EPM_Vea Porotetani_201810.pdf
- Texte
-
JH
/
.
'
'
■ 1 -s' '*
-■
't,
■
\i:^
i-’-'
•/,''
Utilisation
Te
en
% de l’Offrande du Me 2016
faaôhiparaa i te Moni Më 2016
Ôroà faatupuraa parau i Mooreà 2018
ê^fffSÉüMsa
Ôm / SOMMAIRE
MENSUEL DE L’EGLISE
PROTESTANTE MAÔHI
EN POLYNÉSIE ERANÇAISE
Âfata rata/Boîte postale : 113-98713 Papeete-Tahiti-PP.
Niuniu/Tél : (689) 40460699 - EAX : (689) 40419357
Rata uira/Email : veaporotetam790@gmail.com
2
3
0 Hohoà : Ôroà faatupuraa parau
0 Parau o te fenua/La Terre : Hotutià
# Parau ômua/Edito : Taarii
Raatira Veà/Directeur de publication ;
Parau
MARAEA Taaroanui
Raatira faatere/Rédacteur en Chef :
RAAPOTO Étienne
Fïtî
pour
Faatoro ôhipa/Coordinatrice
TUHEIAVA-RICHAUD Vâhi
:
a
Maraea
âpi / Actualité
Jeune missionnaire
:
espoir
l’avenir
Apo mai, Apo atu
Pâpaî parau-Pâpaî hohoà/Secrétariat-Maquettiste :
POHUE Ben TEVAARAUHARA Iteata
-
Tâviri-pata hohoàAldéo-Photos :
TUPEÀ Maurice ARAPARI Tamatea PATER Alfred
-
Dossier
7/13
-
Ôroà faatupuraa parau
Fête pour la fructification de la Parole
Te
Tômite faatere/Commission de Rédaction
HOIORE Céline, lEURURAI Jean,
RAIOAOAEunice, HORAI Jacques,
FAUA-TUEARIUAEmma, KELLY Georges,
TERAIARUE Sabrina, MEUEL Rocky,
TUHEIAVA-RICHAUD Vahi,
MARGUERON Daniel, Comité de Réflexion
Moni tâmatahiti/Prix de l’abonnement
1 matahiti-IO veà/1 an-10 numéros
Porinetia/Polynésie : 1 200 XPF
Fenua Farâni/France : 22,87 EUROS
Herevetia/Suisse : 41 FS
Neneîraa/Impression : TAHI TI Graphics
Rahiraa veà/Tirage : 2 000 ex.
Photos
Veà porotetani ;
Etâretia
Parau/Infos Pâôfaî
:
Te natiraa/Le lien
Amona ma i te fenua Farâni
Visite de Soeur Mireille en Polynésie
Heuraa
taô/Lexique
Uiraa manao/Jeu : Un peu d’histoire
Photos : Fête pour la fructification
de la Parole
HTmene/Chant
:
Rüàu/Târava tahiti
P9-Wikipedia
VEA TAMATAHITI
BULLETIN
lôa Tumu/Nom
Nohoraa/Adresse
Te
Je
D’ABONNEMENT
lôa Pii/Prénom
:
:
:
au i to ù iôa no te V.P. matahiti 2018 (1 matahiti - 10 veà) e te àufau nei au
Veà Porotetani pour l’année 2012 (lan -10 numéros) et Je verse la somme de
tapaô faahou nei
me
réabonne
au
Tapaôraa iôa/Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euros ; Suisse 40 FS
Hâpono i te/À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
HOTUTIA,
PASVOTEFNU/IR
te himene
I te
efaaoraora nei
mai te hïmene nô Hotutià i roto i
vevoraa
ôroàfaatupuraa parau nô Papeari, vai noa atu
tô tâvini nei i rotopü i te dada e te hitimahuta.
Ôada nô te mea, i mâtau noa na i te faadto, i te
faaroo i tô na paraparau mai roto mai i te mau
âfata ratio, mau vâhi ârearearaa dore i nià i teie
te
ra
tahua nui ta tatou
o
tahi nei
faaroo ai i teie huru hïmene i teie
pii-noa-hia te fare pureraa.
Ua reva atu tô tâvini efârerei i te tià mâtauhia e tô Papeari o Opeta TAHUAITU nô te tuatâpaparaa i te parau nô Hotutià ia au i te hïmene e
tô na tiàraa i roto i te hiero o te fatu.
vâhi
au a
e
Toàtâ. Hitimahuta, înaha, a
Hotutià
Teie te himene i faaroohia,
Ua ineine Hotutià
e
Ua ineine Hotutià
e
I te mâuiui fanau
Âuê
Te
ra
e
ôe
mamae
ftnau
I te paturaa
Âàra
(T)
uàuà
(T)
âàra uàuà e
(T)
e
Fanauraa ômoèraa ia Teva
la Teva
e
e
(T)
Vauvau-noa-hia
I te
rau
I nià
Opeta
e
tô
na
àpe e
mau
ôe i te
rau
àpe (T)
E i nià i te
ua
rahi
Mâmari te
ua
ia Teva iti
Âuê
e
(T)
âuë ra (T)
la Teva e, ia Teva e (T)
a Tahuaitu
hoa o Tiare
ra,
E Teva taù tamaiti mâmari
1
Tô
Mâmari rahi
e
(T)
e
na
parau
E vahiné taura huiarii tô Hotutià tei noho ia Temanutunuu. Nô te
ôroà haamauraa i ta
raua
ta-
i Tuamotu nô te
i manao ai
te vahiné o Hotutià e ua pohe ta na tâne. I taua puè
tau tîaîraa, ua fârerei e ua here o Hotutià ia Varimatauhoe, tamaiti arii nô Havaii, Raiatea ia i teie
mahana. Hou ô ia a fànau ai, ua haere mai ô Piihoro te ûrî, e faaara e tê hoï mai ra o Temanutunuu. Aita e râveà nô Varimatauhoe, e hoî i Havaii
nâ roto i te moana uri paô. Hou a moè atu ai, teie
maiti,
manao
aè
ra te tâne e reva
imi i te ùra. Nô te
maoro o
tô na tere,
toparaa reo : « Mai te peu e tamaroa, e topa
i te ida d Teva, te tama nô te ua e te matai. Te vâhi
atoà e terehia atu e tâ taua nei tamaiti, terâ tô na
Hotutià
I te
raa
e
te hiero
tâpati atoà, të faaoôto nei te âmaa haapiitâpati nô Papeari i te parau nô Hotutià. Ua riro
ei hïmene âià. Teie vahiné i fânau mai ia Teva,
te àito huiarii i patu i te mau tuhaa mataèinaa e ïtehia nei i teie mahana i nià i te fenua nô Tahiti. la
au i te reo o Opeta TAHUAITU, e faufaa ôtià ôre
roa
tô roto i teie nei himene
E
te
te
ii
mau
mâa
teie
e
huaài. la àmu
parau
tô na
tupuna,
a
Ateni
hôroà
ra
nâ
te tama
i
nô te fatu, ia
ra o na
iho parau.
E aha
Pitu
/Âtopa 2018
te reo, te paparaa
faaàmu-atoà-hia
tâpad. Efaatià atoà de i tô na marae i Papara. ». I nià i tera faatiàraa, tê taa ra ia ia tatou i
te mau tumu i faahitihia ai te mau parau «fânau
ômoèraa, vauvau-noa-hia i te rau àpe, mâmari,...
Veà Porotetani n°i
:
te âàmu.
mau
2
te Atua
mau
tô na
»
o
te manao o te
huifaaroo i nià i teie
manao hôpeà ?
i
PARAUÔMVA /ÉDITO
Te 200raa
te Oroà
o
te matahiti
faatupuraa
Le lOOème anniversaire
no
de la Collecte du
parau
Më
Ehoa ino ma e, i mûri aè i te tau mauraa Chers lecteurs, après une longuepériode
roa, tê
haamata faahou nei ta tatou veà.
Ua faataa te tahi
tino ia râtou e i to
râtou taime nô të faaora i ta tatou veà. E râveà
faufaa rahi nô të haaparare i te mau parau âpî e te
mau
feruriraa
a
te
Êtâretia.
I haamanô iho nei tatou i te 200raa
hiti nô te
o
te mata¬
faatupuraahia te ôroà faatupuraa parau,
te àufauraa më. E ôroà
ta tatou i mâtau i te parau e,
teie tei faataahia nô të turu i te
faaîteraa èvaneria
mau
mau
a
oraraa
turu
te Etaretia. Haamauhia
te
e
te
e
mitionare e te mau metua o te Etaretia nô te
matahiti mâtamua, ua tupu ia i roto i te pa-
roita nô
Papetoài i Moorea. I turu mai na i te haa-
parareraa èvaneria i roto i te Moana o Hiva e te
faaineineraa i te mau veà Mâôhi. I te mauraa mai
Êtâretia i te faatereraa ia na iho, ua riro teie ôroà
ei haapapOraa i te tiàmâraa o te Êtâretia i te pae
te
nô te oraraa
faufaa
E tano atoà râ
e
e
tae
roa
mai i teie mahana.
haamanaô e, hou o ia a riro ai
ei tuhaa matahiti nâ te tâàtoà
ôroà ia i reira te huifaaroo
e
haamâuruururaa i te Atua nô te
o
te
mau
mero, e
faaîte ai i tâ
mau
fanaôhia i te roaraa o te matahiti. Tâ
taîraa i te Atua.
ra
na
maitaï atoà i
ia haamai-
na
Haamanaô râ tatou e, mai te mea të vai rii noa
« ôroà » i roto i te âau o te huifaaroo,
te auraa
ia îte atoà tatou i te
hia te tuatua
mau
fifi
o
teie tau, te moèraa-
teie
ôhipa, të arataî atu ra ia i te hiôtuhaa matahiti e
faahepohia i te mero Êtâretia ia hôroà i te mata¬
raa
i nià
o
noa
d’absence, le Veà porotetani reprend ses
mau
i te pae o te
hiti.
Tei ia tatou te haamanaôraa e, te
ôroà faatu¬
puraa parau, e ôroà tô na tumu. E nô te mea e
ôroà, e ôaôaraa tô reira, nô te faaîte i te Atua i tô
tâtou mâuruuru i te mau maitaï
atoà tâ tâtou i
fânaô. E tô tâtou ôaôaraa ia tupu te parau a te Atua
i nià i teie fenua i tô tâtou e i roto i teie ao.
activités
grâce à la disponibilité et à la
générosité de quelques-uns, femmes et hommes
engagés à relever le défi de relancer notre men¬
suel qui est un outil d’information et de commu¬
nication important pour l’Eglise.
