peretiteni. Eita toutou e tatarahapa.
Ei faahope'araa e a'u mau taea'.e no te maumotu atea , ta te fenua "enata ,
to tuhaa pae ma i to ttiamotue maarevama, outou to raro , to Mooreae to Tahiti,
teie ~ te paripari a IA.~
TE NUNAA no te faaitoito raa ia tatou paatoa :
"E tü, e tü, eiaha ia mate·
Manava, Ia ora .•. "
Tera atu a te poro ' i no te aroha e ia maita' i oe e ta 'u hoa. Mauruurua
no to t.âua farerei raa e lA ORA NA.
Jacqui H. DROLLET,
Tia no F. MITTERRAND
i Porinesia,
Papai parau rahî no
lA MANA TE NS IAA.
3 - 9 no ~
e 1 81
1 to te nunaa e,
la ora na otou na roto i teie nei rata iti. 1 horo iho
nei tatou no te maitiraa i te Peretiteni 0 te hau Repupirita.
Te; mua ia tatou i teie ne i te huru no te ho_roraa matamua e te
parau no na tia ; mahit; mai, oia 0 MITTERAND tane e 0 GISCARD
tane. Oia ia, ua faahoi faa hou hia mai i mua ia tatou, e to te
nunaa, te parau e te mana no te maiti, i rotopu i na tianei, i
te huru 0 te aratairaa 0 te oraraa 0 ta tatou e hinaaro no tatou
te MAOHI i nia i to tatou aia.
E piti anae ra taata, oia, e piti anae ra arata;raa teie
e vai nei ; mua ia tatou, ua mairi atu te rahiraa. Ua reva atu
na te mau parau e te mau tatararaa a lA MANA TE NUNAA, 1 TE FEIA
ATOA RA TEl HOROA
1 TO RATOU TIATURIRAA 1 NIA 1 TO RATOU MAU
TIA 1 MAIRI, TE ANI ATU NEI AU lA CTOU lA FERURI MAlTE A NO TElE
NEI HATUARAA PITI,
Te faahaamanao noa atu nei ra vau e, e tei roto i to
tatou rima i teie taime te mana no te aratai i to tatou nunaa
MAOHI i nia i tona tiamaraa, no te tatara ia tàaé atu ia tatou
te poura atomi, e no te faaho; faahou mai ia tatou e to te
nunaa MAOHI i roto i to tatou hiroa tumu maohi, ;a t;a ma; to
tatou ui api no ananahi i nia i to na iho tia raa mau, oia, te
tiaraa nunaa màohi no te fenua maohi. Inaha hoi, aita vau e
manao ne; e, tei roto tatou i te ite ore i te huru no te aratoraa
e arato hia ne; ia tatou, nu re;ra e mea tia, e mea hanahana e
te tura, lA TIAMA TE MAOHI 1 NIA TONA IHO FENUA, a tupu atu ai
te faaauraa i te mau fenua éé ra, e faaauraa ia no te taata
tiama.
l'
uiui noa nel 1 i teie mahana i to tat~ mau metua,
"tei hea ae nei te hi roa t umu màohi, te mau faufaa tumu màohi
ta to otou mau metua e ta te mau metua 0 to otou mau metua i
papa mai i roto ia otou na 1" Ua taui ta tatou oraraa, e parau
mau, aita ra vau e manao nef e mea tia ia horo noa tatou i roto
i te hoe tauiraa e moe roa tu ai to tatou hiroà tumu maohi, oia
hoi e moe roatu ai te màohi ia na iho. la horo rà tatou e --ia
tutava no te faa ora e no te haapaari i te tiaturi raa i te
maohi ia na iho. No reira, ia vai à e ua vai mai à te manaonao
i roto ia otou na e to te nunaa maohi e, te manaonao i te nunaa
maohi.
