EPM_Vea Porotetani_20181112.pdf
- extracted text
-
Te Eaaroo maôlü maUf
te ora ia O te nünaa
àMPa2sat0orr1a8le
Tuhaa 1 - Mai te pae âui mai : Hitiùra v, Rangiha ma, Terehau ma, Ronouri ma, Namata ma,
Môte mâ, Kelly mà, Taùhere v, Râhiti,
Taime no te haamoriraa a te Tuhaa 7 - Taahitua ôrometua
Ôiüi /Sommaire
2
3
# Photos : Pastorale 2018 à Maraa
# Parau o te fenua/La Terre : Légende de Maraa
% Parau ômua/Édito : Maitihere Tevaa
MENSUEL DE L’EGLISE
PROTESTANTE MAOHI
Parau âpi /Actualité
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
Âfata rata/Boîte postale : 113-98713 Papeete-Tahiti-RF.
Niuniu/Tél : (689) 40460699 - FAX : (689) 40419357
Rata uira/Email : veaporotetani790@gmail.com
Raatira Veà/Directeur de publication :
MARAEA Taaroanui
Raatira faatere/Rédacteur en Chef :
RAAPOTO Étienne
Faatoro ôhipa/Coordinatrice
TUHEIAVA-RICHAUD Vâhi
4-5
6
7
8
9/20
Papaî parau-Papal hohoà/Secrétariat-Maquettiste :
POHUE Ben - TEVAARAUHARA Iteata
Taviri-Pata hohoà/Vidéo-Photos :
TUPEÀ Maurice - ARAPARI Tamatea - PATER Alfred
# Porol/Vœux : Peretiteni Taarii
# Heiva Nui : Tuhaa 1 i Tevaipuna
• Poroi/Wlessage de Noël : Qu’ai-je fait ou non pour
ne pas avojr été reçu ?
9 Àpo mai, Àpo atu : Matahiti étârëtia ÊPM
•
Papa parau/Dossier
Te faaroo mâôhi mau, te ora la o te nünaa
La vraie foi mààhi, ie saiut du peupie
Tômite faatere/Commission de Rédaction :
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
RAIOAOA Eunice, IHORAI Jacques,
FAUA-TUFARlUAEmma, KELLY Georges,
TERAIARUE Sabrina, MEUEL Rocky,
TUHEIAVA-RICHAUD Vâhi,
MARGUERON Daniel, Comité de Réflexion
Moni tâmatahiti/Prix de l’abonnement
1 matahiti-8 veà/1 an-8 numéros
Porinetia/Polynésie : 1 600 XPF
Fenua Farâni/France : 13,38 EUROS
Herevetia/Suisse : 15,25 CHF
Êtaretia
# Parau/Infos Pâôfai : Le Lycée agricole et aquacole
# Haapiiraa/Enseignement : Inauguration du Lycée
agricole et aquacole John Doom
29-31 # Ea/Santé : Sucres naturels et sucres ajoutés
32 # Uiraa manaô/Jeu : Leur Histoire, je la connais
# Hohoà : Rururaa ôrometua 2018 i Maraa
# Ôrero/Déclamation : E faahanahana, e faateitei i tô
21
22-28
tatou Arii Nui
Neneiraa/lmpression : TAHITI Graphics
Rahiraa veà/Tlrage : 2 000 ex.
Mot d'excuse / Manaô tàtarahapa
Photos
Toutes nos excuses à nos paroissiens, lecteurs du veà
porotetani pour ce retard du n°2 de Nov/Déc 2018.
Les photos sont la propriété
du Veà Porotetani
Légende de la Photo de la Une
Eiaha àutou e te mau taata taià VP, e inoino mai nô te taere
O te matararaa mai teie n°2 nô te VP nô Nov/TTt 2018
de couverture : Les Pasteurs, les
diacres et leurs épouses qui ont
assisté à la pastorale.
VEÀ TAMATAHITI
D’ABONNEMENT
BULLETIN
16a Tumu/Nom :
Nohoraa/Adresse :
nei
Te tapaô faahou nei au i to ù iôa no te VP. matahiti 2019 (1 matahiti - 6 veà) e te àufau
au
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2019 (1 an - 6 numéros) et Je verse la somme de
Tapaôraa iôa/Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 10,03 Euros ; Suisse 11,42 CHF
Hâpono i te/À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNESIE FRANÇAISE
La légende de la vengeance
de Maraa - Paea
La légende tahitienne de la vengeance de Maraa raconte le destin tra¬
gique de deux pêcheurs, Eteturi et Manal qui avalent consommé une nourri¬
ture consacrée aux dieux.
Le district de Maraa
Le district de Mara’a s’étend de Teorootepuatea à Vainiania. Il
MaiTeorootepuatea e moti atu i Vainiania, nâ ôtià
fenua ïa ô Maraa. Ô Maraatau è ô Tufararii nâ
comporte deux sommets montagneux : Maraatau etTufararli. Il
mouà teitei, è e rave rahi mau ana i rare noa
possède aussi une passe appelée Tahunaamarai qui permet
aux embarcations de sortir du lagon et un ensemble de grottes
en pied de montagne. La légende veut que ce district de Maraa
ait été gérée par deux chefs, Tevahituaipatea, le plus Important
et Tetoofa, le chef arlol de Maraa. Avec la population, ils se ré¬
unissaient au marae nommé Tultui, à Teparauahul.
Maraa signifie littéralement « soulevé ». Un nom qui a tout son
sens quand on connaît son histoire. Une histoire contée en
1843 par Tamera, grand-prêtre.
mai. E ava tei tai ô Tahunaamarai, e mea nâ reira te mau
poti e haere atu ai i tua. E piti ahi tei arataî i teie vaamataèinaa ôia ô Tevahituaipatea te arii nui, è te ahi o te mau
àrioi ôia hoî ô Tetoofa. Ô Tuitui te marae, vâhi rururaa nâ
te nünaa.
E âamu teie no te vaamataèinaa ra ô Maraa - Paea. Tê
faatià ra ôia i te tâhooraa teie nünaa taata i te pohe o nâ
taata tâià ra ô Manai râua ô Eteturi. I te hôê mahana, ùa
fano nâ taata ra i Matahihae (Teahupoo) nô te tâià. la au
Une offrande de paix aux dieux
I te faanahoraa a te mau arii, e pQpOhia te mau ià mâtâ-
Deux pêcheurs, Eteturi et Manai, quittent Maraa pour une partie
mua nâ te mau
de pêche à Matahihae (actuel Teahupoo). Selon une coutume,
Eteturi i te ià tapuhia nâ te mau atua nô tâ râtou ia tâ-
le premier poisson pris doit être consacré au dieu tutélaire sur
atua i nià i te marae. I teienei, ùa rave ô
maaraa è te mau
hoa. I tô râtou hoiraa atu i Maraa, ùa
Les deux hommes trouvent dans la localité de Po-
ite pâpG te tahuà e, ùa vare nâ taata aè ra. O râua ia tei
poto un marae consacré à leur dieu tutélaire Tamatea.
En chemin, ils rencontrent des amis auxquels ils proposent de
hôhia nâ te mau atua ma te târT è te faatautau atu i tô
un marae.
partager leur repas. Eteturi utilise une partie du poisson réservé
râua tino mai te ià ra te huru. Ôpua atu ra tô Maraa e
tâhoo i tô râua pohe. Ùa faataèrohia te mau manihini è
au dieu
ua
pour améliorer le festin. Les deux hommes reprennent
nuhi iho ra ôia i roto i te mau tare àrioi.
I reira tô te
nünaa nô Maraa i tütui ai i taua tare àrioi ra. Àore e taata
ensuite la route pour le marae où l’offrande doit être faite.
i ora mai maoti ra te arii ra ô Rahero.
L’honneur de la communauté est bafoué
HurihiaeteVP
La population environnante accueille Eteturi et Manal ; ils re¬
mettent leur offrande au tahuà qui trouve le paquet bien léger.
Ce dernier découvre la supercherie. Puisque les deux hommes
ont mangé une nourriture consacrée au dieu. Ils serviront eux-
mêmes d’offrandes. Eteturi et Manai sont pendus
marae de manière à ce que
prés du
leurs corps ressemblent à des pois¬
sons.
La fête à Maraa
Le soir venu, les invités ne se rendent pas compte du
(kava,
poivrier enivrant) qui a été mis dans leurs boissons. Alors que
les habitants de Matahihae sont profondément endormis, les
hommes de Maraa font brûler la maison ario! dans laquelle les
invités dormaient. Personne n’en ressort vivant, excepté Rahero, le chef qui repart pour Teahupoo annoncer le désastre.
Pour ne pas avoir à faire face aux esprits des gens de Matahi¬
hae, les habitants de Maraa font construire une autre maison
arlol qu’ils appellent Apiriteohu. Eteturi et Manai ont ainsi été
vengés par Maraa.
La grotte de Maraa/Te ana no Maraa
extrait de Tahiti Héritage
2
Parau ômuo / Édito
C’est par la foi
Na roto i te faaroo
e tupu
que tu grandiras
ai ôe
U arave te Rururaa Ôrometua i teie tumu parau nâ roto La pastorale s’est appropriée ce thème tiré du texte
mai i te parau a Itaia 53/2 tei nâ ô mai e : “Mai te ohi
d’Esaîe 53, 2 qui dit ; « Il s’est élevé devant lui comme
âpT ra hoî à ia i te tupuraa i mua ia râtou, e mai te aa
un
rejeton, comme une racine qui sort d’une terre as¬
i te repo marô ra : aita à na huru, e te nehenehe ia haapaô atu
soiffée : il n ’avait ni apparence, ni éclat pour que nous le regar¬
tatou ia na, aita hoi ô na e hohoà, hinaaro atu ai tatou ia na.”
dions, et son aspect n ’avait rien pour nous attirer ».
Ua turuihia te mau feruriraa i matara mai i nià i te mau huru
L’analyse de ces réflexions s’est appuyée sur les diverses
peàpeà e rave rau ta te nünaa e ora nei i te pae oraraa
vaa mataèinaa, te hTroà tumu, te poritita e te faaravairaa faufaa
oraraa
situations préoccupantes vécues par notre peuple tant au ni¬
veau sociétal, culturel,
tei faauiui e tei haaferuri i te mau tâvini o te Fatu e ôhipa nei i
politique et économique. Ces défis, ont
interpellé la mission du serviteur auprès de la multitude de re¬
pihai iho i te àere ui taata e faaruru nei i te fifi ia tupu e ia rahi
jetons qui ont des difficultés à grandir en tout lieu et en tout
râtou i te mau vâhi atoà e i te mau tau atoà.
temps.
E toru àhuru matahiti i mûri aè, ua ôteo mai te tare haapiTrente ans plus tard, le lycée agricole et aquacole de Ta-
iraa tuarua no te faaàpu e te faaàmuraa manutai no te moana
rejeton du jardin qui, par la foi,
mai te hôê ohi no te ô e tûi e e faaora i te tiàturiraa o te mau ul
ravao sort de terre comme un
âpT a faaite noa mai ai i tô na tuuraa ia na i roto i te ôhipa nô te
vient raviver l’espérance des jeunes générations, indiquant son
parau tià e tâàihia i nià i te Rahuraa, te tahi mau peu tupuna i
engagement pour la justice sur la Création, et en faveur des va¬
hôroàhia i roto i te mau ui a hee noa ai te tau e a rohi noa ai ia
leurs ancestrales transmises, développant ainsi l’éthique des
rahi â te tiàturiraa a te feiâ nô te oraraa tïvira e haapaô i te pâru-
futurs éco-citoyens responsables.
ruraa i te arutaimâreva.
Sous le regard bienveillant de Dieu, ce contraste nous per¬
I rare aè i te maru metua o te Atua, tê haamanaô mai nei
met de voir la prophétie et l’identité même du peuple Mâôhi,
teie parau tâ te parau tohu e te iho tumu iho o te nünaa mâôhi,
«
mâ (teatea, tiàmâ, tura) i tâàmuhia i te ohi, ua toro tô na mau
aa i
Mâ » (pur, libre, digne) attaché au rejeton « Ohi », où ses ra¬
cines s’étendent dans notre fenua et nous rappelle combien, en
roto i te fenua, e mea nâ hea tô te Atua ôreraa, i roto i te
vue de la croissance d’un
tupuraa o te hôê nünaa, e faataupupü i te tupuraa o te taata, ia
peuple. Dieu ne demande pas à em¬
pêcher la croissance de l’individu, mais que chacun comprenne
mâramarama râ te taata tâtaitahi i te ôhipa e tià ia na ia rave nô
son devoir dans la croissance de son
te tupuraa o tô na nünaa.
peuple.
Hurihia e te VP
Maitihere Tevaa
3
Vœux pour
la nouvelle année 2019
tant sur la défense des droits universels de l’Homme. Une valeur
A toutes les famil esde Mâôhinui
À celles et ceux qui sont dans les hôpitaux, dans les
à défendre et à promouvoir au quotidien. Tel sera notre enga¬
gement pour les années à venir.
prisons
À celles et ceux qui sont dans les difficultés de la vie
Permettez-moi de vous adresser mes vœux de paix, d’amour
Le
et de prospérité,
avance
changement climatique, annoncé il y a des décennies,
inexorablement. Les conséquences visibles sont de
Qu’ils remplissent votre cœur et vous permettent d’entrer dans
plus en plus fréquentes. Elles se traduisent en une injustice en¬
la nouvelle année avec confiance et sérénité.
vironnementale et humanitaire. Les réunions internationales dé¬
À toute la communauté de l’Église Protestante Mâôhi,
montrent le scepticisme et le déni des grandes nations, celles
J’aimerais vous exprimer toute ma reconnaissance pour votre
qui polluent le plus, préférant préserver leur économie et leur
mode de vie au risque d’entraîner le monde à la catastrophe
soutien. Il donne à l’Église la force d’avancer dans sa mission,
dont nous serions les premières victimes. Face à cette injustice,
l’Évangile du Christ venu à notre
le synode a décidé de se pencher sur la question de notre res¬
d’annoncer et de témoigner
rencontre pour vivre avec et parmi nous notre humanité. Une
ponsabilité dans la dégradation de notre planète. Ce sera le
parole libératrice qui donne à l’homme sa dignité et sa liberté.
thème de réflexion à partager dans nos paroisses tout au long
de la nouvelle année 2019.
Cette année 2018, nous avons ouvert un nouvel établissement
scolaire, le « Lycée d’Enseignement Agricole Protestant de Ta-
L’année 2018 fut aussi tristement marquée par le nombre d’ac¬
ravao ». où nous offrirons de nouvelles
possibilités de formation
cidents mortels sur nos routes. Je pense aux familles touchées
à nos enfants tournées vers les ressources de la terre et de la
par ces drames. Une tragédie que nous pouvons éviter en pre¬
Votre engagement nous a permis de réaliser ce projet si
nant chacun à son niveau ses responsabilités. D’abord, dans
mer.
important pour nos jeunes générations. Je n’oublie pas le sou¬
tien incontournable des pouvoirs publics, de l’État, du Pays et
nos familles où se
construit la base, le socle des valeurs de
notre société. Dans
l’Église au travers de nos mouvements de
de la Commune. C’est en unissant nos forces que nous pou¬
jeunesses, dans nos activités d’enseignement où les valeurs de
la vie doivent se transmettre. La principale cause est la consom¬
arriver. Cependant, cette réalisation nous rappelle que
nous avons encore une étape à réaliser. C’est le projet d’un
vons y
mation d’alcool et de stupéfiants, un défi que nous devons en¬
centre de formation à Hurepiti - Tahaa qui prendra la suite de
semble relever avec les forces vives du pays, la communauté
Taravao. L’Église aura encore besoin de votre soutien et de
locale d’églises, les associations et les pouvoirs publics.
votre engagement.
Pour l’année 2019, je souhaite une année de paix et de pros¬
L’année 2018 fut aussi une année importante pour l’Église, elle
nous
périté pour chacun et chacune d’entre nous. Il nous appartient
d’y travailler ensemble, en solidarité les uns avec les autres.
Que notre attention et nos efforts soient portés vers les plus dé¬
rappelle qu’en 1948, il y a donc 70 ans, eurent lieu deux
événements importants. La première fut la convocation de l’As¬
semblée constituante du Conseil œcuménique des églises,
munis. Je souhaite pour notre Église plus d’unité en témoignage
“une communauté fraternelle d’Églises répondant à l’appel de
de notre foi au Christ de l’Évangile. Une nouvelle année est tou¬
Dieu à l’unité”. Une communauté à laquelle nous appartenons,
jours une bénédiction. Elle nous est offerte comme une pro¬
messe à la vie. À nous de la vivre pleinement !
pour témoigner ensemble notre foi en Dieu et participer à la mis¬
sion de justice et de paix dans le monde. Deuxièmement, « le
10 décembre 1948, les 58 États Membres qui constituaient alors
À toutes et à tous, je vous souhaite
l’Assemblée générale des Nations Unies adoptèrent « la Décla¬
une bonne et heureuse année 2019 !
ration universelle des droits de l’homme » a Paris, une déclara¬
tion fortement mise à
l’épreuve dans le contexte mondial
d’aujourd’hui. C’est dans ce rappel historique que l’Église Pro¬
Président Maraea Taarii
testante Mâôhi a voulu inscrire ses résolutions et les a commu¬
niqué devant le Conseil œcuménique des églises et devant les
instances de l’Organisation des Nations Unies à New York et à
Genève. Nous avons voulu rappeler l’importance de la mission
et de l’engagement de
l’Église pour la justice et la paix en insis¬
4
Poroî
nô te matahiti âpi 2019
te fenua Marite e i te fenua Herevetia. Të ani nei tâtou i te tauturu
Ite nûnaa o Mâôhinui nei
Ôutou i roto i tô outou mau ùtuâfare
Ôutou i roto i te mau tare utuuturaa
Ôutou i roto i te mau tare tâpeàraa
Ôutou i roto i te àti e te ère e te ahoaho,
la ora na roa i te fârereiraa i teie hôpeà matahiti 2018.
Afârii mai i te tâpaô nô te here e te aroha ia ôutou atoà na.
I haamanaô iho nei tatou i te haereà mai o te Fatu io tatou nei.
Ô ia i fârii e, e pârahi fâtata mai ia tatou, e ora i rotopQ ia tatou.
E Atua tei rave i te huru o te taata. la faaî te reira parau i tô ôutou
âàu e ia tauturu mai ia tatou tâtai tahi i te tomoraa i roto i te ma¬
tahiti âpT ta tatou e ineine nei i te farii. E tià roa ai ia tatou i te
haamaital i tô tatou Atua, tei nînii fâito ôre noa mai i ta na mau
maitai, aita e mahana tuua.
Te hinaaro nei au nâ mua roa i te haamâuruuru maitai i te tâàtoà
o te nûnaa faaroo o te Êtârëtia, na Tuhaa atoà e tae noa atu i te
mau
pâroita, nô tâ ôutou tauturu e tô ôutou itoito i te amo-tâmauôhipa a te Êtârëtia.la haamaitaihia te Atua,
raa i te mau tâpura
nô tô ôutou faaroo e tô ôutou here i te Êtârëtia.
I teie matahiti, i iriti iho nei tatou i tâ tatou Fare haapiiraa âpT i
Taravao, Fare hapiiraa e hôroà i ta tatou mau tamarii i te mau
a te Fatu ia faaroohia mai tâ tâtou
piiraa nô te ora o te nûnaa o
Mâôhinui. Te araraa i nià i te turaraa o te taata o te hôê ia o te
mau parau
faufaa i roto i te faaiteraa a te Êtârëtia. Tâ ta Parau
ia a te Atua e haamanaô noa mai nei i te mau taime atoà.
I mua i te maraaraa o te ahu o te reva e itehia nei i teie mahana,
të haapâpû noa ra ia i ta mau faaararaa i hôroàhia ia tâtou i te
mau matahiti i mairi. Noa atu te mau putuputuraa, te rahiraa o
te mau faaotiraa i ravehia, aita â e râveà te mau Hau rarahi e
fârii ai e, te taata te tumu o te ino tâ te fenua e faaruru nei.
Tei
pâpû, e tâmau a te pae rahi o te mau Hau rarahi i tâ râtou tûinoraa i te aho reva, te haaviiviiraa i te mau ânâvai, te moana, te
heruraa i te fenua, te faaôreraa i te aru e tae roa i te heruraa i te
hôhonuraa o te moana. Noa atu ia e aratai te reira huru raveraa
i te tâàtoà 0 teie ao i roto i te fifi e te àti.
Të haapâpû atoà mai ra te reira, e aita â te taata i ineine i te ite
e të fârii e, te pohe o te rahu, o tô na atoà ia pohe, e te ora hoi
0 te rahu o tô na atoà ia ora. E parau hôê hoi tô te taata e tô te
rahu. Të haamanaô noa mai ra te rahu, i te mau taime atoà, i te
mau vâhi atoà, mai te mâiti ôre i te huru e te fâito o te taata e te
nûnaa, e Metua aroha noa tô tâtou Atua. E hinaaro te reira nô
te Atua i te haamata-roa-raa o ta na ôpuaraa ora.
I teie atoà matahiti, ua ite tatou i te maraaraa o te àti purûmu i
tupu i tô tatou fenua, të riro hoi ei haapeàpeàraa nâ te mau ùtuâ¬
fare. Tâ tâtou e hinaaro nei i të faaitoito maitai i mua i te àti tâ
râtou i ora mai. Tâ tâtou e tuu nei ia râtou i roto i te here o tô
tâtou Fatu. Te àva e te râàu taèro te tumu rahi o teie mau àti.
ûputa âpî nô te faatupuraa ôhipa i Mâôhinui nei, të riro atoà hol
ei turu i tô râtou oraraa, tauturu i tô tatou nûnaa e i tô tatou fenua
nô te faatupuraa ôhipa. Te haapiiraa, o te râveà mâtamua roa
ia e aratai i te tamarii i te ite, te mâramarama e te paari. Nâ te
reira atoà e hôroà ia râtou i te tiàmâraa nô te faaoti i tô râtou
oraraa.
Nô reira i mua i teie parau, e tià roa ia tâtou te mau metua i roto
i tô tâtou mau ùtuâfare, ia ara e ia pâruru i tâ tâtou feiâ âpî. la
mau faahou i tô tâtou tiàraa metua, ôia hoi, tô tâtou tiàraa haapii
e aratai i tâ tâtou mau tamarii ia haapaô i tô râtou ora e te^ora o
te feiâ e âuahâàti ra ia râtou. E tuhaa atoà nâ tâtou nâ te Êtârë¬
Të hinaaro nei te Êtârëtia e faaitoito maitai i te mau metua ia
amo pâpû
i ta râtou tuhaa nô të turu i ta tâtou mau tamarii ia rire
mai râtou ànanahi ei taata tiàmâ e tei ineine nô të faatià i tô tatou
nûnaa e tô tatou fenua iti ia Mâôhinui.
tia, nâ roto i tâ na mau âmaa feiâ âpî te haaferuriraa ia râtou i
nià i teie mau mau parau, nô të tauturu e të arai ia ôre râtou ia
topa i roto i teie mau àti. Të tiàturi nei te Êtârëtia e, tâ tâtou feiâ
âpî, te feiâ âpî o Mâôhinui, o te ànanahiraa ia o te nûnaa mâôhi.
la arataihia râtou i te iteraa i te êà e noaa ai ia râtou te ora.
Mâuruuru i tô te tâàtoà o te Êtârëtia nô tâ ôutou turu pâpû i te
faatiàraa i teie Fare haapiira âpT. Mâuruuru atoà i te mau mana
0 te Hau tei turu atoà mai i teie tapura ôhipa.
Teie râ, të hamanaô noa mai ra teie Fare haapiiraa âpT i te ôhipa
e toe ra. Tâ tâtou ia ôpuaraa Fare haapiiraa papa toru tei tâpaôhia i Flurepiti - Tahaa. Të tiàturi nei â te
i tâ tâtou tauturu
e i tô tâtou itoito. Ua faaite mai tâtou e ia âmui tatou nô tâ tâtou
I mua i teie mau parau, të ite nei tâtou i te ôhipa e tîai mai ra ia
tâtou. Tei ia tâtou tâtai tahi i te hiôraa i te mea e maraa ia tâtou
i të rave. E tuhaa tâ tâtou i roto i te tupuraa o te maitai, te hau e
Êtârëtia
te ora i nià i tô tâtou fenua. E te maitai hoi tâ tâtou e rave, e faa¬
mau tamarii, nô tô tâtou fenua, aita e ôhipa e mau. Aita e taata
faufaa ôre i mua i te ôpuaraa. E hinaarohia te pûai, te itoito e te
faaroo o te tâàtoà.
tupu nô tâtou iho, e riro atoà ia ei maitai nô te tâàtoà.
Nô reira, nô teie matahiti 2019, të hinaaro nei au ia riro ei mata¬
hiti nô te hôêraa o te Êtârëtia, te hôêraa o te nûnaa mâôhi i mua
i te mau tîtauraa e tîai mai ra ia tâtou. Tei te hôêraa o te nûnaa
e te autaeaèraa e noaa ai te manuia e te maitai nô te tâàtoà.
I teie a matahiti 2018, ua riro atoà ia ei matahiti faufaa nô te tTtauraa parautià e te parau mau a te
Êtârëtia nô te mau tumu i
mûri nei, nô te mea, a 70 matahiti i teie nei, e piti tau faaotiraa
faufaa roa i ravehia.
Nâ mua roa, te haamauraahia te Âmuitahiraa o te mau Êtârëtia
0 teie ao, nâ/oto i tâ na Âpooraa ahi âmui mâtâmua roa i te ma¬
tahiti 1948. Âmuitahiraa tei riro te Êtârëtia ei mero, papahia i nià
i te tîtauraa nô te hôêraa o te mau Êtârëtia e nô të faaite i te hi¬
naaro 0 tô na Fatu, nô të faatupu i te hau e te parautià i roto i
teie ao.
la ôutou atoà na e faaroo mai nei, ia ora na, ia oaôa e ia maital roa i teie matahiti âpî 2019 !
O te hôê teie o te mau reo faaroohia i roto i teie ao. I taua ma¬
tahiti atoà ra, te haamauraahia e te haamanaraahia te Faaiteraa
ture nô te « turaraa o te taata » a te Hau âmui, ture e aratai e e
pâruru nei i te turaraa o te_ taata e te turaraa o te mau nûnaa
atoà o teie ao. I mûa i nâ Âmuitahiraa e piti nei, te Hau âmui e
te Âmuitahiraa o te mau Êtârëtia o teie ao, tô te Êtârëtia tuuraa
i tâ na faaotiraa nô të tïtau i te paraumau e te parautià ia itea te
turaraa o te nûnaa o Mâôhinûi. Ua tuuhia i mua i te Hau âmui i
Peretiteni Taarii
5
9
9
Heiva Nui 2018
i Tevaipuna i te Tuhaa 1
O Paparoa te vauvau fârii manuhini e te nahoà tint nô te hitiraa-o-te-rà o
Tahiti. O Tevaipuna arii àre râ te vaamataèinaa, te papa fenua i hii, i aupuru, i
haapûhapa i te nOnaa. Ôia mau, tei nati i te upoo e te itéré o te ià ra, o Tereheâmanu.
Nâ val i faatupu i terâ Heiva nui i Tevaipuna ? / Qui sont
MaiFaaone, Afaahiti, Toàhotu eo Vaiari, te mau àito
tTmau ahi, te hororaa mai, Te paiumaraa i te vâhi
les organisateurs du Heiva nui à Tevaipuna ?
hôê, nô të haamori ma te reo haamaitai i roto i teie
Na te Tômite Tuhaa Ui ÂpT nô te Tuhaa 1.13 rahiraa paroita
ôroà nô te Hau. Te hau tei faatià i te turaraa o teie
e
vai nei i roto. / C’est le Comité des UCJG du 1er Ar¬
i
rondissement.
nünaa i mua i tô na Atua.
I hea 7 ! Où ?\ Taravao.
A hea ? / Quand ? I te 3 - 4 nô novema 2018. ! 3 - 4 no¬
E reo faatau aroha tei faaroohia i mua i tei tairuru mai :
vembre 2018.
E hia taata i tae atu ? / Combien de participants ? Ua
Te maitai a te Atua,
te ora ia no te nunaa »
«
hau i te 1500 ui âpT i taôto atu i ô e i faatamaa-roa-hia. /
Plus de 1500 UCJG logés et nourris sur place.
Nâ vai i fârii ? / Oui les a accueillis ? Nâ te pâroita nô Ta¬
i raro aè i te aratairaa a Temeharo v ôrometua. / La
Tumu parau, tei iriti i teie fârereiraa ui-âpT, ia faaauhia i nâ ma-
ravao
tahiti i mua ra,
paroisse de Taravao sous la conduite de la Pasteure Teme¬
haro.
Ua heivahia, ua tahuà-rima-hia, ua râàuhia e ua pô. Nâ te ha-
E hia taime i te matahiti e tupu ai te Heiva nui a te Tuhaa
pahu, te tôère, te faakete... i tûrai i te faaroo o teie
nünaa ia hürô nô te Atua. Ua tai te reo ârue, ua paaina te ôto
rohipehe, ua tü te mau toa nô te ôrero. Ua tau mai tô te rai tei
faararirari i te fenua, varihia te tahua, hôpunahia te mau ânâvai,
ua î, Tâpaô faaite i te faufaa o te io, ta tô na iôa e mau nei, ô Te¬
vaipuna.
1 ? / Quelle est la fréquence annuelle du Heiva nui du
ruru o te
1er Arrondissement ? I te mau piti matahiti atoà.
