EPM_Vea Porotetani_201405.pdf
- extracted text
-
iUUULi
A hura e te taureàreà e
Média. Souriez, on vous regarde
La peine de mort selon Victor
Hugo au CDI du LYCEE
Te faautuàraa O te pohe, e aha te manao
Te hotu O te fenua.
Um, ûté te vârua.
Média. Le reportage
de Vannée.
!
FF
11 ^ i i
.i
iXLUjSiONS
■
ËuùmMeb
<a
«
•»
<t
F^fâtetani
<s
<*
MENSUEL DE L’EGLISE
«t
•»
•»
PROTESTANTE MÂÔHI
2
Photos : Festival des Talents au LSR
<t
EN POLYNESIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
4
Parau o te fenua : Huahine
«t
5
Edito : La Secrétaire générale
«
y
«
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
«
«
<1
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Actualités
Email : veaporotetam@epm.pf
Directeur de Publication
«
•St
•St
<t
<t
«I
<t
MARAEA Taaroanui
Rédacteur en Chef
•St
Secrétariat-Maquettiste
<t
•St
POHUE Ben et TEVAARAUHARA Iteata
«t
4t
Video
<t
«
<t
«
«t
«1
<t
•St
<t
«
«
ATGERTeava
Comité de Rédaction
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques, Sylvia
•St
RICHAUD, FAUA-TUFARIUA Emma,
•St
<t
<t
Georges KELLY, Sabrina TERAIARUE,
Rocky MEUEL, Robert KOENIG
«
•St
et la collaboration de
•St
•St
<t
•St
•St
«t
MARGUERON Daniel et Émüe MALÉ
«
•St
•St
4t
«
•St
«I
«I
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euros / Suisse : 41 FS
Impression : TAHITI GRAPHICS
Tirage : 4300 ex.
9/15
(•
Dossier
•St
<t
<t
•St
<t
«
Te haapiiraa a te mau Faatere
La Formation des Cadres
•St
•St
•St
•St
<t
«t
<t
<t
•St
•St
Ètârétia
16
«r
<t
ür
•St
<t
«t
«t
Prix de l’abonnement
«I
•St
•St
•St
haapiiraa Samuel a Raapoto
Comprendre et prévenir le suicide
John DOOM
<t
<t
<t
Festival des Talents : Au Lycée Sa¬
muel Raapoto
Taùrua o te mau Târëni : I te Tare
6-8
4t
«
«I
•St
•St
•St
•St
St
•St
<t
St
Parau Pàôfai : Te Atua te tumu o ta
tatou horoà
17-18
Heremona : Te horoà à te nùnaa mâôhi
19-20
22
Eglises extérieures : Le gand KIFF
Repère protestant : Te marumetia e te
ôhipa vaiatâmau
Jeu : Trouvez rintrus(e) -1
23
Hohoà : Taùrua no te mau Târeni
24
Parau o te taata : Personne n’est une île
21
Photos.' Veà porotetani,
Légende de la Une : Photo du haut - La rencontre des évangélistes de l’EPM. Photo du
milieu - Rencontre des Directeurs de colonie à Huahine. Photo du bas - Le Festival des Talents
au
Lycée Samuel Raapoto.
Légende de la dernière page .* Photo de la Conférence de l’Association SOS Suicide
BULLEUN DE RÉABONNEMENT
Prénom :
Nom :
Adresse Mail ou Géographique :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2014 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22^7 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
ftOtmeu
<YY}aeva, Manava e te Atua
Te Atua no te Raî
Te Atua no te Fenua
ye Atua no te Moana
Te Atua no te Taata
^a haruru te fenua i te haamaitaî
sja himene te tai i te ârueraa
^a àrahuta te taata
i te faateniteniraa i te Atua
7e Tumu hoê roa o te ora
^a püàeàe te faaroo
Z^a hanahana te Atua
£ te mau dromatua o te ïte
i te Parau a te Atua
Ç^utou e te mau tiàfaatere rururaa
y^efeià âpi dutou atoà na
Z!a heifaataha te aroha metua
^àrii mai i te aroha o te fenua Mataïrea
tYYfouà tei nià o Paeo e o Tauahiùra
y^ahua tei raro o Tereià
^utu tei tai o Hiùmoo
fjàhôhô te miti i te ava Peihi
tiàtià ai i te àfaï pâ te piri huna
otoù âià
o Haavai
fjape tottot o Teviroa e o Fànauàviri te
fenuafânauraa àito
Zf taî vinivini ai te tarià o te àito i te taï hio
a nâ manutea
çyti at nei te Pahu a tahi otiraa,
a
piti otiraa
J^aamahuta i te here a manu e tae roa
i nià i te upoo o Tauahiùra
7e reo mai ra : E haavai a tià,
a ara manihini teie e
haere mai nei
£ manihinio arii, efàrii de ia na
£^faaàmu i te màa maitaî
Z^faainu i te pape ora
^ àtuàtu de ia na
paipai de ia na
£ hii de ia na i roto ia de
£ ïnaha o ia mau atu ra
ZAa tiàtià at ra o Haavai
7e horohoro ra,
te faahorohoro rao ta na tôtd
ye ûteretere ra i ta na perepere
O Haavai teie i te rima torotoro
J^oê reo, hoê tarià, hoê dhipa
ZJ{a ineine te mau mea atoà
c^ore e mea toe
Z/ nàô ai te reo fàrii e :
J^aere mai, haere mai ra
cA noho mai, a noho mai i te fare nei
te fare ihi e a ara
te mau toa ihi e ia ora
ZAa maitaî te Atua
^a ora nà
^«buî V
<s
Que le peuple soit
rempli de connaissattees et de sagesse
Rave rahi haapiiraa e horoàhia L’enfant, l’adolescent et le peuple
nei i te tamarii, te taata âpi e te
nünaa, tei faanahohia i roto i te
ùtuafare metua, te mau fare haapiiraa a
V
_
nelles. Chacun a une multitude de choix
_
te hau e te mau Etaretia. Ua rau atoà te
mau râveà e te mau moihaa
âpi e faaôhipahia nei no te tauturu i te feruriraa o te
nünaa. E aha te huru o te itoito to na
amoraa i te reira mau faaineineraa.
Te tautooraa, ia faaineinehia te nünaa
ia î o ia i te îte e te paari. Eiaha to na
tarià ia piri e to na mata ia piô i raro i
mua i te mau
haapiiraa a te metua e te
parau a te Atua. Hau atu i te reira, ia
haapiihia o ia i te taiô i te horoà a te
fenua, to na metua vahiné, horoà ora, e
tei îriti noa i te ùputa no to na here e to
na aroha. I titau ai te Ètârètia e faaineine
i to na mau aratai ôhipa, na ôutou te reira
e taiô mai i roto i teie Veà.
Céline a Hoiore
reçoivent beaucoup d’enseigne¬
ments, de la part des parents,
dans les écoles publiques et confession¬
en ce qui concerne les moyens et les
matériels qui l’aideront à évoluer. Mais
alors, chacun est-il assez courageux
pour poursuivre ces formations ?
L’objectif de ces enseignements est
déformer le peuple afin qu’il soit rem¬
pli de connaissances et de sagesse. Afin
que ses oreilles ne se ferment pas et que
ses yeux ne se baissent pas face aux en¬
seignements des parents et face à la
Parole de Dieu.
De plus, que le peuple apprenne éga¬
lement à reconnaître les dons généreux
de la terre, sa terre-mère, les bienfaits
de la vie, qui témoignent de sa bonté et
de son amour qu’elle a toujours offerts
gratuitement.
C’est ainsi que l’Eglise a voulu or¬
ganiser une formation des cadres.
Je vous invite donc à découvrir cela
dans ce nouveau numéro du Veà porotetani.
^
Veà porotetani
Veà Porotetani n°9 no Me 2014
La date du 29 mars a été choisie cette année pour la 13ème édi¬
tion du Festival des talents. Et contrairement au serviteur, issu de
la parabole (Matthieu 25, 14-30), qui avait caché ses talents par
peur, c 'est encore une fois avec ingéniosité et le souhait de nous éton¬
ner que
nos élèves du
lycée Samuel Raapoto ont dévoilé les leurs.
Ce sont des parents fiers du savoir-faire
de nos enfants, et de cette collaboration
vivante et joyeuse entre les élèves, qui
ont découvert les différents ateliers préparés et
mis en place avec l’aide toujours appréciée des
professeurs, et des parents aussi.
Et le cru 2013-2014 n’a rien à envier au
précédent, avec cette alliance des genres litté¬
raires, souligné de découvertes scientifiques et
embelli par tout ce pan artistique qui a fait la
joie de nos visiteurs du jour.
Ainsi, le lycée Samuel Raapoto, a présenté
le résultat de travaux réalisés dans le cadre du
cursus
scolaire des élèves et on aura remarqué
la volonté de ces derniers, parfois timides mais
confiants dans leur savoir, d’expliquer le thème
de chaque atelier dont ils avaient la charge.
