EPM_Vea Porotetani_20140809.pdf
- extracted text
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRANÇAISE
Porotetani
ÉGLISET
LSTANTE MAOHl
Centre de Documentation
à'I^f^aflQ/yfC.D.Lh
Dl\
PAPEETE VTAHirr
Te Apooraa Rahi
Âmui 2014
Le Synode 2014
Ecoute, et tu vivras
(Genèse 1,21-23)
S
tià ARA Tuhaa 5
Tià 'ARA Tuhaa 1
TiàA^Tuha§2
Tià ARA
6, te mau
mümâ e te^au tàmarii
H
Tià ARA Tuhaà 3
;
P
Tià ARA Tuhaa 7
Tià ARA Tuhaa 4
Tià ARA Tuhaa 8
Sommaire
«
«»
#
«
«
«
«t
«I
«
Porâtetani
MENSUEL DE L’EGLISE
PROTESTANTE MAÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
«t
*
«
«
«
«I
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
^
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357
«
«t
Email : veaporotetani@epin.pf
«
«
Directeur de Publication
*
MARAEA Taaroanui
*
*
Rédacteur en Chef
*
*
John DCX)M
♦
«
«
Secrétariat-Maquettiste
*
POHUE Ben et TEVAAJRAUHARA Iteata
Video
«
«
*
ATGERTeava
*
Comité de Rédaction
«
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
*
«
«
*
«
*
«
»
«
*
^
«
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques, Sylvia
RICHAUD, FAUA-TUFARIUA Emma,
«
(Genèse 1, 21-23)
Ètàrétia
6 / 12
et la collaboration de
MARGUERON Daniel et Émile MALÉ
*
Mâôhi
13/19
*
«
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (c^)
«
Métropole : 22,87 Euros / Suisse : 41 FS
Impression : TAHITI GRAPHICS
Tirage : 2000 ex.
*
0 Communiqué du 130ème Synode
de l’Église Protestante Mâôhi
«
«
0 Parau Faaara a te ISOraa o te Apooraa
Rahi Âmui a te Ètârëtia Porotetani
*
Prix de l’abonnement
*
Écoute, et tu vivras
*
*
«
SYNODE 2014
«
Georges KELLY, SabrinaTERAIARUE,
Rocky MEUEL, Robert KOENIG
«t
*
Dossier
•
ÂPOORAA RAHI AmUI 2014
AfaaroOy ia ora de
(Tenete 1, 21-23)
«
«
«
6/19
4$
4i
«
ift
*
5
«
«
«r
4
«
«
«»
«
• Photos : Le Synode 2014 de l’EPM
à Moorea (1)
# Parau o te fenua : Moorea
# Edito & Intro : John Doom
2
0 Tuaroi : Te poroi a te Peretiteni Taarii i
te Ôpaniraa o te Âpooraa Rahi Âmui
23 0 Hohoà : Te Âpooraa Rahi Âmui 2014
20/22
*
*
a te EPM i Moorea
(2)
24 A Himene : Târava tahiti i te ôpaniraa i te
Âpooraa Rahi Âmui
Photos : Veàporotetani,
Légende de la Une * Te Âpooraa Rahi Âmui
BULLETIN DE
RÉABONNEMENT
Prénom :
Nom :
Adresse Mail ou Géographique :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2015 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme
de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22^7 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Tél. (689) 40460699 - Fax. (689) 40419357 - Email : veaporotetani@epm.pf
Maiào
Te aai o
Tapuaèmanu
Tfteponaeurm
Ètâ’^étia
Ite tau faatereraa hauarii, e tau aita à te
faaïteraa èvaneria papaâ i tae mai. Te reira
arii i ta na faatereraa. Te ora atoà ra râ te
tahi arii i te reira tau, e arii püai, e arii mataùhia
e te tahi atu mau arii, o Tâmâtefetu to na iôa. E
arii mataùhia e te nünaa, o ia te arii pùai roa aè
i te reira tau. E arii ino mau teie, e arii àmu
taata teie. E tià noa ia na ia faaue i ta na mau
tâvini, to na mau teuteu ia rave mai i terâ e aore
ia i terâ taata no te faaineine ia na no te èu. Te
taata ta te arii i mâîti e àmu, e faaineinehia o ia
i nià i te marae o tei parauhia o « Vànaataraa »
(te püia o àtioropoà), no te mea i reira te taata e
èuhia ai. la èuhia te taata, e moè te tàatoà o te
tino i roto i te âpoo ahi mâa, âreà te upoo eita o
ia e haamoèhia, ei ràveà na te arii i te hiôraa e,
ua àma ânei terâ taata e aore ia aita. Te tàpao
faaite i te arii e ua àma terâ taata, e hiô o ia e,
mai te peu ua àfâ te upoo o terâ taata i èuhia. E
nâ nià mai te nini upoo te àfâ ia toromaa. O te
ôhipa ino ia e ravehia nei e teie arii, i mataùhia
ai o ia. E tau roa to teie arii nà-reira-noa-raa,
eita te oraraa o te nünaa e ôhie, eita te taata e
ànaànatae e haere nâ râpae, no te mataù i teie
arii.
la tae râ i te tahi tau, ua ravai te nünaa e te
tahi atu mau arii i te huru e te peu a teie arii, i
ôpua ai râtou i te tahi ôpuaraa ino no teie arii.
Nâ hea râ i te faatupu. No reira, ua faaoti râtou
e tono e piti taata, e haere e taparahi i teie arii, o
Raîâtea-Nui e o Mehomehoùra. Eita teie nâ
taata i te taata tiàraa teïtei. Eere atoà i te taata
àravihi i nià i te parau o te àroraa. E taata haihai
roa
teie, e tâvini. Te râveà ta râua i faaôhipa no
i teie arii, mea nâ roto ia i te peu
te taparahi
haavarevare. Te vai ra te tahi âpoo pape i nià i
te mouà, tei parauhia o « Te papa
rii », e vâhi i
reira taua arii ra e hopu ai i te pape. Ua haere
râua e fârerei i taua arii ra, no te ani ia na, e na
hiti âpoo pape no te hahu i to na ùmiùmi, e no
i roto i te
âpoo pape, i reira to teie nâ taata hahuraa i te
te hopu i te pape. Ua pou atu ra râtou
ùmiùmi o te arii. la tae i te tahi taime, no te au
o te ôhipa e ravehia nei i nià ia na, aita te arii e
haapaô faahou atu nei i teie nâ taata. Tei te reira
taime to Raïâtea-Nui e o Mehomehoùra türairaa
i te arii i nià roa i te ô ta râua i faanaho nâ mua
atu. Pohe iho ra te arii i roto i taua âpoo pape
ra.
Ôaôa rahi tei tupu i roto i te âau o teie nâ
taata, no te manuia o ta râua ôpuaraa. Mai nià
mai i te mouà to râua hororaa mai i roto i te ôire
no te faaite i te nünaa tâatoà i terâ parau âpï
ôaôa, e ua pohe te arii àmu taata. Ua nâ te tahi
ôtià o te ôire e tae atu ai i te tahi ôtia to râua
faaiteraa i teie parau ôaôa. E tae atu ra râua i te
tahi puna pape. No te rahi o to râua ôaôa, ua
ôuà iho ra râua i roto. la râua i ôuà i roto i te
puna pape, ua rapu atu ra taua puna pape ra i te
repo àraea mâùteùte e te reàreà. Mau roa aè nei
te reira û ùteùte e mâreàreà i nià ia râua. I
parau-atoà-hia ai râua i nâ « Moorâ-ùra ». Mai
te reira taime, ua topahia te iôa o teie puna pape
o « Punareà », e i teie mahana o « Puarea », ei
haamanaô-atoà-raa i te parau o teie nâ taata.
Mai punareà to râua haereraa mai e nâ te
pae tahatai mai nei i te haere no te poro i terâ
parau âpï ôaôa. la râua i nâ te pae tahatai i te
haere, to râua ia ïteraa i te puta tapuaè âvae
manu i nià i te one. I reira to râua toparaa i te
iôa o to râua fenua o « Tapuaèmanu ». Na râua
i topa i te iôa o to râua fenua o « Tapuaè¬
manu », no te mea e puta tapuaè âvae manu ta
râua i ite i nià i te one i to râua poro-haere-raa i
te parau âpï ôaôa.
E parau teie tei haruharuhia mai no roto i
te faatiàraa a te tahi tamaiti maiào, o lotua a
râua e hahu i te ùmiùmi o te arii i te taime ho-
Tauniua tei tâmau mâite i te mau parau paari
puraa pape. Ua fârii mai te arii i terâ manaô o
teie nâ taata. No reira, ua nâ mua atu râua i teie
arii no te faaineine i ta râua ôpuaraa e taparahi
ia na. Ua tarai mai râua i te tahi ô, e tuu atu ra i
roto i te âpoo pape ra. la tae mai taua arii i te
fenua ta to na tupuna vahiné (mâmà
Rahi) e ta to na iho metua tâne (Manava a
Tauniua) ifaatià e i haaputu i roto i te tahi
puta tei pàpaîhia e te tahi drometua i te mâtâmua (Apa drometua)
o te
Veà Porotetani n°12 des mois d’Août/Septembre 2014
Âpooraa
Âmui
Te vàhi rururaa o te
Rahi
i
roto i te fare pure no Teàvaro o Fare Hotu
ai
I
'OHüü
Éaao
Ecoute, et tu vivras
tante Màôhi s’est réuni pour la troisième
t'diT
AfaaroOy la ora de
Le 130^™" Synode annuel 2014 de l’Église Protes¬
fois sur
l’île sœur de Aimeho du 27 juillet au 3 août
2014.
« Écoute et tu vivras » est le
message du Synode
adressé aux membres du Conseil Supérieur et au Peuple.
Après une semaine d’écoute, de prières, de rencon¬
tres avec les paroisses, de débats sur la marche de
l’Église, de ses projets pour la consolidation de la Foi du
peuple à travers de nouveaux moyens de développement
de la Foi, comme ce nouvel outil de formation théolo¬
gique et de vie de Hurepiti, le message « Écoute et tu vi¬
vras » a pris tout son sens. Le peuple Mâôhi a soif et a
faim d’être lui-mêrne, de rester dans cet esprit qu’il a dé¬
couvert à travers l’Évangile, devant cette porte ouverte
devant lui et qu’il puisse enfin faire son chemin, sa vie,
en restant lui-même.
