EPM_Vea Porotetani_20140809.pdf
- Texte
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRANÇAISE
Porotetani
ÉGLISET
LSTANTE MAOHl
Centre de Documentation
à'I^f^aflQ/yfC.D.Lh
Dl\
PAPEETE VTAHirr
Te
Apooraa Rahi
Le
Âmui 2014
Synode 2014
Ecoute, et tu vivras
(Genèse 1,21-23)
S
tià ARA Tuhaa 5
Tià 'ARA Tuhaa 1
TiàA^Tuha§2
Tià ARA
mümâ
H
Tià ARA Tuhaà 3
e
6, te mau
te^au tàmarii
;
P
Tià ARA Tuhaa 7
Tià ARA Tuhaa 4
Tià ARA Tuhaa 8
Sommaire
«
«»
Porâtetani
#
«
«
«
*
MENSUEL DE L’EGLISE
«
PROTESTANTE MAÔHI
«t
«I
EN POLYNÉSIE
«
«I
«
«r
«t
FRANÇAISE
«
«
«
Boîte postale.
113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357
Email : veaporotetani@epin.pf
^
«
«
«
Directeur de Publication
4i
«
*
MARAEA Taaroanui
*
*
Rédacteur en Chef
*
*
John DCX)M
♦
«
«
*
Secrétariat-Maquettiste
*
POHUE Ben et TEVAAJRAUHARA Iteata
Video
«
«
*
ATGERTeava
*
Comité de Rédaction
«
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
*
«
«
*
«
*
»
«
*
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques, Sylvia
RICHAUD, FAUA-TUFARIUA Emma,
et la collaboration de
MARGUERON Daniel et Émile MALÉ
*
*
«
*
*
Prix de l’abonnement
(1
Ètàrétia
6 / 12
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (c^)
Métropole : 22,87 Euros / Suisse : 41 FS
Impression : TAHITI GRAPHICS
Tirage : 2000 ex.
an
0 Parau Faaara a te ISOraa o te Apooraa
Rahi
13/19
Adresse Mail
l’Église Protestante Mâôhi
0 Tuaroi : Te poroi a te Peretiteni Taarii i
te Ôpaniraa o te Âpooraa Rahi Âmui
0 Hohoà : Te Âpooraa Rahi Âmui 2014
20/22
«
*
23
*
*
a
Je
Géographique
me
réabonne
au
je verse la somme de
Abonnements : Polynésie
te EPM
i Moorea (2)
24 A Himene : Târava
tahiti i te ôpaniraa i te
Âpooraa Rahi Âmui
RÉABONNEMENT
Prénom
ou
Ètârëtia Porotetani
de
BULLETIN DE
:
a te
0 Communiqué du 130ème Synode
Photos : Veàporotetani,
Légende de la Une * Te Âpooraa Rahi Âmui
Nom
Âmui
Mâôhi
«
«
et tu vivras
(Genèse 1, 21-23)
*
«t
*
Écoute,
*
«
«
SYNODE 2014
«
Georges KELLY, SabrinaTERAIARUE,
Rocky MEUEL, Robert KOENIG
^
«
Dossier
•
ÂPOORAA RAHI AmUI 2014
AfaaroOy ia ora de
(Tenete 1, 21-23)
«
«
«
6/19
4$
ift
«
5
«
«»
«
4
«
CRÉÉ EN 1921
«t
• Photos : Le Synode 2014 de l’EPM
à Moorea (1)
# Parau o te fenua : Moorea
# Edito & Intro : John Doom
2
:
:
Veà Porotetani pour l’année
2015 (lan - 10 numéros)
et
Française 1200 FXPF ; Métropole 22^7 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357 - Email : veaporotetani@epm.pf
Maiào
Te aai
o
Tapuaèmanu
Tfteponaeurm
Ètâ’^étia
Ite tau faatereraa hauarii, e tau aita à te
faaïteraa èvaneria papaâ i tae mai. Te reira
arii i ta na faatereraa. Te ora atoà ra râ te
tahi arii i te reira tau, e arii püai, e arii mataùhia
e te tahi atu mau arii, o Tâmâtefetu to na iôa. E
arii mataùhia e te nünaa, o ia te arii pùai roa aè
i te reira tau. E arii ino mau teie, e arii àmu
taata teie. E tià noa ia na ia faaue i ta na mau
tâvini, to na mau teuteu ia rave mai i terâ e aore
ia i terâ taata no te faaineine ia na no te èu. Te
taata ta te arii i mâîti e àmu, e faaineinehia o ia
i nià i te marae o tei parauhia o « Vànaataraa »
(te püia o àtioropoà), no te mea i reira te taata e
èuhia ai. la èuhia te taata, e moè te tàatoà o te
tino i roto i te âpoo ahi mâa, âreà te upoo eita o
ia e haamoèhia, ei ràveà na te arii i te hiôraa e,
ua àma ânei terâ taata e aore ia aita. Te tàpao
faaite i te arii e ua àma terâ taata, e hiô o ia e,
mai te peu ua àfâ te upoo o terâ taata i èuhia. E
nâ nià mai te nini upoo te àfâ ia toromaa. O te
ôhipa ino ia
e
ravehia nei e teie arii, i mataùhia
ai o ia. E tau roa to teie arii nà-reira-noa-raa,
eita te oraraa o te nünaa e ôhie, eita te taata e
ànaànatae e haere nâ râpae, no te mataù i teie
arii.
la tae râ i te tahi tau, ua ravai te nünaa e te
tahi atu mau arii i te huru e te peu a teie arii, i
ôpua ai râtou i te tahi ôpuaraa ino no teie arii.
Nâ hea râ i te faatupu. No reira, ua faaoti râtou
e tono e piti taata, e haere e taparahi i teie arii, o
Raîâtea-Nui e o Mehomehoùra. Eita teie nâ
taata i te taata tiàraa teïtei. Eere atoà i te taata
àravihi i nià i te parau o te àroraa. E taata haihai
roa
te
teie,
e
tâvini. Te râveà ta râua i faaôhipa no
mea nâ roto ia i te peu
taparahi i teie arii,
haavarevare. Te vai
te
te tahi
âpoo pape i nià i
Te papa rii », e vâhi i
arii ra e hopu ai i te pape. Ua haere
ra
mouà, tei parauhia o
«
hiti
âpoo pape no te hahu i to na ùmiùmi, e no
hopu i te pape. Ua pou atu ra râtou i roto i te
âpoo pape, i reira to teie nâ taata hahuraa i te
te
ùmiùmi
o
te
arii. la tae i te tahi taime, no te au
ôhipa e ravehia nei i nià ia na, aita te arii e
haapaô faahou atu nei i teie nâ taata. Tei te reira
o
te
taime to Raïâtea-Nui e o Mehomehoùra türairaa
i te arii i nià roa i te ô ta râua i faanaho nâ mua
atu. Pohe iho ra te arii i roto i taua âpoo pape
ra.
Ôaôa rahi
tei tupu i roto i te âau o teie nâ
taata, no te manuia o ta râua ôpuaraa. Mai nià
mai i te mouà to râua hororaa mai i roto i te ôire
no te faaite i te nünaa tâatoà i terâ parau âpï
ôaôa,
e ua
pohe te arii àmu taata. Ua nâ te tahi
ôtià o te ôire e tae atu ai i te tahi ôtia to râua
faaiteraa i teie parau ôaôa. E tae atu ra râua i te
tahi puna pape. No te rahi o to râua ôaôa, ua
ôuà iho ra râua i roto. la râua i ôuà i roto i te
puna pape, ua rapu atu ra taua puna pape ra i te
repo àraea mâùteùte e te reàreà. Mau roa aè nei
te reira û ùteùte e mâreàreà i nià ia râua. I
parau-atoà-hia ai râua i nâ « Moorâ-ùra ». Mai
te reira taime, ua topahia te iôa o teie puna pape
o « Punareà », e i teie mahana o « Puarea », ei
haamanaô-atoà-raa i te parau o teie nâ taata.
Mai
punareà to râua haereraa mai e nâ te
nei i te haere no te poro i terâ
la râua i nâ te pae tahatai i te
haere, to râua ia ïteraa i te puta tapuaè âvae
manu i nià i te one. I reira to râua toparaa i te
iôa o to râua fenua o « Tapuaèmanu ». Na râua
i topa i te iôa o to râua fenua o « Tapuaè¬
manu », no te mea e puta tapuaè âvae manu ta
râua i ite i nià i te one i to râua poro-haere-raa i
te parau âpï ôaôa.
pae tahatai mai
parau âpï ôaôa.
E parau
teie tei haruharuhia mai no roto i
reira taua
râua e fârerei i taua arii ra, no te ani ia na, e na
râua e hahu i te ùmiùmi o te arii i te taime ho-
te faatiàraa a te tahi tamaiti maiào, o lotua a
Tauniua tei tâmau mâite i te mau parau paari
puraa pape. Ua fârii mai te arii i terâ manaô o
teie nâ taata. No reira, ua nâ mua atu râua i teie
arii no te faaineine i ta râua ôpuaraa e taparahi
ia na. Ua tarai mai râua i te tahi ô, e tuu atu ra i
roto i te âpoo pape ra. la tae mai taua arii i te
o te fenua ta to na tupuna vahiné (mâmà
Rahi) e ta to na iho metua tâne (Manava a
Tauniua) ifaatià e i haaputu i roto i te tahi
puta tei pàpaîhia e te tahi drometua i te mâtâmua (Apa drometua)
Veà Porotetani n°12 des mois
d’Août/Septembre 2014
Te vàhi rururaa o te
roto i te fare pure no
Âpooraa Rahi Âmui i
Teàvaro o Fare Hotu
ai
I
'OHüü
Éaao
Ecoute, et tu vivras
Le 130^™" Synode annuel 2014 de l’Église Protes¬
tante
l’île
Màôhi s’est réuni pour la troisième fois sur
de Aimeho du 27 juillet au 3 août
sœur
2014.
Écoute
et tu vivras » est le message du Synode
membres du Conseil Supérieur et au Peuple.
Après une semaine d’écoute, de prières, de rencon¬
tres avec les paroisses, de débats sur la marche de
l’Église, de ses projets pour la consolidation de la Foi du
peuple à travers de nouveaux moyens de développement
de la Foi, comme ce nouvel outil de formation théolo¬
«
adressé
aux
gique et de vie de Hurepiti, le message « Écoute et tu vi¬
vras » a pris tout son sens. Le peuple Mâôhi a soif et a
faim d’être lui-mêrne, de rester dans cet esprit qu’il a dé¬
couvert à travers l’Évangile, devant cette porte ouverte
devant lui et qu’il puisse enfin faire son chemin, sa vie,
lui-même.
