EPM_Vea Porotetani_201120121201.pdf
- extracted text
-
H^Hir '1
'
LW^
4
Sommai
îAOtH
de Dnrj;!^P)-\fation
iijor y.i, Mti'n
papf^’^é
T
qiTl
2
Photos : Noël à Jourdain
4
Parau o te fenua : Vaipahî
5
Édito & Intro : Pasteur MARAEA Taarii
MENSUEL DE
L’ÉGLISE PROTESTANTE MÀÔffl
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Dossier
6/14
Te Ôroà Fanau
Tamarii Vaipahî no Maharepa
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
La Fête de la Naissance
Tel. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57 :
Email : veaporotetam@epm.pf
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
interprétée par la paroisse de Maharepa
;
Etârétia
Rédacteur en Chef
MAHAA Julien, Pasteur lotua
Secrétariat-Maquettiste
15/16
La lueur de la Fraternité
POHUE Ben
17
NGE CEE CUBU lESU
Comité de Rédaction
18
Voeu de Président Taarii
19
Manaô faaitoito o te Peretiteni Taarii
20
Noël à Jourdain
21
Oroà fanau i Heremona
22
COE : Message de Noël
23
Hohoà - Scout : La lueur de Fraternité
24
Himene : Voici Noël
■
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Eieiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
CHENE Christian, MARGUERON Daniel
et la collaboration de
MALÉ Émile
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
BULLETIN DE
Photos
V
\
V
Veà porotetani, RAIOAOA Eunice
RÉABONNEMENT
Prénom
Nom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2012 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012
3
Te parau
no
Maharepa
O VAIPAHl
Teie taua vâhi ra tei parauhia o
Vaipahî no te mea te vai e ùputa no te
ora.
E tahua to nià tei parauhia o
TEHAAMOEMOE oia atoà te puna o
'fe rama ùra o te ora e
teie vai.
O TAEARE te piti o te tahua, moti
atu ai i teie vâhi tei piihia VAIPAHL
Mai te aa i raro i te repo fenua
'fei îmi e ua hoï i roto i te vai
’feifaaora, te tâpau ora
O to na tumu e he
la hotu ùmu i te haamaitaî
I te tumu O te ora e
Ui hidhipa no te nünaa
Ètârétia
IKâdhi e he
’ie rama ùra o te ora e
"Hadhi e he
To na auraa o VAIPAHl, mai te teiteiraa o teie mouà e topa mai ai i teie
vâhi i raro, pi atu to na hihi i nià,
parauhia ai e o VAIPAHIHI. Teretere
atu ai o ia, e moti atu ai i te VAIAAHI,
vairaa no te ora no teie nünaa no
Maharepa nei.
Jfo reira e te nünaa e, a hià i te ora
ta te Tumu Nui ifaanaho no de i teie
mahana, te toe ra ia de i te tatara e te
fàrii i taua ora ra.
laorana e Manava
Des instants de ren¬
contre et de partage
E mau taime farerei-
Noël, une fête attendue par lesplus
Te Fânau e ôroà tiai-maoro-hia e te mau
petits et les grands. Elle réunit et
rassemble les familles. Des instants
de rencontre et de partage. Une fête de
reconnaissance pour celles et ceux qui ont
reçu et accueilli dans la foi le témoignage
des évangiles qui nous ont retracé à leur
manière les événements. Reconnaissance à
Dieu qui vient habiter notre humanité par
raa e
ôperéraa
tamarii e te feiâ paari. E âmui, e tâhoê
O ia i te mau ôpu fëtii. E mau taime
fârereiraa e ôperëraa. E ôroà haamauaôraa uo te
feiâ i fârii uâ roto i te faaroo, i te huru faaïteraa
a te mau
èvaueria, uo teie tupuraa ôhipa. la
haamaitaîhia te Atua tei faaïte mai ia ua uâ roto
i ta ua Tamaiti. Âreà uo te tahi pae, e ôroà tapihooraa teie, faaiueiue-àtea-hia i roto i terâ tiàtu-
fils. Une fête mercantile pour d’autres
qui s’y sont préparés depuis de longs mois
dans l’espoir défaire un maximum de béné¬
fices. Malheureusement, cet aspect de Noël
laissera un goût amer pour beaucoup
d’entre nous. Celles et ceux que la crise éco¬
nomique aura privé de leur emploi, d’un
toit. Et pourtant, Noël sera toujours une fête
qui se vit partout et par tous selon ses
moyens et sa compréhension.
riraa e mouihia râtou. Ua rau te hiôraa i teie
Cette année, la paroisse de Maharepa (de
l’île de Moorea) nous invite dans une autre
manière de vivre et de dire le message de
Noël. Tout en rappelant la place centrale du
Eils de Dieu et de sa présence parmi nous,
elle veut nous rappeler que la grâce de Dieu
Maharepa i te motu uo Moorea, i te tahi hiôraa
taa ê uo te ora e uo te parau i te mau poroï uo
te Fâuau. Ua haamauaô mai e pârahiraa to te
Tamaiti a te Atua e te ora uei o ia i rotopü ia
tâtou te taata, e hau atu, te haamaitaïraa a te
Atua, ua faaïtehia i roto i ta ua rahu e i roto i te
son
s
’exprime aussi au travers de tout ce qui
entoure, de tout ce qui fait que Dieu
nous
nous
reconnaît et nous accepte comme ses
enfants. En s’incarnant dans notre humanité.
Dieu accepte les différences. C’est lui qui
vient parmi nous et nous accepte tels que
nous sommes. A nous de vivre aujourd’hui
notre foi, en celui qui vient à notre rencontre
et de la porter en témoignage vivant.
Président MARAEA Taarii
mahaua, eiaha e maere e tupu te mâuaôuaô i
roto i te tahi pae. No te feiâ ihoâ râ i ère i ta
râtou ôhipa e to râtou oraraa i mua i te fifi fau-
faa e tupu uei i roto i to tâtou feuua. luaha hoî
e, e vai uoa ihoâ te Fâuau ei ôroà o te orahia i
te mau vàhi atoà e te mau huru taata atoà ia au
i ta ua raveà e ta ua hiôraa.
I teie matahiti, ua faaïte mai te pàroita uo
mau mea atoà e
âua haaàti uei i te taata e ua
fârii ia tâtou mai ta ua mau tamarii tavaî.
I to ua raveraa i te huru o te taata, ua fârii te
Atua i to tâtou taa-ê-raa. O o ia tei haere mai i
rotopü ia tâtou e ua fârii i to tâtou huru. Na
tâtou e ora i teie mahaua i to tâtou faaroo, i
roto ia ua tei haere mai e fârerei ia tâtou e ua
tâtou e amo ia ua ia hauahaua o ia ia tâtou.
4^
Veà porotetani
Veà Porotetani n°l ! Déc 2011-Jan 2012*’ 5
Te ôroà fanau
E hepetoma paùrâ tei farereihia e to
Eimeo nui, ua îtehia te marô o te fenua, te
hepohepo o te nünaa i mua i te mâa ta na i
parau, te parau no to na Fenua.
«Maharepa, e maha to na tuhaa àivi tei taamu
i teie fenua.
tanu no te oraraa.
Teie râ, i mûri i te reira huru tupuraa ôhipa,
topa te ua, ua î te mau àpoo pape, ua faaroohia te àhehe o te ànavai, ua ora ia nünaa
ua
Te vai, e ôpuaraa faaora te reira na te Atua ia
au
i te manaô o te tamarii Vaipahi no
Maharepa.
No terà ora e mauhia ra e ana i manaô ai te
E aha râ ta te fànauraa o te Metia efaatüàti
e te hoîraa i te Atua nâ roto
i te parau o te
Fenua.
