EPM_Vea Porotetani_201605.pdf
- Texte
-
Sommaire
MENSUEL DE L’EGLISE
PROTESTANTE MÀÔHI
EN
POLYNÉSIE FRANÇAISE
2
CREE EN 1921
#
^
0
0
0
0
,
« « «t « «I «t
Boîte postale.
«
113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
4
^
5
Tél. (689) 4D.46.06.99-Fax. (689) 40.41.93.57
«»
Emaü
«I
:
6-7
veaporotetam@epm.pf
«t
«
«I
Directeur de Publication
«t
«t
MARAEA Taaroanui
«I
Rédacteur
«r
«I
en
Chef
«
John DOOM
«
«t
«t
«t
Secrétariat-Maquettiste
«k
POHUE Ben et TEVAARAUHARA Iteata
«
«r
«r
«t
«r
«k
Video
«t
«I
ATGER Teava
«t
«k
Comité de Rédaction
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
«(
«
«I
PIFAO Heiata, THORAX Jacques,
«t
FAUA-TUFARIUAEmma,
«I
MARGUERON Daniel et Éimle
«I
«(
«t
«k
sa
vocation
4k
4k
4k
4k
MALÉ
4k
4k
Prix de l’abonnement
«
«t
tâviniraa
4k
«I
«(
na
4k
et la collaboration de
«I
ta
Le serviteur et
4k
«
«r
e
«I
Georges KELLY, Sabrina TERAIARUE,
Rocky MEUEL,
«
Te tâvini
«t
«(
«(
Dossier
•
«r
«I
«r
10/21
«I
«k
îtk
9
«I
«I
«t
8
Photos : Pastorale 2015 (1)
Parau o te fenua : Taunoa
Édito : Président
Te ôroà fânau : Tautira
Voeux de : Président
Poroi a te : Peretiteni
(1
an
Etârêtia
4k
-10 niunéros) - Polynésie : 1200 F (cJ^)
Métropole : 22,87 Euros / Suisse : 41 FS
Impression : TAHEH GRAPHICS
Tirage ; 2000 ex.
4k
«I
4k
4k
4k
4k
4k
ft
4k4k«i4k4k«t4k«t4k4k4k4i4i«i4k4k4k4k4k4i4k4k4k«t4k4k4k
Photos ' Veà porotetani,
Te hohoà àpi mâtâmua :
22
23
24
0 Jeux : T’ en souviens-tu ? (1)
0 Hohoà : Rururaa ôrometua 2015 (2)
0 Himene : Tavevo
Te Tomite rauti i te Rururaa drometua
«I
BtlUmN DE
Nom
Prénom
:
Adresse Mail
ou
Je
et
je
Géographique
me
réabonne
au
:
:
Veà Porotetani pour l’année
2016 (lan
-
10 numéros)
de
Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357 - Email : veaporotetani@epm.pf
verse
la
somme
Abonnements
À renvoyer
RÉABmNEMENT
:
TAUNOA
TAUNOA
E Metua
mâôhi, Metua mâôhi fârii,
Metua mâôhi aroha
e
te here
Metua mâôhi
faatupu ora
Hope aè ia tau, hiti aè ia tau
Metua mâôhi
ora
ôe
e
tuatau atu
TAUNOA
E fenua
mâôhi, fenua mâôhi fârii
Eenua mâôhi aroha
e
te here
Eenua mâôhi horoà
ora
Hope aè ia tau, hiti aè ia tau
Eenua mâôhi
ora
ôe
e
tuatau atu
TAUNOA
E
Mâôhi, E mâôhi fârii,
E mâôhi aroha e te here, e mâôhi
Hope aè ia tau, hiti aè ia tau
E mâôhi
ora
ôe
e
tuatau atu
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
ora
Le pasteur, au service
de son
avant tout
Église
Te drometua, ei tavini
i roto i ta na Etârëtia
"y a riro te rururaa ôrometua no teie
j matahiti, ei taime no te hiô-faahou-
"W"
La pastorale de cette année, a été l’occa¬
sion de revisiter le ministère dans
Ê
sa vo¬
i te parau no te
pratique dans
l’Eglise protestante Mâôhi d’aujourd’hui. Tous
titauraa e te
faaôhiparaa i roto i te Ètârëtia Porotetani
les 4 ans, a lieu, un tel
rassemblement pour
aider les ministres à maintenir leur niveau de
teie mahana. I te
connaissance et à
ôrometua, te tâpeàraa i te hoê fàito maitaî no
cation, mais aussi, dans
raa
sa
ai teie huru
garder un regard critique sur
l’actualité de l’Église. Étant un élément central
du dispositif de transmission du message, mais
to râtou îte
te
pasteur doit maintenir son niveau de formation,
tout en tenant compte de l’évolution de la so¬
teie
ôrometua, ei tià faufaa i roto i
mau mero e
tauiraa
o
noa
Ètârëtia.
te
mâ te
ara
atoà i
No
mua
i
te oraraa o te nùnaa Mâôhi.
E
âpee o ia i te mau faaâpiraa e tupu i roto i
te pâroita, mâ te ara atoà ia ôre te tahi fifi ia
tupu mai i roto i te mau pâroita ta na e tiàau
communautés dont il
la
moins de
ra.
Mai te
mau
îte mâtâmua
faataa i te tuhaa rahi
est à la recherche de Dieu.
Pasteur Taarii MARAEA
te
Èvaneria, tei
to râtou oraraa
no
ta
riro atoà te ôrometua, ei tà-
vini i roto i ta
Ètârëtia, tei fârii mai ia na
na
na
tââtoà,
no te
Atua.
no te
o
o
râtou pororaa, ua
ei ôrometua. E tiàraa
Veà Porotetani
Èàrëtia o
Ètârëtia, no te faaîteraa Èvaneria e no te
te mau
charge. Toujours dans la tradition des té¬
l’Évangile, où la vocation occupe une
place importante de sa vie, le pasteur est aussi
et avant tout, au service de son Église qui l’a
reconnu pasteur. Un ministère exigeant dans
l’engagement personnel au service du celui qui
a
te tauturu i te mau
ta râtou hiôraa i te
reira, ia vai ineine
polynésienne. Il est aussi celui qui doit à
la fois accompagner, les changements dans la
pratique du culte, et veiller à garder une cer¬
taine stabilité, au sein des
e
faatûàtiraa i te
ciété
4 matahiti atoà, e tupu
rururaa no
tau. Ua riro te
aussi de lien entre les fidèles et l’institution, le
mau
o
Âvaè
Me 2016
e
titau i te ôrometua i to
tàvini i te feiâ
e
îmi
ra
i te
paatoà e faaroo mai nei i teie rui, Manava,
Maeva, la ora na i te farereiraa i roto i te here
te
aroha mutu ôre
o
fânau ta tatou
paatoà e faahanahana nei.
Fatutira i terâ
ra
varu, o
e
teie ôroà
te Tumu nui i
Tau tira i teie nei
ma-
hana. E fenua ruperupe e te haumârü. Ua î te
fenua i te mâa. la î te tai i te ià huru rau, e pape
teie
e
tahe
Ahui,
e
ù fenua
noa
nei,
o
moti i te roto
o
Vaitepiha. Mai te ôtià no
no Faaroa, te àanoraa ia to
Tautira. E fenua heeuri
e
te
nehenehe,
â te Pâtireia o te Atua. la haamauruu-
e au mau
ruhia te Atua.
Te uiui
te Fatu i ta na mau
«A tuu
noa
mai
te
na
tamarii, ia haere
noa
pâtireia ra
anaè,
mai
tei
na e
fenua, te tai
ora
i te
no
ora e
te
fânaôhia
«
ra e tâtou.
E
ia te ôaôa
no
nuera ».
tià nei
mea
tià
roa
ia
e
te mau ui atoà
e
te
no
e,
i te
tamaiti fânau tahi, ia ôre ia
ora mure
».
feta. Ua fânau
no te
mâôhi nui
na
letu, te parau i riro mai ei taata, ua riro letu ei
ôpuaraa na te Atua. Ua tohuhia e te mau pero-
Imanuera, te Atua io tâtou nei.
