EPM_Vea Porotetani_201105.pdf
- extracted text
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRAN
Le Grand rassemblement des
Evangehstes de l Eglise
Protestante Maobi a
Afareaita -Moorea
fm
■^3fütsHiMjABUi^E UiSiijà
igigS
.m
J
fiâ. 1
^3^HbB|I
MiiàRM
MilêM
V
H
bsI
H
,'i
P
■
■
Te paruru ati
pggji'^
BhP^vIv
,
Â
àÎH
m^J: AjV^mB
gjÀ v^Sjl
>^HPK
fie tahi o te mau tià o te Tuhaa 3,
Poihere k e Hugot a Tavaitai
ÉGUSE PROTESTANTE NAOHI
Cêntre d* Documentation
et d’In/ormation
!
PAPEETE
(C.D.L)
TAHITI
Pofètetani
2
Hohoà: Rururaa Rahi Haapii Parau Maitai
4
Parau o te fenua : Afareaitu i Moorea
5
Édite : fUAHAA Julien, Pasteur lotua
AOeuflkCéi,
MENSUEL DE L’ÉGUSE PROTESTANTE
MAÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Ejnail : veaporotetani@epm.pf
6/8
I
Rururaa Rahi Haapii Parau Maitaii AfareaituMoorea
9/15
Te ùmeraa taata_
i roto i te mau Ètaretia
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Églises et Prosélytisme
Rédacteur en Chef
MAHAA Julien, Pasteur lotua
\
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
16
Parau pâofaî : Rururaa a te Tomite ôhipa
Scouts
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
Parau no Heremona : Tere tere i Fiti, Te
,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
17
Oraraa Tàâtoà
18
TEMAURI Thierry à Paris.
Enseignement protestant : Voyage de
TAUIRA Gaston, LUCAS Héiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
19/20
Fare tâpeàraa : Gaston TAUIRA, Marama ôr
CHENE Christian,
Photos : Rassemblement des Évangélistes à
et la collaboration de
MARGUERON Daniel
Prix de l’abonnement
Hiroà porotetani : Te Pîpiria ia au i nâ
hiôraa a Rùtero ràua o Taravino
21/22
Afareaitu - Moorea
Paripari : No Afareaitu
(1 an -10 numéros) - Polynésie ; 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
Veà porotetani, Poihere v, TAVAITAI Hugot, TERAI Ruben
Prénom :
Nom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2011 (lan - 10 numéros)
et je verse
la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse
40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Te tumu o
Afareaitu
Ite tau auîuî, te tau a mana noa
àito i Aimeho nei, o Teunuvahine i tatutu
te àito i toù mataèinaa..., o Taputuhute te
àito i Faarua (tei piihia i teie mahana o
Haapiti)... E àito rahi riàrià teie, àita e taata e
i mua ia na, no reira o ia i piihia ai o
«
Taputuhute i te vavahi papa ».
la tae i te tahi tau, ua faaoti o Taputuhute e
mau
haere ô ia e àro i te mau àito o na mataèinaa
atoà àti aè o Aimeho... Ua faaroo o Teunu
vahiné i Tatutu i teie ôpuaraa e ua faaineine o
ia ia na no te taime a tae mai ai teie àito tuiroo
i roto i to na mataèinaa...
la tae mai o Tapuhute, te maere nei o ia, i te
mea àita o Teunu vahiné i tià mai no te pâruru i
to na mataèinaa... ua haere mai ra e pàimi ia
na, i reira o ia i te iteraa atu i teie àito vahiné te
hopu hopu ra i roto i te tahi àpoo pape... e to
na mau tamahine àpee... Ua tâpiri mai ra o
Tapuhute no te haere mai e àro i teie àito vahi¬
né.
Ua pii atu ra te mau teuteu o Teunu vahi¬
Aux temps anciens, du temps des
grands chefs guerriers qui domi¬
naient à Aimeo, Teunu vahiné i
Tatutu était la chef guerrière de mon dis¬
trict. Tapuhute quant à lui était le grand
guerrier du district de Faarua, appelé
aujourd’hui Haapiti. Celui-ci était un guer¬
rier craint de tous car aucun n ’a pu s’op¬
poser à lui, d’où son surnom de « Tapuhute
i te vavahi papa » autrement dit,
Tapuhute le briseur de roches ».
Tapuhute décida de faire le tour de l’île
dans le but d’affronter les chefs de chaque
district pour dominer sur l’île de Aimeo...
«
Teunu vahiné i tatutu a eu vent de cela...
Elle l’a attendu de pied ferme. Quand
Tapuhute arriva aux frontières du district, il
fut étonné car personne ne l’y attendait.
..
né
i Tatutu
atu...
;«
A tare a ai atu... A tare a ai
fl trouva sa rivale qui se baignait dans
un cours
»
d’eau, entourée de ses suivantes.
Aita ta Teunuvahine i tatutu e moihaa no te
àro atu ia Tapuhute, ta na moihaa o to na iho ia
tino. No reira ua tià mai ra o ia i mua ia
Tapuhute s’avança, sûr de lui car Teunu
vahiné i tatutu n ’avait pas de guerriers pour
la protéger... Mieux encore, elle n ’avait
Tapuhute e ua farefare iho ra i to na pareu. Ua
hitimaùe o Tapuhute i teie ôhipa i ravehia e
adversaire... Ses servantes crièrent « A
fare a ai atu ! A fare a ai atu !»
teie àito vahiné... No to na haamà, ua ôtohe
iho ra o Tapuhute e ua haere ê atu ra na te pae
tahatai...
Mai taua taime ra, topahia iho ra taua àpoo
pape ra o Afareaitu... Te iôa atoà ia o toù
mataèinaa i teie mahana, o Afareaitu tei pii-
atoà-hia, Afareaitu i te parau rii herehere
Reupena a Teraî
Veà Porotetani n°6 Âvaè Me 2011
aucune arme... Elle se
leva, se mit face à
son
Teunu vahiné i tatutu qui n’avait donc
aucune arme si ce n’est son
corps, s’exécuta
et souleva son pareu... Surpris, Tapuhute
recula et s’en alla tout honteux. Depuis ce
jour, ce cours d’eau s’appela Afareaitu... et
c’est le nom que l’on donna à notre dis¬
trict.
..
ji-
Le Prosélytisme
religieux, une activité
an
ti-œcuménique
On a souvent répété que le prosélytis¬
me
religieux est une activité qui vise,
par la publicité et le témoignage, à
rallier de nouveaux adeptes, qu’il fragilise et
décrédibilise l’Eglise ou les Eglises, favorise
les extrêmes et serait anti-œcuménique
Contrairement à ce qu’on entendpcpfois, le
té des gens.
Devant ce constat, il est plus que jamais
nécessaire pour l’Eglise, pour assurer sa
pérennité, d’« affirmer sa différence et d’affi¬
cher son identité », au travers d’une offre de
salut clairement repérable. Elle doit éviter de
se laisser distraire, de se montrer qu’elle est
fatiguée et séduite par l’air du temps, mais de
se relever et continuer sans cesse l’évangéli¬
sation systématique. Cette page de l’histoire
n’est pas finie d’être écrite.
Pasteur MAHAA Julien, lotua
prosélytisme renforce l’Eglise ou les Eglises
beaucoup plus qu’il ne les affaiblit. C’est à
l’Eglise à se redéfinir comme une gardienne
du patrimoine spirituel, à vocation prophé¬
tique, appelée à attirer vers elle non pas par
ses efforts prosélytes, mais par son exemple.
Elle doit mettre la priorité sur l’évangélisation
au
détriment de l’œcuménisme, et non l’in¬
redynamiser un débat reli¬
gieux national pluriel, combinant ouverture à
la société et annonce directe de l’Evangile
comme force de salut personnel.
Bien sûr, le prosélytisme peut favoriser les
extrêmes, ne serait-ce que parce qu’il présup¬
pose que l’agent prosélyte est messager d’une
vision du monde supérieure à du client poten¬
tiel. Mais quand on affirme au converti poten¬
tiel, qu’il n’est pas vraiment chrétien, parce
qu’il n’a pas fait ceci ou cela, on s’inscrit bel
et bien dans une logique d’extrémisme qui
aggrave les clivages, et nourrit les surenchères
élitistes, extrémistes et sectaires.
verse. Elle doit
La crise et la relativisation des institutions,
de moins en moins d’individus placent
aujourd’hui une confiance aveugle dans une
institution, d’où le déclin des discours qui
identifient le salut avec une Eglise particuliè¬
re. Le prosélytisme chrétien, aujourd’hui,
s’accommode très bien de l’idée que l’on peut
trouver le salut dans différentes Eglises ou
institutions. L’Eglise est également confronté
à un processus d’exculturation du christianis¬
me, c’est-à-dire que le christianisme ne fait
plus sens, ne veut plus rien dire. Le sens de
Pâques, de Noël, des grands faits chrétiens,
n’est plus aujourd’hui partagé par une majori¬
Te faiiiraa i te taata
i roto i te tahi
haapaôraa
Te parau no te « fâri raa » i te taata i
roto i te tahi haapaôraa mâ te faaôhi-
pa i te mau râveà piô, ua riro ia ei
parau tei haafifi i te oraraa o te
Ètârëtia. Te tîtauhia nei râ te Ètârëtia ia
haapàpü faahou i to na tiàraa mata-ara e perofeta e te niu-faahou-raa i ta na faaîteraa i
nià i te Parau a te Atua ei râveà e tupu ai te
hoêraa o te mau maru-metia, e e fânaô atoà
ai te taata i te ora.
Te fifi rahi râ e orahia ra e te taata i teie
mahana, ua tae roa te tahi mau haapaôraa i
nià i te pororaa i te mau haapiiraa piô no te
faaturori i te tiàturiraa o te feià e ora ra i roto
i te Ètârëtia. Te parau hoî no te « fâriiraa »
i te taata, eere teie i te tahi parau fifi. la tae
anaè râ i nià i te fàito no te « ùmeraa
èiàraa taata », eere
ia te reira i te tâpaô no te faatura i te
taata », e aore ia te «
mau
Ètârëtia.
Ètârëtia
I mua i teie fifi, mea tià roa i te
ia hiôhiô faahou i to na parau, ta na faaîteraa
e
ta na tâviniraa. E ôriô-mata e e
o na no
pütarià hoî
to na Fatu e no te nünaa. Eiaha o ia
vaiho ia na ia faatâvaimanino-hânoa-hia na
te tahi mau manaô, o të arataî ia na i roto i
te haùmani o te pohe vareà taôto. To mûri
iho àpi no ta na faaîteraa e ta na tâviniraa, nâ
na iho te reira e pâpaî.
^
e
e
Veà Porotetani n°6 ! Mai 2011
Te Riinima Rahi Haapii Parau Maitaî i
Afareaitu i Moorea
I te 3 -10 no
2011
Èpeiëra
«
Na mua roa, ia haa-
No te aha teie tumu parau. Eita e ôre e, teie
parau tei hiôhia mai e te Tômite faatere a te
Haapii Parau Maitaî, no nià ihoà i terà mànaônaôraa e vai ra i roto i te Haapii Parau Maitaî,
oia hoî te reira te mea ta râtou e fârerei noa ra i
roto i to râtou mau tere. No terâ ihoâ mânaônaôraa e, nâ hea i te haere e tii i to tâtou taata,
maitaîhia te Atua no
teie fârereiraa. Teie
fârereiraa, e faaotiraa tei ravehia ia
tupu i te mau piti
matahiti atoà, ta te
Apooraa Rahi a te Ètârëtia i faaoti e, i teie
^
matahiti, tei ô nei tatou i te Tuhaa 3 nei. No
reira, e râveà teie e ïmihia nei no te tàmataraa i
te tauturu i te mau Haapii Parau Maitaî i nià i
ta râtou ôhipa e rave nei i te vâhi tei reira râtou
te ôhiparaa. Te îte ra tatou e, e vaù Tuhaa ta
tatou i roto i te Ètârëtia e ua âmui pauroa mai
te feià i tae mai, te feià ia tei màtara mai, tei
nià râtou i te fâito e piri atu i te 500 mau
Haapii Parau Maitaî, te mau ôrometua e tae
noa atu te mau tiàtono tei
TE imiAFARE TAIVA E TE PARAU
O TE MA »
OMUARAA Mana
âmui atoà mai i roto
i teie Haapiiraa.
aore ra, nâ hea te âfaî te parau a te Atua i roto i
to tâtou nûnaa.
