EPM_Vea Porotetani_20181112.pdf
- Texte
-
Te Eaaroo maôlü maUf
te ora ia O te nünaa
àMPa2sat0orr1a8le
Tuhaa 1
-
Mai te pae
âui mai : Hitiùra v, Rangiha ma, Terehau ma, Ronouri ma, Namata ma,
Môte mâ, Kelly mà, Taùhere v, Râhiti,
Taime
no
te haamoriraa a te Tuhaa 7
-
Taahitua ôrometua
Ôiüi /Sommaire
2
3
# Photos : Pastorale 2018 à Maraa
# Parau o te fenua/La Terre : Légende de Maraa
% Parau ômua/Édito : Maitihere Tevaa
MENSUEL DE L’EGLISE
PROTESTANTE MAOHI
EN
Parau
POLYNÉSIE FRANÇAISE
Âfata rata/Boîte postale : 113-98713 Papeete-Tahiti-RF.
Niuniu/Tél : (689) 40460699 - FAX : (689) 40419357
Rata uira/Email
:
veaporotetani790@gmail.com
Raatira Veà/Directeur de publication :
MARAEA Taaroanui
Raatira faatere/Rédacteur en Chef :
RAAPOTO Étienne
Faatoro ôhipa/Coordinatrice
TUHEIAVA-RICHAUD Vâhi
4-5
6
7
8
POHUE Ben - TEVAARAUHARA Iteata
Taviri-Pata hohoà/Vidéo-Photos :
TUPEÀ Maurice - ARAPARI Tamatea - PATER Alfred
# Porol/Vœux : Peretiteni Taarii
# Heiva Nui : Tuhaa 1 i Tevaipuna
• Poroi/Wlessage de Noël : Qu’ai-je fait ou non pour
ne pas avojr été reçu ?
9 Àpo mai, Àpo atu : Matahiti étârëtia ÊPM
9/20
Papaî parau-Papal hohoà/Secrétariat-Maquettiste :
âpi /Actualité
•
Papa parau/Dossier
Te faaroo mâôhi mau, te ora la o te nünaa
La vraie foi mààhi, ie saiut du peupie
Tômite faatere/Commission de Rédaction :
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
RAIOAOA Eunice, IHORAI Jacques,
FAUA-TUFARlUAEmma, KELLY Georges,
TERAIARUE Sabrina, MEUEL Rocky,
TUHEIAVA-RICHAUD Vâhi,
MARGUERON Daniel, Comité de Réflexion
22-28
Moni tâmatahiti/Prix de l’abonnement
1 matahiti-8 veà/1 an-8 numéros
29-31
32
Porinetia/Polynésie : 1 600 XPF
Fenua Farâni/France
:
13,38 EUROS
Herevetia/Suisse : 15,25 CHF
Neneiraa/lmpression : TAHITI Graphics
Rahiraa veà/Tlrage : 2 000 ex.
Êtaretia
21
# Parau/Infos Pâôfai : Le Lycée agricole et aquacole
# Haapiiraa/Enseignement : Inauguration du Lycée
agricole et aquacole John Doom
# Ea/Santé : Sucres naturels et sucres ajoutés
# Uiraa manaô/Jeu : Leur Histoire, je la connais
# Hohoà : Rururaa ôrometua 2018 i Maraa
# Ôrero/Déclamation : E faahanahana, e faateitei i tô
tatou Arii Nui
Mot d'excuse / Manaô
Photos
Toutes nos excuses à nos
Les
tàtarahapa
paroissiens, lecteurs du veà
porotetani pour ce retard du n°2 de Nov/Déc 2018.
photos sont la propriété
du Veà Porotetani
Légende de la Photo de la Une
Eiaha àutou e te mau taata taià VP, e inoino mai nô te taere
O te matararaa mai teie n°2 nô te VP nô Nov/TTt 2018
: Les Pasteurs, les
diacres et leurs épouses qui ont
assisté à la pastorale.
de couverture
VEÀ TAMATAHITI
D’ABONNEMENT
BULLETIN
16a Tumu/Nom
Nohoraa/Adresse
Te
Je
:
:
tapaô faahou nei au i to ù iôa no te VP. matahiti 2019 (1 matahiti - 6 veà) e te àufau nei au
réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2019 (1 an - 6 numéros) et Je verse la somme de
me
Tapaôraa iôa/Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 10,03 Euros ; Suisse 11,42 CHF
Hâpono i te/À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNESIE FRANÇAISE
La
légende de la vengeance
de Maraa
Paea
-
La
légende tahitienne de la vengeance de Maraa raconte le destin tra¬
gique de deux pêcheurs, Eteturi et Manal qui avalent consommé une nourri¬
ture consacrée aux dieux.
Le district de Maraa
Le district de Mara’a s’étend de
Teorootepuatea à Vainiania. Il
MaiTeorootepuatea e moti atu i Vainiania, nâ ôtià
fenua ïa ô Maraa.
comporte deux sommets montagneux : Maraatau etTufararli. Il
possède aussi une passe appelée Tahunaamarai qui permet
aux embarcations de sortir du lagon et un ensemble de grottes
en pied de montagne. La légende veut que ce district de Maraa
ait été gérée par deux chefs, Tevahituaipatea, le plus Important
et Tetoofa, le chef arlol de Maraa. Avec la population, ils se ré¬
unissaient au marae nommé Tultui, à Teparauahul.
Maraa signifie littéralement « soulevé ». Un nom qui a tout son
sens quand on connaît son histoire. Une histoire contée en
1843 par Tamera, grand-prêtre.
mai. E
ava
tei tai ô Tahunaamarai, e mea nâ reira te mau
e haere atu ai i tua. E piti ahi tei arataî i
taèinaa ôia ô Tevahituaipatea te arii nui, è te
àrioi ôia hoî ô Tetoofa.
E âamu teie
faatià
ra
te marae,
vâhi
rururaa nâ
te vaamataèinaa ra ô Maraa
no
taata tâià ra ô Manai râua ô Eteturi. I te hôê
ra
I te faanahoraa
mua
i Matahihae
a
te mau
maaraa
è te
Paea. Tê
pohe
o nâ
mahana, ùa
(Teahupoo) nô te tâià. la au
e pQpOhia te mau ià mâtâ-
arii,
nâ te mau atua i nià i te marae. I
Eteturi i te ià
Les deux hommes trouvent dans la localité de Po-
-
ôia i te tâhooraa teie nünaa taata i te
fano nâ taata
teienei, ùa
rave
ô
mau atua nô tâ râtou ia tâhoa. I tô râtou hoiraa atu i Maraa, ùa
tapuhia nâ te
mau
ite pâpG te tahuà e, ùa vare nâ taata aè ra. O râua ia tei
hôhia nâ te mau atua ma te târT è te faatautau atu i tô
poto un marae consacré à leur dieu tutélaire Tamatea.
En chemin, ils rencontrent des amis auxquels ils proposent de
râua tino mai te ià ra te huru.
tâhoo i tô râua
partager leur repas. Eteturi utilise une partie du poisson réservé
dieu pour
ensuite la
Ô Tuitui
teie vaamaahi o te mau
te nünaa.
paix aux dieux
Deux pêcheurs, Eteturi et Manai, quittent Maraa pour une partie
de pêche à Matahihae (actuel Teahupoo). Selon une coutume,
le premier poisson pris doit être consacré au dieu tutélaire sur
au
Maraatau è ô Tufararii nâ
poti
Une offrande de
un marae.
Ô
mouà teitei, è e rave rahi mau ana i rare noa
ua
améliorer le festin. Les deux hommes reprennent
route pour le marae où l’offrande doit être faite.
nuhi iho
ra
Ôpua
atu ra tô Maraa e
pohe. Ùa faataèrohia te
ôia i roto i te
mau
mau manihini è
tare àrioi. I reira tô te
nünaa nô Maraa i tütui ai i taua tare àrioi ra.
i
ora
mai maoti
ra
Àore
e
taata
te arii ra ô Rahero.
L’honneur de la communauté est bafoué
HurihiaeteVP
La
population environnante accueille Eteturi et Manal ; ils re¬
mettent leur offrande au tahuà qui trouve le paquet bien léger.
Ce dernier découvre la supercherie. Puisque les deux hommes
ont mangé une nourriture consacrée au dieu. Ils serviront euxmêmes d’offrandes. Eteturi et Manai sont pendus prés du
marae de manière à ce que leurs corps ressemblent à des pois¬
sons.
La fête à Maraa
Le soir venu, les invités ne se rendent pas
compte du (kava,
poivrier enivrant) qui a été mis dans leurs boissons. Alors que
les habitants de Matahihae sont profondément endormis, les
hommes de Maraa font brûler la maison ario! dans laquelle les
invités dormaient. Personne n’en ressort vivant, excepté Rahero, le chef qui repart pour Teahupoo annoncer le désastre.
Pour ne pas avoir à faire face aux esprits des gens de Matahi¬
hae, les habitants de Maraa font construire une autre maison
arlol qu’ils appellent Apiriteohu. Eteturi et Manai ont ainsi été
vengés par Maraa.
La grotte de Maraa/Te ana no Maraa
extrait de Tahiti Héritage
2
Parau ômuo / Édito
C’est par la foi
que tu grandiras
Na roto i te faaroo
tupu ai ôe
e
U arave te Rururaa Ôrometua i teie tumu parau nâ roto La pastorale s’est appropriée ce thème tiré du texte
mai i te parau a
âpT
i te repo
ra
hoî à ia i te tupuraa i mua ia râtou, e mai te aa
marô ra : aita à na huru, e te nehenehe ia
Ua turuihia te
vaa
un
haapaô atu
peàpeà
mau
e
tei haaferuri i te mau tâvini o te Fatu e
situations
rejeton, comme une racine qui sort d’une terre as¬
ni éclat pour que nous le regar¬
ôhipa nei i
préoccupantes vécues par notre peuple tant au ni¬
sociétal, culturel, politique et économique. Ces défis, ont
veau
interpellé la mission du serviteur auprès de la multitude de re¬
pihai iho i te àere ui taata e faaruru nei i te fifi ia tupu e ia rahi
râtou i te mau vâhi atoà e i te mau tau
Il s’est élevé devant lui comme
L’analyse de ces réflexions s’est appuyée sur les diverses
ta te nünaa e ora nei i te pae oraraa
mataèinaa, te hTroà tumu, te poritita e te faaravairaa faufaa
tei faauiui
; «
dions, et son aspect n ’avait rien pour nous attirer ».
feruriraa i matara mai i nià i te mau huru
e rave rau
qui dit
soiffée : il n ’avait ni apparence,
aita hoi ô na e hohoà, hinaaro atu ai tatou ia na.”
tatou ia na,
oraraa
d’Esaîe 53, 2
Itaia 53/2 tei nâ ô mai e : “Mai te ohi
jetons qui ont des difficultés à grandir en tout lieu et en tout
atoà.
temps.
E toru àhuru matahiti i mûri
iraa tuarua
no
mai te hôê ohi
âpT
te
no
a faaite noa
parau
tià
e
faaàpu
e te
aè,
ua
ôteo mai te tare haapiTrente
faaàmuraa manutai no te moana
te ô e tûi e e faaora i te tiàturiraa o te mau
ravao
ul
vient raviver
mai ai i tô na tuuraa ia na i roto i te ôhipa nô te
mau
ui
a
hee
noa
ai te tau e a rohi noa ai ia
rahi â te tiàturiraa a te feiâ nô te oraraa tïvira e
leurs ancestrales transmises,
haapaô i te pâru-
futurs
rare
teie parau
aè i te
maru
metua o te Atua, tê haamanaô mai nei
«
(teatea, tiàmâ, tura) i tâàmuhia i te ohi, ua toro tô na mau
i roto i te fenua, e mea nâ hea tô te Atua ôreraa, i roto i te
mâramarama râ te taata
Mâ
vue
ia
prophétie et l’identité même du peuple Mâôhi,
(pur, libre, digne) attaché au rejeton
de la croissance d’un
«
Ohi
»,
où ses ra¬
rappelle combien, en
peuple. Dieu ne demande pas à em¬
pêcher la croissance de l’individu, mais que chacun comprenne
son
tupuraa o tô na nünaa.
e
»
cines s’étendent dans notre fenua et nous
tâtaitahi i te ôhipa e tià ia na ia rave nô
Hurihia
regard bienveillant de Dieu, ce contraste nous per¬
met de voir la
tâ te parau tohu e te iho tumu iho o te nünaa mâôhi,
tupuraa o te hôê nünaa, e faataupupü i te tupuraa o te taata,
te
développant ainsi l’éthique des
éco-citoyens responsables.
Sous le
I
aa
rejeton du jardin qui, par la foi,
l’espérance des jeunes générations, indiquant son
i te arutaimâreva.
ruraa
mâ
plus tard, le lycée agricole et aquacole de Ta-
engagement pour la justice sur la Création, et en faveur des va¬
tâàihia i nià i te Rahuraa, te tahi mau peu tupuna i
hôroàhia i roto i te
ans
sort de terre comme un
devoir dans la croissance de son
peuple.
te VP
Maitihere Tevaa
3
Vœux pour
la nouvelle année 2019
tant sur la défense des droits universels
A toutes les famil esde Mâôhinui
À
celles et
ceux
à défendre et à
qui sont dans les hôpitaux, dans les
promouvoir
au
quotidien. Tel sera notre enga¬
prisons
À celles et ceux qui sont dans les difficultés de la vie
Permettez-moi de vous adresser mes vœux de paix, d’amour
gement pour les années à venir.
et de
avance
Le
prospérité,
Qu’ils
remplissent votre
la nouvelle année
cœur
À toute la communauté de
J’aimerais
vous
changement climatique, annoncé il y a des décennies,
inexorablement. Les conséquences visibles sont de
plus
et vous permettent d’entrer dans
l’Église Protestante Mâôhi,
montrent le
exprimer toute ma reconnaissance pour votre
l’Église la force d’avancer dans sa mission,
témoigner l’Évangile du Christ venu à notre
dont
d’annoncer et de
le
vivre
avec et
plus fréquentes. Elles se traduisent en une injustice en¬
scepticisme et le déni des grandes nations, celles
qui polluent le plus, préférant préserver leur économie et leur
mode de vie au risque d’entraîner le monde à la catastrophe
soutien. Il donne à
rencontre pour
en
vironnementale et humanitaire. Les réunions internationales dé¬
confiance et sérénité.
avec
de l’Homme. Une valeur
serions les
premières victimes. Face à cette injustice,
décidé de se pencher sur la question de notre res¬
ponsabilité dans la dégradation de notre planète. Ce sera le
thème de réflexion à partager dans nos paroisses tout au long
parmi nous notre humanité. Une
parole libératrice qui donne à l’homme sa dignité et sa liberté.
nous
synode
a
de la nouvelle année 2019.
Cette année 2018, nous avons ouvert un
scolaire, le
où
«
».
à
enfants tournées
vers
les
ressources
de la terre et de la
vons
y
en
unissant
nos
nos
votre
L’Église
Hurepiti
Tahaa qui prendra la suite de
besoin de votre soutien et de
-
aura encore
le nombre d’ac¬
familles touchées
se
construit la base, le socle des valeurs de
l’Église au travers de
nos mouvements
engagement.
Pour l’année 2019,
importante pour l’Église, elle
donc 70 ans, eurent lieu deux
événements importants. La première fut la convocation de l’As¬
semblée constituante du Conseil œcuménique des églises,
“une communauté fraternelle d’Églises répondant à l’appel de
Dieu à l’unité”. Une communauté à laquelle nous appartenons,
L’année 2018 fut aussi
nous
par
de
jeunesses, dans nos activités d’enseignement où les valeurs de
la vie doivent se transmettre. La principale cause est la consom¬
mation d’alcool et de stupéfiants, un défi que nous devons en¬
semble relever avec les forces vives du pays, la communauté
locale d’églises, les associations et les pouvoirs publics.
forces que nous pou¬
arriver. Cependant, cette réalisation nous rappelle que
étape à réaliser. C’est le projet d’un
Taravao.
familles où
notre société. Dans
nous avons encore une
centre de formation à
marquée
routes. Je pense aux
drames. Une tragédie que nous pouvons éviter en pre¬
chacun à son niveau ses responsabilités. D’abord, dans
nant
permis de réaliser ce projet si
pour nos
de la Commune. C’est
sur nos
par ces
jeunes générations. Je n’oublie pas le sou¬
incontournable des pouvoirs publics, de l’État, du Pays et
important
tien
cidents mortels
nous
Votre engagement nous a
mer.
L’année 2018 fut aussi tristement
Lycée d’Enseignement Agricole Protestant de Taoffrirons de nouvelles possibilités de formation
ravao
nos
nouvel établissement
une
année
rappelle qu’en 1948, il
je souhaite une année de paix et de pros¬
périté pour chacun et chacune d’entre nous. Il nous appartient
d’y travailler ensemble, en solidarité les uns avec les autres.
Que notre attention et nos efforts soient portés vers les plus dé¬
y a
Église plus d’unité en témoignage
l’Évangile. Une nouvelle année est tou¬
munis. Je souhaite pour notre
de notre foi
jours
ensemble notre foi en Dieu et participer à la mis¬
justice et de paix dans le monde. Deuxièmement, « le
10 décembre 1948, les 58 États Membres qui constituaient alors
une
messe
pour témoigner
au
Christ de
bénédiction. Elle nous est offerte comme
À nous de la vivre pleinement !
une pro¬
à la vie.
sion de
l’Assemblée générale
des Nations Unies adoptèrent
ration universelle des droits de l’homme
»
a
Paris,
«
la Décla¬
une
déclara¬
À toutes
une
tion fortement mise à
l’épreuve dans le contexte mondial
d’aujourd’hui. C’est dans ce rappel historique que l’Église Pro¬
testante Mâôhi
a
voulu inscrire
ses
résolutions et les
tous, je vous souhaite
bonne et heureuse année 2019 !
Président Maraea Taarii
a commu¬
niqué devant le Conseil œcuménique des églises et devant les
instances de
l’Organisation des Nations Unies à New York et à
avons voulu rappeler l’importance de la mission
l’engagement de l’Église pour la justice et la paix en insis¬
Genève. Nous
et de
et à
4
Poroî
nô te matahiti âpi
2019
te fenua Marite e i te fenua Herevetia. Të ani nei tâtou i te tauturu
Ite nûnaa o Mâôhinui nei
Ôutou i roto i tô outou mau ùtuâfare
Ôutou i roto i te mau tare utuuturaa
Ôutou i roto i te mau tare tâpeàraa
Ôutou i roto i te àti e te ère e te ahoaho,
la ora na roa i te fârereiraa i teie hôpeà matahiti 2018.
Afârii mai i te tâpaô nô te here e te aroha ia ôutou atoà na.
te Fatu ia faaroohia mai tâ tâtou piiraa nô te ora o te nûnaa o
Mâôhinui. Te araraa i nià i te turaraa o te taata o te hôê ia o te
a
mau
ia
a
parau
faufaa i roto i te faaiteraa a te
Êtârëtia. Tâ ta Parau
te Atua e haamanaô noa mai nei i te mau taime
atoà.
I mua i te maraaraa o te ahu o te reva e itehia nei i teie
mahana,
haapâpû noa ra ia i ta mau faaararaa i hôroàhia ia tâtou i te
mau matahiti i mairi. Noa atu te mau putuputuraa, te rahiraa o
te mau faaotiraa i ravehia, aita â e râveà te mau Hau rarahi e
fârii ai e, te taata te tumu o te ino tâ te fenua e faaruru nei. Tei
pâpû, e tâmau a te pae rahi o te mau Hau rarahi i tâ râtou tûinoraa i te aho reva, te haaviiviiraa i te mau ânâvai, te moana, te
heruraa i te fenua, te faaôreraa i te aru e tae roa i te heruraa i te
të
I haamanaô iho nei tatou i te haereà mai o te Fatu io tatou nei.
ia i fârii e, e pârahi fâtata mai ia tatou, e ora i rotopQ ia tatou.
E Atua tei rave i te huru o te taata. la faaî te reira parau i tô ôutou
âàu e ia tauturu mai ia tatou tâtai tahi i te tomoraa i roto i te ma¬
tahiti âpT ta tatou e ineine nei i te farii. E tià roa ai ia tatou i te
haamaital i tô tatou Atua, tei nînii fâito ôre noa mai i ta na mau
Ô
maitai, aita
e
mahana tuua.
Te hinaaro nei au nâ mua roa i te haamâuruuru maitai i te tâàtoà
o te nûnaa faaroo o te Êtârëtia, na Tuhaa atoà e tae noa atu i te
pâroita, nô tâ ôutou tauturu e tô ôutou itoito i te amo-tâmaui te mau tâpura ôhipa a te Êtârëtia.la haamaitaihia te Atua,
nô tô ôutou faaroo e tô ôutou here i te Êtârëtia.
mau
raa
hôhonuraa o te moana. Noa atu ia e aratai te reira huru raveraa
i te tâàtoà 0 teie ao i roto i te fifi e te àti.
Të haapâpû atoà mai ra te reira, e aita â te taata i ineine i te ite
e të fârii e, te pohe o te rahu, o tô na atoà ia pohe, e te ora hoi
0 te rahu o tô na atoà ia ora. E parau hôê hoi tô te taata e tô te
rahu. Të haamanaô noa mai ra te rahu, i te mau taime atoà, i te
mau vâhi atoà, mai te mâiti ôre i te huru e te fâito o te taata e te
nûnaa, e Metua aroha noa tô tâtou Atua. E hinaaro
te Atua i te haamata-roa-raa o ta na ôpuaraa ora.
iriti iho nei tatou i tâ tatou Fare haapiiraa âpT i
Taravao, Fare hapiiraa e hôroà i ta tatou mau tamarii i te mau
ûputa âpî nô te faatupuraa ôhipa i Mâôhinui nei, të riro atoà hol
ei turu i tô râtou oraraa, tauturu i tô tatou nûnaa e i tô tatou fenua
nô te faatupuraa ôhipa. Te haapiiraa, o te râveà mâtamua roa
ia e aratai i te tamarii i te ite, te mâramarama e te paari. Nâ te
reira atoà e hôroà ia râtou i te tiàmâraa nô te faaoti i tô râtou
I teie matahiti, i
te reira nô
I teie atoà matahiti, ua ite tatou i te maraaraa o te àti purûmu i
tupu i tô tatou fenua, të riro hoi ei haapeàpeàraa nâ te mau ùtuâ¬
fare. Tâ tâtou e hinaaro nei i të faaitoito maitai i mua i te àti tâ
râtou i ora mai. Tâ tâtou e tuu nei ia râtou i roto i te here o tô
tâtou Fatu. Te àva e te râàu taèro te tumu rahi o teie mau àti.
oraraa.
Nô reira i mua i teie parau, e tià roa ia tâtou te mau metua i roto
i tô tâtou mau ùtuâfare, ia ara e ia pâruru i tâ tâtou feiâ âpî. la
mau faahou i tô tâtou tiàraa metua, ôia hoi, tô tâtou tiàraa haapii
e aratai i tâ tâtou mau tamarii ia haapaô i tô râtou ora e te^ora o
te feiâ e âuahâàti ra ia râtou. E tuhaa atoà nâ tâtou nâ te Êtârë¬
Êtârëtia e faaitoito maitai i te mau metua ia
pâpû i ta râtou tuhaa nô të turu i ta tâtou mau tamarii ia rire
Të hinaaro nei te
amo
mai râtou ànanahi ei taata tiàmâ e tei ineine nô të
nûnaa e tô tatou fenua iti ia Mâôhinui.
faatià i tô tatou
tia, nâ roto i tâ na mau âmaa feiâ âpî te haaferuriraa ia râtou i
nià i teie mau mau parau, nô të tauturu e të arai ia ôre râtou ia
topa i roto i teie mau àti. Të tiàturi nei te Êtârëtia e, tâ tâtou feiâ
âpî, te feiâ âpî o Mâôhinui, o te ànanahiraa ia o te nûnaa mâôhi.
la arataihia râtou i te iteraa i te êà e noaa ai ia râtou te ora.
Mâuruuru i tô te tâàtoà o te Êtârëtia nô tâ ôutou turu pâpû i te
faatiàraa i teie Fare haapiira âpT. Mâuruuru atoà i te mau mana
0 te Hau tei turu atoà mai i teie tapura ôhipa.
Teie râ, të hamanaô noa mai ra teie Fare haapiiraa âpT i te ôhipa
e toe ra. Tâ tâtou ia ôpuaraa Fare haapiiraa papa toru tei tâpaôhia i Flurepiti - Tahaa. Të tiàturi nei â te
i tâ tâtou tauturu
e i tô tâtou itoito. Ua faaite mai tâtou e ia âmui tatou nô tâ tâtou
I
mau
mua
i teie
mau
parau, të
ite nei tâtou i te ôhipa e tîai mai ra ia
tâtou. Tei ia tâtou tâtai tahi i te hiôraa i te mea e maraa ia tâtou
i të rave. E tuhaa tâ tâtou i roto i te tupuraa o te maitai, te hau e
Êtârëtia
hoi tâ tâtou e rave,
tupu nô tâtou iho, e riro atoà ia ei maitai nô te tâàtoà.
te ora i nià i tô tâtou fenua. E te maitai
tamarii, nô tô tâtou fenua, aita e ôhipa e mau. Aita e taata
ôpuaraa. E hinaarohia te pûai, te itoito e te
faufaa ôre i mua i te
faaroo o te tâàtoà.
e
faa¬
Nô reira, nô teie matahiti 2019, të hinaaro nei au ia riro ei mata¬
hiti nô te hôêraa o te Êtârëtia, te hôêraa o te nûnaa mâôhi i mua
i te mau tîtauraa e tîai mai ra ia tâtou. Tei te hôêraa o te nûnaa
e te autaeaèraa e noaa ai te manuia e te maitai nô te tâàtoà.
atoà ia ei matahiti faufaa nô te tTtauraa parautià e te parau mau a te Êtârëtia nô te mau tumu i
mûri nei, nô te mea, a 70 matahiti i teie nei, e piti tau faaotiraa
I teie a matahiti 2018, ua riro
faufaa roa i ravehia.
Nâ mua roa, te haamauraahia te Âmuitahiraa o te mau
0 teie ao, nâ/oto i tâ na
ahi âmui mâtâmua roa i te ma¬
tahiti 1948. Âmuitahiraa tei riro te Êtârëtia ei mero, papahia i nià
i te tîtauraa nô te hôêraa o te mau Êtârëtia e nô të faaite i te hi¬
naaro 0 tô na Fatu, nô të faatupu i te hau e te parautià i roto i
teie ao.
la ôutou atoà na e faaroo mai nei, ia ora na,
tal roa i teie matahiti âpî 2019 !
Êtârëtia
Âpooraa
ia oaôa e ia mai-
O te hôê teie o te mau reo faaroohia i roto i teie ao. I taua ma¬
tahiti atoà ra, te haamauraahia e te haamanaraahia te Faaiteraa
ture nô te « turaraa o te taata » a te Hau âmui, ture e aratai e e
te mau nûnaa
Âmuitahiraa e piti nei, te Hau âmui e
te Âmuitahiraa o te mau Êtârëtia o teie ao, tô te Êtârëtia tuuraa
i tâ na faaotiraa nô të tïtau i te paraumau e te parautià ia itea te
pâruru nei i te turaraa o te_ taata e te turaraa o
atoà
o
teie
ao.
I mûa i nâ
turaraa o te nûnaa o Mâôhinûi. Ua
tuuhia i
mua
i te Hau âmui i
Peretiteni Taarii
5
9
9
Heiva Nui 2018
i
Tevaipuna i te Tuhaa 1
Paparoa te vauvau fârii manuhini e te nahoà tint nô te hitiraa-o-te-rà o
Tevaipuna arii àre râ te vaamataèinaa, te papa fenua i hii, i aupuru, i
haapûhapa i te nOnaa. Ôia mau, tei nati i te upoo e te itéré o te ià ra, o TereheâO
Tahiti. O
manu.
Nâ val i
MaiFaaone, Afaahiti, Toàhotu eo Vaiari, te mau àito
les
ahi, te hororaa mai, Te paiumaraa i te vâhi
hôê, nô të haamori ma te reo haamaitai i roto i teie
Na
ôroà nô te Hau. Te hau tei faatià i te turaraa
e
tTmau
o
teie
faatupu i terâ Heiva nui i Tevaipuna ? / Qui sont
organisateurs du Heiva nui à Tevaipuna ?
te Tômite Tuhaa Ui ÂpT nô te Tuhaa 1.13 rahiraa paroita
vai nei i roto. / C’est le Comité des UCJG du 1er Ar¬
i
rondissement.
nünaa i mua i tô na Atua.
I hea 7 ! Où ?\ Taravao.
E
reo
faatau aroha tei faaroohia i
mua
i tei tairuru mai
A hea ? / Quand ? I te 3
:
-
4 nô
novema
2018. ! 3
-
4
no¬
vembre 2018.
E hia taata i tae atu ? / Combien de
Te maitai a te Atua,
te ora ia no te nunaa »
«
participants ? Ua
âpT i taôto atu i ô e i faatamaa-roa-hia. /
1500 UCJG logés et nourris sur place.
fârii ? / Oui les a accueillis ? Nâ te pâroita nô Ta¬
hau i te 1500 ui
Plus de
Nâ vai i
Tumu parau, tei
tahiti i mua ra,
iriti i teie fârereiraa ui-âpT, ia faaauhia i nâ ma-
i
ravao
raro
aè i te aratairaa
a
Temeharo
v
ôrometua. / La
paroisse de Taravao sous la conduite de la Pasteure Teme¬
haro.
Ua heivahia, ua tahuà-rima-hia, ua râàuhia e ua pô.
