EPM_Vea Porotetani_201604.pdf
- extracted text
-
t
■MKm
"
il
y^ H1 ,1j 11» im ilal^i^B
B
4t\
jJBP/x
R
\.
w^Pia
"'.^
JSfey
Tere i Vairaà
Feia âpi -25matahiti : Tere i te fare mai no Taaone
£ bÉIV
Ww^ j
Tomite rahi a te Feia âpi (2015-2017)
O de te mea faufaa
Il MAHAA Claudino
J
Peretiteni o te Feiü
1
âpï O te Tuhaa 2
f'
^'~^Ê
ff
Sommaire
(fStetani
2
Photos : Feiâ âpl -25 matahiti (1)
4
Parau o te fenua : Afareaitu i Mooreà
5
Édito : Taaroanui MARAEA
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
6-8
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357
Tuhaa 8 : Rururaa Haapiiraa tâpati e
Email : veaporotetani@epm.pf
Feiâ âpî
Colonies : Te taura tâàmu i roto i te
Metua e te Tamarii
Directeur de Publication
MARAEA Taaroanui
Rédacteur en Chef
9/15
John DOOM
Te Feia âpi
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben et TEVAARAUHARA Iteata
La Jeunesse
Video
ATGERTeava
Comité de Rédaction
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
PIEAO Heiata, IHORAi Jacques,
Parau Pâôfai : Faahoi, Horoà i te
16
Parau, Parau i te nünaa o te Atua
Terereatau : Te haamataraa o te ora-
17
FAUA-TUEARIUAEmma, Georges KELLY,
Sabiina TERAIARUE, Rocky MEUEL
raa e te tâviniraa i te Aua Terereatau-
et la collaboration de
HOrëpiti
MARGUERON Daniel et Émile MATÉ
Fare mai i Farâni : Te tahi mau
18-20
Prix de l’abonnement / (1 an-10 numéros)
parau âpT no Tehuiarii ma, ôrometua i
roto i te mau fare mai i Farâni
Polynésie : 1200 FXPF
Métropole : 22,87 EUROS / Suisse : 41 ES
Impression : TAHITI GRAPHICS
Tirage : 20{X) ex.
Repère protestant : Haere iti ê atu ra
21
o ia
22
23-24
t
Jeu : Trouver rintrus(e) n°2
Colonies : Agir pour le bien-être de
tous et pour le tout
Photos l Veà porotetani,
Légende de la Une Photo en haut : Premier déplacement des Jeunes de -25 ans à Vairaô & à
Teahupoo ; Photo en bas : Formation d’Animateurs de télévision à Pâôfaï
«
«I
«r
«
«I
«t
«
«
«t
BULLEmj DE KÉABOmJEMEiVr
Prénom :
Nom :
Adresse Mail ou Géographique :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2016 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357 - Email ; veaporotetani@epm.pf
fA
m
/r; "
.
■''
i.
ii:-;: ?? ': *
■'
'Mis' ■'.^ '. • ÿrJ. ^■:, -J.-L .•
>36^* ■ V• •- "
V
'
• ^i ■■. • •■.'• '■'•■•• • • '\
:■•,' H i ■'■■■■ ■•’ ■ -;' •
,
.
î
•
•
^
^,,
.■•-i‘H':./:.,.r$^v.v-
'.•
.
..'^ '
•
•
:•
••'
..•,*
.^
^ • ''
"• r‘ X'f
•:'•••. •Jvr- a
Tiàtono Reupena a TERAÎ
^ te/ taato/ o/, ce tü/ !
te/ '^amu/ yicw e/, mâncuM/ !
^e/ kui/ mcmo’ ce te/ ^-emue, maeMe !
'^e/ kui/ metua/, tâiau/ e Um/vu/cw mcù/
i/ ‘y^cUoAM/ nei/
m
yâùi/mai/, i/te/tâpao/no/te/'yteae/e/te/ s4ioAa/
yio/ & mai/ b te/ ^amu/ ce te/ '^ao/,
te/ ^umw b tamaùb ’^ïïlcMweà/ ai/ aw,
te/ ^cmuA/ koi/ b tama/cib
sAja/ieaitu/ ab aw...
s4 pia/uece mob no/ lâ/bte/i
^ tce w mcUaèinao/ btb ce s4l
sAla/ieaitw
teie/, tev p/wccccmw/b mwtcice ice
^
éAl
Ice
.
_
te/ àUce uaAiwe/ ice,
^eunw uaAine/ b ^cctwtw,
9 hià/ab te/àito/tubuxee
’^aauw/, ia/ tapuAule/ b te/ uÔAiôAb papa/.
ce
moka/ twhao/ b lotce ia/ Mpaceabtuw :
^ataaè/, ’^^ùiumb, ‘Wlcudeo/ e/ ce Mpaveaitw iib
kice noo/rncw tâiciic/b te/pccucw
teie/ twÂaa/ btb ce
Mpièeabtw
mouà/ teà nid/, te/ nwuà/ ’^oAièà/,
^ te/ mauà/ tuimce ice nce tce ce ^encco/ ce MimeAce
^eb plb-atoà/-kia/
ce MimeAce ^yiub b te/ lance iiaue,
yZce te/ mece, e/ uaùe la/ia/iaa/ mouà/ tce nce.
^oÂièà/, nce te/mece,
^ mouà/teie/teb tcekikio/te/ èà/
te/tcwncebtb kccia/db,
Etàrêtia
‘yùetetieo/, te/pice mi/icue nce te/ kcetw tccw,
mào/
piciàmu/ b tce ce nccnccce btb.
pape/ atoà/ tce ce, ce te/ pape/ Aïlaiaèbvea/ ice.
‘Aïlàtai/cece, te/ mi/ nccccenao/ nce te/ mcue tcwna/cib,
mab mütao/ ice.
’yice ince icxce lâ/ b teie/ mahance
b te/ loue/ ce te/ taaice.
’^aùem/, e/ mi/ inw iccce.
^ mi/ teie/ aitce tce nce ku/iw e/ tccuùiace,
neue atw te/ kccue ce te/ leuce...
^e/biii/cb puwue tcckb, te/taAccce ce te/maw àiice
Ml
■
te/ uab ct/vb e/ce te/ Aeià/ ce te/ mi/,
'^b pia/ia/iitanb io/e/eb piaAaccmâue
9 te/ peAce tce ce ^yCcetcetece.
tâpapce b te/tupuaè mouà/
Mitce là/ce ice b manccuio/ b te/ taue/ ce ^ab,
s4 tià/ice pa/iaw.
pâté topa/ccue pape/tubccxce cetaà/.
b mwtace tce, ce sAtcecoteccce ice
^e/ mAb ucuecccce ce te/ nwnace b teie/ makance
pitb tce nce owice, ce ^aànece e/ ce yjena/eece,
’^ôAb kccccmcxii/cccce Mtccce, nce te/ mcue tccpunce.
^copapaù/iaw te/ aicce b toi/ aè/ e te/ outw nmcdece.
^ccpapaà/ccece nce te/ mece,
^ytce ucwe/ccce iccw te/tince ce te/mccw ènemb
9 tcecceoce nce b icetce b teie/ awe.
‘AïLoiw akb te/ mcetce e te/ pae/ awe.
’AFlcxtw cekb nce te/ mece,
twkace btb teie/nce te/àcdw b cemceiea/
^eb tace mab e/ teb tu/caikice mccb
te/mcue cckb nce te/mcxccnce
poAupceiw,
tae/ lace mab b teie/ mAb e/tiàkice neb
^ teie/mutw b teie/mcJuence.
yZce lei/ue, e/ teie/ nakaà/ tinb neb e/,
^enâ/ mai/, tenâ/ mab te/ paùpaib
^ tce Ce âià/ Mpeieaiiee
/pa/uue ue he/ie
^eie/ 6/ toAe/ mab nei mab te/ tupuceb ce ^oAièà/,
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
^ce once nce
la rapaauhia
Soigner la Société
te Tôtaiete
epuis quelques mois, nous voyons se
M multiplier, des faits de violence occasionnés par des jeunes. Mais la vio¬
lence ne se conjugue pas obligatoirement avec
m
Ite mau âvaèimairi, i faaroomai na tatou
i te mau hamani-ïno-raa, faatupuhia e te
feia âpî. Eita râ hoî e tano e tâpiri noa i
teie taô, i te feiâ âpî. Te vai atoà ra, te hâmaniîno-raa e tupu noa i te ùtuafare, i te vâhi ôhiparaa. E tupuraa ôhipa, te ôre e tano e vaiiho
manaô ôre noa, o te tîtau râ ia tatou, ia rave i te
tahi ôhipa. No reira, ua faaoti te mau rururaa no
teie matahiti, ia faaôhipa i teie tumu parau i
roto i ta râtou mau tâpura ôhipa, ei faaineineraa
i te mau tamarii e te feiâ âpî.
I to na pae, te faaitoito nei te
Ètârëtia Porotetani
Mâôhi, i te huifaaroo tââtoà, ia amo i ta na
tuhaa, na roto i te mau faaineineraa rau, e aore
ia i te faaararaa i te taata i mua i teie tumu
parau. E mea tià ia îmihia te mau tumu pâpü, i
faatopa i te tahi pae, i te faatupu-roa-raa i te
îno, e aore ia, i te tâuà-ôre-raa i te ïno ta râtou e
faatupu nei.
Eere te taata anaè te tià ia rapaauhia, e aore ia,
ia tauturuhia, te tôtaiete atoà râ, i roto i ta na
mâitiraa i te hoê huru oraraa, te tià roa ia türamahia e haapâpü faahou i te papa « morare »,
-
te hîroà tumu e te mau arataîraa ture, no te mea,
ua tuuhia te reira i te
hiti, e aore ia, ua haamoè-
Ê
jeunesse.
Il y a aussi malheureusement, la violence quoti¬
dienne dans nos foyers, sur les lieux de travail.
Une situation qui ne peut nous laisser indiffé¬
rent, au contraire elle nous invite à la réflexion
et à l’action. Aussi la prochaine campagne des
centres de vacances et de loisirs, essaieront à
leur manière, de sensibiliser les enfants à ce
phénomène.
