EPM_Vea Porotetani_201105.pdf
- Texte
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRAN
Le Grand rassemblement des
Evangehstes de l Eglise
Protestante Maobi
Afareaita -Moorea
a
fm
J
^3^HbB|I
■^3fütsHiMjABUi^E UiSiijà
igigS
.m
fiâ. 1
MiiàRM
MilêM
V
H
bsI
H
,'i
P
■
■
Te paruru
ati
gjÀ v^Sjl
>^HPK
fie tahi o te
Poihere
pggji'^
BhP^vIv
,
Â
àÎH
m^J: AjV^mB
tià o te Tuhaa 3,
Hugot a Tavaitai
mau
k e
ÉGUSE PROTESTANTE NAOHI
Cêntre d* Documentation
et
!
d’In/ormation (C.D.L)
PAPEETE
TAHITI
Pofètetani
2
Hohoà: Rururaa Rahi
4
Parau
o
5
Édite
:
te fenua
EN
Haapii Parau Maitai
Afareaitu i Moorea
fUAHAA Julien, Pasteur
lotua
AOeuflkCéi,
MENSUEL DE L’ÉGUSE PROTESTANTE
MAÔHI
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
:
6/8
I
Haapii Parau Maitaii Afareaitu-
Rururaa Rahi
Moorea
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Ejnail : veaporotetani@epm.pf
9/15
Te ùmeraa
i roto i te
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Églises
Rédacteur en Chef
MAHAA Julien, Pasteur lotua
mau
et
taata_
Ètaretia
Prosélytisme
\
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
16
Parau
pâofaî : Rururaa
a te
Tomite ôhipa
Scouts
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
Parau
Heremona
no
:
Tere tere i Fiti, Te
,
PIFAO Heiata, IHORAI
Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Héiata,
RICHAUD
Sylvia, KOENIG Robert,
17
Oraraa Tàâtoà
18
TEMAURI
19/20
hiôraa
Fare
CHENE Christian,
a
Rùtero ràua
o
Taravino
tâpeàraa : Gaston TAUIRA, Marama ôr
: Rassemblement des Évangélistes à
Photos
et la collaboration de
MARGUERON Daniel
21/22
Afareaitu
-
Moorea
Paripari : No Afareaitu
Prix de l’abonnement
(1
Enseignement protestant : Voyage de
Thierry à Paris.
Hiroà porotetani : Te Pîpiria ia au i nâ
-10 numéros) - Polynésie ; 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
an
Nom
À
me
réabonne
au
verse la somme de
Abonnements : Polynésie
je
v,
TAVAITAI Hugot, TERAI Ruben
:
:
Je
et
porotetani, Poihere
Prénom
:
Adresse
Veà
Veà Porotetani pour
l’année 2011 (lan
-
10 numéros)
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Te tumu
o
Afareaitu
Ite tau auîuî, te tau a mana noa
àito i Aimeho nei, o Teunuvahine i tatutu
i toù mataèinaa..., o Taputuhute te
àito i Faarua (tei piihia i teie mahana o
te àito
Haapiti)... E àito rahi riàrià teie, àita e taata e
i mua ia na, no reira o ia i piihia ai o
«
Taputuhute i te vavahi papa ».
la tae i te tahi tau, ua faaoti o Taputuhute e
mau
haere ô ia e àro i te mau àito o na mataèinaa
atoà àti aè o Aimeho... Ua faaroo o Teunu
vahiné i Tatutu i teie ôpuaraa e ua faaineine o
ia ia na no te taime a tae mai ai teie àito tuiroo
i roto i to na mataèinaa...
la tae mai o Tapuhute, te maere nei o ia, i te
àita o Teunu vahiné i tià mai no te pâruru i
mea
to na mataèinaa... ua
haere mai
ra e
pàimi ia
ia i te iteraa atu i teie àito vahiné te
hopu hopu ra i roto i te tahi àpoo pape... e to
na mau tamahine àpee... Ua tâpiri mai ra o
Tapuhute no te haere mai e àro i teie àito vahi¬
né.
Ua pii atu ra te mau teuteu o Teunu vahi¬
na,
i reira
o
Aux temps anciens, du temps des
grands chefs guerriers qui domi¬
naient à Aimeo, Teunu vahiné i
Tatutu était la chef guerrière de mon dis¬
trict. Tapuhute quant à lui était le grand
guerrier du district de Faarua, appelé
aujourd’hui Haapiti. Celui-ci était un guer¬
rier craint de tous car aucun n ’a pu s’op¬
poser à lui, d’où son surnom de « Tapuhute
i te vavahi papa »
autrement dit,
Tapuhute le briseur de roches ».
Tapuhute décida de faire le tour de l’île
dans le but d’affronter les chefs de chaque
district pour dominer sur l’île de Aimeo...