Le Mâôhi doit se prendre lui-même en main. S’il
revient totalement à l’Évangile, alors il deviendra un être
responsable, un être qui pourra lui-même se prendre en
charge devant tous les dangers qui se dresseront dans
son avenir. « Écoute et tu vivras », la ora na.
"W 'T q tupu te ISOraa o te
Ê
Âpooraa Rahi Amui o te
/ Ètârétia Porotetqni Mâôhi no te toruraa o te
J taime i tefenua Aimeho, mai te Tâpati 27 no
durai tae atu i te Tâpati 3 no àtete 2014.
«
A Faaroo, la ora de » o te poroï ia i te mau
Apooraa
rahi âmui e i te Nünaa.
I mûri aè i te hoê hepetonia putuputuraa, faaroo-
mero o te
pârahiraa i roto i te pure, fàrereiraa i te mau pâroita, tuatâpaparaa i te parau no
raa i te mau tumu parau,
ôpuaraa no te haapâpü
i te oraraa faaroo o te nünaa, mai teie ôpuaraa âpï no
te oraraa o te Etârétia, te mau
te Aua Pipi no Hurepiti, ua tano maitaï te poroï e : « A
faaroo, la ora de ». E hinaaro rahi to te Nünaa Mâôhi,
ia îtehia mai o ia i nià i to na tiàraa taata Mâôhi. la
mau noa to na Eaaroo mai ta na
ifârii i te Evaneria, ia
riro ei àveià no to na oraraa.
la mau pàpü te Màôhi i to na tiàraa taata Màôhi.
la hoifaahou o ia i roto i te parau no te Evaneria, e
riro o ia ei taata tiàmà, i mua i te maufifi téfà noa mai
i mua ia na ananahi. « A faaroo, la ora de », la ora na.
Yeà porotetani
^ f
John Taroanui Doom
B»
I tefeià taio Veà
Chers Lecteurs, Lectrices du Veà Porotetani
La Commission du Veà de l’Eglise vous présente /a ora na, Hoa here mà, i roto i te arohafâito ôre o
to tàtou Atua, ôutou tefeià taio
la non parution de notre Veà
durant les derniers mois dû à une réorganisation
du Veà. En effet le Veà est tiré à près de 5000 exem¬
plaires et il se trouve que nombreux sont ceux qui ont ré¬
tâmau nei i ta
tâtou Veà Porotetani,
ses excuses pour
Tefaatae atu nei te Eaateraa o te Veà i to na tàtarahapa i te mea aita ta tatou Veà Porotetani i piahia i te
mau âvaè i maïri, no vëtahi ihoà maufifi. Te parau ihoà
silié leur abonnement et nous avons dû revoir notre liste.
râ no te mau taata e rave nei i ta tâtou Veà. Ua topa te
C’est maintenant chose faite, nous pouvons maintenant
fâito mai te 5000 Veà i te 2000 taata taiô veà i teie mahana. No te hinaara ia pâpü maitaï te rahiraa veà e pia,
i hinaaro ai te Veà pàpü te nümera, eiaha ia neneï-noahia, no te mau haamâuàraa.
Ua pâpü i teie mahana te nümera taata rave Veà. No
reira, teie te Veà tei ineine aè na no te Apooraa rahi a te
Ètârétia, tei tupu i Moorea i te matahiti i maïri aè nei.
Ôaôa rahi to te Tomite Veà i te mea e, teiefaahou
reprendre l’impression du Veà pour 2000 abonnés confir¬
més. Nous regrettons ce contre-temps, mais nous vou¬
lions repartir sur des bases saintes afin de ne pas créer
des dépenses inutiles.
Avec donc beaucoup de retard, nous reprenons la pu¬
blication du Veà avec pour ce numéro, le compte rendu
du dernier Synode annuel de 2014 qui s’est tenu à MOO-
REA.
Vous souhaitons une bonne lecture.
La Direction du Veà
\
^
mai nei ta tâtou Veà no teie âvaè Titema 2013 e Ténuare
2014, tei tàfifi i te mau âvaè i maïri, i ôre ai i nahonaho
no te mau tumu e rave rahi. Mai teie atu nei, e fânaô mai
tâtou i te mau âvaè atoà i te mau parau âpï no roto atu i
te
Ètârétia.
Veà Porotetani
Veà Porotetani n°12 no Âtete/Tetepa 2014
£r>
&
S
Rata tatarahapa
Courrier d’excuses
§
^
^
J
h'
Temanaô farii i te Âpooraa Rahi
Amui a te Tâvana no Moorea
PARAU FAAARA A TE 130RAA
0 TE ÂPOORAA RAHI ÂMUI
MATAHITI 2014
Âpooraa Rahi Âmui a te Ètàrétia
Àimeho Nui, mai te tâpati 27 no Tiurai e tae mai i te tâpati 03 no Âtete 2014. Ua tupu ta na âpooraa
I tupu aè nei te 130-raa o te
Porotetani Mâdhi i tefenua
mai te moniré 28 no Tiurai e tae atu i te mahana mâa 02 no Atete i
roto i tefare pure Fare Hotu i Teàvaro.
Te nâ ô ra te faatara pâruru o Teàvaro
to na àito ra o Tâne Tuï e ta na ômore. Aita teie
ômore i haapohe i te taata, te ôhipa ta na i rave,
ïte i te rahuraahia te fenua e Taaroa. Te mata o
te haruraa ia i te fenua. Tâne Tuï, e àito no
te fenua teie e faaïte atu nei e : A tàmà na e ia
Temaè, o Tepaïùma, àito no Teàvaro e o Faarua
i te parau ôtahi, àito no Haapiti : ta râtou ôhipa,
o te haru fenua. I te mau mahana atoà, e
ïte, a hiôhiô na e a tütonu, ia màramarama to
manaô, a haaputu i te reira faufaa i roto i to
faaineine o Tâne Tuï ia na e ta na ômore. E
mëharo.
Teàvaro. Teàvaro te tahua teàraa a te toa.
tâviriviri o ia i teie ômore nà roto i te aore, e e
taï te ômore mai te vivo ra te huru, i parauhia ai
Te tarià o te fenua teie faaôtoôto atu nei e : A
e, e taï vivo ia mârevareva, no te mea, eere te
mà to tarià, ia àraa te parau, ia maraa te fenua, e
ômore i te mea taôto, mea tià râ, i parauhia ai o
varovaro noa atu.
tàmà na i to tarià e ia faaroo, a faaroo na e ia
V
V
Afareaitu. Afareaitu teie i te parau rii here-
te haavivo i te raï.
Te faateni o te nünaa tâtaï tahi
Papetoài. O Faatoài toa nui teie i te ùrï hae.
Bârétia
raro aè i te pererau o
te manu Metua.
Maharepa. Maharepa teie i nà repa e
maha, o nà taata toomaha i roto ia Taaroa, tei
E mataèinaa iti to ù o Temaè. Tiàhia mai e
here, i te fare arii, i te fare Atua. Te rima teie o
te fenua e faatoro nei e : A tohi e a rohi, ua
màhorahora te èà ; la mà to rima, ei tohi tàmà, e
Te tino o te fenua teie e poro atu nei e : a tü e te
tohi e mà atu to âau.
toa, a hae, a pàhaehae e ia matara, a faatere e te
toa, ei tere ora, ei tere hau.
Maiào. Maiào teie i te maniào, te tapuaè
âvae o te manu moà tei puta i nià i te fenua. Te
Maatea. Maatea teie i te màa teatea, teatea
i te ao, teatea i te pô. Te âau o te fenua teie e
âvae o te fenua teie e tüoro atu nei e : A tü e a
mà, ei pure hau ia hau to tere.
rere, a rereamanu, e hoï i te fare metua, e hoï i
tiàoro atu nei e : A nane mai, a nane mai, e nuunuu i
te tai, e nuu i te marae e pure, ei pure
Haapiti. Haapiti teie, Faarua i te parau hoê.
Veà Porotetani n°12 des mois d’Août/Septembre 2014
?
r
I
1
1.-I
11..23--Te
Te vaha teie o te fenua e ôrero atu nei e :
Fare Haapiiraa Papa Tahi no Piafau i Faaa i te
Faaraa i te parau hoê, hoê reo, hoê parau, ua tü
Tuhaa 2 i nià i te tumu parau «A hiô e a faa¬
te fenua ; Faatià i te parau, faatae i te parau e
roo». E tumu parau
ia
Te haamàururuuru nei te Âpooraa Rahi
Âmui i te Tomite Rautï tei aratai mai i te haapi¬
I-Haamauruururaa
iraa no teie matahiti.
Ua reva te Rauti Nui o Turo a Raapoto i
te nünaa
roto i te hau o te Atua. O ia i faatoa maoro mai
I te ômuaraa no te matahiti lüpiri, ua iriti
mai ôe e Àimeho Nui i te Rara Varu i to ôe
fenua no te fàrii i te Apooraa Rahi Amui.
na i te nünaa
A.
A
tahi tau maoro. Ua hôroà pipiri ôre noa mai i te
faaite i to na mâuruuru rahi i te Faatereraa o te
Tuhaa 3, te mau ôrometua, te mau âpooraa
maitai tei noaa ia na no ô mai i te Atua, ia
mâteatea aè te haereà o te nünaa o Mâôhi Nui.
tiàtono, te mau âmaa ôhipa, te mau tamarii, te
mau taata âpï, te mau metua paari e te mau
pâroita atoà o te Tuhaa 3, no te maitai e te
■
Âpooraa Rahi Âmui i
i to na hoa here e tae noa atu i
Te faaite atoà atu nei te
to na tàpaô aroha
faahiahia o te fâriiraa ta ôutou i rave mai. Ua
te mau tamarii. la tauahi noa mai à te aroha e te
tauturu maitai te reira i te tupu-maitaî-raa o te
here o te Tumu Nui i nià ia ôutou i te mau ma¬
putuputuraa a te Apooraa Rahi Amui.
hana atoà.
