EPM_Vea Porotetani_201120121201.pdf
- Texte
-
H^Hir '1
'
LW^
4
Sommai
îAOtH
de Dnrj;!^P)-\fation
iijor y.i, Mti'n
papf^’^é
2
Photos
4
Parau
5
Édito
:
o
T
qiTl
Noël à Jourdain
te fenua
& Intro
:
Vaipahî
Pasteur MARAEA Taarii
:
MENSUEL DE
L’ÉGLISE PROTESTANTE MÀÔffl
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Dossier
6/14
Te
Tamarii
Boîte
postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
(689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57 :
Email : veaporotetam@epm.pf
Rédacteur
MAHAA Julien,
en
Fanau
Vaipahî
no
Maharepa
La Fête de la Naissance
Tel.
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Ôroà
interprétée par la paroisse de Maharepa
;
Etârétia
Chef
Pasteur lotua
La lueur de la Fraternité
15/16
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
17
NGE CEE CUBU lESU
Comité de Rédaction
18
Voeu de Président Taarii
19
Manaô faaitoito
20
Noël à Jourdain
21
Oroà fanau i Heremona
22
COE
23
Hohoà
24
Himene
■
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Eieiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
CHENE Christian, MARGUERON Daniel
et la collaboration de
:
o
te Peretiteni Taarii
Message de Noël
Scout
-
:
:
La lueur de Fraternité
Voici Noël
MALÉ Émile
Prix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
an
BULLETIN DE
Nom
V
Veà
\
V
porotetani, RAIOAOA Eunice
RÉABONNEMENT
Prénom
:
Adresse
Photos
:
Je
me
réabonne
au
Veà Porotetani pour
l’année 2012 (lan
-
10 numéros)
je verse la somme de
Abonnements : Polynésie
et
À
renvoyer
à
:
VEÀ
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012
3
Te parau
no
Maharepa
O
Teie
VAIPAHl
vâhi
taua
Vaipahî no te
mea
tei
parauhia o
te vai e ùputa no te
ra
ora.
E
tahua to nià tei
parauhia o
TEHAAMOEMOE oia atoà te puna o
'fe
teie vai.
rama
ùra
o
te ora e
O TAEARE
piti o te tahua, moti
vâhi tei piihia VAIPAHL
atu ai i teie
Mai
'fei
te aa i raro i te repo fenua
To
e ua
hoï i roto i te vai
’feifaaora, te tâpau ora
O
to na tumu e
he
hotu ùmu i te haamaitaî
I te
tumu O te ora e
Ètârétia
’ie
no te
nünaa
IKâdhi
e
he
ùra
o
te ora e
"Hadhi
e
he
rama
teie mouà
e
topa mai ai i teie
pi atu to na hihi i nià,
parauhia ai e o VAIPAHIHI. Teretere
ai
vairaa
o
ia,
no
e
moti atu ai i te VAIAAHI,
te ora no teie
nünaa
no
Maharepa nei.
Jfo
ta te
Ui hidhipa
o
VAIPAHl, mai te tei-
vâhi i raro,
atu
la
na auraa o
teiraa
îmi
te
reira
e
te nünaa e, a
Tumu Nui
mahana, te toe
fàrii i taua
ifaanaho
ra
no
e
Manava
ora
de i teie
ia de i te tatara
ora ra.
laorana
hià i te
e
te
Des instants de ren¬
contre et de partage
Noël, une fête attendue par lesplus
petits et les grands. Elle réunit et
rassemble les familles. Des instants
de rencontre et de partage. Une fête de
reconnaissance pour celles et ceux qui ont
reçu et accueilli dans la foi le témoignage
des évangiles qui nous ont retracé à leur
manière les événements. Reconnaissance à
Dieu qui vient habiter notre humanité par
fils. Une fête mercantile pour d’autres
qui s’y sont préparés depuis de longs mois
dans l’espoir défaire un maximum de béné¬
fices. Malheureusement, cet aspect de Noël
laissera un goût amer pour beaucoup
d’entre nous. Celles et ceux que la crise éco¬
nomique aura privé de leur emploi, d’un
toit. Et pourtant, Noël sera toujours une fête
qui se vit partout et par tous selon ses
moyens et sa compréhension.
son
Cette année, la paroisse de Maharepa (de
l’île de Moorea) nous invite dans une autre
manière de vivre et de dire le message de
Noël. Tout en rappelant la place centrale du
Eils de Dieu et de sa présence parmi nous,
elle veut nous rappeler que la grâce de Dieu
s
au travers de tout ce qui
entoure, de tout ce qui fait que Dieu
reconnaît et nous accepte comme ses
’exprime aussi
nous
nous
enfants. En s’incarnant dans notre humanité.
Dieu accepte les différences. C’est lui qui
vient parmi nous et nous accepte tels que
nous sommes.
A
nous
de vivre aujourd’hui
celui qui vient à notre rencontre
en témoignage vivant.
notre foi, en
et de la porter
Président MARAEA Taarii
E
taime farerei-
mau
raa e
ôperéraa
Te Fânau e ôroà tiai-maoro-hia e te mau
tamarii
te feiâ
paari. E âmui, e tâhoê
ôpu fëtii. E mau taime
fârereiraa e ôperëraa. E ôroà haamauaôraa uo te
feiâ i fârii uâ roto i te faaroo, i te huru faaïteraa
a te mau èvaueria, uo teie tupuraa ôhipa. la
O
e
ia i te
mau
haamaitaîhia te Atua tei faaïte mai ia
i ta
Âreà
Tamaiti.
ua
uo
te tahi pae, e
ua
uâ roto
ôroà tapi-
hooraa
teie, faaiueiue-àtea-hia i roto i terâ tiàtu-
riraa
mouihia râtou. Ua
e
mahaua, eiaha
e maere e
rau te
hiôraa i teie
tupu te mâuaôuaô i
roto i te tahi pae.
No te feiâ ihoâ râ i ère i ta
ôhipa e to râtou oraraa i mua i te fifi faufaa e tupu uei i roto i to tâtou feuua. luaha hoî
e, e vai uoa ihoâ te Fâuau ei ôroà o te orahia i
râtou
te mau vàhi
i ta
raveà
ua
atoà
e
e te mau
huru taata atoà ia
au
ta ua hiôraa.
matahiti, ua faaïte mai te pàroita uo
Maharepa i te motu uo Moorea, i te tahi hiôraa
taa ê uo te ora e uo te parau i te mau poroï uo
te Fâuau. Ua haamauaô mai e pârahiraa to te
I teie
Tamaiti
a
te Atua e te ora
uei
o
ia i
rotopü ia
hau atu, te haamaitaïraa a te
faaïtehia i roto i ta ua rahu e i roto i te
tâtou te taata, e
Atua,
ua
mau mea
atoà
e
âua haaàti uei i te taata e
ua mau tamarii tavaî.
ua
fârii ia tâtou mai ta
I to
ua raveraa
i te huru
Atua i to tâtou taa-ê-raa. O
o
o
fârii te
ia tei haere mai i
te taata, ua
e ua fârii i to tâtou huru. Na
i teie mahaua i to tâtou faaroo, i
tei haere mai e fârerei ia tâtou e ua
rotopü ia tâtou
tâtou
e ora
roto ia
tâtou
ua
e amo
ia
ua
ia hauahaua
4^
o
ia ia tâtou.
Veà porotetani
Veà Porotetani n°l ! Déc 2011-Jan
2012*’
5
Te ôroà fanau
E hepetoma paùrâ tei farereihia e
parau, te parau no to na
to
Eimeo nui, ua îtehia te marô o te fenua, te
hepohepo
o te
nünaa i
mua
i te mâa ta
na
i
«Maharepa,
e
maha to
Fenua.
na
tuhaa àivi tei taamu
i teie fenua.
tanu no te oraraa.
Teie râ,
i mûri i te reira huru tupuraa ôhipa,
ua topa te ua, ua î te mau
àpoo pape, ua faaroohia te àhehe o te ànavai, ua ora ia nünaa
E aha râ ta te fànauraa o te Metia efaatüàti
e te hoîraa i te Atua nâ roto i te parau o te
Fenua.
