EPM_Vea Porotetani_201605.pdf
- extracted text
-
Sommaire
MENSUEL DE L’EGLISE
PROTESTANTE MÀÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
2
CREE EN 1921
# Photos : Pastorale 2015 (1)
^ Parau o te fenua : Taunoa
0 Édito : Président
0 Te ôroà fânau : Tautira
0 Voeux de : Président
0 Poroi a te : Peretiteni
,
« « «t « «I «t
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
«
«»
«I
4
^
Tél. (689) 4D.46.06.99-Fax. (689) 40.41.93.57
6-7
Emaü : veaporotetam@epm.pf
«t
«
«t
«I
Directeur de Publication
Rédacteur en Chef
John DOOM
«
«r
«k
«
Video
ATGER Teava
«t
Comité de Rédaction
«(
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
«I
PIFAO Heiata, THORAX Jacques,
«t
FAUA-TUFARIUAEmma,
îtk
«r
«(
Georges KELLY, Sabrina TERAIARUE,
Rocky MEUEL,
«
«
et la collaboration de
«r
MARGUERON Daniel et Éimle MALÉ
«I
«(
«t
«I
«(
«t
«k
«k
«I
10/21
•
Dossier
«I
«k
Te tâvini e ta na tâviniraa
«t
«I
«I
Le serviteur et sa vocation
4k
4k
4k
4k
4k
4k
4k
4k
4k
«I
«
«r
«r
«k
«
«t
POHUE Ben et TEVAARAUHARA Iteata
«t
«(
9
«
Secrétariat-Maquettiste
«t
«I
8
«t
«t
«t
«t
«I
«I
«r
«I
MARAEA Taaroanui
«I
«r
5
Prix de l’abonnement
(1 an -10 niunéros) - Polynésie : 1200 F (cJ^)
Métropole : 22,87 Euros / Suisse : 41 FS
Impression : TAHEH GRAPHICS
Tirage ; 2000 ex.
ft
Etârêtia
4k
4k
«I
4k
4k
4k
4k
4k
4k4k«i4k4k«t4k«t4k4k4k4i4i«i4k4k4k4k4k4i4k4k4k«t4k4k4k
0 Jeux : T’ en souviens-tu ? (1)
23 0 Hohoà : Rururaa ôrometua 2015 (2)
24 0 Himene : Tavevo
22
Photos ' Veà porotetani,
Te hohoà àpi mâtâmua : Te Tomite rauti i te Rururaa drometua
«I
BtlUmN DE RÉABmNEMENT
Prénom :
Nom :
Adresse Mail ou Géographique :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2016 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357 - Email : veaporotetani@epm.pf
TAUNOA
TAUNOA
E Metua mâôhi, Metua mâôhi fârii,
Metua mâôhi aroha e te here
Metua mâôhi faatupu ora
Hope aè ia tau, hiti aè ia tau
Metua mâôhi ora ôe e tuatau atu
TAUNOA
E fenua mâôhi, fenua mâôhi fârii
Eenua mâôhi aroha e te here
Eenua mâôhi horoà ora
Hope aè ia tau, hiti aè ia tau
Eenua mâôhi ora ôe e tuatau atu
TAUNOA
E
Mâôhi, E mâôhi fârii,
E mâôhi aroha e te here, e mâôhi ora
Hope aè ia tau, hiti aè ia tau
E mâôhi ora ôe e tuatau atu
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
Le pasteur, au service
de son
avant tout
Église
Te drometua, ei tavini
i roto i ta na Etârëtia
"W"
La pastorale de cette année, a été l’occa¬
sion de revisiter le ministère dans sa vo¬
Ê
"y a riro te rururaa ôrometua no teie
j matahiti, ei taime no te hiô-faahouraa i te parau no
cation, mais aussi, dans sa pratique dans
te titauraa e te
l’Eglise protestante Mâôhi d’aujourd’hui. Tous
faaôhiparaa i roto i te Ètârëtia Porotetani o
les 4 ans, a lieu, un tel rassemblement pour
teie mahana. I te mau 4 matahiti atoà, e tupu
aider les ministres à maintenir leur niveau de
ai teie huru rururaa no te tauturu i te mau
connaissance et à garder un regard critique sur
ôrometua, te tâpeàraa i te hoê fàito maitaî no
l’actualité de l’Église. Étant un élément central
du dispositif de transmission du message, mais
aussi de lien entre les fidèles et l’institution, le
pasteur doit maintenir son niveau de formation,
tout en tenant compte de l’évolution de la so¬
to râtou îte e ta râtou hiôraa i te Èàrëtia o teie
tau. Ua riro te ôrometua, ei tià faufaa i roto i
te
Ètârëtia, no te faaîteraa Èvaneria e no te
faatûàtiraa i te mau mero e te Ètârëtia. No
ciété polynésienne. Il est aussi celui qui doit à
reira, ia vai ineine noa mâ te ara atoà i mua i
la fois accompagner, les changements dans la
te mau tauiraa o te oraraa o te nùnaa Mâôhi.
pratique du culte, et veiller à garder une cer¬
taine stabilité, au sein des communautés dont il
a la charge. Toujours dans la tradition des té¬
moins de l’Évangile, où la vocation occupe une
place importante de sa vie, le pasteur est aussi
et avant tout, au service de son Église qui l’a
reconnu pasteur. Un ministère exigeant dans
l’engagement personnel au service du celui qui
E âpee o ia i te mau faaâpiraa e tupu i roto i
est à la recherche de Dieu.
Pasteur Taarii MARAEA
te pâroita, mâ te ara atoà ia ôre te tahi fifi ia
tupu mai i roto i te mau pâroita ta na e tiàau
ra.
Mai te mau îte mâtâmua o te Èvaneria, tei
faataa i te tuhaa rahi o to râtou oraraa no ta
râtou pororaa, ua riro atoà te ôrometua, ei tàvini i roto i ta na Ètârëtia, tei fârii mai ia na
ei ôrometua. E tiàraa e titau i te ôrometua i to
na
tââtoà, no te tàvini i te feiâ e îmi ra i te
Atua.
Veà Porotetani no te Âvaè Me 2016
paatoà e faaroo mai nei i teie rui, Manava,
Maeva, la ora na i te farereiraa i roto i te here e
te aroha mutu ôre o te Tumu nui i teie ôroà
fânau ta tatou paatoà e faahanahana nei.
Fatutira i terâ ra varu, o Tau tira i teie nei mahana. E fenua ruperupe e te haumârü. Ua î te
fenua i te mâa. la î te tai i te ià huru rau, e pape
teie e tahe noa nei, o Vaitepiha. Mai te ôtià no
Ahui, e moti i te roto no Faaroa, te àanoraa ia to
ù fenua o Tautira. E fenua heeuri e te nehenehe,
e au mau â te Pâtireia o te Atua. la haamauruu-
ruhia te Atua.
Te uiui noa nei au i teie mahana
E aha te ôroà fânau no ù, no ôe, no tatou i teie
Eaha ra ta ù e hopoi na lehova, no ta na
mahana.
hâmani maitai ia ù nei.
E reo no te Fatu i ta na mau pipi, i te nâ ôraa e,
A tahi: No ù, e ôroà faufaa roa ia, Eere no ù
«A tuu noa mai na te tamarii, ia haere noa mai
anaè, no ôe, no tâtou hope roa i teie mahana, e
ia ù nei, mai ia râtou ra hoi te pâtireia ra o te
aita to na e ôtià. Ua orahia mai e te mau ui atoà
tei mairi, e teie mai nei te ui hou. Nâ reira noa
ao».
tâtou, a tau e a hiti noa atu.