E i mûri
nei, e tupu ia i te matahiti 2021 i te taiô mahana 10 nô
novema i te mahana Pureraa nô te Hau. / Il a lieu tous les
deux ans. Le prochain se tiendra en 2021 à la date du
10
novembre, jour consacré à la Célébration de la Paix.
E aha te mau ohipa i ravehia e te mau ui âpî ? / Quelles
ont été les activités des UCJG ? Te porotëraa, te hutiraa
reva, te heiva papaâ (tuèraa pôpô, peiraa pôpô, taoraraa
pOrô...), te heiva mâôhi (paaroraa haari, ôraa haari, fataraa
i te ahi mâa, haùneraa, tîmau râau... E i te tâpati ôroà 4, ua
ruru te tâàtoàraa nô te haamoriraa hôpeà. Aita te parau nô
te viivii e te taèro âtômT i moè i te faahitihia. / Défilé, lever
de drapeaux, activités sportives polynésiennes et non
I mua ra i ta tatou tîàauraa i te rahu e te tupuraa o te viivii (àtëmT)
io tatou nei, e ahi maa noa ra ânei tatou i teie mahana ? Te na
ô ra te faîraa a te mau taureàreà : « E hara nâ ôe mai te peu
aita àe e faaite i te parautià nô te âtômî i tô ùtuàfare, tô fëtii e tô
huaai ».
Auë hoi e !
polynésiennes. Et le dimanche de sainte cène du 4 novem¬
bre, l’assemblée s’est retrouvée dans un dernier culte
d’ensemble. Les questions liées à la pollution et aux con¬
séquences des retombées radioactives n’ont pas été ou¬
Hamanaô i tei papaihia : « ...hià aè ra te Atua itâ na i rave ihe
nei, nâ ô aè ra, e mea maitai rea ». E roaa anei i te Atua i teie
mahana i te iteraa mai ia tatou, i mua i ta tatou huru tTààuraa i
taua maitai. E mai te peu e hotu ôe nô taua maitai, a ora ia i tô
maitairaa ma te parau tià e te hau. la àma mure ère te ahi o te
bliées.
Te manaô o te tahi aratal ul âpT. / Avis d’un responsable
UCJG : E manaô ôaôa e te haamâuruuru i te tâàtoàraa no
maitai i roto i tô âàu a tau a hiti noa atu.
te maitai e te nehenehe o te ôhipa i tupu. / Heureux et re¬
connaissant envers tous du bon et merveilleux travail ac¬
Ei reo mauruuru i mua i tô ôutou maitai. la ora na.
compli.
6
a
Qu’ai-je fait ou non
pour ne pas avoir été reçu ?”
Lorsqu’il vientchez lui, cette nuit-là, le Sauveur, qui est le
Christ, le Seigneur, les siens ne le reçoivent pas. Les
navigateurs étrangers, arrivant chez nous, étaient, pour
nos ancêtres, des hommes devant lesquels ils avaient peur.
Alors, jusqu’à leur retour chez eux, ils furent des accueillis par
nos
ttupuna” - ancêtres.
Il est venu non comme un adulte - qui pourrait être une menace
pour les grandes personnes, voire pour les enfants -, mais
qui n’est pas ni ne le sera jamais un danger
comme un bébé -
pour les autres - enfants ou non et jeunes ou moins jeunes.
Il est le Seigneur, c’est-à-dire l’homme qui n’a comme peur que
celle qu’il éprouve pour son peuple et non celle de son peuple.
Or, cette nuit-là, le Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur, il ne
venait pas chez les autres, mais chez lui. Et, lorsqu’il vient chez
lui, lui qui n’est ni un étranger ni un inconnu, pour eux, les siens
ne le reçoivent pas. On croirait avoir affaire, ici, à une
plaisanterie de mauvais goût. Hélas I non, nous écrit
l’évangéliste Jean chapitre 1 er verset 11 : “Il est venu dans son
Le Christ - ou le Roi -, est celui qui vient pour servir son peuple,
c’est-à-dire non pour se faire servir, mais pour une vie possible
dans le pays.
Le Sauveur, c’est-à-dire celui qui vient délivrer les siens, pour
ne pas dire le monde, de la mort pour pouvoir revivre sans fin,
quitte à ce que sa vie en soit le change.
propre pays - ou chez lui, dans le monde qui est le sien -, mais
les siens ne l’ont pas reçu.
Mais, lorsqu’il vient chez lui, dans le monde qui est le sien, les
Que s’est-il donc passé pour que, en venant chez lui, il ne soit
siens ne le reçoivent pas. “Qu’ai-je fait ou non pour ne pas avoir
été reçu par les miens, en venant chez nous ?’’ doit se
pas reçu par les siens, le Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur?
Car, jamais, on ne fermera la porte de la maison à un membre
de la famille qui vient chez lui I Jamais I Non ? Et, puis, lorsqu’il
demander le Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur.
vient chez lui, cette nuit-là, il ne vient pas comme un adulte - qui
aurait besoin d’un grand espace pour être accueilli -, mais
enfant - pour qui, même une place de soixante
Non, avant de venir, sur la Terre, cette nuit-là, il a fait ce qu’il
faut pour qu’une vie soit possible pour les siens, c’est-à-dire
centimètres carrés, suffirait amplement pour poser sa tête et
dormir. Hélas I non, encore une fois, et c’est l’évangéliste Luc
pour le monde entier. Il est même parti pour refaire ce qu’il a fait
afin qu’il nous soit toujours possible de vivre, sur la Terre, parce
qui nous l’écrit, cette fois-ci, parce qu’il n’y a pas de place pour
eux dans la maison où logent les voyageurs, à Bethléem, Marie,
qui a mis au monde l’enfant Sauveur, qui est le Christ, le
Seigneur, a couché son fils premier-né, dans une crèche - c’està-dire dans un récipient destiné à contenir les aliments de
certains animaux domestiques -, enveloppé de langes (Luc 2.7).
Pourquoi pas lorsqu’on peut trouver du côté des animaux ce
qu’on vous refuse chez les humains ?
qu’il a été, avec son Père et pour son Père, celui qui est la
comme un
Parole devenue homme. Tout lui est possible, au Sauveur, qui
est le Christ, le Seigneur, sauf ce que nous avons à faire. C’est-
à-dire ? De croire que l’amour de son Père, pour nous, pour
l’être humain qu’il a fait, est grand et incommensurable I
Voici plus de deux mille et quinze années qu’il était parti le
Cette nuit-là, tel un enfant, lorsqu’il vient dans le monde, c’està-dire chez lui, le Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur, ne
Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur, dont nous célébrons,
aujourd’hui, la venue. Si personne, aujourd’hui ne sait quand il
reviendra, hormis le Dieu Père, on sait que l’accueil qu’il
espérait, très certainement, trouver à sa venue chez lui, n’était
reçoit pas l’accueil des siens. Alors, à cet effet, et ce avec
énormément de peine et de tristesse, je pense à ces migrants
pas au rendez-vous. En sera-t-il autrement lorsqu’il reviendra ?
Parce que c’est cela son vœu, je crois, lorsqu’il dit à ses
disciples (Luc 18.8) : “Mais lorsque le Fils de l’homme viendra,
morts noyés, dont des enfants, pour ne pas avoir trouvé l’accueil
trouvera-t-il la foi sur la Terre ?”
qu’ils cherchaient, en fuyant leurs pays d’origine, pour des
problèmes politiques, voire religieux. Et, pourtant, ils ne venaient
pas chez les autres, mais chez eux, c’est-à-dire chez des êtres
humains. Et voilà que les leurs ne les reçoivent pas I
Camper devant la porte de sa maison, pour dire non à son nonaccueil chez lui par les siens, cela ne devrait pas être un péché.
Mais, non, ce n’est pas ce que le Sauveur, qui est le Christ, le
Seigneur, a fait. Au contraire, lorsqu’il n’est pas reçu chez lui par
les siens, il va se chercher une place du côté des animaux. Cela
n’est pas un gag ! Et, pourquoi, cela le serait-il lorqu’il ne l’est
pas pour des gens d’une même famille, qui n’accueillent pas un
des leurs ?
Dans ce retrait du Sauveur, qui est le Christ - le Roi -, le
Seigneur, face au non-accueil par les siens, je vois quelqu’un
qui est plus que malheureux et triste non pas pour lui, mais pour
les membres de sa famille. Il croyait avoir fait le nécessaire pour
être reçu par les siens. Hélas ! non.
Pasteur Jacques,
Terai a IHORAI
7
D’où est venue
l’idée d’instaurer
Nô hea mai teie
^
ia semaine de prière
à ia première semaine de septembre
pour inaugurer ia '
semaine de prière ?
manaô, e iriti te hepetoma pure [te hepetoma màtâmua
O te âvaè tetepa.
■ te Âpooraa Rahi Âmui (ÂRÂ) nô te matahiti 2013 i C’est au synode de 2013 que cette réflexion est
née avant de se décliner en semaine de prière
matara mai ai teie manaô i tauàparauhia hou a faari-
inaugurant l’année d’activités de l’Eglise. Reve¬
rohia ai ei hepetoma pure âvariraa i te matahiti ôhi-
point de départ, 2013 c’est le 50ème anniversaire
paraa a te Étârëtia. A hoi mai na tatou i te ômuaraa. 2013,
nons au
te SOraa ia o te matahiti haamanaôraa i te riroraa mai tatou
de son accession à son autonomie le 1er septembre 1963.
ei Étârëtia nâ na iho e faatere ia na iho i te 01 nô Tetepa
Avant cette date, elle était sous l’administration de la « So¬
1963. Hou taua taiô mahana ra, tei raro aè â o ia i te mana
ciété des missions évangéliques de Paris ». Ce fut donc une
tiàauraa e te Taiete pG mitionare èvaneria nô Paris {Société
année importante pour l’histoire de l’Eglise. Mais il y avait
des missions évangéliques de Paris). E matahiti faufaa roa
aussi un besoin de marquer cette date du
ia te reira nô te tuatuaâài o te Étârëtia. Të vai atoà ra râ te
dans le calendrier d’activités annuel de l’Eglise.
1er septembre
hinaare ia tâpaô-roa-hia taua taiô mahana ra nô te mahana
Dans cette réflexion, le synode a estimé nécessaire de re¬
mâtâmua nô Tetepa i roto i te târena ôhiparaa tâ-matahiti a
voir sa manière de communiquer ses décisions à la base et
te Étârëtia.
en
I roto i taua parau i ferurihia, ua manaô te ÂRÂ e mea tano
particulier dans les paroisses.
C’est donc tout naturellement que le synode a évolué vers
ia hiô-faahou-hia te huru o tâ na haapGrororaa i tâ na maG
une
faaotiraa i roto te mau taata atoà o râtou të haa nei i nia i te
proposition de faire de la 1ère semaine de septembre,
une semaine de
fenua e i roto iho â ra i te mau pâroita.
prière pour ouvrir les activités de l’Eglise et
d’unir la communauté toute entière pour commencer sa nou¬
velle année.
Te tumu mau ia te reira i manaô ai te ÂRÂ e tâpeà mai i te
parau nô te faariroraa i te hepetoma mâtâmua nô Tetepa ei
hepetoma pureraa nô te iritiraa i te mau ôhipa atoà i roto i te
oraraa o te
Étârëtia e nô te tâhôê i te nGnaa faaroe tâàtôà a
temo atu ai i rote i te matahiti âpî a te
Étârëtia.
Hurihia e te V.P.
Président Taarii
8
Ômuma / Intro
Te mau tià ôrometua i tae atu i te Rururaa
Rururaa ôrometua
i te matahiti 2018
rnaite9-12
no tiurai 2018
Pastorale
de l’année 2018
du 9-12 juillet 2018
Mai tei mâtauhia i te mau matahiti atoà, hou te ruru¬ Comme de coutume chaque année, avant le temps du
rahi a te Âpooraa Rahi Âmui a te EPM e tupu
ai i mûri aè i teie, ua ruru te mau tino ôrometua
Synode de l’EPM, a Heu la Pastorale qui réunit tout
le corps pastoral, épouses Incluses ainsi que les
porte-paroles de chaque paroisse pour une semaine de par¬
tage et d’échange d’idées suscitant des réflexions à partir
d’un texte biblique : le verset 2 du chapitre 53 du prophète
ÉsaTe a été choisi cette année pour alimenter les riches dé¬
bats qui se sont déroulés de manière organisée et intense.
raa
atoà, tô râtou mau hoa faaipoipo e tae noa atu i te mau àuvaha pâroita (àhopa te taô e faaôhipahia nei i te Tuhaa VI,
ôia hol i te pâroita e vai nei i te pae Tuamotu ma) i Maraa i
roto i te Tuhaa II ta te ôrometua TETUAITEROI Haneremarama
pil-noa-hia I tô râua lôa faaipoipo MARAMA e te âpoo¬
nei. Hôê hepetoma I te roa tele rururaa.
raa tlàtono e aratai
La Pastorale s’est tenue en 2018 dans le Même arrondisse¬
E talô-noa-hia 100 tIno e hau atu tel âmui atu, te mau pâpâ
ment, dans la paroisse de Maraa conduite par le Pasteur
TETUAITEROI Flaneremarama dit MARAMA de son nom de
e te mau
mâmâ, no te hôê tau haapiiraa i nià i te hôê tumu
mariage (comme c’est l’usage dans les paroisses protes¬
parau i mâitihia mai, ôia hol : te faaroo màohi mau, te ora
ia O te nünaa tei iritihia mai i roto i tâ te perofeta Itaia i pâpai
i te pene 53, Irava 2. Nâ teie Irava pîpTria i aratai i te feruri-
tantes de l’EPM) et son conseil de diacres. Plus d’une cen¬
raa-tauàparauraa-hôroàraa manaô ia au i te tahi mau uiraa
i tuuhia atu i mua i te mau pupu i ruru i te mau mahana atoà,
pour un temps d’enseignement, de partage, d’échanges,
d’interventions autour du thème choisi par la Commission
mai te monirê e tae atu i te mahana maha, nâ nia i nâ uiraa
e toru i te âfa mahana tâtaltahi. E ôpere hôê hôê-hia te mau
uiraa e faahol mai te mau püpO i tâ râteu mau pâhonoraa i
te taime e âmui ai te tâàtoàraa e te mau tine nô të faaroo i
tei roaa mai hou te mau rautT i faaineine ia râtou e hôroà
mai ai i tâ râtou mau pâhonoraa. Te faufaa o teie ôhipa i faaferuri tâtaltahi i te mau pupu, te taime ia e ruru ai te tâàtoà¬
théologique présidée par le Pasteur Tâpati : la vraie foi
mâohi est le salut du peuple, à partir du texte d’Ésaîe. Du
lundi au jeudi, les groupes de femmes et ceux des hommes
ont planché sur des questions qui leur étaient proposées, à
raison de 3 questions par demi-journée, soit 24 questions
au total pour toute la Pastorale de cette année.
raa nô te
taine de membres s’y sont retrouvés, hommes et femmes,
En alternance, les groupes disposaient d’un temps de ré¬
flexion avant de procéder au compte-rendu de leur travail
faaroô, nô te àpe mai i te mau manaô i matara mai,
nô te feruri âmui i te mau parau faufaa e hoherahia mai, te
mau
par demi-journée. La mise en commun des réponses se fai¬
sait en session plénière au cours de laquelle Intervenaient
les animateurs théologiques, et tous ceux de l’EPM avec au
final le mot du président de la Commission théologique.
manaô faananea, faaravai, faahôhonu e te faaâàne.
Te Tômite rautî a te EPM e peretîtenihia e te ôrometua Tâ-
pati tei feruri e tei faaineine i te mau parau e te mau uiraa a
te Rururaa ôrometua, âmui atu te mau tià e faatere nei i te
Ce temps nécessaire de rencontre annuelle, de partage des
Idées s’appuyant sur un thème issu d’un texte biblique ser¬
vant de référence est un moment fort de la vie de l’ensemble
du corps pastoral de l’EPM pour qui le sens de l’engagement
au service de Dieu et du peuple de Dieu prend tout son
EPM, inaha te tâviniraa i te Fatu e te oraraa i tâ na parau i
pihal iho i te nünaa faaroo e i roto i te oraraa ùtuâfare i te
mau
mahana atoà te mea e ôre roa e tuuhia i te hiti i taua
mau
tau fârereiraa rahi e faa-âpï, e faa-oraora e e haapüai
i te auahi o te faaroo e vai ra i roto roa i te âàu o te mau tino
i tuu i tô râtou tiàturiraa i roto i te Fatu e tâ na ôpuaraa e
faaora i te ao nei, te feiâ i hara i mua ia na.
sens.
9
Monire poipoi,
9 nô Tiurai 2018
Maehaa Ôrometua
HAAPIIRAA
TUMU PARAU : Te Faaroo Mâôhi Mau, te ora la o te nünaa.
/ mua i te Tu mu Nui, mai te ohi âpT ra hoi o ia i te tupuraa, e mai te aa i te repo
marô ra : aita o na huru e te nehenehe, ia haapaà atu tatou ia na, aita hoi o na
e hohoà hinaaro atu ai tatou ia na (Itaia 53, 2). Ei tere pure to te taata i nia i te
marae e tià ai, aore e tere ê atu. O àe te Tumu, o matou te ohi, o mâtou ia i
Mààhi ai. Tei nià ia àe te mau mea atoà e ora ai te ohi, o àe ia i Tumu Nui ai.
reira ei teôteôraa nâ na. Te târava, e peu tumu nâ te Mâôhi. E
ite te Mâôhi ia na i roto i te reira mea. E e riro hoi te reira ei teô¬
teôraa nâ na i mua i te taata e i mua atoà i te Atua. Te auraa,
aita pai e peu tumu a te tahi nûnaa, eère i tâ te Atua. E tano e
Uiraa 1 : Te na hea ra ta ôutou taiôraa i te parau o te faaroo ?
E aha ta te reo e ta te peu tumu tûramaraa i te faaroo ?
Tâpati ôrometua
Tê nâ ô ra te uiraa : Tê nâ hea ra ta ôutou taiôraa i te parau o
te faaroo. Të faahiti ra ta tatou parau i roto i tô tatou oraraa, i te
tahi mau parau : tare, faaroo. Te reira mau tare, e itehia te taata
i te rururaa. E terâ mau taata e ruru nei i roto i teie mau fare, e
parauhia râtou e hui faaroo. E te rahiraa o tera mau fare ta tatou
e parau nei e fare faaroo, ua topa-atoà-hia tô râtou ioa, e iôa tô
râtou. E te reira mau iôa, i te rahiraa o te taime, nO roto mai i te
pTpTria. la parau anaè tâtou e, e fare faaroo, e tüàtiraa tô te reira
parau e te tahi mau ôhipa i roto i te pTpTria. Mai te reira atoà ia
parau anaè tâtou : hui faaroo. Nô terâ mea, të vai ra i roto ia
râtou te oraraa pure àore ra te tahi mau oraraa e itehia tô râtou
tüàtiraa e te tahi mau parau i roto i te pTpTria.
Të parau atoà nei tâtou e : faaroo porotetani, faaroo tâtorita. I
roto i te reira mau faatiàraa tâ tâtou, faaâfarohia mai na tâtou i
te tahi taime, eita tatou e parau faahou e faaroo porotetani, e
faaroo tâtorita, faaroo âtivinite. E parau râ e haapaôraa. I roto i
te reira pupu taata râtou e ora ai te haapaôraa nô te reira iôa. la
parau-anaè-hia te tahi parau e te tahi taata e ôrometua ô na,
ôiôi roa te manaô o te taata e, e taata faaroo terâ. Tiàtono, e
taata... nô terâ mea, të ora ra ô na i roto i te reira mau parau, të
faaite atoà ra râua i te hTroà faaroo o te pTpTria. E tano ânei hoi
tâtou e faauta i te parau o te faaroo i nià i te fare, i nià i te tahi
ôhipa. E inaha, të vai ra te tûramaraa a te reo i teie parau nô te
faaroo. Eita e tano e àpe i tâ te reo tûramaraa, nô te aha ? Nô
terâ mea, te reo, a tahi, ia parau anaè tatou e reo tumu, aita pai
e reo i te ao nei, eère nô ô mai i te Atua. Aita e nûnaa e fatu i te
reo. Te Atua, te fatu o te reo. E nô terâ mea te Atua te fatu o te
reo, tô na tanoraa mau, te reo, e parau nô te faaroo. E aha ra ia
tâ te reo mâôhi tûramaraa i teie parau nô te reo ?
Të hiti mai ra te tahi parau i rauaè nei, te faaroo, e ôhipa te reira
nâ te tarià. la tae anaè mai te parau i roto i te tarià, të nâ ô ra
parau, te peu tumu, e parau nô te faaroo. E aita atoà râ tâtou i
mâtau i te hiô i teie parau, i roto i terâ nâ ôrapa o te reo, e te peu
tumu tâ tâtou e ora nei.
[...] la parau anaè pal te tahi tâtararaa tâ tâtou nô te reo, e fauraô
nô te ite, te paari o te tahi nûnaa. Te tâàtoàraa o te nûnaa, terâ
oraraa i te mau mahana atoà, terâ oraraa tüàtiraa o te nûnaa e
te rahu e tae atu i tô na tüàtiraa e te Atua, te tâàtoàraa o te reira
mea, nâ te reo e aratai ra. Nâ ô noa ia tâtou i të parau e, tô na
oraraa tâàtoà, tô na tanoraa mau, a oraraa faaroo. Teie tâ tâtou
e ora nei, të vai ra ihoâ tô na ôtià. Terâ i roto i te âua fare pure,
e oraraa faaroo te reira. Terâ i ô i te ùtuâfare ra, eère ia i te ora¬
raa faaroo. Tô na tano mau, te Mâôhi, terâ oraraa i te mau ma¬
hana atoà, terâ oraraa tai'ai, terâ oraraa
faaàpu, e ter* .ara.'aa.
haamori i te Atua, e oraraa faaroo. hère pai no teie nei terâ va; 'i
piti-raa-hia te oraraa.
[...]Te reira ihoâ paha nûnaa te oraraa i te reira parau i roto i tô
na reo, tâ na peu, tô na hTroà. Nô tâtou râ, te faaroo, e parau ia
nô te ora. Eère te parau nô te pohe.
[...] I teie mahana, mai te mea të tauiui ra te peu, nô te mea ia
aita tâtou e faariro ra i tâ tâtou peu tumu ei faaroo. Ua topa te
peu tumu i roto i te rave-peu-noa-raa. Nô reira ô na i të hâùtiùti
hânoa e të mau ôre e të tauiui noa. Âhari, tae tâtou i te tahi ma¬
hana, te haapâpOraa i tô tâtou manaô àore ra i tâ tâtou parauraa, te peu tumu, e parau nô te faaroo, eita ô na e tauiui. E riro
tâtou i të haapaô maitai. E rave tâtou i te târava, târava tahiti,
târava rare, târava tuhaa pae, të taui ra ânei te reira mea ? Aita.
Terâ feiâ e ora ra i te reira ôhipa, të imi noa ra e tae mai i teie
nei i te râveà ia hoi ihoâ ô na i nià i tô na auraa mau. Te mea, e
iva âuri terâ târava i te haamataraa mai, hinaarohia ra i teie
taime ia tâpae e iva, te vâhi e tano e tauturu ia tâtou i teie ma¬
tatou, ua faaroo. Të vai atoà ra râ te tahi parau, ua tae ihoâ ia
te parau i roto i te tarià, mai te mea ra terâ parau aita e riro ra ei
ôhipa, aita ia e faaroo. Rave anaè tatou i te tahi hiôraa mâtauhia
e tatou, ia faaue te tahi metua i te tahi tamarii, ÀiO, ia paia ôe, e
ôhi i tâ ôe pehu. E ia hoi mai te rnetua, aita te pehu i ôhihia, e
parau te metua, Aita ôe i faaroo i tâ ù parau. A tahi ia auraa.
hana, târava noa atu ai tâtou mâ të ôre tâtou e manaô e, terâ e
faaroo, tô na ra tanoraa mau, terâ e ravehia ra, e faaroo. Te vâhi
e tano e tauturu ia tâtou, i roto i te fare pure,
eère_tâtou mea
tauà roa i terâ e iva âuri, haapaô tai noa. I ô râ i Toàtâ, ia tià ihoâ
terâ e iva âuri. E terâ târava i Toàtâ, nô terâ mea e parauparauraa nô te fenua, e parauparauraa nô te tahi mau parau tumu tô
tâtou, aita â ia i taiôhia atu ra ei parau nô te faaroo ... Aita tâtou
e nâ ô ra, ua hape, ua tano, ua tae roa mai terâ i te raveraahia
Te piti, te faaroo i tâ te reo mâôhi tûramaraa, tô te taata ia faaî-
mai. Të ora ra râ tâtou mai terâ atoà i teie mahana. Tô na tano¬
teraa i tô na here e tô na tiàturiraa i te Atua. Terâ tâ te reo tûra¬
raa mau,
maraa ia tâtou i te parau no te
te faaroo, te taata e te Atua. E mai te mea hoi e, i roto i te tahi
tâtararaa a te Mâôhi tâ te reo e hOroà ra, te faaroo, tô ù ia âfairaa
i te roo o te tahi. Te auraa, nô terâ mea, i tae mai te parau a te
Atua i roto i tô ù tarià, e ua tae i roto i tô ù âàu, ua roaa ia ù i të
âfai i te roo o te parau a te Atua.
Të nâ ô ra te tuhaa hopeà o te uiraa : Tâ te peu tumu tOramarââ
ia tâtou i te parau o te faaroo. Parau mau, aita ihoâ paha tâtou
i mâtau i të hiô i te parau nô te faaroo ia au i tâ te reo tûramaraa,
e ia au i tâ te peu tumu. E aha hoi te peu tumu ? Te peu tumu,
e mau
e hoi ihoâ te peu tumu i nià i tô na vairaa mau.
faaroo. Të ite noa atu ra tâtou e,
ôhipa atoà i mâtauhia e te tahi nûnaa i të rave e tei itehia
ôhipa, e të riro hoi te reira
o na i të rave i te reira mau peu, mau
ei teôteôraa nâ na. Nâ ô noa tâtou, te ahi mâa, e peu tumu nâ
tâtou. E ite te Mâôhi ia na i roto i te reira parau. E të riro nei te
Uiraa 2 : Te mata o te Tumu nui : tei nià ia i te ohi âpT e te aa i
te repo marô ra. E aha ta teie parau e tauturu mai ra ia tâtou i
te mâramaramaraa i te parau o te faaroo ?
Maehaa ôrometua
Haamaitai nei â tâtou i te Tumu nui nô te ûputa o te fârereiraa
tâ na i iriti ia tâtou i teie mahana. Haamaitai atoà râ i te Tumu
nui nô teie parau faufaa roa tâ tâtou e hiô faahou nei. E tano
atoà e parau të tûàtiàti noa ra te mau manaô rii i vauvauhia mai.
I roto râ i teie uiraa, te vâhi e hinaarohia tâtou e tûtonu maitai,
tei nià ihoâ ia i terâ vâhi mâtâmua o te uiraa, ôia te mata o te
Tumu nui. E, tano maitai atoà te pupu i te haamanaôraa mai i
roto i te huriraa tâ tâtou i mâtau, e teie huriraa âpT, të vai ra ta
10
tahi taa-ê-raa rahi. I roto i te huriraa ta tatou i mâtau, të nâ ô ra
te vâhi mâtamua, Mai te ohi âpT ra ô ia i te tupuraa i mua ia
râtou. E teie huriraa âpî, e tano e âpee noa i te huriraa mata-
te tororaa o teie aa, aita râ e maraa ra. Ôhie tâtou i të faahiti i te
mua, mai teie ra, mai te peu e faahoihia i roto i te reo tumu, nô
reira ta tatou pîpTria i te huriraahia mai, e na ô noa ia tatou i te
parau e, te fenua, e faaroo atoà. E mai te mea, ua faahiti te pupu
i nauaè iho ra e aita tô te fenua e parau i râpae aè i te Atua, te
auraa ra, aita atoà ia tô te faaroo e parau i râpae aè i te Atua e
parau nô te Atua, ia fâî râ tâtou e, te fenua, e faaroo te reira
mea, eère i te mea ôhie. Aita ihoâ râ i maraa atu ra ia tâtou i të
âpee, Mai te ohi âpT ra à ia i te tupuraa i mua i te Tumu nui. E
piti ihoâ parau taa ê roa teie. E tupuraa ihoâ paha nô te parau
hôê, nô te râàu hôê, ôia teie ohi e teie aa. Te tahi ra huriraa, tei
mua ia i te râtou. E te tahi, tei mua ia i te Atua. Aita tatou e anihia
ra e mâtti, të vai ra ra te manaô i mua i na huriraa e piti atoà ra.