Le Mâôhi doit se prendre lui-même en main. S’il
revient totalement à l’Évangile, alors il deviendra un être
en
restant
responsable, un être qui pourra lui-même se prendre en
charge devant tous les dangers qui se dresseront dans
son avenir. « Écoute et tu vivras », la ora na.
^
John Taroanui Doom
B»
AfaaroOy la
"W 'T q
Ê
de
tupu te ISOraa o te Âpooraa Rahi Amui o te
/ Ètârétia Porotetqni Mâôhi no te toruraa o te
J taime i tefenua Aimeho, mai te Tâpati 27 no
durai tae atu i te Tâpati 3 no àtete 2014.
«
A Faaroo, la ora de
mero o
te
» o
te poroï
ia i te
mau
Apooraa rahi âmui e i te Nünaa.
I mûri aè i te hoê
hepetonia putuputuraa, faaroo-
i te mau tumu parau, pârahiraa i roto i te pure, fàrereiraa i te mau pâroita, tuatâpaparaa i te parau no
raa
Etârétia, te mau ôpuaraa no te haapâpü
faaroo o te nünaa, mai teie ôpuaraa âpï no
te Aua Pipi no Hurepiti, ua tano maitaï te poroï e : « A
faaroo, la ora de ». E hinaaro rahi to te Nünaa Mâôhi,
te oraraa o te
i te
oraraa
ia îtehia mai
mau noa
o
to na
ia i nià i to na tiàraa taata Mâôhi. la
Eaaroo mai ta na ifârii i te Evaneria,
ia
riro ei àveià no to na oraraa.
la mau pàpü te Màôhi i to na tiàraa taata Màôhi.
la hoifaahou o ia i roto i te parau no te Evaneria, e
riro o ia ei taata tiàmà, i mua i te maufifi téfà noa mai
i mua ia na ananahi. « A faaroo, la ora de », la ora na.
Yeà porotetani
f
Rata
Courrier d’excuses
tefeià taio Veà
Lecteurs, Lectrices du Veà Porotetani
La Commission du Veà de l’Eglise vous présente /a ora na, Hoa here mà, i roto i te arohafâito ôre o
to tàtou
la non parution de notre Veà
durant les derniers mois dû à une réorganisation
du Veà. En effet le Veà est tiré à près de 5000 exem¬
plaires et il se trouve que nombreux sont ceux qui ont ré¬
ses excuses
silié leur abonnement et
nous avons
dû revoir notre liste.
C’est maintenant chose faite, nous pouvons
maintenant
reprendre l’impression du Veà pour 2000 abonnés confir¬
més. Nous
regrettons ce contre-temps, mais nous vou¬
repartir sur des bases saintes afin de ne pas créer
des dépenses inutiles.
Avec donc beaucoup de retard, nous reprenons la pu¬
blication du Veà avec pour ce numéro, le compte rendu
du dernier Synode annuel de 2014 qui s’est tenu à MOOlions
REA.
Vous souhaitons
une
La Direction du Veà
bonne lecture.
\
^
Atua, ôutou tefeià taio tâmau nei i ta
Porotetani,
tâtou Veà
pour
Tefaatae atu nei te Eaateraa o te Veà i to na tàtarahapa i te mea aita ta tatou Veà Porotetani i piahia i te
mau âvaè i maïri, no vëtahi ihoà maufifi. Te parau ihoà
râ
no
te mau taata e rave
no
teie âvaè Titema 2013
e
Ténuare
2014, tei tàfifi i te mau âvaè i maïri, i ôre ai i nahonaho
no te mau tumu e rave rahi. Mai teie atu nei, e fânaô mai
tâtou i te mau âvaè atoà i te mau parau âpï no roto atu i
te
Ètârétia.
Veà Porotetani
Veà Porotetani n°12
nei i ta tâtou Veà. Ua topa te
fâito mai te 5000 Veà i te 2000 taata taiô veà i teie mahana. No te hinaara ia pâpü maitaï te rahiraa veà e pia,
i hinaaro ai te Veà pàpü te nümera, eiaha ia neneï-noahia, no te mau haamâuàraa.
Ua pâpü i teie mahana te nümera taata rave Veà. No
reira, teie te Veà tei ineine aè na no te Apooraa rahi a te
Ètârétia, tei tupu i Moorea i te matahiti i maïri aè nei.
Ôaôa rahi to te Tomite Veà i te mea e, teiefaahou
mai nei ta tâtou Veà
no
Âtete/Tetepa 2014
§
£r>
&
S
tatarahapa
I
Chers
ora
t'diT
^
^
J
h'
Temanaô farii i te Âpooraa Rahi
Amui a te Tâvana no Moorea
PARAU FAAARA A TE 130RAA
0 TE ÂPOORAA RAHI ÂMUI
MATAHITI 2014
aè nei te 130-raa o te Âpooraa Rahi Âmui a te Ètàrétia
tefenua Àimeho Nui, mai te tâpati 27 no Tiurai e tae mai i te tâpati 03 no Âtete 2014. Ua tupu ta na âpooraa
mai te moniré 28 no Tiurai e tae atu i te mahana mâa 02 no Atete i
I tupu
Porotetani Mâdhi i
roto i
Te nâ ô
to
tefare pure Fare Hotu i Teàvaro.
te faatara
E mataèinaa iti to ù
o
pâruru o Teàvaro
Temaè. Tiàhia mai e
Tâne Tuï
e
ta na ômore.
na
àito
ômore i
ra
ra o
haapohe i te taata, te ôhipa ta na i rave,
te haruraa ia i te fenua. Tâne
Temaè,
Aita teie
Tuï,
e
àito
Tepaïùma, àito no Teàvaro e o
i te parau ôtahi, àito no Haapiti : ta râtou
o te haru fenua. I te mau mahana atoà, e
faaineine
o
Tâne Tuï ia
na e
Faarua
ôhipa,
Metua.
Maharepa. Maharepa teie i nà repa
o
e
nà taata toomaha i roto ia Taaroa, tei
ïte i te rahuraahia te fenua
fenua teie
e
e
faaïte atu nei
Taaroa. Te mata
e :
A tàmà
na e
o
ia
ïte, a hiôhiô na e a tütonu, ia màramarama to
manaô, a haaputu i te reira faufaa i roto i to
mëharo.
Teàvaro. Teàvaro te tahua teàraa
ta na ômore. E
a
te toa.
te fenua teie faaôtoôto atu nei e : A
tâviriviri o ia i teie ômore nà roto i te aore, e e
taï te ômore mai te vivo ra te huru, i parauhia ai
Te tarià
taï vivo ia mârevareva, no te mea, eere te
ômore i te mea taôto, mea tià râ, i parauhia ai o
mà to
te haavivo i te raï.
Afareaitu. Afareaitu teie i te parau rii herehere, i te fare arii, i te fare Atua. Te rima teie o
te fenua e faatoro nei e : A tohi e a rohi, ua
e, e
Te faateni
o
te nünaa tâtaï tahi
Papetoài. O Faatoài toa nui teie i te ùrï hae.
o te fenua teie e poro atu nei e : a tü e te
toa, a hae, a pàhaehae e ia matara, a faatere e te
Te tino
Bârétia
aè i te pererau o te manu
maha,
te
no
o
raro
toa, ei tere ora, ei tere hau.
Maiào. Maiào teie i te maniào, te tapuaè
âvae o te manu moà tei puta i nià i te fenua. Te
âvae
o
te fenua teie
rere, a rereamanu, e
e
tüoro atu nei
e :
A tü
hoï i te fare metua,
e
e a
tàmà
o
i to tarià
varovaro noa
V
ia
faaroo, a faaroo na e ia
tarià, ia àraa te parau, ia maraa te fenua, e
na
e
atu.
V
màhorahora te èà ; la mà to
tohi e mà atu to âau.
rima, ei tohi tàmà,
e
Maatea. Maatea teie i te màa teatea, teatea
i te ao, teatea i te pô. Te âau o te fenua teie e
tiàoro atu nei e : A nane mai, a nane mai, e nuunuu
i te tai, e nuu i te marae e pure,
ei
pure
mà, ei pure hau ia hau to tere.
hoï i
Veà Porotetani n°12 des mois
Haapiti. Haapiti teie, Faarua i te parau hoê.
d’Août/Septembre 2014
?
r
I
1
1.-I
11..23--Te
Fare
Faaraa i te parau hoê, hoê reo, hoê parau, ua tü
te fenua ; Faatià i te parau, faatae i te parau e ia
Haapiiraa Papa Tahi no Piafau i Faaa i te
Tuhaa 2 i nià i te tumu parau «A hiô e a faa¬
roo». E tumu parau teie tei papahia i nià i te
tupu te parau-tià i te fenua nei.
Îtaia42, 1-4.
Te vaha teie
o
te
fenua
e
ôrero atu nei
e :
Te haamàururuuru nei te
Âmui i
te nünaa
I te ômuaraa
te matahiti
lüpiri, ua iriti
mai ôe e Àimeho Nui i te Rara Varu i to ôe
fenua no te fàrii i te Apooraa Rahi Amui.
no
Te ôaôa nei te
na
A.
A
Âpooraa Rahi Amui i te
te
î
■
fâriiraa ta ôutou i rave mai. Ua
reira i te tupu-maitaî-raa o te
I
Rahi Amui.
mau
àtuàtuhia to
te feruriraa e te
I
na faaroo i itoito ai o ia, ua mau e ua amo i te
ôhipa. la haamaitaihia te Atua no te maitai o te
J
j
o
te
nünaa,
ua
na
hoa here
pâroita no Faaa
e te
Tuhaa
no ta ôutou fâriiraa, ta ôutou i faaite mai nâ
roto i te mau haamoriraa, te mau reo himene, te
mahana atoà.
S
tàpaô aroha i to
piti
Ua faaineine maitai ôutou e te mau aratai i
âau
iho
noaa
Mâuruuru i te
I roto i te taime no te mau haamoriraa, ua
ôrero, ua faateniteni, ua pehe mai ôutou e te
nünaa i to ôutou parau, te faufaa ta te Atua i
hôroà ia ôutou i te
na
teie tàvini tei
Atua no te
Ua hôroà pipiri ôre noa mai i te
e tae noa atu i
te mau tamarii. la tauahi noa mai à te aroha e te
here o te Tumu Nui i nià ia ôutou i te mau ma¬
hana atoà.
to na
tauturu maitai te
putuputuraa a te Apooraa
fàrii i to
ia na no ô mai i te Atua, ia
mâteatea aè te haereà o te nünaa o Mâôhi Nui.