;2
-
1 TE FEIA ATOA 1 HOROA MAI 1 TO RATOU TIATURIRAA 1 TE
HATUARAA MATAMUA TE FAATAE ATU NEI AU 1 TE TAPAO NO TE AROHA
E NO TE MAURURU 1 TO OTOU ITOITO E TE TUUTUU OREl 1 ROTO 1 TE
HORORAA TA TATOU E TAUTOO NEI, NO TE HOE FAATERERAA HAU MANAHUNE
NO TO TATOU AIA, lA MAU À, lA MAU PAPU À 1 TE MANA E TE TIAMÀRAA 1 ROAA MAI lA TATOU 1 TElE MAHANA NO TElE HATUARAA PITI,
FAAITOITO MAI OTOU 1 TO OTOU NA PAE, No te ravai ore i te ravea
monir ua manao vau e, e tere haere na tahiti noa nei na roto i
te mau oire rarahi no te tauturu i te mau vahi paruparu.
Nor e ira, 10 re_ noatut at 0 u e far ere i i rot 0 i na hep etom a
nei, no te poto ia 0 te taime, a tia noatu rà, no tatou nei à tatou
i ore ai i farerei, e no tatou nei à tatou e farerei ai, oia
NO TE NUNAA MAOHI. A faaitoito mai, te itoito nei au no to otou
itoito. 1 TE 10 NO ME TE ANI HAEHAA ATU NEI AU lA OTOU PAATOA
lA TAPEA 1 TE AVEIA, lA MAITI lA FRANCOIS MITTERAND
la otou paatoa na, a farii mai i te tapao no te aroha
ia otou na e teratu à te pari pari a lA MANA TE NUNAA
" E TU, E TU...
ElA HA 1A MAT E ... MAN A V A 1A
0 RA.
Il
Maururu à no to otou taio raa mai e iaora na.
Ja·c·qu·f
·DROLLET
Papa; parau rahi
tia no François MITTERAND
1 POLINESIA.
31 no Me - 6 no Tiunu 1981
l to te nunaa e,
la ora na outou na roto i teie nei farereiraa. l horo iho nei tatou
no te maitiraa i te Peretiteni 0 te Hau Repupirita Farani. l tupu iho nei te
tahi tauiraa rahi i roto i te fa.atereraa 0 te Repupirita inaha, ua manuia to
tatou tia, maoti ra 0 François MITTERRAND tane. Ua riro oia e i Peretiteni no
te taatoa e no te hoe maororaa e hitu matahiti.
Te hinaaro nei matou e faatae i te mauruuru rahi 0 lA ~\LOl TE NUNAA
ia outou paatoa na, te vahine e te tane, te feia paari e te ui api, 0 tei tutava maite ia manuia ihoa to tatou tia François MITIERRAND tane. Mauruuru e mauruuru roa. Aita ra te ohipa i hope.
l te mea e, ua faa ara 0 François MITTERRAND e haaparari oia i te
apooraa 0 te mau "Depute" te taime oia e parah i ai i nia Iho i te parahi.raa
peretiteni, e tupu faahou ia te maitiraa "Depute" io tatou nei i na tuhaa e piti atoa ra, maoti ra te tuhaa Hitiaa'o'te ra e te tuhaa tooa'o'te ra i te 21 no
Tiunu e te 5 no Tiurai mai te peu e tapiti i te hatuaraa.
l te mea e, ua faa ite pinepine 0 lA MANA TE NUNAA, e riro te taime
maitiraa i te hoe taime faufaa rahi no te farerei te nunaa e no te tatara hohonu roa raa i tana tapura ohipa, e horo atoa oia i roto i tei nei maitiraa e
fatata mai nei.
EAHA TE TAPURA OHIPA?
0 VAl TE MAU TIA RAUTI "DEPUTE" ?
la feruri maite hia te tapura ohipa, e toru ia reini rarahi'ta tatou e tapea
mai maoti ra
• te faa hotu raa i to tatou fenua
• te tiamaraa maeh.i manahune
• te aifaitoraa i te oraraa 0 te taatoa raa.
l raro a'ae i te faatereraa a GISCARD, ua tere tia te taatoa 0 te
''moni tauturu" a Farani i roto i te pute 0 te mau taiete rarahi , te mau taiete
tapi hooraa tauihaa e te mau rave ohipa a te hau e vai nei i Papeete. Te taa'e
roa raa 0 te faatereraa a François MITTERRAND tane maoti ra i te faa ohipa raa
ia i te moni tauturu a Farani no te faa hotu i te fenua maohi. A nehenehe ai
tatou e paia ia tatou iho, a nehenehe ai tatou e tiama i te pae 0 te tereraa
faufaa. Na teie ti~laraa 0 te tereraa faufaa e faa ohie to tatou tiamaraa poritira.