Te huriraa matauhia, tei mua ia râtou, e të nâ ô ra te tahi manaô
O te pupu, A, peneiaè e nuu atua teie. Aita hôê aè parau e
haapâpü ra e nuu atua teie. Nô te râtou te parau. E tano atoà
tatou e nâ ô e, e pupu taata teie. Aita ihoâ paha e mea e
haapâpü roa ra e, e pupu taata teie. Tei mua teie ohi i te tahi atu
mau râàu, tei ôre â tatou i faahiti i te parau o te taata. Tahi ohi
teie, e të vai atoà atu ra te tahi mau râàu. Te râtou ia. Mai te peu
râ, e tuu i te parau o teie ohi i nià i te parau o te taata, e tano
atoà ia e parau e, terâ râtou, e pupu taata. Mai te peu, teie ohi
e teie aa, tei mua ia râtou, ôia tei mua i te taata, i te rahiraa o te
taime, nâ reira tatou ia parau, te rahiraa o te taime, aita ia e
parau maitai tô teie ohi nô te mea, e mata taata terâ e hiô ra. E
ia au i ta tatou e taiô ra e e mâramarama ra, e ohi âpî, mea pîpî
roa, mea ôpTpî roa, ô vai ia pupu taata i hiô aè nei i te reira huru
tupuraa râàu, e e mea maitai. Aita e tâhitohito toe, aita e faahapahapa toe i nià i teie ohi âpî nô te mea nâ te taata e hiô ra. E
ia hapehape, ia faahope roa tatou i terâ parau tâ Itaia, aita ihoâ
hoi ia e taata e faahinaaro atu i teie ohi âpî nô te mea e mea
âpî. Nô terâ hoi mea e, mea paruparu rii tô na tupuraa, ô vai ia
taata e hinaarohia. I te tanoraa mau, i râpae i terâ ohi âpî, eita
ô na e ô mai i roto. Eita e mâitihia. Eita e fâhihia. E ohi âpî terâ
i mua i te mata taata. Nô te mea râ, i roto i te reo tumu, te haamanaô-faahou-hia mai ra tatou, aita pai teie ohi âpî e tupu i mua
i te mata taata. Tei mua râ i te mata o te Tumu nui. A, e auraa ê
ia. Te auraa, noa atu e ohi âpî ôe, aita e peàpeà nô te mea, tei
mua ôe i te Tumu nui i te tupuraa, ôre noa atu ai ôe i ite, ôre
noa atu ai ôe e fârii, ôia terâ ohi, te mata râ o te Tumu nui, tei
nià ia ôe, të mataara i nià ia ôe, i tô ôe itoito e tô ôe paruparu, i
tô ôe paari e tô ôe ôpîpî. Nâ te Tumu Nui e mataara ra i nià ia
ôe. I ô, e hiôraa taa ê roa ia i ta te taata hiôraa e tâ te Tumu nui
i te fenua, te tumu o te faaroo.
Tâpati ôrometua
Nô te hinaaro tâtou e ite i terâ taata, nâ roto i tâ na parau. Nô
terâ mea, ua faahiti ô na i terâ parau, nâ ô pai tâtou, Iparau na
A faaitehia te parau. Terâ
parau tâ te Atua i riro mai ei fenua, tâ te Atua i parau e, mea
maitai. I roto i terâ parauraa a te Atua, mea maitai, nô terâ ia
o Pouvanaa, nâ Pouvanaa terâ parau,
mea, të ite atu ra te Atua ia na i roto i terâ ôhipa tâ na i parau e,
ua
tupu mai. Ère ? Parau te Atua, ei mâramarama. Tupu mai
nei te mâramarama. Parau atu ra te Atua, mea maitai. Nô te
aha te Atua i parau ai e mea maitai ? Nô terâ mea, terâ mâra¬
marama, të faaite mai ra ô na i te Atua i te tupuraa mai te fenua,
Atua, mea maitai. NO te aha te Atua i parau ai e mea
maitai ? Nô terâ mea të ite ra te Atua ia na i roto i te fenua. Tô
tâtou fifi i teie mahana, aita tâtou e ite faahou ra i te Atua i roto i
tâ na rahu. Aita tâtou e ite faahou ra i te Atua i roto i te fenua.
Nô reira tâtou e parau ai e, mea ê ihoâ te fenua, mea ê te Atua.
E inaha, e aroha te Atua, e të faaite noa mai nei te fenua i te
aroha o te Atua. Tahi ia manaô.
Te piti 0 te manaô. E aha te fenua i roto i te hiôraa a te Mâôhi ?
O te Atua iho tei faariro ia na ei fenua, eère faahou atu ra te
parau a te Atua, o te Atua iho tei faariro ia na ei fenua. Të parau
ra tâtou e, te Mâôhi, te fenua e te Atua, hôê â. E inaha, ua faariro
ia na ei fenua. Ua ite pâàtoà ihoâ ia tâtou i te reira parau. Terâ
tâ tâtou i mâtau noa na i te parau, mea ê te fenua, mea ê... tâ
tâtou ia i mâtau nô terâ mea, ua ère tô tâtou. Faaroo te rahu i te
reo o te taata. Nô te aha ? No terâ mea, mai te taata i hôhoàhia
i te Atua, ua hôhoà-atoà-hia te rahu i te Atua. Mai te taata, hôê
â huru e te Atua. Tô na tanoraa mau, te taata e te Atua, hôê â.
Te fenua atoà. Nô terâ râ mea, aita tâtou i mâtau i të taiô i te
reira parau mai terâ tâ tâtou e taiô ra i teie mahana, terâ ia mea
tâ tâtou e faaite ra, të tüàti o te tahi pae, e të tüàti ôre o te tahi
ua parau te
pae. Tô tâtou ihoâ râ te reira tiàmâraa. Èifi roa râ tâtou ia ôre e
ite i te Atua. I roto i terâ hiôraa tâ te âti-luta atoà. Tô na tanoraa
mau, i roto i terâ hiôraa tâ te âti-luta, të faaite atoà mai ra te âtiluta i te hôêraa o tâ na rahu e i te Atua.
hiôraa.
Te tuhaa hopeà o te uiraa, E aha pai te tauturu, e tauturu ânei
teie parau ia tatou i te mâramaramaraa ? E aha pai te tahi mea
e tano e haere mai e paèpaè faahou pai, e amoamo faahou i te
I roto i teie parau tâ tâtou, terâ ohi e terâ aa, tô râua tupuraa, tei
roto i te repo marô, ôia hoi terâ fenua, i riro mai te parau ei fenua.
Te mata o te Atua, tei nià i terâ ohi. Tei nià i terâ aa. Tâ te Atua
ia tuhaa. I roto i te tupuraa o terâ ohi, e te tororaa o terâ aa, të
vai ra ihoâ te tuhaa a te fenua, noa atu ua marô te fenua, aita
râ te ora i èrehia i roto i te fenua. Te auraa, të rave ra ihoâ te
fenua i tâ na tuhaa, te mata o te Atua, tei nià i terâ ohi e tei nià i
terâ aa. Te auraa, te tupuraa o te faaroo o te taata, e tuhaa tâ te
parau o te faaroo ? Tei mua teie ohi âpî i te Tumu nui i te tupu¬
raa. Teie ohi âpî, te tumu o te faaroo, eère o na. Te Tumu nui
râ. E ia parau hoi tatou e, te Tumu, te haamataraa e te hopeàraa
o te faaroo, te Atua ia. Te mea, e maitai, e matara hope ai te tu¬
puraa o teie ohi, ei ohi âpî, e ei aa. Haamanaô anaè, te haa¬
mataraa 0 te faaroo, tô na ia Atua.
fenua, e tuhaa atoà tâ te Atua, i roto i teie parauparauraa tâ
tâtou, i roto i teie manaô tâ Itaia e faaite ra. Pee anaè tâtou i
terâ manaô mai terâ tâ tâtou i haamanaô mai nô te reo e te peu
tumu, mai te mea, te fenua, aita e parau tô te fenua i râpae àu
mai i te Atua, e te fenua hoi e parau a te Atua i riro mai ei fenua,
e nâ ô ihoâ ia tâtou e, te fenua, e parau nô te faaroo terâ. Nô
Uiraa 3 : Te vâhi tupuraa o te ohi e te aa : Tei mua ia i te Tumu
nui e tei roto i te fenua. E tano ânei tatou e fâî e, te Atua e te
fenua, o nâ puna ia o te faaroo ?
Marama tiàtono
Haamâuruuru maitai i terâ pupu mâmâ, e terâ pupu pâpâ. Te
vâhi maitai, ua hôroà te pupu mâmâ i te iôa o tâ râtou pupu,
mea nâ roto i te reo Rapa. Të pâpü ra ia tatou e, te vahi tupuraa
o te ohi e te aa, tei roto i te fenua. Mea nâ hea tâ te âti-luta hiôraa
i te fenua ? Të nâ ô ra te âti-luta, te fenua, te parau ia a te Atua
i riro mai ei fenua. E te haapâpü atoà ra ô ia, te Atua ihoa ia.
Mea nâ hea tâ te Mâôhi hiôraa i te fenua ? Të na ô ra te Maôhi,
te fenua, te Atua iho ia. Te auraa, ia hiô anaè tâtou i terâ hiôraa,
i te faahopeàraa o te parau, te Atua iho ia. [a taiô ra te
e taa ia tâtou e, i roto i tâ te âti-luta hiôraa, të vai ra te tahi area.
Terâ ia tâ na e haapâpü ra e, e parau a te Atua, ua riro mai ei
fenua. Âreà tâ te Mâôhi, te Atua iho ia. E i nià iho i te reira parauraa, eita tâtou e fifi ia parau e, te Atua e te fenua, na puna ia
0 te faaroo nô te mea të faahiti atoà mai ra te pupu i tera parau
e, te Atua e te fenua, hôê â ia. la parau râ hoi tatou e, te puna
0 te faaroo, te haamataraa ia o te ora. E ia
nâ_ô
tâtou i te
parau e, te haamataraa o te ora, ôhie te taata i te fârii e, te haa¬
mataraa o te ora, te Atua. E faaea tâ na parau i ô. E inaa, te
vâhi tupuraa o te ohi e te aa, tei roto i te fenua. E ua ite atoà ô
na e e puna atoà të vai ra i roto i te fenua, aita a ra ô na i fârii
atu ra i te fâî e, te fenua, e faaroo atoà terâ. la hiô i roto ihoaj
terâ nâ hiôraa e piti, mea piri roa ihoâ ia^ Taa ê_ noa atu
tera
terâ mea nô ô mai te reira mea i te Atua ra.
Tâmuera ôrometua
E rave noa mai au terâ i uihia mai ra te taô, nià terâ parau o te
tumu e i nià i te puna. Eita ihoâ e ôre, ia hiô anaè tâtou e, e au
ra mea
piri roa te auraa. Mea taa ê ihoâ râ tô te tahi e tô te tahi.
Rave mai tâtou i te parau o te tumu. Pinepine tâtou i të faaôhipa
i terâ taô nô te râàu, nô te parau noa atoà mai ia tâtou e, te tahi
âti-luta,
mea mau
pâpü e te pâutuutu. Aita râ hoi terâ taô i tâôtia-noa_-
hia i nià i te râàu. Të vai ra te tahi mau tupuraa ôhipa, i roto i tô
tâtou oraraa, fifi ânei. Të nâ ô atoà nei i te parauraa e, te tumu
0 terâ fifi. E tô na auraa, te tahi mea pâutuutu i ô mai ai te fifi, e
të vai noa atu ra te faaôhiparaa o terâ taô tumu.
I nià i te parau o te puna, mea taa ê rii roa. E rave i terâ hiôraa
nô te vai, hôê â parauraa tâ tâtou e te mau taamotu J roto i te ao
o te Mâôhi. Të nâ ô nei te tahi pae e, puna vai. Terâ ia pape e,
eita e roaa faahou i te fenua ia fârii e mâiha mai ô na i râpae. Te
auraa o te manaô i reira, të nâ ô noa mai ia te auraa o te puna
hoi
e, e vâhi te reira, tei reira terâ mea e vai. Tei ô ô na. Tei ô ô na i
te haamataraa. Tei ô atoà ô na i te rahiraa. Te taa-ê-raa ia e vai
ra i roto i te puna, e te tumu.
ai
ârea, te hopeàraa râ, te Atua ihoâ ia. la faî pai tatou e, te fenua,
e faaroo, nâ te reira atoà ia faaroo, e tauturu ra e àore ra e
faaora ra i te ohi e te aa. Nâ te reira atoà faaroo e tauturu ra, i
11
Monire taharaa mahana,
9 nô Tiurai 2018
Mana Haapii parau maitai
Uiraa 1
Ô IA, e parau nô te taata hoê, e parau nô te tâvini
E tauturu ânei teie parau i te mau tâvini o te Atua o
auraa, terâ mau taata i riro na ei mau tâvini nô letu, eère nâ
râtou i haere mai ia ietu ra, nâ te Atua râ râtou i tae mai ai ia
: Te
O te Atua.
teie tau i te haapâpüraa i tô râtou faaroo i te Tumu nui.
letu ra. Eiaha mai te mea, aita e parau tâ te tahi,]â te taata ia ù,
ôia. Tauturu te tahi i te tahi. Parauparau anaè râ tâtou i te tahi
Tâmuera ôrometua
Të vai ra te tahi vâhi nô roto mai i te mau pahonoraa, te tuàti
noa ra te manaô. Te vâhi tâ tatou e tütonu i teie taime, tei nià ia
i teie parau o te tâvini nô te mea, i roto i ta tatou parau e papa
ra i teie tumu parau e tô tâtou feruriraa, aita te reira parauraa e
tâvini. Tê nâ ô ra tâ tâtou taiôraa, mai te ohi âpT ra hoi à ia i te
tâvini, eiaha nô te tamai, eiaha nô te aha, nô të tauturu.
Uiraa 2 : Te huru tupuraa o te ô ia : mai te ohi âpT ra, e mai te
marô ra. E aha te tauturu e noaa mai ia tâtou i te
hiô-faahou-raa i te parau o te mau tâvini o te Atua i teie ma¬
hana ?
aa i te repo
tupuraa e mai te aa i te repo marô. E faaauraa teie tâ Itaia e
faaau nei i te taata i te parau o te râàu. Tâtou te Mâôhi, eita
tâtou e fifi i te reira faaauraa nô te mea të vai ra te reira parauraa
i roto i tô tâtou parau. Terâ ia tâ tâtou e faahiti ra i te tahi taime
te iho tumu, hîroà tumu, peu tumu. I te tahi taime, të nâ ô atoà
nei tâtou e, e taata tumu, e àore ia e taata tupu. Te auraa, ua
roaa ê na i tô tâtou metua i të faaau i te
parau o teie nûnaa i nià
i te parau o te râàu. Teie ô ia, mai terâ rii tâ te pupu i haamanaô
mai ra, e parau terâ nô te taata hôê. E parau nô te tâvini o te
Atua. Mai terâ rii tâ te Atua e parau ra ia leremia, aita â ôe i
Haapii parau maitai Mana
Türai faahou atu ra tâtou i te parau, te parau o te taata hoê, te
parau nô te tâvini. Eère ihoâ paha te vâhi tupuraa, i ô nei të hiô
ra tâtou i te huru tupuraa o terâ ohi. Eiaha nô te mea aita tâtou
i parau mai, ôia. Flaapâpü noa ra tâtou i te huru tupuraa o teie
ohi e te aa. Eère ia i te tahi ohi pâutuutu maitai, mai terâ tâ tâtou
i hiô mai. Terâ ohi âpT, paruparu rii ihoâ ia tô na tupu. Nô te
haapâpü noa atoà ia ia tatou e, te tupu o teie ohi, mea rave àtâ.
E te huru tororaa o te aa, haapâpü ra tâtou, aita tô te vâhi repo
maitai. Tei roto râ i te repo marô.
la parauparau anaè tâtou i te parau o te râàu, e au ra e, ua ara
atoà te râàu i te reira mau fifi i haatâfifi ia na i roto i tô na tupuraa.
E mai te peu hoi e, e haapiiraa teie tâ te ohi e_ hôroà mai ra ia
ôpuahia, aita â ôe i pû mai i teie ao nei, ua ineine tâ ôe tâpura
ôhipa i te faanahohia e au. Te auraa, te Atua e hôroà i te ôhipa
i te tahi taata, të hôroà ra ô na i tâ na ôhipa i tô na tâvini. E tâpiri
mai ai i terâ mau vâhi e toe ra i tô tâtou taiôraa, àore ô na e
hôhoà e haapaô atu ai tâtou ia na. Àore hoi ô na e huru, hinaaro
tâtou, ia ara atoà ihoâ ia te mau tâvini, i roto i tâ tâtou mau tâvi¬
niraa. Mea rahi te mau mea e haafifi ia tâtou. Mea ê ihoâ paha
te mea mea nâ râpae mai, mea ê ihoâ râ tâ tâtou iho i faatupu.
Haapâpü atoà atu ra tâtou e, nô terâ mea e, tei mua i te rnata o
te Tumu nui, e e hinaaro nô te Tumu nui. Nô te haapâpü ia ia
tâtou e e tîtauraa ia tâ te Atua e tîtau ra. E parau pal ia tâtou i
te parau o te aa, e aha tâ na tuhaa ? Faaora i te ohi. la parau
atu ai tâtou ia na. Te auraa, teie ohi, teie aa, te reira faaauraahia
te parau o te taata, eère ihoâ paha te mea nehenehe i mua i te
mata o te taata, i roto i tâ te taata hiôraa. Eita te taata e haapaô,
eita te taata e tauà. Te reira râ huru, haamanaô noa ia te huru
0 terâ taata tâ tâtou e parau ra e tâvini, e taata hinaaro-ôre-hia,
haapaô-ôre-hia, tauà-ôre-hia, au-ôre-hia, i te tahi taime e riri roa
mai te taata. Nô te parau noa ia ia tâtou e, terâ tiàraa tô tâtou,
tâtou i te parau o te ohi, e aha tâ na tuhaa ? Faaàere, ia rahi.
Noa atu ia te tupuraa o te tahi eère i te mea ruperupe, noa atu
te tupuraa o te tahi eère i te mea pua, e parau faufaa râ tô râua
i roto i te parau o te tupuraa o te ohi.
E ui tâtou, e aha te huru o te mau tâvini i te vâhi tei reira râtou i
te tupuraa ? I roto ânei hoi i te repo maitai, i roto ânei hoi i te
eère nâ tâtou e hinaaro. Te uiraa e uihia ra ia tâtou i teie nei, e
tano ânei teie parau e tauturu ia tâtou, te mau tâvini o teie tau,
i te haapâpüraa i tô tâtou faaroo i te Atua nui Tumu tahi. Hiô mai
ra i naùanei, i roto i te toru o tâ tâtou uiraa, e piti teie nâ puna.
Te auraa, te Atua, ô na te Tumu o te faaroo. E te fenua hoi ra,
te papa ia o te faaroo. E ia uihia hoi te mau tâvini o te Atua, e
tano ânei e haapâpü i tô tâtou faaroo i te Atua ? Nâ ô noa ia
tâtou e, teie mea e hinaarohia ra e haapâpü, te tahi ia manaô
repo heeuri, i te vâhi maitai nô te mea, ia marô anaè te tahi aa,
nô terâ ia mea, aita i pTpThia i te pape. Nâ ô pai ia tâtou e, teie
mau ohi e tupu i terâ mau vâhi, te faainuhia ra i te pape ? Te
faatâmâahia ra ? E ia hio-anaè-hia, ua tumu-râàu-hia te tahi
eita e tauiui, eita e hâùtiùti, e mauraa pâpü. E nô të haapâutuutu
roa atu â i taua faaroo ra, haamanaô e, te Atua te tumu, te fenua
pae. Te reira râ te uiuiraa i mua i teie parau, e ia nâ ô anaè hoi
tâtou e, e hiô faahou. Tô na auraa, e faaâpT. Të vai ra ihoâ paha,
mai terâ tâ te pupu e parau ra, eiaha e pârahi noa i nià i te
mâtau. E hiô e e faaâpT. E te faaâpTraa e tTtauhia mai ra i mua
i te haapiiraa tâ Itaia e tuu mai ra i mua ia tâtou, e parau ia nô
te tupuraa o te tahi ohi e te aa. E tô râua tupuraa, mea paruparu.
ia parau anaè hoi tâtou e, mea paruparu, e aha tô na auraa ?
Tô râua ia fâriiraa e nâ te fenua e haapii. Nâ te fenua e te Atua
e aratai i tô râua tupuraa i te rahi. Te reira paha te mea tâ teie
te papa. Te uiraa e matara ra i teie taime, e aha te huru te parau
0 te fenua i roto i te âàu o te taata i teie tau ? E, e aha atoà te
huru, te parau o te Atua i roto i te âàu o tô na mau tâvini ? Mai
te peu, të faaite ra tâtou i tô tâtou rahi, te rahi o tô tâtou here e
te tiàturi i te Atua, e tano ânei e haapâpü atoà i te reira nâ roto i
tâ tâtou tâviniraa, i tô teie nünaa tâ tâtou e parau nei e, e nünaa
mâôhi, tô tâtou ia nünaa. Te tahi ia mau vâhi rii e tano e tâpiri
noa atu i
pihai iho i terâ mau manaô rii.
parau e haapii mai ra. Nô te Atua ihoâ paha te tâvini, aita râ hoi
Tâpati ôrometua
te Atua e ani nei i te tâvini, ia tupu mai tâ na i hinaaro. Mai tâ
Aita ânei i moèhia te tiàmâraa o te Atua. Terâ tâ tâtou e haama¬
naô noa mai ra, teie ohi, e teie aa, eère nâ râua i hinaaro ia ohi
tâtou i hiôhiô mai, nâ Puna, te Atua e te fenua. E mai te peu e
te tahi, ia aa te tahi. Nô te Atua te hinaaro. Eère atoà nâ râua i
mâiti i te vâhi tupuraa. Nô te Atua te hinaaro i te vâhi i reira râua
e tii ai.Tei
parau tâtou e, te fenua e fe faaroo. Eère ia mea haere i te âtea
pihai iho noa ia tâtou. Mai terâ ihoâ pai tâ te mau tupuna e parau ra te fenua, te mau ôrometua haapii terâ nô te
Mâôhi. Të vai noa ra tâ tâtou tare haapiiraa e te mau ôrometua.
Ua ineine ânei hoi tâtou i te faaâpT mai terâ manaô i nâ mua
atu ra e terâ uiraa e, e haapâpü i tô tâtou faaroo.
ai. Të vai noa ra te tâàtoàraa o te tiàmâraa o te Atua.
Faahoi mai tâtou i teie parau i nià i te mau tâvini o te Atua. Aita
hôê aè tâvini, nâ na i hinaaro ia tâvini ô na nô te Atua. i tâvini ai
te tâvini, nô te Atua te hinaaro. Të vai noa ra ihoâ tô te Atua. Aita
ânei hoi te tâvini i teie mahana e mâjti ra i te vâhi i reira ô na e
tano ai e tupu. Të vai ra ânei hoi te tâvini i teie mahana e fârii e
e tupu
tupu i te vâhi repo marô ? Fârii ânei te tâvini i terâ huru tupuraa ?
E àore ia, nâ ô ia tâtou i të parau e, ë fârii ânei te tâvini o teie tau
nâ te fenua e tauturu i te tupuraa o tô na faaroo. Te parau ri^ô te
haapâpüraa i te faaroo o te tâvini, ua haapâpü ê na te mau tâvini
i tô râtou faaroo. I parau na tâtou e, nô te mau tâvini, Jetu Metia
tô ù Fatu. la au râ i teie türamaraa i tâ itaia, e tuhaa tâ te fenua,
e tuhaa tâ te Atua. Tô na tanoraa mau, e tuhaa tâ te tâvini. Të
vai tâàtoà noa ra ihoâ te tiàmâraa o te Atua i mua i teie parau.
E piti parau, të vai ra terâ i roto i terâ pure tâ letu
j tô na Metua.
Të nâ ô ra letu, tTai ôe i terâ mau taata tâ ôe i hô mai nô ù. Te
Uiraa 3 : Te Ô IA : e parau no te nünaa hôê, e parau nô te nünaa
Iterâèra. E aha te vâhi e tano tâtou ia faaau i te Itaia 53, 2 i te
parau o te nünaa Mâôhi ?
Taitapu ôrometua
Aita e uiraa faufaa ôre, tTtauhia ai tâtou e tütonu i nià i teie mau
parau nô te mea nô tâtou teie mau parau, nô tâtou iho. E i roto
i tâ tâtou tumu parau e aratai ra ia tâtou, të vai ra ihoâ teie fâîraa
tâ te Mâôhi, ô ôe te Tumu, mâtou te ohi, ô mâtou ia i Mâôhi ai.
Tei ia ôe te mau mea atoà e ora ai te ohi, ô ôe i Tumu nui ai. Tâ
tâtou uiraa, te à ia, e parau nô te nünaa hôê, e
parau nô te
nûnaa Iterâèra, e te anihia ra ia tâtou, e aha te vâhi e tano ai ia
12
tatou e faaau i teie Itaia 53, irava 2, i te parau o te nünaa maôhi.
Te à ia, e parau no te nünaa hôê, e parau no te nünaa
i roto ia i teie Itaia ia hiô anaè tatou. Nâ ô noa ia tatou, të vai ra
te tahi mau taime, ia faaroo tatou, ia taiô tatou i te tahi mau parau
ta te Atua i nia i teie nünaa, të parau nei ihoë ra ô na i teie nünaa,
i te tahi taime, 6 oe, haere mai 6e, tatarahapa 6e, fariu mai 6e.
E au ra e e parau no te taata hôê. Ua ite maitai atoà râ tatou a,
te parau o te taata hôê, aita tô na e parau nô na iho. Të vai ra
ihoa to na taàmuraa e te nünaa. E teie nünaa, e parauhia nei i
te huru atoà ia o te Tumu. Te mâ o te ohi, te mâ atoà ia o te
Tumu. Mai te reira tô râua parau. Nô reira tatou e parau e, të
vai ra terâ vâhi hau. Tâ te Mâôhi hiôraa i tô na Atua, e te faaau¬
raa i tô na parau ei ohi, e te Atua te Tumu. Nâ ô ia tatou e, i mua
i te fâîraa a te îterâèra, e àore ia tâ te âti-luta, të pâpü noa atu
ra ia tatou, eère nô te faarahi ia tatou, nô terâ huru parauraa tâ
ô nei, ia au ihoâ i teie faahitiraa ta Itaia 53, irava 2, te nünaa
Tâpati àrometua
îterâèra,
îteraèra ia. E teie nünaa îteraèra, ua faaauhia i te ohi e te aa i
te repo marô. Ta na teie faaauraa nô te mea ua tae atoà 6 na i
teie_faito_, e rave mai te parau o te râàu, e faaau i nià iho ia na.
Terâ ia ta na e tuu ra i teie nünaa îteraèra mai te ohi e mai te aa
e tupu ra i te repo marô. E të haere mai ra teie uiraa ta tatoü, E
na e,
ô ôe te Tumu, mâtou te ohi, mâtou ia i Mâôhi ai. E tei nià
ia ôe te mau mea atoà e ora ai te ohi, ô ôe ia i Tumu nui ai.
Eita tatou e fifi i tô râpae ia haere mai e tauturu ia tâtou. Tô na
tanoraa mau, nô te mea, te mau ôhipa atoà tâ tatou e rave nei,
te Atua te Tumu. Terâ e tonohia mai ra nâ râpae, te Atua te
aha te tahi vahi e tano tatou e hiô i te faaauraa o teie 53, irava
Tumu. Haamanaô na tatou, i roto i te tohu a Vaitâ, të haere mai
ra te mau fanauà ùnaùna o te Tumu. Terâ tere tô râtou, eère nâ
râtou i haere noa mai, mea tonohia mai e te Atua. Huru ê tô
2, i te parau o te nünaa Maôhi. la tütonu maitai anaè tatou i nià
i teie faaauraa tâ te nünaa îterâèra, të parau ra ihoà ô na, te
râtou, huru ê tô tâtou. E mau tamarii anaè râ nâ te Tumu. Aita
te manaô i roto ia Vaitâ e tô tâtou mau tupuna i terâ manaô e, e
parau o te ohi, tei mua rà ô na i te mata o te Atua, tâ na ia faaau¬
raa, e teie faaauraa ta te âti-luta, ua faaea noa ei faaauraa. Aita
te âti-luta i tae roa i te fâîraa i tô na faaroo, tô na ohiraa, te Atua
te Tumu. Aita ô na i tae i te reira fâito, ua faaau ra ô na, Ê. Teie
parauraa, à ia, e parau nô te nünaa hôê, ua ite atoà te Maôhi i
Ôia
te reira parau.
atoà te tahi tei fâî ia na e ohi, e teie râ ohi, nô
roto roa mai i te Tumu. Aita tô teie ohi e parau taa ê i râpae i te
Tumu. Nâ ô noa ia tatou e, âhari aita te Tumu, aita atoà tô na e
parau. Mea nâ ô ia tô na hiôraa i tô na parau. Eère e faaauraa
noa, tâ na terâ fâîraa faaroo. Ua tae teie nünaa i te fâîraa ia na
e, nô rôto roa mai ô na i te Tumu. E te reira parauraa tâ na, aita
e area. Mea piri terâ parau tô râua, te ohi e te Tumu. Mea hôê.
Aita hôê mea e faataa ia râua. E te reira te vâhi, nâ ô ia tatou e,
te reira te vâhi e tauturu ra ia tatou i te hiôraa i tô tatou parau, të
vai ra te tahi vâhi, ua hau rii tatou i roto i terâ huru parauraa tâ
te âti-Juta. E tano ihoâ paha tatou e parau e terâ faaauraa taata
tâ te îterâèra, ua tano ihoâ ia no na. la hiô anaè râ tatou i te
parau o te Mâôhi, terâ ia ta na fâîraa, e ohi nô roto mai i te Tumu.
O vau te ohi, ô ôe te Tumu, mâtou ia i Mâôhi ai. Të faaara noa
mai ra te reira parau ia tatou i te âtearaa nô te faaroo o te Mâôhi,
i te hôhonuraa e te pâpüraa nô te faaroo o te Mâôhi. Nô te aha?
I roto i teie parau tâ tatou e hiô ra, terâ huru faaroo tô te Mâôhi
e te mea tâ na e parau ra e te mea tâ na e fâî ra, e aha te mea
ta tatou e ite ra i ô nei. Tâ na fâîraa, mea pâpü ia. Eère te tahi
fâiraa, mai terâ i parauhia àrauaè ra, eita teie fâîraa tâ na e taui.