E to te hui faaroo e, to te ao
i teie
I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa
ôre
haapiiraa
te pâroita Tautira, oia hoi o « Imae
no tatou
pohe tei faaroo ia na ra, ia roaa râ te
e,
ora ra.
oia
ôe,
ôtià. Ua orahia mai
horoà mai i ta
hui faaroo e, ia haamaururu i taua
Auê ia toù ôaôa e,
tâpati
Atua, te
î atoà e ora nei, e horoà
Tumu nui, e tei faatupu te
mâtou e te tama e. Auê
tâtou e to te
horoà
na
no
te
e te mau
ia te reira
ôaôaraa
ù,
teie mai nei te ui hou. Nâ reira noa
tau e a hiti noa atu.
mairi,
tâtou, a
mana o
no
ù, e ôroà faufaa roa ia, Eere no ù
ôe, no tâtou hope roa i teie mahana, e
no
aita to
o te
ao».
Ua î te rai nui te âtea i te
i teie mahana
A tahi: No
pipi, i te nâ ôraa e,
ia ù nei, mai ia râtou ra hoi te
au
mahana.
hâmani maitai ia ù nei.
reo no
nei
E aha te ôroà fânau
Eaha ra ta ù e hopoi na lehova, no ta na
E
noa
huru
te
o
pO-fenua-hia
i te mai
o
te taata.
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
6
ia e
o
ua rave o ia i
ia i te ao nei,
faatupu i to te Atua hinaaro. Ua horoà te
mana no te haapii i te taata, no te faaora
Atua te
ôutou
o
te taata. Ua haere mai
No reira
eiaha
e
e
to te hui
faaroo
o
te
ao
maôhi nui e,
matapô mai, eiaha
huri tua mai i te
mau
hoi te Pàtireia
te
e turituri mai, eiaha e
tamarii. Mai ia ràtou ra
Aita te ôroà fànau i
tàpoïfenua, aita i moè i raro i te tai, aita
i te matai. Te horo ra te tau i to na horo
o
ao.
hia i te repo
i pee
raa, te rere ra te manu
ra
te tohorà i to
na
Te ôroà fànau ra,
eita
na rereraa, te
eita
o
aè te rai ta te Atua i rahu
no
tàtou. E ôaôa
hua i taua horoà ra, e
ora
Apiti : No ù,
ua
ônahia te
fare hooraa taoà, ua moèhia te
mau
auraa mau no
riro ia ei haapauraa moni. Ua
te ôroà fânau. I te
mau
o
ia,
a tau e a
E te tama e, e te
horoà ora e te
hiti noa atu.
feià metua
e, a
ora
matahiti
naii, tei hea ta ù taoà horoà na
Papa Noera’'. Te reira te ôhipa e tupu nei a pau
no
A haere mai
A haere mai
e
te tama e,
A haere mai
tai
e
te
ô mai i te Atua
e te mau
A noho mai i te ùtuafare
matahiti.
o
hoa
tàâtoàraa,
te
no
te
ôaôa.
la âruehia te
àti aè nà poro e maha o te ao nei. I
reira atoà mahana, ua rahi aè te ôaôaraa o te
e
feià metua i to te tamarii. Eita te
naaro o
te tahi
ahiahi,
te tamarii e
reo e
Atua,
Te aroha ia rahi.
te hi-
faaroohia. Ua vai ôvere
noa
tamarii, te poîpoi, te avatea, te
te ruî. Ua moèhia te tamarii i mua te
mau
e
ôuàouàraa te ôaôa
o
te feià metua. Ua
pôhia te
mata, ua turihia te tarià.
Veà Porotetani
no
7
te
Âvaè
feià
e,
tamaiti
moà.
faufaa. E mai te reira
e te
ra.
tei fànau, ua î te mai-
la hanahana te Atua metua, te
mea
e
ôaôa âmui anaè
hia tàtou i te hei noànoà
metua e,
ôrua i hoo mai
Te reira ànei te
nei,
i roto i te ôroà fànau, i teie matahiti. la hei-noa-
atoà, ia tae anaè i taua ôroà ra, aita atu ia parau
no roto atu i te tamarii, ''Pâpâ, Mümâ, e aha ta
atu ia
à
haamoè
ia i tàpoîhia, eita e moè,
haamoè. Te auraa, aita to na e tàponiraa i
e
raro
i to
haamoèraa.
Me 2016
no taua
maitai
ra.
e te
vàrua
Le
■
Message de Noël nous rappelle que
Dieu est
visiter et habiter
humanité tourmentée
venu nous
notre
VŒUX POUR L’ANNEE 2016
DU PRESIDENT
de
L’ÉGLISE
PROTESTANTE
qui me recevez ce soir dans
foyers, sur vos lieux de travail,
dans les hôpitaux, dans les prisons.
vous
tous
vos
En communion
avec
toute la communauté de
MÂÔHI
En tant que
chrétien et citoyen, il est de notre
responsabilité de garder une vigilance active
face à tout ce qui pourrait nuire à notre popula¬
tion. Le message de Noël nous a rappelé que
Dieu est
venu nous
l’Eglise Protestante Mâôhi, J’aimerais souhaiter
manité tourmentée.
à chacune et à chacun d’entre vous, une année
de paix. Paix dans vos cœurs, dans vos pensées,
Plus que
dans
vos
foyers, vos communautés respectives.
Je pense aux
familles meurtries par les catas¬
trophes naturelles des derniers jours, qui ont
perdu tout ce qu’ils ont construit, et je remercie
nos paroisses de Tahiti, les églises, les associa¬
tions et les pouvoirs publics, pour la sponta¬
néité de l’élan de solidarité qui s’est
visiter et habiter notre hu¬
jamais, nous sommes appelés à parti¬
ciper activement à la construction d’une société
plus juste, plus équitable, soucieuse d’un vivre
ensemble harmonieux, de paix, de solidarité,
d’unité et d’Espérance.
Je
vous
souhaite
une
Bonne et Heureuse année
2016 !
Pasteur MARAEA Taaroanui
manifestée.
Ces évènements
qui nous rappellent notre part
responsabilité dans ces catastrophes. Je
pense à toutes celles et tous ceux qui, dans le
quotidien de leur vie, souffrent de la violence
sous toutes ses formes, à celles et ceux qui sont
dans la précarité.
de
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
itS.'
K
mffmfwnnwmfm
ËmrtmmmimêmrA
® is ÉicSiE^iiâ PûKOisxMn
Ite mau ùtuafare atoà o Mâôhi Nui nei,
la ôutou i roto i te
tatou
fare utuuturaa, te
fare
tâpeàraa,
Ètârëtia porotetani mâôhi, a fârii
tâpaô no te Here e te Aroha o te Atua to
mau
I te iôa
mai te
mau
O
te
i te
mau
puè i te
mau
ùtuafare, tei roomahana i topa aè
nei, e te hinaaro atoà nei au e haamauruuru
maitaî i te mau pâroita o Tahiti, te mau Ètârëtia,
te
e
àti pape
te
mau
Tââtiraa
Ua haamanaô mai te haereà mai
o
te Tamaiti
e
au
te mau mana e faatere nei i te
ra
no te mau tauturu rau. Te haamanô mai
teie àti i ta tâtou tuhaa no te rautî-maitaî-raa i
te
rahu
io tatou, i te hinaaro o te Atua e pârahi
tumu mai i rotopO ia tatou mai te hiô ôre i to
tatou huru.
âpT, te
paturaa e te faatiàraa i to tatou nünaa, ia au i te
hinaaro o te Atua, ia noaa i te taâtoà, te hau, te
hoê oraraa i roto i te autaeaèraa, e noaa ai i te
taâtoà, te tura e te faatura, e fânaô faahou ai te
taâtoà, i te faufaa ora e vai ra i nià i to tatou
fenua.
Fenua,
a
te Atua.
la î ôutou atoà na, to ôutou
ùtuafare i te ôaôa e te hau.