I to ôutou taiôraa i teie mau faaîteraa, e matara ai
te pâhonoraa ta te tamarii Vaipahi e
hinaaro nei e ôpere. Te rahi e te hohonu o te
parau tei roto i te fâriiraa e aore ra te feruriraa
i nià i teie mau tâtararaa.
nünaa e haafâtata faahou i piihaî iho i to na
MAEHAA Vahiné
tamarii, te mau môri purapura, te mau mâa
taa ê e ani-roa-hia i te ara, e te mau mea atoà
tei au mai, e tei faahinaaro-rahi-hia e te taata i
teie mahana, tàpirihia mai ai ia te ârearea e te
inuraa àva.
Eere noa atu ra i te tahi taime ôaôaraa, e
taime mau râ e haamâuà rahi ai te taata i te
moni. Aita e faahaparaa i te reira, te mea râ e
tano e faauiui i te taata, teie ia : aita ânei te
ôpuaraa a te Atua e faaôhipahia nei ei râveà e
tupu ai ta te taata e te hinaaro o te taata ; e
àmuàmu noa ai o Tihoni mâ, e hiôhiô noa
mai ai o Parai ta mà.
E i te hopeàraa : te nünaa ihoà tei pau e tei
matamua, ia piri mai te mahana ta tatou i
mâtau noa i te parau e, e noera, te vai ra te
mau mea taaê
ta te taata e faanaho i roto i to
mai te maa anei, te inu, te mau
faaùnaùna, e te vai atu ra.
na oraara,
I teie mahana, i te âvaè
Àtopa noa ra, ua haa-
mata te mau fare toa i te faanaho i ta râtou, i
te pae ihoà râ no te mau tauihaa rii na te
vevehia, te mau ôna tei monihia. Te mea peàpeà roa atu râ, a maitaî noa ai teie mau faanahoraa i roto i te hiôraa a te taata, te vàhi pàpü,
ua moèhia te Atua, e ua haamoèhia te
ôpuaraa
a te Atua. E tano roa
paha i nià ia tàtou terà
faahaparaa ta Itaia i to na nünaa e nà ô ra e :
Te tità, te ùkarere, te tariparau, e te vivo, te
âpee ia i ta râtou mau inuraa, âreà te ôhipa a
te Tumu Nui, aore ia râtou i
haapaô, e tei
ravehia e ta na rima, aore râtou i hiô (Itaia 5,
12).
ifc
F"Veà Porotetani n°l / Titema 2011-Tenuare 2012
Te fanauraa i roto i ta te Atua
Metua ôpuaraa
taata ta te Atua i hamani
Tehapai v. GUILLOUX
t/a
tapeàhia mai te parau o te FANAU, ei tautururaa ia tatou i te
ite-faahou-raa i te Atua e i ta te Atua ôpuaraa faaora.
No te tauturu ia tatou, na te Parau e türama ia tatou i te èà, te Parau
ihoâ râ o te Fânau i roto i ta te Atua Metua ôpuaraa, e te parau o te
Fânau i roto i ta te Tamaiti faaîteraa.
Ua parau te Atua : Ei màramarama, ua mâramarama iho ra, ua tuuhia
te mau mea atoà ta te Atua i rahu e ta na i hâmani i roto i te mârama¬
rama, te mau ra ràtou i te mâramarama o te Atua, oia te mau nei
râtou e te faaite noa nei râtou i te here e te aroha o te Atua.
No reira, na te mâramarama o te parau a te Atua tei riro mai ei fenua, e te mâramarama o te
parau a te Atua tei riro mai ei taata, e türama i to tâtou mau haereà, mai teie atu nei, e a tau e a
hiti noa atu.
V
Lydie TEPEÀ
Emilio ROA
I haamata ai tâtou nâ
roto i te parau o te
taata ta te Atua i
hâmani, no te mea ia,
eere te fânau te haa-
mataraa te parau o te
taata, te Atua râ.
Teio. nei, te uiraa : e aha râ te Mâôhi i imi
hânoa ai i te tahi hohoà ê atu i ta te Atua i
hinaaro no na ; e aha râ te Mâôhi i onoono
ai i te faahinaaroraa i te tahi huru ê atu i ta
te Atua i hinaaro no na ; e aha te Mâôhi i
imi ai i te tahi faanehenehe eere i to na ; e
mea nâ hea i roaa ai ia na te teôteôraa e te
I te ôpuaraa te Atua i te taata, teie ta te
pâpai tenete e faaite ra : Ua hâmani te Atua i
haapeuraa i roto i to te tahi huru e to te tahi
hohoà, înaha hoi e mea nehenehe ihoâ te
te taata i to na huru, i hâmani o ia ia na i te
Mâôhi i roto i ta te Atua faaneheneheraa ia
hohoà o te Atua, ei tâne e ei vahiné i to na
hâmaniraa ia râua.
na.
To ù nünaa iti e, e
TQ auraa ra, eita tâtou e hape i te fâiraa e,
mea nehenehe ihoâ
huru, ia
au i to na ra hohoà, e aita atu ia e hinaaro to
te Atua i te Mâôhi maoti râ, ia tiàhia te
Mâôhi i te Atua, ia tamariihia ta te Atua i te
fenua nei, ia nûnaa-Mâôhi-faahou-hia to te
Atua i Mâôhi Nui nei, ia riro hoi ei teôteôraa
na te Mâôhi i te amoraa i te huru e te hohoà
ta te Atua i hinaaro no tâtou, ia tano atoà no
na terà reo to te Atua i nià i ta na tamaiti : O
toù nünaa here ôe e te Mâôhi, ua mauruuru
ôe i te fânauraahia
mai e te Atua, àtirë
te îmi hânoa, àtirë i
te faanehenehe
ua hâmani te Atua i te Mâôhi i to na
hânoa ia ôe, ua rahi
roa to ôe pau i teie
mahana, pau to ôe
taime, pau ta ôe
moni. A fârii na i terâ i horoàhia mai e to
ôe Atua no ôe, e ora ôe.
roa vau ia ôe.
Veà Porotetani n°l / Déc 20Û-Jan 2012
LiiJÎ
7^
Tehere TEROOATEA
Vaea TUTAIRI
Te puôi mai ra te taramo i te na ôraa e :
E nâ ô ia tatou e :
Tei raro iti noa aè te taata i te mau merahi i
te hâmaniraahia e te Atua, e ua faatorôna te
Atua ia na i te hinuhinu e te tura. Te auraa, i
roto i ta te Atua faanahoraa i te parau o te
A faaea tatou i te îmi hànoa i te tura i te
vâhi tura ôre no te mea, to ôe tura e te
Màôhi, ua horoà-ê-hia mai na, a fàrii i to ôe
Màôhiraa, te heiarii te reira ta te Atua i faa¬
hei ia ôe, e te reira ta ôe faahanahanaraa
taata, e tiàraa fâtata roa to te taata i te Atua,
înaha tei raro iti noa iho o ia i te mau merahi
i te haapârahiraahia e te Atua.
matamua roa i te Atua.
A faaea i te îmi hànoa i te mea e hanahana
Hau roa atu i te reira, teie mea e parauhia ra
ai ôe i mua i te mata taata, e pàrahiraa hana¬
hana to ôe i pihaî iho i te Atua ; a hoî faahou i nià i te pàrahiraa ta te Atua i faataa no
ôe i teie nei à, ôi neva mai ôe ua riro to ôe
faatorôna, e hei arii to na auraa. Eita ia
tatou e hape rii noa aè i te parauraa e, no te
mea na te Atua i hâmani i te Màôhi, e arii te
Màôhi i roto i ta te Atua faanahoraa, e ua
e
torôna ia vëtahi ê.
faahei te Atua i te Màôhi i te tura e te hanahana.
^
TE ANIRAA I TE TENUA IA FANAU
Julio GERMAIN
Mai te metua vahiné e
tano ia haamanaôhia e, te taime matamua roa
faaàmu, e àtuàtu, e
te faahitiraahia te parau o te fànau ia au i te faatiàraa a te
poihere i ta na i fànau,
Tenete, eere ia i nià i te taata, i nià rà i te
mai te reira atoà te
fenua.
fenua i nià i ta na i
fànau.