De son côté, l’Église Protestante Mâdhi encou¬
rage toute la communauté des fidèles à prendre
part d’engagement, surtout par la formation,
l’information et la sensibilisation.
sa
Il faudra chercher les raisons profondes qui
conduisent certains à sombrer dans l’excès de
violence ou sa banalisation. Ce ne seront pas
seulement des personnes qu’il faudra soigner,
aider, mais aussi une société dans son choix de
hia.
vie qu’il faudra éclairer - des repères moraux,
Eere faahou atu ra, te hoê noa tuhaa o te nûnaa
été mis de côté ou oubliés.
culturels, éthiques, à repréciser parce qu’ils ont
ta tâtou e parau nei, te tôtaiete râ, i roto i to na
tââtoà e te huru oraraa ta na i mâîti no ananahi.
Il ne s’agit plus ici d’une catégorie de la so¬
ciété, mais de la société dans sa globalité et du
choix qu ’elle aura pris pour définir son avenir.
Taarii a MARAEA drometua
Veà Porotetani no te Âvaè
Èperera 2016
TE MAU TAMARIIMÀOHITEI
ÀTEAI TE FENUA ÂIÀ...
E tumu parqu teie a nâ âmaa dhipa Haapiiraa
Tüpati e te Feiü Apï no te Rururaa haapiiraa a te Tuhaa
8, tei tupu i te hepetoma 17 e 24 no tënuare 2016.
te maramaramaraa i ta na
parau, nâ roto i te mana o to na Vârua Maitai. O
râtou hoi te taata paari no te tau e haere atu nei.
e
Teie tumu parau, no te hiô faahoui te huru
O
te arataïraa a nâ Tomite âmaa ôhipa, i
roto i te Ètârëtia Porotetani Mâôhi. E aha
atoà te huru o ta tatou mau taata mâôhi, ta tatou
mau tamarii e taata
te taata âpl, ia au
Te faufaa ia, no te faaite ia râtou e, o vai
âpl tei ora i te hoê fenua âtea,
râtou ? No hea mai râtou ? E haere râtou i hea ?
i te fenua âià, i te hoê fenua ê, oia hoï, te hoê
Haafaufaa faahou i te mau tià tomite e te mau
fenua tei faaàmu e tei fârii ia râtou e tatou atoà.
metua, i ta râtou tuhaa, ei taata paari, oia hoi, ia
Ei tautururaa i te Rururaa, ua faaôhipahia nâ
pâpo te haereà o te tamarii i nià i te taiara a te
Fatu, « i te parauraa i to tâtou reo, te haapiiraa i
te mau ôhipa e ora ai o ia (faaàpu, tautai, tâmâraa
parau e piti no :
l)-te hâmaniraa a te Atua i te taata, ia au
e àtuàturaa ia na...), e te tautururaa i te ôhipa e
ravehia ra e nâ âmaa ôhipa, e tae roa i te taime e
i to na huru e to na hohoà, Tenete 1, 7-28
2)-te haamauraa a te Fatu i te ôroà pâpetitoraa, Mâtaio 28,18-20
fâi ai o ia i to na faaroo ».
O vai atoà te metua, maoti ra, te Ètârëtia. Te
I te hiôraa i te tiàraa tamarii, i matara ai te
auraa, e tuhaa atoà ta na i te metua iho, nâ mua
tiàraa ôrometua pupu, oia hoi, te taata paari, te
roa. « I te faanahoraahia te mau âmaa
metua e ta râtou ôhipa. E aita atu e hiôraa maitai,
Actualih
maoti ra, te Atua tei hâmani i te taata, hôroà i te
ora ia na, e
ôhipa i ta
râtou tuhaa, no te faatupu i te hinaaro o te Atua.
I roto i te faaineineraa i te tâatiraa, te tahi tuhaa
faatupu i te ora no na, e aita e mau-
te reira ta te Ètârëtia e rave. E hiôhia te parau o
raa.
te tâne e te vahiné, i roto i te ôpuaraa a te Atua,
ei tautururaa ia râua, i nià i te faaotiraa ta râua i
I terâ ra tau, i teie tau, e te tau e haere atu nei,
i te ora-âmui-raa. E riro te tââtiraa, ei
haapâpüraa i to râua hinaaro, e ora i raro aè i te
rave,
te mea e mau ra, o ta tâtou ia haapiiraa i te tamarii
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
6
arataîraa a te Atua. E hiô-atoà-hia to râua tiàraa
No reira, i mua i te mau maitaî e vai ra i roto
metua, no te mea, e tae atu râua i nià i te parau o
i te Atua, ta na i püpü ia tâtou e te mau metua, te
te fânau, te mana i horoàhia e te Atua i te taata, i
fenua âià, te vâhi no reira mai tâtou, te hîroà
te faatupuraa i te ora. E te reira ora ta râua e faa-
tumu, to tâtou faufaa ora, mai tahito mai â, i teie
tupu, O te tamarii ia. E tauturu te Ètârëtia ia râua,
i te maramaramaraa i te auraa o te pâpetitoraa të
ravehia i nià i te tamarii, e ta râua tuhaa i nià i te
nei e a tau noa atu.
la hanahana te Atua, nâ roto i ta tâtou haa-
paô-maitaî-raa i ta tâtou mau tamarii e taata âpl,
e îte atoà râtou i te haapaô-maitaî-raa i te vâhi e
pârahi ai râtou i teie nei mahana, noa atu te âtea-
tamarii. No te Ètârëtia, e mea maitaî ia îte teie nâ
metua i te faufaa, i te faaôraa i roto i te âmuiraa
e
te pâroita, no to râua oraraa faaroo, e te mau
raa i te fenua
ôhipa atoà ta na e tltau i to na mau taata. Te mau
haapiiraa e faaterehia i roto i te pâroita, te reira
âià, te here, te aroha e te faatura atoà
i te fenua fârii ia râtou, to râtou metua faaàmu,
atoà te tahi tauturu rahi ta te Ètârëtia, i te mau
tei here, tei aroha, e tei faatura atoà ia râtou.
metua.
Sabrina a TERAIARUE ôrometua
Ua haamata hoî te tuhaa a te Ètârëtia i nià i
te tamarii, i te taime tei roto noa â o ia i te ôpO o
te metua vahiné, i te faarooraa i te mau himene e
te mau
pureraa i te mau vâhi e haerehia e nâ
metua. la pü mai o ia i te ao nei, i te taime e na-
hona,ho no te pâpetito ia na, te rave ra te Ètârëtia
i ta na tuhaa, i te pâpetitoraa ia na, i roto i te iôa
o te Metua, to te Tamaiti e to te Vârua Maitaî, e
te haapâpü nei te mau taata tei îte i to na pâpeti¬
toraa, i te faatiàraa i te huifaaroo i nià.
I to na tamariiraa, ia faahaerehia o ia i te haa¬
piiraa tâpati, te rave atoà ra te Ètârëtia i ta na
tuhaa, e tae roa i te fâito matahiapo. I reira o ia e
rave ai i ta na fâîraa faaroo mai te peu ua ineine
o ia.
Veà Porotetani no te Âvaè
7
Èperera 2016
^
b'
I
i
TE TAURA TÀAMU
IROTO TE METUA E TE TAMARII
I mua i teie nei Tumu Parau, ua îtehia te tahi manad itoito taa ë, te tahi
püai taa ê i roto i to mâtou nei âau, no te rave i te tahi dhipa âmui, ia riro
te reira ei râveà no tefaaiti i te parau no te hamani-îno-raa i te Tamarii.
mâtaitaï noa ia, te mau Metua, mea iti roa te mau
Metua e âmui nei i te mau faainemeraa hou te ara¬
Iroto i ta(H.T./U.Â.),
matou tâuàparauraa, ua matara mai
te parau no te Taura Tâàmu, e
vai ra i roto i
te Metua e te Tamarii. I roto i ta tatou mau
p5 e te mahana faaiteîteraa.
Te manaônôraa rahi i ô nei, o te hoiraa atu ia o te
mau Tamarii i roto i te rima o te mau Metua. No te
raa
ua riro ia te faatere ruru-
mruraa tama
raa e ta na mau rautî,
ei metua no te mau tamarii.
mea, no te mau Metua, tei riro na ei mau mero
mâtaitai noa i ta râtou mau Tamarii, i te taime
No te mea, i te taime a vaiiho ai te mau Metua i ta
râtou mau Tamarii, i roto i te rima o te Faatere m-
to râtou tiàturiraa. E i mua i te reira tiàturiraa, te
hôpeà o te rururaa, ua pâpO ia ia mâtou e, aita e
pOôiraa i mûri mai i te mau mea atoà tei orahia e te
vai ra ia te tahi tuhaa a te Faatere rururaa e ta na
mau Tamarii i roto i te rururaa,
oia hoî, te rave-maitai-raa i te Tamarii, i
te roaraa o te rururaa. E, i te taime a tupu ai te tahi
araraa pô, te tahi mahana faaiteîteraa a te rururaa, e
i mua i te tîtauraa a te rumraa i te mau Metua, ua
riro ia te mau Metua ei mero mâtaitaï, i te mau
mea atoà tei faaineinehia, e te mau Tamarii e te
mau rautî. Te rahiraa o te taime, e mau mero
te oraraa ùtuafare.
mraa e ta na mau rautî, ua
vaiiho atoà mai râtou i
mau rautî,
O te mea ia ta mâtou i haafaufaa rahi i roto i te
tuhaa ôhipa tei ôperehia, na mâtou aè e rave mai,
oia hoi, te faataaraa e te faanahoraa i te tahi ma¬
hana taa ê i reira te mau Rururaa Tama, o terâ e
terâ fenua e âmui ai, ei Mahana faaararaa/haafâriuraa i nià i te parau no te hâmani-ino-raa « Journée
de Sensibilisation contre la violence ». E, ua riro ta
mâtou tuhaa ôhipa ei hôpeàraa o nâ tuhaa ôhipa e
maha tei rave-maitai-hia e nâ pupu e maha.
