EPM_Vea Porotetani_201210.pdf
- extracted text
-
Porotetani
SJjJMsU
Michée 6^ 8 : On t'a fait connaître, ô homme, ce qui est
bien ; Et ce que VEternel demande de toi. C'est que tu
pratiques la justice. Que tu aimes la miséricorde. Et que
tu marches humblement avec ton Dieu.
Mita 6, 8 : Ua faaitehia ôe i te mea maitai. Aita
atu to te Tumu Nui hinaaro ia ôe maori rà, ia
rave ôe i te mea
tià, ia anoenoe i te aroha, e ia
haere mai te haèhaa e to Atua.
~-.^ÇeuKidSona,
U-^
^
--
SUjl
jitJ
SommÂm
2
3
ôrotetani
0 Photos : Pastorale 2012 & Diverses
0 Faatara no : Hâma
0 Edito : Président Taaroanui, Taarii a
A
4
Maraea
MENSUEL DE L’EGLISE
PROIESTANTE MAÔHI
EN POLYNÉSIE ERANÇABE
5/15
CRÉÉ EN 1921
Dossier
•
Te Rururaa ôrometua 2012
Ua ite ôe i te mea maitai
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - PP.
La Pastorale 2012
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
On t’a fait connaître ce qui est bien
Email : veaporotetam@epm.pf
Directeur de Publication
MARAEATaarü
Etarétm
Rédacteur en Chef
TEMATAHOTOA Marthe, Poetini v
16
Secrétariat-Maquettiste
e
POHUE Ben
TEVAARAUHARA Iteata
17
0 Heremona : Te faaineineraa Püite no te
yv
V
Parauatua a te Aua Pipi Orometua no
HOIORE Céline, TEURURAI Jean,
Faiere Heremona Matahiti Imiraa Raveà e
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
Âpeeraa B ac 2012-2013
TAPU Thieny, FAUA-TUFARIUA Emma,
18/19
et la collaboration de
0 COE : Le Comité central du Conseil
oecuménique des églises prend position
sur des questions d’actualité - Te tere o
MALE Emüe & MARGUERON Daniel
Prix de l’abonnement
Peretiteni Taaroanui ràua o John DOOM i
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22^87 Euros / Suisse : 41 FS
Impression : TAHlll GRAPHICS
Tirage : 4500 ex.
ta na tàviniraa i roto i te Ètàrètia e te
nünaa
Comité de Rédaction
TAUIRA Gaston, PUGIBET Marc,
0 Parau pâôfaî : Te Utuafare Ôrometua
Tereta
20
0 Hiioà porotetani : Te ôrometua e te tîtauraa a te iôa
21
Ètârëtia porotetani màôhi
0 Eglises extérieures : EENCBL - Apooraa
Rahi Âmui a te Ètàrètia Èvaneria niu
Taratoni e te mau motu
0 Jeu : C’est dans la Bible n°l
23 0 Hohoà - Rururaa ôrometua 2012
24 0 Himene : Ua ite ôe i te mea maitai
22
Veà porotetani
ÉfiLîSS PttfITESTANTE MAOHI
Centre de Documentation
et
d'infornmuon fC.D./J
PAPPFTF
n
-
TAHITI
Veà Porotetani n°41 Octobre 2012^j 3 ’
‘^Yïlouâ/tevmâ/O/'^Yïloviâ/um/
‘^Yïlauà/tiÀmwtdM/
^aAua/
nehemÂey, owMima/m/te^yakine/tujeAu/, e/
^aÂua/tevimo/O' ^amow,
mAineypwuxtu/mawâ/
'^ÊMtwtevtaboytey^^^¥laja^a^ati/,
^aama/teie/bte/^~^Rjaa/pÀ^ati/
^iM/eytàpitiyte^pamw, ^unauai/'db kawmmü/o/^unaMOy
uabtoètoè'kofumo/no^mabou',
e/elmmÆmwtm/te/poübno/^amua/
^bteim/te^mjowàiio/no/iüpae/mab, e/
taumiumikio/ab
^amm/te/mabtab ^abdpu/,
^ato/teymüiblflMuAitiy,
tâpaoypmlieyia/mâtou'e'
^ àHo/tem/e^tià/mahui/
to/no/kmwwt/
9 l^l'laniAwiœtQÙ/kidmœatu/,
^ueÂwte/papa/bto/no/püab
^âpaà/manMû/tenâ/eito/e/moè/ia/
e/àiioymaiA/â/teiey
mjatatwbi£mi/tàua/eyi2ài2al/aie/, o/
4
e/mcdûlpâ/^^^ûia^zitbtmâ'
^ mabte/puaÂioÂio/mawm/
Veà Porotetani n°4 / Àtopa
2012^
mâtow, to/mâtowâià/o/^omua/
Le Seigneur t’a fait
Ua faaîte mai te
connaûtie ce qui est Uen
Atua ia oe i te mea
maitaî
ri y a une trentaine d’années, la ques¬
tion était de savoir comment serait
notre monde face à la mondialisation
avantages et ses difficultés. Nous
aujourd’hui quelques éléments de
réponses. Une économie de marché que les
états n’arrivent plus à réguler. Des délocali¬
sations qui aggravent le chômage tout en
avec ses
avons
créant ailleurs de nouvelles formes d’escla¬
Atoru àhuru tiàhapa matahiti i teîe nei,
te vai nei te mau uiniraa, e aha te ora-
ânanahi, i mua i te rauôhipa e ô mai nei i roto i te fenua :
raa totaiete no
raa O te mau
Te mau maitaî e te mau fifi. Tei ô nei te tahi
mau
pâhonoiaa. A tahi, te îmiraa faufaa a te
mau matete e ôre e roaa
nei i te mau hau atoà i
vages. La démocratisation de la communica¬
tion par le moyen d’internet qui ont permis
te faaâfaro. A piti, te lahi o te tihatiraa ôhipa e
la chute de plusieurs dictatures, sitôt rempla¬
cées par le fondamentalisme religieux
moihaa paruai Internet, ei moihaa no te faatuàtiraa te tahi i te tahi. Na te reiia i faaàtea i te
balayant à son tour les espoirs de démocra¬
mau
ties de tolérance.
arato nei te taata i roto i te tïtîraa. A toru, te
En résumé, nous sommes entrés dans un
monde où, la place et le rôle des églises
dans la société sont fortement remis en ques¬
tion. Il sera nécessaire pour nous de prendre
en
faahepoiaa, i pârahi mai ai te hoê oiaraa
manahune no te tiaîturuiaa.
compte ces événements qui de toutes les
façons auront des répercussions dans l’équi¬
libre fragile de notre société.
la haapotohia, ua ô tatou i roto i te hoê ao, i
reira te tiàraa o te mau Etârëtia e haapüai ai i ta
lütou mau tautooraa. la tià atoà ia tatou ia vai
ara noa i nià i teie mau tumu,
i roto i te hoê
totaiete tei paremo.
Teie te reo o te Atua mai roto mai i te vaha
Mita, reo no te haaferuriraa ia tatou :
Mita 6,8 : Ua faaîtehia ôe i te mea maitai. Aita
atu to te Tumu Nui hinaaro ia ôe maori râ, ia
o
Les paroles de Dieu par la bouche de
Michée nous invite à réfléchir à notre situa¬
tion aujourd’hui « le Seigneur te fait savoir
qui est bien. Voici ce qu’il demande à
tout être humain : faire ce qui est juste,
aimer agir avec bonté et vivre avec son Dieu
dans la simplicité ».
ce
Président Taaroanui
tià, ia anoenoe i te aroha, e ia
haere mai te haèhaa e to Atua.
rave ôe i te mea
Hurihia e te Veà porotetani
^
^
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
5
Edita
Te vai nei au te taureàreà maohi
Ite àrui mahana pae 07 no Tetepa 2012,
i te fare uî âpi no Papara, o
parau o te taata nà roto i te hiôraa a te puta
Tenete, e Metua vahiné. Eere ra teie parau i te
i roto i nâ pâroita e piti o Papara e o
parau hopeà no te feiâ i tiàturi e, e ora mure i
mûri mai i te pohe.