Ua ani te Atua i te fenua ia fànau. Terà ia reo to te
Atua e nà ô ra e : la fànau mai te fenua i te mau
Te vàhi rà i hau ai te
mea oraora ia au
tiàraa metua vahiné o
i to ràtou huru, te mau puaa, te
nee, te mau manu taetaevao, ia au i to
te fenua, i te mea ia e,
ràtou huru. E înaha, oia mau atu ra (Tenete 1,24).
te tuhaa e ôre e matara
mau mea e
i te metua vahiné, ua
Etarètia
Te auraa, te riro ra teie aniraa ta te Atua i te fenua
ineine noa te fenua i te tauturu i te taata i te rave-
ia fànau, ei haapàpüraa i te tiàraa metua o te
raa i te reira
.
tuhaa, ua ineine te fenua i te haapii i
fenua. Ta te fenua hoî i fànau ra, na te fenua atoà
te taata i te huru metua ta te Atua i ani i te fenua
ia e faaàmu. Te reira hiôraa, ua îte ê na te Màôhi,
ia faatupu, a riro atu ai ei èà atoà no te taata.
eere rà ia i te ânimara anaè ta te fenua i
fànau, i
fànau atoà rà te fenua i te taata ; te mea ia i fàî ai
te Màôhi i te fenua e, e metua vahiné.
8 ^^Veà Porotetani n°I ! Titema 2011 -Ténuare 2012
Kbsujuu,.—-...
.
,
TE ANIRAA
I TE TAATA
IA EÀNAU
Mireille TEVAEARAI
I mûri aè i to te Atua aniraa i te fenua ia fanau,
ua ani
atoà o ia i te taata ia fânau.
Honinivai TEUPOOTEHARURU
Te parau faufaa râ e tià ia haamanaôhia hou te
Atua a tuu ai i ta na aniraa i mua i te taata, i te
mea ia e, te mana ta na
i faaôhipa i te hâmaniraa
i te taata ora, ua horoà-atoà-hia te reira mana i
te taata no te hâmani i te taata ora, e mea nà
roto rà i te fânau.
Te piti O te parau e moè-tâmau-hia nei i te taata,
i te mea ia e, te fânau, e haamaitairaa te reira na
la laid tatou i te Tenete 1128, teie te reo o
te Atua i nià i te taata : « la fânau ôrua, ia
rahi roa,faaî i te fenua, e haavî iho ».
la fânau ôrua, e hâmani ihoà i te taata, na
ôrua rà e hâmani no te mea, ôrua ta te Atua i
te Atua i te taata. Te auraa, ua nâ mua te Atua i
ani ia fânau, ôrua ta te Atua i hâmani ei tâne
te haamaitai i te taata ei tâne e ei vahiné, hou
e ei
vahiné.
râua a haamata ai i ta râua tuhaa no te fânau. E
tano ai terâ haapâpüraa e, aita te Atua e ani nei i
te taata i te tahi ôhipa tei ôre o ia i nâ mua i te
rave. E no
te mea e haamaitairaa teie na te Atua,
eere ia no te hâmani noa i te taata, eere no te
fânau noa, no te faaiteraa râ i te maitaî o te
Atua.
Te auraa, na ôrua e faaoti âmui i te hàmaniraa i te taata,
i te taime ta ôrua i hinaaro ;
eere rà te tamarii i
te tahi ôhipa hape noa, tei
ôre i tàuàparauhia. Haamanaô na i terâ reo
to te Atua hou a hâmani ai i te taata : « E
hâmani tàtou i te taata », te auraa, te Atua e
Te auraa, e tuhaa ta te metua, e tuhaa atoà ta te
tamarii i roto i teie haamaitairaa a te Atua ; oia
hoi, e hâmani i te taata nà roto i te fânau, ei
taata rà ia au i te huru e te hohoà o te Atua, ei
taata e tià i te Atua, ua maitai roa ia.
te nuu atua i te hâmaniraa. E tano ia e parau
i ô nei i te taime e tùàti maitai ai to ôrua
manaô ; E hâmani tàua i te taata i to tàua
huru, ia au i to tàua hohoà. No reira, mai te
peu e hinaaro te taata ia riro mau te tamarii
ei haamaitairaa, a tàuàparau maitai iho, e ua
Ralnui TEAMO
au te
manaô, a hâmani rà, oia a fânau rà.
1 a fânau ôrua e ia rahi roa, e faarahi ihoà i
te fânau, na ôrua rà e faaoti i te fàito rahi e
au. Eiaha e hiô-nümera-hia te rahi e
ra i ô
parauhia
nei, e no te mea atoà hoi ua pàpaihia
ra e faarahi
ai i te fânau.
Haamanaô tàtou e, na te Atua te ôpuaraa ra,
aita atu ia e manaô to te rahi i ô nei maoti rà,
ia rahi te taata i te faatupuraa i te hinaaro o
te Atua, eere rà no te fânau noa faarahi, tirà
rà atu ai. Aita te Atua e ôpani ra i te taata ia
faarahi i te fânau, na na atoà iho rà e hiô e
ua rahi roa, e aita te hinaaro o te Atua e tupu
faahou ra, a faaea ia i te fânau.
^
Veà Porotetani n°l l Déc 2011-Jan 2012
9
1
Faaî i te fenua
Lovaina IHORAÎ
E mea tià atoà rà ia haamanaà-faahou-hia te
tahi atoà teie parau i roto i ta te Atua
aniraa i te taata, oia ta te Atua haamaitaîraa
i te taata. Te faaî, mai te peu e mohina, no te
mea ia aita e pape i roto, aore ra no te mea
aore à te pape i tae i te àuvaha môhina. Te
±
e
taata i ta te Atua
faanahoraa no te faaî : ua
faaî te Atua na mua i tefenua i te maitaî, oia
ua tanu te Atua na mua ia î tefenua i te màa,
i reira noa to na hàmaniraa i te taata. I teie
mahana, e mea fànau nà mua i reira e feruri
atu ai e aha te màa no te faaàmu i te tamarii.
No rewa, e faaî ihoà paha i tefenua i te
taata, e mea hau roa atu rà iafaaî na mua i
tefenua i te maitài hou a fànau ai.
auraa, te î, te ôtià hopeà te reira hou manii
atu ai te pape i ràpae. A ïte
atoà ia te taata e,
faaî ihoâ paha i tefenua i te taata, e ôtià
atoà rà to te faaî, eiaha e tiai ia puehu i
ràpae, ia dre ia roaa faahou ia na i te tiàau.
e
Te tahi atoà manad faufaa ia haamanadhia i roto
i ta te Atua faanahoraa i ta na rahu :
Haavï iho
1
te raî e to na î, te
reva e to na
Enoha TEREUA
î, te tai e
to na î, e te fenua e
Te tahi atoà teie parau e
to na î ; te auraa, ua
naho te mau mea
atoà i te faanahohia e
tauturu i te taata i te ïteraa
te Atua, tei riro ei
haavi, aore ra e aha te
tauturu i te taata i
maitaî i roto i te haavi.
i te maitaî : e aha rà te
roto i to na oraraa.
No te mea e haamaitaîraa
ï/a màiti atoà rà te
Atua i te fenua ei
vâhi oraraa no te
taata, e i nià hoî i te
fenua, te vai ra te uru
ràau, te àihere, te
ânimara, tuu atoà
teie na te Atua i te taata,
aita atu ia e mea e anihia
ra i
te taata ia haavi maoti rà, te haaviraa i te mai¬
taî. la ara maitaî rà tàtou i teie vàhi, ia ôre te taata
ia manaô e, o na te haamataraa o te maitaî, eere
roa atu. Tei roto ê na te taata i te ruru maitaî i te
mai ai te Atua i te
haapàrahiraahia e te Atua. Te tuhaa a te taata, te
taata.
haaviraa i te reira ruru maitaî ia ôre te îno ia ô
Te auraa, a ïte atoà
to na ora, e te ora o ta na fànau tama.
mai, ia maitaî noa te maitaî no te mea, te reira iho
te taata e, eere o na
anaè to nià i te fenua, ia ôre ia o na ia faaî i te
fenua i te taata ma te faatura ôre i ta te Atua faana¬
horaa, vai noa mai ai te taata anaè aita e uru ràau
faahou, aita e ânimara, to na mau te reira pohe. No
reira, ua parau ihoà paha te Atua : fànau faaî te
fenua, àhiri atoà rà te taata i ïte i te faatura i te mau
mea atoà e hàati ra ia na, faatura i te vàhi ta te. Atua
i faataa no ràtou ia ôre ia hàmani ïnohia, faatura
atoà rà i to ràtou parau ei î no te maitaî o te Atua.
la nà reira te taata, e ïte tàmau o na i te maitaî, te
hau,eteôaôa.
