EPM_Vea Porotetani_201210.pdf
- Texte
-
Porotetani
SJjJMsU
Michée 6^ 8 : On t'a fait connaître, ô homme, ce qui est
bien ; Et ce que VEternel demande de toi. C'est que tu
pratiques la justice. Que tu aimes la miséricorde. Et que
tu
marches humblement
Mita
6, 8
:
avec
ton
Dieu.
Ua faaitehia ôe i te
ôe i te
maitai. Aita
Nui hinaaro ia ôe maori rà, ia
mea tià, ia anoenoe i te aroha, e ia
atu to te Tumu
rave
mea
haere mai te haèhaa
e
to Atua.
~-.^ÇeuKidSona,
U-^
^
--
SUjl
jitJ
SommÂm
2
3
0 Photos : Pastorale 2012 & Diverses
0 Faatara no : Hâma
0 Edito : Président Taaroanui, Taarii a
A
ôrotetani
4
Maraea
MENSUEL DE L’EGLISE
PROIESTANTE MAÔHI
EN
5/15
POLYNÉSIE ERANÇABE
CRÉÉ EN 1921
Dossier
•
Te Rururaa ôrometua 2012
Ua ite ôe i te
Boîte
postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
- Fax. (689) 41.93.57
Email : veaporotetam@epm.pf
mea
maitai
La Pastorale 2012
Tél. (689) 46.06.99
On t’a fait
connaître
ce
qui est bien
Directeur de Publication
MARAEATaarü
Rédacteur
en
Etarétm
Chef
TEMATAHOTOA Marthe,
Poetini
v
16
Secrétariat-Maquettiste
e
POHUE Ben
TEVAARAUHARA Iteata
17
18/19
a
V
te Aua
0 COE : Le Comité central du Conseil
Peretiteni Taaroanui ràua
an
o
John DOOM i
Tereta
20
0 Hiioà porotetani : Te ôrometua e te tîtauraa a
21
te iôa
Âmui
Taratoni
22
23
24
Ètârëtia porotetani màôhi
0 Eglises extérieures : EENCBL - Apooraa
Rahi
e
a
te
Ètàrètia Èvaneria
niu
te mau motu
0 Jeu : C’est dans la Bible n°l
0 Hohoà - Rururaa ôrometua 2012
0 Himene : Ua ite ôe i te mea maitai
ÉfiLîSS PttfITESTANTE MAOHI
Centre de Documentation
et
d'infornmuon fC.D./J
PAPPFTF
n
-
e
oecuménique des églises prend position
sur des questions d’actualité - Te tere o
Prix de l’abonnement
porotetani
te
Âpeeraa B ac 2012-2013
MALE Emüe & MARGUERON Daniel
Veà
e
Pipi Orometua no
Faiere Heremona Matahiti Imiraa Raveà
Thieny, FAUA-TUFARIUA Emma,
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22^87 Euros / Suisse : 41 FS
Impression : TAHlll GRAPHICS
Tirage : 4500 ex.
Ètàrètia
0 Heremona : Te faaineineraa Püite no te
yv
et la collaboration de
(1
tàviniraa i roto i te
Parauatua
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
TAUIRA Gaston, PUGIBET Marc,
ta na
nünaa
Comité de Rédaction
TAPU
0 Parau pâôfaî : Te Utuafare Ôrometua
TAHITI
Veà Porotetani n°41 Octobre
2012^j
3
’
‘^Yïlouâ/tevmâ/O/'^Yïloviâ/um/
‘^Yïlauà/tiÀmwtdM/
^aAua/
nehemÂey, owMima/m/te^yakine/tujeAu/, e/
^aÂua/tevimo/O' ^amow,
mAineypwuxtu/mawâ/
'^ÊMtwtevtaboytey^^^¥laja^a^ati/,
^aama/teie/bte/^~^Rjaa/pÀ^ati/
^iM/eytàpitiyte^pamw, ^unauai/'db kawmmü/o/^unaMOy
uabtoètoè'kofumo/no^mabou',
e/elmmÆmwtm/te/poübno/^amua/
^bteim/te^mjowàiio/no/iüpae/mab, e/
taumiumikio/ab
^amm/te/mabtab ^abdpu/,
^ato/teymüiblflMuAitiy,
tâpaoypmlieyia/mâtou'e'
^ àHo/tem/e^tià/mahui/
to/no/kmwwt/
9 l^l'laniAwiœtQÙ/kidmœatu/,
^ueÂwte/papa/bto/no/püab
^âpaà/manMû/tenâ/eito/e/moè/ia/
e/àiioymaiA/â/teiey
mjatatwbi£mi/tàua/eyi2ài2al/aie/, o/
4
e/mcdûlpâ/^^^ûia^zitbtmâ'
^ mabte/puaÂioÂio/mawm/
Veà Porotetani n°4 /
Àtopa 2012^
mâtow,
to/mâtowâià/o/^omua/
Le
Seigneur t’a fait
connaûtie ce qui est Uen
ri y a une trentaine d’années, la ques¬
Ua faaîte mai te
Atua ia
maitaî
oe
i te
mea
tion était de savoir comment serait
notre monde face à la mondialisation
avantages et ses difficultés. Nous
aujourd’hui quelques éléments de
réponses. Une économie de marché que les
états n’arrivent plus à réguler. Des délocali¬
sations qui aggravent le chômage tout en
avec ses
avons
créant ailleurs de nouvelles formes d’escla¬
communica¬
ont permis
la chute de plusieurs dictatures, sitôt rempla¬
cées par le fondamentalisme religieux
balayant à son tour les espoirs de démocra¬
vages. La démocratisation de la
tion par le moyen d’internet qui
ties de tolérance.
En
résumé,
nous sommes
entrés dans
raa
moihaa
nécessaire pour nous
totaiete
no
paruai Internet, ei moihaa no te faatuà-
tiraa te tahi i te tahi. Na te reiia i faaàtea i te
mau
un
de prendre
en compte ces événements qui de toutes les
façons auront des répercussions dans l’équi¬
libre fragile de notre société.
sera
uiniraa, e aha te oraânanahi, i mua i te rauraa O te mau ôhipa e ô mai nei i roto i te fenua :
Te mau maitaî e te mau fifi. Tei ô nei te tahi
mau pâhonoiaa. A tahi, te îmiraa faufaa a te
mau matete e ôre e roaa nei i te mau hau atoà i
te faaâfaro. A piti, te lahi o te tihatiraa ôhipa e
arato nei te taata i roto i te tïtîraa. A toru, te
te vai nei te mau
faahepoiaa, i pârahi mai ai te hoê oiaraa
manahune
monde où, la place et le rôle des églises
dans la société sont fortement remis en ques¬
tion. Il
Atoru àhuru tiàhapa matahiti i teîe nei,
no
te tiaîturuiaa.
haapotohia, ua ô tatou i roto i te hoê ao, i
o te mau Etârëtia e haapüai ai i ta
la
reira te tiàraa
lütou
mau
tautooraa. la tià atoà ia tatou ia vai
i nià i teie mau tumu, i roto
totaiete tei paremo.
ara noa
Teie te
reo o
i te hoê
te Atua mai roto mai i te vaha
Mita, reo no te haaferuriraa ia tatou :
6,8 : Ua faaîtehia ôe i te mea maitai. Aita
atu to te Tumu Nui hinaaro ia ôe maori râ, ia
rave ôe i te mea tià, ia anoenoe i te aroha, e ia
o
Les
paroles de Dieu par la bouche de
Michée
nous
invite à réfléchir à notre situa¬
aujourd’hui « le Seigneur te fait savoir
qui est bien. Voici ce qu’il demande à
tout être humain : faire ce qui est juste,
aimer agir avec bonté et vivre avec son Dieu
dans la simplicité ».
tion
ce
Président Taaroanui
Mita
haere mai te haèhaa
Hurihia
e
te Veà
e
to Atua.
porotetani
^
^
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
5
Edita
Te vai nei
au
te taureàreà maohi
taata nà roto i te hiôraa a te puta
Metua vahiné. Eere ra teie parau i te
parau hopeà no te feiâ i tiàturi e, e ora mure i
parau o te
Ite àrui mahana pae 07 no Tetepa 2012,
Tenete,
i te fare uî
âpi no Papara, o
Tereheamanu te iôa, fârereiraa
tei tupu
e
mûri mai i te
feruriraa pupu. No te Atua o ia i mâôhi ai,
na na i horoà i teie fenua ei vauvau no teie
pohe.
pàpû i te mau rauti e, eere i te mea ôhie i te
faaôhiparaa i taua haapiiraa, teie rà, e mea nà
roto i te pataùtaù, te reo himene, te hauti e te
pure te parau i tae ai i nià i te fàito e mâramarama ôhie ai te mau tama, te feiâ âpi e te mau
nünaa, oia atoà te tumu i reohia ai.
metua.
i roto i nâ
pâroita e piti o Papara e o
Tevaipihaa i raro aè i te aratairaa a te feiâ âpi.