«
Teunu vahiné i tatutu a eu vent de cela...
Elle l’a attendu de pied ferme. Quand
aux frontières du district,
personne ne l’y attendait.
Tapuhute arriva
fut étonné
car
il
..
né
i Tatutu
atu...
;«
A tare
a
ai atu... A tare
a
ai
»
Aita ta Teunuvahine i tatutu e moihaa no te
àro atu ia Tapuhute, ta na moihaa o to na iho ia
tino. No reira ua tià mai ra o ia i mua ia
Tapuhute
fl trouva
un cours
farefare iho ra i to na pareu. Ua
Tapuhute i teie ôhipa i ravehia e
e ua
hitimaùe o
teie àito vahiné... No to na haamà, ua ôtohe
iho ra o Tapuhute e ua haere ê atu ra na te pae
tahatai...
Mai taua taime ra, topahia iho ra taua àpoo
pape ra o Afareaitu... Te iôa atoà ia o toù
mataèinaa i teie mahana, o Afareaitu tei pii-
atoà-hia, Afareaitu i te parau rii herehere
Reupena
Veà Porotetani n°6
Âvaè
a
Me 2011
rivale
qui
se
d’eau, entourée de
baignait dans
ses
suivantes.
Tapuhute s’avança, sûr de lui car Teunu
vahiné i tatutu n ’avait pas de guerriers pour
la protéger... Mieux encore, elle n ’avait
Elle se leva, se mit face à
son adversaire... Ses servantes crièrent « A
fare a ai atu ! A fare a ai atu !»
aucune arme...
Teunu vahiné i tatutu
qui n’avait donc
corps, s’exécuta
et souleva son pareu... Surpris, Tapuhute
recula et s’en alla tout honteux. Depuis ce
jour, ce cours d’eau s’appela Afareaitu... et
c’est le nom que l’on donna à notre dis¬
aucune arme
trict.
Teraî
sa
..
ji-
si
ce
n’est
son
Le Prosélytisme
religieux, une activité
an
ti-œcuménique
On a souvent répété que le prosélytis¬
religieux est une activité qui vise,
la publicité et le témoignage, à
rallier de nouveaux adeptes, qu’il fragilise et
décrédibilise l’Eglise ou les Eglises, favorise
les extrêmes et serait anti-œcuménique
Contrairement à ce qu’on entendpcpfois, le
prosélytisme renforce l’Eglise ou les Eglises
beaucoup plus qu’il ne les affaiblit. C’est à
l’Eglise à se redéfinir comme une gardienne
du patrimoine spirituel, à vocation prophé¬
tique, appelée à attirer vers elle non pas par
ses efforts prosélytes, mais par son exemple.
Elle doit mettre la priorité sur l’évangélisation
au détriment de l’œcuménisme, et non l’in¬
verse. Elle doit redynamiser un débat reli¬
gieux national pluriel, combinant ouverture à
la société et annonce directe de l’Evangile
comme force de salut personnel.
Bien sûr, le prosélytisme peut favoriser les
me
par
serait-ce que parce qu’il présup¬
pose que l’agent prosélyte est messager d’une
vision du monde supérieure à du client poten¬
tiel. Mais quand on affirme au converti poten¬
tiel, qu’il n’est pas vraiment chrétien, parce
qu’il n’a pas fait ceci ou cela, on s’inscrit bel
extrêmes,
et
ne
une logique d’extrémisme qui
les clivages, et nourrit les surenchères
bien dans
aggrave
élitistes, extrémistes et sectaires.
La crise et la relativisation des institutions,
de moins en moins d’individus placent
aujourd’hui
une
confiance aveugle dans une
institution, d’où le déclin des discours qui
identifient le salut avec une Eglise particuliè¬
re.
Le
prosélytisme chrétien, aujourd’hui,
s’accommode très bien de l’idée que l’on peut
trouver le salut dans différentes Eglises ou
institutions.
L’Eglise est également confronté
d’exculturation du christianis¬
que le christianisme ne fait
plus sens, ne veut plus rien dire. Le sens de
Pâques, de Noël, des grands faits chrétiens,
n’est plus aujourd’hui partagé par une majori¬
à
un
me,
processus
c’est-à-dire
té des gens.
Devant ce constat, il est plus que jamais
nécessaire pour l’Eglise, pour assurer sa
pérennité, d’« affirmer sa différence et d’affi¬
cher son identité », au travers d’une offre de
salut clairement repérable. Elle doit éviter de
se laisser distraire, de se montrer qu’elle est
fatiguée et séduite par l’air du temps, mais de
se relever et continuer sans cesse l’évangéli¬
sation systématique. Cette page de l’histoire
n’est pas finie d’être écrite.
