EPM_Vea Porotetani_201604.pdf
- Texte
-
t
■MKm
"
il
y^ H1 ,1j 11» im ilal^i^B
B
4t\
jJBP/x
R
\.
w^Pia
"'.^
JSfey
Tere i Vairaà
Feia
âpi -25matahiti : Tere i te fare mai
no
Taaone
£ bÉIV
Ww^ j
Tomite rahi
a
te Feia
âpi (2015-2017)
O de te
mea
Il MAHAA Claudino
J
1
Peretiteni
âpï
O
o
te Feiü
te Tuhaa 2
f'
^'~^Ê
faufaa ff
Sommaire
(fStetani
2
Photos
4
Parau
5
Édito
Feiâ
:
te fenua
o
:
âpl -25 matahiti (1)
:
Afareaitu i Mooreà
Taaroanui MARAEA
Boîte postale.
Tél.
113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
(689) 40460699 - Fax. (689) 40419357
Email
:
6-8
Tuhaa 8
veaporotetani@epm.pf
Feiâ
Metua
Rédacteur en Chef
Haapiiraa tâpati
e
âpî
Colonies
Directeur de Publication
MARAEA Taaroanui
Rururaa
:
e
Te taura tâàmu i roto i te
:
te Tamarii
9/15
John DOOM
Te Feia
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben et TEVAARAUHARA Iteata
âpi
La Jeunesse
Video
ATGERTeava
Comité de Rédaction
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
PIEAO Heiata, IHORAi Jacques,
FAUA-TUEARIUAEmma, Georges KELLY,
Sabiina TERAIARUE, Rocky MEUEL
16
Parau Pâôfai
17
Terereatau
Faahoi, Horoà i te
Parau, Parau i te nünaa o te Atua
MARGUERON Daniel et Émile
Te haamataraa
o
te ora-
te tâviniraa i te Aua Terereatau-
raa e
et la collaboration de
:
:
HOrëpiti
MATÉ
Fare mai i Farâni
18-20
Prix de l’abonnement / (1 an-10 numéros)
Polynésie : 1200 FXPF
Métropole : 22,87 EUROS / Suisse : 41 ES
Impression : TAHITI GRAPHICS
Tirage : 20{X) ex.
:
Te tahi
mau
parau âpT no Tehuiarii ma, ôrometua
roto i te mau fare mai i Farâni
Repère protestant : Haere iti ê atu ra
21
o
22
23-24
i
t
ia
Jeu
:
Trouver rintrus(e) n°2
Colonies
tous
Agir pour le bien-être de
et pour le tout
:
Photos l Veà porotetani,
Légende de la Une Photo en haut : Premier déplacement des Jeunes de -25 ans à Vairaô & à
Photo en bas : Formation d’Animateurs de télévision à Pâôfaï
Teahupoo ;
«
«I
«r
«
«t
«I
«
«
«t
BULLEmj DE
Nom
KÉABOmJEMEiVr
Prénom
:
Adresse Mail
ou
Je
Géographique
me
réabonne
au
je verse la somme de
Abonnements : Polynésie
:
:
Veà Porotetani pour
l’année 2016 (lan
-
10 numéros)
et
À
renvoyer
à
:
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Tél.
(689) 40460699 - Fax. (689) 40419357 - Email ; veaporotetani@epm.pf
fA
m
/r; "
.
i.
ii:-;: ?? ': *
■'
'Mis' ■'.^
■''
.
î
•
•
'. • ÿrJ. ^■:, -J.-L
V
'
• ^i ■■. • •■.'• '■'•■•.■•-i‘H':./:.,.r$^v.v- '.•
^
,
.•
••
^,,
•
'\
>36^*
■
V- .
•
•
•- "
:■•,' H i ■'■■■■ ■•’ ■ -;' •
..'^ '
:•
••'
•
..•,*
.^
^ • ''
"• r‘ X'f
•:'•••. •Jvr- a
Tiàtono
^ te/ taato/ o/, ce tü/ !
'^amu/ yicw e/, mâncuM/ !
^e/ kui/ mcmo’ ce te/ ^-emue, maeMe !
'^e/ kui/ metua/, tâiau/ e Um/vu/cw mcù/
i/ ‘y^cUoAM/ nei/
te/ uab ct/vb e/ce te/ Aeià/ ce te/ mi/,
'^b pia/ia/iitanb io/e/eb piaAaccmâue
9 te/ peAce tce ce ^yCcetcetece.
te/
m
yâùi/mai/,
te/
‘yùetetieo/,
mào/
i/te/tâpao/no/te/'yteae/e/te/ s4ioAa/
yio/ & mai/ b te/ ^amu/ ce te/ '^ao/,
te/ ^umw b tamaùb ’^ïïlcMweà/ ai/ aw,
^cmuA/ koi/ b tama/cib sAja/ieaitu/ ab aw...
s4 pia/uece mob no/ lâ/bte/i
^ tce w mcUaèinao/ btb ce s4l
sAla/ieaitw
teie/, tev p/wccccmw/b mwtcice
^
ice
uaAiwe/ ice,
^eunw uaAine/ b ^cctwtw,
moka/ twhao/ b
teie/
lotce ia/
Mpaceabtuw :
twÂaa/ btb ce
Mpièeabtw
mouà/ teà nid/, te/ nwuà/
te/ mauà/ tuimce ice nce tce ce
’^oAièà/,
^encco/ ce MimeAce
^eb plb-atoà/-kia/
MimeAce ^yiub b te/ lance
yZce te/ mece,
e/
uaùe
^oÂièà/,
la/ia/iaa/
nce
mouà/teie/teb
iiaue,
mouà/ tce nce.
te/mece,
tcekikio/te/ èà/
kccia/db,
tâpapce b te/tupuaè mouà/
te/tcwncebtb
Etàrêtia
te/ taaice.
mi/ inw
iccce.
mi/ teie/ aitce tce nce ku/iw
atw te/
kccue ce te/
e/
tccuùiace,
leuce...
te/taAccce ce te/maw àiice
sAtcecoteccce ice
^e/ mAb ucuecccce ce te/ nwnace b teie/ makance
_
^ataaè/, ’^^ùiumb, ‘Wlcudeo/ e/ ce Mpaveaitw iib
kice noo/rncw tâiciic/b te/pccucw
Mitce
e/
b mwtace tce, ce
.
9 hià/ab te/àito/tubuxee
’^aauw/, ia/ tapuAule/ b te/ uÔAiôAb papa/.
■
^
ice.
lâ/ b teie/ mahance
loue/ ce
^e/biii/cb puwue tcckb,
te/ àUce
^
mab mütao/
’yice ince icxce
neue
Ice
ce
pape/ atoà/ tce ce, ce te/ pape/ Aïlaiaèbvea/ ice.
‘Aïlàtai/cece, te/ mi/ nccccenao/ nce te/ mcue tcwna/cib,
’^aùem/,
Ml
^
te/pice mi/icue nce te/ kcetw tccw,
piciàmu/ b tce ce nccnccce btb.
b te/
éAl
ce
Reupena
là/ce ice b manccuio/ b te/
s4
tià/ice
taue/ ce
^ab,
pitb tce nce owice, ce ^aànece e/ ce yjena/eece,
’^ôAb kccccmcxii/cccce Mtccce, nce te/ mcue tccpunce.
^copapaù/iaw te/ aicce b toi/ aè/ e te/ outw nmcdece.
^ccpapaà/ccece nce te/ mece,
^ytce ucwe/ccce iccw te/tince ce te/mccw ènemb
9 tcecceoce nce b icetce b teie/ awe.
‘AïLoiw akb te/ mcetce e te/ pae/ awe.
’AFlcxtw cekb nce te/ mece,
twkace btb teie/nce te/àcdw b cemceiea/
^eb tace mab e/ teb tu/caikice mccb
te/mcue cckb nce te/mcxccnce
poAupceiw,
tae/ lace mab b teie/ mAb e/tiàkice neb
^ teie/mutw b teie/mcJuence.
yZce lei/ue, e/ teie/ nakaà/ tinb neb e/,
^enâ/ mai/, tenâ/ mab te/ paùpaib
^ tce Ce âià/ Mpeieaiiee
pa/iaw.
pâté topa/ccue pape/tubccxce cetaà/.
^eie/ 6/ toAe/ mab nei mab te/ tupuceb ce
/pa/uue ue he/ie
^oAièà/,
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
^ce once nce
a
TERAÎ
la
rapaauhia
Soigner la Société
te Tôtaiete
m
Ite mau âvaèimairi, i faaroomai na tatou
Ê
i te mau
feia âpî.
hamani-ïno-raa, faatupuhia e te
Eita râ hoî e tano e tâpiri noa i
teie taô, i te feiâ âpî. Te vai atoà ra, te hâmaniîno-raa e tupu noa i te ùtuafare, i te vâhi ôhiparaa. E tupuraa ôhipa, te ôre e tano e vaiiho
manaô ôre noa, o te tîtau râ ia tatou, ia rave i te
tahi ôhipa. No reira, ua faaoti te mau rururaa no
teie matahiti, ia faaôhipa i teie tumu parau i
roto i ta râtou mau tâpura ôhipa, ei faaineineraa
i te
mau
tamarii
e
te feiâ
lence
jeunesse.
Il y a aussi malheureusement, la violence quoti¬
dienne dans nos foyers, sur les lieux de travail.