^
Te auraa, e piti tuhaa ta te taata i roto i teie haavîraa : te haaviraa i te maitaî o te Atua ta te fenua e
mau
ra, no te mea te ràveà noa iho ia e ïte tàmau
ai o ia i te maitaî, te hau e te ôaôa ; e haavi atoà rà
i te tamarii i nià i te reira maitaî no te mea, te
ràveà atoà ia e fànaô ai te tamarii i te reira maitaî.
No reira, tei roto ôe e te taata i te ruru maitaî i te
haapàrahiraahia e te Atua, a faaitoito i te haavi iho.
I teie nei, na ôe e haapàrahi i ta ôe huaai tamarii i
roto i te ruru maitaî, a faaitoito atoà i te haavi iho.
Tehivatua FIRIAPU
Veà Porotetani n°l / Titema 2011-Ténuare 2012
I
Te fanau i roto i ta te
Tamaiti faaîteraa
Te vai ra te tahi reo to te Fatu e nâ ô ra e :
Eiaha e manaô e, e i haere mai au e faaôre i te
tiire e te mau perofeta, aore au i haere mai e
faaôre, e faatià râ.
la ôre atoà ia tatou ia manaô e, e faanahoraa ê
ta te Atua Metua i nià i te parau o te fânau, e
faanahoraa ê hoî ta te Tamaiti. Mai te peu te
vai ra te mea ta te Tamaiti i haere mai e faatià
i nià i te parau o te fànau, eere roa atu ia no te
faaôre aore ra no te faahapa i te ôpuaraa a te
Atua Metua.
Te faatià hoî, te faataeraa ia i te parau i nià i to
na vairaa. Te
auraa, te vai ra te tuhaa i haamatahia e te taata i te rave ia au i ta te Atua faa¬
nahoraa, te toe mau ra râ te tahi tuhaa, ta letu
ia i haere mai e haamanaô faahou. Te mea i
toe, teie parau no te fânau faahou, e te parau
no te fânauraa i te pape e te Vârua.
Te fânau faahou
Ranîtea TAUORI
Te nà ô ra letu i nià ia Nitotemo : la ôre te taata ia fânau faahou, e ore
o ia e îte i te
pàtireia o te Atua (loane 3,3),
Te manaô matamua e tià ia haapâpùhia, teie ia : eere teie parau no te fânau-
faahou-raa no Nitotemo anaè, àhiri oia ra, e nâ ô ia letu i te parau e : la ôre
ôe ia fânau faahou. E parau râ teie no te taata ta te Atua i hâmani i to na
huru, ia au i to na hohoà, te taata ei tâne e ei vahiné.
E ia haamanaô mai hoî te pàpaî taramo i te nà ôraa e ; No te Tumu Nui te
fenua e te î atoà i nià iho, te mau fenua atoà o te ao nei, e te feià atoà e pàrahi ra i reira (Taramo 24, 1). Te auraa, teie parau no te fànau-faahou-raa, e
parau atoà ia no tàua e te nûnaa Mâôhi. E ia ôre hoî tàua ia fànau faahou, e
ôre tàua e îte i te pàtireia o te Atua.
Veà Porotetani n°l / Déc lOÏl-Jan 2012
...
-
—
' lll
VlhVl-fa
Maharem
E aha te fânau faahou
E haamata tatou na te haamataraa, oia
te fânau.
Te fânau, to te taata ia nà-roto-raa mai i te
ôpü O te metua vahiné i te haere mai i
râpae, oia te fânauraa taata, te fânauraa
püfenua, aore ra mai terà ta letu e haapâpü
Taea TEVAEARAÎ
ra ia Nitotemo ;
Ta te tino e fânau nei, e
tino ia.
Te fânau faahou, e tàpiti, e fânauraa âpî.
Ua fifi O Nitotemo i mua i teie parau, terâ
ia mea ta na e parau ra e : E aha te taata
paari e fânau ai ; e ô faahou ânei o ia i roto
i te ôpü O ta na metua vahiné a fânau mai
ai.
Te auraa, no Nitotemo, ua ite o na e aha te
No te mâdhi...
fânau, ai ta râ o na e taa ra e aha te fânau
faahou, e ôrometua paari ia, e haapii i te
Heimanu TEVAEARAÎ
parau a te Atua.
Ua ite ê na o na e aha te fânau
te horoà hoï i te ora no ta na
faahou, ua moèhia râ paha ia
mau
na
tamarii. No reira, te riro
nei teie faahoîraa i te
i teie mahana.
Mai teie ta na
püfenua i roto i te
mâramaramaraa i
fenua mai te mea ra,
teie parau : te vâhi
te püpühia nei te ora o
no reira te taata
te
te tamarii i roto i te
i
rima o te fenua ia
pûraa mai, te
mea ia ta na e
tupu teie fânau-faa-
parau nei e, te
hou-raa. Eere ânei te
püfenua. Ua riro te
fenua te vâhi ta te
metua vahiné no te
Atua i mâîti ei tupu-
Mâôhi mai te fenua
raa no ta na
no reira te taata i
te püraa mai.
Teie püfenua, te mea ia ta te
ôpuaraa
faaora. la haapotohia : te
roto i te fenua ei faaineineraa i
fânau, e tuhaa te reira na te
metua vahiné ; te fânau faahou,
e tuhaa ia na te fenua, ia hoï
to te taata fânau-faahou-raa.
ihoâ râ te taata i roto i te fenua
Ua hiô te Mâôhi i te fenua mai
e
te tahi metua vahiné atoà ra te
oia e ïte ai o na i te ôpuaraa
huru, tei îte i te here i te taata e
faaora a te Atua.
Mâôhi e faahoî faahou nei i
12 '
tupu ai teie fânau-faahou-raa,
^
Veà Porotetani n°l / Titema 2011-Tenuare 2012
Te arii vahiné o
Rahera
Te fanauraa
e te pape e
te vàrua
Nelson TIHONI
Te nà ô ra letu : la ôre te taata ia fânau i
te parau no te pâpetitoraa, e aita à hoî te parau
te pape e te Vàrua, e ôre o ia e ô i roto i te
no to na
pâtireia o te Atua (loane 3,5-6).
ra.
E aha te fanauraa i te pape e te Vàrua.
I mua i te parau mai teie te huru, e horo te
Eere i te parau tohu teie ta letu e parau nei, e
manaô o te taata, aore ra e faahorohia te
pohe e to na tiàfaahouraa i tupu atu
haapiiraa râ no te tauturu ia Nitotemo i te
tàtararaa i to na fifi.
manaô o te taata i roto i te parau o te pâpetitoraa, e ua tae roa vëtahi i te faatûàtiraa i teie
Te auraa ia o te tahi reo to te Fatu e nâ ô ra
parau i nià i te pohe e te tiàfaahouraa o letu.
e :
Aita e haafaufaa-ôre-hia ra teie nâ parau, i te
faaue mai ia ù i te parau, ia parau vau e ia
taime rà hoï a paraparau noa ai letu râua o
haapii au (loane 12,49).
Eere hoî i ta ù iho te parau ta ù i parau atu
na, na te Metua râ i tono mai ia ù nei ra, i
Nitotemo, aita â letu i haapii i ta na mau pipi i
Hdata TEMAURI
E aha te fànauraa i te pape
e te Vàrua.