Te faaite atoà atu nei te Âpooraa Rahi Âmui i
mau
o
maoro.
maitai tei
taata
faahiahia
i te nünaa Mâôhi, ia ite e ia
tahi tau
âmaa ôhipa, te mau tamarii, te
âpï, te mau metua paari e te mau
pâroita atoà o te Tuhaa 3, no te maitai e te
mau
te
parau. la haamaitaihia te Atua no
faataa ia na ei rautï i te parau a te
faaite i to na mâuruuru rahi i te Faatereraa o te
Tuhaa 3, te mau ôrometua, te mau âpooraa
tiàtono, te
Âpooraa Rahi
Tomite Rautï tei aratai mai i te haapi¬
iraa no teie matahiti.
Ua reva te Rauti Nui o Turo a Raapoto i
roto i te hau o te Atua. O ia i faatoa maoro mai
I-Haamauruururaa
Faaa. I te mau Tuhaa no te
mau
parau
paari
mau
motu
mai, mâuruuru
o
no ta
ôutou
mau tau¬
turu.
Mâuruuru atoà i te Tâvana
Ôire
parau e no te ruperupe o te ôhipa.
no
Faaa
no
e
te
Âpooraa
ta ôutou mau tauturu e rave
rahi, i naho mâite ai te Rururaa
Ôrometua.
te ôire
la haamâuruuruhia te Tâvana ôire Evans
I
a
II. TE MAU PARAU
Apooraa Ôire no MooreaMaiào no te mau tauturu ta ôutou i faataa i roto
i te mau
pâroita atoà tei faaôhie i te tere-maitaiHaùmani,
raa o
te
e ta na
2.1-Nà manihini
Ua âmui mai te Pâpai Parau Rahi o te
Âmuitahiraa no te mau Ètârëtia no Pàtitifa,
François Tahiarii a Pihaatae ôrometua e ôhipa
Apooraa Rahi Amui.
Mâuruuru atoà i te tïtau-manihini-raa mai i te
Âpooraa Rahi Âmui i nià i ta ôe ôroà fâriiraa.
Te faaitoito nei te Âpooraa Rahi Âmui i te
Âpooraa Ôire i te aratai-maitai-raa i te nünaa.
I tupu
ra
i Suva i te fenua Fitî.
Ua faaite mai
Ôrometua 2014
aè nei te Rururaa ôrometua 2014 i te
Rururaa
Veà Porotetani n°12
ÂPÏ
o
ia i te
Âpooraa Rahi Âmui
te mau fifi e
fàrereihia nei
na
te
Ètârëtia e te mau nünaa no Pàtitifa. Te
ôhiparaa a to tâtou ôrometua i roto i teie pü
no
e
mau
tau
7
tâviniraa
i ta
Âtete/Tetepa 2014
e
Âfjoma
RaM
Amui
201
i ta tatou, ua riro ia ei püôiraa i te ôhipa i ravehia mai na e to tatou mau Tupuna, nâ roto i te
IV, Rodney a Livine,
faaïteraa i te Evaneria i roto i te Moana
Jean Pierre
o
Hiva.
Te riro atoà nei te reira ei faaitoitoraa i to tatou
ôrometua
e
to
ùtuafare i roto i te tâviniraa.
na
-Fare
-Te
haapiiraa Papa toru Tamuera
Âmuiraa
tani i
a
Raapoto,
Sartore,
a
te mau Fare
o
Haapiiraa Porote¬
Ùturoa, Gérald a Lachaux, tauturuhia e
Raînui
Goltz
a
e
Josiane
a
Rabotin.
To tatou tiàtono
faaturahia, John Tematauira a Doom, tei amo mai i te tiàraa
peretiteni o te Âmuitahiraa o te mau Ètârëtia o
teie nei
ao
i Pâtitifa
teie nei. Areà ta
nâ matahiti
e
7 tei
Tâtou
âpeeraa i te mau
ùtuafare i fifi i te taèro âtômï, te tâmau noa ra ia
o ia.
e
e
te
No reira, te hinaaro nei te Apooraa Rahi
e faaïte i to na tâpaô mâuruuru i teie
E te
paari to tâtou no te roaraa
mau
tia i roto i te
a te
Apooraa Rahi Amui i te
faatere âpi : e tuhaa ta te ÈtâréFare Haapiiraa Porotetani, e
mau
tuhaa atoà ta dutou i te îmiraa i te mau râveà
atoà ia î ta tâtou mau tamarii i te mdramarama
e
Âmui
metua
poroi
faatere
hope i
tâviniraa i te Atua i roto i te
na
tâàtiraa Moruroa
no
Te
mau
te
îte
no
o te tau o ta na
tâviniraa i te nünaa.
haapiiraa
te mea te
râtou i roto i te
o te
èà ia
ai
e tae
ora.
Te tîtauraa, eere i te
haapad-noa-raa i te
feiâ îte, iafaaitoito maitaî atoà râ dutou ia
manuia te tâatoà. la maitaî ta dutou tâviniraa.
2-2-Te Mau Rururaa
a
te
Ètârëtia
Ôrometua 2015
tupu atu ia i te Tuhaa 7. E Rururaa Ôrometua
E te
a-Te Rururaa
E
taa ê
teie,
ta râtou
e
taime
e
hiô faahou ai te
mau
tâvini i
tâviniraa. Nâ te tomite faanahohia
e
te
Âpooraa Faatere e rauti i teie rururaa.
mau
Fare Matie
e
Ghislaine
a
Tetuira
Neuffer no Tuteao
amo
no
teie
a
mau
itoito i to râtou tiàraa.
Apooraa Rahi Âniui 2015
No te
mea e
tomohia te
i te âvaè Tiurai
no
Âua Pipi
Ôrometua âpi
te matahiti
Âpooraa Rahi Âmui
2015, e tupu te
i Tahaa i te Tuhaa 4.
Te
Haapii tamarii e te mau rave
ôhipa e faatuhaahia
-Fare haapiiraa a te mau àiü Maheanuu, Sophie
mau
Tetuira, Francine
Faivre,
a
2-3-Te
mau
faatere
âpî
o te mau
Fare
-Fare
Paoaafaite,
matahiti 2014-2018.
-Fare
-Te faatere
te mau fare
haapiiraa porotetani,
Thierry a Temauri,
-Fare haapiiraa a te mau àiü Maheanuu, Sandra
a Huang,
-Fare haapiiraa Papa tahi Vienot, Linda a Wang
Sang,
-Fare haapiiraa Papa tahi Taunoa, Adélina a
o
Turimataùtaù, Danielle
a
a
-Fare
haapiiraa Papa tahi Vienot, Inès a Dubois,
haapiiraa Papa rua e Papa toru Pômare
IV, Johnny a Giau, Philippe a Liao, Christiane a
Ajonc, Moetu a Sartore Devasse,
-Fare haapiiraa Papa toru Tamuera a Raapoto,
Margareth a Trouillet, Chantal a Canadas,
Monique a Rigo,
-Fare haapiiraa Papa toru Tuteao a Vaiho,
Annie
a
Lemaire,
Tereino,
-Fare Nohoraa
-Fare
Morris.
haapiiraa Papa rua e Papa toru Pômare
a
haapiiraa Papa tahi Taunoa, Bettina
Haapiiraa Porotetani
Âpooraa Rahi Âmui i te mau Faatere
Fare Haapiiraa tei faaâpihia no te roaraa e 4
Ua fârii te
Ètârètia
a
Vaiho. la haamaitaîhia te Atua
tâvini tei
e-Te
faatere tahito : Sophie
Maheanuu, Bettina a Paoaafaite no Taunoa,
Inès a Dubois no Vienot, Elisabeth a Tetua no
no
o
te mau
tamarii, Eleonora
a
2431-GCMAovam.4trr'hg-ieTys,e
2.5-Te
Ua tae ôutou i te taime
no
te
-I
faatuhaaraa, i
mûri aè i to ôutou hôroàraa i to ôutou ite, e to
ôutou here i ta tatou mau tamarii. Fârii mai i te
mâuruuru
o
te
Tuhaa 5
-E
haapaô atoà mai o Oscar
ôrometua ia Auti i Rurutu
i te tiàraa faatere
no a
e
-I Taiohaè, e faaitehia o
Tehahe ôrometua
Te
Abdias, Hamaiterani
a
Tuhaa 7
mau
I
I
loritàna,
e
ôrometua
a
Faria, Tereva vahiné
a
o Heiata, Teahu vahiné
matahiti)
faaitehia
Pifao (1
Haapiiraa Faaroo
Sabrina a Te-
Âmui
Faaturaraa ôrometua
Richard Tuheiava a Teihoarii
ôrometua i roto i te faaturaraa.
Ôrometua 2014
o
Tàpura Faufaa a te Ètârëtia
Apooraa Rahi Amui i te tapura
faufaa o te matahiti 2013-2014 e te ôpuaraa
tâpura faufaa o te matahiti 2014-2015.
2.6-Te
Tuhaa1
Ua haamana te
Mâhina, e faaitehia o Stanley, Nâmata a Tetuahiti ôrometua, e haapaô atoà mai o ia ia Pa-
(1 matahiti)
-I Taravao, e
o
I Farâni, Strasbourg e tonohia o
raiârue ôrometua (1 matahiti)
E tuuhia
Tauiraa
faaitehia
e
Faaineineraa i te Rautï
hoa here, te mau tamarii e te
fëtii, te faaite nei â te Âpooraa Rahi
tâpaô aroha e te faaitoito.
Pëtera,
Tevaearai ôrometua
na
penoo
Teipoarii
Tauatiti, tiàtono faaturahia no te
I to râtou
-I
a
Tuhaa 6
Mau Tâvini Tei Ravehia
pâroita Vairaô,
Efaraima a Faatau, tiàtono faaturahia
no te pâroita Papetoài,
a Maiteraï faaipoipohia ia Panai a
Panai ôrometua faaturahia no te pâroita Tiàiti,
Tihoti a Pittman, ôrometua faatu¬
rahia no te pâroita Maharepa,
i to
Môte
nanahi.