NO TE AHA TEIE TUMU PARAU
NO TE TAIVA
Mea rahi e parau e tano e parau. Mea nâ hea i
taiva ai e no te aha e taiva ai, e e aha te râveà
no te tiiraa i terà mau taata.
I roto i te parau tei tàtarahia mai e te Rauti, Te
Taivaraa, te àtearaa ia, te haamoèraa ànei, te
ôreraa e âmui faahou i roto i te oraraa o ta na
pàroita ànei, i roto i te mau arataîraa atoà e
ravehia ra.
6|
Veà Porotetani n°6 À vaè Me 2011
la hiô-anaè-hia rà i roto i te parau e tâtarahia
mai ra, mai te mea ra e, e haamata ihoâ teie
parau i nià i te taata tatai tahi. Eere paî no te
mea, ua Haapii Parau Maitaî, e terâ i ôre i
haere mai ra, o râtou te mea taiva. I roto i te
tâtararaahia mai e te Rauti, aita, e hiô ihoâ, o
vai tei taiva ia vai.
TE PARAU O TE MÀ
Ua îte ia tatou teie parau, eere ia i te tahi parau
oti mai terâ ta tatou e îte ra, fâtata e pauroa te
mahana, te ôhipa e ravehia e te taata, tàmà,
tâmâ. Eere paî e, mai te mea e, ua ma anaè, ua
oti. Aita to na e ôtià. Te reira te ôhipa e tià ia
ravehia.
POROIRAA I TO TE HAAPH PARAU
MAITAI
Tàtou te arataî i to tàtou nünaa, na tàtou e âfaî i
teie parau i roto i to tàtou nùnaa no te faahoî i
to tàtou nùnaa i te Atua ra, faahoî faahou i to
tàtou nùnaa i roto i to na parau, ia fàrii faahou
o na i te tàâtoàraa, ia fàrii fahou o na i to na
fenua, ia fàrii faahou o na i to na reo, i ta na
peu, ta na màa, ta na ràau, te mau mea atoà i
màôhi ai o na. Te reira te poroîraa, la tupu te
hinaaro o te Atua, te hanahana o te Atua i roto
i ta tàtou faaîteraa i nià i te fenua ta tàtou e
pàrahi nei.
2-TE MANAÔ O
Teie nei, no te faaôhiparaa i teie parau, eere ia
te mea ôhie. Tei roto te parau i te mau Haapii
Parau Maitaî. E te vai ra te tahi mau ràveà, te
tahi mau tautururaa i horoàhia i roto ia râtou no
Heitarauri ôr
O vai tei taiva ia vai
hiôraa. I
roto i ta tàtou mau
hiôraa i teie mahana
i roto i te parau o te
e to na mau
te faatupu i teie parau. Ua tupu anaè teie parau,
o te hinaaro o te Atua terâ e
tupu ra.
TE MAU RÀVEÀ TAUTURU
Tiàturihia ra e, i roto i teie fârereiraa, mea rahi
te mau ràveà tauturu i horoàhia no te îritiraa i
te tahi ùputa ia màramarama te mau Haapii
Parau Maitaî i to na tiàraa nà mua roa, e terâ e
nà ô mai ra ia na. No reira terâ uiraa ta tàtou e,
O vai tei taiva ia vai e te tàmà. Te auraa, te
reira parau, e haamata ihoâ ia i nià ia tàtou. E
haamata o na i nià i te taata tàtaîtahi. Te reira
te manaô e tano e tauturuhia te Haapii Parau
Mataî.
e
pàrahi nei i roto. E ia tae ihoâ paî ia i te
taime e màramarama ai te tàâtoàraa e, eere
tàtou no te parau noa, no te faatupu rà ta te
màramarama o te parau e haapii mai ra. E faai¬
toito ihoâ rà hoî te mau Haapii Parau Maitaî i
te mea ta te Atua e titau mai ra i te màramara¬
ma o
te parau. Eiaha e taià. E faaîte ihoâ paî te
màramarama ra mà te ôre e
mataù i te taata no te mea, to tàtou ora, eere tei
Oia mau, te reira paha te mea e moè-noa-hia ra
mai o na i te fenua, e fenua
o na. E te vàhi e màramarama
i roto i te Parau mai¬
taî a te Atua, ta tàtou ia e faaitoito. Teie nei, e
haere marù noa rà i nià i teie Èvaneria ta tàtou
mea ta tàtou e
TE HOIRAA I TE FENUA
e te taata e, no roto
Haapii Parau Maitaî
ai o na i to na
parau, te vàhi e màramarama ai o na te parau o
te mà, ia hoî ia i te vàhi no reira mai o na. Te
ràveà noa ia e tano e haapàpühia. Te haereraa
mai o letu, I parau atu na vau i te parau o te
fenua, e aita paî ôutou e faaroo, hinaaro te taata
e paraparau te parau no te raî, aita. Te mea
paha e tano e haamanaô faahou i to tàtou nünaa
i teie mahana, e fenua o na. E no teie fenua, i
màôhi ai ôe i nià i to ôe fenua. Te mea te reira
e tano ia haapàpù faahou i to tàtou nùnaa, no te
fenua tàtou i màôhi ai, no te tupuraa tàtou no te
te taata ra, tei te Atua ra, e te mea rà ta tàtou e
rave, te haere ia e faafàriu i terâ mau taata i te
Atua ra. Te reira te tuhaa e faaitoito ai te mau
Haapii Parau Maitaî. E tiàturi ihoâ paî ta te
Atua tauturu i roto i ta tàtou mau tàpura ôhipa.
Eiaha no te mau Haapii Parau Maitaî noa, no te
mau
tàvini atoà rà o te Atua
:
ôrometua, tiàto-
no, taeaè, tuahine e rau noa atu.
Ta tàtou tàviniraa i ta tàtou Etàrëtia e teie
nünaa màôhi tàâtoà e vai nei i Màôhi nui nei.
hinaaro o te Atua.
Veà Porotetani n°6 / Mai 2011
7
3-TE MANAÔ O
TE AUVAHA
TE TUMU PARAU NO TE MA
PAROrrA NO
HAAPm
Mea mà te parau a te Atua. Te toe noa rà te
I ô io matou, te vai
nei te tahi àito rahi,
O
Teputefetunanià.
Teie nâ taata, to
râua metua no
Maiào mai ia. Ua tae mai te metua vahiné i
Papetoài. Ua haere mai i Haapiti i reira te
fânauraa mai i nà tamarii. I te reira tau, te ora
ra ia tera nunaa Arioi i tahatai i Haapiti. No te
pûai O terâ nûnaa Arioi, ua rave i te tahi ôhipa
no te haavi i te nünaa, e ua horo o Tepute mâ i
uta. Te manaô, e horoà te tiàmâraa i te nùnaa,
ua haere mai râua e
haamau, e taparahi i teie
nünaa Arioi, e ua horoà i te tiàmâraa i te nünaa
ia nehenehe o na ia tiàmâ i roto i to na nünaa.
faaôhiparaa i taua parau nei. E ia riro te mà, ia
faatupuhia nà roto i te ôhipa ta na i vaiiho mai,
nà roto i te mau râveà, ia matara tàtou i roto i
taua parau ra e ia nehenehe ia tàtou ia faatupu i
teie parau no te mà i te mau vâhi atoà ta tàtou e
au ia âfai i teie parau e ia riro atoà taua parau
ei tautururaa ia tâtou i roto i ta tàtou nei ôhiparaa.
TE PÀITREIA O TE ATUA E TE PARAU
NO TEITÂTARAHAPA
la parau tâtou te parau no te pàtireia o te Atua,
eita tàtou e pàîmi, eita tàtou e hiô i nià i te rai.
Te pàtireia o te Atua, tei roto ê na tàtou, te mea
noa rà ta letu e pii ra ia tàtou i roto i ta na
titauraa, ia nehenehe ia tàtou ia ôhipa ihoà pai,
ia faatupu terà parau ta na i vaiiho mai i roto ia
tàtou e ia nehenehe atoà pai i terà feià e
ère ra,
te mau taata atoà e hiaai ra, nà roto ànei te
4-TE MANAÔ O
Tetuamoe vahiné
TE ÙTUAEARE
TAIVA
Ua âtea o ia i te
Atua. O ta mâtou ia
e ïmi i te mau râveà
atoà 0 te horoàhia
mai ia mâtou nâ roto i te mau haapiiraa ta
mâtou atoà ia e rave ei moihaa na mâtou no te
tautururaa ia mâtou aore ra, no te haamaitairaa
i ta mâtou mau ôhipa e âfai ra i te mau vâhi
atoà ta mâtou e fârerei i te taata, nâ roto ânei i
te ùtuafare, i roto ânei i te nâtura, i roto ânei i
te faaàpu, i te mau vâhi atoà i reira mâtou e
fârerei i te mau taata, la faatupu teie nei parau i
roto i te ütuafare taiva.
la parau tatou i te parau no te ùtuafare taiva,
tàtou atoà ia to roto, tàtou te mau tâvini no te
mea, ia tae anaè i te hoê tau, e âtea te Atua ia
tàtou. Eere rà na te Atua e faaàtea, na tàtou rà
te taata.
8
Veà Porotetani n°6 Âvaè Me 2011
pèpëraa o te parau, nà roto ànei i te àti mai, nà
roto ànei i te tahi àti rau e fàrereihia e tàtou,
eere rà terà mau taata anaè i ô mai, o tàtou atoà
rà. la riro teie parau ei faatupu i te hau o te
Atua.
^
Te Veà porotetani
Protestantisme
et prosélytisme
Définitions
Prosélytisme : c’est le zèle déployé pour répandre
la foi et recruter des adeptes.
Prosélyte : le sens premier, c’est le païen converti
au
judaïsme, puis le mot désigne tout nouveau
converti à une religion.
se
Te Haapaoraa
Porotetani e te
Pororaa Haapaoraa
Te auraa : Te Pororaa Haapaoraa : Te râveà
ia i faadhipahia no te haapareraa i te faaroo e te
tïtauraa i te mau mero âpï.
Teperoteruto : Te auraa matamua o teie tad,
O te taata
tei fârii i te faaroo âti-Iuta. Imûri iho, o
Toute religion, un jour ou toujours, cherche à
te taata âpî atoà ia e tomo i roto i te tabi haapaà-
développer, à grandir, à « évangéliser »,brefà
raa.
convertir des êtres humains. C’est la raison d’être
d’une Eglise : annoncer la Parole, partager une
foi, une croyance, une vérité, au plus grand
nombre et en particulier vers ceux qui ignorent
tout de cette révélation (d’où le développement
des missions extérieures).