Pasteur MAHAA Julien, lotua
Te faiiiraa i te taata
i roto i te tahi
haapaôraa
Te parau no te « fâri raa » i te taata i
roto i te
tahi
haapaôraa mâ te faaôhi-
pa i te mau râveà piô, ua riro ia
parau tei haafifi i te oraraa o te
Ètârëtia. Te tîtauhia nei râ te Ètârëtia ia
ei
haapàpü faahou i to na tiàraa mata-ara e perofeta e te niu-faahou-raa i ta na faaîteraa i
nià i te Parau a te Atua ei râveà e tupu ai te
hoêraa o te mau maru-metia, e e fânaô atoà
ai te taata i te ora.
Te fifi rahi râ e orahia ra e te taata i teie
ua tae roa te tahi mau haapaôraa i
nià i te pororaa i te mau haapiiraa piô no te
faaturori i te tiàturiraa o te feià e ora ra i roto
i te Ètârëtia. Te parau hoî no te « fâriiraa »
i te taata, eere teie i te tahi parau fifi. la tae
anaè râ i nià i te fàito no te « ùmeraa
mahana,
taata », e aore
mau
ia te
ia te reira i te
« èiàraa taata », eere
tâpaô no te faatura i te
Ètârëtia.
Ètârëtia
I mua i teie fifi, mea tià roa i te
ia hiôhiô faahou i to na parau, ta na
faaîteraa
tâviniraa. E ôriô-mata e e pütarià hoî
o na no to na Fatu e no te nünaa. Eiaha o ia
e vaiho ia na ia faatâvaimanino-hânoa-hia na
e te tahi mau manaô, o të arataî ia na i roto i
te haùmani o te pohe vareà taôto. To mûri
e
ta na
iho
na
àpi no ta na
iho te reira e
faaîteraa e ta na tâviniraa, nâ
pâpaî. ^
Veà Porotetani n°6 ! Mai 2011
Te Riinima Rahi Haapii Parau Maitaî
Afareaitu i Moorea
I te 3 -10 no
2011
i
Èpeiëra
OMUARAA
Mana
Na
mua
roa,
-
ia haa-
maitaîhia te Atua no
teie fârereiraa. Teie
fârereiraa,
raa
e
faaoti-
tei ravehia ia
tupu i te mau piti
^
Apooraa Rahi
a te
matahiti atoà, ta te
Ètârëtia i faaoti e, i teie
matahiti, tei ô nei tatou i te Tuhaa 3 nei. No
reira, e râveà teie e ïmihia nei no te tàmataraa i
i te
Haapii Parau Maitaî i nià i
ta râtou ôhipa e rave nei i te vâhi tei reira râtou
te ôhiparaa. Te îte ra tatou e, e vaù Tuhaa ta
tatou i roto i te Ètârëtia e ua âmui pauroa mai
te tauturu
mau
te feià i tae mai, te feià ia tei màtara mai, tei
nià râtou i te fâito e piri atu i te 500 mau
Haapii Parau Maitaî, te mau ôrometua e tae
noa atu te mau tiàtono tei âmui atoà mai i roto
i teie Haapiiraa.
TE imiAFARE TAIVA E TE PARAU
O TE MA »
«
No te aha teie tumu parau. Eita e ôre e, teie
tei hiôhia mai e te Tômite faatere a te
Haapii Parau Maitaî, no nià ihoà i terà mànaônaôraa e vai ra i roto i te Haapii Parau Maitaî,
oia hoî te reira te mea ta râtou e fârerei noa ra i
roto i to râtou mau tere. No terâ ihoâ mânaônaôraa e, nâ hea i te haere e tii i to tâtou taata,
parau
aore ra, nâ hea te
to tâtou nûnaa.
âfaî te parau a te Atua i roto i
NO TE AHA TEIE TUMU PARAU
NO TE TAIVA
Mea rahi e parau e tano e parau. Mea nâ hea i
taiva ai e no te aha e taiva ai, e e aha te râveà
no te tiiraa i terà mau taata.
I roto i te parau
tei tàtarahia mai e te Rauti, Te
Taivaraa, te àtearaa ia, te haamoèraa ànei, te
ôreraa
e
âmui faahou i roto i te
pàroita ànei, i roto i te
ravehia
6|
Veà Porotetani n°6
À vaè
Me 2011
ra.
mau
oraraa o
ta na
arataîraa atoà
e
la hiô-anaè-hia rà i roto i te parau e tâtarahia
mai ra, mai te mea ra e, e haamata ihoâ teie
parau
i nià i te taata tatai tahi. Eere paî no te
Haapii Parau Maitaî, e terâ i ôre i
mea, ua
haere mai ra, o râtou te mea taiva. I roto i te
tâtararaahia mai e te Rauti, aita, e hiô ihoâ, o
vai tei taiva ia vai.