Te haamanaô nei
la
i te
E ia maitaî
au i te feiâ e topa nei i raro aè
hâmani-îno-raa, te feiâ e pârahi nei i
roto i te ère, e tuhaa na tatou tâtai tahi, ia au i to
tatou tiàraa marumetia, e taata no teie fenua të
araraa ia tupu te hoê oraraa upoofâito no te
mau
taâtoà.
a
te Atua
No reira, e tuhaa na tatou i teie matahiti
Metua,
Te haamanaô nei
hia
Hièra
ora
âau, to ôutou
na,
roa
i teie matahiti
âpî 2016
MARAEA Taaroanui orometua
mau
OMUARAA
yv
I te matahiti
2015, ua faaoti te Apooraa faatere, e faataa teie
Rururaa ôrometua taa ê na te mau ôrometua e pipi ôrometua,
te feiâ e amo i te tiàraa pipi ôrometua, te feiâ e amo i te tiàraa.
E taime
râveà
te hiô âmui i ta râtou tâviniraa
no
no
e
te imi âmui i te
te tauturu te tahi i te tahi. Ua tuu te rururaa ôromey\,
tua i te tahi
mau
aniraa i
maitai i teie
mau
rëni aratairaa.
O
mua
i te
Apooraa rahi âmui tei fârii
Te mau manao
te Rururaa ôrometua 2015
TE FAAINEINERAA. Te îte nei te
Apooraa
rahi âmui e, te parau no te faaineineraa, o te
tahi ia o te mau ôhipa tumu i roto i te oraraa o
te mau tâvini o te Atua. Te haapâpû nei te
Âpooraa rahi âmui i te parau no te faaineineraa,
e ôhipa ia e rave-tâmau-hia hou te Aua pipi, i
Terereatau e i roto i te tau ôhiparaa.
Âua pipi. Oia hoî, te
haapii-mâite-raa i te reo Mâôhi, te faaàpu, te
tautai e te mau ôhipa atoà e noaa ai to na ora, to
na îte e te paari i roto i te fenua, te moana e i
tei ineine i te tomo i te
roto i te nünaa.
I Terereatau
Âua pipi Terereatau, te hinaaro nei te
Âpooraa rahi âmui, ia papa-atoà-hia te faaine¬
ineraa o te mau pipi, e tae noa atu i te mau
ôrometua haapii i nià i te mau faaineineraa a te
Fatu i ta na mau pipi. Ua îte maitaî tatou e, e
I te
Hou te Aua
Hou
a
pipi
haere ai i te âua
pipi, te tîtau nei te
Âpooraa rahi âmui, ia hiô mai te mau pâroita, te
mau
fenua
e
mûri nei, no
Tuhaa, i teie mau parau i
te faaineineraa i te feiâ e hinaaro,
te mau
e
taata haere to tatou
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
\0
Fatu. Eere
o
ia i te tahi taata
IVl
A
faaea i te fare. E taata ra, no roto i te nOnaa, i
fenua, i te
reira to te
rerei i te
mau
roto i te mâtete,
ùtuafare
o
hepetoma atoà, te mau tere fâùtuafare ôrometua, te mau
faaôhuraa ôrometua i roto i te Tuhaa, aore ia, i
pipi faaineineraahia e te Fatu. I
i te vâhi tâiàraa, i roto i te
te taata
e
mau
i roto i te ururâau. Ua
mau
mau
roto i te
fenua, te mau Rururaa ôrometua âmui
Etârëtia, e te mau Rururaa ôrometua taa ê.
faaineinehia ratou, ia vai fâtata noa râtou i te
te
nOnaa, ia ite râtou i te mau àti o te nünaa, ia
hoï ia râtou i te tauturu i te nOnaa, i roto i
Te faaïte nei te
Âpooraa rahi âmui, i to na
manaô turu i te
mau
roaa
àti, ia faaàmu râtou i te nünaa i te
mâa, ia haamâmâ râtou i te teimaha o te nünaa e
to râtou
ôrometua, ia haere e tautai
faaàpu no te faaàmu i te nünaa. la riro hoî te
ôrometua, ei râvaai taata, e ei taata tei tanu i te
mau
ia tanu râtou i te huero
no
te parau
e e
maitaî i roto
i to râtou âau.
mootaro i roto i te âau
nünaa
nei te Âpooraa rahi âmui e, e tano te
pipi i Terereatau, e haafaufaa i te mau ite i
roaa mai ia râtou, hou a tae mai ai i te Âua pipi,
mai te tataîraa pereôo, te tâmuta fare, etva
Te parau
TE
...
na
faaineineraa i ta
pipi, hou
a tomo
na
tâviniraa i te
e o
te taata. No te mea, te
Mâôhi nui nei, o te
Atua i tuu ia na, ei rave
turaraa o te Tumu nui.
No te mea, e riro te reira ei tauturu i te oraraa
âmui o te Âua pipi. E riro atoà râ ei tuhaa rahi
ta
Mâôhi
o
ta te
mau
no
ôhipa
mua i te parau no te ôhiparaa a te ôrometua, te
hinaaro nei te Âpooraa rahi âmui, e haamanaô i
I
Âua
ai i roto i te tau ôhiparaa.
te mau
Âpooraa rahi âmui, i te manaô o
ôrometua, ia faaterehia te haapiiraa
haamauraa ôrometua i Terereatau, ia tae i
Te fârii nei te
te
te Rururaa
tauraa.
te
te
matahiti
hopeà
a te
Te hinaaro atoà nei te
faaïte i to
na
pipi i te
e
faaàpu ia
ïtehia ai te
ÔHIPARAA A TE ÔROMETUA
ôrometua, i te faufaa rahi
no to râtou tî-
tauraahia ei ôrometua. Mea faufaa
no
a
ôrometua, i te maitai
e
roa
ia ite
vai nei i roto i to
noa
na tî-
peàpeà nei te Âpooraa rahi
ôrometua, tei ôre e haapaô i
to te Atua tîtauraa ia na. Inaha, te topa nei te
tahi pae i roto i te haapaô ôre e te faaruè-roa-raa
No te mea, te
âmui, i to
Âua pipi.
Âpooraa rahi âmu, e
i ta râtou
na mau
pâroita.
hinaaro turu, i te faatauàtiraa te
Te faaitoito nei te
haapiiraa e te mau ôrometua e haapii i te
Âua pipi. Te haapiiraa i te mau pipi i te ôhipa
faaàpu, te tautai, te tarairaa vaa e tae noa atu te
haapiiraa i to tâtou parau.
mau
Âpooraa rahi âmui, i te mau
ôrometua, ia faaineine i to râtou
tae atu
Te hinaaro atoà nei te
I ROTO I TE TAU
ÔHIPARAA
hou
a
Âpooraa rahi âmui, e
faaitoito i te tino ôrometua, i te here ia na iho,
te here i to na parau, te here i to na nünaa, te
Te parau no te faaineineraa tâmau
Te faaitoito nei te
rahi âmui,
ïte nei te
ôrometua, ia faaineine tâmau
here i to
tauturu ia
Âpooraa
i te
ia ia na iho, e ia
riro hoi te faaineineraa tâmau, ei ôhipa tumu na
na, mai te Rururaa ôrometua Tuhaa, aore ia
o
Veà Porotetani
oraraa,
ai i roto i te faaturaraa.
here
no
te
11
e
te
na
fenua,
e te
here i ta
na
Ètârëtia. Te
Âpooraa rahi âmui e, ai ta atu e parau e
na
i roto i ta
aroha.
Âvaè Me
2016
na
tâviniraa, maoti râ, te
hou mai ai i teie parau i roto i te Apooraa
âmui. Te haamanaô nei te pupu i te
TE FAIRAA FAAROO
rahi
Âpooraa
Te fâîraa
faaroo,
faatere, ia hiô atoà i te Tomite papa haamori, no
tahi ia parau, te tahi
manaô e te tahi ôhipa, tei topa mai i roto i te
âau o te tahi taata, o ta na i fârii hope roa, tei
o te
faaârepurepu i to
na
âau,
e
te faanahoraa i te fâîraa faaroo.