Nous
venons
de célébrer le 200^'"" anniver¬
saire de la collecte du
(mois de mai), une
fonctionnement de l’Église
et la promotion de ses actions de témoignage de
l’Evangile. Initiée par les missionnaires et les res¬
ponsables de l’Église des toutes premières an¬
nées, elle fut célébrée pour la première fois dans
la paroisse de Papetoài à Moorea. Elle contri¬
collecte consacrée
«
më
»
au
buera à
l’évangélisation des îles de notre grand
des pasteurs. Après l’ac¬
quisition de l’autonomie administrative de
l’Église en 1963, la collecte du më vint assurer
son indépendance budgétaire jusqu’à nos jours.
océan et à la formation
Avant d’être
contribution financière
de
l’Eglise, elle est une fête où
la communauté de l’Eglise exprime sa reconnais¬
sance à Dieu pour tous les bienfaits qu ’elle a bé¬
néficiés durant l’année. Une action de grâce.
tous
une
les membres de
S’il
vrai
qu’elle reste encore une fête dans
il faut aussi souligner que le
contexte difficile du temps présent, la méconnais¬
le
cœur
sance
duire
est
des fidèles,
de l’histoire de cet événement, tendent à ré¬
le sens et la signification à l’aspect
financier obligatoire.
La collecte du
«
më
»
est avant tout une
fête.
Cela veut dire qu’il y a de la joie dans le cœur des
membres de l’Église rendant grâce à Dieu. Une
joie qui s ’exprime parce que la Parole de Dieu se
réalise dans notre fenua et dans le monde.
Veà Porotetani n°i
/ Octobre 2018
3
Jeune missionnaire
:
espoir pour l’avenir
Je
sais pas forcément
où je mets les pieds, mais je suis persuadé que Dieu dirige
Psaumes 3114 « Car Tu es Mon Rocher, Ma Forteresse ; et à cause de Ton Nom
Tu me conduiras. Tu me dirigeras ». On m’annonce que je pars en mission pour l’Église :
je rends grâce à l’Eternel et Le remercie encore une fois comme à chaque étape de ma
vie. Car II pourvoit et me donne l’opportunité mais surtout le choix de Le servir et de
parler en Son Nom. Mon travail en amont et mes bagages sont prêts. Mon cœur et ma
tête le sont aussi, il ne me reste qu’à m’envoler vers les îles Lidji.
ne
mes pas.
;
Pacific Région
partnership Council for World Mission
churches
Deep Seo Mining (DSM) Consuifafion
mission
oi
Aptil30thtoMay Ist, 2018
THEME:
Healing the Broken Body: Tending
CWM Pacific
and Mending “Our Sea
of Islands
Régional Assembiy Programme
May 2nd to May 4th, 2018
mj^yjlealing the Broken Body: Hoping for Re/^ jk
Novota^adi, Fiji Isloodik
IHfïÜlV
Les
représentants des jeunes du CWM PACIFIQUE de Tuvalu, Papouasie Nouvelle-Guinée,
Nauru, Idvalu, Mâôhi Nui et Samoa : MAITERE Frida, Tetuanui v, TERE Ghislaine, TEURURAI Jean, TEPUHUIARII Tamatoa
La Guérison du
4
Corps : espérer
pour un renou¬
des
projets, à
nous cultiver sur le thème en offrant
vision et des méthodes plus générales mais ap¬
veau
une
Représenter la jeunesse de l’Église au sein d’une As¬
semblée Régionale est une bénédiction. On dit tou¬
jours que le voyage est vecteur de formation. Mais je
trouve que c’est plutôt ce que l’on en fait de ce
voyage qui nous forme. Ce sont des moments remplis
d’enseignements, de grâce, car nous apprenons à bâtir
plicables à notre échelle. C'est une vision différente
et remplie du Saint-Esprit dans les études bibliques
proposées et les partages spirituels pour justement
fortifier l’esprit de chacun. On découvre de nouvelles
méthodes et techniques spirituelles comme l’évalua¬
tion de la foi de son Église pour justement en tant
Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
qu’entité évangélique nous
puissions renouveler la foi de
chaque individu. Le thème de la
guérison du corps ne se limite
pas au sens propre du mot mais
va plus loin, en assimilant ce
terme à l’Église (le corps de
l’Église) et surtout à la création
(la nature ...) qui, elles, nécessi¬
tent
un renouveau.
détruit de
plus
l’entoure et
teurs de
en
en
L’homme
plus
tant que
Dieu, nous
qui
servi¬
ce
avons notre
part à faire pour que l’homme
conscience de ce fait et
puisse rétablir cette harmonie
entre LA CRÉATION et LUI et
prenne
ainsi entre LUI et SON DIEU.
A partir de ce constat, une étude
d’inteq)ellation et d’information Les représentants des jeunes du CWM PACIFIQUE de Tdvalu, Papouaa été proposée sur un thème réel sie
Nouvelle-Guinée, Nauru, Tüvalu, Mâôhi Nui et Samoa
et concret intéressant majoritaidans le Pacifique et à Maôhi Nui, nous sommes un
rement le Pacifique : l’extraction minière des res¬
peuple qui privilégie la communication directe, le
sources naturelles se trouvant au fond des océans, une
face à face. Or on se rend compte que le monde actuel
extraction qui a des impacts sur l’environnement
a évolué, donc notre manière de
communiquer et
marin. Ce thème est complètement en rapport avec
d’annoncer la Parole doit être adaptée au peuple mais
le thème proposé par le CWM (Council for World
aussi à ses nouvelles mœurs, d’où l’intérêt de l’Éghse
Mission) du Pacifique.
à
Les réseaux sociaux et les jeunes
missionnaires
qui représente une grande majorité de la
population du Pacifique est la clé de l’innovation. Les
jeunes jouent un rôle important pour le futur de nos
mœurs, culture, langue et Éghse. Ce séminaire s’est
penché sur la bonne utilisation des réseaux sociaux
et de la communication, afin d’être conscient que les
réseaux sociaux sont réputés comme outil de com¬
munication surtout utilisé par les jeunes. Un des ob¬
jectifs était de fournir à la jeunesse et aux
églises-membres l’opportunité de se réunir, d’être in¬
formées et de témoigner sur ce thème et ainsi, envi¬
sager l’utilisation de cette plateforme à des fins
La jeunesse
comprendre
place dans les réseaux sociaux car
particulier la jeunesse sont versés dans
ce type de communication. Il devient alors nécessaire
que chaque Église s’ouvre et s’adapte aux nouvelles
mœurs du peuple pour atteindre l’objectif d’être une
Église fidèle à l'enseignement de l’Évangile dans la
société d'aujourd’hui.
sa
le peuple et en
Voici une citation partagée
durant
qui permet de véhiculer les valeurs du
faire connaître Son Amour et ainsi avoir
un impact positif sur le peuple. Ce séminaire a aussi
Christ pour
abordé l’utilisation des réseaux sociaux
nos
au
séminaire:
Église qui ne
change pas est une Église
morte. Et une culture qui
ne change pas est une cul¬
«
Une
ture morte
missionnaires. Les réseaux sociaux sont aussi un outil
d’éducation
ce
».
TEPUHIARII
Tamatoa
sein de
Éghses. Comme nous avons l'habitude de le faire
Veà Porotetani n°i
/ Octobre 2018
5
Na ôe, na ôutou teie àpi Veà Porotetani Cette page du VeàPorotetani (VP)t’est
(VP), ia riro te VP ei veà honoraa parau
nô te mau
matara atu
ai i te
Porotetani
mau
e
consacrée,
na te Porotetani
huru teretetiano atoà, mau
taeaè, mau tuahine àti aè o Porinetia. E
manaô tô ôutou, e parau ta ôutou nô te tahi ôhipa
i orahia mai e ôutou i roto i te paroita, te ôire, te
tuhaa, te fenua tei reira ôutou i te nohoraa, na
huru
ôutou teie
àpi i faataahia mai e te VP nô te mea
i te faaîteraa i te tahi parau e manaô ôaôa,
manaô peàpeà, e manaô uiui e te maere etv. e
vous est
que le VP soit un lien d’information
les Protestants et par les Protestants
pour
avant
de s’ouvrir à d’autres chrétiens, nos
frères et sœurs des quatre coins de la Polyné¬
sie. Vous avez une idée, une parole à dire sur
quelque chose qui vous tient à cœur et que vous
avez vécue dans la paroisse, la commune, l’ar¬
na roto
rondissement, l’île où
e
vous
ai te
ùputa nô te pahonoraa e te tauàpai te pahono. Tei te huru
ia O te parau e tuuhia mai e ôe, e ôutou na roto i te
papai-roa-raa mai i te VP na roto i teie mau raveà
âpî nô teie tau (FB, rata roro uira, niuniu ...) e ta
ôe, ta ôutou e tuurima roa mai, ma te huna ôre i te
matara
rauraa
iôa
noa
e
mai te peu e roaa
mai ôe, nô reira mai ôutou,
te matahiti e te reo e faaôhipa-
te vahi nô reira
atu te huru o
hia.
Apo mai, àpo atu : te iôa teie nô te tahi àpi parau
Veà Porotetani i vai ê mai
tahiti i te
maoro
na e
i maitihia tau
i teie nei. Ua manaô te VP
ma¬
e mea
faufaa ia faaïte te nünaa faaroo i te Atua tô
manaô
e
ta na parau,
na
na roto i te papaï na mua roa.
Ta te
papaï e faauri, eita e tià ia tüma faahou.
la ïte atoà ra tatou, te parau e piahia mai i roto
VP, eiaha
e na roto
mai i te faaïnoraa, te imihara-
manaô îno. E tauàhia te parau
faatura e te farii i te tahi e te tahi.
te
raa e
E uiraa teie i faataehia mai i te VP
Nô
e
a
hea
e
i te
nô hea mai te
tià, te âau
ra :
tupuraa mai tera manaô
ôpuaraa a te faatereraa a te Etaretia, hape
ai au, e haamau i te hôê hepetoma pure e te
tera
atu
mahana
tapati, mahana
pureraa e te
haapaeraa
maa, nô te âvari i te Matahiti Etaretia i te ômuaraa
o
te âvaè
tetepa ?
consacrée pour
est
réservée
car
vous
résidez, cette page
c’est
en
partageant une
parole porteuse de joie, une parole où se de¬
vine un problème, des pensées chargées d’in¬
terrogations et d’étonnement etc... que l’on
peut obtenir des réponses et permettre que
s’instaurent des échanges ou des débats si tou¬
tefois il y a possibilité d’apporter des réponses.
