EPM_Vea Porotetani_201810.pdf
- extracted text
-
JH
/
.
'
'
■ 1 -s' '*
-■
't,
■
\i:^
i-’-'
•/,''
Utilisation en % de l’Offrande du Me 2016
Te faaôhiparaa i te Moni Më 2016
Ôroà faatupuraa parau i Mooreà 2018
ê^fffSÉüMsa
Ôm / SOMMAIRE
MENSUEL DE L’EGLISE
PROTESTANTE MAÔHI
EN POLYNÉSIE ERANÇAISE
Âfata rata/Boîte postale : 113-98713 Papeete-Tahiti-PP.
Niuniu/Tél : (689) 40460699 - EAX : (689) 40419357
Rata uira/Email : veaporotetam790@gmail.com
0 Hohoà : Ôroà faatupuraa parau
2 0 Parau o te fenua/La Terre : Hotutià
3 # Parau ômua/Edito : Taarii a Maraea
Raatira Veà/Directeur de publication ;
Parau âpi / Actualité
MARAEA Taaroanui
Raatira faatere/Rédacteur en Chef :
RAAPOTO Étienne
Faatoro ôhipa/Coordinatrice
TUHEIAVA-RICHAUD Vâhi
Fïtî : Jeune missionnaire : espoir
pour l’avenir
Apo mai, Apo atu
Pâpaî parau-Pâpaî hohoà/Secrétariat-Maquettiste :
POHUE Ben TEVAARAUHARA Iteata
-
Tâviri-pata hohoàAldéo-Photos :
TUPEÀ Maurice ARAPARI Tamatea PATER Alfred
-
Tômite faatere/Commission de Rédaction
HOIORE Céline, lEURURAI Jean,
RAIOAOAEunice, HORAI Jacques,
FAUA-TUEARIUAEmma, KELLY Georges,
TERAIARUE Sabrina, MEUEL Rocky,
TUHEIAVA-RICHAUD Vahi,
MARGUERON Daniel, Comité de Réflexion
Moni tâmatahiti/Prix de l’abonnement
1 matahiti-IO veà/1 an-10 numéros
Porinetia/Polynésie : 1 200 XPF
Fenua Farâni/France : 22,87 EUROS
Herevetia/Suisse : 41 FS
Neneîraa/Impression : TAHI TI Graphics
Rahiraa veà/Tirage : 2 000 ex.
Photos
7/13
Dossier
-
Te Ôroà faatupuraa parau
Fête pour la fructification de la Parole
Etâretia
Parau/Infos Pâôfaî : Te natiraa/Le lien
Amona ma i te fenua Farâni
Visite de Soeur Mireille en Polynésie
Heuraa taô/Lexique
Uiraa manao/Jeu : Un peu d’histoire
Photos : Fête pour la fructification
de la Parole
HTmene/Chant : Rüàu/Târava tahiti
Veà porotetani ; P9-Wikipedia
VEA TAMATAHITI
BULLETIN
lôa Tumu/Nom :
D’ABONNEMENT
lôa Pii/Prénom :
Nohoraa/Adresse :
Te tapaô faahou nei au i to ù iôa no te V.P. matahiti 2018 (1 matahiti - 10 veà) e te àufau nei au
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2012 (lan -10 numéros) et Je verse la somme de
Tapaôraa iôa/Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euros ; Suisse 40 FS
Hâpono i te/À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
HOTUTIA,
PASVOTEFNU/IR
te himene efaaoraora nei
I te vevoraa mai te hïmene nô Hotutià i roto i
Papeari, vai noa atu
ra tô tâvini nei i rotopü i te dada e te hitimahuta.
Ôada nô te mea, i mâtau noa na i te faadto, i te
faaroo i tô na paraparau mai roto mai i te mau
âfata ratio, mau vâhi ârearearaa dore i nià i teie
te ôroàfaatupuraa parau nô
tahi nei au a faaroo ai i teie huru hïmene i teie
vâhi e pii-noa-hia te fare pureraa.
Ua reva atu tô tâvini efârerei i te tià mâtau-
hia e tô Papeari o Opeta TAHUAITU nô te tuatâpaparaa i te parau nô Hotutià ia au i te hïmene e
tô na tiàraa i roto i te hiero o te
fatu.
tahua nui ta tatou o Toàtâ. Hitimahuta, înaha, a
Hotutià
Ua ineine Hotutià e
Teie te himene i faaroohia,
Ua ineine Hotutià e (T)
I te mâuiui fanau e
Âuê ra ôe
Te mamae ftnau (T)
I te paturaa âàra uàuà e
Âàra uàuà e (T)
Fanauraa ômoèraa ia Teva e
la Teva e (T)
Vauvau-noa-hia
I te rau àpe e
I nià mau ôe i te rau àpe (T)
E i nià i te ua rahi e
Mâmari te ua ia Teva iti (T)
Âuê ra, âuë ra (T)
Opeta a Tahuaitu
la Teva e, ia Teva e (T)
e tô na hoa o Tiare
E Teva taù tamaiti mâmari e
1
Mâmari rahi e (T)
Tô na parau
E vahiné taura huiarii tô Hotutià tei noho ia Temanutunuu. Nô te ôroà haamauraa i ta raua ta-
Hotutià e te hiero o te Atua
maiti, manao aè ra te tâne e reva i Tuamotu nô te
imi i te ùra. Nô te maoro o tô na tere, i manao ai
I te mau tâpati atoà, të faaoôto nei te âmaa haapii-
te vahiné o Hotutià e ua pohe ta na tâne. I taua puè
roa ei hïmene âià. Teie vahiné i fânau mai ia
tau tîaîraa, ua fârerei e ua here o Hotutià ia Vari-
te àito huiarii i patu i te mau tuhaa mataèinaa e ïte-
matauhoe, tamaiti arii nô Havaii, Raiatea ia i teie
mahana. Hou ô ia a fànau ai, ua haere mai ô Piihoro te ûrî, e faaara e tê hoï mai ra o Temanutunuu. Aita e râveà nô Varimatauhoe, e hoî i Havaii
nâ roto i te moana uri paô. Hou a moè atu ai, teie
tô na toparaa reo : « Mai te peu e tamaroa, e topa
i te ida d Teva, te tama nô te ua e te matai. Te vâhi
atoà e terehia atu e tâ taua nei tamaiti, terâ tô na
mau tâpad. Efaatià atoà de i tô na marae i Papara. ». I nià i tera faatiàraa, tê taa ra ia ia tatou i
hia nei i teie mahana i nià i te fenua nô Tahiti. la
tâpati nô Papeari i te parau nô Hotutià. Ua riro
au i te reo o
Teva,
Opeta TAHUAITU, e faufaa ôtià ôre
tô roto i teie nei himene : te reo, te paparaa tupuna,
te âàmu.
E mau mâa teie e hôroà nâ
te huaài. la àmu te tama i
parau nô te fatu, ia
faaàmu-atoà-hia ra o na i
te
ii
tô na iho parau.
te mau tumu i faahitihia ai te mau parau «fânau
E aha ra te manao o te
ômoèraa, vauvau-noa-hia i te rau àpe, mâmari,...
huifaaroo i nià i teie
manao hôpeà ?
»
2
raa
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
Pitu a Ateni
PARAUÔMVA /ÉDITO
Te 200raa o te matahiti no
Le lOOème anniversaire
te Oroà faatupuraa parau
de la Collecte du
Më
Ehoa ino ma e, i mûri aè i te tau mauraa Chers lecteurs, après une longuepériode
roa, tê haamata faahou nei ta tatou veà.
d’absence, le Veà porotetani reprend ses
Ua faataa te tahi mau tino ia râtou e i to
râtou taime nô të faaora i ta tatou veà. E râveà
faufaa rahi nô të haaparare i te mau parau âpî e te
mau feruriraa a te
Êtâretia.
I haamanô iho nei tatou i te 200raa o te mata¬
hiti nô te faatupuraahia te ôroà faatupuraa parau,
ta tatou i mâtau i te parau e, te àufauraa më. E ôroà
teie tei faataahia nô të turu i te oraraa turu e te
faaîteraa èvaneria a te Etaretia. Haamauhia e te
mau mitionare e te mau metua o te Etaretia nô te
mau matahiti mâtamua, ua tupu ia i roto i te paroita nô Papetoài i Moorea. I turu mai na i te haa-
parareraa èvaneria i roto i te Moana o Hiva e te
faaineineraa i te mau veà Mâôhi. I te mauraa mai
te Êtâretia i te faatereraa ia na iho, ua riro teie ôroà
ei haapapOraa i te tiàmâraa o te Êtâretia i te pae
nô te oraraa faufaa e tae roa mai i teie mahana.
E tano atoà râ e haamanaô e, hou o ia a riro ai
ei tuhaa matahiti nâ te tâàtoà o te mau mero, e
ôroà ia i reira te huifaaroo e faaîte ai i tâ na
haamâuruururaa i te Atua nô te mau maitaï atoà i
fanaôhia i te roaraa o te matahiti. Tâ na ia haamaitaîraa i te Atua.
Haamanaô râ tatou e, mai te mea të vai rii noa
ra te auraa « ôroà » i roto i te âau o te
huifaaroo,
ia îte atoà tatou i te mau fifi o teie tau, te moèraahia te tuatua o teie ôhipa, të arataî atu ra ia i te hiôraa i nià noa i te pae o te tuhaa matahiti e
faahepohia i te mero Êtâretia ia hôroà i te mata¬
hiti.
Tei ia tatou te haamanaôraa e, te ôroà faatu¬
puraa parau, e ôroà tô na tumu. E nô te mea e
ôroà, e ôaôaraa tô reira, nô te faaîte i te Atua i tô
tâtou mâuruuru i te mau maitaï atoà tâ tâtou i
fânaô. E tô tâtou ôaôaraa ia tupu te parau a te Atua
activités grâce à la disponibilité et à la
générosité de quelques-uns, femmes et hommes
engagés à relever le défi de relancer notre men¬
suel qui est un outil d’information et de commu¬
nication important pour l’Eglise.
