EPM_Vea Porotetani_201104.pdf
- extracted text
-
1^^ ^
IBUBi'iTiiirlimi By
ÉJfd^m''W "^3
L>
V.r '
^
■
—
\
*
T
4^k
W|M
Hpiv'
,î
/fWz^^Pm^Ê
1 /■
1
\
1
r - -i
ncOct/Ua, 2009 / 20 to
Hohoà 1 - Honoà Më i te 2009 / 2010
■
Më Tuhaa 2
■
Më Tuhaa 3
m
Më Tuhaa 4
■
Më Tuhaa 5
Më Tuhaa 6
■
Më Tuhaa 7
Më Tuhaa 8
Hohoà 2 - Foaôhiparaa 2009 / 2010
I Direction générale - Rémunérations
I Direction générale - Indemnités
■ Radio - Télévision
I Traduction de la Bible
0% 0%
■ Animation Théologique
II Ecole Pastorale d'Hermon
I Aumônerie Scob're
in Aumônerie des Hôpitaux
H Aumônerie des Hôpitaux - FRANCE
DEPENSES REALISEES 2009/2010
□ Direction Générale et Services Administratifs
□ Direction Générale - Rémunérations
I Direction Générale - Indemnités
IRadio-Télévision
□Traduction de la Bible
□Animation Théologique
□ Ecole Pastorale d'Hermon
iAumôneries Scolaire
□Aumônerie des Hôpitaux
i Aumônerie des Hôpitaux - FRANCE
□Aumônerie Maison d'Arrêt
lAideTEVAARAUHARA Michel
BAides sociales et de solidarité
□ Participation financière aux branches d'activités
□ Subventions aux organismes extérieurs
DEPENSES PREVISIONNELLES 2010/2011
D Direction Générale et Services Administratifs
D Direction Générale-Rémunérations
■Direction Générale-Indemnités
■Radio-Télévision
DTraductiondela Bible
D Animation Tbéologique
D Ecole Pastorale d'Hermon
iAumôneries Scolaire
DAumônerie des Hôpitaux
DAumônerie des Hôpitaux-FRANCE
DAumônerie Maison d'Arrêt
■Aide TEVAARAUHARA Michel
■Aides sociales et de solidarité
D Participation financière aux branches d'activités
G Subventions aux organismes extérieurs
Sommaire
Hohoà : Ôroà Faatupuraa Parau (1)
Parau o te fenua : Maatea i Moorea
Porotetani
Édito : MARGUERON Daniel
MENSUEL DE L’EGUSE PROTESTANTE
MÀÔHI
5 no Mati i Taravao
6/8
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
9/15
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Eînail : veaporotetani@epm.pf
Diiecteurde Publication
MARAEA Taarii
En tendre, Recevoir
et Transmettre
l'Évangile
Rédacteur en Chef
MAHAA Julien, Pasteur lotua
Faaroo,
^
^
Ëvanena
®
i te
\
Stànjëtc^
Secrétariat-Maquettiste
16
POHUEBen
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAJ Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFAMUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
,
O Parau pâôfaî : Pâpai parau rahi : Te Ôroà
Faatupuraa Parau
Parau no Hetemona : E aha te PCC
17
18
^ PCC : Te Oitumene, Te tùramaraa a te Parau a te
^ Atua e te Tuatua
Hiroà porotetani e te Èvaneria a Ruta,
19
• te haamataraa o te Ètaretia i Maôhi Nui
Moniroa e Tatou : Lettre et Aide au Japon
CEDENE Christian,
20
et la collaboration de
MARGUERON Daniel
21
• SOS Japon : Solidarité avec le Japon
Jeu : Un peu d'histoire (5)
0 Photos : Ôroà Faatupuraa Parau (2)
Himene Tuhaa Pae : Te Hina Paarae
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FN
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
^ ^
FAUA-TUFARIA Emma, PCC
f
Prénom
Nom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2011 (1 an - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°5 no Èperera 2011
3
C THoonea^
PARIPARI
FENUA NO MAATEA
fe tarava ra te pape
® Vai Vinivini
® Mahaerua te veheraa pape
^a atu ai o Vairemu e o Vaiôine
fbi riro ei naueraa na te mau tamarii
âreà te tahua hurihuriraa ra
ffe vai ra ia ôe e Tiura Iti, Tiura Rahi
3 te fèî i te îri âfàf à
î mouà tei nià o Temanava o Tahiti
® tei parauhia o Te Aroha Nui
^ta to na e èà, e mea tâpiipii ia paiùma
ilutu tei tai o Tuôfao
® Nuupure te marae
fàhi haamoriraa na te nùnaa
3 te reo o te àito o Nuu
i te àito ra o Toto i te nâ ôraa e
i nià i teie mouà
1 parauhia e :
lîaara piipii tei hai pârum
la tàpoipoi te ata i Matovera
la pee potaro te pape i Ahutere
la tià na nuna i te hihi otahi
la ôto piitara i te ahu e pà.
ffe tiraha ra te faa o Toto
Wairaa màa na to ù nùnaa
® tei parauhia e
foto e faania pana aè mea reà
Ife vâhi nehenehe râ i to matou vàhi
® nâ mouà ia i te pae àtau e i te pae àui.