Le prosélytisme a mauvaise presse chez les
protestants historiques. Il est associé à l’idée d’une
conversion forcée, à un acte de violence exercé
sur un être et une conscience, voire sur une cultu¬
re. Le protestantisme qui se veut un exercice diffi¬
cile de la liberté humaine (notamment face à
Dieu) préfère que l’adhésion à l’Evangile soit une
affaire de témoignage, un choix personnel, un acte
de conscience et de conviction. Le protestantisme
I te mau taime atoà, te îmi nei te haapaàraa e
haamaitaî i to na oraraa, te tïtau nei ia tupu o ia i
te rahi, e te poro nei i te Evaneria no te haafâriu i
te taata i nia i te Fatu. O te oraraa mau hoi te
reira o te Etârétia, te faaîteraa i te Parau, te opé¬
reraa i te faaroo, te tiàturiraa, te parau mau i te
rahrraa o te taata, te feiâ tei àre â i mâramarama
i te reira heheuraa (mea nâ reira bot te fânauraa
mai te tabi mau pü pororaa èvaneria i râpae).
Teie parau no te « Pororaa Haapaàraa »,
eere te reta tupuraa dbipa i te mea fàrii-roa-bia e
te mau porotetani tumu. Ua
biàbia te reira àbipa
mai te tabi baafâriuraa faabepobia, nâ roto i te
tabi mau râveà faabepo i nià i te taata, to na feruriraa e to na bïroà tumu. No te haapaàraa
porotetani e i mua i te tiàmâraa o te taata (i mua
iboâ râ i te Atua), ua binaaro o ia e aratai i te
exprime ainsi sa forte exigence morale en terme
taata ia fârii i te Evaiieria nâ roto i ta na faaite-
de conduite sociale.
raa, ia riro ei faaotiraa na te taata ibo, mâ to na
feruriraa e to na tiàturiraa. Te faaite nei te baa-
La question donc pour un protestant n’est pas
de ne pas répandre le message libérateur de
l’Evangile, bien au contraire, la question est dans
la méthode, dans la manière de faire, dans la
manière de répandre le message chrétien. Si toutes
les religions et confessions respectaient ou avaient
respecté dans le passé ce principe, la lisibilité du
christianisme, au fil des ans, serait ou aurait été
plus sûre et sereine...
Le dossier du Vea de ce mois présente une
série de réflexions sur ce thème des liens entre le
protestantisme et le prosélytisme. A chacun de se
faire son opinion et d’agir en conséquence.
^
MARGUERON Daniel
paàraa porotetani i to na manaà tïtau i mua i te
parau o te taata i roto i to na oraraa vaamataèinaa.
Aita faabou atu ra te uiraa a te taata poroteta¬
ni to nià i te parau no te baapareraa i te tïtauraa
faatiàmâ a te Èvanerïa, teï nià i te râveà, te buru
raveraa^ te buru baapareraa i te tïtauraa marumetia. Abirï te mau haapaàraa e te mau âmaa
faaroo i faatura na i teïe tïtauraa, ua vai hau noa
ia te haapaàraa maru-metia.
îroto i te veà no teie âvaè, e rave rahi te mau
feruriraa tei ravehia i nià i teie tumu parau, te
tûàtiraa iboâ i rotopû i te haapaàraa porotetani e
te pororaa faaroo. Tei te taata tâtai tabi te raveraa i ta
to na manaà i faaoti.
Veà Porotetani n°6 / Mai 2011
Te hoê teie peu e îtehia nei i nià i to tatou
fenua e e faatupu nei i te âmahamaha i roto i te
to na oraraa e tae noa atoà atu i te mau mea i
ùtLiafàre, i te mau Etârëtia e tae no a atu i
haapiihia ia na. Eere ânei e mea pinepine tatou
te faaroo ia parau mai te hoê i faaruè i te
te tààtoà O te nùnaa. Te papa nei te feiâ e rave
Etârëtia, àuaa maoti au i haere i ô i màrama-
nei i teie ôhipa i nià i terà paiau e ia faaîtehia
te Parau a te Atua i te taata atoà e i te mau
fenua atoà. E no te mea e faaueraa teie no roto
mai i te parau a te Atua, e mea tià ihoâ ia i te
taata faaroo ia faaôhipa î teie faaueraa ia hinaa-
rama ai i te Parau a te Atua. Eiaha atoà rà e
huna e te ôaôa atoà ra tatou ia nâ reira mai te
tahi i faaoti e e haere mai i o tatou nei a parau
atoà mai ai, àuaa maoti au i haere mai i ô nei i
mâramarama ai i te Parau a te Mua.
mau
ro o ia i te tâvini i to na Fatii. E no te mea e
faaueraa na te Atua, aita atoà ia e faahaparaa i
te feiâ e rave ra i te reira. Aieà te taata e aore
ia te Etârëtia tè ôre e faaôhipa i teie parau, nâ
te Fatu iho râtou e faahapa i ôre râtou i haapaô
i to na hinaaro. Na teie mau hiôraa e pâturu nei
i teie mau ùmeraa taata.
Te piti O te hiôraa, e faaitoitoraa ia no roto
mai i te mau Etârëtia i hinaaro ia rahi to na
taata, ia raa e ia ralii to na parau i nià i te fenua
nei. Tâpaô hoi te reira no to na pùai e te hiôraa
maitaî i mau i te taata e aore i te mau mana o
teie nei ao. Te vai ri ânei râ hoî te Etârëtia të
ôre e mauruuru ia parauhia e mea rahi to na
taata. Te vai ri ânei te Etârëtia e mauruiim noa
i to na haihai. Te hinaaro e ia rahi o ia, o te hoê
te reira o te mau timataraa i te taata e mai te
reira atoà no te Etârëtia.
1 mua i teie hiôraa, te îte ra tatou e, eere te
faaueraa a te Fatu teie hinaarohia nei i te faatu¬
pu, te hinaaro râ o te taata e to te pupu taata, ta
tatou e parau nei e, te Etârëtia (...) terâ e tûtavahia ra ia rahi. Aita teie hura raveraa i taa ê
roa i te mea ta te mau pupu poritita e faanaho
nei ia tae i te tau porititaraa hou te màîtiraa.
E no te mea te pupu teie e hinaarohia nei ia
rahi, ua riro atoà ia te reira manaô ei tumu
matamua no te ùmeraa taata. I roto i te reira
peu, e rave ralii te mau faanahoraa e faaôhipahia ia fati te âau taata, e aore ra ia vare e ia riro
te manaô taata i te mau parau e tuuhia i roto i
to na tarià, i roto i to na âau e i te mau faatianiraa e rave rahi e tirehu atu
i ta na iho hiôraa i
vea Pomtetani n o Avae Me 2011
Teie mau ùmeraa taata, te faatupu nei ia i te
âmahamaha i roto i te mau Etârëtia e i te mau
ùtuafare ihoâ rà. E taa atu te hoê mero o te
ùtuafare e aore ia o te pàroita e te vai noa atu
ra. Te mea peàpeà roa atu, e feiâ ê te tumu o
teie mau âmahamaliaraa, e feiâ te màuiui nei i
te reira mau tupuraa ôhipa.
E tano atoà ihoâ ia tatou ia ni e, te reira mau
ânei te faaueraa ta te Fatu i tuu i ta na mau pipi
e i te feiâ atoà i faaroo i ta râtou mau haapiiraa.
I roto i te âmuitahiraa o te mau Etârëtia o
teie nei ao, ua riro teie parau ei pai'au peàpeà i
mua i te hoêraa ta na e tïtau nei, tei riro atoà ei
titauraa na tâtou to te Etârëtia porotetani
niâôhi. No te mea, ua riro te ùmeraa taata ei
tumu matamua roa nO' te ôre te mau Etârëtia e
faatura i te hinaaro o te Fatu. No haaraanaô
noa aè tatou i te hànereraa o te matahiti o teie
Amuitahiraa, e aita à teie parau i ôre atu ra noa
atu ia te mau faaotiraa ta na i rave no te aniraa
i te mau Etârëtia mero ia faaea roa i teie tâpiira
ôhipa.
Te tiàturi nei tatou e riro teie parau ei ferariraa na tâtou
to te Etârëtia nei e na te mau
Etârëtia atoà o te fenua nei. la haamanaô tatou
e, i riro na te mau Etâi'ëtia ei tumu no te âma¬
hamaha, a haa anaè ia ia riro tâtou i teie iiialiana ei tumu nO' te hoêraa o teie niiiiaa iti i to
tâtou.
Ta.am MARAEA dromeisM
onametu^
Te taviniraa
Ômuaraa
Ua haamata to mâua faaineineraa i te tiâraa
ôrometua i te âua pipi Béthanie no te fenua Niu
Taratoni, i Lifou i Xepenehe i te mâtahiti 1981,
i te âvaê Èperëra, no te paroita reo Mâôhi no te
fenua Niu Taratoni.
Te oraraa o te mau pipi
E fare âretu noa to mâtou. Na te reira pipi e
faanaho i te parau no to na nohoraa. Te mau
E fârereihia te huru o te taata, ta râtou parau
i te Atua, to râtou manaô i te tùramaraa a te
pipiria, mau taime anaè teie no te ôrometua i te
faaroo i te mau parau e tae mai ra ia na ra, no
te mau taime e faaineine ai o ia ia na, i ta na
parau i te tâpati, te mau haapiiraa pâroita. Te
tuaroï, te tahi ôhipa teie e tauturu rahi i te ôro¬
metua, no te mea e rau te mau manaô tâtara o
te taata, ta râtou mau faanahoraa, te mau parau
tei mau âau. Mau faaitoitoraa teie i te ôrometua
haapiiraa, mai te monirê e tae i te mahana pae
te poïpoï e te taharaa mahana. Te mahana mâa
poïpoï, e faaâpu, e i te avatea, e tautai. Te vai
ia faahohonu i ta na mau mâîmiraa, e te faahoî-
atoâ nei râ te faanahoraa a te fenua, na te mau
hia te târava. E tae roa te tâvevo i roto i te
pàroita e haapaô i te hoê ùtuafare pipi, aore ra
nâ te fëtii.
Te mau pipi no te fenua Niu Taratoni, mea
ineine ôre i te parau no te tauturu âvaè. Hoê
taime i te matahiti, te vai nei te pùpùraa màa,
manaô i te vâhi no reira te tumu o
raa i te mau
te parau. E ïtehia te ôaôa o te taata ia himene-
vârua, eita e mau i te târià ia tâpeà, oia atoà ia
te tino, terà paha ia e tiàhia ra no te ôri, te faanehenehe, te hei, te àhu, te tàupoo, mau tàpaô
teie no te ora te faaroo i te Atua tei parau e, Te
vai nei Au, O vau e vai nei. Te vâhi faahiahia
te taoà, te moni a te mau vahiné no te fenua
te Iho O te Màôhi, e ora i te parau, oia te mea i
Lifou i te âua pipi. Ta màua râ, e tauturu âvae
parauhia, aore ra te mea i pâpaihia, riro noa ai
èi parau no te Hiroà, aore ra ei parau no te
ia, na ta tatou faatereraa e hâpono mai. I te
mau mahana toru
atoà e haere ai mâtou i te
ôire no te hoohoo haere, i reira mâua e haere ai
i te fare moni no te îriti i ta mâua tauturu, mea
hiô râ na mua i te mau pipi no te mea, mea
haamâ roa e tauturu âvaè ta mâua e ta te tahi
pae, àita.
Matahiti 1982, i hoî mai ai mâua e te mau
tamarii i te fenua nei no te faaoti i te tau haa¬
piiraa i te âua pipi no Heremona.
Te ôhipa ôrometua
Mea titauhia ia navaî mâite te parau o te faaô-
romaî e tupu ai te mau hinaaro o te hau, i roto i
te mau taeaè, te mau tuahine no te oraraa âmui.
Te ôhipa ôrometua, e faaineine tâmau i te mau
Màôhi.