Mai te peu e ohi ô na, te Atua te Tumu. E teie ohi e teie Tumu,
të faaite noa mai ra, aita tô râua huru ë taa ê. Te huru o te ohi,
tîahi i teie mau taata. Ua tae mai teie mau ohi âpT, ua rave i tâ
râtou tuhaa, tae mai i teie mahana, aita tâtou e parau nei ia râtou
e, â hoi, vaiiho mai ia mâtou. la au i te mea i noaa mai ia tâtou
nô roto mai i tâ râtou haapiiraa, ua iriti te reira ia tâtou te îteraa
e, e tano atoà tâtou e hiô, e aha tâ tô tâtou parau, tâ tô tâtou
fenua, e tauturu mai ra ia tâtou i mua i te ôhipa i âfaihia mai, e
teie uru râàu nô râpae mai. Nâ ô ai te rautî i të parau e, nô terâ
ia mea e, e piti vâhi, e piti nünaa i pâpü maitai ia tâtou te pârau.
Terâ ihoâ ia nünaa îterâèra tâ tâtou i ite maitai e, e peu atoà nâ
na e faaau i te parau o te taata i tô te râàu e tâtou te Mâôhi. Nô
te parau atu mâtou i te tahi nünaa ê atu i teie e piti nünaa, mea
rave àtâ ia nô mâtou te iteraa e, e ite atoà te Âfirita i të faaau. Ê
ihoâ paha. Aita râ e ravai te parau. I nià râ i terâ manaô tâ tâtou
e, e nünaa nô râpae e haere mai e tauturu ia tâtou, ua rave ê
mai na, ua tae ê mai na. E ua tauturu i te vâhi e mâraa ia râtou
ia tauturu. I roto râ i tâ râtou tauturu, mea rahi tô tâtou parau,
faatopahia, ôre-tauà-hia, taataahihia, tâ tâtou atoà ia te mau tâvini 0 teie tau e imi atoà ra i te râveà, tâmata e ôhiôhi faahou
mai, haaputuputu faahou mai, peneiaè e tauturu rahi tô te reira
mau parau ia tâtou i te oraraa i tô tâtou faaroo i te Atua.
[...] Aita e faufaa nô tâtou e tâi nô te ôhipa i tupu. Faaitoito anaè
i te patu i te ôhipa e oti ia tâtou ia patu mai teie atu nei. Te ôhipa
i tupu, ua tupu ia. Faaitoito i te fârii i te türamaraa a te parau e
tauturu mai ra ia tâtou nô te patu i te ôhipa e oti ia tâtou ia patu
mai teie atu nei, ère ? Eiaha e tâhoo. Ei hau. la ora na.
Mahana piti poipoi,
10 nô Tiurai 2018
TAIÔRAA
-1 Torinetia 3, 6 - 7 : A/â ù hoi i tanu, e nâ
Àporo i faarah i te pape, nâ te Atua râ i faatupu.
E teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarah pape, o te Atua râ o tei faatupu ra.
Taitapu Ôrometua
Uiraa 1 : E aha te tauturu e noaa mai ia tâtou i te maramarâmaraa i te parau o te faaroo mâôhi mau.
mâtou. Noa atu ia e tuhaa tâ te tââta nô të tanu, e nô të faarari,
te faatupuraa râ, te Atua ia e te fenua. Hôê â hiôraa tâ te Mâôhi
e tâ Pâuro, ôia hoi, te Atua e te fenua, i roto i te parau nô te faa¬
Marama àrometua
E parau teie nô të tanu, te tanuraa râàu, të vai ra te taata tanu,
të vai ra te taata faarari, âreà nô të faatupu, te Atua ia e te fenua
atoà. E tuhaa tâ te taata tanu, e tuhaa atoà tâ te taata faarari.
Aita tâ te tanu, aita tâ te faarari i te pape, tâ te faatupu râ. Aita te
tupuraa. Te vâhi tââ ê tâ te Mâôhi, eère nâ te taeta e tanu i teie
râàu, te tâàtoàraa te parau o teie râàu, ua hope pâàtoà ia i roto
i te Atua e i roto i te fenua. Te uiraa, e aha te tauturu e noaa mai
ia tâtou i te mâramaramaraa i te parau nô te faaroo mâôhi mau?
Hoi mai tâtou i nià i te parau nô te faaroo mâôhi mau, aita atoà
te parau tâ te taata i roto i te faaroo mâôhi mau. Eère te taata te
fatu nô te faaroo mâôhi mau, te Atua râ te Fatu. Te Atua te fatu
0 te faaroo mâôhi mau, e te fenua, te puna o te faaroo mâôhi
mau. Teie fâîraa tâ te Mâôhi, të haamanaô noa mai ra ia tâtou
e, te fenua, i tupu ai teie râàu, e fenua mâôhi. E te Atua hoi i pa¬
rauhia te Mâôhi e, e Tumu nui, e Atua ia nô te Mâôhi, e tumu o
te Mâôhi. Nô na te reo, nâ na te peu, nâ nâ te mâa tumu, nâ na
te hîroà e te iho tumu e faaora ra i teie râàu, i tae ai tâtou i te
taata e parauhia nei e, eiaha e tanu, aita atoà e parauhia e,
eiaha e faarari i te pape, ia ite râ te taata i të faatura e të faaea
i nià i tâ na iho tuhaa, ia ôre te taata ia tae roa i nià i je
a
te Atua, e tae noa atu i nià i te tuhaa a te fenua. No të haapâpü
noa i te taata e, i roto i te ôhipa tanuraa râàu, eère ô nâ anaè
terâ e ôhipa ra, të vai ra ô na, të vai ra te Atua, e të vai atoà ra
te fenua. Nô reira, terâ fâîraa tâ te Mâôhi i nâ ô e, o ôe te Tumu,
o mâtou te ohi, o mâtou ia i Mâôhi ai. Tei nià i te Tumu te mau
tuhaa
mea atoà e ora ai teie ohi, o
ôe ia i Tumu nui ai. Mâtou teie raàu,
mâtou teie ohi. Tô na tanoraa mau, eère nâ mâtou te Mâôhi i
tanu i ô nei, nâ ôe râ e te Tumu nui. Aita hôê aè ôhipa tâ te taata
i rave nô teie ohi. Aita ô na i tariu, aita ô na i faarari. Nâ ôe ra
mâtou i tanu i nià i teie fenua. Nâ ôe i faarari ia matou i te pape
nô tô ôe here. E nâ ôe atoà e faatupu nei, e e faahotu nei ia
parauraa e, faaroo Mâôhi mau.
Tâpati àrometua
la parau anaè hoi tâtou, ia parau anaè te Mâôhi, ô ôe te Tumu,
mâtou te ohi, eère tô na noa ùtu terâ e hâùtiùti ra, tô na râ âàu
e tô na vârua terâ e parauparau ra, tô na tâàtoàraa terâ e ô ra i
13
roto i te parau. Te auraa, ua fârii te Mâèhi ia na ei ohi. I ohi ai ra
hoi te ohi, nô terâ ia mea, të vai ra te tahi Tumu. E ua ite te
Mâôhi e, te Tumu, te Atua ia. E ia parau anaè atoà hoi te Mâôhi
tatou i teie mahana e, na te Mâôhi te iteraa i to na Atua. E na to
na Atua i faaite ia na i te here e te aroha.
Uiraa 3 : E aha te taa-ê-raa àore ra te tUàtiraa i roto i tâ itaia fâî¬
e, Tumu nui, te auraa, i nià i teie Tumu hope te mau mea atoà
e ora ai te taata.
haamàhanahana i tô na âàu, tei nià i teie turnu, te mâa ta na e
àmu, tei nià i teie tumu. Te mea e faanaho i tô na oraraa, tei nià
i teie tumu. Te auraa ia te mea ta na e parau ra e, e Tumu nui. I
teie mahana, ia ui tatou e, te Tumu nui ra ihoa te Tumu nui ? E
parau tatou e, e aita teie Tumu i taui. Te ohi paha të tâiva. Tatou
paha, èrâ e ite faahou ra i tô tatou tiàraa ohi nO teie Tumu. Aita
ânei hoi tatou i taui i te Tumu, riro noa atu ra teie fâîraa e, ei mâ-
niania, ei parauparauraa noa. Nô te Atua râ, aita. Aita tô na mata
i faaruè atu ra i te Mâôhi. Faariro roa à na i te Mâôhi ei ôriô mata,
e ei pG tarià nô na mai te matahurahura mai â, teie mahana, e
a tau e a hiti noa atu.
E aha te tüàtiraa i roto i teie parauraa a Pauro e teie fâîraa tâ te
Mâôhi. Ua ite tâtou, te mea ta te Atua, àore ra, te mea tâ te Fatu
i faaue i tâ na mau àpotetoro e rave, të tupu ra. Të ite ra o Pauro
i tô na tupuraa. Te mau ra terâ êtârëtia i terâ vâhi, terâ êtârëtia i
terâ vâhi. I mua ra i te tupuraa, te mau êtârëtia âpT, faariro atoà
O Pauro i te reira mai te tahi tanuraa râàu, nô te mea eère o na
anaè. Të vai ra o Pëtero, të vai ra o Àpore. Tê vai faahou atu ra
vëtahi. Flaamanaô mai ra o Pauro e, aita. Aita ta te tanu, aita tâ
te faarari. E tanu ihoâ te taata tanu, faarari ihoâ te taata faarari.
la ite atoà ra hoi te taata tanu e te taata faarari e, e faaea ta
râua ôhipa i ô. Faatupu i teie râàu, te Atua ia. Teie hiôraa, nâ te
râàu, te Atua e te fenua, tâ tâtou ia e tuu ra, i roto i teie fâîraa tâ
te Mâôhi e, e râàu â ia teie, e aita hoi te parau o te râàu, âhari
aita te Atua, e aita te fenua. Haamanaôraa ia e, tâtou, tô tâtou
Mâôhirâa, eère nâ tâtou i hinaaro. Aita hôê aè taata nâ na i hinaaro ia Mâôhi o na. Tô tâtou Mâôhiraa, e tupuraa hanahana
nô te hinaare i te Atua.
Uiraa 2 ; Të fâî ra te Mâôhi e, ei tere pure tô te taata i nià i te
marae e tià
raa e tei te repo
E rapaau i tô na mai tei nià i teie Tumu, tê
ai, aere e tere ê atu. E aha tâ teie jâîraa e tUrama
mai ra ia tatou i nià i te parau o te Faaroo o te Mâôhi i tô na Atua.
Haapii parau maitai Paul a Vahiné
Nâ ô anaè ta tâtou uiraa, të fâî ra te Mâôhi e, ei tere pure tô te
taata i nià i te marae e tià ai. Àore e tere ê atu. Nâ ô noa pai ia
tâtou, ia parau anaè tâtou i te parau o te pure, tô te taata ia tuuraa i tâ na aniraa i mua i te Atua. E tano atoà tâtou e haapâpU
e, te parau o te pure i roto i te oraraa o te Mâôhi, tâ na atoà te
reira mâa tumu, e parau tumu i roto i tô na ôraraa. Te auraa o te
tere pure o te taata i nià i te marae, e tere fârerei ia i te Atua. E
nô te mea hoi te marae, te vâhi moà ia i te Atua. E ani-noa-hia
mai râ i te taata e faaineine ia na ia taahi i nià i te marae. Faaineine i tô na âàu, faaineine i tô na manaô, faaineine i tô na fe-
marô te tororaa te aa, e tâ te Mâôhi fâîraa e, tei
roto i te ôpG e te âàu o te fenua te tororaa te aa. A tâtara mai.
Tapati orometua
E piti atoà ra i roto i te repo, hôê â vâhi tororaa, ta Itaia e ta te
Mâôhi. Te faataaraa râ e repo marô te tahi, e ôpU e âàu te tahi,
i roto ia i te parauraa a terâ e terâ nUnaa. Ua ite maitai tâtou i te
faufaa o te aa i roto i te parau nô te tupuraa o te tahi râàu. la ôre
e aa, aita e parau tô te tumu râàu. E rave noa mai tâtou e toru
huru aa i roto i te parau o te râàu. Të vai ra te ihi, nâ na e mau
i roto i te hôhonuraa o te fenua. E të vai ra terâ aa
rarahi e nâ nià nià noa ô na i te fenua. Nâ te aa e tii i te mâa nô
te faaàmu i te râàu. E i nià i teie mau aa rarahi, të vai atoà ra te
mau aveave rii. Nâ te reira mau aveave rii e huti i te aho, e
faaora ra i te râàu. Mâôhi te parau, i roto i te ôpU e te âàu o te
fenua i te tororaa o te aa, mea nâ hea te Mâôhi i të tae i nià i
ra i te râàu
terâ parauraa. Mai te mea të parau ra te âti-luta i te fenua, parau
a te Atua i riro mai ei fenua, e piti parauraa tâ te Mâôhi. Tahi, te
Atua iho tei riro, tei faariro ia na ei fenua. Piti, e metua vahiné
faatupu ora, e fenua nô te Mâôhi. E ia parau anaè hoi tâtou e,
e metua vahiné, e ôpU tô na, e âàu tô na. I roto i terâ peu tâ te
Mâôhi i rave na, faahoi i te pUfenua i roto i te ôp_U mau o te
metua vahiné. Ua faaite noa mai e, terâ fenua, terâ m_etua_ va¬
hiné, e vai ora noa, e të ora noa ra. Fârii o na i te ôpU o tâ na
huaài, faahoi faahou i roto i te ôpU o te metua vah[ne. Eita atoà
ihoâ paha e ôre, a tahi te reira auraa nô te mea tâ letu i parau
ia Nitotemo e, mea maitai ôutou ia fânau faahou e tià ai. Nô te
mea, i roto i te fâîraa a te Mâôhi, te ôpG o te metua vahitie, ua
ite maitai tâtou e, e aha tô roto i te ôpU. Eère noa te ôpG o te
taata te vairaa mâa noa, tô na tanoraa mau, tei roto i te ôpU te
tâàtoàraa o te parau te oraraa o te taata. Rave tâtou i te tahi ^ ia
parauparau te Mâôhi i mua ra, eita e nâ ô e, hiô mai na i tô ù
manaô. Aita e parau tâ te Mâôhi eère nô roto i te ôpU. Te ôpU, e
vâhi vairaa te reira nô te ora o te taata. E ua ite tâtou e, aita atu
e vâhi tâ te Atua i tanu i te ora o te taata, tei roto i te ôpG o te
metua vahiné. E te âàu hoi ra, i âàuhia ai tô te tahi, nô te mea,
mea nâ reira atu tô te puna e te here i te pUraa mai. I mua i teie
parau, mea maitai tâtou ia ite e, te faaroo mâôhi mau, e parau
te reira nô te ôpU o te taata, e parau te reira nô te âàu o te taata.
Te faaroo mâôhi mau, eère te reira taoà i te ôhipa faaiteite, tuôtuô noa, mai terâ aa e toro rii marU noa ra, mai terâ rii atoà paha
te faaroo mâôhi mau. Eita ô na e horo pUai. Eita ra o na e faaea
i të horo, i të toro nô te mea, te mea e faaàmu ra ia na, te ôpU
ia e te âàu o te metua vahiné.
ruriraa, faaineine atoà râ i tô na parau nô të tuu i mua i te Atua.
Haamanaô atoà râ hoi tâtou e, te haamataraa o te parau o te
marae, tei nià ia ia ôe e te taata. Mâ to ôe rae, mâ to ôe manaô,
ma tô ôe âàu. Ei taata ineine nô të haere i nià i te marae, faai¬
neine ia ôe nô të haamoà ia ôe nô te moà o te Atua. Faaineine
ia ôe nô të tâmâ ia ôe, nô te mâ o te Atua. Te taata mâ, e ite ô
ia i te Atua. E te reira te faaroe o te Mâôhi, te faariroraa i te parau
o te mâ ei mâa tumu, ei parau tumu nâ na i roto i tô na oraraa,
nô te mea te reira mâraa tô na, e ite ô na i te Atua, e ite atoà râ
i te ora. la pUôi anaè mai i nià i tâ tâtou nei parau, àore e tere ê
atu. Te auraa ra, hôê noa ôhipa e anihia ra ia na i roto i tô na
tere i nià i te marae. E topa te mau faanahoraa atoà, e topa atoà
râ te peu a te taata. Flôê noa ôhipa e anihia ra ia na, ôia hoi te
parau ia nô te pure. Tô na ia tere i nià i te marae, e tere fârerei
i tô na Atua. E aha tâ teie fâîraa e tUrama mai ra ia tâtou i nià i
te parau o te faaroo o te Mâôhi i to na Atua? Te tUramaraa mâtâmua, e taa-ê-raa rahi roa te faaroo i roto i te âàu o te Mâôhi i
mua ra, i roto i te âàu o tô tâtou mau tupuna i mua ra. la parau
anaè râtou e faaroo, ô ôe ia e tô ôe Atua. E nô te mea e Atua
mâ, ô ôe ia i roto i tô ôe mâ e tô ôe Atua.
Te piti 0 te tUramaraa, mea tUtahi te faaroo o te Mâôhi. Te Atua
anaè te parau, i nià anaè te Atua. E nô te mea, mea tUtahi te
faaroo o te Mâôhi, ua riro ia te parau o te papa, te fenua, tâ na
atoà e faariro ei metua vahiné faatupu ora nô na.
E te toru e te tUramaraa, e ua ite maitai te Mâôhi i teie parau, te
papa e aratai ra i tô, na oraraa i te mau mahana atoà, tô na ia
faaroo i tô na Atua. Ôia hoi, terâ ia tauturu nô roto mai [te rahu,
terâ haapiiraa nô roto mai i te rahu, terâ faatUàtiraa i tô na e te
rahu a te Atua. Tireo, te auraa, të parau noa mai ra te fenua e,
ua marna, a tanu ia
Mai te âui i te àtau : lotua or, Tereva v ôr, Teahu v or,
e o Taahitua
üaa te âtae, të faaite noa mai ra tô te tai e,
haere mai, ua ineine au nô te fârii ia ôe. E tere pure tô te taata i
nià i te marae, àere e tere ê atu, nô të haamanaô noa mai ia
14
mâ
Mahana piti taharaa mahana,
10 nô Tiurai 2018
TAIÔRAA
Faatiàrau Tiàtono
Ruta 17, 5 - 6 : L/a parau mai ra te mau àpotetoro ra i te Fatu, E faarahi mai
i tô matou faaroo. Ua parau atu ra te Fatu : Ahiri e faaroo tô ôutou e mai te
huero tTnapi noa ihoâ te rahi, e parau noa atu ia ôutou i teie nei Tûtâmino, la
mahiti tumu ôe, e ia tanuhia àe i raro i te tai, nâ na ia e faaroo mai.
Uiraa 1 : la haapotohia te faaroo, 6 oe e tô ôe Atua ; e ia haapoto
te Tamaiti i te faaroo : 6 vau e te Metua, hôê â ia. E nâ hea tatou
i të haapoto i te Faaroo Mâèhi Mau.
Haapii parau maital Mana
la haapoto-anaè-hia te faaroo, o ôe e tô ôe Atua,_n6 të haapâpQ
noa ia e, tâ ù terâ tiàturiraa i te here o te Atua, terâ Atua, tei faaôhie ia ôe i te fâriiraa ia na nâ roto i tô ôe reo, terâ Atua tei ite mai
ia ôe i roto i tô ôe mâôhiraa. Terâ Atua, tei parau atoà mai ia ôp
e, 0 vau tô ôe Atua. Terâ ôe, eère terâ taata ô mea, e oraraa. O
ôe e tô ôe parau. Ô ôe e tô ôe hîroà tumu. Te auraa, i roto i tera
ôe, e tano e parau e, ua hopehope roa te mau mea atoà i roto_.
Te tahi huru parauraa tâ tâtou, ô ôe e tô ôe reo tumu, ô ôe e ta
ôe peu tumu, ô ôe e tô ôe hîroà, tô ôe iho tumu, te fenua, te
mâa, ô ôe terâ. Te Atua.atoà râ. E ia haapoto hoi te tamaiti i te
faaroo, të nâ ô ra letu, Ô vau e te Metua, hôê â. ietu ihoâ letu,
te Atua ihoâ te,Atua. Ua rahu te Atua, aita letu i rahu, letu râ terâ
e parau ra e, Ô vau e te Metua, hôê a ia. Te auraa, nô roto mai
au i te Metua, e të haapâpü ra letu e, te mau parau atoà ta ù e
parau, eère tâ ù, nâ te Metua râ. Te mau ôhipa atoà tâ ù e rave,
eère i tâ ù, nâ te Atua râ. Nô te faaite noa ia i tô na tiàturi, tô na
here rahi i tô na Atua. E tâ na e parau e, tô na ia Metua. la parau
anaè letu e, ô vau e te Metua, hôê â, nô të haapâpü noa atoà
ia a, te mau ôhipa atoà tâ na e rave, te Atua te hanahana. Terâ
ia hôêraa tâ letu e parau ra e, e tâ na e haapoto ra, ô vau e te
Metua, hôê â. Të ui ra tâtou, nâ hea tâtou i të haapoto i ta faaroo
mâôhi mau. E të ui mai ra te pupu, E aha te faaroo mâôhi mau.
Të vai ra ânei hoî te mea haavare ? Te faaroo mâôhi mau, te
mâôhi e tô na faaroo. E te faaroo hoî,_paèpaèhia e tô na reo
tumu, amoamohia e tô na reo, mai terâ tâ tâtou i parau iho ra.
E hîroà tumu, te iho
tumu^ tejenua,_te mâa. E ia parau hoUâtou
e, te Mâôhi e te Atua, hôê â, nô të haapâpü noa ia a, no roto
mai te mâôhi i te Atua. Terâ ia fâîraa tâ tatou e haapâpü noa ra,
terâ tâ te Mâôhi e parau ra, ô vau te ohi, ô ôe te Tumu. I tae ai
tatou i te parauraa e, te Mâôhi e te Atua, hoê a. E tano atoà paî
tatou e parau e, te mau parau atoà tâ ôe e parau, eère i ta ôe.
Te reo tâ tâtou e parau, eère i tô ôe, te Atua te Fatu. Te peu, te
hîroà, te Atua. Te mau ôhipa atoà tâ ôe e rave ra, tâ tâtou, eère
tâ tâtou, te Atua te Tumu. Te tumu ia tâtou e parau ai e, te faaroo
mâôhi mau. Nô roto mai tâtou i te Atua^nô roto mai te niau mea
atoà, tâ tatou mâa, i te Atua. Nâ ô ia tâtou e, te here ta tatou e
here nei, e here Atua, e here fenua^Tô tatou maôhiraa, e maôhiraa Atua, e mâôhiraa fenua. Nô të haapâpü noa ia tatou e, [a
haapoto anaè tâtou, te faaroo mâôhi mau, to tatou ia haapapuraa tô tâtou here e tô tâtou tiàturiraa i te Tumu nui.
maitai aè ia te ohi. Teie, aitâ i pata, âreà te ohi, ua tupu, ua toro
te aa. Te vai ra te maitai, te faufaa i roto i terâ faaroo i orahia
mai. Nâ ô râ, faahoi roa ietu i te haamataraa, e huero. I roto i te
faaroo mâôhi mau, oia hoi, mai te peu e faatopa tâtou i te “mau”,
e nâ ô ia tâtou e, i roto i te faaroo o te Mâôhi, te tiàturiraa tumu
o te Mâôhi, te Atua, e huero.
E manaô ihoâ tâtou, e ua nâ ô nei
mai terâ Tamaiti, letu Metia. Aita te îteraèra i ite i terâ_ hiôraa,
mea nâ fea ra i maraa ai, i matara ai i teie Tamaiti i të parau,
mai terâ tâ te Mâôhi parauraa e, te haamataraa te parau a te
Atua, e huero. Eère te faanahoraa a te Atua, mai teie, e tanu te
tahi, haere mai te tahi e pana. Te nâ reira nei te mau ohi. Tâ te
Atua i tanu i nià i teie fenua. Haere mai te tahi e tanu, haere mai
te tahi e tâtara. Eère te mea maitai, tâ ù te mea tano. Terâ ia tâ
Pauro i haamanaô mai ia tâtou i teie poipoi, nâ ù te tanu, nâ
mea te faarari pape. Nô te mea ua tanu vau, haere mai ia te tahi
e tâtara, e tanu atoà i tâ na. Aita. Haere mai ôe e ite ua tanuhia,
tauturu i te tupu-rnaitai-raa i teie mea i tanuhia, teie mea|haamatahia mai, terâ i haamatahia mai e te mau tupuna, püôihia
mai e te mau manu moà o te moana. Tâmâ ia tâtou i teie tau.
Të pûôi noa ra te ôhipa. E tauturu ânei teie faaâpîraa tâ letu, e
hoi faahou i te haamataraa. la fânau faahou ôe e tià ai, hoi faahou i te haamataraa. Te mea e haafifi ra ia tâtou i teie mahana,
eère i te raveraa, tâ tâtou hiôraa ia tâtou iho. Te uiraa ia i nâ ô
ai, tauturu ânei teie parau ia tâtou i te faaâpîraa i tâ tâtou hiôraa
i te faaroo mâôhi. E mai te peu hoi e, eita e tauturu, aita e peà-
peà, e tîai â, e hia matahiti i teie nei i te tîairaa. E aita i matara.
Tô tâtou râ, te Atua te tumu. Te faaroo mâôhi mau. Te fenua te
papa. Te faaroo mâôhi mau. Ôre noa atu â tâtou e fârii, te Tumu
eita e taui a tau e a hiti noa atu.
e te papa,
Uiraa 3.Te iôa Mâôhi, e parau ia nô te taata e te Atua, e parau
nô te faaroo. E aha te mea i ôre ai teie parau i riro ei parau papa
i te faaroo o te nünaa Mâôhi i teie mahana.
Faatiàrau tiàtono
Te iôa mâôhi, të haamanaô noa mai ra ia tatou, tei roto te Atua
i te iôa mâôhi. Tô na tanoraa mau, e ite te Mâôhi i te Atua. [roto
i te tahi mau haapâpûraa ia au i te faariahoraa a te nünaa
mâôhi, ua faaite te Mâôhi i tô na here i to na Atua. Ua faaite
atoà te Mâôhi i tô na tiàturiraa i tô na Atua. E terâ huru faaiteraa
tâ te Mâôhi i terâ huru e terâ tiàturiraa to na i te Atua, mea na
roto ia i te mau mea o te tâàtoàraa o tô na parau, e Mâôhi. Te
mea ia e haamanaôhia ra ia tâtou mai
nanahij teie mahana. Te
vai ra tô na reo, tâ na mâa, tô na iho tumu, tâ na peu tumu, to
na fenua, e tô na Atua. E teie iôa, mâôhi, aita hôê aè iti ârea, e
faataa ê ra i te iôa mâôhi e tô na Atua, i fâî ai tô tâtou rriau tupuna
Uiraa 2. la taiô tâtou i te Ruta 17,5 - 6, ua faaâpî letu i te auraa
E tauturu anej teie parau ia tatou i te faaâpiraa i ta
tâtou hiôraa i te faaroo Mâôhi mau ?
e, te Atua, ô ôe te Tumu, mâtou te ohi, matou ia i mâôhi ai. Tei
nià ia ôe te mau mea atoà e ora ai te Mâôhi, mâtou i faî
Wlaehaa ôrometua
Aita tâ tâtou e tînapi, aita tâ tâtou e tütamino, te vai ra ra tâ tatou.
Oia hol, te vai ra te faaroo o te Mâôhi. E te reira faaroo^ h_aamauhia i nià i te mea mau. Te ù_ru hoi, mea mau. Mai tera tüta¬
mino, mea mau. la nâ ô anaè tâ tâtou uiraa i pihai iho i te mau
manaô rau e te rahi, vauvauhia mai e nâ pupu e
ua
letu i te auraa o te faaroo. E aha te faaâpî? Te tahi ia mea i vai
na. Eère i te tahi ôhipa, ua oti, ua hope. Tâ letu ia i haere mai e
rave. Aita letu i âfai mai i te tahi mea âpî, ua haere mai ra e
faaâpî i te mea e vai na. Aita letu i haçre mai e faaôre i te faaroo,
te faaroo o tô na nünaa, te faaroo o îterâèra, te faaroo âti-luta.
Aita. Ua haere mai râ e faaâpî. Terâ te vâhi mâtâmua mea faufaa roa ia tâpeà mai. Ua haere noa mai ô na e faaâpî. E aha te
mea i vai na? Terâ ia tâ Itaia e haamanaô atoà mai
raja tatou.
Nô itaia, te faaroo i vama, tera ia e faaauhia i te ohi âpî, e te aa
e toro ra i te repo marô. Terâ te mea e vai na. letu i te haereraa
mai, aita ô na i haere mai e faaôre i te reira, ua haere mai ô na
e faaâpî, e te vâhi tâ na e faaâpî, teie ia. Terâ ta ôutou e parau
i te haamataraa, e ohi, i tô na tanoraa mau, e huero. la nâ ô hoi
tâtou e, e huero, a tahi roa, mea naînai roa atu ia i te ohi, mea
Të haamanaô noa ra tâtou i terâ tohu ta Vaita ia tatou,_tera topeôuru-raahia te ômoo, aita te tumu i taaahia. i te tahi vahi te tohu
a Vaitâ, te nâ ô ra, e riro teie fenua, ua riro e të riro noa ra, e
mou te haapaôraa tahito nei, e tae mai ra te mau manu moà o
te moana, e haere mai râtou e tauturu^ e faatià_ faahou j teie
nünaa tei topa roa i roto i te rahi o te àti i fariihia e to tatou nunaa.