Atuàri,
Atire i te
Hâmani îno
iXen
ê
Kgalité
/te
Taamu
ia hoi anaè i roto i
/ütaér
Pôroi
No reira, a faaoraora faahou tâtou i teie taura, e
nati ra ia tatou i ta tatou mau Tamarii, no to na
rave-maitai-raa e to na tupu-maitai-raa i roto i to
o
’iWiV
toft-oVi.
ùtuafare, to na oraraa vaamataèinaa, e
to na oraraa faaroo. Mai ta te fenua e faaite ra ia
na oraraa
tâtou, i te Here e te Aroha fâito ôre a to tâtou
Metua i te rai, a aupuru mâite tâtou i ta tâtou
mau Tamarii, ia ite o ia, e tupuraa o na no te
Here e te Aroha o te Atua Metua.
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
8
TtROA^fl^
A faaineine anaè i to tatou ananahiraa
JU
-B /jlV
_
yv
'
_
lA RIRO TE FEIA API,
EITAATA PAARI,
ANANAHI
DEVENIR
DES ACTEURS
RESPONSABLES
Imua i te mau tauiraa e rave rahi o te oraraa Confrontée à une accélérationdes muta¬
vaamataêinaa, faatupuhia e te mau râveâ
âpl o teie tau, te topa nei te feiâ âpï o
Maôhinui, i roto i te fifi. Teie râ, te hiô atoâ nei
o ia i te reira, mai te faahiahia, i mua i teie mau
tauiraa. E ua riro o ia iho na mua roa, ei tltl i
mua i teie mau râveâ
âpï.
Ma te manaô ôre, te faariro nei teie mau raveâ
faatiâma ia na, mai te metia ra te huru, e aore ia
ei mau atua rii, tê faaatea noa atu a ia ratou i te
mau aratairaa tumu a teie nOnaa Maôhi.
tions sociologiques, conséquences des
évolutions technologiques qui fascinent
Elle est attirée et
finit par en devenir des consommateurs, es¬
et apprivoisent notre jeunesse.
claves de nouveautés. Inconsciement, elle en a
fait son nouveau messie, ses nouvelles idoles,
l’éloignant un peu plus, des valeurs fondatrices
de notre société.
Un peuple qui veut vivre ou survivre, doit se
soucier de son avenir. La jeunesse est la pro¬
messe de cet avenir.
E, inaha hoï, te hoê nOnaa tei hinaaro i te tapeâ i
to na ora, e faaineine o ia i to na ananahiraa. E
tei ta na feia âpï hoï taua parau ra. E tano ra e ui
i te mau raveâ e faaôhipahia nei e te Etarêtia, na
reira hoï e te Hau Maôhi, ia riro teie feia âpl, ei
Or, la question se pose
quant aux moyens que l’église et le pays, met¬
place pour la préparer à devenir, des ac¬
responsables.
tent en
teurs
Pour nous, il ne s’agit pas seulement défaire
l’inventaire des problèmes dont nous connais¬
taata paari, ananahi.
sons
Eere ta tatou i te taiô-noa-raa i te rahiraa fifi e
de prévenir, donc défaire de la prospection et
vai nei, ua îte tatou i te reira. E mea faufaa roa
des projections afin d’être plus efficace.
atu te arairaa, na roto i te mau tuatapaparaa e te
Tauturuhia o ia i teie mahana, e te taatoà o te
Trop souvent accusée des maux et des turpi¬
tudes de notre société, elle doit réagir pour
montrer le contraire. Aujourd’hui, avec l’aide
des mouvements de jeunesse de l’Eglise, du Co¬
mité protestant à la jeunesse et de toute la com¬
munauté de l’Eglise, la jeunesse essaiera de
démontrer à sa façon son apport à l’église et à
mau âmaa feia
la société.
feia âpî e te tâatoà o te
Taarii MARAEA
faaineineraa.
I mua i te mau faahaparaa no te mau fifi e tupu
nei i roto i te oraraa totaiete, e tià roa i te feia
âpî, ia faaïte i te tahi atu hiôraa.
âpî, te Tomite Porotetani a te
Ètarëtia, no te haapapO i
ta na tuhaa i roto i te Ètarëtia e te totaiete o teie
déjà la plupart. Il est tout aussi important
mahana.
Veà Porotetani no te Avaè Èperera 2016
123.-LTAVREHMI
TE TIARAA O TE TAUREAREA
IROTOI TE ÈTÀRËTIA
I teie mahana, te faaruru nei te taureàreà i te maufifi e rave
rahi, i roto i te oraraa tôtaiete, mai te parau no te dhipa dre, te
inoraa o to na èa, te hâmani-îno-raa, oia atoà, to na âtearaa i te
oraraa faaroo e te mau vâhi e noaa ai ia na, i te haapiiraa maitaî.
Teie te fa o te mau « TAUREAREÀ MAÔHI » no
te Ètârëtia Porotetani Mâôhi, oia :
«
nei, e te mau paroita no te fenua o Nouméa.
E haafaufaahia te parau no te ôpereraa manaô, te
TE TIÀRAA O TE
I ROTO I TE ETARETIA »
TAUREÀREÀ
autaeaèraa e te hoêraa i roto i te rauraa. Te nâ ô ra
te tahi parau q: « E mea maoro roa te tau i dhipa
ai te tahi e te tahi i to na ra pae. Inaha, e mea viti-
Teie te mau tumu parau i matara mai, i roto i teie
mau
viti ia hinaaro de i te horo o de anaè, âreà ia hoê
feruriraa,
tatou ia haere, e mea âtea te vâhi e haerehia ra ».
FAAROO, FAAINEINERAA,
E mea faufaa, ia tâmau te mau rauff i te faaôhieraa
ARATAÏRAA, ÂPEERAA, TONORAA
te faaararaa parau âpî i te taureàreà, ia maitaî te
•Pâhonoraa i te hinaaro o te Atua,
•Te tâuàparauraa e te feiâ âpî, nâ roto i te faaroo,
•Haafaufaa i to na àravihi,
haapü i te hinaaro o te Atua, i mua i te parau no ta
na i rahu e ta na i hâmani. Te maitaî a te
Atua, te
ora o te mâôhi.
•Pâhonoraa i te mau ôhipa e faaruruhia ra e ana,
•Haamauraa i te tahi ôpuaraa parau âpî
•Eaaineineraa i te mau arataî
No teie faanahoraa âpî a te taureàreà -25 matahiti,
na te Tereheamanu o tenâ fenua o
Mooreà-Maiào,
i papa i teie ôpuaraa.
Faaotiraa
•Vâhi no te ÂRÂ no teie matahiti 2016 :1 te tuhaa
2
•Taiô mahana tei tâpaôhia : mai te 12 e tae atu i te
14 no âtete 2016
Tomîte ôhipa : Tâatiraa a te feiâ âpî Porotetani
no te Ètârëtia Porotetani Mâôhi
Tiàhia : Hivatea a TEHEVINI
Piha arataî :
Opuaraa
E parau teie no « TE TAUREAREÀ MAÔHI »,
tei âmui no te faatupu i te hau i roto i te taata âpl, te
vaamataèinaa, mâ te faatüàti i nià i to na
hlroà tumu, e to na hïroà faaroo, ia au i ta te vârua
o te here e tûrama mai ra.
oraraa
s
E parau tei haafaufaa i te mau târëni ta te Atua i
hôroà no râtou, i roto i te mau rautïraa, ta na e
Rumia, Peretiteni uî-âpî no te pâroita
PAPENOO, 87 76 83 48, ravaemai@portppt.pf,
Jonathan, Peretiteni uî-âpî no te
faaôhipa no te pâhono i terâ uiraa e : « Te tiàraa o
te taureàreà i roto i te Ètârëtia », ei arataî no na i
teie mau tau i mûri nei.
H
èà
e haerehia ra e ana :
Eiaha e haamoèhia, i te hinaaro o te Ètârëtia, i te
pâroita VAIRAO, 89 70 43 19,
ionatana9 @ gmail .com
GAYIC Vaitea, Pâpaî parau no te pâroita TIROAMA, 87 32 60 03, vaitea.legayic@cht.pf
Tereraa : E anihia ra 10 tià no nâ Tuhaa e vaù, e
âmui i roto i teie
Rahi Amui no teie mata¬
hiti 2016, oia te mau pâroita atoà no Mâôhi nui
Âpooraa
Veà Porotetani du Mois d’Avril2016
10
I Transmettons des messages de paix, auprès des Jeunes
La place du Jeune,
au sein de
l’Église
La société, aujourd’hui, est touchée par les problèmes
que rencontrent la jeunesse, tels que l’emploi, la santé, la
violence, l’éducation et la vie religieuse.
Le groupe « TE TAUREÀREÀ MAÔHI » de
l’Église Protestante MAÔHI, se fixe l’objec¬
possibilité de faire participer, 10 jeunes dans ce
rassemblement.
tif primaire de : « QUEL EST LA PLACE DU
JEUNE AU SEIN DE L’ÉGLISE ? »
Le concept du projet doit faire prévaloir davan¬
A travers cela, découlent des sujets que cette
tage, l’esprit participatif, la liberté d’expres¬
sion, et la socialisation, qui sont la base même
d’une conception unique. « Le temps est loin,
jeunesse a retenus :
*ÉCOUTER VALORISER
-
GNER
-
FORMER
-
ACCOMPA¬
RESPONSABILISER
où l'on travaillait chacun dans son coin
-
Tout
seul, on va plus vite, ensemble on va plus loin »
*FAAROO, FAAINEINERAA, ARATAÏRAA,
ÂPEERAA, TONORAA
Néanmoins, il est aussi important de maintenir
la motivation des jeunes, par un mode de réseau
d’informatisation et de communication, basé
Pour cette nouvelle expérience de cette jeu¬
nesse de moins de vingt ans, le secteur géogra¬
sur des
phique des îles du vent (Tahiti et
objectifs opérationnels suivants :
•Répondre aux besoins des jeunes,
•Communier les jeunes dans sa foi spirituelle,
•Valoriser les jeunes talents,
Mooreà-Maiào) a été retenu, afin de consolider
les premières pierres de ce projet.