l roto i tana tapura ohipa, ua papai 0 François MITTERRAND tane : na
oe te nunaa maohi e faa oti ta oe iho tia raa poritita, ia vai farani noa, aore
ra ia tiama. E parau oaoa teie no tatou i te mea e aita te uputa 0 te tiamaraa
maohi manahune i opanihia i mua i to tatou ihu. Tei roto noa ra te parau 0 te
tiamaraa i to tatou rima, i to tatou paruparu' i to tatou puai.
TE TIAMARAA NO TE MAOHI, lA AU r TE HOE FMTERERAA MANAHUNE :
E parau hia i te hoe taata e MAOHI oia i te mea e e farii oia i te faatereraa 0
te fenua Polinesia ia au i te peu e te hiroa tumu maohi. E farii oia, 0 te nunaa maohi te nunaa matarnua 0 tei taahi i nia iho i teie nei fenua maotira 0
Polinesia.
E TIAMARAA MAOHI ~lliNE
: E mea tia, ia parau hia i te parau no te
tiamaraa, ia haapapu hia, no vai e na vai? No vai? No te maohi. Na vai ?
Na te taatoa ia au i te hoe faatereraa manahune, faatereraa aifaito.
Aita 0 lA MANA TE NUNAA e hinaaro nel la mono hia te ona faatere 0 teie nei
mahana i te boe ona api i roto i te tiamaraa. E aba te maitai no te nunaa
maite peu e, e na reira hia? Aita ia e tauiraa. No reira te manao nei matou ia haapapu hia i te parau no te oaoa 0 te nunaa maohi i roto i te tiarnaraa, te tumu hoe oia matou e parau ai e
E TIAMARM
MAOHI MANAHUNE.
l teie mau mahana i mua nei, e tupu faahou a te maitiraa, oia i te
aniraa i to tatou mau manao. l faa uta na hoi tatou ia François MITTERRAND
ei peretiteni no te taatoa. l teie mahana, e faa uta atoa outou i te mau tia
no te pae aui i Polinesia oia te mau tia 0 lA MANA TE NUNAA i nia iho i te
parahiraa "Depute". Ua taui te Peretiteni, a taui atoa te mau "Depute", a
maiti anae paatoa tatou ia
Peni ATGER e 0 Ata YB ON i te tuhaa tooa 0 te ra, e 0
Jacqui DROLLET e 0 Moehau TERIITAHI i te tuhaa hitiaa 0 te ra.
Tera atu a te paripari a lA MANA TE NUNAA no te faa'ito'itoraa ia
tatou paatoa :
"E tu, e tu, eiaha ia mate. Manava ia ora l"
Mauruuru a no to outou taioraa mai e rA ORA NA.
5 - 11 no Tiurai 1981
E te nunaa maiti, e te mau rauti,
la ora na outou'paato'a na roto i teie nei rata iti ta'u. Te t,umumatamua 0 teie nei farerei faahou raa na tatou, maoti ra te haamauruururaa ia i te
rahiraa 0 te feia maiti e tae noa atu i te taatoa 0 te mau rauti 0 lA MANA TE
NUNAA 0 tei ohipa îa haere ta tatou feruritaa i mua. Ua ite au te puai e vai
nei i roto i te rauti tataitahi, noa atu a te atea i te pu no Papeete. Ua rte
au te faaitoitoraa faito ore o'te taatoa 0 te mau tomite rauti. Ua ite te
taatoa e ua maere i te mau numera i roa'a mai ia tatou i te tapati 21 no Tiunu
4 3 5 4 i te tuhaa tooa 0 te ra,
Z 5 7 5 l te tuhaa hitiaa 0 te ra,
ia amui hia na numera e piti teie ia te faito reo a lA MANA TE NUNAA i Polinesia
6929 reo. Ei haamanaoraa, i te hatuaraa matamua 0 te maitiraa Peretiteni 0 te
Hau Repupirita 4249 reo i nia i te ioa 0 François MITTTERRAND, te reo ia 0 lA
MANA TE NUNAA. Na te numera e faa'ite i te ohipa papu ta te rauti 0 te pupu i
rave. E no reira mauruuru e mauruuru roa.
l te tuhaa hitiaa 0 te ra, ua oti te maltlraa. Te horo faahou nei na tira e
piti 0 te riro ia raua te faito reo rahi roa ae, maoti ra 0 LEONTIEFF e 0 JUVENTIN.