Tevaipihaa i raro aè i te aratairaa a te feiâ âpi.
Ua pàpû i te mau rauti e, eere i te mea ôhie i te
Mâôhi e to na Fenua ! Mâôhi e to na Reo !
faaôhiparaa i taua haapiiraa, teie rà, e mea nà
roto i te pataùtaù, te reo himene, te hauti e te
pure te parau i tae ai i nià i te fàito e mâramarama ôhie ai te mau tama, te feiâ âpi e te mau
Tereheamanu te iôa, fârereiraa tei tupu
Mâôhi e ta na Peu ! Teie te mau parau i arataî i
te feruriraa pupu. No te Atua o
na na i
ia i mâôhi ai,
horoà i teie fenua ei vauvau no teie
nünaa, oia atoà te tumu i reohia ai.
metua.
Mai te repo fenua i ipoipohia a riro mai ai ei
taata, ua riro atoà te fenua ei ùputa tei îriti i te
r6
Veà Porotetani n°4 / Àtopa 2012
Maitihere
TE AO O TE ATUA, UA REVA !
Mai te mahana pae 07 no Tetepa e tae
nünaa, i te raveraa i te mau ôhipa e rave rau ei
2012, ua
tautururaa i terà taata e terà taata. Ua riro atoà
tupu te fârereiraa hopeà o teie matahiti a te Uî Âpî no te Pâroita no Papenoo. E
teie taime fârereiraa i te nünaa, ei taime no te
atu i te tâpati 09 no Tetepa
teie te tumu parau tei aratai i taua fârereiraa
ra : «
îmi i te parau paari o terà tuhaa fenua e terà
tuhaa fenua.
TE AO O TE ATUA, UA REVA ! »
«
Ua haamauhia teie tumu parau ia au i te taiôraa
la au i te mau ôhipa ta ôe i ora i nâ mahana e
piti e ia au atoà i te taiôraa o teie mahana, E
i roto i te Mâreto i te pene 7 i te vâhi hopeà,
aha to ôe tiàraa i roto i te Ao o te Atua. » Teie
oia te àamu o to letu faaoraraa i te taata vâvâ e
ia te uiraa i tuuhia mai ei arataïraa i te
te turi. Na te mau manaô atoà i fà mai nâ roto i
Haamoriraa i te tâpati.
teie feruriraa pîpîria i arataî i te Tomite no te
faanaho i te mau ôhipa atoà.
«
TE AO O TE ATUA, UA REVA ! » oia te
Ao o ta to ôe Eaaroo e arataî ra ia ôe, e te mau
O TE ATUA ?» Na te mau ràveà e rave rau,
ôhipa atoà ta na e titau nei ia ôe i te rave, ia
Hanahana to ôe Atua. Ua tae i te tau, faaea i te
mai te himene (târava, rüàu, himene pupu), e te
parau noa i te
ôri (ôteà, ôri o teie tau, àpa vâvâ), i faaîte i te
mau manaô o nâ pupu atoà.
te
«
«
E aha no ôe, te auraa o teie parau : TE AO
Te Pororaa i te Èvaneria» oia te ôhipa faufaa
roa i ravehia i te mahana màa. No
reira, i taua
poîpoi ra, ua itehia te mau taureàreà i roto i nâ
tuhaa fenua e maha o Haapaîanoo, i te ôhiraa i
te pehu, paturaa i te fare, tàuàparauraa e te
Èvaneria, a tià ra, a ôhipa e a ora
Èvaneria, i reira te taata e maitaî ai, i reira te
nünaa e hau ai, i reira te Atua e hanahana ai !
TE AROHA IA RAHI E IA RAHI TE
AROHA. IA ORA NA
Hinatea a Marotau
^
Veà Porotetani n^41 Octobre 2012
Te mtiiaa ha^üraa;
a te âua pipi
Te tataîraa
i te tahi mau vâhi
no te Faatereraa
no Heiemona
Teie mahana ua tâpaôhia ei iritiraa nâ roto i
matahiti haapiiraa a te âua pipi
no Heremona. E ôhipa tumu ihoâ teie i te
mau matahiti atoà hou te haamataraa haapii¬
raa. Te mea matamua e tano e parau nâ roto
i teie faaineineraa, oia hoi te pâhonoraa ia i
te pure i te
te hinaaro o te Atua nâ roto i te haaraa, e a
piti, te raveraa i ta na ôhipa e te faatupuraa i
to na hinaaro, no te arataîraa i te taata i te
Atua ra. la parau anaè au faatupu te hinaaro
O te Atua, te faatupuraa ia i te here, faatupu i
te aroha i mua i te mau ôhipa atoà ta tâtou e
ora nei
i roto i te oraraa vaamataèinaa ânei,
totaiete ânei. E tano e haapii faahou i te
taata nâ hea e hoi i te Atua ra, e imi i te
râveà ia hoi te nünaa i te Atua ra, ia anoenoe
â te here, ia anoenoe te aroha, ia maitai, ia
hau.
Monire i te 10 no tetepa 2012, i te hora 7 e
48 minuti, te tae nei au i te Pü o te
Faatereraa o te Ètârëtia. Te ite nei au te
mau taureàreà i nià i te punu fare e ta râtou
hâmara, te tâtara ra te râau pê, tâpaô faaite
e ua haamata te tatairaa i te tahi mau vâhi
no te Pü o te Faatereraa. Tei roto
ihoâ i te
ôpuaraa a te Ètârëtia, ua faaara-âteahia, e piti aore ia e toru hepetoma i te
maoro, e ua haamata, ua taere roa vau. Ua
haamata te ôhipa i te hora 7, ua taere roa
vau. E mau taureàreà no te Tuhaa 1,2,3,7,
âuë te au e, arataihia e te mau tiàtono, ai ta
mau
atu ai... te ite nei au ia Taehau ôrometua e
ta na atoà hâmara, o Tuteanaiva ôrometua
atoà tei tae mai, te hiôhiô haere ra... taharaa
mahana, o Temarama ôrometua ta ù e
ite ra, ua î i te repo, âuë hoi te aroha e... Ua
Raîhei pipi ôrometua
no te maha o te matahiti
faanahohia te tahi vâhi taôtoraa no te tahi
pae o râtou, ua ineine atoà te pae no te
mâa, poipoi, avatea, pô, âuë te au e, hau
roa atu ra i te reira, na te pure e ômua i te
tàpura ôhipa i te mau mahana atoà.
E piti e aore ra e toru hepetoma i roto i te
màniania, no màtou ia te mau rave ôhipa o
te pü, no râtou râ i tae mai, e ôhipa, no te
maitai no te oraraa o te Ètârëtia. Ua vaiho i
te ùtuafare no te tâpapa mai. Terâ mau te
huru no te taata e hinaaro ra ia maitai to
mâtou oraraa i te pü nei, ia ruru maitai
eiaha ia roohia i te àti... Mauruuru taureà¬
reà mà, pâpà mà, mâmà mà.
Poetini vahiné
8
Veà Porotetani n°4 / Àtopa 2012;
^
Tu sais ce qui est Bien
Ces paroles divines sont adressées à
Israël pour lui rappeler tous les bien¬
faits que Dieu lui avait préservés
depuis le commencement. Elles nous sont
aussi destinées à nous, peuple Mâôhi, car
nous sommes aussi Son peuple aimé. On t’a
enseigné ce qui est bien, donc, tu sais ce qui
est bien.