Pohe
mau
faaîtehia o Thognio Tâe haapaô atoà mai o ia
e
ôrometua,
Âpooraa Rahi Âmui ia ôutou.
pii nei te Âpooraa Rahi Âmui i te mau
Ôrometua Haapii ia faaineine ia ôutou no te
a
Pere
ia Anau
E te
amo
Popora Faanui,
muera a
Répéta, Temeharo v
haapaô atoà mai o ia ia
faaitehia
Maiarii ôrometua, e
o
a
Te hinaaro nei te Âpooraa Rahi Âmui e
faaite à i to na tâpaô mâuruuru ia ôe e te nünaa,
no ta ôe hôroà i teie matahiti, tei riro ei tauturu
e ei tâpaô no to ôe here i to ôe Atua e i ta ôe
Faaone
Tuhaa 2
-I Maraa, e faaitehia o Baùssa a Humuni
ôrometua no roto mai i te Ètârëtia Porotetani
Kanaky i te fenua Taratoni
-I Vairaô, e faaitehia o Alain Tetuanui
Ètârëtia,
no
noa
aè.
Te
a
fifi ta ôe i faaruru mai e te
atoà, aita to ôe faaroo i àueue iti
noa atu te
tâmataraa
mau
ora o
teie
Ètârëtia, tei roto ia i to tatou
rima e to tatou faaroo i te Atua, te mau tâvini
o àutou te àurima e te nünaa o de te àunati.
la ôroà faahou te ôroà e ia tupu te parau, e
Maitere ôrometua
Tuhaa 4
-I Raiâtea Tevaitoà-Tehurui, e
Mârii a Taiàrui ôrometua
ia riro
faaitehia o Endy,
noa
te Atua
ei tumu
tia...
Veà Porotetani n°12
no
9
Âtete/Tetepa 2014
o
te ora o te
Ètàrë-
Apoma
Rahi
Amui
2014
la tauturu mai
ôe
te Vania
te Tumu Nui ia
o
Âpooraa Rahi Amui i roto i ta na ôhipa.
te
e
a
te autaeaèraa i
rotopü i te mau nûnaa no te
tupuraa o te hau i roto i teie nei ao. Te ara nei o
ia ia pâmru-tâmau-hia te turaraa e te tiàraa o te
mau
ÂPOORAA
RAHI
ÂMUI
I roto i to
mau
mau
mau
pipi
e
i to te Atua hitiàturi i te Atua te Metua Mana-
te taata i te màramaramaraa
No to
naaro.
na
hope, ta na Tamaiti ia letu Metia e te Vârua
Moà,
ei
ua
riro atoà te faaineineraa no te
Ètârêtia
ôhipa faufaa roa i te hôroàraa i te taata i te
mau
ràveà atoà
e
tiàmâ ai
E faaineine te
tauhia
e
o
Ètârêtia i
ia.
tei tïtae atu ai
te mau aratai
âfai i te nûnaa nà nià i te èà
i te Atua. E tauturu te tûramaraa
a
te
e
Pïpïria, ta
te Fenua, e ta to tâtou parau ia na no te mea,
hoê èà ta râtou e faaite ra, te Here e te Aroha.
Ta te Atua tïtauraa i te
aratai
Ètârêtia
e
ia maitai te nûnaa.
ia tei haamau i to
na
tiàturiraa
i nià i terà parau a te pàpaî Taramo 24, 1 « No
te Atua te fenua e te î atoà i nià iho, te mau
fenua
reira
o
te
ao
nei
e
te feià atoà e
te
huru
o
ia
Âpooraa Rahi Âmui i te
mua roa
i te màramaramaraa
o
teie
hau.
oraraa
haapaôraa, ia ôre te mau haahaapôiri i ta na hiôraa e ino ai to na
Te pii nei te Âpooraa Rahi Âmui i
aratai
fenua, eiaha ràtou e tûtahu i
o te nûnaa, ia vai ara rà
ràtou e ia faaôhipa i te ture fenua no te tupuraa
hau o te nûnaa e no te pàruru i to na turaraa. Te
titau nei te Âpooraa Rahi Âmui i te Hau Faràni
te
mau
te
riri i roto i te âau
ia
ara
o
i te huru
te
o
teie mau
i te aratairaa ture
te faaineineraa o
ôrometua Mahometa ia
au
o
te
haapaôraa.
mau
Âpooraa Rahi
haapàpû i te mau taata o teie haapaôraa
Mahometa, ia pàrahi ràtou i roto i te hau i nià i
teie fenua mà te faatura i te peu, te iho tumu e
e
te oraraa
hau
to te Màôhi
mai,
e
teie
:
o
teie nûnaa. Teie hoi te tahi
A haere mai i
reo
tefare nei, pàrahi
tàmâa tâtou, tei ô ù nei de. la tura noa à
reo
pii efaaîte
noa ra
i te huru
o
teie
ôpuaraa a te Hau Màôhi
Ètârêtia Porotetani Màôhi e,
te tupuraa o te parau-tià i Màôhi Nui nei, to te
Atua ia hinaaro i te taata, te ùputa atoà ia o te
pàrahi ra i
ia, tei tiàturi i te faufaa rahi
mau
Te faaite nei te
ora o
teie nûnaa.
Âpooraa
Âmui
No reira, te piiraa a te
Rahi
i te Hau Màôhi, ia tuuhia te parau o teie nûnaa
mua roa i roto i ta na mau ôpuaraa. la faaturahia te hiroà tumu
mau
mau
Ètârêtia
o
mataùraa ia
à te
».
-E
Te faaitoito nei te
3.3-Te
Ma¬
hometa e faatià i ta ràtou fare pure i te fenua
nei, ôpuaraa tei faatupu i te uiuiraa e te peàpeà i
roto i te hoê pae o te nûnaa, te hinaaro nei te
Âpooraa Rahi Âmui e haapàpû na mua roa :
Ètârêtia o
e
nûnaa.
3.2-Te haapaôraa Mahometa
I mua i teie ôpuaraa a te haapaôraa
-E
tiàturiraa
haapaôraa.
nûnaa ia imi nà
Âmui
to na mau
here i te fenua, e here i te
nûnaa, e maitai roa ai. Te tiàturi nei te Âpooraa
Rahi Âmui, te faaineineraa, o te ràveà maitai
roa e ôre ai o ia e pûhapa i nià i te èà e e faaapiapi i te èà. E riro te imiraa e te faatupuraa i te
maitai ei tàpura ôhipa tuâtau na na, ia hanahana
te Atua e
na
No reira, te hinaaro nei te
E here ia na, e
:
i ta
oraraa, ua
Ua faaineine atoà te Fatu i te
e rave.
te turaraa o te taata tâtai tahi i
no
aratai
faaineine te Fatu i te
pipi i nià i te mau ôhipa e tîtauhia ia ràtou
na
noho nei i nià i to tatou fenua.
te haamori i te Atua ia au i to na
au
3.1-Te faaineineraa i te
e
Hoê â ia huru
III-TE MAU FAAOTIRAA
A TE
nûnaa
o
teie nûnaa, rarahi noa atu
ôpuaraa, eita te reira
fifi.
no
Veà Porotetani n°12 des mois
d’Août/Septembre 2014
e
tàtara i to na
i
I
Âpooraa Rahi Âmui i te Hau
Mâôhi, ia faaturahia te ture fenua e te papa ture
tumu a te Hau Fârani tei pâruru i te Râhu a te
Atua e tae noa atu i te tiàraa mana o te taata, ia
faatanohia te mau ôpuaraa i nià i teie nünaa. la
hôroàhia te taime râvaî i teie nûnaa, ia haamâramaramahia o ia i nià i teie mau ôpuaraa, mai te
mau paturaa hôtëra, e tae noa atu te mau faaà-
paauraa i te mai o te taata, ia rave màite i te
reira nà roto i te âau faaroo Mâôhi mau i te
Te titau nei te
muraa
Atua mà te ôre
nûnaa
Te ani nei te
ôna,
e e
mau
fenua i te
faaea i te faaère i to tatou nünaa i
Te tiàoro nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te
ara noa
tei haamoemoeâ ia
i
mua
i teie
mau
mua
àti âtômï
ôpuaraa
3.4-Te àti
o
ite nei te
i
à i ta te Faatereraa Hau Mâôhi hiô-
e
vai
ra
o
te oraraa
te nünaa,
i te tupuraa o te
ràveà tautururaa ia na.
mua
mai,
e te
hia
o
ia i
mua
pii nei
fifi hoî
nûnaa. la
ino i
e
rave-
ana,
e
te ora
i roto i teie fenua.
Te
pii nei te Apooraa Rahi Amui i te
Etàrëtia e te mau haapaôraa, ia hoê anaè to tàtou faaroo i te Atua, a
riro atu ai teie àroraa ei ôhipa âmui na tàtou. Te
tïtau atoà nei te Âpooraa Rahi Âmui i te mau
pàroita, te mau tuhaa e te mau âmaa ôhipa a te
Etàrëtia Porotetani Mâôhi, ia haafaufaa pàpû i
ei màhora tanuraa
na na
i
parau-tià ôre. Te pii atoà nei te Âpooraa Rahi
Âmui i te nûnaa Mâôhi, ia tiàturi e ia faaroo i te
te taiô mahana 02 no
te
e
o te
no te
Nûnaa Mâôhi, te mau
Âpooraa Rahi Âmui i te Hau Mâôhi, ia ôre te
rahu
ôaôa
o
oia hoi te Hau Mâôhi e te Hau Faràni, e ia
faatura ràua i te parau faaau. Te faaara nei te
te nûnaa ia riro
e te
i te nûnaa
ia tàmà e ia rave tàmau i te mau
hiôpoàraa màramarama e te tiàmà, ia hoî faa-
ia i te mau aratai o te
ràveà râpaauraa ei nâ mua no te mau tâpura ôhipa atoà,
nâ roto i te ràveà o te tuiauraa o nà Hau e piti,
tauturu a te
Âmui ia na, ia ite
i tahatai i Pàôfai.
hau, te maitai
tàtarahapa
nûnaa, ia faariro i te parau no te mau
o
Tàtou, te ani
na
Âpooraa Rahi Âmui i te teimaha o
No reira, te
e
faaâpî nei te Apooraa Rahi Amui i ta
hou mai te maitai
àti
i te parau no
aniraa tuutuu ôre i te Hau Faràni, ia faahoi
mai i te tura e te hanahana o Mâôhi Nui, ia itea
te taata riirii i mua i te râ-
paauraa i to na mai
la au i to na tiàraa tiai mataara
te mau
mua
na.