Mâôhi e to na Reo !
Teie te mau parau i arataî
Mâôhi
e
to na Fenua !
Mâôhi
e
ta na Peu !
te
Mai te repo fenua i ipoipohia a riro mai ai
taata, ua riro atoà te fenua ei ùputa tei îriti
r6
Veà Porotetani n°4 /
Àtopa 2012
ei
i te
Ua
i
Maitihere
TE AO O TE
ATUA, UA REVA !
Mai te mahana pae 07 no Tetepa e tae
atu
hiti
a
te
i te
tâpati 09
no
Tetepa 2012, ua
tupu te fârereiraa hopeà o teie mataUî Âpî no te Pâroita no Papenoo. E
teie te tumu parau tei aratai i taua fârereiraa
ra : « TE AO O TE ATUA, UA REVA ! »
nünaa, i te raveraa i te mau ôhipa e rave rau ei
i terà taata e terà taata. Ua riro atoà
teie taime fârereiraa i te nünaa, ei taime no te
tautururaa
îmi i te parau
tuhaa fenua.
«
Ua haamauhia teie tumu parau ia au i te taiôraa
i roto i te Mâreto i te pene 7 i te vâhi hopeà,
oia te àamu
te
o
turi. Na te
teie feruriraa
faanaho i te
i te taata vâvâ e
manaô atoà i fà mai nâ roto i
to letu faaoraraa
mau
pîpîria i arataî i te Tomite no te
ôhipa atoà.
mau
la
au
i te
paari
mau
o
terà tuhaa fenua e terà
ôhipa ta ôe i
e ia au atoà i te taiôraa o
aha to ôe tiàraa i roto i te Ao
piti
ora
i nâ mahana e
teie mahana, E
o te
Atua.
»
Teie
ia te uiraa i tuuhia mai ei arataïraa i te
Haamoriraa i te
«
TE AO O TE
Ao
o
tâpati.
ATUA, UA REVA !
arataî ra ia ôe,
ta to ôe Eaaroo e
»
oia te
e te mau
ôe, te auraa o teie parau : TE AO
O TE ATUA ?» Na te mau ràveà e rave rau,
ôhipa atoà ta na e titau nei ia ôe i te rave, ia
Hanahana to ôe Atua. Ua tae i te tau, faaea i te
mai te himene (târava, rüàu, himene pupu), e te
ôri (ôteà, ôri o teie tau, àpa vâvâ), i faaîte i te
parau noa
«
E aha
mau
«
no
manaô
o
nâ pupu
Te Pororaa i te
roa
te
ôhipa faufaa
i ravehia i te mahana màa. No reira, i taua
ra, ua itehia te mau taureàreà i roto i nâ
tuhaa fenua e maha o Haapaîanoo, i te ôhiraa i
poîpoi
te
i te Èvaneria, a tià ra, a ôhipa e a ora
Èvaneria, i reira te taata e maitaî ai, i reira te
nünaa
atoà.
Èvaneria» oia
te
e
hau ai, i reira te
Atua
e
hanahana ai !
TE AROHA IA RAHI E IA RAHI TE
AROHA. IA ORA NA
Hinatea
a
Marotau
^
pehu, paturaa i te fare, tàuàparauraa e te
Veà Porotetani n^41 Octobre 2012
Te mtiiaa ha^üraa;
a te âua pipi
no
tâpaôhia ei iritiraa nâ roto i
i te matahiti haapiiraa a te âua pipi
no Heremona. E ôhipa tumu ihoâ teie i te
mau matahiti atoà hou te haamataraa haapii¬
raa. Te mea matamua e tano e parau nâ roto
i teie faaineineraa, oia hoi te pâhonoraa ia i
ua
te pure
hinaaro
o
te Atua nâ roto
i te haaraa, e a
ôhipa e te faatupuraa i
arataîraa i te taata i te
Atua ra. la parau anaè au faatupu te hinaaro
O te Atua, te faatupuraa ia i te here, faatupu i
te aroha i mua i te mau ôhipa atoà ta tâtou e
ora nei i roto i te oraraa vaamataèinaa ânei,
totaiete ânei. E tano e haapii faahou i te
taata nâ hea e hoi i te Atua ra, e imi i te
râveà ia hoi te nünaa i te Atua ra, ia anoenoe
â te here, ia anoenoe te aroha, ia maitai, ia
piti, te
to na
raveraa
hinaaro,
i ta
na
no te
hau.
vâhi
te Faatereraa
i te tahi
Heiemona
Teie mahana
te
Te tataîraa
no
Monire i te 10
no
mau
tetepa 2012, i te hora 7 e
48 minuti, te tae nei au i te Pü o te
Faatereraa o te Ètârëtia. Te ite nei au te
taureàreà i nià i te punu
mau
fare
e ta
râtou
te râau pê, tâpaô faaite
e ua haamata te tatairaa i te tahi mau vâhi
no te Pü o te Faatereraa. Tei roto ihoâ i te
hâmara, te tâtara
ra
ôpuaraa a te Ètârëtia, ua faaara-âteapiti aore ia e toru hepetoma i te
maoro, e ua haamata, ua taere roa vau. Ua
haamata te ôhipa i te hora 7, ua taere roa
mau
hia,
e
vau.
E
âuë te
mau
au
e,
taureàreà
no
te Tuhaa
arataihia
atu ai... te ite nei au
1,2,3,7,
tiàtono, ai ta
e te mau
ia Taehau ôrometua
e
atoà hâmara, o Tuteanaiva ôrometua
atoà tei tae mai, te hiôhiô haere ra... taha-
ta na
raa
mahana, o Temarama ôrometua ta ù e
î i te repo, âuë hoi te aroha e... Ua
ite ra, ua
Raîhei pipi
no te maha
faanahohia te tahi vâhi taôtoraa
ôrometua
o
no
te tahi
râtou, ua ineine atoà te pae no te
mâa, poipoi, avatea, pô, âuë te au e, hau
roa atu ra i te reira, na te pure e ômua i te
pae o
te matahiti
tàpura ôhipa i te mau mahana atoà.
E
hepetoma i roto i te
màtou ia te mau rave ôhipa o
pü, no râtou râ i tae mai, e ôhipa, no te
piti
e aore ra e toru
màniania,
te
maitai
te
no
no
ùtuafare
huru
no
mâtou
Ètârëtia. Ua vaiho i
tâpapa mai. Terâ mau te
te oraraa o te
te
no
te taata e hinaaro ra ia maitai to
oraraa
i te
pü nei, ia
ruru
maitai
eiaha ia roohia i te àti... Mauruuru taureà¬
reà mà, pâpà mà, mâmà mà.