Nous venons de célébrer le 200^'"" anniver¬
saire de la collecte du « më » (mois de mai), une
collecte consacrée au fonctionnement de l’Église
et la promotion
de ses actions de témoignage de
l’Evangile. Initiée par les missionnaires et les res¬
ponsables de l’Église des toutes premières an¬
nées, elle fut célébrée pour la première fois dans
la paroisse de Papetoài à Moorea. Elle contri¬
buera à l’évangélisation des îles de notre grand
océan et à la formation des pasteurs. Après l’ac¬
quisition de l’autonomie administrative de
l’Église en 1963, la collecte du më vint assurer
son indépendance budgétaire jusqu’à nos jours.
Avant d’être une contribution financière de
tous les membres de l’Eglise, elle est une fête où
la communauté de l’Eglise exprime sa reconnais¬
sance à Dieu pour
tous les bienfaits qu ’elle a bé¬
néficiés durant l’année. Une action de grâce.
S’il est vrai qu’elle reste encore une fête dans
le cœur des fidèles, il faut aussi souligner que le
contexte
difficile du temps présent, la méconnais¬
sance de l’histoire de cet
duire
le
sens
et
la
événement, tendent à ré¬
signification à l’aspect
financier obligatoire.
La collecte du « më » est avant tout une fête.
Cela veut dire qu’il y a de la joie dans le cœur des
membres de l’Église rendant grâce à Dieu. Une
joie qui s ’exprime parce que la Parole de Dieu se
réalise dans notre fenua et dans le monde.
i nià i teie fenua i tô tâtou e i roto i teie ao.
Veà Porotetani n°i / Octobre 2018 3
Jeune missionnaire :
espoir pour l’avenir
Je ne sais pas forcément où je mets les pieds, mais je suis persuadé que Dieu dirige
Psaumes 3114 « Car Tu es Mon Rocher, Ma Forteresse ; et à cause de Ton Nom
Tu me conduiras. Tu me dirigeras ». On m’annonce que je pars en mission pour
:
mes pas.
l’Église
je rends grâce à l’Eternel et Le remercie encore une fois comme à chaque étape de ma
vie. Car II pourvoit et me donne l’opportunité mais surtout le choix de Le servir et de
parler en Son Nom. Mon travail en amont et mes bagages sont prêts. Mon cœur et ma
tête le sont aussi, il ne me reste qu’à m’envoler vers les îles Lidji.
;
Pacific Région
partnership Council for World Mission
Deep Seo Mining (DSM) Consuifafion
mission
oi churches
Aptil30thtoMay Ist, 2018
THEME: Healing the Broken Body:
Tending and Mending “Our Sea of
Islands
CWM Pacific Régional Assembiy Programme
May 2nd to May 4th, 2018
mj^yjlealing the Broken Body: Hoping for Re/^ jk
Novota^adi, Fiji Isloodik
IHfïÜlV
Les représentants des jeunes du CWM PACIFIQUE de Tuvalu, Papouasie Nouvelle-Guinée,
Nauru, Idvalu, Mâôhi Nui et Samoa : MAITERE Frida, Tetuanui v, TERE Ghislaine, TEURURAI Jean, TEPUHUIARII Tamatoa
La Guérison du Corps : espérer pour un renou¬
des projets, à nous cultiver sur le thème en offrant
veau
une vision et des méthodes
Représenter la jeunesse de l’Église au sein d’une As¬
semblée Régionale est une bénédiction. On dit tou¬
jours que le voyage est vecteur de formation. Mais je
trouve que c’est plutôt ce que l’on en fait de ce
voyage qui nous forme. Ce sont des moments remplis
d’enseignements, de grâce, car nous apprenons à bâtir
4
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
plus générales mais ap¬
plicables à notre échelle. C'est une vision différente
et remplie du Saint-Esprit dans les études bibliques
proposées et les partages spirituels pour justement
fortifier l’esprit de chacun. On découvre de nouvelles
méthodes et techniques spirituelles comme l’évalua¬
tion de la foi de son Église pour justement en tant
qu’entité évangélique nous
puissions renouveler la foi de
chaque individu. Le thème de la
guérison du corps ne se limite
pas au sens propre du mot mais
va plus loin, en assimilant ce
terme à l’Église (le corps de
l’Église) et surtout à la création
(la nature ...) qui, elles, nécessi¬
tent
un renouveau.
L’homme
détruit de plus en plus ce qui
l’entoure et en tant que servi¬
teurs de Dieu, nous avons notre
part à faire pour que l’homme
prenne conscience de ce fait et
puisse rétablir cette harmonie
entre LA CRÉATION et LUI et
ainsi entre LUI et SON DIEU.
A partir de ce constat, une étude
d’inteq)ellation et d’information Les représentants des jeunes du CWM PACIFIQUE de Tdvalu, Papouaa été proposée sur un thème réel sie
Nouvelle-Guinée, Nauru, Tüvalu, Mâôhi Nui et Samoa
et concret intéressant majoritaidans le Pacifique et à Maôhi Nui, nous sommes un
rement le Pacifique : l’extraction minière des res¬
peuple qui privilégie la communication directe, le
sources naturelles se trouvant au fond des océans, une
face à face. Or on se rend compte que le monde actuel
extraction qui a des impacts sur l’environnement
a évolué, donc notre manière de
communiquer et
marin. Ce thème est complètement en rapport avec
d’annoncer la Parole doit être adaptée au peuple mais
le thème proposé par le CWM (Council for World
Mission) du Pacifique.
Les réseaux sociaux et les jeunes missionnaires
La jeunesse qui représente une grande majorité de la
population du Pacifique est la clé de l’innovation. Les
jeunes jouent un rôle important pour le futur de nos
mœurs, culture, langue et Éghse. Ce séminaire s’est
penché sur la bonne utilisation des réseaux sociaux
et de la communication, afin d’être conscient que les
réseaux sociaux sont réputés comme outil de com¬
munication surtout utilisé par les jeunes. Un des ob¬
jectifs était de fournir à la jeunesse et aux
églises-membres l’opportunité de se réunir, d’être in¬
formées et de témoigner sur ce thème et ainsi, envi¬
sager l’utilisation de cette plateforme à des fins
aussi à ses nouvelles mœurs, d’où l’intérêt de l’Éghse
à comprendre sa place dans les réseaux sociaux car
le peuple et en particulier la jeunesse sont versés dans
ce
type de communication. Il devient alors nécessaire
que chaque
Église s’ouvre et s’adapte aux nouvelles
mœurs du
peuple pour atteindre l’objectif d’être une
Église fidèle à l'enseignement de l’Évangile dans la
société d'aujourd’hui.
Voici une citation partagée
durant
Christ pour faire connaître Son Amour et ainsi avoir
un
séminaire:
Église qui ne
change pas est une Église
morte. Et une culture qui
ne change pas est une cul¬
«
Une
ture morte ».
missionnaires. Les réseaux sociaux sont aussi un outil
d’éducation qui permet de véhiculer les valeurs du
ce
TEPUHIARII
Tamatoa
impact positif sur le peuple. Ce séminaire a aussi
abordé l’utilisation des réseaux sociaux au sein de
nos
Éghses. Comme nous avons l'habitude de le faire
Veà Porotetani n°i / Octobre 2018 5
Na ôe, na ôutou teie àpi Veà Porotetani Cette page du VeàPorotetani (VP)t’est
(VP), ia riro te VP ei veà honoraa parau
consacrée, vous est consacrée pour
nô te mau Porotetani e na te Porotetani
matara atu ai i te mau huru teretetiano atoà, mau
taeaè, mau tuahine àti aè o Porinetia. E
manaô tô ôutou, e parau ta ôutou nô te tahi ôhipa
huru
pour
que le VP soit un lien d’information
les Protestants et par les Protestants
avant
de s’ouvrir à d’autres chrétiens, nos
ôutou teie àpi i faataahia mai e te VP nô te mea
frères et sœurs des quatre coins de la Polyné¬
sie. Vous avez une idée, une parole à dire sur
quelque chose qui vous tient à cœur et que vous
avez vécue dans la paroisse, la commune, l’ar¬
na roto i te faaîteraa i te tahi parau e manaô ôaôa,
rondissement, l’île où vous résidez, cette page
i orahia mai e ôutou i roto i te paroita, te ôire, te
tuhaa, te fenua tei reira ôutou i te nohoraa, na
e
manaô peàpeà, e manaô uiui e te maere etv. e
matara ai te ùputa nô te pahonoraa
e te tauàpa-
vous
est réservée car c’est en partageant une
maa, nô te âvari i te Matahiti Etaretia i te ômuaraa
parole porteuse de joie, une parole où se de¬
vine un problème, des pensées chargées d’in¬
terrogations et d’étonnement etc... que l’on
peut obtenir des réponses et permettre que
s’instaurent des échanges ou des débats si tou¬
tefois il y a possibilité d’apporter des réponses.
Tout cela dépend de ce que tu exprimeras, vous
exprimerez, par écrit au VP en passant par les
nouveaux moyens de communication d’aujour¬
d’hui (FB, mel, téléphone ...) que tu/vous si¬
gneras/signerez en mettant votre nom et votre
lieu de résidence, quels que soient l’âge et la
langue d’expression.
Apo mai, àpo atu est l’intitulé d’une page du
VP qui a existé et qui a été choisi il y a déjà
quelques années. Le VP souhaite valoriser la
parole du peuple de Dieu par ce qu’il pense et
exprime, par le passage à l’écrit en premier
lieu. Ce que l’écrit imprime ne peut plus jamais
être effacé.
Sachons néanmoins que ce qui sera dit et mis
par écrit dans le VP ne peut pas véhiculer des
paroles diffamatoires ou insultantes, de dissen¬
sion et des mauvaises pensées. Sera pris en
considération ce qui est dit dans un souci de
respect, de tolérance et d’acceptation des uns
o te âvaè
et des autres.
rauraa mai
te peu e roaa i te pahono. Tei te huru
ia O te parau e tuuhia mai e ôe, e ôutou na roto i te
papai-roa-raa mai i te VP na roto i teie mau raveà
âpî nô teie tau (FB, rata roro uira, niuniu ...) e ta
ôe, ta ôutou e tuurima roa mai, ma te huna ôre i te
iôa e te vahi nô reira mai ôe, nô reira mai ôutou,
noa atu
te huru o te matahiti e te reo e faaôhipa-
hia.