OBJECTIE GÉNÉRAL
Le concept du projet « TE
-
•Répondre au thème de l’Église,
•Créer un réseau d’information et de communi¬
cation
•Former cette jeunesse, pour devenir des forma¬
teurs de formateurs et des managers
TAUREÀREÀ
MAÔHI », consiste à promouvoir un message
de Paix auprès des jeunes, la cohésion sociale
et parallèlement, la sauvegarde du patrimoine
cultuel et culturel dans un esprit de convivialité
MODALITÉS D’ORGANISATION
et d’amour.
•Le lieu d’accueil : le 2ème arrondissement
Il permet de mettre en avant, les talents de cha¬
cun à travers toutes les activités qu’ils pourront
•Les dates retenues : du 12 au 14 août 2016
PORTEUR DU PROJET : UCJG de l’ÉPM
produire ou promouvoir sur le thème de :
«
Quel est la place du jeune au sein de
l’Église ? », et deviennent aussi, les acteurs de
-AVAEMAI Rumia, Président de la jeunesse de la
RÉFÉRENT DU PROJET :
paroisse de Papenoo, ravaemai@portppt.pf,
-TARIHAA Jonathan, Président de la jeunesse de
la paroisse de VAIRAO, ionatana9@gmail.com,
-LE GAYIC Vaitea, Secrétaire de la jeunesse de la
paroisse de TIROAMA, vaitea.legayic@cht.pf.
demain dans notre Église.
Chaque arrondissement protestant, localisé
dans les cinq archipels de la Polynésie Fran¬
çaise et aussi à la Nouvelle Calédonie, aura la
Veà Porotetani no te Âvaè Èperera 2016
11
Hoe, no te faatupu i te titauraa a te Atua
Te mea e hinaarohia ra, ia haapüpühia te taahima âvae. Terâ pëpë i roto i to dutou
âau terâ e parauparau nâ mua, hou a imi atu ai i te mau râveà no te haere. E, nü mua
i te rapaau i terâ mau mal. Nâ vai e rapaau, e nâ hea i te rapaau, e parau taa ê ia.
Hioraa : Te tahi ohi râau i roto i to na tupuraa,
eere i te mea maitaï ia ôre ia
topehia, e îno roa te
reira râau, hapehape anaè, e pohe roa.
Te uiraa e te uï-âpî : ua ineine ânei ôutou, ia to¬
pehia te tahi mau vâhi. E fârii ôutou ia topehia te
tahi mau manaô to ôutou, te tahi mau hiaai to
ôutou. Aore ra, e hinaaro noa ôutou, ia tupu to
ôutou hinaaro, tira ra atu ai ?
Teie faanahoraa uï-âpî, nâ vai teie faanahoraa ? Mai te peu na te Ètârëtia, na te faaroo ia.
Te auraa, to ôutou tiàraa, eere ia no te faatupu i
to ôutou hinaaro, no te mea na te faaroo, ua faa¬
tupu ia i te hinaaro o to ôutou Atua.
E aha te pârahiraa o te Atua i roto ia ôutou ?
E parau ânei ta te Atua ia ôutou ? Hinaaro
ânei ôutou e faaroo i te Atua ?
Te taureàreà i teie mahana, te hinaaro ra ôutou ia
âpeehia ôutou, ia faaroohia ôutou, ia faaineinehia
ia arataîhia. E te Atua, e hinaaro atoà o na ia
faaroo ôutou ia na. Nq te Atua ôutou i parauhia
ai e uï-âpî, eere no te
eere no te Amuitahiraa. Terâ te mau taahiraa e haapâpu nâ mua.
No teie ôpuaraa, nâ vai e nô vai ? Mai te peu, na
te Atua te ôpuaraa, e topatopa pauroa terâ mau
hinaaro to tâtou.
e
Ètârëtia,
Te uiraa tano : E hinaaro ânei tâtou, e faatupu
i te hinaaro o te Atua ?
Ahiri tâtou i faaineine na, i ta tâtou mau tamarii
Haapiiraa Tâpati, 10 matahiti i mûri aè, e tià
mai teie mau tamarii QO matahiti), faanaho âtea,
faanaho i roto i te tau.
o te
E aha to ôutou hinaaro i te Atua ? E, e aha te
hinaaro o te Atua ia ôutou ? E mea au ia pa-
rauparauhia.
Teie te haapotoraa o te hinaaro o te Atua i te
taata :
Here ôe i te Atua ;
Here i te Taata.
Te auraa, hoê anaè : « Te Here »
Mai te peu aita te taata e taa ra i te here i te Atua,
a here ia i te taata ta ôe e ite ra.
E, mai te peu aita e noaa ia ôe i te hereraa i te
taata, a here ia ia ôe iho. Mai ta letu i haapii, e
here i to taata tupu mai ia ôe iho. A here ia ôe iho,
e here mai te Atua ia ôe.
E te feiâ âpî, o vai ôutou i roto i ta te Atua faa¬
nahoraa.
Amona v : Te tumu o te haapiiraa tei manaôhia
no teie feiâ âpl, oia hoî, te titauraa i te Atua ia
râtou i teie tau. E aha ta râtou tuhaa ? E tuhaa ta
te Atua i roto i to râtou oraraa, e tuhaa atoà ta
râtou i roto i te ôpuaraa faaora a te Atua. Te parau
i teie mahana, e parau ia tei faatoro i te uï-âpî i
nià i te Atua. E faaîte i te uï-âpî, e Atua to na, eita
terâ here to te Atua, e morohi. Te vai noa ra terâ
here to te Atua ia na, e te tiaï noa ra te Atua, ia
hoï mai te mau tamarii ia na ra. Te parau tei papa
i teie fârereiraa, oia te parau no te tîtauraahia o
Aperama, tei türama i te tîtauraa a te Atua i te uïâpî i teie mahana. I roto i teie tîtauraa a te Atua,
e tuhaa ta te taata hoê, oia te faatupuraa i te Here
e te
Aroha, i teie feiâ atoà, i te mau taime atoà, e
i te mau vâhi atoà.
Robert, Maehaa a TAIRUA orometua
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
Les Jeunes de Papenoo se sont rassemblés pour distribuer de la nourriture aux sinistrés
Les jeunes, au coeur
des situations inattendues
Il a sujfi d’un après-midi pour voir les rivières se déchaîner, inonder les villages et
emporter avec elles, tout ce qui se trouvait sur son chemin : des foyers entiers, des voi¬
tures, des troncs d’arbres taillés par l’homme dans les vallées... et bien d’autres choses.
ne
question se pose '.faut-il croire que nos ana¬
lyses environnementales, sont remises
U en question sur la nature même de notre
être et notre savoir-être, vis-à-vis de la
révélé une toute autre valeur dans le cœur de
Eglises, notre Pays, les associations, les en¬
treprises ainsi que le peuple entier à cette parole
de vie qui a accompagné ces jeunes :
nos
création ?
A l’époque encore, les sages des villages maî
Jeunesse de mon pays... c’est dans ce mo¬
ment présent que le Seigneur t’appelle, pour
Irisaient le langage
de la nature, celui
aller vers celui qui
One heart! One action for help! = One smile!
que parlent la pluie
et les vents, les
vagues et les cou¬
rants, le cycle lu¬
naire et la fertilité
a besoin de toi car,
et toujours, rap-
Un cœur!
pelle-toi que :
Une action pour aider!
=
Un sourire!
de notre terre, mais
aujourd’hui, notre monde est différent.
Cet éloignement de relation naturelle avec
Dieu, avec la terre et avec l’homme, a créé un
vide que l’on essaye de combler par des choses.
Alors que, bien des foyers ne demande qu’à re¬
construire la paix, vu qu’ils ont beaucoup
« Tu es la lu¬
mière du
monde »...
Apportant ta flamme et ta part de solidarité au¬
près des familles du soleil levant de Tahiti, doté
d’humilité et de reconnaissance, vis-à-vis de
toute l’aide qu’ils ont récoltée pour les foyers,
cette jeunesse demeura dans l’espoir de voir
un
jour, la paix revenir à la maison.
perdu.
Avec tous nos remerciements pour l’aide ci¬
Le don de soi pour l’Amour, à servir son pro¬
vique et fraternelle que vous aviez adressée,
sans oublier les bienfaiteurs, pour vos dons.
chain par la foi, le sourire et le souhait à la vie
«
la ora na » a pu rallumer l’espoir à tout ceux
qui ont tout quitté, où la nature a déblayé, et
Veà porotetani
dont le monde a été anéanti.
Ces situations inquiétantes et inattendues, ont
Veà Porotetani no te Âvaè Èperera 2016
''•iiaÈéÊ^
Rencontre^et témoignage avec les
jeunes de l’Eglise protestante Mâôhi
Interculturel
C’est sans doute cet axe qui a été le plus vécu. L’essentiel de notre emploi
du temps était fait de rencontre et d’accueil, dans différentes paroisses, avec
les discours, chants et danses qui allaient avec. Les journées étaient, la plu¬
part du temps, dédiées à la découverte des lieux alentours. Autant dire que
nous étions plongés au cœur de la culture de cette Église et de ce peuple.
L’accueil
Nous vivons, chaque jour, un témoignage vivant
de l’amour de Dieu pour l’homme, à travers de
l’amour véritable que nous portent toutes les per¬
Les jeunes ont notamment été très touchés par la
dimension de l’accueil, dont cet extrait du blog té¬
sonnes que nous
moigne :
Polynésie, terre d’accueil, croyez nous, ce n’est
pas une blague !
Et, même si nous vivons souvent ces moments,
nous sommes toujours fascinés. Fascinés par la ca¬
pacité de ce peuple, à donner tout ce qu’ils ont
pour notre bonheur, par leur envie de partager leur
culture, par tout le temps qu’üs passent à préparer,
l’accueil de soixante-dix jeunes inconnus, qu’ils
verront juste le temps d’un petit déjeuner.
^tm
Èîan
rencontrons.
Alors, maintenant, à nous de retourner dans notre
pays, en gardant en nous, au moins, un peu de
cette culture, afin de, peut-être, donner à l’avenir
plus d’énergie, plus d’envie et surtout plus
d’amour dans l’accueil de nos prochains.