Une situation qui ne peut nous laisser indiffé¬
rent, au contraire elle nous invite à la réflexion
et à l’action. Aussi la prochaine campagne des
âpî.
centres
pae, te faaitoito nei te Ètârëtia Porotetani
Mâôhi, i te huifaaroo tââtoà, ia amo i ta na
tuhaa, na roto i te mau faaineineraa rau, e aore
ia i te faaararaa i te taata i mua i teie tumu
I to
na
ia, i te tâuà-ôre-raa i te ïno ta râtou
e
son
ce
chercher les raisons profondes qui
conduisent certains à sombrer dans l’excès de
violence ou sa banalisation. Ce ne seront pas
seulement des personnes qu’il faudra soigner,
-
hîroà tumu e te mau arataîraa ture, no te mea,
ua tuuhia te reira i te hiti, e aore ia, ua haamoèhia.
aider, mais aussi
vie
une
société dans
qu’il faudra éclairer - des repères
été mis de côté
hoê noa tuhaa o te nûnaa
parau nei, te tôtaiete râ, i roto i to na
Il
choix de
moraux,
ou
oubliés.
s’agit plus ici d’une catégorie de la so¬
sa globalité et du
choix qu ’elle aura pris pour définir son avenir.
te huru oraraa ta na i mâîti no ananahi.
ne
ciété, mais de la société dans
Taarii
no
son
culturels, éthiques, à repréciser parce qu’ils ont
Eere faahou atu ra, te
Veà Porotetani
enfants à
côté,
Il faudra
te
e
de loisirs, essaieront à
rage toute
Eere te taata anaè te tià ia rapaauhia, e aore ia,
ia tauturuhia, te tôtaiete atoà râ, i roto i ta na
mâitiraa i te hoê huru oraraa, te tià roa ia türamahia e haapâpü faahou i te papa « morare »,
tââtoà
et
l’Église Protestante Mâdhi encou¬
la communauté des fidèles à prendre
sa part d’engagement, surtout par la formation,
l’information et la sensibilisation.
De
faatupu nei.
ta tâtou e
vacances
phénomène.
E mea tià ia îmihia te mau tumu pâpü, i
faatopa i te tahi pae, i te faatupu-roa-raa i te
e aore
de
leur manière, de sensibiliser les
parau.
îno,
epuis quelques mois, nous voyons se
M multiplier, des faits de violence occasionnés par des jeunes. Mais la vio¬
ne se conjugue pas obligatoirement avec
te
Âvaè
a
MARAEA drometua
Èperera 2016
TAMARIIMÀOHITEI
ÀTEAI TE FENUA ÂIÀ...
TE MAU
E tumu parqu teie a nâ âmaa dhipa Haapiiraa
Tüpati e te Feiü Apï no te Rururaa haapiiraa a te Tuhaa
8, tei tupu i te hepetoma 17 e 24 no tënuare 2016.
âpl, ia au te maramaramaraa i ta na
parau, nâ roto i te mana o to na Vârua Maitai. O
râtou hoi te taata paari no te tau e haere atu nei.
e
Teie tumu parau, no te hiô faahoui te huru
O
te arataïraa
roto i te
atoà te huru
o
tamarii
e
mau
i te
nâ Tomite âmaa
ôhipa, i
Ètârëtia Porotetani Mâôhi. E aha
a
mâôhi, ta tatou
âpl tei ora i te hoê fenua âtea,
fenua âià, i te hoê fenua ê, oia hoï, te hoê
te taata
ta tatou mau taata
Te faufaa
taata
fenua tei faaàmu
e
tei fârii ia râtou
e
râtou
ia, no te faaite ia râtou e, o vai
? No hea mai râtou ? E haere râtou i hea ?
Haafaufaa faahou i te
tatou atoà.
tià tomite
mau
metua, i ta râtou tuhaa, ei taata
Ei tautururaa i te
parau e
piti
Rururaa, ua faaôhipahia nâ
Atua i te taata, ia au
hohoà, Tenete 1, 7-28
2)-te haamauraa a te Fatu i te ôroà pâpetitoraa, Mâtaio 28,18-20
na
huru
e
a te
e
to na
Actualih
àtuàturaa ia
ravehia
fâi ai
tamarii, i matara ai te
tiàraa ôrometua pupu, oia hoi, te taata paari, te
metua e ta râtou ôhipa. E aita atu e hiôraa maitai,
maoti ra, te Atua tei hâmani i te taata, hôroà i te
ora ia na, e faatupu i te ora no na, e aita e mau-
o
ra e
na...),
nâ
ia i to
auraa, e
roa. «
râtou
âmaa
na
e te tautururaa
ôhipa, e tae
faaroo
tuhaa atoà ta
roa
tuhaa,
no te
i te ôhipa
i te taime
na
e
Ètârëtia. Te
i te metua iho, nâ
mau
âmaa
faatupu i te hinaaro
I roto i te faaineineraa i te
Ètârëtia
e
».
I te faanahoraahia te
te reira ta te
raa.
mua
ôhipa i ta
Atua.
o te
tâatiraa, te tahi tuhaa
e rave.
E hiôhia te parau o
vahiné, i roto i te ôpuaraa a te Atua,
ei tautururaa ia râua, i nià i te faaotiraa ta râua i
rave, i te ora-âmui-raa. E riro te tââtiraa, ei
haapâpüraa i to râua hinaaro, e ora i raro aè i te
te tâne
ra
paari, oia hoi, ia
O vai atoà te metua, maoti ra, te
I te hiôraa i te tiàraa
I terâ
te mau
pâpo te haereà o te tamarii i nià i te taiara a te
Fatu, « i te parauraa i to tâtou reo, te haapiiraa i
te mau ôhipa e ora ai o ia (faaàpu, tautai, tâmâraa
no :
l)-te hâmaniraa
i to
e
tau, i teie tau, e te tau e haere atu nei,
ta tâtou ia haapiiraa i te tamarii
te mea e mau ra, o
e
te
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
6
arataîraa
a
te Atua. E hiô-atoà-hia to râua tiàraa
No reira, i mua i te mau maitaî e vai ra i roto
metua, no te mea, e tae atu râua i nià i te parau o
fânau, te mana i horoàhia e te Atua i te taata, i
i te
faatupuraa i te ora. E te reira ora ta râua e faatupu, O te tamarii ia. E tauturu te Ètârëtia ia râua,
i te maramaramaraa i te auraa o te pâpetitoraa të
tumu, to tâtou faufaa ora, mai tahito mai â, i teie
Atua, ta na i püpü ia tâtou e te mau metua, te
fenua âià, te vâhi no reira mai tâtou, te hîroà
te
te
ravehia i nià i te
tamarii,
nei
e a
tau noa atu.
la hanahana te
tuhaa i nià i te
tamarii. No te Ètârëtia, e mea maitaî ia îte teie nâ
metua i te faufaa, i te faaôraa i roto i te âmuiraa
e te pâroita, no to râua oraraa faaroo, e te mau
ôhipa atoà ta na e tltau i to na mau taata. Te mau
haapiiraa e faaterehia i roto i te pâroita, te reira
atoà te tahi tauturu rahi ta te Ètârëtia, i te mau
e ta râua
i te fenua âià, te here, te aroha e te faatura atoà
i te fenua fârii ia râtou, to râtou metua faaàmu,
tei here, tei aroha, e tei faatura atoà ia râtou.
raa
metua.
Sabrina
Ua haamata hoî te tuhaa
a
te
Ètârëtia
a
TERAIARUE ôrometua
i nià i
tamarii, i te taime tei roto noa â o ia i te ôpO o
te metua vahiné, i te faarooraa i te mau himene e
te mau pureraa i te mau vâhi e haerehia e nâ
metua. la pü mai o ia i te ao nei, i te taime e nahona,ho no te pâpetito ia na, te rave ra te Ètârëtia
i ta na tuhaa, i te pâpetitoraa ia na, i roto i te iôa
o te Metua, to te Tamaiti e to te Vârua Maitaî, e
te haapâpü nei te mau taata tei îte i to na pâpeti¬
toraa, i te faatiàraa i te huifaaroo i nià.
te
I to
tamariiraa, ia faahaerehia o ia i te haa¬
rave atoà ra te Ètârëtia i ta na
tae roa i te fâito matahiapo. I reira o ia e
na
piiraa tâpati, te
tuhaa,
rave
o
e
ai i ta
na
fâîraa faaroo mai te peu ua
ineine
ia.
Veà Porotetani
no
Atua, nâ roto i ta tâtou haa-
paô-maitaî-raa i ta tâtou mau tamarii e taata âpl,
e îte atoà râtou i te haapaô-maitaî-raa i te vâhi e
pârahi ai râtou i teie nei mahana, noa atu te âtea-
te
7
Âvaè
Èperera 2016
^
b'
I
i
TE TAURA TÀAMU
IROTO TE METUA E TE TAMARII
I mua i teie nei Tumu Parau, ua îtehia te tahi manad itoito taa ë, te tahi
püai taa ê i roto i to mâtou nei âau, no te rave i te tahi dhipa âmui, ia riro
te reira ei râveà no tefaaiti i te parau no te hamani-îno-raa i te Tamarii.
mâtaitaï noa ia, te mau Metua, mea iti roa te mau
Metua e âmui nei i te mau faainemeraa hou te ara¬
Iroto i ta(H.T./U.Â.),
matou tâuàparauraa, ua matara mai
parau no te Taura Tâàmu, e vai ra i roto i
te Metua e te Tamarii. I roto i ta tatou mau
te
p5 e te mahana faaiteîteraa.
Te manaônôraa rahi i ô nei, o te hoiraa atu ia o te
mau Tamarii i roto i te rima o te mau Metua. No te
raa
ia te faatere rururaa e ta na mau rautî, ei metua no te mau tamarii.