Ua haere mai teie mau manu moà, tâmâhanahana maitai i teie
nünaa. E aha te mea e ôre ai tâ tâtoujDarau e riro faahou ai e^i
0 te faaroo.
ai,_ô ôe
i Tumu nui ai. Teie iôa mâôhi, e tano tatou e parau, teie maôhiraa, etupuraa hanahana nôte hinaaro
piti,
faaâpî
arau
oteAtuajaôe ei Mâôhi.
papa i te faaroo o te nünaa mâôhi i teie mahana. Tera
aereraa mai terâ mau manu moà o te moana e te fenua,
aha
tâ râtou ôhipa i rave? Ua tümâ râtou i te faaroo mâôhi mau o
teie nünaa. Ua iritihia te papa o te faaroo o teie nunaa mai te
tau âuiui mai e tae roa mai i teie njahana. Ua taui te faaroo o
teie nünaa i teie mahana. E aha râ te faaroo i âfaihia mai? E
faaroo marumetia, e faaroo teretejiano, na roto i te pohe e te
tiàfaahouraa o letu i noaa ai i te Mâôhi te ora mure ôre. Te mea
ia te Mâôhi i ôre e ite faahou ai i to na faaroo_ mâôhi mau i teie
mahana. Te Mâôhi, ia ôre o na e fârii i to na Mâôhiraa, e tupuraa
hanahana nô te hinaaro o te Atua i teie mahana, te auraa, tahi
atoà ia Mâôhi tei haamere roa i tô na faaroo i mua i te Atua.
15
Mahana toru poipoi,
11 nôTiurai 2018
■
"
If
Tamuera Ôrometua
TAIORAA
-Taramo 24, "ï : No te Tumu Nui te fenua e te î atoà i nia iho ; te mau fenua o
te ao nei, e te feiâ atoà e
pàrahi i reira.
-loane 3,16 : / aroha mai te Atua i tô te ao, e ua tae roa i të horoà mai i ta na
Tamaiti fànau tahi, ia àre ia pohe tê faaroo ia na ra, ia roaa râ te ora mure.
i te reira mea, tô te taata àore ra tô te Mâôhi faaiteraa i tô na
faaroo i te Atua. Aita te Mâôhi i tTai i te tâtauro, nâ tâtou râ i
faatTai. Aita ô letu i tari mai i te uru tâtauro, nâ tâtou ihoâ paha i
Uiraa 1 ; la haapotohia te faaroo, à 6e e tô ôe Atua ; eja
te Tamaiti i te faaroo : 6 vau e te Metua, hôê â ia. E nâ hea tatou
i të haapoto i te Faaroo Mâôhi mau?
haapoto
tari, e i tanu haere nâ nià i te mouà. Te faaroo râ, èrâ ê na ia a
tau e a hiti noa atu.
Tapati ôrometua
E aha te tauturu e roaa mai ia tatou no roto i te Taramo 24/1 e
te loane 3/16, të hiôraa i te parau nO te faaroo o te nünaa mâôhi.
Uiraa 2.Te haamoriraa e te faaroo, hôê â. E tauturu ânei te rahu
ia tâtou i te hiô-faahou-raa i tâ tâtou haamoriraa i te Tumu nui i
teie mahana ?
Të haapâpü noa mai ra teie Taramo ia tatou i te tahi mau manaô
i parauparau-noa-hia mai mai te Monirë mai, tei nià ê na te mata
o te Tumu nui i te taata. Tei nià ê na te mata o te Tumu nui i te
nünaa mâôhi mai te mata hurahura mai â. E teie Taramo, ia
Tamuera ôrometua
I roto i teie hoêraa e parauhia ra, i roto i te haamoriraa e te faa¬
parau anaè e, nO te Atua te fenua, e te î atoà i nià iho ra, te
auraa, àore e fenua i te ao nei eère nô te Atua, àti tià aè te mau
fenua o te ao nei, nô te Atua anaè, eère nô te taata. la hiô anaè
râ tâtou i te faanahoraa a te taata i te ao nei, e au atu ra e, aita
e fenua faahou tô te Atua. Ua riro pauroa i te taata. Eita atoà
ihoâ paha e ôre ia tae i te tahi taime e tupu terâ reo tô letu e nâ
ô ra e, ia hoî noa mai te Tamaiti a te taata, të vai faahou ra ânei
te faaroo i te ao nei ? E ia taui hoi tâtou i te reira huru parauraa,
ia hoi faahou anaè mai te Fatu o te fenua, e fenua faahou ânei
tô na i te fenua nei. A tahi ia manaô.
Te piti o te manaô, te î atoà i nià iho. Te auraa, te fenua tâ te
Atua i haapârahi i te taata, eère i te fenua pau, e fenua î ra i te
mau mea atoà e ora ai te taata. Te auraa, te tumu meià, te tumu
âmae, nô te Atua e nâ te Atua. Àore râàu i te ao nei, eère i tâ te
riraa, e te vâhi i reira te Atua e hanahana ai ia tâtou nâ roto i tô
tâtou reo, nâ roto i tâ tâtou peu tumu, nâ roto i tô tâtou hîroà
tumu, te mea mau ia i orahia mai e tô tâtou mau tupuna. Aita
râtou i nâ roto i te reo ânoi, peu ânoi, eiaha nô te mea, aita tô
tâtou mau tupuna i uruhia na i te manaô taata i te haamoriraa,
Atua, àore e ôfai i te ao nei, eère i tâ te Atua. Te rO, te toè, nâ te
Atua, aita hôê aè mea i nià i te fenua nei, eère i tâ te Atua. E te
tâàtoàraa hoi o terâ mau î, nô te ora ia o te taata, nô te tauturu
ua nâ roto râ te Mâôhi i tô na tiàturiraa e i tô na faaroo i te faai¬
teraa i tô na here i te Atua. Ua nâ reto te Mâôhi i tô na faaroo
mâôhi mau i te faahanahanaraa i te Atua. Pâpû ra ia tâtou i ô
e nô te tauaro atu
mai, aita e parau tô te taata i roto i te haamoriraa. E parau râ nô
te mau ôhipa atoà e ravehia ia itehia i te tupuraa nô te hanahana
0 te Atua. Te auraa, te mau taiôraa, te mau hTmene, te mau fâîraa faareo ânei e të vai noa atu ra, te mau parau atoà e faahitihia
i roto i te haamoriraa, nô te Atua anaè, tiâ atu ai. Faaitoito ateà
ia tâtou te taata i te imi te râveà e haamoà ia tâtou ia ôre ia
mâiha nâ nià aè i te Atua. la hiô tâtou i teie parau nô te
haamo¬
nei, te taa-ê-raa i roto i te pure e te haamoriraa. Te pure, ua ite
i te taata i roto i tô na oraraa. E të haapâpü
noa ra te Taramo e, te feiâ atoà e
pârahi i nià i terâjenua, nô ù
atoà ia. Àore e nünaa i te ao nei, eère i tô te Atua. Àore e taata
i te ao nei eère i tô te Atua. Flaapâpü faahou tâtou i te tahi mau
manaô i parauparauhia mai ra. Teie nünaa mâôhi, nô te Atua, e
teie hoi nünaa mâôhi, të fânaô atoà ra i te rahi e te î a te Atua.
Tô na reo, tâ na peu, tâ na mâa, e î a te Atua. Tô na huru e tô
na hôhoà, e î a te Atua. Aita hôê aè mea e èrehia te taata, nô ô
anaè ia i te Atua. Faaroo atoà anaè hoi tâtou ia letu ia parauparau e,
roo, ua ite mai na tâtou i roto ia i terâ mau uiraa tâ tâtou i hiô
i aroha mai te Atua i tô te ao, te auraa, teie ao, terâ ihoâ
ia e parauhia ra e te pâpai taramo, e tei roto atoà o Mâôhinui i
terâ ao, tei roto atoà te nünaa mâôhi i terâ ao. Tei roto atoà o
Rapa i terâ ao. Aita e fenua àore te Atua i ite, àore e nünaa àore
te Àtua i ite. E nô te rahi te aroha o te Atua i tô te ao, e nâ ô noa
tâtou e, nô te rahi o te aroha o te Atua i Mâôhi Nui, ua tae roa i
te hôroà mai i tâ na Tamaiti ia ôre ia pohe tei faaroo ia na, ia
noaa râ te ora mure ôre.
Ê, ua tae ê mai nei ihoâ teie Tamaiti io tâtou nei, e ua tTtau to te
atoà i tô te Mâôhi ia faaroo ia na. E aita atoà
paha e ôre, e rave rahi tô tâtou mau tupuna tei faaroo ia na e tei
ao nei, e ua tTtau
noaa atoà te ora mure ôre ia râtou. Faarooroo anaè râ hoi tâtou
i te mau faatiàtiàraa, ia parau anaè, te pTpTria ia tâtou e, nô te
faaroo o Àperahama, nô te faaroo o îtaata, nô te faaroo o latopa,
te auraa, aita â te parau o te Tamaiti. Faaroo ê na terâ mau rüàu,
tâtou e, te_mau ôhipa atoà ia tâ tâtou e ani i te Atua e rave mai
nô tâtou. Àreà te haamoriraa, te mau ôhipa atoà ia tâ tâtou e
rave ia ite-noa-hia te tupuraa nô te hanahana o te Atua. Te uiraa,
tauturu ânei te rahu ia tâtou, te hiô-faahou-raa i tâ tâtou haamo¬
riraa i te Atua nui Tumu tahi i teie mahana ? Rave na tâtou i terâ
Taramo 149, te tâàtoàraa o terâ taramo. Aita hôê mea toe i ani-
hia e, haamaitai i te Atua, haamori i te Atua. Te rai e tô na î, te
fenua e tô na î, te reva e tô na î, te vai e tae roa atu i te moana
e tô râua î, tae roa atu i te vâhi hôhonu e tae roa ai ia tâtou e
taiô, hope pauroa i të anihia, haamaitai i te Atua, haamori i te
Atua. Aita te puaa i haamâ i tô na reo i roto i tâ na haamoriraa i
te Atua. Aita te rô, te tahi mea nainai roa, i rave i te reo o te
puaatoro ei reo haamoriraa nâ na i te Atua. Aita te vai i haru i te
haruru o te miti i nià i te aau ei reo haamoriraa nâ na i te Atua.
Te taata, mea nâ roto roa i te âpooraa, i te tahi taime, e tâtamai,
àimârô, tae atu ai, te matararaa o te faaotiraa e, terâ aè te haa¬
moriraa e au i te taata ia haamori i te Atua. Te toeà, aita ô na i
tîai i te faaotiraa a te taata. Të nâ reira ra te matai, të nâ reira ra
te auahi. Eère ihoâ paha tô râtôu reô mai tô tâtou, te haruru râ
0 tâ râtou mau haamaitairaa, te hanahana o tâ râtou haamori¬
raa, ua tae ia i te hôpeà o te mau fenua atoà. Te haamoriraa e
hanahana ai te Atua ia tâtou, nâ roto ia i te raveraa i te hôhoà e
te huru mau tâ te Atua e hinaaro nô te mau nünaa atoà e te ae
nei. Hôê â ia manaô nô te Mâôhi. Nâ roto i te huru, nâ roto i te
hôhoà tâ te Atua i tiàturi nâ tâtou e amo i te reira mâ te ôaôa.
Nâ roto i to tâtou reo, te reira rii paha te vâhi e taupupûhia ra e
e, e tau ôhipa rarahi tei oti ia râtou i te rave. Riro atu ai te faaroo
0 terâ mau rüàu, ei âruerueraa nâ térâ ui hou. E aita hoi terâ
Tamaiti i pohe i nià i terâ tâtauro, tau taata atoà tei faaroo ia na,
hou ô na a tae ai i nià i te tâtauro. E terâ mau taata tei faaroo ia
na hou te tâtauro, terâ tâ ietu i parau ia râtou. Teie taata e faaroo
rahi tô na. Terâ tâ ôe e ani mai ra, ua ora. Taeraa mai terâ tamaiti
i ô nei, eita ihoâ paha mea nâ roto mai te àmuraa mâa a te puaa
i te taeraa mai, mai terâ i tae i te âti-luta ra, eère atoà ihoâ paha,
ua nâ roto mai i te pahT i te taeraa mai. ia nâ ô anaè râ te tahi
parauraa tâ tâtou e, te èvaneria te parau maitai a te Atua ; te
fenua hoi ra, e parau maitai a te Atua. Te auraa, hou te hou, ua
vai ê na mai te èvaneria io tâtou nei. Te Parau ia a te Atua i riro
mai ei fenua, te Parau ia a te Atua i riro mai ei rahu, e ua nâ roto
tâtou, te manaôraa te Mâôhi e, mea maitai atoà ô na e nâ roto
atoà ô na i te reo farâni i te haamori i te Atua. Aita, e faahoi mai
te mau o tô tâtou reo i roto i te haamoriraa, te mau o tâ tâtou
peu tumu, te mau o tô tâtou hTroà tumu, e hanahana te Atua i
tâ tâtou haamoriraa.
Uiraa 3. Të fâî ra te Mâôhi e : Te marae, e taura pito tâàmu ia
ia na e tô na Atua. E aha te mea e toe ra e riro ai teie parau ei
fâîraa Faaroo Mâôhi mau ?
16
K
f
rama ia parau
Haapii parau maitai Mana
anaè te Mâôhi i teie parau nô te marae. I nià i te
reira parau, tô na haapâpüraa i te auraa o te mea ta na e parau
E aha te mea e toe ra, riro ai teie parau ei fâîraa faaroo mâôhi
mau? la parau-anaè-hia fe parau o te marae, e manaô tô te
taata. Mea rahi atoà tô tâtou manaô. Tae roa mai i teie mahana,
aita a te taata i fârii atu ra, te marae, e_taura pito tâàmu ia na e
te Atua. Tâ te taata, e âpaparaa ôfai. Âhari e, e tià i te taata i te
ra e, e marae. E te reira haapâpüraa, i reira atoà ô na i te
haapâpüraa i te reira parau i roto i tâ na haamoriraa. la viivii te
marae,
marae.
vâhi haamoriraa, nô te taata. Haapâpü ihoâ hol ia tâtou e, nâ te
Mâôhi te parau, nô te Mâôhi te parau. Te mea râ e itehia ra i
teie mahana, ua âtea te Mâôhi ia na iho, ua âtea te Mâôhi i tô
faahaèhaa] te âàu, e vaiiho e nâ te mâramarama o te parau e
turama ia tatou, la au i te paari o tô tâtou reo, inaha, te parau
tumu i
parau nô te marae.
tâtou
te parau
ia no te ma. Ma te manaô, mâ te feruriraa, mâ te ôpuaraa, mâ
rotoj teie
Tâ
eère i te vâhi haamoriraa e haamata ai i te tâmâ, e
E te marae hoi, te taata ia, nô te mea, ia viivii anaè te
i hiô mai,
na parau. Ua âtea te Mâôhi i te marae.
Të vai ra terâ uiraa tâ te pupu i parau iho ra, tô tâtou mau tare
te parau. Te mâ, te parau tumu ia. la au i terâ taô, ia au i tô tâtou
iôa. Ma-ohi. E ohi mâ. Âreà, ia parauparau tâtou i te parau o te
pure. Nô reira, âhiri e tano ia tâtou ia hiô faahou i tâ tâtou mau
vâhi haamoriraa ia au i te auraa tâ te marae e hôroà ra, e hanahana te Atua. E tupu te ohi. la fârii tâtou ia tae tâtou i ô. Aita ihoâ
rae, eère ia i te ôfai. Mai terâ ia i parauhia atu ra, e parau nô te
manaô, parau nô te ôpuaraa, parau nô te feruriraa. Mâramarama atoà ra ihoâ ia tâtou i te parau e, te haamataraa o te parau
0 te marae, e taata ia.
Te piti, ia fâî te Mâôhi e, te marae e taura pito e tâàmu ia na e
te Atua. Te taura
pito,_eère ia i te âpaparaa ôfai. E parau terâ nô
te metua vahiné, e tâ na àiü. E parau nô te taura, nâ reira te
njetua vahiné i te hôroà i te ora i roto i te àiü. Nâ reira te Atua i
te horoà mai i te ora. E nô te mea e parau nô te taata, e parau
nô te Atua, tâ tâtou atoà ia e haapâpü, aita e parau tô te taata i
râpae mai i te Atua e te fenua. ia tâmâ te taata i te taura pito, i
paha e maraa ra ia tâtou i tê amo i teie parau nô terâ mea ua
âtea, ua àihamu tâtou i tô râpae. Te mahana râ e ite ai te Mâôhi,
e fârii hope roa, eiaha e tââfa i te auraa tâ teie parau e türama
raja tatou, i reira iti noa paha e riro faahou ai teie fâiraa tâ te
Mâôhi i te marae ei taura pito e tâàmu ia na e tô na Atua, ei
fâîraa faaroo mâôhi mau.
reira iti noa aè te ora e tae mai ai i roto ia tâtou. Mea mârama-
Mahana toru taharaa mahana
11 nô Tiurai 2018
Paeatua Tiàtono
Uiraa 1
:
la târava tâtou e “Nâ te faaroo o lotua i tâpeà i te
Taltapu ôrometua
E parau teie nô roto mai i te vaha atoà o te mau ôrometua,
eère nô letu noa. Fâtata pauroa te mau âvaè, teie tâ tâtou
parau, nô te haamanaô-noa-raa ia tâtou e teie parau, eère
nô roto i te tare pure i te haamataraa. Nô roto i te tare o te
mahana”, e tano ânei tâtou e târava e “Nâ te faaroo o Mâui
i tâpeà i te mahana, e i ora ai te nünaa”.
Haapii parau maitai Paeatua
E piti tau tâvini teie, tâ tâtou e hiô nei o tei tâpeà i te mahana.
Hôê, e Âti-luta o tâ tâtou i ite maitai i tô na parau nô te mea
ua pâpaihia roto i te pTpTria. Te tahi, e mâôhi ia. Aita tâtou i
ite maitai i tô na parau nô te mea ua ânaihia ô na i roto i te
mau parau faatià-noa-hia a te taata. O Mâui ia, taata tei
tâpeà i te mahana nô tô na riri i te mea e, ia au i tâ na hiôraa,
e ôiôi roa te tere o te râ, e aita te mâa a tô na metua vahiné
e àma ua pô te mahana. Aita atoà hoi te paturaa marae fëtii
a tô na tuaana e oti, ua pô ia mahana. Areà o lotua, nô te
tamairaa ia i tupu i roto ia îterâèra e te mau âti i àro mai ia
na. Aita iho â paha i hape tâ tâtou fâîraa e, nô te mea tei roto
atoà te Atua i te haa a Iterâèra. I mau ai te mahana ia lotua,
nô te ôhipa taparahi taata, haamouraa nünaa. I roto i te
parau o Mâui, të vai ra te Atua, ia au i terâ maa vâhi iti e nâ
ô ra e, ua riri o Mâui i te râ e i te metua o te râ. Teie metua,
0 te Atua iho ia, nô te mea, nâ na e aratai ra i te tere o te
mahana nâ te teiteiraa o te papa o te rai. Te auraa, te ôhipa
i ravehia e Mâui, e ôhipa faaroo atoà, nô te mea, te râ, te
mahana, e tupuraa hanahana anaè ia nô te hinaaro o te
Tumu Nui. Te vâhi noa e toe ra ia tâtou i teie mahana, o te
fâriiraa ia e, mai te faaroo o lotua i te tâpeàraa i te mahana,
mai te reira atoà te faaroo o Mâui i te tâpeàraa i te mahana
i Vaiuru nô te ora o te nünaa. Tâ tâtou uiraa, e tano ânei
tâtou e târava nâ te faaroo o Mâui i tâpeà i te mahana e ora
ai te nünaa. Aita hôê vâhi e fifi iti ai tâtou i te târava-atoà-raa
e, e taata faaroo o Mâui i te tâpeàraa i te mahana, mai te
mea atu ra te mahana e târià tô na e faaroo. Te haapâpü
atoà mai ra teie parau ia tâtou e, mai terâ tâ te Tuhaa pae i
haamanaô mai ia tâtou i teie poîpoi, eère e mea âfaihia mai
te faaroo i Mâôhi nui. E parau râ te reira o tei tauturu maitai
mai i tô tâtou mau metua, tô tâtou mau tupunaj te faanahoraa i tô râtou oraraa mai te tauarohia rnai e te tâàtoàraa o te
rahu a te Tumu nui i ora ai te nünaa. Âmene, te tahi parauraa, e parau mau.
Uiraa 2 : Terâ reo to te Fatu e “A rave a àmu, a rave a inu,
ânei teie parau ia tâtou i te mâramai te faaroo o Ruataata. E tano ânei e parau e te
0 vau tenâ”, e tauturu
ramaraa
parau o letu e te parau o Ruataata, hôê â ia.
taata, nô roto i te tare o te tahi taata. Tei roto i te tare o te
tahi taata teie ôhipa i te raveraahia e letu. Terâ ia tâ letu e
parau ra : “A rave mai a àmu”. E te reira, e tâmâaraa, nô te
mea i roto i te tare o te taata, të vai ra te àmuraa mâa. E au
ra ra e, i mûri aè i te reira àmuraa mâa tâ râtou, terâ te mea
tâ letu i parau ia râtou, teie te mâa i toe mai, e faraoa, e te
tahi pape vine. E terâ ia mea tâ letu e parau ra i ô nei : “A
rave mai a àmu”, terâ ia faraoa. Nâ ô paî ia tâtou e, ua ôfati
letu i te faraoa, tuu atu ra i roto i te rima o te mau pipi, e fa¬
raoa noa ihoâ. E ua rave te mau pipi, ua pâtia i roto i tô râtou
vaha, e faraoa noa ihoâ. Tâ letu râ parau, të nâ ô ra letu e:
“Ô vau tenâ”. Hôê atoà ia no te âuà, terâ tâ tâtou e parau ra
nô te uaina, pape vine, hôê atoà parau. Te mea râ e tano e
haamanaôhia ia tâtou, hou letu a rave ai i teie ôhipa, ua pure
atoà ô na i te Atua, ua haamaitai i te Atua nô te mâa, nô te
mea te tumu o te mâa, te vai ra ihoâ ia, te vai atoà ra te Atua.
Nô te faaite noa ihoâ pai e të vai noa ihoâ ra paî terâ hôêraa
i roto ia na e te Atua. Nô letu, te ite ra letu ia na i roto i te
fenua, tâ te fenua e faaîte mai i te hotu, terâ ia tâ te titona,
tâ te vine. E ia faaâàno noa atu â tâtou, mai te peu e, të vai
ra te tahi fenua, e terâ anaè nâ mâa e piti e tupu ra i nià iho,
mea veve mau ia te reira fenua. Eîta râ. Të tupu ra te îîtâ, të
tupu ra te taro, te tupu ra te maniota, te tupu ra te haari i nià
i te fenua. letu râ, ua faaau ô na ia na i te mâa. E teie mâa,
e parau tô na, e fenua. Te auraa, letu e te fenua, eita tâtou
e fifi i të parau e, hôê â râua. Hôê â tô râua parau, nô te mea
e, te fenua të faaîte noa mai ra ia i te here e te aroha o te
Atua. E teie taata o letu, eère terâ taata huruhuru taa, terâ
râ parau tei riro mai ei here e tâ te fenua e mau ra. E terâ
here tei riro mai ei taata, terâ ia tâ letu e tâmata noa ra i të
tauturu i te faaroo o te taata. Nâ ô ia tatou e, terâ.tâ letu e
parau ra, aita letu i fifi. Ô na e te Atua, mea hôê. Ô na e te
fenua, mea hôê râua. Nô terâ ia mea e, hôê â faaîteraa tâ
râua.
E të anihia nei ia tâtou te parau o Ruataata. E tano ânei. E
ite atoà tâtou i te reira parau. Eere a tahi ra tâtou a hiô
ai. E parau teie tei tupu mai i te fenua Raîatea, nâ reira noa
tâtou i te haamataraa. I roto i te tahi tau fifi, e ahoaho te
nünaa nô te mea ua varavara roa te mâa i nià i te fenua. Aita
e àihere i toe i te àmuhia e te taata. E ua tae roa, ia au i te
ua
17
faatià a tô matou mau rûàu, ua tae roa i nià i te àraea, àmu
atoà i te àraea nô te mea aita e màa faahou. E teie taata à
Ruataata, tel roto i te reira tau i te oraraa. E aha te mea ta
na i faaoti? Nâ roto
[ tô na faaroo i te Atua, ua pure
o
Ruataata i te Atua nô tô na faaroo i te Atua. Ua pure atoà o
Ruataata i te Atua. E teie te mea ta na i hinaaro, maoti ra, ia
itehia e ia tauturuhia te nünaa, nâ roto ra ia i ta na vahiné e
ta râua i fânau. Te reira te hinaaro o Ruataata. E teie te faaotiraa i ravehia e Ruataata, e tanu à na ia na i roto i te fenua,
atoà
nâ na terâ ôhipa i rave, aita e taata i rave, nâ na noa ihoâ i
i teie ôhipa, e tanu ia na i roto i te fenua, ia au i ta na
aniraa i te Atua, ia au i tâ na pure i te Atua, ia au i tô na faa¬
roo i te Atua. E ua tupu teie taata ô Ruataata, ei tumu raàu.
E te mâa i nià iho i teie tumu râàu, e m_âa menemene, tô na
ia upoo. Te ùru ia. Te ùru. Nâ reira ai tâtou e, nô te faaroo o
Ruataata i ùruhia ai te ùru. Eita tâtou e fifi. Nô te faaroo o
rave
Ruataata, i ùruhia ai te ùru. E teie ùru, tâ na ia i parau i tâ
na vahiné. Eère ihoâ paha ia mai tera roa ta letu i parau a
:_“E_tunu ôe i
àmu. Tâ Ruataata râ parau, teie tâ na i parau
terâ mâa, e pana i tô na paa, e a faaàmu ôe i tâ tâua huaai
tamarii. Te auraa, e nâ ô ia tâtou e_, “A rave mai i terâ mâa
ùru, a tunu iho”. E aha te auraa? Nâ ô ia tâtou e. Tê vai noa
ra terâ here, i roto i te faaroo atoà o te Mâôhi. Ua ite atoà te
Mâôhi, e aha terâ mea e here. Ua Ite atoà te Mâôhi, e aha
terâ mea e aroha. Eère mea âfaihia mai e faaite e, a aroha.
Aita, ua ite ô na. Terâ ia tâ Ruataata e tâmata noa ra, nâ roto
i tô na faaroo, ei faaiteraa e të vai ra. Ua hôê o Ruataata e
te Atua, ua hôê atoà râ ô na e te fenua. Hôê ô na e te Atua,
hôê atoà ô na e te fenua. Terâ te auraa o te faaroo o te
Mâôhi. Terâ tâ tâtou i haamata noa mai i terâ parau. Nâ roto
ia Ruataata, të faaite noa mai ra ô na ia tâtou i te auraa mau
0 te faaroo mâôhi mau. E te vâhi hau roa atu, e tano tâtou e
parau, ôia i roto i tâ ietu, të parau ra ihoâ ô na : “A rave mai
inu”. E piti ia. E mâa te tahi, e maa pape
te tahi. I roto i te ùru, e pape tô roto i te ùru, e râàu tô roto i
te ùru, e àhu tô roto i te ùru. Te auraa, e nâ ô ia tâtou e, ua
hau atu ia tâ Ruataata pâhonoraa. Ua hau atu tâ Ruataata
a àmu, A rave mai a
faaiteraa i te auraa mau o te faaroo mâôhi mau. Terâ mau
ia te auraa o te faaroo mâôhi mau.
Uiraa 3 : Mai te mea te faaroo mâôhi mau, o tô te nünaa ia
faaiteraa i tô na here, tô na tiàturiraa i te Atua nâ roto i tô na
iho parau, e aha te vâhi e èrehia ra e tâtou i teie mahana i
mua i te reira parau ?
Castellani tiàtono
Te faaroo mâôhi mau, tô te nünaa mâôhi ia faaiteraa i to na
here rahi e tô na tiàturi rahi i tô na Atua nâ roto i tô na iho
parau. Mai te mea ua fâhi ê na te Mâôhi ia na ei tupuraa hanahana nô te hinaaro o te Atua, te auraa, tô na reo tumu, e
reo ia nô te Atua, tâ na peu tumu, e peu nâ te Atua, tâ na
mâa tumu, e mâa nâ te Atua. Te mea ia tô tatou mau tupuna
i faaite ai i te rahi o tô râtou here i te Tumu nui. Nô te mea,
te tupuraa o te parau o te Mâôhi, e tâpaô faatau aroha nâ te
Atua i teie nünaa. la au teie taoà faatau aroha nâ te Atua i
te Mâôhi, ô ia i faahoi atu ai i tô na here e tô na tiàturi i tô na
Atua. Te hereraa hoi i te Atua, e here atoà ia i tô na iho
parau. Te mea ia tô tâtou mau tupuna i ôre ai i pârahi i roto
i te ère. E ia ui hoi tâtou e, e aha te vâhi e èrehia ra e tâtou
i teie mahana, i mua i te parau nô tô tâtou faaiteraa i tô tâtou
here e tô tâtou tiàturi i te Atua nâ roto i tô tâtou iho parau.
Nâ ô ia tâtou e, nô te mea ua topa tâtou nâ roto i te haamereraa i tô tâtou reo tumu, tâ tâtou mau parau tumu, tâ tâtou
peu tumu i ôre ai e noaa faahou ia tâtou i të faaite i to tâtou
here i te Atua. Te mea atoà ia i paruparu ai tô tâtou faaroo
mâôhi mau ia na. Eère râ nô terâ mea ua àriàri to tatou
parau i roto ia tâtou, e ôre ai e tià ia tâtou ia haafaufaa faa¬
hou i tô tâtou faaroo mâôhi mau i te Atua. jnaha, të haamanaô noa mai ra o Itaia, Noa atu ta àriàri o tô na tupu, tel mua
râ i te mata o te Tumu nui tô na tupuraa.Teie hoi Atua tô
tâtou, e Atua nô te here e te aroha, E Atua atoà tej fârii i te
mâôhi ia hoi ia na ra. Nô reira, tTtauhia i te mau tâvini o te
Atua i teie mahana ia àtuàtu, ia pâutuutu faahou te faaroo o
teie nünaa mâôhi i teie mahana. E te reira tuhaa, nâ tâtou
te mau tâvini o te Atua e rave.