Et c’est l’optique d’un tel événement, celui
La photographie implique-t-elle donc tant
d’impératif alors que l’on découvrait des cli¬
chés si magnifiques ?
Comment marchait cette fusée déjà ? Avec
de l’eau ?
Mais au fait, TURN OFF YOUR LIGHT,
avez-vous éteint toutes vos lumières le 29 mars
de 20h30 à 21h30 ? Je l’ai fait au bénéfice de la
protection de notre environnement et pour dé¬
montrer à nos élèves que leur discours n’a pas
été vain.
Et les thèmes abordés au cours de la jour¬
née tous variés et si intéressants, les élèves les
ont montré et ils se souviendront qu’il y a en
chacun d’eux au moins une qualité qu’ils ne
doivent pas cacher, au moins un talent qu’ils
doivent exploiter pour atteindre leurs objectifs
futurs avec les moyens et les savoirs que le
de leurs compétences même infimes, et de s’en
lycée Samuel Raapoto leur aura apporté,
comme il le fait depuis 13 ans et continuera de
sentir valorisés tout en faisant connaître les fi¬
le faire.
de permettre aux élèves de prendre conscience
lières, les travaux vus au cours de l’année.
Mais attachons-nous un peu plus aux dé¬
tails et rappelons-nous comment des guides
nous
accueillaient et nous présentaient les lieux
C’est pourquoi le lycée Samuel Raapoto
vous dit: A l’année
prochaine! Nouvelle année,
nouveaux talents !
Pasteure Sabrina Teraiarue
d’expositions.
Est-ce Victor Hugo que l’on pouvait décou¬
vrir alors sur le sujet macabre de la peine de
mort ?
Veà Porotetani n°9 du mois de Mai 2014
I Arue i te 29 no mâti, uafaatupu tefare haapiiraa porotetani
mddhi no Tamuera Raapoto, i ta na Taùrua no te mau tarent. E taùrua
teie, tei ôpuahia a 13 matahiti i teie net. la taidhia, efàito 500
iafaaauhia i te matahiti 2013.
taata hau tei tae mai i teie dadaraa
Etitauraa teie na te fare haapiiraa i te
mau metua nâ mua roa, te mau
fètii e te
nahoà rahi. la riro mau â teie taùrua ei
râveà no te fârerei, no te tàuàparau, te
tâpaô i te iôa o te mau tamarii no teie matahiti i
mûri nei e te haamauruuru no te maitai i orahia
mai.
Te nà ô ra te reo fàrii o te mau pîahi, nà roto
i te himene tàrava : «Fare haapiiraa Ta¬
muera
Raapoto e, ôe te pü no te màrama-
rama, te maitai e te hau.... O mâtou to mau
tamarii, te ui àito no a nanahi !»
Te haapàpü mai ra teie reo e, ua tupu te huero i
tanuhia, ua hotu te mâa e ua ineine te mau toa,
no te turaî â i te îte i nià i te mau râveà e roaa i
te taata i te rave, no te àtuàturaa i to tatou ao e
Ua topa maitai ânei teie mâa. E tâmata faahou â
ia i te uiui i te ôpü ! Te vâhi pâpü râ, ua roaa i
te taureàreà i te faturaa i te tahi mau mâa tei ôre
i manaôhia.
Hau atu i te parau no te fenua, ua manaô atoà
mai te piha « CAP maritime », e tarai i te fauraô no te tii i te înai i roto i te moana : mai te
poti àuhopu, te vaa taie, etv.... No
teie mahana, e 14 taureàreà ràtou.
vaa roto, te
E taime tano atoà teie no te taata tàtaîtahi i te
hiôraa i te mau mea ta na e ora nei. Te mau
ôhipa e tano e haamaitaî atu à. I manaô ai te
mau pîahi e faaite i te feià i tae mai, e mea
nàhea tàtou i te faaôhipa-faahou-raa i ta tàtou
mau pehu, no te oraraa ùtuafare.
to tatou fenua.
Parau mau, aita atoà te fifi o te ao i haapaehia,
mai te tauiuiraa o te huru o te reva. Ua titau te
I mua i teie taùrua 2014, ua faaite mai te
mau
pîahi tàtaîtahi i ta râtou târëni. Aita hoi
ràtou i faaea noa, aita i huna i teie horoà na te
Atua. Ua rohi tâmau râ, hoê matahiti i te maoro,
no te faaiteraa i te faufaa o te paari i noaa ia
mau
ràtou.
Na te ôhipa i tâtara i te auraa no te mau taoà i
faaîteîtehia mai. la hiôhia te àravehi no te mau
hohoà i pênihia, te mau îri râau i nanaôhia e te
hotu o te fenua tei faarirohia ei mâa auauahi.
E nehenehe e parau e, e mea taa ê mau à te hiôraa a te feiâ âpi i teie mahana.
Ua faaàmuhia te mau metua i te poè ùteùte paô,
te poè noni li
rehu ! Auë te huru ê.
pîahi i te feià atoà e hinaaro i te turu i teie
ôpuaraa « 60+ hours Turn off your light », i te
tüpoheraa i te môri fare i te roaraa o taua pô ra,
no te faaiti i te viivii e
rauaihia ra e to te ao.
la hiôhia, aita e hope i te faatià atu ia ôutou i te
huru tupuraa o teie taùrua, teie rà, e mea hau
mai te peu e tae mai ôutou i teie mata¬
hiti i mûri nei, no te hiô, te faaroo, te tàmata e
roa atu,
te tuatàpapa.
Ei manaô. Tirarà !
Actualité
Soyons attentifs à la souffrance hw
maine et prévenons le passage à l’acte
Comprendre et prévenir le suicide
2,6% des morts en Polynésie le sont par suicide, chiffre qui n’inclut
pas les tentatives non abouties. Ces 2,6% concernent plus les hommes :
3,5% que les femmes : 1,4% (statistiques fournies par le journal Les Nou¬
velles du 20 mars 2014). Ce chiffre est presque équivalent aux morts suite
aux accidents de la route (2,8%). C’est donc un problème social grave.
ourquoi un être hu¬
nants de Polynésie, mais aussi
main souhaite-t-il en
ment être attentif à la souf¬
d’Australie, du Japon, de
l’Inde, de la Martinique etc.
partageront leurs connais¬
france humaine et prévenir le
sances, s’interrogeront sur les
finir avec la vie, com¬
stratégies à mettre en œuvre
passage à l’acte ? Il faut avoir
rencontré des familles qui ont
pour réduire cette cause de
mortalité. Le docteur Stéphane
vécu ce drame souvent incom¬
préhensible et avoir partagé
Amadeo de Tahiti traitera des
leur malheur comme leur dé¬
conduites suicidaires et de la
tresse pour souhaiter la dispa¬
prévention du suicide dans les
rition de ce fléau, surtout
îles du Pacifique.
lorsqu’il s’agit de jeunes.
Toutes les personnes intéressées qui veulent
comprendre les causes des suicides et contri¬
Du 11 au 14 juin se déroulera à l’hôtel Mé¬
ridien de Punaauia (Tahiti) la 6° conférence ré¬
buer à les diminuer peuvent et doivent partici¬
gionale Asie-Pacifique de l’Association
internationale pour la prévention du suicide en
collaboration avec l’Association polynésienne
SOS Suicide et le bureau régional de l’OMS
(Organisation Mondiale de la Santé).
per à cette conférence internationale.
Pour s’informer et s’inscrire :
-Le site de la Conférence : www.iasp.info/tahiti
-Inscription en ligne : www.yestahiti.fr/evenement/iasp2014
-Le comité local est composé notamment de
Heaiarii Lehartel, Olivier de Longeaux, Aurélia
Malogne Dr Ngoc-Lam, Moerani Rereao et
Annie Tuheiava. Contact local du responsable
scientifique et du comité d’organisation : doc¬
teur Stéphane Amadeo e-mail, amadeo@mail.pf
L’Association polynésienne SOS suicide
«
Un message pour la vie » existe depuis
2001, elle a ouvert une ligne verte en 2005
(40 44 47 67) et un centre de prévention du
suicide en 2012. Elle oeuvre « auprès des
personnes en difficulté morale qui ont soit
des idées de suicide, soit commis des tenta¬
tives, par l’écoute de celles-ci ». Chacun peut
Des ateliers payants se dérouleront le 10
juin 2014 :
être solidaire de « SOS Suicide » en cliquant
sur son
Ètârétia
-Evaluation clinique des risques suicidaires
-Sentinelles en prévention du suicide
compit facebook.
-Eormer des formateurs sur la dépression et le
Cette conférence s’adresse à tous les sec¬
teurs d’activités, du médical au religieux en
suicide
passant par l’éducatif, le social etc.
-Les lignes (téléphoniques) de crise
(s’inscrire avant)
Sous les angles médicaux, psychologiques,
socioculturels et philosophiques, les interve¬
Daniel Margueron
Veà Porotetani n°9 du mois de Mai 2014
8
/
A haere,
e anâ reira...