No te mea, i te taime a vaiiho ai te mau Metua i ta
râtou mau Tamarii, i roto i te rima o te Faatere mmraa e ta na mau rautî, ua vaiiho atoà mai râtou i
to râtou tiàturiraa. E i mua i te reira tiàturiraa, te
hôpeà o te rururaa, ua pâpO ia ia mâtou e, aita e
pOôiraa i mûri mai i te mau mea atoà tei orahia e te
vai
mau
mruraa
ra
ua riro
tama
ia te tahi tuhaa
a
mea, no te mau Metua, tei riro na ei mau mero
mâtaitai noa i ta râtou mau Tamarii, i te taime
te Faatere rururaa e ta na
rautî, oia hoî, te rave-maitai-raa i te Tamarii, i
te roaraa o te rururaa. E, i te taime a tupu ai te tahi
araraa pô, te tahi mahana faaiteîteraa a te rururaa, e
i mua i te tîtauraa a te rumraa i te mau Metua, ua
riro ia te mau Metua ei mero mâtaitaï, i te mau
mea atoà tei faaineinehia, e te mau Tamarii e te
mau
rautî. Te rahiraa o te
O te mea ia ta mâtou i haafaufaa rahi i roto i te
tuhaa ôhipa tei ôperehia, na mâtou aè e rave mai,
oia hoi, te faataaraa e te faanahoraa i te tahi ma¬
hana taa ê i reira te mau Rururaa Tama, o terâ e
terâ fenua e âmui ai, ei Mahana faaararaa/haafâriuraa i nià i te parau no te hâmani-ino-raa « Journée
de Sensibilisation contre la violence ». E, ua riro ta
mâtou tuhaa ôhipa ei hôpeàraa o nâ tuhaa ôhipa e
maha tei rave-maitai-hia e nâ pupu e maha.
taime, e mau mero
Atuàri,
Atire i te
Hâmani îno
iXen
ê
Kgalité
/te
Taamu
Tamarii i roto i te rururaa, ia hoi anaè i roto i
ùtuafare.
te oraraa
mau
/ütaér
Pôroi
No reira, a faaoraora faahou tâtou i teie taura, e
nati ra ia tatou i ta tatou mau Tamarii, no to na
rave-maitai-raa e to na tupu-maitai-raa i roto i to
o
’iWiV
toft-oVi.
ùtuafare, to na oraraa vaamataèinaa, e
to na oraraa faaroo. Mai ta te fenua e faaite ra ia
na oraraa
tâtou, i te Here e te Aroha fâito ôre a to tâtou
Metua i te rai, a aupuru mâite tâtou i ta tâtou
mau
Here
Tamarii, ia ite
e
te Aroha
o
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
8
o ia, e tupuraa o na no
te Atua Metua.
te
TtROA^fl^
A faaineine
anaè i to tatou ananahiraa
JU
'
-B /jlV
_
yv
_
lA RIRO TE FEIA API,
EITAATA PAARI,
ANANAHI
DEVENIR
DES ACTEURS
RESPONSABLES
Imua i te mau tauiraa e rave rahi o te oraraa Confrontée à une accélérationdes muta¬
vaamataêinaa, faatupuhia e te mau râveâ
âpl o teie tau, te topa nei te feiâ âpï o
Maôhinui, i roto i te fifi. Teie râ, te hiô atoâ nei
o ia i te reira, mai te faahiahia, i mua i teie mau
tauiraa. E ua riro o ia iho na mua roa, ei tltl i
mua
i teie
mau
Ma te manaô
râveâ
âpï.
ôre, te faariro nei teie
mau
raveâ
faatiâma ia na, mai te metia ra te huru, e aore ia
ei mau atua rii, tê faaatea noa atu a ia ratou i te
mau
aratairaa tumu
a
teie nOnaa Maôhi.
tions
sociologiques, conséquences des
technologiques qui fascinent
et apprivoisent notre jeunesse. Elle est attirée et
finit par en devenir des consommateurs, es¬
évolutions
claves de nouveautés. Inconsciement, elle en a
fait son nouveau messie, ses nouvelles idoles,
l’éloignant un peu plus, des valeurs fondatrices
de
notre
Un peuple
qui veut vivre
soucier de
son
taata
paari, ananahi.
Eere ta tatou i te taiô-noa-raa i te rahiraa fifi
vai
atu
e
nei, ua îte tatou i te reira. E mea faufaa roa
te arairaa, na roto i te mau tuatapaparaa e te
faaineineraa.
I
i te
no te mau fifi e tupu
totaiete, e tià roa i te feia
âpî, ia faaïte i te tahi atu hiôraa.
mua
mau
faahaparaa
nei i roto i te
oraraa
Tauturuhia
ia i teie mahana, e te taatoà o te
o
de cet avenir. Or, la
Pour nous, il ne s’agit pas
l’inventaire des problèmes
seulement défaire
dont nous connais¬
sons déjà la plupart. Il est tout aussi important
de prévenir, donc défaire de la prospection et
des projections afin d’être plus efficace.
Trop souvent accusée des
feia
no te
des turpi¬
mité protestant à la jeunesse et de toute la com¬
munauté de l’Eglise, la jeunesse essaiera de
sa
façon
la société.
Taarii MARAEA
mahana.
Veà Porotetani
maux et
tudes de notre société, elle doit réagir pour
montrer le contraire. Aujourd’hui, avec l’aide
des mouvements de jeunesse de l’Eglise, du Co¬
démontrer à
âmaa feia
âpî, te Tomite Porotetani a te
âpî e te tâatoà o te Ètarëtia, no te haapapO i
ta na tuhaa i roto i te Ètarëtia e te totaiete o teie
mau
ou survivre, doit se
avenir. La jeunesse est la pro¬
question se pose
quant aux moyens que l’église et le pays, met¬
tent en place pour la préparer à devenir, des ac¬
teurs responsables.
messe
E, inaha hoï, te hoê nOnaa tei hinaaro i te tapeâ i
to na ora, e faaineine o ia i to na ananahiraa. E
tei ta na feia âpï hoï taua parau ra. E tano ra e ui
i te mau raveâ e faaôhipahia nei e te Etarêtia, na
reira hoï e te Hau Maôhi, ia riro teie feia âpl, ei
société.
Avaè
Èperera 2016
son apport
à l’église et à
123.-LTAVREHMI
TE TIARAA O TE TAUREAREA
IROTOI TE ÈTÀRËTIA
I teie
mahana, te faaruru nei te taureàreà i te maufifi e rave
rahi, i roto i te oraraa tôtaiete, mai te parau no te dhipa dre, te
inoraa o to na èa, te hâmani-îno-raa, oia atoà, to na âtearaa i te
oraraa faaroo e te mau vâhi e noaa ai ia na, i te haapiiraa maitaî.
o te mau « TAUREAREÀ MAÔHI
Ètârëtia Porotetani Mâôhi, oia :
Teie te fa
te
E haafaufaahia te parau no te ôpereraa manaô, te
autaeaèraa e te hoêraa i roto i te rauraa. Te nâ ô ra
TE TIÀRAA O TE
I ROTO I TE ETARETIA »
TAUREÀREÀ
«
Teie te
mau
nei, e te mau paroita no te fenua o Nouméa.
» no
mau
tumu
parau
tahi parau q: « E mea maoro roa te tau i dhipa
ai te tahi e te tahi i to na ra pae. Inaha, e mea vitiviti ia hinaaro de i te horo o de anaè, âreà ia hoê
tatou ia haere, e mea âtea te vâhi e haerehia ra ».
te
i matara mai, i roto i teie
feruriraa,
FAAROO, FAAINEINERAA,
E
faufaa, ia tâmau te mau rauff i te faaôhieraa
faaararaa parau âpî i te taureàreà, ia maitaî te èà
e haerehia ra e ana :
•Pâhonoraa i te hinaaro o te Atua,
•Te tâuàparauraa e te feiâ âpî, nâ roto i te faaroo,
•Haafaufaa i to na àravihi,
ARATAÏRAA, ÂPEERAA, TONORAA
Eiaha
e
haamoèhia, i te hinaaro o te Ètârëtia, i te
haapü i te hinaaro o te Atua, i mua i te parau no ta
na
i rahu
ora o
e
ta na i hâmani. Te
a
te
Atua, te
te mâôhi.
No teie faanahoraa
na
maitaî
te Tereheamanu
i papa
•Pâhonoraa i te mau ôhipa e faaruruhia ra e ana,
•Haamauraa i te tahi ôpuaraa parau âpî
•Eaaineineraa i te mau arataî
âpî a te taureàreà -25 matahiti,
o
tenâ fenua
o
Mooreà-Maiào,
i teie ôpuaraa.