I roto i te taime no te mau haamoriraa, ua
ôrero, ua faateniteni, ua pehe mai ôutou e te
nünaa i to ôutou parau, te faufaa ta te Atua i
Mâuruuru i te pâroita no Faaa e te Tuhaa
piti no ta ôutou fâriiraa, ta ôutou i faaite mai nâ
roto i te mau haamoriraa, te mau reo himene, te
mau parau paari o Faaa. I te mau Tuhaa no te
hôroà ia ôutou i te mau mahana atoà.
I
Mâôhi, ia ite e ia fàrii i to na iho
parau. la haamaitaihia te Atua no teie tàvini tei
faataa ia na ei rautï i te parau a te Atua no te
Te ôaôa nei te Âpooraa Rahi Amui i te
î
teie tei papahia i nià i te
Îtaia42, 1-4.
tupu te parau-tià i te fenua nei.
mau motu
Ua faaineine maitai ôutou e te mau aratai i
S
te feruriraa e te âau o te nünaa, ua àtuàtuhia to
I
J
na faaroo i itoito ai o ia, ua mau e ua amo i te
ôhipa. la haamaitaihia te Atua no te maitai o te
j
parau e no te ruperupe o te ôhipa.
mai, mâuruuru no ta ôutou mau tau¬
turu.
Mâuruuru atoà i te Tâvana e te
Âpooraa
Ôire no Faaa no ta ôutou mau tauturu e rave
rahi, i naho mâite ai te Rururaa Ôrometua.
te ôire
la haamâuruuruhia te Tâvana ôire Evans a
I
II. TE MAU PARAU ÂPÏ
Haùmani, e ta na Apooraa Ôire no MooreaMaiào no te mau tauturu ta ôutou i faataa i roto
i te mau
pâroita atoà tei faaôhie i te tere-maitai-
raa o te
Apooraa Rahi Amui.
2.1-Nà manihini
Ua âmui mai te Pâpai Parau Rahi o te
Âmuitahiraa no te mau Ètârëtia no Pàtitifa,
François Tahiarii a Pihaatae ôrometua e ôhipa
Mâuruuru atoà i te tïtau-manihini-raa mai i te
Âpooraa Rahi Âmui i nià i ta ôe ôroà fâriiraa.
Te faaitoito nei te Âpooraa Rahi Âmui i te
Âpooraa Ôire i te aratai-maitai-raa i te nünaa.
ra i
Suva i te fenua Fitî.
Ua faaite mai o ia i te Âpooraa Rahi
Âmui
i ta na tâviniraa e te mau fifi e fàrereihia nei e
te mau Ètârëtia e te mau nünaa no Pàtitifa. Te
Rururaa Ôrometua 2014
tau ôhiparaa a to tâtou ôrometua
I tupu aè nei te Rururaa ôrometua 2014 i te
Veà Porotetani n°12 no Âtete/Tetepa 2014
7
i roto i teie pü
Âfjoma
RaM
Amui
201
i ta tatou, ua riro ia ei püôiraa i te ôhipa i rave-
IV, Rodney a Livine,
hia mai na e to tatou mau Tupuna, nâ roto i te
faaïteraa i te Evaneria i roto i te Moana o Hiva.
-Fare haapiiraa Papa toru Tamuera a Raapoto,
Jean Pierre a Sartore,
Te riro atoà nei te reira ei faaitoitoraa i to tatou
-Te Âmuiraa o te mau Fare Haapiiraa Porote¬
ôrometua e to na ùtuafare i roto i te tâviniraa.
tani i Ùturoa, Gérald a Lachaux, tauturuhia e
Raînui a Goltz e Josiane a Rabotin.
To tatou tiàtono faaturahia, John Te-
Te poroi a te Apooraa Rahi Amui i te
matauira a Doom, tei amo mai i te tiàraa
peretiteni o te Âmuitahiraa o te mau Ètârëtia o
teie nei ao i Pâtitifa no nâ matahiti e 7 tei hope i
mau faatere
teie nei. Areà ta na tâviniraa i te Atua i roto i te
E te mau faatere âpi : e tuhaa ta te
tia i roto i te mau Fare Haapiiraa Porotetani, e
tâàtiraa Moruroa e Tâtou e te âpeeraa i te mau
ùtuafare i fifi i te taèro âtômï, te tâmau noa ra ia
o ia.
Ètâré-
tuhaa atoà ta dutou i te îmiraa i te mau râveà
atoà ia î ta tâtou mau tamarii i te mdramarama
îte no te mea te haapiiraa o te èà ia e tae ai
No reira, te hinaaro nei te Apooraa Rahi
Âmui e faaïte i to na tâpaô mâuruuru i teie
metua paari to tâtou no te roaraa o te tau o ta na
e te
tâviniraa i te nünaa.
feiâ îte, iafaaitoito maitaî atoà râ dutou ia
râtou i roto i te ora.
Te tîtauraa, eere i te haapad-noa-raa i te
manuia te tâatoà. la maitaî ta dutou tâviniraa.
2-2-Te Mau Rururaa a te Ètârëtia
a-Te Rururaa Ôrometua 2015
E te mau faatere tahito : Sophie a Tetuira
Ôrometua
taa ê teie, e taime e hiô faahou ai te mau tâvini i
Maheanuu, Bettina a Paoaafaite no Taunoa,
Inès a Dubois no Vienot, Elisabeth a Tetua no
ta râtou tâviniraa. Nâ te tomite faanahohia e te
Fare Matie e Ghislaine a Neuffer no Tuteao a
E tupu atu ia i te Tuhaa 7. E Rururaa
Âpooraa Faatere e rauti i teie rururaa.
no
Vaiho. la haamaitaîhia te Atua no teie mau
tâvini tei amo itoito i to râtou tiàraa.
e-Te
Apooraa Rahi Âniui 2015
No te mea e tomohia te Âua Pipi
Ôrometua âpi
i te âvaè Tiurai no te matahiti 2015, e tupu te
Âpooraa Rahi Âmui i Tahaa i te Tuhaa 4.
Te mau Haapii tamarii e te mau rave
ôhipa e faatuhaahia
-Fare haapiiraa a te mau àiü Maheanuu, Sophie
Tetuira, Francine a Turimataùtaù, Danielle a
Faivre,
a
2-3-Te mau faatere âpî o te mau Fare
Haapiiraa Porotetani
Âpooraa Rahi Âmui i te mau Faatere
Fare Haapiiraa tei faaâpihia no te roaraa e 4
Ua fârii te
matahiti 2014-2018.
-Te faatere o te mau fare haapiiraa porotetani,
Ètârètia
-Fare haapiiraa Papa tahi Taunoa, Bettina a
Paoaafaite,
-Fare haapiiraa Papa tahi Vienot, Inès a Dubois,
-Fare haapiiraa Papa rua e Papa toru Pômare
IV, Johnny a Giau, Philippe a Liao, Christiane a
Thierry a Temauri,
-Fare haapiiraa a te mau àiü Maheanuu, Sandra
a Huang,
-Fare haapiiraa Papa tahi Vienot, Linda a Wang
Sang,
-Fare haapiiraa Papa tahi Taunoa, Adélina a
Ajonc, Moetu a Sartore Devasse,
-Fare haapiiraa Papa toru Tamuera a Raapoto,
Margareth a Trouillet, Chantal a Canadas,
Monique a Rigo,
-Fare haapiiraa Papa toru Tuteao a Vaiho,
Tereino,
-Fare Nohoraa o te mau tamarii, Eleonora a
Morris.
-Fare haapiiraa Papa rua e Papa toru Pômare
Annie a Lemaire,
2431-GCMAovam.4trr'hg-ieTys,e
2.5-Te
-I Popora Faanui, e faaîtehia o Thognio Tâ-
Ua tae ôutou i te taime no te faatuhaaraa, i
mûri aè i to ôutou hôroàraa i to ôutou ite, e to
muera a Pere
ôutou here i ta tatou mau tamarii. Fârii mai i te
ia Anau
mâuruuru o te
ôrometua, e haapaô atoà mai o ia
Âpooraa Rahi Âmui ia ôutou.
Tuhaa 5
E te pii nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te mau
-E haapaô atoà mai o Oscar Môte a Teipoarii
Ôrometua Haapii ia faaineine ia ôutou no te
ôrometua ia Auti i Rurutu
amo i te tiàraa faatere no a nanahi.
Tuhaa 6
-I Taiohaè, e faaitehia o Abdias, Hamaiterani a
Mau Tâvini Tei Ravehia e Te
Tehahe ôrometua
Pohe
a
Tauatiti, tiàtono faaturahia no te
Tuhaa 7
pâroita Vairaô,
Efaraima a Faatau, tiàtono faaturahia
no te pâroita Papetoài,
a Maiteraï faaipoipohia ia Panai a
Panai ôrometua faaturahia no te pâroita Tiàiti,
Tihoti a Pittman, ôrometua faatu¬
rahia no te pâroita Maharepa,
I Pëtera, e faaitehia o Faria, Tereva vahiné a
Tevaearai ôrometua
I loritàna, e faaitehia o Heiata, Teahu vahiné
ôrometua a Pifao (1 matahiti)
Rahi
Faaineineraa i te Rautï Haapiiraa Faaroo
I Farâni, Strasbourg e tonohia o Sabrina a Teraiârue ôrometua (1 matahiti)
I to râtou mau hoa here, te mau tamarii e te
mau
Apoma
fëtii, te faaite nei â te Âpooraa Rahi Âmui
Faaturaraa ôrometua
i to na tâpaô aroha e te faaitoito.
E tuuhia o Richard Tuheiava a Teihoarii
Tauiraa Ôrometua 2014
Amui
ôrometua i roto i te faaturaraa.
2.6-Te Tàpura Faufaa a te
Tuhaa1
Ètârëtia
-I Mâhina, e faaitehia o Stanley, Nâmata a Te-
Ua haamana te Apooraa Rahi Amui i te tapura
tuahiti ôrometua, e haapaô atoà mai o ia ia Pa-
faufaa o te matahiti 2013-2014 e te ôpuaraa
penoo (1 matahiti)
tâpura faufaa o te matahiti 2014-2015.