Te
o
tàtou iho te
pàpû i te tiàraa e te ôhipa maitai roa a Moruroa
e Tàtou. No te tupuraa o te màramarama, te
parau-mau e te parau-tià, te pii nei Âpooraa
Rahi Âmui i te Hau Mâôhi, ia haapae roa i te
manaô haaporitita i te àti taèro âtômï o te fenua
e te nûnaa Mâôhi. No reira, te pàtoi ûàna nei o
ia i te ôpuaraa a te Hau Mâôhi e taui i te vairaa
o te paepae haamanaôraa i te feià i roohia i te
fenua.
te nûnaa
e, o
to tàtou ea.
ino-raa i te àroraa a Moruroa
onoono nei te Âpooraa Rahi
Âpooraa Rahi Âmui, i te Hau
faaea i te hoo i to tatou
nûnaa ia vai
te
ia fàrii
3.5-Te Nûnaa Mâôhi i
faaâpi nei à te Âpooraa Rahi Âmui i ta
na pâtoiraa ûàna i te mau ôpuaraa e faatià i te
hoê fare perëraa CASINO.
to ràtou
roa o
e
te taèro âtôm!
Te
mau
Mâôhi, ia ite
àrai matamua
ià.
e
Âpooraa Rahi Âmui i te
Te ani atoà nei te
I
Mâôhi
tapihoo.
e
ta te Atua. Te
tâpura ôhipa ei tautururaa i te nûnaa i mua i te
faaitoito atoà
parau o te
fifi âtômï.
Âmui i te mau tahuà ràau
nei te Âpooraa Rahi
Mâôhi ia haafaufaa i te ite
e te
àravihi
no te
Tiurai mà te faanaho i te
rà-
Veà Porotetani n°12
no
11
Âtete/Tetepa 2014
Âpora
Rahi
Âmui
2014
î| ■'VvWvA^'
/vvnaaA
^
w
H/^A/WnA
(\AA/v>^ ü
;
Aivyv>5
IV- POROI I TE APOORAA RAHIAMUI
EI TE NUNAA
A FAAROO IA ORA
mure
dre to
ôe i te Rahu
na
e
».E te Nünaa Mâôm e, la faaroo
te Atua Nui Tumu
Tahi,
e
Ora ia
ôe. la âtea râ ia râua, e ère ôe i te Ora. No reira,
a mau tutuaau i te faufaa i hôroàhia mai ia ôe,
ÔE
ia vai
noa
mai to ôe
ora a
tau e a hiti noa atu.
Nâ roto i te
faaàrepuraa a te Varna o te
Vai, i pü mai ai te ora no roto i te
Tumu Nui i te
Ua hiti te mâramarama
ano.
no roto
mai i te
ua fenua te fenua, e to râtou
atoà ra mau î. Te maitai te reira a te Tumu Nui
e te Vai. Èere teie maitai no te faanehenehe noa
pôuri,
raî te rai,
ua
i te Rahu, e Aroha râ, e Here, e Parau-Mau, e
Parau-Tià tei faaite mure ôre noa ra i te Huru
e
te Hohoà o te Atua.
E te Huifaaroo
Porotetani, e te nünaa
Mâôhi, a faaroo na i te hoê no te mau pure a to
tâtou mau tupuna e nâ ô ra e, « la Atua te Atua,
la fenua te fenua, e la taata te taata, ua maitai
roa ia ». E pure âau teie no te faahoi mai te
hau, te maitai e te ôaôa i roto i te oraraa o te
taata. To ôe Ora, ia tura, ia moà e ia hanahana
noa
te Atua
i roto i to ôe
oraraa.
ôe i te faahoi mai i te tura
E to te
Âpooraa Rahi Âmui e, no to na tià-
turi rahi ia ôe, ua hôroà te Tumu Nui ia ôe i te
tiàraa faaora i te Nünaa Mâôhi. Tano maitai ia
ôe te
reo o
te
Fatu
mâramarama
tauturu
o
e
nâ ô
teie nei
ra e : «
ao ».
Outou te
Oia hoi, na ôe e
vahiné. Na
e i to na Atua, nâ roto i te
faaàmaraa i te faaroo o teie nünaa ia tüàti aè ta
i te rahu
parau,
na
na
iho tumu mâôhi. O ôe iho te tupuraa o te parautià a te Atua i Mâôhi Nui nei. Ua maitai roa ia.
iteraa i te Maitai
e
mauhia ra
e te
rahu
e
ta te
Màuruuru
e
la
ora na
E te Nünaa Mâôhi e, ua
haapârahi te Tumu
maitai, ta na ia faufaa
tupu hope roa ai to ôe Ora. A ite ôe
Nui ia ôe i roto i te
uru
i reira e
rahi to ôe i Mâôhi Nui. E faufaa rahi to
tura
ôe i
mua
i te mata o te Tumu Nui i faariro ia ôe
au No Na i nià i te fenua nei.
ei tauturu
te
la ite mai ôe, e parau tütahi to ôe, te rahu e
Atua. Ua haere mai letu Metia, te Tamaiti a
Teitei, e haamanaô i te taata i to na hoêraa e
Metua, nâ reira atoà i te Rahu, nâ roto i te
parau « a àmu i ta ù tino, a inu i to ù toto ». Ua
Te
te
haapâpü mai
o
ia e
« o
!
Àimeho, i te 03 no Âtete 2014.
Atua iho.
e
to
i te Nünaa Mâôhi ia ôre O la ia âtea i to
na
ora
Faaitoito atoà
fenua, oia to ôe
ôe i fànau, na na ôe i hii,
na na atoà i faaàmu ia ôe i to na here. Hoi mai,
hoi mai râ i roto i to ôe reo, to ôe hiroà e to ôe
metua
o
té faaroo ia ù ra, e ora
Veà Porotetani n°12 des mois d Août/Septembre
2014
La Secrétaire
generale de
l’EPM, Céline Hoiore lit le
Communiqué du Synode
"COMMÜMOÜE
DU 130ème SYNODE DE'^f
LISE PROTESTANTE MÂÔHI
Le ISOème
Synode de l’Église Protestante Mâdhi s’est dé¬
l’île de Moorea, du dimanche 27 juillet au dimanche
03 août 2014. Ses séances ont débuté le lundi 28 juillet et se
roulé
sont
sur
terminées le samedi 02 août dans le
de Teàvaro
-
temple
«
Fare Hotu
»
Moorea.
Les
Voici le récit de Teàvaro
Mon petit
district s’appelle Temaè, repré¬
senté par son héros Tâne Tuî et sa lance. Cette
dernière ne donne pas la mort, ce qu ’elle fait,
c’est de s’approprier la terre. Aussi, les activi¬
tés favorites de Tâne Tuî héros de Temaè, Tepaîùma héros de Teàvaro et de Faarua à la
parole unique héros de Haapiti, étaient de sai¬
sir les terres. Tous les jours, Tâne Tuî se pré¬
pare et prépare également sa lance. Il fait
tournoyer sa lance dans les airs, sifflant comme
une flûte nasale, musique voletant dans les airs,
la lance ne prend pas la position horizontale
mais se dresse dans les airs, et répand la mu¬
sique de la flûte dans le ciel.
Veà Porotetani n°12
louanges de chaque district
Papetoài, le grand guerrier au chien fé¬
roce. C’est le corps dufenua qui te dit : Lèvetoi ô guerrier, et avec arrogance déchire, pour
que s’ouvre.., gouverne ô guerrier, que la vie et
la paix t’accompagnent.
Maiào, la griffe d’oiseau, empreinte des
pattes de l’oiseau sacré, marquée dans la terre.
C’est le pied du fenua qui t’appelle : Lève-toi et
envole-toi, retourne
toi
sous
vers
la maison mère, mets-
l’aile de l’oiseau-mère.
Maharepa, aux quatre pics, ce sont les
quatre personnes à l’intérieur de Taaroa qui
ont vu la création de la terre par Taaroa. Ce
les yeux dufenua qui vous annoncent :
Lave tes yeux et vois, observe et scrute, que ton
sont
no
Âtete/Tetepa 2014
esprit soit éclairé, garde cette richesse au plus
profond de tes entrailles.
Teàvaro,place de tir à l’arc du guerrier.
C’est l’oreille du fenua qui chante : Nettoie ton
oreille et qu ’elle entende, écoute et que ton
oreille soit propre, qu ’elle puisse capter, pour
que le fenua s’élève, et qu’il continue à enten¬
dre.
Afareaitu, au récit d’amour, de la maison
du roi, de la maison de Dieu. C’est la main du
fenua qui montre : Creuse et persévère, le che¬
min sera aisé ; que ta main soit propre, labeur
de purification, creuse et que ton cœur soit pur.
Maatea, à la nourriture visible, que l’on
distingue le jour et la nuit. C’est le cœur du
fenua qui appelle : Approchez, approchez et
avancez vers la mer, avancez vers le marae
pour prier, une prière pure, une prière de paix
pour que votre voyage soit paisible.
Haapiti, Faarua à la parole unique. C’est
la bouche du fenua qui déclame : Faarua à la
parole unique, une voix, une parole. Le fenua
s’est levé. Raconte et fais lui parvenir l’histoire
et que la justice se répande sur le fenua.
nourri la foi de la Communauté, ce
qui Ta en¬
couragé à oeuvrer. Dieu en soit loué pour la
qualité de la parole et du geste.
1.2
-
A l’attention de la
Le Conseil
Supérieur tient à remercier cha¬
leureusement le maire Evans Haùmani de Moo-
rea-Maiào, et son conseil municipal pour l’aide
apportée au travers de chaque paroisse, ce qui a
facilité le bon déroulement des activités du Sy¬
node.
Nous
vous
remercions aussi pour votre
1.1
-
Supérieur encourage le conseil mu¬
nicipal à suivre une bonne gouvernance vis à
vis de la population.
13
La
La
pastorale de 2014
pastorale de 2014 a eu lieu à l’école pri¬
-
maire de Piafau à Faaa dans le 2nd arrondisse¬
ment, avec pour thème « Regarde et crois »
basé sur le texte d’Isaïe au chapitre 42, des ver¬
sets 1 à 4.
Supérieur remercie la Commis¬
sion d’Animation Théologique qui a mené les
réflexions de cette année.
L’animateur théologique Turo Raapoto
Remerciements
A l’attention du
peuple
première année de Jubilé, Aimeho
Nui i te Rara Varu, tu nous fais grâce de ton
fenua pour l’organisation du Synode de cette
-
invita¬
tion.
Le Conseil
Le Conseil
I
commune
En cette
année.
C’est avec joie et reconnaissance que le
Conseil Supérieur remercie les membres du
3ème Arrondissement, les pasteurs, les conseils
comités, les enfants,
les anciens et toutes les paroisses de
l’arrondissement, pour la qualité et la chaleur
de diacres, les différents
quittés dans la paix de Dieu. Lui, qui a
au peuple mâôhi pour
qu’il connaisse et accepte son identité. Que le
Seigneur soit remercié pour ce serviteur qui
s’est consacré comme animateur théologique
pendant une longue période. Il a offert généreu¬
sement tous les bienfaits qu’il a reçus de Dieu
afin que la voie du peuple mâôhi soit claire¬
ment traçée.
nous a
su
rendre la bravoure
les Jeunes,
de votre accueil. Cela
au
a
bon déroulement du
été d’une
grande aide
Synode.