Va et fais de même...
I""Aumônerie, parole vivante et unité’',
thème abordé lors du séminaire organisé à
Ame au mois d’octobre 2013 voit sa conti¬
nuité dans celui autour duquel se sont réunis
des séminaristes venus en nombre. Et il fallait
être à Taravao du 14 au 16 février dernier pour
évoquer avec eux la parole de Dieu à travers
Esaïe 42,1-4.
Ces
échanges de pensées aussi diverses
que l’origine de chaque participant qu’il soit
enseignant, parent, membre de la direction de
l’enseignement protestant, représentant de
l’Eglise protestante mâôhi furent encore une
fois l’occasion pour l’aumônerie scolaire de va¬
loriser et réflexioner l’utilité de l’action de tout
un chacun au
sein de nos écoles.
Ainsi, il fut question d’éveil à la culture et à
la foi, de respect de l’autre, de transmissions de
valeurs morales, de valeurs chrétiennes, d’ac¬
compagnement de notre jeunesse dans sa cul¬
langue, pour l’aider à
parfaire son avenir en toute liberté.
ture biblique, dans sa
Alors, allons, faisons de même, à la mai¬
son, à l’école, à l’Eglise, ensemble pour nos
jeunes... car n’avons-nous pas chacun notre rôle
à jouer, n’avons-nous pas chacun un don qui
nous permet d’apporter notre pierre à l’édifice
de la Eoi en Dieu?
Teraiarue Charlotte Tehea
^
^ tumu parau teie tei arataî i te ruruÊ-^ raa haapiiraa faaroo tei tupu i te
M ^ pdroita Tiona Api i Taravao i te âvaè
fépuare 2014 (mai te taiô mahana 14 e tae
M
atu i te 16), ia au te puta Itaia
INTRO
-
42, 1-4, oia
hoî, te parau no te tâvini màîtihia e te Atua.
Ua haamata teie fàrereiraa i te pdroita
Te Fetià Anaàna i Arue i te âvaè âtopa 2013,
ia au te parau no roto mai i te puta Ruta
Moapi, “te hoêraa”. Ua riro teie nd rururaa
haapiiraa faaroo ei haapiiraa no te mau tino
âpî (mai te mau nietua, te mau drometua
haapii, te mau faatere haapiiraa, te mau
rave àhipa) i roto i teie ao no te far e haapii¬
raa porotetani.
O vai au nei. E aha ta ù mau tuhaa
àhipa i teie nei, no a nanahi. E aha ta ù e
horoà, ia riro ei faahanahanaraa i te Atua i
roto i teie ao (fare haapiiraa).
Te tahi mau uiuiraa manad no te taata
tdtaîtahi, ei tautururaa, ei haapdpüraa e ei
haapaariraa i to tdtou mau haereà i te Atua
ra. “Noa atu te vero”, e mau tutuaau ra te
âvae i tefenua, e paari atoà te feruriraa, e
rahi atu d te faaroo i te Atua.
No reira, ua ite tdtou i te mea maital
(Mita 6,8), a haere i teie nei e a haere d,
inaha, e mea maital ta tdtou e haapad nei.
Teraiarue Sabrina Tevaite
DOS IER
L’homme de Dieu se trouve parfaitement
préparé et équipé pour toute oeuvre bonne
“Cela ne veut pas dire que nous puissions nous
considérer par nous-mêmes à la hauteur d’une telle
tâche ; au contraire, notre capacité vient de Dieu.”
Nous sommes tous égaux dansl’Eglise,
quelle que soit notre fonction.
L’Eglise Protestante Mâôhi a toujours
entrepris de respecter cette valeur visant à une
démocratisation du ministère dans l’Eglise. Dès
lors, si les pasteurs exercent une fonction à la¬
quelle une formation théologique les a conduit,
leur permettant d’animer la communauté,
l’Eglise Protestante Mâôhi s’est attachée à
orienter les études bibliques dispensées à
l’Ecole du dimanche, auprès des adolescents de
jeunes. L’enseignement qui y est dispensée doit
préserver un juste équilibre entre la morale et la
science.
Et ces établissements, qui sont par excel¬
lence des lieux
propices à l’apprentissage, la
découverte, l’acquisition de connaissances en
science, en technologie, en littérature, en ma¬
thématiques et dans bien d’autres domaines,
sont de véritables champs d’évangélisation.
Mais celle-ci ne se fait pas sans préparation.
l’Union Chrétienne des Jeunes Gens, des évan¬
Guillaume FareU^^ avait, en son temps, pré¬
gélistes, des diacres, des paroissiens... afin que
l’homme de Dieu se trouve parfaitement pré¬
paré et équipé pour accomplir toute œuvre
conisé que le corps enseignant soit pourvu “de
“
gens de bien et de bon savoir qui aient la grâce
d’enseigner avec la crainte de Dieu”.
bonne.” ®
L’Ecole maternelle Maheanuu, l’école pri¬
maire Charles Vienot, l’Ecole Protestante de
Taunoa, le Lycée-collège Pômare IV, le Lycée
Samuel Raapoto, l’Ecole Primaire d’Uturoa
(Raiatea), l’Internat d’Uturoa (Raiatea), le
Lycée Professionnel Tuteao A Vaiho, le Loyer
Ètârétia
L’Aumônerie scolaire se présente, dès lors,
en
soutien des directeurs, professeurs, ensei¬
gnants, éducateurs, et toute personne qui œu¬
vrent dans ces établissements, afin de
contribuer au développement intellectuel des
enfants dont ils ont la charge, dans le respect
des valeurs qui font notre église protestante et
Educatif Uruai A Tama sont des écoles, des
“...Ainsi vous pouvez tous prophétiser à tour de
centres sociaux éducatifs, des centres
d’héber¬
gement protestants qui ont des racines protes¬
tantes et qui sont ouverts aux enfants de toutes
rôle afin que tous soient instruits et stimulés
confessions. Leur création s’est inscrite dans ce
scolaire protestante, notamment depuis cette
mouvement de pensée, que fut celle de Calvin,
qui tend à favoriser l’éducation pour tous les
dans leur foi...*^'“.
Les séminaires organisés par l’Aumônerie
rentrée 2013-2014, ont pour but de poser les
.
j
présenter une étude biblique aux élèves. Ces
personnes, dans un exercice de mise en pra¬
tique de la foi, peuvent ainsi parler de toutes les
questions qu’un sujet, tiré des écritures saintes,
suscite. “ ...Car toute l’Ecriture est inspirée de
Dieu et utile pour enseigner, réfuter, redresser
et apprendre à mener une vie conforme à la vo¬
vous...®”.
Ainsi, l’unité existe dans la mesure où
chaque membre, acteur de la vie scolaire avec
nos enfants, participe. Elle se fera en considé¬
rant leurs fonctions et leur personnalité. Et par
cette unité, le processus d’évangélisation ac¬
querra plus de valeur, car chaque grain de sable
a son importance.
lonté de Dieu...”
D’autres séminaires sont en préparation par
l’Aumônerie scolaire protestante. Elle main¬
tient sa ligne directrice, et poursuit la construc¬
tion de ses études bibliques autour de la pierre
fondatrice de notre Eglise. Celle-ci rappelée par
Retenons enfin, qu’il ne s’agit pas ici de
Jean dans son Evangile, reprenant les paroles
procéder à la conversion forcée des personnes
qui seront formées à l’évangélisation ou de
celles qui bénéficieront des études bibliques
(les élèves). Ce serait renier une autre valeur es¬
sentielle du Protestantisme qui proclame la li¬
du Christ
:
“Je suis le chemin, la vérité, et la
vie. Nul ne vient au Père que par moi.”
Pasteure Sabrina Teraiarue
t
Corinthiens 3,5-6 (NEC 1979)
^ ^
(2) 2 Corinthiens 3,5-6 (BDS)
(3) 2 Timothée 3,17 (BDS)
(4) Guillaume Farel /1489 (Les Farreaux France) - 1565 (Neu¬
châtel France)] est un réformateur qui a joué un râle importantclans l’expansion de la réforme protestante...
(5) 1 Corinthiens 14,31 (BDS)
(6) 1 Corinthiens 12,20 (BDS)
(7) Matthieu 18,20 (BDS)
Timothée 3,16 (BDS)
(9) Jean 14,6 (LSG)
berté de conscience de tous les êtres. Or,
l’évangélisation consiste dans l’énoncé de la
parole de Dieu ; libre aux personnes de prendre
leur responsabilité et de se décider en toute
conscience et connaissance de cause.
Néanmoins, les réunions, les séminaires,
les rencontres fortuites mais non pas moins
constructives, sont nécessaires, "... Car là où
deux ou trois sont ensemble en mon nom. Je
suis présent au milieu d’eux. “
(18)2
casion de préparations des personnes amenées à
étapes de bases à la continuité de cet objectif
rappelé par 1 Corinthiens 14, 31. Car elle n’ou¬
blie pas que
L’œil ne peut pas dire à la
main : Je n’ai pas besoin de toi ; ou bien encore
la tête, aux pieds : Je n’ai pas besoin de
Ils sont l’oc¬
Veà Porotetani n°9 no Mé 2014
11
Dos ier
Ua tupu teie faaineineraa i te mau Faatere rururaa a te
Etârétia porotetani mâdhi, i Huahine i te 17-20 no Fépuare 2014.