Ua î te rai nui te âtea i te mana o te Atua, te
«
I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te
fenua, te tai e te mau î atoà e ora nei, e horoà
ora ia te reira na te Tumu nui, e tei faatupu te
horoà mai i ta na tamaiti fânau tahi, ia ôre ia
ôaôaraa no mâtou e te tama e. Auê ia te ôaôa e,
pohe tei faaroo ia na ra, ia roaa râ te ora mure
i te ora e fânaôhia ra e tâtou. E mea tià roa ia
ôre ».
tâtou e to te hui faaroo e, ia haamaururu i taua
letu, te parau i riro mai ei taata, ua riro letu ei
horoà ora ra.
ôpuaraa na te Atua. Ua tohuhia e te mau perofeta. Ua fânau pO-fenua-hia o ia e ua rave o ia i
Auê ia toù ôaôa e, oia e tià nei no te haapiiraa
te huru o te taata. Ua haere mai o ia i te ao nei,
tâpati no te pâroita Tautira, oia hoi o « Imanuera ».
no te
Imanuera, te Atua io tâtou nei.
faatupu i to te Atua hinaaro. Ua horoà te
Atua te mana no te haapii i te taata, no te faaora
E to te hui faaroo e, to te ao mâôhi nui e, ôutou
i te mai o te taata.
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
6
No reira e to te hui faaroo o te ao maôhi nui e,
eiaha e matapô mai, eiaha e turituri mai, eiaha e
huri tua mai i te mau tamarii. Mai ia ràtou ra
hoi te Pàtireia o te ao. Aita te ôroà fànau i tàpoïhia i te repo fenua, aita i moè i raro i te tai, aita
i pee i te matai. Te horo ra te tau i to na horo
raa, te rere ra te manu i to na rereraa, te haamoè
ra te tohorà i to na haamoèraa.
Te ôroà fànau ra, eita o ia i tàpoîhia, eita e moè,
eita e haamoè. Te auraa, aita to na e tàponiraa i
raro aè te rai ta te Atua i rahu no tàtou. E ôaôa
hua i taua horoà ra, e horoà ora e te ora nei, e
ora à o
Apiti : No ù, ua riro ia ei haapauraa moni. Ua
E te tama e, e te feià metua e, a ôaôa âmui anaè
ônahia te mau fare hooraa taoà, ua moèhia te
i roto i te ôroà fànau, i teie matahiti. la hei-noa-
auraa mau no te ôroà fânau. I te mau matahiti
hia tàtou i te hei noànoà no ô mai i te Atua ra.
atoà, ia tae anaè i taua ôroà ra, aita atu ia parau
no roto atu i te
ia, a tau e a hiti noa atu.
A haere mai e te tama e, A haere mai e te feià
tamarii, ''Pâpâ, Mümâ, e aha ta
metua e, A haere mai e te mau hoa e,
ôrua i hoo mai naii, tei hea ta ù taoà horoà na
A noho mai i te ùtuafare o tei fànau, ua î te mai-
Papa Noera’'. Te reira te ôhipa e tupu nei a pau
tai e te ôaôa.
atu ia matahiti.
la hanahana te Atua metua, te tamaiti e te vàrua
moà.
Te reira ànei te mea faufaa. E mai te reira no te
la âruehia te Atua, no taua maitai ra.
tàâtoàraa, e àti aè nà poro e maha o te ao nei. I
te reira atoà mahana, ua rahi aè te ôaôaraa o te
Te aroha ia rahi.
feià metua i to te tamarii. Eita te reo e te hinaaro o te tamarii e faaroohia.
Ua vai ôvere noa
te tahi mau tamarii, te poîpoi, te avatea, te
ahiahi, e te ruî. Ua moèhia te tamarii i mua te
ôuàouàraa te ôaôa o te feià metua. Ua pôhia te
mata, ua turihia te tarià.
Veà Porotetani no te Âvaè Me 2016
7
■
Le Message de Noël nous rappelle que
Dieu est venu nous visiter et habiter
notre humanité tourmentée
VŒUX POUR L’ANNEE 2016
DU PRESIDENT
de L’ÉGLISE PROTESTANTE
MÂÔHI
vous tous
En tant que chrétien et citoyen, il est de notre
vos
responsabilité de garder une vigilance active
face à tout ce qui pourrait nuire à notre popula¬
tion. Le message de Noël nous a rappelé que
qui me recevez ce soir dans
foyers, sur vos lieux de travail,
dans les hôpitaux, dans les prisons.
En communion avec toute la communauté de
Dieu est venu nous visiter et habiter notre hu¬
l’Eglise Protestante Mâôhi, J’aimerais souhaiter
manité tourmentée.
à chacune et à chacun d’entre vous, une année
de paix. Paix dans vos cœurs, dans vos pensées,
Plus que jamais, nous sommes appelés à parti¬
dans vos foyers, vos communautés respectives.
ciper activement à la construction d’une société
plus juste, plus équitable, soucieuse d’un vivre
ensemble harmonieux, de paix, de solidarité,
d’unité et d’Espérance.
Je pense aux familles meurtries par les catas¬
trophes naturelles des derniers jours, qui ont
perdu tout ce qu’ils ont construit, et je remercie
nos paroisses de Tahiti, les églises, les associa¬
tions et les pouvoirs publics, pour la sponta¬
néité de l’élan de solidarité qui s’est
Je vous souhaite une Bonne et Heureuse année
2016 !
Pasteur MARAEA Taaroanui
manifestée.
Ces évènements qui nous rappellent notre part
de responsabilité dans ces catastrophes. Je
pense à toutes celles et tous ceux qui, dans le
quotidien de leur vie, souffrent de la violence
sous toutes ses formes, à celles et ceux qui sont
dans la précarité.
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
itS.'
K
mffmfwnnwmfm
ËmrtmmmimêmrA
® is ÉicSiE^iiâ PûKOisxMn Hièra
Ite mau ùtuafare atoà o Mâôhi Nui nei,
Ua haamanaô mai te haereà mai
o te Tamaiti a
la ôutou i roto i te mau fare utuuturaa, te
te Atua io tatou, i te hinaaro o te Atua e pârahi
mau fare
tumu mai i rotopO ia tatou mai te hiô ôre i to
tâpeàraa,
I te iôa O te Ètârëtia porotetani mâôhi, a fârii
tatou huru.
mai te tâpaô no te Here e te Aroha o te Atua to
tatou Metua,
No reira, e tuhaa na tatou i teie matahiti âpT, te
nei, e te hinaaro atoà nei au e haamauruuru
maitaî i te mau pâroita o Tahiti, te mau Ètârëtia,
paturaa e te faatiàraa i to tatou nünaa, ia au i te
hinaaro o te Atua, ia noaa i te taâtoà, te hau, te
hoê oraraa i roto i te autaeaèraa, e noaa ai i te
taâtoà, te tura e te faatura, e fânaô faahou ai te
taâtoà, i te faufaa ora e vai ra i nià i to tatou
te mau Tââtiraa e te mau mana e faatere nei i te
fenua.
Te haamanaô nei au i te mau ùtuafare, tei roohia e te àti pape puè i te mau mahana i topa aè
Fenua, no te mau tauturu rau. Te haamanô mai
ra teie àti i ta tâtou tuhaa no te rautî-maitaî-raa i
la î ôutou atoà na, to ôutou âau, to ôutou mau
te rahu a te Atua.
ùtuafare i te ôaôa e te hau.
Te haamanaô nei au i te feiâ e topa nei i raro aè
la ora na,
i te mau hâmani-îno-raa, te feiâ e pârahi nei i
E ia maitaî roa i teie matahiti âpî 2016
roto i te ère, e tuhaa na tatou tâtai tahi, ia au i to
tatou tiàraa marumetia, e taata no teie fenua të
araraa ia
taâtoà.
tupu te hoê oraraa upoofâito no te
MARAEA Taaroanui orometua
OMUARAA
yv
I te matahiti 2015, ua faaoti te Apooraa faatere, e faataa teie
Rururaa ôrometua taa ê na te mau ôrometua e pipi ôrometua,
te feiâ e amo i te tiàraa pipi ôrometua, te feiâ e amo i te tiàraa.