Ce qui nous impressionne toujours, est qu’ils don¬
Comment aimions-nous pu imaginer ? Com¬
nent sans rien attendre en retour, et que la seule
ment se douter de l’accueil si incroyable qu’on
chose qu’ils souhaitent, est que nous recevions ce
allait nous réserver chaque jour ? E fallait le
vivre pour le croire. Et nous ne faisons pas sem¬
blant de le vivre !
don, simplement. Un pasteur nous disait aussi dans
une paroisse : c’est lorsque vous, nos invités, vous
êtes heureux, que nous polynésiens, sommes vrai¬
ment heureux. Et alors, le Seigneur est heureux
aussi.
Durant notre séjour dans le 2è arrondissement,
c’est trois fois par jour que nous avons été accueU-
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
14
it.-
Visite à Terereatau
Ravis d’être en Polynésie
lis dans une nouvelle paroisse. Et c’est comme
cela que nous découvrons à chaque fois des di¬
zaines de personnes qui sont là, pour nous, avec
La culture et la foi
Un point qui nous a effectivement marqué, est la
proximité entre culture Mâôhi et foi protestante.
C’est une spécificité de l’ÉPM, car bon nombre
d’Éghses chrétiennes, rejettent la culture Mâôhi,
ou, lui donne une place moins importante. Ainsi,
nous avons vécu des temps d’animation et
d’ap¬
prentissage de la culture Mâôhi, et cela a été une
grande richesse. L’ÉPM fait de la transmission cul¬
turelle l’un de ses projets importants. Et finale¬
envie, énergie, joie et amour. Chaque arrivée est
une fête : des chants, des concerts, des
danses, des
banquets, et bien sûr des coUiers de fleurs !
Sur l’accueil nous pouvons avoir une double ré¬
flexion : Premièrement, cela nous renvoie à notre
culture, où l’accueil a clairement une place moins
importante. Quelle paroisse serait prête à se mobiUser pour nourrir ou héberger 80 jeunes ? A-t-on
au moins la capacité matérielle de le faire ? Or, ce
formidable accueil polynésien, a l’avantage de ren¬
forcer les üens communautaires. Peut-être que cela
ment, culture et foi s’entrecroisent. Ainsi, on peut
dire que la culture a une résonnance spirituelle et
que la foi s’incarne toujours dans la culture. C’est
une nouvelle dimension que
les jeunes ont décou¬
verte, car il n’existe pas un tel mouvement dans
leur Éghse en France, alors que la culture est de
plus en plus globahsée.
Tout comme ü est intéressant de
poser de façon protocolaire un mot d’accueil, de
nous manque.
bienvenue ou de remerciement. De retour en
France, les jeunes ont procédé à des remercie¬
ments en paroisse « à la Tahitienne », avec cadeau
et discours aux responsables, et cela a été vécu très
Un exemple a interpellé notre groupe, c’est le sta¬
tut particulier des Marae, anciens lieux de culte po-
lyffiéiste, alors en activité, avant l’arrivée de
l’Évangile. Nous en avons visité trois différents,
durant notre séjour et nous avons remarqué que
ces lieux avaient encore une résonance
spirituelle
pour les membres de l’ÉPM qui nous faisaient vi¬
siter. Par exemple, on a toujours demandé aux
filles qui avaient leurs règles, de s’abstenir de mar¬
cher sur le Marae ou encore, on nous a dit qu’il ne
fallait pas bouger les pierres, avec mauvaise inten¬
tion (sous-entendu qu’il nous arriverait des « bri¬
coles »). On a donc senti que, pour eux, une force
(un « mana », c’est-à-dire une « puissance » selon
leur lexique) était encore présente dans ces beux.
positif.
Deuxièmement, il est appam que l’importance de
l’accueil, a pu parfois être un obstacle dans la vie
de groupe et la mise en place de nos projets. En
effet, nous avons ressenti que l’essentiel et l’incon¬
tournable de notre programme, était souvent l’ac¬
cueil en paroisse. Ce qui a pu paralyser la
constmction d’un projet commun.
Vie quotidienne
Cet aspect a été particuhèrement compliqué. Déjà
parce qu’on était trois groupes : Tahitiens, Suisses
et Français. Et d’autre part, parce que le groupe
suisse était arrivé 5 jours avant notre groupe et
avait déjà commencé à tisser des liens et à prendre
des habitudes. H a été difficile de se mettre d’ac¬
cord sur un certain nombre de règles : cigarette, al-
Cela nous a interrogés de par notre culture ec¬
clésiale. Peut-on reconnaître d’autres puis¬
spirituelles positives ou négatives en
dehors de Dieu ? Mais cela nous a permis de ré¬
fléchir à cette question lors d’un temps de partage
sances
coçl, heure de coucher. Les cultures de camp
d’Eghse étant différentes sur ces questions. Mais
nous avons multiplié les rencontres entre responsa¬
bles pour essayer de trouver un compromis entre
biblique. Ce fut donc une bonne opportunité qui
nous a permis de mûrir dans notre foi.
Benjamin BORIES
nos différentes visions.
n a été difficile de connaître rapidement tous les
membres du camp. H aurait fallu avoir des jeux de
présentations et peut-être plus mélanger les
groupes à certains moments.
Veà Porotetani no te Âvaè
15
Èperera 2016
Faahoi / Horoà i te parau /
Parau i te nünaa o te Atua
ii-vEâ-Eureaà fe))--TTe
i-TMÈeâtao
Ua tupu te putuputuraa a te Cevaa, i tefenua Cameroun i Aferita,
mai te 23 - 30 no tënuare 2016. E 3 tomite dhipa i âmui, te tomite a
tefeiâ âpï, te tomite efaanaho i te mau ôpuaraa a te mau Etârêtia,
te tomite feruri i te Parau a te Atua.
Te mau tià o te Tomite dhipa
rave rahi mau faiereiraa i
1-Te mau âveià arataî i te Cevaa
I roto i te hiôraa a te mau tià i âmui mai i mOtaa iho ra,
m mau te faanahoraa ôhipa i nià i te mau ôpuaraa a te
Ètâiëtia. Ua tae i te tau e faaâpî te âveià aratai :
faatupuhia i roto i te mau
Ètârëtia mero o te Cevaa, ua âmui atu te feiâ âpl no te
Ètârëtia porotetard mâôhi. Te parau tumu, te feiâ âpî
no ananahi, na mua ihoâ râ i teie mahana « Les jeunes
de demain, mais aujourd’hui d’abord ».
papa te aratairaa a te Cevaa i nià i te parau o te
feiâ âpî e te Parau a te Atua.
te mau ôpuaraa a te mau
Ètârëtia (faie pure,
feruriraa i te Parau a te Atua
E horoà te reira na te Atua i te taata tâtaîtahi.
E faauiui te Parau a te Atua, te mau feruriraa plpma i
te taata tâtaîtahi mai te tamarii, te taata âpî e te mau
te mau faaineineraa ôrometua, ia âmuihia i roto i te
mau
ôpuaraa, turuhia e te Cevaa. Na te moni tau-
tum a te mau Ètârëtia e amo i teie mau ôpuaraa.
Ètârëtia,
metua vahiné e tâne, e tautum i te tupuraa o to na faa-
üi-no te mau ôpuaraa tôtiare a te mau
na
te tautum a te Ètârëtia Vaudoise no ïtâria (8/1000
huit pour mille) e te moni a te fondation Cevaa e
tautum i te reira.
faaoti te âpooraa faatere, te tumu parau feruri
të aratai i te oraraa âmui o te Cevaa, i teie nâ matahiti e 4, i mûri nei, «Utuafare, Evaneria e te hïroà
tumu i roto i te tereraa o te tau».
roo i te vâhi tei reira o ia i te oraraa.
ÊL o te feruriraa Pîpîria
*faahoî te Parau a te Atua i roto i te âmuitahiraa o te
nünaa Ote Atua.
*faauiui atoà teie parau i to na hïroà tumu e ta na haa-
paôraa.
tupu te âpooraa rahi âmui i te ôiie no Sète i te
fenua Farâni i te âvaè Novema. Te tumu parau e
arataî i ta na âpooraa : Te pîpîria, ei vâhi farerei-
Ei püôhuraa
Te rautïraa i te P^u a te Atua, e ôhipa na te tâatoà e
raa no tatou
no te oraraa o te
Ètârëtia :
*te tereraa ôhipa, mai te haapiiraa faaroo, te feruri¬
Papahia i nià i nâ hiôraa e 3 :
puta Ôhipa pene 10
pene 1,1-17 : te paparaa tupuna o letu
: te ture o te mahana tâpati.
plpma e te oraraa faufaa
*te faaîteraa i te parau no te Here e te ôpuaraa
faaora a te Metia i roto i te vaamataèinaa.
raa
Te vai ra te tahi feruriraa na te Cevaa
Eaahoî / Horoà i te parau / Parau i te nünaa o te Atua.
« Rendre / Donner la
parole / Parole au peuple de
Dieu ».
2.-E aha te auraa o teie manaô, e papa te aratairaa a te
Cevaa i nià i te parau o te feiâ âpî e te Parau a te Atua.
a)-Te parau o te feiâ âpî : manaônaôraa tumu te reira
na te mau Ètârëtia. Ua mâîtihia te hoê raulï nui no teie
âmaa ôhipa no te tautum ihoâ ia i te mau tüàtiraa i roto
i te feiâ ^î o te mau Ètârëtia mero, i roto i te Cevaa. E
Céline a HOIORE, Taoàhere v.
Veà Porotetani du mois d’Avril 2016
16
I mûri noa mai i te ARA-ÈPM i tupu na i Hürëpiti, i te mahana piti 4/08/15,
ua haatumu te mau ùtuafare o te mau arataî e to te mau
pipi àrometua i te
Aua Terereatau-Pü Airaa Upu Rau. Ua tupu te reira, na roto i te fâriiraa
metua a te Tuhaa 4 e
tefenua Tahaa, ma te reo pii i te tavevoraa nâ Hürëpiti,
‘A noho mai ra e te Tama.’ Ua taeàhia e 30 taata noho tâmau, e 3 ùtuafare
àrometua arataî, e 8 ùtuafare pipi tâàtihia, e 3 pipi taanoa, e e 5 tamarii.