E hia taime i te matahiti e
tupu ai te Heiva nui a te Tuhaa
fréquence annuelle du Heiva nui du
1er Arrondissement ? I te mau piti matahiti atoà. E i mûri
nei, e tupu ia i te matahiti 2021 i te taiô mahana 10 nô
Nâ te ha-
1 ? / Quelle est la
pahu, te tôère, te faakete... i tûrai i te faaroo o teie
nünaa ia hürô nô te Atua. Ua tai te reo ârue, ua paaina te ôto
rohipehe, ua tü te mau toa nô te ôrero. Ua tau mai tô te rai tei
faararirari i te fenua, varihia te tahua, hôpunahia te mau ânâvai,
ua î, Tâpaô faaite i te faufaa o te io, ta tô na iôa e mau nei, ô Te¬
vaipuna.
te
ruru o
novema
deux
huaai
e
faaite i te parautià nô te
âtômî i tô ùtuàfare, tô fëtii e tô
».
te viivii e te taèro
Auë hoi
e
âtômT i moè i te faahitihia. / Défilé, lever
drapeaux, activités sportives polynésiennes et non
polynésiennes. Et le dimanche de sainte cène du 4 novem¬
bre, l’assemblée s’est retrouvée dans un dernier culte
d’ensemble. Les questions liées à la pollution et aux con¬
séquences des retombées radioactives n’ont pas été ou¬
Hamanaô i tei papaihia : « ...hià aè ra te Atua itâ na i rave ihe
nei, nâ ô aè ra, e mea maitai rea ». E roaa anei i te Atua i teie
mahana i te iteraa mai ia tatou, i mua i ta tatou huru tTààuraa i
taua maitai. E mai te peu e hotu ôe nô taua maitai, a ora ia i tô
maitairaa ma te parau tià e te hau. la àma mure ère te ahi o te
a
bliées.
Te manaô
UCJG
tau a hiti noa atu.
:
o te
tahi aratal ul
reo
connaissant
mauruuru i mua i tô ôutou maitai. la ora na.
compli.
6
âpT. / Avis d’un responsable
E manaô ôaôa e te haamâuruuru i te tâàtoàraa no
te maitai e te nehenehe o te
Ei
lieu tous les
de
!
maitai i roto i tô âàu
a
Le
prochain se tiendra en 2021 à la date du 10
novembre, jour consacré à la Célébration de la Paix.
E aha te mau ohipa i ravehia e te mau ui âpî ? / Quelles
ont été les activités des UCJG ? Te porotëraa, te hutiraa
reva, te heiva papaâ (tuèraa pôpô, peiraa pôpô, taoraraa
pOrô...), te heiva mâôhi (paaroraa haari, ôraa haari, fataraa
i te ahi mâa, haùneraa, tîmau râau... E i te tâpati ôroà 4, ua
ruru te tâàtoàraa nô te haamoriraa hôpeà. Aita te parau nô
I mua ra i ta tatou tîàauraa i te rahu e te tupuraa o te viivii (àtëmT)
io tatou nei, e ahi maa noa ra ânei tatou i teie mahana ? Te na
ô ra te faîraa a te mau taureàreà : « E hara nâ ôe mai te peu
aita àe
i te mahana Pureraa nô te Hau. / Il
ans.
envers
ôhipa i tupu. / Heureux et re¬
tous du bon et merveilleux travail ac¬
a
Qu’ai-je fait ou non
pour ne pas avoir été reçu ?”
Lorsqu’il vientchez lui, cette nuit-là, le Sauveur, qui est le
Christ, le Seigneur, les siens ne le reçoivent pas. Les
navigateurs étrangers, arrivant chez nous, étaient, pour
nos ancêtres, des hommes devant lesquels ils avaient peur.
Alors, jusqu’à leur retour chez eux, ils furent des accueillis par
nos
- qui pourrait être une menace
les grandes personnes, voire pour les enfants -, mais
comme un bébé
qui n’est pas ni ne le sera jamais un danger
pour les autres - enfants ou non et jeunes ou moins jeunes.
pour
-
Il est le Seigneur, c’est-à-dire l’homme qui n’a comme peur que
celle qu’il éprouve pour son peuple et non celle de son peuple.
ttupuna” - ancêtres.
Or, cette nuit-là, le Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur, il ne
chez les autres, mais chez lui. Et, lorsqu’il vient chez
lui, lui qui n’est ni un étranger ni un inconnu, pour eux, les siens
ne le reçoivent pas. On croirait avoir affaire, ici, à une
plaisanterie de mauvais goût. Hélas I non, nous écrit
l’évangéliste Jean chapitre 1 er verset 11 : “Il est venu dans son
venait pas
propre pays - ou chez lui, dans
les siens ne l’ont pas reçu.
Il est venu non comme un adulte
le monde qui est le sien
-,
Le Christ - ou le Roi -, est celui qui vient pour servir son peuple,
c’est-à-dire non pour se faire servir, mais pour une vie possible
dans le pays.
celui qui vient délivrer les siens, pour
dire le monde, de la mort pour pouvoir revivre sans fin,
quitte à ce que sa vie en soit le change.
Le Sauveur, c’est-à-dire
mais
ne
pas
les
Que s’est-il donc
Mais, lorsqu’il vient chez lui, dans le monde qui est le sien,
pas reçu par
siens ne le reçoivent pas. “Qu’ai-je fait ou non pour ne pas avoir
été reçu par les miens, en venant chez nous ?’’ doit se
passé pour que, en venant chez lui, il ne soit
les siens, le Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur?
Car, jamais, on ne fermera la porte de la maison à un membre
de la famille qui vient chez lui I Jamais I Non ? Et, puis, lorsqu’il
vient chez lui, cette nuit-là, il ne vient pas comme un adulte - qui
aurait besoin d’un grand espace pour être accueilli -, mais
comme un enfant - pour qui, même une place de soixante
centimètres carrés, suffirait amplement pour poser sa tête et
dormir. Hélas I non, encore une fois, et c’est l’évangéliste Luc
qui nous l’écrit, cette fois-ci, parce qu’il n’y a pas de place pour
eux dans la maison où logent les voyageurs, à Bethléem, Marie,
qui a mis au monde l’enfant Sauveur, qui est le Christ, le
Seigneur, a couché son fils premier-né, dans une crèche - c’està-dire dans un récipient destiné à contenir les aliments de
certains animaux domestiques -, enveloppé de langes (Luc 2.7).
Pourquoi pas lorsqu’on peut trouver du côté des animaux ce
qu’on vous refuse chez les humains ?
Cette nuit-là, tel un enfant, lorsqu’il vient dans
à-dire chez lui, le Sauveur, qui est le Christ,
demander le Sauveur,
qui est le Christ, le Seigneur.
Non, avant de venir, sur la Terre, cette nuit-là, il a fait ce qu’il
faut pour qu’une vie soit possible pour les siens, c’est-à-dire
pour le monde entier. Il est même parti pour refaire ce qu’il a fait
afin qu’il nous soit toujours possible de vivre, sur la Terre, parce
qu’il a été, avec son Père et pour son Père, celui qui est la
Parole devenue homme. Tout lui est possible, au Sauveur, qui
est le Christ, le Seigneur, sauf ce que nous avons à faire. C’està-dire ? De croire que l’amour de son Père, pour nous, pour
l’être humain qu’il a fait, est grand et incommensurable I
Voici
plus de deux mille et quinze années qu’il était parti le
Sauveur, qui est le Christ, le Seigneur, dont nous célébrons,
aujourd’hui, la venue. Si personne, aujourd’hui ne sait quand il
reviendra, hormis le Dieu Père, on sait que l’accueil qu’il
espérait, très certainement, trouver à sa venue chez lui, n’était
le monde, c’estle Seigneur, ne
pas au rendez-vous. En sera-t-il autrement lorsqu’il reviendra ?
Parce que c’est cela son vœu, je crois, lorsqu’il dit à ses
reçoit pas l’accueil des siens. Alors, à cet effet, et ce avec
énormément de peine et de tristesse, je pense à ces migrants
morts noyés, dont des enfants, pour ne pas avoir trouvé l’accueil
qu’ils cherchaient, en fuyant leurs pays d’origine, pour des
disciples (Luc 18.8) : “Mais lorsque le Fils de l’homme viendra,
trouvera-t-il la foi
sur
la Terre ?”
problèmes politiques, voire religieux. Et, pourtant, ils ne venaient
pas chez les autres, mais chez eux, c’est-à-dire chez des êtres
humains. Et voilà que les leurs ne les reçoivent pas I
Camper devant la porte de sa maison, pour dire non à son nonaccueil chez lui par les siens, cela ne devrait pas être un péché.
Mais, non, ce n’est pas ce que le Sauveur, qui est le Christ, le
Seigneur, a fait. Au contraire, lorsqu’il n’est pas reçu chez lui par
les siens, il va se chercher une place du côté des animaux. Cela
n’est pas un gag
! Et, pourquoi, cela le serait-il lorqu’il ne l’est
d’une même famille, qui n’accueillent pas un
pas pour des gens
des leurs ?
Dans ce retrait du Sauveur, qui est le Christ - le Roi -, le
Seigneur, face au non-accueil par les siens, je vois quelqu’un
qui est plus que malheureux et triste non pas pour lui, mais pour
les membres de sa famille. Il croyait avoir fait le nécessaire pour
être reçu par les siens. Hélas ! non.
7
Pasteur
Jacques,
Terai
IHORAI
a
D’où est venue
l’idée d’instaurer
Nô hea mai teie
^
ia semaine de prière
à ia première semaine de septembre
pour inaugurer ia '
semaine de prière ?
manaô, e iriti te hepetoma pure [te hepetoma màtâmua
O te âvaè tetepa.
■ te Âpooraa Rahi Âmui (ÂRÂ) nô te matahiti 2013 i C’est au synode de 2013 que cette réflexion est
matara mai ai teie manaô i
tauàparauhia hou
rohia ai ei
âvariraa i te matahiti ôhi-
hepetoma
pure
Étârëtia. A hoi mai
paraa a te
na tatou
née avant de
faari-
a
Étârëtia
i te ômuaraa. 2013,
nâ na iho e faatere ia na iho i te 01 nô
1963. Hou taua taiô mahana ra,
tiàauraa
e
te Taiete
des missions
de
aè â
o
Tetepa
ia i te
mana
o
te
Étârëtia.
Të vai atoà
ra nô te
ra
faaotiraa i roto te
fenua
e
mau
i roto iho â
ra
ua
manaô te ÂRÂ
tâ na
e mea
haapGrororaa i tâ
mau
date, elle était
sous
pour
importante
un
septembre 1963.
l’administration de la
».
«
So¬
Ce fut donc une
l’histoire de l’Eglise. Mais il y avait
besoin de marquer cette
date du 1er septembre
l’Eglise.
Dans cette réflexion, le
synode a estimé nécessaire de re¬
a
tano
sa
manière de
communiquer
ses
pâroita.
décisions à la base et
particulier dans les paroisses.
C’est donc tout naturellement que
na maG
taata atoà o râtou të haa nei i nia i te
i te
autonomie le 1er
année
en
o
prière
mahana
Étârëtia.
i ferurihia,
son
évangéliques de Paris
voir
ia hiô-faahou-hia te huru
semaine de
point de départ, 2013 c’est le 50ème anniversaire
accession à
dans le calendrier d’activités annuel de
râ te
Tetepa i roto i te târena ôhiparaa tâ-matahiti
I roto i taua parau
en
ciété des missions
aussi
évangéliques de Paris). E matahiti faufaa roa
tâpaô-roa-hia taua taiô mahana
mâtâmua nô
te
raro
son
Avant cette
pG mitionare èvaneria nô Paris {Société
ia te reira nô te tuatuaâài
hinaare ia
tei
décliner
inaugurant l’année d’activités de l’Eglise. Reve¬
nons au
te SOraa ia o te matahiti haamanaôraa i te riroraa mai tatou
ei
se
le synode
a
évolué
vers
une
proposition de faire de la 1ère semaine de septembre,
une
semaine de
prière
pour
ouvrir les activités de l’Eglise et
d’unir la communauté toute entière pour commencer sa nou¬
velle année.
Te tumu
mau
parau nô te
ia te reira i manaô ai te
ÂRÂ
e
tâpeà mai i te
faariroraa i te hepetoma mâtâmua nô Tetepa ei
hepetoma pureraa nô te iritiraa i te mau ôhipa atoà i roto i te
oraraa o
te
Étârëtia
e
nô te tâhôê i te nGnaa faaroe tâàtôà a
temo atu ai i rote i te matahiti
âpî
a te
Étârëtia.
Hurihia
e
te V.P.
Président Taarii
8
Ômuma / Intro
Te
mau
tià ôrometua i tae atu i te Rururaa
Rururaa ôrometua
i te matahiti 2018
rnaite9-12
no tiurai 2018
Pastorale
de l’année 2018
du 9-12 juillet 2018
Mai tei mâtauhia i te mau matahiti atoà, hou te ruru¬ Comme de coutume chaque année, avant le temps du
rahi a te Âpooraa Rahi Âmui a te EPM e tupu
ai i mûri aè i teie, ua ruru te mau tino ôrometua
Synode de l’EPM, a Heu la Pastorale qui réunit tout
le corps pastoral, épouses Incluses ainsi que les
porte-paroles de chaque paroisse pour une semaine de par¬
tage et d’échange d’idées suscitant des réflexions à partir
d’un texte biblique : le verset 2 du chapitre 53 du prophète
ÉsaTe a été choisi cette année pour alimenter les riches dé¬
bats qui se sont déroulés de manière organisée et intense.
raa
atoà, tô râtou mau hoa faaipoipo e tae noa atu i te mau àuvaha pâroita (àhopa te taô e faaôhipahia nei i te Tuhaa VI,
ôia hol i te pâroita e vai nei i te pae Tuamotu ma) i Maraa i
roto i te Tuhaa II ta te ôrometua TETUAITEROI Haneremarama
pil-noa-hia I tô râua lôa faaipoipo MARAMA e te âpoo¬
en 2018 dans le Même arrondisse¬
ment, dans la paroisse de Maraa conduite par le Pasteur
TETUAITEROI Flaneremarama dit MARAMA de son nom de
La Pastorale s’est tenue
tlàtono e aratai nei. Hôê hepetoma I te roa tele rururaa.
E talô-noa-hia 100 tIno e hau atu tel âmui atu, te mau pâpâ
raa
e
te mau mâmâ, no
te hôê tau haapiiraa i nià i te hôê tumu
mariage (comme c’est l’usage dans les paroisses protes¬
l’EPM) et son conseil de diacres. Plus d’une cen¬
taine de membres s’y sont retrouvés, hommes et femmes,
pour un temps d’enseignement, de partage, d’échanges,
d’interventions autour du thème choisi par la Commission
théologique présidée par le Pasteur Tâpati : la vraie foi
mâohi est le salut du peuple, à partir du texte d’Ésaîe. Du
lundi au jeudi, les groupes de femmes et ceux des hommes
ont planché sur des questions qui leur étaient proposées, à
raison de 3 questions par demi-journée, soit 24 questions
au total pour toute la Pastorale de cette année.
parau i mâitihia mai, ôia hol : te faaroo màohi mau, te ora
ia O te nünaa tei iritihia mai i roto i tâ te perofeta Itaia i pâpai
i te pene 53, Irava 2. Nâ teie Irava pîpTria i aratai i te feruri-
tantes de
raa-tauàparauraa-hôroàraa manaô ia au i te tahi mau uiraa
i tuuhia atu i mua i te mau pupu i ruru i te mau mahana atoà,
mai te monirê e tae atu i te mahana maha, nâ nia i nâ uiraa
e toru i te âfa mahana tâtaltahi. E ôpere hôê hôê-hia te mau
uiraa e faahol mai te mau püpO i tâ râteu mau pâhonoraa i
te taime e âmui ai te tâàtoàraa e te mau tine nô të faaroo i
tei roaa mai hou te mau rautT i faaineine ia râtou e hôroà
mai ai i tâ râtou mau pâhonoraa. Te faufaa o teie ôhipa i faaferuri tâtaltahi i te mau pupu, te taime ia e ruru ai te tâàtoà¬
raa
nô te
de ré¬
travail
par demi-journée. La mise en commun des réponses se fai¬
sait en session plénière au cours de laquelle Intervenaient
les animateurs théologiques, et tous ceux de l’EPM avec au
final le mot du président de la Commission théologique.
En alternance, les groupes disposaient d’un temps
flexion avant de procéder au compte-rendu de leur
faaroô, nô te àpe mai i te mau manaô i matara mai,
faufaa e hoherahia mai, te
faananea, faaravai, faahôhonu e te faaâàne.
nô te feruri âmui i te mau parau
mau
manaô
a te EPM e peretîtenihia e te ôrometua Tâpati tei feruri e tei faaineine i te mau parau e te mau uiraa a
te Rururaa ôrometua, âmui atu te mau tià e faatere nei i te
EPM, inaha te tâviniraa i te Fatu e te oraraa i tâ na parau i
pihal iho i te nünaa faaroo e i roto i te oraraa ùtuâfare i te
Te Tômite rautî
mau
mahana atoà te
mau
tau fârereiraa rahi e
mea e
ôre
roa e
faa-âpï,
e
Ce temps nécessaire de rencontre annuelle, de partage des
Idées s’appuyant sur un thème issu d’un texte biblique ser¬
vant de référence est un moment fort de la vie de l’ensemble
du corps pastoral de l’EPM pour qui le sens de l’engagement
au service de Dieu et du peuple de Dieu prend tout son
tuuhia i te hiti i taua
faa-oraora e e haapüai
i te auahi o te faaroo e vai ra i roto roa i te âàu o te mau tino
i tuu i tô râtou tiàturiraa i roto i te Fatu e tâ na ôpuaraa e
faaora i te
ao
sens.
nei, te feiâ i hara i mua ia na.
9
Monire poipoi,
9 nô Tiurai 2018
Maehaa
Ôrometua
HAAPIIRAA
TUMU PARAU : Te Faaroo Mâôhi Mau, te ora la o te nünaa.
/ mua i te Tu mu Nui, mai te ohi âpT ra hoi o ia i te tupuraa, e mai te aa i te repo
marô ra : aita o na huru e te nehenehe, ia haapaà atu tatou ia na, aita hoi o na
e hohoà hinaaro atu ai tatou ia na (Itaia 53, 2). Ei tere pure to te taata i nia i te
marae e tià ai, aore e tere ê atu. O àe te Tumu, o matou te ohi, o mâtou ia i
Mààhi ai. Tei nià ia àe te mau mea atoà e ora ai te ohi, o àe ia i Tumu Nui ai.
Uiraa 1 : Te na hea ra ta ôutou taiôraa i te parau o te faaroo
E aha ta te reo e ta te peu tumu tûramaraa i te faaroo ?
reira ei teôteôraa nâ na. Te târava, e peu tumu nâ te Mâôhi. E
ite te Mâôhi ia na i roto i te reira mea. E e riro hoi te reira ei teô¬
teôraa nâ na i mua i te taata e i mua atoà i te Atua. Te auraa,
aita pai e peu tumu a te tahi nûnaa, eère i tâ te Atua. E tano e
?
Tâpati ôrometua
Tê nâ ô ra te uiraa : Tê nâ hea ra ta ôutou taiôraa i te parau o
te faaroo. Të faahiti ra ta tatou parau i roto i tô tatou oraraa, i te
tahi mau parau : tare, faaroo. Te reira mau tare, e itehia te taata
i te rururaa. E terâ mau taata e ruru nei i roto i teie mau fare, e
parauhia râtou e hui faaroo. E te rahiraa o tera mau fare ta tatou
e parau nei e fare faaroo, ua topa-atoà-hia tô râtou ioa, e iôa tô
râtou. E te reira mau
iôa, i te rahiraa
o
te taime, nO roto mai i te
pTpTria. la parau anaè tâtou e, e fare faaroo, e tüàtiraa tô te reira
parau e te tahi mau ôhipa i roto i te pTpTria. Mai te reira atoà ia
parau anaè tâtou : hui faaroo. Nô terâ mea, të vai ra i roto ia
râtou te oraraa pure àore ra te tahi mau oraraa e itehia tô râtou
tüàtiraa e te tahi mau parau i roto i te pTpTria.
Të parau atoà nei tâtou e : faaroo porotetani, faaroo tâtorita. I
faatiàraa tâ tâtou, faaâfarohia mai na tâtou i
eita tatou e parau faahou e faaroo porotetani, e
faaroo tâtorita, faaroo âtivinite. E parau râ e haapaôraa. I roto i
te reira pupu taata râtou e ora ai te haapaôraa nô te reira iôa. la
parau-anaè-hia te tahi parau e te tahi taata e ôrometua ô na,
ôiôi roa te manaô o te taata e, e taata faaroo terâ. Tiàtono, e
taata... nô terâ mea, të ora ra ô na i roto i te reira mau parau, të
roto i te reira
te tahi taime,
mau
faaite atoà ra râua i te hTroà faaroo o te pTpTria. E tano ânei hoi
e faauta i te parau o te faaroo i nià i te fare, i nià i te tahi
tâtou
ôhipa. E inaha, të vai
ra te tûramaraa a te reo i teie parau nô te
reo tûramaraa, nô te aha ? Nô
terâ mea, te reo, a tahi, ia parau anaè tatou e reo tumu, aita pai
e reo i te ao nei, eère nô ô mai i te Atua. Aita e nûnaa e fatu i te
reo. Te Atua, te fatu o te reo. E nô terâ mea te Atua te fatu o te
faaroo. Eita
e
tano e
àpe i tâ te
reo, tô na tanoraa mau, te reo, e parau nô te faaroo. E aha ra ia
tâ te reo mâôhi tûramaraa i teie parau nô te reo ?
Të hiti mai ra te tahi parau i rauaè nei, te faaroo, e ôhipa te reira
nâ te tarià. la tae anaè mai te parau i roto i te tarià, të nâ ô ra
parau, te peu tumu, e parau nô te faaroo. E aita atoà râ
mâtau i te hiô i teie parau, i roto i terâ nâ ôrapa o te reo, e
tumu tâ tâtou e ora nei.
tâtou i
te peu
[...] la parau anaè pal te tahi tâtararaa tâ tâtou nô te reo, e fauraô
nô te ite, te paari o te tahi nûnaa. Te tâàtoàraa o te nûnaa, terâ
oraraa i te mau mahana atoà, terâ oraraa tüàtiraa o te nûnaa e
te rahu e tae atu i tô na tüàtiraa e te Atua, te tâàtoàraa o te reira
mea, nâ te reo e aratai ra. Nâ ô noa ia tâtou i të parau e, tô na
oraraa tâàtoà, tô na tanoraa mau, a oraraa faaroo. Teie tâ tâtou
e ora nei, të vai ra ihoâ tô na ôtià. Terâ i roto i te âua fare pure,
e oraraa faaroo te reira. Terâ i ô i te ùtuâfare ra, eère ia i te ora¬
raa faaroo. Tô na tano mau, te Mâôhi, terâ oraraa i te mau ma¬
hana atoà, terâ oraraa tai'ai, terâ oraraa
faaàpu, e ter* .ara.'aa.
haamori i te Atua, e oraraa faaroo. hère pai no teie nei terâ va; 'i
piti-raa-hia te oraraa.
[...]Te reira ihoâ paha nûnaa te oraraa i te reira parau i roto i tô
na reo, tâ na peu, tô na hTroà. Nô tâtou râ, te faaroo, e parau ia
nô te ora. Eère te parau nô te pohe.
[...] I teie mahana, mai te mea të tauiui ra te peu, nô te mea ia
aita tâtou e faariro ra i tâ tâtou peu tumu ei faaroo. Ua topa te
peu tumu i roto i te rave-peu-noa-raa. Nô reira ô na i të hâùtiùti
hânoa e të mau ôre e të tauiui noa. Âhari, tae tâtou i te tahi ma¬
hana, te haapâpOraa i tô tâtou manaô àore ra i tâ tâtou parauraa, te peu tumu, e parau nô te faaroo, eita ô na e tauiui. E riro
tâtou i të haapaô maitai. E rave tâtou i te târava, târava tahiti,
târava rare, târava tuhaa pae, të taui ra ânei te reira mea ? Aita.
Terâ feiâ e ora ra i te reira ôhipa, të imi noa ra e tae mai i teie
nei i te râveà ia hoi ihoâ ô na i nià i tô na auraa mau. Te mea, e
iva âuri terâ târava i te haamataraa mai, hinaarohia ra i teie
taime ia tâpae e iva, te vâhi e tano e tauturu ia tâtou i teie ma¬
tatou, ua faaroo. Të vai atoà ra râ te tahi parau, ua tae ihoâ ia
te parau i roto i te tarià, mai te mea ra terâ parau aita e riro ra ei
ôhipa, aita ia e faaroo. Rave anaè tatou i te tahi hiôraa mâtauhia
e tatou, ia faaue te tahi metua i te tahi tamarii, ÀiO, ia paia ôe, e
ôhi i tâ ôe pehu. E ia hoi mai te rnetua, aita te pehu i ôhihia, e
parau te metua, Aita ôe i faaroo i tâ ù parau. A tahi ia auraa.
hana, târava noa atu ai tâtou mâ të ôre tâtou e manaô e, terâ e
faaroo, tô na ra tanoraa mau, terâ e ravehia ra, e faaroo. Te vâhi
e tano e tauturu ia tâtou, i roto i te fare pure,
eère_tâtou mea
tauà roa i terâ e iva âuri, haapaô tai noa. I ô râ i Toàtâ, ia tià ihoâ
terâ e iva âuri. E terâ târava i Toàtâ, nô terâ mea e parauparauraa nô te fenua, e parauparauraa nô te tahi mau parau tumu tô
tâtou, aita â ia i taiôhia atu ra ei parau nô te faaroo ... Aita tâtou
e nâ ô ra, ua hape, ua tano, ua tae roa mai terâ i te raveraahia
Te
mai. Të
piti, te faaroo i tâ te
reo
mâôhi tûramaraa, tô te taata ia faaî-
teraa i tô na here e tô na tiàturiraa i te Atua. Terâ tâ te reo tûra¬
maraa ia tâtou i te parau no te faaroo. Të ite noa atu ra tâtou e,
te faaroo, te taata e te Atua. E mai te mea hoi e, i roto i te tahi
tâtararaa a te Mâôhi tâ te reo e hOroà ra, te faaroo, tô ù ia âfairaa
i te roo o te tahi. Te auraa, nô terâ mea, i tae mai te parau a te
Atua i roto i tô ù tarià, e ua tae i roto i tô ù âàu, ua roaa ia ù i të
âfai i te roo o te parau a te Atua.
Të nâ ô ra te tuhaa hopeà o te uiraa : Tâ te peu tumu tOramarââ
ia tâtou i te parau o te faaroo. Parau mau, aita ihoâ paha tâtou
i mâtau i të hiô i te parau nô te faaroo ia au i tâ te reo tûramaraa,
e ia au i tâ te peu tumu. E aha hoi te peu tumu ? Te peu tumu,
ôhipa atoà i mâtauhia e te tahi nûnaa i të rave e tei itehia
i të rave i te reira mau peu, mau ôhipa, e të riro hoi te reira
ei teôteôraa nâ na. Nâ ô noa tâtou, te ahi mâa, e peu tumu nâ
tâtou. E ite te Mâôhi ia na i roto i te reira parau. E të riro nei te
e mau
o na
raa
ora ra
mau, e
râ tâtou mai terâ atoà i teie mahana. Tô na tano¬
hoi ihoâ te peu tumu i nià i tô na vairaa mau.
: Te mata o te Tumu nui : tei nià ia i te ohi âpT e
te repo marô ra. E aha ta teie parau e tauturu mai ra ia
te mâramaramaraa i te parau o te faaroo ?
Uiraa 2
te aa i
tâtou i
Maehaa ôrometua
Haamaitai nei â tâtou i te Tumu nui nô te ûputa o te fârereiraa
tâ na i iriti ia tâtou i teie mahana. Haamaitai atoà râ i te Tumu
nui nô teie parau faufaa roa tâ tâtou e hiô faahou nei. E tano
atoà e parau të tûàtiàti noa ra te mau manaô rii i vauvauhia mai.
I roto râ i teie uiraa, te vâhi e hinaarohia tâtou e tûtonu maitai,
tei nià ihoâ ia i terâ vâhi mâtâmua o te uiraa, ôia te mata o te
Tumu nui. E, tano maitai atoà te pupu i te haamanaôraa mai i
roto i te huriraa tâ tâtou i mâtau, e teie huriraa âpT, të vai ra ta
10
tahi taa-ê-raa rahi. I roto i te huriraa ta tatou i mâtau, të nâ ô ra
te vâhi mâtamua, Mai te ohi âpT ra ô ia i te tupuraa i mua ia
râtou. E teie huriraa âpî, e tano e âpee noa i te huriraa mata-
te tororaa o teie aa,
parau nô te
i nauaè iho ra e aita tô te fenua
auraa
piti ihoâ
parau
i râpae aè i te Atua, te
i râpae aè i te Atua e
e parau
Nô te hinaaro tâtou e ite i terâ taata,
terâ mea, ua faahiti ô na i terâ parau,
nâ roto i tâ na parau. Nô
nâ ô pai tâtou, Iparau na
o Pouvanaa, nâ Pouvanaa terâ parau, A faaitehia te parau. Terâ
parau tâ te Atua i riro mai ei fenua, tâ te Atua i parau e, mea
maitai. I roto i terâ parauraa a te Atua, mea maitai, nô terâ ia
mea, të ite atu ra te Atua ia na i roto i terâ ôhipa tâ na i parau e,
ua tupu mai. Ère ? Parau te Atua, ei mâramarama. Tupu mai
nei te mâramarama. Parau atu ra te Atua, mea maitai. Nô te
aha te Atua i parau
ai e mea maitai ? Nô terâ mea, terâ mâra¬
faaite mai ra ô na i te Atua i te tupuraa mai te fenua,
ua parau te Atua, mea maitai. NO te aha te Atua i parau ai e mea
marama, të
maitai ? Nô terâ mea të ite ra te Atua ia na i roto i te fenua. Tô
tâtou fifi i teie mahana, aita tâtou e ite faahou ra i te Atua i roto i
tâ na rahu. Aita tâtou e ite faahou ra i te Atua i roto i te fenua.
Nô reira tâtou e parau ai e, mea ê ihoâ te fenua, mea ê te Atua.
E inaha, e aroha te Atua, e të faaite noa mai nei te fenua i te
aroha o te Atua. Tahi ia manaô.
Te piti 0 te manaô. E aha te fenua i roto i te hiôraa a te Mâôhi ?