I
tei riro ei faaïteraa
i roto i to na oraraa taâtoâ, ia faaroo mai
te Atua, to na nOnaa e te mau nünaa atoà.
na
I
na,
pupu,
Te papa, o te tahi vâhi paari maitaî, tei
paèpaè i te mea ta na e mau ra. Ei hiôraa, te
parau no te fare. E haamauhia ihoâ o ia, i nià i
te tahi papa. I reira e patu ai te tino fare, te tâpoî
papa.
e
i reira atoà te ùtuafare
te hau
e ora
iho i teie papa, e haamau
Maru-Metia Mâôhi.
a
te
tei hea atu
Ètârëtia.
ra
aroha. I nià
ai i te fâîraa faaroo
matahiti
faatereraa i te
parau no te haamauraa ôrometua, te fâîraa faa¬
te
2017,
no te
Ètârëtia e
faatupuraa i te reira. la riro ei faaôhuraa âpl i
teie matahiti. Te faaôhiparaa i te mau tumu
parau no roto mai i té Rumraa ôrometua taa ê
moà.
o
Ua fârii te
te fâîraa faaroo a te tâvini.
31
rahi âmui, e faa-
hoî i teie parau i roto i te Apooraa faatere, no te
faataaraa i te feiâ e faanaho mai i teie fâîraa
te
i te
Âpooraa rahi âmui, ia
teie, tei ôre
Âpooraa rahi âmui, i teie mau aniraa
i te mahana pae
teie matahiti 2015.
a
e te
i te Âpooraa rahi âmui, ia
faaâpîhia, nâ puta haapaeraa mâa e te hepetoma
Te ani nei te pupu
faaroo
hiôraa
parau. No te mea, e tumu parau rahi
â i haamatahia atu ra i te tâuàparau.
faaohu nâ nià i te
Te ani nei te pupu, ia haapâpü mai te Apooraa
rahi âmui, i ta na faaotiraa i nià i teie parau. Te
.A
Te ani atoà nei te
hiô-atoà-hia mai, te parau no te faaroo Mâôhi
mau. Mea tano ihoâ râ, e faataa i teie anaè tumu
ÂPOORAA RAHIÂMUI
Te parau no te fâîraa faaroo
Te ani nei te pupu i te Apooraa
te
Âpooraa rahi âmui no Tautira i te 2010.
Te ani nei te pupu
Te faaineineraa tâmau, e
Tîihaa
parau.
a
pupu i te Âpooraa rahi âmui, tei hea atu ra te
fâîraa faaroo i faanahohia mai e Peretiteni i te
roo a
TE MAU ANIRAA A TE PUPU
I TE
teie
Teie te aniraa
i te Âpooraa rahi âmui, ia
faatupuhia te tahi Rumraa ôrometua taa ê i te
Ètârëtia Porote-
Te papa no te fâîraa faaroo a te
tani Mâôhi, o te Atua iho ia e to na
te fâîraa
Te ani nei te pupu
ai i te vâhi mm,
te maitaî.
e
no
manaô nei te pupu,
fâîraa faaroo
i ta tatou fâîraa faaroo, aita atu e mea, e
ai o ia maoti ra, te niuraa i nià iho i te
mua
mau
i te tâtararaa
faaroo, te haa¬
i te matahiti i taui ai te iôa o
te Ètârëtia, ei Ètârëtia Porotetani Mâôhi. Ua
anihia na i te Tomite rautî, i te tahi hohoà no te
mua
Ètârëtia, no te faataa i te tau e hope
ai i te faturaa i teie fâîraa faaroo. A faahoî faaVeà Porotetani du Mois de Mai 2016
no
Tiurai 2015.
Aita e hoperaa to te
faaineineraa ôrometua
Omuaraa manaô. E
tüvini drometua i te
te
hamanad e, teie tumu parau, e tauturu ia i te mau
i te hoê hiôraa âano maitaî e te âmui, i nià i te parau o
tano e
rave
faaineineraa drometua i
roto i te Etûretia Porotetani Mâàhi, i teie mahana e no
tâtuhaaraa o teie tumu parau o teifaataahia no te tau¬
i teie tumu parau ta tatou. Teie te tahi hiôraa.
ananahi. Te vai nei
turu i te feruriraa
te mau
atoà hoî, e vârua ê to vëtahi hou a tomo mai ai
roto i te faaineineraa ôrometua. Te tauturu mai
ra
te reira
mau
i
hiôraa i te îteraa, e aore ia i te
haapâpüraa e, i roto i te hoê hiôraa âmui, te fifi
atoà ra te tâviniraa e te faaîteraa a te ÈPM.
Te hinaarohia
nei, ia riro teie tuhaa ei hiôraa
pâpü, ia îte, ia manaônaô te ôrometua tataîtahi.
E au teie parau ia arahia, hou te taata e tomo ai i
roto i te faaineineraa ôrometua, nâ reira atoà i
roto i te taime faaineineraa, e tae noa atu i te
te tau tâviniraa ei ôrometua i roto i te
E 3 manaô e hinaarohia ra e parau.
roaraa o
ÈPM.
TE ÔROMETUA,
E TAATA IA NÀ MUA ROA
E taata teie e hinaarohia ra ia tütonu maitaî te
manaô. Te taata i roto i to na tââtoàraa. E 3
tuhaa i roto i teie tââtoàraa o te taata e hinaaro¬
hia ra ia tütonu maitaî. Oia hoî, a tahi, e tino to
terâ
na.
taata, a
A tâne
piti, e îte to
noa
atu ai
e a
E tino to te orometua
E tino to teie taata. e tino
maitaî, te itoito, te
pâutuutu e te maîmaî ôre.
I
na, a toru, e vârua to
vahiné noa atu ai te
ra, e fâriihia te taata i roto i to na âpiraa
ia faaô i roto i te tau faaineineraa ôrometua.
mua
ra,
E îtehia
na i te 18raa o te matahiti. I teie nei râ,
tiàturihia e, e mea tano ia paari rii mai te tino
o te taata, a tomo ai i roto i te faaineineraa ôro¬
metua. E mai te mea e tino maitaî ra, aita atu ia
e tîtauraa tano roa aè e tià ia rave, e àtuàtu, e
ua
f
ôrometua,
6
Teie hiôraa i te parau o te ôrometua i roto i te
Ètâretia Porotetani Mâôhi i teie matahiti, no
roto mai i te manaônaôraa i te rauraa o te mau
fifi e vai ra i roto i te tino ôrometua. Oia mau,
ia hiôhia i roto i te roaraa o te tau i haerehia
mai (taiô 20 matahiti), mea rahi te ôrometua o
tei fifi e e fifi noa nei a, e tae roa mai i teie ma¬
hana. E maî tino te rahiraa, e paruparu haapiiraa
e taata ra nâ mua roa.
Veà Porotetani
faaàmu i taua tino ra. No te
tino maitaî ra, e ôhipa maitaî atoà ia ta
rave, âreà ia maîhia ra, e topa atoà ia te
aupuru, e pâruru, e
mea
na e
e, e
ôhipa...
I reira, ua îtehia te àti maî i fârerei-pinepine-hia
e te mau ôrometua. E mau maî teiaha to vëtahi
no
te
13
Âvaè Me
2016
EJL
tei amo-maoro-hia i roto i te oraraa. Ua faaruè
mai te tahi pae, te ora noa mai ra vëtahi i roto i
te mai. Ua tae atoà te ÈPM i te tuu vëtahi mau
ôrometua i roto i te faaturaraa no te mea, ua
maîhia. Aita te tino e pâhono pâpu faahou ra i te
mau tltauraa te au i te tiàraa ôrometua. Te parau
O
huru e e manaô o te haèhaa e faaôhipahia e te tahi taata i roto i te hoê tupuraa
ôhipa.
Te auraa, e
I roto i te hoê pupu
pâpü, ia fifi te tino, e fifi atoà te tâviniraa a te
ôrometua, e i reira ra, e fifi atoà te tâviniraa a te
taata, e tîtauhia te manaô
faatae i te hoê ôpuaraa i nià i te vairaa. la hoê aè vârua, te vârua no te hoêraa.
E vârua atoà to te ÈPM ra, e tîtauhia ia te ôro¬
ÈPM.
metua
te
Eita
TINO.
e
tano ia ôre e
manaônaô i te parau o
hoê,
no te
ia hoê
e
te vârua o te
ÈPM.
i te pae
mai i te hoê pupu pâî
tîtauhia te feiâ haùti ia faaineine maitaî
o te tino, ia îte i te mau faatureraa no te
haùti,
ia
Ei hiôraa ra, e rave noa
tino o te ôrometua i teie mahana, a tahi, no roto mai ia ta na huru tâmâa, te
mea àmu e te mea inu. A piti, no te huru fâitoôre-raa i te raveraa i te ôhipa. Te vai nei a...