Te faahiahia o te parau
Te riroraa ia ei faatupu i te ànaàna o te màramarama, oia hoï ei tauturu i te taata i te îteraa i
te ôhipa e tiaîhia ra ia na ia rave. la
ànaàna to
tàtou nünaa i te parau no roto mai i te ôpuaraa
faaora a te Atua, mâ te hiô ôre te teimaha o te
ôhipa e tupu ra. To na maitaî e hiô o ia ia oîi i
te faanahoraa ta to na faaroo e tûraî ia na no te
mea, ua mâtau roa te taata faaroo i te hiô i te
ôhipa a te Ètârëtia mai te mea ra, o te faufaa ia
fânaô, âreà te raî, te màa vârua ia,
te ora, te pàtireia o te Atua. Teie te mea e
matara o ia i te parau o te fenua e te haapiiraa
no te oraraa
taime atoà ia vai ara noa i te hoê taime ineine
ta na e fàrii e îte ai o ia i te mea ta na e fânaô
ôre.
ra mai roto
mai i te màramarama i te parau o te
fenua, te mea ia ta na e hinaaro nei e faatupu
no
te tàamu faahou ia na i te êà o te ora.
Haamaitaî
E tià ia haamaitaîhia te Atua tei faatupu i te
fenua mai roto mai i te vai, te màramarama i
roto i te pôuri, te ora i roto i te fenua. No te
mea e rave rahi mau tàvini tei ôhipa ia tupu te
rauraa te mau
ôpuaraa no te haapàpû te tiàturi-
Veà Porotetani n°6 / Mai 2011
11
«î- te
tü<âl àwmeùM^
Porotetani, te maitaï o te nùnaa.
Te haamanaô mai ra te tuatua te reira ia tatou,
FENUA TE ORA O TE NÜNAA MÀÔHI, no
te matahiti 1797 e tae i te
faaora a te Atua no to na nùnaa.
raa o te taata
1863, te ôhipa ia i
ravehia e te tôtaiete faatupuraa parau no te
fenua Ronetona, to râtou imiraa i_te mau faanahoraa atoà i te parau no te reo MAÔHl, te faanahoraa o te piâpâ, te reo Hêpera, Herêni ei
parau Mâôhi te PIPIRIA.
Te 1863 e tae i te 1963, te tôtaiete faatupu¬
raa pcU'au ia no Paris, ta râtou mau faanahoraa,
te fenua, te mau fare haapiiraa e te ôraa te mau
faatere o te Ètârëtia i roto i te ôhipa poritita. E
tià ia parauhia e, 166 matahiti ôhiparaa i roto i
te mea TE FENUA, te papa
teie no te ôpuaraa
Teie te tahi parau no roto i te puta TE
ATUA TE FENUA, pàpaîhia e Turo a RAAPOTO e pure teie, E letu Metia e to matou
Fatu e, ôe i tae roa i te parauraa i te horoà a te
fenua e, o ta ù tino tenâ, o ta ù toto tenâ, îriti i
te mataù e te tâhitohito i to matou âau, ia fârii
matou mai ta ôe i faaîte mai e, te mea e au no
ôe, e au atoà ia no màtou. E te Varna Moà e,
mai ia ôe i faaârepurepu i te moana i te mata-
to tatou nünaa i te parau no te hoê faanahoraa ê
hurahura o teie nei ao no te faaineine i te haereà mai o te Parau e faaîte mai i te Atua e ta na
atu i ta tatou, no te mea i mua ra, ta te mau
ôpuaraa faaora, a faaârepurepu atoà i to màtou
tupuna, ta râtou puta, te mau fetià, te reva, te
ata, te moana, te fenua, te ura râau, te ôfai, mea
îte râtou i te taiô, te mea âpi i tuuhia mai, te
pâpai, te parau pâpaî, te înita, no te reira ia
haamaitaîhia i te parau o te îte e te maràmarama.
Nui, te Parau e fârii ai
màtou i ta na ôpuaraa faaora no màtou e te
nünaa MAÔHL
la haamaitaîhia ôe e te Atua Metua, te
Tumu o te ora, ia haamaitaîhia ôe e letu Metia
1963 e tae i te 1976, ua hoî mai i nia i te
tauàti, to na iôa Ètârëtia Èvaiieria (i) (no)
Porinetia Faràni, to te taata Mâôhi faatereraa ia
na iho, e te faanahoraa i te mau
pupu ôhipa, te
faaineineraa i te mau haapii parau maitaï, te
tâmatamataraa paura âtômî, te papa haamori
vaa
reforomâtio' hurihia ei reo Mâôhi.
1976 e tae i te 2004, te faanahoraa i te parau
no te tiàraa o te taata Mâôhi
raa. Te reo Mâôhi
i roto i to na rauia haapiihia i roto i te mau
fare haapiiraa e te pâpaî, ua haapâpü te EEPF,
ta na parauraa e te pâpaî, te tômite rauti tei
papa i te parau no te mruraa ôrometua i nià i te
fenua te ora o te nünaa Mâôhi, e te hiôraa i te
parau no te pïpïria, te iupiri i te matahiti 1997.
Mai te 2004 e tae i te 2011, te parau ia no te
Ètârëtia Porotetani Mâôh[, te haapâpûraa ia i te
iôa no te mau fenua o MAOHI NUI. No te
tupu-maitaî-raa o te man ôhipa noa atu te mau
vero, te miti faaî, te vaa o
MAÔHl NUI ua
paari mau te îato, te ama i te varoMa i na taura
nape e toru. Mau faanahoraa teie tei ueue i te
tiàturiraa o te fëia faaroo Porotetani, i reira te
îteraahia te rauraa o teie nünaa Porotetani, tei
noho noa i roto i te mau haapiiraa Peretane,
Fârani, e te tahi pae tei faaea noa mâ te maiiaô
ôre e Porotetani râtou, te mea âpï râ, TE
12
âau ia ineine màtou i te fàriiraa i te màramarama o te Parau a te Tumu
Veà Pomtetmii n°6 Âvæ Me 2011
no ta ôe parau
i haamanaô mai i te ôpuaraa ora
Metua, ia haamaitaîhia ôe e te Vârua
Moà, no te maràmarama tei ineine ôe i te horoà
a te Atua
ia màtou e ôhie ai màtou i te fârii i te hoî i te
Atua Metua ra. Amene.
NattM Teraî Mapuanga
V
Te Oroa faâfupur^àa parau i
Tiàiti, taime i reira oe e faah
te ai i fo oe here i fe Tumu \
Nui nâ roto i te horoâ
Pour attirer des âmes vers Dieu
À Paea, dans la paroisse de Tiàiti, le Culte
se fait en deux langues, en français puis en
tahitien. Le Culte français a lieu le matin de
Te ùmeraa te taata
i te Tumu Nui ra
08H00 à 09H00 et le second en tahitien se met
place à partir de lOHOO, le dimanche.
en
C'est le Conseil de Diacres présidé par
Pasteur TOOFA Guido, Taaroaarii qui dirige
ces
deux Cultes avec le soutien des Comités de
Travail.
Le Dimanche matin également les enfants
viennent à l'École du Dimanche pour apprendre
des prières, des chants et des enseignements
bibliques suivant un programme pré-établi dans
le but de faire connaître l'existence de Dieu, de
Jésus-Christ et du Saint Esprit à travers les his¬
toires de la Bible. Nous pratiquons également
l'École du Dimanche dans des quartiers. Et il y
a aussi un Culte qui débute l'École du
Dimanche pratiqué par les enfants aidés de
leurs monteurs.
Notre Pasteur s'occupe de préparer les
élèves-diacres, pour devenir des diacres pour
diriger un "âmuiraa", ainsi que des évangé¬
listes. Il prépare également les confirmands qui
demandent la confirmation de leur foi pour
pouvoir assister à la Cène. Il rencontre aussi les
parents qui demandent le baptême de leur
enfant assistés des parrains et des marraines. Et
enfin, notre Pasteur aide aussi à la préparation
des prédicateurs du dimanche, surtout les plus
jeunes. Les décès, le mariage...
Cher lecteur, si tu as la foi en Dieu, confirme-la en montrant à Dieu toute ta reconnais¬
sance pour
ne
les bienfaits qu'il te donne et surtout
vis pas ta foi pour toi seulement, partage-la
avec
une
d'autres personnes afin de la vivre dans
communauté où tu vis, où tu travailles, où
Dieu t'envoie car tu as ta propre mission sur
cette terre pour attirer des âmes vers Dieu.
I te tàpati, e ravehia te pureraa nâ roto i
te reo farâni i te hora 8 i te poîpoî, e i mûri
iho nâ roto i te reo mâàhi i te hora 10.
Nâ te Âpooraa tiàtono e te àrometua
Taaroaarii, Guido a TOOFA e faatere i teie
pâroita mâ te tauturuhia mai e te mau Tômite
àhipa.
I te tâpatipoîpoî atoà, e âmui mai te mau
tamarii i te haapiiraa tâpati haapiihia e te
mau àrometua
püpü i te parau o te Atua, o
letu e te Wrua maitaî nâ roto i te mau râveà
o
te mau àamu i roto i te pipîria. Nâ reira
atoà i roto i te mau âroa. E ômuahia te
Haapiiraa tâpati i te hoê papa haamori ta te
mau tamarii e rave mâ te tauturuhia e te mau
àrometua püpü.
Na to mâtou àrometua e faaineine i te
piehi no te tiàraa Tiàtono, te tiàraa
Haapiiparau maitaî, te mau taata e hinaaro
e haapâpû i to râtou faaroo no te âmui atu i
mau
nia i te àmuraa mâa a te Fatu. E faaineine
atoà o ia i te mau metua tamarii pâpetito. Nâ
rerra
atoà te mau uî-âpi e tamarii haapiiraa
tâpati e rave i te faaitoitoraa i te tàpati. Te
pureraa àti, te faaipoiporaa...
No reira, àutou e taià nei i te veà porotetani, mai te peu ua here àe i to àe Atua, a
faaîte pâpû i te reira no te mau maitaî atoà ta
àe e fânaà nei i roto i to àe oraraa, e eiaha e
ora noa o àe anaè i to àe faaroo, e ora i to
àe faaroo i roto i te âmuitahiraa taata i reira
àe e ora ai, aore ra i reira àe e rave ai te
àhipa, aore ra i te vâhi te Atua e tono ai ia
àe i nià i te tua o teie fenua no te ùmeraa mai
i te taata i te Tumu Nui ra e tià ai. âh
POHUEBen
Veà Porotetoni n°6 ! Mai 2011
13
Tere no te faaaraam faahou
te faaroo i roto i te mau ùtuafare
(Le réveil de la foi par l'évangélisation)
I te mahana pae 8
no
Le vendredi 8
Êperêra 2011,
avril 2011, le
ua faanaho te
Grand rassem¬
Rururaa rahi a te
mau
blement des
Haapii parau
Evangélistes de
l'EPM a organisé
une évangélisa¬
maitaî o te EPM i
te hoê tere nà roto
i te mau ùtuafare
tion dans les
no te faaara faahou
foyers afin de
i te faaroo o te
réveiller la foi et
taata e no râtou
iho, no te faaôhipa
i te mau haapiiraa.
Ua faaineinehia teie tere nà roto i te tahi haa-
paeraa mà tei haamata mai i te pô mahana
maha mà te àmu noa i te màa màôhi.
E i te poipoî mahana pae, mea inu noa i te
taofe aore ra te ti, e vëtahi mea inu noa ia i te
pour eux-mêmes
de pratique ce qu'on leur a enseigné.
Cette évangélisation est accompagné par un
jeûne qui a commencé la veille avec un
dîner composé d'un repas màôhi.
Le vendredi matin, on boit le café ou le thé,
sinon on se contente de boire de l'eau.
pape.
Ua hoî faahou mai râtou i te vâhi Rumraa.