O te Atua iho tei faariro ia na ei fenua, eère faahou atu ra te
parau a te Atua, o te Atua iho tei faariro ia na ei fenua. Të parau
ra tâtou e, te Mâôhi, te fenua e te Atua, hôê â. E inaha, ua faariro
ia na ei fenua. Ua ite pâàtoà ihoâ ia tâtou i te reira parau. Terâ
tâ tâtou i mâtau noa na i te parau, mea ê te fenua, mea ê... tâ
tâtou ia i mâtau nô terâ mea, ua ère tô tâtou. Faaroo te rahu i te
reo o te taata. Nô te aha ? No terâ mea, mai te taata i hôhoàhia
i te Atua, ua hôhoà-atoà-hia te rahu i te Atua. Mai te taata, hôê
â huru e te Atua. Tô na tanoraa mau, te taata e te Atua, hôê â.
Te fenua atoà. Nô terâ râ mea, aita tâtou i mâtau i të taiô i te
reira parau mai terâ tâ tâtou e taiô ra i teie mahana, terâ ia mea
tâ tâtou e faaite ra, të tüàti o te tahi pae, e të tüàti ôre o te tahi
pae. Tô tâtou ihoâ râ te reira tiàmâraa. Èifi roa râ tâtou ia ôre e
ite i te Atua. I roto i terâ hiôraa tâ te âti-luta atoà. Tô na tanoraa
mau, i roto i terâ hiôraa tâ te âti-luta, të faaite atoà mai ra te âtiluta i te hôêraa o tâ na rahu e i te Atua.
I roto i teie parau tâ tâtou, terâ ohi e terâ aa, tô râua tupuraa, tei
roto i te repo marô, ôia hoi terâ fenua, i riro mai te parau ei fenua.
Te mata o te Atua, tei nià i terâ ohi. Tei nià i terâ aa. Tâ te Atua
ia tuhaa. I roto i te tupuraa o terâ ohi, e te tororaa o terâ aa, të
vai ra ihoâ te tuhaa a te fenua, noa atu ua marô te fenua, aita
râ te ora i èrehia i roto i te fenua. Te auraa, të rave ra ihoâ te
fenua i tâ na tuhaa, te mata o te Atua, tei nià i terâ ohi e tei nià i
terâ aa. Te auraa, te tupuraa o te faaroo o te taata, e tuhaa tâ te
parau o te faaroo ? Tei mua teie ohi âpî i te Tumu nui i te tupu¬
raa. Teie ohi âpî, te tumu o te faaroo, eère o na. Te Tumu nui
râ. E ia parau hoi tatou e, te Tumu, te haamataraa e te hopeàraa
o te faaroo, te Atua ia. Te mea, e maitai, e matara hope ai te tu¬
puraa o teie ohi, ei ohi âpî, e ei aa. Haamanaô anaè, te haa¬
faaroo, tô na ia Atua.
fenua, e tuhaa atoà tâ te Atua, i roto i teie parauparauraa tâ
tâtou, i roto i teie manaô tâ Itaia e faaite ra. Pee anaè tâtou i
terâ manaô mai terâ tâ tâtou i haamanaô mai nô te reo e te peu
tumu, mai te mea, te fenua, aita e parau tô te fenua i râpae àu
mai i te Atua, e te fenua hoi e parau a te Atua i riro mai ei fenua,
e nâ ô ihoâ ia tâtou e, te fenua, e parau nô te faaroo terâ. Nô
Uiraa 3 : Te vâhi tupuraa o te ohi e te aa : Tei mua ia i te Tumu
nui e tei roto i te fenua. E tano ânei tatou e fâî e, te Atua e te
o nâ puna
e
Tâpati ôrometua
hiôraa.
Te tuhaa hopeà o te uiraa, E aha pai te tauturu, e tauturu ânei
teie parau ia tatou i te mâramaramaraa ? E aha pai te tahi mea
e tano e haere mai e paèpaè faahou pai, e amoamo faahou i te
fenua,
ra,
e,
E mai te mea, ua faahiti te pupu
aita atoà ia tô te faaroo
i te fenua, te tumu o te faaroo.
âpee, Mai te ohi âpT ra à ia i te tupuraa i mua i te Tumu nui. E
mataraa 0 te
e maraa ra.
eère i te mea
parau e, te fenua, e faaroo atoà.
mea,
mai teie ra, mai te peu e faahoihia i roto i te reo tumu, nô
reira ta tatou pîpTria i te huriraahia mai, e na ô noa ia tatou i te
mua,
parau taa ê roa teie. E tupuraa ihoâ paha nô te parau
hôê, nô te râàu hôê, ôia teie ohi e teie aa. Te tahi ra huriraa, tei
mua ia i te râtou. E te tahi, tei mua ia i te Atua. Aita tatou e anihia
ra e mâtti, të vai ra ra te manaô i mua i na huriraa e piti atoà ra.
Te huriraa matauhia, tei mua ia râtou, e të nâ ô ra te tahi manaô
O te pupu, A, peneiaè e nuu atua teie. Aita hôê aè parau e
haapâpü ra e nuu atua teie. Nô te râtou te parau. E tano atoà
tatou e nâ ô e, e pupu taata teie. Aita ihoâ paha e mea e
haapâpü roa ra e, e pupu taata teie. Tei mua teie ohi i te tahi atu
mau râàu, tei ôre â tatou i faahiti i te parau o te taata. Tahi ohi
teie, e të vai atoà atu ra te tahi mau râàu. Te râtou ia. Mai te peu
râ, e tuu i te parau o teie ohi i nià i te parau o te taata, e tano
atoà ia e parau e, terâ râtou, e pupu taata. Mai te peu, teie ohi
e teie aa, tei mua ia râtou, ôia tei mua i te taata, i te rahiraa o te
taime, nâ reira tatou ia parau, te rahiraa o te taime, aita ia e
parau maitai tô teie ohi nô te mea, e mata taata terâ e hiô ra. E
ia au i ta tatou e taiô ra e e mâramarama ra, e ohi âpî, mea pîpî
roa, mea ôpTpî roa, ô vai ia pupu taata i hiô aè nei i te reira huru
tupuraa râàu, e e mea maitai. Aita e tâhitohito toe, aita e faahapahapa toe i nià i teie ohi âpî nô te mea nâ te taata e hiô ra. E
ia hapehape, ia faahope roa tatou i terâ parau tâ Itaia, aita ihoâ
hoi ia e taata e faahinaaro atu i teie ohi âpî nô te mea e mea
âpî. Nô terâ hoi mea e, mea paruparu rii tô na tupuraa, ô vai ia
taata e hinaarohia. I te tanoraa mau, i râpae i terâ ohi âpî, eita
ô na e ô mai i roto. Eita e mâitihia. Eita e fâhihia. E ohi âpî terâ
i mua i te mata taata. Nô te mea râ, i roto i te reo tumu, te haamanaô-faahou-hia mai ra tatou, aita pai teie ohi âpî e tupu i mua
i te mata taata. Tei mua râ i te mata o te Tumu nui. A, e auraa ê
ia. Te auraa, noa atu e ohi âpî ôe, aita e peàpeà nô te mea, tei
mua ôe i te Tumu nui i te tupuraa, ôre noa atu ai ôe i ite, ôre
noa atu ai ôe e fârii, ôia terâ ohi, te mata râ o te Tumu nui, tei
nià ia ôe, të mataara i nià ia ôe, i tô ôe itoito e tô ôe paruparu, i
tô ôe paari e tô ôe ôpîpî. Nâ te Tumu Nui e mataara ra i nià ia
ôe. I ô, e hiôraa taa ê roa ia i ta te taata hiôraa e tâ te Tumu nui
Ôhie tâtou i të faahiti i te
te fenua, e faaroo te reira
ôhie. Aita ihoâ râ i maraa atu ra ia tâtou i të
aita râ
Atua, ia fâî râ tâtou
ia o te faaroo ?
Marama tiàtono
Haamâuruuru maitai i terâ pupu mâmâ, e terâ pupu pâpâ. Te
vâhi maitai, ua hôroà te pupu mâmâ i te iôa o tâ râtou pupu,
mea nâ roto i te reo Rapa. Të pâpü ra ia tatou e, te vahi tupuraa
o te ohi e te aa, tei roto i te fenua. Mea nâ hea tâ te âti-luta hiôraa
i te fenua ? Të nâ ô ra te âti-luta, te fenua, te parau ia a te Atua
i riro mai ei fenua. E te haapâpü atoà ra ô ia, te Atua ihoa ia.
Mea nâ hea tâ te Mâôhi hiôraa i te fenua ? Të na ô ra te Maôhi,
te fenua, te Atua iho ia. Te auraa, ia hiô anaè tâtou i terâ hiôraa,
i te faahopeàraa o te parau, te Atua iho ia. [a taiô ra te
e taa ia tâtou e, i roto i tâ te âti-luta hiôraa, të vai ra te tahi area.
Terâ ia tâ na e haapâpü ra e, e parau a te Atua, ua riro mai ei
fenua. Âreà tâ te Mâôhi, te Atua iho ia. E i nià iho i te reira parauraa, eita tâtou e fifi ia parau e, te Atua e te fenua, na puna ia
0 te faaroo nô te mea të faahiti atoà mai ra te pupu i tera parau
e, te Atua e te fenua, hôê â ia. la parau râ hoi tatou e, te puna
0 te faaroo, te haamataraa ia o te ora. E ia
nâ_ô
tâtou i te
parau e, te haamataraa o te ora, ôhie te taata i te fârii e, te haa¬
mataraa o te ora, te Atua. E faaea tâ na parau i ô. E inaa, te
vâhi tupuraa o te ohi e te aa, tei roto i te fenua. E ua ite atoà ô
na e e puna atoà të vai ra i roto i te fenua, aita a ra ô na i fârii
atu ra i te fâî e, te fenua, e faaroo atoà terâ. la hiô i roto ihoaj
terâ nâ hiôraa e piti, mea piri roa ihoâ ia^ Taa ê_ noa atu
tera
terâ mea nô ô mai te reira mea i te Atua ra.
Tâmuera ôrometua
E rave noa mai au terâ i uihia mai ra te taô, nià terâ parau o te
tumu e i nià i te puna. Eita ihoâ e ôre, ia hiô anaè tâtou e, e au
ra mea
piri roa te auraa. Mea taa ê ihoâ râ tô te tahi e tô te tahi.
Rave mai tâtou i te parau o te tumu. Pinepine tâtou i të faaôhipa
i terâ taô nô te râàu, nô te parau noa atoà mai ia tâtou e, te tahi
âti-luta,
mea mau
pâpü e te pâutuutu. Aita râ hoi terâ taô i
tâôtia-noa_-
hia i nià i te râàu. Të vai ra te tahi mau tupuraa ôhipa, i roto i tô
tâtou oraraa, fifi ânei. Të nâ ô atoà nei i te parauraa e, te tumu
0 terâ fifi. E tô na auraa, te tahi mea pâutuutu i ô mai ai te fifi, e
të vai noa atu ra te faaôhiparaa o terâ taô tumu.
I nià i te parau o te puna, mea taa ê rii roa. E rave i terâ hiôraa
nô te vai, hôê â parauraa tâ tâtou e te mau taamotu J roto i te ao
o te Mâôhi. Të nâ ô nei te tahi pae e, puna vai. Terâ ia pape e,
eita e roaa faahou i te fenua ia fârii e mâiha mai ô na i râpae. Te
auraa o te manaô i reira, të nâ ô noa mai ia te auraa o te puna
hoi
e, e vâhi te reira, tei reira terâ mea e vai. Tei ô ô na. Tei ô ô na i
te haamataraa. Tei ô atoà ô na i te rahiraa. Te taa-ê-raa ia e vai
ra i roto i te puna, e te tumu.
ai
ârea, te hopeàraa râ, te Atua ihoâ ia. la faî pai tatou e, te fenua,
e faaroo, nâ te reira atoà ia faaroo, e tauturu ra e àore ra e
faaora ra i te ohi e te aa. Nâ te reira atoà faaroo e tauturu ra, i
11
Monire taharaa mahana,
9 nô Tiurai 2018
Mana
Haapii parau maitai
Uiraa 1 : Te Ô IA, e parau nô te taata hoê, e parau nô te tâvini
O te Atua. E tauturu ânei teie parau i te mau tâvini o te Atua o
teie tau i te haapâpüraa i tô râtou faaroo i te Tumu nui.
auraa, terâ mau taata i riro na
râtou i haere mai ia ietu ra, nâ
Tâmuera ôrometua
Të vai ra te tahi vâhi nô roto mai i te mau pahonoraa, te tuàti
noa ra te manaô. Te vâhi tâ tatou e tütonu i teie taime, tei nià ia
i teie parau o te tâvini nô te mea, i roto i ta tatou parau e papa
ra i teie tumu parau e tô tâtou feruriraa, aita te reira parauraa e
tâvini. Tê nâ ô ra tâ tâtou taiôraa, mai te ohi âpT ra hoi à ia i te
tâvini, eiaha nô te tamai, eiaha nô te aha, nô të tauturu.
letu ra. Eiaha mai te mea, aita e parau tâ te tahi,]â te taata ia ù,
ôia. Tauturu te tahi i te tahi. Parauparau anaè râ tâtou i te tahi
Uiraa 2 : Te huru tupuraa o te ô ia : mai te ohi âpT ra, e mai te
i te repo marô ra. E aha te tauturu e noaa mai ia tâtou i te
hiô-faahou-raa i te parau o te mau tâvini o te Atua i teie ma¬
hana ?
aa
tupuraa e mai te aa i te repo marô. E faaauraa teie tâ Itaia e
faaau nei i te taata i te parau o te râàu. Tâtou te Mâôhi, eita
tâtou e fifi i te reira faaauraa nô te mea të vai ra te reira parauraa
i roto i tô tâtou parau. Terâ ia tâ tâtou e faahiti ra i te tahi taime
te iho tumu, hîroà tumu, peu tumu. I te tahi taime, të nâ ô atoà
nei tâtou e, e taata tumu, e àore ia e taata tupu. Te auraa, ua
roaa ê na i tô tâtou metua i të faaau i te
parau o teie nûnaa i nià
i te parau o te râàu. Teie ô ia, mai terâ rii tâ te pupu i haamanaô
mai ra, e parau terâ nô te taata hôê. E parau nô te tâvini o te
Atua. Mai terâ rii tâ te Atua e parau ra ia leremia, aita â ôe i
ôpuahia, aita â ôe i pû mai i teie ao nei, ua ineine tâ ôe tâpura
ôhipa i te faanahohia e au. Te auraa, te Atua e hôroà i te ôhipa
i te tahi taata, të hôroà ra ô na i tâ na ôhipa i tô na tâvini. E tâpiri
mai ai i terâ mau vâhi e toe ra i tô tâtou taiôraa, àore ô na e
hôhoà e haapaô atu ai tâtou ia na. Àore hoi ô na e huru, hinaaro
mata o te taata,
Haapii parau maitai Mana
Türai faahou atu ra tâtou i te parau, te parau o te taata hoê, te
parau nô te tâvini. Eère ihoâ paha te vâhi tupuraa, i ô nei të hiô
ra tâtou i te huru tupuraa o terâ ohi. Eiaha nô te mea aita tâtou
i parau mai, ôia. Flaapâpü noa ra tâtou i te huru tupuraa o teie
ohi e te aa. Eère ia i te tahi ohi pâutuutu maitai, mai terâ tâ tâtou
i hiô mai. Terâ ohi âpT, paruparu rii ihoâ ia tô na tupu. Nô te
noa atoà ia ia tatou e, te tupu o teie ohi, mea rave àtâ.
E te huru tororaa o te aa, haapâpü ra tâtou, aita tô te vâhi repo
maitai. Tei roto râ i te repo marô.
la parauparau anaè tâtou i te parau o te râàu, e au ra e, ua ara
atoà te râàu i te reira mau fifi i haatâfifi ia na i roto i tô na tupuraa.
E mai te peu hoi e, e haapiiraa teie tâ te ohi e_ hôroà mai ra ia
haapâpü
tâtou, ia ara atoà ihoâ ia te mau tâvini, i roto i tâ tâtou mau tâvi¬
niraa. Mea rahi te mau mea e haafifi ia tâtou. Mea ê ihoâ paha
te mea mea nâ râpae mai, mea ê ihoâ râ tâ tâtou iho i faatupu.
Haapâpü atoà atu ra tâtou e, nô terâ mea e, tei mua i te rnata o
te Tumu nui, e e hinaaro nô te Tumu nui. Nô te haapâpü ia ia
tâtou e e tîtauraa ia tâ te Atua e tîtau ra. E parau pal ia tâtou i
te parau o te aa, e aha tâ na tuhaa ? Faaora i te ohi. la parau
atu ai tâtou ia na. Te auraa, teie ohi, teie aa, te reira faaauraahia
te parau o te taata, eère ihoâ paha te mea nehenehe i mua i te
eita te taata
i roto i tâ te taata hiôraa. Eita te taata e haapaô,
tauà. Te reira râ huru, haamanaô noa ia te huru
0 terâ taata tâ tâtou e parau ra e tâvini, e taata hinaaro-ôre-hia,
haapaô-ôre-hia, tauà-ôre-hia, au-ôre-hia, i te tahi taime e riri roa
mai te taata. Nô te parau noa ia ia tâtou e, terâ tiàraa tô tâtou,
eère nâ tâtou e hinaaro. Te uiraa e uihia ra ia tâtou i teie nei, e
tano ânei teie parau e tauturu ia tâtou, te mau tâvini o teie tau,
e
tâtou i te parau o te ohi, e aha tâ na tuhaa ? Faaàere, ia rahi.
Noa atu ia te tupuraa o te tahi eère i te mea ruperupe, noa atu
te tupuraa o te tahi eère i te mea pua, e parau faufaa râ tô râua
i roto i te parau o te tupuraa o te ohi.
E ui tâtou, e aha te huru o te mau tâvini i te vâhi tei reira râtou i
te tupuraa ? I roto ânei hoi i te repo maitai, i roto ânei hoi i te
haapâpüraa i tô tâtou faaroo i te Atua nui Tumu tahi. Hiô mai
ra i naùanei, i roto i te toru o tâ tâtou uiraa, e piti teie nâ puna.
Te auraa, te Atua, ô na te Tumu o te faaroo. E te fenua hoi ra,
te papa ia o te faaroo. E ia uihia hoi te mau tâvini o te Atua, e
tano ânei e haapâpü i tô tâtou faaroo i te Atua ? Nâ ô noa ia
tâtou e, teie mea e hinaarohia ra e haapâpü, te tahi ia manaô
eita e tauiui, eita e hâùtiùti, e mauraa pâpü. E nô të haapâutuutu
roa atu â i taua faaroo ra, haamanaô e, te Atua te tumu, te fenua
te papa. Te uiraa e matara ra i teie taime, e aha te huru te parau
i te
heeuri, i te vâhi maitai nô te mea, ia marô anaè te tahi aa,
aita i pTpThia i te pape. Nâ ô pai ia tâtou e, teie
mau ohi e tupu i terâ mau vâhi, te faainuhia ra i te pape ? Te
faatâmâahia ra ? E ia hio-anaè-hia, ua tumu-râàu-hia te tahi
pae. Te reira râ te uiuiraa i mua i teie parau, e ia nâ ô anaè hoi
tâtou e, e hiô faahou. Tô na auraa, e faaâpT. Të vai ra ihoâ paha,
mai terâ tâ te pupu e parau ra, eiaha e pârahi noa i nià i te
mâtau. E hiô e e faaâpT. E te faaâpTraa e tTtauhia mai ra i mua
i te haapiiraa tâ Itaia e tuu mai ra i mua ia tâtou, e parau ia nô
te tupuraa o te tahi ohi e te aa. E tô râua tupuraa, mea paruparu.
ia parau anaè hoi tâtou e, mea paruparu, e aha tô na auraa ?
Tô râua ia fâriiraa e nâ te fenua e haapii. Nâ te fenua e te Atua
e aratai i tô râua tupuraa i te rahi. Te reira paha te mea tâ teie
parau e haapii mai ra. Nô te Atua ihoâ paha te tâvini, aita râ hoi
te Atua e ani nei i te tâvini, ia tupu mai tâ na i hinaaro. Mai tâ
repo
nô terâ ia mea,
te fenua i roto i te âàu o te taata i teie tau ? E, e aha atoà te
huru, te parau o te Atua i roto i te âàu o tô na mau tâvini ? Mai
te peu, të faaite ra tâtou i tô tâtou rahi, te rahi o tô tâtou here e
te tiàturi i te Atua, e tano ânei e haapâpü atoà i te reira nâ roto i
tâ tâtou tâviniraa, i tô teie nünaa tâ tâtou e parau nei e, e nünaa
mâôhi, tô tâtou ia nünaa. Te tahi ia mau vâhi rii e tano e tâpiri
0
noa
atu i
pihai iho i terâ mau manaô rii.
Tâpati ôrometua
tâtou i hiôhiô
Aita ânei i moèhia te tiàmâraa o te Atua. Terâ tâ tâtou e haama¬
naô noa mai ra, teie ohi, e teie aa, eère nâ râua i hinaaro ia ohi
te
tahi, ia
aa te
mai, nâ Puna, te Atua e te fenua. E mai te peu e
parau tâtou e, te fenua e fe faaroo. Eère ia mea haere i te âtea
e tii ai.Tei pihai iho noa ia tâtou. Mai terâ ihoâ pai tâ te mau tupuna e parau ra te fenua, te mau ôrometua haapii terâ nô te
Mâôhi. Të vai noa ra tâ tâtou tare haapiiraa e te mau ôrometua.
Ua ineine ânei hoi tâtou i te faaâpT mai terâ manaô i nâ mua
atu ra e terâ uiraa e, e haapâpü i tô tâtou faaroo.
tahi. Nô te Atua te hinaaro. Eère atoà nâ râua i
mâiti i te vâhi tupuraa. Nô te Atua te hinaaro i te vâhi i reira râua
e tupu ai. Të vai noa ra te tâàtoàraa o te tiàmâraa o te Atua.
Faahoi mai tâtou i teie parau i nià i te mau tâvini o te Atua. Aita
hôê aè tâvini, nâ na i hinaaro ia tâvini ô na nô te Atua. i tâvini ai
te tâvini, nô te Atua te hinaaro. Të vai noa ra ihoâ tô te Atua. Aita
ânei hoi te tâvini i teie mahana e mâjti ra i te vâhi i reira ô na e
tano ai e tupu. Të vai ra ânei hoi te tâvini i teie mahana e fârii e
tupu i te vâhi repo marô ? Fârii ânei te tâvini i terâ huru tupuraa ?
E àore ia, nâ ô ia tâtou i të parau e, ë fârii ânei te tâvini o teie tau
nâ te fenua e tauturu i te tupuraa o tô na faaroo. Te parau ri^ô te
haapâpüraa i te faaroo o te tâvini, ua haapâpü ê na te mau tâvini
i tô râtou faaroo. I parau na tâtou e, nô te mau tâvini, Jetu Metia
tô ù Fatu. la au râ i teie türamaraa i tâ itaia, e tuhaa tâ te fenua,
e tuhaa tâ te Atua. Tô na tanoraa mau, e tuhaa tâ te tâvini. Të
vai tâàtoà noa ra ihoâ te tiàmâraa o te Atua i mua i teie parau.
E piti parau, të vai ra terâ i roto i terâ pure tâ letu
j tô na Metua.
Të nâ ô ra letu, tTai ôe i terâ mau taata tâ ôe i hô mai nô ù. Te
ei mau tâvini nô letu, eère nâ
te Atua râ râtou i tae mai ai ia
Uiraa 3 : Te Ô IA : e parau no te nünaa hôê, e parau nô te nünaa
Iterâèra. E aha te vâhi e tano tâtou ia faaau i te Itaia 53, 2 i te
parau o te nünaa
Mâôhi ?
Taitapu ôrometua
Aita
e
uiraa faufaa ôre, tTtauhia ai tâtou e tütonu i nià i teie mau
parau nô te mea nô tâtou teie mau parau, nô tâtou iho. E i roto
i tâ tâtou tumu parau e aratai ra ia tâtou, të vai ra ihoâ teie fâîraa
tâ te Mâôhi, ô ôe te Tumu, mâtou te ohi, ô mâtou ia i Mâôhi ai.
Tei ia ôe te mau mea atoà e ora ai te ohi, ô ôe i Tumu nui ai. Tâ
tâtou uiraa, te à ia, e parau nô te nünaa hôê, e
parau nô te
nûnaa Iterâèra, e te anihia ra ia tâtou, e aha te vâhi e tano ai ia
12
tatou e faaau i teie Itaia 53, irava 2, i te parau o te nünaa maôhi.
Te à ia, e parau no te nünaa hôê, e parau no te nünaa
i roto ia i teie Itaia ia hiô anaè tatou. Nâ ô noa ia tatou, të vai ra
te tahi mau taime, ia faaroo tatou, ia taiô tatou i te tahi mau parau
ta te Atua i nia i teie nünaa, të parau nei ihoë ra ô na i teie nünaa,
i te tahi taime, 6 oe, haere mai 6e, tatarahapa 6e, fariu mai 6e.
E au ra e e parau no te taata hôê. Ua ite maitai atoà râ tatou a,
te parau o te taata hôê, aita tô na e parau nô na iho. Të vai ra
ihoa to na taàmuraa e te nünaa. E teie nünaa, e parauhia nei i
te huru atoà ia o te Tumu. Te mâ o te ohi, te mâ atoà ia o te
Tumu. Mai te reira tô râua parau. Nô reira tatou e parau e, të
vai ra terâ vâhi hau. Tâ te Mâôhi hiôraa i tô na Atua, e te faaau¬
raa i tô na parau ei ohi, e te Atua te Tumu. Nâ ô ia tatou e, i mua
i te fâîraa a te îterâèra, e àore ia tâ te âti-luta, të pâpü noa atu
ra ia tatou, eère nô te faarahi ia tatou, nô terâ huru parauraa tâ
ô nei, ia au ihoâ i teie faahitiraa ta Itaia 53, irava 2, te nünaa
ia. E teie nünaa îteraèra, ua faaauhia i te ohi e te aa i
Tâpati àrometua
îterâèra,
îteraèra
te repo
marô. Ta na teie faaauraa nô te mea ua tae atoà 6 na i
teie_faito_, e rave mai te parau o te râàu, e faaau i nià iho ia na.
Terâ ia ta
na e
tuu ra i teie nünaa
îteraèra mai te ohi
e
mai te
aa
tupu ra i te repo marô. E të haere mai ra teie uiraa ta tatoü, E
aha te tahi vahi e tano tatou e hiô i te faaauraa o teie 53, irava
2, i te parau o te nünaa Maôhi. la tütonu maitai anaè tatou i nià
i teie faaauraa tâ te nünaa îterâèra, të parau ra ihoà ô na, te
parau o te ohi, tei mua rà ô na i te mata o te Atua, tâ na ia faaau¬
raa, e teie faaauraa ta te âti-luta, ua faaea noa ei faaauraa. Aita
te âti-luta i tae roa i te fâîraa i tô na faaroo, tô na ohiraa, te Atua
te Tumu. Aita ô na i tae i te reira fâito, ua faaau ra ô na, Ê. Teie
parauraa, à ia, e parau nô te nünaa hôê, ua ite atoà te Maôhi i
te reira parau. Ôia atoà te tahi tei fâî ia na e ohi, e teie râ ohi, nô
roto roa mai i te Tumu. Aita tô teie ohi e parau taa ê i râpae i te
Tumu. Nâ ô noa ia tatou e, âhari aita te Tumu, aita atoà tô na e
parau. Mea nâ ô ia tô na hiôraa i tô na parau. Eère e faaauraa
noa, tâ na terâ fâîraa faaroo. Ua tae teie nünaa i te fâîraa ia na
e, nô rôto roa mai ô na i te Tumu. E te reira parauraa tâ na, aita
e area. Mea piri terâ parau tô râua, te ohi e te Tumu. Mea hôê.
Aita hôê mea e faataa ia râua. E te reira te vâhi, nâ ô ia tatou e,
te reira te vâhi e tauturu ra ia tatou i te hiôraa i tô tatou parau, të
vai ra te tahi vâhi, ua hau rii tatou i roto i terâ huru parauraa tâ
te âti-Juta. E tano ihoâ paha tatou e parau e terâ faaauraa taata
tâ te îterâèra, ua tano ihoâ ia no na. la hiô anaè râ tatou i te
parau o te Mâôhi, terâ ia ta na fâîraa, e ohi nô roto mai i te Tumu.
O vau te ohi, ô ôe te Tumu, mâtou ia i Mâôhi ai. Të faaara noa
mai ra te reira parau ia tatou i te âtearaa nô te faaroo o te Mâôhi,
i te hôhonuraa e te pâpüraa nô te faaroo o te Mâôhi. Nô te aha?
I roto i teie parau tâ tatou e hiô ra, terâ huru faaroo tô te Mâôhi
e te mea tâ na e parau ra e te mea tâ na e fâî ra, e aha te mea
ta tatou e ite ra i ô nei. Tâ na fâîraa, mea pâpü ia. Eère te tahi
fâiraa, mai terâ i parauhia àrauaè ra, eita teie fâîraa tâ na e taui.
Mai te peu e ohi ô na, te Atua te Tumu. E teie ohi e teie Tumu,
të faaite noa mai ra, aita tô râua huru ë taa ê. Te huru o te ohi,
e
e, ô ôe te
ia ôe te mau
na
Tumu, mâtou te ohi, mâtou ia i Mâôhi ai. E tei nià
mea atoà e ora ai te ohi, ô ôe ia i Tumu nui ai.