TE PARAU O TE
MÀ
Ua îte ia tatou teie parau, eere ia i te tahi parau
oti mai terâ ta tatou e îte ra, fâtata e pauroa te
mahana, te ôhipa e ravehia e te taata, tàmà,
tâmâ. Eere paî e, mai te mea e, ua ma anaè, ua
oti. Aita to na e ôtià. Te reira te ôhipa e tià ia
ravehia.
POROIRAA I TO TE HAAPH PARAU
MAITAI
Tàtou te arataî i to tàtou nünaa, na tàtou e âfaî
teie parau i roto i to tàtou nùnaa no te faahoî i
to tàtou nùnaa i te Atua ra, faahoî faahou i to
tàtou nùnaa i roto i to na parau, ia fàrii faahou
o na i te tàâtoàraa, ia fàrii fahou o na i to na
fenua, ia fàrii faahou o na i to na reo, i ta na
peu, ta na màa, ta na ràau, te mau mea atoà i
màôhi ai o na. Te reira te poroîraa, la tupu te
hinaaro o te Atua, te hanahana o te Atua i roto
i ta tàtou faaîteraa i nià i te fenua ta tàtou
o
faatupu i teie
parau.
2-TE
TE MAU
RÀVEÀ
te taata e, no
o na.
E te vàhi
màramarama ai
o na
i to
na
màramarama ai o na te parau o
mà, ia hoî ia i te vàhi no reira mai o na. Te
ràveà noa ia e tano e haapàpühia. Te haereraa
mai o letu, I parau atu na vau i te parau o te
fenua, e aita paî ôutou e faaroo, hinaaro te taata
e paraparau te parau no te raî, aita. Te mea
paha e tano e haamanaô faahou i to tàtou nünaa
i teie mahana, e fenua o na. E no teie fenua, i
parau, te
vàhi
i roto i te Parau mai¬
taî a te Atua, ta tàtou ia e faaitoito. Teie nei, e
haere marù noa rà i nià i teie Èvaneria ta tàtou
e
pàrahi nei i roto. E ia tae ihoâ paî ia i te
taime e màramarama ai te tàâtoàraa e, eere
tàtou no te parau noa, no te faatupu rà ta te
màramarama o te parau e haapii mai ra. E faai¬
toito ihoâ rà hoî te mau Haapii Parau Maitaî i
te mea ta te Atua e titau mai ra i te màramara¬
ma o
te parau.
ta tàtou e
Eiaha e taià. E faaîte ihoâ paî
màramarama ra mà te ôre e
e
te
te
rave,
tàtou ora, eere tei
tei te Atua ra, e te mea rà ta tàtou e
te haere ia e faafàriu i terâ mau taata i te
Atua
ra.
mataù i te taata
paha te mea e moè-noa-hia ra
roto mai o na i te fenua, e fenua
e
Haapii Parau Maitaî
mea
Oia mau, te reira
e
O vai tei taiva ia vai
to na mau hiôraa. I
roto i ta tàtou mau
hiôraa i teie mahana
i roto i te parau o te
TAUTURU
TE HOIRAA I TE FENUA
O
e
tupu ra.
Tiàturihia ra e, i roto i teie fârereiraa, mea rahi
te mau ràveà tauturu i horoàhia no te îritiraa i
te tahi ùputa ia màramarama te mau Haapii
Parau Maitaî i to na tiàraa nà mua roa, e terâ e
nà ô mai ra ia na. No reira terâ uiraa ta tàtou e,
O vai tei taiva ia vai e te tàmà. Te auraa, te
reira parau, e haamata ihoâ ia i nià ia tàtou. E
haamata o na i nià i te taata tàtaîtahi. Te reira
te manaô e tano e tauturuhia te Haapii Parau
Mataî.
MANAÔ
Heitarauri ôr
Ua tupu anaè teie parau,
te hinaaro o te Atua terâ e
e
pàrahi nei.
Teie nei, no te faaôhiparaa i teie parau, eere ia
te mea ôhie. Tei roto te parau i te mau Haapii
Parau Maitaî. E te vai ra te tahi mau ràveà, te
tahi mau tautururaa i horoàhia i roto ia râtou no
te
i
no
te mea, to
te taata ra,
Te reira te tuhaa
e
faaitoito ai te
mau
Haapii Parau Maitaî. E tiàturi ihoâ paî ta te
Atua tauturu i roto i ta tàtou mau tàpura ôhipa.
Eiaha no te mau Haapii Parau Maitaî noa, no te
mau
no,
tàvini atoà rà
taeaè, tuahine
o
te Atua :
ôrometua, tiàto-
e rau noa atu.
Ta tàtou tàviniraa i ta tàtou Etàrëtia e teie
nünaa màôhi tàâtoà e vai nei i Màôhi nui nei.
màôhi ai ôe i nià i to ôe fenua. Te mea te reira
e tano ia haapàpù faahou i to tàtou nùnaa, no te
fenua tàtou i màôhi ai, no te tupuraa tàtou no te
hinaaro o te Atua.