I to ôutou taiôraa i teie
Te
vai,
ôpuaraa faaora te reira na te Atua ia
au i te manaô o te tamarii Vaipahi no
Maharepa.
No terà
nünaa
e
ora e
e
mauhia
ra e ana
haafâtata faahou i
i manaô ai te
piihaî iho i to
mau
faaîteraa,
e mata-
ai te
pâhonoraa ta te tamarii Vaipahi e
hinaaro nei e ôpere. Te rahi e te hohonu o te
parau tei roto i te fâriiraa e aore ra te feruriraa
ra
i nià i teie
mau
tâtararaa.
na
MAEHAA Vahiné
tamarii, te
taa
ê
mau môri purapura, te mau mâa
ani-roa-hia i te ara, e te mau mea atoà
mai, e tei faahinaaro-rahi-hia e te taata i
e
tei au
teie mahana,
inuraa àva.
tàpirihia mai ai ia te ârearea
e te
Eere
noa atu ra i te tahi taime ôaôaraa, e
taime mau râ e haamâuà rahi ai te taata i te
moni. Aita e faahaparaa i te reira, te mea râ e
tano e faauiui i te taata, teie ia : aita ânei te
ôpuaraa a te Atua e faaôhipahia nei ei râveà
tupu ai ta te taata e te hinaaro o te taata ; e
e
àmuàmu noa ai o Tihoni mâ, e hiôhiô noa
mai ai o Parai ta mà.
E i te
hopeàraa : te nünaa ihoà tei
vevehia, te
matamua, ia piri mai te mahana ta tatou i
noa i te parau e, e noera, te vai ra te
mau mea taaê ta te taata e faanaho i roto i to
mâtau
oraara, mai te maa anei, te inu, te
faaùnaùna, e te vai atu ra.
na
I teie
mahana, i te âvaè
ihoà
Àtopa noa ra, ua haa-
fare toa i te faanaho i ta râtou, i
râ no te mau tauihaa rii na te
mata te mau
te pae
mau
F"Veà
pau e
tei
ôna tei monihia. Te mea peàpeà roa atu râ, a maitaî noa ai teie mau faanahoraa i roto i te hiôraa a te taata, te vàhi pàpü,
ua moèhia te Atua, e ua haamoèhia te
ôpuaraa
a te Atua. E tano roa
paha i nià ia tàtou terà
faahaparaa ta Itaia i to na nünaa e nà ô ra e :
Te tità, te ùkarere, te tariparau, e te vivo, te
âpee ia i ta râtou mau inuraa, âreà te ôhipa a
te Tumu Nui, aore ia râtou i
haapaô, e tei
ravehia e ta na rima, aore râtou i hiô (Itaia 5,
12).
ifc
Porotetani n°l / Titema 2011-Tenuare 2012
mau
Te fanauraa i roto i ta te
Metua ôpuaraa
taata ta te Atua i hamani
Atua
Tehapai
v.
t/a
tapeàhia mai te parau o te FANAU, ei tautururaa
ite-faahou-raa i te Atua e i ta te Atua ôpuaraa faaora.
No te tauturu ia tatou, na te Parau e türama
ihoâ râ o te Fânau i roto i ta te Atua Metua
Fânau i roto i ta te Tamaiti faaîteraa.
Ua parau te
Atua : Ei màramarama,
te mau mea
atoà ta te Atua i rahu
e
ua
GUILLOUX
ia tatou i te
ia tatou i te èà, te Parau
ôpuaraa, e te parau o te
mâramarama iho ra, ua tuuhia
ta na i hâmani
i roto i te mârama¬
te mau nei
Atua.
rama, te mau ra ràtou i te mâramarama o te Atua, oia
râtou e te faaite noa nei râtou i te here e te aroha o te
No reira, na te mâramarama o te parau a te Atua tei riro mai ei fenua, e te mâramarama o te
parau a te Atua tei riro mai ei taata, e türama i to tâtou mau haereà, mai teie atu nei, e a tau e a
hiti noa atu.
V
Lydie
TEPEÀ
Emilio ROA
I haamata
ai tâtou nâ
Teio. nei, te uiraa : e aha râ te Mâôhi i imi
roto i te parau o te
taata ta te Atua i
hâmani,
eere
no te mea
hânoa ai i te tahi hohoà ê atu i ta te Atua i
hinaaro no na ; e aha râ te Mâôhi i onoono
ai i te faahinaaroraa i te tahi huru ê atu i ta
te Atua i hinaaro no na ; e aha te Mâôhi i
imi ai i te tahi faanehenehe eere i to na ; e
mea nâ hea i roaa ai ia na te teôteôraa e te
ia,
te fânau te haa-
mataraa te parau o
te
taata, te Atua râ.
I
te ôpuaraa te Atua i te taata, teie ta te
pâpai tenete e faaite ra : Ua hâmani te Atua i
te taata i to na huru, i hâmani o ia ia na i te
hohoà o te Atua, ei tâne e ei
hâmaniraa ia râua.
vahiné i to
na
haapeuraa i roto i to te tahi huru e to te tahi
hohoà, înaha hoi e mea nehenehe ihoâ te
Mâôhi i roto i ta te Atua faaneheneheraa ia
na.
To ù nünaa iti e, e
TQ
ua
ra, eita tâtou e hape i te fâiraa e,
hâmani te Atua i te Mâôhi i to na huru,
au
i to
auraa
ia
aita atu ia e hinaaro to
te Atua i te Mâôhi maoti râ, ia tiàhia te
Mâôhi i te Atua, ia tamariihia ta te Atua i te
fenua nei, ia nûnaa-Mâôhi-faahou-hia to te
Atua i Mâôhi Nui nei, ia riro hoi ei teôteôraa
na te Mâôhi i te amoraa i te huru e te hohoà
ta te Atua i hinaaro no tâtou, ia tano atoà no
na terà reo to te Atua i nià i ta na tamaiti : O
toù nünaa here ôe e te Mâôhi, ua mauruuru
na ra
roa vau
hohoà,
e
nehenehe ihoâ
ôe i te fânauraahia
mai e te Atua, àtirë
te îmi hânoa, àtirë i
te faanehenehe
mea
hânoa ia ôe, ua rahi
roa to ôe pau i teie
mahana, pau to ôe
taime, pau ta ôe
moni. A fârii na i terâ i horoàhia mai
ôe Atua no ôe, e ora ôe.
e
to
ia ôe.
Veà Porotetani n°l / Déc
20Û-Jan 2012
LiiJÎ
7
^
Tehere TEROOATEA
Te
puôi mai
ra te taramo
i te
na
ôraa
Vaea TUTAIRI
e :
E nâ ô ia tatou
Tei raro iti noa aè te taata i te mau merahi i
te hâmaniraahia e te Atua, e ua faatorôna te
Atua ia na i te hinuhinu e te tura. Te auraa, i
roto i ta te Atua faanahoraa i te parau o te
A faaea tatou i te îmi hànoa i te tura i te
vâhi tura ôre no te mea, to ôe tura e te
Màôhi, ua horoà-ê-hia mai na, a fàrii i to ôe
Màôhiraa, te heiarii te reira ta te Atua i faa¬
hei ia ôe, e te reira ta ôe faahanahanaraa
taata, e tiàraa fâtata roa to te taata i te Atua,
înaha tei raro iti noa iho o ia i te mau merahi
i te haapârahiraahia e te Atua.
Hau
matamua roa i te Atua.
A faaea i te îmi hànoa i te mea e hanahana
ai ôe i mua i te mata taata, e pàrahiraa hana¬
atu i te
reira, teie mea e parauhia ra
hei arii to na auraa. Eita ia
tatou e hape rii noa aè i te parauraa e, no te
mea na te Atua i hâmani i te Màôhi, e arii te
Màôhi i roto i ta te Atua faanahoraa, e ua
e
roa
faatorôna,
e
faahei te Atua i te Màôhi i te tura
hana.
e
e :
hana to ôe i pihaî iho i te Atua ; a hoî faahou i nià i te pàrahiraa ta te Atua i faataa no
ôe i teie nei à, ôi neva mai ôe ua riro to ôe
torôna ia vëtahi ê.
te hana-
^
TE ANIRAA I TE TENUA IA FANAU
Julio GERMAIN
tano
te
faahitiraahia te parau o te
raa a
te
Mai te metua vahiné
ia haamanaôhia e, te taime matamua roa
Tenete,
eere
fànau ia
ia i nià i te
faaàmu,
i te faatiàtaata, i nià rà i te
e
àtuàtu,
e
e
poihere i ta
na i fànau,
mai te reira atoà te
au
fenua.
fenua i nià i ta
na
i
fànau.