-I Taravao, e faaitehia o Répéta, Temeharo v a
Te hinaaro nei te Âpooraa Rahi Âmui e
faaite à i to na tâpaô mâuruuru ia ôe e te nünaa,
no ta ôe hôroà i teie matahiti, tei riro ei tauturu
e ei tâpaô no to ôe here i to ôe Atua e i ta ôe
Maiarii ôrometua, e haapaô atoà mai o ia ia
Faaone
Tuhaa 2
-I Maraa, e faaitehia o Baùssa a Humuni
Ètârëtia, noa atu te fifi ta ôe i faaruru mai e te
ôrometua no roto mai i te Ètârëtia Porotetani no
mau tâmataraa
Kanaky i te fenua Taratoni
-I Vairaô, e faaitehia o Alain Tetuanui a
noa aè.
Maitere ôrometua
Tuhaa 4
rima e to tatou faaroo i te Atua, te mau tâvini
o àutou te àurima e te nünaa o de te àunati.
la ôroà faahou te ôroà e ia tupu te parau, e
-I Raiâtea Tevaitoà-Tehurui, e faaitehia o Endy,
ia riro noa te Atua ei tumu o te ora o te Ètàrë-
Mârii a Taiàrui ôrometua
tia...
atoà, aita to ôe faaroo i àueue iti
Te ora o teie Ètârëtia, tei roto ia i to tatou
Veà Porotetani n°12 no Âtete/Tetepa 2014
9
2014
la tauturu mai a te Vania o te Tumu Nui ia
ôe e te Âpooraa Rahi Amui i roto i ta na ôhipa.
te autaeaèraa i rotopü i te mau nûnaa no te
tupuraa o te hau i roto i teie nei ao. Te ara nei o
ia ia pâmru-tâmau-hia te turaraa e te tiàraa o te
mau nûnaa e noho nei i nià i to tatou fenua.
III-TE MAU FAAOTIRAA
Hoê â ia huru no te turaraa o te taata tâtai tahi i
A TE ÂPOORAA RAHI ÂMUI
te haamori i te Atua ia au i to na tiàturiraa e ia
au i ta na
haapaôraa.
3.1-Te faaineineraa i te mau aratai
I roto i to na oraraa, ua faaineine te Fatu i te
mau
pipi i nià i te mau ôhipa e tîtauhia ia ràtou
pipi e
Te faaitoito nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te
nûnaa ia imi nà mua roa i te màramaramaraa o
e rave. Ua faaineine atoà te Fatu i te mau
te huru o teie haapaôraa, ia ôre te mau haa-
te taata i te màramaramaraa i to te Atua hi-
mataùraa ia haapôiri i ta na hiôraa e ino ai to na
naaro. No to na tiàturi i te Atua te Metua Mana-
oraraa hau. Te
hope, ta na Tamaiti ia letu Metia e te Vârua
te mau aratai o te fenua, eiaha ràtou e tûtahu i
Moà, ua riro atoà te faaineineraa no te Ètârêtia
ei ôhipa faufaa roa i te hôroàraa i te taata i te
te riri i roto i te âau o te nûnaa, ia vai ara rà
ràtou e ia faaôhipa i te ture fenua no te tupuraa
mau ràveà atoà e tiàmâ ai o ia.
hau o te nûnaa e no te pàruru i to na turaraa. Te
titau nei te
E faaineine te Ètârêtia i te mau aratai tei tï-
pii nei te Âpooraa Rahi Âmui i
Âpooraa Rahi Âmui i te Hau Faràni
ia ara i te huru o te faaineineraa o teie mau
tauhia e âfai i te nûnaa nà nià i te èà e tae atu ai
ôrometua Mahometa ia au i te aratairaa ture o te
i te Atua. E tauturu te tûramaraa a te Pïpïria, ta
mau
haapaôraa.
te Fenua, e ta to tâtou parau ia na no te mea,
hoê èà ta râtou e faaite ra, te Here e te Aroha.
No reira, te hinaaro nei te Âpooraa Rahi
Ta te Atua tïtauraa i te Ètârêtia e to na mau
Âmui e haapàpû i te mau taata o teie haapaôraa
Mahometa, ia pàrahi ràtou i roto i te hau i nià i
teie fenua mà te faatura i te peu, te iho tumu e
aratai : E here ia na, e here i te fenua, e here i te
nûnaa, e maitai roa ai. Te tiàturi nei te Âpooraa
Rahi Âmui, te faaineineraa, o te ràveà maitai
te oraraa hau o teie nûnaa. Teie hoi te tahi reo
pûhapa i nià i te èà e e faaapiapi i te èà. E riro te imiraa e te faatupuraa i te
maitai ei tàpura ôhipa tuâtau na na, ia hanahana
to te Màôhi : A haere mai i tefare nei, pàrahi
te Atua e ia maitai te nûnaa.
nûnaa.
roa e ôre ai o ia e
3.2-Te haapaôraa Mahometa
I mua i teie ôpuaraa a te haapaôraa Ma¬
hometa e faatià i ta ràtou fare pure i te fenua
nei, ôpuaraa tei faatupu i te uiuiraa e te peàpeà i
roto i te hoê pae o te nûnaa, te hinaaro nei te
mai, e tàmâa tâtou, tei ô ù nei de. la tura noa à
teie reo pii efaaîte noa ra i te huru o teie
3.3-Te mau ôpuaraa a te Hau Màôhi
Te faaite nei te Ètârêtia Porotetani Màôhi e,
parau-tià i Màôhi Nui nei, to te
Atua ia hinaaro i te taata, te ùputa atoà ia o te
te tupuraa o te
ora o teie nûnaa.
Âpooraa Rahi Âmui e haapàpû na mua roa :
-E Ètârêtia o ia tei haamau i to na tiàturiraa
Âpooraa
Âmui
No reira, te piiraa a te
Rahi
i te Hau Màôhi, ia tuuhia te parau o teie nûnaa i
i nià i terà parau a te pàpaî Taramo 24, 1 « No
mua roa i roto i ta na mau
te Atua te fenua e te î atoà i nià iho, te mau
rahia te hiroà tumu o teie nûnaa, rarahi noa atu
ôpuaraa. la faatu-
fenua o te ao nei e te feià atoà e pàrahi ra i
à te mau ôpuaraa, eita te reira e tàtara i to na
reira ».
mau fifi.
-E Ètârêtia o ia, tei tiàturi i te faufaa rahi no
Veà Porotetani n°12 des mois d’Août/Septembre 2014
I
Âmui i te Hau
Mâôhi, ia faaturahia te ture fenua e te papa ture
tumu a te Hau Fârani tei pâruru i te Râhu a te
Atua e tae noa atu i te tiàraa mana o te taata, ia
faatanohia te mau ôpuaraa i nià i teie nünaa. la
hôroàhia te taime râvaî i teie nûnaa, ia haamâramaramahia o ia i nià i teie mau ôpuaraa, mai te
mau paturaa hôtëra, e tae noa atu te mau faaà-
paauraa i te mai o te taata, ia rave màite i te
reira nà roto i te âau faaroo Mâôhi mau i te
muraa ià.
te taèro âtôm!
Te titau nei te Âpooraa Rahi
Atua mà te ôre e tapihoo.
Te ani atoà nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te
nûnaa Mâôhi, ia ite e ia fàrii e, o tàtou iho te
àrai matamua roa o to tàtou ea.
3.5-Te Nûnaa Mâôhi i mua i te parau no
I mua à i ta te Faatereraa Hau Mâôhi hiô-
Te faaâpi nei à te
Âpooraa Rahi Âmui i ta
ino-raa i te àroraa a Moruroa e Tàtou, te ani
onoono nei te Âpooraa Rahi
ia na, ia ite
Âmui
pâtoiraa ûàna i te mau ôpuaraa e faatià i te
hoê fare perëraa CASINO.
na
Te ani nei te
pàpû i te tiàraa e te ôhipa maitai roa a Moruroa
e Tàtou. No te tupuraa o te màramarama, te
parau-mau e te parau-tià, te pii nei Âpooraa
Rahi Âmui i te Hau Mâôhi, ia haapae roa i te
manaô haaporitita i te àti taèro âtômï o te fenua
e te nûnaa Mâôhi. No reira, te pàtoi ûàna nei o
ia i te ôpuaraa a te Hau Mâôhi e taui i te vairaa
o te paepae haamanaôraa i te feià i roohia i te
Âpooraa Rahi Âmui, i te Hau
Mâôhi e faaea i te hoo i to tatou mau fenua i te
mau
ôna, e e faaea i te faaère i to tatou nünaa i
to ràtou fenua.
Te tiàoro nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te
àti âtômï e vai ra i tahatai i Pàôfai.
nûnaa ia vai ara noa i mua i teie mau ôpuaraa
tei haamoemoeâ ia na.
Te faaâpî nei te Apooraa Rahi Amui i ta
na aniraa tuutuu ôre i te Hau
3.4-Te àti o te taata riirii i mua i te râ-
Faràni, ia faahoi
paauraa i to na mai
la au i to na tiàraa tiai mataara o te nünaa,
mai i te tura e te hanahana o Mâôhi Nui, ia itea
Âpooraa Rahi Âmui i te teimaha o
tàtarahapa o ia i mua i te nûnaa no te ino i ravehia e ana, ia tàmà e ia rave tàmau i te mau
te ite nei te
te oraraa hau, te maitai e te ôaôa o te nûnaa. la
te nûnaa i mua i te tupuraa o te mai, e te fifi hoî
o te mau ràveà tautururaa
hiôpoàraa màramarama e te tiàmà, ia hoî faa-
ia na.
hou mai te maitai e te ora i roto i teie fenua.