Te fifi rahi
o te
E îte to te ôrometua
Te taata e tomo i roto i te faaineineraa ôrome¬
tua, ua î aè na ia i te îte e te àravihi. Oia mau,
aita e taata e aita to na e îte, e feruriraa, e àra¬
vihi.
Mai te ôpuaraa mai a o te metua vahiné, te taata
e haamata ai i te haaputu i te îte i roto ia na. E a
paari noa mai tenâ taata, e àravihihia o ia. Ua
pôpo. E
e
noaa te vârua no te
hoêraa i roto i te
taime haùtiraa. la ôre, e pau te pupu. No te mea
hoî aita a te ôrometua ôhiparaa o ia noa hoê, e
tîtauhia o ia, ia ôhipa âmui e te tahi atu mau
taata ê. la noaa te vârua no te hoêraa. E manaô
to te
ôrometua,
e
manaô atoà to te
Ètârëtia. E
vârua to te taata.
Ei hiôraa noa
Teie taata i roto i te tino nehenehe
roa o
tei
noaa
mai i te tau
îte, te àravihi, e tauturuhia o ia ia noaa ia na
te îte, e te vârua fârii i te ârataîraa o te Ètâretia i
roto i to na taatoà raa, te hinaarohia ra ia uraura
noa, ia ièiè noa, ia oraora noa hoî. E tauturu te
reira ia na i roto i te faaineineraa, ia riro mai o
te
ia ei ôrometua i roto i te EPM.
maoro
a
anaè ra, e noaa atoà ia te paari. No reira,
ai te îte, te àravihi o tei noaa roto
taa noa atu
haapiiraa, e îte faaàpu e tanu mâa to
tahi, e îte tâià to vëtahi, e îte tataî pereôo hoî
to te tahi, e îte pata hohoà to te tahi, e rau atu.
e noaa mai no roto mai i te
ùtuafare metua. Te reo, te peu, te haa-
Te vai atoà nei te îte
oraraa
paôraa
rau
la tomo
o
i roto i te
ia i roto i te faaineineraa ôrometua ra,
haapiihia o ia ia
Ètâretia etv...
e
oraraa.
noaa
ia
na te
îte pîpîria, te îte
la tae i roto i te tau
haapaariraa ra, e haapiihia i
arataî i te oraraa pâroita, âmaa ôhipa i roto i
te ÈPM. la noaa ia na i te îte no te ôhiparaa ei
ôrometua i roto i te ÈPM.
te
te
Aita e hoperaa to te faaineineraa. Aita to na e
ôtià i roto i te tau, te vâhi, te ôhipa.
E ôtià râ to na i roto i te ôhiparaa. Oia hoî, a
tahi, ia maîhia te tino, ia iti te îte, ia ôre e fârii i
te vârua arataî o te ÈPM, e aore ia, a piti, ia tae
hoî tenâ ôrometua, mâ te itoito, i te hopeà o ta
na tau tâviniraa, mâ te tura e te faaturahia.
Teie te tahi uiraa no te tauturu ia tatou i te
manaôraa mai i teie tuhaa :
E tino, e îte, e vârua to te taata... Mea nâfea ta
tâtou hiôraa i te parau o te taata i roto i te faai¬
neineraa ôrometua.
^
E vârua to te ôrometua
Te vârua e parauhia ra i ô
e
nei, e au ia i te parau
parauhia ra no te vârua haèhaa o te tahi taata.
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
raveà no te haamaitai
te tâviniraa a te ôrometua
Te
mau
E hid mai te
mau
rëni i mûri nei i te tuhaa faaineineraa o te
drometuae te pipi-drometua,
Heremona,
tâviniraa i roto
Amaa
mai roto mai i te Aua-Pipi
no
tonoraahia i te ara, ei tauturu i ta na
i te Etârêtia, te Tuhaa, te paroita e aore ia
e to na
dhipa
a te
Etârêtia.
ALLEGRET, no te Totaiete Faatupuraa Parau
no Paris {Société des Missions Evangélique de
Paris)} Ua tauihia mai te Âua-Pipi i Heremona,
mai nià mai i te âivi no Môria {Uruaî a Tama i
teie mahana)\ mûri aè i te faaruèraa mai te faa¬
tere no taua Âua ra, oia hoï o te Ôrometua
Louis De POMARET i te matahiti 1924. Te
auraa,
âivi
te
no
Heremona faaineineraa i te
hiné
e
mai te matahiti i haamauhia ai o ia i nià i
no Faiere, e 88 matahiti to te Âua-Pipi
no
mau
tâne
e va¬
fenua nei, i nià i te tiàraa Ôrometua,
mai i teie nei mahana. Teie râ, mai te
te
tae roa
matahiti 1990 i
patuhia mai ai te mau nohoraa
pîhaï iho noa mai i te Âua {Tira e Les
Vallons), ua taui te oraraa hau o te mau Pipi, nâ
Totiare i
roto i te
1. Te Tonoraa i te
mona
i te
Pipi-Ôrometua mai Here¬
ara
ra, na roto
o
Te Tuatua
Ei
o
ômuaraa,
hamauhia te
Heremona
ua
Ôrometua
mâtâmua o
faahaamanaô mai te tuatua e,
ua
Octave
e
Élie
Veà Porotetani
faataupupu atoà i te parau no te faaineine¬
â
Âua.
No taua tumu ra, i
pihaiiho i
fifi, i faatiàhia mai ai te Pü no
Hurepiti, i te fenua Tahaa, e te ineine nei te
nünaa no Heremona, i te vaiiho mai i te Âua, no
te fano i Tahaa, i roto i teie Pü âpï, tei mairihia
te iôa te Pü Airaa Upu Rau.
MOREAU, te faatere
to na rima tauturu o
fifi tei fânau mai, mai roto mai i te
nohoraa ra {Te feia âpï ihoa
i te dhipa inuraa àva, èidraa etv...)
i roto i te
te tahi atu
Âua-Pipi no Heremona i Faiere-
teie Pu
tei
raa
Haaverevere, i te tuhaa no te Mission i te 19 no
Me matahiti 1927, na roto i te mau tautooraa a
te
mau
nOnaa no taua mau
no
te
Âvaè
mau
Me 2016
1.2. Te tonoraa i te
i mûri mai, e haamauhia o ia ei
ia a tonohia ai i te ara.