Ua ani te Atua i te fenua ia fànau. Terà ia
Atua
e
nà ô
ra e :
la fànau mai te fenua i te
mea oraora
ia
mau mea e
nee, te mau manu taetaevao,
ràtou huru. E
au
i to ràtou
înaha, oia
huru, te
mau atu ra
to te
reo
Te vàhi rà i hau ai te
mau
tiàraa metua vahiné
te
ia au i to
(Tenete 1,24).
mau puaa,
te
fenua, i te
te tuhaa
e
i te metua
Etarètia
Te auraa, te riro ra teie aniraa ta te Atua i te fenua
ineine
ia fànau, ei
raa
haapàpüraa i te tiàraa metua
o te
fenua. Ta te fenua hoî i fànau ra, na te fenua atoà
e faaàmu. Te reira hiôraa, ua îte ê na te Màôhi,
rà ia i te ânimara anaè ta te fenua i
ia
fànau, i
fànau atoà rà te fenua i te taata ; te mea ia i fàî ai
te Màôhi i te fenua e, e metua vahiné.
8
^^Veà Porotetani n°I
Kbsujuu,.—-...
te
e
ia
e,
matara
vahiné,
fenua i te tauturu i te taata i te
ua
rave-
i te reira tuhaa, ua ineine te fenua i te haapii i
te taata i te huru metua ta te Atua i ani i te fenua
.
ia
eere
noa
mea
ôre
o
! Titema 2011 -Ténuare 2012
.
,
faatupu,
a
riro atu ai ei èà atoà
no te taata.
TE ANIRAA
I TE TAATA
EÀNAU
IA
Mireille TEVAEARAI
I
ua
mûri aè i to te Atua aniraa i te fenua ia
ani atoà o ia i te taata ia fânau.
fanau,
Te parau faufaa râ e tià ia haamanaôhia hou te
Atua a tuu ai i ta na aniraa i mua i te taata, i te
mea ia e, te mana ta na i faaôhipa i te hâmaniraa
i te taata ora, ua horoà-atoà-hia te reira mana
te taata no te hâmani i te taata ora, e mea nà
roto rà
Te
i
Honinivai TEUPOOTEHARURU
la laid tatou i te Tenete 1128, teie te reo o
te Atua i nià i te taata
rahi
i te fânau.
piti
O te parau e moè-tâmau-hia nei i te taata,
i te mea ia e, te fânau, e haamaitairaa te reira na
i te taata. Te auraa, ua nâ mua te Atua i
te haamaitai i te taata ei tâne e ei vahiné, hou
râua a haamata ai i ta râua tuhaa no te fânau. E
te Atua
ai terâ haapâpüraa e, aita te Atua e ani nei i
i te tahi ôhipa tei ôre o ia i nâ mua i te
rave. E no te mea e haamaitairaa teie na te Atua,
tano
ia no te hâmani noa i te taata, eere no te
fânau noa, no te faaiteraa râ i te maitaî o te
Atua.
roa,faaî i te fenua,
la fânau
ôrua,
e
hoi,
hâmani i te taata nà roto i te fânau, ei
au i te huru e te hohoà o te Atua, ei
e tià i te Atua, ua maitai roa ia.
e
taata rà ia
taata
ôrua, ia
haavî iho ».
e
hâmani
ei vahiné.
e
Te auraa, na
raa
i te taata,
eere
ôre i
ôrua e faaoti âmui i te hàmanii te taime ta ôrua i hinaaro ;
rà te tamarii i te tahi
ôhipa hape noa, tei
tàuàparauhia. Haamanaô na i terâ reo
to te Atua
hou
a
hâmani ai i te taata
hâmani tàtou i te taata
Te auraa, e tuhaa ta te metua, e tuhaa atoà ta te
tamarii i roto i teie haamaitairaa a te Atua ; oia
e
la fânau
hâmani ihoà i te taata, na
no te mea, ôrua ta te Atua i
ani ia fânau, ôrua ta te Atua i hâmani ei tâne
ôrua rà
te taata
eere
: «
te
nuu
atua
;
huru, ia
e
E
te auraa, te Atua e
i te hâmaniraa. E tano ia
i ô nei i te taime
manaô
»,
: «
e
parau
tùàti maitai ai to ôrua
E hâmani tàua i te taata i to tàua
au
i to tàua hohoà. No reira, mai te
peu e hinaaro te taata ia riro mau te tamarii
ei haamaitairaa, a tàuàparau maitai iho, e ua
Ralnui TEAMO
au
te
manaô,
a
hâmani rà, oia
a
fânau rà.
1 a fânau ôrua e ia rahi roa, e faarahi ihoà i
te fânau, na ôrua rà e faaoti i te fàito rahi e
Eiaha e hiô-nümera-hia te rahi e parauhia
i ô nei, e no te mea atoà hoi ua pàpaihia
e faarahi ai i te fânau.
au.
ra
ra
Haamanaô tàtou e, na te Atua te ôpuaraa ra,
aita atu ia e manaô to te rahi i ô nei maoti rà,
ia rahi te taata i te faatupuraa i te hinaaro o
faarahi, tirà
i te taata ia
faarahi i te fânau, na na atoà iho rà e hiô e
ua rahi roa, e aita te hinaaro o te Atua e tupu
faahou ra, a faaea ia i te fânau.
^
te
Atua,
eere
rà
no te
fânau
rà atu ai. Aita te Atua
e
noa
ôpani
ra
Veà Porotetani n°l l Déc 2011-Jan 2012
9
1
Faaî i te fenua
IHORAÎ
Lovaina
E
tahi atoà teie parau i roto i ta te Atua
aniraa i te taata, oia ta te Atua haamaitaîraa
i te taata. Te faaî, mai te peu e mohina, no te
mea ia aita e pape i roto, aore ra no te mea
aore à te pape i tae i te àuvaha môhina. Te
±
e
ua
haamanaà-faahou-hia te
i ta te Atua faanahoraa no te faaî : ua
faaî te Atua
tanu te
i reira
na mua
Atua
noa
mahana,
i tefenua i te maitaî, oia
ia î tefenua i te màa,
I
na mua
to na
hàmaniraa i
aha
atu ai e
faaî ihoâ paha i tefenua i te taata, e ôtià
eiaha e tiai ia puehu i
ràpae, ia dre ia roaa faahou ia na i te tiàau.
e
atoà rà to te faaî,
e mea fànau
te taata.
I teie
i reira e feruri
i te tamarii.
No rewa, e faaî ihoà paha i tefenua i te
taata, e mea hau roa atu rà iafaaî na mua i
tefenua i te maitài hou a fànau ai.
î, te ôtià hopeà te reira hou manii
pape i ràpae. A ïte atoà ia te taata e,
auraa, te
atu ai te
tià atoà rà ia
mea
taata
te
màa
nà
no
mua
te faaàmu
Te tahi atoà manad faufaa
i ta te Atua faanahoraa
ia haamanadhia i roto
i ta na rahu :
Haavï iho
1
te
raî
e
reva e
to na
to
î, te
î, te tai
te fenua e
na
to na
î,
e
to na î ;
Te tahi atoà teie parau e
i te taata i te ïteraa
te auraa, ua
naho te mau mea
atoà i te faanahohia
te
Enoha TEREUA
e
tauturu
i te maitaî
e
haavi,
aha rà te
aha te
maitaî i roto i te haavi.
Atua, tei riro ei
tauturu i te taata i
roto i to
: e
aore ra e
na oraraa.