E taime no te hiô âmui i ta râtou tâviniraa e te imi âmui i te
râveà
no te tauturu te tahi i te tahi. Ua tuu te rururaa ôromey\,
tua i te tahi mau aniraa i mua i te Apooraa rahi âmui tei fârii
maitai i teie mau rëni aratairaa.
Te mau manao
O te Rururaa ôrometua 2015
TE FAAINEINERAA. Te îte nei te Apooraa
tei ineine i te tomo i te Âua pipi. Oia hoî, te
rahi âmui e, te parau no te faaineineraa, o te
haapii-mâite-raa i te reo Mâôhi, te faaàpu, te
tautai e te mau ôhipa atoà e noaa ai to na ora, to
na îte e te paari i roto i te fenua, te moana e i
tahi ia o te mau ôhipa tumu i roto i te oraraa o
te mau tâvini o te Atua. Te
haapâpû nei te
Âpooraa rahi âmui i te parau no te faaineineraa,
ôhipa ia e rave-tâmau-hia hou te Aua pipi, i
Terereatau e i roto i te tau ôhiparaa.
roto i te nünaa.
e
I Terereatau
I te Âua pipi Terereatau, te hinaaro nei te
Hou te Aua pipi
Âpooraa rahi âmui, ia papa-atoà-hia te faaine¬
Hou a haere ai i te âua pipi, te tîtau nei te
ineraa o te mau pipi, e tae noa atu i te mau
Âpooraa rahi âmui, ia hiô mai te mau pâroita, te
ôrometua haapii i nià i te mau faaineineraa a te
Fatu i ta na mau pipi. Ua îte maitaî tatou e, e
mau fenua e te mau
Tuhaa, i teie mau parau i
mûri nei, no te faaineineraa i te feiâ e hinaaro, e
taata haere to tatou Fatu. Eere o ia i te tahi taata
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
\0
IVl
A
faaea i te fare. E taata ra, no roto i te nOnaa, i
reira to te mau pipi faaineineraahia e te Fatu. I
fenua, i te mau hepetoma atoà, te mau tere fârerei i te mau ùtuafare ôrometua, te mau
faaôhuraa ôrometua i roto i te Tuhaa, aore ia, i
roto i te fenua, te mau Rururaa ôrometua âmui a
te Etârëtia, e te mau Rururaa ôrometua taa ê.
roto i te mâtete, i te vâhi tâiàraa, i roto i te mau
ùtuafare o te taata e i roto i te ururâau. Ua
faaineinehia ratou, ia vai fâtata noa râtou i te
nOnaa, ia ite râtou i te mau àti o te nünaa, ia
roaa hoï ia râtou i te tauturu i te nOnaa,
Âpooraa rahi âmui, i to na
manaô turu i te mau ôrometua, ia haere e tautai
Te faaïte nei te
i roto i
to râtou mau àti, ia faaàmu râtou i te nünaa i te
mâa, ia haamâmâ râtou i te teimaha o te nünaa e
ia tanu râtou i te huero no te parau maitaî i roto
e e
i to râtou âau.
mootaro i roto i te âau o te taata. No te mea, te
faaàpu no te faaàmu i te nünaa. la riro hoî te
ôrometua, ei râvaai taata, e ei taata tei tanu i te
nünaa Mâôhi e o Mâôhi nui nei, o te faaàpu ia
Te parau nei te
Âpooraa rahi âmui e, e tano te
ta te Atua i tuu ia na, ei rave ôhipa e ïtehia ai te
turaraa o te Tumu nui.
pipi i Terereatau, e haafaufaa i te mau ite i
hou a tae mai ai i te Âua pipi,
mai te tataîraa pereôo, te tâmuta fare, etva
mau
roaa mai ia râtou,
TE ÔHIPARAA A TE ÔROMETUA
...
No te mea, e riro te reira ei tauturu i te oraraa
âmui o te Âua pipi. E riro atoà râ ei tuhaa rahi
I mua i te parau no te ôhiparaa a te ôrometua, te
Âua
hinaaro nei te Âpooraa rahi âmui, e haamanaô i
no ta na faaineineraa i ta na tâviniraa i te
te mau ôrometua, i te faufaa rahi no to râtou tî-
pipi, hou a tomo ai i roto i te tau ôhiparaa.
tauraahia ei ôrometua. Mea faufaa roa ia ite noa
Te fârii nei te
Âpooraa rahi âmui, i te manaô o
te ôrometua, i te maitai e vai nei i roto i to na tî-
Âpooraa rahi
te Rururaa ôrometua, ia faaterehia te haapiiraa
tauraa. No te mea, te peàpeà nei te
no te haamauraa ôrometua i
âmui, i to na mau ôrometua, tei ôre e haapaô i
to te Atua tîtauraa ia na. Inaha, te topa nei te
tahi pae i roto i te haapaô ôre e te faaruè-roa-raa
Terereatau, ia tae i
te matahiti hopeà a te pipi i te
Te hinaaro atoà nei te
Âua pipi.
Âpooraa rahi âmu, e
i ta râtou pâroita.
faaïte i to na hinaaro turu, i te faatauàtiraa te
Âpooraa rahi âmui, i te mau
ôrometua, ia faaineine i to râtou oraraa, hou a
Te faaitoito nei te
haapiiraa e te mau ôrometua e haapii i te
Âua pipi. Te haapiiraa i te mau pipi i te ôhipa
faaàpu, te tautai, te tarairaa vaa e tae noa atu te
haapiiraa i to tâtou parau.
mau
tae atu ai i roto i te faaturaraa.
Te hinaaro atoà nei te
I ROTO I TE TAU ÔHIPARAA
Âpooraa rahi âmui, e
faaitoito i te tino ôrometua, i te here ia na iho,
te here i to na parau, te here i to na nünaa, te
Te parau no te faaineineraa tâmau
Te faaitoito nei te
rahi âmui, i te
here i to na fenua, e te here i ta na Ètârëtia. Te
ïte nei te Âpooraa rahi âmui e, ai ta atu e parau e
ôrometua, ia faaineine tâmau o ia ia na iho, e ia
riro hoi te faaineineraa tâmau, ei ôhipa tumu na
na, mai te Rururaa ôrometua Tuhaa, aore ia
tauturu ia na i roto i ta na tâviniraa, maoti râ, te
Âpooraa
here e te aroha.
Veà Porotetani no te Âvaè Me 2016
11
TE FAIRAA FAAROO
hou mai ai i teie parau i roto i te Apooraa rahi
âmui. Te haamanaô nei te pupu i te
Âpooraa
Te fâîraa faaroo, o te tahi ia parau, te tahi
faatere, ia hiô atoà i te Tomite papa haamori, no
manaô e te tahi ôhipa, tei topa mai i roto i te
te faanahoraa i te fâîraa faaroo.
âau o te tahi taata, o ta na i fârii hope roa, tei
faaârepurepu i to na âau, e tei riro ei faaïteraa
na na,
i roto i to na oraraa taâtoâ, ia faaroo mai
te Atua, to na nOnaa e te mau nünaa atoà.