E ua faaoti nà roto i te Oroà a te Fatu e te
Tout le monde est rentré au lieu de rencontre
himene.
pour terminer par la Cène et des louanges.
Te Veà porotetani
Veà Porotetoni n°6 Âvaè Me 2011
Ëvaneria no te taatoà o te taata
Rôma 1,16-17 : « Aore hoî au i haamâ i te Èvaneria o te
Metia ra, no te mea o te mana ia o te Mua, ia ora te feià atoà i faaroo ra : te âti-Iuta na e te Heréni atoà hoî. Tei reira hoî te
parau tià
a te Mua i te faaroo i te faaîteraahia mai ei faarooraa, mai tei
pàpaîhia ra e : «Te feià parau tià i te faaroo ra, e ora ia»
Te pororaa i te
Èvaneria, e aore ia te faaite-
raa i te Parau Maitaï o letu
Metia, e tuhaa faufaa roa te reira ta te Atua i püpû i te Ètârëtia no
ta na ôhiparaa i roto i teie nei ao (Missio Dei).
E tâpura ôhipa atoà te reira tei hôroàhia i te
mau maru-metia atoà, i te taime i fài ai raton ia
letu Metia ei Fatu no raton. I roto i te reira
pororaa, te haamanaô noa mai ra ia i te niu i
reira te haamauraahia te faaîteraa, oia hoî te
ora tei hôroàhia i roto ia letu Metia, e hôroà no
te here e te aroha o te Atua i te mau taata, no te
tâatoà o te taata. la faaîte-pâpü-hia te Èvaneria
i te mau taata atoà e tae noa atoà atu i te mau
maru-metia. Te fà hoê roa hoî o te reira faaîte¬
raa, no te arataîraa ia i te taata i te tiàturiraa ia
letu Metia ei Fatu e ei Faaora.
Ètârëtia
Èvaneria, e ia faatura-mâite-hia
E tiàmâraa hope to te taata e to te
no
te poro i te
te turaraa o te taata. Mai te peu e, e faatupu te
reira i te âmahamaha i roto i te Ètârëtia e te
maru-metia, te haafifi mau ra ia te reira i te
Èvaneria iho e te titauraa ta na e faaîte noa ra.
Teie tumu parau no te «
fâriiraa i te taata i
roto i te haapaôraa », aita teie parau e tâtararoa-hia i roto i te Parau a te Atua. O te huriraa
70 (FXX) noa tei hôroà i te tahi manaô, oia hoî
« te fâriiraa te tahi taata êtene i roto i te haa¬
paôraa âti-Iuta » (Màtaio 25, 35). Ua tâpeà
mai te Ètârëtia i te reira manaô, i te mau taime
atoà e fârii ai te tahi taata âpi i te faaroo marumetia. Te auraa matamua roa o teie parau, tei
nià ia i te parau o te « taata e fàriihia ». Mea
nà hea atu ra râ hoî te « taata fârii » i haere
atoà ai io vëtahi no te faaîte i te Parau Maitaï.
Mea nà reira teie parau i te fànauraa mai. Te fâ
No mûri mai teie ôhipa te haereraa i « tai ».
Aita atu ra te pororaa i niuhia i nià i te Èvane¬
ria tei tâhoê, tei here e tei aroha, ua ravehia te
âinu o te pororaa èvaneria ei ràveà np te faaha-
Ètârëtia.
Èvaneria
paraa i te
Eere faahou ra te
tei porohia, o te « Haapaôraa rà ». Teie paha
te tahi huriraa huru tano aè no teie tumu parau,
oia hoî te « Pororaa Haapaôraa ». Parau mau,
aita e ture e ôpani ra i te taata ia haere i roto i
te tahi atu Ètârëtia, mai te peu e, nà te màramarama o te Parau a te Atua e arataî ra ia na i
reira. Tei ô atoà rà te uiuiraa a te tahi mau
Haapaôraa i te Ètârëtia. No te aha te taata tei
faaàmuhia i te Èvaneria i taui ai i to na tiàturi¬
raa e ta na Ètârëtia. Tei te vàhi i hahi ai te
Ètârëtia i ta na faaîteraa, te reira te mau haa¬
paôraa èê i te tiaîraa mai. Eita atoà hoî e tià i te
iho tumu e te hiroà tumu o te tahi nùnaa, e aore
ia te Ètârëtia ia ono i te Èvaneria e te haapaô¬
raa maru-metia.
No te aha e poro ai i te Èvaneria, e e aha te
fà e hinaarohia ra e titau. Tei roto teie mau
uiuiraa i te tàuàparauraa a te mau Ètârëtia, no
te hiô faahou i te màramaramaraa o te tüàtiraa
e vai ra i rotopù i te Metia e te Ètârëtia ; te
Ètârëtia e te mau maru-metia ; te Ètârëtia e te
Hau o te Atua e te ora a te Atua i te taata. Te
fâriiraa i te taata i roto i te Ètârëtia, e fàrereiraa
te reira i rotopù i te taata e te taata, te âmuitahi-
Metia, tei riro te Parau a te Atua ei
: « O ta ù hoî
e rave nei, aore hoî au i faatià : e o ta ù hoî i
hinaaro ra, aore au i rave ; o ta ù rà mea hinaaro ôre ra, o ta ù ia e rave nei. » (Rôma 7, 15).
raa e te
tumu parau. I parau ai o Pauro e
^ Julien a MAHAA, lotaa orometaa
matamua roa rà, no te tàhoê ia i te taata tei tià-
turi i te Fatu hoê ia letu Metia, e ia riro ei
nùnaa no te Atua ta te here e te aroha e faatupu.
Veà Porotetani n°6 ! Mai 2011
15
Te Ruruma a te
Tômite ohipa SCOUTS
I teie àvaè i tupu iho nei te rururaa a te
mau « Amuitahiraa o te mau scouts » o te
fenua i raro aè i te arataîraa a te Amuitahiraa
no Atia e Patitifa tei tiàhia mai e to na mau
faatere. Ua tupu te reira i te faatereraa o te
Etârëtia i Pâôfaî nei. Eita e ôre te tahi pae o
tatou, te feià âpi ihoâ râ i te manaô e, e
ohipa âpi teie i roto i te Etârëtia. Haamanaô
rà tatou, o te hoê teie o te mau âmaa ohipa
matamua a te feiâ âpi i roto i te Etârëtia. Na
te Efî âpi i mono mai i teie âmaa ohipa. la ïte
hor tatou e, eere i te mea ôhie te faatià-faahou-raa i teie tapura ohipa. I te matahiti i
maîri, i te Apooraa rahi âmui a te Etârëtia i
tupu i Tautira i tuurimahia ai te hoê faaauraa
i roto i teie âmaa ohipa no te Etârëtia nei, e
Amuitahiraa scouts unionistes » no
Earâni tei tiàhia mai e te tahi mau mero i
âmui mai i te tere o te feià âpi no Europa i
ta tàtou Heivanui. Ua faatià-faahou-hia teie
âmaa ohipa no te tauturu e te faaineine i ta
tàtou feiâ âpi ia riro mai ràtou ananahi ei
mau taata tei here i to ràtou nùnaa e to ràtou
fenua. Te tiàturiraa o te faatereraa o te
te «
Etârëtia, ia itoito mai ia teie tapura ohipa i
roto i te Etârëtia.
I mua i teie parau, ua hinaaro atoà te
Apooraa faatere o te Etârëtia i te faaitoito i
te Tomite porotetani a te feià âpi, te tomite
teie e rauti nei i te tààtoàraa o te mau âmaa
feià âpi a te Etârëtia, no te faaineine i te
mau
ru i
haapiiraa e au ia faaterehia no te tautu¬
to ràtou tupuraa i roto i te faaroo. Ua hiô
mai te Apooraa faatere i te parau no te mau
haapiiraa e ravehia nei i teie mahana i roto i
te mau pâroita e aore ia i roto i te tahi mau
pü e haapaô nei i ta tàtou feià âpi. Te mea e
itehia nei, te rauraa ia o te haapiiraa e faate¬
rehia nei i teie mahana. No reira, ua hinaaro
;r|'.
Il 'il
16
Veà Porotetani n°6 Àvaè Me 2011
aè te arataîraa o te
haapiiraa i roto i teie mau âmaa ohipa
e rauti nei i ta tàtou feià âpi.
te Apooraa faatere ia hoê
mau
Eiaamanaô tàtou e i roto i te Etârëtia, e
raverahi te mau âmaa i roto i te Tomite
porotetani a te feià âpi. Te vai ra ta tàtou i
mataro i roto i te mau pàroita, mai te
Haapiraa tàpati, te Uî âpi. Te vai atoà ra rà
te mau pü tei reira atoà ràtou. Mai te mau
Eare haapiiraa porotetani, te pü a te mau
tamahine i Paôfaî, te Cpcv, te pü
Uruaratama, te « scouts unionistes
» e te
vai noa atu ra. Ua hinaaro te Apooraa rahi
âmui a te Etârëtia ia haafaufaahia te aratarraa âmui ia ràtou eiaha i roto noa i te parau
no te heivanui i roto atoà rà i te mau haapii¬
raa faaroo e faaterehia ia ràtou e ia rte âmui
hoî ràtou i te faufaa no to ràtou tiàraa i roto i
te Etârëtia porotetani màôhi.
Mai te peu te haamata ra teie tapura
ohipa i te tae i nià i te vàhi i hinaarohia e te
Apooraa rahi âmui, e tano atoà e parau e,
eere i te mea ôhie no te mea, ua
màtau noa
teie mau âmaa ohipa i te haa tàtaî tahi noa i
ta ràtou mau tapura ohipa mà te ara ôre i te
mea e ravehia ra i pihaî iho ia ràtou.
Te tahi atoà manaô e tano e tano e tàpeà i
roto i teie titauraa a te Apooraa rahi âmui, te
haafaaufaaraa ia i te àravihi e te mau ràveà e
vai ra i roto i te mau âmaa tàtaî tahi e ia rahi
atu à te püai e itoito i te arataîraa i te mau
tapura ôhipa. Aita atu hoî e mea e maitaî ai
ta tàtou faaîteraa maoti te titauraa i te hoêraa
te mau âmaa ôhipa a te feià âpi i roto te
Etârëtia. Na tàtou atoà rà te reira e tauturu
màite no te tupuraa o te hinaaro o to tàtou
Eatu i roto i te Etârëtia nei, e i nià i to tàtou
fenua.
o
^
Taarii a MARAEA drometua
.
s-
C y^iene -
*f¥a^^Ameotme
TE TEREI Fm,
Te Oraraa Tââtoà
Tere tere i te
fenua Fiti
(i<^
ûlû(
I te ropuraa o te
âvaè mâti ra, ua
tono te
T.1
Apqoraa faa-
tere i faaauhia no na. E ua tae i te àrea i faataa-
te Aua Faiere-
hia ai e faaeaea e toru hepetoma, i te 04-
Heremona i nâ ôrometua o Taoàhere t
e Tihiri t, no te tere
i te rururaa i faatu-
puhia e na pù ôituPCC, SPATS
e PTC no Moana
Nui Atea. Ua tupu
11-20/03/11 i te fenua FITI e i te
tuhaa vaamataèinaa no te ôire Fautoka, o
Namoli. E mea maitaï te fàriiraa a te Fenua, te
Nünaa, te Etàrëtia e te mau aratai Râtü, Tuiràrà
e Talatalagase no Namoli, nâ roto i te
peu
Sevusevu no te faatau-aroha i_te tumu e_te inu
Kava e te niho Paraoa i rotopü i te âti fârii no
Namoli e te mau manihini ôitumene no Moana
Nui Atea.