Tout cela dépend de ce que tu exprimeras, vous
exprimerez, par écrit au VP en passant par les
nouveaux moyens de communication d’aujour¬
d’hui (FB, mel, téléphone ...) que tu/vous si¬
gneras/signerez en mettant votre nom et votre
lieu de résidence, quels que soient l’âge et la
langue d’expression.
Apo mai, àpo atu est l’intitulé d’une page du
VP qui a existé et qui a été choisi il y a déjà
quelques années. Le VP souhaite valoriser la
parole du peuple de Dieu par ce qu’il pense et
exprime, par le passage à l’écrit en premier
lieu. Ce que l’écrit imprime ne peut plus jamais
être effacé.
Sachons néanmoins que ce qui sera dit et mis
par écrit dans le VP ne peut pas véhiculer des
paroles diffamatoires ou insultantes, de dissen¬
sion et des mauvaises pensées. Sera pris en
considération ce qui est dit dans un souci de
respect, de tolérance et d’acceptation des uns
et
des autres.
Voici
question que le VP a reçue :
Depuis quand et d’où sont venues l’idée et la
prise de décision par la direction de l’Eglise
une
Protestante Mâdhi d’instaurer
mois de
au
début du
septembre une semaine de prière
le dimanche de prières et de
jeûne, pour inaugurer l’Année de l’Eglise ? s’achevant par
Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
ÔMUARAA/mRO
Haamanaoraa i te tuaâai
Plongée dans Vhistoire
E rahi
âàno atu â te faufaa o te parau no tâ tatou
i mâtau noa i te parau i teie tau “te ôroà me” ia
taidfaahou tatou i te dhipa mau i tupu io tatou iho i roto i tâ te tuatuaâài efaaîte mai nei.
la pâheruhia râ i tâ te tuatuaâài efaatià mai ra nâ mua roa hou tâtou a hâmani ai, a patu ai, a rave ai
mai te manad e e mea nâ ô noa te tupuraa o te dhipa e aita atu. Teie ia, i raro nei, te parau nâ “tefaatupuraa parau” matamua roa nô te pororaa i te parau a te Atua nâ tefenua o te Mâdhi atu e haere tià atu
i râpae i ravehia i tô tâtou mau paefenua. I te mea hoî e peretâne te mau Mitionare nô te Taiete Mitionare
a Ronetona i taahi mai e i pârahi roa mai i
rotopü i te mau tupuna 11 matahiti hou te tiàraa mai te taiete
turu i tâ râtou dhipa, te reo peretâne iho â ia te reo ifaadhipahia i pihaî iho i te reo tahiti, te reo tumu e
te reo ôtahi o te nünaa nô Tahiti e nô Moorea i te tenetere XIX. E mea pâpaï-roa-hia e e mea neneîhia mai
teie parau haamauraa i te taiete turu matamua nâ roto i te reo peretâne e te reo tahiti nô taua tau ra. Ua
riro atoà ia te mau parau i rôto i teie parau papa ei hidraa e eiferuriraa atôà nâ tâtou i te auraa o te mau
dhipa i tupu e i anihia ia âfaî mai taa è noa atu te huru o te reo tahiti ifaadhipahia.
hià anaè
e e
e
ia
Parau faatupuraa parau i te Taiete turu matamua i te ôhipa a te mau Mitionare
nô Tahiti, i haamauhia
i te 13 nô mê 1818 i Moorea
Texte de la constitution de la Première Société Auxiliaire des Missions de Tahiti, fondée
le 13 mai 1818, à Moorea
Te parau papa i te Taiete turu i te ôhipa a te mau Mitionare, te
Statuts de la Société auxiliaire des missions,
le 13 mai 1818.
13 nô më 1818
Wednesday,the 13* May, 1818,aGeneral Meeting washeld in the district ofPapetoai,
Eimeo in imitation of the Meetings held in London to form a « Taheitean AuxUiary
Missionary Society » E té Govemor rahi o té Teva i tai atoa, o TETLFAMJIHAAMA-
Pômare II
RURAIia.
TESOCBEUTAHm
Te mau Govemor o Te Oropaa e te Eana ara
To Eaaa, o Titorea ia
I té faatupuraahia : 13* May, 1818
1. Te ioa, TE SOCIETI TAHITI no te
To Tehimano, o TETOOFA iaTo Temanotahi, o Pohue-
faatubu
raa
i te
parau a té Atua
n. Te ohipa a taua Societi nei. E aufau i té taoa no té pa-
teaia
E te Govemor rahi o te
Oropaa e te Fana toa, o TEPAU
ia.
honoa du i te taoa i
haaputuhia e te Missionary Societi i
Londona ra, no te faatono raa i te mau Missionary ei haa-
Te
ni. Te feia toroa. President, POMARE, E Arii no Tahiti
Te mau Govemor hoi no te Poiionuu atoa ra
Govemor o te Teva i uta ra (in the larger peninsula)
To Papara, TATI ia
To Mataiea, o Te HOTUA ia To Naniomaono, TEARII-
To Pare e Ame, o PATTI ia
FAATAUia
To Mahina, o Paitia
To Haumatavana, o TERIINU1TAH1TI
To Tehaurum, o Vanaa ia
E te Govemor rahi
To té Ue, e te Mehiti, o Manua ia
Aia
pü i té mau fenua i té parau a te Atua
mau
o
te Teva i uta toa ra, o ARHFAATA
To te Abuare, o Roura ia
To té Taero, o Teriitua ia
Te mau Govemor o te Teva i tai ra (Taiarapu)
E te Govemor rahi
To Tahipape, o TETIAMANUA ia
PAEAia
o
té Porionuu evau atoa ra, o ARII-
To Tahipape, o TEÏEIE ia
To Hui, o Taneuapoto, o Tematua e Tematahiapo
Veà Poroietani n°i
/ Octobre 2018
7
Teie i
To Mataoae, o Moe ia
To Vairao, o Rora ia
To Faahiti, o Taviarii
ia
Nuhi,oMaraetaataia
To
E te Govemor rahi
o
te Teva i tai atoa, o
TETUANUI-
nei te parau papa no te
taiete i haamauâpî-hia i te 13 nô me 1818, ia au i te huriraa poto a
René Primevère Lesson te hôê taote tâpü e e ïhi
râàu atoà i tae mai i Tahiti nâ nià i te pahî La Co¬
quille i pairatihia e te raatira pahî Duperrey i te
raro
HAAMARURAIia
faaueraa
Te mau Govemor o Moorea ra
Traduction
To Nataeha ra, o Mahine ia
Lesson, chirurgien et botaniste qui participa en
1822 à un voyage autour du monde à bord de la
To Papetoai, o Tauraatua ia
To Momu, o Taia ia
a
te hau farâni
partielle
en
français, rapportée
par
Coquille sous les ordres du lieutenant de vaisseau
Duperrey par ordre du gouvernement français.
To Faapiti, o Marama ia
To Atimaha, o Teaua ia To Maatea, o Tetiaeaha ia
Les voici traduit littéralement
To Haumi ra, o Taero ia
:
To Amatahiapo, o Hapoto ia
1° La Société prend
To Teaharoa, o Tahitoe ia
E te Govemor rahi
o
Moorea toa
e vau
ra, o
TAA-
ROAREia
Te
mau
taoa ra,
TEMAEHUATEA. Te papai rahi ra, o
POIFLAfflIia
le nom de Société auxiliaire
la propagation de l’évangile ; littéralement :
pour faire fructifier la parole de Dieu ;
2° L’objet et le but de la Société est de rassembler
des denrées pour envoyer à la société des mission¬
naires de Londres, afin de l’aider à expédier de
pour
missionnaires
nouveaux
rv. Te taata no teienei Societi ; oia te feia e aufau mai i te
ohe mon e pae i te matahiti hoe, aore e moii ra, ei Ra, ia
aux
terres
lointaines, à
Puaa ra, ei Vavai, ia maha ae oini ; i na leira mai ta ratou
aufau raa ra, e riro anae â ei taata no teienei Societi.
l’effet d’y enseigner la parole de Dieu.
nomme des officiers, ceux-ci com¬
prennent son président Pomaré, roi de Taïti, et les
gouverneurs. Chaque officier devra prendre le
nom des souscripteurs et la quotité de la contribu¬
E te taata e taia i te pae ra, e tom
tion.
tom ae taamu ; aore e
Ra ra, ei Puaa, hoe ae
; a aore te
mai ohe, aore ra ia piti
mai, aore hoi â, hoe ae, e taata aufau noa îa ; e ore Ta e
riro ei taata no teienei Societi. E te taata hoi aore noa i hii te faatupu i te parau a te Atua ra, aore roa i aufau
mai i tana taoa iti ae, ore noa du â îa.
V. Te taata no teienei Societi, e te feia e aufau noa i te
naaro
taoa, eiaha e haapao ia May, a hopoi ai i te taoa, e marama
apoo raa hoi Ta ; e hopoi atea noa ra ta ratou taoa i aufau
ra, i te mau Govemor i to ratouih’o fenua ra, a ite ratou a
3° La Société
4° Pour être
souscripteur ilfaudra payer par an :
cocos (en 1823, la contri¬
bution a étéfixée à 5 bambous) ; quatre paniers de
coton ; trois balles de fécule d’arrow-root ; ou un
cochon. (On ne peut être membre de la société
qu’en payant cette contribution. Tout membre est
Un bambou d’huile de
libre de contribuer, à son choix, en telle ou telle
Missionaiy e parau mai i te parau a te Atua. E
oti aéra, a poo ai te feia toroa e te mau taata toa no te So¬
denrée) ;
souscripteur est libre de porter sa contribu¬
tion, ou à l’assemblée générale du mois de mai, ou
à toute autre époque commode au gouverneur du
district, qui la recevra, et marquera au nom du
souscripteur le montant de sa souscription ;
6° Une assemblée générale sera tenue chaque
année, dans la chapelle du roi, à Pari ; à cette oc¬
casion les missionnaires prêcheront à lafin du ser¬
cieti, a faatitiaifero ai i te vahi i pio ra, ia tia maitai roa, a
vice. Une réunion des membres s’assemblera pour
hopoi tia i te Govemor rahi ra, e a ite hoi oia, a hopoi tua
du ai i te taata nona te toroa i te mau taoa ra, i reira vai ai,
na
te
Papai parau ra e papai te ioa o te feia i horoa mai i
te ioa hoi i te taoa toa ra.