Faaotiraa
•Vâhi no te ÂRÂ no teie matahiti 2016 :1 te tuhaa
2
•Taiô mahana tei tâpaôhia : mai te 12 e tae atu i te
14 no âtete 2016
Tomîte ôhipa : Tâatiraa a te feiâ âpî Porotetani
no te Ètârëtia Porotetani Mâôhi
Tiàhia : Hivatea a TEHEVINI
Piha arataî :
Opuaraa
E parau teie no « TE TAUREAREÀ MAÔHI »,
tei âmui no te faatupu i te hau i roto i te taata âpl, te
vaamataèinaa, mâ te faatüàti i nià i to na
hlroà tumu, e to na hïroà faaroo, ia au i ta te vârua
o te here e tûrama mai ra.
oraraa
s
E parau
hôroà
râtou, i roto i te mau rautïraa, ta na e
Rumia, Peretiteni uî-âpî no te pâroita
PAPENOO, 87 76 83 48, ravaemai@portppt.pf,
Jonathan, Peretiteni uî-âpî no te
faaôhipa no te pâhono i terâ uiraa e : « Te tiàraa o
te taureàreà i roto i te Ètârëtia », ei arataî no na i
teie
H
tei haafaufaa i te mau târëni ta te Atua i
no
mau
tau
mea
te
i mûri nei.
pâroita VAIRAO, 89 70 43 19,
ionatana9 @ gmail .com
GAYIC Vaitea, Pâpaî parau no te pâroita TIROAMA, 87 32 60 03, vaitea.legayic@cht.pf
Tereraa : E anihia ra 10 tià no nâ Tuhaa e vaù, e
âmui i roto i teie
Rahi Amui no teie mata¬
hiti 2016, oia te mau pâroita atoà no Mâôhi nui
Âpooraa
Veà Porotetani du Mois d’Avril2016
10
I Transmettons des messages de paix, auprès des Jeunes
La
au
place du Jeune,
sein de
l’Église
La société,
aujourd’hui, est touchée par les problèmes
que rencontrent la jeunesse, tels que l’emploi, la santé, la
violence, l’éducation et la vie religieuse.
Le groupe « TE TAUREÀREÀ MAÔHI » de
l’Église Protestante MAÔHI, se fixe l’objec¬
tif primaire
de
: «
possibilité de faire participer, 10 jeunes dans
QUEL EST LA PLACE DU
JEUNE AU SEIN DE L’ÉGLISE ?
Le concept
»
cela, découlent des sujets que cette
jeunesse a retenus :
*ÉCOUTER
-
VALORISER ACCOMPA¬
FORMER RESPONSABILISER
-
où l'on travaillait chacun dans
-
seul,
-
*FAAROO, FAAINEINERAA, ARATAÏRAA,
ÂPEERAA, TONORAA
sur
phique des îles du vent (Tahiti et
GÉNÉRAL
coin
on va
-
Tout
plus loin
»
des
objectifs opérationnels suivants
:
spirituelle,
au thème de l’Église,
•Créer un réseau d’information et de communi¬
cation
•Former cette jeunesse, pour devenir des forma¬
teurs de formateurs et des managers
•Répondre
du projet « TE TAUREÀREÀ
MAÔHI », consiste à promouvoir un message
de Paix auprès des jeunes, la cohésion sociale
et parallèlement, la sauvegarde du patrimoine
cultuel et culturel dans un esprit de convivialité
Le concept
MODALITÉS
D’ORGANISATION
: le 2ème arrondissement
•Les dates retenues : du 12 au 14 août 2016
PORTEUR DU PROJET : UCJG de l’ÉPM
d’amour.
•Le lieu d’accueil
Il permet de mettre en avant, les talents de cha¬
cun à travers toutes les activités qu’ils pourront
RÉFÉRENT DU PROJET
produire ou promouvoir sur le thème de :
«
Quel est la place du jeune au sein de
l’Église ? », et deviennent aussi, les acteurs de
demain dans notre
plus vite, ensemble
•Répondre aux besoins des jeunes,
•Communier les jeunes dans sa foi
•Valoriser les jeunes talents,
Mooreà-Maiào) a été retenu, afin de consolider
les premières pierres de ce projet.
et
on va
son
Néanmoins, il est aussi important de maintenir
la motivation des jeunes, par un mode de réseau
d’informatisation et de communication, basé
Pour cette nouvelle expérience de cette jeu¬
nesse de moins de vingt ans, le secteur géogra¬
OBJECTIE
du projet doit faire prévaloir davan¬
tage, l’esprit participatif, la liberté d’expres¬
sion, et la socialisation, qui sont la base même
d’une conception unique. « Le temps est loin,
A travers
GNER
ce
rassemblement.
de la
paroisse de Papenoo, ravaemai@portppt.pf,
-TARIHAA Jonathan, Président de la jeunesse de
la paroisse de VAIRAO, ionatana9@gmail.com,
-LE GAYIC Vaitea, Secrétaire de la jeunesse de la
paroisse de TIROAMA, vaitea.legayic@cht.pf.
Église.
Chaque arrondissement protestant, localisé
cinq archipels de la Polynésie Fran¬
çaise et aussi à la Nouvelle Calédonie, aura la
dans les
Veà Porotetani
:
-AVAEMAI Rumia, Président de la jeunesse
no te
Âvaè
11
Èperera 2016
Hoe,
Te
mea e
hinaarohia ra, ia
no
te faatupu i te titauraa a te Atua
haapüpühia te taahima âvae. Terâ pëpë i roto i to dutou
âau terâ e parauparau nâ mua, hou a imi atu ai i te mau râveà no te haere. E, nü mua
i te rapaau i terâ mau mal. Nâ vai e rapaau, e nâ hea i te rapaau, e parau taa ê ia.
Hioraa : Te tahi ohi râau i roto i to na tupuraa,
i te mea maitaï ia ôre ia topehia, e îno roa te
reira râau, hapehape anaè, e pohe roa.
eere
Te uiraa
uï-âpî : ua ineine ânei ôutou, ia to¬
pehia te tahi mau vâhi. E fârii ôutou ia topehia te
e
te
tahi mau manaô to ôutou, te tahi mau hiaai to
ôutou. Aore ra, e hinaaro noa ôutou, ia tupu to
ôutou hinaaro, tira ra atu ai ?
Teie faanahoraa uï-âpî, nâ vai teie
raa ? Mai te peu na te Ètârëtia, na te
faanahofaaroo ia.
te faatupu i
ôutou tiàraa, eere ia no
hinaaro, no te mea na te faaroo,
tupu ia i te hinaaro o to ôutou Atua.
Te auraa, to
to ôutou
ua
faa¬
E aha te pârahiraa o te Atua i roto ia ôutou ?
E parau ânei ta te Atua ia ôutou ? Hinaaro
ânei ôutou e faaroo i te Atua ?
Te taureàreà i teie mahana, te hinaaro ra ôutou ia
âpeehia ôutou, ia faaroohia ôutou, ia faaineinehia
ia arataîhia. E te Atua, e hinaaro atoà o na ia
faaroo ôutou ia na. Nq te Atua ôutou i parauhia
ai e uï-âpî, eere no te
eere no te Amuitahiraa. Terâ te mau taahiraa e haapâpu nâ mua.
No teie ôpuaraa, nâ vai e nô vai ? Mai te peu, na
te Atua te ôpuaraa, e topatopa pauroa terâ mau
hinaaro to tâtou.
e
Ètârëtia,
Te uiraa tano : E hinaaro ânei tâtou, e faatupu
i te hinaaro o te Atua ?
Ahiri tâtou i faaineine na, i ta tâtou mau tamarii
o
te
Haapiiraa Tâpati, 10 matahiti i mûri aè, e tià
matahiti), faanaho âtea,
mai teie mau tamarii QO
faanaho i roto i te tau.
E aha to ôutou hinaaro i te Atua ? E, e aha te
hinaaro o te Atua ia ôutou ? E mea au ia pa-
rauparauhia.
Teie te haapotoraa
o te
hinaaro
o te
Atua i te
taata :
Here ôe i te Atua ;
Here i te Taata.
Te auraa, hoê anaè : « Te Here »
Mai te peu aita te taata e taa ra i te
a here ia i te taata ta ôe e ite ra.
here i te Atua,
E, mai te peu aita e noaa ia ôe i te hereraa i te
taata, a here ia ia ôe iho. Mai ta letu i haapii, e
here i to taata tupu mai ia ôe iho. A here ia ôe iho,
e
here mai te Atua ia ôe.
E te feiâ âpî, o
nahoraa.
vai ôutou i roto i ta te Atua faa¬
Amona v : Te tumu o te haapiiraa tei manaôhia
no teie feiâ âpl, oia hoî, te titauraa i te Atua ia
râtou i teie tau. E aha ta râtou tuhaa ? E tuhaa ta
te Atua i roto i to râtou oraraa, e tuhaa atoà ta
râtou i roto i te ôpuaraa faaora a te Atua. Te parau
i teie mahana, e parau ia tei faatoro i te uï-âpî i
nià i te Atua. E faaîte i te uï-âpî, e Atua to na, eita
terâ here to te Atua, e morohi. Te vai noa ra terâ
here to te Atua ia na, e te tiaï noa ra te Atua, ia
hoï mai te mau tamarii ia na ra. Te parau tei papa
i teie fârereiraa, oia te parau no te tîtauraahia o
Aperama, tei türama i te tîtauraa a te Atua i te uïâpî i teie mahana. I roto i teie tîtauraa a te Atua,
e tuhaa ta te taata hoê, oia te faatupuraa i te Here
e
te
i te
Aroha, i teie feiâ atoà, i te
mau
mau
taime atoà,
vâhi atoà.
Robert, Maehaa
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
a
TAIRUA orometua
e
Les Jeunes de
Papenoo
se sont
rassemblés pour distribuer de la nourriture
aux
sinistrés
''•iiaÈéÊ^
Les jeunes, au coeur
des situations inattendues
Il
sujfi d’un après-midi pour voir les rivières se déchaîner, inonder les villages et
emporter avec elles, tout ce qui se trouvait sur son chemin : des foyers entiers, des voi¬
tures, des troncs d’arbres taillés par l’homme dans les vallées... et bien d’autres choses.
ne
a
révélé
question se pose '.faut-il croire que nos ana¬
lyses environnementales, sont remises
et notre
toute autre valeur dans le
cœur
de
Eglises, notre Pays, les associations, les en¬
treprises ainsi que le peuple entier à cette parole
de vie qui a accompagné ces jeunes :
nos
U en question sur la nature même de notre
être
une
savoir-être, vis-à-vis de la
création ?