No te
ï/a màiti atoà rà te
Atua i te fenua ei
vâhi oraraa no te
taata, e i nià hoî i te
fenua, te vai ra te uru
ràau, te àihere, te
ânimara, tuu atoà
mai ai te Atua i te
taata.
teie
ïte atoà
haamaitaîraa
te Atua i te taata,
aita atu ia
e mea e
anihia
i te taata ia haavi maoti rà, te haaviraa i te mai¬
taî. la ara maitaî rà tàtou i teie vàhi, ia ôre te taata
ia manaô e, o na te haamataraa o te maitaî, eere
ra
roa
atu. Tei roto ê
na
te taata
i te
ruru
maitaî i te
haapàrahiraahia
e te Atua. Te tuhaa a te taata, te
haaviraa i te reira ruru maitaî ia ôre te îno ia ô
mai, ia maitaî
Te auraa, a
mea e
na
noa
te maitaî no te mea, te reira iho
to na ora, e te ora o ta na
fànau tama.
te taata e, eere o na
anaè to nià i te
fenua i te taata
fenua, ia ôre ia
ma
te
o na ia faaî i te
faatura ôre i ta te Atua faana¬
horaa, vai noa mai ai te taata anaè aita e uru ràau
faahou, aita e ânimara, to na mau te reira pohe. No
reira, ua parau ihoà paha te Atua : fànau faaî te
fenua, àhiri atoà rà te taata i ïte i te faatura i te mau
mea atoà e hàati ra ia na, faatura i te vàhi ta te. Atua
i faataa no ràtou ia ôre ia hàmani ïnohia, faatura
atoà rà i to ràtou parau ei î no te maitaî o te Atua.
la nà reira te taata, e ïte tàmau o na i te maitaî, te
hau,eteôaôa.
^
Te auraa, e piti tuhaa ta te taata i roto i teie haavîhaaviraa i te maitaî o te Atua ta te fenua e
raa : te
ra, no te mea te ràveà noa iho ia e ïte tàmau
ia i te maitaî, te hau e te ôaôa ; e haavi atoà rà
i te tamarii i nià i te reira maitaî no te mea, te
mau
ai
o
ràveà atoà ia
e
fànaô ai te tamarii i te reira maitaî.
No reira, tei roto ôe e te taata i te
haapàrahiraahia
I teie
nei,
roto i te
Tehivatua FIRIAPU
Veà Porotetani n°l / Titema 2011-Ténuare 2012
na
ruru
ruru
maitaî i te
Atua, a faaitoito i te haavi iho.
haapàrahi i ta ôe huaai tamarii i
e te
ôe e
maitaî,
a
faaitoito atoà i te haavi iho.
Te fanau i roto i ta te
Tamaiti faaîteraa
Te vai
Eiaha
te tahi
ra
e
manaô e, e
e
to te Fatu
e
i haere mai
perofeta,
tiire e te mau
faaôre,
reo
aore au
nâ ô
au e
ra e :
faaôre i te
i haere mai
e
faatià râ.
la ôre atoà ia tatou ia manaô e, e faanahoraa ê
ta te Atua Metua i nià i te parau o te fânau, e
faanahoraa ê hoî ta te Tamaiti. Mai te peu te
vai ra te mea ta te Tamaiti i haere mai e faatià
i nià i te parau o te fànau, eere roa atu ia no te
faaôre aore ra no te faahapa i te ôpuaraa a te
Atua Metua.
Te faatià
hoî, te faataeraa ia i te parau i nià i to
vairaa. Te auraa, te vai ra te tuhaa i haamatahia e te taata i te rave ia au i ta te Atua faa¬
na
nahoraa, te toe
ia i haere mai
râ te tahi tuhaa, ta letu
haamanaô faahou. Te mea i
mau ra
e
toe, teie parau no te fânau faahou, e te parau
no te fânauraa i te pape e te Vârua.
Te fânau faahou
Ranîtea TAUORI
Te nà ô
o
ia
e
ra
letu i nià ia Nitotemo
îte i te
pàtireia
Te manaô matamua
faahou-raa
no
o
:
la ôre te taata ia fânau
faahou, e
tià ia
haapâpùhia, teie ia : eere teie parau no te
Nitotemo anaè, àhiri oia ra, e nâ ô ia letu i te parau e :
e
ore
te Atua (loane 3,3),
fânaula ôre
ôe ia fânau faahou. E parau
huru, ia
au
i to
na
râ teie no te taata ta te Atua i hâmani i to na
hohoà, te taata ei tâne e ei vahiné.
E ia haamanaô mai hoî te
pàpaî taramo i te nà ôraa e ; No te Tumu Nui te
iho, te mau fenua atoà o te ao nei, e te feià atoà e pàrai reira (Taramo 24, 1). Te auraa, teie parau no te fànau-faahou-raa, e
fenua
hi
ra
e
te î atoà i nià
parau atoà ia no tàua e te nûnaa Mâôhi.
ôre tàua e îte i te pàtireia o te Atua.
E ia ôre hoî tàua ia fànau faahou, e
Veà Porotetani n°l / Déc
...
-
lOÏl-Jan 2012 ' lll
—
VlhVl-fa
Maharem
E aha te fânau faahou
E haamata tatou
na
te
haamataraa, oia
te fânau.
Te fânau, to te taata ia nà-roto-raa
ôpü O te metua vahiné i te haere mai i
râpae, oia te fânauraa taata, te fânauraa
püfenua, aore ra mai terà ta letu e haapâpü
TEVAEARAÎ
Taea
mai i te
ra
ia Nitotemo
;
Ta te tino
e
fânau nei, e
tino ia.
Te fânau faahou, e
tàpiti,
Ua fifi
O
mua
ia
ta na e parau
Nitotemo i
e fânauraa
i teie parau,
âpî.
terâ
ra e : E aha te taata
paari e fânau ai ; e ô faahou ânei o ia i roto
i te ôpü O ta na metua vahiné a fânau mai
mea
ai.
Te auraa, no
Ua ite ê
faahou,
na
TEVAEARAÎ
na o na e
ua
aha te fânau
moèhia râ paha ia
te
horoà hoï i te
mau
ora no
nei teie faahoîraa i te
püfenua i roto i te
na
mâramaramaraa i
fenua mai te
teie parau : te vâhi
no reira te taata i
te
te
mea
ia ta
te
fenua ia
Atua i mâîti ei tupu-
Mâôhi mai te fenua
ôpuaraa
haapotohia : te
raa no
reira te taata i te
püraa mai.
püfenua, te mea ia ta te
e
o
fenua te vâhi ta te
metua vahiné no te
Mâôhi
ora o
tamarii i roto i te
hou-raa. Eere ânei te
nei e, te
püfenua. Ua riro te
Teie
ra,
tupu teie fânau-faa-
na e
parau
no
mea
püpühia nei te
rima
pûraa mai, te
te
ta na
tamarii. No reira, te riro
i teie mahana.
Mai teie ta
faahoî faahou nei i
faaora. la
fânau,
ta
na
tuhaa te reira na te
fânau faahou,
tuhaa ia na te fenua, ia hoï
e
metua vahiné ; te
roto i te fenua ei faaineineraa i
e
to te taata fânau-faahou-raa.
ihoâ râ te taata i roto i te fenua
Ua hiô te Mâôhi i te fenua mai
e
te tahi metua
oia
vahiné atoà
ra
te
huru, tei îte i te here i te taata
12 '
ite o na e aha te
e aha te fânau
ua
fânau, ai ta râ o na e taa ra
faahou, e ôrometua paari ia, e haapii i te
parau a te Atua.
No te mâdhi...
Heimanu
Nitotemo,
e
tupu ai teie fânau-faahou-raa,
e
ïte ai
faaora
a
o na
i te
te Atua.
ôpuaraa
^
Veà Porotetani n°l / Titema 2011-Tenuare 2012
Te arii vahiné
Rahera
o
Te fanauraa
te pape e
e
te vàrua
Nelson TIHONI
Te nà ô
ra
letu
:
la ôre te taata ia fânau i
te pape e
te Vàrua, e ôre o ia e ô i roto i te
pâtireia o te Atua (loane 3,5-6).
te pâpetitoraa, e aita à hoî te parau
te parau no
to
no
na
pohe
E aha te fanauraa i te pape e te Vàrua.
mua i te parau mai teie te huru, e horo te
Eere i te parau
manaô
o
te taata, aore ra e
tàtararaa i to
manaô
o
te taata i roto i te parau o
I
raa, e ua tae roa
faahorohia te
te pâpetitovëtahi i te faatûàtiraa i teie
parau
i nià i te pohe
Aita
haafaufaa-ôre-hia
e te
tiàfaahouraa
o
letu.
haapiiraa râ
teie nâ parau,
i te
ai letu râua o
Nitotemo, aita â letu i haapii i ta na mau pipi i
taime rà hoï
a
ra
paraparau noa
ia
no
tohu teie ta letu e parau nei,
te tauturu ia Nitotemo i te
na
auraa
e :
Eere hoî i ta ù iho te parau ta
o
te tahi reo to te
au
Fatu
e
ùi
nâ ô
ia
ra
parau atu
Metua râ i tono mai ia ù nei
faaue mai ia ù i te parau,
haapii
e
fifi.