Veà Porotetani n°6 / Mai 2011
7
3-TE MANAÔ O
TE AUVAHA
TE TUMU PARAU NO TE MA
PAROrrA NO
HAAPm
Mea mà te parau a te Atua. Te toe noa rà te
faaôhiparaa i taua parau nei. E ia riro te mà,
ia
faatupuhia nà roto i te ôhipa ta
nà roto i te
I ô io matou, te vai
nei te tahi àito rahi,
O
parau ra e ia nehenehe ia tàtou ia faatupu i
teie parau no te mà i te mau vâhi atoà ta tàtou e
au ia âfai i teie parau e ia riro atoà taua parau
ei tautururaa ia tâtou i roto i ta tàtou nei ôhipataua
Teputefetunanià.
Teie nâ taata, to
râua metua no
Maiào mai ia. Ua tae mai te metua vahiné i
raa.
Papetoài. Ua haere mai i Haapiti i reira te
PÀITREIA O TE ATUA E TE PARAU
NO TEITÂTARAHAPA
TE
fânauraa mai i nà tamarii. I te reira tau, te ora
ra ia tera nunaa Arioi i tahatai i Haapiti. No te
pûai
ua rave i te tahi ôhipa
nünaa, e ua horo o Tepute mâ i
uta. Te manaô, e horoà te tiàmâraa i te nùnaa,
ua haere mai râua e haamau, e taparahi i teie
nünaa Arioi, e ua horoà i te tiàmâraa i te nünaa
O
terâ nûnaa Arioi,
te haavi i te
no
ia nehenehe
o na
ia tiàmâ i roto i to
na
mau
na i vaiiho mai,
râveà, ia matara tàtou i roto i
nünaa.
la parau tâtou te parau no te pàtireia o te Atua,
eita tàtou e pàîmi, eita tàtou e hiô i nià i te rai.
Te pàtireia o te Atua, tei roto ê na tàtou, te mea
noa rà ta letu e pii ra ia tàtou i roto i ta na
titauraa, ia nehenehe ia tàtou ia ôhipa ihoà pai,
ia faatupu terà parau ta na i vaiiho mai i roto ia
tàtou
e
ia nehenehe atoà pai i terà feià e ère ra,
atoà e hiaai ra, nà roto ànei te
te mau taata
4-TE MANAÔ O
Tetuamoe vahiné
pèpëraa
rau e fàrereihia e tàtou,
rà terà mau taata anaè i ô mai, o tàtou atoà
rà. la riro teie parau ei faatupu i te hau o te
Atua.
Ua âtea o ia i te
Atua. O ta mâtou ia
e ïmi i te mau râveà
atoà 0 te horoàhia
mai ia mâtou nâ roto i te mau haapiiraa ta
mâtou atoà ia e rave ei moihaa na mâtou no te
tautururaa ia mâtou aore ra, no te haamaitairaa
i ta mâtou mau ôhipa e âfai ra i te mau vâhi
atoà ta mâtou e fârerei i te taata, nâ roto ânei i
ùtuafare, i roto ânei i te nâtura, i roto ânei i
mau vâhi atoà i reira mâtou e
fârerei i te mau taata, la faatupu teie nei parau
roto i te ütuafare taiva.
te
faaàpu, i te
i
la parau tatou i te parau no te ùtuafare taiva,
tàtou atoà ia to roto, tàtou te mau tâvini no te
mea,
ia tae anaè i te hoê tau, e âtea te Atua ia
na te Atua e faaàtea, na tàtou rà
tàtou. Eere rà
te taata.
8
Veà Porotetani n°6
Âvaè
nà roto ànei i te àti mai, nà
eere
TE ÙTUAEARE
TAIVA
te
o te parau,
roto ànei i te tahi àti
Me 2011
^
Te Veà
porotetani
Protestantisme
et
Définitions
prosélytisme
Prosélytisme : c’est le zèle déployé pour répandre
la foi et recruter des adeptes.
Prosélyte : le sens premier, c’est le païen converti
au
Te Haapaoraa
Porotetani e te
Pororaa Haapaoraa
judaïsme, puis le mot désigne tout nouveau
une religion.
Te auraa : Te Pororaa Haapaoraa : Te râveà
ia i faadhipahia no te haapareraa i te faaroo e te
tïtauraa i te mau mero âpï.
Teperoteruto
converti à
Toute
se
religion, un jour ou toujours, cherche à
développer, à grandir, à « évangéliser »,brefà
convertir des êtres humains. C’est la raison d’être
d’une
Eglise
: annoncer
la Parole, partager une
foi,
une croyance, une vérité, au plus grand
nombre et en particulier vers ceux qui ignorent
tout de cette révélation
(d’où le développement
des missions extérieures).