A
l’époque
Irisaient le
encore,
les
Jeunesse de
ment
des villages maî
mon
présent
que
langage
de la nature, celui
que
sages
One heart! One action for
parlent la pluie
et les vents,
help!
=
One smile!
vagues et les cou¬
rants, le cycle lu¬
naire et la fertilité
Une action pour
=
aider!
« Tu es la lu¬
mière du
monde »...
Un sourire!
mais
aujourd’hui, notre monde est différent.
éloignement de relation naturelle
Dieu,
avec
la terre et
avec
l’homme,
a
Apportant ta flamme et ta part de solidarité au¬
près des familles du soleil levant de Tahiti, doté
avec
créé
d’humilité et de
un
qu’ils ont récoltée pour les foyers,
cette jeunesse demeura dans l’espoir de voir
un jour, la paix revenir à la maison.
paix, vu qu’ils ont beaucoup
perdu.
Avec tous
la
rallumer l’espoir à tout ceux
qui ont tout quitté, où la nature a déblayé, et
ora na » a
dont le monde
Ces situations
pu
a
remerciements pour
l’aide ci¬
vique et fraternelle que vous aviez adressée,
sans oublier les bienfaiteurs, pour vos dons.
Le don de soi pour l’Amour, à servir son pro¬
chain par la foi, le sourire et le souhait à la vie
«
reconnaissance, vis-à-vis de
toute l’aide
vide que l’on essaye de combler par des choses.
Alors que, bien des foyers ne demande qu’à re¬
construire la
besoin de toi car,
toujours, rappelle-toi que :
de notre terre,
Cet
a
et
Un cœur!
les
c’est dans ce mo¬
le Seigneur t’appelle, pour
aller vers celui qui
pays...
nos
Veà porotetani
été anéanti.
inquiétantes et inattendues, ont
Veà Porotetani
no
te
Âvaè
Èperera 2016
Rencontre^et témoignage avec les
jeunes de l’Eglise protestante Mâôhi
Interculturel
C’est sans doute cet axe qui a été le plus vécu. L’essentiel de notre emploi
du temps était fait de rencontre et d’accueil, dans différentes paroisses, avec
les discours, chants et danses qui allaient avec. Les journées étaient, la plu¬
part du temps, dédiées à la découverte des lieux alentours. Autant dire que
nous étions plongés au cœur de la culture de cette Église et de ce peuple.
L’accueil
Nous vivons, chaque jour, un témoignage vivant
de l’amour de Dieu pour l’homme, à travers de
l’amour véritable que nous portent toutes les per¬
Les jeunes ont notamment été très touchés par la
dimension de l’accueil, dont cet extrait du blog té¬
moigne
sonnes
Et, même si
nous
Polynésie, terre d’accueil, croyez nous, ce n’est
pas une blague !
vivons souvent ces moments,
nous sommes toujours fascinés. Fascinés par la ca¬
pacité de ce peuple, à donner tout ce qu’ils ont
pour notre bonheur, par leur envie de partager leur
culture, par tout le temps qu’üs passent à préparer,
l’accueil de soixante-dix jeunes inconnus, qu’ils
verront juste le temps d’un petit déjeuner.
Alors, maintenant, à nous de retourner dans notre
pays, en
^tm
gardant en nous, au moins, un peu de
culture, afin de, peut-être, donner à l’avenir
plus d’énergie, plus d’envie et surtout plus
cette
d’amour dans l’accueil de
nos
prochains.
Comment aimions-nous pu imaginer ? Com¬
se douter de l’accueil si incroyable qu’on
allait nous réserver chaque jour ? E fallait le
vivre pour le croire. Et nous ne faisons pas sem¬
blant de le vivre !
Ce
Èîan
que nous rencontrons.
:
qui nous impressionne toujours, est qu’ils don¬
rien attendre en retour, et que la seule
chose qu’ils souhaitent, est que nous recevions ce
don, simplement. Un pasteur nous disait aussi dans
une paroisse : c’est lorsque vous, nos invités, vous
êtes heureux, que nous polynésiens, sommes vrai¬
ment heureux. Et alors, le Seigneur est heureux
nent sans
ment
aussi.
Durant notre séjour dans le 2è arrondissement,
c’est trois fois par jour que nous avons été accueU-
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
14
it.-
Visite à Terereatau
Ravis d’être
lis dans une nouvelle paroisse. Et c’est comme
cela que nous découvrons à chaque fois des di¬
zaines de personnes qui sont là, pour nous, avec
Un
point qui nous a effectivement marqué, est la
proximité entre culture Mâôhi et foi protestante.
C’est une spécificité de l’ÉPM, car bon nombre
d’Éghses chrétiennes, rejettent la culture Mâôhi,
ou, lui donne une place moins importante. Ainsi,
nous avons vécu des temps d’animation et
d’ap¬
prentissage de la culture Mâôhi, et cela a été une
grande richesse. L’ÉPM fait de la transmission cul¬
turelle l’un de ses projets importants. Et finale¬
Sur l’accueil nous pouvons avoir une double ré¬
flexion : Premièrement, cela nous renvoie à notre
a
clairement une place moins
importante. Quelle paroisse serait prête à se mobiUser pour nourrir ou héberger 80 jeunes ? A-t-on
au moins la capacité matérielle de le faire ? Or, ce
formidable accueil polynésien, a l’avantage de ren¬
forcer les üens communautaires. Peut-être que cela
ment, culture et foi s’entrecroisent. Ainsi, on peut
dire que la culture a une résonnance spirituelle et
que
manque. Tout comme ü est intéressant de
poser de façon protocolaire un mot d’accueil, de
bienvenue ou de remerciement. De retour en
France, les jeunes ont procédé à des remercie¬
ments en paroisse « à la Tahitienne », avec cadeau
et discours aux responsables, et cela a été vécu très
Un
exemple a interpellé notre groupe, c’est le sta¬
particulier des Marae, anciens lieux de culte polyffiéiste, alors en activité, avant l’arrivée de
l’Évangile. Nous en avons visité trois différents,
durant notre séjour et nous avons remarqué que
ces lieux avaient encore une résonance
spirituelle
pour les membres de l’ÉPM qui nous faisaient vi¬
siter. Par exemple, on a toujours demandé aux
filles qui avaient leurs règles, de s’abstenir de mar¬
cher sur le Marae ou encore, on nous a dit qu’il ne
fallait pas bouger les pierres, avec mauvaise inten¬
tion (sous-entendu qu’il nous arriverait des « bri¬
coles »). On a donc senti que, pour eux, une force
(un « mana », c’est-à-dire une « puissance » selon
leur lexique) était encore présente dans ces beux.
tut
positif.
Deuxièmement, il est appam que l’importance de
l’accueil, a pu parfois être un obstacle dans la vie
de groupe et la mise en place de nos projets. En
effet, nous avons ressenti que l’essentiel et l’incon¬
tournable de notre programme, était souvent l’ac¬
cueil en paroisse. Ce qui a pu paralyser la
constmction d’un projet commun.
quotidienne
Cet aspect a été particuhèrement compliqué. Déjà
parce qu’on était trois groupes : Tahitiens, Suisses
et Français. Et d’autre part, parce que le groupe
suisse était arrivé 5 jours avant notre groupe et
avait déjà commencé à tisser des liens et à prendre
des habitudes. H a été difficile de se mettre d’ac¬
cord sur un certain nombre de règles : cigarette, al-
Cela nous a interrogés de par notre culture ec¬
clésiale. Peut-on reconnaître d’autres puis¬
spirituelles positives ou négatives en
dehors de Dieu ? Mais cela nous a permis de ré¬
fléchir à cette question lors d’un temps de partage
sances
coçl, heure de coucher. Les cultures de camp
d’Eghse étant différentes sur ces questions. Mais
nous avons multiplié les rencontres entre responsa¬
bles pour essayer de trouver un compromis entre
nos
la foi s’incarne toujours dans la culture. C’est
nouvelle dimension que les jeunes ont décou¬
verte, car il n’existe pas un tel mouvement dans
leur Éghse en France, alors que la culture est de
plus en plus globahsée.
une
nous
Vie
biblique. Ce fut donc une bonne opportunité qui
nous a permis de mûrir dans notre foi.
Benjamin BORIES
différentes visions.
n a été difficile de connaître rapidement tous les
membres du camp. H aurait fallu avoir des jeux de
présentations et peut-être plus mélanger les
groupes à certains moments.
Veà Porotetani
Polynésie
La culture et la foi
envie, énergie, joie et amour. Chaque arrivée est
une fête : des chants, des concerts, des
danses, des
banquets, et bien sûr des coUiers de fleurs !
culture, où l’accueil
en
no te
Âvaè
15
Èperera 2016
Faahoi / Horoà i te parau /
Parau i te nünaa o te Atua
ii-vEâ-Eureaà fe))--TTe
i-TMeâtao
i-Èto
Cevaa, i tefenua Cameroun i Aferita,
dhipa i âmui, te tomite a
tefeiâ âpï, te tomite efaanaho i te mau ôpuaraa a te mau Etârêtia,
te tomite feruri i te Parau a te Atua.
Ua tupu te putuputuraa a te
mai te 23
-
30
no
tënuare
Te
mau
2016. E 3 tomite
tià
o
te Tomite
rahi mau faiereiraa i faatupuhia i roto i te mau
Ètârëtia mero o te Cevaa, ua âmui atu te feiâ âpl no te
Ètârëtia porotetard mâôhi. Te parau tumu, te feiâ âpî
no ananahi, na mua ihoâ râ i teie mahana « Les jeunes
de demain, mais aujourd’hui d’abord ».