VI. la tae ia May ra a rum atoa te feia toroa e te mau taata
taua taoa ra, e
toa o
na
teienei Societi i te fare bure raa a te Arii i Pare ra ; e
tehoe
5° Le
hoi ai i te fenua.
traiter les
Vn. E neneihia teienei parau, e
retournera
ia oti ra, a pia’i i nia i te
pou o te mau fare bure raa toa i Tahiti nei, e Moorea toa
hoi, ei faaite raa du i te taata toa, ia ite ratou te ohipa e te
haapao raa toa o teienei Societi.
Oiiarterlv Chronicle ofTrcmsactions ofThe London Missionarv Society in
theyears 1820.1821.1822.1823 and 1824. Vol. II, London 1825, àpi 442444.
affaires de la Société, après quoi chacun
chez lui
;
7° Une
copie de ces statuts sera imprimée et placée
dans les lieux d’adoration, pour que chacun puisse
être instruit du but de la société.
R.P. LESSON, 1839.
Voyage autour du monde
Coquille, Tome I, P- 436.
-
sur
la corvette la
-V«
Vea Porotetani
8
Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
yv
Te Oroà
faatupuraa
parau
i Mooreà
I te 13
i
1918, ifaatupuhia ai te ôroà faatupuraa parau mâtâmua roa,
no me 2018, dia hoî 200 matahiti i mûri aè, i haamanadhia
te nünaa MOOREA tâatoà, tei âmui rahi atu i Teumehere.
no me
Papetoài. I te 13
ai taua ôroà
e
Noa atu te ua rahi i taua mahana, aita te
reira i
faataupupo noa aè i te haamoriraa,
pâpuhia e te feiâ âpî no te Tuhaa
3. E tano e parau, na te Faaroo Mâôhi Mau i arataî
tei rautî
i te nünaa Mooreà i roto i ta
faaîteraa i tô na
ôaôa e tô na mâuruuru rahi i to na Atua. Inaha, ua
tae roa o ia i te hôroà ma te taiô ôre, e ma te pîpiri
ôre i ta na faufaa moni e tae noa atu i te mau mâa
huru rau, tô te fenua, tô te tai e tô te reva. E tano
na
atoà e parau, ua âmui mai tô mâtou mau tupuna,
tei na rotô atoà mai i te rahu i te faaite mai i tô
râtou ôaôa rahi. Te tià-
Le 13 mai 2018, a eu lieu
le 200ème anniversaire
de la Fête pour
la fructi¬
fication de la Parole à Mooreà dans
la Paroisse de
Papetoài, à Teume¬
here. Ce sont les
animé la
liturgie
jeunes qui ont
en apprenant par¬
faitement le texte. La pluie tombait
jour-là
turi nei te manaô, na te
Varna o te Atua i faaâ-
ce
repurepu i te âau o te
feia atoà i âmui mai, ei
hormis
ne
par moments,
mais cela
dérangeait nullement personne,
ceux
qui étaient
sous
chapiteaux. On chantait à
des
coeur
âau hôroà, ei âau ôaôa,
ei âau ma. E hau roa
joie, et
atu, ua tae roa atoà te
beaucoup de générosité. C’était
reira
te
faaârepurepuraa i
hopeàraa o teie nei
ao.
Mâuruuru.
on
offrait notre argent
vraiment trop
avec
merveilleux.
^
>
Tiaremaohi
a
Taurua
Vea Porotetani n°i
/ Octobre 2018
9
Te Oroà
faatupuraa
i Papeari
parau
Te tupuraa no te 200 raa o te matahiti no te ôroà faatupuraa i roto i te Paroita
Papeari. Uafü mai ia nû roto i te mau mâîmiraa i ravehia mai e Opeta tane^’
TAHUAITU Richmond, Peretetini no te Tômite Ohipa o te Amuiraa Natareta (Pupu
3) e vai ra i roto i te EPM (Paroita no Papeari i te Tuhaa 2f, nâ roto i te haaputuraa
mai i te mau ôpüfëtii no te âmuiraa Natareta (Pupu 3) i pürara.
no
Na mua roa i Tahiti nei : I roto i te Tuhaa
1
:
mai Piraè
e
tae atu
i Tautira. To te
Tuhaa 2, mai Faaa e tae atu i
Teahupoo.
To te Tuhaa 7, mai ia Tïroama, Te Rau Ôrive, Eva-
neria, Pëtera e o loritana. Nâ reira atoà i roto i te
mau motu Mooreà, Maiào (Tuhaa 3), te mau motu
Raîâtea, Tahaa, Pôpora, Maupiti e Huahine
(Tuhaa 4), te mau motu Tupuài, Rurutu, Raîvavae,
Rimatara
e o
No reira, ua tupu te mau fârereiraa, te mau
faaararaa no teie ohipa tumu e ohipa rahi e tupu i
teie matahiti, maoti ra, te 200 raa o te matahiti no
te ôroà faatupuraa parau, e aore ia ôroà Më, i teie
mahana. E aha râ teie mânaônaôraa
i te
faahoî mai
ôpü fëtii i roto i teie ohipa ta to râtou mau
mau
metua i
e
rave
itoito maitaî mai
e
tae roa mai i teie
mahana.
Rapa (TuhaaS).
Te manaô tumu,
No te aha teie
i te
mau
parau e
mau
mâimiraa
e
faahoi mai
ôpü fetii i roto i teie ôroà faatupuraa
tupu i teie matahiti.
ia îte te mau tamarii e, e
faataa ai te taata tâtaîtahi i ta na moni
te tautururaa i te ohipa a te Êtâretia i roto i ta
faaîteraa e âfaîraa i te parau maitaî a te Atua, i
taime teie
no
na
e
i te vâhi tei reira tâtou i te
roto
oraraa.
Noa atu râ,
Te tumu mâtâmua roa, no te mea ia e, aita e
arataî faahou i roto i teie âmuiraa Natareta (Pupu
e ua
3). Aita e tiàtono faahou e arataî ra i teie âmuiraa.
I tupu mai ai teie manaô e, e heheu mai i te mau
faaroo êê, aita te reira i haafifi noa aè i teie fâre¬
reiraa e teie haaputuputuraa mai no teie mau ôpü
arataî
no
teie âmuiraa Natareta. Nô hea mai râtou,
nô teihea
nô
ôpu fetii râtou e ta râtou ohipa i rave
teie âmuiraa Natareta e te Pâroita.
E tano
parau, no roto
te
mau
pürara te mau tamarii, te vai ra te tahi pae,
e ora
faahou
ra
i roto i te
ÊPM, tei roto râ i te
fëtii.
mai
mai teie mau arataî i
ôpü Ori a Titifa, te fânauraa. Te vai ra te ôrometua mâtâmua roa i faatere mai i teie pâroita, te
tiàtono tei patu i te Eare Pure e tae noa atu i te tô¬
mite ohipa a te âmuiraa. la hiôhia, no roto mai teie
e
aita
Ua tupu teie fârereiraa nâ roto i te hau e te
maitaî, inaha hoî, ua pâhono mai te mau ôpü fëtii
atoà i fârereihia
ra.
Te
mea
ta râtou
e ua
tae rahi mai i taua mahana
pâpü, ua âmui mai râtou no te püpü i
i faataa
no
te hôroà i ta râtou moni no te
tupu-maitaî-raa te ôroà faatupuraa
parau no
teie
matahiti.
arataî i teie âmuiraa, e ua rave itoito mai i ta
Iô
hoî, nâ teie âmuiraa te fâriiraa i te tômite
nei, e tano atoà e haapâpü e, te faanahoraa
faatupuraa parau i roto i te pâroita Pa¬
peari, e mea taa ê ia. No te aha, no te mea e 3
âmuiraa i roto i te pâroita. E 2 âmuiraa, e târëni ta
râtou. Te auraa, te vai ra te tahi tuhaa moni ta te
roita i roto î teie ôroà
taata tâtaîtahi o te âmuiraa e faataa
râtou
ohipa e tae atu i te hôpeà.
no
Oia mau, hoê matahiti te faaineineraa i teie
ôroà
faatupuraa parau no teie matahiti 2018. Inaha
rohia
e
arataî,
no
e te pâ¬
teie matahiti. Ua hinaa-
haaputu mai i te mau ôpü fetii no teie mau
haamanaôraa i teie mau tamarii ta
râtou e ora nei, i te parau no te ôroà faatupuraa
parau, tei tupu na, no te taime mâtâmua roa, i te
13 no Më 1818, i Papetoài, Mooreà, a 200 mata¬
no te
hiti i teie nei.
Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
te ôroà
Âreà
roa
no
teie ôroà.
râ, no teie âmuiraa Natareta, i taua mahana
ia te ôrometua, te Apooraa Tiàtono e te âmui¬
raa e
îte ai i ta râtou moni i hôroà.
O te
ôhipa mau ia i tupu i te 3 no Tiunu 2018.
mau
ôpü fëtii i pOrara ê, ua tae rahi
la
i te
au
piiraa a Pômare 2, i te 13 no Më
i te feia i âmui mai, të na ô ra o ia e :
Ua faaroo te
1818, i
mai raton, no tera e tera vâhi, ua âfaî mai i ta raton
i faanaho no te 200 raa o te matahiti o te ôroà faa-
te tae o te
tupuraa parau i Papeari.
rima i nià.. P-
«
Te
no
Taa ê
atu, te parau no te hôroà, tei tupu i
roto i te Fare Pure (Fare Puà), ua îte-atoà-hia te
noa
ruperupe, te
no
raa
maitai e te ôaôa no te fâriiraa i te pae
ôhipa a te âmui-
mua
mau
te
taata
atoà tei hinaaro i te tauturu mai
âau i te
Hôroà i
tae mai i teie
ôhipa faatupuraa
roto
i te
ÊPM
i te Matahiti 1818
Mahana.”\ roto i te Puta
fëtii, ua âmui mai
tumu
ma
te
te
e
âau
i
o
te
raa
haamauhia
roto
i te
i orahia mai, ua tapae, ua hau
atu te taata i âmui mai i taua mahana ra. la haamaitaïhia te Atua no te itoito, te puai e te mau
tia
raveà atoà ta na i hôroà i roto ia
atu i te Tômite ôhipa a te âmuiraa
nei. la
mea
ôhipa teie, ta tô tatou
e
mau metua
haamaitaï atu a.
i
ora
Te ôroà
mai
i
Êtare-
Porotetani
Maôhi,
a
200
matahiti i teie
Opeta e tae noa
Natareta, ei haa-
manaôraa na tatou, te mau metua e ora nei i teie
mahana e tae noa atu i ta tatou mau tamarii, e
tatou i teie nei
tauturu
âau tae
ôhipa faatupu¬
parau, tei
Papeari 1000
taata.