Eita tatou e fifi i tô râpae ia haere mai e tauturu ia tâtou. Tô na
tanoraa mau, nô te mea, te mau ôhipa atoà tâ tatou e rave nei,
te Atua te Tumu. Terâ e tonohia mai ra nâ râpae, te Atua te
Tumu. Haamanaô na tatou, i roto i te tohu a Vaitâ, të haere mai
ra te mau fanauà ùnaùna o te Tumu. Terâ tere tô râtou, eère nâ
râtou i haere noa mai, mea tonohia mai e te Atua. Huru ê tô
râtou, huru ê tô tâtou. E mau tamarii anaè râ
te manaô i roto ia Vaitâ e tô tâtou mau tupuna
nâ te Tumu. Aita
i terâ manaô e, e
tîahi i teie mau taata. Ua tae mai teie mau ohi âpT, ua rave i tâ
râtou tuhaa, tae mai i teie mahana, aita tâtou e parau nei ia râtou
e, â hoi, vaiiho mai ia mâtou. la au i te mea i noaa mai ia tâtou
nô roto mai i tâ râtou haapiiraa, ua iriti te reira ia tâtou te îteraa
e, e tano atoà tâtou e hiô, e aha tâ tô tâtou parau, tâ tô tâtou
fenua, e tauturu mai ra ia tâtou i mua i te ôhipa i âfaihia mai, e
teie uru râàu nô râpae mai. Nâ ô ai te rautî i të parau e, nô terâ
ia mea e, e piti vâhi, e piti nünaa i pâpü maitai ia tâtou te pârau.
Terâ ihoâ ia nünaa îterâèra tâ tâtou i ite maitai e, e peu atoà nâ
na e faaau i te parau o te taata i tô te râàu e tâtou te Mâôhi. Nô
te parau atu mâtou i te tahi nünaa ê atu i teie e piti nünaa, mea
rave àtâ ia nô mâtou te iteraa e, e ite atoà te Âfirita i të faaau. Ê
ihoâ paha. Aita râ e ravai te parau. I nià râ i terâ manaô tâ tâtou
e, e nünaa nô râpae e haere mai e tauturu ia tâtou, ua rave ê
mai na, ua tae ê mai na. E ua tauturu i te vâhi e mâraa ia râtou
ia tauturu. I roto râ i tâ râtou tauturu, mea rahi tô tâtou parau,
faatopahia, ôre-tauà-hia, taataahihia, tâ tâtou atoà ia te mau tâvini 0 teie tau e imi atoà ra i te râveà, tâmata e ôhiôhi faahou
mai, haaputuputu faahou mai, peneiaè e tauturu rahi tô te reira
mau parau ia tâtou i te oraraa i tô tâtou faaroo i te Atua.
[...] Aita e faufaa nô tâtou e tâi nô te ôhipa i tupu. Faaitoito anaè
i te patu i te ôhipa e oti ia tâtou ia patu mai teie atu nei. Te ôhipa
i tupu, ua tupu ia. Faaitoito i te fârii i te türamaraa a te parau e
tauturu mai ra ia tâtou nô te patu i te ôhipa e oti ia tâtou ia patu
mai teie atu nei, ère ? Eiaha e tâhoo. Ei hau. la ora na.
Mahana piti poipoi,
10 nô Tiurai 2018
TAIÔRAA
-1 Torinetia 3, 6 - 7 : A/â ù hoi
E teie nei, aita a te tanu, aita
i tanu, e nâ Àporo i faarah i te pape, nâ te Atua râ i faatupu.
hoi a te faarah pape, o te Atua râ o tei faatupu ra.
Taitapu
Ôrometua
Uiraa 1 : E aha te tauturu e noaa mai ia tâtou i te maramarâmaraa i te parau o te faaroo mâôhi mau.
mâtou. Noa atu ia e tuhaa tâ te tââta nô të tanu, e nô të faarari,
te faatupuraa râ, te Atua ia e te fenua. Hôê â hiôraa tâ te Mâôhi
e tâ Pâuro, ôia hoi, te Atua e te fenua, i roto i te parau nô te faa¬
Marama àrometua
E parau teie nô të tanu, te tanuraa râàu, të vai ra te taata tanu,
të vai ra te taata faarari, âreà nô të faatupu, te Atua ia e te fenua
atoà. E tuhaa tâ te taata tanu, e tuhaa atoà tâ te taata faarari.
Aita tâ te tanu, aita tâ te faarari i te pape, tâ te faatupu râ. Aita te
tupuraa. Te vâhi tââ ê tâ te Mâôhi, eère nâ te taeta e tanu i teie
râàu, te tâàtoàraa te parau o teie râàu, ua hope pâàtoà ia i roto
i te Atua e i roto i te fenua. Te uiraa, e aha te tauturu e noaa mai
ia tâtou i te mâramaramaraa i te parau nô te faaroo mâôhi mau?
Hoi mai tâtou i nià i te parau nô te faaroo mâôhi mau, aita atoà
te parau tâ te taata i roto i te faaroo mâôhi mau. Eère te taata te
fatu nô te faaroo mâôhi mau, te Atua râ te Fatu. Te Atua te fatu
0 te faaroo mâôhi mau, e te fenua, te puna o te faaroo mâôhi
mau. Teie fâîraa tâ te Mâôhi, të haamanaô noa mai ra ia tâtou
e, te fenua, i tupu ai teie râàu, e fenua mâôhi. E te Atua hoi i pa¬
rauhia te Mâôhi e, e Tumu nui, e Atua ia nô te Mâôhi, e tumu o
te Mâôhi. Nô na te reo, nâ na te peu, nâ nâ te mâa tumu, nâ na
te hîroà e te iho tumu e faaora ra i teie râàu, i tae ai tâtou i te
taata e
parauhia nei e, eiaha e tanu, aita atoà e parauhia e,
eiaha e faarari i te pape, ia ite râ te taata i të faatura e të faaea
i nià i tâ na iho tuhaa, ia ôre te taata ia tae roa i nià i je tuhaa a
te Atua, e tae noa atu i nià i te tuhaa a te fenua. No të haapâpü
noa i te taata e, i roto i te ôhipa tanuraa râàu, eère ô nâ anaè
të vai ra ô na, të vai ra te Atua, e të vai atoà ra
nâ ô e, o ôe te Tumu,
nià i te Tumu te mau
mea atoà e ora ai teie ohi, o ôe ia i Tumu nui ai. Mâtou teie raàu,
mâtou teie ohi. Tô na tanoraa mau, eère nâ mâtou te Mâôhi i
tanu i ô nei, nâ ôe râ e te Tumu nui. Aita hôê aè ôhipa tâ te taata
i rave nô teie ohi. Aita ô na i tariu, aita ô na i faarari. Nâ ôe ra
mâtou i tanu i nià i teie fenua. Nâ ôe i faarari ia matou i te pape
nô tô ôe here. E nâ ôe atoà e faatupu nei, e e faahotu nei ia
terâ
e
ôhipa
ra,
te fenua. Nô reira, terâ fâîraa tâ te Mâôhi i
o mâtou te ohi, o mâtou ia i Mâôhi ai. Tei
parauraa e,
faaroo Mâôhi mau.
Tâpati àrometua
la parau
anaè hoi tâtou, ia parau anaè te Mâôhi, ô ôe te Tumu,
mâtou te ohi, eère tô na noa ùtu terâ e hâùtiùti ra, tô na râ âàu
e tô na vârua terâ e parauparau ra, tô na tâàtoàraa terâ e ô ra i
13
roto i te parau. Te auraa, ua fârii te Mâèhi ia na ei ohi. I ohi ai
hoi te ohi, nô terâ ia mea, të vai ra te tahi Tumu. E ua ite
ra
te
tatou i teie mahana e, na te Mâôhi te iteraa i to na
na Atua i faaite ia na i te here e te aroha.
Mâôhi e, te Tumu, te Atua ia. E ia parau anaè atoà hoi te Mâôhi
Tumu nui, te auraa, i nià i teie Tumu hope te mau mea atoà
e ora ai te taata. E rapaau i tô na mai tei nià i teie Tumu, tê
haamàhanahana i tô na âàu, tei nià i teie turnu, te mâa ta na e
Uiraa 3 : E aha te taa-ê-raa àore ra te tUàtiraa i roto i tâ itaia fâî¬
tei te repo marô te tororaa te aa, e tâ te Mâôhi fâîraa e, tei
roto i te ôpG e te âàu o te fenua te tororaa te aa. A tâtara mai.
e,
mea e faanaho i tô na oraraa, tei nià
i teie tumu. Te auraa ia te mea ta na e parau ra e, e Tumu nui. I
teie mahana, ia ui tatou e, te Tumu nui ra ihoa te Tumu nui ? E
Atua. E na to
raa e
àmu, tei nià i teie tumu. Te
parau tatou e, e aita teie Tumu i taui. Te ohi paha të tâiva. Tatou
paha, èrâ e ite faahou ra i tô tatou tiàraa ohi nO teie Tumu. Aita
ânei hoi tatou i taui i te Tumu, riro noa atu ra teie fâîraa e, ei mâ-
niania, ei parauparauraa noa. Nô te Atua râ, aita. Aita tô na mata
i faaruè atu ra i te Mâôhi. Faariro roa à na i te Mâôhi ei ôriô mata,
e ei pG tarià nô na mai te matahurahura mai â, teie mahana, e
tau e a hiti noa atu.
E aha te tüàtiraa i roto i teie parauraa a Pauro e teie fâîraa tâ te
Mâôhi. Ua ite tâtou, te mea ta te Atua, àore ra, te mea tâ te Fatu
i faaue i tâ na mau àpotetoro e rave, të tupu ra. Të ite ra o Pauro
i tô na tupuraa. Te mau ra terâ êtârëtia i terâ vâhi, terâ êtârëtia i
terâ vâhi. I mua ra i te tupuraa, te mau êtârëtia âpT, faariro atoà
O Pauro i te reira mai te tahi tanuraa râàu, nô te mea eère o na
anaè. Të vai ra o Pëtero, të vai ra o
Tê vai faahou atu ra
a
Àpore.
vëtahi. Flaamanaô mai ra o Pauro e, aita. Aita ta te tanu, aita tâ
te faarari. E tanu ihoâ te taata tanu, faarari ihoâ te taata faarari.
la ite atoà ra hoi te taata tanu e te taata faarari e, e faaea ta
râua
ôhipa i ô. Faatupu i teie râàu, te Atua ia. Teie hiôraa, nâ te
e te fenua, tâ tâtou ia e tuu ra, i roto i teie fâîraa tâ
te Mâôhi e, e râàu â ia teie, e aita hoi te parau o te râàu, âhari
aita te Atua, e aita te fenua. Haamanaôraa ia e, tâtou, tô tâtou
râàu, te Atua
Mâôhirâa, eère nâ tâtou i hinaaro. Aita hôê aè taata nâ na i hinaaro ia Mâôhi o na. Tô tâtou Mâôhiraa, e tupuraa hanahana
nô te hinaare i te Atua.
Të fâî ra te Mâôhi e, ei tere pure tô te taata i nià i te
tià ai, aere e tere ê atu. E aha tâ teie jâîraa e tUrama
ia tatou i nià i te parau o te Faaroo o te Mâôhi i tô na Atua.
Uiraa 2
;
marae e
mai
ra
parau maitai Paul a Vahiné
Nâ ô anaè ta tâtou uiraa, të fâî ra te Mâôhi e, ei tere pure tô
taata i nià i te marae e tià ai. Àore e tere ê atu. Nâ ô noa pai
Haapii
te
ia
tâtou, ia parau anaè tâtou i te parau o te pure, tô te taata ia tuuraa i tâ na aniraa i mua i te Atua. E tano atoà tâtou e haapâpU
e, te parau o te pure i roto i te oraraa o te Mâôhi, tâ na atoà te
reira mâa tumu, e parau tumu i roto i tô na ôraraa. Te auraa o te
tere pure o te taata i nià i te marae, e tere fârerei ia i te Atua. E
nô te mea hoi te marae, te vâhi moà ia i te Atua. E ani-noa-hia
mai râ i te taata e faaineine ia na ia taahi i nià i te marae. Faaineine i tô na âàu, faaineine i tô na manaô, faaineine i tô na feruriraa, faaineine atoà râ i tô na parau nô të tuu i mua i te Atua.
Haamanaô atoà râ hoi tâtou e, te haamataraa o te parau o te
Tapati orometua
E piti atoà ra i roto i te repo, hôê â vâhi tororaa, ta Itaia e ta te
Mâôhi. Te faataaraa râ e repo marô te tahi, e ôpU e âàu te tahi,
i roto ia i te parauraa a terâ e terâ nUnaa. Ua ite maitai tâtou i te
faufaa o te aa i roto i te parau nô te tupuraa o te tahi râàu. la ôre
e aa, aita e parau tô te tumu râàu. E rave noa mai tâtou e toru
huru aa i roto i te parau o te râàu. Të vai ra te ihi, nâ na e mau
i te râàu i roto i te hôhonuraa o te fenua. E të vai ra terâ aa
rarahi e nâ nià nià noa ô na i te fenua. Nâ te aa e tii i te mâa nô
te faaàmu i te râàu. E i nià i teie mau aa rarahi, të vai atoà ra te
mau aveave rii. Nâ te reira mau aveave rii e huti i te aho, e
faaora ra i te râàu. Mâôhi te parau, i roto i te ôpU e te âàu o te
fenua i te tororaa o te aa, mea nâ hea te Mâôhi i të tae i nià i
ra
terâ parauraa. Mai te mea të parau ra te âti-luta i te fenua, parau
a te Atua i riro mai ei fenua, e piti parauraa tâ te Mâôhi. Tahi, te
Atua iho tei riro, tei faariro ia na ei fenua. Piti, e metua vahiné
ora, e fenua nô te Mâôhi. E ia parau anaè hoi tâtou e,
e metua vahiné, e ôpU tô na, e âàu tô na. I roto i terâ peu tâ te
Mâôhi i rave na, faahoi i te pUfenua i roto i te ôp_U mau o te
metua vahiné. Ua faaite noa mai e, terâ fenua, terâ m_etua_ va¬
faatupu
hiné, e vai ora noa, e të ora noa ra. Fârii o na i te ôpU o tâ na
huaài, faahoi faahou i roto i te ôpU o te metua vah[ne. Eita atoà
ihoâ paha e ôre, a tahi te reira auraa nô te mea tâ
ia Nitotemo e, mea maitai ôutou ia fânau faahou e
letu i parau
tià ai. Nô te
mea, i roto i te fâîraa a te Mâôhi, te ôpG o te metua vahitie, ua
ite maitai tâtou e, e aha tô roto i te ôpU. Eère noa te ôpG o te
taata te vairaa mâa noa, tô na tanoraa mau, tei roto i te ôpU te
tâàtoàraa o te parau te oraraa o te taata. Rave tâtou i te tahi ^ ia
parauparau te Mâôhi i mua ra, eita e nâ ô e, hiô mai na i tô ù
manaô. Aita e parau tâ te Mâôhi eère nô roto i te ôpU. Te ôpU, e
vâhi vairaa te reira nô te ora o te taata. E ua ite tâtou e, aita atu
e vâhi tâ te Atua i tanu i te ora o te taata, tei roto i te ôpG o te
metua vahiné. E te âàu hoi ra, i âàuhia ai tô te tahi, nô te mea,
mea nâ reira atu tô te puna e te here i te pUraa mai. I mua i teie
parau, mea maitai tâtou ia ite e, te faaroo mâôhi mau, e parau
te reira nô te ôpU o te taata, e parau te reira nô te âàu o te taata.
Te faaroo mâôhi mau, eère te reira taoà i te ôhipa faaiteite, tuôtuô noa, mai terâ aa e toro rii marU noa ra, mai terâ rii atoà paha
te faaroo mâôhi mau. Eita ô na e horo pUai. Eita ra o na e faaea
i të horo, i të toro nô te mea, te mea e faaàmu ra ia na, te ôpU
ia
e
te âàu o te metua vahiné.
marae, tei nià ia ia ôe e te taata. Mâ to ôe rae, mâ to ôe manaô,
tô ôe âàu. Ei taata ineine nô të haere i nià i te marae, faai¬
neine ia ôe nô të haamoà ia ôe nô te moà o te Atua. Faaineine
ia ôe nô të tâmâ ia ôe, nô te mâ o te Atua. Te taata mâ, e ite ô
ia i te Atua. E te reira te faaroe o te Mâôhi, te faariroraa i te parau
o te mâ ei mâa tumu, ei parau tumu nâ na i roto i tô na oraraa,
nô te mea te reira mâraa tô na, e ite ô na i te Atua, e ite atoà râ
i te ora. la pUôi anaè mai i nià i tâ tâtou nei parau, àore e tere ê
atu. Te auraa ra, hôê noa ôhipa e anihia ra ia na i roto i tô na
tere i nià i te marae. E topa te mau faanahoraa atoà, e topa atoà
râ te peu a te taata. Flôê noa ôhipa e anihia ra ia na, ôia hoi te
ma
parau ia nô te pure. Tô na ia tere i nià i te marae, e tere fârerei
i tô na Atua. E aha tâ teie fâîraa e tUrama mai ra ia tâtou i nià i
te parau o te faaroo o te Mâôhi i to na Atua? Te tUramaraa mâtâmua, e taa-ê-raa rahi roa te faaroo i roto i te âàu o te Mâôhi i
mua ra, i roto i te âàu o tô tâtou mau tupuna i mua ra. la parau
anaè râtou e faaroo, ô ôe ia e tô ôe Atua. E nô te mea e Atua
mâ, ô ôe ia i roto i tô ôe mâ e tô ôe Atua.
Te piti 0 te tUramaraa, mea tUtahi te faaroo o te Mâôhi. Te Atua
anaè te parau, i nià anaè te Atua. E nô te mea, mea tUtahi te
faaroo o te Mâôhi, ua riro ia te parau o te papa, te fenua, tâ na
atoà e faariro ei metua vahiné faatupu ora nô na.
E te toru e te tUramaraa, e ua ite maitai te Mâôhi i teie parau, te
Mai te âui i te àtau
papa e aratai ra i tô, na oraraa i te mau mahana atoà, tô na ia
faaroo i tô na Atua. Ôia hoi, terâ ia tauturu nô roto mai [te rahu,
terâ haapiiraa nô roto mai i te rahu, terâ faatUàtiraa i tô na e te
rahu a te Atua. Tireo, te auraa, të parau noa mai ra te fenua e,
ua marna, a tanu ia üaa te âtae, të faaite noa mai ra tô te tai e,
haere mai, ua ineine au nô te fârii ia ôe. E tere pure tô te taata i
nià i te marae, àere e tere ê atu, nô të haamanaô noa mai ia
:
lotua or, Tereva v
Taahitua mâ
e o
14
ôr, Teahu
v or,
Mahana piti taharaa mahana,
10 nô Tiurai 2018
TAIÔRAA
Ruta 17, 5 - 6 : L/a parau mai ra te mau àpotetoro ra i te Fatu, E faarahi mai
i tô matou faaroo. Ua parau atu ra te Fatu : Ahiri e faaroo tô ôutou e mai te
huero tTnapi noa ihoâ te rahi, e parau noa atu ia ôutou i teie nei Tûtâmino, la
mahiti tumu ôe, e ia tanuhia àe i raro i te tai, nâ na ia e faaroo mai.
Faatiàrau Tiàtono
Uiraa 1 : la haapotohia te faaroo, 6 oe e
te Tamaiti i te faaroo : 6 vau e te Metua,
i të haapoto i te Faaroo Mâèhi Mau.
tô ôe Atua ; e ia haapoto
hôê â ia. E nâ hea tatou
faaroo mâôhi mau, oia hoi, mai te peu e faatopa tâtou i te “mau”,
e nâ ô ia tâtou e, i roto i te faaroo o te Mâôhi, te tiàturiraa tumu
Haapii parau maital Mana
la haapoto-anaè-hia te faaroo,
o ôe e tô ôe Atua,_n6 të haapâpQ
ia e, tâ ù terâ tiàturiraa i te here o te Atua, terâ Atua, tei faaôhie ia ôe i te fâriiraa ia na nâ roto i tô ôe reo, terâ Atua tei ite mai
ia ôe i roto i tô ôe mâôhiraa. Terâ Atua, tei parau atoà mai ia ôp
e, 0 vau tô ôe Atua. Terâ ôe, eère terâ taata ô mea, e oraraa. O
ôe e tô ôe parau. Ô ôe e tô ôe hîroà tumu. Te auraa, i roto i tera
ôe, e tano e parau e, ua hopehope roa te mau mea atoà i roto_.
Te tahi huru parauraa tâ tâtou, ô ôe e tô ôe reo tumu, ô ôe e ta
ôe peu tumu, ô ôe e tô ôe hîroà, tô ôe iho tumu, te fenua, te
noa
mâa, ô ôe terâ. Te Atua.atoà râ. E ia haapoto hoi te tamaiti i te
faaroo, të nâ ô ra letu, Ô vau e te Metua, hôê â. ietu ihoâ letu,
te Atua ihoâ te,Atua. Ua rahu te Atua, aita letu i rahu, letu râ terâ
e parau ra e, Ô vau e te Metua, hôê a ia. Te auraa, nô roto mai
au i te Metua, e të haapâpü ra letu e, te mau parau atoà ta ù e
parau, eère tâ ù, nâ te Metua râ. Te mau ôhipa atoà tâ ù e rave,
eère i tâ ù, nâ te Atua râ. Nô te faaite noa ia i tô na tiàturi, tô na
here rahi i tô na Atua. E tâ na e parau e, tô na ia Metua. la parau
anaè letu e, ô vau e te Metua, hôê â, nô të haapâpü noa atoà
ia a, te mau ôhipa atoà tâ na e rave, te Atua te hanahana. Terâ
ia hôêraa tâ letu
tâ na e haapoto ra, ô vau e te
Metua, hôê â. Të ui ra tâtou, nâ hea tâtou i të haapoto i ta faaroo
mâôhi mau. E të ui mai ra te pupu, E aha te faaroo mâôhi mau.
Të vai
mâôhi
ra
e
e
parau ra e, e
ânei hoî te mea haavare ? Te faaroo mâôhi mau, te
tô na faaroo. E te faaroo
e tô na reo
hoî,_paèpaèhia
tumu, amoamohia e tô na reo, mai terâ tâ tâtou i parau iho ra.
E hîroà tumu, te iho
tumu^ tejenua,_te mâa. E ia parau hoUâtou
e, te Mâôhi e te Atua, hôê â, nô të haapâpü noa ia a, no roto
mai te mâôhi i te Atua. Terâ ia fâîraa tâ tatou e haapâpü noa ra,
terâ tâ te Mâôhi e parau ra, ô vau te ohi, ô ôe te Tumu. I tae ai
tatou i te parauraa e, te Mâôhi e te Atua, hoê a. E tano atoà paî
tatou e parau e, te mau parau atoà tâ ôe e parau, eère i ta ôe.
Te reo tâ tâtou e parau, eère i tô ôe, te Atua te Fatu. Te peu, te
hîroà, te Atua. Te mau ôhipa atoà tâ ôe e rave ra,
tâ tâtou, te Atua te Tumu. Te tumu ia tâtou e parau
mâôhi mau. Nô roto mai tâtou i te Atua^nô roto
tâ tâtou, eère
ai e, te faaroo
mai te niau mea
atoà, tâ tatou mâa, i te Atua. Nâ ô ia tâtou e, te here ta tatou e
here nei, e here Atua, e here fenua^Tô tatou maôhiraa, e maôhiraa Atua, e mâôhiraa fenua. Nô të haapâpü noa ia tatou e, [a
haapoto anaè tâtou, te faaroo mâôhi mau, to tatou ia haapapuraa
tô tâtou here e tô tâtou tiàturiraa i te Tumu nui.
Uiraa 2. la taiô tâtou i te Ruta 17,5 - 6, ua faaâpî
te faaroo. E tauturu anej teie parau ia tatou i te
tâtou hiôraa i te faaroo Mâôhi mau ?
maitai aè ia te ohi. Teie, aitâ i pata, âreà te ohi, ua tupu, ua toro
te aa. Te vai ra te maitai, te faufaa i roto i terâ faaroo i orahia
mai. Nâ ô râ, faahoi roa ietu i te haamataraa, e huero. I roto i te
letu i te auraa
o
te
Mâôhi, te Atua,
e
huero. E manaô ihoâ tâtou, e ua nâ ô nei
mai terâ Tamaiti, letu Metia. Aita te îteraèra i ite i terâ_ hiôraa,
mea nâ fea ra i maraa ai, i matara ai i teie Tamaiti i të parau,
mai terâ tâ te Mâôhi parauraa e, te haamataraa te parau a te
Atua, e huero. Eère te faanahoraa a te Atua, mai teie, e tanu te
tahi, haere mai te tahi e pana. Te nâ reira nei te mau ohi. Tâ te
Atua i tanu i nià i teie fenua. Haere mai te tahi e tanu, haere mai
te tahi e tâtara. Eère te mea maitai, tâ ù te mea tano. Terâ ia tâ
Pauro i haamanaô mai ia tâtou i teie poipoi, nâ ù te tanu, nâ
mea te faarari pape. Nô te mea ua tanu vau, haere mai ia te tahi
e tâtara, e tanu atoà i tâ na. Aita. Haere mai ôe e ite ua tanuhia,
tauturu i te tupu-rnaitai-raa i teie mea i tanuhia, teie mea|haamatahia mai, terâ i haamatahia mai e te mau tupuna, püôihia
mai e te mau manu moà o te moana. Tâmâ ia tâtou i teie tau.
Të pûôi noa ra te ôhipa. E tauturu ânei teie faaâpîraa tâ letu, e
hoi faahou i te haamataraa. la fânau faahou ôe e tià ai, hoi faahou i te haamataraa. Te mea e haafifi ra ia tâtou i teie mahana,
eère i te raveraa, tâ tâtou hiôraa ia tâtou iho. Te uiraa ia i nâ ô
ai, tauturu ânei teie parau ia tâtou i te faaâpîraa i tâ tâtou hiôraa
i te faaroo mâôhi. E mai te peu hoi e, eita e tauturu, aita e peàpeà, e tîai â, e hia matahiti i teie nei i te tîairaa. E aita i matara.
Tô tâtou râ, te Atua te tumu. Te faaroo mâôhi mau. Te fenua te
papa. Te faaroo mâôhi mau. Ôre noa atu â tâtou e
te papa, eita e taui a tau e a hiti noa atu.
fârii, te Tumu
e
Uiraa 3.Te iôa Mâôhi, e parau ia nô te taata e te
nô te faaroo. E aha te mea i ôre ai teie parau i riro
i te faaroo o te nünaa Mâôhi i teie mahana.
Atua, e parau
ei parau papa
Faatiàrau tiàtono
Te iôa mâôhi, të haamanaô noa mai ra ia tatou, tei roto te Atua
i te iôa mâôhi. Tô na tanoraa mau, e ite te Mâôhi i te Atua. [roto
i te tahi mau haapâpûraa ia au i te faariahoraa a te nünaa
mâôhi, ua faaite te Mâôhi i tô na here i to na Atua. Ua faaite
atoà te Mâôhi i tô na tiàturiraa i tô na Atua. E terâ huru faaiteraa
tâ te Mâôhi i terâ huru e terâ tiàturiraa to na i te Atua, mea na
roto ia i te mau mea o te tâàtoàraa o tô na parau, e Mâôhi. Te
mea ia e haamanaôhia ra ia tâtou mai
nanahij teie mahana. Te
vai ra tô na reo, tâ na mâa, tô na iho tumu, tâ na peu tumu, to
na fenua, e tô na Atua. E teie iôa, mâôhi, aita hôê aè iti ârea, e
faataa ê ra i te iôa mâôhi e tô na Atua, i fâî ai tô tâtou rriau tupuna
e,
te Atua, ô ôe te Tumu, mâtou te ohi, matou ia i mâôhi ai. Tei
faaâpiraa i ta
nià ia ôe te mau mea atoà e ora ai te Mâôhi, mâtou i faî ai,_ô ôe
i Tumu nui ai. Teie iôa mâôhi, e tano tatou e parau, teie maôhi-
Wlaehaa ôrometua
Aita tâ tâtou e tînapi, aita tâ tâtou e tütamino, te vai ra ra tâ tatou.
Oia hol, te vai ra te faaroo o te Mâôhi. E te reira faaroo^ h_aamauhia i nià i te mea mau. Te ù_ru hoi, mea mau. Mai tera tüta¬
mino, mea mau. la nâ ô anaè tâ tâtou uiraa i pihai iho i te mau
manaô rau e te rahi, vauvauhia mai e nâ pupu e
ua
letu i te auraa o te faaroo. E aha te faaâpî? Te tahi ia mea i vai
na. Eère i te tahi ôhipa, ua oti, ua hope. Tâ letu ia i haere mai e
rave. Aita letu i âfai mai i te tahi mea âpî, ua haere mai ra e
faaâpî i te mea e vai na. Aita letu i haçre mai e faaôre i te faaroo,
te faaroo o tô na nünaa, te faaroo o îterâèra, te faaroo âti-luta.
Aita. Ua haere mai râ e faaâpî. Terâ te vâhi mâtâmua mea faufaa roa ia tâpeà mai. Ua haere noa mai ô na e faaâpî. E aha te
mea i vai na? Terâ ia tâ Itaia e haamanaô atoà mai
raja tatou.
Nô itaia, te faaroo i vama, tera ia e faaauhia i te ohi âpî, e te aa
e toro ra i te repo marô. Terâ te mea e vai na. letu i te haereraa
mai, aita ô na i haere mai e faaôre i te reira, ua haere mai ô na
e faaâpî, e te vâhi tâ na e faaâpî, teie ia. Terâ ta ôutou e parau
i te haamataraa, e ohi, i tô na tanoraa mau, e huero. la nâ ô hoi
tâtou e, e huero, a tahi roa, mea naînai roa atu ia i te ohi, mea
Të haamanaô noa ra tâtou i terâ tohu ta Vaita ia tatou,_tera topeôuru-raahia te ômoo, aita te tumu i taaahia. i te tahi vahi te tohu
a Vaitâ, te nâ ô ra, e riro teie fenua, ua riro e të riro noa ra, e
mou te haapaôraa tahito nei, e tae mai ra te mau manu moà o
te moana, e haere mai râtou e tauturu^ e faatià_ faahou j teie
nünaa tei topa roa i roto i te rahi o te àti i fariihia e to tatou nunaa.