I mua i te tâtararaa no te fâîraa faaroo, te haa¬
manaô nei te pupu, i te matahiti i taui ai te iôa o
te
Ètârëtia, ei Ètârëtia Porotetani Mâôhi. Ua
anihia na i te Tomite rautî, i te tahi hohoà no te
I mua i ta tatou fâîraa faaroo, aita atu e mea, e
fâîraa faaroo a te Ètârëtia. Teie te aniraa a te
mau ai o ia maoti ra, te
pupu, tei hea atu ra teie parau. Te ani atoà nei te
niuraa i nià iho i te
papa. Te papa, o te tahi vâhi paari maitaî, tei
paèpaè i te mea ta na e mau ra. Ei hiôraa, te
pupu i te Âpooraa rahi âmui, tei hea atu ra te
fâîraa faaroo i faanahohia mai e Peretiteni i te
parau no te fare. E haamauhia ihoâ o ia, i nià i
te tahi papa. I reira e patu ai te tino fare, te tâpoî
Âpooraa rahi âmui no Tautira i te 2010.
e i reira atoà te ùtuafare e ora ai i te vâhi mm,
Te ani nei te pupu i te
te hau e te maitaî.
faatupuhia te tahi Rumraa ôrometua taa ê i te
Te papa no te fâîraa faaroo a te
Ètârëtia Porote-
tani Mâôhi, o te Atua iho ia e to na aroha. I nià
iho i teie papa, e haamau ai i te fâîraa faaroo
Âpooraa rahi âmui, ia
matahiti 2017, no te hiôraa e te faatereraa i te
parau no te haamauraa ôrometua, te fâîraa faa¬
roo a te Ètârëtia e te fâîraa faaroo a te tâvini.
Maru-Metia Mâôhi.
Te ani nei te pupu i te
Âpooraa rahi âmui, ia
TE MAU ANIRAA A TE PUPU
hiô-atoà-hia mai, te parau no te faaroo Mâôhi
I TE ÂPOORAA RAHIÂMUI
mau. Mea tano ihoâ râ, e
Te faaineineraa tâmau, e faaohu nâ nià i te
faataa i teie anaè tumu
parau. No te mea, e tumu parau rahi teie, tei ôre
â i haamatahia atu ra i te tâuàparau.
Tîihaa
Âpooraa rahi âmui, ia
Te ani nei te pupu, ia haapâpü mai te Apooraa
Te ani nei te pupu i te
rahi âmui, i ta na faaotiraa i nià i teie parau. Te
faaâpîhia, nâ puta haapaeraa mâa e te hepetoma
faatupuraa i te reira. la riro ei faaôhuraa âpl i
teie matahiti. Te faaôhiparaa i te mau tumu
parau no roto mai i té Rumraa ôrometua taa ê o
moà.
teie matahiti 2015.
i te mahana pae 31 no Tiurai 2015.
Ua fârii te
Âpooraa rahi âmui, i teie mau aniraa
Te parau no te fâîraa faaroo
Te ani nei te pupu i te Apooraa rahi âmui, e faa.A
hoî i teie parau i roto i te Apooraa faatere, no te
faataaraa i te feiâ e faanaho mai i teie fâîraa
faaroo a te Ètârëtia, no te faataa i te tau e hope
ai i te faturaa i teie fâîraa faaroo. A faahoî faaVeà Porotetani du Mois de Mai 2016
Aita e hoperaa to te
faaineineraa ôrometua
Omuaraa manaô. E tano e hamanad e, teie tumu parau, e tauturu ia i te mau
tüvini drometua i te rave i te hoê hiôraa âano maitaî e te âmui, i nià i te parau o
te faaineineraa drometua i roto i te Etûretia Porotetani Mâàhi, i teie mahana e no
ananahi. Te vai nei te mau tâtuhaaraa o teie tumu parau o teifaataahia no te tau¬
turu i te feruriraa i teie tumu parau ta tatou. Teie te tahi hiôraa.
atoà hoî, e vârua ê to vëtahi hou a tomo mai ai i
roto i te faaineineraa ôrometua. Te tauturu mai
ra te reira mau hiôraa i te
îteraa, e aore ia i te
haapâpüraa e, i roto i te hoê hiôraa âmui, te fifi
atoà ra te tâviniraa e te faaîteraa a te ÈPM.
Te hinaarohia nei, ia riro teie tuhaa ei hiôraa
pâpü, ia îte, ia manaônaô te ôrometua tataîtahi.
E au teie parau ia arahia, hou te taata e tomo ai i
roto i te faaineineraa ôrometua, nâ reira atoà i
roto i te taime faaineineraa, e tae noa atu i te
roaraa o te tau tâviniraa ei ôrometua i roto i te
ÈPM. E 3 manaô e hinaarohia ra e parau.
TE ÔROMETUA,
E TAATA IA NÀ MUA ROA
E taata teie e hinaarohia ra ia tütonu maitaî te
manaô. Te taata i roto i to na tââtoàraa. E 3
tuhaa i roto i teie tââtoàraa o te taata e hinaaro¬
hia ra ia tütonu maitaî. Oia hoî, a tahi, e tino to
E tino to te orometua
E tino to teie taata. e tino maitaî, te itoito, te
pâutuutu e te maîmaî ôre.
I mua ra, e fâriihia te taata i roto i to na âpiraa
ra, ia faaô i roto i te tau faaineineraa ôrometua.
E îtehia na i te 18raa o te matahiti. I teie nei râ,
terâ taata, a piti, e îte to na, a toru, e vârua to
na. A tâne noa atu ai e a vahiné noa atu ai te
f
ôrometua, e taata ra nâ mua roa.
6
Teie hiôraa i te parau o te ôrometua i roto i te
Ètâretia Porotetani Mâôhi i teie matahiti, no
roto mai i te manaônaôraa i te rauraa o te mau
fifi e vai ra i roto i te tino ôrometua. Oia mau,
ia hiôhia i roto i te roaraa o te tau i haerehia
mai (taiô 20 matahiti), mea rahi te ôrometua o
tei fifi e e fifi noa nei a, e tae roa mai i teie ma¬
hana. E maî tino te rahiraa, e paruparu haapiiraa
ua tiàturihia e, e mea tano
ia paari rii mai te tino
ai i roto i te faaineineraa ôro¬
metua. E mai te mea e tino maitaî ra, aita atu ia
e tîtauraa tano roa aè e tià ia rave, e àtuàtu, e
aupuru, e pâruru, e faaàmu i taua tino ra. No te
mea e, e tino maitaî ra, e ôhipa maitaî atoà ia ta
na e rave, âreà ia maîhia ra, e
topa atoà ia te
o te taata, a tomo
ôhipa...
I reira, ua îtehia te àti maî i fârerei-pinepine-hia
e te mau ôrometua. E mau maî teiaha to vëtahi
Veà Porotetani no te Âvaè Me 2016
13
EJL
O tei amo-maoro-hia i roto i te oraraa. Ua
faaruè
mai te tahi pae, te ora noa mai ra vëtahi i roto i
te mai. Ua tae atoà te ÈPM i te tuu vëtahi mau
ôrometua i roto i te faaturaraa no te mea, ua
maîhia. Aita te tino e pâhono pâpu faahou ra i te
mau tltauraa te au i te tiàraa ôrometua. Te parau
Te auraa, e huru e e manaô o te haèhaa e faaôhi-
pahia e te tahi taata i roto i te hoê tupuraa
ôhipa.
I roto i te hoê pupu taata, e tîtauhia te manaô
pâpü, ia fifi te tino, e fifi atoà te tâviniraa a te
ôrometua, e i reira ra, e fifi atoà te tâviniraa a te
hoê, no te faatae i te hoê ôpuaraa i nià i te vairaa. la hoê aè vârua, te vârua no te hoêraa.
E vârua atoà to te ÈPM ra, e tîtauhia ia te ôro¬
ÈPM. Eita e tano ia ôre e manaônaô i te parau o
metua ia hoê e te vârua o te
ÈPM.
te TINO.