1-Te mau âveià arataî i te Cevaa
I roto i te hiôraa a te mau tià i âmui mai i mOtaa iho ra,
m mau te faanahoraa ôhipa i nià i te mau ôpuaraa a te
Ètâiëtia. Ua tae i te tau e faaâpî te âveià aratai :
rave
papa te aratairaa a te Cevaa i nià i te parau o te
feiâ âpî e te Parau a te Atua.
ôpuaraa a te mau Ètârëtia (faie pure,
faaineineraa ôrometua, ia âmuihia i roto i te
feruriraa i te Parau a te Atua
E horoà te reira na te Atua i te taata tâtaîtahi.
E faauiui te Parau a te Atua, te mau feruriraa plpma i
te taata tâtaîtahi mai te tamarii, te taata âpî e te mau
te mau
te
mau
dhipa
ôpuaraa, turuhia e te Cevaa. Na te moni tauÈtârëtia e amo i teie mau ôpuaraa.
üi-no te mau ôpuaraa tôtiare a te mau Ètârëtia, na
te tautum a te Ètârëtia Vaudoise no ïtâria (8/1000
huit pour mille) e te moni a te fondation Cevaa e
mau
tum a te mau
metua vahiné e tâne, e tautum i te
roo
tautum i te reira.
tupuraa o to na faa-
i te vâhi tei reira o ia i te oraraa.
ÊL o te feruriraa Pîpîria
*faahoî te Parau a te Atua i roto i te âmuitahiraa o te
nünaa Ote Atua.
*faauiui atoà teie parau i to na hïroà tumu e ta na haa-
faaoti te âpooraa faatere, te tumu parau feruri
të aratai i te oraraa âmui o te Cevaa, i teie nâ matahiti e 4, i mûri nei, «Utuafare, Evaneria e te hïroà
tumu i roto i te tereraa o te tau».
paôraa.
tupu te âpooraa rahi âmui i te ôiie no Sète i te
Ei püôhuraa
Te rautïraa i te P^u a te Atua, e ôhipa na te tâatoà e
fenua Farâni i te âvaè Novema. Te tumu parau e
arataî i ta na âpooraa : Te pîpîria, ei vâhi farerei-
raa no
tatou
no
te oraraa o te Ètârëtia :
*te tereraa ôhipa, mai te haapiiraa faaroo, te feruri¬
Papahia i nià i nâ hiôraa e 3 :
puta Ôhipa pene 10
pene 1,1-17 : te paparaa tupuna o letu
: te ture o te mahana tâpati.
plpma e te oraraa faufaa
*te faaîteraa i te parau no te Here e te ôpuaraa
faaora a te Metia i roto i te vaamataèinaa.
raa
Te vai ra te tahi feruriraa na te Cevaa
Eaahoî / Horoà i te parau / Parau i te nünaa o te Atua.
« Rendre / Donner la
parole / Parole au peuple de
Dieu ».
2.-E aha te auraa o teie manaô, e papa te aratairaa a te
Cevaa i nià i te parau o te feiâ âpî e te Parau a te Atua.
a)-Te parau o te feiâ âpî : manaônaôraa tumu te reira
na te mau Ètârëtia. Ua mâîtihia te hoê raulï nui no teie
âmaa ôhipa no te tautum ihoâ ia i te mau tüàtiraa i roto
i te feiâ ^î o te mau Ètârëtia mero, i roto i te Cevaa. E
Céline a HOIORE, Taoàhere v.
Veà Porotetani du mois d’Avril 2016
16
ARA-ÈPM i tupu na i Hürëpiti, i te mahana piti 4/08/15,
ùtuafare o te mau arataî e to te mau pipi àrometua i te
Aua Terereatau-Pü Airaa Upu Rau. Ua tupu te reira, na roto i te fâriiraa
metua a te Tuhaa 4 e tefenua Tahaa, ma te reo pii i te tavevoraa nâ Hürëpiti,
‘A noho mai ra e te Tama.’ Ua taeàhia e 30 taata noho tâmau, e 3 ùtuafare
àrometua arataî, e 8 ùtuafare pipi tâàtihia, e 3 pipi taanoa, e e 5 tamarii.
I mûri
ua
noa
mai i te
haatumu te
mau
ôpuaraa. Të tià ia haapotohia i roto i te
Te tiàhia ra hoê matahiti, te haamataraa te
oraraa e
tau. I
te faaineineraa i te
mua
Âua Tererea-
i teie haamataraa taa ê mau, e
tîtau-âpîpiti-hia nâ tuhaa haamâtauraa i te vâhi
âpî e te âpee-fatata-raa vëtahi tuhaa o te fenua,
te pape, e te paturaa. A tiâ noa atu ra, inaha, te
tere mâite ra te oraraa, te tiàauraa e te haapiiraa.
Ma te âpeehia te târena tâpura ôhipa tumu o te
hepetoma e to te vaehaa, te rautiraa a te Arataî,
te àporaa a te Pipi e te tururaa a te Ètârëtia.
a taa atu
Mâ te îte â to te Âua i te tahi fânaô taa ê, i te
mea i orahia na i Faiere-Heremona. Terâ rii ‘o
Terereatau i te faatupu huruhuru manu e te haa-
piipii marere’. I te
rave a te hiroà metua aupuru
Tuhaa haamau i te ÈPM, te Tuhaa 4 e
te Fenua Tahaa. I te huru tâvini aroha o te Atua,
Tumu Nui pau ôre o te ora e te maitaî, te here
o
Ua ravehia te faaîteraa âmui i to te Âua tâatoà,
àti aè o Tahaanui, e ua ôperehia te mau pipi
ôrometua i roto i te puè pâroita e 8. Inaha, ua
îtehia te oraraa e te ôhiparaa âmui e te mau ara¬
te
mau
poihere
i
taî, te
mau âmuiraa e te mau âmaa ôhipa. Ma te
ôre ia aramoinahia, te vai ra te nünaa patu i te
fare Amarotetoa e te mau tamarii no Toteao a
mua
Te
e te faaherehere, e te
i te mau herepata.
tiàturiraa,
e
tiaî mata
ara,
ârai
paèpaè pâutuutu te reira i te
Ôpuaraa faaineineraa ‘firi fenua Atua, Taata,
Rahu’ e ‘vaa tauàti Mâôhi-Marumetia’, i te ta¬
marii a te Atua, àito-toa-tâvini haehaa o te
Nünaa e te Rahu a te Atua. Tautporaa o te îtehia
â e te Tomite âpee a te tâàtiraa
parauatua e
Vaiiho^-Ùturoa, o tei haamata i ta ratou ôhipa i
te Pü Àiraa Ùpu Rau. E tià ai i te Âua i te rave
atoà, i te tahi huru tâviniraa i pîhaî iho ia râtou.
Âua
Ua
hope te vaehaa matamua i te âvaè Tenuare e
ua haamata te vaehaa piti i te âvaè Fepuare. Tià
pipi ôrometua no Moananuiâtea, oia te SPATS,
atu ai te
maitaî
o
hiôraa a te Tomite arataî âua, te Âpooraa ôrometua faaineine e te Tomite terereatau
tâmau i te huru o te mau tupuraa ôhipa e te mau
Veà Porotetani
no
te râtere mai â i te
roa
marama
Novema 2016. E
ai.
Joël a HOIORE, Taoàhere t.
te
Âvaè Èperera 2016
17
II
maitaî,
parau e,
ai vëtahi tâfifi fenua, fare,
taata, e noaa ra i te âpee-fâtata-hia. Ua îtehia te
itoito e te manuia, e e tià ia haapOpouhia e ia
poroîhia i te tâatoà, tâmau e ia nuu mâite.
mea
^
9
O
Pasteur PIFAO Tehuiarii
et
iFm
Ètaretia
sa
famille
Te tahi mau parau âpT
no Tehuiarii mâ,
ôrometua i roto i te mau
fare mai i Farâni
I
i
(
la haamaitaîhia te Atua i to tatou fârereiraa.
Afârii mai i to matou tüpad
no te dhipa ta ù
e rave nei i te fenua farâni, i Paris ihoâ ra. Oia mau, ua tae mai te ùtuafare i te
âvaè Atete no te matahiti 2010, âpeehia mai e Céline a Hoidre, Taoàhere v., to
tatou papal parau rahi. Ua ravehia te faalteraa i te âvaè Atopa 2010 i Ver¬
sailles i te pû rahi a te mau Tuahine Tiàtono no Reuilly. E i te âvaè no Novema
2010, to ù haamataraa i ta ù dhipa i te fare mal no Pitié-Salpétrière.
aroha ia dutou
to
Mâdhi Nui nei. Teie mai nei
te
tahi tuhaa iti
Te tere i roto i te
Tefâ
Te tumu matamua
roa no
teie tere i Paris nei
Te
mea
faufaa
mau
fare mai
noa atu ai te feiâ
fârereihia atu, te fârereiraa ia i te
roa no
ù, taa
maoti râ, no te fârereiraa ia i to tatou nûnaa
mai mâôhi
mâôhi, O tei tonohia mai no te rapaau i to râtou
mau mai, rau noa atu ai ta râtou tiàturiraa e ta
râtou Etârëtia, aita ta ù e hiôraa.
faatere, i te mau taote, i te mau tuati, no te
faaôhie i te faatOàtiraa, ia maramarama mai
râtou O vai au nei, e e aha ta ù tâpura ôhipa, e
mau
matara noa
Te vâhi
Tei roto
I te tahi
ohiparaa
i te faanahoraa taata
ôhipa na
te fare mai Pitié-Salpétrière i Paris, nâ nià i to ù
tiàraa ôrometua fare mai (aumônier des hôpi¬
taux). Te auraa, e faahepohia ia ù e faaea i roto i
ta ù piha ôhipa i te fare mai, mai te monirê e tae
atu i te mahana pae. E i te mau poipoi atoà, e
faanaho
vau
vau
i to ù
mau
mai, tei reira to tâtou
taote
rave
tere i roto i te
mau
i te avatea ia te
no
Mai te
noa
atu
atu
i te
raveraa
i te pure
e
tâuàparauraa.
niuniu mai
na te mau
tuati ia ù, i te maororaa pô e aore
taata, tei roto i te taime hopeà o to râtou
te mea, aita ta râtou e râveà faahou. E
taote.