Ua haere mai teie mau manu moà, tâmâhanahana maitai i teie
nünaa. E aha te mea e ôre ai tâ tâtoujDarau e riro faahou ai e^i
0
raa,
piti,
faaâpî
etupuraa hanahana nôte hinaaro
arau
oteAtuajaôe ei Mâôhi.
papa i te faaroo o te nünaa mâôhi i teie mahana. Tera
mai terâ mau manu moà o te moana e te fenua, aha
aereraa
tâ râtou ôhipa i rave? Ua tümâ râtou i te faaroo mâôhi mau o
teie nünaa. Ua iritihia te papa o te faaroo o teie nunaa mai te
tau âuiui mai e tae roa mai i teie njahana. Ua taui te faaroo o
teie nünaa i teie mahana. E aha râ te faaroo i âfaihia mai? E
faaroo marumetia, e faaroo teretejiano, na roto i te pohe e te
tiàfaahouraa o letu i noaa ai i te Mâôhi te ora mure ôre. Te mea
ia te Mâôhi i ôre e ite faahou ai i to na faaroo_ mâôhi mau i teie
mahana. Te Mâôhi, ia ôre o na e fârii i to na Mâôhiraa, e tupuraa
hanahana nô te hinaaro o te Atua i teie mahana, te auraa, tahi
atoà ia Mâôhi tei haamere roa i tô na faaroo i mua i te Atua.
15
Mahana toru poipoi,
11 nôTiurai 2018
"
■
If
Tamuera
Ôrometua
TAIORAA
-Taramo 24, "ï : No te Tumu Nui te fenua e te
î atoà i nia iho ; te mau fenua o
nei, e te feiâ atoà e pàrahi i reira.
-loane 3,16 : / aroha mai te Atua i tô te ao, e ua tae roa i të horoà mai i ta na
Tamaiti fànau tahi, ia àre ia pohe tê faaroo ia na ra, ia roaa râ te ora mure.
te ao
Uiraa 1 ; la haapotohia te faaroo, à 6e e
te Tamaiti i te faaroo : 6 vau e te Metua,
i të haapoto i te Faaroo Mâôhi mau?
i te reira mea, tô te taata àore ra tô te Mâôhi faaiteraa i tô na
faaroo i te Atua. Aita te Mâôhi i tTai i te tâtauro, nâ tâtou râ i
faatTai. Aita ô letu i tari mai i te uru tâtauro, nâ tâtou ihoâ paha i
tô ôe Atua ; eja haapoto
hôê â ia. E nâ hea tatou
tari, e i tanu haere nâ
tau e a hiti noa atu.
Tapati ôrometua
E aha te tauturu e roaa mai ia tatou no roto i te Taramo 24/1 e
te loane 3/16, të hiôraa i te parau nO te faaroo o te nünaa mâôhi.
âmae, nô te Atua e nâ te Atua. Àore râàu i te ao nei, eère i tâ te
Atua, àore e ôfai i te ao nei, eère i tâ te Atua. Te rO, te toè, nâ te
Atua, aita hôê aè mea i nià i te fenua nei, eère i tâ te Atua. E te
tâàtoàraa hoi o terâ mau î, nô te ora ia o te taata, nô te tauturu
ia
a
Tamuera ôrometua
I roto i teie hoêraa e parauhia ra, i roto i te haamoriraa e te faa¬
roo, ua ite mai na tâtou i roto ia i terâ mau uiraa tâ tâtou i hiô
mai, aita e parau tô te taata i roto i te haamoriraa. E parau râ nô
te mau ôhipa atoà e ravehia ia itehia i te tupuraa nô te hanahana
0 te Atua. Te auraa, te mau taiôraa, te mau hTmene, te mau fâîraa faareo ânei e të vai noa atu ra, te mau parau atoà e faahitihia
i roto i te haamoriraa, nô te Atua anaè, tiâ atu ai. Faaitoito ateà
ia tâtou te taata i te imi te râveà e haamoà ia tâtou ia ôre ia
mâiha nâ nià aè i te Atua. la hiô tâtou i teie parau nô te haamo¬
anaè e, nO te Atua te fenua, e te î atoà i nià iho ra, te
auraa, àore e fenua i te ao nei eère nô te Atua, àti tià aè te mau
fenua o te ao nei, nô te Atua anaè, eère nô te taata. la hiô anaè
râ tâtou i te faanahoraa a te taata i te ao nei, e au atu ra e, aita
e fenua faahou tô te Atua. Ua riro pauroa i te taata. Eita atoà
ihoâ paha e ôre ia tae i te tahi taime e tupu terâ reo tô letu e nâ
ô ra e, ia hoî noa mai te Tamaiti a te taata, të vai faahou ra ânei
te faaroo i te ao nei ? E ia taui hoi tâtou i te reira huru parauraa,
ia hoi faahou anaè mai te Fatu o te fenua, e fenua faahou ânei
tô na i te fenua nei. A tahi ia manaô.
Te piti o te manaô, te î atoà i nià iho. Te auraa, te fenua tâ te
Atua i haapârahi i te taata, eère i te fenua pau, e fenua î ra i te
mau mea atoà e ora ai te taata. Te auraa, te tumu meià, te tumu
na
Uiraa 2.Te haamoriraa e te faaroo, hôê â. E tauturu ânei te rahu
ia tâtou i te hiô-faahou-raa i tâ tâtou haamoriraa i te Tumu nui i
teie mahana ?
Të haapâpü noa mai ra teie Taramo ia tatou i te tahi mau manaô
i parauparau-noa-hia mai mai te Monirë mai, tei nià ê na te mata
o te Tumu nui i te taata. Tei nià ê na te mata o te Tumu nui i te
nünaa mâôhi mai te mata hurahura mai â. E teie Taramo, ia
parau
nià i te mouà. Te faaroo râ, èrâ ê
riraa, e te vâhi i reira te Atua e hanahana ai ia tâtou nâ roto i tô
tâtou reo, nâ roto i tâ tâtou peu tumu, nâ roto i tô tâtou hîroà
tumu, te mea mau ia i orahia mai e tô tâtou mau tupuna. Aita
râtou i nâ roto i te reo ânoi, peu ânoi, eiaha nô te mea, aita tô
tâtou mau tupuna i uruhia na i te manaô taata i te haamoriraa,
ua nâ roto râ te Mâôhi i tô na tiàturiraa e i tô na faaroo i te faai¬
teraa i tô na here i te Atua. Ua nâ reto te Mâôhi i tô na faaroo
mâôhi mau i te faahanahanaraa i te Atua. Pâpû ra ia tâtou i ô
e
nei, te taa-ê-raa i roto i te pure e te haamoriraa. Te pure, ua ite
noa ra
tâtou e, te_mau ôhipa atoà ia tâ tâtou e ani i te Atua e rave mai
nô tâtou. Àreà te haamoriraa, te mau ôhipa atoà ia tâ tâtou e
rave ia ite-noa-hia te tupuraa nô te hanahana o te Atua. Te uiraa,
tauturu ânei te rahu ia tâtou, te hiô-faahou-raa i tâ tâtou haamo¬
riraa i te Atua nui Tumu tahi i teie mahana ? Rave na tâtou i terâ
Taramo 149, te tâàtoàraa o terâ taramo. Aita hôê mea toe i ani-
nô te tauaro atu i te taata i roto i tô na oraraa. E të haapâpü
te Taramo e, te feiâ atoà e pârahi i nià i terâjenua, nô ù
atoà ia. Àore e nünaa i te ao nei, eère i tô te Atua. Àore e taata
i te ao nei eère i tô te Atua. Flaapâpü faahou tâtou i te tahi mau
manaô i parauparauhia mai ra. Teie nünaa mâôhi, nô te Atua, e
teie hoi nünaa mâôhi, të fânaô atoà ra i te rahi e te î a te Atua.
Tô na reo, tâ na peu, tâ na mâa, e î a te Atua. Tô na huru e tô
na hôhoà, e î a te Atua. Aita hôê aè mea e èrehia te taata, nô ô
anaè ia i te Atua. Faaroo atoà anaè hoi tâtou ia letu ia paraupa-
i aroha mai te Atua i tô te ao, te auraa, teie ao, terâ ihoâ
ra e te pâpai taramo, e tei roto atoà o Mâôhinui i
terâ ao, tei roto atoà te nünaa mâôhi i terâ ao. Tei roto atoà o
Rapa i terâ ao. Aita e fenua àore te Atua i ite, àore e nünaa àore
te Àtua i ite. E nô te rahi te aroha o te Atua i tô te ao, e nâ ô noa
tâtou e, nô te rahi o te aroha o te Atua i Mâôhi Nui, ua tae roa i
rau
ia
e,
e
parauhia
te hôroà mai i tâ na Tamaiti ia ôre ia
noaa râ te ora mure ôre.
Ê,
ao
pohe tei faaroo ia
na,
ia
tae ê mai nei ihoâ teie Tamaiti io tâtou nei, e ua tTtau to te
nei, e ua tTtau atoà i tô te Mâôhi ia faaroo ia na. E aita atoà
ua
paha e ôre,
noaa
e rave rahi tô tâtou mau tupuna tei faaroo ia na e tei
atoà te ora mure ôre ia râtou. Faarooroo anaè râ hoi tâtou
i te mau faatiàtiàraa, ia parau anaè, te pTpTria ia tâtou e, nô te
faaroo o Àperahama, nô te faaroo o îtaata, nô te faaroo o latopa,
te auraa, aita â te parau o te Tamaiti. Faaroo ê na terâ mau rüàu,
hia e, haamaitai i te Atua, haamori i te Atua. Te rai e tô na î, te
fenua e tô na î, te reva e tô na î, te vai e tae roa atu i te moana
e tô râua î, tae roa atu i te vâhi hôhonu e tae roa ai ia tâtou e
taiô, hope pauroa i të anihia, haamaitai i te Atua, haamori i te
Atua. Aita te puaa i haamâ i tô na reo i roto i tâ na haamoriraa i
te Atua. Aita te rô, te tahi mea nainai roa, i rave i te reo o te
puaatoro ei reo haamoriraa nâ na i te Atua. Aita te vai i haru i te
haruru o te miti i nià i te aau ei reo haamoriraa nâ na i te Atua.
Te taata, mea nâ roto roa i te âpooraa, i te tahi taime, e tâtamai,
àimârô, tae atu ai, te matararaa o te faaotiraa e, terâ aè te haa¬
moriraa e au i te taata ia haamori i te Atua. Te toeà, aita ô na i
tîai i te faaotiraa a te taata. Të nâ reira ra te matai, të nâ reira ra
te auahi. Eère ihoâ paha tô râtôu reô mai tô tâtou, te haruru râ
0 tâ râtou mau haamaitairaa, te hanahana o tâ râtou haamori¬
raa, ua tae ia i te hôpeà o te mau fenua atoà. Te haamoriraa e
hanahana ai te Atua ia tâtou, nâ roto ia i te raveraa i te hôhoà e
te huru mau tâ te Atua e hinaaro nô te mau nünaa atoà e te ae
nei. Hôê â ia manaô nô te Mâôhi. Nâ roto i te huru, nâ roto i te
hôhoà tâ te Atua i tiàturi nâ tâtou e amo i te reira mâ te ôaôa.
Nâ roto i to tâtou reo, te reira rii paha te vâhi e taupupûhia ra e
tei oti ia râtou i te rave. Riro atu ai te faaroo
âruerueraa nâ térâ ui hou. E aita hoi terâ
pohe i nià i terâ tâtauro, tau taata atoà tei faaroo ia na,
e, e tau ôhipa rarahi
0 terâ mau rüàu, ei
Tamaiti i
hou ô na a tae ai i nià i te tâtauro. E terâ mau taata tei faaroo ia
na hou te tâtauro, terâ tâ ietu i parau ia râtou. Teie taata e faaroo
rahi tô na. Terâ tâ ôe e ani mai ra, ua ora. Taeraa mai terâ tamaiti
i ô nei, eita ihoâ paha mea nâ roto mai te àmuraa mâa a te puaa
i te taeraa mai, mai terâ i tae i te âti-luta ra, eère atoà ihoâ paha,
ua nâ roto mai i te pahT i te taeraa mai. ia nâ ô anaè râ te tahi
parauraa tâ tâtou e, te èvaneria te parau maitai a te Atua ; te
fenua hoi ra, e parau maitai a te Atua. Te auraa, hou te hou, ua
vai ê na mai te èvaneria io tâtou nei. Te Parau ia a te Atua i riro
mai ei fenua, te Parau ia a te Atua i riro mai ei rahu, e ua nâ roto
tâtou, te manaôraa te Mâôhi e, mea maitai atoà ô na e nâ roto
atoà ô na i te reo farâni i te haamori i te Atua. Aita, e faahoi mai
te mau o tô tâtou reo i roto i te haamoriraa, te mau o tâ tâtou
peu
tumu, te mau o tô tâtou hTroà tumu,
e
hanahana te Atua i
tâ tâtou haamoriraa.
Uiraa 3. Të fâî ra te Mâôhi e : Te marae, e taura pito tâàmu
ia na e tô na Atua. E aha te mea e toe ra e riro ai teie parau
fâîraa Faaroo Mâôhi mau ?
16
ia
ei
K
f
ia parau anaè te Mâôhi i teie parau nô te marae. I nià i te
reira parau, tô na haapâpüraa i te auraa o te mea ta na e parau
ra e, e marae. E te reira haapâpüraa, i reira atoà ô na i te
Haapii
parau maitai Mana
E aha te mea e toe ra, riro ai teie parau ei fâîraa faaroo mâôhi
mau? la parau-anaè-hia fe parau o te marae, e manaô tô te
taata. Mea rahi atoà tô tâtou manaô. Tae roa mai i teie mahana,
aita a te taata i fârii atu ra, te marae, e_taura pito tâàmu ia na e
te Atua. Tâ te taata, e âpaparaa ôfai. Âhari e, e tià i te taata i te
rama
haapâpüraa i te reira parau i roto i tâ na haamoriraa. la viivii te
eère i te vâhi haamoriraa e haamata ai i te tâmâ, e
marae hoi, te taata ia, nô te mea, ia viivii anaè te
vâhi haamoriraa, nô te taata. Haapâpü ihoâ hol ia tâtou e, nâ te
Mâôhi te parau, nô te Mâôhi te parau. Te mea râ e itehia ra i
teie mahana, ua âtea te Mâôhi ia na iho, ua âtea te Mâôhi i tô
na parau. Ua âtea te Mâôhi i te marae.
Të vai ra terâ uiraa tâ te pupu i parau iho ra, tô tâtou mau tare
pure. Nô reira, âhiri e tano ia tâtou ia hiô faahou i tâ tâtou mau
vâhi haamoriraa ia au i te auraa tâ te marae e hôroà ra, e hanahana te Atua. E tupu te ohi. la fârii tâtou ia tae tâtou i ô. Aita ihoâ
paha e maraa ra ia tâtou i tê amo i teie parau nô terâ mea ua
âtea, ua àihamu tâtou i tô râpae. Te mahana râ e ite ai te Mâôhi,
e fârii hope roa, eiaha e tââfa i te auraa tâ teie parau e türama
marae,
marae.
faahaèhaa] te âàu, e vaiiho e nâ te mâramarama o te parau e
turama ia tatou, la au i te paari o tô tâtou reo, inaha, te parau
tumu i
parau nô te marae.
tâtou
te parau
ia no te ma. Ma te manaô, mâ te feruriraa, mâ te ôpuaraa, mâ
te parau. Te mâ, te parau tumu ia. la au i terâ taô, ia au i tô tâtou
rotoj teie
i hiô mai,
Tâ
Âreà, ia parauparau tâtou i te parau o te
eère ia i te ôfai. Mai terâ ia i parauhia atu ra, e parau nô te
manaô, parau nô te ôpuaraa, parau nô te feruriraa. Mâramarama atoà ra ihoâ ia tâtou i te parau e, te haamataraa o te parau
0 te marae, e taata ia.
Te piti, ia fâî te Mâôhi e, te marae e taura pito e tâàmu ia na e
te Atua. Te taura
pito,_eère ia i te âpaparaa ôfai. E parau terâ nô
te metua vahiné, e tâ na àiü. E parau nô te taura, nâ reira te
njetua vahiné i te hôroà i te ora i roto i te àiü. Nâ reira te Atua i
te horoà mai i te ora. E nô te mea e parau nô te taata, e parau
nô te Atua, tâ tâtou atoà ia e haapâpü, aita e parau tô te taata i
râpae mai i te Atua e te fenua. ia tâmâ te taata i te taura pito, i
iôa. Ma-ohi. E ohi mâ.
rae,
reira iti
noa
aè te
ora e
E te
raja tatou, i reira iti noa paha e riro faahou ai teie fâiraa tâ te
pito e tâàmu ia na e tô na Atua, ei
Mâôhi i te marae ei taura
fâîraa faaroo mâôhi mau.
tae mai ai i roto ia tâtou. Mea mârama-
Mahana toru taharaa mahana
11 nô Tiurai 2018
Paeatua Tiàtono
Uiraa 1
:
la târava tâtou
e
“Nâ te faaroo
o
lotua i
tâpeà i te
mahana”, e tano ânei tâtou e târava e “Nâ te faaroo
i tâpeà i te mahana, e i ora ai te nünaa”.
Haapii parau maitai Paeatua
E piti tau tâvini teie, tâ tâtou e hiô nei
Hôê,
e
Âti-luta o
o
o
tei tâpeà i te mahana.
tâ tâtou i ite maitai i tô na parau nô te mea
pâpaihia roto i te pTpTria. Te tahi,
mâôhi ia. Aita tâtou i
ite maitai i tô na parau nô te mea ua ânaihia ô na i roto i te
mau parau faatià-noa-hia a te taata. O Mâui ia, taata tei
tâpeà i te mahana nô tô na riri i te mea e, ia au i tâ na hiôraa,
ua
ôiôi roa te tere o te râ, e aita te mâa a tô na metua vahiné
àma ua pô te mahana. Aita atoà hoi te paturaa marae fëtii
a tô na tuaana e oti, ua pô ia mahana. Areà o lotua, nô te
tamairaa ia i tupu i roto ia îterâèra e te mau âti i àro mai ia
na. Aita iho â paha i hape tâ tâtou fâîraa e, nô te mea tei roto
atoà te Atua i te haa a Iterâèra. I mau ai te mahana ia lotua,
e
ôhipa taparahi taata, haamouraa nünaa. I roto i te
parau o Mâui, të vai ra te Atua, ia au i terâ maa vâhi iti e nâ
ô ra e, ua riri o Mâui i te râ e i te metua o te râ. Teie metua,
0 te Atua iho ia, nô te mea, nâ na e aratai ra i te tere o te
mahana nâ te teiteiraa o te papa o te rai. Te auraa, te ôhipa
i ravehia e Mâui, e ôhipa faaroo atoà, nô te mea, te râ, te
mahana, e tupuraa hanahana anaè ia nô te hinaaro o te
Tumu Nui. Te vâhi noa e toe ra ia tâtou i teie mahana, o te
fâriiraa ia e, mai te faaroo o lotua i te tâpeàraa i te mahana,
mai te reira atoà te faaroo o Mâui i te tâpeàraa i te mahana
i Vaiuru nô te ora o te nünaa. Tâ tâtou uiraa, e tano ânei
tâtou e târava nâ te faaroo o Mâui i tâpeà i te mahana e ora
ai te nünaa. Aita hôê vâhi e fifi iti ai tâtou i te târava-atoà-raa
e, e taata faaroo o Mâui i te tâpeàraa i te mahana, mai te
mea atu ra te mahana e târià tô na e faaroo. Te haapâpü
atoà mai ra teie parau ia tâtou e, mai terâ tâ te Tuhaa pae i
haamanaô mai ia tâtou i teie poîpoi, eère e mea âfaihia mai
te faaroo i Mâôhi nui. E parau râ te reira o tei tauturu maitai
mai i tô tâtou mau metua, tô tâtou mau tupunaj te faanahoraa i tô râtou oraraa mai te tauarohia rnai e te tâàtoàraa o te
rahu a te Tumu nui i ora ai te nünaa. Âmene, te tahi parauraa, e parau mau.
àmu, a rave a inu,
0 vau tenâ”, e tauturu ânei teie parau ia tâtou i te mâramaramaraa i te faaroo o Ruataata. E tano ânei e parau e te
parau o letu e te parau o Ruataata, hôê â ia.
Uiraa 2
:
o te mau ôrometua,
Fâtata pauroa te mau âvaè, teie tâ tâtou
parau, nô te haamanaô-noa-raa ia tâtou e teie parau, eère
nô roto i te tare pure i te haamataraa. Nô roto i te tare o te
eère nô letu
Terâ reo to te Fatu e “A rave a
noa.
taata, nô roto i te tare o te tahi taata. Tei roto i te tare o te
tahi taata teie
ôhipa i te raveraahia e letu. Terâ ia tâ letu e
parau ra : “A rave mai a àmu”. E te reira, e tâmâaraa, nô te
mea i roto i te tare o te taata, të vai ra te àmuraa mâa. E au
e
e
nô te
Taltapu ôrometua
E parau teie nô roto mai i te vaha atoà
Mâui
ra ra e, i mûri aè
tâ letu i parau ia
i te reira àmuraa mâa tâ râtou, terâ te mea
râtou, teie te mâa i toe mai, e faraoa, e te
tahi pape vine. E terâ ia mea tâ letu e parau ra i ô nei : “A
rave mai a àmu”, terâ ia faraoa. Nâ ô paî ia tâtou e, ua ôfati
letu i te faraoa, tuu atu ra i roto i te rima o te mau pipi, e fa¬
raoa noa ihoâ. E ua rave te mau pipi, ua pâtia i roto i tô râtou
vaha, e faraoa noa ihoâ. Tâ letu râ parau, të nâ ô ra letu e:
“Ô vau tenâ”. Hôê atoà ia no te âuà, terâ tâ tâtou e parau ra
nô te uaina, pape vine, hôê atoà parau. Te mea râ e tano e
haamanaôhia ia tâtou, hou letu a rave ai i teie ôhipa, ua pure
atoà ô na i te Atua, ua haamaitai i te Atua nô te mâa, nô te
mea te tumu o te mâa, te vai ra ihoâ ia, te vai atoà ra te Atua.
Nô te faaite noa ihoâ pai e të vai noa ihoâ ra paî terâ hôêraa
i roto ia na e te Atua. Nô letu, te ite ra letu ia na i roto i te
fenua, tâ te fenua e faaîte mai i te hotu, terâ ia tâ te titona,
tâ te vine. E ia faaâàno noa atu â tâtou, mai te peu e, të vai
ra te tahi fenua, e terâ anaè nâ mâa e piti e tupu ra i nià iho,
mea veve mau ia te reira fenua. Eîta râ. Të tupu ra te îîtâ, të
tupu ra te taro, te tupu ra te maniota, te tupu ra te haari i nià
i te fenua. letu râ, ua faaau ô na ia na i te mâa. E teie mâa,
e parau tô na, e fenua. Te auraa, letu e te fenua, eita tâtou
e fifi i të parau e, hôê â râua. Hôê â tô râua parau, nô te mea
e, te fenua të faaîte noa mai ra ia i te here e te aroha o te
Atua. E teie taata o letu, eère terâ taata huruhuru taa, terâ
râ parau tei riro mai ei here e tâ te fenua e mau ra. E terâ
here tei riro mai ei taata, terâ ia tâ letu e tâmata noa ra i të
tauturu i te faaroo o te taata. Nâ ô ia tatou e, terâ.tâ letu e
parau ra, aita letu i fifi. Ô na e te Atua, mea hôê. Ô na e te
fenua, mea hôê râua. Nô terâ ia mea e, hôê â faaîteraa tâ
râua.
E të anihia nei ia tâtou te parau o Ruataata. E tano ânei. E
ite atoà tâtou i te reira parau. Eere a tahi ra tâtou a hiô
ai. E parau teie tei tupu mai i te fenua Raîatea, nâ reira noa
tâtou i te haamataraa. I roto i te tahi tau fifi, e ahoaho te
nünaa nô te mea ua varavara roa te mâa i nià i te fenua. Aita
e àihere i toe i te àmuhia e te taata. E ua tae roa, ia au i te
ua
17
faatià a tô matou mau rûàu, ua tae roa i nià i te àraea, àmu
atoà i te àraea nô te mea aita e màa faahou. E teie taata à
Ruataata, tel roto i te reira tau i te oraraa. E aha te mea ta
na i faaoti? Nâ roto
[ tô na faaroo i te Atua, ua pure
o
Ruataata i te Atua nô tô na faaroo i te Atua. Ua pure atoà o
Ruataata i te Atua. E teie te mea ta na i hinaaro, maoti ra, ia
itehia e ia tauturuhia te nünaa, nâ roto ra ia i ta na vahiné e
ta râua i fânau. Te reira te hinaaro o Ruataata. E teie te faaotiraa i ravehia e Ruataata, e tanu à na ia na i roto i te fenua,
atoà
ôhipa i rave, aita e taata i rave, nâ na noa ihoâ i
i teie ôhipa, e tanu ia na i roto i te fenua, ia au i ta na
aniraa i te Atua, ia au i tâ na pure i te Atua, ia au i tô na faa¬
roo i te Atua. E ua tupu teie taata ô Ruataata, ei tumu raàu.
E te mâa i nià iho i teie tumu râàu, e m_âa menemene, tô na
ia upoo. Te ùru ia. Te ùru. Nâ reira ai tâtou e, nô te faaroo o
Ruataata i ùruhia ai te ùru. Eita tâtou e fifi. Nô te faaroo o
nâ na terâ
rave
Ruataata, i ùruhia ai te ùru. E teie ùru, tâ na ia i parau i tâ
na vahiné. Eère ihoâ paha ia mai tera roa ta letu i parau a
:_“E_tunu ôe i
àmu. Tâ Ruataata râ parau, teie tâ na i parau
terâ mâa, e pana i tô na paa, e a faaàmu ôe i tâ tâua huaai
tamarii. Te auraa, e nâ ô ia tâtou e_,
rave
ùru, a tunu iho”. E aha te auraa? Nâ ô ia tâtou e. Tê vai noa
ra terâ here, i roto i te faaroo atoà o te Mâôhi. Ua ite atoà te
“A
mai i terâ mâa
aha terâ mea e here. Ua Ite atoà te Mâôhi, e aha
aroha. Eère mea âfaihia mai e faaite e, a aroha.
Aita, ua ite ô na. Terâ ia tâ Ruataata e tâmata noa ra, nâ roto
i tô na faaroo, ei faaiteraa e të vai ra. Ua hôê o Ruataata e
te Atua, ua hôê atoà râ ô na e te fenua. Hôê ô na e te Atua,
Mâôhi,
terâ
e
parau.
Te mea ia tô tâtou mau tupuna i ôre ai i pârahi i roto
i te ère. E ia ui hoi tâtou e, e aha te vâhi e èrehia ra e tâtou
i teie mahana, i mua i te parau nô tô tâtou faaiteraa i tô tâtou
here e tô tâtou tiàturi i te Atua nâ roto i tô tâtou iho parau.
Nâ ô ia tâtou e, nô te mea ua topa tâtou nâ roto i te haamereraa i tô tâtou reo tumu, tâ tâtou mau parau tumu, tâ tâtou
peu tumu i ôre ai e noaa faahou ia tâtou i të faaite i to tâtou
here i te Atua. Te mea atoà ia i paruparu ai tô tâtou faaroo
mâôhi mau ia na. Eère râ nô terâ mea ua àriàri to tatou
parau i roto ia tâtou, e ôre ai e tià ia tâtou ia haafaufaa faa¬
hou i tô tâtou faaroo mâôhi mau i te Atua. jnaha, të haamanaô noa mai ra o Itaia, Noa atu ta àriàri o tô na tupu, tel mua
râ i te mata o te Tumu nui tô na tupuraa.Teie hoi Atua tô
tâtou, e Atua nô te here e te aroha, E Atua atoà tej fârii i te
mâôhi ia hoi ia na ra. Nô reira, tTtauhia i te mau tâvini o te
Atua i teie mahana ia àtuàtu, ia pâutuutu faahou te faaroo o
teie nünaa mâôhi i teie mahana. E te reira tuhaa, nâ tâtou
te mau tâvini o te Atua e rave.
mea e
hôê atoà ô na e te fenua. Terâ te auraa o te faaroo o te
Mâôhi. Terâ tâ tâtou i haamata noa mai i terâ parau. Nâ roto
ia Ruataata, të faaite noa mai ra ô na ia tâtou i te auraa mau
0 te faaroo mâôhi mau. E te vâhi hau roa atu, e tano tâtou e
ôia i roto i tâ ietu, të parau ra ihoâ ô na : “A rave mai
rave mai a inu”. E piti ia. E mâa te tahi, e maa pape
te tahi. I roto i te ùru, e pape tô roto i te ùru, e râàu tô roto i
te ùru, e àhu tô roto i te ùru. Te auraa, e nâ ô ia tâtou e, ua
hau atu ia tâ Ruataata pâhonoraa. Ua hau atu tâ Ruataata
parau,
a
tumu, e mâa nâ te Atua. Te mea ia tô tatou mau tupuna
i faaite ai i te rahi o tô râtou here i te Tumu nui. Nô te mea,
te tupuraa o te parau o te Mâôhi, e tâpaô faatau aroha nâ te
Atua i teie nünaa. la au teie taoà faatau aroha nâ te Atua i
te Mâôhi, ô ia i faahoi atu ai i tô na here e tô na tiàturi i tô na
Atua. Te hereraa hoi i te Atua, e here atoà ia i tô na iho
mâa
àmu, A
faaiteraa i te auraa mau o te faaroo mâôhi mau. Terâ mau
ia te auraa o te faaroo mâôhi mau.
Uiraa 3 : Mai te mea te faaroo mâôhi mau, o tô te nünaa ia
faaiteraa i tô na here, tô na tiàturiraa i te Atua nâ roto i tô na
iho parau, e aha te vâhi e èrehia ra e tâtou i teie mahana i
mua i te reira parau ?
Castellani tiàtono
Te faaroo mâôhi mau, tô te nünaa mâôhi ia faaiteraa i to na
here rahi e tô na tiàturi rahi i tô na Atua nâ roto i tô na iho
parau. Mai te mea ua fâhi ê na te Mâôhi ia na ei tupuraa hanahana nô te hinaaro o te Atua, te auraa, tô na reo tumu, e
reo ia nô te Atua, tâ na peu tumu, e peu nâ te Atua, tâ na
Tapati ôrometua
I roto i teie mea e anihia mai ra ia tâtou aore e haamanaôhia
mai ra ia tâtou, te faaroo mâôhi mau, tô te Mâôhi ia faaiteraa
i tô na here e tô na tiàturi rahi i te Atua nâ roto i tô na iho
parau.