Ei hiôraa ra, e rave noa mai i te hoê pupu pâî
ôre-raa i te raveraa i te ôhipa. Te vai nei a...
pôpo. E tîtauhia te feiâ haùti ia faaineine maitaî
i te pae o te tino, ia îte i te mau faatureraa no te
haùti, e ia noaa te vârua no te hoêraa i roto i te
taime haùtiraa. la ôre, e pau te pupu. No te mea
E îte to te ôrometua
Te taata e tomo i roto i te faaineineraa ôrome¬
hoî aita a te ôrometua ôhiparaa o ia noa hoê, e
tîtauhia o ia, ia ôhipa âmui e te tahi atu mau
taata ê. la noaa te vârua no te hoêraa. E manaô
Te fifi rahi o te tino o te ôrometua i teie ma-
hana, a tahi, no roto mai ia ta na huru tâmâa, te
mea àmu e te mea inu. A piti, no te huru fâito-
tua, ua î aè na ia i te îte e te àravihi. Oia mau,
aita e taata e aita to na e îte, e feruriraa, e àra¬
vihi.
Mai te ôpuaraa mai a o te metua vahiné, te taata
e haamata ai i te haaputu i te îte i roto ia na. E a
paari noa mai tenâ taata, e àravihihia o ia. Ua
maoro anaè ra, e noaa atoà ia te paari. No reira,
a taa noa atu ai te
îte, te àravihi o tei noaa roto
mai i te tau haapiiraa, e îte faaàpu e tanu mâa to
te tahi, e îte tâià to vëtahi, e îte tataî pereôo hoî
to te tahi, e îte pata hohoà to te tahi, e rau atu.
Te vai atoà nei te îte e noaa mai no roto mai i te
oraraa ùtuafare metua. Te reo, te peu, te haa-
paôraa rau i roto i te oraraa.
la tomo o ia i roto i te faaineineraa ôrometua ra,
haapiihia o ia ia noaa ia na te îte pîpîria, te îte
Ètâretia etv...
e
la tae i roto i te tau haapaariraa ra, e haapiihia i
te arataî i te oraraa pâroita, âmaa ôhipa i roto i
te ÈPM. la noaa ia na i te îte no te ôhiparaa ei
ôrometua i roto i te ÈPM.
to te ôrometua, e manaô atoà to te
Ei hiôraa noa
Teie taata i roto i te tino nehenehe roa o tei noaa
te îte, te àravihi, e tauturuhia o ia ia noaa ia na
te îte, e te vârua fârii i te ârataîraa o te
Ètâretia i
roto i to na taatoà raa, te hinaarohia ra ia uraura
noa, ia ièiè noa, ia oraora noa hoî. E tauturu te
reira ia na i roto i te faaineineraa, ia riro mai o
ia ei ôrometua i roto i te EPM.
Aita e hoperaa to te faaineineraa. Aita to na e
ôtià i roto i te tau, te vâhi, te ôhipa.
E ôtià râ to na i roto i te ôhiparaa. Oia hoî, a
tahi, ia maîhia te tino, ia iti te îte, ia ôre e fârii i
te vârua arataî o te ÈPM, e aore ia, a piti, ia tae
hoî tenâ ôrometua, mâ te itoito, i te hopeà o ta
na tau tâviniraa, mâ te tura e te faaturahia.
Teie te tahi uiraa no te tauturu ia tatou i te
manaôraa mai i teie tuhaa :
E tino, e îte, e vârua to te taata... Mea nâfea ta
tâtou hiôraa i te parau o te taata i roto i te faai¬
neineraa ôrometua.
^
E vârua to te ôrometua
Te vârua e parauhia ra i ô nei, e au ia i te parau
e
Ètârëtia. E
vârua to te taata.
parauhia ra no te vârua haèhaa o te tahi taata.
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
Te mau raveà no te haamaitai
te tâviniraa a te ôrometua
E hid mai te mau rëni i mûri nei i te tuhaa faaineineraa o te
drometuae te pipi-drometua, mai roto mai i te Aua-Pipi no
Heremona, e to na tonoraahia i te ara, ei tauturu i ta na
tâviniraa i roto i te Etârêtia, te Tuhaa, te paroita e aore ia
Amaa dhipa a te Etârêtia.
ALLEGRET, no te Totaiete Faatupuraa Parau
no Paris {Société des Missions Evangélique de
Paris)} Ua tauihia mai te Âua-Pipi i Heremona,
mai nià mai i te âivi no Môria {Uruaî a Tama i
teie mahana)\ mûri aè i te faaruèraa mai te faa¬
tere no taua Âua ra, oia hoï o te Ôrometua
Louis De POMARET i te matahiti 1924. Te
auraa, mai te matahiti i haamauhia ai o ia i nià i
te âivi no Faiere, e 88 matahiti to te
Âua-Pipi
no Heremona faaineineraa i te mau tâne e va¬
hiné no te fenua nei, i nià i te tiàraa Ôrometua,
e tae roa mai i teie nei mahana. Teie râ,
mai te
matahiti 1990 i patuhia mai ai te mau nohoraa
Totiare i pîhaï iho noa mai i te Âua {Tira e Les
Vallons), ua taui te oraraa hau o te mau Pipi, nâ
1. Te Tonoraa i te
Pipi-Ôrometua mai Here¬
mona i te ara
roto i te mau fifi tei fânau mai, mai roto mai i te
nOnaa no taua mau nohoraa ra {Te feia âpï ihoa
ra, na roto i te dhipa inuraa àva, èidraa etv...)
o tei
faataupupu atoà i te parau no te faaineine¬
Te Tuatua o Heremona
raa i roto i te
Ei ômuaraa, ua faahaamanaô mai te tuatua e, ua
te tahi atu â mau fifi, i faatiàhia mai ai te Pü no
hamauhia te Âua-Pipi no Heremona i Faiere-
Haaverevere, i te tuhaa no te Mission i te 19 no
Me matahiti 1927, na roto i te mau tautooraa a
te Ôrometua Octave MOREAU, te faatere
mâtâmua o teie Pu e to na rima tauturu o
Élie
Âua. No taua tumu ra, i pihaiiho i
Hurepiti, i te fenua Tahaa, e te ineine nei te
nünaa no Heremona, i te vaiiho mai i te
Âua, no
te fano i Tahaa, i roto i teie Pü âpï, tei mairihia
te iôa te Pü Airaa Upu Rau.
Veà Porotetani no te Âvaè Me 2016
1.2. Te tonoraa i te ara
i mûri mai, e haamauhia o ia ei Ôrometua hou o
Tei te matahiti 1960-70 to te Ètàrëtia tonoraa i
ia a tonohia ai i te ara.