Le Conseil
Supérieur adresse ses sincères
condoléances à son épouse et à ses enfants. Que
la miséricorde et T amour de Dieu les accompa¬
gnent tous les jours.
Dans les moments de culte, vous avez
dé¬
clamé, loué, chanté votre terre, richesse offerte
par Dieu. Les responsables ont convenablement
Merci à la
paroisse de Faaa et au 2nd arron¬
l’accueil que vous nous avez té-
dissement pour
Veà Porotetani n°12 des mois
d’Août/Septembre 2014
i
moigné à travers les cultes, les chants, les récits
sur
Faaa. Merci
aux
les aides
pour toutes
C’est le Comité mis
autres arrondissements
en
place
par
la commission
permanente qui animera cette session,
reçues.
b)-Le Synode de 2015
Le Conseil
Comme l’inauguration de la nouvelle école pas¬
torale aura lieu au mois de juillet 2015 à Hure-
Supérieur remercie également le
maire de Faaa et son conseil municipal pour les
différentes aides qui ont aussi contribué au bon
déroulement de la pastorale.
II- Les
piti, le Synode
se déroulera
4ème arrondissement.
2-3 Les
annonces
nouveaux
à Tahaa, dans le
directeurs des écoles
protestantes
2.1
Les invités
-
Le Conseil
Supérieur a enterriné la nomination
des nouveaux direeteurs d’établissements pour
les quatre années à venir 2014-2018.
A
participé également le secrétaire général
de la communauté des églises du Pacifique, le
pasteur François Pihaatae, Tahiarii qui œuvre à
Suva Fidji.
Il a fait part au Conseil Supérieur des
préoccupations de son ministère et des pro¬
blèmes que rencontrent les Eglises et les peu¬
ples du Pacifique.
La mission de notre pasteur dans ce centre
s’inscrit dans la continuité du travail accompli
par nos Tupuna, celle de répandre l’évangile
dans l’Océan Pacifique. Cela devient un motif
d’encouragement pour notre pasteur et sa fa¬
-Le directeur
général des écoles protestantes,
Thierry Temauri,
-à l’école maternelle Maheanuu, Sandra Huang,
-à l’école élémentaire Viénot, Linda Wang
Sang,
-à l’école primaire Taunoa, Adélina Tereino,
-au Collège-Lycée Pômare IV, Rodney Livine,
-au Lycée Samuel Raapoto, Jean-Pierre Sartore,
-au regroupement seolaire de Uturoa, Gérald
Lachaux secondé par Rainui Goltz et Josiane
Rabotin.
mille dans leur ministère.
Les encouragements
du Conseil Supérieur
A
participé aussi notre diacre retraité, John
Tematauira Doom qui a été président du
Conseil Œcuménique des Églises dans le Paci¬
fique pendant une période de sept années qui
arrive à son terme. Cependant son service
continue
au
vous avez
des fa¬
Le Conseil
ments à
service
2.2
Supérieur adresse ses remercie¬
longues années au
du peuple.
ce
-
se
C’est
vous
devez mettre
en
les moyens pour que tous
les enfants réussissent.
l’Église
Aux anciens directeurs
:
Sophie Tetuira
de Maheanuu, Bettina Paoaafaite de Taunoa,
Inès Dubois de Vienot, Elizabeth Tetua de Fare
a)-La Pastorale de 2015
Elle
mission,
tout rechercher tous
metua pour ces
Les rassemblements de
votre
place tous les moyens pour enseigner à nos enfonts, afin qu’ils puissent acquérir l’intelligence
et la connaissance, car l’enseignement est la
voie vers la vie. L’exhortation n’est pas unique¬
ment de s’occuper des élites, mais il faudra sur¬
sein de l’association Moruroa et
Tatou et ce, en vu de l’accompagnement
milles contaminées par le nucléaire.
nouveaux directeurs, l’Église a un
accomplir auprès des écoles, vous aussi
Aux
rôle à
déroulera dans le 7ème arrondissement.
Matie et Ghislaine Neuffer de Tuteao
pastorale extraordinaire qui servira de
temps de réflexion sur le ministère des servi¬
une
a
Vaiho.
Que le Seigneur soit glorifié pour les serviteurs
qui ont accompli avec courage la mission que
teurs.
Veà Porotetani n°12
no
15
Âtete/Tetepa 2014
Symae
2014
1423-GCMAovanetrhgiys,
2.5 Les mutations
l’Église leur a confiée.
Les
1er arrondissement
départs à la retraite
Les
-L’école maternelle de Maheanuu
un
la paroisse de Papenoo,
présentée la Pasteure
Répéta Temeharo MAIARII.
sera
2nd arrondissement
-L’école
-à Maraa
primaire de Viénot : Inès Dubois, di¬
:
présenté le Pasteur Baussa HUOriginaire de rE.P.K.N.C. de Nouvelle
sera
rectrice,
MUNI.
Lycée-Collège Pômare IV : Johnny Giau,
Philippe Liao, Christiane Ajonc, Moetu Sartore-Devasse, Edith Manuel, enseignants,
-Le Lycée Samuel Raapoto : Margareth Trouillet, Chantal Canadas, Monique Rigo, ensei¬
Caledonie,
gnants,
-à Raiâtea, Tevaitoa/Tehurui sera
Pasteur Endy Marii TAIARUI,
-Le
lycée Professionnel Tuteao
Lemaire, enseignante
-L’internat
:
a
Vaiho : Annie
-à Vairao
après avoir
partagé généreusement vos connaissances et
votre amour pour nos enfants. Recevez ainsi les
remerciements de la part du Conseil Supérieur.
Par la même occasion, le Conseil Supérieur en¬
courage les enseignants à se préparer à devenir
de futurs responsables.
sera
présenté le Pasteur Alain Tetua-
nui MAITERE.
4ème arrondissement
-à
Eléonora Morris, cuisinière.
Vous êtes arrivés à la retraite
Tauatiti, diacre retraité de la paroisse
:
Porapora, Faanui/Anau sera présenté le Pas¬
Thognio Tamuera PERE.
Sème arrondissement
-à Rurutu, Hauti sera
:
présenté le Pasteur Oscar
Môte TEIPOARII.
6ème arrondissement :
-à Nukuhiva, Taiohae sera présenté
Abdias Hamaiterani TEHAHE.
-à Béthel
sera
:
revaTEVAEARAI,
Efaraima Tefaatau, diacre retraité de
la paroisse de Papetoài.
Maiterai, épouse du pasteur Panai, à
la retraite de la paroisse de Tiaîti.
Tihoti Pittman, pasteur retraité, de
la paroisse de Maharepa.
-à Jourdain sera présentée
Teahu PIFAO pour un an.
la Pasteure Heiata
Formation continne
-la Pasteure Sabrina TERAIARUE effectuera
une
formation d’un
an en
aumônerie scolaire à
Strasbourg (France).
A leurs époux, épouses, à leurs
leurs proches, le Conseil Supérieur
ragements.
le Pasteur
présentée la Pasteure Faria Te-
de Vairaô.
l’expression de
présenté le
teur
7ème arrondissement
2.4- Les décès
M
an,
-à Taravao/Faaone
faite, directrice,
-Le
Ém
:
-à Mahina sera présenté le Pasteur Stanley Namata TETUAHITI. Il aura aussi en charge pour
enseignants et les non-enseignants
: Sophie Tetuira, directrice, Francine Turimataùtaù, ensei¬
gnante et Danielle Faivre, aide-maternelle,
-L’école primaire de Taunoa : Bettina Paoaa-
■ÉEMÊttaretia
pastorales
ses
condoléances et
enfants et à
leur adresse
ses encou¬
Départ à la retraite
-le Pasteur Richard Tuheiava TEIHOARII pren¬
dra sa retraite.
budget de l’Église
Synode a approuvé le bilan financier de
l’exercice 2013-2014 ainsi que le budget prévi¬
le meilleur moyen pour
sionnel de l’exercice financier 2014-2015.
pation perpétuelle de l’Église
Dieu et le bien du peuple.
2.6 Le
Le
Le
Synode tient à exprimer ses remerciements
les meilleurs à la communauté religieuse pour
ses
dons de cette année, qui expriment sa vo¬
son attachement indéfectible envers le
lonté et
seigneur et envers son église. Malgré les diffi¬
cultés rencontrées et les diverses tentations, ta
foi n’a pas été ébranlée.
La vie de notre Église dépend
tenons
dans
nos
Ô
Serviteurs
la base.
de ce que nous
mains et de notre foi en Dieu.
vous
êtes l’amorce, ô
peuple tu
es
Que la fête soit fête et que la parole s’accom¬
plisse, et que Dieu demeure la source de vie de
notre
Église.
qu’elle
ne reste pas
figée et repliée
bonheur et
sa
sur elle-même. La recherche du
réalisation doit être une préoccu¬
pour
la gloire de
3.2-Projet de mosquée à Papeete
projet de construction d’une
mosquée dans notre pays, projet qui a suscité
des questions et des inquiétudes d’une partie de
la population, le Conseil Supérieur voudrait
avant tout rappeler que :
Concernant le
-L’Église Protestante Mâôhi confesse
qu’elle est une Église dont la foi s’enracine
aussi dans la parole du Psaume 24,1 « C’est au
Seigneur qu 'appartient la terre avec tout ce qui
s’y trouve, le monde avec tout ceux qui l’habi¬
tent ». Elle confirme qu’elle est une Église qui
Synode
reconnaît les bienfaits des liens fraternels entre
III-LES
DÉCISIONS
3.1- La formation des
DU SYNODE
les
peuples pour que la paix s’établisse dans ce
monde. Elle tient à rester vigilante afin que
soient respectées la dignité et l’identité des
responsables de
l’Église
Durant
communautés
ministère
sur
a
dre la volonté de Dieu. Parce que
en
Jésus-Christ et en l’Esprit Saint, elle reconnaît
la formation comme moyen très important à of¬
parvenir à la liberté.