Le
prosélytisme
a
mauvaise presse chez les
protestants historiques. Il est associé à l’idée d’une
conversion forcée, à un acte de violence exercé
sur un être et une conscience, voire sur une cultu¬
re. Le protestantisme qui se veut un exercice diffi¬
cile de la liberté humaine
(notamment face à
Dieu) préfère que l’adhésion à l’Evangile soit une
affaire de témoignage, un choix personnel, un acte
de conscience et de conviction. Le
protestantisme
exprime ainsi sa forte exigence morale en terme
de conduite sociale.
question donc pour un protestant n’est pas
pas répandre le message libérateur de
l’Evangile, bien au contraire, la question est dans
la méthode, dans la manière de faire, dans la
manière de répandre le message chrétien. Si toutes
les religions et confessions respectaient ou avaient
respecté dans le passé ce principe, la lisibilité du
christianisme, au fil des ans, serait ou aurait été
plus sûre et sereine...
Le dossier du Vea de ce mois présente une
ne
série de réflexions
te taata
te taata
sur ce
thème des liens entre le
protestantisme et le prosélytisme. A chacun de se
faire son opinion et d’agir en conséquence.
^
MARGUERON Daniel
: Te auraa matamua o teie tad,
tei fârii i te faaroo âti-Iuta. Imûri iho, o
âpî atoà ia
e tomo
i roto i te tabi haapaà-
raa.
I te mau taime atoà, te îmi nei te haapaàraa e
haamaitaî i to na oraraa, te tïtau nei ia tupu o ia i
te rahi, e te poro nei i te Evaneria no te haafâriu i
te taata i nia i te Fatu. O te oraraa mau hoi te
reira o te Etârétia, te faaîteraa i te Parau, te opé¬
reraa i te faaroo, te tiàturiraa, te parau mau i te
rahrraa o te taata, te feiâ tei àre â i mâramarama
i te reira heheuraa (mea nâ reira bot te fânauraa
mai te tabi mau pü pororaa èvaneria i râpae).
Teie parau no te « Pororaa Haapaàraa »,
eere te reta tupuraa dbipa i te mea fàrii-roa-bia e
te mau
porotetani tumu. Ua biàbia te reira àbipa
mai te tabi baafâriuraa faabepobia, nâ roto i te
tabi mau râveà faabepo i nià i te taata, to na feruriraa e to na bïroà tumu. No te haapaàraa
o te taata (i mua
iboâ râ i te Atua), ua binaaro o ia e aratai i te
taata ia fârii i te Evaiieria nâ roto i ta na faaite-
porotetani e i mua i te tiàmâraa
raa,
La
de
O
na te taata ibo, mâ
to na tiàturiraa. Te faaite nei te
ia riro ei faaotiraa
feruriraa
e
to na
baa-
paàraa porotetani i to na manaà tïtau i mua i te
parau o te taata i roto i to na oraraa vaamataèinaa.
Aita faabou atu ra te uiraa a te taata poroteta¬
ni to nià i te parau no te baapareraa i te tïtauraa
faatiàmâ a te Èvanerïa, teï nià i te râveà, te buru
raveraa^ te buru
baapareraa i te tïtauraa maru-
metia. Abirï te mau haapaàraa e te mau âmaa
faaroo i faatura na i teïe tïtauraa, ua vai hau noa
ia te haapaàraa maru-metia.
îroto i te veà no teie âvaè, e rave rahi te mau
feruriraa tei ravehia i nià i teie tumu parau, te
tûàtiraa iboâ i rotopû i te haapaàraa porotetani e
te pororaa faaroo. Tei te taata
i ta to na manaà i faaoti.
tâtai tabi te rave-
raa
Veà Porotetani n°6 / Mai 2011
Te hoê teie peu e îtehia nei i nià i to tatou
fenua e e faatupu nei i te âmahamaha i roto i te
mau ùtLiafàre, i te mau Etârëtia e tae no a atu i
te tààtoà O te nùnaa. Te papa nei te feiâ e rave
nei i teie ôhipa i nià i terà paiau e ia faaîtehia
te Parau a te Atua i te taata atoà e i te mau
fenua atoà. E no te mea e faaueraa teie no roto
mai i te parau a te Atua, e mea tià ihoâ ia i te
taata faaroo ia faaôhipa î teie faaueraa ia hinaaro o ia i te tâvini i to na Fatii. E no te mea e
faaueraa na te Atua, aita atoà ia e faahaparaa i
te feiâ e rave ra i te reira. Aieà te taata e aore
ia te Etârëtia tè ôre e faaôhipa i teie parau, nâ
te Fatu iho râtou e faahapa i ôre râtou i haapaô
i to na hinaaro. Na teie mau hiôraa e pâturu nei
i teie mau ùmeraa taata.