Aita te ture a GISCARD e farii ia tutu faahou a 0 lA MANA TE NUNAA tona ioa i
roto i te piti 0 te hatuaraa C te faahepo nei teie ture ia raea hia 10 i nia i
te hanere 0 te feia 0 tei tapura ta ratou ioa e tia'ai. la taio hia na nia i te
numera, te faahepo raa tei nia ia i te hoe reo hau atu i te 5268). Te tumu ia
aita tatou e horo 1 te piti 0 te hatuaraa.
E
nahea.
.w. )..
tue
nu
4354
)Leo no
te
tooa.
0
.te )La. ?
l putuputu iho nei te tomite faatere a te pupu i te mahana
i te hora 6 i te ahiahi i te pu no Papeete. Ua tairuru mai na
hapa no te tuatapaparaa ia te parau no te piti 0 te hatuaraa,
a te mau rauti i ta ratou mau rnana'o, to te mau motu atea e to
toru 24 no tiunu
tira 100 e tia
Ua parau te taatoa
Tahiti.
Te reini no te aratai i te feruriraa 0 te rauti oia ta tatou tapura ohipa e
ta tatou avei' a. I parau noa na tatou 0 lA MANA TE NUNAA anae te pupu poritita
no te pae AUI i Polinesia nei. l te pae Hitiaa 0 te ra, e 8 tira, 7 no te pae
atau, 1 no te pae aui. l te Tooa-o-te-ra, 10 tira, 9 no te pae atau, 1 no te
pae aui. Te toe nei no te piti 0 te hatuaraa i te pae tooa 0 te ra e piti tapura
no te pae atau, te pae a te ONA.
Baha te faataae ia raua?
te paa, eiaha ra
te maa. Eaha te paa ? e fei ta te tahi e Offioreta te piti. Eaha te maa ? raua
too piti ato'a, e tapura ohipa no te pae atau e tapura ohipa na te ONA ia ONA roa
atu a e ia veve roa atu a te feia rii.
Eiaha roa atu outou e hape i te parau ë taata api e te aravehi, aore ra e
taata paari, paari te ite, a ara, raua too piti noa atu a to raua huru e riro
raua too piti noa atu a to raua huru e riro raua ei teuteu na te ONA.
E no reira, ua tuatapapa hohonu te taatola 0 te mau rauti i haere mai l te
rururaa no te mahana toru 24 no .tiunu e ua faa oti amui oia i te ani i te taatola
r~
o te nunaa maohi no te tuhaa tooa 0 te ra
!.r-l
EIAHA
lA HAERE E MAITI - lA FNR AA. NOA
l
TE
FARE
e
Te ani nei te tomite faatere i te mau rauti ia haere atu
farerei i te rahi
raa 0 te taata no te faaite atu to tatou ti'araa, no te haamaramaramaraa te taata
i te faaça raa ia i te fare. Aita te ture, aita te hoe tia maiti, aita te hoe
tavana e nehenehe i te faahepo i te hoe taata ia haere e maiti. Na tapura ohipa
e piti 0 na taata e piti e horo faahou nei, e ere ia ta lA ~~
TE NUNAA. Te na
o ra te reG 0 te hoe rauti i te putuputuraa, te ani hia nei tatou no te piti 0
te hatuaraa : "eaha te pohe ta oe e hinaaro e te nunaa, e pohe tari ..•.•.
aore ra e pohe ofai pupuhi ane i ? "
Te pahono raa a lA MANA TE
IlE
TU,
E
j~
0
tana ia paripari faaitoitolaa
TU ELAHA lA MATE
MANAVA
lA
ORA
Tera atu a te poroi no te aroha, a faaitoito anae tatou paatoa no te haa
raa i te hoe poritita no te pae aui ia maitai te taatoa 0 te nunaa maohi l
roto i tona oraraa 0 te mau mahana atoa i nia iho i tona iho fenua
o POLINESlA
TE
AllA
Mauruuru no to outou taioraa mai e i te faaohiparaa i te faaotiraa a te
tomite faatere,
e farerei faahou a tatou. ~~uruuru roa e lA ORA NA.