Apo mai, àpo atu : te iôa teie nô te tahi àpi parau
Veà Porotetani i vai ê mai na e i maitihia tau ma¬
tahiti i te maoro i teie nei. Ua manaô te VP e mea
faufaa ia faaïte te nünaa faaroo i te Atua tô na
manaô e ta na parau, na roto i te papaï na mua roa.
Ta te papaï e faauri, eita e tià ia tüma faahou.
la ïte atoà ra tatou, te parau e piahia mai i roto i te
VP, eiaha e na roto mai i te faaïnoraa, te imiharate manaô îno. E tauàhia te parau tià, te âau
faatura e te farii i te tahi e te tahi.
raa e
E uiraa teie i faataehia mai i te VP ra :
Nô a hea e nô hea mai te tupuraa mai tera manaô
e
tera ôpuaraa a te faatereraa a te
Etaretia, hape
atu ai au, e haamau i te hôê hepetoma pure e te
mahana tapati, mahana pureraa e te haapaeraa
tetepa ?
Voici une question que le VP a reçue :
Depuis quand et d’où sont venues l’idée et la
prise de décision par la direction de l’Eglise
Protestante Mâdhi d’instaurer
mois de
au
début du
septembre une semaine de prière
s’achevant par le dimanche de prières et de
jeûne, pour inaugurer l’Année de l’Eglise ?
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
-
ÔMUARAA/mRO
Haamanaoraa i te tuaâai
Plongée dans Vhistoire
E rahi e e âàno atu â te faufaa o te parau no tâ tatou i mâtau noa i te parau i teie tau “te ôroà me” ia
hià anaè e ia taidfaahou tatou i te dhipa mau i tupu io tatou iho i roto i tâ te tuatuaâài efaaîte mai nei.
la pâheruhia râ i tâ te tuatuaâài efaatià mai ra nâ mua roa hou tâtou a hâmani ai, a patu ai, a rave ai
mai te manad e e mea nâ ô noa te tupuraa o te dhipa e aita atu. Teie ia, i raro nei, te parau nâ “tefaatupuraa parau” matamua roa nô te pororaa i te parau a te Atua nâ tefenua o te Mâdhi atu e haere tià atu
i râpae i ravehia i tô tâtou mau paefenua. I te mea hoî e peretâne te mau Mitionare nô te Taiete Mitionare
a Ronetona i taahi mai e i
pârahi roa mai i rotopü i te mau tupuna 11 matahiti hou te tiàraa mai te taiete
iho â ia te reo ifaadhipahia i pihaî iho i te reo tahiti, te reo tumu e
te reo ôtahi o te nünaa nô Tahiti e nô Moorea i te tenetere XIX. E mea pâpaï-roa-hia e e mea neneîhia mai
teie parau haamauraa i te taiete turu matamua nâ roto i te reo peretâne e te reo tahiti nô taua tau ra. Ua
riro atoà ia te mau parau i rôto i teie parau papa ei hidraa e eiferuriraa atôà nâ tâtou i te auraa o te mau
dhipa i tupu e i anihia ia âfaî mai taa è noa atu te huru o te reo tahiti ifaadhipahia.
turu i tâ râtou dhipa, te reo peretâne
Parau faatupuraa parau i te Taiete turu matamua i te ôhipa a te mau Mitionare
nô Tahiti, i haamauhia i te 13 nô mê 1818 i Moorea
Texte de la constitution de la Première Société Auxiliaire des Missions de Tahiti, fondée
le 13 mai 1818, à Moorea
Te parau papa i te Taiete turu i te ôhipa a te mau Mitionare, te 13 nô më 1818
Statuts de la Société auxiliaire des missions,
le 13 mai 1818.
Pômare II
Wednesday,the 13* May, 1818,aGeneral Meeting washeld in the district ofPapetoai,
Eimeo in imitation of the Meetings held in London to form a « Taheitean AuxUiary
Missionary Society » E té Govemor rahi o té Teva i tai atoa, o TETLFAMJIHAAMARURAIia.
TESOCBEUTAHm
Te mau Govemor o Te Oropaa e te Eana ara
To Eaaa, o Titorea ia
I té faatupuraahia : 13* May, 1818
To Tehimano, o TETOOFA iaTo Temanotahi, o Pohue-
1. Te ioa, TE SOCIETI TAHITI no te faatubu raa i te
teaia
parau a té Atua
n. Te ohipa a taua Societi nei. E aufau i té taoa no té pa-
E te Govemor rahi o te Oropaa e te Fana toa, o TEPAU
ia.
honoa du i te taoa i haaputuhia e te Missionary Societi i
Londona ra, no te faatono raa i te mau Missionary ei haa-
Te mau Govemor o te Teva i uta ra (in the larger penin-
pü i té mau fenua i té parau a te Atua
sula)
ni. Te feia toroa. President, POMARE, E Arii no Tahiti
To Papara, TATI ia
Te mau Govemor hoi no te Poiionuu atoa ra
To Mataiea, o Te HOTUA ia To Naniomaono, TEARII-
To Pare e Ame, o PATTI ia
FAATAUia
To Mahina, o Paitia
To Haumatavana, o TERIINU1TAH1TI
To Tehaurum, o Vanaa ia
E te Govemor rahi o te Teva i uta toa ra, o ARHFAATA
To té Ue, e te Mehiti, o Manua ia
Aia
To te Abuare, o Roura ia
To té Taero, o Teriitua ia
Te mau Govemor o te Teva i tai ra (Taiarapu)
E te Govemor rahi o té Porionuu evau atoa ra, o ARII-
To Tahipape, o TETIAMANUA ia
PAEAia
To Tahipape, o TEÏEIE ia
To Hui, o Taneuapoto, o Tematua e Tematahiapo
Veà Poroietani n°i / Octobre 2018
7
To Mataoae, o Moe ia
Teie i raro nei te parau papa no te taiete i haamau-
To Vairao, o Rora ia
To Faahiti, o Taviarii ia
âpî-hia i te 13 nô me 1818, ia au i te huriraa poto a
René Primevère Lesson te hôê taote tâpü e e ïhi
To Nuhi,oMaraetaataia
râàu atoà i tae mai i Tahiti nâ nià i te pahî La Co¬
E te Govemor rahi o te Teva i tai atoa, o TETUANUI-
quille i pairatihia e te raatira pahî Duperrey i te
HAAMARURAIia
faaueraa a te hau farâni
Te mau Govemor o Moorea ra
Traduction partielle en français, rapportée par
To Nataeha ra, o Mahine ia
Lesson, chirurgien et botaniste qui participa en
To Papetoai, o Tauraatua ia
1822 à un voyage autour du monde à bord de la
To Momu, o Taia ia
Coquille sous les ordres du lieutenant de vaisseau
Duperrey par ordre du gouvernement français.
To Faapiti, o Marama ia
To Atimaha, o Teaua ia To Maatea, o Tetiaeaha ia
To Haumi ra, o Taero ia
Les voici traduit littéralement :
To Amatahiapo, o Hapoto ia
To Teaharoa, o Tahitoe ia
1° La Société prend le nom de Société auxiliaire
E te Govemor rahi o Moorea toa e vau ra, o TAA-
pour la propagation de l’évangile ; littéralement :
ROAREia
pour faire fructifier la parole de Dieu ;
2° L’objet et le but de la Société est de rassembler
Te mau taoa ra, TEMAEHUATEA. Te papai rahi ra, o
des denrées pour envoyer à la société des mission¬
POIFLAfflIia
naires de Londres, afin de l’aider à expédier de
nouveaux
missionnaires aux terres lointaines, à
rv. Te taata no teienei Societi ; oia te feia e aufau mai i te
l’effet d’y enseigner la parole de Dieu.
ohe mon e pae i te matahiti hoe, aore e moii ra, ei Ra, ia
3° La Société nomme des officiers, ceux-ci com¬
tom ae taamu ; aore e Ra ra, ei Puaa, hoe ae ; a aore te
prennent son président Pomaré, roi de Taïti, et les
Puaa ra, ei Vavai, ia maha ae oini ; i na leira mai ta ratou
aufau raa ra, e riro anae â ei taata no teienei Societi.
gouverneurs. Chaque officier devra prendre le
nom des souscripteurs et la quotité de la contribu¬
E te taata e taia i te pae ra, e tom mai ohe, aore ra ia piti
tion.
mai, aore hoi â, hoe ae, e taata aufau noa îa ; e ore Ta e
riro ei taata no teienei Societi. E te taata hoi aore noa i hi-
4° Pour être souscripteur ilfaudra payer par an :
naaro i te
bution a étéfixée à 5 bambous) ; quatre paniers de
faatupu i te parau a te Atua ra, aore roa i aufau
mai i tana taoa iti ae, ore noa du â îa.
Un bambou d’huile de cocos (en 1823, la contri¬
coton ; trois balles de
V. Te taata no teienei Societi, e te feia e aufau noa i te
fécule d’arrow-root ; ou un
cochon. (On ne peut être membre de la société
taoa, eiaha e haapao ia May, a hopoi ai i te taoa, e marama
qu’en payant cette contribution. Tout membre est
apoo raa hoi Ta ; e hopoi atea noa ra ta ratou taoa i aufau
ra, i te mau Govemor i to ratouih’o fenua ra, a ite ratou a
libre de contribuer, à son choix, en telle ou telle
denrée) ;
hopoi tia i te Govemor rahi ra, e a ite hoi oia, a hopoi tua
5° Le souscripteur est libre de porter sa contribu¬
du ai i te taata nona te toroa i te mau taoa ra, i reira vai ai,
tion, ou à l’assemblée générale du mois de mai, ou
à toute autre époque commode au gouverneur du
na te
Papai parau ra e papai te ioa o te feia i horoa mai i
taua taoa ra, e te ioa hoi i te taoa toa ra.
VI. la tae ia May ra a rum atoa te feia toroa e te mau taata
district, qui la recevra, et marquera au nom du
souscripteur le montant de sa souscription ;
toa o teienei Societi i te fare bure raa a te Arii i Pare ra ; e
6° Une assemblée générale sera tenue chaque
na tehoe
année, dans la chapelle du roi, à Pari ; à cette oc¬
Missionaiy e parau mai i te parau a te Atua. E
oti aéra, a poo ai te feia toroa e te mau taata toa no te So¬
cieti, a faatitiaifero ai i te vahi i pio ra, ia tia maitai roa, a
casion les missionnaires prêcheront à lafin du ser¬
vice. Une réunion des membres s’assemblera pour
hoi ai i te fenua.
traiter les affaires de la Société, après quoi chacun
Vn. E neneihia teienei parau, e ia oti ra, a pia’i i nia i te
retournera chez lui ;
pou o te mau fare bure raa toa i Tahiti nei, e Moorea toa
hoi, ei faaite raa du i te taata toa, ia ite ratou te ohipa e te
dans les lieux d’adoration, pour que chacun puisse
haapao raa toa o teienei Societi.