te tahi o te mau Pipi-Orometua i te ara
^ ia hope
13. Faanahoraa MIR/MAB/TFH
ta na tau faaineineraa i Heremona (E 4 mata¬
Mai te matahiti 1994^ i te matahiti a îte-atoà-
hiti), e aore ia, i mûri aè i te hoperaa no te Papa
hia mai ai te faanahoraa a te Aua, i roto i te
Tahi (E 2 matahiti) ia au i te faito tei roaa ia na
Tàâtiraa no te mau Aua-Pipi no Patitifa nei
i roto i ta na mau haapiiraa. E inaha, i mûri aè i
te tonoraa, e ia hope ta na mau faaineineraa i te
(SPATS), ua rave te Ètàrëtia i te tahi faanahoraa
taaê, no te mau tino aita
ara, e hoï mai te Pipi i te
4. la hiô-âmui-hia, mai te matahiti 1987 e
roa’tu ta ràtou e Parau
fenua nei, no te rave i ta
tae i teie matahiti 2015, oia hoï, no te hoê
Pï Ite, e aore ia, e faito
na tau haapaariraa, e piti
roaraa e 28 matahiti, teie te parau e tano e
matahiti {E aore ia e
‘Certificat’ noa, e te hifaahiti nq te mau Tïihaa mea pûai i te tono
naaro ra e haere i te
hau atu) e i mûri mai, e
i te Pipi-Ôrometua i roto i te Aua :
haamauhia ai o ia ei
Aua-Pipi, no te tïtau i te
tiàraa Ôrometua. Na
Ôrometua. Te auraa, mai -Rahiraa Pipi : 79 ;
-Te mau Pipi no roto mai i te mau Tuhaa :
Heremona e tono-roareira’toa, no te mau tino
Tuhaa 1 : 5 ; Tuhaa 2 ; 23 ; Tuhaa 3 : 8 ;
e faito Baccalauréat, o
hia te Pipi i te ara e i
Tuhaa 4 : 14 ; Tuhaa 5 ; 18 ; tuhaa 6 : 2 ;
te hinaaro atoà ra e
mûri mai, e ô o ia i roto
Tuhaa
7
: 6 ; Tuhaa 8 : 3 ;
haere i te Aua-Pipi. No
i te taime haapaariraa,
-Tei tonohia i te ara : 19 (13 i Fiji e 6 i
te pàhono i to ratou mau
hou o ia a riro mai ai ei
Faràni);
hiaairaa i haamauhia ai
Orometua (/ mûri aè e 6
-Teifaaea : 13 ;
te faanahoraa, tei paraumatahiti e hau atu). Aita
-I te pae no te haapiiraa, te mau haapiiraa
hia te Matahiti ïmiraa
taua faanahoraa ra e
mea paruparu te
Ràveà (MIR) e te Mata¬
Pipi : Reo Màôhi, Reo Perave-faahou-hia nei i te
retâne, Parauatua. Areà rà te mau haapiiraa
hiti Apeeraa Baccalau¬
mea hoî, i teie nei mamea maitaî te Pipi : Tuatua, Pîpiria e te mau
réat {MAE). Hoê
hana, te tuuhia nei te
reo Herën i e Hëpera ;
matahiti faaineineraa tei
Pipi, i roto i te pàroita, i
mûri aè i ta na tau haa¬
piiraa i Heremona, no te
haapaariraa, e i mûri
-No te mau Ôrometua tei tonohia mai Here¬
mona atu :
E 5 (E
3 i Fiji ; 1 i Niu-Terani e 1
i Farani)
mai te Monirë e tae i te
Mahana Pae, i roto i te
mai, a tonohia atu ai o ia
i te ara. I mua i taua faanahoraa ra, te ôhipa e
hepetoma no na Tuata e toru {Tri¬
mestre). la manuia te pïahi, e o mai o ia i te Aua
{E 6 tino no te faaoraa i teie mau taime). Teie
râ, no te pae no te nohoraa, te îtehia ra te tahi
mau taupupüraa no te mau pïahi ihoâ rà, no te
mau motu mai, e aita to ràtou e fëtii i Tahiti nei.
roaraa no te
nehenehe e tupu mai maori ra, te ôreraa ia te
Pipi e hiriaaro faahou e haere i roto i te tonoraa
tààmu-roa-hia o ia i roto i te oraparoita, taupupü atu ra hoî te parau no
no te mea, ua
raa o te
to na tonoraa. Tei reira te vairaa no teie parau
no te
faanahohia ma te faaterehia te mau haapiiraa,
Ua riro te reira ei hoê o te mau tumu i faaea ai
Pipi i teie nei mahana, oia hoî, i mûri aè ia
vëtahi.
Heremona, e haere o ia i roto i te haapaariraa, e
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
1J8
V
2. Te Tonoraa i te Orometua, mai te pâ-
3. Mau uiuiraa hau atu
roita/Amaa Ohipa i te ara
Mai tei faahiti hia, ua ineine to te Aua i te tere i
I pïhaîiho i teie mau faanahoraa no te
Pipi-Ôro-
Hurepiti, te fenua Tahaa. Te manao e tano e
metua i Heremona, e hou o ia a tonohia ai i te
faauiui maori ra, eaha te huru no terâ tauiraa ?
{I PTC te ravehia nei teie mau faanahoraa,
mai terà e ravehia ra i Heremona, e ia na reiranoa-hia a i Hurepiti), ua faanaho atoà te Ètarë-
E tano atoa ra e faauiui i roto i te roaraa no te
ara
tau, no te rahiraa Pipi-Orometua o tei ô i roto i
te faaineineraa i Heremona e tei manuia e ua
tono hia i te ara e aore ia vêtahi o tei ore i tapae
i te hopeà e ua faaea, no te aha ? E no te parau
tia i te tahi mau faanahoraa no ta na mau
Orometua o tei ohipa na i roto i te hoê pâroita e
aore ia Amaa
Ohipa a te Ètarëtia e tei tono hia i
no te tonoraa,
eaha te huru ? E aore ia, o vai mâ
te mau Tuhaa o te tamau noa nei i te tono mai i
te ara no te pahono i te mau hiaairaa a te Etare-
tia mai te faaineineraa i nià i te tiàraa Orometua
te Pipi i te Aua e aore ia vêtahi mau Tuhaa tei
Haapii i Heremona (7 tefenua Niu-Terani) e
paruparu ? I te pae no te mau haapiiraa, eaha te
aore no te tiàraa Rauti i te tahi mau Amaa
haapiiraa mea paruparu e e mea puai te
Pipi ? Eaha te parau no te Pipi faito Baccalau¬
réat ? Eere anei hoi mea maitai ae te mau Pipi
mau
Ohipa a te Etarëtia mai te Haapiiraa Faaroo i
roto i te mau Fare Haapiiraa (7 tefenua Farani)
e aore ia i te Fare Tapeàraa (7 tefenua Auterarid). Ua riro taua mau Orometua ra ei tauturu i
te ohipa a te Etarëtia i teie nei mahana ia au i te
tei na roto mai i te faanahoraa MIR i te mau
Pipi MAB ? Eaha te huru faaineineraa e rave no
te Pipi i Hurepiti e i te ara ? O teie rii te mau
faauiuiraa o te tano ia pahono hia.
tonoraa. Area ra, ua tono atoa te Etarëtia vêtahi
o ta’na mau Orometua no te titau i te Parau Pû
Ite BD (Licence) e e puoi roa’tu ai i nià i te
Puohuraa
Parau Pû Ite Maîtrise (MTh) mâ te ore oia e
la hi’o hia, te vai rii noa ra â te mau vahi ta te
ho’i mai i te fenua nei (Ei hi’oraa, Natupuai,
Etarëtia e tamau noa nei i te tono i ta’na mau
Hamaiterani i tefenua Fiti, Taimetua i tefenua
Orometua e aore ia Pipi-Orometua mai te fenua
Farani). la roàa teie mau Parau Pû Ite, i reira te
Fiji e aore ia te fenua Farani. Te vai atoa ra te
Orometua e ho’i mai ai i te fenua nei. I pihaiiho
mau vahi ua faaea roa te tonoraa i te mau Oro¬
i teie mau tonoraa no te titau i teie mau Parau
metua mai te fenua Herevetia. Ua riro teie tua-
Pû Ite, ua tono atoa te Etarëtia i vêtahi o ta’na
tapaparaa iti ei tautururaa i te Etarëtia i te hi’o
mau Orometua no te titau i te Parau Pû Ite
faahou i ta’na mau faanahoraa no te faaineine¬
Taote i mûri ae i te tau ohiparaa i Heremona
raa e no te tonoraa i ta’na mau rave
(Marama, Teihotua i tefenua Niu-Terani). Te
noa â te
vai rii noa ra â teie faanahoraa i roto i te oraraa
roto i te oraraa o te Etarëtia e te taviniraa a te
o te Etarëtia teie ra, te
mau tino Orometua ia no
tino Orometua i roto i te hoê Ao o te tupu rahi
nei te mau tauiuiraa rahi e te reira no te maitai
te tono.
o te mau Marù-Metia.
vahi e taupupu ra o te
ohipa ia riro
ohipa faaineineraa ei parau faufaa i
'\J
Veà Porotetani no te Âvaè Me 2016
17
I
Te tavini e ta na taviniraa
Heheuraa i te Mâtaio 20.1-16
E haapotoraa teie no te heheuraa i te
Mâtaio 20,1-16, tei faaineinehia mai e
orometua Julien MAHAA.
râtou iho, e aita te tahi i hau atu i te tahi. Te
reira atoà te tîtauraa i roto i te tahi fare / fenua.