Te papai parau rahi
Juventln
-
leontl.rr
= teut.u
0
.
;
lA MANA TE NUNAA,
na t. ona
7
- 14
no Tet.pa
[FARERElRAA E TE FAATEREHAU EMMANUELLI
1
1 te 17 no Atete nei, ua tupu i te nohoraa 0 te Tomiteraa teitei te ho'e '
farereiraa, i rotopu i te tomite 0 te pu la Mana te Nunaa 0 tei tiahia atu e
Peni ATGER, J.Paul BARRAL, Pierre TESSIER,i te faaterehau EMMANUELLI. l te hora
6 e te afa, ua tae te mau mero 0 te pupu i mua i te faaterehau 0 tei faarii mai
na roto i te ho'e'huru faariiraa e ore ai e tupu iti noa ae te faataia. Mai te
mea ra ~, e farereiraa i te fai~o ihoa 0 te ho'e rauti, ia farerei atu i tona
taeae rauti. Ua tupu ohie noa te faahitiraa parau na roto ï te anaanatae. E mea
huru ata ata teie farereiraa, inaha na te faaterehau iho i tatara mai i te huru
o te faatereraa, e te huru 0 te mau ti'a e faatere nei i to tatou fenua. Ua ite
paato'a tatou i te mau ti'araa 0 te mau mana faatere, ua ite papu ato'a te faaterehau te hoho'a 0 teie mau mana faatere, Te faahiti ra oia i te huru 0 tona
faariiraahia, e te huru 0 te mau ti'a mana i roto i te area taime poto roa.
MEA 'AREAREA lA MATATTA'II
1 te taime revaraa 0 te faaterehau, e aroraa rahi tei itehia i n1a 1 te
tahua tauraa manureva, i rotopu i te mau ti'a 0 te Tahoeraa e to te Front Uni.
Na vai te aparaa hope'a ? Na te Front Uni? Na te Tahoeraa ? Na vai te hei
hope'a ? Na te Tahoeraa ? Na te Front Uni? Ua tat~i 5 te aroharaa i te taata
ho'e. Aroha i te taeraa mai te faaterehau na nia i tona pereoo, faanuu atu te
faaterehau i roto i te fare, aroha faahou, tomo atu te faaterehau i roto i te
vahi faaineineraa, aroha faahou, apa faahou. Haere atu te faatere i mua i te e'a
o te manureva, aroha faahou.
1 te taime hop~a roa, ua tai'ohia e 4 aroharaa i te area 0 te 6 tetoni,
aroha rima, apa, faahei, aroha rima faahou, nana faahou no te tahinu. Tei muri
o BOURVIL. Te aroha ia r.ah i DUR DUR te aroha ,
AlTA
1 MANUIA 1
la mana'o papu roa te feia ra, te Faaterehau EMMANUELLI ra, tei ~oto ia i
1 te taahiraa mai iho~ te Faaterehau i Faaa, aita i taa faahou 0 vai
te apa matamua ia EMMANUELLI, tera ihoa faanahoraa tahito ra, mai ta ratou i
rave ia DIJOUD, te mau apaparaa, te mau faaheiraa, te mau faahitiraa parau navenave maitai, te mau pupu ote'a no te ta maru i te aau 0 te Faaterehau, ua rau,
e ua rau te mau 0 1 pupuhia atu. E-Lahae 6aa;tupu-L te ma.~e ;_te mea e. ai..ta -L
manu-La~a ~a;toumau p~e~aa. e ere 0 EMMANUELLl i te taata no ~e pae ATAU.
te pute.
1 nia noa i te hoho'a mata 0 te mau ti'a mana 0 te fenua nei, e itehia ai
te pe'ape'a rahi e vai ra i roto i te hohonuraa 0 te pute, ua va-
Fait partie de Te Vea hepetoma a ia mana te nunaa