être instruit du but de la société.
Oiiarterlv Chronicle ofTrcmsactions ofThe London Missionarv Society in
theyears 1820.1821.1822.1823 and 1824. Vol. II, London 1825, àpi 442-
R.P. LESSON, 1839. Voyage autour du monde sur la corvette la
444.
7° Une copie de ces statuts sera imprimée et placée
Coquille, Tome I, P- 436.
-
-V«
Vea Porotetani
8
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
yv
Te Oroà faatupuraa parau
i Mooreà
I te 13 no me 1918, ifaatupuhia ai te ôroà faatupuraa parau mâtâmua roa,
i Papetoài. I te 13 no me 2018, dia hoî 200 matahiti i mûri aè, i haamanadhia
ai taua ôroà e te nünaa MOOREA tâatoà, tei âmui rahi atu i Teumehere.
Noa atu te ua rahi i taua mahana, aita te
reira i faataupupo noa aè i te haamoriraa,
tei rautî pâpuhia e te feiâ âpî no te Tuhaa
3. E tano e parau, na te Faaroo Mâôhi Mau i arataî
i te nünaa Mooreà i roto i ta na faaîteraa i tô na
ôaôa e tô na mâuruuru rahi i to na Atua. Inaha, ua
tae roa o ia i te hôroà ma te taiô ôre, e ma te pîpiri
ôre i ta na faufaa moni e tae noa atu i te mau mâa
Le 13 mai 2018, a eu lieu
le 200ème anniversaire
de la Fête pour la fructi¬
fication de la Parole à Mooreà dans
la Paroisse de Papetoài, à Teume¬
huru rau, tô te fenua, tô te tai e tô te reva. E tano
here. Ce sont les jeunes
atoà e parau, ua âmui mai tô mâtou mau tupuna,
tei na rotô atoà mai i te rahu i te faaite mai i tô
animé la liturgie en apprenant par¬
râtou ôaôa rahi. Te tià-
qui ont
faitement le texte. La pluie tombait
turi nei te manaô, na te
ce
jour-là par moments, mais cela
Varna o te Atua i faaâ-
ne
dérangeait nullement personne,
repurepu i te âau o te
feia atoà i âmui mai, ei
hormis ceux qui étaient sous des
chapiteaux. On chantait à coeur
âau hôroà, ei âau ôaôa,
ei âau ma. E hau roa
joie, et on offrait notre argent avec
atu, ua tae roa atoà te
beaucoup de générosité. C’était
reira faaârepurepuraa i
vraiment trop merveilleux.
te hopeàraa o teie nei
ao. Mâuruuru.
^
>
Tiaremaohi a Taurua
Vea Porotetani n°i / Octobre 2018
9
Te Oroà faatupuraa parau
i Papeari
Te tupuraa no te 200 raa o te matahiti no te ôroà faatupuraa i roto i te Paroita
Papeari. Uafü mai ia nû roto i te mau mâîmiraa i ravehia mai e Opeta tane^’
TAHUAITU Richmond, Peretetini no te Tômite Ohipa o te Amuiraa Natareta (Pupu
3) e vai ra i roto i te EPM (Paroita no Papeari i te Tuhaa 2f, nâ roto i te haaputuraa
mai i te mau ôpüfëtii no te âmuiraa Natareta (Pupu 3) i pürara.
no
Na mua roa i Tahiti nei : I roto i te Tuhaa
1 : mai Piraè e tae atu i Tautira. To te
Tuhaa 2, mai Faaa e tae atu i
Teahupoo.
No reira, ua tupu te mau fârereiraa, te mau
faaararaa no teie ohipa tumu e ohipa rahi e tupu i
teie matahiti, maoti ra, te 200 raa o te matahiti no
To te Tuhaa 7, mai ia Tïroama, Te Rau Ôrive, Eva-
te ôroà faatupuraa parau, e aore ia ôroà Më, i teie
neria, Pëtera e o loritana. Nâ reira atoà i roto i te
mau motu Mooreà, Maiào (Tuhaa 3), te mau motu
Raîâtea, Tahaa, Pôpora, Maupiti e Huahine
(Tuhaa 4), te mau motu Tupuài, Rurutu, Raîvavae,
mahana. E aha râ teie mânaônaôraa e faahoî mai
i te mau ôpü fëtii i roto i teie ohipa ta to râtou mau
metua i rave itoito maitaî mai e tae roa mai i teie
mahana.
Rimatara e o Rapa (TuhaaS).
No te aha teie mau mâimiraa e faahoi mai
Te manaô tumu, ia îte te mau tamarii e, e
taime teie e faataa ai te taata tâtaîtahi i ta na moni
ohipa a te Êtâretia i roto i ta
maitaî a te Atua, i
i te mau ôpü fetii i roto i teie ôroà faatupuraa
no te tautururaa i te
parau e tupu i teie matahiti.
na faaîteraa e âfaîraa i te parau
roto i te vâhi tei reira tâtou i te oraraa. Noa atu râ,
Te tumu mâtâmua roa, no te mea ia e, aita e
arataî faahou i roto i teie âmuiraa Natareta (Pupu
pürara te mau tamarii, te vai ra te tahi pae,
aita e ora faahou ra i roto i te ÊPM, tei roto râ i te
3). Aita e tiàtono faahou e arataî ra i teie âmuiraa.
I tupu mai ai teie manaô e, e heheu mai i te mau
reiraa e teie haaputuputuraa mai no teie mau ôpü
arataî no teie âmuiraa Natareta. Nô hea mai râtou,
fëtii.
e ua
faaroo êê, aita te reira i haafifi noa aè i teie fâre¬
nô teihea ôpu fetii râtou e ta râtou ohipa i rave mai
nô teie âmuiraa Natareta e te Pâroita.
E tano e parau, no roto mai teie mau arataî i
Ua tupu teie fârereiraa nâ roto i te hau e te
maitaî, inaha hoî, ua pâhono mai te mau ôpü fëtii
atoà i fârereihia e ua tae rahi mai i taua mahana
te ôpü Ori a Titifa, te fânauraa. Te vai ra te ôro-
ra. Te mea
metua mâtâmua roa i faatere mai i teie pâroita, te
ta râtou i faataa no te hôroà i ta râtou moni no te
tiàtono tei patu i te Eare Pure e tae noa atu i te tô¬
tupu-maitaî-raa te ôroà faatupuraa parau no teie
mite ohipa a te âmuiraa. la hiôhia, no roto mai teie
matahiti.
mau arataî i teie
pâpü, ua âmui mai râtou no te püpü i
âmuiraa, e ua rave itoito mai i ta
râtou ohipa e tae atu i te hôpeà.
I ô nei, e tano atoà e haapâpü e, te faanahoraa
no te ôroà
ôroà faatupuraa parau no teie matahiti 2018. Inaha
faatupuraa parau i roto i te pâroita Pa¬
peari, e mea taa ê ia. No te aha, no te mea e 3
âmuiraa i roto i te pâroita. E 2 âmuiraa, e târëni ta
hoî, nâ teie âmuiraa te fâriiraa i te tômite e te pâ¬
râtou. Te auraa, te vai ra te tahi tuhaa moni ta te
roita i roto î teie ôroà no teie matahiti. Ua hinaa-
taata tâtaîtahi o te âmuiraa e faataa no teie ôroà.
rohia e haaputu mai i te mau ôpü fetii no teie mau
Âreà râ, no teie âmuiraa Natareta, i taua mahana
roa ia te ôrometua, te Apooraa Tiàtono e te âmui¬
Oia mau, hoê matahiti te faaineineraa i teie
arataî, no te haamanaôraa i teie mau tamarii ta
râtou e ora nei, i te parau no te ôroà faatupuraa
parau, tei tupu na, no te taime mâtâmua roa, i te
13 no Më 1818, i Papetoài, Mooreà, a 200 mata¬
hiti i teie nei.
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
raa e îte ai i ta râtou moni i hôroà.
O te ôhipa mau ia i tupu i te 3 no Tiunu 2018.
Ua faaroo te mau ôpü fëtii i pOrara ê, ua tae rahi
la au i te piiraa a Pômare 2, i te
13 no Më
1818, i mua i te feia i âmui mai, të na ô ra o ia e :
mai raton, no tera e tera vâhi, ua âfaî mai i ta raton
«
i faanaho no te 200 raa o te matahiti o te ôroà faa-
te tae o te âau i te ôhipa faatupuraa parau, âfaî te
tupuraa parau i Papeari.
rima i nià.. P- ÊPM, “Te Haamataraa no te Parau
Te mau taata atoà tei hinaaro i te tauturu mai ma
no
Taa ê noa atu, te parau no te hôroà, tei tupu i
roto i te Fare Pure (Fare Puà), ua îte-atoà-hia te
ruperupe, te maitai e te ôaôa no te fâriiraa i te pae
no te tâmaaraa. Ua îmi te Tômite
ôhipa a te âmuiraa Natareta i te râveà, nâ roto i te tauturu a te mau
te Hôroà i roto i te ÊPM i te Matahiti 1818 e
tae mai i teie Mahana.”\ roto i te Puta
Haapiiraa
Tapati, 2008. Oia mau, ua tae mai te mau ôpü
fëtii, ua âmui mai te mau taata atoà no tera hinaaro
tumu e tauturu
ma te âau tae o
ôpü fëtii e tae noa atu i na âmuiraa toopiti o te Pâroita, ia manuia teie ôhipa. Inaha, ua tâpae i nià i
te fa e farii te âmuiraa Natareta no Papeari 1000
te
âau
i
te
ôhipa faatupu¬
parau, tei
raa
taata.
haamauhia
i
roto i te Êtare-
I roto i te mea i orahia mai, ua tapae, ua hau
tia
Porotetani
atu te taata i âmui mai i taua mahana ra. la haa-
Maôhi, a 200
maitaïhia te Atua no te itoito, te puai e te mau
raveà atoà ta na i hôroà i roto ia Opeta e tae noa
nei. la ora na.
matahiti i teie
atu i te Tômite ôhipa a te âmuiraa Natareta, ei haa-
manaôraa na tatou, te mau metua e ora nei i teie
Céline a Tarihaa, Natupuài v
mahana e tae noa atu i ta tatou mau tamarii, e
ôhipa teie, ta tô tatou mau metua i ora mai na, na
tatou i teie nei e haamaitaï atu a.