Ua ïte ôe i te mea
Maitaî
Ereo teie no te Atua ia ïteraèra no te
haamanaô ia na i te tahi ôhipa tahito o
ta na i rave no te nünaa, oia te îritiraa,
i mua i to na mata i te rahiraa maitaî o ta na e
fânaô atu.
Ua îte atoà râ tatou e parau atoà teie no oe, no
tatou e te nünaa Mâôhi. Ua îte ôe e te Mâôhi i
Oh ! Mon peuple Mâôhi, Dieu t’a installé
dans tous ses bienfaits. Mais il semblerait
que tu l’aies oublié alors, il te le rappelle.
-Face à la montée en puissance de l’injus¬
tice dans notre fenua. Dieu te rappelle à
faire de ton mieux, c’est-à-dire à faire ce qui
est juste pour que la justice
puisse triom¬
pher.
L’Amour du prochain diminue de plus en
plus dans notre vie quotidienne. Dieu te
demande de faire en sorte qu’aimer ton pro¬
chain soit une joie.
te mea maitaî. E tei roto hoî ôe i te uni maitaî,
to te Atua haapârahiraa ia ôe. Teie râ, e au e,
aore ôe e îte faahou ra i te
maitaî. I tae ma ai te
Atua i te haamanaôraa mai ia ôe e te Mâôhi e,
ua îte ôe i te mea
maitaî.
-T mua i te iiànaraa o te tupuraa o te parau tià
ôre i roto i to tâtou fenua e i roto i to tâtou
nfinaa. teie to te Atua hinaaro ia ôe : Rave i te
tià, ia ôhie te tupuraa o te parau tià.
-T mua i te àriàriraa o te tupuraa o te Aroha. ia
anoenoe ôe i te aroha, oia hoî ia riro ei ôaôaraa
na ôe te faatupuraa i te Aroha.
mea
-Dans ton éloignement de ton Dieu, il
-T to ôe âtearaa e to Atua. Te ani nei O IA ia ôe
t’exhorte de redevenir son ombre ! Il souhai¬
ia riro ôe ei ata no na nâ roto i to ôe haereraa
partenaire et son compa¬
gnon de route. la ora na !
^
mai te haèhaa e o ia atoà.
te que tu sois son
TAPAT! Mitema, Faatura ôr
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
U A ITE QEI TE MEAl^ITAi
Mita 6,8 (Ua faaîte mai o ia ia 6e
i te mea maitai)
MANAÔ ÔMUA O TE RAUTÎ. Ua ite ôe e te taata na i
te mea maitai. Ahiri, te parau ra te Atua ia vai
:_ia ù, ia ôe,
ia na. O vai ta tatou e hinaaro ra e tahitahi. E nâ ô noa
tatou e, te parau ra te Atua i te taata ta na i hâmani. Aita e
faufaa e faarahi i te tâtararaa, te faahororaa manaô, e tano
ia parauhia e, ua hope roa te mau mea atoà i te parauhia i
roto i teie puè taô : ua ite ôe i te mea maitai. Te auraa, ua
ite ôe i te mea ta te Atua e hinaaro ra ia rave ôe. E ôhipa
teie i roto ia ôe e to ôe Atua.
Manao tei iritihia mai roto i te puta « Ua ite ôe i te mea
maitai »
^
Turo a Raapoto
Te tahi manaô i nià i te tumu parau
la au ihoâ ia i te tumu parau e orahia atu e te
ôrometua i nià teie parau ta Mita
Terâ ihoâ te manaô, no te mea ia au i teie
6 : 8 « Ua îte ôe i te mea maitai » te mea e tano
parau eita e tià ia tatou ia uiui faahou e, e rave
ânei au aore ia eiaha e rave. Aita, ua àpo anaè
ia feruri e ia àpo mai i te roaraa o teie hepeto-
tàtou i te parau i roto i te reira hum parauraa ta
ma, ia ôre pai tatou te mau ôrometua ihoâ râ e
Mita, aita e uiuiraa faahou, haere e faatupu,
aore ia to te hui faaroo
haere e faatupu i te hinaaro o te Atua tei nâ
rururaa
ia uiui faahou e, e aha
te mea e tià ia ù ia rave. Inaha hoi, ia au i te
roto mai i te perofeta, te mea te reira e tano ia
parau e faaitehia mai ra e Mita, ua ite ôe i te
tàtou ia rave e e faatupu i roto i to tàtou oraraa
maitai, na tatou e hiô ia au i to tatou tià-
pàroita e i roto i to tàtou oraraa vaamataèinaa.
mea
raa, ia au i to tatou mau tiàraa i roto ânei i te
Ètârëtia, i roto atoà râ i to tatou oraraa no te
mau
mahana atoà, te mea e tano ia tatou ia
rave.
'
10
Veà Porotetani n°4 / Àtopa 2012
Tuarae ôrometua
^
TU SAIS CE QUI EST BIEN
Mchée 6,8 (Le Seigneur
t’a fait connaître ce qui est bien)
la ora na e to te Rururaa i te maitai e te arohâ o te Atua
pianaô fârii e manaô poroi
la ora na tatou i te maitai e te aroha o te Atua,
Te mea hohonu ta ù e hinaaro e poroi ia tâtou
tatou e fârerei nei i teie poipoi i ô nei. E aha te
pâatoà, nâ roto te feruriraa hohonu, ia noaa mai
manaô e tano e parau atu, oia ia te mauruuru-
te tahi mau faaotiraa, manaô no te turu i to tâua
raa ia o te
âpooraa ôire no Haapiti, eiaha no
Haapiti noa, no Moorea e o Maiào, tae noa atu
nünaa, te nünaa ihoâ râ e fifi ra, ia nehenehe ia
râtou, ia ora ôaôa
roaa te tahi tiàturiraa i roto ia
ôutou. Matou, të teôteô i te fàriiraa ia ôutou i
râtou, ia ora râtou i roto i te faaroo, ia ora râtou
i roto i te mea o ta râtou e hinaaro ra, âreà râ
ua tae i roto i te tau eiaha faahou tâtou e vaiho
teie mahana, fârii ôutou e, mâiti ôutou e i
i te taata i nià i te purômu.
i to na mau tâvana tuhaa. Te mau mono tâvana
i tae roa mai i teie mahana no te fârii atu ia
Haapiti nei ta tâtou rururaa e tupu ai. Mea
ôaôa, e, e mea teôteô roa no mâtou.
Raymond V an Bastolaer
Yeà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
11
Te rahi nei te ôaôa o te ôau i te fâriiraa i teie Rururaa
Manao i nià î te faaineineiaa
i te ruruma
Te manao tumu te manao ôaôa ia i te fârereiraa
Aita atoà Maiào i haamoèhia, noa atu â paî ia
i te rururaa i teie mahana. E ôhipa teie na te
Ètârëtia. Ua faaineine maitaî te tuhaa ia na a
aita te tâatoàraa i tae mai. Ua tae mai te ôrome¬
tua, mea rave âmui te ôhipa, ua tae atoà mai te
tahi matahiti i teie nei, ua ineine maitaî i te
mau mâa
fâriiraa e te ôaôa atoà i te tàhoêraa i te fâriiraa i
hotu, te mâa tauturu a Maiào no te
âmuiraa mai i roto i teie rururaa ôrometua.
teie rururaa ôrometua ta tâtou i ô nei i te tuhaa
Mauruuru maitaî ihoâ ia mâtou i te fâriiraa i
nei.
teie rururaa ôrometua, te tiàturi nei mâtou e ia
Mea rave âmui te tuhaa. I roto râ i te faanahoraa, perehia ihoâ ia te mau tâpura ôhipa nâ roto
i te mau pâroita, te reira pâroita na na e tiàau te
reira mahana, mai teie mahana ta tâtou ômua-
Papetoài e fârii i te tunuraa mâa, te
tâmâraa te reira mau mea pauroa, te rautiraa. A
raa na
nanahi na Maharepa, nâ reira noa e hope roa te
mau
pâroita no te tuhaa nei.
f 12^ Veà Porotetani n°4 / Àtopa 2012
tupu maitaî ihoâ iâ teie rururaa, e îmi ihoâ ia
mâtou te tuhaa e i te mau râveà e ia tupu maitaî
teie rururaa, ia naho maitaî te nohoraa e te vai
atu ra, te pae tino o teie rururaa ôrometua.