No te mea i haere mai letu e
faatià i te ôpuaraa faaora a
te Atua Metua, aita atu ia e
vâhi e mâramarama ai tâtou
i teie parau maori rà, i roto i
ta te Atua faanahoraa, oia i
te taime i parau matamuahia
ai to te pape e te Vàrua.
E papa ôe no te arii vahiné o Rahera
la pahï te vai i nià ia ôe
Hee marù noa te tino o Rahera
E Vaamoèmoè no ôe
Vàrua ia tàtou i te matahurahura o teie nei ao.
Te nà ô ra te pàpaî tenete : Te vai ano noa ra te fenua,
I tae mai ai o ia i Vaiàmi nei e
Tere atu ai o ia i tahatai Vaiâahi
faufaa, e te pôuri hoî i nià iho i te îriatai, e ua
faaârepurepu iho ra te Vàrua o te Atua i nià iho i te
moana
Vaipahî e (2x)
Hopuhopu noa ai, te pape e tahe ra
E faahoî roa teie parau no te fànauraa i te pape e te
aore e
Himene
Vaipahî e (2x)
(Tenete 1,2).
Te auraa, no roto te fenua i te pape i te püraa mai, no
roto atoà mai rà i te Vàrua o te Atua e faaârepurepu ra
i te moana. Na te Vàrua o te Atua i faafànau mai i te
fenua mai roto mai i te pape. No reira, ia ôre te taata ia
fàrii i te fenua ta te mana o te Vàrua o te Atua i faafà¬
Vai vai ôe no Rahera
Vai Vaipahî no Maharepa
No ôe Vaîpahî
mai, e ôre o ia e ô i roto i te pâtireia o te Atua. Te
auraa, e faaère roahia te reira taata i te faufaa ora a te
nau
Atua.
-.fc
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012
.
...
_.A
13
.io;
Poroî a te tamarii Vaipahi...
Tiare Màohi TAÎRUA
r
jr
Ê
^
roto i te jànau
Poroi teie i to u nünaa
iti e, e poroî i to ù nünaa
;.
faahou, te anihia ra
te taata ia hoî
faahoiT^A^^^
Màohi e : Mai hoî anaè i te
i roto i te fenua, i roto i te
fenua ra, i to tàtou metua
vahiné ra, ia fànau faahou te
fenua, e na te fenua e
fànau faahou ia na. Eita rà e
O te
’
ravaî noa i te reira no te mea. t'.M *u^
e riro noa ia mai ia Môte i te
'
’
la riro tàtou mai te huero e
ff
J
hid-noa-raa atu i te /ewwa ^
IjPPHIHl
Tanaana na te àtea ê, uaîte
noa to na mata,
fenua ia tàtou.
■■
tanuhia i roto i te fenua, ta te
^
fenua e tàmà, e ta nae faaô-
aita rà i tae. \ -'yf 'Æ
_
Te mea e hinaarohia ra, e hoî 1.
roa i roto i te Vai, te Vai ihoà ,1^
’
E; y,, ■ •'
V
i roto i te
rà ta te Vàrua o te Atua i
tià i te Vàrua o te Atua
M
faaârepurepu, te mea noa ia
e ô ai i te pàtireia o te Atua.
2
^
matara te ùputa o te raî, ua
-
■
y
^
ik
lÿjrCp'W
Etâréti
14^
âau, ia tià i te Vàrua ia
arataî faahou i to tàtou ora-
^ ^ î^a e
ai letu i roto i te Vai, ua
oraraa.
ia faaârepurepu faahou i to
^
Haamanao na i te taime i hoî
îritihia mai te ùputa o te ora
ia na, e na te Vàrua o te Atua
i arataî ianai roto itona
parauhia ai tàua e Mààhi.
Veà Porotetani n°l / Titema 2011-Tenuare 2012
a hiti noa atu.
LA LUEUR
—
DE LA
FRATERNITÉ
Histoire de la Lumière de Bethléem
Tout commence en 1985 en Autriche.
La lumière de la paix illumine toute l’Europe depuis
plus de vingt ans
En 1985, une radio autrichienne a pris l’initiative d’aller
chercher une flamme allumée dans la grotte de la nativité à
Bethléem et de la ramener en Autriche où elle est distribuée en
signe de Paix à l’ensemble de la population. Cette initiative est
relayée par de nombreuses personnes dont les Scouts autri¬
chiens qui, depuis plus de vingt ans, la distribuent aux mouve¬
ments de Scoutisme de toute l’Europe,
chaque troisième same¬
di de l’Avent.
En 2003, les Scouts de Erance décident de rejoindre la vaste
chaîne qui se développe dans toute l’Europe. Ils participent
première fois à la campagne en collaboration avec les
Guides de France et les Eclaireuses et Eclaireurs Unionistes de
une
France. L’opération prend le titre de « Sème la Paix ». Pour
animer celle-ci, un chant, une prière sont créés. La campagne
obtient aussitôt un franc succès. De très nombreux départe¬
ments, diocèses, groupes Scouts, paroisses accueillent la
lumière et l’offrent autour d’eux : voisins, hôpitaux, prisons,
croyants d’autres confessions religieuses...
Depuis cette date, les Éclaireuses et Éclaireurs Unionistes
de France, en lien avec les Scouts et Guides de France, ont fait
du troisième dimanche de l’Avent un rendez-vous annuel.
Chaque année, une petite délégation de jeunes des deux mou¬
vements, accompagnés d’un aumônier, se rend à Vienne.
i
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012 ' 15 ^
Une célébration en louanges
Un geste pour la paix au temps de Noël
L’événement
Chaque année, un thème est proposé pour nourrir la réflexion et
la prière. Cette année, le thème proposé est « Lueur de
Fraternité ». Pour célébrer le temps de Noël et participer à rendre
Éclaireurs
le monde « un peu meilleur », les Éclaireuses et
Unionistes de France et les Scouts et Guides de France proposent à
tous de répandre autour d’eux, une
petite flamme symbole de paix :
la lumière de Bethléem.
Allumée en Terre Sainte, rapportée à Vienne d’où elle est large¬
ment envoyée dans toute l’Europe, la
De la musique pour ranimer la foi
France par des Scouts, des Guides,
lumière sera apportée en
Éclaireuses et Éclaireurs des
deux mouvements de Scoutisme.
Dès le 13 décembre au soir, elle sera disponible dans chaque
diocèse. Les jeunes de nos mouvements la distribueront autour
d’eux. Ceux qui l’auront reçue la distribueront à leur tour, pour
rejoindre toutes les personnes isolées au moment de Noël et être
dans la nuit de l’hiver des « lueurs de fraternité ».
Le sens de la démarche
L’opération de la Lumière de Bethléem propose un geste et une
démarche qui nous vient de Noël, d’un Dieu qui désire la paix entre
La liturgie
2, v. 14).
Elle a pour but d’éduquer les enfants et les jeunes à la Paix en leur
tous. « Paix sur la Terre » est son premier message (Luc
montrant que celle-ci commence par un
envers
petit geste tout simple
l’autre.
En veillant sur la flamme, ils découvrent aussi que la maintenir
allumée demande une vigilance de chaque instant, tout comme la
Paix. La Lumière de Bethléem semée sur toute la France et dans
milliers de petites flammes le terrain
conquis sur l’indifférence, la rancune ou la haine.
toute l’Europe marque par des
Pour les Éclaireuses et Éclaireurs de France et les Scouts et
Guides de France, organiser cet événement c’est affirmer leur
volonté d’être ensemble, pour le monde, artisans de Paix.
Fidèlement aux principes pédagogiques du Scoutisme, c’est aussi
pour eux le moyen de répondre à leur ambition : éduquer par l’ac¬
tion les jeunes dont ils ont la charge. Pour ces jeunes, cette Lumière
de Terre Sainte a aussi une valeur universelle : symbole de Paix, de
Fraternité, Équivalente de la Flamme Olympique Chrétienne.