Te ôroà faatupuraa parau i Papeari matahiti 2018
Veà Porotetani n°i / Octobre 2018 11
yv
PAMU/DOSIER
Te Oroà faatupuraa parau
i Manotahi
Haamanadraa î te 200raa o teie ôroà
Tumu parau : te hôroà ia au i tei orahia mai e tô
tatou mau tupuna.
Ua faahanahanahia teie ôroà e piti mahana : te Mahana Müa 8 no Tiunu
2018 e te Tâpati 9 no Tiunu 2018. la au i te faaotiraa a te Apooraa Tiàtono e
haamanaà mai e ua haùti taata ora mai te Pâroita i
teie tumu parau : te Hôroà ia au i tei orahia mai e tô tatou Hui Tupuna.
te Orometua Taîtapu, ua
-Te tomoraa i nià i te tahua Pare Ihi nâ roto i te râ-
-Ua tomo mai te Uî Âpî e ta ratou mau hôroà oia
hoî te mau maitaî no te moana. Ua âfaï mai râtou
hiri (rau meià e te rau àutî) rautThia mai e te Amui-
i te mau ià rau, te fee, pâhua, mâôa, ôura miti,
raa Tarirea.
vana e te vai noa atu ra...
-Ua tomo mai te mau tamarii Haapiiraa Tâpati e
-Ua tomo mai te mau tuahine e ta râtou mau hôroà
I te mahana mâa 8 no tiunu 2018 :
ta râtou mau hôroà, oia hoî, te mau maitaî no te
oia hoî te mau maitaî nô te fenua. Ua âfaî mai
faa. Ua âfaî mai te mau tamarii i te mâa ânani Punaruu, te ôura pape, te mâpë, te mau àihere o te
nâtura : te pOpâ maire, te ôàha, e te vai noa atu
râtou i te mau taro, taruâ, fâfâ, fëî, ûmara, îîtâ, e
ra...
12
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
te vai noa atu ra...
-Ua tomo mai te mau tiàtono âmuiraa e ta ratou
hôroà oia hoi te mau mâa rau. Ua âfai mai râtou i
te haari, puaa, e te vai noa atu ra...
hoî, te popoi taro, te raraa paeôre, te tîfaifai, te vihi
türuà, e te vai noa atu ra. Ua porotë atoà mai te
Matahiapo e ta râtou mau paruai ma te faaite
mai te mau matahiti i tae atu ai te Evaneria i te
mau
-Ua pOpO-pau-roa-hia teie mau hôroà atoà nâ te
paroita, e ua tuuhia i nià i te paèpaè. Ua hoohia i
mau fenua atoà no Porinetia e te taime i
te reira mahana atoà te mau mâa atoà i nià i te
hia ai te Oroà me mâtâmua.
faatupu-
moni raro roa : 20 tara e tae roa atu i te 100 tara.
-Te faufaa i noaa mai i te rerra mahana, nâ âmuiraa
Teie te tahi mau taiô mahana e matahiti :
e toru, Tarirea, Ôutumaoro, e
Âti-Tapu, ua püpühia te faufaa tei noaa mai i te reira mahana i roto
Eimeo-Mooreà i Faatoài.
i te âfata paroita.
I te matahiti 1819 : Ôroà më mâtâmua i te pâroita
13 no më 1818 : Ôroà mê mâtâmua i te fenua
nô Punaauia nâ te mitionare Davis DARWIN, e te
I te tâpati 9 no tiunu 2018 :
vai noa atu ra.
Ua tupu ia te Oroà faatupuraa parau a te paroita
I mûri i te pureraa, ua ravehia te ôroà tâmâaraa
porotetani mâôhi nô Punaauia.
mâa tahiti i nià i te tahua Fare Ihi i mûri mai i te
Tümu parau : te hôroà i roto i te parau o te
Ôroà
fare pure Tiona. la ora na.
Me, mai te matahiti 1818 e tae roa mai i teie matahiti 2018 = 200 ia matahiti.
I te tuhaa mâtâmua :
Na te mau tamarii Haapiiraa Tâpati i rautT mai.
-Ua faaïte mai te mau tamarii Tamahou i te huru
hôroà a te Tuhaa 6 i te mau Fenua ènâta. Ua ôrero
mai e ua hîmene mai te Tamahou nâ roto i te reo
ènâta. Ua pOpü mai râtou i ta râtou mau mâa ènâta
mai te tau i mûtaaihora oia hoî te kaaku, keukeu
tâhaari, marna, toetoe, e te vai atu ra.
-Ua faaite mai te mau tamarii To ù Arataî i te huru
hôroà i te Tuhaa 4 i te mau Fenua Raro Matai
(Huahine, Raïâtea, Tahaa, Pôpora, Maupiti). Ua
ôrero e ua hîmene târava raro matai mai te To ù
Aratai. Ua piipO mai râtou i ta râtou mau mâa mai
'm
te tau i mütaa iho ra, oia hoî te vânira, pOhâ, môrl
^ ête de la célébration du Më
dite Fête pour lafructification
hinu e te vai noa atu ra.
.Æ.
-Ua faaite mai te mau Tamarii Tiàrama i te huru
de Manotahi appelé aujourd’hui Pu¬
hôroà i te Tuhaa 2 i te pae fenua Nià Matai nei.
naauia,
(Tuhaa 1,2,3 e 7). Ua ôrero e ua hîmene mai i te
târava tahiti. Ua pupO mai râtou i tâ râtou mau
mâa mai te tau i mütaa iho ra, oia hoî, te vânira,
pOhâ, e te vai noa atu ra.
de la Parole, dans la paroisse
regroupant
les enfants de
y
l’Ecole du dimanche et la paroisse com¬
posée de cinq âmuiraa : Peniamina,
Tarirea, Oriveta, Reupena et Tâniera.
-Ua faaite mai te mau Tamarii Matahiapo i te huru
hôroà i te Tuhaa 5 i te fenua Rurutu, Raîvavae,
Tupuaî, Rimatara, Rapa. Ua ôrero mai e ua hî¬
mene mai i te târava Tuhaa 5. Ua püpü mai râtou
i tâ râtou mau mâa mai te tau i mütaa iho ra, oia
Veà Porotetani n°i / Octobre 2018 13
Te natiraa
PAOFl
Te nuu nei te tau, te tauiui atoà nei te huru oraraa o te taata. Manad
aè ra o ia e, te reira ihoâ te tupuraa o te oraraa : tütamaî ; taparahiraa
taata ; haapaà-noa-raa te reira ia na iho ; e te vai anaè atu a. Moè-roahia atu ra e, aita e oraraa o ia anaè to na haereraa, e mea tere âmui râ.
/pmvPINAFOOFSl
Imanaô ai te Tômite Porotetani a te Feiâ Âpî
(CPJ) e tâpeà i te parau nô « Te Natiraa » ei
tumu parau rahi na na nô ta na mau tâpura
bhipa e nô te haapaari-faahôu-raa i te taura i roto i na
Âmaa Ohipa atoà e vaù e vai nei i roto ia na : tô te
Haapiiraa Tâpati, te Uï-Âpî, te CPCV, te mau Fare
Haapiiraa Porotetani, te mau Scouts « Eclaireurs
Eclaireuses Unionistes » e « Temarama », e tae noa
atu i na Pü a te mau Tamahine (Foyer des Jeunes
Filles) e te mau Tamaroa (Uruaî a Tama).
Ua manaô te Pâpaî Parau Rahi e te Tômite CPJ e
tâpeà e e haafaufaa i teie nei tumu parau no te mea,
te itehia ra te âmahamaharaa e tupu nei i roto i te ora¬
ùtuafare, tô na taa-ê(oia te Rahu), e tae
noa atu te âtea-roa-raa o te taata âpl i te tumu o tô na
oraraa faaroo (oia i te ATUA).
raa o te taureàreà e tô na oraraa
raa ia na i te tumu o tô na maitaî
tatou nei mau tamarii e faaruru nei, e ôre ai e tano i
te CPJ ia haamatapô e ia
haatarià turi ia na. E tià roa
arataî, mâ te haapii, mâ te faaineine, mâ te faatià faahou i te feiâ âpî
râ ia na ia tauturu mâ te âpee, mâ te
atoà ia riro râtou a mûri atu ei mau aratai, ei mau taata
paaii tiàmâ tei faatiàmâhia e te Parau a te ATUA.
Ua tâtuhaahia teie nei tumu parau no te « Natiraa » e
vaù tuhaa, oia : Te vaa. Te taura pito. Te paparaa tupuna. Te reo. Te oraraa ùtuafare. Te tâàtiraa. Te fenua
e Te hoêraa.
Te uiuiraa : e aha te mau haapiiraa e te tautum e roaa
mai ia tâtou i roto i nâ tuhaa e vaù i mua i te parau o
te natiraa.
Poroi : « E te taureàreà mâôhi ! E mea vitiviti o ôe
anaè ia haere. la âmui râ, e haere âtea ia tâtou. »
Taîmetua ôr a Nâhei
^
Pâpaî parau rahi CPJ
Le lien
Le temps court, le cours de la vie de
bérés par la Parole de DIEU.
il que la vie en est faite ainsi : de non-res¬
La thématique « Le Lien » est décomposé en huit
sée individuelle, mais d’un esprit plus collectif.
La thématique « Le Lien » retenu par le Comité
Protestant de la Jeunesse {CPJ), dont font partie
l’Ecole du Dimanche, la Jeunesse, le Comité Pro¬
testant des Centres de Vacances, l’Enseignement
Protestant, les Scouts « Eclaireurs Eclaireuses
Unionistes » et « Temarama », ainsi que le Foyer
des Jeunes Filles et le Foyer socio-éducatif Uruaî
a
parents exemplaires, des leaders, des adultes li¬
l’homme change aussi. Peut-être pense-t-
pect, de violences, d’individualisme, etc. Oubliant
que la vie ne se résume pas seulement à une pen¬
Tama, questionne et essaye de répondre au
mieux aux difficultés (vie sociale, communautaire,
économique, religieuse), aux attentes et besoins
que rencontre notre jeunesse.