I roto i te
Haapiiraa
mau, ua tae mai te mau ôpü
te mau taata atoà no tera hinaaro
ôpü fëtii e tae noa atu i na âmuiraa toopiti o te Pâroita, ia manuia teie ôhipa. Inaha, ua tâpae i nià i
no
e
Tapati, 2008. Oia
Natareta i te râveà, nâ roto i te tauturu a te mau
farii te âmuiraa Natareta
âfaî te
ÊPM, “Te Haamataraa no te Parau
te tâmaaraa. Ua îmi te Tômite
te fa e
parau,
ma
Céline
a
ora na.
Tarihaa, Natupuài v
na, na
faatupuraa
parau
i Papeari matahiti 2018
Veà Porotetani n°i
/ Octobre 2018
11
yv
PAMU/DOSIER
Te Oroà faatupuraa parau
i Manotahi
Haamanadraa î te 200raa
Tumu parau :
te hôroà ia au i tei orahia mai e tô
tupuna.
tatou mau
teie ôroà e piti mahana : te Mahana Müa 8 no Tiunu
Tâpati 9 no Tiunu 2018. la au i te faaotiraa a te Apooraa Tiàtono e
te Orometua Taîtapu, ua haamanaà mai e ua haùti taata ora mai te Pâroita i
teie tumu parau : te Hôroà ia au i tei orahia mai e tô tatou Hui Tupuna.
Ua faahanahanahia
2018
e
te
I te mahana mâa 8
no
tiunu 2018
-Ua tomo mai te Uî
:
-Te tomoraa i nià i te tahua Pare Ihi nâ roto i te râ-
hiri (rau
raa
meià e te rau àutî) rautThia mai
e te
Amui-
Tarirea.
ta râtou mau
hoî te
i te
mau
mau
vana e
-Ua tomo mai te
mau
tamarii
Haapiiraa Tâpati
hôroà, oia hoî, te
mau
maitaî
e
no te
faa. Ua âfaî mai te mau tamarii i te mâa ânani Punaruu, te ôura pape, te mâpë, te mau àihere o te
nâtura : te pOpâ maire, te ôàha, e te vai noa atu
ra...
12
teie ôroà
o
Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
te
maitaî
Âpî e ta ratou mau hôroà oia
no
te moana. Ua âfaï mai râtou
ià rau, te fee,
vai
noa
pâhua, mâôa, ôura miti,
atu ra...
tuahine
-Ua tomo mai te
mau
oia hoî te
maitaî nô te
râtou
i te
mau
mau
hôroà
fenua. Ua âfaî mai
e
ta râtou mau
taro, taruâ, fâfâ, fëî, ûmara, îîtâ, e
te vai noa atu ra...
-Ua tomo mai te
hôroà oia hoi te
te
tiàtono âmuiraa
mau
mau
e
ta ratou
Ua âfai mai râtou i
mâa rau.
haari, puaa, e te vai noa atu
hoî, te popoi taro, te raraa paeôre, te tîfaifai, te vihi
türuà, e te vai noa atu ra. Ua porotë atoà mai te
mau
ra...
-Ua
Matahiapo e ta râtou mau paruai ma te faaite
pOpO-pau-roa-hia teie mau hôroà atoà nâ te
paroita, e ua tuuhia i nià i te paèpaè. Ua hoohia i
mai te
te reira mahana atoà te
mau
hia ai te Oroà
moni
tae
-Te faufaa i
e
20 tara
raro roa :
mai i te
noaa
roa
rerra
atoà i nià i te
mahana, nâ âmuiraa
mai i te reira mahana i roto
noaa
Teie te tahi
tâpati 9 no tiunu 2018 :
Ua tupu ia te Oroà faatupuraa
porotetani mâôhi nô Punaauia.
13
vai
parau a te
tamarii
-Ua faaïte mai te
mai
no
mau
taiô mahana
më 1818 :
Ôroà
e
matahiti
mê mâtâmua
:
i te fenua
:
Ôroà më mâtâmua i te pâroita
Punaauia nâ te mitionare Davis DARWIN, e te
noa
atu ra.
fare pure
Tiona. la ora na.
:
Haapiiraa Tâpati i rautT mai.
mau
te Tuhaa 6 i te
e ua
faatupu-
mâtâmua.
me
200 ia matahiti.
=
I te tuhaa mâtâmua
a
te taime i
I mûri i te pureraa, ua ravehia te ôroà tâmâaraa
mâa tahiti i nià i te tahua Fare Ihi i mûri mai i te
hôroà i roto i te parau o te Ôroà
Me, mai te matahiti 1818 e tae roa mai i teie ma-
hôroà
e
paroita
Tümu parau : te
mau
Porinetia
Eimeo-Mooreà i Faatoài.
nô
I te
Na te
no
I te matahiti 1819
paroita.
tahiti 2018
matahiti i tae atu ai te Evaneria i te
atu i te 100 tara.
Ôutumaoro, e Âti-Tapu, ua püpü-
toru, Tarirea,
hia te faufaa tei
i te âfata
e
mâa
mau
fenua atoà
mau
tamarii Tamahou i te huru
Fenua ènâta. Ua ôrero
mau
hîmene mai te Tamahou nâ roto i te
reo
ènâta. Ua pOpü mai râtou i ta râtou mau mâa ènâta
mai te tau i mûtaaihora oia hoî te kaaku, keukeu
tâhaari,
marna, toetoe, e te
-Ua faaite mai te
mau
vai atu
ra.
tamarii To ù Arataî i te huru
hôroà i te Tuhaa 4 i te
Fenua Raro Matai
mau
(Huahine, Raïâtea, Tahaa, Pôpora, Maupiti). Ua
ôrero
e ua
hîmene târava
raro
matai mai te To ù
Aratai. Ua piipO mai râtou i ta râtou mau mâa mai
te tau i mütaa iho ra, oia hoî te vânira, pOhâ, môrl
hinu
e
te
vai
atu ra.
noa
-Ua faaite mai te
mau
Tamarii Tiàrama i te huru
fenua Nià Matai nei.
(Tuhaa 1,2,3 e 7). Ua ôrero e ua hîmene mai i te
târava tahiti. Ua pupO mai râtou i tâ râtou mau
pOhâ, e te vai
i mütaa iho ra, oia hoî, te vânira,
noa atu ra.
-Ua faaite mai te
mau
Tamarii
^ ête
de la célébration du Më
dite Fête pour
.Æ.
hôroà i te Tuhaa 2 i te pae
mâa mai te tau
'm
de la Parole, dans la paroisse
de Manotahi
naauia,
lafructification
appelé aujourd’hui Pu¬
regroupant
les enfants de
y
l’Ecole du dimanche et la paroisse com¬
posée de cinq âmuiraa
:
Peniamina,
Tarirea, Oriveta, Reupena et Tâniera.
Matahiapo i te huru
hôroà i te Tuhaa 5 i te fenua Rurutu, Raîvavae,
Tupuaî, Rimatara, Rapa. Ua ôrero mai e ua hî¬
mene mai i te târava Tuhaa 5. Ua püpü mai râtou
i tâ râtou
mau
mâa mai te tau
i mütaa iho ra, oia
Veà Porotetani n°i
/ Octobre 2018
13
Te natiraa
Te
PAOFl
nuu
nei te tau, te tauiui atoà nei te
/pmvPINAFOOFSl
ra o
ia
e, te
Imanaô ai te Tômite Porotetani a te Feiâ Âpî
(CPJ)
e
parau
te
Eclaireuses Unionistes
i
Pü
na
Filles)
a
te mau
e te mau
» e «
Temarama
», e
tae noa
Tamahine (Foyer des Jeunes
Tamaroa (Uruaî a Tama).
Ua manaô te
Pâpaî Parau Rahi e te Tômite CPJ e
tâpeà e e haafaufaa i teie nei tumu parau no te mea,
te itehia ra te âmahamaharaa e tupu nei i roto i te ora¬
raa o
raa
noa
ùtuafare, tô na taa-êmaitaî (oia te Rahu), e tae
te taata âpl i te tumu o tô na
te taureàreà e tô na oraraa
ia
na
i te tumu
o
tô na
atu te âtea-roa-raa o
oraraa
faaroo
(oia i te ATUA).
i te reira mau fifi, mânaônaô rahi mau ta ta
nei mau tamarii e faaruru nei, e ôre ai e tano i
mua
tumu
tâpeà i te parau nô « Te Natiraa » ei
rahi na na nô ta na mau tâpura
bhipa e nô te haapaari-faahôu-raa i te taura i roto i na
Âmaa Ohipa atoà e vaù e vai nei i roto ia na : tô te
Haapiiraa Tâpati, te Uï-Âpî, te CPCV, te mau Fare
Haapiiraa Porotetani, te mau Scouts « Eclaireurs
atu
I
tatou
CPJ ia haamatapô e ia haatarià turi ia na. E tià roa
ia tauturu mâ te âpee, mâ te arataî, mâ te haa-
râ ia na
pii, mâ te faaineine, mâ te faatià faahou i te feiâ âpî
mûri atu ei
aratai, ei mau taata
paaii tiàmâ tei faatiàmâhia e te Parau a te ATUA.
atoà ia riro râtou
a
mau
Ua tâtuhaahia teie nei tumu parau no te « Natiraa » e
vaù tuhaa, oia : Te vaa. Te taura pito. Te paparaa tupuna. Te reo. Te oraraa ùtuafare. Te tâàtiraa. Te fenua
e Te hoêraa.
Te uiuiraa : e aha te mau haapiiraa e te tautum e roaa
mai ia tâtou i roto i nâ tuhaa e vaù i mua i te parau o
te
natiraa.
: « E te taureàreà mâôhi ! E mea vitiviti o ôe
anaè ia haere. la âmui râ, e haere âtea ia tâtou. »
Poroi
Taîmetua ôr
^
a
Nâhei
Pâpaî parau rahi CPJ
Le lien
Le temps court, le cours de la vie de
des leaders, des adultes li¬
la Parole de DIEU.
parents exemplaires,
change aussi. Peut-être pense-til que la vie en est faite ainsi : de non-res¬
pect, de violences, d’individualisme, etc. Oubliant
que la vie ne se résume pas seulement à une pen¬
sée individuelle, mais d’un esprit plus collectif.
bérés par
La
Question : A partir de chaque sous-thème et en
vue de répondre aux difficultés, aux attentes et be¬
soins que rencontre notre jeunesse, quels ensei¬
gnements pouvons-nous tirer afin de redresser,
retisser et renforcer les liens ?
l’homme
thématique
«
Le Lien
»
retenu par le Comité
Protestant de la Jeunesse
{CPJ), dont font partie
l’Ecole du Dimanche, la Jeunesse, le Comité Pro¬
testant des Centres de Vacances, l’Enseignement
Protestant, les Scouts « Eclaireurs Eclaireuses
Unionistes » et « Temarama », ainsi que le Foyer
des Jeunes Filles et le Foyer socio-éducatif Uruaî
a Tama, questionne et essaye de répondre au
mieux aux difficultés (vie sociale, communautaire,
économique, religieuse), aux attentes et besoins
que rencontre notre jeunesse.