Poetini vahiné
8
Veà Porotetani n°4 /
Àtopa 2012;
^
Tu sais
ce
qui est Bien
Ces paroles divines sont adressées à
rappeler tous les bien¬
lui avait préservés
depuis le commencement. Elles nous sont
aussi destinées à nous, peuple Mâôhi, car
nous sommes aussi Son peuple aimé. On t’a
enseigné ce qui est bien, donc, tu sais ce qui
Israël pour lui
faits que Dieu
est bien.
Ua ïte ôe i te
Maitaî
Ereo teie no te Atua ia ïteraèra no te
haamanaô ia
dans tous
que tu
ses
peuple Mâôhi, Dieu t’a installé
bienfaits. Mais il semblerait
l’aies oublié alors, il te le rappelle.
-Face à la montée
en
juste
pher.
est
pour que
la justice puisse triom¬
prochain diminue de plus en
plus dans notre vie quotidienne. Dieu te
demande de faire en sorte qu’aimer ton pro¬
chain soit une joie.
-Dans ton
éloignement de ton Dieu, il
t’exhorte de redevenir
gnon
son
ombre ! Il souhai¬
partenaire et son compa¬
de route. la ora na ! ^
que tu
i
sois
son
ôhipa tahito
o
te
rave no
te
e
mea
parau
atoà teie
te nünaa Mâôhi. Ua îte
ôe
e
îte ôe i te
mua
no oe, no
te Mâôhi i
uni
maitaî,
haapârahiraa ia ôe. Teie râ, e au e,
îte faahou
ra
i te maitaî. I tae
Atua i te haamanaôraa mai ia ôe
-T
e
maitaî. E tei roto hoî ôe i te
to te Atua
ôe
e
mea
e
ma
ai te
te Mâôhi e,
maitaî.
i te iiànaraa
o
te
tupuraa o te parau tià
ôre i roto i to tâtou fenua
e
i roto i to tâtou
nfinaa. teie to te Atua hinaaro
L’Amour du
te
na
Ua îte atoà râ tatou
ua
qui
i te tahi
fânaô atu.
aore
puissance de l’injus¬
tice dans notre fenua. Dieu te rappelle à
faire de ton mieux, c’est-à-dire à faire ce
na
nünaa, oia te îritiraa,
i mua i to na mata i te rahiraa maitaî o ta na e
ta
tatou
Oh ! Mon
mea
ia ôe
:
Rave i te
tià, ia ôhie te tupuraa o te parau tià.
-T mua i te àriàriraa o te tupuraa o te Aroha. ia
anoenoe ôe i te aroha, oia hoî ia riro ei ôaôaraa
na ôe te faatupuraa i te Aroha.
mea
to Atua. Te ani nei O IA ia ôe
-T to ôe âtearaa
e
ia riro ôe ei ata
no na
mai te haèhaa
TAPAT!
e o
nâ roto i to ôe haereraa
ia atoà.
Mitema, Faatura ôr
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
U A ITE QEI TE
Mita
MEAl^ITAi
6,8 (Ua faaîte mai o ia ia 6e
i te mea maitai)
MANAÔ ÔMUA
O TE RAUTÎ. Ua ite ôe e te taata na i
te mea maitai. Ahiri, te parau ra te Atua ia vai
:_ia ù, ia ôe,
ia na. O vai ta tatou e hinaaro ra e tahitahi. E nâ ô noa
tatou e, te parau ra te Atua i te taata ta na i hâmani. Aita e
faufaa e faarahi i te tâtararaa, te faahororaa manaô, e tano
ia parauhia e, ua hope roa te mau mea atoà i te parauhia i
roto i teie puè taô : ua ite ôe i te mea maitai. Te auraa, ua
ite ôe i te mea ta te Atua e hinaaro ra ia rave ôe. E ôhipa
teie i roto ia ôe e to ôe Atua.
Manao tei iritihia mai roto i te
maitai
Turo
a
»
puta
«
Ua ite ôe i te
mea
^
Raapoto
Te tahi manaô i nià i te tumu parau
la
au
ihoâ ia i te tumu parau e orahia atu e te
ôrometua i nià teie parau ta Mita
rururaa
6
:
8
«
Ua îte ôe i te
ia feruri
mea
maitai
»
te mea e tano
ia
àpo mai i te roaraa o teie hepetoia ôre pai tatou te mau ôrometua ihoâ râ e
aore ia to te hui faaroo ia uiui faahou e, e aha
te mea e tià ia ù ia rave. Inaha hoi, ia au i te
parau e faaitehia mai ra e Mita, ua ite ôe i te
mea maitai, na tatou e hiô ia au i to tatou tiàraa, ia au i to tatou mau tiàraa i roto ânei i te
Ètârëtia, i roto atoà râ i to tatou oraraa no te
mau mahana atoà, te mea e tano ia tatou ia
e
ma,
rave.
'
10
Veà Porotetani n°4 /
Àtopa 2012
Terâ ihoâ te
manaô, no te mea ia au i teie
parau eita e tià ia tatou ia uiui faahou e, e rave
ânei au aore ia eiaha e rave. Aita, ua àpo anaè
tàtou i te parau i roto i te reira hum parauraa ta
Mita, aita e uiuiraa faahou, haere e faatupu,
haere e faatupu i te hinaaro o te Atua tei nâ
roto mai i te perofeta, te mea te reira e tano ia
tàtou ia rave e e faatupu i roto i to tàtou oraraa
pàroita e i roto i to tàtou oraraa vaamataèinaa.
Tuarae ôrometua
^
TU SAIS CE
QUI EST BIEN
Mchée 6,8 (Le Seigneur
t’a fait connaître ce qui est bien)
la
ora na e
to te Rururaa i te maitai e te
arohâ
pianaô fârii
la
ora na
tatou i te
maitai
e
te aroha o te
o
te Atua
e
Atua,
fârerei nei i teie
poipoi i ô nei. E aha te
oia ia te mauruururaa ia o te âpooraa ôire no Haapiti, eiaha no
Haapiti noa, no Moorea e o Maiào, tae noa atu
tatou
e
manaô
i to
e
tano
na mau
i tae
roa
e
parau atu,
tâvana tuhaa. Te
mai i teie mahana
ôutou. Matou, të teôteô i te
mau mono
no
te
tâvana
fârii atu ia
fàriiraa ia ôutou i
i
teie mahana, fârii ôutou e, mâiti ôutou e
Haapiti nei ta tâtou
ôaôa,
e, e mea
rururaa e tupu
teôteô
roa no
manaô
poroi
hohonu ta ù
hinaaro
poroi ia tâtou
pâatoà, nâ roto te feruriraa hohonu, ia noaa mai
Te
mea
e
e
i to tâua
nünaa, te nünaa ihoâ râ e fifi ra, ia nehenehe ia
roaa te tahi tiàturiraa i roto ia râtou, ia ora ôaôa
râtou, ia ora râtou i roto i te faaroo, ia ora râtou
i roto i te mea o ta râtou e hinaaro ra, âreà râ
te
ua
tahi
mau
faaotiraa, manaô
no te turu
e
vaiho
Yeà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
11
tae i roto i te tau
i te taata i nià i te
eiaha faahou tâtou
purômu.
ai. Mea
mâtou.
Raymond V an Bastolaer
Te rahi nei te ôaôa
o
te ôau i te fâriiraa i teie Rururaa
Manao i nià î te faaineineiaa
i te ruruma
Te
manao
i te
tumu te manao
i teie mahana. E ôhipa teie na te
Ua faaineine maitaî te tuhaa ia na a
rururaa
Ètârëtia.
tahi matahiti i teie nei, ua
fâriiraa
teie
ôaôa ia i te fârereiraa
e
ineine maitaî i te
te ôaôa atoà i te tàhoêraa i te
rururaa
fâriiraa i
Aita atoà Maiào i haamoèhia, noa atu â paî ia
aita te tâatoàraa i tae mai. Ua tae mai te ôrome¬
tua, mea rave âmui te
mau
âmuiraa mai i roto i teie
ua tae
a
rururaa
atoà mai te
Maiào
no te
ôrometua.