Mauruuru maitaî mâtou te tuhaa tâatoà te fârii¬
raa i teie rururaa.
Hugot Tavaitai
^
Teie te tahi o te mau poroî tei faataehia
e te mau
pâroita no te Tuhaa 3 i te
rururaa ôrometua î te taime no te haa-
moriraa
la faaàmuhia te nünaa i te mâa
no ô mai i te Atua ra
la faaàhuhia te nùnaa i te àhu mâhanahana no ô
mai i te Atua ra. la faaàmuhia i te mâa no ô
mai i te Atua ra. Te vai ra ta te fenua faaîteraa,
te vai ra ta te reva faaîteraa, te vai ra ta te tai
faaîteraa. Te vai atoà ra râ ta tâua ta te taata
faaîteraa. Tiàturi atoà i teie nei parau, mai te
mea terà parau o teie nei tamaiti, ua îte o ia i te
hara i ravehia e ta na metua, aita râ i tâpaô i te
reira i roto i te papa o to na âau. Ua haapaô râ i
te mea e tupu ai te hinaaro o te Atua, e ôaôa ai
te Atua i ta na mau tamarii. Te hara a te metua,
na te metua iho e amo. Te hara a te
tamarii, na
te tamarii iho e amo. Te tiàturi nei i teie mahafaaàmuhia tatou i te mâa o te fenua. Nâ
ô noa paî ia mâtou ia parau e : to mâtou mau
metua teie e haere mai nei e fârerei ia mâtou.
na e, e
A pârahirahi mai ra e to te Rururaa
Mâtou te îte, ôutou atoà râ te îte
E tano roa ia tâtou e parau e, tê îte i te fenua,
ua îte ia i te Atua. Te
auraa, no tâtou i ô nei,
mâtou te îte i te Atua i te vâhi te reira te Atua i
oia i Maharepa.
Ôutou atoà râ, ôutou atoà te îte o te Atua i te
vâhi i reira to te Atua haapârahiraa ia ôutou.
te haapârahiraa ia mâtou,
Oia te fenua o ta ôutou i faaruè atu no te tâhiti
mai i ô nei. Te auraa, mâtou te îte, ôutou atoà
râ te îte. Aita ia e taata e tano e parau e : aita o
na i îte. Të nià o ia i te fenua i te pârahiraa. E
mai te peu hoî te vai ra, e haavare îte ôre paha
ia parauhia. No reira to te rururaa, ua îte
mâtou. Ua îte atoà râ ôutou no te mea, tâtou te
îte i te Atua i nià i te fenua ta tâtou e pârahi ra.
Maharepa e to ù Fenua, to ù Ora.
To te rururaa, ua îte, te nâ reira ra ta tâtou
parau. A Faaitoito mâite i te Faaîte. Mauruuru.
Yeà Porotetani n°4 / Octobre 2012
13
©YAMAHA
A faaroo mai ra e to te Rururaa i ta matou mau reo himene no te fâriiraa ia outou
Pehepehe iti o te mata
E te mata e,
a hiô na i te nehenehe o to tatou Fenua iti.
E te mata e, a hiô na i te heeuri o te nâtura
o te fenua Mâôhi Nui e.
E te ihu e, a hauà na i te noànoà
o te mau tiare o te fenua Mâôhi Nui.
E te vaha e, a àmu i te mau màa o te fenua.
E te îri e, a hopu na i te vai o te fenua e.
E te Vai e, o ôe hoî to te taata nei Ora,
e aita atu. No te mea, no roto mai hoî
te taata i te Vai i te roaaraa mai. la ora na.
Ôre noa atu ôe e hère mai ia ù,
e hère noa vau ia ôe
Tohièà, to na auraa, ia au i te âai o teie nà maehaa, ua tohihia te èà, aita ra o ia i tâpae i nià i to
na vairaa, oia hoî i nià i te tupuaî o te mouà,
fàtata roa, hoê noa taahiraa toe, e ia au i ta tatou
nei tumu parau no teie nei matahiti, ua îte ôe, ua
faaîtehia ôe i te mea maitaî », oia hoî ua îte ôe,
ua faaîtehia ôe i te èà, e taua èà ra, no te hoîraa
ia i te âià tupuna, te fare metua, o ôe e te nünaa
mâôhi e to ôe Atua, te Atua no te here e te
aroha. No reira, ei ôpaniraa i te manaô, e reo ia
i te parauraa e, ôre noa atu ôe e
here mai ia ù, e here noa vau ia ôe, te huru ia o
te manaô. la ora na.
^
no te tupuna
Veà Porotetani n°4 / Àtopa 2012
\
VA In ÔE
■
Manao hopeà
O te Rautï - Turo
\\
! TE MEA
maitaI
P.
Rautï - Turo : To te rururaa, ua tae tatou i te pae
hopeà O ta tatou ôhipa. la tere anaè na nià i te miti,
te vai ra ihoà te tahi taime e àrepurepu rii. Aita râ
i fifi te tere. E haamaitaî i te Atua i tauturu mai ia
tatou i mua i teîe parau, ta tatou e manao ra ua haafifi ia tatou. Aita teie parau i haafifi ia tatou. Ua
haamanaô noa mai râ, i te tuhaa tei ôte â tatou i
rave. Terâ te tahi mea e haapeàpeà ra ia tatou no te
v
n
mea, ua parauhia atu. O ôe e te Atua. Te hinaaro
mai ra te Atua ia ôe ia rave i ta ôe tuhaa. Eita ihoà
ia tatou e au ia faatorohia i te rima. Eere râ no te
faatoro noa i te rima, no te haamanaô râ ia tatou e,
e tâvini tatou no te Atua. Te Atua i nià, e tatou i
raru. la vai noa te Atua i nià. Ua ïte ôe i te mea
maitaî. Aita e taata, e aita te Atua i faaîte. Ua ite.
?
U
H
Te puta haapiiraa a Turo a Raapoto
Te hinaaro o te Atua ia tatou, haere mai te haè-
to tàtou parau. Teie nei, ua tae tàtou i te pae
haa, ia anoenoe te aroha, e rave i te mea tià.
hopeà, i reira tàtou i te ïte-maitaï-raa e, te Atua
terà nà roto ia Mita i te parau ia tàtou. Ua ïte
Aita te Atua e parau mai ra e Ture. E faaitoito
nà i te rave i terâ. la maraa terâ, te Atua terâ.
E i roto i ta tatou mau tatararaa, te haamanaô
atoà mai ra e, te vàhi eita e maraa, ua ineine te
fenua i te tauturu. No te mea te Atua atoà terâ.
Ua ïte to tatou mau tupuna, nà te fenua ràtou i
faaîte i te Atua. Tàtou i teie mahana, ua taôto
roa tàtou i nià i te puta.