Te
na, na te
e
tiàfaahouraa i tupu atu
e to na
ra.
i
ra,
parau vau e
ia
(loane 12,49).
Hdata TEMAURI
E aha te fànauraa i te pape
e te Vàrua.
mea
i haere mai letu
e
faatià i te
ôpuaraa faaora
a
Metua, aita atu ia
e
No te
te Atua
vâhi
e
mâramarama ai tâtou
i teie parau maori rà, i roto
ta te Atua faanahoraa, oia
i
i
te taime i parau
ai to te pape e
E faahoî
matamuahia
te Vàrua.
teie parau no te fànauraa i te pape e te
Vàrua ia tàtou i te matahurahura o teie nei ao.
Te nà ô
roa
moana
te
E papa ôe no te
la pahï te
Hee marù
fenua i te pape i te püraa mai, no
roto atoà mai rà i te Vàrua o te Atua e
moana.
Na te Vàrua
o
faaârepurepu
ra
te Atua i faafànau mai i te
fenua mai roto mai i te pape. No reira, ia ôre te taata ia
fàrii i te fenua ta te mana o te Vàrua o te Atua i faafà¬
e
(2x)
arii vahiné o Rahera
vai i nià ia ôe
te
noa
tino
o
Rahera
Hopuhopu
noa ai, te pape e tahe ra
E Vaamoèmoè no ôe
Tere atu ai
o
o
ia i Vaiàmi nei
Vai vai ôe
Vai
e
ia i tahatai Vaiâahi
Vaipahî
(Tenete 1,2).
Te auraa, no roto te
i te
Vaipahî
I tae mai ai
pàpaî tenete : Te vai ano noa ra te fenua,
aore e faufaa, e te pôuri hoî i nià iho i te îriatai, e ua
faaârepurepu iho ra te Vàrua o te Atua i nià iho i te
ra
Himene
Vaipahî
No ôe
e
no
no
(2x)
Rahera
Maharepa
Vaîpahî
mai, e ôre o ia e ô i roto i te pâtireia o te Atua. Te
auraa, e faaère roahia te reira taata i te faufaa ora a te
nau
Atua.
-.fc
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012
.
...
_.A
13
.io;
Poroî
Tiare Màohi
r
^
faahou, te anihia
te taata ia hoî
i roto i te fenua,
ra
faahoiT^A^^^
fenua ra, i to tàtou metua
vahiné ra, ia fànau faahou te
’
e
ravaî noa i te reira no te mea. t'.M *u^
e riro noa ia mai ia Môte i te
'
la riro tàtou mai te huero
ff
J
hid-noa-raa atu i te /ewwa ^
na te àtea ê, uaîte
mata, aita rà i tae. \
fenua ia tàtou.
’
IjPPHIHl
Tanaana
to na
Poroi teie i to u nünaa
iti e, e poroî i to ù nünaa
Màohi e : Mai hoî anaè i te
;.
i roto i te
O te fenua, e na te fenua e
fànau faahou ia na. Eita rà
noa
Vaipahi...
TAÎRUA
roto i te jànau
jr
Ê
te tamarii
a
■■
tanuhia i roto i te fenua, ta te
^
fenua
hinaarohia ra, e hoî 1.
roa i roto i te Vai, te Vai ihoà ,1^
rà ta te Vàrua o te Atua i
’
mea e
na
e ta nae faaô-
E;
y,, ■
•'
parauhia ai tàua
Vai, ua
matara te ùputa o te raî, ua
îritihia mai te ùputa o te ora
ia na, e na te Vàrua o te Atua
i arataî ianai roto itona
oraraa.
e
Mààhi.
i
roto
V
M
o
2
^
y
-
■
^
ik
lÿjrCp'W
Etâréti
Veà Porotetani n°l / Titema 2011-Tenuare 2012
te
te Atua
âau, ia tià i te Vàrua ia
arataî faahou
i to tàtou
^ ^
^
i
ia faaârepurepu faahou i to
i te taime i hoî
ai letu i roto i te
14^
tàmà,
tià i te Vàrua
faaârepurepu, te mea noa ia
e ô ai i te pàtireia o te Atua.
Haamanao
e
-'yf 'Æ
_
Te
e
a
hiti
noa
atu.
oraî^a
e
LA LUEUR
—
DE LA
FRATERNITÉ
Histoire de la Lumière de Bethléem
Tout
commence en
La lumière de la
plus de vingt
En
1985,
1985
en
Autriche.
paix illumine toute l’Europe depuis
ans
une
radio autrichienne
a
pris l’initiative d’aller
chercher une flamme allumée dans la grotte de la nativité à
Bethléem et de la ramener en Autriche où elle est distribuée
en
signe de Paix à l’ensemble de la population. Cette initiative est
relayée par de nombreuses personnes dont les Scouts autri¬
chiens qui, depuis plus de vingt ans, la distribuent aux mouve¬
ments de Scoutisme de toute l’Europe,
chaque troisième same¬
di de l’Avent.
En
2003, les Scouts de Erance décident de rejoindre la vaste
chaîne
une
qui se développe dans toute l’Europe. Ils participent
première fois à la campagne en collaboration avec les
Guides de France et les Eclaireuses et Eclaireurs Unionistes de
France. L’opération prend le titre de « Sème la Paix ». Pour
animer celle-ci, un chant, une prière sont créés. La campagne
un franc succès. De très nombreux départe¬
obtient aussitôt
ments, diocèses, groupes Scouts, paroisses accueillent la
lumière et l’offrent autour d’eux : voisins, hôpitaux, prisons,
croyants d’autres confessions religieuses...
Éclaireuses et Éclaireurs Unionistes
les Scouts et Guides de France, ont fait
Depuis cette date, les
de
France,
en
lien
avec
du troisième dimanche de l’Avent
un
rendez-vous annuel.
Chaque année, une petite délégation de jeunes des deux mou¬
accompagnés d’un aumônier, se rend à Vienne.
vements,
i
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012 ' 15 ^
Une célébration
en
Un geste pour
louanges
la paix au temps de Noël
L’événement
Chaque année, un thème est proposé pour nourrir la réflexion et
prière. Cette année, le thème proposé est « Lueur de
Fraternité ». Pour célébrer le temps de Noël et participer à rendre
le monde « un peu meilleur », les Éclaireuses et Éclaireurs
Unionistes de France et les Scouts et Guides de France proposent à
tous de répandre autour d’eux, une petite flamme symbole de paix :
la
la lumière de Bethléem.
rapportée à Vienne d’où elle est large¬
envoyée dans toute l’Europe, la lumière sera apportée en
France par des Scouts, des Guides, Éclaireuses et Éclaireurs des
Allumée
en
Terre Sainte,
ment
De la musique pour
ranimer la foi
deux mouvements de Scoutisme.
soir, elle sera disponible dans chaque
jeunes de nos mouvements la distribueront autour
d’eux. Ceux qui l’auront reçue la distribueront à leur tour, pour
rejoindre toutes les personnes isolées au moment de Noël et être
Dès le 13 décembre
au
diocèse. Les
dans la nuit de l’hiver des
Le
«
lueurs de fraternité
».
de la démarche
sens
L’opération de la Lumière de Bethléem propose un geste et une
qui nous vient de Noël, d’un Dieu qui désire la paix entre
tous. « Paix sur la Terre » est son premier message (Luc 2, v. 14).
Elle a pour but d’éduquer les enfants et les jeunes à la Paix en leur
montrant que celle-ci commence par un petit geste tout simple
démarche
La
liturgie
envers
l’autre.