Mauruuru maitaî ihoâ ia mâtou i te fâriiraa i
teie
Mea
i te
ôhipa,
hotu, te mâa tauturu
ôrometua ta tâtou i ô nei i te tuhaa
nei.
raa,
mâa
rave
âmui te tuhaa. I roto râ i te faanaho-
perehia ihoâ ia te mau tâpura ôhipa nâ roto
mau pâroita, te reira pâroita na na e tiàau te
reira mahana, mai teie mahana ta tâtou ômua-
fârii i te tunuraa mâa, te
pauroa, te rautiraa. A
nanahi na Maharepa, nâ reira noa e hope roa te
mau pâroita no te tuhaa nei.
raa na
Papetoài
tâmâraa te reira
e
mau mea
f 12^ Veà Porotetani n°4 /
Àtopa 2012
rururaa
ôrometua, te tiàturi nei mâtou
e
ia
tupu maitaî ihoâ iâ teie rururaa, e îmi ihoâ ia
mâtou te tuhaa e i te mau râveà e ia tupu maitaî
teie rururaa, ia naho maitaî te nohoraa e te vai
atu ra, te pae tino o teie rururaa ôrometua.
Mauruuru maitaî mâtou te tuhaa tâatoà te fârii¬
raa
i teie
rururaa.
Hugot Tavaitai
^
Teie te tahi
e
te
mau
rururaa
o
te
poroî tei faataehia
te Tuhaa 3 i te
mau
pâroita no
ôrometua î te taime
no
te haa-
moriraa
la faaàmuhia te nünaa i te mâa
no ô mai i te Atua ra
la faaàhuhia te nùnaa i te àhu mâhanahana no ô
mai i te Atua ra. la faaàmuhia i te mâa no ô
mai i te Atua ra. Te vai ra ta te fenua faaîteraa,
te vai ra ta te reva faaîteraa, te vai ra ta te tai
faaîteraa. Te vai atoà ra râ ta tâua ta te taata
faaîteraa. Tiàturi atoà i teie nei parau, mai te
mea terà parau o teie nei tamaiti, ua îte o ia i te
hara i ravehia e ta na metua, aita râ i tâpaô i te
reira i roto i te papa o to na âau. Ua haapaô râ i
te
mea e
te Atua
tupu ai te hinaaro o te Atua, e ôaôa ai
i ta
te metua
na
e, e
ô
noa
metua
A
tamarii. Te hara a te metua,
Te hara a te tamarii, na
amo. Te tiàturi nei i teie maha-
na mau
iho
te tamarii iho e
na
e amo.
faaàmuhia tatou i te mâa o te fenua. Nâ
parau e : to mâtou mau
paî ia mâtou ia
teie
e
haere mai nei
pârahirahi mai
ra e
e
fârerei ia mâtou.
to te Rururaa
Mâtou te
E tano
îte, ôutou atoà râ te îte
ia tâtou e parau e, tê îte i te fenua,
roa
îte ia i te Atua. Te auraa, no tâtou i ô nei,
mâtou te îte i te Atua i te vâhi te reira te Atua i
ua
haapârahiraa ia mâtou, oia i Maharepa.
Ôutou atoà râ, ôutou atoà te îte o te Atua i te
vâhi i reira to te Atua haapârahiraa ia ôutou.
te
Oia te fenua o ta ôutou i faaruè atu no te tâhiti
mai i ô nei. Te auraa, mâtou te îte, ôutou atoà
râ te îte. Aita ia e taata e tano e parau e : aita o
na i îte. Të nià o ia i te fenua i te pârahiraa. E
mai te peu hoî te vai ra, e haavare îte ôre paha
ia parauhia. No reira to te rururaa, ua îte
mâtou. Ua îte atoà râ ôutou no te mea, tâtou te
îte i te Atua i nià i te fenua ta tâtou e pârahi ra.
e to ù Fenua, to ù Ora.
To te rururaa, ua îte, te nâ reira ra ta tâtou
Maharepa
parau.
A Faaitoito mâite i te Faaîte. Mauruuru.
Yeà Porotetani n°4 / Octobre 2012
13
©YAMAHA
A faaroo mai ra e to te Rururaa
Pehepehe iti
o
i ta matou
mau reo
himene
no
te fâriiraa ia outou
te mata
E te mata e,
a hiô na i te nehenehe o to tatou Fenua iti.
E te mata e, a hiô na i te heeuri o te nâtura
o te fenua Mâôhi Nui e.
E te ihu e, a hauà na i te noànoà
o
te mau tiare o te fenua
Mâôhi Nui.
E te vaha e, a àmu i te mau màa o te fenua.
E te îri e, a hopu na i te vai o te fenua e.
E te Vai e, o ôe hoî to te taata nei Ora,
e aita atu. No te mea, no roto mai hoî
te taata
i te Vai i te
roaaraa
mai. la
ora na.
Ôre
e
noa
hère
atu ôe e hère mai ia
noa vau
ù,
ia ôe
Tohièà, to na auraa, ia au i te âai o teie nà maehaa, ua tohihia te èà, aita ra o ia i tâpae i nià i to
na vairaa, oia hoî i nià i te tupuaî o te mouà,
fàtata roa, hoê noa taahiraa toe, e ia au i ta tatou
nei tumu parau no teie nei matahiti, ua îte ôe, ua
faaîtehia ôe i te mea maitaî », oia hoî ua îte ôe,
ua faaîtehia ôe i te èà, e taua èà ra, no te hoîraa
ia i te âià tupuna, te fare metua, o ôe e te nünaa
mâôhi e to ôe Atua, te Atua no te here e te
aroha. No reira, ei ôpaniraa i te manaô, e reo ia
te tupuna i te parauraa e, ôre noa atu ôe e
here mai ia ù, e here noa vau ia ôe, te huru ia o
te manaô. la ora na.
^
no
Veà Porotetani n°4 /
Àtopa 2012
\
In ÔE
■
Manao hopeà
O te Rautï - Turo
VA
\\
! TE MEA
maitaI
Rautï
-
Turo
:
P.
To te rururaa, ua tae tatou i te pae
hopeà O ta tatou ôhipa. la tere anaè na nià i te miti,
te vai ra ihoà te tahi taime e àrepurepu rii. Aita râ
i fifi te tere. E haamaitaî i te Atua i tauturu mai ia
tatou i mua i teîe parau, ta tatou e manao ra ua haafifi ia tatou. Aita teie parau i haafifi ia tatou. Ua
haamanaô noa mai râ, i te tuhaa tei ôte â tatou i
rave. Terâ te tahi mea e haapeàpeà ra ia tatou no te
v
n
mea, ua parauhia atu. O ôe e te Atua. Te hinaaro
mai ra te Atua ia ôe ia rave i ta ôe tuhaa. Eita ihoà
?
ia tatou e au ia faatorohia i te rima. Eere râ no te
faatoro noa i te rima, no te haamanaô râ ia tatou e,
e tâvini tatou no te Atua. Te Atua i nià, e tatou i
raru. la vai noa te Atua i nià. Ua ïte ôe i te mea
maitaî. Aita e taata, e aita te Atua i faaîte. Ua ite.
Te hinaaro
haa, ia
o
te Atua ia tatou,
anoenoe te
aroha,
Aita te Atua e parau
nà i te rave i terâ. la
mai
e
haere mai te haèrave i te mea tià.
ra e
maraa
Ture. E faaitoito
terâ, te Atua terâ.
E i roto i ta tatou
mau tatararaa, te haamanaô
atoà mai ra e, te vàhi eita e maraa, ua ineine te
fenua i te tauturu. No te mea te Atua atoà terâ.
Ua ïte to tatou mau tupuna, nà te fenua ràtou i
faaîte i te Atua. Tàtou i teie mahana, ua taôto
roa tàtou i nià i te puta.