3 te pae àtau o Ahutau ia
3a tàpoihia o na i te ata
S tàpaô faaîte te reira ia mâtou
e maraamu te matai
3 te pae àui, o te tara ia Opaùe
3a püôhu-atoà-hia o na i te ata
4
:
4 nane mai to uta e, nuunuu i te tai e
â nane mai to uta e, nuunuu i te tai e »
fe reo o te nùnaa i te nâ ôraa e :
« Se Atua o te taata e,
aroha mai ia mâtou »
«
® Aharoa te tai roto
^ta to na e ava
^ tau ra, o tiàpito
® Maatea teie i te màa àtea
®o te àtea ia to ù faa
Sbatea i te pô, teatea i te ao
liai Paroa e moti i Tetuaupoo
fflaatea e, A TÜ
fe Aroha Nui,
IA ORA, IA ORA, IA ORA
1 tàpaô faaîte te reira ia mâtou e,
e Toèrau te matai
Pâpaîhia e Poema a AM^U
àrerohia e Manohiti a PAPAÎ
3! üa ia to mûri iho
No te fâriiraa i te mau Tià no te PCC
® tei riro ia, ei faaheeuri i te aru
i roto i to mâtou faa iti o Maatea
i âpeehia mai e François a PIHAA-
Vfeà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
TAE, Tahiarii ôrometaa mai Fiü mai
il
L’intelligence
de la foi
Enfants nous avons tous baigné dans les mer¬
notamment dans un contexte pluricuirorel.
veilleuses histoires bibliques et vécu avec
ses personnages
héroïques : Abraham, Noé,
Jonas, Jésus, ou bien encore Marie... On les a
aimées ces aventures extraordinaires ou magiques
et relues sans cesse, on a même rêvé qu’elles
La foi s’incarne certes dans la danse, le chant,
l’expression corporelle, la prédication, dans le
vivre ensemble, dans la solidarité, mais la ren¬
contre se fait aussi dans la solitude, face à la mer,
dans la méditation, dans le silence des montagnes,
la foi est encore un moment d’intériorité, de dis¬
pourraient nous arriver un jour. Et après ?
Comment est-on passé de l’aventure du peuple
d’Israël, si lointain dans l’espace et si ancien dans
le temps à la croyance, enfin à la foi d’adulte ?
A travers l’Evangile Jésus révèle leur grandeur
aux hommes surtout à ceux qui sont exclus,
déclassés ou marginaux. Il n’y a pas de désespoir,
mais une présence, une confiance, la promesse
d’un avenir dans la dignité.
lettre, c’est-à-dire le message second, caché et
symbolique, plutôt que l’histoire elle-même : la
foi d’adulte est celle qui questionne le texte
biblique pour nous faire réfléchir, qui croit et qui
interroge, qui interprète, qui replace le message
De l’ancien au nouveau Testament, le message
dans un contexte et le réactualise, afin de donner
biblique grandit en humanité : le Dieu de la loi et
de la guerre se mue en Dieu d’amour. Quelle
révolution !
tance par rapport à nos vies.
La foi d’adulte est celle qui préfère chercher
dans la lecture de l’Evangile son esprit plutôt que
sa
du sens, pour nous et maintenant. La foi d’adulte
s’appuie sur les profondes et édifiantes réflexions
des théologiens.
^
Jésus n’est pas seulement celui qui indique la
Daniel MARGUERON
voie, celui qui est « le chemin », il est celui qui
invite l’homme à ouvrir lui-même le chemin de
sa propre
une
vie. Nous avons d’abord à comprendre
démarche, puis à constmire nos vies dans
une fidélité créatrice. C’est ce
qu’on a appelé la
liberté du Christ, la liberté dans le Christ. I^s
Eglises, surtout celles issues de la Réforme, sont
appelées à proclamer cette liberté.