Mâtaio 5,38-48
I mua ra, ua tiàturi râtou e, tei te Ture te parau
la haamanaô mai tatou i te mau taiôraa i te mau
hopeà o to râtou oraraa. I te Ture e riro ai râtou
tâpati O te âvaè fëpuare ra, e tano e parau e, te
faaineine nei letu i te hoê pupu taata (te mau
pipi) ei arataî no te hoê nünaa i nià i te hinaaro
O
te Atua.
Eere teie i ta letu ôpuaraa. E ôpuaraa râ na te
Atua no te taata. I ô nei, aita to te nùnaa e
parau, maoti, te feiâ atoà e hinaaro i të tomo i
roto i te ôpuaraa faaora a te Atua. E te ùputa e
nâ reira te tomo, o letu iho ia. A taa atu ai râ te
mai râ te mau uî metua, eita e navaî i te Ture
mai te peu aita te hinaaro tumu o te Atua i roto i
te reira parau. Oia hoî, te HERE, te
AROHA, te
FAATURA, te FAAOROMAI,... Te faaîte atoà
ra Pauro, eere e na te Ture e faatiàmà i te taata i
mua i te Atua, na te FAAROO râ i te Metia ra
ia letu.
Ômuaraa i nià i te taioraa no teie mahana
pipi ta letu e faaineine nei, e tano atoà teie
faaineineraa no te huru taata atoà.
Ua faaroo ôutou i parauhia i tahito ra, « ... »
E tïtau i te auraa o te Parau, e te hinaaro
ra e te nünaa e o ta râtou hoî e tiàturi ra. Te
tumu o te Atua
faaîte nei letu ia râtou e, eiaha e faaea noa i nià
mau
Te piti o te hiôraa, te faaineine nei letu i ta na
pipi, eiaha no te ïte i te tahi mau parau taa
ê atu i ta te mau fâritea, te pàpaî parau e haapii
ra. Te haapii nei râ i te auraa mau o te Parau i
mau
mâtarohia e râtou i te faaroo, e i te tahi taime tei
mau
âau roa ia râtou. Oia hoî, te hinaaro nei
letu i të faahoî i te taata i nià i te mea mau ta te
Eere i te mea faaroo noa, te mea râ terà e orahia
i teie mau parau ta râtou i mâtau i te faaroo, e
i te taiô. E faanuu rii atu
râ i mua ia ôre hoî râtou ia tae i te ture. Aita
atoà letu e hinaaro nei i te haafaufaa ôre i teie
aore ia ta râtou i mâtau
haapiiraa, teie hoî ta na parau ; « Aore au i
haere mai e faaôre i te Ture e te mau perofeta, e
mau
faatià râ ».
Atua e titau nei i te taata no te mea, o te ràveà
Eiaha atoà tâtou ia hape i te manaôraa e, te hi¬
noa e ite ai o ia i te
naaro nei letu ia vaiiho noa tâtou ia tupu noa na
ôaôa, te maitaî e te hau i
roto i to na oraraa.
Te âau o te taata teie ta letu e titau nei
Ètârétia
ei mau taata tiàmâ i mua i te Atua. Ua faaîte
te mau ôhipa tià-ôre e te mau hâmani-îno-raa.
Te faaitoito mai ra râ ia tâtou ia ôre tâtou ia pâ-
hono i te îno mâ te faaôhipa i te îno. Eita te îno
Aita letu e titau nei ia tàmau âau te mau pipi i
të tauturu i te tupuraa o te maitaî.
te tahi mau parau, te titau nei râ i ta na mau
ihoâ e faatupu mai i te maitaî, e na te maitaî
pipi, ia ôhipa i nià i to râtou âau i te mea tei
atoà e tauturu i te taata i te faaruèraa i te îno.
reira te haamataraa o te manaô o te taata, e e
arataî hoî i ta na ôhiparaa e i to na oraraa.
Taarii a Maraea drometua
Na te maitaî
l
2.-Hiôra
teie mau tamarii »
3.-Te
Metua : E taata faatupu ora. Tàtou te metua o
e.-Te âmaa Tià Faatere rururaa
teie mau tamarii. la tàtou e ora ai te tamarii, e
-Ua âparauhia no te mau puta arataîraa na te
ôre ai ta tàtou mau tamarii e fifi. Faahoiraa te
mau faatere rururaa :
haamaitairaa i te Atua ra. E tuhaa no te haapii,
mau parau.
l.-Te Feruriraa pïpiria : Te tauturu rahi o te
feruriraa Parau a te Atua
Hiôraa : Mâtaio 5,13-16.
Outou / Miti O te fenua / Mâramarama o teie nei
ao ; «
O dutou te miti o te fenua... O dutou te
mâramarama o teie nei ao. »
O letu terâ e parau nei i ta na mau pipi. Te mau
pipi, e feiâ tei fârii i të pee ia na, pee i te ôpuaraa ta te Atua i ani ia na e faatupu. Nâ roto i te
fâriiraa, e faatupu ia i te ôhipa ta to na Fatu i
faaue ia na. Tiàturi rahi to letu i ta na mau pipi,
âmui i nià i te parau no te faaineineraa i roto i te Etàrëtia
-Eere teie fàrereiraa no te Faatere rururaa noa, e
faanahoraa âmui no te tâatoàraa. Hiôraa : Ara-
raa
pô a te feià âpi tei tonohia i te ara, mau¬
ruuru
i teie faanahoraa ta te tàatoàraa i fànaô.
Ua haafaufaahia te pupu a te feià âpi, te horoàraa i te tahi
tàpura ôhipa na na e rave.
Poroîraa : Terà mai te tahi rëni arataîraa màtàmua a te
Etàrëtia, vauvauhia mai e Peretiteni
Taarii ôrometua i nià i te tumu parau. Te hiôraa
Ètàrëtia no te Eeià âpi e te Faaineineraa i te
ia tatou atoà i teie mahana. Tiàturi rahi, e na
a te
roto ia tatou e tupu ai te ôpuaraa a te Atua. Te
mau Faatere rururaa.
Fatu terà e tiàturi mai ra ia tatou. Te türuî mai
ra te Fatu i
nià ia tatou. la tatou, e tupu te parau
a te Fatu i roto i ta tatou mau rururaa.
la au i te îrava 16, te ôhipa ta tàtou e rave nei, e
haamoè ia tatou. E moè tatou, ia îtehia rà te Hanahana o te Atua. ïmi te ràveà e mauruuru ai te
Fatu o te ôhipa nâ roto ia tàtou.
Te manaô e tàpeà mai : « Tàtou te Metua no
no te ara e te
âpeeraa i te tamarii, eiaha râ e
moè i te faahoî i te haamaitairaa i te Atua ra.
Fâito : la tano te fàito.
tàpupuraa nâ roto i te mau âmaa
ôhipa
a.-Te âmaa « Projet
Éducatif
»-PE :
Ua oti mai te PE a te Haapiiraa tàpati. E hiô
mai to te Uï âpi ta na PE, te fàito tamarii paari
(matahiapo), mà te ôre e faaruè i te fà âmui o
nà tàatiraa e piti, oia hoî te arataîraa te tamarii e|
te feiâ âpi i te îteraa ia letu Metia ei Eatu e
ei
Eaaora no na.
la haamàmàhia mai te
-Te tahi atoà aniraa no te mau roî, ia faatupu ôe
te rururaa i roto i te mau motu, ia màmà mai te
faatere rururaa.
-No te ea i roto i te rururaa, ia vai mà te mau
Àtuàtu : Àtuàtu te ôhipa tei vaihohia mai i roto
vàhi atoà.
i to tàtou rima.
-E mana to te pü ôhipa SJS e ôpani te rururaa
ôre ôe e haere i nià i te mau faanahoraa (CVL).
iaj
45.-Te
f.-Te âmaa Tomite Ôhipa (AT°, HT, UA)
haamauruurn : i to te faatereraa Ètà-
rëtia i te âpeeraa e te rautiraa mai i teie tâpura
tamarii e te feiâ âpi ia letu Metia, eiaha noa râ i
ôhipa na ôe.
roto i te rururaa. E fà îtehia e te
Âpooraa Tià-
tono, te auraa, te mau rururaa, e ôhipa na te tâatoàraa.
I teie mahana, aita tatou e fârii faahou e rave
âmui : te mata ê nei te tahi pae, te rave nei te
Haapiiraa Tâpati i to na pae, te rave nei te Uî
Âpi i to na pae. Atirà i te nâ reira faahou, a rave
âmui anaè.