ara
Ètàrëtia tonoraa i
Pipi-Orometua i te ara ^ ia hope
Tei te matahiti 1960-70 to te
te
tahi
te
o
mau
Ôrometua hou o
13. Faanahoraa MIR/MAB/TFH
(E 4 mata¬
Mai
te matahiti 1994^ i te matahiti a îte-atoàhiti), e aore ia, i mûri aè i te hoperaa no te Papa
hia mai ai te faanahoraa a te Aua, i roto i te
Tahi (E 2 matahiti) ia au i te faito tei roaa ia na
Tàâtiraa no te mau Aua-Pipi no Patitifa nei
i roto i ta na mau haapiiraa. E inaha, i mûri aè i
te tonoraa, e ia hope ta na mau faaineineraa i te
(SPATS), ua rave te Ètàrëtia i te tahi faanahoraa
taaê, no te mau tino aita
ara, e hoï mai te Pipi i te
4. la hiô-âmui-hia, mai te matahiti 1987 e
roa’tu ta ràtou e Parau
fenua nei, no te rave i ta
tae i teie matahiti 2015, oia hoï, no te hoê
Pï Ite, e aore ia, e faito
na tau haapaariraa, e piti
roaraa e 28 matahiti, teie te parau e tano e
matahiti {E aore ia e
‘Certificat’ noa, e te hifaahiti nq te mau Tïihaa mea pûai i te tono
naaro ra e haere i te
hau atu) e i mûri mai, e
i te Pipi-Ôrometua i roto i te Aua :
haamauhia ai o ia ei
Aua-Pipi, no te tïtau i te
tiàraa Ôrometua. Na
Ôrometua. Te auraa, mai -Rahiraa Pipi : 79 ;
-Te mau Pipi no roto mai i te mau Tuhaa :
Heremona e tono-roareira’toa, no te mau tino
Tuhaa 1 : 5 ; Tuhaa 2 ; 23 ; Tuhaa 3 : 8 ;
e faito Baccalauréat, o
hia te Pipi i te ara e i
Tuhaa 4 : 14 ; Tuhaa 5 ; 18 ; tuhaa 6 : 2 ;
te hinaaro atoà ra e
mûri mai, e ô o ia i roto
Tuhaa
7
: 6 ; Tuhaa 8 : 3 ;
haere i te Aua-Pipi. No
i te taime haapaariraa,
-Tei tonohia i te ara : 19 (13 i Fiji e 6 i
te pàhono i to ratou mau
hou o ia a riro mai ai ei
Faràni);
hiaairaa i haamauhia ai
Orometua (/ mûri aè e 6
-Teifaaea : 13 ;
te faanahoraa, tei paraumatahiti e hau atu). Aita
-I te pae no te haapiiraa, te mau haapiiraa
hia te Matahiti ïmiraa
taua faanahoraa ra e
mea paruparu te
Ràveà (MIR) e te Mata¬
Pipi : Reo Màôhi, Reo Perave-faahou-hia nei i te
retâne, Parauatua. Areà rà te mau haapiiraa
hiti Apeeraa Baccalau¬
mea hoî, i teie nei mamea maitaî te Pipi : Tuatua, Pîpiria e te mau
réat {MAE). Hoê
hana, te tuuhia nei te
reo Herën i e Hëpera ;
matahiti faaineineraa tei
Pipi, i roto i te pàroita, i
ta na tau
faaineineraa i Heremona
mûri aè i ta
na
-No te
tau haa¬
piiraa i Heremona, no te
haapaariraa, e i mûri
mai,
i te
a
tonohia atu ai
I
Pipi
e
i
mau
atu
:
Ôrometua tei tonohia mai Here¬
(E 3 i Fiji ; 1 i Niu-Terani e 1
mua
te
te faate-
haapiiraa,
e
tae i te
Mahana Pae, i roto i te
ia
i taua faanahoraa ra, te
hepetoma no na Tuata e toru {Tri¬
mestre). la manuia te pïahi, e o mai o ia i te Aua
{E 6 tino no te faaoraa i teie mau taime). Teie
râ, no te pae no te nohoraa, te îtehia ra te tahi
mau taupupüraa no te mau pïahi ihoâ rà, no te
mau motu mai, e aita to ràtou e fëtii i Tahiti nei.
roaraa no
tààmu-roa-hia o ia i roto i te oraparoita, taupupü atu ra hoî te parau no
Tei reira te vairaa
no
teie parau
te
Ua riro te reira ei hoê
Pipi i teie nei mahana, oia hoî, i mûri aè ia
Heremona, e haere o ia i roto i te haapaariraa, e
no
ma
mau
mai te Monirë
e
to na tonoraa.
rehia te
Farani)
te mea, ua
raa o
faanahohia
E 5
ôhipa e
tupu mai maori ra, te ôreraa ia te
hiriaaro faahou e haere i roto i te tonoraa
ara.
nehenehe
no
o
mona
te
vëtahi.
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
1J8
o
te
mau
tumu i faaea ai
V
2. Te Tonoraa i te
3. Mau uiuiraa hau atu
Orometua, mai te pâroita/Amaa Ohipa i te ara
I pïhaîiho i teie mau faanahoraa no te Pipi-Ôro-
Mai tei faahiti
hia, ua ineine to te Aua i te tere i
Hurepiti, te fenua Tahaa. Te manao e tano e
metua i
faauiui maori ra, eaha te huru no terâ tauiraa ?
E tano atoa ra e faauiui i roto i te roaraa no te
Heremona, e hou o ia a tonohia ai i te
{I PTC te ravehia nei teie mau faanahoraa,
mai terà e ravehia ra i Heremona, e ia na reiranoa-hia a i Hurepiti), ua faanaho atoà te Ètarëara
tia i te tahi
Orometua
aore
te
mau
faanahoraa
no
ta
tau, no te rahiraa Pipi-Orometua o tei ô i roto i
te faaineineraa i Heremona e tei manuia e ua
tono hia i te ara e aore ia vêtahi o tei ore i tapae
i te hopeà e ua faaea, no te aha ? E no te parau
na mau
tei
ohipa na i roto i te hoê pâroita e
Ohipa a te Ètarëtia e tei tono hia i
pahono i te mau hiaairaa a te Etare-
o
ia Amaa
ara no
te
no
tia mai te faaineineraa i nià i te tiàraa Orometua
Haapii i Heremona (7 tefenua Niu-Terani)
te tiàraa Rauti i te tahi
aore no
Ohipa
mau
Pipi i te Aua e aore ia vêtahi mau Tuhaa tei
? I te pae no te mau haapiiraa, eaha te
mau haapiiraa mea paruparu e e mea puai te
Pipi ? Eaha te parau no te Pipi faito Baccalau¬
réat ? Eere anei hoi mea maitai ae te mau Pipi
paruparu
Amaa
Etarëtia mai te Haapiiraa Faaroo i
Haapiiraa (7 tefenua Farani)
e aore ia i te Fare Tapeàraa (7 tefenua Auterarid). Ua riro taua mau Orometua ra ei tauturu i
te ohipa a te Etarëtia i teie nei mahana ia au i te
o
a te
ta’na
Ite BD
mau
Orometua
(Licence)
e e
no
tei
na
roto mai i te faanahoraa MIR i te
Etarëtia vêtahi
no
te titau i te Parau Pû
Puohuraa
puoi roa’tu ai i nià i te
la hi’o
(MTh) mâ te ore oia e
ho’i mai i te fenua nei (Ei hi’oraa, Natupuai,
Hamaiterani i tefenua Fiti, Taimetua i tefenua
Farani). la roàa teie mau Parau Pû Ite, i reira te
ho’i mai ai i te fenua nei. I
Orometua
e
i teie
tonoraa no te titau i teie mau Parau
hia, te vai rii
Etarëtia
e
Orometua
e aore
ia
â te mau vahi ta te
nei i te tono i ta’na mau
noa ra
tamau noa
Pipi-Orometua mai te fenua
Fiji
e aore ia te fenua Farani. Te vai atoa ra te
mau vahi ua faaea roa te tonoraa i te mau Oro¬
pihaiiho
metua mai te fenua Herevetia. Ua riro teie tua-
Pû Ite, ua tono atoa te Etarëtia i vêtahi o ta’na
mau Orometua no te titau i te Parau Pû Ite
tapaparaa iti ei tautururaa i te Etarëtia i te hi’o
Taote i mûri
raa e no
te tonoraa i ta’na mau rave
â te
roto i te
ohipa faaineineraa ei
ae
i te tau
faahou i ta’na
ohiparaa i Heremona
(Marama, Teihotua i tefenua Niu-Terani). Te
vai rii
noa ra
â teie faanahoraa i roto i te
noa
mau
faanahoraa
te
te tono.
o
te mau Marù-Metia.
'\J
Veà Porotetani
no
te faaineine¬
ohipa ia riro
parau faufaa i
te taviniraa a te
oraraa o te Etarëtia e
tino Orometua i roto i te hoê Ao o te tupu rahi
nei te mau tauiuiraa rahi e te reira no te maitai
oraraa
Etarëtia teie ra, te vahi e taupupu ra o te
mau tino Orometua ia no
o
no te
17
I
mau
Pipi MAB ? Eaha te huru faaineineraa e rave
te Pipi i Hurepiti e i te ara ? O teie rii te mau
faauiuiraa o te tano ia pahono hia.
Parau Pû Ite Maîtrise
mau
tonoraa, eaha te huru ? E aore ia, o vai mâ
Tuhaa o te tamau noa nei i te tono mai i
te
e
roto i te mau Fare
tonoraa. Area ra, ua tono atoa te
te
te mau
Âvaè Me
2016
Te tavini
e
ta
taviniraa
na
Heheuraa i te Mâtaio 20.1-16
E
haapotoraa teie no te heheuraa i te
20,1-16, tei faaineinehia mai
Mâtaio
orometua
e
Julien MAHAA.
râtou
iho,
e
aita te tahi i hau atu i te tahi. Te
reira atoà te tîtauraa i roto i te tahi fare / fenua.