Te puta i pàpaîhia e te rima taata. Areà te puta
i pàpaîhia e te Atua, eita tàtou e hinaaro e taiô i
terà. E taiô atoà i terà. I te haamataraa te Atua i
ta na ôhipa, aita i pàpaîhia. Eere i te reta, eere i
te taô, eere i te îrava, e parau. Ua riro mai te
parau ei fenua, e te vai noa mai ra. Ua riro mai
ei ràau, e te vai noa aè ra. E te haamanaô mai
ra O Mita : Ua ïte ôe, ua ïte ôe i te mea maitaî.
No te aha, no te mea ua hinaaro te Atua e fàrerei i te taata tataî tahi. Ua ïte atoà te Atua e ua
màtau tàtou i te tià pupu, e moè tàtou i roto i te
pupu. Eita, O ôe. O ôe, ua ïte ôe. Eiaha atoà
tàtou e tàpuni i mûri i to tàtou mau tiàraa, te
taata ta te Atua e hinaaro ra. Te taata ta na i
hàmani tei ïte te Atua i to na iôa. E tuô mai o
na ia tàtou tàtaï tahi na nià i to tàtou iôa. Eere
na nià i to tàtou tiàraa, no te mea te tiàraa, te
mea ia e hanahana ai tàtou. To tàtou rà tiàraa
mau i mua i te Atua, terà ia taata. Ta te mau
metua e parau ra e, o mea, o mea, o mea.
Te
hinaaro mai ra te Atua ia ôe, no terà mea ua ïte
ôe. Ua ïte ôe, Aita rà o ôe i rave. O tàtou ia i
teie nei mahana. la tae i te tahi taime, ua
manaô ihoà te tahi pae e no ràtou terà parau.
ôe, no terà mea ua ïte, eita tàtou e tano faahou
e ôtohe, eita e tano e àpe. la ôre, e tano mau
ihoà tàtou i terà parau ta te Fatu e parau ra :
Ahiri au i ôre i haere mai e parau ia ràtou, aore
à ràtou e hara. Teie nei rà, aita e ôtoheraa. Ua
tae te parau i roto i to tàtou tarià, ua parau te
Atua ia tàtou. No tàtou terà parau i teie nei
mahana. Ua ïte ôe, te taata tàtaï tahi, ua ïte ôe i
te mea o ta te Atua e hinaaro ra.
Ua ineine atoà rà te Atua i te tauturu ia ôe.
Orua aè ia haere. Nà ô ia tàtou, tàua ia haere. O
ôe e o vau. I roto i te oraraa, tàua. Faaitoito, ua
màtau tàtou i te haere tàtou anaè, vau, vau. I
teie nei, tàua. Nà te Atua e parau mai ra : A
haere mai te Haèhaa, ua ineine au i te tauturu
ia ôe. A tuu ia ôe i raro. Terà noa te ràveà e
fàrii ai te Atua i te âpee ia tàtou. Haere i raro, o
ôe ihoà to nià. la riro te mau ôhipa atoà ta tàtou
Atua te hanahana. la hanahana te
taata, te Atua ia terà e mohimohi atu ra. E uiui
atoà ia tàtou e, aita ànei te Atua e mohimohi
roa ànei ia tàtou. No reira, mai ta loane e parau
ra no le tu : E haere ôe i te rahiraa, e hoï au i te
itiraa. Mea tano tàtou e hoï atoà i te itiraa. Terâ
ia haèhaa ta Mita e haamanaô mai ra, haere mà
e rave, te
te haèhaa, haere i raro, e tuu rii ia ôe i raro.
Tàtou ia, teie haereraa, e hoï tàtou te taata tàtaï
tahi.
Haamanaô ra tàtou i teie reo to te Atua
tàua i to tere na, tàua i to tàua haereà.
Mauruuru.
Taua,
Eere, aita tàtou i haere mai i ô nei no te parau i
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
15
12-te
«Te Utuafare Orometua
e ta na taviniiaa i roto
i te Etaretia e te nimaa»
y
/a haamaitaîhia te Atua
no teie faaineineraa
tâmau. Teie te toruraa o
te ôhuraa i te Tuhaa 1 te rave-
raahia teie faaineineraa tâmau
i roto i te paroita no
Tehaehaa.
Te tahi taaêraa, ua hiôhia te
orometua tei tupu i te
parau no roto mai i te Rururaa
matahiti maïri aè nei i te avaè Tiurai i
Taunoa Tuhaa 7.
Te tumu parau i tapeàhia mai:
«Te Orometua ta na tiàturiraa e ta na taviniiaa i roto i te Ètàrë-
tia e i roto i te Nunaa». Te auraa, ua hiô mai te taatoàraa o te
mau
ùtuafare orometua i teie tumu parau, puoï mai nei i teie
faaineineraa tamau.
Te vahi faufaa, te hiôraa: Eaha te ôhipa ta raton e tapeà mai i
roto i teie tumu parau?.
E piti faanahoraa i ravehia mai:
vai ra tera tuhaa haapiiraa e ravehia ra e te tomite
rautî O te faaineineraa tâmau.
tuhaa a te mau ùtuafare orometua, oia hoi, te faa¬
nahoraa i te tahi parau papaî i nià i teie tumu parau. Te vai atoà
mai te taime a haamata ai oia i te faaineine i te taviniiaa. Opéré atu ai te manao i roto i te rauraa o te
ra te vauvauraa manao,
ôhipa i orahia mai e ratou, i tiàturihia, na te mau vâhi atoà i
haerehia e tera e tera ùtuafare. la riro mau â te reira haapiiraa
ei tauturaa te tahi i te tahi, a faaôhipa atu ai.
Hiôraa:
Te tahi mau ôhipa e haafifi nei i tana tâviniraa:
-Ua tuatapapahia te parau no te Fairaa faaroo.
-Te parau no te Vahiné i nià i tera toroà ôrometua
-e Te
tâviniraa o te ôrometua e to na mai...
Vea Porotetani n°4 / Atopa 2012
y\
pipi
Te faaineineraa Pinte no te Farauatua a te Âua Pi{H
Qrometua no Faieie Heiemona IVbtahiti Imiiaa àveà
e
«
Âpeeiaa Bac 2012-2013
16 Aore hoî au i haama i te Èvaneria o te Metia ra,
no te mea
o^te mana ia o te Atua, ia ora te feiâ atoà i faa-
Âti-Iuta na e te Hereni atoà hoî. 17 Tel reira
hoî te parau tià a te Atua i te faaroo i te faaîte-raa-hia
mai ei raarooraa, mai
teijpapaîhia ra e : Te feiâ parau tià
i te faaroo ra, e ora ia » (Rôma 1).
roo ra : te
Ôpuaraa
A tiaî noa afp ai i te tupuraa o te
no Pû
Parauatua EPM/Oitûmene i Hurçpiti/Taha^,
No tei hinaaro e faao i te Âua Pipi Orometua no
Faiere Heremona i te matahiti 2013-2014, te faaarahia
atu nei ôutou, e i te haamataraa haapiiraa no te matahiti
2012-2013, e ravehia atu ai ;
i te Pü no te Faatereraa a te EPM, te Matahiti Imiraa Râveà : e faanahoraa teie no te feiâ püîte
qre e no to
raro mai i te fàito Bac, e farii-atoà-hia râ te fâito Bac e
tei hau atm
e nâ roto i te mau
pâroita, te Matahiti
Bac : na te orometua e te
âpooraa tiàtono paroita, mà te
tauturuhia atu e te Toimte Orometua Haapii a te
—
Apeeraa
—
Na te Tomite Heremona e tuatapapa, i mûri aè i te
hiôpoàraa haapiiraa e faaineineraa, i tei tano i te
titauraa a te APOFH, a tià atu ai i te
Faatere ia
rave i te faaotiraa o tei faaarahia atu i to te
Rahi
Âmui. Ei haamanaôraa, e faaineine te APOFH i te mau
mau
Âpooraa
Âpooraa
pipi orometua, no te hoê tau haapiiraa e 4 matahiti, ei
orometua na te EPM, e te reira, ia au i te fâito Püîte no
te Parauatua. No te pipi orometua tei naeàhia te fâito «
Maitaî Roa: B+ (7,5/10) », e tapaôhia o ia no te faareva
i te Pù Haapiiraa Parauatua i Suva/Fiti, _e aore ia nâ
Pâtitifa e Europa (Niu Terani,
Farâni,
Àuterâria,
Herevetia, etv.).