En veillant
sur
allumée demande
la flamme, ils découvrent aussi que
une
la maintenir
vigilance de chaque instant, tout comme la
Paix. La Lumière de Bethléem semée
sur
toute la France et dans
l’Europe marque par des milliers de petites flammes le terrain
conquis sur l’indifférence, la rancune ou la haine.
toute
Éclaireuses et Éclaireurs de France et les Scouts et
Guides de France, organiser cet événement c’est affirmer leur
volonté d’être ensemble, pour le monde, artisans de Paix.
Fidèlement aux principes pédagogiques du Scoutisme, c’est aussi
pour eux le moyen de répondre à leur ambition : éduquer par l’ac¬
tion les jeunes dont ils ont la charge. Pour ces jeunes, cette Lumière
de Terre Sainte a aussi une valeur universelle : symbole de Paix, de
Fraternité, Équivalente de la Flamme Olympique Chrétienne.
Pour les
Cette année, nous,
«
Éclaireurs
et
Éclaireuses Unionistes de l’ɬ
l’honneur et la joie de célébrer
qui nous a été
transmise l’année dernière par les Scouts et Guides de Polynésie
Française, à l’Église « Maria no te Hau ».
glise Protestante Maôhi
avec vous
» avons
cet événement de
la lumière de Bethléem
Le Comité de Scoutisme
f 16 ' ~~Veà Porotetani n°l ! Titema 2011-Tenuare 20
NATIVITE DE JESUS
NGE CEE CUBU lESU
NATIVITE DE JESUS
NGE CEE CUBU lESU
Noël, fête religieuse, qui nous rappelle le
jour de la naissanee de Jésus. Les chré¬
tiens du monde entier
ne
manquent pas
de célébrer la Noël
Jésus est attendu
chaque année. Cet enfant
par le peuple de Dieu.
Plusieurs titres lui sont attribués : il vient avec
ce titre de roi des juifs. Il vient avec ce titre de
Messie. Il vient
vient
avec ce
avec ce
avec ce
titre de fils de David. Il
titre de fils de l’homme. Il vient
titre de fils de Dieu.
La naissance de Jésus
un
ne
s’est pas
hôpital, mais il est né dans
une
faite dans
étable. Une
étable,
comme vous le savez, est la maison des
animaux. Certaines personnes qui ont cru en
Jésus, se sont dit qu’il est inadmissible que
Jésus, le fils de Dieu soit né dans une étable.
Mais si Jésus est né dans une étable, c’est le
nous délivre, c’est qu’il vient
trouver dans notre pauvreté. Il vient nous
message
nous
qu’il
trouver dans
dans
nos
dans
nos
nos
doutes. Il vient
nous
trouver
questionnements. Il vient nous trouver
incompétences. Il vient nous trouver
dans notre péché. Car il dit bien plus tard dans
les évangiles ; «Que je ne suis pas venu appe¬
ler les justes mais les pécheurs.» (Marc 2, 17)
Alors chers frère et sœur, accueillons cette
parole de Jésus
Merci !
parce que
Dieu
nous
aime.
'Toël,fe ni mha ri pu
J %/
*
cee
poamoa
cubu lesu
mo
nonomi
nge
cubu lesu. Egu ni mha ri ni vala
la
va
la pa cani
nge cee
ka. lesu la ceku boi
dji pu la
Puha. Dji pwa mepu ia la na i Dji. Ajô
la egu Juif. Egu kai molo. Poi Davita. Poi
Egu. Poi Puha. lesu ku bu cubu ni moma,
axe i cubu ni mo
copa. Axe wi ine mwe mo
copa ka pu mo egu. Gili egu la puhi lesu
ka la kamoeni mwe nuxu poi Puha i cubu
ni mo copa. Axe wi ine mwe noxu poi Puha
no mwe cubu ni mo copa, gili xafa xa ai
dji kobwe ia i ihin. Nge fa ai dji pu kobwe
O
egu
ia i
ihin, i ami
ihin. I ami
ami
co
kora
ihin ni molo kixa po
co
axe
ihin ni nonomi popotru. I
ihin ni thala ihin. I ami co ihin nani
co
I ami
ihin ni
ca
ihin. Na ni
meti pu dji i kobwe : «Mwe
tumeni la egu mena thu axe
ka
la
ami
egu la ca.»
mone.
co
nu
(Mareko 2, 17)
Aba
lesu
nu
mane
emoe,
i
aba
puhin
Traduction
nu
nu
kixabuifa
Puha. Ole !
tomoa,
ihin
xo
Thuaga, langue de Pair
Whaap de la province Nord,
kanaky-Nouvelle-Calédonie. ^
Hoot
en
ma
Pasteur TAOUVAMA Christian
Paroisse de Bethel
Veà Porotetani n°l ! Déc 2011-Jan 2012
11
Voeux du
Président de
l’EPM
n ce
de
vous
adresser
au nom
du Conseil
L’année 2011
aura
été
une
année
marquée
par une situation économique en grande diffi¬
culté. Les conséquences nous les connaissons.
entreprises qui ferment, un accroisse¬
important des sans emplois, une augmen¬
tation conséquente du coût de la vie et de nom¬
breuses familles en situation de précarité qui
n’arrivent plus à vivre correctement. Une situa¬
tion qui ne semble pas trouver d’issues, mais
qui annonce malheureusement un avenir
des
ment
sombre et difficile ;
marquée par la destruction
jamais de plusieurs vies innocentes dont les
femmes et les enfants sont les principales vic¬
times. Des actes gratuits, barbares et innomables. Nous pensons à toutes ces familles
touchées par ces drames. Des événements qui
nous révèlent une société en perte de ses
.
elle
a
aussi été
à
valeurs fondamentales.
Une nouvelle année
nous est
offerte par
la
grâce de Dieu. L’enfant de Noël dont nous
venons
de célébrer l’anniversaire de
ce, nous a
Êtârêti
révélé
ce
naissan¬
Dieu qui a voulu prendre
part à notre humanité. Sa
ouvre une
sa
présence parmi
nous
ESPERANCE nouvelle dont les
Ecritures portent
le témoignage. Trouvons en
cette présence de Dieu le réconfort dont nous
avons besoin et la force nécessaire pour conti¬
nuer
ri8
à
avancer
communion avec
toute la communauté
l’Eglise protestante mâôhi, j’aimerais sou¬
nos familles quelque soit le rang
social, aux personnes isolées, à celles et ceux
qui souffrent dans leur solitude, une année de
paix, de solidarité et de justice.
de
supérieur et de la Commission perma¬
nente de l’Eglise protestante mâôhi les saluta¬
tions les plus fraternelles dans l’amour de notre
Seigneur et de Dieu notre Père à tous.
.
En
début d’année 2012, Permettez-moi
haiter à toutes
appartient cependant de réaliser ce
voeux, de le rendre possible. En partageons
équitablement les richesses de notre pays, en
mettant en place un système de solidarité qui
vienne en aide aux plus démunis. En prenant
chacun et chacune nos responsabilités. En met¬
Il
tant
nous
la solidarité
au
centre
de
nos
engagements
individuels et communautaires.
Egalement, j’aimerais souhaiter une année
peuple fera partie de nos préoc¬
cupations majeures. Nous ne pouvons conti¬
nuer à vivre dans la division et espérer avoir
une cohésion sociale, une stabilité durable.
L’unité ne peut se mettre en place, que si tous
ont les même droits, les même avantages, les
même responsabilités et donc les même
devoirs. Toutefois, l’unité ne se décide pas, elle
est le résultat d’une prise de conscience. Elle
se construit quotidiennement dans la justice, la
tolérance et le partage des richesses et des
où l’UNITE du
valeurs.
C’est
notre
avec
Père et
confiance, et par la foi en Dieu
en
Jésus-Christ notre Seigneur,
je vous invite à demeurer ferme dans
l’Espérance d’un avenir meilleur.
que
A toutes et à tous,
bonne année 2012 !
dans la vie.