E haafaufaa i te Tomite Rururaa i roto i te mau
Tuhaa. Na te tomite rururaa e haapaô i te mau
faatere rururaa : te faaineineraa, te âpeeraa i te
rururaa i roto i to na tâatoàraa e eiaha râ te
moni te tumu e arataï ia tatou no te faatupuraa i
te rururaa.
CVL e te ohipa Haapii parau maitaî
Hiôraa : Horoà mai te âfata pâroita i te moni
no te mau
ôhipa faaànaànataeraa, e rauti mai te
te màa, e rave mai te
mau âmuiraa i te pae o
faatere rururaa e te mau rauti i ta râtou tuhaa, e
faaôhipa-atoà-hia te reira no te mau faaineine¬
raa rau.
Ètârétia
67.-TPearu
Te fâ O te « PE » a nâ tâatiraa e piti : E arataï te
àrai àti, te àrai fifi : te faaineineraa e te
hiô-faahon-raa
Mauruuru i te mau tià tei arataï i teie faanaho-
ànaànatae, e te faufaa o te haamanaôraa i teie mau haapiiraa, ia ineine i te
raa. Ua îtehia te
faaôhipa i te reira i te taime a hinaarohia ai.
Ôpuaraa
: Te faaineineraa âmui i te matahiti 2016 i mûri nei, i te Tuhaa V.
Te Tomite Porotetani a te Feiâ âpi
CPJ
No ta tatou mau tamarii teie
taime haamaitaîraa manad
Te Rururaa a te mau Faatere
rururaa i Huahine
I tupu aè nei te rururaa no te mau faatere rururaa o te Ètarétia Porotétani
Màdhi i Mataïreà, piihia i teie mahana o Huahine. Ua ïritihia i te Montre 17 e
ôpani i te mahana mda 22 no Fépuare 201 f. Ua tâpurahia te rahiraa o te
faatere rururaa e haa nei no ta tatou nei Ètarétia, teie nei rà, ua màîri vétahi no te mau tumu rau. Aita rà te reira i haataupupü te tupuraa o te rururaa.
ua
mau
reira. E tuhaa atoà rà ta te mau Ôrometua e ta te
Ite roaraa o taua hepetoma ra,ua hiôhia to
tatou vairaa i mua i te rururaa hôpeà a te
mau Tiàtono
mau faatere rururaa i
atoà teie no te arataî i te taata i te Atua.
tupu na i te Tuhaa
toru i Moorea. E aha te mea e au ia haamaitaïhia
TAMA Nancy, Amona v
i roto i te mau rururaa. E aha te mau fifi, te mau
mea i
i te âpee-maite-raa, înaha e râveà
haataupupu te tupu-maitaî-raa o te mau
rururaa e o ta te mau faatere rururaa e fàrerei
nei.
LerÉglise
séminairedesDirecteursdeCVLde
Protestante Màdhi s’est déroulé à
Huahine, du 17 au 22 Février 2014. Nous
avons pu constater l’évolution des CVL au sein de
faatupuhia nei e te Etarëtia Porotëtani Mâôhi i
l’Église Protestante Màdhi.
roto i Nâ âmaa CPED e ETE API, te uiui nei te
Des ateliers ont été mis en place, animés par
mânaô tei hea ta tatou mau tamarii, tei hea te
des
représentants du CPCV, du Scoutisme et de
feia âpi. No te aha aita râtou e âmui nei i roto i
l’Église
Protestante Màdhi en vue d’informer et
ta tatou mau rururaa. No te tuatâpapa i te tahi
d’aider
davantage les directeurs, afin qu’ils aient
vâhi o te huru tupuraa o te feiâ âpi, ua faanahonotamment de nouvelles technicités d’approche
hia te tahi mau tià no te pü CPCV, to te Scout e
vis-à-vis des jeunes.
te vai atu à, no te tauturu e no te tûrama i te mau
Les CVL ont pour objectifd’amener l’enfant
faatere rururaa ia noaa ia ràtou te tahi mau râveà
et le jeune adulte à la prise de conscience de l’im¬
no te ùme e ia hoi faahou mai ta tatou mau ta¬
portance de lafoi, de la vie spirituelle dans la vie
marii e ta tatou feiâ âpi i roto i teie mau faanade chaque jour, afin qu’ilpuisse avoir confiance
horaa rururaa tei tuuhia no râtou.
en lui-même et en son Dieu, afin qu’il puisse faire
I roto i te âveià a te Ètàrëtia, te tautoo nei te
ce qui est bon pour lui, pour sa santé, pour son
mau rururaa i te arataîraa i teie nà uî i te îteraa i
avenir, ainsi être apte, en tant que citoyen respon¬
te faufaa o te faaroo i roto i te oraraa, te tiàturisable, de bytir une société meilleure.
raa ia na iho e i to na Atua, ia noaa ia na i te faaLes Directeurs ont une grande part de res¬
tupu i te mea e au no na, no to na ea, no to na
ponsabilité dans le bon déroulement des CVL. Les
oraraa a mûri aè, a riro atu ai o ia ei taata tiàmâ i
Pasteurs et les Diacres ont aussi un devoir à ac¬
mua i te nàhoà rahi tei ineine no te patu i te tahi
complir car, le CVL, c’est aussi un autre moyen
oraraa hau atu i te maitai. Oia mau, eere i te mea
d’amener les enfants et lesjeunes vers Dieu.
ôhie, e tuhaa rahi ta te mau faatere rururaa i
I mua i te toparaa o te rahiraa rururaa o tei
Veà Porotétani n°9 no Mé 2014
15
DOS IER
Tei roto tatou i te tau no te ôroà faatupuraa parau, màtarohia
i te pii e, te ôroà mé. To te huifaaroo iafaataaraa i ta na horoà i
te Atua no ta na
àhipa i roto i teie nei ao. I reira o ia efaaîte ai i
to na dada i to na Fatu no te ora i horoàhia ia na e ta tatou i haa-
manad aè nei nà roto i to te Fatu püpüraa ia na iho i te Atua.
No reira, ua riro atoà te ôroàfaatupuraa
parau, ei haamaitaîraa na te huifaaroo i
te Atua no te rahi fâito ôre o ta na horoà.
horoàhia mai e te mau metua i te faaroo, to te
Haamanaô tatou i te parau o te vahiné îvi i roto
manaô, to na vârua e to na tâatoà. Te auraa, ia
haapaô tâtou i te reira hiôraa, e riro mau â ta
i te hiero i lerutarema, tei faataa i te tàatoà o ta
faufaa, noa atu te iti ia faaauhia i ta te feià
taoà na to na Atua. Ua riro ia ei hiôraa na te Tana
taata tàtaîtahi ia faataaraa i ta na horoà mâ to na
tâtou horoà ei haamaitaîraa na tâtou i te Atua. E
feià atoà i âmui mai i taua taime ra. Aita teie
haamaitaîraa, eita e
fifi, eita hoî e taupupù ia tae i te mahana o teie
ôroà no te mea ua ineine to tâtou âau, to tâtou
vahiné i taiô i te mea e vai ra i roto i ta na rima,
vârua e to tâtou tâàtoàraa.
maiti a te Atua e ei haapiiraa i te mau pipi e i te
i ô mai i te mea ta na e horoà ra,
aita atu ta na maoti te tiàturiraa i te tauturu a to
ua îte rà o ia e,
na Atua no te arataî i to na oraraa.
raa te
ôpuaraa a to na Atua i nià i te fenua nei.
I roto i teie tau fifi ta tatou e ora nei, eita e
ôre e rave rahi to te huifaaroo tei au atoà i teie
vahiné îvi, oia hoî tei roto i te fifi. Ua îte atoà râ
rahi atoà e horoà nei mâ te taiô
ôre, mai ta teie atoà vahiné îvi, no te mea aita
atu to râtou e tiàturiraa maoti râ, ia maitaî te
ôhipa a te Atua. la haamaitaîhia te Atua no
vau e, e rave
râtou.
Eere teie i te parau âpi, e mea tià râ ia haamanaôhia to na faufaa no te oraraa o te Etârëtia
e no ta na faaîteraa i te hinaaro o te Atua i te
fenua nei e i roto i teie nei ao. Te Etârëtia ta
tâtou e tâvini nei, te âmuitahiraa ia no te mau
mero ètârëtia i fârii e tomo i roto i te
no te mea ta tâtou te reira
Teie anaè te horoà e amo nei i te oraraa e te
mau tereraa
ôhipa i te matahiti hoê a te Etârëtia
Apooraa rahi ia e faaôhipa nei i
e aita atu. Ta te
To na ôaôaraa, tei roto ia i te tupu-maitai-
Etâfétia
faaora a te Atua. E te hoê hoî o te mau râveà i
te mau matahiti atoà. Na te fâito e noaa ia tâtou
i te matahiti hoê, e horoà mai i te mau tâpura
ôhipa e tano e rave no te reira matahiti. la iti te
horoà a te huifaaroo e mea tià ia ia faaiti-atoàhia te mau tâpura ôhipa e rave. Te tiàturi nei râ
tâtou e, e no teie â matahiti, eita te parau no te
horoà e fifi no te mea ua pâpù te tumu o te
ôhipa oia hoî, to tâtou ia Fatu e ta na titauraa ia
tâtou.