Te tumu no teie rururaa, te feruri-faahou-raa
ia i te tahi hiôraa, màramaramaraa e faaîteraa
na te mau Nünaa no Moana Nui
Atea/Oteania/Patifita i te mau mea o te Oraraa
te reira i te
taatoà, ‘’Rethinking Oceania Hermeneutics of
Fife”. Te fà, ia ineine te tahi hohoà aratairaa
ôhipa matamua Framework” no te ôroà pae
àhururaa no te matahiti o PCC e ta na Apooraa
!
te piti o te vaehaa to te Aua oraraa i roto i te
tere o te Etaretia e
mene
^
Te tapuraa ôhipa rau i te Aua
Oia ia ! A reva la vaehaa, a maîri ia âvaè, a
mahemo ia hepetoma, a hope ia mahana !
Inaha, ua tae ê na i te hituraa o te hepetoma no
rahi âmui âmuri nei. No te tauturu i te rururaa i
mua i te âano e te hohonu o te tumu parau, e
iva àito vauvau tei tià mai no te aratai vêtahi
türamaraa âmaa parau tuatua, vaamataèinaa,
iho e hiroà, pipiria, parau atua, tàviniraa.
E haapiiraa faufaa tei roaa mai, e tià ai ia
horoàhia atu à te mau tuatàpaparaa, feruriraa e
faaotiraa âmuri nei nâ roto i te mau mauhaa
haaparareraa parau, ia fànaô te Etàrëtia e te
Aua e te mau Amaa ôhipa atoà. Te vàhi ôaôa
atoà, ua âmui mai na ôrometua Tahiarii e
Manaèna i te rururaa, e ia hope te reira, ua hoi
roa atu te pupu Maôhi i te mau tuhaa vaama¬
taèinaa no te Oire Suva, o Faucala-VeiutoNasese. I reira te farereiraa i te mau ùtuafare
ôrometua Màôhi : Teihotua ma, Raniha ma,
Terahimonoarii ma i tonohia i te faaineineraa i
te pü PTC, e te fànaôraa i te faanahoraa pure,
tâmàa e âparau a te âmuiraa Maôhi.
24/04/11, e tià ai ia faahohoà-atoà-hia teie faa¬
nahoraa mai te tahi motu tipaeraa no te faaoraoraraa e no te faaètaètaraa i te vaa e te îhitai
no te toeà o
te tere. Oia hoï, i roto i te vaehaa, i
te tahi taime, e tàmarü i te
haapiiraa i roto i te
piha i te Aua e te faaôhiparaa i nià i te tahua
Paroita e te Amaa ôhipa, no te rave vëtahi
tuhaa faaauhia e manaô-ôre-hia o te oraraa Aua
e Etaretia e te faaineineraa Pipi.
Ua âmui atu to te Aua i te hopeà Mâti e te
ômuaraa Eperera, no te faaîte i te tàpaô haamahanahana i te mau ùtuafare e te mau fëtii o te
ôrometua Teniu e te metua faaàmu o te pipi
ôrometua Manuia.
Ua âmui atu to te Aua i roto i te Oroà faatu-
-
puraa parau a te mau tamarii no Tipaerui i tupu
i te tàpati 10 no Eperera, no te faatere i te tàpu-
ôhipa e au no taua Oroà ra.
E toru
pipi ôrometua no te piti o te matahiti i
âmui atu i te faaineineraa CPCV i te 07-
ra
-
15/04/11 : Heimanarii t no te tiàrauti BAFA3 e
Nuutai v no te faatere BAFD1.
No te rave i te âhopa ôrometua, ua tâpaôhia te
hoê pipi ôrometua no te maha o te matahiti o
Moerava, no te aratai i te tàpura ôhipa o te
Oroà âvaè Eperera a te Aua i te mahana pae
15/04/11.
No te rave i te mau faaâpiraa ôhipa a te
o Raïhei t e o
-
-
Etàrëtia, ua faatupuhia te rururaa a te Tomite
faaâpiraa pipiria i te Aua i te 04-06/04/11 e ta
te Tomite tiàrauti Hurepiti i te 12-14/04/11.
No te rave i ta te Tomite tiàraa âpeeraa i te
pipi ôrometua haapaari, ua tere atu te ôrometua
Taoàhere t i Rapa i te 01-07/04/11, no te fàre-
rei i te ùtuafare o Tauàtiàu mà, te Etàrëtia e te
Fenua.
No te tauturu i te Tuhaa 6 i te pae Tuàmotu i
roto i te tàpura ôhipa o te hepetoma moà i te
17-24/04/11 e te faaineineraa tiàtono, na na
ôrometua o Taoàhere t e o Marama t i tere atu.
E te ihitai, e fano à mà te faaroo e te ora, te
ôaôa e te haamaitai e te ôhipa e te tàvini i roto
i te Atua Metua Aroha.
-
Taoàhere a HOIORE drometua
Veà Porotetani n°6 ! Mai 2011
17
2-Ruri:a
Te Tere i Farâni o te
Tômite Fare Haapiiraa Porotetani
Mai te 24 no tênuare tae noa atu i te 2 no
fëpuaie, ua tere atu te Peietiteni no te
Tômite e tiàau i te mau Fare haapiiraa
porotetani o Philippe, Temauiarü a NEUFFER, âpeehia e te Pâpar parau rahi a te mau Fare haapiiraa poro¬
tetani o Thierry a TEMAURI, i te fenua farâni no te
hoê rururaa no te mau tià o te mau âmâa ôhipa poro¬
tetani no te pae o te haapiiraa i roto i te ao nei. E mau
tià o tei àravihi i roto i te leo farâni. Na te pü o te
CEVAA (te Âmuitahiraa a te mau Étârêtia) i manaô i
teie faanahoraa e na te âmâa ôhipa DEFAP i rauti
mai, e i mûri mai i Strasbourg
1-Rimiraa no te mau tià o te mau âmâa ôMpa poiotetani no te pæ o te ha^üiaai roto i te ao nei i I%ris
(24-27 no tênuaie)
Ua tae mai
:
-Bénin, Cameroun, Congo, Djibouti, Haiti,
Madagascar, Rwanda, Tchad, Togo no te mau fenua
no Afirita.
-Vanuata e to Taratoni no te mau fenua no Pâtitifa.
-Ua âpiti atoà mai te mau àivânaa no te fenua Farâni,
Heievetia, Pumtia.
Ua vauvau mai te mau tià i te mau faanahoraa e
ravehia ra i roto i to ràtou mau fenua. Ua îtehia te
taaêraa i roto i terà e terà fenua. Mai te mau fifi màtêlia ànei (Piha haapiiraa i raro aè i te mau fare ie, te
èreraa te mau piahi i te mau pàrahiraa e te mau àiraa
màa), te ravaî-ôre-raa o te mau tià rauti, e te vai atu ra.
Ua matara atoà mai te parau no tiàraa o te hoê
ôrometua haapii i roto i ta na Etârêtia. Inaha hoi, i
roto i te tahi mau fenua Afirita, e ütauhia i te ôrome¬
tua haapii ia haapâpü i to na pâpetitoraa hou aè a rave
ai i ta na tau haapüraa.
Ua tuatàpapa-atoà-hia te parau no te tiàraa o te
mau âmaa ôhipa mai te mau fare haapiiraa i roto i te
tereraa o te oraraa o te hoê Etàiêtia, Te parau no te
reo e te hiroà tumu, e parau ia o tei riro ei mânaônaôraa rahi no te feià no Madagascar e no to tatou mau
pae fenua (Tahiti, Taratoni, Vanuatu).
Te fàrii nei te mau fare haapiiraa porotetani i te
mau tamaiii no terà e terà faaroo, ua manaô te âpooraa e tâpeà mai i teie parau ei haaferuriraa i te tiàraa o
ta tàtou mau fare haapiiraa i mua i te parau no te faaturaraa i te mau faaroo atoà (àti-Iuta, Tàtorita,
Mahometa...).
Te hiti atoà ra te parau no te haapiiraa pipiria i roto
i te mau pihaa haapiiraa e te fàriiraa i te mau hum
faaroo atoà.
Ua haere atoà te mau tià e hiô haeie i te tahi mau
fare haapiûaa no Paris. Ua maere ràtou i te fàriiraa i
ravehia, no te mea, mea varavara roa te feià i faafaaîtehia mâ te parau e, e feià teie no roto mai i te hoê
fare haapiiraa porotetani. Mai te mea ra te mataù nei
te farâni i te faahiti i te parau no te faaroo.
18
Veà Porotetani n°6 Âvaè Me 2011
Ei püohuraa, ua ani te mau tià, e ua faatae i te
Peretiteni o te CEVAA i te hoê rata o te litau nei, ia
haamauhia te hoê tereraa pàpù no te mau âmâa ôhipa
porotetani no te pae o te haapiiraa i roto i te ao nei. la
ferurihia i te hoê ràveà ia vai tààmu noa te mau fenua
i rum mai e ia haamanahia te hoê tereraa ôhipa no
teie e 5 pae matahiti i mûri nei, e ia riro te matahiti
2017, ei matahiti no te 500raa o te faaroo porotetani,
ei faaîteîteraa i te mpemperaa o ta tàtou mau fare haa¬
piiraa.
a te tâàtiroa a te mau fate
haajnraa no
Faiâni (28-29 no Tênuaie)
Ua tupu teie rururaa i te ôire no Strasbourg i roto i te
fare haapiiraa no « JeanSTURM ».Nàrotoitearatairaa o te mau àivânaa, ua tuatàpapahia te parau no te
haapiiraa faaroo i roto i te mau fare haapüraa farâni.
Fàrii ànei ia tuatàpapahia te parau no te mau faaroo
atoà, aore ra ôpani ètaèta roa ia faahiti-noa-hia te
parau no te faaroo.
I roto i te mau fare haapiüna farâni, na te hau aore
ra na te mau faaroo tàtaîtahi, e fâriihia ia tuatàpapahia
te parau no te mau faaroo. Eita rà e fàrühia ia haa¬
mauhia te hoê haapüraa pipiria.
I roto i ta tàtou nei mau fare haapiiraa, aita tenà
mau faanahoraa i ravehia atu ra. E tano ia e feruri
maitaî i taua parau ra, oia hoi ia faanahohia te hoê
haapüraa no te vauvau i te àai no te mau faaroo i roto
i te ao nei e te àamu no te taeraa mai te èvaneria io
tàtou e tae noa atu te haamauraahia te fare haapüraa
porotetani.
3-Faaotiiaa
Maoti te tautum o te mau tià atoà no terà e terà fenua
i manuia ai teie tere.
Ua roaa i ta tàtou mau tià i te fàrerei i to tàtou mau
taeaè no Afirita. Ua fàrerei atoà i to tàtou mau taeaè e
tuahine no Vanuatau e no te fenua Taratoni.
Te hiti mai ra te ôpuaraa e, e haatààti i te mau fare
haapüraa no Tahiti e no Taratoni. Ei ràveà teie no te
imi âmui i te mau mauihaa no te haaravaî i te tereraa
no ta tàtou mau fare haapüraa nà roto i te ràveà o te
AED., e ràveà atoà no te faafàrerei i te mau taata.
Te manaôhia nei e âfai i te mau tià faatere no te
fare haapiiraa no Tàmuera Raapoto, no Pômare e no
Tuteao a Vaiho i Taratoni i teie âvaè èperëra, no te
hiô mata i te mau faanahoraa e ravehia ra e to tàtou
mau taeaè no Taratoni. Te haapaô faufaa e tae noa
atu i te haapaô puta teie e ôpua-atoà-hia ra e faareva.