Cette année, nous, « Éclaireurs et Éclaireuses Unionistes de l’ɬ
glise Protestante Maôhi » avons l’honneur et la joie de célébrer
avec vous cet événement de la lumière de Bethléem qui nous a été
transmise l’année dernière par les Scouts et Guides de Polynésie
Française, à l’Église « Maria no te Hau ».
Le Comité de Scoutisme
f 16 ' ~~Veà Porotetani n°l ! Titema 2011-Tenuare 20
NATIVITE DE JESUS
NGE CEE CUBU lESU
NATIVITE DE JESUS
NGE CEE CUBU lESU
Noël, fête religieuse, qui nous rappelle le
jour de la naissanee de Jésus. Les chré¬
tiens du monde entier ne manquent pas
de célébrer la Noël chaque année. Cet enfant
Jésus est attendu par le peuple de Dieu.
Plusieurs titres lui sont attribués : il vient avec
ce titre de roi des
juifs. Il vient avec ce titre de
Messie. Il vient avec ce titre de fils de David. Il
vient avec ce titre de fils de l’homme. Il vient
avec ce titre de fils
de Dieu.
La naissance de Jésus ne s’est pas faite dans
hôpital, mais il est né dans une étable. Une
étable, comme vous le savez, est la maison des
un
animaux. Certaines personnes qui ont cru en
Jésus, se sont dit qu’il est inadmissible que
Jésus, le fils de Dieu soit né dans une étable.
Mais si Jésus est né dans une étable, c’est le
message qu’il nous délivre, c’est qu’il vient
nous
trouver dans notre pauvreté. Il
vient nous
'Toël,fe ni mha ri pu mo nonomi nge
J %/ cee cubu lesu. Egu ni mha ri ni vala
*
poamoa la va la pa cani nge cee
cubu lesu O ka. lesu la ceku boi dji pu la
egu Puha. Dji pwa mepu ia la na i Dji. Ajô
la egu Juif. Egu kai molo. Poi Davita. Poi
Egu. Poi Puha. lesu ku bu cubu ni moma,
axe i cubu ni mo
copa. Axe wi ine mwe mo
copa ka pu mo egu. Gili egu la puhi lesu
ka la kamoeni mwe nuxu poi Puha i cubu
ni mo copa. Axe wi ine mwe noxu poi Puha
no mwe cubu ni mo copa, gili xafa xa ai
dji kobwe ia i ihin. Nge fa ai dji pu kobwe
ia i ihin, i ami co ihin ni molo kixa po axe
ihin. I ami co ihin ni nonomi popotru. I
ami co ihin ni thala ihin. I ami co ihin nani
kora mone. I ami co ihin ni ca ihin. Na ni
meti pu dji i kobwe : «Mwe ka nu ami
trouver dans nos doutes. Il vient nous trouver
tumeni la egu mena thu axe la egu la ca.»
dans nos questionnements. Il vient nous trouver
(Mareko 2, 17)
dans nos incompétences. Il vient nous trouver
dans notre péché. Car il dit bien plus tard dans
les évangiles ; «Que je ne suis pas venu appe¬
ler les justes mais les pécheurs.» (Marc 2, 17)
Alors chers frère et sœur, accueillons cette
parole de Jésus parce que Dieu nous aime.
Merci !
Aba nu emoe, aba nu tomoa, kixabuifa
lesu mane i puhin nu ihin xo Puha. Ole !
Traduction en Thuaga, langue de Pair
Hoot ma Whaap de la province Nord,
kanaky-Nouvelle-Calédonie. ^
Pasteur TAOUVAMA Christian
Paroisse de Bethel
Veà Porotetani n°l ! Déc 2011-Jan 2012
11
Voeux du
Président de
l’EPM
n ce début d’année
2012, Permettez-moi
de vous adresser au nom du Conseil
En communion avec toute la communauté
de l’Eglise protestante mâôhi, j’aimerais sou¬
supérieur et de la Commission perma¬
nente de l’Eglise protestante mâôhi les saluta¬
tions les plus fraternelles dans l’amour de notre
Seigneur et de Dieu notre Père à tous.
haiter à toutes nos familles quelque soit le rang
L’année 2011 aura été une année marquée
Il nous appartient cependant de réaliser ce
par une situation économique en grande diffi¬
culté. Les conséquences nous les connaissons.
des entreprises qui ferment, un accroisse¬
.
ment important des sans
emplois, une augmen¬
tation conséquente du coût de la vie et de nom¬
breuses familles en situation de précarité qui
social, aux personnes isolées, à celles et ceux
qui souffrent dans leur solitude, une année de
paix, de solidarité et de justice.
voeux, de le rendre possible. En partageons
équitablement les richesses de notre pays, en
mettant en place un système de solidarité qui
vienne en aide aux plus démunis. En prenant
chacun et chacune nos responsabilités. En met¬
tant la solidarité
au centre de nos
engagements
individuels et communautaires.
n’arrivent plus à vivre correctement. Une situa¬
tion qui ne semble pas trouver d’issues, mais
qui annonce malheureusement un avenir
sombre et difficile ;
cupations majeures. Nous ne pouvons conti¬
nuer à vivre dans la division et espérer avoir
une cohésion sociale, une stabilité durable.
L’unité ne peut se mettre en place, que si tous
ont les même droits, les même avantages, les
même responsabilités et donc les même
devoirs. Toutefois, l’unité ne se décide pas, elle
est le résultat d’une prise de conscience. Elle
se construit quotidiennement dans la justice, la
tolérance et le partage des richesses et des
.
elle a aussi été marquée par la destruction
à jamais de plusieurs vies innocentes dont les
femmes et les enfants sont les principales vic¬
times. Des actes gratuits, barbares et innomables. Nous pensons à toutes ces familles
touchées par ces drames. Des événements qui
nous révèlent une
société en perte de ses
valeurs fondamentales.
Une nouvelle année nous est offerte par la
grâce de Dieu. L’enfant de Noël dont nous
venons
de célébrer l’anniversaire de sa naissan¬
ce, nous a révélé ce Dieu qui a voulu prendre
Êtârêti
Egalement, j’aimerais souhaiter une année
où l’UNITE du peuple fera partie de nos préoc¬
part à notre humanité. Sa présence parmi nous
ouvre une ESPERANCE nouvelle dont les
Ecritures portent
le témoignage. Trouvons en
cette présence de Dieu le réconfort dont nous
avons besoin et la force nécessaire pour conti¬
nuer à avancer dans
ri8
valeurs.
C’est avec confiance, et par la foi en Dieu
notre Père et en Jésus-Christ notre Seigneur,
que je vous invite à demeurer ferme dans
l’Espérance d’un avenir meilleur.
A toutes et à tous, je vous souhaite une très
bonne année 2012 !
la vie.
Veà Porotetani n°l / Titema 2011 -Tenuare 2012
,
Poroî, Peretiteni o te EPM
Ehoahere mà e, i te ômuaraa o teie matahiti
Aita ia e râveà, maoti ia hiô-faahou-hia te ôpere-aumâite-raa i te faufaa o to tâtou fenua ia fânaô te tâà¬
toà. Ua ïte tâtou e, i faaterehia na to tâtou fenua e te
hoê pae iti tei haafânaôhia i te mau maitaï. Ta tâtou
tatou ora.
tiàturiraa, ia huii-tumu-hia te reira e ia faaâpihia te
ôperaraa ia ôre roa te feiâ i faaèrehia. Te tiàturi nei
la haamaitaîhia o ia no ta na arataï, ta na tauturu e ta
na faaherehere ia tatou aita e mahana tuua.
tâtou i te hoê arataïraa e fânaô ai te tâàtoà. Eita rà te
reira ôhipa e tupu noa mai te peu e poürere noa
tâtou i te âmahamaha.