Te reira te parau tumu i nià i teie manaô. Te faaiteraa
te Mâôhi i tô na here i te Atua, tô na tiàturi i te Atua
tô na iho parau. Te parau nô tô na fenua, te parau
nâ roto i
nô tâ na
mâa, te parau nô tô na reo tumu, te parau nô tô na hîroà
tumu, tâ na peu tumu e te parau nô tô na iho tumu. Nô te
mea, tô na iho parau, eère i tâ na, nô ô mai râ i te Atua, tâ
tâtou i parauparau mai te mahana mâtâmua mai â. E nâ roto
i terâ hôroà tâ te Atua ia na, te reira te êà tâ na e rave, nô te
faahoiraa i tô na here e tô na tiàturiraa i te Atua. Te uiraa râ
e uihia ra ia tâtou : e aha te mea e èrehia ra e tâtou i teie
mahana i mua i te reira parau? E rave noa vau i te tahi hiôraa mâ te faatura maitai i te fatu o teie tare âmuiraa. Eère te
pape i mua nei nô te inu, nô te haapiiraa râ. Hinaaro noa ra
vau e hiô mai tâtou i teie hiôraa. E maha teie hâpaina. E
tu_u
vau te âfaraa i te pape. Tô na tanoraa mau, terâ, o ôe te mâ.
Terâ ôe, terâ tâ te Atua i hôroà mai nâ ôe. E aha te ôhipa i
tupu? Ânoihia. Tô na tanoraa mau, te haamataraa mai te
ânoi, aita i rahi
ânoî i te
mea
ânoî,
hopeà
rahi aè
roa. Je pae
o te
mea
te
mâ. Tô tâtou ia vairaa i teie mahana. Te mea
mau, ua àriàri roa. Te mea ânoi, ua rahi
te Tumu nui ia tâtou, faahoi i nià i te mea
ora e rave mai i teie nünaa.
roa^E te tTtauraa a
mâ. la ôre, eita te
Mahana maha poipoi,
12 nô Tiurai 2018
TAIÔRAA
Tapati
Uiraa 1
:
Ôrometua
E
noaa
Mâtaio 15, 28 : Ua parau atu ra letu ia na, nâ ô atu ra, E teie nei vahiné e, e
faaroo rahi tô àe ; o tâ àe i hinaaro na, ia nâ-reira-hia ôe. Ora roa atu ra tâ na
tamahine i reira.
ânei ia tâtou te tahi tauturu nô roto mai i te
parau nô te hTroà tumu e te iho tumu
faaroo mâôhi mau i te Tumu nui.
mâôhi i te oraraa i tô tâtou
teie_mea
peu e tâ na
Tapati ôrometua
Eère teie parau nô te hîroà tumu e te iho tumu i faahiti-noa-hia
na e tâtou fâtata i te mau rururaa ôrometua atoà i te mea âpT, i
roto i tâ tâtou Êtârëtia. I teie poipoi, teie atu ra ia te uiraa : e noaa
ânei ia tâtou te tahi tauturu nô roto mai i te parau o te hîroà tumu
e te iho tumu mâôhi i te oraraa i tô tâtou faaroo mâôhi mau i te
Tumu nui ? E tâmata tâtou nâ mua roa e tütonu te manaô i nià
i teie nau parau : te hîroà tumu e te iho tumu, mâ te ite maitai
tâtou e, mea ê ihoâ te hîroà, mea ê ihoâ te iho tumu. Nâ mua
hîroà ? Tô
roa, e aha
tâ tâtou e parau
ee
na
raa mau, te hîroà, te huru hiôraa a te tahi taata àore ra te tahi
nünaa, i tô na parau, i roto i tô na fenua, i roto i tô na reo, tâ na
nei
tano¬
mâa tumu. Te piti, tâ te reira atoà taata faanahoraa
i tô na oraraa. Tê vai ra te ite, të vai ra i teie nei te faanahoraa i
tô na oraraa e i tâ na atoà mau pâhonoraa, i te mau uiuiraa atoà
0 tô na oraraa. Tô na ra tanoraa mau, nô terâ mea e hîroà tumu,
aita atoà e parau tô te hîroà i râpae àu mai i te fenua. Nâ ô ia
tâtou i te parau e, te hîroà tumu mâôhi, e parau ia nô te nünaa
mâôhi tâ te fenua mâôhi e haapii ra, e hôroà ra ia na te ite i te
faanaho i tô na oraraa.
Âreà te iho, te mea ia e faaora ra i te hôê taata àore ra i te hôê
nünaa. Te iho e faaora ra i te tahi nünaa, nô roto mai ia i te fenua.
18
Tano atu
ai_tatou i te parau e, te iho o te nûnaa mâôhi, e iho
mâôhi ia, no te mea nâ te fenua mâôhi e faaora ra ia na. I mua
i teie nau parau, tano rii atoà hoi ia tatou i të uiui i teie mahana,
i roto i te roaraa tau ta tatou i haere mai, e aha te hTroà ta tatou
e ora nei i roto i tô tatou oraraa Êtârëtia àore ra i tô tatou oraraa
faaroo. Tano atoà tatou e ui, e aha te iho e faaora nei ia tatou i
roto i tô tatou oraraa i Mâôhinui nei i teie mahana e i roto atoà i
ta tatou Êtârëtia e i roto i ta tatou tâviniraa. E ia au hoi i te auraa
O te parau, aita pai e iho tumu i
râpae àu mai i te fenua tumu, e
aita hoi e hïroà tumu i râpae àu mai i te fenua tumu.
Të nâ ô ra tâ tatou uiraa i teie poipoi : noaa ânei ia tatou te tahi
tauturu nô roto mai i te parau nô te hTroà tumu e te iho tumu, te
oraraa i tô tatou faaroo mâôhi mau i te Tumu nui.
Parauparau
mai na tatou mai te monirë mai, te faaroo mâôhi mau, te Atua
te Tumu. Te faaroo mâôhi mau, te fenua, te papa àore ra te
puna. Aita e parau tô te faaroo mâôhi mau i râpae àu mai i te
iho tumu e i te hïroà tumu. E ia au i te pâhonoraa a nâ pupu i
feruri mai, E, hôê â ia tô tatou manaô. E tauturu rahi ta tô tatou
iho tumu, e ta tô tâtou hTroà tumu ia tatou i teie mahana. E i tô
tatou nünaa atoà i te oraraa i tô na faaroo mâôhi mau i te Tumu
nui. Teie râ, tei ia tâtou ra, tei te taata tâtai tahi àore ra, tei terâ
ohi ra, tei terâ ô ia ra te faaotiraa e, àore ra i te pâhonoraa i terâ
maa uiraa ra e, Aita ânei i tae i te tau, te mahana, e tano e hoi i
te fare metua ra. E hoi e haapii faahou i të rave i te mau
haapiiraa a tô tâtou metua vahiné i haapii mai na ia tatou i te auraa
mau 0 tô tâtou nei oraraa. I mua i teie parau tâ tatou e hiô nei,
eita atu ra e tano faahou ia tatou ia haapae i te parau nô te iho
tumu e te hTroà tumu, i roto i teie parau nô te faaroo mâôhi mau.
Uiraa 2.-E tauturu ânei te faaroo mâôhi mau ia tâtou i te faanaho-faahou-raa i te oraraa o te Êtârëtia Porotetani Mâôhi, e te
parau o te nünaa.
herehia e te Atua i roto i tô na tâàtoàraa. E tano e parau e, eère
faaroo mâôhi mau i te tahi faaroo e tano ia faaapiapihia tô na
te
tupuraa, i roto i te tahi Êtârëtia
ua
haataupupûhia tô
na tupuraa.
ia tâtou, e tuhaa tâ tâtou,
Eère
roa atu.
nô te
ha_afâriu-faahou-raa i te nûnaa, te nûnaa mâôhi i nià i te
Te
mea noa e
anihia
ra
parau nô te faaroo mâôhi mau, e tià ai. Te Faaroo Mâôhi Mau,
e faaroo nûnaa teie. E nô terâ ho'i mea tei roto tâtou, te tahi
Êtârëtia, _e tano ia ia haamata nâ nià ia tâtou. E haamata nâ nià
ia tâtou tâtaitahi e tià ai. Nô reira, tô te rururaa nei, te mau tâvini
o te Atua, a ora, a ora i tô faaroo mâôhi mau, tâ te Atua i tanu i
roto ia tâtou tâtaitahi.
Uiraa 3
: la parau letu i te vahiné âti Tanaàna : E teie nei vahiné
faaroo rahi tô ôe (Mâtaio 15, 28) ; e nâ hea te mau tâvini
mâôhi 0 te Atua i të ora i te reira parau i roto i te nûnaa i teie
e, e
mahana ?
Haapii
parau maital Auguste
Mea nâ hea râ te tupuraa teie parau tâ letu i nià i teie vahiné âti
Tanaana. Ua hinaaro teie vahiné e haere e fârerei ia letu nô të
ani i te tahi tauturu. E te pâhonoraa a letu, teie ia : eère mea au
te mâa a te tamarii, ia tîtirihia nâ te ûrî. Te auraa, eère te tahi
parau maitai tâ letu i hôroà àore ra i parau i nià i teie vahiné.
Eère i te mea maitai te mâa a te tamarii ia hôroàhia nâ te ûrî.
Te pâhonoraa râ a teie vahinei nià noa i teie parauraa tâ letu :
ôia mau e ta ù Fatu, të àmu nei râ hoi te ûrT i te mâa iti huàhuà
tei mairi mai nià i te àmuraa mâa a tô na ra fatu. E aha te auraa
0 teie huru pâhonoraa tâ teie vahiné i mua i te teimaha o te
parau tâ letu e parau ra ? Te auraa, i roto ia na mai te peu terâ
te râveà e roaa ai te tahi maa faaroo iti, fârii au i të àmu i terâ.
Maa mâa iti huàhuà e mairi mai ra nâ nià i te àmuraa mâa. Hau
roa
atu, fârii atoà vau i të haere i raro aè i te àmuraa mâa e te
huru ê roa atu, teie ia ûrî. Mai te peu o vau terâ ûrî, fârii
mea
Marama ôrometua
Te faaroo mâôhi mau, nâ ô pai ia tatou i te haapotoraa, tô tâtou
ia here e tô tatou tiàturiraa i tô tâtou Atua ia au i tô tatou iho
parau, ôia hoi tô tâtou mâôhiraa. Te Mâôhi teie e faaite nei i tô
na faaroo i mua i te Tumu nui, e te reira faaroo, nâ te fenua, nâ
te iho tumu, nâ te peu tumu, nâ te reo tumu, e nâ tô na Atua e
tauturu e e faaàmu ia na.
E tauturu ânei te faaroo mâôhi mau ia tâtou, i të faanaho-faahou-raa i te oraraa o te Êtârëtia Porotetani Mâôhi e te parau o
te nûnaa? Te uiraa, e faanaho faahou, ôia hoi hiô faahou. Tâ te
hiô-faahou-raa e parau mai ra, faaâpT, faaâpT i te hiôraa, faaâpT
i te faanahoraa, faaâpT i te oraraa.
Parau mau, ua papahia te faaroo o te Êtârëtia i nià i te parau o
te pohe e te tià-faahou-raa o letu. Mai te mea ra pai e, terâ te
faaroo e faaora ra ia na. Eiaha atoà ra hoi ia haamoèhia, ua ite
pâàtoà tatouée, nâ te fâîraa faaroo àpôtetoro e aratai i te fâîraa
a te Êtârëtia i teie mahana, eiaha atoà râ ia moèhia ia
tâtou e, ia au i te reo tumu o teie nünaa, te peu tumu, te hTroà
tumu, aita e parau tâ te fâîraa faaroo àpôtetoro i reira. Te auraa,
faaroo
të ite
tâtou e,
të vai ra te tahi ârea
e vai ra i roto i nâ fâîraa
mea e anihia ra ia tatou i teie nei? Mai tei
parauhia ra e terâ pupu Pâpâ, eiaha e pana, e fâî ra. Terâ te
mea e anihia ra ia tâtou : e fâî, fâî i terâ ârea. E tTtauhia ra ia
ra
faaroo
e
piti. E aha te
tatou, e tûtonu mâite, e hiôhiô i te parau nô te faaroo mâôhi mau,
ia riro ei papa âpT, e àore ia, ia faarirohia ei papa âpT i roto i te
Êtârëtia. Manaô mâtâmua ia.
piti, terâ faahitiraa tâtou e, faanaho-faahou-raa nô te
oraraa o te
Te
0
oraraa
te nûnaa. Eère te faaroo mâôhi mau i te tahi faaroo nô te tahi
noa
pupu taata.
E faaroo nûnaa râ. Te nûnaa mâôhi,
e nûnaa
**1«
atoà vau. Të Itehia
ra te haèhaa o teie vahiné i mua i te teimaha
te parau, tâ teie parau e haamanaô mai ra ia tâtou. I nâ ma¬
hana i mairi aè nei, faaroo ra tâtou i te tahi mau tâne, âti luta, te
tahi mau taata âti luta, tei haapiihia e letu, tei mâitihia e letu, i te
aniraa atu i tô râtou Fatu :_Faarahi mai na i tô mâtou faaroo. E
aha te
a letu?
tô ôutou faaroo mai terâ huàhuà
mâa tei mairi mai nià mai i te àmuraa mâa, mea rahi te ôhipa tâ
o
pâhonoraa
Âhiri
ôutou e rave, àore ra, mea rahi te ôhipa e oti ia ôutou. Tâ teie ia
vahiné e haamanaô mai ra. Terâ maa huàhuà rii. Penei aè, roaa
rii mai te tahi maa faaroo nâ roto i terâ maa huàhuà rii. Hau roa
atu, teie vahiné, ia au i te faatiàraa, e âti Tanaàna. Hiôraa a teie
nûnaa âti luta i terâ âti Tanaàna, e êtene. Tô râtou atua, e atua
ê. Ua fârii pai teie vahiné. E haapiiraa rahi tâ teie vahiné i mua
i te parau e i mua atoà i te pâhonoraa, terâ mea iti. Terâ tTtauraa
tâ teie vahiné, terâ maa faaroo iti. Terâ maa mea iti ia roaa. Mâuruuru roa ino terâ vahiné. E nâ hea ia tâtou i teie mahana?
Tâtou te mau tâvini mâôhi o te Atua, nâ hea tâtou i te oraraa i te
reira parau i roto i tô tâtou nûnaa i teie mahana? Mai tâ tâtou i
mai ra, mai te monirë, te mau parau atoà tâ tâtou i parau, te
mau manaô atoà tâ tatou i hôroà e te mau râveà i hôroàhia atu
ei tautururaa ia tâtou tae roa mai i teie mahana. Tâ Itaia ia e
haamanaô mai ra ia tâtou i roto i teie tumu parau. Mai te ohi âpî
ra hoi o ia. Terâ ô ia, teie mahana, ô tâtou. Ua
punahia, e të punahia ra. Ananahi râ, e hoi tâtou i roto i tô tâtou mau paroita, e
hoi tâtou i roto i tô tâtou mau Tuhaa, terâ ia tâ tâtou i feruri mai
na e tâ tâtou i parauparau mai na. Parau nô te taata hôê, tano
atoà ia të parau e, e parau nô te tâvini hôê i roto i tâ na paroita
tâtaitahi. E aha te parau? Terâ tâ îtaia e faaite ra, mai te ohi âpî
ra ô ia. Faaitoito anaè ia i të parau i tô tâtou nünaa, faaitoito
anaè ia i të haapii i tô tâtoû nûnaa, haamâramarama i tô tâtou
ora
nûnaa, haamanaô faahou ia na i te parau o tô na faaroo, teie
faaroo mâôhi mau. Parau mau, eita e ôre e raeà-atoà-hia tâtou
i te tahi parau teimaha. Tâ îtaia ia e tauturu mai ra ia tâtou. Eiaha
ia moèhia, tei mua tâtou i terâ mau ô ia i te mata o te Atua, te
mata o te Tumu nui. Eère nâ tâtou i hinaaro, nâ te Atua râ i hi¬
naaro ei tâvini aè tâtou nô teie nûnaa. Te auraa, e hinaaro nô te
Atua, tâ tâtou te tupuraa ia, te haamâramaramaraa ia i tô tâtou
nûnaa. Tâ teie ia vahiné âti Tanaana e haapii mai nei ia tâtou,
tô na huru i mua i te teimaha o te reo, te teimaha o te parau tâ
te taata e haapii mai ra ia tâtou e, faahaèhaa rii. E haere mai e
e tupu mai terâ ohi. Ananahi, e riro mai teie ohi ei tumu râàu, e
fânaô te nûnaa atoà i Mâôhi nui nei.
I
mua :
Mana, Faatiàrau, Tapati ôr
19
Mahana maha taharaa mahana,
12 nô Tiurai 2018
Étetera Tiàtono
raa. Te auraa, i mûri aè i teie rururaa, e hoi tâtou. Teie râ tâtou i
ô nei, e riro mai ô na i mûri aè ei mau ô ia, àore ra e mau ôe.
ôe i Rapa, o ôe i Ua Pou, ô ôe ihoâ të toe mai. la rave anaè râ
ôe i tâ ôe tuhaa i te vâhi i reira ôe i të tuuraahia e te Tumu nui,
e ia faaitoito ôe i të tupu i reira te Tumu nui tanuraa ia ôe, e tupu
teie ôhipa. Eiaha e tîai i te tatou. Ta te Atua e tTai mai ra, o ôe i
te vâhi i reira ôe i te tupuraa. Ua nâ reira anaè tâtou, mâmâ roa
Uiraa 1 : Te tiâmaraa o te nunaa i mua i te Tumu nui e te Faaroo
mâôhi mau, hoê â ia. A tâtara mai.
Ô
Eno tiàtono
Aita e nûnaa tâ te Atua i haapârahi i niâ i te tua o te fenua âore
6 na e tiâmâ. Te mea ia i hâmanihia ai te taata, i te huru e te
hôhoâ mau o te Atua, e taata tiâmâ. Te auraa, te tiâmâraa o te
ôhipa. Nô reira, mai te peu të anihia mai ra tâtou e, nâ
hea, haamata nâ nià i terâ mea nainai i roto ia ôe. Haamanaô
noa na, e aha te faufaa o te huero. Aita atu maori ra ia tanuhia.
Mea faufaa te huero ; ia ôre ia tanuhia, e huero faufaa ôre. Te
auraa, terâ maa parau e noaa mai ia ôe i roto i teie rururaa ôro¬
metua, haere. Haere mâ te hau, haere mâ te ôaôa. E a rave
maitai. Te vâhi taa ê paha tô ôe i teie nei, teie ia. Nô terâ mea
ua haamanaôhia atu, eère ôe anaè ia haere, o ôe e tô ôe Atua,
0 ôe e tô ôe fenua. E tei haamanaô-atoà-hia mai ia tâtou e, o
ôe e tô ôe mau tupuna. Haere râ. Te auraa, eère ôe ihoâ ôe
anaè i roto i teie tâpura ôhipa. Aita ihoâ i rahi roa te taata, aita
atoà e peàpeà, nô terâ mea e tauturu rahi tâ te Tumu nui, tâ te
fenua e te mau tupuna ia tâtou, e tupu teie ôhipa. Nâ hea teie
parau e tupu ai ia tâtou i teie mahana, rave terâ maa tuhaa iti e
roaa ia ôe i roto i teie rururaa. Haere râ, faaitoito râ i të haere i
te vâhi tei reira ôe i të tuuraahia.
Atua, ua pûpü-hope-roa-hia e a na i roto i te taata. Te mea ia te
Mâèhi i faî ai i të na faaroo i mua i te Tumu nui, ma atoà ia te
Mâôhi. Ma atoà te hotu. Të ite atoà ra ia tatou e, te parau o te
tiàmàraa, e parau te reira nô te ora o te taata, te parau nô te ora
0 te nûnaa. Mai terà i parauhia mai ra àraùaè ra, ia parau anaè
tatou i te parau nô te ora o te nûnaa, te auraa, e parau nô te
faaroo. Nâ ô ia tatou i të parau a, të faaroo, e aratai 0 na i te
taata i roto i te ora. Hôê â atoà ia i te faaroo mâôhi mau, e aratai
0 na i te taata i roto i te mâramaramaraa o te parau, te parau ia
nô te ora. Të ite ra ia tatou e, te tiàmàraa o te nûnaa, i mua i te
mata o te Atua e te faaroo mâôhi mau, taua parau iti noa nei a.
Eita ânei e tano ia tatou e ora tiàtià noa i mua i teie nâ parau,
faahoi te haamaitairaa i te Atua. Haamâuruuru i te Atua no tera
maitai tô na i nià ia ôe. Tô na tanuraa i te huero nô te tiàmàraa
i roto i tô tatou nei âàu. Tô na tanuraa i te huero o te faaroo
mâôhi mau i roto i te âàu o te mau tupuna e tae roa mai â i teie
mahana. Te mea râ e toe ra ia tatou, te mea e parauparau-noahia ra e tatou i roto i te roaraa o teie hepetoma, terâ mea e toe
ra, terâ môrT i roto i te âàu, terâ môrT àma mômohi noa ra. Të
tTtauhia ra ia ôe e faaàma, faaàma ia àma, ia àma e ia rahi tô
na àma. Te mea ia e hinaarohia ra. E te mea ia i haerehia mai
ra i mutaa iho ra, faaàma i terâ faaroo i roto ia ôe. Nô reira, mai
tâ te Atua i haapârahi te nûnaa i nià i te tino o te fenua, i roto i tô
na tiàmàraa e te faaroo mâôhi mau, hôê â râua. Hôê â raveraahia, hôê â parau, nô roto mai i te Atua, nô te mea te Atua
mau â te Fatu o teie faanahoraa. Tô tatou ia ora i teie mahana
mai te
mea
i ô tatou i te
ta tatou
Uiraa 3 : Të vai nei ta tâtou fâîraa faaroo marumetia, e tauturu
ânei te Faaroo Mâôhi Mau ia tâtou i te hiô-faahou-raa i tâ tâtou
fâîraa faaroo i teie mahana.
Tapati ôrometua
noa ra vau e, nâ ô i terâ parau tâ te pupu P2. Teie fâî¬
haere mai ôe e tâ ôe parau mau, tô ù parau mau. Ua
ôe parau, tâ ôe i tari mai, eiaha tô ù parau e mau noa,
Hinaaro
raa, ua
reva tô
ua haamata râtou e parau e moè, e morohi roa atu. la haamaitaihia te Tumu nui tei hôroà mai ia tâtou i te ite e te paari ia tere
faahou te parau, tô tâtou parau, nâ roto i te marei roroa o te tau.
la hotu ùmu faahou te parau o teie nûnaa, te parau o teie nûnaa
mâôhi e ia mahuta faahou tô na faaroo i te Tumu nui. Tâ na teie
aratairaa ia tâtou, eère nâ tâtou i hinaaro, nâ na râ i aratai. I roto
i teie uiraa hôpeà i tâ tâtou, a tahi, e haamanaô-faahou-hia ra
tâtou nâ te faaroo marumetia i aratai mai ia tâtou e tae roa mai
i teie mahana. Terâ tâ tâtou i parauparau i te ômuaraa o teie
mahana, teie poipoi, teie fâîraa faaroo a te mau âpôtetoro, tei
riro atoà ei fâîraa faaroo nâ te tâàtoàraa o te mau Êtârëtia o teie
nei ao, e tei paèpaè noa mai ia tatou e, inaa noa nei. E i teie
pârahiraa.
Uiraa 2 : Te faaroo mâôhi mau, te ora ia o te nûnaa mâôhi. E
nâ hea te rëira parau e tupu ai ia tatou i teie mahana ? A tâtara
mai.
Maehaa ôrometua
Te faaroo mâôhi mau, e ora ia o te nûnaa mâôhi. Tau roa, a tahi
nei tatou a fâî ai mai teie. E faaora pai te faaroo mâôhi mau i te
nûnaa mâôhi. Ôia hol, e haapâpûraa teie, e ora te nûnaa mâôhi
i tô na faaroo mâôhi mau. Te manaô mâtâmua teie. Te piti, rave
mai na â tâtou i te parau o teie vahiné. E vahiné Tanaàna, e nâ
ô ia tatou, e faaroo Tanaàna tô teie vahiné. Aita ihoâ paha ô na
i ite noa aè e e faaroo rahi tô na nô te mea nâ te Fatu te reira i
mahana, teie hepetoma, ua tûtonu tô tâtou manaô, tô tâtou âàu
tô tatou feruriraa i nià i te tahi faaroo eère i te faaroo âpT, e
faaroo râ i ora-noa-hia mai e tô tâtou mau tupuna. Mai terâ tau
e
haapâpû atu ia na. Teie nei vahiné, e faaroo rahi tô ôe. Nâ ô,
ù, ia nâ-reira-hia. Mai te mea ra ihoâ ia,
E taie nei vahiné, ua ora ôe i tô ôe faa¬
roo Tanaàna mau. Teie atoà ia tâ tâtou e haapâpû ra i teie taha¬
raa mahana, E ora teie nûnaa mâôhi i tô na faaroo mâôhi mau.
Te uiraa râ, të nâ ô ra ia, e nâ hea te reira parau e tupu ai ia
tâtou i teie mahana. la uihia hoi e, e nâ hea, të anihia ra ta râveà
e tauturu ia tâtou, e ia tupu te reira parau ia tâtou i teie mahana.
A tahi ia, te râveà ia. Të vai ra ta tahi mau manaô i tuuhia mai i
ô nei, e teie nâ pupu, nâ ô, nâ ô, nâ ô. Mai terâ atoà tâjetu i
haapii i tâ na mau pipi, nâ ô ôutou ia pure, ôia hoi terâ te râveà.
Te aniraa râ, ia haapâpû mai pai, i roto i te uiraa, e nâ hea e
tupu ai. Ua ite maitai hoi tâtou, te parau tupu, e parau te reira
ora. Ua hiô te mau âpôtetoro i te Atua
ite e, o na te tumu o te rahu e te taata. Ua hiô te
mau âpôtetoro ia letu Metia e ua ite e, ia au i tâ râtou i mâramarama, tâ râtou i fârii, nâ roto i tô na pohe e tô na tià-faahou-raa,
të iriti nei ô ia i te ûputa o te ora i tô te ao. Ua hiô atoà te mau
âpôtetoro i te ôhipa a te Vârua maitai, tâ râtou atoà i fâî e, e ara¬
tai, e tauturu, e haamaitai i te oraraa o te taata i roto i te roaraa
0 te tau. Âreà te faaroo mâôhi mau, tâ tâtou i tûtonu mai nei i të
hiô, të haapii noa mai ra ia tâtou e, e faaroo te reira tei faaite i
te Mâôhi i tô na here i te Atua Metua, nâ roto i tô na iho parau.
E i teie mahana, të tuuhia nei tâtou i mua i teie nau parau e piti,
nâ hea te tahi i të tauturu i te tahi ia ôre te tahi ia pana i te tahi,
ia ôre hoi te tahi ia faaôre i te tahi. Nâ hea te tahi e faanavai i te
tâ te mau
terâ mea e ani mai ra ia
të haapâpû noa ra letu,
Metua
âpôtetoro i
e ua
i terâ parau nô
tahi, riro atu ai ei haafaufaaraa te tahi i te tahi. I roto i ta tâtou
te roaraa o teie
hepetoma. E nô te mea e parau nô te tupu, nâ hea teie parau e
tupu ai ia tâtou, nâ nià iho i te fâito nainai haere atu ai i te rahi.
Te auraa, të anihia ra ia tâtou i terâ maa râveà iti nainai roa e
vai ra ia tâtou ra, eiaha terâ râveà rahi e te teimaha të ôre roa
atu e maraa ia tâtou iho i të faatupu. Terâ mea nainai, nâ reira i
të haere. Nâ hea teie parau e tupu ai ia tâtou, e të anihia ra,
tatou taie e anihia nei, teie rururaa ôrometua, te tâne, te vahiné,
te ôrometua, e hoa nô te ôrometua. Tâtou terâ e anihia ra. Teie
râ tâtou e anihia ra, terâ ia tâtou i te vâhi tei reira tâtou i te tupu-
Âpooraa Rahi Âmui i tupu i Hurepiti, të vai ra te tahi manaô tâ
te Âpooraa Rahi Âmui i faaoti. Ua tae i te tau, e haere tauàti
nô te râau. E haamanaô faahou mai ra ia tâtou
te ohi âpî tâ Itaia i haamanaô mai ia tâtou i roto i
tâtou. Tô na râ tanoraa mau, hôê vaa. Te mea noa e anihia i
teie nei, nâ hea teie nau vaa e riro ai ei hôê. Te reira parau, te
reira uiraa, nâ tâtou te reira e pâhono. E àore ia, nâ te Atua e
tauturu mai ia tâtou, nâ te Atua e hôroà mai ia tâtou i te ite e te
paari i te raveraa i te mea e ite ai teie nûnaa mâôhi i te hau, te
maitai e te ôaôa i roto i tô
ia ora na.
e
20
na oraraa.