Tei te itoitoraa no ta tàtu mau fare haapüraa e
manuia ai teie ôpuaraa
W
Te Peretiteni no te Tômite
haapüraa porotetani,
PbiBppe T. a NEUFFER
e tiàau nei i te mau fare
Te Fïpïria ia au i na hioraa
a Rùtero lüua o Taravino
Eparau araaraa ia tatou te mau porotetani te « sola [anaè] scriptura
[pâpaîraa] », oia te « Pïpïria anaè ».
Araaraa no te mea, i roto i te tahi hioraa, fâtata
e, io tatou nei, aita e ùtuâfare porotetani e aore
Pipiria ! I te tau no te Reforomàtio, e
aha te auraa, no Rùtero ràua o Taravino, te
a ana e
Pipiria ?
Teie te tahi nà âmaa pàhonoraa i faaineinehia mai. Na tatou râ e faaravai atu no te tauturu
i ta tatou fàriiraa e îteraa i te parau o te Pipiria
i roto i to tatou oraraa faaroo i teie mahana.
1. No Rùtero, aita e auraa to te Pipiria ia ôre
anaè te haapiiraa ra « o te Pipiria iho to na
àuaha » (Scriptura sui ipsius interpres). I ô
nei, te faatiàmâ nei Rùtero i te Pipiria i te
hinaaro haafatu o te Etàrëtia e te rohiparauatua
(1). To na auraa ra, eere e tei te Ètârêtia e te
rohiparauatua ra te parau hopeà e aore ia te
parau mana no te tùrama e no te tàtara i te mau
auraa e vai ra i roto i te mau pâpairaa pipiria.
Tei raro aè râ te Ètârêtia i te arataîraa mana a
te Pipiria e tùramahia mai ra e te Vârua Raa.
No reira Rùtero i faaitoito roa ai i te tâtara
mâite i te parau o te
e te tiàraa o te
Èvaneria
Pipiria. No teie rohireforomâtio heremani, te
« Èvaneria », o te Parau ia a te Atua, te Metia i
faatâtaurohia e i faatiàfaahouhia. Oia atoà teie
Èvaneria
parauhia ra e ana : « [...] te
iho to
tâtou aratai e to tâtou ôrometua haapii i roto i
te taiôraa i te Pipiria » (2).
e
A taa noa atu ai te mau « èvaneria », oia te
mau
pâpairaa e faatià ra i te tuatua p letu
Metia, aita o Rùtero i tâôtià i te « Èvaneria »,
te Parau a te Atua, i roto anaè i nâ pâpaîraa
èvaneria a Mâtaio, Mâreto, Ruta e loane, no te
mea e tià roa i te
Vârua o te Fatu ia faaôhipa i
te tahi pâpaî pipiria, e èpitetore noa atu â, e
Faufaa Tahito noa atu â, ei Parau na te Atua
mâ te Metia no te taata e taiô ra i te reira
taiôraa pipiria (3).
la au i te auraa no te Èvaneria, te fârii nei
Rùtero i te Pipiria ei mau pâpaîraa (norme
formelle) tei tano ia taiôhia mâ te tahi mau
pâpaîraa mâîtihia (norme matérielle), mâ te ara
e, te faatoro nei taua mau pâpaîraa pipiria i nià
i te heheuraa mai te Atua ia na mâ te Metia e te
Vârua ; e mâ te ara atoà e, te vai nei te «
Parau roto » e te « Parau vaho » a te Atua :
« F i roto i taua mau mea no te Parau roto, e tià
ia mau pàpù i teie [parau] : Fita te Atua e
hôroà i to na Vârua e aore ia i to na hâmanimaitaî i te taata nei, maoti râ nâ roto, nâ mua
roa, i ta na Parau vaho » (4)
Te « Parau roto » a te Atua, tei vaho atu o
ia i te Pipiria, tei roto i te Metia e te Vârua
Raa. F te « Parau vaho » a te Atua, o te mau
parau atoà ia e faaôhipahia e te Atua mâ te
Metia e te Vârua no te parau mai i te taata nei:
mai te Pipiria, te parauatua, te pureraa, etv.
2. F aha te Pipiria no Taravino ? Ua tâpiri o
ia i te parau o te Pipiria e te parau o te Atua
Veà Porotetani n°6 / Mai 2011
19
Rahu (5). I roto i te puta màtâmua L’Institution
de la religion chré-tienne, hou aè o ia a tuatâ-
papa ai i te Faaauraa Faufaa Màtàmua (Iteraèra), te hôroà nei o ia i ta na hiôraa no te mau
pâpairaa pïpïria :
[...] aita atu e ràveà ràtou e riro roa mai ai
ei parau pàpü no te mau taata faaroo [...] maoti
rà ia fârii râtou [taata faaroo] e ua faaotihia e
ua haamanahia e mea nâ te
mau
rai mai ràtou [te
parau a te Atua] i te haereraa mai, e au e e
te faaroo atu ra ràtou i reira i te Atua i te parau-
mà to na iho vaha (6).
raa mai
No reira, na Taravino e : « Te faaoti maori
nei ia tàtou e ua hôroàhia mai o na [te Pïpïria]
mai roto mai i te vaha iho o te Atua ia au i te
tôroà o te mau taata, e mai te mea ra e te hiô
mata atu ra tàtou i te iho o te Atua » (7)
Te Pïpïria, o to «
te Atua iho vaha » të
parau mai ra i te taata nei. Aita o Taravino e
faataa ra i te tuhaa pàpaî a te mau taata e faatià
ra i « te mau parau o te Atua », « te Parau a
te Atua ia au i te pâpairaa a te taata nei », e «
te Atua e parau mai nei, mà te Metia e te
Vàrua, i te reira taata taiô e heheu parau pïpïria
ra ».
E nà hea te taata faaroo e ite e te taiô nei
o ia i te
Pïpïria, oia te Parau a te Atua ? No
Taravino, na te « faaiteraa roto a te Vàrua Moà
»
{témoignage interne du Saint-Esprit) e
haapàpü mai i to na âau e te taiô ra e te heheu
ra o ia i te Parau a te Atua, te mau pàpaî pïpïria
(8) E ua tià rà ia Taravino, i roto i ta na mau
heheuraa, aôraa, haapiiraa, i te faataa i te
Pïpïria tei àhipahia e te Varna, e te Parau a te
Atua ma te Metia e te Varna e haa ra ma te
iho i te rauraa o te mau hiôraa e te mau
10TBMR
faaôhiparaa i te Pïpïria io tàtou nei, a taa noa
atu ai te mau faaôhiparaa e orahia nei nà te ao
nei.
1 No te huriraa pïpïria a Rütero [1521-1531], ah. Marc
Lienhard, Martin Luther, un temps, une vie, un message,
Genève
:
2 «
Labor et Fides, 1983,316-319.
[...] l’Évangile lui-même est notre guide et notre
instructeur dans la lecture de l’Écriture, M. Luther, « Une
petite instruction sur ce qu’on doit chercher dans l’Évangile et
qu’on doit en attendre », in Œuvres X, Genève : Labor et
ce
Fides, 1967, 15-22.
3 M. Luther, « Préface au Nouveau Testament » [1522],
Œuvres III, Genève : Labor et Fides,
1963, 257-262.
4 « Et dans ces choses qui se rapportent à la Parole
interne, il faut maintenir fermement ceci : Dieu ne donne à per¬
Esprit ou sa grâce, sinon par sa Parole externe préal¬
Les articles de Smalkade », in Œuvres
VII, Genève : Labor et Fides, 1962, 251.
sonne son
able », M. Luther, «
5 Aita o Taravino i huri i te Pïpïria mai ia Rütero. Teie ra,
na na i
papal te parau ômuaraa no te Pïpïria a Pierre-Robert
Olivétan [1535], e ua tatâî o ia i te mau tuhaa e rave rahi o teie
Pïpïria, ah. Jean Cadier, Calvin. L’homme que Dieu a dompté,
Genève : Labor et Fides, 1958, 66-68.
6 [Les Écritures] « ne peuvent avoir pleine certitude
envers
les fidèles [...] sinon qu’ils tiennent pour arrêté et con¬
clu qu’elles sont venues du ciel, comme s’ils oyaient là Dieu
parler par sa propre bouche [...] », J. Calvin, L’Institution de la
religion chré-tienne [1536-1560], I, VII, Genève : Labors et
Fides, 1967 1,37.
7HT
: «
[...] nous arrêtons indubitablement qu’elle [la
Bible] nous a été donnée de la propre bouche de Dieu par le
ministère des hommes, comme si nous contemplions à l’œil
Pïpïria (9)
l’essence de Dieu, J. Calvin, L'Institution de la religion chréti¬
3. No Rütero, e mea fitauhia i te taata faaroo
ia ara e te vai nei te « Parau roto » a te Atua,
oia o letu Metia, e te « Parau vaho » a te
enne, I, VII, 5,41.
Atua, oia te Pïpïria e to na « pàruru » o ta te
fàriuraa i te Metia e Iriti mà to na Vàrua (10).
No Taravino, na te « faaiteraa roto a te Vàrua
Moà » e türama i te taiôraa i te Pïpïria, oia te
Parau no roto mai i te vaha o te Atua. A taaê
noa atu ai ta ràua hiôraa, te tüàti nei Rütero
ràua o Taravino i te tautooraa a te mau Ètàrëtia
no roto mai i te Reforomàtio, oia hoî ei Pïpïria
», in
mau
à ta te taata faaroo no te tauturu i to na
oraraa
faaroo e to no oraraa vaamataèinaa.
Eita e ôre e te ora nei nà hiôraa e piti nei i
roto i te EPM i teie mahana, e te reira, i pihai
20
Veà Porotetani n°6 Âvaè Me 2011
8 No te tahi tuatâpaparaa i te tüàtiraa e te taaêraa o Rütero
ràua Taravino i te pae no te Pïpïria, ah. Pierre Gisel, «
Bible
Encyclopédie du protestantisme, Paris/Genève :
Cerf/Labor et Fides, 1995,115-124.
9 Laurent Gagnebin et André Gounelle, Le protestantisme.
Ce qu’il est. Ce qu’il n’est pas, Carrières-sous-Poissy : La
Cause, 1987, 23-48.
pi,
2 Tôrïnetia 3/14-16.
Pasteur LUCAS Antonino, Tihiri
TE HAAPIIRAA FAAROO
TE MAU FARE TAPEARAA
IPORINEHA
Ômua raa. la parauhia te parau no te mau fare tàpeàraa i Porinetia nei, e hiti àiài mai te parau
no Nuutania no
te mea, tei reira te faatiàraahia (i roto i te dire no Faaa, i Tahiti) te fare
tàpeàraa rahi roa
aè i Porinetia nei mà te haamoè dre atoà râ terà e vai ra i Ùturoa, Raiatea e i te mau
pae motu Ènana. E aha
rà hoî to ràtouparau. No te aha teie mau vâhi i faatiàhia ai ei nohoraa no te feià tei rave na i te tahi mau
hape e tei faautuàhia e te Tare. E aha te tuhaa a te Elaapiiraa Paaroo (Aumônerie des Prisons), i pihaiiho i te
tahi atu mau tuhaa mai te dhipa totiare, te dhipa a te haavà, a te taote, a te feià
haapii e te vai atu ra. E
tamata te mau réni i mûri nei i te horoà i te tahi mau türamaraa.