Veà Porotetani n°l / Titema 2011 -Tenuare 2012
je
vous
,
souhaite
une
très
Poroî, Peretiteni o te EPM
Ehoahere mà e, i te ômuaraa o teie matahiti
Aita ia e râveà, maoti ia hiô-faahou-hia te ôpere-aumâite-raa i te faufaa o to tâtou fenua ia fânaô te tâà¬
toà. Ua ïte tâtou e, i faaterehia na to tâtou fenua e te
hoê pae iti tei haafânaôhia i te mau maitaï. Ta tâtou
tatou
tiàturiraa, ia huii-tumu-hia te reira e ia faaâpihia te
ôperaraa ia ôre roa te feiâ i faaèrehia. Te tiàturi nei
2012, te hinaaro nei au i te iôa o te
Apooraa rahi âmui e te Âpooraa faatere a te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi e faatae maitaï atu i te
tâpaô no te here e te aroha o te Atua, te Tumu o to
ora.
la haamaitaîhia o ia no ta na arataï, ta na tauturu e ta
na faaherehere ia tatou aita e mahana tuua.
I to te huifaaroo tâàtoà, te hinaaro atoà nei au e faaîte atu à i te tâpaô no te màuruuru o te Apooraa rahi
âmui ia tatou no to tatou itoito i te amoraa i ta tatou
mau tàpura ôhipa, i roto i nâ tuhaa e 8, te mau
pâroita, te mau âmuiraa, te mau tomite ôhipa, tei
reira ôutou i te faataaraa ia ôutou
e
i to ôutou taime
te
mau
ùtuafare.
Te hinaaro atoà nei au i te faaitoito ia tatou i nià i te
tahi o te mau faaotiraa a te
rahi âmui, oia
Âpooraa
hoï, te haaraa i nià i te hoêraa o te Ètârëtia. Te râveà
hoî te reua e maitaï ai ta tâtou faaïteraa i te hinaaro
o
te Atua.
Mai te reûa atoà no te hoêraa o te mau Ètârëtia i nià
i to tâtou fenua. Eere hoï teie i ta tâtou ôpuaraa, e
ôpuaraa râ na to tâtou Fatu tei ani i to na Metua ia
ïtea te hoêraa o te feiâ atoà i faaroo ia na e ta na ra
parau.
Aita atu hoï
e
fà to teie nà parau e piti nei, maoti rà,
nei i nià i to tâtou fenua.
te hoêraa o te nünaa e ora
Nâ te hoêraa, i roto i te faaroo i to tâtou Fatu e horoà
mai ia tâtou te upootiàraa i mua i te mau fifi ta tâtou
e ora nei i teie nei mahana.
Ua ïte tâtou e, tei roto to tâtou fenua i te fifi e ua ïtea
to na mau
roto
tupuraa i roto roa i to tâtou mau ùtuafare i
i to tâtou
oraraa
tâtaï tahi.
Te rahi noa atu ra te mau taiete ôhipa e topatari nei,
te feiâ e ère nei i te ôhipa, te maraa-ïno-roa-raa te
hoo o te oraraa, e te rahi noa atu ra te ùtuafare e topa
nei i roto i te veve e te navaï ôre. Te ère nei te tahi
pae rahi
Eita atoà rà e tano ia ôre tâtou ia haamanaô e ia faahiti te parau o ta tâtou mau tamarii e tae noa atu i te
mau vahiné e faarum noa nei à i te mau hamaniinoraa. Te tahi teie mau tupuraa ôhipa të ôre e tià ia
vaiiho-noa-hia. E tuhaa atoà nà tâtou te mau metua,
te mau Ètârëtia, te arairaa ia ôre ia tàmau noa teie
hum i nià i to tâtou fenua. Te hinaaro nei au e haa¬
manaô i te mau ùtuafare i topa i roto i teie mau àti
faatupu i te hinaaro o to tatou Fatu, ei maitaï
no to ta tatou mau tamarii, ta tatou hoî feià âpi e te
no
tâtou i te hoê arataïraa e fânaô ai te tâàtoà. Eita rà te
reira ôhipa e tupu noa mai te peu e poürere noa
tâtou i te âmahamaha.
peàpeà mau, mà te faaitoito ia ràtou i te tapeà i te
faaroo i te Atua të ôre
e
faamè ia tâtou.
Te haapàpü noa mai ra teie mau tupuraa ôhipa e te
moè atu ra i to tâtou nünaa te mau haapüraa tumu o
papahia i nià i te parau no te here e te
aroha. Ta to tâtou hiroà i haapü mai e ta te Parau a
te Atua e haamanaô noa mai nei.
te oraraa,
A taa atu ai te tuhaa
a
te
feià e faatere nei i to tâtou
fenua, e tuhaa atoà na tâtou te faatià-faahou-raa i
teie nünaa nà roto i te raveraa e te faatupuraa i te
mea ta to tâtou Fatu e tiaï nei ia tâtou i te mau
mahana tâtaï tahi o to tâtou oraraa.
tahi, e tuhaa hoï nà te Ètàrëtia e aore ia nà te mau Ètârëtia, te mau tààtiraa. la
âmuihia te mau püai atoà e tià ai.
E tuhaa nà te taata tâtaï
Nà te Atua e horoà mai ia tâtou te itoito e te püai no
haere mà te faaroo nà nià i te taïara o teie matahiti
te
âpi 2012.
la haamaitaï noa mai te Fatu ia tâtou, i to tâtou mau
ùtuafare e i to tâtou fenua.
la ôaôa i te matahiti
âpi 2012.
i te mâa e te nohoraa.
Veà Porotetani n°l / Déc 2011-Jan 2012
191
Frères et
sœurs en
Christ,
Aujourd’hui, nous fêtons Noël avec l’Ecole
du Dimanche et le Groupe de Dames.
Cette
avec
année, nous souhaitons partager
notre paroisse notre thème de Noël,
Seigneur,
Nous voici
réunis, Ecole du Dimanche, Groupe
de Dames, et notre
paroisse devant Toi pour
fêter Noël.
c’est-à-dire : la naissance de Jésus
notre Sauveur : Amour, Joie et paix pour
tous les enfants de Dieu notre Père.
Que l’Amour, la Joie et la Paix de la nais¬
sance de Jésus-Christ soient avec nous
Tous. Amen
«Dieu
Eils
lui
pour t’accueillir et vivre dans
l’Amour, la Joie et la Paix, fruits de ton Esprit
Saint selon la volonté de Dieu notre Père.
Ouvre
a
ne se
tant aimé
le monde
perde pas, mais ait la vie étemelle».
nos cœurs
Amen.
Fête de l’Amour de Dieu
se
Chant
:
Seigneur est Amour
Chang Ti tzin hao / Dieu est vraiment bon
Tzou chi oi / Le
faisant Homme
pour vivre avec vous, au milieu de nous.
de l’accomplissement des prophéties :
Etaretia
Seigneur nous dit :
qu’il a donné son
unique, pour que quiconque mette sa foi en
MESSAGE: A Noël, le
Joie
Emmanuel, «Immanuel», Dieu avec nous.
Dieu est bon:
Dans notre vie d’enfants de
Dieu,
Seigneur désire chaque jour nous redire
Amour, sa Joie et sa Paix pour nous.
Louange à notre Seigneur pour l’Eternité.
le
son
Louons le
Seigneur qui nous a visités :
Le Fils de Dieu Jésus-Christ nous est
donné !
Amen
■
Apportant Vie, Lumière et Salut.
^20 ^ y^à Porotetani n°l / Titema 2011-Ténuare 2012
École du Dimanche de Jourdain
,
OROA FANAURAA
I HEREMONA
p^toîR
Te nà àutou, teie matou, tatou atoà râ i
roto i te
Tumu Parau 1
(Na te tua tahi) : Hamani(violence Domestique)
Ino-raa Utuàfare
here
e
aroha
te
o
te Atua. O ia ia...
No te here nei tatou i taîruru ai...
ai... E here tama, e
.
here metua,
e
ifârerei
here fetii,
e
here taeaè, e here tuahine, e here arataî, e
here tàvini...
(Na te tua toru) : Hâmani-lno-raai
te Natura (violence contre l’Envuonnemen )
Tumu
Parau 2
I oha ai te
taata,
aro te
tahi
e
te
tahi ei aroha
i matamata ai te tahi e te tahi, i holhol
tahi, i mau rima ai i te ôhipa...
ai te tahi i te
ia hohoà maitaï to tatou aroha i te aroha
rumuParau3:(NaHeremonaRaro)
Hamam
I„o-raa i
te
“O
(«olence
ôhipa e tupu ra i roto
contre
No te aroha rahi
rhumanité) ^
4 : (Na te mau
mau
te
pïhaahaa tàmau rii noa ra nà vai e haaài teie âivi iti, Vaiète e Vaiava atu ai i te hitià
râ, Vaihî e Vaiami i te toparaa mahana.