Te tahua
fârereiraa
ia ruhiruhiâ etv...
mau
e
fare
ôhiparaa
E tahua rahi teie
aita te
i taù vâhi
e aore
taime,
tâpapa ihoâ vau i te fare mai, ia au te piiraa a te
ôhiparaa Pitié-Salpétrière.
âpeeraa i te feiâ mai farâni, taureàreà
roto atu
te
mau
oraraa no
mau taata
mau
e
ia te
mau
ia te àahiata, no te fârerei ru i te tahi o to tâtou
mau
i te tâpeàraahia,
e tupu ai.
Tîtau-atoà-hia ia ù, ia fârii i te mau aniraa atoà,
e
e
mea
tae
tae noa atoà
mau
e
vai nei i
râpae atu ia Paris.
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
18
o
te mau fare mai i te
hepetoma atoà. No teie taime, 19 ia fare
mai i roto ia Paris ta ù
iritiraa tino.
ia ù i te mea,
pürara haere râ. E imi ihoâ râ te râveà ia
i roto i te tâatoàraa
mau
mua
fare mai i âmuihia i te vâhi hoê,
e
tere
nei,
e te
tahi i
Te tau faaearaa
Te tiàturiraa
o
o
te taata
te feiâ mai
e
mai
i farâni nei
ôhipa
hoî, te tîtauraa ia i te ora, no
tatou fenua aore ra, aita e taote tumu no te tahi
mai pâpü. I Paris nei matou e ite atu ai to râtou
vâhi fâriiraa, fare mai ânei aore ia fare pühaparaa. Tei te àravihi atoà o te mau taote, to
râtou maramarama, mâimiraa i te mau râveà no
te rapaauraa i te mai o te taata.
I
‘
!
i
Te auraa, te vai ra e taime poto
farâni nei, e te vai atoà ra râ, te
tei manuia te
mau
Paris nei
(Région Parisienne), mai te mau RuruÔrometua ânei, te Âpooraa Rahi Âmui e tae
noa atu i te mau Haapiiraa e faanahohia e teie
Ètârëtia.
Defap : Ua rave-atoà-hia te faatûàtiraa i ta
Ètârëtia e teie âmaa ôhipa a te Defap, no
tâtou
teie ihoâ tiàraa ôrometua i roto i te
mal.
ia pârahi mai i
/V
I
i
‘
j
I
atoà
e
tani
faaôhipahia no râtou,
te
no
te mau
e tauturu
Ètârëtia
Porote¬
rahi ia tâtou i roto i te
mau
ia tâtou.
Mea tano
i teie
roa
ia vai
to tâtou toàti-maitai-
noa
Ètârëtia e
âmaa ôhipa. No ta ù tuhaa
ôhipa, mea tîtauhia ia ù ia âmui e to ù mau
taeaè e tuahine ôrometua e ôhipa ra i roto i te
raa,
mau
«
fare mai atoà i Paris nei. Te vai
Baptiste
»,
te
«
Armée du Salut
»,
ra
te
te
Luthérien », te « Réformée » e te Porotetani.
I roto râ i ta mâtou mau rururaa ôrometua, mau
«
fare turuutaa.
âpooraa ôrometua, e
rau, ua
mau
o
fare mai no te mea, na
na e horoà te
parau faatià i te mau faatere fare
mai, no te tihepuraa i te ôrometua fare mai, mai
e maitai mai ai to râtou tino. Mâ te ôre
haamoè i te feiâ tei pohe, no te teimaha o
Te
Farâni,
ôhiparaa i roto i te
te mau rapaauraa, e aore ia no te manuia-ôreraa no te mau râveà atoà i ôpuahia e te mau
taote. E rave atoà ia te ôrometua te pure iritiraa
tino, ia au te mahana e te hora e haapâpühia mai
e
:
Na teie Amuitahiraa
hoi ia i te fenua mâ te ôaôa. Areà te feiâ aita
e râveà faahou, e tei ineine roa i te faahoihia, te
reira ia ta te ôrometua e âpee maitai atu, e tae
noa atu i te taime hoiraa. Te vai atoà nei, tei
roto noa â i te tiairaa e te faaôromairaa i te tahi
râveà,
fare
V
France)
ua
■
mau
Amuitahiraa o te mau Etârëtia Porote¬
tani no Farâni (Fédération Protestante de
e
râveà i
taeaè, e tuahine ôrometua no
raa
faaea maoro
haamanaô, i terâ mau
taata mai i râpae roa atu ia Paris, e tei ôre e
roaahia i te fârerei atu, mea nâ roto noa ia i te
niuniu i te paraparau atu ia râtou. Te rahiraa râ
o te taata mai, tei Paris nei ihoâ ia. Te feiâ atoà
mai nei. Mea tano atoà
e te mau
Ètârëtia, e i roto ihoâ râ i teie Tuhaa no
teie
atoà, oia
te râveà ôre i to
to tatou
aore
ia te
mau
haapiiraa
hoê ia mâtou.
tüàtiraa
Ètârëtia Porotetani i Paris nei ; No teie
tuhaa ôhipa ta ù, te vai nei te faatûàtiraa ta tâtou
Ètârëtia e te Ètârëtia Porotetani e vai i Paris nei.
Mea tià atoà ia haamanaô atu i terâ tüàtiraa to ù
1
Ua riro atoà ia
te
!
tâàmu i te
t
‘
:
Te
Te Fare Turuutaa
mau
vau
Ètârëtia
e
i teie mahana, ei ôrometua
Porotetani Amui no Farâni
Veà Porotetani
no
te Fare Turuutaa i Paris. Mâ te haamauruuru i
Faatere ia
atoà ta
(Pasteur associé à l’Église Protestante Unie de
France). Tîtau mai te reira ia ù, ia rave i te
:
na
i
Régis CHANG, no te parau faatià
(Accréditation), ia tià ia ù ia
rave
fârerei i to tâtou
taata mai.
Inaha, i te mau
hepetoma atoà, te faatae mai nei te Fare Turuute
Âvaè
19
mau
Èperera 2016
O
f
]
taa Paris i te
hoi, mai te âiO àmàm e tae roa atu i te feiâ
paari. Ua rau te hum o te mau mai (cancers,
tapura iôa taata, o tei tauturu e tei
faaôhie atoà hoî i to ù
mau
tere fârerei.
greffe du rein, greffe du cœur, chimrgie vascu¬
laire, orthopédique, neurologie, etc
)
E tano e parau, te ôhipa rahi e tïtauhia no teie
Te pureraa
E tupu
ia te reira i te tâpati hopeà o te mau âvaè
atoà, i te fare pure no te fare mai a te mau Tuahine no Reuilly i te Croisée (20 Rue du Ser¬
gent Bauchat 75012 Paris). Ta tatou ia e hinaaro
nei i te haamauruuru maitai i teie mau Tuahine,
tei pOpü mai i teie fare pure, e tià roa ai ia
tiàraa maoti râ, te faaitoitoraa ia haere ihoâ e
fârerei i to tâtou mau taata mai, mâ te ôre e hiô i
to ôe taime. E haere râ, ia au te fâ e te tumu ôe i
tonohia mai ai
matou ia rave i ta matou haamoriraa. E pureraa
no te mau taata atoà, te feiâ mai ânei, te
teie
^rntB
Ètârëtia Porotetani
te
Mâôhi i
tâtou
pereôo uira
aore
te «métro»
ia te pereôo mataèinaa e
e aore ia, te mau taata e noho nei i
Paris, rau noa atu ai ta râtou Ètaretia, hoê noa râ
tatou i roto i te Metia. Ua riro teie taime
aore ra
haamoriraa ei ôaôaraa
O te tahi teie tuhaa iti, e hiôraa âmui no te
taata
Ètaretia
e
Farâni nei, ei ôrometua âpee i te feiâ mai. E i
roto i taua mau fârereiraa, e faaôhipa ihoâ ia i to
âpee
no
te
tâatoàraa,
e
ei fâ-
rereiraa te tahi i te tahi. Maoti atoà te râveà
Tâatiraa A Tauturu la
fare
na e
tae noa atu te
Manao
a
te «tram».
hopeà
e au, mâ te haamaumum atoà
i to ù ùtuafare. Te ôaôa nei i te fârerei, te ite, te
ôhipa e orahia nei
te
ùtua-
TAGAROA Auguste,
mau taata i roto
fare pOhaparaa. E
tâuàparau i to tâtou
tei faanaho e tei
tieraa mai te taata i te
pureraa i te Croisée ânei, e aore ia i te Rosier
Rouge (Tâtorita).
o
e
fare mai
faaôhie i te parau no te
te
e
mau
tano, te tonoraa mai te ôrometua i Farâni nei, e
te faufaa hoi, e ôhipa teimaha atoà râ. Mea tià
ia haamaitaihia te Fatu, na na te ôhipa, na na te
Te tiàraa tiàtono
tonoraa. la faahanahana-atoà-hia te Metua no ta
No te tautururaa i te ôrometua i roto i ta
na
na
tautum rahi i te ùtuafare nei. Te
ôhipa, ua pûpO mai o Eria a RAUFEA e o Julia
faaipoipohia TERIIITERAAHAUMEA,
mâtou i te aroha ia
EBB
Ètârëtia atoà.