Bien que nous sommes dans une ère où la jeu¬
nesse reste
fragilisée, le CPJ ne peut rester insen¬
sible (aveugle et sourd). Il est en droit d’aider,
d’accompagner, de guider, d’apprendre, de for¬
mer, de relever tous ses enfants sur tous les as¬
pects de la vie, afin qu’ils deviennent plus tard des
14
I mua i te reira mau fifi, mânaônaô rahi mau ta ta
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
sous-thèmes : la pirogue, le cordon ombilical,
l’arbre généalogique, la langue, la vie familiale,
le mariage, la terre et l’unité.
Question : A partir de chaque sous-thème et en
vue de répondre aux difficultés, aux attentes et be¬
soins que rencontre notre jeunesse, quels ensei¬
gnements pouvons-nous tirer afin de redresser,
retisser et renforcer les liens ?
Parole d’encouragement :
«
Jeune polynésien !
Tout
seul, on va plus vite. Mais
ensemble, on va plus loin. »
Pasteur NÂHEI Taîmetua
Secrétaire général
du CPJ
Amona ma i te fenua Farâni
i te Fare Haapîiraa Parauatua
i Strasbourg
Mai Tahiti nui i te vai uri rau, te rereraa mai e ua tau mai i Farâni ! I
mua i te
faaotiraa a te Apooraa Râhi Amui a te Etüretia Porotetani Mâàhi no
Teahupoo i roto i te Tuhaa IL Uafârii mâua e
türal a i te haapiiraa i Strasbourg nô te maororaa e pae matahiti.
te matahiti 2017 o tei tupu na i
Ite 22 nô Âtete 2017, ua âpeehia mâua e te
pâpaï parau rahi o te ÊPM ia Taoahere va¬
I te pae no te oraraa faaroo
No te mea të noho ra mâua i te vâhi nohoraa nô
hiné a Hoiore. E ua fâriihia mâtou i Paris e
Tehuiarii a Pifao, te ôrometua e haapaô ra i te fare
mai i Paris. Ua tupu te feereiraa e te tahi mau tià
te pâroita nô “La Meinau”, te âmui nei mâua i te
Defap i Paris, e i te 26 no Âtete, ua tere mai
I te pae nô te oraraa vaamataèinaa
E oraraa taa ê mau â o tâ mâua i ite mai nei i te
roaraa o teie matahiti, të vai ra te tauiraa reva, te
huru o te feruriraa o te taata, te rauraa o te peu o
teie nunaa e te taata e ora ra i ô nei.
o te
matou i Strasbourg nei.
I Strasbourg, ua fâriihia matou e Enno, te tahi tià
nô te Defap e te UEPAL (Union des
Églises Pro¬
mau pureraa
i te mau tâpati.
testantes d’Alsace et de Lorraine). Maoti te tauturu a te Cevaa, te Defap e te UEPAL i ôhie ai te
îteraa i te vâhi nohoraa, e vâhi teie o ta te pâroita
porotetani nô « La Meinau » e tuu tarahu nei nô
te mau pîahi tei haere mai nô te haapiiraa e tei
vaiiho i tô ratou mau fenua nô te haapiiraa.
Eere i te mea ôhie i te fâriiraa i tâ râtou huru hiôraa i te taata nô râpae, mai te âti luta, te mau
èreère e te mau mâôhi, e mea tîtau râ i të faaitoito
i të tomô i roto i tô râtou huru oraraa nô të faaôhie
i te mau tOàtiraa, ia f^iihia te feiâ tei tau i nià i
te tua o te fenua farâni.
E i te 4 nô Tetepa 2017, ua haamata mâua i te
haapiiraa Tua Tahi i te fare haapiiraa parauatua
porôtetani no Strasbourg.
I te pae no te haapiiraa
I roto i te piha haapiiraa o te matahiti matâmua,
ua rau
te mau pîahi tei rere
mai, tei tere mai nô
terâ e terâ fenua (Maôhi Nui, Haiti, Antilles, Ca¬
Te mau mâôhi i Strasbourg...
E mea rahi mau â te mau Mâôhi e ora nei i Stras¬
bourg nei. Te vai ra vëtahi e mau taureàreà tei tere
mai nô te tau faèhau, vëtahi e mau pîahi haere
haapiiraa, vëtahi e mau taata mai e tô râtou mau
fëtii, vëtahi ua tere mai e ua faaea roa mai nô te
ôhipa i nôaa mai i ô nei e aore ia nô te au o te ora¬
o te
i ô nei. Ua rau
atoà te mau tâatiraa e
tâhoê nei i te mau
mâôhi e noho nei i
roto
i teie tuhaa
fenua no Strasbourg.
Hoê taime i te mata¬
ô teie matahiti mâtâmua. Nô teie matahiti
hiti, e faatupu te mau
nada, Afrique, Farâni). Oia mau, te faaîte nei teie
haapiiraa parauatua
porotetani no Strasbourg i te fâriiraa i te mau
pîahi atoà, rau noa atu â te haapaôraa faaroo o tâ
raa
rauraa i te matararaa o te fare
râtou e mau nei e te nOnaa nô reira mai râtou. Te
vai-mâtara-raa i mua i teie rauraa o te mau pîahi,
haapiiraa ia tei noaa mai ia mâua i te rôaraa
haapii¬
raa, ua faaitôito mâua i te totavaraa i nià i te mau
haapiiraa tei hôroàhia, ma te îmiraa i te mau
tâatiraa
piti o te vaehaa e 6 i nià i te 15.
te
mau
i Farâni nei i te tahi
ftrereiraa.
râveà atoà ia manuia. E hamaitaîraa tuutuu ôre tô
mâua i te Fatu, o ia i tauturu ia mâua i te roaraa
o teie matahiti haapiiraa ma te manuia. Nô te vaehaa mâtâmua e 6 mâtou i nià i te 20 tei manuia,
e nô te
o
pîahi mâôhi e ora nei
MANA Maurice et Nancy,
Amona mâ
Veà Porotetani n°i / Octobre 2018 15
Du 25 mai au 18 juin 2018
Visite en Polynésie
Française de Sœur Mireille
3 semaines de partages, de rencontres, de découvertes en Polynésie-Fran¬
çaise pour sœur Mireille, Prieure de la Communauté des Diaconesses de
Reuilly qui compte parmi ses sœurs. Trois sœurs qui vivent leur vocation reli¬
gieuse en Polynésie. Sœur Thérésa à Parea/Huahine, sœur Suzel et sœur Mereani à Punarea dans la vallée de Pahure à Patio/Tahaa.
Le lientissé entre la Communauté desDiaco¬
nesses de
Le temps à Tahiti a été pour une rencontre des sœurs
avec le Bureau de l’association « Taua no Punarea »
Reuilly et la Polynésie date des an¬
nées 1940, où sœur Marcelle et sœur Marie
le samedi 16 juin, le culte en langue française le di¬
ont œuvré à la léproserie à Orofara. Un temps forte¬
manche 17 juin à Mahina suivi d’un temps de par¬
le don de
tage, de convivialité avec les membres du groupe
ment marqué par le sens de la « Mission »
Clé de sol
» chez
Maui et Charles Adams.
soi, le service de Dieu et de son prochain. Le don et
«
le service que véhiculaient les missionnaires de la So¬
La prière du lundi matin nous fera nous rassembler
ciété des Missions Évangéliques de Paris. Certaine¬
dans les locaux de l’Église Protestante Maôhi pour
lecteurs et lectrices un partage de la Parole, de l’amitié, et d’un petit dé¬
se souviennent des anciens missionnaires qui ont
jeuner. C’est habitée de tous ces visages que notre
sœur Mireille a repris l’avion pour Paris le lundi 18
contribué par l’enseignement à l’évolution de notre
juin au soir.
église dans la société Polynésienne.
ment que plusieurs d’entre vous
La Communauté des sœurs de Reuilly en Polynésie
Merci à Pita, ancien gardien de nuit au Foyer de Pâô-
la joie de recevoir sœur Mireille durant 3 se¬
faî et à son épouse Noémi d’avoir été nos hôtes à Pu¬
maines. Elle a effectué sa première visite en dé¬
le temps où nous étions à Tahiti.
Merci à tous et toutes, familles et amis, que chacun
a eu
cembre 2014 où tout était neuf pour elle, la
découverte de Tahiti, la découverte de la vie des
sœurs à
Punarea, leur lieu de vie à Tahaa, la vie des
îles avec sa forme d’isolement. C’est donc pour la
2ème fois que sœur Mireille vient à nous.
narea pour
trouve ici nos remerciements pour ce qui a été
rendu
possible durant ces semaines.
Merci pour les lieux et les instants où le sens du mot
«
jointure » a été palpable telle que la Règle de
Reuilly nous y invite.
Accueillie à son arrivée à Tahiti par sœur Suzel et le
Bureau de l’Association « Taua no Punarea » elle
aura eu l’occasion d’assister au culte de fermeture du
Mê du 1er arrondissement à Papenoo le dimanche 27
mai.
«
Si nous devions choisir notre place
dans le corps du Christ, ne désirons
nullement être l’œil ou la main,
ni même l’oreille. Le Christ ordonne
admirablement son ouvrage
Le temps à Punarea a été marqué entre autre par des
moments de partages, de réflexions sur des sujets de
communauté, de société et associatif, mais aussi par
une visite à l’école
pastorale « Te Rere a Tau » à Hurepiti/Tiva, d’assister au culte d’ouverture de la com¬
mission du 4ème arrondissement à Tapuamu et une
après-midi sur le motu.
et nul ne peut lui dire :
«
je veux être ceci ou cela »
mais il permet que l’on désire.