Te piti O te hiôraa, e faaitoitoraa ia no roto
mai i te mau Etârëtia i hinaaro ia rahi to na
taata, ia raa e ia ralii to na parau i nià i te fenua
nei. Tâpaô hoi te reira no to na pùai e te hiôraa
maitaî i mau i te taata e aore i te mau mana o
teie nei ao. Te vai ri ânei râ hoî te Etârëtia të
ôre e mauruuru ia parauhia e mea rahi to na
taata. Te vai ri ânei te Etârëtia e mauruiim noa
i to na haihai. Te hinaaro e ia rahi o ia, o te hoê
te reira o te mau timataraa i te taata e mai te
reira atoà no te Etârëtia.
1 mua i teie hiôraa, te îte ra tatou e, eere te
faaueraa a te Fatu teie hinaarohia nei i te faatu¬
pu, te
tatou
hinaaro râ o te taata e to te pupu taata, ta
parau nei e, te Etârëtia (...) terâ e tûta-
e
vahia ra ia rahi. Aita teie hura raveraa i taa ê
i te mea ta te mau pupu poritita e faanaho
nei ia tae i te tau porititaraa hou te màîtiraa.
roa
E
no
te mea te pupu
rahi,
ua
riro atoà ia te reira manaô ei tumu
matamua no te
teie
e
hinaarohia nei ia
ùmeraa taata. I roto i te reira
peu, e rave ralii te mau faanahoraa e faaôhipahia ia fati te âau taata, e aore ra ia vare e ia riro
te
manaô taata i te
to na
mau
tarià, i roto i to
raa e rave
rahi
e
na
parau e
âau
e
tirehu atu i ta
vea
tuuhia i roto i
i te
Pomtetani
na
mau
faatiani-
iho hiôraa i
n o
Avae Me 2011
to na oraraa e tae noa
atoà atu i te
mau mea
i
na. Eere ânei e mea pinepine tatou
faaroo ia parau mai te hoê i faaruè i te
haapiihia ia
te
Etârëtia, àuaa maoti
au
i haere i ô i màrama-
ai i te Parau a te Atua. Eiaha atoà rà e
huna e te ôaôa atoà ra tatou ia nâ reira mai te
tahi i faaoti e e haere mai i o tatou nei a parau
atoà mai ai, àuaa maoti au i haere mai i ô nei
mâramarama ai i te Parau a te Mua.
rama
i
Teie mau ùmeraa taata, te faatupu nei ia i te
âmahamaha i roto i te mau Etârëtia e i te mau
ùtuafare ihoâ rà. E taa atu te hoê mero o te
ùtuafare e aore ia o te pàroita e te vai noa atu
ra. Te mea peàpeà roa atu, e feiâ ê te tumu o
teie mau âmahamaliaraa, e feiâ te màuiui nei i
te reira mau tupuraa ôhipa.
E tano atoà ihoâ ia tatou ia ni e, te reira mau
ânei te faaueraa ta te Fatu i tuu i ta na mau pipi
e i te feiâ atoà i faaroo i ta râtou mau haapiiraa.
I roto i te âmuitahiraa o te mau Etârëtia o
teie nei ao, ua riro teie parau ei pai'au peàpeà i
mua i te hoêraa ta na e tïtau nei, tei riro atoà ei
titauraa na tâtou to te Etârëtia porotetani
niâôhi. No te mea, ua riro te ùmeraa taata ei
tumu matamua roa nO' te ôre te mau Etârëtia e
faatura i te hinaaro o te Fatu. No haaraanaô
noa aè tatou i te hànereraa o te matahiti o teie
Amuitahiraa,
atu ia te
i te
mau
e aita à teie parau i ôre atu ra noa
faaotiraa ta na i rave no te aniraa
Etârëtia mero ia faaea roa i teie tâpiira
mau
ôhipa.
Te tiàturi nei tatou e riro teie parau ei feraritâtou to te Etârëtia nei e na te mau
Etârëtia atoà o te fenua nei. la haamanaô tatou
raa na
i riro na te mau Etâi'ëtia ei tumu no te âma¬
hamaha, a haa anaè ia ia riro tâtou i teie iiialiae,
na
ei tumu
nO'
te hoêraa
o
teie
niiiiaa
iti i to
tâtou.