L’Église forme les responsables appelés à
accompagner le peuple sur le chemin qui mène
à Dieu. L’étude de la Parole de Dieu, celle de la
terre, et celle de notre histoire constituent des
outils pour aider les responsables, car elles ré¬
vèlent le même chemin,
c’est-à-dire l’Amour et
Compassion. Dieu appelle l’Église et ses res¬
ponsables à l’aimer, mais aussi à aimer la terre
et le peuple pour bien vivre.
la
Le Conseil
tante
Supérieur de
l’Église Protes¬
Mâôhi est convaincue que
pays.
selon
sa
croyance et sa
Il
en
Dieu
religion.
l’Église croit
Dieu, le Père Tout-puissant, en son Fils
frir à l’homme pour
qui vivent dans notre
est de même pour le droit à la liberté de
conscience de tout un chacun pour adorer
terre, le Seigneur
formé ses disciples en vue de leur mission. Il
les a formés ainsi que les hommes à compren¬
son
la formation est
Veà Porotetani n°12
-Le Conseil
Supérieur encourage la popula¬
sur la religion de l’Islam afin
de ne pas succomber à la peur et à la xénopho¬
bie qui mettrait en péril sa paix. Il invite les
responsables du pays à ne pas attiser la colère
dans le cœur du peuple, et qu’ils restent aussi
vigilants et appliquent les lois du pays pour
maintenir la paix du peuple et protéger sa di¬
gnité. Il invite aussi l’État français à veiller à ce
que la formation des religieux musulmans
s’inscrive dans le respect des principes de la
tion à s’informer
laïcité.
C’est pourquoi le Conseil Supérieur vou¬
drait rassurer les musulmans de notre pays à
demeurer en paix dans notre pays tout en res¬
pectant notre culture et notre identité. Il rapno
Atete/Tetepa 2014
2014
la
pelle une voix mâôhi : « Viens à la maison,
prends place et mangeons ensemble, tu es chez
moi ». Que soit respectée cette voix qui té¬
moigne de l’identité de ce peuple.
33-Les projets de
Gouvernement Mâôhi
de
développement du
Supérieur interpelle le Gouver¬
création et
sa
foi
en
Dieu.
Supérieur encourage les tradi¬
praticiens mâôhi à faire fructifier leur savoir et
savoir-faire et à les mettre
en œuvre
dans
un es¬
prit de foi mâôhi véritable excluant toute re¬
cherche de profit.
Le Conseil Supérieur appelle aussi le Peu¬
ple Mâôhi à reconnaître et à accepter que nous
sommes avant tout le premier garant de notre
Supérieur incite le Gouverne¬
respecter les droits de l’urba¬
nisme ainsi que la Charte de l’environnement
inscrits dans la Constitution de la République
santé.
française qui protègent la création de Dieu ainsi
que les droits de l’homme, et à adapter ses pro¬
jets aux intérêts de son peuple. Que soit accordé
le temps nécessaire à ce peuple pour être in¬
formé de ces projets comme par exemple dans
les domaines de l’hôtellerie et de l’aquaculture.
pour la création
CASINO.
soins.
Le Conseil
projets de développement et que la culture de
ce peuple soit respectée, car l’accroissement
des grands projets ne le délivre pas des fléaux.
Le Conseil
aux
pourquoi, il exhorte les responsables
peuple à faire de la question de l’accès aux
soins une priorité dans ses actions au service du
Peuple, en consolidant le partenariat avec l’État
français, et les appelle à respecter les conven¬
tions signées, relatives à la prise en charge des
dépenses de santé.
Le Conseil Supérieur exhorte le Gouverne¬
ment Mâôhi à ne pas faire de la souffrance du
Peuple un terreau fertile aux inégalités et aux
injustices. Le Conseil Supérieur appelle aussi le
Peuple Mâôhi à maintenir sa confiance en la
Mâôhi afin que l’intérêt du peuple
constitue la première préoccupation dans ses
ment Mâôhi à
difficultés à accéder
du
nement
Le Conseil
ses
C’est
L’Église Protestante Mâôhi affirme que
l’accomplissement de la justice à Mâôhi Nui est
la volonté de Dieu pour l’homme, c’est cela qui
ouvre aussi ce peuple à la vie.
Le Conseil
gravité des problèmes de santé du peuple et
3.5-Le peuple Mâôhi et les effets nocifs
du nucléaire
Face au dédain du Gouvernement Mâôhi
vis à vis du combat de l’association Moruroa
e
Tâtou, le Conseil Supérieur exhorte les respon¬
sables du Gouvernement à reconnaître les
Supérieur renouvelle son refus
des maisons de jeux comme le
bonnes œuvres de Moruroa e Tâtou.
Afin que viennent au jour la lumière,
la vé¬
rité et la justice,
Le Conseil
nement
aux
le Conseil Supérieur interpelle
le Gouvernement Mâôhi à ne pas utiliser les ef¬
fets nocifs du nucléaire et les malheurs qu’ils
ont engendrés au sein de la population, à des
fins politiques.
C’est pourquoi le Conseil Supérieur
conteste fermement le projet gouvernemental
concernant le déplacement de la stèle érigée au
Supérieur demande au Gouver¬
Mâôhi de
cesser
investisseurs, et de
la vente de
cesser
nos terres
de priver les ha¬
bitants du pays
rieur appelle le
de leur terre. Le Conseil Supé¬
peuple à rester vigilant face à
ces projets qui font rêver.
3.4-Les difficultés des
à l’accès aux soins
front de mer de Pâôfai
des essais nucléaires.
plus démunis face
Le Conseil
sentinelle vigilante au service
peuple, le Conseil Supérieur est conscient de
En tant que
du
en
mande
Veà Porotetani n°12 des mois
18
souvenir des victimes
Supérieur renouvelle sa de¬
auprès de l’État français afin que Mâôhi
d’Août/Septembre 2014
w
ï
1*
mm.
1
SJtii
P
1
?
,
«'■J
i' *•
^ri'
Nui retrouve
d’abondance et de vie où tu vivras
dignité et son honneur, et qu’il
puisse jouir d’une vie paisible propice au bon¬
heur et à
sa
sa
lajoie.
Que l’Etat français reconnaisse ses fautes et
responsabilité devant le peuple, qu’il nettoie
qui t’a établi
comme son compagnon sur terre.
Sache que tu es lié à la création et à Dieu.
Jésus-Christ, le Fils du Très Haut, est venu pour
les sites nucléaires et
qu’il assure un suivi
scientifique transparent et indépendant afin que
revienne la vie saine dans
ce
rappeler à l’homme
aussi
pays.
Le Conseil
Supérieur appelle le peuple et
représentants des autres confessions et reli¬
gions à partager la même foi en Dieu pour
«
les
mener
ensemble
ce
combat.
son unité avec le Père,
la Création, à travers la parole :
Mange, c 'est mon
corps,
mais
bois, c 'est mon
celui qui l’écoute
a
Peuple Mâôhi, écoute la Création et le Sei¬
gneur, et tu vivras. Éloignés des deux, tu seras
privé de la vie. C’est pourquoi, prend soin de
l’héritage que tu as reçu, afin que tu puisses
jouir de ta vie jusqu’à la fin des temps.
Supérieur appelle les paroisses
branches
d’activités à commémorer la date du 2 juillet en
organisant des actions afin d’aider le peuple
et les arrondissements ainsi que ses
aux
avec
sang ». Il a confirmé que «
la vie éternelle ».
Le Conseil
face
pleinement.
Reconnais donc que tu as une dignité à Mâôhi
Nui. Tu es très précieux aux yeux du Seigneur
méfaits du nucléaire.
À
la Communauté Protestante, au
IV - MESSAGE AU CONSEIL
SUPERIEUR ET AU PEUPLE
est-il du bonheur
».
Lorsque l’esprit de Dieu mut au-dessus des
la vie naquît du chaos, la lumière jaillit de
l’obscurité, puis la terre prit forme, le firma¬
ment devint ciel et cela fut ainsi avec leur plé¬
nitude. Ce sont la bonté du Seigneur et de l’eau.
Cette bonté n’est pas uniquement pour orner la
eaux,
t’a nourri par son amour.
Reviens, reviens donc à ta langue, à ta culture,
à ton identité Mâôhi. Tu
Création, mais elle constitue l’Amour, la Com¬
passion, la Vérité, et la Justice qui témoignent
Merci à toutes et à tous. la
Àimeho, le 03 Août 2014.
en disant : « Vous êtes la lumière du
monde ». Ainsi te revient-il d’aider le Peuple
ne
s’éloigne pas de
la manifestation de
bonheur.
pelle
qu’il
es
Injustice de Dieu à Mâôhi Nui. Ainsi est-il du
l’Image de
Membre du Conseil Supérieur, parce que
Dieu a confiance en toi, il te confie la responsa¬
bilité de faire vivre le Peuple Mâôhi. Il t’inter¬
ses ra¬
Dieu, en ravivant
la foi de ce peuple qui lui permettra de recon¬
naître le bonheur provenant de la création et de
cines, de la création et de
une
trailles pour que s’instaurent
la bonté et lajoie dans la vie
Ecoute, et tu vivras
Mâôhi pour
C’est
prière des en¬
à nouveau la paix,
de l’homme. Ta
vie, c’est que Dieu soit toujours reconnu, glori¬
fié et sanctifié. Sois courageux pour ramener la
dignité de ta terre qui t’a fait naître, t’a bercé et
y
éternellement de l’Essence et de
Dieu.
Peuple
Mâôhi, laissez-vous guider par cette prière an¬
cestrale, qui dit : « Que Dieu soit Dieu, que la
terre soit terre, que l’homme soit homme, ainsi
son
Dieu lui-même.
Peuple Mâôhi, Dieu t’a mis dans un monde
Veà Porotetani n°12
no
19
Âtete/Tetepa 2014
ora na
!
Synode
2014
Te poroi a te peretiteni
Taarii ôrometua i te
Ôpaniraa
O
i
te
Âpooraa Rahi Amui 2014
Papetoài - Moorea i te 03 / 08 / 2014
(îtaia 55/1 -3)
Itaia 55/1-3
E te feiâ
e
noa
I
te
matahiti i maïri i haamanaô
50raa te matahiti to te
Mâôhi faatereraa ia
na
tatou i te
Ètârëtia porotetani
iho.
Âpooraa rahi âmui no te matahiti 2004
i tupu i Afareaitu i Moorea nei, i taui ai o ia i te
iôa O te Ètârëtia. Hoê ia àhuru matahiti i teie nei
Ètw'étin
teie à tatou te fârerei nei.