ôpuaraa. Të tià ia haapotohia i roto i te parau e,
Te tiàhia ra hoê matahiti, te haamataraa te
oraraa e te faaineineraa i te
Âua Tererea-
mea maitaî, a taa atu ai vëtahi tâfifi fenua, fare,
taata, e noaa ra i te âpee-fâtata-hia. Ua îtehia te
itoito e te manuia, e e tià ia haapOpouhia e ia
tau. I mua i teie haamataraa taa ê mau, e
tîtau-âpîpiti-hia nâ tuhaa haamâtauraa i te vâhi
âpî e te âpee-fatata-raa vëtahi tuhaa o te fenua,
te pape, e te paturaa. A tiâ noa atu ra, inaha, te
tere mâite ra te oraraa, te tiàauraa e te haapiiraa.
Ma te âpeehia te târena tâpura ôhipa tumu o te
hepetoma e to te vaehaa, te rautiraa a te Arataî,
te àporaa a te Pipi e te tururaa a te Ètârëtia.
poroîhia i te tâatoà, tâmau e ia nuu mâite.
Mâ te îte â to te Âua i te tahi fânaô taa ê, i te
mea i orahia na i Faiere-Heremona. Terâ rii ‘o
Terereatau i te faatupu huruhuru manu e te haa-
piipii marere’. I te rave a te hiroà metua aupuru
ÈPM,
o te mau Tuhaa haamau i te
te Tuhaa 4 e
te Fenua Tahaa. I te huru tâvini aroha o te Atua,
Ua ravehia te faaîteraa âmui i to te Âua tâatoà,
àti aè o Tahaanui, e ua ôperehia te mau pipi
ôrometua i roto i te puè pâroita e 8. Inaha, ua
îtehia te oraraa e te ôhiparaa âmui e te mau ara¬
poihere e te faaherehere, e te tiaî mata ara, ârai
i mua i te mau herepata.
taî, te mau âmuiraa e te mau âmaa ôhipa. Ma te
ôre ia aramoinahia, te vai ra te nünaa patu i te
Te tiàturiraa, e paèpaè pâutuutu te reira i te
Tumu Nui pau ôre o te ora e te maitaî, te here
Ôpuaraa faaineineraa ‘firi fenua Atua, Taata,
fare Amarotetoa e te mau tamarii no Toteao a
Rahu’ e ‘vaa tauàti Mâôhi-Marumetia’, i te ta¬
marii a te Atua, àito-toa-tâvini haehaa o te
Nünaa e te Rahu a te Atua. Tautporaa o te îtehia
â e te Tomite âpee a te tâàtiraa
parauatua e
Vaiiho^-Ùturoa, o tei haamata i ta ratou ôhipa i
Ùpu Rau. E tià ai i te Âua i te rave
te Pü Àiraa
atoà, i te tahi huru tâviniraa i pîhaî iho ia râtou.
Âua
Ua hope te vaehaa matamua i te âvaè Tenuare e
ua haamata te vaehaa piti i te âvaè Fepuare. Tià
atu ai te hiôraa a te Tomite arataî âua, te
raa ôrometua faaineine e te Tomite terereatau
tâmau i te huru o te mau tupuraa ôhipa e te mau
pipi ôrometua no Moananuiâtea, oia te SPATS,
o te râtere mai â i te marama Novema 2016. E
Âpoo-
maitaî roa ai.
Joël a HOIORE, Taoàhere t.
Veà Porotetani no te Âvaè Èperera 2016
17
II
^
9
O
Pasteur PIFAO Tehuiarii
et sa famille
iFm
Ètaretia
Te tahi mau parau âpT
no Tehuiarii mâ,
ôrometua i roto i te mau
fare mai i Farâni
la haamaitaîhia te Atua i to tatou fârereiraa. Afârii mai i to matou tüpad
aroha ia dutou to Mâdhi Nui nei. Teie mai nei te tahi tuhaa iti no te dhipa ta ù
e rave nei
i te fenua farâni, i Paris ihoâ ra. Oia mau, ua tae mai te ùtuafare i te
âvaè Atete no te matahiti 2010, âpeehia mai e Céline a Hoidre, Taoàhere v., to
tatou papal parau
rahi. Ua ravehia te faalteraa i te âvaè Atopa 2010 i Ver¬
sailles i te pû rahi a te mau Tuahine Tiàtono no Reuilly. E i te âvaè no Novema
2010, to ù haamataraa i ta ù dhipa i te fare mal no Pitié-Salpétrière.
Te tere i roto i te mau fare mai
Tefâ
Te tumu matamua roa no teie tere i Paris nei
Te mea faufaa roa no ù, taa noa atu ai te feiâ
maoti râ, no te fârereiraa ia i to tatou nûnaa
mai mâôhi e fârereihia atu, te fârereiraa ia i te
mâôhi, O tei tonohia mai no te rapaau i to râtou
mau mai, rau noa atu ai ta râtou tiàturiraa e ta
râtou Etârëtia, aita ta ù e hiôraa.
mau
faatere, i te mau taote, i te mau tuati, no te
faaôhie i te faatOàtiraa, ia maramarama mai
râtou O vai au nei, e e aha ta ù tâpura ôhipa, e
matara noa ia te mau tâuàparauraa.
Te vâhi ohiparaa
I te tahi mau taime, e niuniu mai na te mau
Tei roto vau i te faanahoraa taata rave ôhipa na
taote e te mau tuati ia ù, i te maororaa pô e aore
te fare mai Pitié-Salpétrière i Paris, nâ nià i to ù
ia te àahiata, no te fârerei ru i te tahi o to tâtou
tiàraa ôrometua fare mai (aumônier des hôpi¬
mau taata,
taux). Te auraa, e faahepohia ia ù e faaea i roto i
ta ù piha ôhipa i te fare mai, mai te monirê e tae
atu i te mahana pae. E i te mau poipoi atoà, e
oraraa no te mea,
tei roto i te taime hopeà o to râtou
aita ta râtou e râveà faahou. E
tâpapa ihoâ vau i te fare mai, ia au te piiraa a te
taote.
faanaho vau i to ù mau tere i roto i te mau fare
Te tahua ôhiparaa
mai, tei reira to tâtou mau taata i te tâpeàraahia,
e i te avatea ia te mau fârereiraa e tupu ai.
Tîtau-atoà-hia ia ù, ia fârii i te mau aniraa atoà,
E tahua rahi teie e vai nei i mua ia ù i te mea,
no roto atu i taù vâhi
mea
aita te mau fare mai i âmuihia i te vâhi hoê,
ôhiparaa Pitié-Salpétrière.
pürara haere râ. E imi ihoâ râ te râveà ia
Mai te âpeeraa i te feiâ mai farâni, taureàreà
tae i roto i te tâatoàraa o te mau fare mai i te
noa atu e aore ia ruhiruhiâ etv... e tae noa atoà
mau
atu i te raveraa i te pure iritiraa tino.
mai i roto ia Paris ta ù e tere nei, e te tahi i
hepetoma atoà. No teie taime, 19 ia fare
râpae atu ia Paris.
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
18
I
i
(
Te tau faaearaa o te taata mai i farâni nei
Te tiàturiraa o te feiâ mai e to tatou atoà, oia
ôhipa e te mau taeaè, e tuahine ôrometua no
teie Ètârëtia, e i roto ihoâ râ i teie Tuhaa no
hoî, te tîtauraa ia i te ora, no te râveà ôre i to
tatou fenua aore ra, aita e taote tumu no te tahi
mai pâpü. I Paris nei matou e ite atu ai to râtou
vâhi fâriiraa, fare mai ânei aore ia fare pühaparaa. Tei te àravihi atoà o te mau taote, to
râtou maramarama, mâimiraa i te mau râveà no
te rapaauraa i te mai o te taata.
I
Paris nei (Région Parisienne), mai te mau Ruru-
Ôrometua ânei, te Âpooraa Rahi Âmui e tae
Haapiiraa e faanahohia e teie
Ètârëtia.
raa
noa atu i te mau
Defap : Ua rave-atoà-hia te faatûàtiraa i ta
tâtou Ètârëtia e teie âmaa ôhipa a te Defap, no
teie ihoâ tiàraa ôrometua i roto i te mau fare
Te auraa, te vai ra e taime poto ia pârahi mai i
‘
farâni nei, e te vai atoà ra râ, te faaea maoro
!
mai nei. Mea tano atoà e haamanaô, i terâ mau
i
mal.
/V
taata mai i râpae roa atu ia Paris, e tei ôre e
roaahia i te fârerei atu, mea nâ roto noa ia i te
France) :
niuniu i te paraparau atu ia râtou. Te rahiraa râ
o te taata mai, tei Paris nei ihoâ ia. Te feiâ atoà
Na teie Amuitahiraa o te mau Ètârëtia Porote¬
tei manuia te mau râveà i
ôhiparaa i roto i te mau fare mai no te mea, na
na e horoà te
parau faatià i te mau faatere fare
mai, no te tihepuraa i te ôrometua fare mai, mai
tani no Farâni, e tauturu rahi ia tâtou i roto i te
faaôhipahia no râtou,
ua hoi ia i te fenua mâ te ôaôa. Areà te feiâ aita
■
I
i
‘
j
I
V
Amuitahiraa o te mau Etârëtia Porote¬
tani no Farâni (Fédération Protestante de
e râveà
faahou, e tei ineine roa i te faahoihia, te
reira ia ta te ôrometua e âpee maitai atu, e tae
noa atu i te taime hoiraa. Te vai atoà nei, tei
roto noa â i te tiairaa e te faaôromairaa i te tahi
ia tâtou.