Te puta i pàpaîhia e te rima taata. Areà te puta
i pàpaîhia e te Atua, eita tàtou e hinaaro e taiô i
terà. E taiô atoà i terà. I te haamataraa te Atua i
ôhipa, aita i pàpaîhia. Eere i te reta, eere i
eere i te îrava, e parau. Ua riro mai te
parau ei fenua, e te vai noa mai ra. Ua riro mai
ta na
te
taô,
ei ràau, e te vai noa aè ra. E te haamanaô mai
Mita : Ua ïte ôe, ua ïte ôe i te mea maitaî.
No te aha, no te mea ua hinaaro te Atua e fàrerei i te taata tataî tahi. Ua ïte atoà te Atua e ua
màtau tàtou i te tià pupu, e moè tàtou i roto i te
ra O
pupu. Eita, O ôe. O ôe, ua ïte ôe. Eiaha atoà
tàtou e tàpuni i mûri i to tàtou mau tiàraa, te
taata ta te Atua e hinaaro ra. Te taata ta na i
hàmani tei ïte te Atua i to na iôa. E tuô mai o
na ia tàtou tàtaï tahi na nià i to tàtou iôa. Eere
na nià i to tàtou tiàraa, no te mea te tiàraa, te
mea ia e hanahana ai tàtou. To tàtou rà tiàraa
mau i mua i te Atua, terà ia taata. Ta te mau
parau ra e, o mea, o mea, o mea. Te
hinaaro mai ra te Atua ia ôe, no terà mea ua ïte
ôe. Ua ïte ôe, Aita rà o ôe i rave. O tàtou ia i
teie nei mahana. la tae i te tahi taime, ua
manaô ihoà te tahi pae e no ràtou terà parau.
no te parau
H
puta haapiiraa a Turo a Raapoto
to tàtou parau.
Teie nei, ua tae tàtou i te pae
hopeà, i reira tàtou i te ïte-maitaï-raa e, te Atua
terà nà roto ia Mita i te parau ia tàtou. Ua ïte
ôe, no terà mea ua ïte, eita tàtou e tano faahou
e ôtohe, eita e tano e àpe. la ôre, e tano mau
ihoà tàtou i terà parau ta te Fatu e parau ra :
Ahiri au i ôre i haere mai e parau ia ràtou, aore
à ràtou e hara. Teie nei rà, aita e ôtoheraa. Ua
parau i roto i to tàtou tarià, ua parau te
Atua ia tàtou. No tàtou terà parau i teie nei
mahana. Ua ïte ôe, te taata tàtaï tahi, ua ïte ôe i
te mea o ta te Atua e hinaaro ra.
Ua ineine atoà rà te Atua i te tauturu ia ôe.
Orua aè ia haere. Nà ô ia tàtou, tàua ia haere. O
ôe e o vau. I roto i te oraraa, tàua. Faaitoito, ua
màtau tàtou i te haere tàtou anaè, vau, vau. I
teie nei, tàua. Nà te Atua e parau mai ra : A
haere mai te Haèhaa, ua ineine au i te tauturu
ia ôe. A tuu ia ôe i raro. Terà noa te ràveà e
fàrii ai te Atua i te âpee ia tàtou. Haere i raro, o
ôe ihoà to nià. la riro te mau ôhipa atoà ta tàtou
tae te
rave, te Atua te hanahana. la hanahana te
taata, te Atua ia terà e mohimohi atu ra. E uiui
atoà ia tàtou e, aita ànei te Atua e mohimohi
roa ànei ia tàtou. No reira, mai ta loane e parau
ra no le tu : E haere ôe i te rahiraa, e hoï au i te
itiraa. Mea tano tàtou e hoï atoà i te itiraa. Terâ
ia haèhaa ta Mita e haamanaô mai ra, haere mà
e
te
metua e
Eere, aita tàtou i haere mai i ô nei
Te
U
haèhaa, haere i raro, e tuu rii ia ôe i raro.
ia, teie haereraa, e hoï tàtou te taata tàtaï
Tàtou
tahi.
Haamanaô ra tàtou i teie reo to te Atua
tàua i to tere na, tàua i to tàua haereà.
Mauruuru.
Taua,
i
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
15
12-te
«Te Utuafare Orometua
e ta na taviniiaa i roto
i te Etaretia e te nimaa»
orometua
y
/a haamaitaîhia te Atua
no
teie faaineineraa
tâmau. Teie te toruraa
te
ôhuraa i te Tuhaa 1 te
o
rave-
raahia teie faaineineraa tâmau
i roto i te
paroita
no
Tehaehaa.
taaêraa, ua hiôhia te
parau no roto mai i te Rururaa
tei tupu i te matahiti maïri aè nei i te avaè Tiurai i
Te tahi
Taunoa Tuhaa 7.
Te tumu parau i tapeàhia mai:
«Te Orometua ta na tiàturiraa e ta na taviniiaa
i roto i te
Ètàrë-
i roto i te Nunaa». Te auraa, ua hiô mai te taatoàraa o te
mau ùtuafare orometua i teie tumu parau, puoï mai nei i teie
faaineineraa tamau.
tia
e
Te vahi faufaa, te hiôraa:
roto i teie tumu parau?.
E
Eaha te ôhipa ta raton e tapeà mai i
piti faanahoraa i ravehia mai:
vai ra tera tuhaa haapiiraa e ravehia ra e te tomite
rautî
te faaineineraa tâmau.
O
tuhaa
a
te mau ùtuafare
orometua, oia hoi, te faa¬
papaî i nià i teie tumu parau. Te vai atoà
ra te vauvauraa manao, mai te taime a haamata ai oia i te faaineine i te taviniiaa. Opéré atu ai te manao i roto i te rauraa o te
ôhipa i orahia mai e ratou, i tiàturihia, na te mau vâhi atoà i
haerehia e tera e tera ùtuafare. la riro mau â te reira haapiiraa
ei tauturaa te tahi i te tahi, a faaôhipa atu ai.
nahoraa i te tahi parau
Hiôraa:
Te tahi
-Ua
-Te
-e
ôhipa e haafifi nei i tana tâviniraa:
tuatapapahia te parau no te Fairaa faaroo.
parau no te Vahiné i nià i tera toroà ôrometua
mau
Te tâviniraa
o
te ôrometua
Vea Porotetani n°4 /
e
to na
mai...
Atopa 2012
y\
pipi
Te faaineineraa Pinte no te Farauatua a te Âua Pi{H
Qrometua no Faieie Heiemona IVbtahiti Imiiaa àveà
e
Âpeeiaa Bac 2012-2013
Èvaneria o te Metia ra,
o^te mana ia o te Atua, ia ora te feiâ atoà i faaroo ra : te Âti-Iuta na e te Hereni atoà hoî. 17 Tel reira
hoî te parau tià a te Atua i te faaroo i te faaîte-raa-hia
mai ei raarooraa, mai
teijpapaîhia ra e : Te feiâ parau tià
i te faaroo ra, e ora ia » (Rôma 1).