E taata fare / fenua anaè te
anaè tatou
na
rii anaè tatou
tâatoà,
e mau
tamarii
te fare / fenua metua, e mau tama¬
na
te Atua Metua.
Te haamanaô atoà mai
teie parapore, eere
teie fatu fare i te taata faaea tâmau i te fare.
Eere râ
no
tâvini i te
ra
te faaruèraa o ia i te
ôhipa tei
au
i to
na
fare,
e rave
manaô, mai ta na i
hinaaro. Te reira râ hoî te tahi manaô
hia
ra
ai te
e
hinaaro-
ia tatou ia
ruraa, te
haapâpü faahou i roto i teie ruhaapâpO-faahou-raa i ta tatou ôhiparaa
/ taviniraa i roto i teie fare ta te Atua i tuu ia
ia tatou iho, e aore
na hea tatou i te tauturu i te fatu fare.
Haapotoraa
tatou. E aha ta tatou tauturu
Te Mataio
20, 1-16, e parapore teie no te Hau o
te Atua, tei faaauhia i te tahi fatu fare / fenua tei
ia
haere i rapae
I roto i te oraraa, mea
i to
fare e tîtau i te feia rave
ôhipa i roto i ta na ôvine. E 5 pupu teifârii i
teie tîtauraa e te ôhipa e au ia ravehia. E parau
tatou i te reira e
niraa,
rave
na
«
e tauturu te
taviniraa
», e
tahi i te tahi,
i roto i te tavi¬
e tauturu te
ôhipa i te fatu ôhipa, te feia
rave
feia
ôhipa ia
e
faufaa te ôhipa e te raveraa i te ôhipa, e ora ai. Teie nei ra, te vai ra na
faanahoraa e piti. A tahi : O ôe iho to ôe fatu
ôhipa e na ôe iho e rave i ta ôe, aore ra e tihêpu
roa ôe i te rave ôhipa ma te parau faaau. A piti :
O ôe iho te rave ôhipa e te vai ra to ôe fatu
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
i
f
'
:
iïi
tï^i
ôhipa,
e
hum
te utuà. la
O
ôrua ia faaau i te hum
hiôhia, mea faufaa ia àtuàtu
maitaï i te toàtiraa fatu
maitaî ai te
E tano
ôhipa e i te
o te
ôhipa &
rave
ôhipa,
i te hiôraa i te hoê fenua tei
raa
ôroà. Ua riro te reira ei
here i ta
Atua, to tatou ia fatu ôhipa,
teie parauraa. E tano e
pâhonoraa teie nâ tatou i te parau
na
tâpaô faaite i to
vaere, te
Atua i here
faaàpu.
e
e
fenua
e marae noa,
ôhipa e ravehia. I roto i te
tapû, te huhuti e te tütuî. E ia
ia papO i te ôhipa e ravehia ra, e riro
vai
ôre tatou
ra te
tatou i te manaô e, te tôtoa ra o
i aroha ia tatou, e o ia a o tei tià-
turi ia tatou ei hoa
aita
mai te ôre te tahi
faahitiraa parau noa e te faanahoraa taata noa, e
faîraa faaroo ra. Oia hoï, e faaîteraa i to tatou
here i te Atua, e to tatou here i te NOnaa. O te
ia i ta
Ua ite maitai atoà tatou e,
aita
e tanuraa maa
ôre i na-mua-hia te tamâ i te fenua
Te faaroo atoà
ra
tatou i teie parauraa,
Etarëtia to tatou fatu
ARA te
faaoti
te
no
mau
Ètarëtia, e tei
o
te ARA te mana
te ôrometua ÈPM. Ua
haere atoà mai ra te arataîraa vaamataèinaa
teie
tanuhia,
faaàpu, eere ia e hoê
ua rau ra te maa.
Te auraa,
maa
: «
tatou
a na hau farani
ia ani mai te fare turu-
O vai to
e : «
Te
faufaa
e
roa
ôre, aita atoà
puraa
e
eita
anaè ratou
huna e, ua tae te tahi mau
atoà to tatou fatu
ôhipa. E te reira manaô, ua tae roa i roto i te
taata paroita e te nunaa. No te aha ra tatou i
taeàhia ai i teie hum parauraa. Eita e ôre e, na
mau
faanahoraa ètarëtia
e
vaamataèinaa i
haamau i teie hiôraa. Eita atoà ra
e
tatou i faaite i te tahi hum o të ôre
faahou
ra
i te
mea
ôre e, na
e
pahono
i tTtauhia ia tatou ia
rave
huru maa tei
e maa
i
roto i ta tatou taviniraa.
Veà Porotetani
no te
1,9
i teie
faufaa
faaàpu, aita e maa faufaa
e maa e tano e mono
tiàtono i te parauraa e, o ratou
tera
noa
E aita
tano i te ùm ia parau e, o na te
aè. Na reira te taro, te maniota,
te tarua... I roto
dutoufatu ôhipa ». E pahono
Ètarëtia Porotetani Mâàhi ».
Eiaha atoà ra tatou
tei
faai-
ôre.
& maôhi. Te tahi hiôraa
utaa
te
e
paèpaè i te reira, na roto i te ture
:
e
neine-maitaî-raa i te vahi tanuraa. Te tanoraa
te
ôhipa. I roto ia i tera hiô-
faanahoraa
na
ôhipa tauturu i roto i te
rave
ôhiparaa.
e, te
na
ôhipa.
Ua ite atea ra tatou e,
e, e
to tatou tîtauraahia. Te auraa, eere teie i te
raa
âau
na
tei î i te
auraa no
haapâpO
no
ôaôa to
atoà te ôaôa i te hiô¬
ùtamtam-haere-raa na roto i te
i te taata, te
mau
aha râ te
e
marae e
maa, ua rau te huru. E tupu
e
ôhipa.
la parau tatou e, te
e
ui e, o vai ia taata eita
e
Àvaè Me 2016
no te
hinaaro
o te
i te tahi,
Atua.
e tu-
Te Fâîraa Faaroo,
Te Parau a te Atua, te Faaroo
e
te papa
Mâohi
Ua riro te parau no te faaroo ei hoê o te parau tumu tei paèpaè i te tâvia te tahi Etaretia e tae noa atu te tüviniraa a te mau drometua e te
niraa
mau
taata
atoà i titauhia
Te hid nei tatou i te
no
te
faanaho i ta
mau
e
te
Atua
manad
e
no
ôhipa i roto i ta nafaaàpu.
hidfaahou
te fâîraa faaroo a te Etaretia.
te rave te
tano te rururaa orometua e
na fâîraa faaroo e
hou i te parau no te haamauraa orometua. No te
mea, ua îtehia te maramarama-ôre e te taa-ôre o
te tahi mau orometua i te mau parau: te fâîraa faa¬
roo e
te haamoriraa i ravehia i te mahana
i haa-
mauhia ai ratou. Te auraa, ua areahia te parau no
te haamauraa e te tâviniraa a te orometua. No te
tautururaa i te hiôfaahouraa i te haamauraa i te
orometua, e mea tano ia ravehia te tûramaraa o
te parau no te haamauraa orometua na mua.
te maramarama o te parau tatou e arataï i nià
Na
i te
hiô faahouraa e te faanaho faahouraa i teie parau.
Teie atoà mai te tahi mau uiuiraa e tano e tauturu
mai ia tatou. Na vai e hiô mai i teie parau. Ua
No reira,i mûri aè ta te rururaa orometua
i te fâîraa faaroo e ta te
pupu rauti hiôfaahouraa mai i teie tumu
parau, teie te mau tumu parau i tapaôhia. A tahi
te parau no te haamauraa orometua. Piti, te Fâîraa
paraparauraa
faaroo a te Etaretia. Toru, te Fâîraa faaroo a te
mau tâvini e te hôpeà, te fâîraa faaroo a te rururaa
manaô te rururaa ôrometua e, na te Tomite Tiàraa
e te Tomite Rautî e hiô mai. Hinaaro atoà te ru¬
ruraa ôrometua ia faaterehia teie parau i roto i te
faaineineraa a te Aua pipi i te maha o te matahiti.