2012, te hinaaro nei au i te iôa o te
Apooraa rahi âmui e te Âpooraa faatere a te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi e faatae maitaï atu i te
tâpaô no te here e te aroha o te Atua, te Tumu o to
I to te huifaaroo tâàtoà, te hinaaro atoà nei au e faaîte atu à i te tâpaô no te màuruuru o te Apooraa rahi
âmui ia tatou no to tatou itoito i te amoraa i ta tatou
mau tàpura ôhipa, i roto i nâ tuhaa e 8, te mau
pâroita, te mau âmuiraa, te mau tomite ôhipa, tei
reira ôutou i te faataaraa ia ôutou e i to ôutou taime
faatupu i te hinaaro o to tatou Fatu, ei maitaï
no to ta tatou mau tamarii, ta tatou hoî feià âpi e te
no te
mau ùtuafare.
Te hinaaro atoà nei au i te faaitoito ia tatou i nià i te
tahi o te mau faaotiraa a te
rahi âmui, oia
Âpooraa
hoï, te haaraa i nià i te hoêraa o te Ètârëtia. Te râveà
hoî te reua e maitaï ai ta tâtou faaïteraa i te hinaaro o
te Atua.
Mai te reûa atoà no te hoêraa o te mau Ètârëtia i nià
i to tâtou fenua. Eere hoï teie i ta tâtou ôpuaraa, e
ôpuaraa râ na to tâtou Fatu tei ani i to na Metua ia
ïtea te hoêraa o te feiâ atoà i faaroo ia na e ta na ra
parau.
Aita atu hoï e fà to teie nà parau e piti nei, maoti rà,
te hoêraa o te nünaa e ora nei i nià i to tâtou fenua.
Eita atoà rà e tano ia ôre tâtou ia haamanaô e ia faahiti te parau o ta tâtou mau tamarii e tae noa atu i te
mau vahiné e faarum noa nei à i te mau hamaniinoraa. Te tahi teie mau tupuraa ôhipa të ôre e tià ia
vaiiho-noa-hia. E tuhaa atoà nà tâtou te mau metua,
te mau Ètârëtia, te arairaa ia ôre ia tàmau noa teie
hum i nià i to tâtou fenua. Te hinaaro nei au e haa¬
manaô i te mau ùtuafare i topa i roto i teie mau àti
peàpeà mau, mà te faaitoito ia ràtou i te tapeà i te
faaroo i te Atua të ôre e faamè ia tâtou.
Te haapàpü noa mai ra teie mau tupuraa ôhipa e te
moè atu ra i to tâtou nünaa te mau haapüraa tumu o
te oraraa, papahia i nià i te parau no te here e te
aroha. Ta to tâtou hiroà i haapü mai e ta te Parau a
te Atua e haamanaô noa mai nei.
A taa atu ai te tuhaa a te feià e faatere nei i to tâtou
fenua, e tuhaa atoà na tâtou te faatià-faahou-raa i
teie nünaa nà roto i te raveraa e te faatupuraa i te
mea ta to tâtou Fatu e tiaï nei ia tâtou i te mau
mahana tâtaï tahi o to tâtou oraraa.
E tuhaa nà te taata tâtaï tahi, e tuhaa hoï nà te Ètàrë-
Nâ te hoêraa, i roto i te faaroo i to tâtou Fatu e horoà
mai ia tâtou te upootiàraa i mua i te mau fifi ta tâtou
e ora nei i teie nei mahana.
tia e aore ia nà te mau Ètârëtia, te mau tààtiraa. la
âmuihia te mau püai atoà e tià ai.
Ua ïte tâtou e, tei roto to tâtou fenua i te fifi e ua ïtea
te haere mà te faaroo nà nià i te taïara o teie matahiti
to na mau tupuraa i roto roa i to tâtou mau ùtuafare i
âpi 2012.
roto i to tâtou oraraa tâtaï tahi.
Te rahi noa atu ra te mau taiete ôhipa e topatari nei,
te feiâ e ère nei i te ôhipa, te maraa-ïno-roa-raa te
hoo o te oraraa, e te rahi noa atu ra te ùtuafare e topa
nei i roto i te veve e te navaï ôre. Te ère nei te tahi
Nà te Atua e horoà mai ia tâtou te itoito e te püai no
la haamaitaï noa mai te Fatu ia tâtou, i to tâtou mau
ùtuafare e i to tâtou fenua.
la ôaôa i te matahiti âpi 2012.
pae rahi i te mâa e te nohoraa.
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012
191
Frères et sœurs en Christ,
Aujourd’hui, nous fêtons Noël avec l’Ecole
du Dimanche et le Groupe de Dames.
Cette année, nous souhaitons partager
avec notre
paroisse notre thème de Noël,
Seigneur,
Nous voici réunis, Ecole du Dimanche, Groupe
de Dames, et notre paroisse devant Toi pour
fêter Noël.
c’est-à-dire : la naissance de Jésus
notre Sauveur : Amour, Joie et paix pour
tous les enfants de Dieu notre Père.
Que l’Amour, la Joie et la Paix de la nais¬
sance de Jésus-Christ soient avec nous
Tous. Amen
MESSAGE: A Noël, le Seigneur nous dit :
«Dieu a tant aimé le monde qu’il a donné son
Eils unique, pour que quiconque mette sa foi en
lui ne se perde pas, mais ait la vie étemelle».
Ouvre nos cœurs pour t’accueillir et vivre dans
l’Amour, la Joie et la Paix, fruits de ton Esprit
Saint selon la volonté de Dieu notre Père.
Chant :
Amen.
Chang Ti tzin hao / Dieu est vraiment bon
Tzou chi oi / Le Seigneur est Amour
Fête de l’Amour de Dieu se faisant Homme
Etaretia
pour vivre avec vous, au milieu de nous. Joie
de l’accomplissement des prophéties :
Dieu est bon:
Emmanuel, «Immanuel», Dieu avec nous.
le Seigneur désire chaque jour nous redire
Dans notre vie d’enfants de Dieu,
son Amour, sa
Louons le Seigneur qui nous a visités :
Le Fils de Dieu Jésus-Christ nous est donné !
Joie et sa Paix pour nous.
Louange à notre Seigneur pour
l’Eternité.
Amen
■
Apportant Vie, Lumière et Salut.
^20 ^ y^à Porotetani n°l / Titema 2011-Ténuare 2012 ,
École du Dimanche de Jourdain
OROA FANAURAA
I HEREMONA
p^toîR
Te nà àutou, teie matou, tatou atoà râ i
roto i te here e te aroha o te Atua. O ia ia...
Tumu Parau 1 (Na te tua tahi) : Hamani-
No te here nei tatou i taîruru ai... ifârerei
Ino-raa Utuàfare (violence Domestique) .
ai... E here tama, e here metua, e here fetii, e
here taeaè, e here tuahine, e here arataî, e
Tumu Parau 2 (Na te
te Natura
here tàvini...
tua toru) : Hâmani-lno-raai
(violence contre l’Envuonnemen
I oha ai te aro te tahi e te tahi ei aroha
)
taata, i matamata ai te tahi e te tahi, i holhol
ai te tahi i te tahi, i mau rima ai i te ôhipa...
ia hohoà maitaï to tatou aroha i te aroha o te
rumuParau3:(NaHeremonaRaro)
Hamam
I„o-raa i
te ôhipa e
“O
(«olence contre
Atua i tanuhia i roto ia tatou te taata...
tupu ra i roto
No te aroha rahi mau à e te hau ê o te
rhumanité) ^
Atua i porohia na i to tatou mau hui tupuna i
Etârétia Porotetani Mâdhi ai tàtou...
Orometua Haapii) ;
Te Etârétia e te Pâtoiraa i te Hâmani-Ino-raa (1 Eglise
Tumu Parau 4 : (Na te mau
Ua haapii te mau metua fânau e ua ad te
mau àrometua
Violence)- E hàùti na te mau Orometua
Haapii no Heremona i nia i te tiàraa o te Etaretia
mua i te parau no te mau hâmani-ino-raa.