E aha te faanahoraa o te mau haapiiraa a te APOFH
? Na te tàpura i raro nei e haamaramarama ia ôe, mâ te
ara i te ôtià matahiti e fàriihia : 18-30 ; e mâ te îte e, a
taa noa atu ai tei tâàtihia, e fârii-atoà-hia te taanoa (tâne,
vahiné). No te haamâramaramaraa hau atu, a tâniuniu
mai i te APOFH i te nùmera niuniu : 50.25.30.
APOFH, e âpee i te reira mau fâito e tei hau atu.
AUA
PIPI
OROMETUA
PARAU-PAPAI
FAITO
PUITE
N
O
NO
TE
HEREMONA
PARAUATUA
^
A. Tihiri Lucas orometua
Yeà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
^17 '
Le Comité central du Conseil oecu¬
ménique des églises prend position
sur des questions d’actualité
Fidèle à sa mission, le Comité central du Conseil œcuménique des églises n ’a pas
failli à sa réputation. Il ne s’est pas contenté de traiter des questions institution¬
nelles et religieuses, il a aussi entendu les revendications et les interpellations
venant de ses 349 églises membres des différentes régions du monde. Ces églises
qui sont les sentinelles vigilantes auprès des populations en difficulté ont pris
l’initiative de porter leurs préoccupations sur le plan international.
Informé par des témoins dans les pays
concernés et par des rapports d’observateurs
représentant le COE, le Comité central a
appelé à prier pour tous ceux et celles qui sont
victimes de l’injustice sociale, de violations des
droits humains, ou de préjugés, et à leur venir en
aide.
Déplorant le massacre de manifestants de la mine
Lonmin à Marikana, Afrique du Sud, le 16 août,
le Comité central a demandé la mise en place
d’une commission d’enquête, et insisté auprès des
autorités civiles pour qu’elles poursuivent «les
personnes qui sont directement responsables des
Égüses
Torres». Les
membres de cette région ont
été invitées à promouvoir les droits humains de
tous, à s’élever contre les mesures mises en place
en l’absence de tout dialogue significatif avec les
personnes les plus directement touchées, et à
conjuguer leurs efforts pour «continuer à plaider
pour des politiques qui constmisent des partena¬
riats entre les communautés autochtones et le gou¬
vernement australien».
Le Comité central du COE a demandé au gouver¬
nement de l’Ex-République yougoslave de
Macédoine de libérer l’archevêque Jovan d’Ohrid
et métropolite de Skopje,
de l’Église orthodoxe
serbe.
ments.»
L’archevêque a été arrêté en décembre 2011 alors
qu’il passait la frontière, venant de Grèce; il a été
condamné in absentia avant d’être placé en régi¬
me d’isolement. Amnesty International a reconnu
l’archevêque comme «prisonnier d’opinion». Le
Comité central a encouragé la Commission des
Églises pour les affaires internationales (CEAI) du
COE «à organiser une visite de solidarité et à
Rappelant un engagement de longue date, le
continuer d’intervenir en faveur de la libération de
Comité central a réaffirmé «la solidarité [du COE]
avec les populations autochtones d’Australie, les
Dans une déclaration sur «la crise financière et
aborigènes et les habitants des îles du détroit de
économique actuelle: la Grèce en point de mire».
décès».
Le COE, a assuré le Comité central, «exprime sa
solidarité avec les Eglises d’Afrique du Sud et se
tient à leurs côtés alors qu’elles s’efforcent d’ap¬
porter aide et guérison aux familles qui ont perdu
leurs proches dans le massacre, ainsi qu’à toutes
les personnes affectées par ces graves événe¬
^
18^ Veà Porotetani n°4 / Àtopa 2012
l’archevêque Jovan.»
®
ÉoAüté central, réuni précisément en Grèce, a
^[^é en revue la situation finmcière en Europe
aujourd’hui, et conclu que «l’Église est appelée à
défendre la dignité de tous les êtres humains, créés
à l’image de Dieu. Cette crise est spirituelle et
morale autant qu’économique.»
Soutenant l’idée d’une taxe sur les transactions
financières (TTF) qu’il voit comme un «instmment judicieux», le Comité central a invité instam¬
dialogue - seule solution possible - afin de pré¬
plurielle de la Syrie his¬
torique» ; il a appelé également à «respecter les
capacités du peuple syrien et sa responsabilité en
en
server l’unité et la nature
vue de trouver des solutions à la crise », et
à
«s’abstenir d’interventions mihtaires extérieures ».
En outre, le Comité central a salué les initiatives
des Églises du Myanmar en faveur de la paix dans
ce pays.
Dans une déclaration, il a encouragé les
Éghses d’Europe à «rester unies pour
Éghses du Myanmar à continuer à «prendre posi¬
plaider ensemble en faveur de solutions com¬
tion en faveur de l’arrêt des violences dirigées
contre les Rohingyas musulmans et du retour sans
et saufs chez eux de ceux qui avaient été dépla¬
cés.»
Le Comité central a approuvé une recommanda¬
tion selon laquelle des déclarations sur des ques¬
tions d’actualité devraient être préparées à l’inten¬
tion de la Dixième Assemblée du COE sur les
ment les
munes à la crise financière et sociale au niveau
européen» et à «se mobiliser et se soutenir
mutuellement pour soulager et aider dès mainte¬
nant les membres les plus faibles de notre soeiété.»
Le Comité central a également appelé à soutenir la
réinscription de la Polynésie française IMaohi
Nuil sur la liste étable par les Nations Unies des
colonies qui doivent être préparées à accéder à
l’indépendance.
Le COE a invité instamment le gouvernement du
Pakistan à «prendre des mesures immédiates pour
prévenir les enlèvements, conversions forcées à
l’islam et mariages forcés de jeunes femmes
appartenant à des communautés rehgieuses mino¬
ritaires», et appelé à la mise en place de «méca¬
nismes de protection adéquats pour toutes les
minorités religieuses du pays».
A propos de la violence en Syrie qui continue, le
Comité central a appelé toutes les parties «à entrer
Te mau famteraa manao o te Tomite faa-
sujets suivants: liberté de religion et droits de
toutes les communautés religieuses dans le
contexte de la pohtisation de la religion; paix et
réunification dans le contexte de la Péninsule
coréenne; concept de la «paix juste».
La Dixième Assemblée du COE se déroulera dans
la période fin octobre - début novembre 2013 à
Busan, Répubüque de Corée.
(source COE)
^
hia to râtou tuiaraa uüuaa.
teie a te Amuîtahiiaa o te mau Etâiëtia
I te feuua Yougoslavie, i leiia te t^à-tauo-ôie-
O teie nei ao i mà i te tahi mau fifi e
laa-Ma te hoê « aiatm faaroo Tatoritaa ».