No reira, te pii nei o ia i te mau aratai o te
Te pii nei te Apooraa Rahi Amui i te
nûnaa, ia faariro i te parau no te mau ràveà râ-
Nûnaa Mâôhi, te mau Etàrëtia e te mau haa-
paauraa ei nâ mua no te mau tâpura ôhipa atoà,
nâ roto i te ràveà o te tuiauraa o nà Hau e piti,
paôraa, ia hoê anaè to tàtou faaroo i te Atua, a
riro atu ai teie àroraa ei ôhipa âmui na tàtou. Te
tïtau atoà nei te Âpooraa Rahi Âmui i te mau
pàroita, te mau tuhaa e te mau âmaa ôhipa a te
Etàrëtia Porotetani Mâôhi, ia haafaufaa pàpû i
oia hoi te Hau Mâôhi e te Hau Faràni, e ia
faatura ràua i te parau faaau. Te faaara nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te Hau Mâôhi, ia ôre te
àti o te nûnaa ia riro ei màhora tanuraa na na i
te parau-tià ôre. Te pii atoà nei te Âpooraa Rahi
Âmui i te nûnaa Mâôhi, ia tiàturi e ia faaroo i te
te taiô mahana 02 no Tiurai mà te faanaho i te
tauturu a te rahu e ta te Atua. Te faaitoito atoà
parau o te fifi âtômï.
tâpura ôhipa ei tautururaa i te nûnaa i mua i te
Âmui
nei te Âpooraa Rahi
i te mau tahuà ràau
Mâôhi ia haafaufaa i te ite e te àravihi no te ràVeà Porotetani n°12 no Âtete/Tetepa 2014
11
Âpora
Rahi
Âmui
2014
î| ■'VvWvA^'
^
/vvnaaA
w
H/^A/WnA
; (\AA/v>^ ü
Aivyv>5
IV- POROI I TE APOORAA RAHIAMUI
EI TE NUNAA
mure dre
to na ».E te Nünaa Mâôm e, la faaroo
ôe i te Rahu e te Atua Nui Tumu Tahi, e Ora ia
ôe. la âtea râ ia râua, e ère ôe i te Ora. No reira,
A FAAROO IA ORA ÔE
a mau tutuaau i te faufaa i hôroàhia mai ia
ôe,
ia vai noa mai to ôe ora a tau e a hiti noa atu.
Nâ roto i te faaàrepuraa a te Varna o te
Tumu Nui i te Vai, i pü mai ai te ora no roto i te
ano. Ua hiti te mâramarama no roto mai i te
E te Huifaaroo Porotetani, e te nünaa
i te Rahu, e Aroha râ, e Here, e Parau-Mau, e
Parau-Tià tei faaite mure ôre noa ra i te Huru e
Mâôhi, a faaroo na i te hoê no te mau pure a to
tâtou mau tupuna e nâ ô ra e, « la Atua te Atua,
la fenua te fenua, e la taata te taata, ua maitai
roa ia ». E pure âau teie no te faahoi mai te
hau, te maitai e te ôaôa i roto i te oraraa o te
taata. To ôe Ora, ia tura, ia moà e ia hanahana
te Hohoà o te Atua.
noa te Atua i roto i to ôe oraraa. Faaitoito atoà
pôuri, ua raî te rai, ua fenua te fenua, e to râtou
atoà ra mau î. Te maitai te reira a te Tumu Nui
e te Vai.
Èere teie maitai no te faanehenehe noa
ôe i te faahoi mai i te tura o to fenua, oia to ôe
Âmui
E to te Âpooraa Rahi
e, no to na tiàturi rahi ia ôe, ua hôroà te Tumu Nui ia ôe i te
metua vahiné. Na na ôe i fànau, na na ôe i hii,
tiàraa faaora i te Nünaa Mâôhi. Tano maitai ia
hoi mai râ i roto i to ôe reo, to ôe hiroà e to ôe
ôe te reo o te Fatu e nâ ô ra e : « Outou te
iho tumu mâôhi. O ôe iho te tupuraa o te parautià a te Atua i Mâôhi Nui nei. Ua maitai roa ia.
mâramarama o teie nei ao ». Oia hoi, na ôe e
na na atoà i faaàmu ia ôe i to na here. Hoi
tauturu i te Nünaa Mâôhi ia ôre O la ia âtea i to
na parau,
i te rahu e i to na Atua, nâ roto i te
Màuruuru e la ora na !
faaàmaraa i te faaroo o teie nünaa ia tüàti aè ta
na iteraa i te Maitai e mauhia ra e te rahu e ta te
Àimeho, i te 03 no Âtete 2014.
Atua iho.
E te Nünaa Mâôhi e, ua haapârahi te Tumu
Nui ia ôe i roto i te uru maitai, ta na ia faufaa
ora i reira e
tupu hope roa ai to ôe Ora. A ite ôe
e tura rahi to ôe i Mâôhi Nui. E faufaa rahi to
ôe i mua i te mata o te Tumu Nui i faariro ia ôe
ei tauturu au No Na i nià i te fenua nei.
la ite mai ôe, e parau tütahi to ôe, te rahu e
te Atua. Ua haere mai letu Metia, te Tamaiti a
Te Teitei, e haamanaô i te taata i to na hoêraa e
te Metua, nâ reira atoà i te Rahu, nâ roto i te
parau « a àmu i ta ù tino, a inu i to ù toto ». Ua
haapâpü mai o ia e « o té faaroo ia ù ra, e ora
Veà Porotetani n°12 des mois d Août/Septembre 2014
mai,
La Secrétaire generale de
l’EPM, Céline Hoiore lit le
Communiqué du Synode
"COMMÜMOÜE
DU 130ème SYNODE DE'^f
LISE PROTESTANTE MÂÔHI
Le ISOème Synode de
l’Église Protestante Mâdhi s’est dé¬
roulé sur l’île de Moorea, du dimanche 27 juillet au dimanche
03 août 2014. Ses séances ont débuté le lundi 28 juillet et se
sont terminées le samedi 02 août dans le temple « Fare Hotu »
de Teàvaro
-
Moorea.
Les louanges de chaque district
Voici le récit de Teàvaro
Mon petit district s’appelle Temaè, repré¬
senté par son héros Tâne Tuî et sa lance. Cette
dernière ne donne pas la mort, ce qu ’elle fait,
c’est de s’approprier la terre. Aussi, les activi¬
tés favorites de Tâne Tuî héros de Temaè, Te-
paîùma héros de Teàvaro et de Faarua à la
parole unique héros de Haapiti, étaient de sai¬
sir les terres. Tous les jours, Tâne Tuî se pré¬
pare et prépare également sa lance. Il fait
tournoyer sa lance dans les airs, sifflant comme
une flûte nasale, musique voletant dans les airs,
la lance ne prend pas la position horizontale
mais se dresse dans les airs, et répand la mu¬
sique de la flûte dans le ciel.
Papetoài, le grand guerrier au chien fé¬
le corps dufenua qui te dit : Lèvetoi ô guerrier, et avec arrogance déchire, pour
que s’ouvre.., gouverne ô guerrier, que la vie et
la paix t’accompagnent.
Maiào, la griffe d’oiseau, empreinte des
pattes de l’oiseau sacré, marquée dans la terre.
C’est le pied du fenua qui t’appelle : Lève-toi et
roce. C’est
envole-toi, retourne vers la maison mère, metstoi sous l’aile de l’oiseau-mère.
Maharepa, aux quatre pics, ce sont les
quatre personnes à l’intérieur de Taaroa qui
ont vu la création de la terre par Taaroa. Ce
sont les yeux dufenua qui vous annoncent :
Lave tes yeux et vois, observe et scrute, que ton
Veà Porotetani n°12 no Âtete/Tetepa 2014
esprit soit éclairé, garde cette richesse au plus
nourri la foi de la Communauté, ce qui Ta en¬
profond de tes entrailles.
Teàvaro,place de tir à l’arc du guerrier.
C’est l’oreille du fenua qui chante : Nettoie ton
oreille et qu ’elle entende, écoute et que ton
oreille soit propre, qu ’elle puisse capter, pour
que le fenua s’élève, et qu’il continue à enten¬
couragé à oeuvrer. Dieu en soit loué pour la
qualité de la parole et du geste.
dre.
Afareaitu, au récit d’amour, de la maison
du roi, de la maison de Dieu. C’est la main du
fenua qui montre : Creuse et persévère, le che¬
min sera aisé ; que ta main soit propre, labeur
de purification, creuse et que ton cœur soit pur.
Maatea, à la nourriture visible, que l’on
distingue le jour et la nuit. C’est le cœur du
fenua qui appelle : Approchez, approchez et
avancez vers la mer, avancez vers le marae
pour prier, une prière pure, une prière de paix
pour que votre voyage soit paisible.
Haapiti, Faarua à la parole unique. C’est
la bouche du fenua qui déclame : Faarua à la
parole unique, une voix, une parole. Le fenua
s’est levé. Raconte et fais lui parvenir l’histoire
et que la justice se répande sur le fenua.
1.2 - A l’attention de la commune
Le Conseil Supérieur tient à remercier cha¬
leureusement le maire Evans Haùmani de Moo-
rea-Maiào, et son conseil municipal pour l’aide
apportée au travers de chaque paroisse, ce qui a
facilité le bon déroulement des activités du Sy¬
node.
Nous vous remercions aussi pour votre invita¬
tion.
Le Conseil Supérieur encourage le conseil mu¬
nicipal à suivre une bonne gouvernance vis à
vis de la population.
13 - La pastorale de 2014
La pastorale de 2014 a eu lieu à l’école pri¬
maire de Piafau à Faaa dans le 2nd arrondisse¬
ment, avec pour thème « Regarde et crois »
basé sur le texte d’Isaïe au chapitre 42, des ver¬
sets 1 à 4.
Le Conseil Supérieur remercie la Commis¬
I - Remerciements
1.1 - A l’attention du peuple
En cette première année de Jubilé, Aimeho
Nui i te Rara Varu, tu nous fais grâce de ton
fenua pour l’organisation du Synode de cette
année.
C’est avec joie et reconnaissance que le
Conseil Supérieur remercie les membres du
3ème Arrondissement, les pasteurs, les conseils
de diacres, les différents comités, les enfants,
sion d’Animation Théologique qui a mené les
réflexions de cette année.