Mea tano roa ia vai noa to tâtou toàti-maitairaa, i teie
râveà, e maitai mai ai to râtou tino. Mâ te ôre
atoà e haamoè i te feiâ tei pohe, no te teimaha o
te mau rapaauraa, e aore ia no te manuia-ôreraa no te mau râveà atoà i ôpuahia e te mau
Ètârëtia e âmaa ôhipa. No ta ù tuhaa
ôhipa, mea tîtauhia ia ù ia âmui e to ù mau
taeaè e tuahine ôrometua e ôhipa ra i roto i te
mau fare mai atoà i Paris nei. Te vai ra te
«
Baptiste », te « Armée du Salut », te
taote. E rave atoà ia te ôrometua te pure iritiraa
«
Luthérien », te « Réformée » e te Porotetani.
tino, ia au te mahana e te hora e haapâpühia mai
I roto râ i ta mâtou mau rururaa ôrometua, mau
e te fare turuutaa.
âpooraa ôrometua, e aore ia te mau haapiiraa
rau, ua hoê ia mâtou.
Te mau tüàtiraa
t
Te mau Ètârëtia Porotetani i Paris nei ; No teie
Te Fare Turuutaa :
tuhaa ôhipa ta ù, te vai nei te faatûàtiraa ta tâtou
Mea tià atoà ia haamanaô atu i terâ tüàtiraa to ù
Ètârëtia e te Ètârëtia Porotetani e vai i Paris nei.
e te Fare Turuutaa i Paris. Mâ te haamauruuru i
1
Ua riro atoà ia vau i teie mahana, ei ôrometua
tâàmu i te Ètârëtia Porotetani Amui no Farâni
te Faatere ia Régis CHANG, no te parau
!
‘
:
faatià
atoà ta na i rave (Accréditation), ia tià ia ù ia
(Pasteur associé à l’Église Protestante Unie de
France). Tîtau mai te reira ia ù, ia rave i te
fârerei i to tâtou mau taata mai. Inaha, i te mau
hepetoma atoà, te faatae mai nei te Fare Turuu-
Veà Porotetani no te Âvaè Èperera 2016
19
O
f
]
hoi, mai te âiO àmàm e tae roa atu i te feiâ
paari. Ua rau te hum o te mau mai (cancers,
taa Paris i te tapura iôa taata, o tei tauturu e tei
faaôhie atoà hoî i to ù mau tere fârerei.
greffe du rein, greffe du cœur, chimrgie vascu¬
laire, orthopédique, neurologie, etc
)
E tano e parau, te ôhipa rahi e tïtauhia no teie
Te pureraa
E tupu ia te reira i te tâpati hopeà o te mau âvaè
atoà, i te fare pure no te fare mai a te mau Tuahine no Reuilly i te Croisée (20 Rue du Ser¬
gent Bauchat 75012 Paris). Ta tatou ia e hinaaro
nei i te haamauruuru maitai i teie mau Tuahine,
tei pOpü mai i teie fare pure, e tià roa ai ia
tiàraa maoti râ, te faaitoitoraa ia haere ihoâ e
matou ia rave i ta matou haamoriraa. E pureraa
teie no te mau taata atoà, te feiâ mai ânei, te
roto i taua mau fârereiraa, e faaôhipa ihoâ ia i to
taata âpee e aore ia, te mau taata e noho
fârerei i to tâtou mau taata mai, mâ te ôre e hiô i
to ôe taime. E haere râ, ia au te fâ e te tumu ôe i
tonohia mai ai e te Ètârëtia Porotetani Mâôhi i
Farâni nei, ei ôrometua âpee i te feiâ mai. E i
tâtou pereôo uira aore ia te pereôo mataèinaa e
aore ra te «métro» e te «tram».
nei i
Paris, rau noa atu ai ta râtou Ètaretia, hoê noa râ
Manao hopeà
tatou i roto i te Metia. Ua riro teie taime
^rntB
Ètaretia
haamoriraa ei ôaôaraa no te tâatoàraa, e ei fâ-
O te tahi teie tuhaa iti, e hiôraa âmui no te
rereiraa te tahi i te tahi. Maoti atoà te râveà a te
ôhipa e orahia nei e au, mâ te haamaumum atoà
Tâatiraa A Tauturu la na e tae noa atu te ùtua-
i to ù ùtuafare. Te ôaôa nei i te fârerei, te ite, te
fare o TAGAROA Auguste, tei faanaho e tei
tâuàparau i to tâtou mau taata i roto i te mau
fare mai e te mau fare pOhaparaa. E ôpuaraa
faaôhie i te parau no te tieraa mai te taata i te
tano, te tonoraa mai te ôrometua i Farâni nei, e
te faufaa hoi, e ôhipa teimaha atoà râ. Mea tià
ia haamaitaihia te Fatu, na na te ôhipa, na na te
pureraa i te Croisée ânei, e aore ia i te Rosier
Rouge (Tâtorita).
Te tiàraa tiàtono
tonoraa. la faahanahana-atoà-hia te Metua no ta
No te tautururaa i te ôrometua i roto i ta na
na tautum rahi i te ùtuafare nei. Te
ôhipa, ua pûpO mai o Eria a RAUFEA e o Julia
EBB faaipoipohia TERIIITERAAHAUMEA,
mâtou i te aroha ia ôutou, to Mâôhi Nui, te mau
Tehere v, no te tiàraa Tiàtono. Tei roto râua i te
Nâ nià i to mâtou nei iôa âmui, te ùtuafare nei,
piti o te matahiti haapaariraa, hiô atu ai i to râua
te haamaumum-maitai-raa atu i te mau Faatere
haamauraa.
o ta tâtou
pohe nei
Ètârëtia atoà.
Ètârëtia, to te Faatereraa, te Apooraa
Faatere, te Âpooraa Rahi Âmui, no to ôutou tiàturiraa mai, e ta ôutou tauturu rahi i te ùtuafare
Te manao tumu
Te fârereiraa nâ mua roa, e te îteraa mai te taata
ôrometua. Mauruuru e mauruuru maitai roa. TE
e, e ôrometua mâôhi atoà to Paris nei, tei
AROHA IA RAHI.
faataahia e ta tatou Ètaretia. Te tahi tuhaa, te
Tehuiarii a PIFAO
âpeeraa ia i teie mau taata i te taime a tâpeàhia
ai râtou i roto i te mau fare mai. Te tautururaa
Orometua i roto i te mau fare mai i Farâni
Résidence Les Cachets
94000 Créteil
nâ roto i te tâuàparauraa, te pure, te taiôraa i te
pîpîria e te âfairaa i te ôroà. Te imiraa atoà te
râveà no te tâmarüraa i to râtou feruriraa, to
râtou hepohepo, to râtou mâuiui no te mea, eere
noa te mai ta râtou e fârii ra teie e faateimaha
nei ia râtou, terâ atoà râ taa-ê-raa to râtou e te
fëtii, te hoa, te mau tamarii ta râtou i vai iho atu
i te fenua âià. Tâpiri mai ai te parau no te fifi o
te reo, e te hum o te oraraa i Farâni nei. Aita te
reira mau mea, i faaôhie i to râtou tere. Mea tià
ihoâ râ ia haamanaô ia râtou, i te tumu mau no
teie tonoraa to râtou i farâni nei. E faanahoraa
ihoâ ia ta terâ e terâ fare mai, e mea tià ia au-
raro-mâite-hia te reira.
la hiôhia, aita ta te mai e mâitiraa i te taata oia
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
20
i f
‘•I
I
«
Haere iti ê atu ra o ia... »
Ruta Ev 4113 vr
Tâpati 14 no Fëpuare 2016, i roto i te pâroita no Toàhotu, i te Tuhaa piti
nei, e mahana dada mau no te mea, ua taîruru mai te nünaa e ora nei i roto i
terâ pâroita, to tefaatereraa o te Etârêtia, te mau arataî o te Tuhaa
piti nei, no
te haamaitaî i te Atua, no teie mau tâvini tei dhipa na i nià i te tiàraa
Haapii
Parau Maitai e te tiàraa Tiàtono, e tei manad, e haere i roto i te taufaaturaraa. E no te mea, ua manad te tahi
pae ua oti ta râtou hororaa, te haamaitaî
atoà nei to te Tuhaa i te Fatu no te dhipa, no teie mau tâvini âpT tei tonohia i
nià i te tiàraa Haapii Parau Maitai. Na te reira efaaîte ia tâtou e, eita te parau
efaaea. Te auraa, te tüï noa ra te parau a te Atua i nià i te taata,
riro atu ai râtou ei moihaa no te ôpuaraafaaora a te Atua.
no te tïtauraa
mata ia ino ta tâtou hiôraa i te tahi no te hum o ta na
No reira, te haamaitaî nei to te Tuhaa2nei, i
teie mau tâvini tei haa na, i roto i te pâroita
no reira mai râtou, e i roto i te Tuhaa. Mai ia,
Juanita a Tevahitua no Punaauia, ia Mereani a Tardera,
ia Tearaitua a Avaepii no Vairao, i nià i te tiàraa Haapii
Parau Maitai, e te tiàtono o Charles a Tanematea tâne,
ia Julienne a Patii no Punaauia, ia Pierre a Tuihani no
faaiteraa ; e tei te ùputa o to tâtou âau no te faaturori i
to tâtou faaroo, ia ôre hoî tâtou ia riro ei pârahiraa no te
Atua.
«
Haere iti ê atura oia» no te haapâpü ia tâtou e, eita
te îno e faamè ia tâtou. Eita te
tiàporo e faamè i te vâhi
hanahana, te tura e te hinuhinu. Aita â
te tahi patireia i faamè aè nei i te tahi vâhi, mai te peu,
ua îte o ia, e noaa to na maitaî i taua fenua ra. Eita te
tahi hau e faahoî i te tiàmâraa i te tahi nünaa, mai te
peu, e noaa to na hinuhinu i teie nünaa.
e noaa ai ia na te
Punaauia, ia Angélina a Teriihaupuate no Mataiea, e ia
Philomène a Teore no Teahupoo.
Teie te irava tei tuuhia atu i mua ia râtou (îrava 13 vr),
« Haere iti ê noa raoia» no te faaitoito i teie mau
tâvini tei faaturahia e te mau tâvini âpî tei tonohia i
taua mahana ra.