^
et la Non
rahi, te hôhônu, te teitei e te âàno o te Parau
no te here, te aroha e te hau o te Atua, i îte
atoà ai tâtou e i riro ai tâtou ei nünaafaaroo, marumetia.
Orero
No reira, e te mau taeaè e te mau tuahine,
tâtou atoà i ruru mai i Eaiere nei, mai te hau
Mai te tau âuîul mai à o Puuroa i te tiàraa
E te pïhaahaa tàmau rii noa ra nà vai e haaà-
ti ra i teie âivi iti, Vaiète e Vaiava atu ai i te hitià
te râ, Vaihî e Vaiami i te toparaa mahana.
Tei Eaiere tâtou e tefarii atu nei te nünaa iti
no Eaiere e Haaverevere
tàpoi i te tupuài mouà i te maru ao e mai te
hupe o te pâ e tâmârü i te ahu o te râ, nâ
reira tâtou i te haaparare i te here, te aroha
e te hau o te Atua i te vâhi e hiti pâîna ai te
e
mai i üta,
o
i terâ ui e terâ uî e tae roa
mai ia tâtou i teie pâ. Uafaaîte ràtou i te
ia àutou.
mihi e te mauiui, te autà e te aué.
^
Emma a FAUA-TUFARIUA
r Veà Porotetani n°l I Déc 2011-Jan 2072"’2Ï1
♦
Message de Noël 2011
du Secrétaire général
du Conseil
Oecuménique
des Eglises
A
Car elle s^est manifestée, la ^râce de Dieu,
source de salut pour
ue
Priant pour que la paix de Dieu se manifeste
la grâce et la paix soient sur vous au
■ nom de notre Seigneur Jésus Christ.
■
Que la manifestation du salut gracieux
à toutes et tous, le Message du ROIP fait ce
serment :
du utSu Trinitaire illumine notre cœur, nos
âmes et nos esprits en cette saison de réjouis¬
sances.
Le récit que nous fait le Nouveau Testament
de l’avènement et de la naissance de Jésus
insiste sur la nature universelle de cet événe¬
ment. Sans aucune réserve, le texte biblique
affirme que la grâce de Dieu s'est manifestée à
tous, offrant la promesse du pardon, de la gué¬
rison et de la réconciliation avec Dieu dans les
deux et avec notre prochain sur terre.
«Avec nos partenaires d’autres religions,
que la paix est une valeur
centrale dans toutes les religions, et que la pro¬
nous avons reconnu
messe de la
paix s’adresse à toutes les per¬
volonté, quels que soient leurs
traditions et leurs engagements. En intensifiant
le dialogue interreligieux, nous voulons recher¬
cher un terrain commun sur ces questions avec
toutes les religions mondiales.»
Le Message du ROIP lance ensuite cet appel
sonnes de bonne
aux
La grâce de Dieu s’est manifestée en la per¬
sonne de Jésus Christ. Il
vient pour le bien des
bergers marginalisés et de leurs familles de son
pays. Il attire l’attention de riches érudits
vivant dans des contrées lointaines. Il se mani¬
feste auprès de Marie et Joseph comme un don
du mystère divin.
Par l’intermédiaire de ces témoignages de
foi et de la proclamation de la bonne nouvelle
à travers les siècles, Jésus se manifeste à nous.
Nous aussi sommes appelés à réagir à sa pré¬
sence
parmi nous aujourd’hui.
En mai 2011, un millier de personnes se
sont réunies en Jamaïque sur le thème
«Gloire
à Dieu et paix sur la terre». Ce thème, qui est
chrétiens :
«En tant
re
seulement nous l’osons. Car nous sommes les
disciples de celui qui est venu comme un petit
enfant sans défense, qui est mort sur la croix,
qui nous a dit d’abandonner nos épées, qui
nous a enseigné à aimer nos ennemis et qui est
ressuscité des morts.»
Que la grâce et la paix de Dieu se manifes¬
tent à bien d’autres personnes encore
pendant
Noël ! Au nom du Conseil
œcuménique des Eglises, je vous adresse mes
meilleurs vœux de fin d’année et je prie pour
que Dieu bénisse notre cheminement commun
cette période de
dans les années à venir.
message de Noël, a animé le
Rassemblement œcuménique international pour
la
paix (ROIP). Ce chant des anges décrit dans
l’Evangile de Luc a attiré notre attention sur le
besoin d’une paix juste pour tous au 21® siècle.
22
qu’Églises, nous sommes en mesu¬
d’enseigner la non-violence aux puissants, si
au cœur du
■
tous. (Epitre à Tite 2 fil, TOB)
Veà Porotetani n°l I Titema 2011-Tënuare 2012
Pasteur Olav Fykse Tveit
et Guides de Polynésie Française), Communauté dti Christ, LiahonapEcUri
^ trai/ers un geste simple, transmettez la lümleFë
Passation de la lumière à l'Eglise
Communauté du Christ
Temple de Bethel
Sur le chemin d'une volonté commune
I
UOICI
NOËL
Chant :
23)7iîcs
N.58-Voici Noël
S
O
B b âlîj 6/8
Voici Noël,
ô douce nuit !
I
L'étoile est là^
qui nous conduit :
Allons donc tous,
avec les mages,
Porter à Jésus
nos
hommages
Car Venfant nous est né.
Le Fils nous est donné !
Pu
Jésus est né !
quel grand amour !
Pour nous aussi,
tels que nous sommes.
Cv''
Un Sauveur nous est né.
MN
aiie
l-zoung
:T<
À.
iË
ya
di i n chen ya
5K-
î5i.
m
1
on
ya
Chili dieu ya
ClS
lil
z-
1
ou
ya
di i n dioi) ya
ditn tzou o'i
1 G
S.
1.
Z
gg
Di
It
ISOU
ya
H
/
^
i;
3
,
n
IK!
Ldiok Chili
I.zao
oa
fi
Ÿâ
.Cl»
#.
El
l-.dioul,
rat.
1
i
•
m
^
1Î2,
tchok c.hiii yin
ît5
PU
til
lai mine loi
^IJ_ ifS
1
:ii
L/.ou
'■&
me
sou
on
îx
m
kang
1^
kang
raine
± !
7t
t
t.zou
Kim
ya
i
fi
nïîo
Izou
1
.
1
sfign
'1-.
sagn
Le Fils nous est donné !
AMOUR, JOIE, PAIX
ya
tigo
m
«t
sou
hou
ya
m
sou
m
7c
'P\
ya
kim
3
Lchin liiang lhen
'
^
4
/5?
111?
'1-
S-
raine
kiou
2.
iiü
Tt
11- g
'
kiou tzou
a
?.î
m,
loi yin kang p’oii tzao
3.
Lîio
Üf
tfr
j<
Ldtin liiaiig Llicn
-iS.
li lou
M,
•
3-12
â ^
kao
diang kang fa
IW
m
lE.
kang sagn
2) R
'Ji.
kang sagn
Sî
W
Ȑ
ec
kî
tzao
t^l
sî
1
ngin U
æ,
:
3.
■) c
Sr 'P T<.
1%.
to clmo t.hen tzine
Uieti kîoim tdiaiig ha
yaiig
1
g ^
îi 1 n.
ya
Ui
ai
mouk
m
k i ou dioul^ feu
ü 1 Ü-
tic.
ken 1 iao l;1ieu
khon
Foui yen
.
IS.,
S
m
H
siaiig
W
2)Pîf!
m
ïS.
ou
Di»;
on
mvoue
■a
1
Z,
D'/c
7.
1 5.-
±.
7
2
3.
isou
Voici Noël, ô quel beau jour
1 3
îiJi
C'est pour nous qu'il vient
sur la terre.
Qu'il prend sur lui
notre misère.
Un Sauveur nous est né.
Le Fils nous est donné !
Voici Noël !
Ne craignons pas.
Car Dieu nous dit :
« Paix ici-bas !
Bienveillance
envers tous les hommes ! »
Fait partie de Vea Porotetani 2012-2013