L’animateur théologique Turo Raapoto
quittés dans la paix de Dieu. Lui, qui a
peuple mâôhi pour
qu’il connaisse et accepte son identité. Que le
Seigneur soit remercié pour ce serviteur qui
s’est consacré comme animateur théologique
pendant une longue période. Il a offert généreu¬
sement tous les bienfaits qu’il a reçus de Dieu
afin que la voie du peuple mâôhi soit claire¬
ment traçée.
nous a
su rendre la bravoure au
les Jeunes, les anciens et toutes les paroisses de
Le Conseil Supérieur adresse ses sincères
l’arrondissement, pour la qualité et la chaleur
de votre accueil. Cela a été d’une grande aide
condoléances à son épouse et à ses enfants. Que
au bon déroulement du
la miséricorde et T amour de Dieu les accompa¬
Synode.
gnent tous les jours.
Dans les moments de culte, vous avez dé¬
clamé, loué, chanté votre terre, richesse offerte
par Dieu. Les responsables ont convenablement
Merci à la paroisse de Faaa et au 2nd arron¬
dissement pour l’accueil que vous nous avez té-
Veà Porotetani n°12 des mois d’Août/Septembre 2014
i
moigné à travers les cultes, les chants, les récits
C’est le Comité mis en place par la commission
sur Faaa. Merci aux autres arrondissements
permanente qui animera cette session,
pour toutes les aides reçues.
b)-Le Synode de 2015
Le Conseil Supérieur remercie également le
maire de Faaa et son conseil municipal pour les
Comme l’inauguration de la nouvelle école pas¬
torale aura lieu au mois de juillet 2015 à Hure-
différentes aides qui ont aussi contribué au bon
piti, le Synode se déroulera à Tahaa, dans le
déroulement de la pastorale.
4ème arrondissement.
2-3 Les nouveaux directeurs des écoles
II- Les annonces
protestantes
2.1 - Les invités
Le Conseil Supérieur a enterriné la nomination
A participé également le secrétaire général
de la communauté des églises du Pacifique, le
des nouveaux direeteurs d’établissements pour
les quatre années à venir 2014-2018.
pasteur François Pihaatae, Tahiarii qui œuvre à
-Le directeur général des écoles protestantes,
Suva Fidji.
Thierry Temauri,
-à l’école maternelle Maheanuu, Sandra Huang,
Il a fait part au Conseil Supérieur des
-à l’école élémentaire Viénot, Linda Wang
préoccupations de son ministère et des pro¬
blèmes que rencontrent les Eglises et les peu¬
ples du Pacifique.
La mission de notre pasteur dans ce centre
s’inscrit dans la continuité du travail accompli
par nos Tupuna, celle de répandre l’évangile
dans l’Océan Pacifique. Cela devient un motif
d’encouragement pour notre pasteur et sa fa¬
Sang,
-à l’école primaire Taunoa, Adélina Tereino,
Collège-Lycée Pômare IV, Rodney Livine,
Lycée Samuel Raapoto, Jean-Pierre Sartore,
-au regroupement seolaire de Uturoa, Gérald
Lachaux secondé par Rainui Goltz et Josiane
-au
-au
Rabotin.
mille dans leur ministère.
Les encouragements du Conseil Supérieur
A participé aussi notre diacre retraité, John
Tematauira Doom qui a été président du
Conseil Œcuménique des Églises dans le Paci¬
Aux nouveaux directeurs, l’Église a un
rôle à accomplir auprès des écoles, vous aussi
fique pendant une période de sept années qui
arrive à son terme. Cependant son service
vous avez votre
mission, vous devez mettre en
place tous les moyens pour enseigner à nos enfonts, afin qu’ils puissent acquérir l’intelligence
et la connaissance, car l’enseignement est la
voie vers la vie. L’exhortation n’est pas unique¬
ment de s’occuper des élites, mais il faudra sur¬
continue au sein de l’association Moruroa et
Tatou et ce, en vu de l’accompagnement des fa¬
milles contaminées par le nucléaire.
Le Conseil Supérieur adresse ses remercie¬
ments à ce metua pour ces longues années au
tout rechercher tous les moyens pour que tous
service du peuple.
les enfants réussissent.
2.2 - Les rassemblements de
l’Église
Aux anciens directeurs : Sophie Tetuira
de Maheanuu, Bettina Paoaafaite de Taunoa,
a)-La Pastorale de 2015
Elle se déroulera dans le 7ème arrondissement.
Inès Dubois de Vienot, Elizabeth Tetua de Fare
C’est une pastorale extraordinaire qui servira de
Matie et Ghislaine Neuffer de Tuteao a Vaiho.
temps de réflexion sur le ministère des servi¬
Que le Seigneur soit glorifié pour les serviteurs
qui ont accompli avec courage la mission que
teurs.
Veà Porotetani n°12 no Âtete/Tetepa 2014
15
Symae
2014
1423-GCMAovanetrhgiys,
l’Église leur a confiée.
Les départs à la retraite
2.5 Les mutations pastorales
1er arrondissement :
Les enseignants et les non-enseignants
-à Mahina sera présenté le Pasteur Stanley Namata TETUAHITI. Il aura aussi en charge pour
-L’école maternelle de Maheanuu : Sophie Te-
un an,
tuira, directrice, Francine Turimataùtaù, ensei¬
gnante et Danielle Faivre, aide-maternelle,
-à Taravao/Faaone
la paroisse de Papenoo,
présentée la Pasteure
Répéta Temeharo MAIARII.
sera
-L’école primaire de Taunoa : Bettina Paoaa-
faite, directrice,
-à Maraa sera présenté le Pasteur Baussa HU-
rectrice,
MUNI. Originaire de rE.P.K.N.C. de Nouvelle
-Le Lycée-Collège Pômare IV : Johnny Giau,
Caledonie,
Philippe Liao, Christiane Ajonc, Moetu Sartore-Devasse, Edith Manuel, enseignants,
-Le Lycée Samuel Raapoto : Margareth Trouillet, Chantal Canadas, Monique Rigo, ensei¬
-à Vairao sera présenté le Pasteur Alain Tetua-
-à Raiâtea, Tevaitoa/Tehurui sera présenté le
-Le lycée Professionnel Tuteao a Vaiho : Annie
Lemaire, enseignante
-à Porapora, Faanui/Anau sera présenté le
-L’internat : Eléonora Morris, cuisinière.
teur Thognio Tamuera
2.4- Les décès
Tauatiti, diacre retraité de la paroisse
M
4ème arrondissement :
Pasteur Endy Marii TAIARUI,
partagé généreusement vos connaissances et
votre amour pour nos enfants. Recevez ainsi les
remerciements de la part du Conseil Supérieur.
Par la même occasion, le Conseil Supérieur en¬
courage les enseignants à se préparer à devenir
de futurs responsables.
Ém
nui MAITERE.
gnants,
Vous êtes arrivés à la retraite après avoir
■ÉEMÊttaretia
2nd arrondissement :
-L’école primaire de Viénot : Inès Dubois, di¬
Pas¬
PERE.
Sème arrondissement :
-à Rurutu, Hauti sera présenté le Pasteur Oscar
Môte TEIPOARII.
6ème arrondissement :
-à Nukuhiva, Taiohae sera présenté le Pasteur
Abdias Hamaiterani TEHAHE.
7ème arrondissement :
-à Béthel sera présentée la Pasteure Faria Te-
de Vairaô.
revaTEVAEARAI,
Efaraima Tefaatau, diacre retraité de
la paroisse de Papetoài.
Maiterai, épouse du pasteur Panai, à
la retraite de la paroisse de Tiaîti.
Tihoti Pittman, pasteur retraité, de
la paroisse de Maharepa.
-à Jourdain sera présentée la Pasteure Heiata
Teahu PIFAO pour un an.
Formation continne
-la Pasteure Sabrina TERAIARUE effectuera
une formation d’un an en aumônerie scolaire à
Strasbourg (France).
A leurs époux, épouses, à leurs enfants et à
leurs proches, le Conseil Supérieur leur adresse
Départ à la retraite
l’expression de ses condoléances et ses encou¬
-le Pasteur Richard Tuheiava TEIHOARII pren¬
ragements.
dra sa retraite.
2.6 Le budget de
l’Église
le meilleur moyen pour qu’elle ne reste pas
Le Synode a approuvé le bilan financier de
l’exercice 2013-2014 ainsi que le budget prévi¬
sionnel de l’exercice financier 2014-2015.
Le Synode tient à exprimer ses remerciements
figée et repliée sur elle-même. La recherche du
bonheur et sa réalisation doit être une préoccu¬
pation perpétuelle de l’Église pour la gloire de
Dieu et le bien du peuple.
les meilleurs à la communauté religieuse pour
ses dons de cette
année, qui expriment sa vo¬
3.2-Projet de mosquée à Papeete
lonté et son attachement indéfectible envers le
Concernant le projet de construction d’une
seigneur et envers son église. Malgré les diffi¬
cultés rencontrées et les diverses tentations, ta
mosquée dans notre pays, projet qui a suscité
des questions et des inquiétudes d’une partie de
la population, le Conseil Supérieur voudrait
avant tout rappeler que :
foi n’a pas été ébranlée.
La vie de notre
Église dépend de ce que nous
tenons dans nos mains et de notre foi en Dieu.
Ô Serviteurs vous êtes l’amorce, ô peuple tu es
la base.
Que la fête soit fête et que la parole s’accom¬
plisse, et que Dieu demeure la source de vie de
notre
Église.
-L’Église Protestante Mâôhi confesse
qu’elle est une Église dont la foi s’enracine
aussi dans la parole du Psaume 24,1 « C’est au
Seigneur qu 'appartient la terre avec tout ce qui
s’y trouve, le monde avec tout ceux qui l’habi¬
tent ». Elle confirme qu’elle est une Église qui
Synode
reconnaît les bienfaits des liens fraternels entre
III-LES DÉCISIONS DU SYNODE
les peuples pour que la paix s’établisse dans ce
monde. Elle tient à rester vigilante afin que
3.1- La formation des responsables de
l’Église
Durant son ministère sur terre, le Seigneur
a formé ses
disciples en vue de leur mission. Il
les a formés ainsi que les hommes à compren¬
dre la volonté de Dieu. Parce que l’Église croit
en Dieu, le Père Tout-puissant, en son Fils
Jésus-Christ et en l’Esprit Saint, elle reconnaît
la formation comme moyen très important à of¬
frir à l’homme pour parvenir à la liberté.