No reira, te poroî, ia vai ara noa te tâvini i te taime
manaô-ôre-hia, no te mea, eita te tamaiti o te hara e
faamè i te tâvini o te Atua. Tei te pae ùputa noa o ia o
to tâtou âau. Mai ta Pëteio e parau ra, « E haapao mai¬
Ua tano terâ parau no te tâvini « Haere iti ê noa ra o
ia », te auraa, noa atu ua hope te tau ôhiparaa a te tahi
pae, e terâ e haere ra nâ nià i te tahua no te tâvirdraa,
eita te faahema e faamè ia na. Eere no te mea, ua faa¬
turahia te tâvini i nià i ta na ôhipa, ua upootià o ia i
mua i te tâmataraa a te
tiàporo. Eiaha e manaô e, ua
taî, e faaitoito, te hahaere nei hoî to dutou ènemi o te
tiàporo, mai te riona ùuru ra, i te îmiraa i te taata e
pau ia na ra. » (1 Pëtero 5/8)
No teie atoà mau tâvini âpî, tei tonohia, e faaitoito i nià
i te taîara o te oraraa faaroo. E pârahi fatata noa i ta
Pëtero â e poroî nei ia tâtou « e auraro atu dutou i te
Atua. Epâtoî atu i te tiàporo, enanae maùe ê atu. »
faaturahia, eita te faahema e hoî faahou mai, « Ua
haere iti ê noa raoia». Eere atoà no te mea, ua manuia te tau haapaariraa a te tahi pae, e ua tonohia râtou
i teie mahana, tâpaô ia, ua pohe te faahema ia râtou,
eita o ia e tiàfaahou mai « ua haere iti ê noa raoia».
E àroraa a terâ e tiaî mai ra ia tâtou i nià i te tahua o te
tâviniraa.
(Ruta èv 4/13vr)
Alain a MATTERE, Tetuanui Orometua
Te tamaiti iho a te Atua, i mûri aè i to na haapaeraa i te
mâa, parau mau, ua pau te tiàporo i roto i te tâuàparauraa.,m\amïfamih«haereitiênoaraoia» ;ua
faaâtea lii noa o ia i te hiti no te hiôhiô, no te moemoe
ânei, e àoie ia, no te hiôpoà i te tâvini, hiô atu ai te
taime au maitai no te tôtôvâ faahou i te Tamaiti a te
Atua.
Te piti, « haere iti ê noa oia», eiaha e îmi tei hea o ia
i te tâponiraa. Inaha, ua haere iti ê noa oia,te auraa,
eere tei te âtea, tei te pae noa o ia i te
âpoo tarià i te vairaa, ia turi to tarià i mua i te mau fftauraa a te Atua ; tei
te hiti o to tâtou ùtu i te moemoeraa i ta tâtou parau, ia
hape ta tâtou faaiteraa ; tei mua o ia i te ôriô o to tâtou
Veà Porotetani no te Âvaè Èperera 2016
21
11243..--PMuaisis
Trouvez Vintrus(e) n° 2
(Pasteur retraité Jacques, Teraî a IHORAI)
08.-.L’étemel dit encore : « Qui t’a appris que
il leur dit : « Allez par tout dans le
tu es nu ? N’as-tu pas mangé de fruit, la
monde et pêchez l’Evangile à toute créature.
pomme, que je t’avais défendue de manger ? »
Celui qui croit et sera baptisé sera sauvé et
pardonné »
09.-.Oui, les enfants sont un héritage et un far¬
deau donnés par l’Etemel. Le fmit des en¬
trailles est une récompense.
Pierre lui dit : « Je n’ai ni argent, ni
or, ni perle ; mais ce que j’ai, je
nom de Jésus-Christ de
10.-Jésus étant né à Bethléhem, en Judée, aux
jours du roi Hérode, des mages d’Orient, Bathazar, Gaspard et Melchior, arrivèrent à Jémsalem, et dirent : « Où est le Roi des Juifs qui
«
Jésus les appela à lui, en disant ;
Laissez venir à moi les petits et les grands en¬
fants, et ne les en empêchez point ; car le
Royaume de Dieu est pour ceux qui leur res¬
vient de naître ? ...»
semblent »
11 .-.<•< Donne-moi donc puissance, sagesse et
intelligence, afin que je sache comment je dois
présence de ce peuple ; car,
sans cela, qui pourrait gouverner ce grand peu¬
ple qui t’appartient ? »
me conduire en
SOLUTIONS
Ètaretia
le donne ! Au
Nazareth, marche ! »
(çi ‘gi onj) « —spuDuS sa; ta— » luos ao ‘snuiui sap-pj
(ç‘£ safoy) « apad m » tsa,o‘snuiui,q'-£i
«
auuopuvdt3'" » isa,o‘snutui,q'-'Zl
(OI'T sanbtuojy^) jj) « aouvssmd » tsa,a ‘smtui,q'-'ii
(Z-l‘Z 'tfvjy) « Miifojajy ta puvdsvQ Uv2tnitjvg » tuos aa ‘snjtm^q---Q£
(£‘lZI sutnvsj) « nvapuvjun » tsa,a ‘snutui,q'-^Q
(il ‘£'U30) « aiuiuod V] » tsa,a ‘snJtui,q---gQ
Veà Porotetani du Mois d’Avril 2016
22
CAMPAGNE DE SENSIBILISATION
«STOP A LA VIOLENCE»
THEME : «LA NON VIOLENCE,
LA BIEN TRAITANCE»
OJECTIFS :
Favoriser l’épanouisse¬
ment de l’enfant
•
•
Sensibiliser l’enfant
contre la violence
Susciter des comporte¬
ments de bien-traitance
•
Renforcer l’atacbement
•
iw
de l’enfant à Dieu, par la
transmission des valeurs de
la Vie et les valeurs cbrétiennes
MOYENS :
Humain : Participants du
séminaire
Matériel : Ordinateur,
Témoigner de notre Foi en
Dieu, en agissant pour le
carteline, colle, papier jour¬
nal, terre, appareil photo
bien-être de l’enfant
•
•
•
•
Financier : Prix de l’im¬
pression des affiches
DESCRIPTION
respect de tout et de tous.
Durant son séminaire des
directeurs de CVL, l’EPM
a souhaité traiter «La Non
la chaleur spirituelle prend
Face aux diférentes diffi¬
cultés que rencontre la jeu¬
Pour mieux traiter le sujet,
violence, la Bien-traitance.»
Par défnition, la Bien-Traitance est le fait d’agir sur
un individu fragilisé en sou¬
haitant son bien-être.
L’EPM a conscience que le
bien-être de tout être vi¬
d’aujourd’hui, il est
important de prendre en
compte l’Enfant et son en¬
nesse
vironnement : dans sa fa¬
mille, dans la société, avec
vant, pour une commu¬
la Nature et dans l’Eglise.
En effet, nous avons
constaté que lorsque nous
transmetons l’Amour et le
nauté meilleure, réside
dans la FOI en DIEU et le
Respect dans un foyer, nous
sommes dans un refuge où
tout son sens.
nous avons retenu
quatre
sous-thèmes : l’enseigne¬
ment, la transmission,
l’Amour, le foyer familial et
le Respect. Aussi impor¬
tantes que complémen¬
taires, ces valeurs reflètent
le souhait d’agir dans l’in¬
térêt de l’enfant.
Les parents sont vecteurs
des valeurs sûres. Par cette
mission» de celles-ci à l’en¬
fant. En efet, ces enseigne¬
image, nous avons souhaité
ments, au jour le jour,
permetent à l’enfant de
mettre en avant la «Trans¬
Le bras de chacune des
par le Seigneur pour notre
fgurines, est dans une cer¬
bien-être.
Le coco germé : Le coco
taine continuitée. Ceci dans
l’intérêt de métré en avant
la transmission, avec bien¬
•
représente la Vie en évolu¬
tion, une vie à entretenir en
continu.
•
L’enfant à genou : Position
veillance, du Parent à l’en¬
fant.
•
parents.
bien-faits, ce qui a été créé
Symbols :
•
grandir, de se construire.
L’épanouissement de celuici devient alors la joie des
d’humilité, qui témoigne des
remerciements et du respect
envers ses parents et la Na¬
La Terre : Rappelle de nos
origines. De notre Terre
Mère nous venons : Mère
nourricière avec tous ses
ture.
To àe maitai, toù ia oaoaraa
Les couronnes : Les liens tis¬
sés entre toutes les personnes
le donner à l’autre, soit a l’en¬
fant. En effet, l’Amour est
agissant pour le bien-être de
l’enfant, c’est-à-dire les mem¬
bres de la société, ia famille et
l’expression de la compassion,
l’affection et la protection.
Les mains qui se tiennent :
l’Église.
Mise en avant de ce contact
concret des uns avec les au¬
•
Les fleurs : Décrivent
l’Amour que nous nous por¬
•
tons à nous-mêmes, avant de
«Notre refuge / la Mahanahana»
La «Chaleur» que nous il¬
lustrons ici, est celle du re¬
la Paix et du bien-être, uti¬
fuge familial où l’enfant
trouve, en chacun de ces
membres, l’Amour. Lorsque
l’on parle d’amour, ici, nous
faisons référence à l’écoute,
aux sentiments, aux soins,
que l’on donne à cet enfant.
ainsi que les feuilles sont uti¬
lisées dans la médecine
Symboles :
•
•
tres, par l’acceptation de
l’Autre dans son individualité.
lisé ici par l’idée de «la Cha¬
leur» que l’on retrouve dans
un
«Refuge». Cette fleur,
traditionnelle, ce afin de
prescrire à l’enfant mâôhi
les soins préventifs.
Les personnages : Tous les
•
membres de la famille élar¬
gie avec leurs connaissances,
leur bienfaisance.
Tiare Maurua : Symbol de
«A faatura, ia manuia» Le
respect c’est réussir. Ici,
lorsque ces relations sont
saines et satisfaisantes, la
nous abordons la notion du
réussite de l’enfant s’ac¬
Respect. Une notion que
complit.
nous retrouvons dans les
relations de l’enfant à la
nature, l’enfant envers
l’adulte, mais aussi entre
l’enfant et ses pairs. Or,
La taille de l’Homme face
à la montagne, définit l’hu¬
milité et le respect, envers
l’environnement naturel.
Fait partie de Vea Porotetani 2016-2018