E taata fare / fenua anaè te tâatoà, e mau tamarii
anaè tatou na te fare / fenua metua, e mau tama¬
rii anaè tatou na te Atua Metua.
Te haamanaô atoà mai ra teie parapore, eere
teie fatu fare i te taata faaea tâmau i te fare.
Eere râ no te faaruèraa o ia i te fare, e rave ai te
tâvini i te ôhipa tei au i to na manaô, mai ta na i
hinaaro. Te reira râ hoî te tahi manaô e hinaarohia ra ia tatou ia haapâpü faahou i roto i teie rururaa, te haapâpO-faahou-raa i ta tatou ôhiparaa
/ taviniraa i roto i teie fare ta te Atua i tuu ia
Haapotoraa
tatou. E aha ta tatou tauturu ia tatou iho, e aore
Te Mataio 20, 1-16, e parapore teie no te Hau o
ia e na hea tatou i te tauturu i te fatu fare.
te Atua, tei faaauhia i te tahi fatu fare / fenua tei
haere i rapae i to na fare e tîtau i te feia rave
I roto i te oraraa, mea faufaa te ôhipa e te rave-
ôhipa i roto i ta na ôvine. E 5 pupu teifârii i
teie tîtauraa e te ôhipa e au ia ravehia. E parau
raa i te
tatou i te reira e « taviniraa », e i roto i te tavi¬
niraa, e tauturu te tahi i te tahi, e tauturu te feia
rave
ôhipa i te fatu ôhipa, te feia rave ôhipa ia
ôhipa, e ora ai. Teie nei ra, te vai ra na
faanahoraa e piti. A tahi : O ôe iho to ôe fatu
ôhipa e na ôe iho e rave i ta ôe, aore ra e tihêpu
ôhipa ma te parau faaau. A piti :
O ôe iho te rave ôhipa e te vai ra to ôe fatu
roa ôe i te rave
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
i
f
'
: iïi
tï^i
ôhipa, e ôrua ia faaau i te hum o te ôhipa e i te
E tano e ui e, o vai ia taata eita e ôaôa to na âau
hum O te utuà. la hiôhia, mea faufaa ia àtuàtu
i te hiôraa i te hoê fenua tei marae e tei î i te
maitaï i te toàtiraa fatu ôhipa & rave ôhipa, e
maa, ua rau te huru. E tupu atoà te ôaôa i te hiô¬
maitaî ai te ôhipa.
raa i te
la parau tatou e, te Atua, to tatou ia fatu ôhipa,
here i ta na ôhipa.
taata, te ùtamtam-haere-raa na roto i te
mau ôroà. Ua riro te reira ei tâpaô faaite i to na
e aha râ te auraa no teie parauraa.
E tano e
haapâpO e, e pâhonoraa teie nâ tatou i te parau
Ua ite atea ra tatou e, aita e fenua e marae noa,
no to tatou tîtauraahia. Te auraa, eere
mai te ôre te tahi ôhipa e ravehia. I roto i te
teie i te
faahitiraa parau noa e te faanahoraa taata noa, e
vaere, te vai ra te tapû, te huhuti e te tütuî. E ia
faîraa faaroo ra. Oia hoï, e faaîteraa i to tatou
ôre tatou ia papO i te ôhipa e ravehia ra, e riro
here i te Atua, e to tatou here i te NOnaa. O te
tatou i te manaô e, te tôtoa ra o ia i ta na
Atua i here e i aroha ia tatou, e o ia a o tei tià-
faaàpu.
turi ia tatou ei hoa rave ôhipa tauturu i roto i te
Ua ite maitai atoà tatou e, aita e tanuraa maa tei
ôhiparaa.
ôre i na-mua-hia te tamâ i te fenua e te faaiTe faaroo atoà ra tatou i teie parauraa, te
neine-maitaî-raa i te vahi tanuraa. Te tanoraa
Etarëtia to tatou fatu ôhipa. I roto ia i tera hiô-
mau teie
raa e, te
faaàpu, eere ia e hoê noa huru maa tei
tanuhia, ua rau ra te maa. E aita e maa faufaa
ARA te Ètarëtia, e tei te ARA te mana
faaoti no te faanahoraa o te ôrometua ÈPM. Ua
ôre.
haere atoà mai ra te arataîraa vaamataèinaa e
paèpaè i te reira, na roto i te ture a na hau farani
Te auraa, eita e tano i te ùm ia parau e, o na te
& maôhi. Te tahi hiôraa : ia ani mai te fare turu-
maa faufaa roa aè. Na reira te taro, te maniota,
utaa : « O vai to dutoufatu ôhipa ». E pahono
te tarua... I roto i teie faaàpu, aita e maa faufaa
tatou e : « Te Ètarëtia Porotetani Mâàhi ».
ôre, aita atoà e maa e tano e mono i te tahi, e tupuraa anaè ratou no te hinaaro o te Atua.
Eiaha atoà ra tatou e huna e, ua tae te tahi mau
tiàtono i te parauraa e, o ratou atoà to tatou fatu
ôhipa. E te reira manaô, ua tae roa i roto i te
taata paroita e te nunaa. No te aha ra tatou i
taeàhia ai i teie hum parauraa. Eita e ôre e, na
tera mau faanahoraa ètarëtia e vaamataèinaa i
haamau i teie hiôraa. Eita atoà ra e ôre e, na
tatou i faaite i te tahi hum o të ôre e pahono
faahou ra i te mea i tTtauhia ia tatou ia rave i
roto i ta tatou taviniraa.
Veà Porotetani no te Àvaè Me 2016
1,9
Te Fâîraa Faaroo,
Te Parau a te Atua, te Faaroo
e te papa
Mâohi
Ua riro te parau no te faaroo ei hoê o te parau tumu tei paèpaè i te tâviniraa a te tahi Etaretia e tae noa atu te tüviniraa a te mau drometua e te
mau taata atoà i titauhia e te Atua no te rave te
ôhipa i roto i ta nafaaàpu.
Te hid nei tatou i te mau manad e tano te rururaa orometua e hidfaahou
no te
faanaho i ta na fâîraa faaroo e te fâîraa faaroo a te Etaretia.
hou i te parau no te haamauraa orometua. No te
mea, ua îtehia te maramarama-ôre e te taa-ôre o
te tahi mau orometua i te mau parau: te fâîraa faa¬
roo e
te haamoriraa i ravehia i te mahana i haa-
mauhia ai ratou. Te auraa, ua areahia te parau no
te haamauraa e te tâviniraa a te orometua. No te
tautururaa i te hiôfaahouraa i te haamauraa i te
orometua, e mea tano ia ravehia te tûramaraa o
te parau no te haamauraa orometua na mua. Na
te maramarama o te parau tatou e arataï i nià i te
hiô faahouraa e te faanaho faahouraa i teie parau.
Teie atoà mai te tahi mau uiuiraa e tano e tauturu
mai ia tatou. Na vai e hiô mai i teie parau. Ua
No reira,i mûri aè ta te rururaa orometua
paraparauraa i te fâîraa faaroo e ta te
pupu rauti hiôfaahouraa mai i teie tumu
parau, teie te mau tumu parau i tapaôhia. A tahi
te parau no te haamauraa orometua. Piti, te Fâîraa
faaroo a te Etaretia. Toru, te Fâîraa faaroo a te
mau tâvini e te hôpeà, te fâîraa faaroo a te rururaa
manaô te rururaa ôrometua e, na te Tomite Tiàraa
e te Tomite Rautî e hiô mai. Hinaaro atoà te ru¬
ruraa ôrometua ia faaterehia teie parau i roto i te
faaineineraa a te Aua pipi i te maha o te matahiti.