Te Atua anaè te tumu o ta
tâtou horoà, ei maitaî no ta
na
ôhipa i nià i te fenua nei
e i roto i teie nei ao.
Taarii MARAEA orometua
ôpuaraa
Veà Porotetani n°9 du mois de Mai 2014
Heremona
Te^ taime àufauraa moni i te
Oroà 5 Màti a te Tuhaa 7
Te horoa a te nûnaa porotetani
Mâohi e te parau no te âua pipi
i roto i te oraraa #iifàa o te E.P.M.
/ te hepetoma màtàmua o te tau haapiiraa 2013-2014, ua faahanahana to te
âua i te lupiri a te Etârétia Porotetani Mâdhi nà roto i te haamanadraa i te mau
parau faufaa i orahia mai e to te âua pipi i roto i ter à àrea tau 1963-2013 e mâ te
ara atoà i te mau faanahoraa a te EPM no te tau 50 e haere mai ra, mai te parau
hoi no te pü àiraa ùpu rau no Hurepiti, ei pü faaineineraa i te mau tdvini, drometua, rautï e aratal o te mau âmaa àhipa a te EPM. 1 roto i te mau tumu parau i
vauvauhia e i rautîhia e nà àrometua haapii tumu, ua haatütonuhia to te âua i nià
i te parau no te horoà a te nünaa porotetani i roto i te ôroà faatupuraa parau, i
nià ihoà rà i te tuhaa ta te EPM efaataa ra no te faaineineraa àrometua. Aita atu
efà rahi, ia ara e ia îte te mau ùtudfare pipi e to te âua tdatoà i tefdito i te manad
vàrua e vai ra i roto i te horoà a te nünaa. Teie ia te tahi mau manad i vau¬
vauhia i nià te reira tumu parau, « Te horoà a te nünaa porotetani Mdàhi e te
e te
parau hoî no te âua pipi i roto i te oraraa faufaa o te EPM ».
U a niuhia te oraraa o te Etârëtià i nià i te
parau maitai i porohia na e te mau
metua e na taua parau maitaî i faaàmu,
haapii i te nünaa faaroo porotetani Màôhi. Ua
mau ê na te peu no te pùpüraa i te mau oho matamua, to te fenua, to te tai e to te reva, i nià i te
marae mâ te faataa atoà i ta te mau arii e te mau
tahuà. Ua vai atoà na te haapiiraa i horoàhia ei
haapaariraa i te mau arii e te mau tahuà e te nà
ô ra te tahi parau e, « Eiaha to ùtuafare ia parihia i te màa pàhapa, eiaha to iôa ia âmuihia i te
mâa tàhuna e te taoà pipiri. Ei rima horoà noa
to te arii e tià ai. Tei nià i teie mea to hanahana
i te vairaa '. E tano ai te parau e, ua paô ê na te
parau o te horoà i roto i te hiroà o te nûnaa
Màôhi.
I te taeraa mai te mau veà tono peretâne, ua
taui te haapiiraa, te huru faaiteraa, ua rave e ua
faatupu te nünaa Màôhi i te parau ia au i te
faaueraa a te parau maitaî a te Atua i pàpaîhia, i
hurihia e i haapiihia e te mau veà tono. Areà te
âau mëhara e te rima mahora o te nûnaa, ua vai
ia, i tano noa ai te parauraa e, te âau më¬
hara, te puna ia o te rima mahora o te nûnaa
noa
Màôhi.
Mai te matahiti 1797, ua faanaho te mau
veà tono i te oraraa faaroo mai ta ràtou i màtaro
i to ràtou fenua e ua haamau i te tahi îmiraa
faufaa no te paturu i to ràtou oraraa ùtuàfare e
ta ràtou ôhipa pororaa èvaneria. I te haamataraa, aita e moni, e àitauiraa màa e tauihaa noa :
e hàmara
ànei, e naero, e hiô hipa ta ràtou, e
miti pàpaâ, e hinu pûaa tàôfe, e hei pûpû ta te
Màôhi. Tià mai ai te mau fare nohoraa, te mau
fare pure e te âua pipi màtàmua roa i Papetoaî.
Haamau atu ai te mau veà tono i te Totaiete Mitionare no Tahiti i te 13 no më 1818-. No reira,
ta tàtou ôroà faatupuraa parau i pii-noa-hia ai te
ôroà Më. Na teie mau àitauiraa màa e taoà i
àufau te tàmuta i hàmani i te tahi pahi, te « Haweiss », no te faatupu ia i terà parau a te Fatu e,
« e haere na te mau fenua atoà, e
haapii i te
parau maitaî e ia riro te taata atoà ei pipi...». O
te hoê teie o te mau pahi i taîtaî i te mau haapii
parau maitaî Màôhi na te mau motu o Moana
nui àtea^, a taa noa atu ai te ôhipa huriraa pipïria ei reo Màôhi, te neneîraa e te ôpereraa i taua
parau maitai na te mau fenua atoà o Maôhi nui
e O Moana nui àtea.
porotetani.
la tae mai te mau veà tono Farâni a te Totaiete Mitionare Èvaneria no Paris i te matahiti
mai, e 4 ôrometua Màôhi tei màîtihia ei peretiteni i te Âpooraa Rahi Âmui a te Etàrêtia. O Ta-
1863, ua tâmau noa ràtou i te àitauiraa taoà,
muera a
mâa e taata e ua tae roa i nià i te àitauiraa fenua.
Ua hâmani atoà ràtou i te tahi pahi no te taîtaî i
te parau maitaî na te mau motu, te «
Croix du
Sud », ua huri i te tahi mau puta haapiiraa reo
Farâni ei reo Mâôhi, ua nenei e ua ôpere i te
reira mau puta (Arataî Pipiria, Tere perenina,
Eà O te Faaroo, Papa haamori, Veà Porote-
tani...), ei tauturu i te mau ôrometua Maôhi i
roto i te mau pàroita, a taa noa atu te faanahoraa
i te paturaa fare haapiiraa porotetani, fare pure,
fare pàroita, fare âmuiraa, te pü faatereraa hoî a
te totaiete mitionare no Paris i Pàôfaî, e te hooraa hoî i teie fenua e tàrava ra, mai Puuroa e tae
roa mai i Faiere-Haaverevere, e moti atu ai i te
fare ôrometua no Pétera i Orovini. Na te mau
veà tono Farâni i faanaho i te paturaa i nà âua
pipi i te ôire pû no Papeete, a tahi roa i roto i te
faa no Tipaeruî, i mûri mai, i raro noa mai i
Puuroa, i te vàhi i reira te haamauraahia te pù
Uruaî a Tama. No te matahiti 1927 roa te tiàraa
mai te âua pipi i nià i te âivi no Faiere-Haavere¬
vere. I te reira atoà àrea matahiti, 1925, to te
mau veà tono Farâni i te faaôhiparaa i te moni
faràne i roto i te mau ôroà faatupuraa parau,
noa atu ia ua tau e ua mataù roa te nünaa i te
taiô i te moni tara.
I te taime a horoà ai te S.M.E.P. i te faate¬
Èvaneria no Porinetia Earàni
i te mau ôrometua Màôhi i te matahiti 1963, ua
naho te parau no te tiàauraa faufaa, rautihia e te
reraa O te Etàrêtia
I roto i terà tau 50 matahiti ta tàtou i ora
Raapoto (1963-1976) e o Marurai a
Utia (1977-1988) tei arataî mai i te Ekalesia
Evanelia no Polinesia Farani, o Teraî a Ihoraî
(1988-2004) tei ô i roto i te tauiraa no te Etàrétia Èvaneria i Porinetia Farâni e o Taarii a Maraea
pipi, ua tâmau noa te mau veà tono no Earàni i
te arataî i te faaineineraa ôrometua e tae roa i te
àrea matahiti 1970-80, e mai reira te mau ôro¬
metua Màôhi i te tuuraahia ei faatere ia Heremona. E tano atoà e haamanaô e,
Etârétia
i roto i te àrea
tau 50 matahiti i haerehia mai, ua ô te Etàrêtia i
roto i te mau Tààtiraa e Âmuitahiraa Etàrêtia no
Moana nui Atea e no te Ao e ua riro te reira ei
îritiraa e ei faaâpîraa i te mau feruriraa pipiria e
hiroà tumu Màôhi. Ta te âua pipi ôrometua no
Faiere-Heremona atoà ia tautooraa rahi i haa
mai i te pae o te faaineineraa e te faaineineraa
tâmau i te mau ùtuàfare ôrometua, tauturuhia e
te Tààtiraa o te mau âua pipi no Moana nui
Atea, i pihaî iho hoî i te tautooraa a te tômite
rauti pipiria.