Eaiere
o te
i
i riro ai tâtou ei
nünaafaa-
ruru
taeaè
e te mau
tuahine,
mai i Eaiere nei, mai te hau
tàpoi i te tupuài mouà i te maru ao e mai te
hupe o te pâ e tâmârü i te ahu o te râ, nâ
reira tâtou i te haaparare i te here, te aroha
e te hau o te Atua i te vâhi e hiti pâîna ai te
e
Tei Eaiere tâtou
no
hau ê
marumetia.
tâtou atoà i
Puuroa i te tiàraa
E te
o
e
No reira, e te mau
mai i üta,
ra
te
haapii te mau metua fânau e ua ad te
àrometua i terâ ui e terâ uî e tae roa
atoà ai tâtou
Orero
o
e
pâ. Uafaaîte ràtou i te
rahi, te hôhônu, te teitei e te âàno o te Parau
no te here, te aroha e te hau o te Atua, i îte
roo,
Mai te tau âuîul mai à
à
mai ia tâtou i teie
la Non
ti
mau
Ua
Violence)- E hàùti na te mau Orometua
Haapii no Heremona i nia i te tiàraa o te Etaretia
mua i te parau no te mau hâmani-ino-raa.
^
et
te
Atua i porohia na i to tatou mau hui tupuna
Etârétia Porotetani Mâdhi ai tàtou...
Orometua Haapii) ;
Te Etârétia e te Pâtoiraa i te Hâmani-Ino-raa (1 Eglise
Tumu Parau
o
Atua i tanuhia i roto ia tatou te taata...
e
e
tefarii atu nei te nünaa iti
Haaverevere ia àutou.
mihi
e
te
mauiui, te autà
^
e
te aué.
Emma a FAUA-TUFARIUA
r Veà Porotetani n°l I Déc 2011-Jan
2072"’2Ï1
♦
Message de Noël 2011
du Secrétaire général
du Conseil
Oecuménique
des Eglises
A
Car elle s^est
source
■
■
du utSu Trinitaire illumine notre cœur, nos
âmes et nos esprits en cette saison de réjouis¬
sances.
Le récit que nous fait le Nouveau Testament
de l’avènement et de la naissance de Jésus
insiste
sur
la nature universelle de cet événe¬
Sans aucune réserve, le texte biblique
affirme que la grâce de Dieu s'est manifestée à
tous, offrant la promesse du pardon, de la gué¬
rison et de la réconciliation avec Dieu dans les
ment.
deux et
prochain sur terre.
La grâce de Dieu s’est manifestée en la per¬
sonne de Jésus Christ. Il vient pour le bien des
bergers marginalisés et de leurs familles de son
pays. Il attire l’attention de riches érudits
avec
notre
vivant dans des contrées lointaines. Il
feste
se
mani¬
auprès de Marie et Joseph comme un don
mystère divin.
Par l’intermédiaire de ces témoignages de
foi et de la proclamation de la bonne nouvelle
à travers les siècles, Jésus se manifeste à nous.
Nous aussi sommes appelés à réagir à sa pré¬
sence parmi nous aujourd’hui.
En mai 2011, un millier de personnes se
sont réunies en Jamaïque sur le thème «Gloire
à Dieu et paix sur la terre». Ce thème, qui est
au cœur du message de Noël, a animé le
Rassemblement œcuménique international pour
la
paix (ROIP). Ce chant des anges décrit dans
l’Evangile de Luc a attiré notre attention sur le
besoin d’une paix juste pour tous au 21® siècle.
du
■
22
Priant pour que
la
grâce et la paix soient sur vous au
nom de notre Seigneur Jésus Christ.
Que la manifestation du salut gracieux
ue
manifestée, la ^râce de Dieu,
(Epitre à Tite 2 fil, TOB)
de salut pour tous.
à toutes et tous, le
la paix de Dieu se manifeste
Message du ROIP fait ce
serment :
«Avec
partenaires d’autres religions,
que la paix est une valeur
centrale dans toutes les religions, et que la pro¬
messe de la paix s’adresse à toutes les per¬
sonnes de bonne volonté, quels que soient leurs
traditions et leurs engagements. En intensifiant
le dialogue interreligieux, nous voulons recher¬
cher un terrain commun sur ces questions avec
toutes les religions mondiales.»
Le Message du ROIP lance ensuite cet appel
nos
nous avons reconnu
aux
chrétiens
«En tant
re
:
qu’Églises, nous
sommes en mesu¬
aux puissants, si
l’osons. Car nous sommes les
d’enseigner la non-violence
seulement
nous
disciples de celui qui est venu comme un petit
enfant sans défense, qui est mort sur la croix,
qui nous a dit d’abandonner nos épées, qui
nous a enseigné à aimer nos ennemis et qui est
ressuscité des morts.»
Que la grâce et la paix de Dieu se manifes¬
tent à bien d’autres
personnes encore pendant
période de Noël ! Au nom du Conseil
œcuménique des Eglises, je vous adresse mes
meilleurs vœux de fin d’année et je prie pour
que Dieu bénisse notre cheminement commun
cette
dans les années à venir.
Veà Porotetani n°l I Titema 2011-Tënuare 2012
Pasteur Olav
Fykse Tveit
et
Guides de
Polynésie Française), Communauté dti Christ, LiahonapEcUri
^ trai/ers
un
geste simple, transmettez la
Passation de la lumière à l'Eglise
Communauté du Christ
Temple de Bethel
Sur le chemin d'une volonté
commune
lümleFë
I
UOICI
NOËL
Chant
23)7iîcs
:
N.58-Voici Noël
S
O
B b âlîj 6/8
Voici Noël,
ô douce nuit !
I
L'étoile est là^
qui nous conduit
:
Allons donc tous,
avec les mages,
Porter à Jésus
nos
Car
hommages
Venfant nous est né.
Le Fils
nous
est donné !
Pu
Noël, ô quel beau jour
Jésus est né !
quel grand amour !
Pour nous aussi,
tels que nous sommes.
Cv''
Un Sauveur
Le Fils
nous
AMOUR, JOIE, PAIX
nous
est
né.
l-zoung
:T<
À.
iË
ya
di i n chen ya
5K-
î5i.
m
1
on
ya
Chili dieu ya
1
ou
ya
di i
S.
1.
Z
gg
Di
It
m
ISOU
ya
tzao
/
^
n
1 G
IK!
oa
#.
ü 1 Ü-
m
W
PU
til
1
i
•
1Î2,
Sî
tchok c.hiii yin
diang kang fa
ît5
IW
?.î
m,
loi yin kang p’oii tzao
1
'■&
me
sou
on
raine
± !
7t
t
t.zou
Kim
îx
ya
i
fi
nïîo
Izou
1
m
kang
1^
kang
1
.
sfign
'1-.
sagn
est donné !
C'est pour nous qu'il
sur la terre.
vient
Qu'il prend sur lui
notre misère.
Un Sauveur
Le Fils
nous
nous
est
né.
est donné !
Voici Noël !
Ne
craignons pas.
Car Dieu nous dit :
« Paix ici-bas !
Bienveillance
envers tous les hommes !
m
sou
ya
:ii
tigo
m
«t
sou
hou
ya
7c
'P\
ya
m
3
Lchin liiang lhen
'
kim
iiü
4
/5?
111?
^
S-
raine
kiou
'1-
kiou tzou
a
Tt
11- g
'
Üf
tfr
j<
Ldtin liiaiig Llicn
-iS.
li lou
Lîio
2.
3-12
Ȑ
3.
M,
•
lai mine loi
^IJ_ ifS
kao
i;
lE.
kang sagn
2) R
'Ji.
kang sagn
^
m
â ^
kî
3.
t^l
ec
1
ngin U
æ,
:
g ^
■) c
Sr 'P T
Fait partie de Vea Porotetani 2012-2013