Te fifi uo te tereiaa faufaa i te feuua Heieui tei
tuu roa i teie feuua e te uüuaa i roto i te veve
rahi.
tupu uei i roto i teie uei ao.
la au i te fitamaa èvaueria i horoàhia ia ua, ua
famte à te Touiite faateie i te tatü o ta ua mau
feniriraa i mua i te mau fifi e tupu uoa uei i roto
i teie uei ao.
I te feuua Tïria, uo te taiurè e vai ra i reira tei
tuu roa i te uüuaa i roto i te àti lahi.
No roto mai teie mau fifi i te mau Etâiëtia mero,
I te feuua uei, to te Apooiaa lahi âmui raveraa i
tei riro ei tià uo te Amuitahiiaa o te mau Etâiëtia
o teie uei ao i roto i to râtou uiau tuhaa feuua.
te faaotiraa e tâpao i to tatou feuua i uià i te
tapura a te Hau âmui uo te mau feuua e faa-
Ua riro teie mau Etâiëtia ei àuvaha paiau uo te
mau uüuaa i mua i te mau haavüaa e ei tim
tiàmâ.
mataara uo te mau uüuaa i roto i teie uei ao.
I pihm iho i teie mau paiau ua hio atoà mai te
Te uiau fifi i Môhia e te Tomite faateie i roto i ta
Tomite faatere i te oiaiaa o te Amuitahiiaa uo te
faaiueiue atoà i te tupiuaa o te Apooiaa lahi
âmui uo te matahiti i mûri uei i te feuua Corea i
ua rumraa i
tupu iho uei i te feuua Crète tei riro
atoà hoi ei tumu pure ua ua.
te ôire uo Séoul.
I te feuua Afirita apatoà, te mau rave ohipa i roto
Taarii a MARAEA
i te mau henuaa repo i reiia te mau rave ohipa te
pupuhi pohe-roa-iaa -Wa e te mau mütoi.
I te feuua Auteiâria, te tura uei o ia i te àroiaa a
te uüuaa tumu o teie feuua ia îtehia
e ia faatuia-
Veà Porotetani n°4 ! Octobre 2012
’ 19
"PonaCei^
TE OROMETUA E TE TÎTAURAA A
lÔA ÈTARÉHA
POROTETANIMÂÔHI
TE
Te aiîrtairaa n te faaineineraa : Ua niuhia te faaineine-
te mau haafemriraa e te mau faaravaîraa a te rumraa i
raa i nià i te mau hiôraa e tiaîraa a te Faaineine-tâmau-
nià i te tâvüüraa a te ôrometua tuhaa e ta te iôa EPM
raa no te matahiti 2001-2004 e tae noa atu i te Rumraa
titauraa.
ôrometua e te Apooraa rahi âmui 2004-2005. Inaha, i
mua i te faaùaniraa rau a teie tau, ua îtehia i te faufaa ia
haapâpù tâmau i te tiàraa Mâôhi e na tiàraa Etâiëtia e
Porotetani. I matara mai ai ei Tumu parau arataî i te
Faaineine-tâmau-raa 2006-2009 : Te Orometua e te
Htauiaa a te iôa Etâiëtia Porotetani MâoM.
Ua haapâpühia ia tupu te mau rumraa i roto i te mau
Tuhaa 1-2-3-4-5-6-7, e ia âmui te Tuhaa 8 e te
Faatereraa i to te Tuhaa 7. la ravehia e piti rumraa i te
matahiti i te ârea faaeaearaa haapüraa no Mâti e Atopa,
e hoê hepetoma te màoro e ia âmui atoà te vahiné aore
ra te tâne a te ôrometua, e tià ai.
Ua anihia i te ôrometua o te Tuhaa ia faaineine âmui
i nià i na parau tumu e 3 o te iôa EP JVI e ta na titauraa,
e ia ravehia te reira ia au i te tûramaraa a te mau parau
e te tuatua o te Nünaa Mâôhi, te Etârëtia Porotetani e te
Pipiria. la riro ei haapüraa e ei haafaufaaraa na te ôro¬
metua, rururaa, fênua, tuhaa, ètâiëtia.
Te fiipiiraa o te ôhipa : Na te Tuhaa 1 i îriti i te faainei¬
neraa i te âvaè mâti 2006. Ua
püôi-màite-hia te ôhipa e
Te vëtahi manao lau : Ua hiti mai vëtahi manaô rau i
te mau taime haapüraa e tae noa atu i te mau taime faaiteraa e te haa-faufaa-raa a te rururaa i te pae hopeà. I te
ômuaraa, ua faaaraara te ôrometua Tuhaa i te matara
ôre o vëtahi porotetani e ôrometua i mua i te hum rautiraa-hia e te Apooraa rahi âmui 2003-2004 te parau no
te tauüua iôa, o tei rü e tei ôre i fâfâ màite i te manaô
nùnaa porotetani.
la tae i nià i te haafemriraa, ua hinaaro te tahi manaô
tàpeà noa i te tuhaa Mâôhi o te iôa, e e vaüho i na
tuhaa Etârëtia e Porotetani, no te mea, ua mau-ê-hia na
te reüu e te tuhaa Mâôhi. Ua ïte-atoà-hia te tahi taupupü
ia faahohonu i te auraa e faufaa faaroo o te vâma refoe
româtio-porotetani, a hü noa ai i te ôrometua i te tiàraa
porotetani na roto i te fànau-porotetani-raa e te tàvirdporotetani-raa.
I nià i te tuhaa puturaa parau, âai, paripari, pâtaùtaù,
pehe o te âià, te vaamataèüiaa, te fenua, e te tuhaa, aita
te rehu i ôhie i te rave-âmui-hia e te arataï-tàtaï-tahi-hia
i rotopù i te feià tei ia râtou ra te parau. No te mea te vai
pipüi e te faaataata ia horoà. E mai te mea te horoà
àti noa aè te EPM e na te Tuhaa 7 i ôpani roa i te âvaè
ra te
Tetepa 2009. E faainemehia te Tuhaa i nià i te aratairaa
ra, te vai ra ia te mânaônaô o te rururaa i te tià-pàpü-raa
te tahi parau i mua i te rauraa o te faatiàraa.
hou te rururaa a haamata ai.
I te poipoî e avatea atu, na te Tomite tiàrauü e haapü
e e ha^eruri i nià i te mau âmaa tumu parau haapihaa
o te iôa EPM. Omuahia e te parau a te
e te
Mâôhi
Pipiria i nià i te maîriraaiôa,e te parau a Vaitài nià i te
tàiva o te Mâôhi i te Atua e te titauraa ia Na e hoî i te
fare Atua Metua Tumu. Pûôihia atu ai e te tuatua e te
mau hiôraa i nià i te tuhaa tâtai tahi o te iôa EPM e ta
na titauraa.
I te taharaa mahana e ahiahi atu, na te ôrometua e
faaîte e e haaferuri i nià i te mau parau tuatàpapa o te
Fenua e te Etârëtia no te vâhi i reüa o ia e ora ai e e tâvini ai. Omuahia e te vauvauraa a te ôrometua no terâ e
terâ Pâroita o te Tuhaa. Pûôihia atu ai e te mau uiuiraa.
20
Veà Porotetani n°4 / Àtopa 2012
Noa atu rà taua mau mea ra, ua tautum te tomite tiàrauti e te rururaa i te tahi e te tahi. Hau atu, mea hum
pàpü no te rururaa e, te titauraa a te iôa EPM, oia
maori, te amoraa, te pororaa e te oraraa i te ètârëtiaraa,
te porotetaniraa e te màôfüraa, mà te tüàtiraa e te taaê-
raaevairairotopùitetuhaatàtaîtahi.Notemea,epüraa, e faaararaa e e haauiiüraa anaè ta te tuhaa tâtai tahi
o te iôa EPM, no teie tau oraraa, faarooraa e tâvüüraa.