Ei ôpaniraa i teie màa tatararaa iti i nià i te
parau o te horoà a te nünaa porotetani Màôhi e
te parau hoî no te âua pipi i roto i te oraraa fau¬
faa o te E. P. M., e tano e haamanaô e, e tau âpi
ta te âua pipi ôrometua e faaineine ra i te tomo,
e taui te vàhi, e taui te faanahoraa, e taui te iôa,
te faaineine ra tàtou i te tau o te Pü Âiraa Ùpu i
Hurepiti.
haapaô moni, te tômite faufaa, te tômite o te
mau maitaî, te âpooraa faatere e te âpooraa rahi
âmui. A 50 matahiti ia tàtou i te tiàauraa i te
moni ta te nûnaa (te tamarii e te taata paari) e
horoà ra i te mau matahiti atoà, no te tupu-maitaî-raa te oraraa faaroo o te Etàrêtia Porotetani
Màôhi. E tano ai e haapàpù e, na te Parau mai¬
taî a te Atua, ta te horoà e tauturu ra te haapara-
(2004-2013...) tei ô i roto i te faaâpîraa i te
Etàrêtia Porotetani Màôhi. I te pae o te âua
Emma FAUA-TUFARIUA
'
Mai-Arii Cadousteau, Généalogies Commentées des
Arii des Iles de la Société. (Papeete: SEO, 1996), 26.
^
Henri Vernier. Au Vent des Cyclones : la Puai noa mai
te Vero. (Papeete :
Éditions Haere Po-EEPF, 1985),
109-110.
^
Marama Tauira, Veà Porotetani 13 (Mai 1995).
reraa, te faatupuraa, e papa i te oraraa faaroo
Vea Porotetani n 9 du mois de Mai 2014
«
O butou te màramarama o teie nei ao... » Mâtaio P5ll4vm.
Ua tupu teie parau a letu i nià i te mouà i to na ïteraa te rahi o te
taata tei haere mai efaaroo à i ta na mau adraa.
Teie i nià nei te îravatei tâpaôhia e te
«
GRAND KIFF » no teie fàrereiraa o te
feiâ âpi i Grenoble Farâni mai te 26-30
no Tiurai 2013.1 nià i teie parau
RERE tià no te Tuhaa 3, Heremoana a TEI-
POARII tià no te Tuhaa 4 e tià no te feiâ âpi
raro mai te 25 o te matahiti o te Amuitahiraa uî
i papahia ai ta
pipiria e to na oraraa âmui e te
tahi atu pupu taureàreà no terà e terà fenua ê
âpi, Matua a TEAPEHU tià no te Tuhaa 7 e o
Marania a POROIAE tià o te mau vahiné
atu i to Faràni, mai ia tatou to te Etârëtia Poro-
Hugot a TAVAITAI no te Tuhaa 3, tià feiâ
âpi a te Cevaa e e haapaô moni no te Amuitahi¬
raa o te uî âpi ;
na mau feruriraa
tetani Màôhi.
Te tahi o te mau tumu parau i tâpeàhia
mai :
te tiàraa taata âpi i mua i to na Atua (une iden¬
tité apaisée avee Dieu) ;
EPM ;
-
-
Hana a TEAMOTUAITAU no te Tuhaa 1,
pàpaî parau no te Amuitahiraa o te uî âpi.
-
te tautururaa i te taata âpi ia tiàturi o ia ia na
iho i roto i to na oraraa (trouver un sens à sa
-
vie) ;
te haapiiraa ia na ia ora i te tahi taime e te tahi
pupu taata (vivre ensemble),
e te hopeà, ia nehenehe ia na ia tâpeà i ta na
èuhe no te faatupuraa i te hau, o ia e to na Atua
(s’engager à être fidèle à une promesse et
d’avoir une relation de confianee avec Dieu).
-
-
Teie te mau taureàreà tei tae i roto i teie
nei faanahoraa :
-
I te pô mahana maha 09 no Tiurai 2013, ua
faaruè matou i te fenua âià. Tàpae i Paris i te
mahana pae 10 no Tiurai tei fâriihia mai e te
ùtuafare o Tehuiarii ôrometua. Oaôa i te fâre-
reiraa, e tei fârii popou ia màtou i Créteil. Poî-
poî tàpati 12 no Tiurai, ei reira màtou e fàrerei
ai i te rururaa matahiapo arataîhia e te pipi ôro¬
metua o Bertrand a MARCHAND. Te iôa o teie
rururaa
«Prépare ton kiff ».
I te «Gare de Lyon » rave atu ai te TGV, te
Train e te Bus e tàpae atu ai i St. Sorlin d’Arves
i te hora 4 i te taharaa mahana.
O Hereata a TEREINO tià no te Tuhaa 1, Lae¬
titia a TERIIRERE tià no te Tuhaa 2, Aritea a
To màtou rahiraa : 51 taureàreà e e 9 rautï.
Ôpuaraa
Fenua heeuri e te nehenehe, mea teitei te mouà,
te mau fare e râau (chalet), e te nùnaa e pârahi i
Ua tae mai te hoê aniraa na Vanessa a Trub
reira, ai ta atu to râtou maitaï e te îte i te fârii i te
ôrometua v e ôhipa ra i Genève, të ôpua ra e
taata.
arataî mai te hoê rururaa matahiapo Q6-20 matahiti o te taureàreà) i Tahiti nei mai te 10-28 no
Ua faaea 14 mahana i St Sorlin, te tuhaa
Tiurai 2015.
rahi i reira, maori ia te faaineineraa i te feiâ âpi
no teie tere i teie « Grand Kiff ».
To te hui faaroo teie mai te haapotoraa no
Mai tei mâtau-
hia e te mau nünaa faaroo, ua riro te feruriraa
te tere i te fenua Earâni. Te hinaaro nei ra
pipïria ei ôhipa tumu i te mau mahana atoà.
Teie rà, ua faanaho-atoà-hia te mau taime rautiraa, araraa pô, te faaètaètaraa tino, te tere ori
mâtou i te haamauuru maitaï :
haere mâtaîtai teie dire, etv...
i to te Apooraa faatere ;
-
-
-
i te pü Amuitahiraa o te Uî Api e te pû CPJ ;
i te mau tomite tuhaa, te mau tomite uî âpi pâ¬
roita e te pâroita ;
Mua teie oraraa âmui, ua faafârerei i te
nünaa o te Atua i roto i to na rauraa no te Iho
tumu e e te Hiroà ta te fenua i faaàmu ia mâtou,
mai te parau o te reo, te màa, te peu e te vai atu
â. Tei hau i te reira, to mâtou ia tùàtiraa no te
mea, hoê tumu tei arataî ia mâtou, maori ia to
-
i te « Service Aide à la continuité » no te tau¬
turu o te pae o te titeti manureva ;
-
-
-
i te mau metua e te fëtii ;
i te ùtuafare o Tehuiarii ôrometua mâ ;
i te mau arataî feiâ âpi no te Defap, Cevaa,
etv...
mâtou ia ïteraa i te FAAHAEHAA i rotopü ia
reàreà àravehi e te faahiahia ta ôutou i tono.
hoêraa i te pârahiraa i Farâni.
Ua haere e ua hoî mai. Ua ôhipa e e ôhipa à
ia fànao nà tuhaa e 8 i te huru o te tere. la mai-
E tere faahiahia mau teie, e tere tei tauturu
Btârétia
Mauruuru e mauruuru no to ôutou tiàturiraa
râtou, ia au te mau haapiiraa ta ôutou i haapii
noa mai, ia haere anaè i te tahi ùtuafare. No te
faaîte atoà ia ôutou, na te reira, i faaôhie i te
îriti te mau ùputa ia ïteâhia te ôaôa, te hau e te
mai, e te mea pâpù i roto teie pupu, e mau tau¬
taî te feruriraa, ia maitaï to ôutou mau ùtuafare
i te taata âpi ia îte o ia te tahi fenua ê i to na, e
e ia Hanahana te Atua i roto i te
tere no te ôpere e te fârii i te tahi atu â mau faa-
ora na.
tàviniraa. la
nahoraa tei au no te faaôhipa i roto te oraraa uî
âpi tuhaa, pâroita e te totaiete, e tere atoà tei ne¬
henehe i te haaferuri i ta tâtou feiâ âpi, e faufaa
rahi te vai nei i roto i to tâtou fenua i Mâôhi
Nui.
Pàpaîhia : Hugot, Hana, Hereata, Marania,
Laetitia, Aritea, Matua e o Heremoana
A âmui anaè i te faa-tupu-hope-roa-raa te faaâpîraa i te Pàtireia
tjorotetani
^
Te marumetia
te mau^bina»Taiatâmau
Ei haamanaôraa, e taata âià te taatafaaroo no te
mau parau e
e
te mau tàparau (tàpad) tei vaiihohia mai
i roto i te vaa-
te Fatu no to na oraraa huifaaroo
mataèinaa i reira o ia i te rohi-hua-raa i ta na ârueraa
e ta na pureraa,
ta nafaaîtera e ta na tâviniraa.