Tapati ôrometua
I roto i teie mea e anihia mai ra ia tâtou aore e haamanaôhia
mai ra ia tâtou, te faaroo mâôhi mau, tô te Mâôhi ia faaiteraa
i tô na here e tô na tiàturi rahi i te Atua nâ roto i tô na iho
parau. Te reira te parau tumu i nià i teie manaô. Te faaiteraa
te Mâôhi i tô na here i te Atua, tô na tiàturi i te Atua nâ roto i
tô na iho parau. Te parau nô tô na fenua, te parau nô tâ na
mâa, te parau nô tô na reo tumu, te parau nô tô na hîroà
tumu, tâ na peu tumu e te parau nô tô na iho tumu. Nô te
mea, tô na iho parau, eère i tâ na, nô ô mai râ i te Atua, tâ
tâtou i parauparau mai te mahana mâtâmua mai â. E nâ roto
i terâ hôroà tâ te Atua ia na, te reira te êà tâ na e rave, nô te
faahoiraa i tô na here e tô na tiàturiraa i te Atua. Te uiraa râ
e uihia ra ia tâtou : e aha te mea e èrehia ra e tâtou i teie
mahana i mua i te reira parau? E rave noa vau i te tahi hiôraa mâ te faatura maitai i te fatu o teie tare âmuiraa. Eère te
pape i mua nei nô te inu, nô te haapiiraa râ. Hinaaro noa ra
vau e hiô mai tâtou i teie hiôraa. E maha teie hâpaina. E
tu_u
vau te âfaraa i te pape. Tô na tanoraa mau, terâ, o ôe te mâ.
Terâ ôe, terâ tâ te Atua i hôroà mai nâ ôe. E aha te ôhipa i
tupu? Ânoihia. Tô na tanoraa mau, te haamataraa mai te
ânoi, aita i rahi roa. Je pae hopeà o te ânoî, mea rahi aè te
ânoî i te mea mâ. Tô tâtou ia vairaa i teie mahana. Te mea
mau, ua àriàri roa. Te mea ânoi, ua rahi roa^E te tTtauraa a
te Tumu nui ia tâtou, faahoi i nià i te mea mâ. la ôre, eita te
ora e rave mai i teie nünaa.
Mahana maha poipoi,
12 nô Tiurai 2018
TAIÔRAA
Tapati Ôrometua
Uiraa 1
:
Mâtaio 15, 28 : Ua parau atu ra letu ia na, nâ ô atu ra, E teie nei vahiné e, e
faaroo rahi tô àe ; o tâ àe i hinaaro na, ia nâ-reira-hia ôe. Ora roa atu ra tâ na
tamahine i reira.
E noaa ânei ia tâtou te tahi tauturu nô roto mai i te
parau nô te hTroà tumu e te iho tumu mâôhi i te oraraa i tô tâtou
faaroo mâôhi mau i te Tumu nui.
Tapati ôrometua
Eère teie parau nô te hîroà tumu e te iho tumu i faahiti-noa-hia
na e tâtou fâtata i te mau rururaa ôrometua atoà i te mea âpT, i
roto i tâ tâtou Êtârëtia. I teie poipoi, teie atu ra ia te uiraa : e noaa
ânei ia tâtou te tahi tauturu nô roto mai i te parau o te hîroà tumu
e te iho tumu mâôhi i te oraraa i tô tâtou faaroo mâôhi mau i te
Tumu nui ? E tâmata tâtou nâ mua roa e tütonu te manaô i nià
i teie nau parau : te hîroà tumu e te iho tumu, mâ te ite maitai
tâtou e, mea ê ihoâ te hîroà, mea ê ihoâ te iho tumu. Nâ mua
hîroà ? Tô
roa, e aha
tâ tâtou e parau
ee
na
raa mau, te hîroà, te huru hiôraa a te tahi taata àore ra te tahi
nünaa, i tô na parau, i roto i tô na fenua, i roto i tô na reo, tâ na
teie_mea
nei
tano¬
peu e tâ na mâa tumu. Te piti, tâ te reira atoà taata faanahoraa
i tô na oraraa. Tê vai ra te ite, të vai ra i teie nei te faanahoraa i
tô na oraraa e i tâ na atoà mau pâhonoraa, i te mau uiuiraa atoà
0 tô na oraraa. Tô na ra tanoraa mau, nô terâ mea e hîroà tumu,
aita atoà e parau tô te hîroà i râpae àu mai i te fenua. Nâ ô ia
tâtou i te parau e, te hîroà tumu mâôhi, e parau ia nô te nünaa
mâôhi tâ te fenua mâôhi e haapii ra, e hôroà ra ia na te ite i te
faanaho i tô na oraraa.
Âreà te iho, te mea ia e faaora ra i te hôê taata àore ra i te hôê
nünaa. Te iho e faaora ra i te tahi nünaa, nô roto mai ia i te fenua.
18
Tano atu
ai_tatou i te parau e, te iho o te nûnaa mâôhi, e iho
mâôhi ia, no te mea nâ te fenua mâôhi e faaora ra ia na. I mua
i teie nau parau, tano rii atoà hoi ia tatou i të uiui i teie mahana,
i roto i te roaraa tau ta tatou i haere mai, e aha te hTroà ta tatou
e ora nei i roto i tô tatou oraraa Êtârëtia àore ra i tô tatou oraraa
faaroo. Tano atoà tatou e ui, e aha te iho e faaora nei ia tatou i
roto i tô tatou oraraa i Mâôhinui nei i teie mahana e i roto atoà i
ta tatou Êtârëtia e i roto i ta tatou tâviniraa. E ia au hoi i te auraa
O te parau, aita pai e iho tumu i
râpae àu mai i te fenua tumu, e
aita hoi e hïroà tumu i râpae àu mai i te fenua tumu.
Të nâ ô ra tâ tatou uiraa i teie poipoi : noaa ânei ia tatou te tahi
tauturu nô roto mai i te parau nô te hTroà tumu e te iho tumu, te
oraraa i tô tatou faaroo mâôhi mau i te Tumu nui.
Parauparau
mai na tatou mai te monirë mai, te faaroo mâôhi mau, te Atua
te Tumu. Te faaroo mâôhi mau, te fenua, te papa àore ra te
puna. Aita e parau tô te faaroo mâôhi mau i râpae àu mai i te
iho tumu e i te hïroà tumu. E ia au i te pâhonoraa a nâ pupu i
feruri mai, E, hôê â ia tô tatou manaô. E tauturu rahi ta tô tatou
iho tumu, e ta tô tâtou hTroà tumu ia tatou i teie mahana. E i tô
tatou nünaa atoà i te oraraa i tô na faaroo mâôhi mau i te Tumu
nui. Teie râ, tei ia tâtou ra, tei te taata tâtai tahi àore ra, tei terâ
ohi ra, tei terâ ô ia ra te faaotiraa e, àore ra i te pâhonoraa i terâ
maa uiraa ra e, Aita ânei i tae i te tau, te mahana, e tano e hoi i
te fare metua ra. E hoi e haapii faahou i të rave i te mau
haapiiraa a tô tâtou metua vahiné i haapii mai na ia tatou i te auraa
mau 0 tô tâtou nei oraraa. I mua i teie parau tâ tatou e hiô nei,
eita atu ra e tano faahou ia tatou ia haapae i te parau nô te iho
tumu e te hTroà tumu, i roto i teie parau nô te faaroo mâôhi mau.
Uiraa 2.-E tauturu ânei te faaroo mâôhi mau ia tâtou i te faanaho-faahou-raa i te oraraa o te Êtârëtia Porotetani Mâôhi, e te
parau o te nünaa.
herehia e te Atua i roto i tô na tâàtoàraa. E tano e parau e, eère
te faaroo mâôhi mau i te tahi faaroo e tano ia
faaapiapihia tô na
tupuraa, i roto i te tahi Êtârëtia ua haataupupûhia tô na tupuraa.
Eère roa atu. Te mea noa e anihia ra ia tâtou, e tuhaa tâ tâtou,
nô te
ha_afâriu-faahou-raa i te nûnaa, te nûnaa mâôhi i nià i te
parau nô te faaroo mâôhi mau, e tià ai. Te Faaroo Mâôhi Mau,
e faaroo nûnaa teie. E nô terâ ho'i mea tei roto tâtou, te tahi
Êtârëtia, _e tano ia ia haamata nâ nià ia tâtou. E haamata nâ nià
ia tâtou tâtaitahi e tià ai. Nô reira, tô te rururaa nei, te mau tâvini
o te Atua, a ora, a ora i tô faaroo mâôhi mau, tâ te Atua i tanu i
roto ia tâtou tâtaitahi.
Uiraa 3 : la parau letu i te vahiné âti Tanaàna : E teie nei vahiné
e, e faaroo rahi tô ôe (Mâtaio 15, 28) ; e nâ hea te mau tâvini
mâôhi 0 te Atua i të ora i te reira parau i roto i te nûnaa i teie
mahana ?
Haapii parau maital Auguste
Mea nâ hea râ te tupuraa teie parau tâ letu i nià i teie vahiné âti
Tanaana. Ua hinaaro teie vahiné e haere e fârerei ia letu nô të
ani i te tahi tauturu. E te pâhonoraa a letu, teie ia : eère mea au
te mâa a te tamarii, ia tîtirihia nâ te ûrî. Te auraa, eère te tahi
parau maitai tâ letu i hôroà àore ra i parau i nià i teie vahiné.
Eère i te mea maitai te mâa a te tamarii ia hôroàhia nâ te ûrî.
Te pâhonoraa râ a teie vahinei nià noa i teie parauraa tâ letu :
ôia mau e ta ù Fatu, të àmu nei râ hoi te ûrT i te mâa iti huàhuà
tei mairi mai nià i te àmuraa mâa a tô na ra fatu. E aha te auraa
0 teie huru pâhonoraa tâ teie vahiné i mua i te teimaha o te
parau tâ letu e parau ra ? Te auraa, i roto ia na mai te peu terâ
te râveà e roaa ai te tahi maa faaroo iti, fârii au i të àmu i terâ.
Maa mâa iti huàhuà e mairi mai ra nâ nià i te àmuraa mâa. Hau
roa atu,
fârii atoà vau i të haere i raro aè i te àmuraa mâa e te
ê roa atu, teie ia ûrî. Mai te peu o vau terâ ûrî, fârii
mea huru
Marama ôrometua
Te faaroo mâôhi mau, nâ ô pai ia tatou i te haapotoraa, tô tâtou
ia here e tô tatou tiàturiraa i tô tâtou Atua ia au i tô tatou iho
parau, ôia hoi tô tâtou mâôhiraa. Te Mâôhi teie e faaite nei i tô
na faaroo i mua i te Tumu nui, e te reira faaroo, nâ te fenua, nâ
te iho tumu, nâ te peu tumu, nâ te reo tumu, e nâ tô na Atua e
tauturu e e faaàmu ia na.
E tauturu ânei te faaroo mâôhi mau ia tâtou, i të faanaho-faahou-raa i te oraraa o te Êtârëtia Porotetani Mâôhi e te parau o
te nûnaa? Te uiraa, e faanaho faahou, ôia hoi hiô faahou. Tâ te
hiô-faahou-raa e parau mai ra, faaâpT, faaâpT i te hiôraa, faaâpT
i te faanahoraa, faaâpT i te oraraa.
Parau mau, ua papahia te faaroo o te Êtârëtia i nià i te parau o
te pohe e te tià-faahou-raa o letu. Mai te mea ra pai e, terâ te
faaroo e faaora ra ia na. Eiaha atoà ra hoi ia haamoèhia, ua ite
pâàtoà tatouée, nâ te fâîraa faaroo àpôtetoro e aratai i te fâîraa
faaroo a te Êtârëtia i teie mahana, eiaha atoà râ ia moèhia ia
tâtou e, ia au i te reo tumu o teie nünaa, te peu tumu, te hTroà
tumu, aita e parau tâ te fâîraa faaroo àpôtetoro i reira. Te auraa,
të ite ra tâtou e, të vai ra te tahi ârea e vai ra i roto i nâ fâîraa
faaroo e piti. E aha te mea e anihia ra ia tatou i teie nei? Mai tei
parauhia ra e terâ pupu Pâpâ, eiaha e pana, e fâî ra. Terâ te
mea e anihia ra ia tâtou : e fâî, fâî i terâ ârea. E tTtauhia ra ia
tatou, e tûtonu mâite, e hiôhiô i te parau nô te faaroo mâôhi mau,
ia riro ei papa âpT, e àore ia, ia faarirohia ei papa âpT i roto i te
oraraa o te Êtârëtia. Manaô mâtâmua ia.
Te piti, terâ faahitiraa tâtou e, faanaho-faahou-raa nô te oraraa
0 te nûnaa. Eère te faaroo mâôhi mau i te tahi faaroo nô te tahi
noa pupu
taata. E faaroo nûnaa râ. Te nûnaa mâôhi, e nûnaa
**1«
atoà vau. Të Itehia ra te haèhaa o teie vahiné i mua i te teimaha
o te parau,
tâ teie parau e haamanaô mai ra ia tâtou. I nâ ma¬
hana i mairi aè nei, faaroo ra tâtou i te tahi mau tâne, âti luta, te
tahi mau taata âti luta, tei haapiihia e letu, tei mâitihia e letu, i te
aniraa atu i tô râtou Fatu :_Faarahi mai na i tô mâtou faaroo. E
aha te
pâhonoraa a letu?
tô ôutou faaroo mai terâ huàhuà
mâa tei mairi mai nià mai i te àmuraa mâa, mea rahi te ôhipa tâ
ôutou e rave, àore ra, mea rahi te ôhipa e oti ia ôutou. Tâ teie ia
vahiné e haamanaô mai ra. Terâ maa huàhuà rii. Penei aè, roaa
rii mai te tahi maa faaroo nâ roto i terâ maa huàhuà rii. Hau roa
Âhiri
atu, teie vahiné, ia au i te faatiàraa, e âti Tanaàna. Hiôraa a teie
nûnaa âti luta i terâ âti Tanaàna, e êtene. Tô râtou atua, e atua
ê. Ua fârii pai teie vahiné. E haapiiraa rahi tâ teie vahiné i mua
i te parau e i mua atoà i te pâhonoraa, terâ mea iti. Terâ tTtauraa
tâ teie vahiné, terâ maa faaroo iti. Terâ maa mea iti ia roaa. Mâuruuru roa ino terâ vahiné. E nâ hea ia tâtou i teie mahana?
Tâtou te mau tâvini mâôhi o te Atua, nâ hea tâtou i te oraraa i te
reira parau i roto i tô tâtou nûnaa i teie mahana? Mai tâ tâtou i
ora mai ra, mai te monirë, te mau
parau atoà tâ tâtou i parau, te
mau manaô atoà tâ tatou i hôroà e te mau râveà i hôroàhia atu
ei tautururaa ia tâtou tae roa mai i teie mahana. Tâ Itaia ia e
haamanaô mai ra ia tâtou i roto i teie tumu parau. Mai te ohi âpî
ra hoi o ia. Terâ ô ia, teie mahana, ô tâtou. Ua
punahia, e të punahia ra. Ananahi râ, e hoi tâtou i roto i tô tâtou mau paroita, e
hoi tâtou i roto i tô tâtou mau Tuhaa, terâ ia tâ tâtou i feruri mai
na e tâ tâtou i parauparau mai na. Parau nô te taata hôê, tano
atoà ia të parau e, e parau nô te tâvini hôê i roto i tâ na paroita
tâtaitahi. E aha te parau? Terâ tâ îtaia e faaite ra, mai te ohi âpî
ra ô ia. Faaitoito anaè ia i të parau i tô tâtou nünaa, faaitoito
anaè ia i të haapii i tô tâtoû nûnaa, haamâramarama i tô tâtou
nûnaa, haamanaô faahou ia na i te parau o tô na faaroo, teie
faaroo mâôhi mau. Parau mau, eita e ôre e raeà-atoà-hia tâtou
i te tahi parau teimaha. Tâ îtaia ia e tauturu mai ra ia tâtou. Eiaha
ia moèhia, tei mua tâtou i terâ mau ô ia i te mata o te Atua, te
mata o te Tumu nui. Eère nâ tâtou i hinaaro, nâ te Atua râ i hi¬
naaro ei tâvini aè tâtou nô teie nûnaa. Te auraa, e hinaaro nô te
Atua, tâ tâtou te tupuraa ia, te haamâramaramaraa ia i tô tâtou
nûnaa. Tâ teie ia vahiné âti Tanaana e haapii mai nei ia tâtou,
tô na huru i mua i te teimaha o te reo, te teimaha o te parau tâ
te taata e haapii mai ra ia tâtou e, faahaèhaa rii. E haere mai e
e tupu mai terâ ohi. Ananahi, e riro mai teie ohi ei tumu râàu, e
fânaô te nûnaa atoà i Mâôhi nui nei.
I mua : Mana, Faatiàrau, Tapati ôr
19
Mahana maha taharaa mahana,
12 nô Tiurai 2018
Étetera Tiàtono
raa. Te auraa, i mûri aè i teie rururaa, e hoi tâtou. Teie râ tâtou i
ô nei, e riro mai ô na i mûri aè ei mau ô ia, àore ra e mau ôe.
ôe i Rapa, o ôe i Ua Pou, ô ôe ihoâ të toe mai. la rave anaè râ
ôe i tâ ôe tuhaa i te vâhi i reira ôe i të tuuraahia e te Tumu nui,
e ia faaitoito ôe i të tupu i reira te Tumu nui tanuraa ia ôe, e tupu
teie ôhipa. Eiaha e tîai i te tatou. Ta te Atua e tTai mai ra, o ôe i
te vâhi i reira ôe i te tupuraa. Ua nâ reira anaè tâtou, mâmâ roa
Uiraa 1 : Te tiâmaraa o te nunaa i mua i te Tumu nui e te Faaroo
mâôhi mau, hoê â ia. A tâtara mai.
Ô
Eno tiàtono
Aita e nûnaa tâ te Atua i haapârahi i niâ i te tua o te fenua âore
6 na e tiâmâ. Te mea ia i hâmanihia ai te taata, i te huru e te
hôhoâ mau o te Atua, e taata tiâmâ. Te auraa, te tiâmâraa o te
Atua, ua pûpü-hope-roa-hia e a na i roto i te taata. Te mea ia te
Mâèhi i faî ai i të na faaroo i mua i te Tumu nui, ma atoà ia te
Mâôhi. Ma atoà te hotu. Të ite atoà ra ia tatou e, te parau o te
ta tatou ôhipa. Nô reira, mai te peu të anihia mai ra tâtou e, nâ
hea, haamata nâ nià i terâ mea nainai i roto ia ôe. Haamanaô
noa na, e aha te faufaa o te huero. Aita atu maori ra ia tanuhia.
Mea faufaa te huero ; ia ôre ia tanuhia, e huero faufaa ôre. Te
auraa, terâ maa parau e noaa mai ia ôe i roto i teie rururaa ôro¬
metua, haere. Haere mâ te hau, haere mâ te ôaôa. E a rave
maitai. Te vâhi taa ê paha tô ôe i teie nei, teie ia. Nô terâ mea
ua haamanaôhia atu, eère ôe anaè ia haere, o ôe e tô ôe Atua,
0 ôe e tô ôe fenua. E tei haamanaô-atoà-hia mai ia tâtou e, o
ôe e tô ôe mau tupuna. Haere râ. Te auraa, eère ôe ihoâ ôe
anaè i roto i teie tâpura ôhipa. Aita ihoâ i rahi roa te taata, aita
atoà e peàpeà, nô terâ mea e tauturu rahi tâ te Tumu nui, tâ te
fenua e te mau tupuna ia tâtou, e tupu teie ôhipa. Nâ hea teie
parau e tupu ai ia tâtou i teie mahana, rave terâ maa tuhaa iti e
roaa ia ôe i roto i teie rururaa. Haere râ, faaitoito râ i të haere i
te vâhi tei reira ôe i të tuuraahia.
tiàmàraa, e parau te reira nô te ora o te taata, te parau nô te ora
0 te nûnaa. Mai terà i parauhia mai ra àraùaè ra, ia parau anaè
tatou i te parau nô te ora o te nûnaa, te auraa, e parau nô te
faaroo. Nâ ô ia tatou i të parau a, të faaroo, e aratai 0 na i te
taata i roto i te ora. Hôê â atoà ia i te faaroo mâôhi mau, e aratai
0 na i te taata i roto i te mâramaramaraa o te parau, te parau ia
nô te ora. Të ite ra ia tatou e, te tiàmàraa o te nûnaa, i mua i te
mata o te Atua e te faaroo mâôhi mau, taua parau iti noa nei a.
Eita ânei e tano ia tatou e ora tiàtià noa i mua i teie nâ parau,
faahoi te haamaitairaa i te Atua. Haamâuruuru i te Atua no tera
maitai tô na i nià ia ôe. Tô na tanuraa i te huero nô te tiàmàraa
i roto i tô tatou nei âàu. Tô na tanuraa i te huero o te faaroo
mâôhi mau i roto i te âàu o te mau tupuna e tae roa mai â i teie
mahana. Te mea râ e toe ra ia tatou, te mea e parauparau-noahia ra e tatou i roto i te roaraa o teie hepetoma, terâ mea e toe
ra, terâ môrT i roto i te âàu, terâ môrT àma mômohi noa ra. Të
tTtauhia ra ia ôe e faaàma, faaàma ia àma, ia àma e ia rahi tô
na àma. Te mea ia e hinaarohia ra. E te mea ia i haerehia mai
ra i mutaa iho ra, faaàma i terâ faaroo i roto ia ôe. Nô reira, mai
tâ te Atua i haapârahi te nûnaa i nià i te tino o te fenua, i roto i tô
na tiàmàraa e te faaroo mâôhi mau, hôê â râua. Hôê â raveraahia, hôê â parau, nô roto mai i te Atua, nô te mea te Atua
mau â te Fatu o teie faanahoraa. Tô tatou ia ora i teie mahana
Uiraa 3 : Të vai nei ta tâtou fâîraa faaroo marumetia, e tauturu
ânei te Faaroo Mâôhi Mau ia tâtou i te hiô-faahou-raa i tâ tâtou
fâîraa faaroo i teie mahana.
Tapati ôrometua
Hinaaro noa ra vau e, nâ ô i terâ parau tâ te pupu P2. Teie fâî¬
raa, ua haere mai ôe e tâ ôe parau mau, tô ù parau mau. Ua
reva tô ôe parau, tâ ôe i tari mai, eiaha tô ù parau e mau noa,
ua haamata râtou e parau e moè, e morohi roa atu. la haamaitaihia te Tumu nui tei hôroà mai ia tâtou i te ite e te paari ia tere
faahou te parau, tô tâtou parau, nâ roto i te marei roroa o te tau.
la hotu ùmu faahou te parau o teie nûnaa, te parau o teie nûnaa
mâôhi e ia mahuta faahou tô na faaroo i te Tumu nui. Tâ na teie
aratairaa ia tâtou, eère nâ tâtou i hinaaro, nâ na râ i aratai. I roto
i teie uiraa hôpeà i tâ tâtou, a tahi, e haamanaô-faahou-hia ra
tâtou nâ te faaroo marumetia i aratai mai ia tâtou e tae roa mai
i teie mahana. Terâ tâ tâtou i parauparau i te ômuaraa o teie
mahana, teie poipoi, teie fâîraa faaroo a te mau âpôtetoro, tei
riro atoà ei fâîraa faaroo nâ te tâàtoàraa o te mau Êtârëtia o teie
nei ao, e tei paèpaè noa mai ia tatou e, inaa noa nei. E i teie
mai te mea i ô tatou i te pârahiraa.
Uiraa 2 : Te faaroo mâôhi mau, te ora ia o te nûnaa mâôhi. E
nâ hea te rëira parau e tupu ai ia tatou i teie mahana ? A tâtara
mai.
Maehaa ôrometua
Te faaroo mâôhi mau, e ora ia o te nûnaa mâôhi. Tau roa, a tahi
nei tatou a fâî ai mai teie. E faaora pai te faaroo mâôhi mau i te
nûnaa mâôhi. Ôia hol, e haapâpûraa teie, e ora te nûnaa mâôhi
i tô na faaroo mâôhi mau. Te manaô mâtâmua teie. Te piti, rave
mai na â tâtou i te parau o teie vahiné. E vahiné Tanaàna, e nâ
ô ia tatou, e faaroo Tanaàna tô teie vahiné. Aita ihoâ paha ô na
i ite noa aè e e faaroo rahi tô na nô te mea nâ te Fatu te reira i
mahana, teie hepetoma, ua tûtonu tô tâtou manaô, tô tâtou âàu
nià i te tahi faaroo eère i te faaroo âpT, e
faaroo râ i ora-noa-hia mai e tô tâtou mau tupuna. Mai terâ tau
e tô tatou feruriraa i
haapâpû atu ia na. Teie nei vahiné, e faaroo rahi tô ôe. Nâ ô,
tâ te mau âpôtetoro i ora. Ua hiô te mau âpôtetoro i te Atua
terâ mea e ani mai ra ia ù, ia nâ-reira-hia. Mai te mea ra ihoâ ia,
të haapâpû noa ra letu, E taie nei vahiné, ua ora ôe i tô ôe faa¬
Metua e ua ite e, o na te tumu o te rahu e te taata. Ua hiô te
mau
haapâpû ra i teie taha¬
raa mahana, E ora teie nûnaa mâôhi i tô na faaroo mâôhi mau.
Te uiraa râ, të nâ ô ra ia, e nâ hea te reira parau e tupu ai ia
tâtou i teie mahana. la uihia hoi e, e nâ hea, të anihia ra ta râveà
e tauturu ia tâtou, e ia tupu te reira parau ia tâtou i teie mahana.
A tahi ia, te râveà ia. Të vai ra ta tahi mau manaô i tuuhia mai i
ô nei, e teie nâ pupu, nâ ô, nâ ô, nâ ô. Mai terâ atoà tâjetu i
haapii i tâ na mau pipi, nâ ô ôutou ia pure, ôia hoi terâ te râveà.
Te aniraa râ, ia haapâpû mai pai, i roto i te uiraa, e nâ hea e
tupu ai. Ua ite maitai hoi tâtou, te parau tupu, e parau te reira
roo Tanaàna mau. Teie atoà ia tâ tâtou e
âpôtetoro ia letu Metia e ua ite e, ia au i tâ râtou i mârama-
rama, tâ râtou i fârii, nâ roto i tô na pohe e tô na tià-faahou-raa,
të iriti nei ô ia i te ûputa o te ora i tô te ao. Ua hiô atoà te mau
âpôtetoro i te ôhipa a te Vârua maitai, tâ râtou atoà i fâî e, e ara¬
tai, e tauturu, e haamaitai i te oraraa o te taata i roto i te roaraa
0 te tau. Âreà te faaroo mâôhi mau, tâ tâtou i tûtonu mai nei i të
hiô, të haapii noa mai ra ia tâtou e, e faaroo te reira tei faaite i
te Mâôhi i tô na here i te Atua Metua, nâ roto i tô na iho parau.
E i teie mahana, të tuuhia nei tâtou i mua i teie nau parau e piti,
nâ hea te tahi i të tauturu i te tahi ia ôre te tahi ia pana i te tahi,
ia ôre hoi te tahi ia faaôre i te tahi. Nâ hea te tahi e faanavai i te
nô te râau. E haamanaô faahou mai ra ia tâtou i terâ parau nô
te ohi âpî tâ Itaia i haamanaô mai ia tâtou i roto i te roaraa o teie
tahi, riro atu ai ei haafaufaaraa te tahi i te tahi. I roto i ta tâtou
hepetoma. E nô te mea e parau nô te tupu, nâ hea teie parau e
tupu ai ia tâtou, nâ nià iho i te fâito nainai haere atu ai i te rahi.
Te auraa, të anihia ra ia tâtou i terâ maa râveà iti nainai roa e
vai ra ia tâtou ra, eiaha terâ râveà rahi e te teimaha të ôre roa
atu e maraa ia tâtou iho i të faatupu. Terâ mea nainai, nâ reira i
të haere. Nâ hea teie parau e tupu ai ia tâtou, e të anihia ra,
tatou taie e anihia nei, teie rururaa ôrometua, te tâne, te vahiné,
te ôrometua, e hoa nô te ôrometua. Tâtou terâ e anihia ra. Teie
râ tâtou e anihia ra, terâ ia tâtou i te vâhi tei reira tâtou i te tupu-
Âpooraa Rahi Âmui i tupu i Hurepiti, të vai ra te tahi manaô tâ
te Âpooraa Rahi Âmui i faaoti. Ua tae i te tau, e haere tauàti
tâtou. Tô na râ tanoraa mau, hôê vaa. Te mea noa e anihia i
teie nei, nâ hea teie nau vaa e riro ai ei hôê. Te reira parau, te
reira uiraa, nâ tâtou te reira e pâhono. E àore ia, nâ te Atua e
tauturu mai ia tâtou, nâ te Atua e hôroà mai ia tâtou i te ite e te
paari i te raveraa i te mea e ite ai teie nûnaa mâôhi i te hau, te
maitai e te ôaôa i roto i tô na oraraa. Tô te rururaa nei, mâuruuru
e ia ora na.