Bien que nous sommes
dans une ère où la jeu¬
nesse reste fragilisée, le CPJ ne peut rester insen¬
sible (aveugle et sourd). Il est en droit d’aider,
d’accompagner, de guider, d’apprendre, de for¬
mer, de relever tous ses enfants sur tous les as¬
pects de la vie, afin qu’ils deviennent plus tard des
14
huru oraraa o te taata. Manad
reira ihoâ te tupuraa o te oraraa : tütamaî ; taparahiraa
taata ; haapaà-noa-raa te reira ia na iho ; e te vai anaè atu a. Moè-roahia atu ra e, aita e oraraa o ia anaè to na haereraa, e mea tere âmui râ.
aè
Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
thématique « Le Lien » est décomposé en huit
sous-thèmes : la pirogue, le cordon ombilical,
l’arbre généalogique, la langue, la vie familiale,
La
le
mariage, la terre et l’unité.
Parole
d’encouragement :
polynésien ! Tout
seul, on va plus vite. Mais
ensemble, on va plus loin. »
«
Jeune
Pasteur NÂHEI Taîmetua
Secrétaire
général
du CPJ
Amona
i te Fare
ma
i te fenua Farâni
Haapîiraa Parauatua
i Strasbourg
Mai Tahiti nui i te vai uri rau, te rereraa mai e ua tau mai i Farâni ! I
mua i te faaotiraa a te Apooraa Râhi Amui a te Etüretia Porotetani Mâàhi no
te matahiti 2017 o tei tupu na i Teahupoo i roto i te Tuhaa IL Uafârii mâua e
türal a i te
haapiiraa i Strasbourg nô te
Ite 22 nô Âtete 2017, ua âpeehia mâua e te
parau rahi o te ÊPM ia Taoahere va¬
hiné a Hoiore. E ua fâriihia mâtou i Paris e
Tehuiarii a Pifao, te ôrometua e haapaô ra i te fare
mai i Paris. Ua tupu te feereiraa e te tahi mau tià
pâpaï
o
te
Defap i Paris, e i te 26
Strasbourg nei.
no
Âtete, ua tere mai
matou i
I
Strasbourg, ua fâriihia matou e Enno, te tahi tià
Defap e te UEPAL (Union des Églises Pro¬
nô te
maororaa e pae
matahiti.
I te pae no te oraraa faaroo
No te mea të noho ra mâua i te vâhi nohoraa nô
te
pâroita nô “La Meinau”, te âmui nei mâua i te
pureraa i te mau tâpati.
mau
I te pae nô te oraraa vaamataèinaa
E oraraa taa ê mau â o tâ mâua i ite mai nei i te
roaraa o teie matahiti, të vai ra te tauiraa reva, te
huru o te feruriraa o te taata, te rauraa o te peu o
teie nunaa e te taata e ora ra i ô nei.
testantes d’Alsace et de
Lorraine). Maoti te tauCevaa, te Defap e te UEPAL i ôhie ai te
îteraa i te vâhi nohoraa, e vâhi teie o ta te pâroita
porotetani nô « La Meinau » e tuu tarahu nei nô
te mau pîahi tei haere mai nô te haapiiraa e tei
turu a te
vaiiho i tô ratou
mau
fenua nô te
haapiiraa.
Eere i te mea ôhie i te fâriiraa i tâ râtou huru hiôraa i te taata nô râpae, mai te âti luta, te mau
èreère e te mau mâôhi, e mea tîtau râ i të faaitoito
i të tomô i roto i tô râtou huru oraraa nô të faaôhie
i te mau tOàtiraa, ia f^iihia te feiâ tei tau i nià i
te tua o te
fenua farâni.
E i te 4 nô
Tetepa 2017, ua haamata mâua i te
haapiiraa Tua Tahi i te fare haapiiraa parauatua
porôtetani no Strasbourg.
Te mau mâôhi i Strasbourg...
E mea rahi mau â te mau Mâôhi e
I te pae no te haapiiraa
I roto i te piha haapiiraa o te matahiti matâmua,
ua rau te mau pîahi tei rere mai, tei tere mai nô
terâ e terâ fenua (Maôhi Nui, Haiti, Antilles, Ca¬
bourg nei. Te vai ra vëtahi e mau taureàreà tei tere
mai nô te tau faèhau, vëtahi e mau pîahi haere
haapiiraa, vëtahi e mau taata mai e tô râtou mau
fëtii, vëtahi ua tere mai e ua faaea roa mai nô te
ôhipa i nôaa mai i ô nei e aore ia nô te au o te ora¬
raa
i teie
reira mai râtou. Te
pîahi,
haapiiraa ia tei noaa mai ia mâua i te rôaraa
ô teie matahiti mâtâmua. Nô teie matahiti haapii¬
raa, ua faaitôito mâua i te totavaraa i nià i te mau
haapiiraa tei hôroàhia, ma te îmiraa i te mau
vai-mâtara-raa i
o
mua
rauraa o
te mau
te
hiti, e faatupu te mau
tâatiraa
nô te
piti
o te
vaehaa e 6 i nià i te 15.
o
te
mau
pîahi mâôhi e ora nei
i Farâni nei i te tahi
ftrereiraa.
râveà atoà ia manuia. E hamaitaîraa tuutuu ôre tô
mâua i te Fatu, o ia i tauturu ia mâua i te roaraa
o teie matahiti haapiiraa ma te manuia. Nô te vaehaa mâtâmua e 6 mâtou i nià i te 20 tei manuia,
e
nei i Stras¬
i ô nei. Ua rau
atoà te mau tâatiraa e
tâhoê nei i te mau
mâôhi e noho nei i
roto
i teie tuhaa
fenua no Strasbourg.
Hoê taime i te mata¬
nada, Afrique, Farâni). Oia mau, te faaîte nei teie
i te matararaa o te fare haapiiraa parauatua
porotetani no Strasbourg i te fâriiraa i te mau
pîahi atoà, rau noa atu â te haapaôraa faaroo o tâ
rauraa
râtou e mau nei e te nOnaa nô
ora
MANA Maurice et
Amona mâ
Nancy,
Veà Porotetani n°i
/ Octobre 2018 15
Du 25 mai au 18 juin 2018
Visite en Polynésie
Française de Sœur Mireille
3 semaines de partages, de rencontres, de découvertes en Polynésie-Fran¬
çaise pour sœur Mireille, Prieure de la Communauté des Diaconesses de
Reuilly qui compte parmi ses sœurs. Trois sœurs qui vivent leur vocation reli¬
gieuse en Polynésie. Sœur Thérésa à Parea/Huahine, sœur Suzel et sœur Mereani à Punarea dans la vallée de Pahure à Patio/Tahaa.
Le lientissé entre la Communauté desDiaco¬
de Reuilly et la Polynésie date des an¬
nées 1940, où sœur Marcelle et sœur Marie
ont œuvré à la léproserie à Orofara. Un temps forte¬
nesses
marqué par le sens de la « Mission » le don de
son prochain. Le don et
le service que véhiculaient les missionnaires de la So¬
ciété des Missions Évangéliques de Paris. Certaine¬
ment que plusieurs d’entre vous lecteurs et lectrices
se souviennent des anciens missionnaires qui ont
contribué par l’enseignement à l’évolution de notre
église dans la société Polynésienne.
ment
soi, le service de Dieu et de
Le temps à Tahiti a été pour une rencontre des sœurs
avec le Bureau de l’association « Taua no Punarea »
le samedi 16 juin,
le culte en langue française le di¬
juin à Mahina suivi d’un temps de par¬
tage, de convivialité avec les membres du groupe
manche 17
«
Clé de sol
La
»
chez Maui et Charles Adams.
prière du lundi matin
dans les locaux de
nous
fera nous rassembler
l’Église Protestante Maôhi pour
partage de la Parole, de l’amitié, et d’un petit dé¬
jeuner. C’est habitée de tous ces visages que notre
sœur Mireille a repris l’avion pour Paris le lundi 18
juin au soir.
un
Reuilly en Polynésie
joie de recevoir sœur Mireille durant 3 se¬
maines. Elle a effectué sa première visite en dé¬
cembre 2014 où tout était neuf pour elle, la
Merci à Pita, ancien gardien de nuit au Foyer de Pâôfaî et à son épouse Noémi d’avoir été nos hôtes à Pu¬
découverte de Tahiti, la découverte de la vie des
sœurs à Punarea, leur lieu de vie à Tahaa, la vie des
trouve
La Communauté des
îles
sœurs
de
la
a eu
avec sa
forme d’isolement. C’est donc pour
2ème fois que sœur Mireille
Accueillie à
son
la
vient à nous.
arrivée à Tahiti par sœur Suzel et le
« Taua no Punarea » elle
Bureau de l’Association
l’occasion d’assister au culte de fermeture du
Mê du 1er arrondissement à Papenoo le dimanche 27
aura eu
mai.
pour le temps où nous étions à Tahiti.
Merci à tous et toutes, familles et amis, que
narea
ici
nos
possible durant ces semaines.
Merci pour les lieux et les instants où le sens du mot
«
jointure » a été palpable telle que la Règle de
Reuilly nous y invite.
«
Si
nous
devions choisir notre
place
dans le corps du Christ, ne désirons
nullement être l’œil ou la main,
ni même l’oreille. Le Christ ordonne
admirablement
Le temps
à Punarea a été marqué entre autre par des
moments de partages, de réflexions sur des sujets de
communauté, de société et associatif, mais aussi par
visite à l’école
pastorale « Te Rere a Tau » à Hurepiti/Tiva, d’assister au culte d’ouverture de la com¬
mission du 4ème arrondissement à Tapuamu et une
après-midi sur le motu.
une
chacun
qui a été rendu
remerciements pour ce
et
nul
ne
son
ouvrage
peut lui dire :
«
je veux être ceci ou cela »
mais il permet que l’on désire.
Si donc nous pouvons désirer,
désirons d’être les jointures,
les lieux cachés où s’articulent
toutes les
parties afin que
prenions part à sa paix,
aux profondeurs de cette
Église qui est son Corps. »
nous
Le temps à Huahine a été pour la découverte du lieu
de vie de sœur Thérésa et de sa famille à Parea et
aussi de l’île de Huahine.