Si donc nous pouvons désirer,
désirons d’être les jointures,
les lieux cachés où s’articulent
toutes les parties afin que
prenions part à sa paix,
profondeurs de cette
Église qui est son Corps. »
nous
Le temps à Huahine a été pour la découverte du lieu
de vie de sœur Thérésa et de sa famille à Parea et
aussi de l’île de Huahine.
aux
Règle de Reuilly : « Jointure »
i6 Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
12-DLes
Prieure de la Communauté
des Diaconesses de Reuilly
Annonces ;
Dans le cadre de sa retraite annuelle qui se tiendra du mardi 30
octobre au dimanche 4 novembre 2018 à Versailles, la Commu¬
nauté a la joie de fêter :
jubilés de 50 ans de consécration de Sœur Raymonde et
sœur Suzel.
vivre la consécration de Sœur Perside le dimanche 4 no¬
vembre 2018.
Soeur Mereani
Mai te 25 nô më e tae atu i te 18 nô
tiunu 2018 te tere o te tuahine pâretenia Mireille i Porinetia farâni
Ua ôaôa te âmuitahiraa o te mau tuahine pâretenia
porotetani nô Reuilly i Porinetia i te fariiraa i te
tuahine Mireille i roto i nâ hepetoma e toru i te
maororaa. Ua tae mâtâmua aè mai na hoï o ia i te
E 3 hepetoma oraraa âmui, te fârereiraa e te fâ-
âvaè tîtema 2014 ra e e mea âpî anaè te mau mea
naôraa i te mau ôhipa rau i Porinetia farâni nô te
atoà nô na mai te mâtaitaîraa ia Tahiti, te îteraa i
tuahine Mireille, te Pâretenia Faatere i te âmuitahiraa o te mau tuahine pâretenia porotetani nô
te oraraa o te mau tuahine i Punarea, te vâhi i reira
Reuilly tei roto nâ tuahine e toru e ora nei i te tî-
o
tauraa faaroo a te Fatu i Porinetia, o tuahine Thé-
ômoèmoèraa. Teie ia te piti o te haereraa mai o
résa i Parea
tuahine Mireille io tâtou nei.
(Huahine), o tuahine Suzel e
o
râtou e pOhapa ai i te fenua Tahaa, te huru oraraa
te mau taata tumu
o
te fenua e tô râtou vai-
tuahine Mereani i Punarea e vai nei i roto i te âfaa
nô Pahure i Patio (Tahaa).
I mûri aè i tô na fâriiraahia e te tuahine Suzel e tae
Mai te matahiti 1940 mai â te firiraahia mai te
narea” i tô na taeraa mai, ua ôhie ia na i te tià atu
nape e tâài ra i te âmuitahiraa o te mau tuahine pâ¬
retenia porotetani nô Reuilly ia Porinetia, i reira
i te pureraa ôpaniraa nô te ôroà Më nô te Tuhaa I
atu i te tômite faatere a te Tâàtiraa “Tâua no Pu¬
i Papenoo i te tâpati 27 nô më.
o tuahine Marcelle e o tuahine Marie i te tâviniraa
i roto i te pü rapaàuraa i te feiâ mai ôôvi i Orofara.
I tô na pârahiraa i Punarea, ua fânaô o ia i te tahi
Te hôê taua te reira ua vai puai noa te püpOraa te
mau
i roto i te tâviniraa mitionare, te
hôroàraa ia râtou iho i roto i ôhipa, te tâviniraa i
te Atua e tô râtou tauaro, tâ te mau mitionare nô
tumu parau nô te âmuitahiraa o te mau tuahine
mau tià ia râtou
taime oraraa âmui, te feruriraa i te tahi mau
Peneiaè e rave rahi o ôutou, te feiâ taiô veà, e haa-
iho, te oraraa nô te pae vaa mataèinaa e te pae
oraraa tâàtiraa, e tae noa atoà atu i te tahi tere farereiraa i te pü haapiiraa parauatua “Te Rere a tau”
i Hurepiti i Tîvâ. Ua tià atoà atu o ia i te pure âva-
manaô noa ra â i te tahi mau mitionare tahito i rohi
riraa a te tômite faatere i te Tuhaa IV i Tapuàmu e
mai na nâ roto i te haapiiraa ia nuu tâ tâtou êtâretia
ua tae atu i nià i te motu i te hôê taharaa mahana.
te Taiete Mitionare Èvaneria nô Pari i faaiho mai.
i roto i te oraraa vaa mataèinaa mâôhi.
Veà Porotetani n°i / Octobre 2018 17
I tô na tere i Huahine, ua ora o ia i te vâhi pOha-
Paretenia Faatere i te âmuitahiraa o te mau
paraa o te tuahine Thérésa e tô na mau fêtii i Parea
e ua mâtaitaï atoà i te fenua Huahine.
tuahine paretenia porotetani nô Reuilly
la hinaaro noa atu tatou e mâîti i tô tatou pârahiraa
I Tahiti, ua fârerei o ia i te mau mero o te tômite
i roto i te tino hôê o te Metia, eiaha roa atu tatou
faatere i te taàtiraa “Taua no Punarea” i te mahana
e hinaaro ia riro mai ei mata,
maa
16 nô tiunu, ua rave o ia i te aôraa reo farâni
ei rima àore noa atu
ei tarià. Ua faanaho maitaî te Metia i ta na ôhipa
e àore e taata e tià ia parau
nô te hôê taime fârereiraa e te àparauraa i te mau
“ e hinaaro vau i terâ
àore ra i terâ ” e fârii ra o na ia tupu te hinaaro.
“Clé de sol” io Maui e o Charles
Nô reira e hinaaro tô tatou, a hinaaro ia riro mai
i Mahina i te tapati 17 nô tiunu hou a haere atu ai
mero nô te pupu
ei pOôiraa ivi, te mau vâhi huna i reira e püôihia
Adams.
ai te mau tuhaa atoà o te tino ia fânaô tatou i tô na
Na te pureraa nô te monirë poîpoî i te pu a te
Êtâ-
hau, i te hôhonuraa o teiÊtârëtia, tô na iho Tino.”
retia Porotetani Mâôhi i taïruru faahou ia matou
nâ roto i te tahi hiô-âmui-raa i te parau a te Atua,
te oraraa i te parau o te auhoaraa e te
Faatureraa a Reuilly : “Poôiraa”
tahi maa
inuraa taofe nô te poïpoï. Ua reva atu te tuahine
Parau faaîte
Mireille na nià i te manureva nô Pari i taua pô mo¬
Nô te tau haapaeraa tâmatahiti e tupu mai te ma¬
nirë ra 18 nô tiunu, mâ te âpeehia atu e te parau
hana piti 30 nô âtopa e tae atu i te tâpati 4 nô no-
aroha a te mau taata atoà ta na i farerei tino roa.
vema 2018 i
o
Versailles, të ôaôa nei te Âmuitahiraa
te mau tuahine paretenia porotetani i te faaha-
Mauruuru ia Pita, te tîaî tahito nô te pu Pâôfaî i te
nahana i :
taime pô, e i ta na vahiné Noémi i te tîai-manihiniraa ia Punarea i te taime i faaea mai ai matou i Ta¬
1- te lupiri nô te SOraa o te tau tâviniraa a te tua¬
hine Raymonde e te tuahine Suzel.
hiti.
2- te faatâhinuraa o te tuahine Perside e tupu i te
Mâuruuru ia ôutou pauroa, te mau fëtii e te mau
tapati 4 nô novema 2018.
hoa, ia haarnauniuruhia ôutou nô te faaôhieraa i
te mau ôhipa atoà i te roaraa o teie mau hepetoma.
Mâuruuru nô te mau vâhi e te mau taime atoà, ua
faafâtatahia atu te auraa o te taô “pQôiraa” mai ta
te faatureraa a Reuilly e titau mai ra ia tatou.
Ihahine Mereani (hurihia e te VP)
A
Soeur Suzel, Pasteur Namata, Soeur Mireille, Namata v, Emma, Maui Adams, Elise Temu,
Paroissienne de Mâhina, Mereani,
i8 Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
-
Eère a tahi ra àpi VPifaataahia no teie huru
tatararaa i te auraa o te mau taô. teie ia te
te ià-nô-te-faatau-aroha
(te pOpûraa ià, te taata i
tumu parau nô te ôroà faatupuraa parau i mâïtihia
mâïtihia ei taoà pOpO, nô te faatau aroha)
te taraèhara (te peu e ravehia nô te tâmâ e te faaôre
i te mau hara a te mau tahuà marae mai te toute, te
mai nô teie âvaè âtopa.
faatura-ôre-raa i te tapu mâ te raveraa i te tahi mau
Cette page du Veà porotetani (VP) eonsacrée au
ôhipa nô râtou iho ; te harafaiàià, te ôreraa e faatura
i te pupOraa ïà i te taime a ravehia ai taua ôhipa ra ;
te hara i te haahaereà, te haapaô-ôre-raa e te ravepâpO-ôre-raa i te mau aratairaa ùpu àore ra pure ;
paoapure, te faa-ôiôi-raa i te faaoti i te mau ùpu ia
ôpere-ôiôi-hia te mâa ; te ài haruma i te ômu [ômii]
puaa e te ômu honu, etv.
tahi mau taô, pupu taô i tâàmuhia i nià i te
lexique de termes choisis en langue tahitienne pour
expliquer leur sens et signification en langue tahi¬
tienne n’est pas une nouveauté. Nous reprenons
cette mbrique avec quelques termes en rapport avec
le thème du dossier du mois d’octobre, celui de la
fête de la fructification et de la croissance de la Pa¬
role.
ôroà : e taô mâtauhia teie i te faaôhipahia e te taata
O te fenua nei i teie tau i roto i te tahi mau faanaho-
ôhipa e faaineine-maoro-hia. Të vai ra te oroà
faaipoiporaa, te ôroà mahana fanauraa, te ôroà no
te mau mâmâ, te ôroà nô te mau pâpâ, e të parauhia
raa
nei i roto i te oraraa êtâretia : te ôroà moà a te Fatu
‘aore ra te èuhari, te ôroà nô Noera, te ôroà Pata, te
ôroà revaraa, te ôroà reforomâtio, te ôroà tomoraa
fare pure, te ôroà âvariraa fare, te ôroà pâpetitoraa,
te ôroà haamauraa ôrometua, etv. Aita ra e parauhia
nei : te ôroà maîtiraa purotu, te ôroà heiva àore ra te
ôroà durai
Te uiraa : e aha te tüàtiraa e vai nei i roto i teie mau
parau e ôroà tô roto? Hou a tatara ai i te auraa, e hiô
noa na i te mau taô haa e âpee ra i teie taô ôroà : faatupu, faaineine, haamau, rave, faahanahana, rave,
etv.