20
I
Inauguration du lycée John Doom
établissement d’enseignement
agricole et aquacole protestant
I
I
de Taravao
[
“
■
'union fait la force”, c’est en clair un des points forts
I
que nous avons relevé dans les vœux de 2019 du
fc* président de l’EPM, Taarii Maraea (VP, p. 4) pour si¬
“
m
I
■
a âmui e roaa mai ai te püai”, te tahi teie o te mau parau
i Iritihia mai i roto i te poroi faatae aroha a te peretiteni o
te EPM, Taarii Maraea (VP, àpi 4) nô te faaiteraa i te tau
gnifier à la fois le temps de gestation et de mise en route de ce
feruri-mâtâmua-raahia e te faaineine-mâite-raahia teie ôpuaraa
projet important pour l’Église ainsi que le temps de travail en sy¬
faufaa roa nô te Étârëtia porotetani mâôhi, e tae atu i te tau
nergie mené avec d’une part les autorités de l’État, du Pays
éhipa-âmui-raa i ravehia i pihai iho i te feiâ mana o te Hau
(gouvernement et élus à l’assemblée de la Polynésie française)
Farâni, te Hau Fenua (faatereraa o te hau fenua, tià mâîti i te
et des communes, d’autre part les responsables et profession¬
Âpooraa rahi o te fenua) e te mau Tâvana e ta râtou mau âpoo-
nels de l’enseignement agricole privé, toujours de concert avec
raa
l’enseignement public, dans l’ensemble du système français
ite nô roto mai i te mau tare haapiiraa faaàpu eère nâ te hau, i
d’instruction et de formation. Chacun y trouve sa place. Le di¬
pârahi noa i pihai iho i te mau haapiiraa a te hau, e vai nei i roto
recteur de cet établissement. Gordon Barff, a fait justement re¬
i te faanahoraa o te mau haapiiraa e te faaineineraa toroà atoà
“notre souci, c’est l’avenir de
enfants”.
i te fenua Farani. Àore e taata i ère i tô na parahiraa. Ua tano te
L’ouverture de ce lycée, implanté dans une zone rurale appro¬
priée de l’île de Tahiti où tout est à portée de main - et ce sont
faatere o teie tare haapiiraa, ô Gordon Barff, i te faahitiraa e :
là deux atouts majeurs -, répond aux besoins et aux attentes
tatou mau tamarii”. Të pâhono nei te âvariraa o teie tare haapii¬
marquer que
nos
ôire, e i te tahi aè pae, te feiâ mana e te mau taata raval i te
‘Ta mâtou mânaônaôraa e aita atu, maori ra te ànanahiraa o tâ
de notre société de consommation actuelle moderne où les pro¬
raa, i patuhia i nià i te hôê fenua raveraa ôhipa a te feiâ faaàpu
duits d’une agriculture et d’une aquaculture maîtrisées dans le
e te feiâ ravaài
sens d’un
développement durable peuvent aussi servir à la fa¬
atoà - e 2 teie nâ turuiraa faufaa roa i ô nei - i te hinaaro e te
brication de produits transformés et conservés dans le respect
hiaài 0 tô tatou oraraa vaa-mataèinaa-raa âpT o teie tau, ôia hoi
de l’environnement naturel et humain. Innovation, expérimen¬
te faaôhiparaa i te mau maitai nô rôto mai i te faaàpu e te faaà-
tation et ouverture à la recherche offrent, à travers ce lycée
comme
à travers tout établissement de formation profession-
iho i Tahiti iho i reira te ôhieraa o te mau mea
muraa înai moana e
haapaô-maitai-hia ia au i te faanahoraa
faahoturaa tau roa, i te ôpuaraa e hâmani i te tahi mau mâa oti
nelie, des perspectives d’avenir intéressantes et de nouveaux
ua tauihia te huru nâ roto i te tâpunuraa ânei, te
défis à relever, d’abord pour la région de la presqu’île de Tara¬
ânei, te haavai-faatoètoè-raa ânei e të vai atu ra, a faatura noa
vao et pour
le fenua dans son ensemble.
haa-marô-raa
ai te arutaimareva e te taata. Të imi i te rave-âpî-raa, te tâmatamataraa e te iritiraa i te ûputa nô te mâlmiraa te mau âveià
Œuvrons tous ensemble, dans l’amour du Père, source dispen¬
ôhipa ta teie tare haapiiraa, mai te tahi atu mau tare haapiiraa
satrice de tout !
toreà atôà, e haamatara nei nô te tahi mau taahiraa faufaa nô
te tau i mûri nei e nô te tahi mau fâ âpT e tià ia ferurihia, nô teie
tuhaa fenua nô Taravaô ihô nâ mua roa e nô tô tatou fenua tâa-
toà ia hiô-rahi-hia te reira.
Veà Porotetani
A rohi âmui anaè râ i teie-nei-raa ra, nâ roto i te Here o te Metua,
ô na te Fatu o te mau mea atoà !
Veà Porotetani
21
Discours du Chef de cabinet du Ministère de
i’Économie verte et du domaine, en charge
des mines et de ia recherche, Monsieur Tamatoa DOOM, représentant le Gouvernement
de Poiynésie française.
Të faatae atu nei te Hau fenua o Porinetia farâni, o ta Le gouvernement de la Polynésie française, queélément
j’aagricole
i l’Hon¬
neur de
ù e tià atu nei i teie mahana, i të na ôaôa no te âmui
mai i teie ôroà âvariraa i te Pare haapiiraa porotetani
nô te ohipa faaàpu nô Taravao o ta na e faariro nei ei mea
tano e te faufaa nô te pae faaàpu e te faaàmuraa ànimara.
Ua ite pauroa tatou e mea nâ roto i te haapiipiiraa, te ite e
te haapaariraa i nia i te ôhipa e roaa mai ai te papa taahiraa
pâpü nô te manuiaraa.
E hôroà mai teie tare haapiiraa âpî nô te ôhipa faaàpu i ta
tatou mau uî âpT i te mau moihaa e hinaarohia nô te faa-ôraa ia ràtou i roto i te Ohipa e te oraraa vaa mataèinaa.
E te Peretiteni nô te Êtâretia Porotetani Màôhi, ua tià i te
Hau fenua i te ite i ta outou ôpuaraa e të haapoupou i te
faaotiraa e âpee i te mau aratairaa poritita a te Hau Fenua
nô te maitai o te tâàtoàraa ma te faanaho i te tahi mau âmaa
haapiiraa tautururaa i ta tatou mau ui âpT i te faaâànoraa i
ta ràtou mau tautooraa nô te faaravairaa faufaa.
représenter aujourd’hui, est heureux de partici¬
per à l’inauguration du Lycée d’enseignement
protestant de Taravao qu’il considère comme un
ap¬
préciable et nécessaire au développement de notre secteur pri¬
maire.
Nous avons tous conscience que les bases de la réussite pas¬
sent par l’apprentissage, la connaissance et l’expérience.
Ce sont ces outils indispensables à l’insertion dans la vie pro¬
fessionnelle et sociale, que ce nouveau lycée agricole apportera
à notre jeunesse, leur permettant ainsi d’envisager l’avenir avec
confiance et sérénité.
Monsieur le Président de l’Église protestante Mâôhi, le gouver¬
nement tient à saluer votre initiative et se félicite de votre déci¬
sion d’accompagner les politiques publiques du Pays en offrant
des formations qui permettront à notre jeunesse d’élargir ses
possibilités économiques.
E fânaO te mau pîahi nô te tuarua i teie na âmaa haapiiraa
e âvarihia nei, te parau tüite Bac ôhipa « Bio» tauiraa e te
faahuru-ê-raa i te mâa e te Bac ôhipa nô te faahoturaa i te
înai 0 te tai, eita te reira e hape, e nâ teie ôhipa e Iriti i te
ûputa nô te hôê oraraa maitai.
Les filières créées. Bac Professionnel Bio Industrie de Trans¬
formation et Bac Professionnel Productions Aquacoles, ouvri¬
Nâ teie nâ âmaa haapiiraa e haapaari i tâ tâtou mau tâpura
Ces deux cursus viennent renforcer notre carte, de formation
haapiiraa ôhipa faaàpu e aratai tià i te mau tôroà e roaa ôiôi
mai ai te ôhipa nô te mea e tano te reira i te mau ôpuaraa
hiô-âtea-hia e te Hau Fenua.
Te hinaaro nei au e haamâuruuru atoà i te feiâ ôhipa atoà i
tae mai i ô nei, râtou e rohi nei i te mau mahana atoà ia mai¬
tai te ôhipa nô te tautooraa faahotu i te imiraa faufaa mâ të
haamaraa i te fâito o te parau tüite e roaa mai, faaôhieraa i
te tahi mau ôhipa âpT e matara mai.
Të haamâuruuru nei au, nâ roto atu i te tià o te Tômitëra teitei, i te Hau farâni nô tâ na tauturu rahi i te tuuraa mai i te
faufaa moni nô taua nâ âmaa haapiiraa nei e tae noa atu i
te mau râveà atoà i faanahohia nô taua nâ haapiiraa nei.
ront aux bacheliers, à n’en pas douter, les portes d’une vie active
pleine de promesses.
agricole résolument tournée vers des métiers offrant des dé¬
bouchés immédiats parce qu’ils correspondent aux stratégies
du Pays. Il s’agit des secteurs de l’agro-transformation et de
l’aquaculture qui constituent pour le Pays des enjeux d’avenir
tant en matière économique que de sécurité alimentaire.
Je souhaite remercier également tous les acteurs ici présents
qui œuvrent quotidiennement à professionnaliser notre secteur
primaire en élevant le niveau de qualification favorisant ainsi
l’émergence de nouveaux emplois.
Je remercie, au travers de Monsieur le représentant du Haut-
commissaire, l’État pour son implication importante dans le fi¬
nancement de ces formations ainsi que pour tous les moyens
mis en œuvre pour dispenser ces enseignements.
Të hinaaro nei au i tâ tâtou mau pTahi ia manuia, râtou e
fânaô nei i te hôê pû haapiiraa mata ite mai teie te huru, i
roto i teie ôire heeuri nô Âfaahiti tei ô nei te vairaa o te mau
mea atoà nô te pae faaàpu.
Je souhaite toute la réussite possible à nos élèves qui ont la
chance d’avoir à leur disposition une nouvelle structure d’ensei¬
gnement technique telle que celle-ci, dans cette belle commune
de Âfaahiti qui possède un potentiel agricole considérable.
Mâuruuru i te faarooraa mai.
Je vous remercie de votre attention.
Monsieur Tamatoa DOOM,
Chef de cabinet du Ministère
de i’Économie verte et du Domaine,
en charge des mines et de la recherche,
représentant le Gouvernement de Polynésie française.
22
Communiqué de presse
Papeete, le 16 novembre 2018
,4 l’invitation du président du conseil d’administration de l’Enseignement protestant,
Raymond YEDDOU, administrateur des îles du Vent et des îles Sous-le-Vent,
représentant le Haut-commissaire de la République en Polynésie française, a participé
aujourd’hui à Taravao à l’inauguration du nouveau lycée agricole. Cette cérémonie s’est
déroulée en présence des maires de la presqulle, de représentants de l’Assemblée de la
Polynésie française et d’une délégation du ministère de l’économie verte et du domaine.
M.
Les autorités de l’EPWI, du Pays et de l’État
Après avoir souligné les enjeux liés à l’importance de
l’économie agricole en Polynésie française et le poten¬
française à l’unanimité, a été signée il y a quelques semaines à
l’occasion de la foire agricole.
tiel que suggère le développement de cette filière, l’ad¬
ministrateur a souligné la coopération entre l’Etat, le Pays et les
L’administrateur a tenu à souligner également l’apport du contrat
structures d’enseignement de droit privé, dans laquelle s’inscrit
de reconnaissance signé en juillet 2018, grâce auquel le lycée
l’ouverture de cet établissement destiné à valoriser les métiers
de Taravao bénéficiera d’un soutien en ingénierie, via le service
de la filière agricole et aquacole.
formation et développement qui assure, sous l’autorité de l’Etat,
le rôle d’autorité académique.
L’Etat soutient le Pays dans la définition et la mise en œuvre de
politique agricole, notamment pour améliorer le niveau de
Il bénéficiera aussi d’un soutien financier à travers une contri¬
couverture de l’alimentation de la population par une production
bution au fonctionnement général, des bourses versées aux
locale suffisante.
élèves ou la rémunération des enseignants et personnels en¬
cadrants. En 2019, cette enveloppe de l’Etat pourrait atteindre
Ainsi, dans le cadre du contrat de projets, ce sont 2,6 milliards
plus de 64 millions de F CFP.
sa
de F CPE que l’Etat et le Pays consacrent à l’amélioration de la
pêche côtière et à l’aménagement de lotissements agricoles,
Participation de Monsieur Yves YEDDOU, l’administrateur des
dont un se situe sur le plateau de Taravao. 600 millions de F
Iles du Vent et des Iles Sous-le-Vent, représentant du Haut-com¬
CFP ont été engagés à ce jour.
missaire de la République en Polynésie française à l’inaugura¬
tion du lycée agricole protestant John Doom.
Afin d’amplifier ce soutien et d’inscrire ces actions dans la durée,
l’administrateur a indiqué que le Haut-commissaire avait sollicité
du ministre de l’Agriculture et de l’Alimentation une actualisation
du partenariat entre l’Etat et le Pays, notamment pour y intégrer
les évolutions stratégiques du territoire, qu’il s’agisse de l’aqua¬
culture, de l’agriculture biologique ou de la labellisation de pro¬
duits
à
forte
valeur
ajoutée
comme
la vanille.
Cette
convention-cadre, approuvée par l’Assemblée de la Polynésie
23
Discours de M. Rayrnond YEDDOU
Administrateur des îles du Vent et
des îles sous le Vent
X.
''
-Cf
%
À l’écoute des discours
générations de demain.
payé. Nos agriculteurs, éleveurs, aquaculteurs et pêcheurs ne
réclament pas nécessairement des aides, des subventions,
mais veulent simplement vendre leur production à un prix qui
leur permet de vivre dignement.
Les enjeux de l’enseignement agricole sur le Fenua sont impor¬
C’est ensuite préserver les ressources utiles à toute activité
tants, et plus particulièrement à ici, à deux pas du fertile plateau
primaire: la terre et l’eau.
Inaugurer un établissement d’enseignement est toujours un
moment fort dans la vie d’un territoire, car c’est ce qui per¬
met de se projeter et finalement de préparer l’avenir des
de Taravao et de la poissonneuse baie de Phaëton.
C’est enfin respecter la santé du consommateur en produi¬
Notre présence ici ce matin illustre à elle-seule la coopération
sant des aliments à haute valeur sanitaire.
existante entre tous les partenaires :
Mais la politique agricole concerne également l’aménagement
L’ouverture de ce lycée s’insrit en effet dans un partenariat his¬
du territoire et le maintien du lien social.
torique entre l’État et la Polynésie française, avec le Pays d’une
part, et avec les structures d’enseignement de droit privé d’autre
part.
tiennent des parcelles, façonnent nos paysages et assurent une
Les agriculteurs rendent des services inestimables. Ils entre¬
présence sur des terres qui risquraient d’être désertées.
L’État soutient en effet le Pays dans la définition et la mise en
Les travailleurs de la mer ne sont pas en reste ; nous connais¬
agricole, notamment pour améliorer le ni¬
veau de couverture de l’alimentation de la population par une
production locale suffisante.
sons tous leur
Le chantier est ambitieux et concerne l’ensemble des Polyné¬
Conscients de cette réalité, le Haut-commissaire a décidé, en
oeuvre de sa politique
capacité d’alerte face à la dégradation des éco¬
systèmes.
siens, indépendamment de l’endroit où ils vivent. C’est d’ailleurs
lien avec le Président Fritch, de consacrer une part significative
la raison pour laquelle le Président de la République a lancé,
des crédits du contrat de projets pour l’amélioration de la pêche
généraux de l’alimentation, réflexion nationale
dans laquelle la Polynésie s’est inscrite, pour imaginer des so¬
lutions pérennes et partagées pour une agriculture soutenable.
côtière et l’aménagement de lotissements agricoles, dont un se
en 2017, les états
situe à quelques kilomètres d’ici, sur la plateau de Taravao.
Afin d’inscrire ces actions dans la durée, le Haut-commissaire
également sollicité du Ministre de l’agriculture et de l’alimen¬
Quand je dis agriculture soutenable, c’est dans l’acceptation la
a
plus large du terme. C’est d’abord vivre dignement du prix
tation une actualisation du partenariat entre l’État et le Pays,
24
notamment pour y intégrer les évolutions stratégiques du terri¬
toire, qu’il s’agisse de l’aquaculture, de l’agriculuture biologique
de la labellisation de produits à forte valeur ajoutée comme
la vanille. Cette convention-cadre, approuvé par l’Assemblée
ou
ment agricole.
Il y a ici une envie de faire, une envie de
conquérir, une envie de moderniser la manière de produire et
de répondre à cet objectif des plus nobles : nourrir son prochain.
Quelle plus belle mission !
de la Polynésie française à l’unanimité, a été signée il y a
quelques semaines à l’occasion de la foire agricole.
C’est pourquoi. Monsieur le Président de l’Église protestante
L’action publique est ici pleinement dans son rôle : donner à
contrat, à cet accompagnement sur le long terme que vous avez
chacun la possibilité de libérer son potentiel au service d’objec¬
tifs communs, via l’aménagement du territoire.
sollicité et dont vous connaissez la valeur.
Tel l’agriculteur, le politique ne décrète pas le temps qu’il fera
dans d’excellentes conditions, en proximité avec les profession¬
mâôhi, l’État est heureux d’avoir répondu à votre demande de
Dans cet établissement, les élèves ont le privilège de travailler
demain, le niveau des précipitations ou la densité de la vie dans
nels du secteur et, si je suis bien renseigné, avec une ouverture
l’humus. Il trace des sillons, les adapte, aligne les arbres, en
vers les nouvelles
coupe parfois.
sent, raccordés à la fibre optique, donc au très haut débit. Je le
En réalité, il aménage pour permettre à d’autres éléments d’en¬
souligne car le désenclavement numérique fait partie des prio¬
rités partagées de l’État et du Pays et toute illustration de son
utilité renforce notre détermination à poursuivre sur ce sujet.
trer en interaction afin que se produisent des effets désirables.
technologies puisque vous êtes, dès à pré¬
Je crois que nous pouvons être confiants : toutes les conditions
Grâce à ce contrat, le lycée de Taravao bénéficiera d’un soutien
sont réunies pour l’essor d’une agriculture polynésienne réso¬
en
lument tournée vers l’avenir.
assure, sous l’autorité du Haut-commissaire, le rôle d’autorité
Mais pour développer cette agriculture ambitieuse, il nous faut
aussi le plus précieux des capitaux : des producteurs, toujours
académique. Il bénéficiera aussi d’un soutien financier, qu’il
s’agisse d’une contribution au fonctionnement général, des
bourses sur critères sociaux ou de la rémunération des profes¬
mieux formés, travailleurs et innovants.
seurs.
La formation agricole a longtemps été dévalorisée en raison
d’un double désintérêt : de la société qui a sacralisé l’enseigne¬
de francs Pacifique.
ingénierie, via le service formation et développement qui
En 2019, cette enveloppe pourrait atteindre plus de 64 millions
ment général et des producteurs eux-mêmes. Après tout, qu’au¬
rions-nous besoin d’aller à l’école pour cultiver un faapu ?
Et ce soutien est pérenne, à l’instar de ceux accordés à l’en¬
Mais la donne a changé ! Si l’on veut s’en convaincre, il faut re¬
seignement catholique et aux maisons familiales et rurales, ce
qui leur permet de se projeter, dans le temps car elles savent
qu’elles ont, en l’État, un partenaire fiable.
garder les taux d’insertion à l’issue d’un BTS agricole par
exemple. Peu de filières peuvent s’enorgueillir de tels résultats.
C’est particulièrement vrai ici, en Polynésie française.
La République est généreuse pour l’ensemble de ses en¬
fants, au-dessus de toutes les idéologies, au-dessus - et le
Il ne s’agit plus de
former les jeunes à la seule exploitation des
ressources marine ou terrestre,
terme est de circonstance - de toutes les chapelles.
mais bien d’en faire de poten¬
tiels chefs d’entreprise, capables de gérer, de développer leur
Je vous remercie.
activité, de créer de la richesse et, demain, de l’emploi.
Il s’agit aussi de former les futurs responsables d’exploitation
dans des unités de production plus denses. En 2021, les élèves
qui sortiront diplômés de ce lycée seront appelés à exercer des
fonctions aussi diverses que chef d’exploitation aquacole ou pis¬
cicole, conducteur de production, technicien de fabrication, voire
conducteur de ligne dans l’industrie cosmétiques et pharma¬
ceutiques. Le panel est large !
Devenir agriculteur ou aquaculteur, c’est faire le choix d’un uni¬
passionnant, qui implique de la patience, de l’effort, de l’ab¬
négation face aux éléments, mais également un haut degré de
compréhension devant les fonctionnement d’un écosystème vi¬
vant. Le travail de l’agriculteur n’est pas de labourer, semer et
récolter, il est bien de comprendre quant et comment réaliser
ces actions en tenant compte des spécificités du cadre dans le¬
quel il évolue.
vers
Soyez en convaincus, vous les enseignants, les élèves, les pa¬
rents : Vous pouvez être fiers d’évoluer dans l’enseigne-
25
M. Raymond Yeddou, représentant
de l’État lors de l’inauguration
John DOOM : sa biographie
John, Evans, Taroanui, Roland DOOM, cinquième enfant de Léon Teriiteata DOOM et
de Marguerite, Vahinemoea PARKER, tous deux enseignants dans l’île de Tupuat né le 16
mai 1936 à Papeete connu sous son nom de mariage de Tematauira tâne que son père lui a
donné lors de son mariage avec Tetua a Tau, devenue Tematauira vahiné, le 1er août 1958.
John passe 9 ans de son enfance àTupuai avant quesa
famille quitte l’île pour venir s’installer à Tautira à Tahiti
où son père est promu directeur d’école. L’année sui¬
de l’Église Évangélique de Polynésie française aux côtés de
trois présidents : Pasteur Samuel Raapoto, Pasteur Marurai
Utia, Pasteur Jacques Ihorai.
vante, Léon se met en disponibilité de l’éducation pour un autre
emploi puis réintègre son poste d’instituteur à Piraè avant de
retourner à Mataiea où sa femme, Marguerite Vahinemoea, dé¬
cède en 1949. À 13 ans, John entre en pension à l’École Cen¬
trale pour se préparer à son Brevet. Après quatre échecs au
Brevet et deux au BEPC, John ne veut plus “aller sur le récif ra¬
masser les mâôa" ("échouer” en français local). Âgé de 20 ans,
Il endosse également, pendant cette période, la Présidence du
7ème Arrondissement de l’Église Évangélique de Polynésie
française, la Présidence du Conseil d’Administration de l’Ensei¬
gnement Protestant, la Présidence du Comité de gestion du
Foyer Éducatif de Moria, la direction de l’École pastorale d’Hermon et la responsabilité de Pasteur de la paroisse de Tlroama
John veut être fonctionnaire.
Pâôfai suite au décès du Pasteur Koringo Putu.
En 1956, il suit une formation de quelques mois à la Commis¬
sion du Pacifique Sud en Nouvelle-Calédonie. Il y étudie les pro¬
duits de la terre et de l’océan, leur reproduction et leurs
Il va représenter son Église et prendre des fonctions aussi bien
dans le Pacifique qu’à travers le monde dans les Comités exé¬
transformations dans un programme de développement d’un
cutifs des Églises du Pacifique, dans le Conseil d’Administration
du Pacific Theoiogical Coilege, dans les Assemblées générales
pays. Il est le premier tahitlen à recevoir au sein de la Commis¬
sion du Pacifique Sud le diplôme de la Food and Agriculture Or¬
ménique des Églises (COE) et également dans la Communauté
ganisation des Nations Unies.
De retour au fenua, plus que motivé, il obtient son BEPC en
1957 et réussit son examen d’entrée au Service de la pêche en
1958. Il devient l’adjoint au chef de ce service dirigé par le doc¬
teur Jean-Marie Domard.
Fort de ses connaissances acquises en Nouvelle-Calédonie,
John les met à profit pour les adapter au fenua. Il introduit et ac¬
climate le troca de Nouvelle-Calédonie dans les lagons polyné¬
siens. Il met en place la pisciculture en élevant en bassin des
nato de Papenoo pour les introduire dans les rivières aux
îles
Marquises et même pour les exporter vers les îles Hawaii. Il in¬
nove l’activité de la nacre perlière en collectant et en fixant les
naissains disséminés dans les lagons sur des claies posées au
fond des lagons. C’est le début de la perliculture. En 1961, le
docteur Jean-Marie Domard fait venir en Polynésie, au petit la¬
boratoire à Hikueru, un greffeur de nacre japonais, Muroi Shurokue, qui n’est pas encore prêt à partager son secret sur les
techniques de la greffe de la perle.
Entre 1962 et 1971, John prend des responsabilités en dehors
de son métier, cherchant peut-être encore sa “voie”. Il quitte le
et la Commission des affaires internationales du Conseil œcu¬
Évangélique d’Actions Apostoliques (CEVAA). La COE le solli¬
cite à nouveau pour sa représentativité en Océanie : il est élu
Président du Conseil œcuménique pour la région du Pacifique
de 2006 à 2013.
En 2000, John prend sa retraite de l’Église Évangélique de Po¬
lynésie française. Il termine son mandat de Secrétaire Exécutif
pour le Pacifique au COE à Genève en mars et revient au Pays.
L’Académie Tahitienne, créée le 2 août 1972, réintègre alors
John, un de ses vingt premiers académiciens, dans ses locaux
et le fait élire Chancelier de cette institution le 26 mai 2000.
Il devient le Coordinateur de l’Association Moruroa e tatou en
2001.
En Juin 2012, John est élu Directeur de l’Académie Tahitienne
Santé/Éducation du Conseil
Économique Social et Culturel de Polynésie.
et Président de la Commission
Fatigué, il cesse toute activité au second semestre 2015.
Le père Noël au chapeau n/àu blanc, heureux du travail accom¬
pli, s’en va discrètement le 25 décembre 2016.
Service de la pêche en 1962 pour le poste de journaliste en
(Inspiré du discours de W. Pukoki)
langue tahitienne à l’O.R.T.F., puis celui de Directeur des pro¬
grammes tahitiens.
Il est élu premier adjoint au maire de Monsieur Gaston Flosse
1965, et devient Secrétaire Général de la mairie de Piraè
après sa démission de son poste à l’O.R.TF. en 1967.
en
Lorsque l’Église Protestante de Tahiti devient autonome en
1963, l’Église Évangélique de Polynésie française fait appel au
jeune diacre de la paroisse de Béthel, membre du Synode et
de la Commission Permanente de l’Église.
John va gérer la commune de Pirae en pleine construction et
les biens de l’Église Évangélique de Polynésie française. Quatre
années plus tard, il démissionne de son poste de la commune
de Piraè pour servir à plein temps son église.
Winston Pukoki
De 1971 à 1988, John devient Secrétaire Général puis Trésorier
26
Parautaata o John a Doom
O
John, Evans, Taroanui, Roland a Doom te paeraa o te tamarii a Léon Teriiteata Doom râua o Mar¬
guerite, Vahinemoea Parker e ôrometua râua toopiti i Tupuai, ua fànauhia i te 16 nô më 1936 i Papeete. Ua
matauhia à la i te piihia i tô na iôa faaipoipo Tematauira tâne ta to na metua tàne i matri i nià ia na e tâ na
vahiné Tetua a Tau, piihia Tematauira vahiné, i tô râua faaipoiporaahia i te mahana mâtâmua nô âtete 1958.
E9 matahiti te maoro tô John nohoraa i Tupuai hou te
ùtuâfare i faaruè ai i Tupuai nô të haere mai i Tautira i
Tahiti i reira tô na metua tâne mauraa mai i te tiàraa faa-
tere haapiiraa. I te matahiti i mûri aè, ua vaiho o Léon i tâ na
no Petera e te mero no te
Âpooraa Tamau a te Êtaretia.
Ua tiààu ô John i te ôire nô Piraè o të haamata ra i te rahi e tae
atu i te mau maitai a te Êtârêtia Porotetani nô Porinetia farâni.
ôhipa faatere haapiiraa nô te tahi ôhipa ê hou a riro mai ai ei
ôrometua haapii i Piraè, a hoi atu ai i Mataiea i reira tâ na va¬
hiné, ô Marguerite Vahinemoea, faaruèraa mai i te matahiti
E maha matahiti i mûri aè, ua faaruè i tâ na ôhipa i te ôire nô
Piraè e ua haere atu e tâvini i ta na êtârêtia
1949.
Mai 1971 à 1988, ua amq mai ô John i te tiàraa Pâpai parau
I te 13raa o tô na matahiti, ua pQhapa o John i roto i te
pü fâriiraa
tamarii a te tare haapiiraa tuarua “École Centrale” nô te faaineine i tâ na parau toite Brevet. Nô te ôreraa e manuia e 4 taime
i te “Brevet” e e 2 taime i te “BEPC”, aita o John i hinaaro faahou
e “haere i nià i te aau e të ôhi i te mâôa”. I te 20raa o tô na ma¬
tahiti, ua hinaaro ô ia e rave i te ôhipa nâ te hau.
I te matahiti 1956, tau âvaè haapiiraa tâ na i te Tômite nô tô Patitifa Âpatoà i te fenua Taratoni. Ua haapii ô ia i te mau hotu o te
fenua e o te tai, tô râtou àereraa e
rahi, Haapaô faufaa nô te Êtârêtia Porotetani nô Porinetia farâni
i pihai iho i nâ peretiteni e 3 : Samuel Raapoto ôrometua, Marurai Utia ôrometua e o Jacques Ihorai ôrometua.