Tô te
rururaa
nei, mâuruuru
I
Inauguration du lycée John Doom
établissement d’enseignement
agricole et aquacole protestant
I
I
de Taravao
[
“
■
'union fait la
force”, c’est
en
clair
un
des points forts
“
I
que nous avons relevé dans les vœux de 2019 du
fc* président de l’EPM, Taarii Maraea (VP, p. 4) pour si¬
gnifier à la fois le temps de gestation et de mise
projet important
nergie mené
pour
avec
en route
de
ce
l’Église ainsi que le temps de travail en sy¬
d’une part les autorités de
l’État,
du Pays
a âmui e roaa mai ai te püai”, te tahi teie o te mau parau
m
I
i Iritihia mai i roto i te
■
te
feruri-mâtâmua-raahia
faufaa
poroi faatae aroha a te peretiteni
o
EPM, Taarii Maraea (VP, àpi 4) nô te faaiteraa i te tau
roa nô
e
te faaineine-mâite-raahia teie
Étârëtia porotetani mâôhi,
te
ôpuaraa
e tae atu
éhipa-âmui-raa i ravehia i pihai iho i te feiâ
i te tau
mana o te
Hau
(gouvernement et élus à l’assemblée de la Polynésie française)
Farâni, te Hau Fenua (faatereraa o te hau fenua, tià mâîti i te
et des communes,
Âpooraa rahi o te fenua) e te mau Tâvana e ta râtou
d’autre part les responsables et profession¬
nels de
l’enseignement agricole privé, toujours de concert avec
l’enseignement public, dans l’ensemble du système français
ite nô roto mai i te
d’instruction et de formation. Chacun y trouve sa
pârahi
recteur de cet
établissement. Gordon Barff,
marquer que
a
place. Le di¬
fait justement re¬
“notre souci, c’est l’avenir de
nos
enfants”.
raa
ôire,
e i te
noa
tahi aè pae, te feiâ mana e te
i pihai iho i te
i te faanahoraa
faatere
là deux atouts
tatou mau tamarii”. Të
majeurs
-,
répond
aux
besoins et
aux attentes
duits d’une
e
sens
d’un
agriculture et d’une aquaculture maîtrisées dans le
développement durable peuvent aussi servir à la fa¬
brication de
produits transformés et conservés dans le respect
de l’environnement naturel et humain.
tation et ouverture à la recherche
comme
Innovation, expérimen¬
offrent, à travers
ce
lycée
à travers tout établissement de formation profession-
haapiiraa a te hau,
teie tare
e
pâhono nei te âvariraa o teie tare haapii¬
te feiâ ravaài iho i Tahiti iho i reira te ôhieraa o te mau mea
-
hiaài
0
e
2 teie nâ turuiraa faufaa roa i ô nei
tô tatou oraraa vaa-mataèinaa-raa
faaôhiparaa i te
muraa
înai
mau
moana e
ôpuaraa
e
ânei, te haavai-faatoètoè-raa ânei
le fenua dans
son
ensemble.
ai te arutaimareva
Père,
source
dispen¬
e
e të
e
te
i te faanahoraa
mau mâa
te taata. Të imi i te
oti
haa-marô-raa
vai atu ra, a faatura
noa
rave-âpî-raa, te tâma-
ûputa nô te mâlmiraa te
ôhipa ta teie tare haapiiraa, mai te tahi atu
satrice de tout !
au
hâmani i te tahi
tauihia te huru nâ roto i te tâpunuraa ânei, te
tamataraa e te iritiraa i te
Œuvrons tous ensemble, dans l’amour du
i te hinaaro
âpT o teie tau, ôia hoi
haapaô-maitai-hia ia
faahoturaa tau roa, i te
-
maitai nô rôto mai i te faaàpu e te faaà-
défis à relever, d’abord pour
la région de la presqu’île de Tara¬
e :
aita atu, maori ra te ànanahiraa o tâ
ua
et pour
vai nei i roto
haapiiraa, ô Gordon Barff, i te faahitiraa
nelie, des perspectives d’avenir intéressantes et de nouveaux
vao
e
i patuhia i nià i te hôê fenua raveraa ôhipa a te feiâ faaàpu
atoà
te
haapiiraa faaàpu eère nâ te hau, i
mau
‘Ta mâtou mânaônaôraa
raa,
âpoo-
haapiiraa e te faaineineraa toroà atoà
Àore e taata i ère i tô na parahiraa. Ua tano te
L’ouverture de ce lycée, implanté dans une zone rurale appro¬
priée de l’île de Tahiti où tout est à portée de main - et ce sont
de notre société de consommation actuelle moderne où les pro¬
mau
taata raval i te
o te mau
i te fenua Farani.
o
tare
mau
mau
mau
mau
âveià
tare haapiiraa
toreà atôà, e haamatara nei nô te tahi mau taahiraa faufaa nô
te tau i mûri nei e nô te tahi mau fâ
tuhaa fenua nô Taravaô ihô nâ
âpT e tià ia ferurihia, nô teie
mua roa e nô tô tatou
fenua tâa-
toà ia hiô-rahi-hia te reira.
Veà Porotetani
A rohi âmui anaè râ i teie-nei-raa ra, nâ roto i te Here o te Metua,
ô
na
te Fatu o te mau
mea
atoà !
Veà Porotetani
21
Discours du Chef de cabinet du Ministère de
i’Économie verte et du domaine, en charge
des mines et de ia recherche, Monsieur Tamatoa DOOM, représentant le Gouvernement
de Poiynésie française.
Të faatae atu nei te Hau fenua o Porinetia farâni, o ta Le gouvernement de la Polynésie française, queélément
j’aagricole
i l’Hon¬
ù e tià atu nei i teie mahana, i të na ôaôa no te âmui
mai i teie ôroà âvariraa i te Pare haapiiraa porotetani
ohipa faaàpu nô Taravao o ta na e faariro nei ei mea
faaàpu e te faaàmuraa ànimara.
Ua ite pauroa tatou e mea nâ roto i te haapiipiiraa, te ite e
te haapaariraa i nia i te ôhipa e roaa mai ai te papa taahiraa
pâpü nô te manuiaraa.
E hôroà mai teie tare haapiiraa âpî nô te ôhipa faaàpu i ta
tatou mau uî âpT i te mau moihaa e hinaarohia nô te faa-ôraa ia ràtou i roto i te Ohipa e te oraraa vaa mataèinaa.
nô te
tano e te faufaa nô te pae
E te Peretiteni nô te Êtâretia Porotetani Màôhi, ua tià
Hau fenua i te ite i ta outou ôpuaraa e të haapoupou
i te
i te
faaotiraa e âpee i te mau aratairaa poritita a te Hau Fenua
nô te maitai o te tâàtoàraa ma te faanaho i te tahi mau âmaa
haapiiraa tautururaa i ta tatou mau ui âpT i te faaâànoraa i
ta ràtou mau tautooraa nô te
faaravairaa faufaa.
de représenter aujourd’hui, est heureux de partici¬
à l’inauguration du Lycée d’enseignement
protestant de Taravao qu’il considère comme un
ap¬
préciable et nécessaire au développement de notre secteur pri¬
neur
per
maire.
les bases de la réussite pas¬
l’apprentissage, la connaissance et l’expérience.
ces outils indispensables à l’insertion dans la vie pro¬
Nous avons tous conscience que
sent par
Ce sont
fessionnelle et sociale, que ce nouveau lycée agricole apportera
à notre jeunesse, leur permettant ainsi d’envisager l’avenir avec
confiance et sérénité.
Monsieur le Président de l’Église protestante Mâôhi, le gouver¬
nement tient à saluer votre initiative et se félicite de votre déci¬
sion d’accompagner les politiques publiques du Pays en offrant
des formations qui permettront à notre jeunesse d’élargir ses
possibilités économiques.
pîahi nô te tuarua i teie na âmaa haapiiraa
e âvarihia nei, te parau tüite Bac ôhipa « Bio» tauiraa e te
faahuru-ê-raa i te mâa e te Bac ôhipa nô te faahoturaa i te
înai 0 te tai, eita te reira e hape, e nâ teie ôhipa e Iriti i te
ûputa nô te hôê oraraa maitai.
E fânaO te mau
haapiiraa e haapaari i tâ tâtou mau tâpura
haapiiraa ôhipa faaàpu e aratai tià i te mau tôroà e roaa ôiôi
mai ai te ôhipa nô te mea e tano te reira i te mau ôpuaraa
Nâ teie nâ âmaa
hiô-âtea-hia
e
te Hau Fenua.
Te hinaaro nei au e haamâuruuru atoà i te feiâ ôhipa atoà i
tae mai i ô nei, râtou e rohi nei i te mau mahana atoà ia mai¬
tai te ôhipa nô te tautooraa faahotu i te imiraa faufaa mâ të
haamaraa i te fâito o te parau tüite e roaa mai, faaôhieraa i
te tahi mau ôhipa âpT e matara mai.
Të haamâuruuru nei au, nâ roto atu i te tià o te Tômitëra teitei, i te Hau farâni nô tâ na tauturu rahi i te tuuraa mai i te
faufaa moni nô taua nâ âmaa haapiiraa nei e tae noa atu
te mau râveà atoà i faanahohia nô taua nâ haapiiraa nei.
i
Les filières créées. Bac Professionnel Bio Industrie de Trans¬
formation et Bac Professionnel Productions Aquacoles, ouvri¬
ront aux
Ces deux
cursus
viennent renforcer notre carte, de formation
agricole résolument tournée vers des métiers offrant des dé¬
bouchés immédiats parce qu’ils correspondent aux stratégies
du Pays. Il s’agit des secteurs de l’agro-transformation et de
l’aquaculture qui constituent pour le Pays des enjeux d’avenir
tant en matière économique que de sécurité alimentaire.
également tous les acteurs ici présents
qui œuvrent quotidiennement à professionnaliser notre secteur
primaire en élevant le niveau de qualification favorisant ainsi
l’émergence de nouveaux emplois.
Je souhaite remercier
remercie, au travers de Monsieur le représentant du Hautcommissaire, l’État pour son implication importante dans le fi¬
nancement de ces formations ainsi que pour tous les moyens
Je
mis
Të hinaaro nei au i tâ tâtou mau pTahi ia manuia, râtou e
fânaô nei i te hôê pû haapiiraa mata ite mai teie te huru, i
roto i teie ôire heeuri nô Âfaahiti tei ô nei te vairaa o te mau
mea atoà nô te pae faaàpu.
bacheliers, à n’en pas douter, les portes d’une vie active
pleine de promesses.
en œuvre
pour
dispenser ces enseignements.
Je souhaite toute la réussite possible à nos
chance d’avoir à leur disposition une nouvelle
élèves qui ont la
structure d’ensei¬
gnement technique telle que celle-ci, dans cette belle commune
de Âfaahiti qui possède un potentiel agricole considérable.
Mâuruuru i te faarooraa mai.
Je
vous
remercie de votre attention.
Monsieur Tamatoa DOOM,
Chef de cabinet du Ministère
de i’Économie verte et du Domaine,
en charge des mines et de la recherche,
représentant le Gouvernement de Polynésie française.
22
Communiqué de
presse
Papeete, le 16 novembre 2018
,4 l’invitation du président du conseil d’administration de l’Enseignement protestant,
Raymond YEDDOU, administrateur des îles du Vent et des îles Sous-le-Vent,
représentant le Haut-commissaire de la République en Polynésie française, a participé
aujourd’hui à Taravao à l’inauguration du nouveau lycée agricole. Cette cérémonie s’est
déroulée en présence des maires de la presqulle, de représentants de l’Assemblée de la
Polynésie française et d’une délégation du ministère de l’économie verte et du domaine.
M.
Les autorités de
l’EPWI, du Pays et de
Après avoir souligné les enjeux liés à l’importance de
l’économie
agricole en Polynésie française et le poten¬
tiel que suggère le développement de cette filière, l’ad¬
ministrateur a souligné la coopération entre l’Etat, le Pays et les
structures d’enseignement de droit privé, dans laquelle s’inscrit
l’ouverture de cet établissement destiné à valoriser les métiers
de la filière
agricole et aquacole.
l’État
française à l’unanimité, a été signée il
l’occasion de la foire agricole.
ya
quelques semaines à
L’administrateur a tenu à
souligner également l’apport du contrat
signé en juillet 2018, grâce auquel le lycée
de Taravao bénéficiera d’un soutien en ingénierie, via le service
formation et développement qui assure, sous l’autorité de l’Etat,
le rôle d’autorité académique.
de reconnaissance
L’Etat soutient le Pays dans la définition et la mise en œuvre de
sa
politique agricole, notamment pour améliorer le niveau de
population par une production
couverture de l’alimentation de la
locale suffisante.
Ainsi, dans le cadre du contrat de projets, ce sont 2,6 milliards
de F CPE que l’Etat et le Pays consacrent à l’amélioration de la
pêche côtière et à l’aménagement de lotissements agricoles,
dont
CFP
situe
le
plateau de Taravao. 600 millions de F
ont été engagés à ce jour.
un se
sur
Afin
d’amplifier ce soutien et d’inscrire ces actions dans la durée,
l’administrateur a indiqué que le Haut-commissaire avait sollicité
du ministre de
l’Agriculture et de l’Alimentation une actualisation
partenariat entre l’Etat et le Pays, notamment pour y intégrer
les évolutions stratégiques du territoire, qu’il s’agisse de l’aqua¬
culture, de l’agriculture biologique ou de la labellisation de pro¬
duits à forte valeur ajoutée comme la vanille. Cette
convention-cadre, approuvée par l’Assemblée de la Polynésie
du
23
Il bénéficiera aussi d’un soutien financier à travers
bution
une
contri¬
fonctionnement
général, des bourses versées aux
élèves ou la rémunération des enseignants et personnels en¬
cadrants. En 2019, cette enveloppe de l’Etat pourrait atteindre
plus de 64 millions de F CFP.
au
Participation de Monsieur Yves YEDDOU, l’administrateur des
Sous-le-Vent, représentant du Haut-com¬
missaire de la République en Polynésie française à l’inaugura¬
tion du lycée agricole protestant John Doom.
Iles du Vent et des Iles
Discours de M. Rayrnond YEDDOU
Administrateur des îles du Vent et
des îles sous le Vent
X.
''
-Cf
%
À l’écoute des discours
Inaugurer un établissement d’enseignement est toujours un
moment fort dans la vie d’un territoire, car
c’est
ce
qui per¬
projeter et finalement de préparer l’avenir des
générations de demain.
met de
se
enjeux de l’enseignement agricole sur le Fenua sont impor¬
tants, et plus particulièrement à ici, à deux pas du fertile plateau
de Taravao et de la poissonneuse baie de Phaëton.
Les
payé. Nos agriculteurs, éleveurs, aquaculteurs et pêcheurs ne
réclament pas nécessairement des aides, des subventions,
mais veulent simplement vendre leur production à un prix qui
leur permet de vivre dignement.
préserver les ressources utiles à toute activité
primaire: la terre et l’eau.
C’est ensuite
C’est enfin
Notre
présence ici
ce
matin illustre à elle-seule la coopération
partenaires :
respecter la santé du consommateur en produi¬
sant des aliments à haute valeur sanitaire.
existante entre tous les
Mais la
politique agricole concerne également l’aménagement
L’ouverture de ce
lycée s’insrit en effet dans un partenariat his¬
torique entre l’État et la Polynésie française, avec le Pays d’une
part, et avec les structures d’enseignement de droit privé d’autre
du territoire et le maintien du lien social.
part.
tiennent des
L’État soutient
définition et la mise en
politique agricole, notamment pour améliorer le ni¬
de couverture de l’alimentation de la population par une
oeuvre
veau
de
en
effet le Pays dans la
sa
Le chantier est ambitieux et concerne l’ensemble des
Polyné¬
siens, indépendamment de l’endroit où ils vivent. C’est d’ailleurs
en
laquelle le Président de la République a lancé,
2017, les états généraux de l’alimentation,
Les travailleurs de la mer ne sont pas en
sons
tous leur
reste ; nous connais¬
capacité d’alerte face à la dégradation des éco¬
systèmes.
production locale suffisante.
la raison pour
agriculteurs rendent des services inestimables. Ils entre¬
parcelles, façonnent nos paysages et assurent une
présence sur des terres qui risquraient d’être désertées.
Les
réflexion nationale
laquelle la Polynésie s’est inscrite, pour imaginer des so¬
lutions pérennes et partagées pour une agriculture soutenable.
dans
Conscients de cette réalité, le Haut-commissaire a
avec
je dis agriculture soutenable, c’est dans l’acceptation la
plus large du terme. C’est d’abord vivre dignement du prix
en
le Président Fritch, de consacrer une part
des crédits du contrat de
Afin d’inscrire ces actions dans la durée, le
Quand
décidé,
significative
projets pour l’amélioration de la pêche
côtière et l’aménagement de lotissements agricoles, dont un se
situe à quelques kilomètres d’ici, sur la plateau de Taravao.
lien
Haut-commissaire
également sollicité du Ministre de l’agriculture et de l’alimen¬
tation une actualisation du partenariat entre l’État et le Pays,
a
24
notamment pour y
intégrer les évolutions stratégiques du terri¬
toire, qu’il s’agisse de l’aquaculture, de l’agriculuture biologique
ou de la labellisation de produits à forte valeur
ajoutée comme
la vanille. Cette
convention-cadre, approuvé par l’Assemblée
Polynésie française à l’unanimité, a été signée il y a
quelques semaines à l’occasion de la foire agricole.
ment
agricole. Il y a ici une envie de faire, une envie de
conquérir, une envie de moderniser la manière de produire et
de répondre à cet objectif des plus nobles : nourrir son prochain.
Quelle plus belle mission !
de la
L’action
publique est ici pleinement dans
son rôle : donner à
possibilité de libérer son potentiel au service d’objec¬
tifs communs, via l’aménagement du territoire.
chacun la
C’est
pourquoi. Monsieur le Président de l’Église protestante
mâôhi, l’État est heureux d’avoir répondu à votre demande de
contrat, à cet accompagnement sur le long terme que vous avez
sollicité et dont
vous
connaissez la valeur.
Dans cet établissement, les élèves ont le
trer en interaction afin que se
privilège de travailler
proximité avec les profession¬
nels du secteur et, si je suis bien renseigné, avec une ouverture
vers les nouvelles technologies puisque vous êtes, dès à
pré¬
sent, raccordés à la fibre optique, donc au très haut débit. Je le
souligne car le désenclavement numérique fait partie des prio¬
rités partagées de l’État et du Pays et toute illustration de son
utilité renforce notre détermination à poursuivre sur ce sujet.
Je crois que nous pouvons être confiants : toutes les conditions
sont réunies pour l’essor d’une agriculture polynésienne réso¬
en
lument tournée
assure, sous
Tel
l’agriculteur, le politique ne décrète pas le temps qu’il fera
demain, le niveau des précipitations ou la densité de la vie dans
l’humus. Il trace des sillons, les
coupe
En
adapte, aligne les arbres,
en
parfois.
réalité, il aménage pour permettre à d’autres éléments d’en¬
produisent des effets désirables.
vers
l’avenir.
Mais pour
développer cette agriculture ambitieuse, il nous faut
plus précieux des capitaux : des producteurs, toujours
formés, travailleurs et innovants.
aussi le
mieux
La formation agricole a longtemps été dévalorisée en raison
d’un double désintérêt : de la société qui a sacralisé l’enseigne¬
ment
général et des producteurs eux-mêmes. Après tout, qu’au¬
cultiver un faapu ?
rions-nous besoin d’aller à l’école pour
Mais la donne
changé ! Si l’on veut s’en convaincre, il faut re¬
garder les taux d’insertion à l’issue d’un BTS agricole par
exemple. Peu de filières peuvent s’enorgueillir de tels résultats.
C’est particulièrement vrai ici, en Polynésie française.
Il
ne
a
s’agit plus de former les jeunes à la seule exploitation des
ressources
tiels chefs
marine
ou
dans d’excellentes conditions, en
Grâce à ce contrat, le
lycée de Taravao bénéficiera d’un soutien
ingénierie, via le service formation et développement qui
l’autorité du Haut-commissaire, le rôle d’autorité
académique. Il bénéficiera aussi d’un soutien financier, qu’il
s’agisse d’une contribution au fonctionnement général, des
bourses sur critères sociaux ou de la rémunération des profes¬
seurs.
En 2019, cette
de francs
Et
enveloppe pourrait atteindre plus de 64 millions
Pacifique.
soutien est
pérenne, à l’instar de ceux accordés à l’en¬
seignement catholique et aux maisons familiales et rurales, ce
qui leur permet de se projeter, dans le temps car elles savent
qu’elles ont, en l’État, un partenaire fiable.
ce
La
République est généreuse pour l’ensemble de ses en¬
fants, au-dessus de toutes les idéologies, au-dessus - et le
terme est de circonstance
-
de toutes les
chapelles.
terrestre, mais bien d’en faire de poten¬
d’entreprise, capables de gérer, de développer leur
Je
vous
remercie.
activité, de créer de la richesse et, demain, de l’emploi.
Il
s’agit aussi de former les futurs responsables d’exploitation
production plus denses. En 2021, les élèves
qui sortiront diplômés de ce lycée seront appelés à exercer des
fonctions aussi diverses que chef d’exploitation aquacole ou pis¬
cicole, conducteur de production, technicien de fabrication, voire
conducteur de ligne dans l’industrie cosmétiques et pharma¬
ceutiques. Le panel est large !
dans des unités de
Devenir
agriculteur ou aquaculteur, c’est faire le choix d’un uni¬
passionnant, qui implique de la patience, de l’effort, de l’ab¬
négation face aux éléments, mais également un haut degré de
compréhension devant les fonctionnement d’un écosystème vi¬
vant. Le travail de l’agriculteur n’est pas de labourer, semer et
récolter, il est bien de comprendre quant et comment réaliser
ces actions en tenant compte des spécificités du cadre dans le¬
quel il évolue.
vers
Soyez en convaincus,
rents : Vous pouvez
vous les enseignants, les élèves, les pa¬
être fiers d’évoluer dans l’enseigne-
25
M.
Raymond Yeddou, représentant
l’État lors de l’inauguration
de
John DOOM
: sa
biographie
John, Evans, Taroanui, Roland DOOM, cinquième enfant de Léon
Teriiteata DOOM et
de Marguerite, Vahinemoea PARKER, tous deux enseignants dans l’île de Tupuat né le 16
mai 1936 à Papeete connu sous son nom de mariage de Tematauira tâne que son père lui a
donné lors de son mariage avec Tetua a Tau, devenue Tematauira vahiné, le 1er août 1958.
de
John passe 9 ans de son enfance àTupuai avant quesa
l’île pour venir s’installer à Tautira à Tahiti
est promu directeur d’école. L’année sui¬
vante, Léon se met en disponibilité de l’éducation pour un autre
emploi puis réintègre son poste d’instituteur à Piraè avant de
retourner à Mataiea où sa femme, Marguerite Vahinemoea, dé¬
cède en 1949. À 13 ans, John entre en pension à l’École Cen¬
trale pour se préparer à son Brevet. Après quatre échecs au
Brevet et deux au BEPC, John ne veut plus “aller sur le récif ra¬
masser les mâôa" ("échouer” en français local). Âgé de 20 ans,
famille quitte
où son père
l’Église Évangélique de Polynésie française
française, la Présidence du Conseil d’Administration de l’Ensei¬
gnement Protestant, la Présidence du Comité de gestion du
Foyer Éducatif de Moria, la direction de l’École pastorale d’Hermon et la responsabilité de Pasteur de la paroisse de Tlroama
Pâôfai suite
En 1956, il suit une formation de quelques mois à la Commis¬
sion du Pacifique Sud en Nouvelle-Calédonie. Il y étudie les pro¬
duits de la terre et de l’océan, leur reproduction et leurs
dans le
pays. Il
sion du
un
programme
de développement d’un
est le premier tahitlen à recevoir au sein de la Commis¬
Pacifique Sud le diplôme de la Food and Agriculture Or¬
ganisation des Nations Unies.
De retour au fenua, plus que motivé, il obtient son BEPC en
1957 et réussit son examen d’entrée au Service de la pêche en
1958. Il devient
l’adjoint au chef de ce service dirigé par le doc¬
teur Jean-Marie Domard.
Fort de ses connaissances acquises en Nouvelle-Calédonie,
John les met à profit pour les adapter au fenua. Il introduit et ac¬
climate le troca de Nouvelle-Calédonie dans les lagons polyné¬
siens. Il met en place la pisciculture en élevant en bassin des
nato de Papenoo pour les introduire dans les rivières aux
îles
Marquises et même pour les exporter vers les îles Hawaii. Il in¬
nove l’activité de la nacre perlière en collectant et en fixant les
naissains disséminés dans les lagons sur des claies posées au
fond des lagons. C’est le début de la perliculture. En 1961, le
docteur Jean-Marie Domard fait venir en Polynésie, au petit la¬
boratoire à Hikueru, un greffeur de nacre japonais, Muroi Shurokue, qui n’est pas encore prêt à partager son secret sur les
techniques de la greffe de la perle.
Entre 1962 et 1971, John prend des responsabilités en dehors
de son métier, cherchant peut-être encore sa “voie”. Il quitte le
côtés de
Il endosse également, pendant cette période, la Présidence du
7ème Arrondissement de l’Église Évangélique de Polynésie
John veut être fonctionnaire.
transformations dans
aux
présidents : Pasteur Samuel Raapoto, Pasteur Marurai
Utia, Pasteur Jacques Ihorai.
trois
au
décès du Pasteur Koringo Putu.
représenter son Église et prendre des fonctions aussi bien
Pacifique qu’à travers le monde dans les Comités exé¬
cutifs des Églises du Pacifique, dans le Conseil d’Administration
du Pacific Theoiogical Coilege, dans les Assemblées générales
Il
va
et la Commission des affaires
ménique des
internationales du Conseil œcu¬
Églises (COE) et également dans la Communauté
Évangélique d’Actions Apostoliques (CEVAA). La COE le solli¬
Océanie : il est élu
cite à nouveau pour sa représentativité en
Président du Conseil œcuménique pour la
de 2006 à 2013.
région du Pacifique
En 2000, John prend sa retraite de l’Église Évangélique de Po¬
lynésie française. Il termine son mandat de Secrétaire Exécutif
pour le Pacifique au COE à Genève en mars et revient au Pays.
L’Académie Tahitienne, créée le 2 août 1972, réintègre alors
John, un de ses vingt premiers académiciens, dans ses locaux
et le fait élire Chancelier de cette
institution le 26 mai 2000.
Il devient le Coordinateur de l’Association Moruroa e tatou en
2001.
En Juin 2012, John est
élu Directeur de l’Académie Tahitienne
Santé/Éducation
Économique Social et Culturel de Polynésie.
et Président de la Commission
Fatigué, il
cesse toute
activité
au
du Conseil
second semestre 2015.
père Noël au chapeau n/àu blanc, heureux du travail accom¬
pli, s’en va discrètement le 25 décembre 2016.
Le
le poste de journaliste en
langue tahitienne à l’O.R.T.F., puis celui de Directeur des pro¬
grammes tahitiens.
Service de la pêche en 1962 pour
(Inspiré du discours de W. Pukoki)
premier adjoint au maire de Monsieur Gaston Flosse
1965, et devient Secrétaire Général de la mairie de Piraè
après sa démission de son poste à l’O.R.TF. en 1967.
Il est élu
en
l’Église Protestante de Tahiti devient autonome en
l’Église Évangélique de Polynésie française fait appel au
Lorsque
1963,
jeune diacre de la paroisse de Béthel, membre du Synode et
de la Commission Permanente de
l’Église.
John va gérer la commune de Pirae en pleine construction et
les biens de l’Église Évangélique de Polynésie française. Quatre
années plus tard, il démissionne de son poste de la commune
de Piraè pour servir à plein temps son église.
De 1971 à 1988,
Winston Pukoki
John devient Secrétaire Général puis Trésorier
26
Parautaata
John
o
a
Doom
O
John, Evans, Taroanui, Roland a Doom te paeraa o te tamarii a Léon Teriiteata Doom râua o Mar¬
guerite, Vahinemoea Parker e ôrometua râua toopiti i Tupuai, ua fànauhia i te 16 nô më 1936 i Papeete. Ua
matauhia à la i te piihia i tô na iôa faaipoipo Tematauira tâne ta to na metua tàne i matri i nià ia na e tâ na
vahiné Tetua a Tau, piihia Tematauira vahiné, i tô râua faaipoiporaahia i te mahana mâtâmua nô âtete 1958.
E9 matahiti te maoro tô John nohoraa i Tupuai hou te
ùtuâfare i faaruè ai i Tupuai nô të haere mai i Tautira i
Tahiti i reira tô na metua tâne mauraa mai i te tiàraa faatere haapiiraa. I te matahiti i mûri aè, ua vaiho o Léon i tâ na
no
Petera
e
te mero
no
te
Âpooraa Tamau
Ua tiààu ô John i te ôire nô Piraè
atu i te mau maitai a te
Êtârêtia
a te
o të haamata ra i te rahi e tae
Porotetani nô Porinetia farâni.
ôhipa faatere haapiiraa nô te tahi ôhipa ê hou a riro mai ai ei
ôrometua haapii i Piraè, a hoi atu ai i Mataiea i reira tâ na va¬
hiné, ô Marguerite Vahinemoea, faaruèraa mai i te matahiti
E maha matahiti i mûri aè, ua faaruè i tâ na
Piraè e ua haere atu e tâvini i ta na êtârêtia
1949.
Mai 1971 à 1988, ua amq
I te 13raa o tô na matahiti, ua pQhapa o John i roto i te
pü fâriiraa
tamarii a te tare haapiiraa tuarua “École Centrale” nô te faaineine i tâ na parau toite Brevet. Nô te ôreraa e manuia e 4 taime
i te “Brevet” e e 2 taime i te “BEPC”, aita o John i hinaaro faahou
e “haere i nià i te aau e të ôhi i te mâôa”. I te 20raa o tô na ma¬
tahiti,
ua
hinaaro ô ia
e rave
i te
ôhipa nâ te hau.
I te matahiti 1956, tau âvaè haapiiraa tâ na i te Tômite nô tô Patitifa Âpatoà i te fenua Taratoni. Ua haapii ô ia i te mau hotu o te
fenua
e o
te
tai, tô râtou àereraa
parau tDite a te Hau âmui o te ao
nei nô te Fôôd and Agriculture Or¬
r
rurai Utia ôrometua
e o
Jacques Ihorai ôrometua.
I taua tau atoà ra, ua tià mai ô ia ei Peretiteni nô te Tuhaa 7 nô
Êtârêtia Porotetani nô Porinetia farâni, ei Peretiteni nô te
Âpooraa Faatere a te mau Fare haapiiraa porotetani, ei Pereti¬
teni nô te Tômite tiààu i te pu Moria, ei faatere i te Âua Pipi nô
Heremona e ei ôrometua aô nô te paroita Tiroama i Pâôfaî i te
faaruèraa mai te ôrometua Koringo Putu.