Te manaô nei te rururaa ôrometua e faahoî mai
teie parau i roto i te rururaa ôrometua taa-ê i te
roto i te area 2 matahiti (2017). Te tahi â uiraa,
na hea i te hiôraa, e, e aha te mâa e tuu i roto.
orometua.
Te fâîraa faaroo a te Etaretia. Tüàti te rururaa ôro¬
Te parau no te haamauraa orometua. Te manaô
metua ia hiô faahouhia te fâîraa faaroo a te Eta¬
nei te rururaa orometua e, e mea tano ia hiô faa-
retia. Teie râ, e mea maitaï ia haamanaôhia e, te
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
vai ra te rauraa o te fâîraa faaroo e te hiôraa âmui.
E haamau i te fâîraa faaroo a te Etaretia i nià i te
i ta na Etaretia Porotetani Mâôhi, to na fenua, to
te oraraa vaamataèinaa. Ua manaô
atoà te rururaa ôrometua e faahoî i teie parau i
na nunaa e
papa maru metia Reforomatio e porotetani, oia
hoî, te parau a te Atua e te parau no te faaroo. E
haamau atoà hoï i ta tatou fâîraa faaroo Etaretia i
nià i te papa Mâôhi, oia hoî, te Atua, to oe Mâôhi-
roto i te rururaa ôrometua taa-ê i roto i te area 2
matahiti (2017).
te fenua. Teie atoà te tahi mau uiuiraa. Na
vai mau e rave mai i teie hiôfaahouraa. Na hea i
Te fâîraa faaroo a te rururaa ôrometua. Ua ani te
te raveraa. E aha te maororaa no te raveraa. E faa-
roo a te rururaa ôrometua no teie mahana pae.
hoî faahou râ anei i teie parau i roto i te rururaa
manaôhia e faahoî i te reira i roto i te mau tuhaa.
ôrometua. A fea ia e faahoî mai ai. Ua manaô te
Na ratou e fatu mai. Te aniraa, tano anei e tuu
rururaa ôrometua e faahoî mai i teie
atoà mai te tahi tatararaa. Hamanaô atoà hia ra ia
raa e
rururaa ôrometua ia hâmanihia te tahi fâîraa faa¬
parau i roto
i te rururaa ôro¬
taa-ê
i
Ua
tatou ia haafau¬
Teie te tahi mau aniraa a te Rururaa ôrometua
faa
tauàparauraa
i
matahiti e fâ mai
1-Faahoî teie mau parau i te Tomite Papa Haamori. 2-Faahoî
ravehia
e
(2017). Te ani
i roto i te mau Tuhaa. 3-Haafaufaa i nâ Fâîraa faaroo i rave¬
tatou.
nei
hia mai na. 6-Haapaô atoà i te fâîraa a te mau tomite ôhipa,
metua
roto i te area e 2
te
rururaa
ôrometua e, tei
hea atu ra te vairaa no
te fâîraa
faaroo i rave hia
mai i te ARA i
Tautira (2010).
Te ani nei te ru¬
ruraa
ôrometua,
ia
tâpaôhia teie
tumu
parau
i
mai te fare maî. Te mea, e taa-ê-rii ta ratou fâîraa faaroo. 7-E
haafaufaa atoà i te mau haapirraa i faaterehia i nià te parau no
te fâîraa faaroo. 4-Haafaufaa i te rauraa reo mâôhi : Ohoteîi,
Paùmotu, Maareva e tuhaa pae. 5-Ani atoà nei te rururaa ôro¬
metua ia faaâpî mai i te puta no te Haapaeraa Mâa e te Hepetoma Moà. 6-Ua manaô te rururaa ôrometua e hiô atoà mai te
i
te
mau
mai
Te manaô faai-
toito
Eiaha e rave rü
noa
i teie tumu
parau
fâîraa
no
te
faaroo.
parau no te faaroo Mâôhi mau. Teie râ, e mea tano e tauàpa-
Eere teie ôhipa i
rau maitaî te rururaa ôrometua i teie parau.
te ôhipa noa na
I te mea, aita â te
reira ôhipai ravehia atu ra. Te auraa, e faataa i te tahi taime
ravaî maitaî no te feruri i nià i teie tumu parau.
roto i te ARA o
te
hoê
tômite.
Mea faufaa ihoâ
e
faahoî i teie
teie Matahiti (2015).
parau i roto i te ARA. No te mea, na te ARA teie
Te fâîraa faaroo a te tâvini. Te îte nei tatou e, ai ta
hoîraa i teie tumu parau i te ARA i teie matahiti
2015 e, ua oti ia. E haere tatou e faanaho maite.
A tae atu ai tatou i te taime ravaî maitaî e, tapae
ôhipa. HaapâpO maitaî hia ra tatou e, éere i te faate parau o te tâvini i hope i roto i te parau o te
ôrometua. No te mea, e tuhaa te reira ta te Atua i
faataa no te taata e no te mau mea atoà ta te Atua
atu ai tatou i te tautururaa e te turamaraa i to tatou
i hamani e i rahu no te faatupu i to na hinaaro e
nunaa i teie tumu parau, ua
ta na ôpuaraa faaora. Haapapu noa ra te rururaa
i te faanahohia.
ôrometua, e fâîraa faaroo ta te mau tâvini. E
parau teie no te tâvini e te Atua. No reira, e mea
tano te mau tâvini e haafaufaa e faatura i te vâhi
(te mau mea atoà e vai ra, te fenua, te taata, te
faanahoraa, te mania, te miti e te mataî rahi) i
reira o ia e ôhipa atu ai. E haamanaô atoà te tâvini
Veà Porotetani no te Âvaè Me 2016
21
ineine ia te reira ôhipa
12..--Quelbabac..--le
c345PQQruéislbcbcaa...n---llutee,e
abc.-le
en souviens-tu ? - N°1
(Pasteur retraité Jacques, Teraï a IHORAI)
Quelle est la date de l’autonomie de l’Eglise Evangélique de la polynésie française, dev¬
enue, aujourd’hui. Eglise Protestante Mâôhi ?
31 août 1963
1er septembre 1963
2 septembre 1963
pasteur venu de France, a lu, dans le temple de Tiroama à Pâôfaî - Papeete, la déclaration de l’autonomie de l’Eglise ?
A
pasteur Marc Boegner
pasteur Charles Bonzon
pasteur Henry Clavier
fut le premier président de l’Église Évangélique de Polynésie Française ?
pasteur Samuel a Raapoto
pasteur Koringo a Poro
pasteur Marurai a Utia
lui aussi, au culte de l’autonomie de l’Église évangélique de Polynésie française, le
pasteur Joelu Tapeni, représentant des Églises du pacifique, avait comparé notre église à ?
pirogue
bateau
barque
président représentait l’Église évangélique en Nouvelle-Calédonie et aux îles Loyauté
A
à la fête de l’autonomie de notre Eglise ?
pasteur Elia Thidjine
pasteur Sailali Passa
pasteur Jacques Ajapounja
Voir les réponses dans le livre «Au Vent des Cyclones - la puai noa
mai te Vero» de Monsieur Henri Vernier, à partir de la page 172...
Veà Porotetani du Mois de Mai 2016
22
Paroita Tiroama
Paroita Te Rau Ôrive
e hoê
pâpâ no Taunoa
MA TO
MSTHA £ TAHmiMI
I TÔ
TC MOMOI nAm MOAMOA »Aia Mta ŸAŸA
0 TOU M£I im TUMH
IA TAmm
TC PAëiJ Mta 0 T0« JIM
TC TjII O TC T0£W£
MA TC
TttJi tlJI e
0WOtI JI0JI TC Mm ATHA
MA TC üOjIJJI 0 «IfJl
I TC «Jil TtlJi TMI e
ji TC
Mm e
Sen^
^aaite
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018