Règle de Reuilly
i6 Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
: «
Jointure
»
12-DLes
Prieure de la Communauté
des Diaconesses de Reuilly
Annonces
;
Dans le cadre de
octobre
au
nauté
la joie
sœur
sa
retraite annuelle
qui
se
tiendra du mardi 30
dimanche 4 novembre 2018 à Versailles, la Commu¬
de fêter :
jubilés de 50 ans de consécration de Sœur Raymonde et
a
Suzel.
vivre la consécration de Sœur Perside le dimanche 4
no¬
vembre 2018.
Soeur Mereani
Mai te 25 nô më e tae atu i te 18 nô
tiunu 2018 te tere o te tuahine pâretenia Mireille i Porinetia farâni
Ua ôaôa te âmuitahiraa
maororaa.
E 3
hepetoma
naôraa i te
oraraa
mau
ôhipa
âmui, te fârereiraa e te fârau i Porinetia farâni nô te
atoà nô
te
Reuilly tei roto nâ tuahine
o
tauraa faaroo
a
résa i Parea
(Huahine),
te Fatu i
Porinetia,
tuahine Mereani i Punarea
nô
Pahure i Patio
o
e
o
nei i te tî-
tuahine Thé-
tuahine Suzel
e
o
te mau
Ua tae mâtâmua aè mai
na
oraraa o
râtou
e
pOhapa ai i te fenua Tahaa, te huru
o
ômoèmoèraa. Teie ia te
te fenua
piti
o te
I mûri aè i tô
na
fâriiraahia
tômite faatere
a
te
e
nape e tâài ra i te âmuitahiraa o te mau tuahine pâ¬
retenia porotetani nô Reuilly ia Porinetia, i reira
mau tià ia râtou i roto i te tâviniraa mitionare, te
hôroàraa ia râtou iho i roto i ôhipa, te tâviniraa i
te Atua e tô râtou tauaro, tâ te mau mitionare nô
te Taiete Mitionare Èvaneria nô Pari i faaiho mai.
Peneiaè e rave rahi o ôutou, te feiâ taiô veà, e haa-
â i te tahi mau
noa ra
nâ roto
i roto i te
i te
mitionare tahito i rohi
haapiiraa ia nuu tâ tâtou êtâretia
oraraa vaa
haereraa mai
o
na
taeraa
mai,
ua
ôhie ia
na
e
no
tae
Pu¬
i te tià atu
Më nô te Tuhaa I
tuahine Marie i te tâviniraa
i roto i te pü rapaàuraa i te feiâ mai ôôvi i Orofara.
Te hôê taua te reira ua vai puai noa te püpOraa te
na
oraraa
vai-
tô râtou
te tuahine Suzel
i te pureraa ôpaniraa nô te ôroà
i Papenoo i te tâpati 27 nô më.
mai
e
Tâàtiraa “Tâua
narea” i tô
manaô
ia i te
tuahine Mireille io tâtou nei.
Mai te matahiti 1940 mai â te firiraahia mai te
e o
o
vai nei i roto i te âfaa
(Tahaa).
tuahine Marcelle
hoï
ra e e mea âpî anaè te mau mea
mai te mâtaitaîraa ia Tahiti, te îteraa i
te mau tuahine i Punarea, te vâhi i reira
te mau taata tumu
atu i te
o
na
âvaè tîtema 2014
tuahine Mireille, te Pâretenia Faatere i te âmuitahiraa o te mau tuahine pâretenia porotetani nô
e toru e ora
tuahine
pâretenia
porotetani nô Reuilly i Porinetia i te fariiraa i te
tuahine Mireille i roto i nâ hepetoma e toru i te
o
I tô
ua fânaô o ia i te tahi
âmui, te feruriraa i te tahi mau
tumu parau nô te âmuitahiraa o te mau tuahine
iho, te oraraa nô te pae vaa mataèinaa e te pae
oraraa tâàtiraa, e tae noa atoà atu i te tahi tere farereiraa i te pü haapiiraa parauatua “Te Rere a tau”
i Hurepiti i Tîvâ. Ua tià atoà atu o ia i te pure âvana
pârahiraa i Punarea,
mau
taime
riraa
a
ua
te
oraraa
tômite faatere i te Tuhaa IV i Tapuàmu e
nià i te motu i te hôê taharaa mahana.
tae atu i
mataèinaa mâôhi.
Veà Porotetani n°i
/ Octobre 2018
17
I tô
na
tere i
Huahine,
ua ora o
ia i te vâhi pOha-
paraa o te tuahine Thérésa e tô na mau
e ua mâtaitaï atoà i te fenua Huahine.
fêtii i Parea
Paretenia Faatere i te âmuitahiraa
tuahine
Tahiti,
ua
fârerei
o
ia i te
faatere i te taàtiraa “Taua
mau mero o te tômite
Punarea” i te mahana
no
farâni
tapati 17 nô tiunu hou a haere atu ai
nô te hôê taime fârereiraa e te àparauraa i te mau
mero nô te pupu “Clé de sol” io Maui e o Charles
maa
16 nô tiunu, ua rave o ia
i te aôraa
reo
i Mahina i te
atu tatou e mâîti i tô tatou
o
te
Metia, eiaha
pârahiraa
roa atu tatou
hinaaro ia riro mai ei mata, ei rima àore noa atu
ei tarià. Ua faanaho maitaî te Metia i ta na ôhipa
e
àore
àore
taata e tià ia parau
e
ra
“ e hinaaro vau i terâ
fârii ra o na ia tupu te hinaaro.
hinaaro tô tatou, a hinaaro ia riro mai
i terâ ”
Nô reira
e
e
mau vâhi huna i reira e püôihia
tuhaa atoà o te tino ia fânaô tatou i tô na
pOôiraa ivi, te
mau
Na te pureraa nô te monirë poîpoî i te pu a te
retia Porotetani Mâôhi i taïruru faahou ia matou
hau, i te hôhonuraa
i te tahi hiô-âmui-raa i te parau a te Atua,
i te parau o te auhoaraa e te tahi maa
inuraa taofe nô te poïpoï. Ua reva atu te tuahine
Mireille na nià i te manureva nô Pari i taua pô mo¬
Faatureraa
nirë
hana
nâ roto
mau
e
ai te
Êtâ-
noa
i roto i te tino hôê
ei
Adams.
te
paretenia porotetani nô Reuilly
la hinaaro
I
o
a
o
teiÊtârëtia, tô na iho Tino.”
Reuilly : “Poôiraa”
te oraraa
18 nô tiunu, mâ te âpeehia atu e te parau
aroha a te mau taata atoà ta na i farerei tino roa.
ra
Parau faaîte
vema
o
Mauruuru ia
Pita, te tîaî tahito nô te pu Pâôfaî i te
taime pô, e i ta na vahiné Noémi i te tîai-manihiniraa ia Punarea i te taime i faaea mai ai matou i Ta¬
hiti.
Mâuruuru ia ôutou pauroa,
te mau fëtii e te mau
hoa, ia haarnauniuruhia ôutou nô te faaôhieraa i
te mau ôhipa atoà i te roaraa o teie mau hepetoma.
Mâuruuru nô te mau vâhi e te mau taime atoà, ua
faafâtatahia atu te auraa o te taô “pQôiraa” mai ta
te faatureraa a Reuilly e titau mai ra ia tatou.
haapaeraa tâmatahiti e tupu mai te ma¬
piti 30 nô âtopa e tae atu i te tâpati 4 nô no-
Nô te tau
te
2018 i Versailles, të ôaôa nei te Âmuitahiraa
tuahine paretenia porotetani i te faaha-
mau
nahana i
:
1- te
lupiri nô te SOraa o te tau tâviniraa a te tua¬
hine Raymonde e te tuahine Suzel.
2- te faatâhinuraa o te tuahine Perside e tupu i te
tapati 4 nô novema 2018.
Ihahine Mereani (hurihia e te
VP)
A
Soeur
Suzel, Pasteur Namata, Soeur Mireille, Namata v, Emma, Maui Adams, Elise Temu,
Paroissienne de Mâhina, Mereani,
i8 Veà Porotetani n°i
/Âtopa 2018
-
Eère a tahi ra àpi VPifaataahia no teie huru
tatararaa i te
tahi
mau
auraa o
te mau
taô. teie ia te
taô, pupu taô i tâàmuhia i nià i te
tumu parau nô te ôroà
mai nô teie âvaè âtopa.
faatupuraa
parau
i mâïtihia
du Veà porotetani (VP) eonsacrée au
lexique de termes choisis en langue tahitienne pour
expliquer leur sens et signification en langue tahi¬
tienne n’est pas une nouveauté. Nous reprenons
cette mbrique avec quelques termes en rapport avec
le thème du dossier du mois d’octobre, celui de la
fête de la fructification et de la croissance de la Pa¬
role.
O
: e
taô mâtauhia teie i te
faaôhipahia e te taata
te fenua nei i teie tau i roto i te tahi
mau
faanaho-
ôhipa e faaineine-maoro-hia. Të vai ra te oroà
faaipoiporaa, te ôroà mahana fanauraa, te ôroà no
te mau mâmâ, te ôroà nô te mau pâpâ, e të parauhia
raa
nei i roto i te oraraa êtâretia : te ôroà moà a te Fatu
‘aore ra te èuhari, te ôroà nô Noera, te ôroà Pata, te
ôroà revaraa, te ôroà reforomâtio, te ôroà tomoraa
fare pure, te ôroà âvariraa fare, te ôroà pâpetitoraa,
te ôroà haamauraa ôrometua, etv. Aita ra e parauhia
nei : te ôroà maîtiraa purotu, te ôroà heiva àore ra te
ôroà durai
Te uiraa
: e
aha te tüàtiraa
e
vai nei i roto i teie
mau
parau e ôroà tô roto? Hou a tatara ai i te auraa, e hiô
noa na i te mau taô haa e âpee ra i teie taô ôroà : faa-
tupu, faaineine, haamau, rave, faahanahana, rave,
etv.