Ta.am MARAEA dromeisM
onametu^
Te taviniraa
Ômuaraa
Ua haamata to mâua faaineineraa i te tiâraa
E fârereihia te huru o te taata, ta râtou parau
i te Atua, to râtou manaô i te tùramaraa a te
ôrometua i te âua
pipi Béthanie no te fenua Niu
Taratoni, i Lifou i Xepenehe i te mâtahiti 1981,
i te âvaê Èperëra, no te paroita reo Mâôhi no te
pipiria,
fenua Niu Taratoni.
parau
Te
oraraa o
E fare âretu
te
pipi
mau
to mâtou. Na te reira
pipi e
nohoraa. Te mau
haapiiraa, mai te monirê e tae i te mahana pae
te poïpoï e te taharaa mahana. Te mahana mâa
poïpoï, e faaâpu, e i te avatea, e tautai. Te vai
noa
faanaho i te parau no to na
atoâ nei râ te faanahoraa
pàroita
e
a
te
fenua,
aore ra
e
teie
àita.
piiraa i te âua pipi no Heremona.
Te ôhipa ôrometua
Te
mau
ôhipa ôrometua,
taime atoà ia vai
ôre.
e
tuahine
no te oraraa
te ora te faaroo i te Atua
Iho
Te faahiahia
o
te parau
Te riroraa ia ei
faatupu i te ànaàna o te màraoia hoï ei tauturu i te taata i te îteraa i
te ôhipa e tiaîhia ra ia na ia rave. la ànaàna to
tàtou nünaa i te parau no roto mai i te ôpuaraa
faaora a te Atua, mâ te hiô ôre te teimaha o te
ôhipa e tupu ra. To na maitaî e hiô o ia ia oîi i
mea, ua
i
mâtau
roa te taata
tûraî ia
te
na no
faaroo i te hiô i te
Ètârëtia mai
te mea ra, o te faufaa ia
no te oraraa fânaô, âreà te raî, te màa vârua ia,
te ora, te pàtireia o te Atua. Teie te mea e
matara o ia i te parau o te fenua e te haapiiraa
ôhipa
âmui.
i te hoê taime ineine
tei parau e, Te
O
te faanahoraa ta to na faaroo e
faaineine tâmau i te mau
ara noa
no
marama,
Matahiti 1982, i hoî mai ai mâua e te mau
tamarii i te fenua nei no te faaoti i te tau haa¬
taeaè, te
o te taata ia himenetâvevo i roto i te
Màôhi.
hiô râ na mua i te mau pipi no te mea, mea
haamâ roa e tauturu âvaè ta mâua e ta te tahi
te mau
no
Au, O vau e vai nei. Te vâhi faahiahia
te Màôhi, e ora i te parau, oia te mea i
parauhia, aore ra te mea i pâpaihia, riro noa ai
èi parau no te Hiroà, aore ra ei parau no te
te
haere ai mâtou i te
Mea titauhia ia navaî mâite te parau o te faaôromaî e tupu ai te mau hinaaro o te hau, i roto
e te faahoîreira te tumu o
mâîmiraa,
vai nei
ôire no te hoohoo haere, i reira mâua e haere ai
i te fare moni no te îriti i ta mâua tauturu, mea
pae,
na mau
manaô i te vâhi
vârua, eita e mau i te târià ia tâpeà, oia atoà ia
te tino, terà paha ia e tiàhia ra no te ôri, te faanehenehe, te hei, te àhu, te tàupoo, mau tàpaô
a te mau
mahana toru atoà
mau
te parau. E ïtehia te ôaôa
hia te târava. E tae roa te
vahiné no te fenua
Lifou i te âua pipi. Ta màua râ, e tauturu âvae
ia, na ta tatou faatereraa e hâpono mai. I te
mau
i te
raa
Te mau pipi no te fenua Niu Taratoni, mea
ineine ôre i te parau no te tauturu âvaè. Hoê
taime i te matahiti, te vai nei te pùpùraa màa,
taoà, te moni
âau. Mau faaitoitoraa teie i te ôrometua
mau
ia faahohonu i ta
nâ te fëtii.
te
i te tâpati, te mau haapiiraa pâroita. Te
tuaroï, te tahi ôhipa teie e tauturu rahi i te ôro¬
metua, no te mea e rau te mau manaô tâtara o
te taata, ta râtou mau faanahoraa, te mau parau
tei
na te mau
haapaô i te hoê ùtuafare pipi,
mau taime anaè teie no te ôrometua i te
faaroo i te mau parau e tae mai ra ia na ra, no
te mau taime e faaineine ai o ia ia na, i ta na
a te
fàrii e îte ai o ia i te mea ta na e fânaô
mai roto mai i te màramarama i te parau o te
fenua, te mea ia ta na e hinaaro nei e faatupu
no te tàamu faahou ia na i te êà o te ora.
ta
na e
ra
Haamaitaî
E tià ia haamaitaîhia te Atua tei
faatupu i te
fenua mai roto mai i te vai, te màramarama i
roto i te pôuri, te ora i roto i te fenua. No te
mea e rave rahi mau tàvini tei ôhipa ia tupu te
rauraa
te
mau
ôpuaraa
no te
haapàpû te tiàturi-
Veà Porotetani n°6 / Mai 2011
11
tü
Fait partie de Vea Porotetani 2011