«
no
16 Aore hoî
au
i haama i te
te mea
Ôpuaraa
A tiaî noa afp ai i te tupuraa o te
no Pû
Parauatua EPM/Oitûmene i Hurçpiti/Taha^,
No tei hinaaro e faao i te Âua Pipi Orometua no
Faiere Heremona i te matahiti 2013-2014, te faaarahia
atu nei ôutou, e i te haamataraa haapiiraa no te matahiti
2012-2013, e ravehia atu ai ;
i te Pü no te Faatereraa a te EPM, te Matahiti Imiraa Râveà : e faanahoraa teie no te feiâ püîte
qre e no to
raro mai i te fàito Bac, e farii-atoà-hia râ te fâito Bac e
tei hau atm
e nâ roto i te mau
pâroita, te Matahiti
Bac : na te orometua e te
âpooraa tiàtono paroita, mà te
tauturuhia atu e te Toimte Orometua Haapii a te
—
Apeeraa
—
APOFH,
e
Na te Tomite Heremona
e
tuatapapa, i mûri aè i te
hiôpoàraa haapiiraa
e faaineineraa, i tei tano i te
titauraa a te APOFH, a tià atu ai i te
Faatere ia
rave i te faaotiraa o tei faaarahia atu i to te
Rahi
Âmui. Ei haamanaôraa, e faaineine te APOFH i te mau
mau
pipi orometua,
no te
Âpooraa
Âpooraa
hoê tau haapiiraa
Pâtitifa
EPM,
e
4 matahiti, ei
reira, ia au i te fâito Püîte no
te Parauatua. No te pipi orometua tei naeàhia te fâito «
Maitaî Roa: B+ (7,5/10) », e tapaôhia o ia no te faareva
i te Pù Haapiiraa Parauatua i Suva/Fiti, _e aore ia nâ
orometua na te
e te
Europa (Niu Terani,
e
Herevetia, etv.).
Àuterâria,
Farâni,
E aha te faanahoraa o te mau haapiiraa a te APOFH
? Na te tàpura i raro nei e haamaramarama ia ôe, mâ te
ara i te ôtià matahiti e fàriihia : 18-30 ; e mâ te îte e, a
taa noa atu ai tei tâàtihia, e fârii-atoà-hia te taanoa (tâne,
vahiné). No te haamâramaramaraa hau atu, a tâniuniu
mai i te APOFH i te nùmera niuniu : 50.25.30.
âpee i te reira mau fâito e tei hau atu.
AUA
PIPI
OROMETUA
PARAU-PAPAI
FAITO
PUITE
N
NO
O
TE
HEREMONA
PARAUATUA
^
A. Tihiri Lucas orometua
Yeà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
^17 '
Le Comité central du Conseil oecu¬
ménique des églises prend position
sur des questions d’actualité
mission, le Comité central du Conseil œcuménique des églises n ’a pas
réputation. Il ne s’est pas contenté de traiter des questions institution¬
nelles et religieuses, il a aussi entendu les revendications et les interpellations
venant de ses 349 églises membres des différentes régions du monde. Ces églises
qui sont les sentinelles vigilantes auprès des populations en difficulté ont pris
l’initiative de porter leurs préoccupations sur le plan international.
Fidèle à
failli à
sa
sa
Informé par des témoins dans les pays
concernés et par
des rapports d’observateurs
représentant le COE, le Comité central a
appelé à prier pour tous ceux et celles qui sont
victimes de l’injustice sociale, de violations des
droits humains, ou de préjugés, et à leur venir en
aide.
Égüses membres de cette région ont
Torres». Les
été invitées à
promouvoir les droits humains de
tous, à s’élever contre les mesures mises en place
en l’absence de tout dialogue significatif avec les
les plus directement touchées, et à
conjuguer leurs efforts pour «continuer à plaider
pour des politiques qui constmisent des partena¬
personnes
riats entre les communautés autochtones et le gou¬
de manifestants de la mine
Lonmin à Marikana, Afrique du Sud, le 16 août,
le Comité central a demandé la mise en place
d’une commission d’enquête, et insisté auprès des
autorités civiles pour qu’elles poursuivent «les
personnes qui sont directement responsables des
Déplorant le
massacre
vernement
australien».
Le Comité central du COE a demandé au gouver¬
l’Ex-République yougoslave de
l’archevêque Jovan d’Ohrid
et métropolite de Skopje, de l’Église orthodoxe
nement de
Macédoine de libérer
serbe.
ments.»
L’archevêque a été arrêté en décembre 2011 alors
qu’il passait la frontière, venant de Grèce; il a été
condamné in absentia avant d’être placé en régi¬
me d’isolement. Amnesty International a reconnu
l’archevêque comme «prisonnier d’opinion». Le
Comité central a encouragé la Commission des
Églises pour les affaires internationales (CEAI) du
COE «à organiser une visite de solidarité et à
Rappelant un engagement de longue date, le
continuer d’intervenir
Comité central a réaffirmé «la solidarité [du COE]
avec les populations autochtones d’Australie, les
l’archevêque Jovan.»
Dans
aborigènes et les habitants des îles du détroit de
économique actuelle: la Grèce en point de mire».
décès».
Le COE, a assuré le Comité central, «exprime sa
solidarité avec les Eglises d’Afrique du Sud et se
tient à leurs côtés alors qu’elles s’efforcent d’ap¬
familles qui ont perdu
dans le massacre, ainsi qu’à toutes
affectées par ces graves événe¬
porter aide et guérison aux
leurs proches
les personnes
^
18^ Veà Porotetani
n°4 /
Àtopa 2012
une
déclaration
en
sur
faveur de la libération de
«la crise financière et
®
ÉoAüté central, réuni précisément en Grèce, a
^[^é en revue la situation finmcière en Europe
aujourd’hui, et conclu que «l’Église est appelée à
défendre la dignité de tous les êtres humains, créés
à l’image de Dieu. Cette crise est spirituelle et
morale autant qu’économique.»
Soutenant l’idée d’une taxe sur les transactions
financières (TTF) qu’il voit comme un «instmment judicieux»,
ment
les
le Comité central
invité instam¬
a
Éghses d’Europe à «rester unies pour
plaider ensemble en faveur de solutions
munes
à la crise financière et sociale
au
teie nei
ao
mua
i te
mau
mataara
uo
dirigées
Rohingyas musulmans et du retour sans
chez eux de ceux qui avaient été dépla¬
saufs
cés.»
Le Comité central a approuvé une recommanda¬
tion selon laquelle des déclarations sur des ques¬
tions d’actualité devraient être préparées à l’inten¬
tion de la Dixième Assemblée du COE sur les
et
sujets suivants: liberté de religion et droits de
religieuses dans le
contexte de la pohtisation de la religion; paix et
toutes les communautés
réunification dans le contexte de la Péninsule
coréenne; concept de la «paix juste».
La Dixième Assemblée du COE se déroulera dans
la période fin octobre - début novembre 2013 à
Busan, Répubüque de Corée.
(source COE)
^
hia to râtou tuiaraa uüuaa.
fifi
laa-Ma te hoê « aiatm faaroo Tatoritaa ».
Te fifi uo te tereiaa faufaa i te feuua Heieui tei
tuu roa i teie feuua e te uüuaa i roto i te veve
rahi.
e
fifi
e
tupu uoa uei i roto
I te feuua
tuu
mau
uüuaa i
faveur de l’arrêt des violences
en
mau
fifi i te
mau
Etâiëtia mero,
tei riro ei tià uo te Amuitahiiaa o te mau Etâiëtia
o teie uei ao i roto i to râtou uiau tuhaa feuua.
Ua riro teie
encouragé les
i mà i te tahi
mau
mau
a
I te feuua Yougoslavie,
ao.
No roto mai teie
déclaration, il
Etâiëtia
ao.
i te fitamaa èvaueria i horoàhia ia ua, ua
famte à te Touiite faateie i te tatü o ta ua mau
i teie uei
une
mau
au
feniriraa i
Dans
te
o
tupu uei i roto i teie uei
la
pays.
contre les
Te mau famteraa manao o te Tomite faaO
ce
Éghses du Myanmar à continuer à «prendre posi¬
tion
a également
appelé à soutenir la
réinscription de la Polynésie française IMaohi
Nuil sur la liste étable par les Nations Unies des
colonies qui doivent être préparées à accéder à
l’indépendance.
Le COE a invité instamment le gouvernement du
Pakistan à «prendre des mesures immédiates pour
prévenir les enlèvements, conversions forcées à
l’islam et mariages forcés de jeunes femmes
appartenant à des communautés rehgieuses mino¬
ritaires», et appelé à la mise en place de «méca¬
nismes de protection adéquats pour toutes les
minorités religieuses du pays».