Hou te
papaâ a taahi mai ai i nià i tô tatou mau
pae fenua, tei roto te Mâôhi i te faatupuraa i te mau
ôroà faatupu-pinepinehia i nià i te mau marae, te
vâhi taïrururaa a te mau taata i raro aè i te mana o te
mau arii e te mau tahuà tei ia râtou ra te mana nô
roto mai i te mau atua ta râtou e haamori noa ra i
nià i terâ e terâ marae. Teie ia te tahi mau ôroà aita
faahou i teie tau :
te faoraa (te tuuraa i te ôfaî faoa nô te patu i te hôê
mau
-
mataèinaa)
te hao-marae (te ôroà âvariraa i te hôê marae ma
te pipîraa i te miti ei taùraa i te atua e faauru i te
marae)
te faa-ariiraa ( te haamanaraa i te hôê arii )
te urua-fare-ia-manaha (te paturaa i te hôê fare i
roto i te âua marae ei vahi puturaa i te mau taoà
moà)
te uhi-a-iri-o-te-matahiapo (te horohoroiraa i te
tama matahiapo a te arii)
te vahi-a-pa ( te faaïte-mâtâmuaraa i te tama arii i
mua i te aro o te tâatoàraa)
te teheraa o te ari’i matahiapo
marae
-
-
-
-
-
-
matahiti àora ra maoaraa matahiti (te
ôroà e tupu i te hopeà tîtema-tenuare tau mahana i
-
te pararaa
te maoro nô te
faaite i
atoà i te
oho, ôia te
mau
ià-nô-te-faatau-aroha (te pOpûraa
ià, te taata i
-
faatura-ôre-raa i te tapu mâ te raveraa
Cette page
ôroà
te
mâïtihia ei taoà pOpO, nô te faatau aroha)
te taraèhara (te peu e ravehia nô te tâmâ e te faaôre
i te mau hara a te mau tahuà marae mai te toute, te
mua
i te mau taata mataèinaa
mau mâa
mâtâmua, o te
i te tahi mau
ôhipa nô râtou iho ; te harafaiàià, te ôreraa e faatura
i te pupOraa ïà i te taime a ravehia ai taua ôhipa ra ;
te hara i te haahaereà, te haapaô-ôre-raa e te ravepâpO-ôre-raa i te mau aratairaa ùpu àore ra pure ;
paoapure, te faa-ôiôi-raa i te faaoti i te mau ùpu ia
ôpere-ôiôi-hia te mâa ; te ài haruma i te ômu [ômii]
puaa e te ômu honu, etv.
te paï-atua (te taîrumraa i nià i te marae nô te vehiraa àore ra nô te tâtararaa i te àhu o te mau atua.
la tupu taua ôroà moà nei, e ôpani-ètaètahia te mau
taata atoà e tae atu i te ànimara e maniania i te roaraa
o te ôroà nei. Tei roto ia te fenua i te taimara, te ture
-
nô te
mâmO)
Te ôroà, mai tei tâtarahia i nià aè, o te hôê ia faanahoraa e te aratairaa ôhipa e rave-pâpO-hia e e ïtehia
e te hôê pupu taata àore ra nahoà taata rahi, àore ra
te nOnaa o te tahi mataèinaa àore ra te nOnaa mâôhi
iho i roto i te oraraa tîvira e te oraraa faaroo e tâàihia
i nià i te parau o te mau atua i terâ ra tau, i te Atua i
teie tau. Nô reita mai te faaroo, te tura, te hanahana,
te hinuhinu tâ te taata e /i faatupu mâ te ànàànatae,
ôaôa, te àtaàta, te manaô tae e te hôê, i te hôê vâhi
ua ôpuahia aè na te taiô mahana e te
mau ôhipa e tià ia ravehia mai te ômuaraa e tae atu
te
e
i te hôê tau
i te
hopeàraa.
ôroà faatupuraa parau : te hôê faanahoraa e te arataîraa ôhipa i haamau-mâtâmua-hia i te 13 nô më i
te matahiti 1818 i Papetoài i Moorea i te mahana
mâtâmua i tià mai ai te taiete tahiti nô te “faatupuraa
i te parau a te Atua”, i mairihia ai taua ôhipa i tupu
i taua tau ra e ôroà faatupuraa parau mai taua ma¬
hana ra e tae roa mai i teie mahana. Aita atu e fa e
tîtauhia maoti ra te âfaîraa mai te taata i te mau taoà
maitataî i te hôê vâhi mruraa pâpû, mai te fare pureraa, nô te
faatupu i te
tautururaa i te mau
parau a te Atua nâ roto i te
Mitionare i taua tau ra, te mau
ôrometua i teie tau i te
i te parau a te Atua .
haapiiraa i te mau fenua atoà
ôroà më
: e parau haapoto-noa-raa teie i te “ôroà
faatupuraa parau” nâ roto i te faautaraa i te feruriraa
i nià i te marama, ôia hoï te âvaè Më i haamau-mâtâ¬
mua-hia ai teie taiete nô te faatupuraa i te parau a te
Atua a mau mai te parau “ôroà më” i nià i te ôroà
“faatupuraa parau”
a te Atua.
ôroà àufauraa më
: teie atoà te tahi parau e faaohipahia nei i teie tau i te mea e taime àufauraa iho
â të ravehia. I taua tau ra, e “àufau i te taoà” mai te
ôhe môn (mea tâ-ôhe), te pia (mea horoà tâàmu),
te vavai (mea tâ-ôïni) e te puaa. I teie mahana, e
àufau noa i te moni, ôià hoï, te faufaa nô te tau.
fenua)
VP
te mauraa titi o te maro (te tîputaraa i te tapa nô te
hâmaniraa i te maro ùra)
-
Veà Porotetani n°i
/ Octobre 2018
19
1)-C’est
2)-Il
465)))--MQCa’uelesgltré
“Un peu
d’histoire”
le 19 mai 1927 que le pasteur Élie Allé^et
inaugurait la nouvelle École Pastorale sur la colline
de Faiere, et lui donnait le nom de “Heremona” (le
mont Hermon de la Bible). Mais à qui fut confiée sa
direction. Au pasteur ?
a-Octave Moreau
b-Charles Vernier
c-Louis de Pomaret
fut Directeur des Écoles Protestantes de 1866 à
1903 (Ils perdront, son épouse et lui, 6 enfants en bas
âge entre 1863 et 1878). De qui s’agit-il ?
3)-Trois cents (300) volontaires avaient quitté Tahiti,
le 19 avril 1961, après un service au temple de Paôfai,
pour aller délivrer la France des soldats allemands.
être l’aumônier. De qui
s’agit-ü ?
Maruhi
b-Teriimana a Poetai
c-Henri Brémond
a-Teuira
a
pasteur missionnaire inaugura, le 16 mars
1957, le nouveau temple de Béthel, en remplacement
de celui
qui était en bois ?
a-Philippe Rey-Lescure
b-Edmond Stussi
c-André Junod
1924 que s’ouvrit officiellement la lépro¬
serie de Orofara, dans le district de Mahina, à laquelle
l’Église évangéhque apportera largement sa contri¬
bution. Venues de France, ce furent deux infirmières
diaconesses protestantes, y résidant, qui donnèrent
en
les soins aux malades. Lesquelles sont-eUes
a-Soeur Marthe Juncker
b-Soeur Rosa Lefèvre
c-Soeur Marcelle Crumière
conscience,- ce pasteur avait répondu : « Expatriezmoi ! Mon devoir avant tout ! » De quel pasteur
s’agit-il (Il moumt le 18 septembre 1879) ?
a- Nohoraamotu, de Papenoo
b- Faatupua, de Mahaèrm
c- Tiaîhau, de Raîvavae
Veà Porotetani n°i
8) En 1951, une émission religieuse commence à être
diffusée sur le ondes de “Radio Tahiti”, en français.
Mais
quelle année l’autorisation d’une émission
religieuse protestante, en langue tahitienne, fut-elle
en
pasteur a succédé au pasteur Mamraî a Utia,
à Mahatea, qui a été le successeur du pasteur Samuel
a Raapoto, devenu, en 1963, le premier président de
l’Église évangéhque ?
a-
Panai
b-
Joseph Hunier
c-
Homai
/Âtopa 2018
a
Parmi
a
Tauotaha
nom a-t-on donné à la grippe, qui ravagea
Tahiti et les îles à la fin de la première guerre mon¬
diale (1918) et décima la population, dont une ving¬
taine de pasteurs, de nombreux diacres et 823
membres d’église (Dans la seule paroisse de Papeete,
il y eut plus de 500 victimes et une centaine aux Iles-
Sous-Le-Vent) ?
a- la grippe mexicaine
b- la grippe chilienne
c- la grippe espagnole
Solution du Jeu :
Un peu d’histoire
?
les menaces qui lui ont été faites par un
certain gouverneur français de l’expatrier, s’ü refusait
d’obéir à ses ordres plutôt qu’à ceux de sa
20
Rino Manuel
b- Eric a Paie
c- Jean Gooding
a-
donnée ?
a-1952
b-1955
c-1958
Charles Viénot
b- Edouard Ahnne
c- Frédéric Vernier
a-
Parmi eux, un pasteur, pour
91)0Q)Queulel
7) Lors du Jamboree international de Montréal au
Canada, en 1955, trois délégués représenteront le
scoutisme unioniste de Tahiti : Auguste Sane, Nebrasky a Tahutini. Mais qui fut le troisième délégué ?
;
-q 13 -V
(s ;
(t7 ; -» (e ;
(r ; -» (i
HIMEN/CAT
Tomite
o
te Faatereraa o te
ËPM i Papeari 2018
RUAU / TAR AVA TAHITI
1-RUAU
MÀOHI NO VAIARI NEI E, lA ORA, lA ORA
lA ORA TÀTOU ITEIE ÔROÀ lUPIRI E,
TE NONAA
E 200 RAA TE MATAHITI
A TE
ÔROÀ HÔROÀ ÔAÔA E
ÈTÀRËTIA POROTETANI MÀÔHI E
2.-RTJAÏJ
TE NÜNAA
MAOHI NO VAIARI NEI E, IA ORA, IA ORA
TÀTOU I TEIE ÔROÀ lUPIRI E,
E ÀHÀ TÀ ÔE, E ÀHÀ TÀÙ
IA ORA
HOPOII TE TUMU NUI E
E TE
ÊTÀRETIÀ POROTETÀNI MÀÔHI E
3.TARAVA TAHITI
4-TARAVA TAHITI
EMAHANATEIE
EIAHAHOMAE
ÔAÔA PAUROA TÀTOU E
E ÔROÀ TEIE
EIAHAEI
HÔROÀ
PITIE
TA TE TUMU NUI RA E
EAATUPURAA PARAU RA E
TÀTOU TE NÜNAA MÀÔHI
O TE AO MÀÔHI NUI RA E
ÂAU
PAUROA TA NA E
IA
NA
MAITAÏ TE ÔHIPA
ÔROÀ HÔROÀRAAE
NIÀ TE EENUA MÀÔHI E
NA NA ÔE HAAM AITAÏ MAI
TA TE TUMU NUI RA E
E A MURI NOAATUE
I
VEA POROTETANI
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018