Te riro atoà nei râ teie
ei
Âpooraa rahi âmui
âpooraa e îriti i to tatou haereraa âpï, eiaha
no tatou noa, no te mau ui atoà rà i mûri ia
tatou.
e,
nei
eiaha ei hoo
e
haere
noa
eiaha ei ârio, i te uaina e te ü
Mai te
mau
tereraa àtea
atoà,
e mea
tïtauhia
ia tatou ia taahi tatou i nià i te tahi papa
paari o
te parau o te Ètârëtia Porotetani
Mâôhi. Te hoê o taua mau papa ra, tei ô nei ia i
Papetoài nei, teie vàhi faatoaraa i te mau àito o
to tatou parau,
I te
e
ârio dre
ra,
mai
E hoo
na
atoà i hiaai
haere mai i te pape
E te feid
Te Peretiteni Taarii drometua
:
Maitai
Atua, te mau àito o te
Metia, ràtou i râtere nà teie Moana rahi no
Hiva. Tere faaite, i teie parau âpï o te Atua tei
te Parau
tae mai i
a te
nià i te fenua
nünaa. E tere faaite
aroha
o
te Atua.
e
e
i roto i te âau
o
teie
haamanaôraa i te here
e te
I teie â matahiti, nâ roto i ta na mau fëruriraa, te
riro nei â
o
Aimeho Nui ei vâhi
e
iriti ai
Apooraa rahi âmui i te tahi parau faufaa roa
no te oraraa o te Ètârëtia Porotetani Mâôhi.
te
Mai te paturaa
i ta tatou Pü àiraa ùpu rau i
Hurepiti, ei vâhi e faatoahia ai te mau tâvini o
te Atua, tàpura ôhipa rahi e iriti atu i teie tau i
mûri aè i to te Ètârëtia Porotetani faatereraa ia
na
iho. Te hoê atoà râ teie
i te àveià arataï i to
na
tâpura ôhipa e hôroà
tere no te mau tau
i mûri
âmui ta
nùnaa faaroo
i te tahi
mau
raa, ta na
faaotiraa faufaa
Âpooraa rahi âmui
roa no
to na ora¬
i tâpaô i roto i ta na tâpura ôhipa 4
matahiti ta
Mai te
na
i haamana iho nei.
faaroo, ta na Ture tumu ta
na e
hia te reira i
te nünaa i teie mata¬
mua
hiti i mûri nei
na
no
i te
aro o
te ani ia
feruriraa i nià i teie
na
mau
tiàturi
i to
na
a
huru ïno
te tàiva a to na nünaa ia na,
Âpooraa rahi âmui i te
parau no te mau tâvini i roto i te Ètârëtia mai te
mau
ôrometua
e
tae atu i te tâàtoà o te feiâ e
haa nei ia tupu te hinaaro o te Atua i nià i to
tâtou fenua. Ta râtou ôhipa, te faaïteraa i te here
atoà, arataï i te taata i roto i
te ïte e te mâramarama. No reira, e te huifaaroo
no Àimeho Nui nei, ia haamaitaïhia te Atua,
o
te Atua i te taata
ôutou i tauturu
ôhipa
a te
pàpû te tupuraa te mau tàpura
Âpooraa rahi âmui no teie matahiti.
mau
faaotiraa i ravehia
e
te
Apoora rahi
Veà Porotetani n°12
nünaa, noa atu ia te
....
feruriraa, i roto i ta
na
teie mahana, te ite nei te
huru tei roto atoà tâtou i te tahi huru
e
tïtï. Aita ihoà
i te faaîte i to
paha tâtou i aratai-tïtï-hia i te
ihoà paha tâtou e ôpanihia nei
tâtou manaô, i te ora-hope-roa i
to tâtou faaroo e rau noa atu à te mau
fànaôhia nei
e
tiàmàraa
tâtou i teie mahana i nià i to
tâtou fenua.
Te ûàna nei rà te
nünaa i to
to na
na mana
manaô,
A hiô
i to
na mana
faaîte i
...
noa na
iho fenua, te
fifi, te faaèrehia nei te
parau,
tâtou, i ô nei noa, i nià i to na
faaèreraahia nei te nünaa i to
na
parau, to na reo, to na iho tumu, i ta na faufaa.
Hau roa atu i te îno i te mea e ua tarapape to na
faaroo i to
turi ia
ora a
na
Atua, te paruparu atu ra to na tià¬
iho e ua piri to na faaroo tiaîturu i te
na
te Atua.
Aita
e mana
haru ia na, na na iho rà i
haavï i haere mai
ani atu,
na na
e
iho i
püpü i to na parau, i to na ora, i ta na faufaa o
ia i vare i te taîpunu o te moni.
Te parau ta
poîpoî,
no
e parau
Itaia e hôroà nei ia tâtou i teie
ia no te tau, tei roto noa à te
Atete/Tetepa 2014
Synode
ora¬
tahi fenua ê, aita
A
Te
na mau
na
tuatàpaparaa i te huru o to tâtou oraraa i
Âpooraa rahi âmui e,
mau
tâpura ôhipa.
Ua hiô atoà mai teie
e
te Atua i to
I roto rà ta
ra e tuu-
manaô, ta
îtaia e parau nei i teie poîpoi. E
faa tâmau
e
haapâpü-faahou-raa i ta na arataîraa
poroi ta na mau faaitoitoraa i te
i te nünaa, aita ia i àtea roa i te
parau faaitoito, e parau e faatoro ra i te ora a te
Atua e fàtata mai ra, e parau haamanaô i te fau¬
raa
No reira, ua rave atoà te
e
parau ta
mau
aita
nei.
na mau
2014
nünaa
îteraèra i
te tïtïraa
i
Papuronia. I te hoê
tiàturiraa faahou, aita hoî e tiaituruhoê ao maitaï aè.
tau e aita e
raa
i te
I te reira tau, na te mauhaa
nuu
i haru i te nùnaa
e
tamaî,
âfai titî ia
fenua ê. I te reira tau ahoaho rahi
na
e te püai
i te tahi
peàpeà
hoî, e rave rahi tei faaruè i te Atua, e rave rahi
tei fârii i te peu e te mau tiàturiraa, te mau atua
O te Hau faatïtï, ua tarapape te faaroo o tei toe
mai, tei parau-atoà-hia te toeà a te Atua.
e te
Perofeta i faaroohia
ai, O te tahi ia reo ia tei hinaaro i te hôroà i te
tahi tiaîtururaa âpi no te hoê uî âpï tei au i to te
Atua hinaaro. Nâ roto i te vaha o te perofeta, te
No reira, teie reo to te
faaroohia nei te
E te feiâ
pape
reo o
te Atua.
atoà i hiaai ra,
e
haere mai i te
E hoo
e
eiaha ei hoo e haere
noa
eiaha ei ârio, i te uaina e te ü
No te feiâ i
nei teie
pàrahi i roto i te tïtïraa, te riro
piiraa ta te Perofeta mai te tahi parau
taeà-ôre-hia
rama.
aita
te
e to
râtou feruriraa i te mârama-
Inaha, ia hô aè râtou i to râtou oraraa tïtï,
fâtata ai râtou i te mea ta te pe¬
roa e mea e
rofeta
e
ia râtou.
nei. E no te mea, tei roto râtou i
tâpaô atoà ia no to te Atua faaruèraa
parau
tïtïraa,
e
îte
o
ia
e,
eita te Atua
e
ai te nünaa i roto i te tïtïraa i
Papuronia, no te
ia i faaroo. I teie nei rà, te nâ ô ra te
perofeta, « e haafâriu mai i to de tarià ia faa¬
mea,
roo
aita
de
o
e ora
ia de
».
ôhipa i tupu i terâ ra tau, aita ia i àtea
mea e tupu nei i teie mahana. Te vâhi
taa ê noa, i te mea ia e, nâ te nünaa iho i teie nei
e horo nei i roto i te tahi huru oraraa e topa ai o
Te
roa
i te
ia i roto i te tïtïraa
la hiôhia, te
reira huru
fârii
oraraa
e
te mau haavïraa e rave
ra e te
naaro
reira
e
hoî
ra e
tei roto i te
ia haamâramarama-
te ora. E
i te faaroo, eita
mau
tiàturi
rahi.
ra, eita o ia e hi¬
hinaaro i te îte, i te
vai
e
faaararaa. Ta tâtou teie tuhaa ta te
Âpooraa rahi âmui e rave no te mau uî i mûri
ârio dre,
mai
noa
taui i
ta na parau i faaau i te hui tupuna, oia hoî, te
parau tapu no te hoê fenua ei pârahiraa no to na
nûnaa. Ua îte atoà ïtaia, te tâvini o te Atua, i tae
ua
hia hoî te nünaa i te îno
nei
E te feiâ
Âreà ïtaia,
Atua
e hinaaro nei no na ia au mai ta na i ôpua, oia
hoî to na ora ia tupu heeuri e a tau a hiti noa
nei, te faaara-tâmau-raa ia
atu. la ora na i te
here
e
na
i te
mea ta te
te aroha o te
Taarii MARAEA drometua
r
Atua.
îatereraa
O
te EEM t*ii
TiàA
Tbmite ohipa
^ Tià ÂRÂ
Tià ÀRÀ Tomite
Te
mau rave
Rautîpîpïria
dnîpa
Faaaà
Ture^
\
L«ii\
Te matàmâilM e te mau Writarii \
To te
Âpooraa Rahi Âmui e te
mâ^ûhia, i Afareaitu
mau orero
mm
TahiU
-
Tuhaà
r
il
POHUE Marc,
Teihotua drometua
Ua rahu te Atua (i) te raî, te fenua
Te matahurahura o te ao nei
A hurihuri faatià mai
Fânau mai nei te fenua e
Faataa haere to te rai
Aratai te ora taù aro e
Ua oti mâtietie
Te haa a te Atua e
Nânâ aè ra te tumu nui e
Nânâ te àere ora e
Hâùtiùti faaruperupe
Te manaè tenâ (o) te Atua e
Ë hio hipa, te rai te fenua
Te Atua tupu tôivi e
Àere te fenua ma te moana
Te aroha te tumu nui e
,
Te himene
Te faaineineraa
ara
to te ARA
i te Himene a te Apooraa Rahi Amui no te pure ôpaniraa
maitai tatou e
A hape tatou te parau mau
Eere te reira na ôe e
Ë parau no taù fenua iti
Tumu pau ère no te ora
Te Aroha (o) te Atua e
A rave maitai oe
Te àma te ahi (o) te fenua e
A
ra
A
pâpù to rima e
Teparau i hotu noa e
luputupu hitihiti
Ërâ te haruru, paaina e
Pùvaivai, Tônmonino
mau
^
Ua maa te ara o te fenua e
Na ràtou e türamarama
Te parau tià (o) te ora e
Fait partie de Vea Porotetani 2014