Te manaô nei te rururaa ôrometua e faahoî mai
teie parau i roto i te rururaa ôrometua taa-ê i te
roto i te area 2 matahiti (2017). Te tahi â uiraa,
na hea i te hiôraa, e, e aha te mâa e tuu i roto.
orometua.
Te fâîraa faaroo
Te parau no te haamauraa orometua.
nei te rururaa orometua e, e mea tano
a
te Etaretia. Tüàti te rururaa ôro¬
Te manaô
metua ia hiô faahouhia te fâîraa faaroo a te Eta¬
ia hiô faa-
retia. Teie râ, e mea maitaï ia haamanaôhia e, te
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
vai ra te rauraa o te fâîraa faaroo e te hiôraa âmui.
E haamau i te fâîraa faaroo a te Etaretia i nià i te
i ta
Etaretia Porotetani
na
na nunaa e
te oraraa
papa maru metia Reforomatio e porotetani, oia
hoî, te parau a te Atua e te parau no te faaroo. E
haamau atoà hoï i ta tatou fâîraa faaroo Etaretia i
roto i te
nià i te papa Mâôhi, oia hoî, te Atua, to oe Mâôhiraa e te fenua. Teie atoà te tahi mau uiuiraa. Na
vai mau e rave mai i teie hiôfaahouraa. Na hea i
Te fâîraa faaroo
atoà te
rururaa
E aha te maororaa no te raveraa. E faahoî faahou râ anei i teie parau i roto i te rururaa
ôrometua. A fea ia e faahoî mai ai. Ua manaô te
ôrometua
i te
rururaa
e
faahoî mai i teie parau
taa-ê
roto i te
area e
matahiti
e
i
Teie te tahi
fâ mai
nei
hia mai
rururaa
ôrometua e, tei
ra te vai-
hea atu
te fâîraa
faaroo i rave hia
mai i te ARA i
Tautira (2010).
Te ani nei te
ru¬
ôrometua,
ruraa
ia
tâpaôhia teie
tumu
parau
i
roto i te ARA
teie Matahiti
a
te rururaa
ôrometua. Ua ani te
ôrometua no teie mahana pae. Ua
faahoî i te reira i roto i te mau tuhaa.
fatu mai. Te aniraa, tano anei e tuu
te rururaa
manaôhia
Na ratou
e
e
atoà mai te tahi tatararaa. Hamanaô atoà hia ra ia
tatou ia haafau¬
i roto
aniraa
a
ôrometua ia hâmanihia te tahi fâîraa faa¬
te Rururaa ôrometua
faa
i
te
mau
tauàparauraa
1-Faahoî teie
i roto i te
raa no
mau
e faahoî i teie parau i
ôrometua taa-ê i roto i te area 2
2
(2017). Te ani
te
roo a
ôro¬
metua
ôrometua
rururaa
matahiti (2017).
te raveraa.
rururaa
rururaa
Mâôhi, to na fenua, to
vaamataèinaa. Ua manaô
mau
na.
parau i te Tomite Papa Haamori. 2-Faahoî
Tuhaa. 3-Haafaufaa i nâ Fâîraa faaroo i rave¬
mau
6-Haapaô atoà i te fâîraa a te
mau
Paùmotu, Maareva e tuhaa pae. 5-Ani atoà nei te rururaa ôro¬
metua ia faaâpî mai i te puta no te Haapaeraa Mâa e te Hepee
hiô atoà mai te
parau no te faaroo Mâôhi mau. Teie râ, e mea tano e
maitaî te rururaa ôrometua i teie parau. I te mea,
tauàpaaita â te
e faataa i te tahi taime
rau
reira ôhipai ravehia atu ra. Te auraa,
ravaî maitaî no te feruri i nià i teie tumu parau.
o
i
e
tatou.
Te manaô faai-
toito
Eiaha
noa
e rave
rü
i teie tumu
parau
fâîraa
no
te
faaroo.
Eere teie
ôhipa i
te
ôhipa
te
hoê
noa na
tômite.
Mea faufaa ihoâ
e
(2015).
mai
tomite ôhipa,
mai te fare maî. Te mea, e taa-ê-rii ta ratou fâîraa faaroo. 7-E
haafaufaa atoà i te mau haapirraa i faaterehia i nià te parau no
te fâîraa faaroo. 4-Haafaufaa i te rauraa reo mâôhi : Ohoteîi,
toma Moà. 6-Ua manaô te rururaa ôrometua
ravehia
faahoî i teie
ai ta
i roto i te ARA. No te mea, na te ARA teie
ôhipa. HaapâpO maitaî hia ra tatou e, éere i te faahoîraa i teie tumu parau i te ARA i teie matahiti
parau o te tâvini i hope i roto i te parau o te
ôrometua. No te mea, e tuhaa te reira ta te Atua i
2015 e, ua oti ia. E haere tatou e faanaho maite.
A tae atu ai tatou i te taime ravaî maitaî e, tapae
faataa
atu ai tatou
Te fâîraa faaroo
a
parau
te tâvini. Te îte nei tatou e,
te
no
i hamani
ta
na
te taata e no te mau mea
i rahu
te
atoà ta te Atua
faatupu i to
ôpuaraa faaora. Haapapu noa
e
ôrometua,
no
na
hinaaro
nunaa
e
i te tautururaa e te turamaraa i to tatou
i teie tumu parau, ua
i te faanahohia.
ra te rururaa
fâîraa faaroo ta te mau tâvini. E
parau teie no te tâvini e te Atua. No reira, e mea
e
tano te mau tâvini e haafaufaa
e
faatura i te vâhi
(te mau mea atoà e vai ra, te fenua, te taata, te
faanahoraa, te mania, te miti e te mataî rahi) i
reira o ia e ôhipa atu ai. E haamanaô atoà te tâvini
Veà Porotetani
no te
21
Âvaè Me
2016
ineine ia te reira ôhipa
12..--Quelbabac..--le
c345PQQruéislbcbcaa...n---llutee,e
abc.-le
en
souviens-tu ?
(Pasteur retraité Jacques, Teraï
a
-
N°1
IHORAI)
Quelle est la date de l’autonomie de l’Eglise Evangélique de la polynésie française, dev¬
enue, aujourd’hui. Eglise Protestante Mâôhi ?
31 août 1963
1er
2
septembre 1963
septembre 1963
pasteur venu de France, a lu,
ration de l’autonomie de l’Eglise ?
A
dans le temple de Tiroama à Pâôfaî - Papeete, la décla-
pasteur Marc Boegner
pasteur Charles Bonzon
pasteur Henry Clavier
fut le premier président de l’Église
pasteur Samuel a Raapoto
pasteur Koringo a Poro
pasteur Marurai a Utia
Évangélique de Polynésie Française ?
lui aussi, au culte de l’autonomie de l’Église évangélique de Polynésie française, le
pasteur Joelu Tapeni, représentant des Églises du pacifique, avait comparé notre église à ?
pirogue
bateau
barque
président représentait
l’Église évangélique en Nouvelle-Calédonie et aux îles Loyauté
A
à la fête de l’autonomie de notre
Eglise ?
pasteur Elia Thidjine
pasteur Sailali Passa
pasteur Jacques Ajapounja
Voir les
réponses dans le livre «Au Vent des Cyclones - la puai noa
de la page 172...
mai te Vero» de Monsieur Henri Vernier, à partir
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
22
Paroita Tiroama
Paroita Te Rau Ôrive
hoê pâpâ no Taunoa
e
MA TO
MSTHA £ TAHmiMI
I TÔ
TC MOMOI nAm MOAMOA »Aia Mta ŸAŸA
0 TOU M£I im TUMH
IA TAmm
TC PAëiJ Mta 0 T0« JIM
TC TjII O TC T0£W£
MA TC
TttJi tlJI e
0WOtI JI0JI TC Mm ATHA
MA TC üOjIJJI 0 «IfJl
I TC «Jil TtlJi TMI e
ji TC
Mm e
Sen^
^aaite
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018