A propos de la violence en Syrie qui continue, le
Comité central a appelé toutes les parties «à entrer
te Amuîtahiiaa
de trouver des solutions à la crise », et à
«s’abstenir d’interventions mihtaires extérieures ».
En outre, le Comité central a salué les initiatives
des Églises du Myanmar en faveur de la paix dans
vue
niveau
té.»
Le Comité central
a
server
com¬
européen» et à «se mobiliser et se soutenir
mutuellement pour soulager et aider dès mainte¬
nant les membres les plus faibles de notre soeié-
teie
dialogue - seule solution possible - afin de pré¬
l’unité et la nature plurielle de la Syrie his¬
torique» ; il a appelé également à «respecter les
capacités du peuple syrien et sa responsabilité en
en
Etâiëtia ei àuvaha paiau uo te
i te mau haavüaa e ei tim
roa
i leiia te t^à-tauo-ôie-
Tïria, uo te taiurè
e
vai ra i reira tei
i te uüuaa i roto i te àti lahi.
I te feuua uei, to te
te faaotiraa e tâpao
Apooiaa lahi âmui raveraa i
i to tatou feuua i uià i te
tapura a te Hau âmui uo te mau feuua e faatiàmâ.
mua
te
mau
uüuaa i roto i teie uei
ao.
I pihm
iho i teie
mau paiau ua hio
atoà mai te
ua rumraa
Tomite faatere i te oiaiaa o te Amuitahiiaa uo te
faaiueiue atoà i te tupiuaa o te Apooiaa lahi
âmui uo te matahiti i mûri uei i te feuua Corea i
atoà hoi ei tumu pure ua ua.
te ôire
uo
I te feuua Afirita apatoà, te mau rave ohipa i roto
i te mau henuaa repo i reiia te mau rave ohipa te
Taarii
a
Te
uiau
fifi i Môhia e te Tomite faateie i roto i ta
i tupu iho uei i te feuua Crète tei riro
Séoul.
MARAEA
pupuhi pohe-roa-iaa -Wa e te mau mütoi.
I te feuua Auteiâria, te tura uei o ia i te àroiaa a
te uüuaa tumu
o
teie feuua ia îtehia
e
ia faatuia-
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
’ 19
"PonaCei^
TÎTAURAA A
TE OROMETUA E TE
lÔA ÈTARÉHA
POROTETANIMÂÔHI
TE
n te faaineineraa : Ua niuhia te faaineinei nià i te mau hiôraa e tiaîraa a te Faaineine-tâmauraa no te matahiti 2001-2004 e tae noa atu i te Rumraa
ôrometua e te Apooraa rahi âmui 2004-2005. Inaha, i
mua i te faaùaniraa rau a teie tau, ua îtehia i te faufaa ia
Te aiîrtairaa
raa
e na tiàraa Etâiëtia e
Porotetani. I matara mai ai ei Tumu parau arataî i te
Faaineine-tâmau-raa 2006-2009 : Te Orometua e te
Htauiaa a te iôa Etâiëtia Porotetani MâoM.
Ua haapâpühia ia tupu te mau rumraa i roto i te mau
Tuhaa 1-2-3-4-5-6-7, e ia âmui te Tuhaa 8 e te
Faatereraa i to te Tuhaa 7. la ravehia e piti rumraa i te
matahiti i te ârea faaeaearaa haapüraa no Mâti e Atopa,
e hoê hepetoma te màoro e ia âmui atoà te vahiné aore
ra te tâne a te ôrometua, e tià ai.
Ua anihia i te ôrometua o te Tuhaa ia faaineine âmui
i nià i na parau tumu e 3 o te iôa EP JVI e ta na titauraa,
e ia ravehia te reira ia au i te tûramaraa a te mau parau
e te tuatua o te Nünaa Mâôhi, te Etârëtia Porotetani e te
haapâpù tâmau i te tiàraa Mâôhi
Pipiria. la riro ei haapüraa e ei haafaufaaraa na te ôro¬
metua, rururaa, fênua, tuhaa, ètâiëtia.
Te
fiipiiraa o te ôhipa : Na te Tuhaa 1 i îriti i te faainei¬
i te âvaè mâti 2006. Ua püôi-màite-hia te ôhipa e
àti noa aè te EPM e na te Tuhaa 7 i ôpani roa i te âvaè
Tetepa 2009. E faainemehia te Tuhaa i nià i te aratairaa
neraa
hou te rururaa a haamata ai.
I te poipoî e avatea atu, na te Tomite tiàrauü e haapü
e e ha^eruri i nià i te mau âmaa tumu parau haapihaa
o te iôa EPM. Omuahia e te parau a te
e te
Mâôhi
Pipiria i nià i te maîriraaiôa,e te parau a Vaitài nià i te
tàiva o te Mâôhi i te Atua e te titauraa ia Na e hoî i te
fare Atua Metua Tumu. Pûôihia atu ai e te tuatua e te
mau hiôraa i nià i te tuhaa tâtai tahi o te iôa EPM e ta
na titauraa.
I te taharaa mahana e ahiahi atu, na te ôrometua e
faaîte e e haaferuri i nià i te mau parau tuatàpapa o te
Fenua e te Etârëtia no te vâhi i reüa o ia e ora ai e e tâvini ai. Omuahia e te vauvauraa a te ôrometua no terâ e
terâ Pâroita o te Tuhaa. Pûôihia atu ai e te mau uiuiraa.
20
Veà Porotetani n°4 /
Àtopa 2012
haafemriraa e te mau faaravaîraa a te rumraa i
nià i te tâvüüraa a te ôrometua tuhaa e ta te iôa EPM
te mau
titauraa.
Te vëtahi manao lau : Ua hiti mai vëtahi manaô rau i
te mau taime haapüraa e tae noa atu i te mau taime faaiteraa e te
ômuaraa,
haa-faufaa-raa a te rururaa i te pae hopeà. I te
ua
faaaraara te ôrometua Tuhaa i te matara
ôre o vëtahi porotetani e ôrometua i mua i te hum rautiraa-hia e te Apooraa rahi âmui 2003-2004 te parau no
te tauüua iôa, o tei rü e tei ôre i fâfâ màite i te manaô
nùnaa porotetani.
la tae i nià i te haafemriraa, ua hinaaro te tahi manaô
tàpeà noa i te tuhaa Mâôhi o te iôa, e e vaüho i na
tuhaa Etârëtia e Porotetani, no te mea, ua mau-ê-hia na
te reüu e te tuhaa Mâôhi. Ua ïte-atoà-hia te tahi taupupü
ia faahohonu i te auraa e faufaa faaroo o te vâma refoe
româtio-porotetani, a hü noa ai i te ôrometua i te tiàraa
porotetani na roto i te fànau-porotetani-raa e te tàvirdporotetani-raa.
I nià i te tuhaa puturaa parau, âai, paripari, pâtaùtaù,
pehe o te âià, te vaamataèüiaa, te fenua, e te tuhaa, aita
rehu i ôhie i te rave-âmui-hia e te arataï-tàtaï-tahi-hia
i rotopù i te feià tei ia râtou ra te parau. No te mea te vai
te
ra
te pipüi
e te faaataata ia horoà. E mai te mea te horoà
ra, te vai ra ia te mânaônaô o te rururaa i te tià-pàpü-raa
te tahi parau i mua i te rauraa o te faatiàraa.
Noa atu rà taua mau mea ra, ua tautum te tomite tiàe te rururaa i te tahi e te tahi. Hau atu, mea hum
rauti
no te rururaa e, te titauraa a te iôa EPM, oia
maori, te amoraa, te pororaa e te oraraa i te ètârëtiaraa,
te porotetaniraa e te màôfüraa, mà te tüàtiraa e te taaê-
pàpü
raaevairairotopùitetuhaatàtaîtahi.Notemea,epüraa, e faaararaa e e haauiiüraa anaè ta te tuhaa tâtai tahi
o te iôa EPM, no teie tau oraraa, faarooraa e tâvüüraa.