L’Église forme les responsables appelés à
accompagner le peuple sur le chemin qui mène
à Dieu. L’étude de la Parole de Dieu, celle de la
terre, et celle de notre histoire constituent des
outils pour aider les responsables, car elles ré¬
vèlent le même chemin, c’est-à-dire l’Amour et
la Compassion. Dieu appelle
l’Église et ses res¬
ponsables à l’aimer, mais aussi à aimer la terre
et le peuple pour bien vivre.
Le Conseil Supérieur de
soient respectées la dignité et l’identité des
communautés qui vivent dans notre pays. Il en
l’Église Protes¬
tante Mâôhi est convaincue que
la formation est
est de même pour le droit à la liberté de
conscience de tout un chacun pour adorer Dieu
selon sa croyance et sa religion.
-Le Conseil Supérieur encourage la popula¬
tion à s’informer sur la religion de l’Islam afin
de ne pas succomber à la peur et à la xénopho¬
bie qui mettrait en péril sa paix. Il invite les
responsables du pays à ne pas attiser la colère
dans le cœur du peuple, et qu’ils restent aussi
vigilants et appliquent les lois du pays pour
maintenir la paix du peuple et protéger sa di¬
gnité. Il invite aussi l’État français à veiller à ce
que la formation des religieux musulmans
s’inscrive dans le respect des principes de la
laïcité.
C’est pourquoi le Conseil Supérieur vou¬
drait rassurer les musulmans de notre pays à
demeurer en paix dans notre pays tout en res¬
pectant notre culture et notre identité. Il rap-
Veà Porotetani n°12 no Atete/Tetepa 2014
2014
la gravité des problèmes de santé du peuple et
pelle une voix mâôhi : « Viens à la maison,
prends place et mangeons ensemble, tu es chez
moi ». Que soit respectée cette voix qui té¬
moigne de l’identité de ce peuple.
de ses difficultés à accéder aux soins.
C’est pourquoi, il exhorte les responsables
du peuple à faire de la question de l’accès aux
soins une priorité dans ses actions au service du
Peuple, en consolidant le partenariat avec l’État
français, et les appelle à respecter les conven¬
tions signées, relatives à la prise en charge des
dépenses de santé.
Le Conseil Supérieur exhorte le Gouverne¬
ment Mâôhi à ne pas faire de la souffrance du
Peuple un terreau fertile aux inégalités et aux
injustices. Le Conseil Supérieur appelle aussi le
Peuple Mâôhi à maintenir sa confiance en la
33-Les projets de développement du
Gouvernement Mâôhi
L’Église Protestante Mâôhi affirme que
l’accomplissement de la justice à Mâôhi Nui est
la volonté de Dieu pour l’homme, c’est cela qui
ouvre aussi ce peuple à la vie.
Le Conseil Supérieur interpelle le Gouver¬
nement Mâôhi afin que l’intérêt du peuple
création et sa foi en Dieu.
constitue la première préoccupation dans ses
Le Conseil Supérieur encourage les tradi¬
projets de développement et que la culture de
ce peuple soit respectée, car l’accroissement
des grands projets ne le délivre pas des fléaux.
praticiens mâôhi à faire fructifier leur savoir et
savoir-faire et à les mettre en œuvre dans un es¬
prit de foi mâôhi véritable excluant toute re¬
cherche de profit.
Le Conseil Supérieur appelle aussi le Peu¬
ple Mâôhi à reconnaître et à accepter que nous
sommes avant tout le premier garant de notre
Le Conseil Supérieur incite le Gouverne¬
ment Mâôhi à respecter les droits de l’urba¬
nisme ainsi que la Charte de l’environnement
inscrits dans la Constitution de la République
santé.
française qui protègent la création de Dieu ainsi
que les droits de l’homme, et à adapter ses pro¬
jets aux intérêts de son peuple. Que soit accordé
le temps nécessaire à ce peuple pour être in¬
formé de ces projets comme par exemple dans
les domaines de l’hôtellerie et de l’aquaculture.
3.5-Le peuple Mâôhi et les effets nocifs
du nucléaire
Face au dédain du Gouvernement Mâôhi
vis à vis du combat de l’association Moruroa e
Le Conseil Supérieur renouvelle son refus
Tâtou, le Conseil Supérieur exhorte les respon¬
sables du Gouvernement à reconnaître les
pour la création des maisons de jeux comme le
CASINO.
bonnes œuvres de Moruroa e Tâtou.
Afin que viennent au jour la lumière, la vé¬
Le Conseil Supérieur demande au Gouver¬
le Gouvernement Mâôhi à ne pas utiliser les ef¬
fets nocifs du nucléaire et les malheurs qu’ils
rité et la justice, le Conseil Supérieur interpelle
nement Mâôhi de cesser la vente de nos terres
ont engendrés au sein de la
aux investisseurs, et de cesser de priver les ha¬
bitants du pays de leur terre. Le Conseil Supé¬
rieur appelle le peuple à rester vigilant face à
ces
population, à des
fins politiques.
C’est pourquoi le Conseil Supérieur
conteste fermement le projet gouvernemental
projets qui font rêver.
concernant le déplacement de la stèle érigée au
3.4-Les difficultés des plus démunis face
à l’accès aux soins
front de mer de Pâôfai en souvenir des victimes
des essais nucléaires.
En tant que sentinelle vigilante au service
du peuple, le Conseil Supérieur est conscient de
mande auprès de
Le Conseil Supérieur renouvelle sa de¬
l’État français afin que Mâôhi
Veà Porotetani n°12 des mois d’Août/Septembre 2014
18
w
ï
1*
mm.
1
SJtii
P
1
,
?
«'■J
i' *•
^ri'
Nui retrouve sa dignité et son honneur, et qu’il
d’abondance et de vie où tu vivras pleinement.
puisse jouir d’une vie paisible propice au bon¬
Reconnais donc que tu as une dignité à Mâôhi
heur et à
Nui. Tu es très précieux aux yeux du Seigneur
sa
lajoie.
Que l’Etat français reconnaisse ses fautes et
responsabilité devant le peuple, qu’il nettoie
qui t’a établi comme son compagnon sur terre.
Sache que tu es lié à la création et à Dieu.
les sites nucléaires et qu’il assure un suivi
Jésus-Christ, le Fils du Très Haut, est venu pour
scientifique transparent et indépendant afin que
rappeler à l’homme son unité avec le Père, mais
aussi avec la Création, à travers la parole :
«
Mange, c 'est mon corps, bois, c 'est mon
sang ». Il a confirmé que « celui qui l’écoute a
revienne la vie saine dans ce pays.
Le Conseil Supérieur appelle le peuple et
les représentants des autres confessions et reli¬
gions à partager la même foi en Dieu pour
la vie éternelle ».
mener ensemble ce combat.
Peuple Mâôhi, écoute la Création et le Sei¬
gneur, et tu vivras. Éloignés des deux, tu seras
privé de la vie. C’est pourquoi, prend soin de
l’héritage que tu as reçu, afin que tu puisses
jouir de ta vie jusqu’à la fin des temps.
Le Conseil Supérieur appelle les paroisses
et les arrondissements ainsi que ses branches
d’activités à commémorer la date du 2 juillet en
organisant des actions afin d’aider le peuple
face aux méfaits du nucléaire.
l’obscurité, puis la terre prit forme, le firma¬
À la Communauté Protestante, au Peuple
Mâôhi, laissez-vous guider par cette prière an¬
cestrale, qui dit : « Que Dieu soit Dieu, que la
terre soit terre, que l’homme soit homme, ainsi
est-il du bonheur ». C’est une prière des en¬
trailles pour que s’instaurent à nouveau la paix,
la bonté et lajoie dans la vie de l’homme. Ta
vie, c’est que Dieu soit toujours reconnu, glori¬
fié et sanctifié. Sois courageux pour ramener la
dignité de ta terre qui t’a fait naître, t’a bercé et
ment devint ciel et cela fut ainsi avec leur plé¬
t’a nourri par son amour.
IV - MESSAGE AU CONSEIL
SUPERIEUR ET AU PEUPLE
y
Ecoute, et tu vivras
Lorsque l’esprit de Dieu mut au-dessus des
eaux, la vie naquît du chaos, la lumière jaillit de
nitude. Ce sont la bonté du Seigneur et de l’eau.
Cette bonté n’est pas uniquement pour orner la
Reviens, reviens donc à ta langue, à ta culture,
Création, mais elle constitue l’Amour, la Com¬
passion, la Vérité, et la Justice qui témoignent
à ton identité Mâôhi. Tu es la manifestation de
Injustice de Dieu à Mâôhi Nui. Ainsi est-il du
bonheur.
éternellement de l’Essence et de l’Image de
Dieu.
Merci à toutes et à tous. la ora na !
Membre du Conseil Supérieur, parce que
Dieu a confiance en toi, il te confie la responsa¬
bilité de faire vivre le Peuple Mâôhi. Il t’inter¬
Àimeho, le 03 Août 2014.
pelle en disant : « Vous êtes la lumière du
monde ». Ainsi te revient-il d’aider le Peuple
Mâôhi pour qu’il ne s’éloigne pas de ses ra¬
cines, de la création et de son Dieu, en ravivant
la foi de ce peuple qui lui permettra de recon¬
naître le bonheur provenant de la création et de
Dieu lui-même.
Peuple Mâôhi, Dieu t’a mis dans un monde
Veà Porotetani n°12 no Âtete/Tetepa 2014
19
Synode
2014
Te poroi a te peretiteni
Taarii ôrometua i te
Ôpaniraa
O te
Âpooraa Rahi Amui 2014
i Papetoài - Moorea i te 03 / 08 / 2014
(îtaia 55/1 -3)
Itaia 55/1-3 :
E te feiâ atoà i hiaai ra,
e haere mai i te pape
nei
E te feid ârio dre e, eiaha ei hoo e haere
noa mai
Te Peretiteni Taarii drometua
I
E hoo noa eiaha ei ârio, i te uaina e te ü
te matahiti i maïri i haamanaô na tatou i te
50raa te matahiti to te Ètârëtia porotetani
Mâôhi faatereraa ia na iho.