Tehere v, no te tiàraa Tiàtono. Tei roto râua i te
Nâ nià i to mâtou nei iôa
piti
te
o te matahiti
haamauraa.
haapaariraa, hiô atu ai i to râua
o
manao
ta tâtou
turiraa
îteraa mai te taata
e, e ôrometua mâôhi atoà to Paris nei, tei
faataahia e ta tatou Ètaretia. Te tahi tuhaa, te
âpeeraa ia i teie mau taata i te taime a tâpeàhia
mua
ai râtou i roto i te
roa, e te
mau
Ètârëtia, to te Faatereraa, te Apooraa
râveà
râtou
noa
Âpooraa Rahi Âmui, no to ôutou tià-
mai,
AROHA IA RAHI.
Tehuiarii
a
PIFAO
Orometua i roto i te mau fare
Résidence Les Cachets
94000 Créteil
fare mai. Te tautururaa
i te
tâuàparauraa, te pure, te taiôraa i te
pîpîria e te âfairaa i te ôroà. Te imiraa atoà te
nâ roto
te tâmarüraa i to râtou
feruriraa, to
hepohepo, to râtou mâuiui no te mea, eere
no
te mai ta râtou
e
fârii
ra
teie
e
faateimaha
nei ia râtou, terâ
atoà râ taa-ê-raa to râtou e te
tamarii ta râtou i vai iho atu
i te fenua âià. Tâpiri mai ai te parau no te fifi o
te reo, e te hum o te oraraa i Farâni nei. Aita te
reira mau mea, i faaôhie i to râtou tere. Mea tià
ihoâ râ ia haamanaô ia râtou, i te tumu mau no
fëtii, te hoa, te
mau
teie tonoraa to râtou i farâni nei. E faanahoraa
ihoâ ia ta terâ
e
terâ fare
mai,
e mea
tià ia
au-
raro-mâite-hia te reira.
la
hiôhia, aita ta te mai
e
mau
e ta ôutou tauturu rahi i te ùtuafare
ôrometua. Mauruuru e mauruuru maitai roa. TE
tumu
Te fârereiraa nâ
pohe nei
ôutou, to Mâôhi Nui, te
âmui, te ùtuafare nei,
haamaumum-maitai-raa atu i te mau Faatere
Faatere, te
Te
i te mau
ôpuaraa
mâitiraa i te taata oia
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
20
mai i Farâni
i f
‘•I
I
«
Haere iti ê atu
Ruta Ev 4113
ra o
ia...
»
vr
Tâpati 14 no Fëpuare 2016, i roto i te pâroita no Toàhotu, i te Tuhaa piti
nei,
mahana dada
taîruru mai te nünaa e ora nei i roto i
to tefaatereraa o te Etârêtia, te mau arataî o te Tuhaa piti nei, no
te haamaitaî i te Atua, no teie mau tâvini tei dhipa na i nià i te tiàraa
Haapii
Parau Maitai e te tiàraa Tiàtono, e tei manad, e haere i roto i te taufaaturaraa. E no te mea, ua manad te tahi
pae ua oti ta râtou hororaa, te haamaitaî
e
mau no te mea, ua
terâ pâroita,
atoà nei to te Tuhaa i te Fatu no te dhipa, no teie mau tâvini âpT tei tonohia i
nià i te tiàraa Haapii Parau Maitai. Na te reira efaaîte ia tâtou e, eita te parau
tïtauraa efaaea. Te auraa, te tüï noa ra te parau a te Atua
riro atu ai râtou ei moihaa no te ôpuaraafaaora a te Atua.
no te
mata ia ino ta tâtou
hiôraa i te tahi no te hum o ta na
faaiteraa ; e tei te ùputa o to tâtou âau no te faaturori i
to tâtou faaroo, ia ôre hoî tâtou ia riro ei pârahiraa no te
Atua.
No reira, te haamaitaî nei to te Tuhaa2nei, i
teie mau tâvini tei haa na, i roto i te pâroita
no reira mai râtou, e i roto i te Tuhaa. Mai ia,
Juanita a Tevahitua no Punaauia, ia Mereani a Tardera,
ia Tearaitua a Avaepii no Vairao, i nià i te tiàraa Haapii
Parau Maitai, e te tiàtono o Charles a Tanematea tâne,
ia Julienne a Patii no Punaauia, ia Pierre a Tuihani no
Haere iti ê atura oia» no te haapâpü ia tâtou e, eita
îno e faamè ia tâtou. Eita te tiàporo e faamè i te vâhi
e noaa ai ia na te hanahana, te tura e te hinuhinu. Aita â
te tahi patireia i faamè aè nei i te tahi vâhi, mai te peu,
ua îte o ia, e noaa to na maitaî i taua fenua ra. Eita te
tahi hau e faahoî i te tiàmâraa i te tahi nünaa, mai te
«
te
Punaauia, ia Angélina a Teriihaupuate no Mataiea, e ia
Philomène a Teore no Teahupoo.
Teie te irava tei tuuhia atu i mua ia râtou (îrava 13 vr),
« Haere iti ê noa raoia» no te faaitoito i teie mau
tâvini tei faaturahia e te mau tâvini âpî tei tonohia i
taua mahana ra.
peu, e noaa to na hinuhinu
pae, e terâ e haere ra nâ nià i te tahua no te tâvirdraa,
eita te faahema e faamè ia na. Eere no te mea, ua faa¬
turahia te tâvini i nià i ta na ôhipa, ua upootià o ia i
mua i te tâmataraa a te
tiàporo. Eiaha e manaô e, ua
taî, e faaitoito, te hahaere nei hoî to dutou ènemi o te
tiàporo, mai te riona ùuru ra, i te îmiraa i te taata e
ia na ra. » (1 Pëtero 5/8)
pau
No teie atoà mau tâvini âpî, tei tonohia, e faaitoito i nià
i te taîara o te oraraa faaroo. E pârahi fatata noa i ta
Pëtero â e poroî nei ia tâtou « e auraro atu dutou i te
Atua. Epâtoî atu i te tiàporo, enanae maùe ê atu. »
faaturahia, eita te faahema e hoî faahou mai, « Ua
haere iti ê noa raoia». Eere atoà no te mea, ua manuia te tau haapaariraa a te tahi pae, e ua tonohia râtou
i teie mahana, tâpaô ia, ua pohe te faahema ia râtou,
eita o ia e tiàfaahou mai « ua haere iti ê noa raoia».
E àroraa a terâ e tiaî mai ra ia tâtou i nià i te tahua o te
tâviniraa.
(Ruta èv 4/13vr)
Alain a MATTERE, Tetuanui Orometua
Te tamaiti iho
a te Atua, i mûri aè i to na haapaeraa i te
mâa, parau mau, ua pau te tiàporo i roto i te tâuàparau-
raa.,m\amïfamih«haereitiênoaraoia» ;ua
faaâtea lii noa o ia i te hiti no te hiôhiô, no te moemoe
ânei, e àoie ia, no te hiôpoà i te tâvini, hiô atu ai te
au
maitai
no
te tôtôvâ faahou i te Tamaiti
a
te
Te piti, « haere iti ê noa oia», eiaha e îmi tei hea o ia
i te tâponiraa. Inaha, ua haere iti ê noa oia,te auraa,
eere tei te âtea, tei te pae noa o ia i te
âpoo tarià i te vairaa,
te
ia turi to tarià i mua i te mau fftauraa a te Atua ; tei
hiti
o
to tâtou ùtu i te moemoeraa i ta tâtou parau, ia
hape ta tâtou faaiteraa ; tei mua o ia i te ôriô o to tâtou
Veà Porotetani
no
i teie nünaa.
No reira, te poroî, ia vai ara noa te tâvini i te taime
manaô-ôre-hia, no te mea, eita te tamaiti o te hara e
faamè i te tâvini o te Atua. Tei te pae ùputa noa o ia o
to tâtou âau. Mai ta Pëteio e parau ra, « E haapao mai¬
Ua tano terâ parau no te tâvini « Haere iti ê noa ra o
ia », te auraa, noa atu ua hope te tau ôhiparaa a te tahi
taime
Atua.
i nià i te taata,
te
Âvaè Èperera 2016
21
11243..--PMuaisis
Trouvez Vintrus(e) n° 2
(Pasteur retraité Jacques, Teraî
08.-.L’étemel dit
tu es nu
? N’as-tu pas
pomme, que je
Qui t’a appris
mangé de fruit, la
encore : «
t’avais défendue de
?
IHORAI)
il leur dit
Allez par tout dans le
monde et pêchez l’Evangile à toute créature.
Celui qui croit et sera baptisé sera sauvé et
que
manger
a
»
: «
pardonné »
09.-.Oui, les enfants sont
héritage et un far¬
deau donnés par l’Etemel. Le fmit des en¬
trailles est une récompense.
un
or,
nom
10.-Jésus étant né à Bethléhem, en Judée, aux
jours du roi Hérode, des mages d’Orient, Bathazar, Gaspard et Melchior, arrivèrent à Jémsalem, et dirent : « Où est le Roi des Juifs qui
vient de naître ?
Pierre lui dit
: «
Je n’ai ni argent,
ni perle ; mais ce que j’ai, je
de Jésus-Christ de Nazareth, marche !
Jésus les
appela à lui, en disant
semblent
11 .-.
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018