AWMnw lu aau i ■ nmi
Ua tià atu ô ia nô te Êtârêtia i roto
ia Pâtitifa e i te ao atoà nei i roto i
te mau tômite faaotiraa ôhipa a te
mau Êtârêtia e vai i roto ia Pâtifita,
i roto i te Âpooraa Faatere a te Âua
> r..-.-
I s»’ t Jcto trm IMMnul BoUnd DOOM.
teuMt tm,
mm
I
i
B pawi
Mwil mHM miUmi M
18 H) d II Fsed and
afncDibn (kpmilM (MO} a U HM
I inl j k m&M)
I9S6. n« h iM(u a
na I
«H K ffi UMi mm
k trtaroai mi H ïm ne
Unlenl
Ba Ml, Il iMiaDni f k
Mto, i a
**i I k »•« »iw
AnAanna
pipi i Suva Pacific Theological Col¬
lege, i roto i te mau Âpooraa rahi e
te Tômite haapaô i te mau ôhipa
tinu
«um. ne k tiaboboa I
a
nô te mau fenua atoà e vai ra i roto
i te
ôitumene a te mau
I te hoiraa mai i te fenua, nô tô na
hinaaro e faanuu i tô na îte i te tahi
mai tâ
parau
te
'
ganisation.
ua roaa
mai ô John i te tiàraa Pâpai
e
pura faanahoraa nô te faahoturaa i
te hôê fenua. Ô na te taata tahiti
mâtârnua i roto i te Tômite a tô Patitifa Âpatoà i haru mai i te hôê
faahiahia,
ôhipa i te ôire nô
rahi, Haapaô faufaa nô te Êtârêtia Porotetani nô Porinetia farâni
i pihai iho i nâ peretiteni e 3 : Samuel Raapoto ôrometua, Ma-
te faahuru-ê-raa nâ roto i te hôê tâ-
fâito
Êtaretia.
Âpooraa
na
^‘Iribue le nom de
parau tüîte BEPC i 1957 a manuia
atu ai i tâ na hiôpoàraa faaô i roto i
te Pû ôhipa ravaai i 1958. Ua riro
mai ô ia ei tià turu i te faatere o taua
JOHn ûoom
au
Soernenta,
pG nei e arataîhia ra e te taote
Jean-Marie Domard. Nô te mau ite
i fânaôhia mai e ana i Taratoni, ua
faaôhipa o John i te reira i te fenua
Êtârêtia mero (COE) e i roto atoà i
te Âmuitahiraa Êvaneria e tâhôê i
te mau Êtârêtia metua e te mau
Êtârêtia âmaa nô tê feruri e tê
ôhipa âmui (CEVAA). Ua tîtau-faahou-hia mai ô na e te Âpooraa ôi¬
tumene a te mau Êtârêtia mero
(COE) ei tià nô Ôteania : ua mâîti-
Faahanahanaraa i te parau o
nei. Ua âfai mai ô ia i te troca tara¬
toni nô te faaàere i roto i tô tâtou tairoto. Ua faanaho ô ia i te faaàmuraa ià i roto i te
John
a
Doom
hia ô ia ei Peretiteni nô te Âpooraa
ôitumene nô Pâtitifa mai 2006 e
tae atu i te matahiti 2013.
puraa pârau. Nâ Domard tâne i âfai mai i Porinetia nei te taata
patia poe tâpône ra ô Muroi Shurokue tei ôre â i ineine i te faaite
i te mau râveà patiaraa poe.
1 te matahiti 2000, ua faatuhaa te Êtârêtia Porotetani nô Pori¬
netia farâni ia John. Ua rave hope ô ia i tô na tiàraa Pâpai parau
faaoti ôhipa nô Pâtitifa i roto i te Âpooraa ôitumene a te mau
Êtârêtia mero i Genève i te âvaè mâti e ua hoi mai i te fenua.
Ua tii-faahou-hia mai ô ia e te Fare Vânaa, i haamauhia mai i te
2 nô âtete 1972, ô ia i roto i nâ tino e 20 àivânaa mâtâmua, e
ua mâitihia ô ia ei Toofâ nô te Fare Vânaa i te 26 nô me 2000.
Mai te matahiti 1962
Ô
mau
haapuna
vai, mai te nato o Papenoo, nô te faaoraora i roto i te mau tahora
pape i te fenua Ènâna, e ua tae roa i te faarevaraa i te reira i te
fenua Hawaii. Tei roto atoà ô ia i te tau haamataraa
te tahi mau
e
tae atu i te
o te
1971, ua fârii ô John
faaà-
e rave
i
ôhipa taa ê,
naaro mau ra.
a imi noa ai paha i te mea tâ na e hi¬
Ua faaruè ô ia i te Pu ravaàiraa i 1962 nô te ôhipa
pâpai veà reo tahiti i ORTF
haapQrororaa reo tahiti.
a
riro mai ai ei Faatere i te
mau
ôhipa a te tâàtiraa Moruroa e tâtou i te matahiti
1 te âvaè tiunu 2012, ua mâitihia ô ia ei Faatere i te Fare Vânaa
ei Peretiteni nô te Tômite Ea/Haapiiraa a te Fare Rau Maire
o
Êtârëtia Porotetani
te tià aratai
e
Ua mâitihia ô ia ei mono tâvana mâtâmua i pihai iho i te tâvana
Gaston Flosse i 1965 e ua mau mai i te tiàraa Pâpai parau rahi
nô te ôire nô Piraè i tô na vaihoraa i tô na pârahiraa i te ORTF
i 1967.
I te faatereraa mai te
na
2001.
nô Tahiti ia na iho i
1963, ua tîtauhia ô ia e te Êtârêtia Porotetani nô Porinetia farâni
e haere mai i roto i te faateraraa, ô na te tiàtono nô te paroita
27
Porinetia.
Nô tô na rohirohi, ua haapae ô ia i te ôhipa i te tâ-ono-âvaèraa
2 i te matahiti 2015. E i te 25 nô tTtema 2016, ua haere muhu
ôre noa te metua e taupoo nfàu teatea tô na.
iritihia mai i te parau a
Winston Pukoki
Extrait du discours de Monsieur
Philippe Poussin, Secrétaire Générai
de la Confédération nationale de
renseignement agricole privé
(CNEAP)
quatrième est celle de l’innovation et de l’expérimentation.
l’enseignement agricole, on n’a pas peur d’essayer pour
rapporter du plus au niveau éducatif, pédagogique et au niveau
la
-
Venu spécialement pour l’inauguration du lycée agri¬
aquacole protestant du 16 novembre 2018 et
pour la première fois en Polynésie française, Monsieur
Philippe Poussin, représentant du CNEAP n’a pas manqué,
dans son introduction, de marquer sa joie d’être présent et de
voir en direct “les marqueurs forts de la culture polynésienne” à
cole et
travers
l’omniprésence “des fleurs, la douceur des chants, de la
musique et des danses” et “la virilité du hakka” exécuté par les
jeunes gens heureux de participer à cette fête. Après avoir salué
les autorités de l’État, du Pays, les représentants de l’Assem¬
blée Territoriale, des communes, des Églises, des établisse¬
agricoles déjà existantes en Polynésie française, la
direction de l’établissement accueillant, il a présenté le réseau
ments
CNEAP
qui fédère des établissements se trouvant aux Mar¬
Dans
de la
recherche,
cinquième est celle de la coopération internationale. “Nous
planétaire. Nourrir la planète est un
défi et l’enseignement agricole contribue à former des jeunes à
cela et au respect environnemental qui est une priorité absolue
dans un territoire protégé comme celui de la Polynésie fran¬
la
-
vivons dans une économie
çaise, me semble-t-il. Nous formons une planète unifiée et cela
est intrinsèquement contenu dans la formation agricole.”
Le CNEAP propose
l’accompagnement autour de ces 5 mis¬
implantés un peu partout.
quises, en Nouvelle-Calédonie, au Chili, en Guyane, à la Ré¬
union, à Madagascar, au Togo, au Sénégal, au total 185
établissements dont le dernier membre est le tout jeune Lycée
sions à travers des services
d’enseignement agricole protestant de Taravao. Le point com¬
cole
mun
qui les relie tous est la formation professionnelle des jeunes
qui, bien qu’elle ait été longtemps déconsidérée, se trouve être
une voie de qualité et d’excellence dans l’éducation du citoyen
et dans la construction de l’identité de la personne. Il rappelle
l’ancienneté du
à
son
la
en
projet du lycée agricole qui a abouti aujourd’hui
particu¬
ouverture, il a clairement décliné les 5 missions
lières de
-
l’enseignement agricole :
première, commune à l’ensemble du système de formation
France, consiste à former des jeunes par la voie de la for¬
mation initiale, par
par
la voie de l’apprentissage, et pour les aînés,
la voie de la formation continue,
la seconde, très forte,
-
guise de conclusion, il insiste sur le fait que “Ce lycée agri¬
qui vient de s’ouvrir, et on ne peut que s’en réjouir, est un
lycée des territoires complètement impliqué dans la vie de Ta¬
ravao, de Tahiti et plus largement de la Polynésie française.”
En
rement en
très caractéristique et ici plus particuliè¬
Polynésie, est de contribuer à l’animation et la dyna¬
mique des territoires. Cet établissement est un acteur de la
dynamique du Territoire,
M.
-
la troisième, celle de
l’insertion professionnelle, est fondamen¬
signifie qu’un établissement agricole ne peut ouvrir une
filière sans avoir la certitude que les jeunes qui en sortent aient
tale. Elle
un
emploi. L’insertion professionnelle, c’est l’adéquation entre
la formation et les besoins
Philippe POUSSIN,
Secrétaire Général du CNEAP
professionnels du territoire exprimés
professionnels qui vont soutenir les bases qui sont pro¬
posées ici.
par des
28
Savoir distinguer
SUCRES NATURELS
& SUCRES AJOUTÉS
'ITEI
IA
TE HAAPAE TE MONA O TE MAA TUPU
& TE TIHOTA ÂNOi
L’abandon progressif de notre moded’alimentation tra¬ /te faaruè-marû-raa tàtou i tâ tatou i mâtau noa na i te
ditionnelle
quotidienne basée sur la consommation des
produits locaux de la terre et de la
mer
par
le travail
champ (faaàpu) et de la pêche {ravaài, tautai), a modifié en pro¬
fondeur nofre rapport à la nourriture. Les changements de notre
mode de vie très
I
venance
en pro¬
de l’extérieur et le
sant notre
ceux
dépendant des denrées alimentaires
temps du travail rémunéré organi¬
temps de la semaine, du mois et de l’année pour
qui ont
un
vons sans nous
emploi régulier, expliquent
rendre compte
que nous nous
du temps nécessaire
rave nô
au
pri¬
pour nous
ra,
te pae o
te mâa i te mau mahana atoà mai mutaa
àia hoi te àmuraa i te
mau mâa o
te fenua
e
te tai nâ
roto i te
ôhipa faaàpu e te ravaài i taui roa ai tà tàtou hiàraa i te
o te màa. Te tauiraa tàtou i te huru o to tàtou oraraa i
parau
tààmu-roa-hia i nià i te
mau
màa ineine noa i te hoohia nô
ràpae
mai e te tau nô te
ôhipa tâ-môni-hia o tei haapihapiha i tô tàtou
tau i te roaraa o te hepetoma, te âvaè e te matahiti, nô te feià e
ôhipa tâmau tâ ràtou, te
faatte nei ia tàtou të ère nei
mea e
tàtou, mà te ara ôre rà, i te tau e tià ia fànaàhia
e
tàtou nô te
permettre de travailler la terre, de planter et d’y faire pousser
arbres fruitiers, légumes, fleurs, plantes médicinales et aroma¬
patia i te rima i reto i te repe fenua, nô te tanu, nô te faatupu i te
tiques. Nous
tiare, te
nous
ravitaillons dans les grandes surfaces et ma¬
gasins de proximité et achetons tout et n’importe quoi, en
général ce que nous avons l’habitude de consommer sans vrai¬
ment
prendre le temps d’en vérifier la composition. Savonsnous quoi boire et manger pour avoir une bonne santé et éviter
des maladies lourdes de
conséquences? Savons-nous la quan¬
tité nécessaire et suffisante à notre corps pour ne pas
dans l’excès? Savons-nous
ce
que manger
tomber
équilibré veut dire?
i
mau
ces
questions qui touchent l’ensemble de la société
polynésienne d’aujourd’hui
que
sables de la Prévention pour
du Ministère
en
été amenés à
et le
charge de la santé
en
Polynésie française ont
à cheminer ensemble dans le
d’éduquer la population à la santé
sur
le court
long terme.
en
tion pour
rau,
te mau
tare toa rarahi
mau
te mau tare
e
toa rii fàtata i te tare nô te hee mai i te mau huru taeà atoà
te
e
haapaôraa ôre atoà, i te rahiraa o te taime te mea i mâtauhia
tàtou i te àmu mà te hià ôre i te mea i pàpaihia e
Ua ite ànëi tàtou
tine
e
ia ôre ia
e
aha të inu
e e
tupuhia mai i te
mau
mat teimaha
fârii ia ôre ia
te parau
e
e
të vai ra i reto.
aha të àmu ia maitai
? Ua ite ânei tàtou i te fâito mâa tano
oraraa
e
nea te
haafifi i te
te ravai tà te tino
topa i roto i te fifi ? Ua ite ânei tàtou i te auraa
o
nô te àmu faatanetanô i te mau huru màa ?
I
mua
i taua
eraraa vaa
i faatupu
mau
manaànaôraa nei tei reto te tààtoàraa
mataèinaa
o
hau
ô
français rédigé par ceux qui œuvrent pour la Préven¬
au sein du Ministère de la Santé du Pays est
la Santé
e
te
Perinetia farànii te vairaa i teie mahana
i te fârereiraa i retepû i te te Veà Porotetani e te feià e
haa nei nô te Ea i roto i te PO faatere nô te
te Fenua e tiààu nei i teie
faaite i te parau e nô te
L’article
hotu, te mâa
rààu rapaàu mai e te mau rààu faaneàneà. Të tii
respon¬
la Santé de la Direction de la Santé
se rencontrer et
but d’informer et
le Veà Porotetani et les
mau
nei tàtou i te màa i reto i te
e
C’est face à
tumu râau e hôreà mai i te màa
ea a
ôhipa nô te
te Faatereraa
âpipiti nô te
rave
haapii i te mau taata atoà i te haapaà i
te maitai o te tino i te roaraa
o
te tau
hià-poto-hia
e te tau
hià-
roa-hia.
le
premier d’une série d’articles qui nous sont proposés pour
parution dans le VP pour nous aider à ouvrir les yeux, à voir
clair, et
notre
au
bout du compte à mieux manger, à mieux contrôler
alimentation, à manger équilibré, à redécouvrir les besoins
de notre corps en
quantité et
en
Teie
pàpairaa nà roto i te reo faràni tà te feià e haa nei nô te Ea
i reto i te PO faatere nô te
ia piahia
qualité.
ea
i faaineine mai teie tâ te VP i fârii
i reto i te VP nô te tautururaa ia tàtou ia àraàra te mata,
ia màramarama
e
i te
hopeàraa ia maitai ta tàtou àmuraa i te
màa, ia taa ia tàtou i te tJtià i te màa, ia tanetane te huru màa
tià ia àmuhia, ia ite faaheu tatou i ta tô tatou tino
mà te tauà i te rahiraa e te maitai o te màa e
29
e
e
hinaaro nei
haapaô.
Ea/Santé
la ite i te
Savoir distinguer
SUCRES NATUREL &
SUCRES AJOUTÉS
TE
haape_
MONA O TE MÀA
TUPU & TE TIHOTA
ÂNOI
POUR NOTRE
SANTÉ, IL EST CONSEILLÉ DE NE PAS
L’ÉQUIVALENT DE 6 MORCEAUX
CONSOMMER PLUS DE
DE SUCRE PAR JOUR.
sucres cachés
général et dans
les petites douceurs en particulier. Il est donc im¬
portant de savoir différencier les sucres naturels,
C’est très vite arrivé tant il y a
de
MAITAi NOA TE TINO, TE PARAUHIA RA
EIAHA IA HAU I TE 6 PAEHAA TIHOTA PAARI I TE
MAHANA HOÊ I TE ÀMU.
E mea ôiôi roa teie fâito i te raeàhia nô te rahi
IA VAI
te tihota e ère e itehia ra i roto i te mau mâa
oti noa i te hâmanihia e te mau taiete
faaineine i te mâa oti, i te rahiraa o te taime,
e i roto atoà iho â i te mau mâa monamona
O
dans l’alimentation industrielle en
comme
le fructose contenu naturellement dans
„
ajoutés qui se retrouvent
produits industriels transformés.
les fruits,
dans les
des
rii. Nô reira e mea faufaa iho â ia faataa tâ
tâtou hiôraa i te monamona o te mâa tupu
-'■'i»
sucres
vai nâtura noa ra i roto i
te tihota ânoi i roto i te
mau mâa oti noa i te hâmanihia e te mau tai¬
ete faaineine i te mâa oti ua tauihia tô râtou huru.
mai te
fructose
«
te mau mâa
SUCRES
AJOUTÉS,
ATTENTION DANGER !
»
e
hotu,
e
Les aliments transformés sont non seulement riches en sucres
ajoutés mais ils contiennent aussi beaucoup de sel et de gras.
Dans ces produits, il est très difficile de se rendre compte de la
quantité de sucre réellement consommée. On en retrouve dans
beaucoup de produits courant commes les gâteaux, les
céréales, les desserts lactés, les barres chocolatées, les con¬
fiseries, les viennolserles, les glaces, les sodas, les sauces... et
même certaines boîtes de conserve.
LES FRUITS MEILLEURS POUR NOTRE
SANTÉ
ajoutés des produits industriels sont souvent appelés
car ils n’apportent rien à notre or¬
ganisme, bien au contraire. On pense notamment
à la carie dentaire, au syndrome métabolique et
Les
sucres
TE TIHOTA ÂNOl, A ARA, E FIFITÊ ROAA MAI !
Eère e tihota ânoi noa te mea e vai rahi ra i roto i teie mau
mâa ua tauihia tô râtou huru, e miti papaâ e te hinu atoà
râ tô roto. Te fifi, i roto i taua mau mâa nei, eère roa atu
i te mea ôhie ia Itehia te rahiraa tihota e àmuhia e tâtou.
E Itehia ô ia i roto e rave rahi mau mâa e hoo-pinepinehia nei mai te faraoa monamona, te mau pQôhu
« céréales
», te mau mâa e û paruparu tô roto, te mau
ra
tâpü tôtôra, te mau monamona rau, te mau faraoa
momona e èu-poipol-hia nô te taime taoferaa, te mau
pape
calories vides
au
toètoè paari, te mau pape monamona rau i tâ-mohina-hia, te mau mâa e au i te âpee i te mau
înai...
car
eux, une mine de bienfaits
contiennent de nombreux vitamines,
équilibrée, sont,
ils
minéraux et
E
iôa
e
À MANGER MOINS DE SUCRES AJOUTÉS
produits sucrés ne signifie pas qu’il faut en consom¬
beaucoup car l’excès de produits sucrés est très
mauvais pour la santé. Il est très important de regarder les éti¬
quettes et de comparer les teneurs en sucre des produits. Il est
nécessaire d’habituer vos enfants dès leur plus jeune âge à con¬
Aimer les
mer
souvent et
produits sucrés de façon occasionnelle et en quan¬
tité raisonnable. Pour les aider, évitez de stocker trop de produits
sommer
les
sucrés à la maison !
te
fânaôhia
e
mamae
MAITAÎ AÈ
pii-pinepine-hia te mau tihota ânoi e vai ra
i roto i te
antioxydants essentiels à notre santé.
APPRENDRE
tae roa i te tahi mau mâa punu.
TE MAU MÀA HOTU TE MEA
NO TÂTOU
diabète. Les fruits, dans le cadre d’une alimen¬
tation
e
te
ra «
tino,
niho
mau
mâa oti noa i te hâmanihia i te
ôre» i te mea àore aè âpT
Ino râ, ôia ia. Të manaô ra tâtou i
carie », i te mal « syndrome
calorie âpî
«
e
» e te ômaha tihota. Âreà te mau mâa hotu,
nehenehe e parau i te mau maital tâ râtou e faafâra i te tino, ia haapaôhia te fâito tanotano o te mâa e
métabolique
elta
nao
e
àmu, nô te mea e rave rahi mau « vitamines »,
minéraux » e te « antioxydants » nûmera hôê nô te
«
maital
o
te tino e vai ra i roto.
ÀMU MÀ TE FAAITII TE TIHOTÀ ÂNOl
parauhia ra e ia au te tahi taata i te àmu i te mau
mâa e tihota tô roto, e tià ia na i te àmu pinepine e i te
àmu rahi i te reira, nô te mea mea ino roa te àmu-rahiraa
HAAPIII TE
Aita
e
i te tihota nô te tino ia vai maital noa ô ia. E mea faufaa
roa ia taiô i te mau parau pia i tuuhia i nià i te taoà e te
faaauraa i te fâito tihota i roto i terâ e terâ taoà. E mea tià
ia haamâtau i tâ ôutou mau tamarii, mai te àruàruraa ra,
i te àmu i te mau mâa e tihota ânoi tô roto i te tahi mau
taime noa e ia tanotano noa te fâito. Nô te tauturu ia râtou,
eiaha e haaputu rahi i te mau mâa e tihota ânoi tô roto i
te tare !
30
Un
exemple
1 litchi
=
1 sucette
BON
Ei hiôraa :
1 letchi : taiô
:
2,8 gr de sucre environ
=
10 gr
de
2,8 tarama tihota
1 monamona miti/ôte
sucre environ
À SAVOIR
Préférez les fruits frais
noa
:
taiô
noa
10 tarama tihota
TEMEATANO IA ITE
A mâîti i te mau mâa hotu pôfal-âpT-hia i te faraoa
monamona i oti noa i te hâmanihia e te mau taiete
faaineine i te mâa oti
gâteaux industriels
Mangez bonbons et sucreries le moins souvent possible
Quand vous avez soif, buvez de l’eau plutôt qu’un soda
Préférez les yaourts natures et ajoutez-y vous-même une gar¬
niture de fruits frais par exemple
Éviter les biscuits, desserts, gâteaux du commerce. En les cuisi¬
nant vous-mêmes, vous pourrez mieux contrôler la
quantité et
la qualité du sucre.
la poîhâ, a inu i te pape, eiaha i te pape monamona rau i
tâ-mohina-hia
A mâlti i te mau mâa e û paruparu tô roto àore e tihota
ânol aè e nâ ôutou iho e faananea atu i te mau mâa hotu
Recette
A
aux
A faaiti
i te àmu i te mômona
e
te
mau
mâa mona¬
pôfal-âpT-hia.
àpe i te mau faraoa
,
BOULES
roa
mona rau
D’ÉNERGIES
bananes & noix de
monamona oti noa i te hâmanihia,
tihota ânol tô roto e àmuhia i te
hopeàraa o te taime tâmâaraa, te mau faraoa mo¬
te mau mâa
e
namona e hoo-rahi-hia nei e te mau tare
• toa. la tunu ôutou iho i te reira mau
mâa,
coco
e
1/-Râpez
une coco,
séparez le lait et la pulpe.
e
tià ia ia ôutou
e
fâito pâpû
aè i te rahiraa
te maital o te tihota.
Réservez les copeaux.
2/-Prenez
une
banane pas trop
mûre et écrasez-la
Hôê mâa nô te faaineine
à la main.
3/-Emportez
une
une
petite portion de banane écrasée et formez
boule de la taille d’una balle de
grâce aux copeaux de noix de
ping-pong entre vos doigts
coco que vous
ajouterez
au
fur
et à mesure.
4/-Formez ainsi
plusieurs boules que vous mettrez au congéla¬
quelques heures. Sortez-les et roulez-les dans du cacao
poudre par exemple. Conservez au frigo et consommez
teur
en
dans les 24h.
PÔPÔ MÀAÎI TE MAITAI meià & ota haari
1/A vaù i te hôê haari, faataa te pape i te ota haari. Atuu
i te ota i te hiti.
2/A rave i te hôê meià, eiaha i te mea para roa, e a faararerare rima noa
3/ A rave i te hôê maa vâhi iti meià i faararerarehia e a
haamenemene ei pôpô mai te hohoà pôpô tâiri i nià i te
Iri {ping pong) te rahi mâ te ânol rii marü atu i te ota haari
4/ la roaa mai e rave rahi pôpô mâa, a tuu atu i roto i te
faatoètoèraa tau hora i te maoro. Alriti mai e a faaôhu atu
i roto i te « cacaà » puehu. A vaiiho i roto i te faatoètoèraa
e a àmu i te reira i roto i te roaraa e 24 hora.
TE MAU MONAMONA,
UA RAHI ROA TE TIHOTA I ROTO
A mâlti i ta te nâtura e hôroà mai
Les bonbons trops
sucrés !
Préférez le naturel
Ministère de la Santé
Direction de la Santé
Vâhi
i*X-
/
31
a
TUHEIAVA-RICHAUD
B
Leur
Question 1
tout ?
:
histoire, je ia connais
Matusalem mourut,
après avoir vécu en
Réponse
: Si le premier jour de la semaine est celui qui
après le samedi - qui est le septième et dernier jour
de la semaine -, le sabbat, pour les Juifs et les non-Juifs,
quel jour est-on avec le mercredi ? :
Réponse :
a - le troisième
b
le quatrième
c
le cinquième
Question 7
vient
:
a - 968 ans
:
b
-
969 ans
c
-
970 ans
-
Cet oiseau arracha un rameau d’oiivier,
Question 2
:
les eaux du
déluge se retirèrent ? :
Réponse
:
a
-
b
-
une colombe
un corbeau
c
-
une
quand
-
Questions
Jésus... ?
hirondelle
Réponse
Question 3
à
parler ?
Réponse :
À quelques pas de sa mise à mort, par lapida¬
Étienne voit, dans le ciel, la gloire de Dieu et
:
tion, le diacre
;
:
Lorsque son maître le frappa, l’animal se mit
:
:
-
b
-
le cheval
Question 9
c
-
le mulet
femme ?
;
Réponse
:
-
-
le talon
Question 10
rance
Une
:
Qu’a-t-il demandé à Dieu, le roi
:
De
et l’amour,
Réponse
Questions
:
:
c
-
b
-
debout à la droite de Dieu
c
-
à genoux
à la droite de Dieu
l’ânesse
a
Après la sortie d’Ésaü, ce fut celle de son
frère, qui lui tenait ? :
Réponse :
a - la cheville
b
le pied
Question 4
assis à la droite de Dieu
a
:
Salomon, pour
croyante
a
-
b
-
c
-
-
ou un
croyant - est-elle une
qui a vu le Ressuscité Jésus
qui a touché le Ressuscité Jésus
qui n’a pas vu le Ressuscité Jésus
ces
trois choses que sont
la foi, l’espé¬
laquelle est la plus grande ? :
a - l’amour
b
l’espérance
-
c
régner sur son peuple ? :
Réponse :
a - de l’argent
b de l’intelligence
-
la foi
-
c
Question 6
:
-
des serviteurs
Si la Bible
ne
vinrent adorer l’enfant
parle ni du titre des Savants qui
Jésus, à Bethiéhem, ni de leur
nombre, en serait-il autrement à propos de leurs noms ? :
Réponse
:
a
-
oui
b-non
c
-
oui et
non
Réponse à la question :
fef ef -toQ
!-)
B - 01 :
(6sm ueap) o-6‘ (99-S91PV) Q-8 : (PSE namsiAi) q-i
; (lEna!LiiBi/\i) q-gt (e'e s/oy i)q-g: (9393uao) o-p
(09-8333qiiJON) B-g! (u'8 uao) b-3' (lE'g uao) Q-1-
32
Pasteur Jacques,
Teral a IHORAi
i
1
Tuhaa 6
- Rêni mâtàmua. mai te
pae âui : Tetaronia mâ, Tàpaô v, Tetupaia v, Teriitetoofa Norma, Heiotiu v,
Puaheitini v Koioio. I mûri mai te pae âui : Tâpaô, lôpa, Tetupaia, Fabrice Manea, Heiotiu,
Maoaè, Puaheitini
M2oar0rmniestua
Runira
Tuhaa 3
-
Mai te pae àui : Vavaeterai ma, Paeatua ma, Maehaa ma, Teiva ma,
I mûri, pae àui : Teuaùra, Teihotua, Pumati Frank, Rai
Fariiraa
a
te Tuhaa 2
Teanuanua
ma.
faafianafiana, efaateitei
I
tô tatou ^rii 'mti
Ôroâ fanau
a
te
paroita Piraè i te Tuhaa 1
jaafianafiana, e
faateitei i tô tâtou
fE
‘Arn nui
T"zi Tare Tiraè nei tâtouJârii ai i
tamayûjenua nô te Tfau, T
tamafenua e e tama âià fiere.
te
tama nô te
(Manava
tâtou
e
Mââfii
nô
fiâunuri
te
tama
Tonnetia
nui nei V-a taï nui te manu
fiau i teie ^oera oaoa maitaï
youyou
âfaï
(tuèfiaa
tâ te mau
â-
nimara e te ûmete nô te ora tâ te
Tetià 0 te rai tuatini i arataï mai
nô te
jaafianafiana e tejaateitei i
tô tâtou arii nui
e te
rahi i teie ârui nedenefie
mau.
(Porinetia,
lE ^oera
yurayura tâ
de e te fiaruru
yaaïna
fiaaâtihia e te mau
taoâ huru rau, tei
£E te tama nô
Poea
jaadada ia oe e te mau
fioa. %rea te tama veve, te dto ia e
te
a
mihi teiyârahi noa i te ûyuta
tiià ai te rai ma te ani i te tau-
turu ia oaoa
oraraa.
à ia i roto i tô
na
Mâofii
te
eiafia e tîtau i
rafii, i te ànaàna, i te
wea
Taatarii
e,
yaaina tei fiôroà
fiôfioa 0 te
tei moè roa ia de
mui i te
teitei ; o
i terâ àore ana taoà.
Târiu ê atu ra, fiid e atu ra mâ te
tauà dre i tô na taata
tuyu,
T fiôfioà teie tei âtea roa i te
yarau nô te
Tfoera.
O-Cere
e te
aroha
nô
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018