I te Âpooraa rahi âmui no te matahiti 2004
i tupu i Afareaitu i Moorea nei, i taui ai o ia i te
iôa O te Ètârëtia. Hoê ia àhuru matahiti i teie nei
Ètw'étin
e teie à tatou te fârerei nei.
Te riro atoà nei râ teie Âpooraa rahi âmui
ei âpooraa e îriti i to tatou haereraa âpï, eiaha
no tatou noa, no te mau
tatou.
ui atoà rà i mûri ia
Mai te mau tereraa àtea atoà, e mea tïtauhia
ia tatou ia taahi tatou i nià i te tahi papa paari o
to tatou parau, te parau o te
Ètârëtia Porotetani
Mâôhi. Te hoê o taua mau papa ra, tei ô nei ia i
Papetoài nei, teie vàhi faatoaraa i te mau àito o
te Parau Maitai a te Atua, te mau àito o te
Metia, ràtou i râtere nà teie Moana rahi no
Hiva. Tere faaite, i teie parau âpï o te Atua tei
tae mai i nià i te fenua e i roto i te âau o teie
nünaa. E tere faaite e haamanaôraa i te here e te
aroha o te Atua.
I teie â matahiti, nâ roto i ta na mau fëruri-
âmui ta na mau poroi ta na mau faaitoitoraa i te
raa, te riro nei â o Aimeho Nui ei vâhi e iriti ai
nùnaa faaroo e i te nünaa, aita ia i àtea roa i te
te Apooraa rahi âmui i te tahi parau faufaa roa
mau parau
no te oraraa o te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi.
Mai te paturaa i ta tatou Pü àiraa ùpu rau i
Hurepiti, ei vâhi e faatoahia ai te mau tâvini o
te Atua, tàpura ôhipa rahi e iriti atu i teie tau i
mûri aè i to te Ètârëtia Porotetani faatereraa ia
na iho. Te hoê atoà râ teie
tâpura ôhipa e hôroà
ta îtaia e parau nei i teie poîpoi. E
parau faaitoito, e parau e faatoro ra i te ora a te
Atua e fàtata mai ra, e parau haamanaô i te fau¬
faa tâmau a te Atua i to na nünaa, noa atu ia te
huru ïno e te tàiva a to na nünaa ia na,
....
I roto rà ta na mau feruriraa, i roto i ta na
i te àveià arataï i to na tere no te mau tau i mûri
tuatàpaparaa i te huru o to tâtou oraraa i
teie mahana, te ite nei te Âpooraa rahi âmui e,
nei.
aita e huru tei roto atoà tâtou i te tahi huru ora¬
No reira, ua rave atoà te
Âpooraa rahi âmui
i te tahi mau faaotiraa faufaa roa no to na ora¬
raa, ta na i tâpaô i roto i ta na tâpura ôhipa 4
matahiti ta na i haamana iho nei.
raa tïtï. Aita ihoà
paha tâtou i aratai-tïtï-hia i te
tahi fenua ê, aita ihoà paha tâtou e ôpanihia nei
i te faaîte i to tâtou manaô, i te ora-hope-roa i
to tâtou faaroo e rau noa atu à te mau tiàmàraa
e fànaôhia nei e tâtou i teie mahana i nià i to
Mai te haapâpü-faahou-raa i ta na arataîraa
faaroo, ta na Ture tumu ta na e tiàturi ra e tuuhia te reira i mua i te aro o te nünaa i teie mata¬
hiti i mûri nei no te ani ia na i to na manaô, ta
na feruriraa i nià i teie mau
mau
tâpura ôhipa.
Âpooraa rahi âmui i te
parau no te mau tâvini i roto i te Ètârëtia mai te
Ua hiô atoà mai teie
mau ôrometua e tae atu i te tâàtoà o te feiâ e
haa nei ia tupu te hinaaro o te Atua i nià i to
tâtou fenua. Ta râtou ôhipa, te faaïteraa i te here
atoà, arataï i te taata i roto i
te ïte e te mâramarama. No reira, e te huifaaroo
no Àimeho Nui nei, ia haamaitaïhia te Atua,
o te Atua i te taata
ôutou i tauturu pàpû te tupuraa te mau tàpura
ôhipa a te Âpooraa rahi âmui no teie matahiti.
A
Te mau faaotiraa i ravehia e te Apoora rahi
tâtou fenua.
Te ûàna nei rà te fifi, te faaèrehia nei te
nünaa i to na mana parau, i to na mana faaîte i
to na manaô,
...
A hiô noa na tâtou, i ô nei noa, i nià i to na
iho fenua, te faaèreraahia nei te nünaa i to na
parau, to na reo, to na iho tumu, i ta na faufaa.
Hau roa atu i te îno i te mea e ua tarapape to na
faaroo i to na Atua, te paruparu atu ra to na tià¬
turi ia na iho e ua piri to na faaroo tiaîturu i te
ora a te Atua. Aita e mana haavï i haere mai e
haru ia na, na na iho rà i ani atu, na na iho i
püpü i to na parau, i to na ora, i ta na faufaa o
ia i vare i te taîpunu o te moni.
Te parau ta Itaia e hôroà nei ia tâtou i teie
poîpoî, e parau ia no te tau, tei roto noa à te
Veà Porotetani n°12 no Atete/Tetepa 2014
Synode
2014
nünaa îteraèra i te tïtïraa i Papuronia. I te hoê
tau e aita e tiàturiraa faahou, aita hoî e tiaitururaa i te hoê ao maitaï aè.
Âreà ïtaia, ua îte o ia e, eita te Atua e taui i
hui tupuna, oia hoî, te
parau tapu no te hoê fenua ei pârahiraa no to na
ta na parau i faaau i te
nûnaa. Ua îte atoà
I te reira tau, na te mauhaa tamaî, e te püai
nuu i haru i te nùnaa e âfai titî
ia na i te tahi
fenua ê. I te reira tau ahoaho rahi e te peàpeà
hoî, e rave rahi tei faaruè i te Atua, e rave rahi
ïtaia, te tâvini o te Atua, i tae
ai te nünaa i roto i te tïtïraa i Papuronia, no te
mea, aita o ia i faaroo. I teie nei rà, te nâ ô ra te
perofeta, « e haafâriu mai i to de tarià ia faa¬
roo de e ora ia de ».
tei fârii i te peu e te mau tiàturiraa, te mau atua
O te Hau
faatïtï, ua tarapape te faaroo o tei toe
mai, tei parau-atoà-hia te toeà a te Atua.
No reira, teie reo to te Perofeta i faaroohia
ai, O te tahi ia reo ia tei hinaaro i te hôroà i te
tahi tiaîtururaa âpi no te hoê uî âpï tei au i to te
Atua hinaaro. Nâ roto i te vaha o te perofeta, te
faaroohia nei te reo o te Atua.
E te feiâ atoà i hiaai ra, e haere mai i te
pape nei
Te ôhipa i tupu i terâ ra tau, aita ia i àtea
roa i te mea e
tupu nei i teie mahana. Te vâhi
taa ê noa, i te mea ia e, nâ te nünaa iho i teie nei
e horo nei i roto i te tahi huru oraraa e
topa ai o
ia i roto i te tïtïraa e te mau haavïraa e rave rahi.
la hiôhia, te fârii ra e te tiàturi ra e tei roto i te
reira huru oraraa te ora. E ia haamâramarama-
hia hoî te nünaa i te îno e vai ra, eita o ia e hi¬
naaro i te
faaroo, eita hoî e hinaaro i te îte, i te
reira mau faaararaa. Ta tâtou teie tuhaa ta te
Âpooraa rahi âmui e rave no te mau uî i mûri
E te feiâ ârio dre, e eiaha ei hoo e haere
nei, te faaara-tâmau-raa ia na i te mea ta te Atua
noa mai
e hinaaro nei no na ia au mai ta na i
E hoo noa eiaha ei ârio, i te uaina e te ü
No te feiâ i pàrahi i roto i te tïtïraa, te riro
nei teie piiraa ta te Perofeta mai te tahi parau
taeà-ôre-hia e to râtou feruriraa i te mâramarama.
Inaha, ia hô aè râtou i to râtou oraraa tïtï,
aita roa e mea e fâtata ai râtou i te mea ta te pe¬
rofeta e parau nei. E no te mea, tei roto râtou i
te tïtïraa, e tâpaô atoà ia no to te Atua faaruèraa
ia râtou.
ôpua, oia
hoî to na ora ia tupu heeuri e a tau a hiti noa
atu. la ora na i te here e te aroha o te Atua.
Taarii MARAEA drometua
r
îatereraa O te EEM t*ii
TiàA
Tbmite ohipa
^ Tià ÂRÂ Faaaà Ture^
Tià ÀRÀ Tomite Rautîpîpïria
Te mau rave dnîpa
\
L«ii\ Te matàmâilM e te mau Writarii \
To te Âpooraa Rahi Âmui e te
mau orero
mâ^ûhia, i Afareaitu
mm TahiU -
Tuhaà
r
il
POHUE Marc, Teihotua drometua
Ua rahu te Atua (i) te raî, te fenua
Te matahurahura o te ao nei
A hurihuri faatià mai
Fânau mai nei te fenua e
Faataa haere to te rai
Aratai te ora taù aro e
Ua oti mâtietie
Te haa a te Atua e
Nânâ aè ra te tumu nui e
Nânâ te àere ora e
Hâùtiùti faaruperupe
Te manaè tenâ (o) te Atua e
Ë hio hipa, te rai te fenua
Te Atua tupu tôivi e
Àere te fenua ma te moana
Te aroha te tumu nui e
,
Te himene ra to te ARA
Te faaineineraa i te Himene a te Apooraa Rahi Amui no te pure ôpaniraa
A ara maitai tatou e
A hape tatou te parau mau
Eere te reira na ôe e
Ë parau no taù fenua iti
Tumu pau ère no te ora
Te Aroha (o) te Atua e
A rave maitai oe
Te àma te ahi (o) te fenua e
A mau pâpù to rima e
Teparau i hotu noa e
luputupu hitihiti
Ërâ te haruru, paaina e
Pùvaivai, Tônmonino
^
Ua maa te ara o te fenua e
Na ràtou e türamarama
Te parau tià (o) te ora e
Fait partie de Vea Porotetani 2014