E maitai roa ai.
Taoàheie ômmelna.
yv
3-Une
yv
Apoo^ Rahi Amui
te Ëtârëtia Evaneria niu Tamtoni
a
e
I te motu
te
mau
Maie i te mataèinaa
motu
Céngéité mai te mahana mâtaTetepa 2012, e piti tià to te faatereraa i âmui i teie Âpooraa Rahi Âmui, te mono Peietiteni Tehaapapa
ôiometua e o Terai ôrometua, e tom tià to te paioita no fenua Taratoni,
Matahi ôrometua e te vahiné, e o Otis tiàtono.
mua e
no
te tae i te
ono no
te itiarâma
Erave rahi te mau parau, i faahitihia i
roto
i te pupu
parau
no
feruri, e toru tumu
i àrataî i te Âpooraa Rahi âmui
te turâma i te
mau
manaô.
no
no
identité mature
La troisième idée-clé
en
Christ
provient du début du
livre de Ruth, où Noémi se retrouve seule
avec ses deux belles-filles, toutes trois
veuves.
Elle leur dit
: «
Allez (mes filles)
retournez chacune chez votre mère...
1-Une identité mature.
La
parole de la croix est puissance de Dieu »
signes (identitaires),
d’autres parlent du bon sens et cherchent la
sagesse ; nous, nous proclamons un Do kamo
crucifié (cf. lCol8-25).
Certains demandent des
Pourquoi iriez-vous
avec
moi ?
Te tahi parau i àparau maitaîhia e te ARA,
te âniraa ia turuhia te parau no te tâpaô faa-
houraa ia Mâôhi Nui i roto i te
2-Concitoyens d’un pays
Voici
un
nouveau
extrait de la lettre de Paul
hiôpoàhia
vous êtes construits ensemble pour
habitation de Dieu, dans l’Esprit »
de Dieu...
une
(Eph 2/19 et 22).
Hau
Âmui
fenua
te ONU.
aux
Ephésiens : « Ainsi donc vous n’êtes plus des
étrangers, ni des exilés ; mais vous êtes
concitoyens des saints, membres de la maison
être
e te
mau
Teie te parau, tei ôre i hurihia na roto i to
tatou reo, e te mau tumu haapiiraa, feiâ taiô
veà no Mâôhi nui, fârii mai i te tâpaô no te
faatura.
^
NATEKI
Mapuanga, Terai ôrometua
Veà Porotetani n°4 / Octobre 2012
21
mm
)l(
1«
D.3SÎ
\
IHOUVI(
^
)fvobnds‘
x^jona
pa
aoiuqïau
daaj
isaBuoj
qAaaa
fnpBS
aujaa
fasns
fasns
|a
jnj
pispd[a
,/.;,)fnp
ias
b
ddaamiaj
I
iassnsaqa
asf
ajO|ja
bna
:
asj-q
pas
iuBius
p^BaSauj
diaaas
b
aqajs
pas
i
daajaas
:
Bpa
bna
pxspd^a
eruterj
fasns
q-jxajoa
B-jjapa
a-^jpqnunp
q-pu§j
a-pubnnpa
g^,)fna{|a
j ,;,)fni
b
pq
b
fasns
:
)fnBup
»
jn
jn
jons
nua
Cbiubis
oaaBsiou
dona
iuol
pa
;
dona
saaBis
ua
ia
(b
ap
{B
djaiuïaaa
P
[qasmjjapîou
soanj
saaBis
aqnja‘
pa
lB
p
[\/]Bjxa
b
Aia
pa
ojoija
I
bna
:
qnzBja
B-yjnpqa‘
:
«
jaiuiua
asj
fasns
pa
uxpa
\3t
fuabnas
q-[\/jnu9‘
jn
pa
soanj
^Ainjjqa
p
pa
qnzBja
B-xqoxiXBS
a-Ajnua‘
q-jiajj9
P
a-fanu
xqoiuBS
g^qojsbna
Pïl6
ai;
fasns
aassnsaqa‘
:
\
i
fasns
^
pq
:
yABuj
»
[a
bna
aob
spSuana
p
uxou
Qxan
n-[\/]ou
g-^y
jiaaaa‘
i
jn
iua
aauïaaBs
I
:
«
spSuanj
P
uxou
[\periJ9
q-[\pou
aqBuja‘
j
spSuana
JOXS
P
uxou
J9J9
3-a]ou
B-ijps
JOIS
q-panx
DOiuqïau
JOXS
a-sadi
l0:^ydjas
pa
jois
pdias
jnf
?!^,)fnapa
ib
daaiuïaaa
bnaspou
bn^p
pn
sb
jasnaaapiou
fasns
I
pas
jBi^
SjpBq-i[
iuops‘
AOij
B
sas
pis-
:
SonAaa-
I
fn§a
:
jps
B-panx
uana
joiubiu
jiiBfa
b
fasns‘
g
iox
bnx
ja
as
jox
pas
jps
fmjs
B-^^ap
q-jjoxs
I
jox
bnx
as
^a
xps
pa
joxs
Qxan
q-3^3si
a-bnBiJ9
I
jp
as
bnx
fasns
pa
qinzBjpq
a-^^asî
pq
ix^30iuqïau
aua
bnpfa
S^sAaas
qanaa
fasns
sna
pa
jois
fasns
I
iB
»
B-i-p
b
jassnsaqa
®"!’îl
:
[\pjBîiuas-jn
siiuou‘
jps
donabnol
e-iJoxs
aaoix
:
»
vpou
Qian‘
BqBuponua
mon
I
«
Qian‘
:
jps
q-bnpj9
iu^BS-jn
jois
qanjas
a-pub
b-jç
qanjas
q-f7i
qanjas
sajBil-
a-fg
x^;^3Joija
i|
9^,^assnspia
ia
daaiuïaa
pa
fonj
ib
saiuBiua
nua
au
oqosa
[b
^asnjaaapou
I
dossiqia
pa
fasns‘
:
)|a
B-om
BddBjn
b
bni
fasns
I
«
:
q-uou
afBq-n
piiuBuaqa(‘
91
UOU
9-oni
B-spouxa
uxaia
pa
fasns
q-[\pBJX9‘
a-vfBJia-Ajnpppua
^ddousas
Bnx
bnsspous
;
,02
)92
naeJ(
a*21
;
)71,12
naeJ(
a*ll
;
)41,02
naeJ(
b*01
;
)82
,02
naeJ(
)11
,72
ueihttaM(
a*9
)72,11
a*4
;
naeJ(
)57
,62
a*8
;
)8
,02
ueihttaM(
naeJ(
a*3
>
ZOlZ
.
a3b
doiaiajBUl
/
vjfod«
.
;
a*7
)33
;
,62
)9
,61
craM(
ueihttaM(
c*6
b*2
;
;
)64,72
)61-51
ueihttaM(
,62
a*5
ueihttaM(
a*l
I TEIE NEI RAA RA
UA RIRO
TÀTOU
El TAATA TEIITE
I TE MEA
MAITAÏ
OAOARAA
ANAÈ
V: A RAVE T: ANAÈ
I TE REIRA MAITAi NO Ô MAI
V: A
FÀRn
-
T:
-
IA NA RA
IA ANOENOE TE AROHA
IA ANOENOE TE HERE
IA ANOENOE TE
MAITAÏ
El HANAHANA NO TE TUMU NUI
ANAÈ I ROTO I TE NÜNAA
EAAÏTE ATU I TE HINAARO
A HAERE
NO TE
O TE TUMU NUI
TÀTOU
UA ÏTE ÔE
IA
TO TE
ÂUA
PIPI NO HEREMONA
Fait partie de Vea Porotetani 2012-2013