E maitai roa ai.
Taoàheie ômmelna.
yv
3-Une
yv
Apoo^ Rahi Amui
a te Ëtârëtia Evaneria niu Tamtoni
e te mau motu
I te motu no Maie i te mataèinaa no Céngéité mai te mahana mâtamua e te tae i te ono no te itiarâma no
Tetepa 2012, e piti tià to te faaÂpooraa Rahi Âmui, te mono Peietiteni Tehaapapa
ôiometua e o Terai ôrometua, e tom tià to te paioita no fenua Taratoni,
Matahi ôrometua e te vahiné, e o Otis tiàtono.
tereraa i âmui i teie
Erave rahi te mau parau,
i faahitihia i
Âpooraa
roto i te pupu feruri, e toru tumu
parau i àrataî i te
Rahi âmui
no te turâma i te mau manaô.
identité mature en Christ
La troisième idée-clé provient du début du
livre de Ruth, où Noémi se retrouve seule
deux belles-filles, toutes trois
veuves. Elle leur dit : « Allez (mes filles)
avec ses
1-Une identité mature.
retournez chacune chez votre mère...
La parole de la croix est puissance de Dieu »
Pourquoi iriez-vous avec moi ?
Certains demandent des signes (identitaires),
d’autres parlent du bon sens et cherchent la
sagesse ; nous, nous proclamons un Do kamo
crucifié (cf. lCol8-25).
2-Concitoyens d’un pays nouveau
Voici un extrait de la lettre de Paul aux
Te tahi parau i àparau maitaîhia e te ARA,
te âniraa ia turuhia te parau no te tâpaô faahouraa ia Mâôhi Nui i roto i te mau fenua
hiôpoàhia e te Hau Âmui te ONU.
Ephésiens : « Ainsi donc vous n’êtes plus des
étrangers, ni des exilés ; mais vous êtes
concitoyens des saints, membres de la maison
Teie te parau, tei ôre i hurihia na roto i to
de Dieu... vous êtes construits ensemble pour
faatura.
être une habitation de Dieu, dans l’Esprit »
(Eph 2/19 et 22).
tatou reo, e te mau tumu haapiiraa, feiâ taiô
veà no Mâôhi nui, fârii mai i te tâpaô no te
^
NATEKI Mapuanga, Terai ôrometua
Veà Porotetani n°4 / Octobre 2012
21
mm
)l(
1«
D.3SÎ
\
IHOUVI(
^
)fvobnds‘
x^jona
pa
aoiuqïau
daaj
isaBuoj
qAaaa
fnpBS
aujaa
fasns
fasns
|a
jnj
pispd[a
,/.;,)fnp
ias
b
ddaamiaj
I
iassnsaqa
asf
ajO|ja
bna
ojoija
bna
:
asj-q
pas
iuBius
p^BaSauj
diaaas
b
aqajs
pas
i
daajaas
:
Bpa
bna
pxspd^a
eruterj
fasns
q-jxajoa
B-jjapa
a-^jpqnunp
q-pu§j
a-pubnnpa
g^,)fna{|a
j ,;,)fni
b
pq
b
fasns
:
)fnBup
»
jn
jn
jons
nua
Cbiubis
oaaBsiou
dona
iuol
pa
;
dona
saaBis
ua
ia
(b
ap
{B
djaiuïaaa
P
[qasmjjapîou
soanj
saaBis
aqnja‘
pa
lB
p
[\/]Bjxa
b
Aia
pa
I
:
qnzBja
B-yjnpqa‘
:
«
jaiuiua
asj
fasns
\3t
uxpa
jn
soanj
pa
fuabnas
q-[\/jnu9‘
pa
^Ainjjqa
p
pa
qnzBja
B-xqoxiXBS
a-Ajnua‘
q-jiajj9
P
a-fanu
xqoiuBS
g^qojsbna
Pïl6
ai;
fasns
aassnsaqa‘
:
\
i
fasns
^
pq
:
yABuj
»
[a
bna
aob
spSuana
p
spSuanj
P
uxou
Qxan
n-[\/]ou
g-^y
jiaaaa‘
i
jn
iua
aauïaaBs
I
:
«
uxou
[\periJ9
q-[\pou
aqBuja‘
j
spSuana
JOXS
P
uxou
J9J9
3-a]ou
B-ijps
JOIS
q-panx
DOiuqïau
JOXS
a-sadi
l0:^ydjas
pa
jois
pdias
jnf
?!^,)fnapa
ib
daaiuïaaa
bnaspou
bn^p
pn
sb
jasnaaapiou
fasns
I
pas
jBi^
SjpBq-i[
iuops‘
AOij
B
sas
pis-
:
SonAaa-
I
fn§a
:
jps
B-panx
uana
joiubiu
jiiBfa
b
fasns‘
g
iox
bnx
ja
as
jox
pas
jps
fmjs
B-^^ap
q-jjoxs
I
jox
bnx
as
^a
xps
pa
joxs
Qxan
q-3^3si
a-bnBiJ9
I
jp
as
bnx
fasns
pa
qinzBjpq
a-^^asî
pq
ix^30iuqïau
aua
bnpfa
S^sAaas
qanaa
fasns
sna
pa
jois
fasns
I
iB
»
B-i-p
b
jassnsaqa
®"!’îl
:
[\pjBîiuas-jn
siiuou‘
jps
donabnol
e-iJoxs
aaoix
:
»
vpou
Qian‘
BqBuponua
mon
I
«
Qian‘
:
jps
q-bnpj9
iu^BS-jn
jois
qanjas
a-pub
b-jç
qanjas
q-f7i
qanjas
sajBil-
a-fg
x^;^3Joija
i|
9^,^assnspia
ia
daaiuïaa
pa
fonj
ib
saiuBiua
nua
au
oqosa
[b
^asnjaaapou
I
dossiqia
pa
fasns‘
:
)|a
B-om
BddBjn
b
bni
fasns
I
«
:
q-uou
afBq-n
piiuBuaqa(‘
91
UOU
9-oni
B-spouxa
uxaia
pa
fasns
q-[\pBJX9‘
a-vfBJia-Ajnpppua
^ddousas
Bnx
bnsspous
;
,02
)92
naeJ(
a*21
;
)71,12
naeJ(
a*ll
;
)41,02
naeJ(
b*01
;
)82
,02
naeJ(
)11
,72
ueihttaM(
a*9
)72,11
a*4
;
naeJ(
)57
,62
a*8
;
)8
,02
ueihttaM(
naeJ(
a*3
>
ZOlZ
.
a3b
doiaiajBUl
/
vjfod«
.
;
a*7
)33
;
,62
)9
,61
craM(
ueihttaM(
c*6
b*2
;
;
)64,72
)61-51
ueihttaM(
,62
a*5
ueihttaM(
a*l
I TEIE NEI RAA RA
UA RIRO TÀTOU El TAATA TEIITE
I TE MEA MAITAÏ
OAOARAA
V: A FÀRn - T: ANAÈ
V: A RAVE - T: ANAÈ
I TE REIRA MAITAi NO Ô MAI
IA NA RA
IA ANOENOE TE AROHA
IA ANOENOE TE HERE
IA ANOENOE TE MAITAÏ
El HANAHANA NO TE TUMU NUI
A HAERE ANAÈ I ROTO I TE NÜNAA
NO TE EAAÏTE ATU I TE HINAARO
O TE TUMU NUI
IA TÀTOU
UA ÏTE ÔE
TO TE ÂUA PIPI NO HEREMONA
Fait partie de Vea Porotetani 2012-2013