Hi’o poto raa i te parau no te Fare tapeàraa i
Pâtitifa
I roto i teie moana Pâtitifa, i mûri aè i to te
fenua Auteraria riroraa i raro aè i te Hau
Peretâne i te matahiti 1788 (Hoê matahiti i
mûri mai i te matahiti 1789 i tupu ai te
raa Hau
Ôrure-
Rahi i Paris i te fenua Faràni tei parau¬
hia te Révolution Française), te ôhipa matamua
ta teie Hau i rave, o te faatiàraa ia i te hoê fare
tàpeàraa i Botany Bay, i te tuhaa no New
South Wales (Sydney) no te fârii i te rahiraa
hânere mau âuri o te ôre e ô faahou i te fenua
Peretâne. Teie hoi te auraa, ua rahi roa te mau
ôhipa lino i taua fenua ra e aita e vâhi huru
çâpü aè i Èurôpa tei ïtehia maori rà i te fenua
Auteraria. I te matahiti 1852, ua faaoti te Hau
Peretâne e ôpani te utaraa no te mau mau âuri
mai te fenua Peretâne i te fenua Àuteraria no te
faaiti i ta na mau haamàuàraa. I taua atoà mata¬
i te fenua Taratoni, i te tau i ôpani roa ai te
Hau Peretâne i ta na fare tàpeàraa i
Àuteraria.
hiti ra, ua haamau te Hau Faràni i te tahi fare
Te îte ra ia tàtou, te parau no te fare tàpeàraa i
tàpeàraa i te mau pae fenua Guyanes (Guyanes
Française) tei riro atoà ei fenua Faràni i taua
Pâtitifa nei e to na Tuatua ua tàamuhia ia i nià i
àrea matahiti ra. I te matahiti 1853, ua hutihia
te parau no te fenua Àuteraria e te fenua
Taratoni nà roto i nà Hau Peretâne e Faràni. I
te reva Faràni i te fenua Taratoni, tei faaîte mai
teie mahana, te fenua Faràni teie e tàmau noa
i te riro-atoà-raa taua fenua ra i raro aè i te Hau
nei i te faatere i ta na mau fare tàpeàraa i
Tàmarü. I te matahiti 1867, ua faatià te Hau
Faràni i ta na fare tàpeàraa i Pâtitifa nei oia hoî
Porinetia nei i Tahiti, Raîàtea e te mau motu
Ènana.
Veà Porotetani n°6 ! Mai 2011
21
Fare Tàpeàraa i Porinetia
te parau
Tià (Justice), ia faatupu atoa rà te
I mûri aè i te târimahia te parau no te
manaô autaeaè, te manaô tauturu, te âau aroha
‘Protectorat Farâni’ i te âvaè Tetepa matahiti
e te
1842 i Tahiti e Moorea, ua tupu te faahuehue-
mai terà feià i roto i te fare maî e te fare tàpeà¬
rotopü i to tatou mau tupuna Màôhi no
Tahiti âpitihia mai e to te mau pae motu
raa.
Raromataî e te Hau Farâni i te matahiti 1844-
rave, na vai ia e rave. I taua atoà taime ra, aita
1847. E maniiraa toto tei tupu. Ua haruhia te
ia o ia e faatupu ra te hinaaro o te Fatu. I
Ôrometua Peretâne ra o Georges Pritchard, te
âfaîfai parau o te Arii vahiné ia Pômare IV no
te mea, ua parihia o ia ei tumu no taua mau
Nuutania, ua tà-tuhaa-hia te nünaa i reira mai
raa i
faahuehueraa ra. Te rahiraa o te mau Màôhi tei
haruhia, ua âfaihia râtou i te tahi motu i te mau
pae Ènana no te mea, tei reira atoà to te Hau
Farâni haamauraa i ta na Pù no te nuu faèhau
(Base Militaire) i Pàtitifa nei mai te matahiti
1834.1 Tahiti nei, ua haamauhia te tahi vàhi
fare tàpeàraa i roto i te ôire no Papeete oia hoî
i te tuhaa no Tipaerui i te àrea matahiti 1900
(Te vàhi e tiàhia ra te tahua Willy Bambridge)
e tae roa i te matahiti 1970 i faatiàhia ai te fare
tàpeàraa no Nuutania i Faaa. Te paturaahia teie
fare, e hohoà fare tàpeàraa e au no te mau
fenua toètoè mai te fenua Farâni e mea naînai
roa te mau haamàramarama e mea ahu roa i
roto. I teie mahana, ua hau i te 400 feià, tàne e
vahiné e noho ra i Nuutania o te nehenehe noa
tàmahanahana no te feià i roto i te peàpeà
Te auraa ra, e tuhaa ôhipa tumu teie na te
faaroo no te mea, mai te peu e cita te faaroo e
teie te huru
:
Te feià tei haavàhia
(Condamnés), te feià tei roto i te tiaîraa
(Prévenus), te feià tei haamâmàhia ta râtou
ütuà (Peines Allégés) e te feià i raro aè mai i te
matahiti (Mineurs) e te pae o te vahiné.
No te rauti o te Haapiiraa Faaroo, mea
titauhia ia na ia faataa e ia ôpere màite o ia i to
na taime no te tàuàparauraa (Entretien ravehia
e piti taime i te hepetoma) e tae noa’tu i te faatereraa i te pureraa i te mau tàpati atoà. E hiaai
rahi to te nünaa no te fare tàpeàraa i te Parau
no te Èvaneria no te mea, tei reira to râtou îteraa i te parau no te tàtarahapa (Repentance) e
te manaô tumu maori ra, ia matara anaè i
ràpae, eiaha ia no te hoî faahou i roto. No te
haapàpü-maitaî-raa i te tuhaa a te faaroo i roto
i te fare tàpeàraa, i haamau ai te mau Ètàrëtia
no te fenua nei i
te hoê âmuitahiraa tei parau-
hoî e fàrii te fàito 100 e tiàhapa taata. Te auraa
hia, ‘Confessions Unies de Nuutania’ tei haa¬
ra, ua naînaîhia te fare e ua rahi te taata e ôtaa
mauhia i te matahiti 2008 no te faaîte i te parau
vàhi. O te hoê ia o te mau tumu i
manaô ai te Hau Farâni e patu i te tahi fare âpi
i te tuhaa no Teva i Uta i Papeari.
noa ra i teie
Te tuhaa a te Haapiiraa Faaroo
Mai te mau fare tàpeàraa atoà, ua rau te feià no
ràpae atu e ôhipa ra i pihaiiho i te mau tiaî e te
mau faatere oia hoî te feià e ôhipa tàmau nei i
roto. Te hoê o taua feià ra e e tuhaa ta râtou o
te feià ia e faatere i te ôhipa no te Haapiiraa
Faaroo. Mai te paturaahia te fare tàpeàraa i
Tipaeruî e i Nuutania i te àrea matahiti 1900,
ua faanaho te Ètàrëtia Porotetani i vëtahi o to
na mau
tâvini no te âfaî te Parau Maitaî no te
Èvaneria i te nünaa no Nuutania, Uturoa e te
fenua Ènana. Ua tano rà ànei hoî te faaroo i te
haapaôraa i te feià i roto i te fare tàpeàraa. la
hiôhia i roto i te Èvaneria a Màtaio 25/35-44,
aita te Metia e ani ra i te taata ia faatupu noa i
22
Veà Porotetani n°6 Âvaè Me 2011
te Èvaneria e te faanaho-atoà-raa i te mau
Ôroà Noera e hopeà matahiti. Ei faaotiraa i teie
tuhaa iti, te nà ô ra te tahi parau paari,
‘La colère ne peut se vaincre qu ’à travers
le pardon et la réconciliation ’ (Te mauhaa e
àro i te Ma e te rm o te tàtarahapa ia e te
faabauraa).
no
laorana !
Marama a TAUIRA, drometua
Vl94ip9vH
mkéWitm
J. !4^'''’Ï2ÎfiS
rA' >
[■/.' 1
è^yV^füttfÉ il
m
.‘Ç r^»'
1
'
.:^ 7Ç'■
M^?iiiri
^3MÉnHL0||j^4Hi^P^^bi|
if^lj
1
' ~ii
'
Te mau Haapii Pàrau
Maitai o te Tuhaa 4
WÊàmmjtiC^^ÊÊ
jjP'
BBn
B
JnJmSmrS^Êni IScSKM
■
itoIèk
]
^ÊJ^Êtf^Bil/jRr#f
1
SO'-
AFAREAITU TEIE TEIPARAU HIAIMUTAA RA
AFAREAITUI TE FARE ATUA, AFAREAITU I TE FARE ARII,
AEAREAITUI TE PARAU RII HEREHERE NO TE MEA,
E MEA HEREHEREHIA E TE ÀITO VAHINE RA
O TEUNU VAHINE ITATUTU,
IHIÀ AI TE ÀITO TUIROO O FAARUA IA TAPUHUTEI TE VAVAHI PAPA
E MAHA TUHAAIROTO IA AFAREAITU
PATAAÈ, HAUMI, MAATEA E O AFAREAITU ITI
E HIÔ NOA MAI TATOU I TE PARAU O TEIE TUHAA ITI O AFAREAITU...
E MOUÀ TEI NIÀ TE MOUÀ TOHIÈÀ,
O TE MOUÀ TUIROO IA NO TOÙ FENUA O ÀIMEHO
TEI PII-ATOÀ-HIA O ÀIMEHO NUI I TE RARA VARU
NO TE MEA, E VAÙ RARARAA MOUÀ TO NA.
TOHIÈÀ NO TE MEA, E MOUÀ TEIE TEI TOHIHIA TE ÈÀ
E TE TAMAITIHUIARII, TAPAPAI TE TUPUAÎ MOUÀ
AITA RA O IA IMANUIAI TE RAVE A PAI, A TIÀ IA PARAU.
E PITITOPARAA PAPE TUIROO ATOA
TEIE E TAHE MAI NEI MAI TE TUPUAI O TOHIÈÀ
O TE VAIURIE O TE HUÀ O TE VAI
El FAARARIRARI IA E El FAAHAUMARUI TE PEHO RA O HOTUTEA
HOTUTEA TE FAA VAIRAA NO TE HOTU RAU
MAA FAA ÀMUI TOÙ NUNAA ITI.
E PAPE ATOÀ TOÙ O TE PAPE MATAÏREA IA
MATAIREA TE VAI NAUERAA NA TE MAU TAMARIII MUTAA RA
UA ÏNO ROA RA I TEIE MAHANAI TE RAVE A TE TAATA
VAIAVA TE VAI INU RAA, E VAI TEIE AITA TO NA HURU E TAUIRAA
NOA ATU TE HURU O TE REVA
TE IRIIRIPUURUTAHI TE TAHUA O TE MAU AITO I MUTAA RA
O ATOROTEAA RA TE VAHIRURURAA O TE NUNAA I TEIE MAHANA
E PITI TONA ÔUTU, O PAÔREA E O ÙMAREA
TEI ÙMAREA RA TE HAAMAU RAA HIA TE MARAE ÙMAREA
VAHI HAAMORIRAA ATUA NA TE MAU TUPUNA.
TUPAPAÙRAU TE AVAITAIAÈI TE ÔUTU ÙMAREA
TUPAPAÙRAU NO TE MEA, UA RAU E UA RAU TE TINO O TE MAU ÈNEMI
ITARAVA NA I ROTO I TEIE AVA.
MOTU AHI TE MOTUI TE PAE AVA
MOTU AHI NO TE MEA E TUHAA ITI TEIE
NO TE ÔUTU I ÙMAREA
TEI TAA MAI E TEI TURAÏ HIA MAI E TE MAU AHI NO TE MOANA PARUPARU,
E TAE ROA MAI I TEIE VAHI E TIÀ HIA NEI E TEIE MOTU I TEIE MAHANA.
NO REIRA E TEIE NAHOÀ TINI NEI E
TERA MAI... TERA MAI TE PARI PARI O TOÙ ÀIÀ
AFAREAITU TE FARE ATUA, AFAREAITU TE FARE ARII
AFAREAITU TE PARAU RII HEREHERE
IA ORANA..
...
...
(Pàpaîhia e Reupena a TERAI)
Fait partie de Vea Porotetani 2011