Einaha, te vai ra te adraa i te Èvaneria, te
pâpetitoraa, te ôroà a te Fatu, te âmuitahiraa ètârétia, te Pïpïria, te oraraa i
te iho tamarii tâvai md te Metia, te âpitiraa i te
Fatu no te faariro i te ao nei ei rahu na te Atua,
e te tiaîtururaa i te tupu-hope-roa-raa mai te
faaâpîraa a te Pàtireia.
Te mau « ôhipa vaitâmau » i ô nei, nâ mua
roa, no te tauturu ia i te taata faaroo i te ora i te
niu e te haereà moà o to na iho ei tama tâvai na
te Atua Metua mâ te Metia e te Varna Raa. Tei
te Ètàrëtia rà i te âpeeraa i to te hui faaroo ia
ôre ia ânoî, e, ia ôre atoà hoî ia faataa ê roa i te
iho taata faaroo e te iho taata vaamataèinaa. Te
auraa ra,
titauhia te hui faaroo e faaitoito i te
ora i te tahi faanahoraa tano huru tano o to na
iho taata faaroo e to na iho taata vaamataèinaa,
no te mea aore e faanahoraa oraraa e tano roa ai
te âpipitiraa o te iho faaroo e te iho
hia nei e haafaufaa mà te faatura i te taata e to
hiroà, oia hoi ia tià mai te taata nei ei « mataèinaa » i roto i te « vaamataèinaa ». Te « mana
taèinaa », o te hoê ia taata tei haafànauhia e te
parau faaiôraa a te Metua, a ora màite ai o ia i
to na ôtahiraa, e faatüàti atoà rà o ia ia na i to na
ra pupu
taata, i to te ao nei ia au i te oraraa no
to na tau, mà te haafaufaa atoà i tei orahia mai
na, e, të fà mai i roto i te oraraa nei, e mà te
haamanaô atoà hoî e tei roto tàtou i te tahi ànotau autà, ànotau no te tiaîraa i te Pàtireia e fà
mai ra. Ei haapotoraa, te mau « ôhipa vaiatâmau », no te tauturu ia i te mataèinaa e te vaa¬
mataèinaa ia ora i to na naùanei, mà te faatura i
to na tuatua e mà te vai ara ia matara mai to na
muriatau, e mà te faatura atoà te parau o te ao
nei 0 ta tàtou e haa nei ia riro ei « rahua na te
Atua ».
Tihiri Lucas Ôrometua
vaamataèi¬
naa, a taa noa atu ai i te tahi mau huru faatanotanoraa e ôhipahia nei no te faatüàti i nâ iho
toopiti nei ; e mau faatanotanoraa râ te reira o té
~W’ ~Tne très brève
approche de Penjeu du
riro i te aratô i te taata faaroo i roto i te tahi ta-
Ê
pihooraa i rotopü ia na e to te ao nei, o te vâhi
manaônaô rahi ia i roto i te ôhipa faatanotano¬
de la foi solafide à vivre dans l’Eglise, le dé¬
j développement durable à partir d’une
théologie de la croix : après un rappel
veloppement durable est considéré ici, selon
raa.
I pihaï i teie parau, e tià ia haapâpûhia e e
tuhaa atoà ta te marumetia i te pae no te mau
«
ôhipa vaiatâmau », inaha, no te mau « ôhipa
vaiâtâmau », o te taataraa o te taata të hinaaro-
le provisoire de l’histoire et l’espérance du
Royaume qui vient, comme lieu et temps ré¬
servés à la naissance d’un sujet humain et à
la sauvegarde de l’humanité,
n°9 no Mé 2014
u^l
j^tujdns)d(
XAonAd2
IHO^VI(
^
)jvsjdnu
u9idvii3
fVDbn3s‘
al
q^BuSa‘
aiBUl
auija
pBus
]a
]ian
on
a]]a
Sassa
aiBp‘
bni
]ni
asi
aoiuiuaul
pa
ia]s
iut-
pouuaa‘
dBS
iol
bni
bs
aia
pa
aoiuq]aa
JBa]as
]ni
pp
;
fa
ia
qa
SiBoas
al
bni
as
sbus
iop
dBj
joui-]]s
sas
aqBidaupaj
g]]a
jni
iJonq]aa
pa
aas
]a
jts
pa
dBJO]as‘
pa
pa
fosas‘
aa
bna
siSuijiBp
aapa
aiBUl
ua
b
au
gaiq]aqaiu‘
pn
jol
JiAaaaul
b
jois
qaja
ps
pa
fBobnas‘
6
siiuou
sas
fnpa‘
dBJiuT
uons
I
«
sou]-a]]as
qa
pa
iuO]ij
sb
ooupBiuuBjiou
ajBi}
iupibna
fnpaa‘
aapa
dBJ
pas
fonjs
]a
qj^asi-aa
i
SB]niBiTou■
Bnx
fasns
ua
91
jBn]
dBS
paiuBupBp
]a
[\/]BJTa‘
pa
a]]a
soanjs
sa
iubius
asi
saiSuanj
daapas'
al
BAaa
sa
SB]na‘
p.ouaul
uiBSas
iusaudjtou
:
qa
fnijs
pas
gol
aî
pn
BJ-
qjajopa‘
fajnsB]aui
al
pijaul
:
OP
»
]a
asi
jol
iuoupa•
pas
fntjs
bni
Aiaul
pa
UBipa
I
3BJ
BAous
uons
uons
aioi]9
su
]B
snj
]a
Aauns
sounuas
yn
sou
ponAB
sa
fasns
al
au
]aAaj
pn
foni‘
Quaul‘
q/jBis
]as
ua
pisatdjas
SBABiauj
dBS
bna
uABSajBpojatj
«•
pBAazpperî
p
]ni
djaupja
iadoupp
]a
dBiu
:
»
pas
]]
ua
daips
aqiaus
«
dBS
daips
aujBuis
a]]a
donj
jaduî
:
»
fasns
]anj
pp
:
»
gujBUis‘
pa
Aons
[\pBis
bux
aouAiaul
]np
]a
faiaj
jiau
pTjau]
;
b
iuBuSaj
qjou
»
a]
b
qoija
i
«
]]S
]iri
jadou-
«
vssnja-
•
al
saiSuanj
;
donpBUl
]as
daips
aqiaus
gi
iUBU-
i]
pp
;
»
fa
aots
]as
panx
{a
onAays‘
iuaul‘
j^ps
Saul
pas
iuïapas
bnT
ioiuqaul
pa
]b
pa
j
biusi
qoiuuia
bna
v^ojs
pjopa
]anjs
iuBipas
ps
«
iunppnpa
bni
J
aaoniBp
aiBp
au
ps
qonoqHUl
sa
jos
donssaaaul
;
oippss
ps
Bdjps
pBus
ions
aiouuamaul
al
pisBp
:
»
)Çna]]a
asi
aapa
3us3uiq]3
snj
J
S9
pa
SjBups
ps
Aipa‘
ps
[]Bdip9J9u;■
'9'
soiaxiOKS
.7
setcA(
ueiD
ed
etiord
al
à
tuobed
snaS
eiraM
)85-65
)4.12
naeJ(
)62
.6
craM(
)»
.51
suséJ
eriob
craM(
ed
à
neir
)»
serèrf
tE
«
ednom
sed
etsil
snas
ud
al
te(
»
?
non
tE«
snad
regnam
te(
luaP
»
ed
à
sfiuJ
sap
neiR
sed
elrap
cevA
«
ioR
en
eL
«
craM
)3-2
.51
.ttaM(
)stnafne
stitep
sed
non
te(
stnafne
sed
el...
niap
)72-62
.ttaM(
)segam
sior
sed
non
te(
segam
seD
)2-1.2
cuL{
)92-82.1
»
séhcép
snas
se
iuQ
«
f9j9J3Uî
BAOiJ
|m‘
SBqojs
aiteratÈ
\v
’
”•
j
V
«•
aus
qB
paqoni
[\/]^ua
pa
iBq]a
snaS
auijerup
Ça cartonne
Jt'mÊÈ
^âiü(l 1
Himene ü
Avis à tous pour
pK.
;
|S
Vart et le design ^
1AMUEKA A RAAF&TO
1
J
;
■
■
?
•;
‘..
:
.
:
.^*1 \ ^
'
|i ^ aM >-;i ■
||i ■
^ "f
M.'iroi,!
fE Te MAU taure.'A i
I ARAAfUTü
m-u, A
4
■JA
,
HOTïi
H/tA
Nü'u
T!;
I
T)
nJA
'aê;anah
'IA MANAhVUxi/E lu
m
jPF
F % -3:^^ 'W'VjSm
:
f'f'A
Personne n’est une île, entière en elle-même; tout homme
est un morceau du continent, une partie du tout la mort de
I humanité, et donc
jamais demander pour
sonne le glas : il sonne pour toi. (John DONNE : 1572
Fait partie de Vea Porotetani 2014