I taua tau atoà ra, ua tià mai ô ia ei Peretiteni nô te Tuhaa 7 nô
te
Êtârêtia Porotetani nô Porinetia farâni, ei Peretiteni nô te
Âpooraa Faatere a te mau Fare haapiiraa porotetani, ei Pereti¬
teni nô te Tômite tiààu i te pu Moria, ei faatere i te Âua Pipi nô
Heremona e ei ôrometua aô nô te paroita Tiroama i Pâôfaî i te
faaruèraa mai te ôrometua Koringo Putu.
te faahuru-ê-raa nâ roto i te hôê tâ-
pura faanahoraa nô te faahoturaa i
te hôê fenua. Ô na te taata tahiti
mâtârnua i roto i te Tômite a tô Patitifa Âpatoà i haru mai i te hôê
parau tDite a te Hau âmui o te ao
nei nô te Fôôd and Agriculture Or¬
ganisation.
r
AWMnw lu aau i ■ nmi
Ua tià atu ô ia nô te Êtârêtia i roto
ia Pâtitifa e i te ao atoà nei i roto i
te mau tômite faaotiraa ôhipa a te
mau Êtârêtia e vai i roto ia Pâtifita,
i roto i te Âpooraa Faatere a te Âua
> r..-.-
I s»’ t Jcto trm IMMnul BoUnd DOOM.
'
teuMt tm, Mwil mHM miUmi
mm
I
i
B pawi
M
18 H) d II Fsed and
afncDibn (kpmilM (MO} a U HM
I inl j k m&M) I9S6. n« h iM(u a na I
«H K ffi UMi mm
k trtaroai mi H ïm ne
Unlenl
Ba Ml, Il iMiaDni f k
Mto, i a
**i I k »•« »iw
AnAanna
pipi i Suva Pacific Theological Col¬
lege, i roto i te mau Âpooraa rahi e
te Tômite haapaô i te mau ôhipa
tinu
«um. ne k tiaboboa I
a
nô te mau fenua atoà e vai ra i roto
i te
ôitumene a te mau
I te hoiraa mai i te fenua, nô tô na
hinaaro e faanuu i tô na îte i te tahi
fâito faahiahia, ua roaa mai tâ na
parau tüîte BEPC i 1957 a manuia
atu ai i tâ na hiôpoàraa faaô i roto i
te Pû ôhipa ravaai i 1958. Ua riro
mai ô ia ei tià turu i te faatere o taua
pG nei e arataîhia ra e te taote
Jean-Marie Domard. Nô te mau ite
i fânaôhia mai e ana i Taratoni, ua
faaôhipa o John i te reira i te fenua
nei. Ua âfai mai ô ia i te troca tara¬
toni nô te faaàere i roto i tô tâtou tai-
Âpooraa
Êtârêtia mero (COE) e i roto atoà i
te Âmuitahiraa Êvaneria e tâhôê i
te mau Êtârêtia metua e te mau
Êtârêtia âmaa nô tê feruri e tê
ôhipa âmui (CEVAA). Ua tîtau-faahou-hia mai ô na e te Âpooraa ôi¬
tumene a te mau Êtârêtia mero
(COE) ei tià nô Ôteania : ua mâîti-
^‘Iribue le nom de
JOHn ûoom
au
Soernenta,
Faahanahanaraa i te parau o John a Doom
roto. Ua faanaho ô ia i te faaàmuraa ià i roto i te mau haapuna
vai, mai te nato o Papenoo, nô te faaoraora i roto i te mau tahora
pape i te fenua Ènâna, e ua tae roa i te faarevaraa i te reira i te
fenua Hawaii. Tei roto atoà ô ia i te tau haamataraa o te faaàpuraa pârau. Nâ Domard tâne i âfai mai i Porinetia nei te taata
patia poe tâpône ra ô Muroi Shurokue tei ôre â i ineine i te faaite
i te mau râveà patiaraa poe.
Mai te matahiti 1962 e tae atu i te 1971, ua fârii ô John e rave i
te tahi mau ôhipa taa ê, a imi noa ai paha i te mea tâ na e hi¬
naaro mau ra. Ua faaruè ô ia i te Pu ravaàiraa i 1962 nô te
hia ô ia ei Peretiteni nô te Âpooraa
ôitumene nô Pâtitifa mai 2006 e
tae atu i te matahiti 2013.
1 te matahiti 2000, ua faatuhaa te Êtârêtia Porotetani nô Pori¬
netia farâni ia John. Ua rave hope ô ia i tô na tiàraa Pâpai parau
faaoti ôhipa nô Pâtitifa i roto i te Âpooraa ôitumene a te mau
Êtârêtia mero i Genève i te âvaè mâti e ua hoi mai i te fenua.
Ua tii-faahou-hia mai ô ia e te Fare Vânaa, i haamauhia mai i te
2 nô âtete 1972, ô ia i roto i nâ tino e 20 àivânaa mâtâmua, e
ua mâitihia ô ia ei Toofâ nô te Fare Vânaa i te 26 nô me 2000.
Ô na te tià aratai ôhipa a te tâàtiraa Moruroa e tâtou i te matahiti
2001.
ôhipa
pâpai veà reo tahiti i ORTF a riro mai ai ei Faatere i te mau
haapQrororaa reo tahiti.
1 te âvaè tiunu 2012, ua mâitihia ô ia ei Faatere i te Fare Vânaa
e ei
Peretiteni nô te Tômite Ea/Haapiiraa a te Fare Rau Maire
o Porinetia.
Ua mâitihia ô ia ei mono tâvana mâtâmua i pihai iho i te tâvana
Gaston Flosse i 1965 e ua mau mai i te tiàraa Pâpai parau rahi
nô te ôire nô Piraè i tô na vaihoraa i tô na pârahiraa i te ORTF
i 1967.
Nô tô na rohirohi, ua haapae ô ia i te ôhipa i te tâ-ono-âvaèraa
2 i te matahiti 2015. E i te 25 nô tTtema 2016, ua haere muhu
I te faatereraa mai te Êtârëtia Porotetani nô Tahiti ia na iho i
iritihia mai i te parau a Winston Pukoki
1963, ua tîtauhia ô ia e te Êtârêtia Porotetani nô Porinetia farâni
e haere mai i roto i te faateraraa, ô na te tiàtono nô te paroita
27
ôre noa te metua e taupoo nfàu teatea tô na.
Extrait du discours de Monsieur
Philippe Poussin, Secrétaire Générai
de la Confédération nationale de
renseignement agricole privé
(CNEAP)
la quatrième est celle de l’innovation et de l’expérimentation.
-
Venu spécialement pour l’inauguration du lycée agri¬
cole et aquacole protestant du 16 novembre 2018 et
Dans l’enseignement agricole, on n’a pas peur d’essayer pour
pour la première fois en Polynésie française, Monsieur
rapporter du plus au niveau éducatif, pédagogique et au niveau
de la recherche,
Philippe Poussin, représentant du CNEAP n’a pas manqué,
dans son introduction, de marquer sa joie d’être présent et de
voir en direct “les marqueurs forts de la culture polynésienne” à
la cinquième est celle de la coopération internationale. “Nous
-
travers l’omniprésence “des fleurs, la douceur des chants, de la
vivons dans une économie planétaire. Nourrir la planète est un
musique et des danses” et “la virilité du hakka” exécuté par les
défi et l’enseignement agricole contribue à former des jeunes à
jeunes gens heureux de participer à cette fête. Après avoir salué
les autorités de l’État, du Pays, les représentants de l’Assem¬
blée Territoriale, des communes, des Églises, des établisse¬
cela et au respect environnemental qui est une priorité absolue
agricoles déjà existantes en Polynésie française, la
direction de l’établissement accueillant, il a présenté le réseau
ments
dans un territoire protégé comme celui de la Polynésie fran¬
çaise, me semble-t-il. Nous formons une planète unifiée et cela
est intrinsèquement contenu dans la formation agricole.”
CNEAP qui fédère des établissements se trouvant aux Mar¬
Le CNEAP propose l’accompagnement autour de ces 5 mis¬
quises, en Nouvelle-Calédonie, au Chili, en Guyane, à la Ré¬
union, à Madagascar, au Togo, au Sénégal, au total 185
établissements dont le dernier membre est le tout jeune Lycée
sions à travers des services implantés un peu partout.
d’enseignement agricole protestant de Taravao. Le point com¬
cole qui vient de s’ouvrir, et on ne peut que s’en réjouir, est un
qui les relie tous est la formation professionnelle des jeunes
lycée des territoires complètement impliqué dans la vie de Ta¬
ravao, de Tahiti et plus largement de la Polynésie française.”
mun
qui, bien qu’elle ait été longtemps déconsidérée, se trouve être
une voie de qualité et d’excellence dans l’éducation du citoyen
et dans la construction de l’identité de la personne. Il rappelle
En guise de conclusion, il insiste sur le fait que “Ce lycée agri¬
l’ancienneté du projet du lycée agricole qui a abouti aujourd’hui
à son ouverture, il a clairement décliné les 5 missions particu¬
lières de l’enseignement agricole :
-
la première, commune à l’ensemble du système de formation
en
France, consiste à former des jeunes par la voie de la for¬
mation initiale, par la voie de l’apprentissage, et pour les aînés,
par la voie de la formation continue,
la seconde, très forte, très caractéristique et ici plus particuliè¬
-
rement en Polynésie, est de contribuer à l’animation et la dyna¬
mique des territoires. Cet établissement est un acteur de la
dynamique du Territoire,
M. Philippe POUSSIN,
-
Secrétaire Général du CNEAP
la troisième, celle de l’insertion professionnelle, est fondamen¬
tale. Elle signifie qu’un établissement agricole ne peut ouvrir une
filière sans avoir la certitude que les jeunes qui en sortent aient
un
emploi. L’insertion professionnelle, c’est l’adéquation entre
la formation et les besoins professionnels du territoire exprimés
par des professionnels qui vont soutenir les bases qui sont pro¬
posées ici.
28
Savoir distinguer
SUCRES NATURELS
& SUCRES AJOUTÉS
IA 'ITEI TE HAAPAE TE MONA O TE MAA TUPU
& TE TIHOTA ÂNOi
L’abandon progressif de notre moded’alimentation tra¬ /te faaruè-marû-raa tàtou i tâ tatou i mâtau noa na i te
ditionnelle quotidienne basée sur la consommation des
rave nô te pae o te mâa
produits locaux de la terre et de la mer par le travail au
champ (faaàpu) et de la pêche {ravaài, tautai), a modifié en pro¬
fondeur nofre rapport à la nourriture. Les changements de notre
mode de vie très dépendant des denrées alimentaires en pro¬
I
venance de
l’extérieur et le temps du travail rémunéré organi¬
sant notre temps de la semaine, du mois et de l’année pour
ceux
qui ont un emploi régulier, expliquent que nous nous pri¬
vons sans nous rendre compte
du temps nécessaire pour nous
permettre de travailler la terre, de planter et d’y faire pousser
arbres fruitiers, légumes, fleurs, plantes médicinales et aroma¬
tiques. Nous nous ravitaillons dans les grandes surfaces et ma¬
i te mau mahana atoà mai mutaa
ra, àia hoi te àmuraa i te mau mâa o te fenua e te tai nâ
roto i te ôhipa faaàpu e te ravaài i taui roa ai tà tàtou hiàraa i te
parau o te màa. Te tauiraa tàtou i te huru o to tàtou oraraa i
tààmu-roa-hia i nià i te mau màa ineine noa i te hoohia nô ràpae
mai e te tau nô te ôhipa tâ-môni-hia o tei haapihapiha i tô tàtou
tau i te roaraa o te hepetoma, te âvaè e te matahiti, nô te feià e
ôhipa tâmau tâ ràtou, te mea e faatte nei ia tàtou të ère nei
tàtou, mà te ara ôre rà, i te tau e tià ia fànaàhia e tàtou nô te
patia i te rima i reto i te repe fenua, nô te tanu, nô te faatupu i te
mau tumu râau e hôreà mai i te màa hotu,
te mâa rau, te mau
tiare, te mau rààu rapaàu mai e te mau rààu faaneàneà. Të tii
gasins de proximité et achetons tout et n’importe quoi, en
nei tàtou i te màa i reto i te mau tare toa rarahi e te mau tare
général ce que nous avons l’habitude de consommer sans vrai¬
toa rii fàtata i te tare nô te hee mai i te mau huru taeà atoà e te
ment prendre le temps d’en vérifier la composition. Savonsnous
quoi boire et manger pour avoir une bonne santé et éviter
haapaôraa ôre atoà, i te rahiraa o te taime te mea i mâtauhia e
tàtou i te àmu mà te hià ôre i te mea i pàpaihia e të vai ra i reto.
des maladies lourdes de conséquences? Savons-nous la quan¬
Ua ite ànëi tàtou e aha të inu e e aha të àmu ia maitai nea te
tité nécessaire et suffisante à notre corps pour ne pas tomber
tine e ia ôre ia tupuhia mai i te mau mat teimaha e haafifi i te
dans l’excès? Savons-nous ce que manger équilibré veut dire?
i
oraraa
? Ua ite ânei tàtou i te fâito mâa tano e te ravai tà te tino
e fârii ia ôre ia
C’est face à ces questions qui touchent l’ensemble de la société
topa i roto i te fifi ? Ua ite ânei tàtou i te auraa o
te parau nô te àmu faatanetanô i te mau huru màa ?
polynésienne d’aujourd’hui que le Veà Porotetani et les respon¬
sables de la Prévention pour la Santé de la Direction de la Santé
I mua i taua mau manaànaôraa nei tei reto te tààtoàraa e te
du Ministère en charge de la santé en Polynésie française ont
eraraa vaa mataèinaa o Perinetia farànii te vairaa i teie mahana
été amenés à se rencontrer et à cheminer ensemble dans le
but d’informer et d’éduquer la population à la santé sur le court
et le long terme.
i faatupu i te fârereiraa i retepû i te te Veà Porotetani e te feià e
haa nei nô te Ea i roto i te PO faatere nô te ea a te Faatereraa
hau ô te Fenua e tiààu nei i teie ôhipa nô te rave âpipiti nô te
faaite i te parau e nô te haapii i te mau taata atoà i te haapaà i
L’article en français rédigé par ceux qui œuvrent pour la Préven¬
tion pour la Santé au sein du Ministère de la Santé du Pays est
te maitai o te tino i te roaraa o te tau hià-poto-hia e te tau hià-
roa-hia.
le premier d’une série d’articles qui nous sont proposés pour
parution dans le VP pour nous aider à ouvrir les yeux, à voir
Teie pàpairaa nà roto i te reo faràni tà te feià e haa nei nô te Ea
clair, et au bout du compte à mieux manger, à mieux contrôler
i reto i te PO faatere nô te ea i faaineine mai teie tâ te VP i fârii
notre alimentation, à manger équilibré, à redécouvrir les besoins
ia piahia i reto i te VP nô te tautururaa ia tàtou ia àraàra te mata,
de notre corps en quantité et en qualité.
ia màramarama e i te hopeàraa ia maitai ta tàtou àmuraa i te
màa, ia taa ia tàtou i te tJtià i te màa, ia tanetane te huru màa e
tià ia àmuhia, ia ite faaheu tatou i ta tô tatou tino e hinaaro nei
mà te tauà i te rahiraa e te maitai o te màa e haapaô.
29
Ea/Santé
la ite i te haape_
TE MONA O TE MÀA
TUPU & TE TIHOTA
Savoir distinguer
SUCRES NATUREL &
SUCRES AJOUTÉS
ÂNOI
POUR NOTRE SANTÉ, IL EST CONSEILLÉ DE NE PAS
CONSOMMER PLUS DE L’ÉQUIVALENT DE 6 MORCEAUX
DE SUCRE PAR JOUR.
C’est très vite arrivé tant il y a de sucres cachés
MAITAi NOA TE TINO, TE PARAUHIA RA
EIAHA IA HAU I TE 6 PAEHAA TIHOTA PAARI I TE
MAHANA HOÊ I TE ÀMU.
E mea ôiôi roa teie fâito i te raeàhia nô te rahi
IA VAI
O te tihota e ère e itehia ra i roto i te mau mâa
dans l’alimentation industrielle en général et dans
oti noa i te hâmanihia e te mau taiete
faaineine i te mâa oti, i te rahiraa o te taime,
les petites douceurs en particulier. Il est donc im¬
portant de savoir différencier les sucres naturels,
comme
roto atoà iho â i te mau mâa monamona
rii. Nô reira e mea faufaa iho â ia faataa tâ
e i
le fructose contenu naturellement dans
„
-'■'i»
les fruits, des sucres ajoutés qui se retrouvent
tâtou hiôraa i te monamona o te mâa tupu
dans les produits industriels transformés.
mai te « fructose » e vai nâtura noa ra i roto i
te mau mâa hotu, e te tihota ânoi i roto i te
mau mâa oti noa i te hâmanihia e te mau tai¬
SUCRES AJOUTÉS,
ete faaineine i te mâa oti ua tauihia tô râtou huru.
ATTENTION DANGER !
Les aliments transformés sont non seulement riches en sucres
ajoutés mais ils contiennent aussi beaucoup de sel et de gras.
Dans ces produits, il est très difficile de se rendre compte de la
quantité de sucre réellement consommée. On en retrouve dans
beaucoup de produits courant commes les gâteaux, les
céréales, les desserts lactés, les barres chocolatées, les con¬
fiseries, les viennolserles, les glaces, les sodas, les sauces... et
même certaines boîtes de conserve.
LES FRUITS MEILLEURS POUR NOTRE SANTÉ
Les sucres ajoutés des produits industriels sont souvent appelés
calories vides car ils n’apportent rien à notre or¬
ganisme, bien au contraire. On pense notamment
à la carie dentaire, au syndrome métabolique et
au diabète.
TE TIHOTA ÂNOl, A ARA, E FIFITÊ ROAA MAI !
Eère e tihota ânoi noa te mea e vai rahi ra i roto i teie mau
mâa ua tauihia tô râtou huru, e miti papaâ e te hinu atoà
nei, eère roa atu
i te mea ôhie ia Itehia te rahiraa tihota e àmuhia e tâtou.
E Itehia ô ia i roto e rave rahi mau mâa e hoo-pinepinera râ tô roto. Te fifi, i roto i taua mau mâa
hia nei mai te faraoa monamona, te mau pQôhu
« céréales
», te mau mâa e û paruparu tô roto, te mau
tâpü tôtôra, te mau monamona rau, te mau faraoa
momona e èu-poipol-hia nô te taime taoferaa, te mau
pape toètoè paari, te mau pape monamona rau i tâ-mohina-hia, te mau mâa e au i te âpee i te mau
înai... e tae roa i te tahi mau mâa punu.
TE MAU MÀA HOTU TE MEA MAITAÎ AÈ
NO TÂTOU
Les fruits, dans le cadre d’une alimen¬
tation équilibrée, sont, eux, une mine de bienfaits
car
ils
contiennent de
E pii-pinepine-hia te mau tihota ânoi e vai ra
nombreux vitamines,
i roto i te mau mâa oti noa i te hâmanihia i te
minéraux et antioxydants essentiels à notre santé.
iôa ra « calorie âpî ôre» i te mea àore aè âpT
e fânaôhia e te tino, e
Ino râ, ôia ia. Të manaô ra tâtou i
», i te mal
« syndrome
APPRENDRE À MANGER MOINS DE SUCRES AJOUTÉS
te
Aimer les produits sucrés ne signifie pas qu’il faut en consom¬
métabolique » e te ômaha tihota. Âreà te mau mâa hotu,
elta e nehenehe e parau i te mau maital tâ râtou e faafânao ra i te tino, ia haapaôhia te fâito tanotano o te mâa e
beaucoup car l’excès de produits sucrés est très
mauvais pour la santé. Il est très important de regarder les éti¬
quettes et de comparer les teneurs en sucre des produits. Il est
nécessaire d’habituer vos enfants dès leur plus jeune âge à con¬
mer souvent et
sommer les
produits sucrés de façon occasionnelle et en quan¬
tité raisonnable. Pour les aider, évitez de stocker trop de produits
sucrés à la maison !
mamae
niho
«
carie
àmu, nô te mea e rave rahi mau « vitamines »,
minéraux » e te « antioxydants » nûmera hôê nô te
«
maital o te tino e vai ra i roto.
HAAPIII TE ÀMU MÀ TE FAAITII TE TIHOTÀ ÂNOl
Aita e parauhia ra e ia au te tahi taata i te àmu i te mau
mâa e tihota tô roto, e tià ia na i te àmu pinepine e i te
àmu rahi i te reira, nô te mea mea ino roa te àmu-rahiraa
i te tihota nô te tino ia vai maital noa ô ia. E mea faufaa
roa ia taiô i te mau parau pia i tuuhia i nià i te taoà e te
faaauraa i te fâito tihota i roto i terâ e terâ taoà. E mea tià
ia haamâtau i tâ ôutou mau tamarii, mai te àruàruraa ra,
i te àmu i te mau mâa e tihota ânoi tô roto i te tahi mau
taime noa e ia tanotano noa te fâito. Nô te tauturu ia râtou,
eiaha e haaputu rahi i te mau mâa e tihota ânoi tô roto i
te tare !
30
Un exemple :
Ei hiôraa :
1 litchi = 2,8 gr de sucre environ
1 letchi : taiô noa 2,8 tarama tihota
1 monamona miti/ôte : taiô noa 10 tarama tihota
1 sucette = 10 gr de sucre environ
TEMEATANO IA ITE
A mâîti i te mau mâa hotu pôfal-âpT-hia i te faraoa
BON À SAVOIR
Préférez les fruits frais aux gâteaux industriels
Mangez bonbons et sucreries le moins souvent possible
Quand vous avez soif, buvez de l’eau plutôt qu’un soda
Préférez les yaourts natures et ajoutez-y vous-même une gar¬
niture de fruits frais par exemple
monamona i oti noa i te hâmanihia e te mau taiete
faaineine i te mâa oti
A faaiti roa i te àmu i te mômona e te mau mâa mona¬
mona rau
la qualité du sucre.
la poîhâ, a inu i te pape, eiaha i te pape monamona rau i
tâ-mohina-hia
A mâlti i te mau mâa e û paruparu tô roto àore e tihota
ânol aè e nâ ôutou iho e faananea atu i te mau mâa hotu
Recette
A àpe i te mau faraoa monamona oti noa i te hâmanihia,
Éviter les biscuits, desserts, gâteaux du commerce. En les cuisi¬
nant vous-mêmes, vous pourrez mieux contrôler la
quantité et
pôfal-âpT-hia.
,
BOULES D’ÉNERGIES bananes & noix de
te mau mâa e tihota ânol tô roto e àmuhia i te
hopeàraa o te taime tâmâaraa, te mau faraoa mo¬
namona e hoo-rahi-hia nei e te mau tare
• toa. la tunu ôutou iho i te reira mau
mâa,
coco
e tià ia ia ôutou e fâito pâpû
1/-Râpez une coco, séparez le lait et la pulpe.
aè i te rahiraa
e te maital o te tihota.
Réservez les copeaux.
2/-Prenez une banane pas trop mûre et écrasez-la
Hôê mâa nô te faaineine
à la main.
3/-Emportez une petite portion de banane écrasée et formez
une boule de la taille d’una balle de
ping-pong entre vos doigts
grâce aux copeaux de noix de coco que vous ajouterez au fur
et à mesure.
4/-Formez ainsi plusieurs boules que vous mettrez au congéla¬
teur quelques heures. Sortez-les et roulez-les dans du cacao
poudre par exemple. Conservez au frigo et consommez
dans les 24h.
en
PÔPÔ MÀAÎI TE MAITAI meià & ota haari
1/A vaù i te hôê haari, faataa te pape i te ota haari. Atuu
i te ota i te hiti.
2/A rave i te hôê meià, eiaha i te mea para roa, e a faararerare rima noa
3/ A rave i te hôê maa vâhi iti meià i faararerarehia e a
haamenemene ei pôpô mai te hohoà pôpô tâiri i nià i te
Iri {ping pong) te rahi mâ te ânol rii marü atu i te ota haari
4/ la roaa mai e rave rahi pôpô mâa, a tuu atu i roto i te
faatoètoèraa tau hora i te maoro. Alriti mai e a faaôhu atu
i roto i te « cacaà » puehu. A vaiiho i roto i te faatoètoèraa
e a àmu i te reira i roto i te roaraa e 24 hora.
TE MAU MONAMONA,
UA RAHI ROA TE TIHOTA I ROTO
A mâlti i ta te nâtura e hôroà mai
Les bonbons trops sucrés !
Préférez le naturel
Ministère de la Santé
Direction de la Santé
Vâhi a TUHEIAVA-RICHAUD
i*X-
/
31
B
Leur histoire, je ia connais
Question 1
:
Matusalem mourut,
après avoir vécu en
Question 7
: Si le
premier jour de la semaine est celui qui
vient après le samedi - qui est le septième et dernier jour
tout ? :
Réponse :
a - 968 ans
de la semaine -, le sabbat, pour les Juifs et les non-Juifs,
b - 969 ans
quel jour est-on avec le mercredi ? :
Réponse :
a - le troisième
b
le quatrième
c
le cinquième
c - 970 ans
-
Question 2
: Cet oiseau arracha un rameau
d’oiivier, quand
-
les eaux du déluge se retirèrent ? :
Réponse :
Questions
À quelques pas de sa mise à mort, par lapida¬
:
a - une colombe
b - un corbeau
tion, le diacre Étienne voit, dans le ciel, la gloire de Dieu et
c - une hirondelle
Jésus... ?
;
a - assis à la droite de Dieu
b - debout à la droite de Dieu
Réponse :
Question 3
Lorsque son maître le frappa, l’animal se mit
:
c - à genoux
à parler
? :
Réponse :
a - l’ânesse
b
le cheval
Question 9
c - le mulet
femme ?
;
Réponse
:
-
Après la sortie d’Ésaü, ce fut celle de son
frère, qui lui tenait ? :
Réponse :
a - la cheville
b
le pied
Question 4
Une croyante - ou un croyant - est-elle une
a - qui a vu le Ressuscité Jésus
b - qui a touché le Ressuscité Jésus
:
-
c -
Question 10
Réponse
: Qu’a-t-il demandé à
:
qui n’a pas vu le Ressuscité Jésus
De ces trois choses que sont la foi, l’espé¬
rance et l’amour, laquelle est
c - le talon
Questions
:
à la droite de Dieu
:
la plus grande ? :
a - l’amour
b - l’espérance
Dieu, le roi Salomon, pour
c - la foi
régner sur son peuple ? :
Réponse :
a - de l’argent
b de l’intelligence
-
c - des serviteurs
Question 6
: Si la Bible ne
vinrent adorer l’enfant
parle ni du titre des Savants qui
Jésus, à Bethiéhem, ni de leur
nombre, en serait-il autrement à propos de leurs noms ? :
Réponse :
a - oui
b-non
c - oui et non
Réponse à la question :
fef ef -toQ
!-) B - 01 : (6sm ueap) o-6‘ (99-S91PV) Q-8 : (PSE namsiAi) q-i
; (lEna!LiiBi/\i) q-gt (e'e s/oy i)q-g: (9393uao) o-p
(09-8333qiiJON) B-g! (u'8 uao) b-3' (lE'g uao) Q-1-
32
Pasteur Jacques,
Teral a IHORAi
i
1
Tuhaa 6 - Rêni mâtàmua. mai te pae âui : Tetaronia mâ, Tàpaô v, Tetupaia v, Teriitetoofa Norma, Heiotiu v,
Puaheitini v Koioio. I mûri mai te pae âui : Tâpaô, lôpa, Tetupaia, Fabrice Manea, Heiotiu,
Maoaè, Puaheitini
M2oar0rmniestua
Runira
Tuhaa 3 - Mai te pae àui : Vavaeterai ma, Paeatua ma, Maehaa ma, Teiva ma, Teanuanua ma.
I mûri, pae àui : Teuaùra, Teihotua, Pumati Frank, Rai
Fariiraa a te Tuhaa 2
faafianafiana, efaateitei
I tô tatou ^rii 'mti
Ôroâ fanau a te paroita Piraè i te Tuhaa 1
jaafianafiana, e T"zi Tare Tiraè nei tâtouJârii ai i
faateitei i tô tâtou te tamayûjenua nô te Tfau, T
‘Arn nui
tamafenua e e tama âià fiere.
fE
tama nô te
(Manava
fiâunuri
tâtou
te
e
tama
Mââfii nô Tonnetia
âfaï
nui nei V-a taï nui te manu
fiau i teie ^oera oaoa maitaï e te
(tuèfiaa tâ te mau â-
nimara e te ûmete nô te ora tâ te
Tetià 0 te rai tuatini i arataï mai
nô te
jaafianafiana e tejaateitei i
tô tâtou arii nui
youyou rahi i teie ârui nedenefie
mau.
£E te tama nô (Porinetia,
Mâofii e, eiafia e tîtau i
te rafii, i te ànaàna, i te
lE ^oera
Poea
yurayura tâ
de e te fiaruru
yaaïna
fiaaâtihia e te mau
taoâ huru rau, tei
wea
Taatarii
fiôfioa 0 te
teitei ; o tei moè roa ia de
jaadada ia oe e te mau i terâ àore
fioa. %rea te tama veve, te dto ia e
te mihi
teiyârahi noa i te ûyuta
a tiià ai te rai ma te ani i te tauturu ia oaoa
oraraa.
à ia i roto i tô na
yaaina tei fiôroà
mui i te
ana taoà.
Târiu ê atu ra, fiid e atu ra mâ te
tauà dre i tô na taata
tuyu,
T fiôfioà teie tei âtea roa i te
yarau nô te O-Cere e te aroha nô
Tfoera.
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018