Hou te mau papaâ a taahi mai ai i nià i tô tatou mau
pae fenua, tei roto te Mâôhi i te faatupuraa i te mau
ôroà faatupu-pinepinehia i nià i te mau marae, te
vâhi taïrururaa a te mau taata i raro aè i te mana o te
mau arii e te mau tahuà tei ia râtou ra te mana nô
roto mai i te mau atua ta râtou e haamori noa ra i
nià i terâ e terâ marae. Teie ia te tahi mau ôroà aita
faahou i teie tau :
te faoraa (te tuuraa i te ôfaî faoa nô te patu i te hôê
-
mataèinaa)
te hao-marae (te ôroà âvariraa i te hôê marae ma
te pipîraa i te miti ei taùraa i te atua e faauru i te
marae)
te faa-ariiraa ( te haamanaraa i te hôê arii )
te urua-fare-ia-manaha (te paturaa i te hôê fare i
roto i te âua marae ei vahi puturaa i te mau taoà
moà)
te uhi-a-iri-o-te-matahiapo (te horohoroiraa i te
tama matahiapo a te arii)
te vahi-a-pa ( te faaïte-mâtâmuaraa i te tama arii i
mua i te aro o te tâatoàraa)
te teheraa o te ari’i matahiapo
marae
-
-
-
-
-
-
matahiti (te
ôroà e tupu i te hopeà tîtema-tenuare tau mahana i
-
te pararaa matahiti àora ra maoaraa
te maoro nô te faaite i mua i te mau taata mataèinaa
atoà i te mau oho, ôia te mau mâa mâtâmua, o te
-
te paï-atua (te taîrumraa i nià i te marae nô te vehiraa àore ra nô te tâtararaa i te àhu o te mau atua.
la tupu taua ôroà moà nei, e ôpani-ètaètahia te mau
taata atoà e tae atu i te ànimara e maniania i te roaraa
o te ôroà nei. Tei roto ia te fenua i te taimara, te ture
-
nô te mâmO)
Te ôroà, mai tei tâtarahia i nià aè, o te hôê ia faanahoraa e te aratairaa ôhipa e rave-pâpO-hia e e ïtehia
e te hôê pupu taata àore ra nahoà taata rahi, àore ra
te nOnaa o te tahi mataèinaa àore ra te nOnaa mâôhi
iho i roto i te oraraa tîvira e te oraraa faaroo e tâàihia
i nià i te parau o te mau atua i terâ ra tau, i te Atua i
teie tau. Nô reita mai te faaroo, te tura, te hanahana,
te hinuhinu tâ te taata e /i faatupu mâ te ànàànatae,
te ôaôa, te àtaàta, te manaô tae e te hôê, i te hôê vâhi
e i te hôê tau ua
ôpuahia aè na te taiô mahana e te
ôhipa e tià ia ravehia mai te ômuaraa e tae atu
i te hopeàraa.
ôroà faatupuraa parau : te hôê faanahoraa e te arataîraa ôhipa i haamau-mâtâmua-hia i te 13 nô më i
te matahiti 1818 i Papetoài i Moorea i te mahana
mâtâmua i tià mai ai te taiete tahiti nô te “faatupuraa
i te parau a te Atua”, i mairihia ai taua ôhipa i tupu
i taua tau ra e ôroà faatupuraa parau mai taua ma¬
mau
hana ra e tae roa mai i teie mahana. Aita atu e fa e
tîtauhia maoti ra te âfaîraa mai te taata i te mau taoà
maitataî i te hôê vâhi mruraa pâpû, mai te fare pureraa, nô te faatupu i te parau a te Atua nâ roto i te
tautururaa i te mau Mitionare i taua tau ra, te mau
ôrometua i teie tau i te haapiiraa i te mau fenua atoà
i te parau a te Atua .
ôroà më : e parau haapoto-noa-raa teie i te “ôroà
faatupuraa parau” nâ roto i te faautaraa i te feruriraa
i nià i te marama, ôia hoï te âvaè Më i haamau-mâtâ¬
mua-hia ai teie taiete nô te faatupuraa i te parau a te
Atua a mau mai te parau “ôroà më” i nià i te ôroà
“faatupuraa parau” a te Atua.
ôroà àufauraa më : teie atoà te tahi parau e faao-
hipahia nei i teie tau i te mea e taime àufauraa iho
â të ravehia. I taua tau ra, e “àufau i te taoà” mai te
ôhe môn (mea tâ-ôhe), te pia (mea horoà tâàmu),
te vavai (mea tâ-ôïni) e te puaa. I teie mahana, e
àufau noa i te moni, ôià hoï, te faufaa nô te tau.
fenua)
te mauraa titi o te maro (te tîputaraa i te tapa nô te
hâmaniraa i te maro ùra)
-
VP
Veà Porotetani n°i / Octobre 2018 19
1)-C’est
2)-Il
“Un peu d’histoire”
9
)
Q
u
e
l
45))--QC’ueeslt 10)Quel
le 19 mai 1927 que le pasteur Élie Allé^et
inaugurait la nouvelle École Pastorale sur la colline
de Faiere, et lui donnait le nom de “Heremona” (le
mont Hermon de la Bible). Mais à qui fut confiée sa
direction. Au pasteur ?
6)Malgré
a- Rino Manuel
b- Eric a Paie
c- Jean Gooding
a-Octave Moreau
b-Charles Vernier
c-Louis de Pomaret
fut Directeur des Écoles Protestantes de 1866 à
1903 (Ils perdront, son épouse et lui, 6 enfants en bas
âge entre 1863 et 1878). De qui s’agit-il ?
a- Charles Viénot
b- Edouard Ahnne
c- Frédéric Vernier
3)-Trois cents (300) volontaires avaient quitté Tahiti,
le 19 avril 1961, après un service au temple de Paôfai,
pour aller délivrer la France des soldats allemands.
Parmi eux, un pasteur, pour être l’aumônier. De qui
s’agit-ü ?
a-Teuira a Maruhi
b-Teriimana a Poetai
c-Henri Brémond
pasteur missionnaire inaugura, le 16 mars
1957, le nouveau temple de Béthel, en remplacement
de celui qui était en bois ?
a-Philippe Rey-Lescure
b-Edmond Stussi
c-André Junod
en 1924 que s’ouvrit officiellement la lépro¬
serie de Orofara, dans le district de Mahina, à laquelle
l’Église évangéhque apportera largement sa contri¬
bution. Venues de France, ce furent deux infirmières
diaconesses protestantes, y résidant, qui donnèrent
les soins aux malades. Lesquelles sont-eUes ?
a-Soeur Marthe Juncker
b-Soeur Rosa Lefèvre
c-Soeur Marcelle Crumière
les menaces qui lui ont été faites par un
certain gouverneur français de l’expatrier, s’ü refusait
d’obéir à ses ordres plutôt qu’à ceux de sa
conscience,- ce pasteur avait répondu : « Expatriezmoi ! Mon devoir avant tout ! » De quel pasteur
s’agit-il (Il moumt le 18 septembre 1879) ?
a- Nohoraamotu, de Papenoo
b- Faatupua, de Mahaèrm
c- Tiaîhau, de Raîvavae
20
7) Lors du Jamboree international de Montréal au
Canada, en 1955, trois délégués représenteront le
scoutisme unioniste de Tahiti : Auguste Sane, Nebrasky a Tahutini. Mais qui fut le troisième délégué ?
Veà Porotetani n°i /Âtopa 2018
8) En 1951, une émission religieuse commence à être
diffusée sur le ondes de “Radio Tahiti”, en français.
Mais en quelle année l’autorisation d’une émission
religieuse protestante, en langue tahitienne, fut-elle
donnée ?
a-1952
b-1955
c-1958
pasteur a succédé au pasteur Mamraî a Utia,
à Mahatea, qui a été le successeur du pasteur Samuel
a
Raapoto, devenu, en 1963, le premier président de
l’Église évangéhque ?
a- Panai a Parmi
b- Joseph Hunier
c- Homai a Tauotaha
nom a-t-on donné à la grippe, qui ravagea
Tahiti et les îles à la fin de la première guerre mon¬
diale (1918) et décima la population, dont une ving¬
taine de pasteurs, de nombreux diacres et 823
membres d’église (Dans la seule paroisse de Papeete,
il y eut plus de 500 victimes et une centaine aux Iles-
Sous-Le-Vent) ?
a- la grippe mexicaine
b- la grippe chilienne
c- la grippe espagnole
Solution du Jeu :
Un peu d’histoire
; -q 13 -V (s ;
(t7 ; -» (e ;
(r ; -» (i
HIMEN/CAT
Tomite o te Faatereraa o te ËPM i Papeari 2018
RUAU / TAR AVA TAHITI
1-RUAU
TE NONAA MÀOHI NO VAIARI NEI E, lA ORA, lA ORA
lA ORA TÀTOU ITEIE ÔROÀ lUPIRI E,
E 200 RAA TE MATAHITI
ÔROÀ HÔROÀ ÔAÔA E
A TE ÈTÀRËTIA POROTETANI MÀÔHI E
2.-RTJAÏJ
TE NÜNAA MAOHI NO VAIARI NEI E, IA ORA, IA ORA
IA ORA TÀTOU I TEIE ÔROÀ lUPIRI E,
E ÀHÀ TÀ ÔE, E ÀHÀ TÀÙ
HOPOII TE TUMU NUI E
E TE ÊTÀRETIÀ POROTETÀNI MÀÔHI E
3.TARAVA TAHITI
4-TARAVA TAHITI
EMAHANATEIE
EIAHAHOMAE
ÔAÔA PAUROA TÀTOU E
E ÔROÀ TEIE
EIAHAEI ÂAU PITIE
HÔROÀ PAUROA TA NA E
EAATUPURAA PARAU RA E
TA TE TUMU NUI RA E
NA TÀTOU TE NÜNAA MÀÔHI
IA MAITAÏ TE ÔHIPA
O TE AO MÀÔHI NUI RA E
I NIÀ TE EENUA MÀÔHI E
ÔROÀ HÔROÀRAAE
NA NA ÔE HAAM AITAÏ MAI
TA TE TUMU NUI RA E
E A MURI NOAATUE
VEA POROTETANI
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018