La foi enseignée, pour être compréhensible,
s’incarne dans le langage d’une époque, dans la
langue du peuple et dans une culture ; sans
appropriation collective, elle resterait un phéno¬
mène d’imitation extérieure et formel ; mais en
même temps la foi ne se réduit, ni à un discours,
ni à une époque, -même la notre-, ni à la culture,
Te mâramaramaraa
o/i te faaroo,
Eparau te reira i orahia mai na e te tahi
mau taata o te
feiâ atoà i tuuhia i te hiti o te oraraa vaamataèinaa e fânaô i te reira faufaa. Nà roto ia
letu, tei heheu mai i te Atua o te here e te
aroha, ua faaîte mai o ia i te êà o të arataî i te
taata mai roto atu i te titiraa o te hara e te pohe
e tae
sinon elle perdrait sa grandeur, sa transcendance,
universalité, ce qui fait qu’elle exprime un
au-delà de nos vies. La foi dépasse nos frontières
son
et nos limites humaines. Jésus nous porte vers
Dieu et nous fait partager la vision spirituelle de
la vie : la place de l’homme, le sens des événe¬
ments, du bonheur d’être et de vivre à la souf¬
france et à la mort. Si la religion est un lien entre
les hommes et entre l’homme et Dieu, alors les
Pipiria e tae roa mai i te
tau O letu. Ua hinaaro atoà tatou e te
atu i te tiàmàraa o te ora.
Te faaroo, eita te reira e hope i roto i te
parau e te hiroà o te taata, e amo râ te reira ia
na i te Atua o te ora, nà roto i ta na fâriiraa i ta
ôpuaraa faaora. I roto i te ôri, te himene, te
faaiteraa, etv., e faaîte te faaroo i te iho e faao¬
na
ia na i te tahi huru
taiôraa âpi i te parau o te Evaneria e te faaîtera ra i te taata e e tauturu
raa a te
Etârêtiaïli^^!fl||-i^;
'
Veà Porotetani
Eglises sont là également pour favoriser ce lien
entre les peuples, les sociétés et les cultures,
Veà Porotetani n°5 no
Èperera 2011
5
5 THaiù
TE ÔROÀ 5 MÀTIITARAVAO
Makai iti hau ê te îtehia mai i nià i te tahua no Taravao i te
fârüraa mai i te imu pâroita atoà mai Piraè e haere tià atu ai i
Tautira. 1 reira to te Tuhaa Hoê âmuiraa i teie Ôroà 5 Mâti.
NAMATA
ta teie mau parau e haamanaô mai ra, to tatou
ÔROMETUA
ia îteraa e, te vâhi ta tatou e pàrahi ra, te here
atoà te reira o te Atua, tâ na i hôroà mai ia
I roto i te roaraa o
tatou, no te nünaa mâôhi. E te mea atoà ta te
te tau tei haerehia
Atua e tîtau ra ia tatou, e here tatou i te Fenua,
mai, a talii ra teie
e here i te
tâpura ôhipa a tupu
faahou ai, e nâ te
îte ai te hoturaa no te mau maitai atoà tâ na i
Taata, e here i te Atua, i reira tatou e
hôroà mai i roto ia tatou.
Haapiiraa tâpatî e rauti i te parau no te 5 no
RUhflA
Mâti, teie ia i âfaîhia mai i ô nei i roto i te
Pupu 3, i roto i te pâroita no Taravao. I roto i
Te taeraa mai te ■
te Môiaa, mea ôaôa te man tamarii e tae noa
mau mitionare i to
atu i nà pâroita 13 tei âmui mai.
tatou fenua, e tano e
haamanaô i te faufaa
Te tumu parau tei oraMa mai e te mau tama¬
rahi o ta ràtou i âfai
rii i roto i te Haapiiraa tipati : «
Te Fenua,
Ùputa O te Raî. » E te mau parau atoà tei
mai no te Parau a te
hôroàhia i roto i te mau tamarii, mai te
Atua. Te tiàturi nei au e, te reira ei faaravaîraa i
Tamahou
(Te rahu a te Atua), To ù Aratai (te
te mea i vaiiiohia mai e to tatou mau tupiiiia e
parau ia o te taata). Te Tiàrama (Te haamaitaî-
faaralîî faahou i to tâtou faaroo e ia rahi atoà te
raâ a te Atua) e te Matahiapo (te parau ia no te
Here e te Aroha i roto i to tâtou nûnaa. E te
Pâpetitoraa e te Ôroà a te Fatu) e tae noa atu to
haapiiraa i ravehia i roto i te Haapiiraa tâpati e
te Ui-âpi, e tano e haere marû, eiaha e horo
noa, e hôroà mari noa. la tae i te tahi fiito
te Uî-âpî, i te ora-âmui-raa i roto i teie parau
«
Te Fenua,
:
Ùputa o te Raî ».
mâramarama ia nelienehe ia ritou, eiaha noa e e
No reira, i roto i te auraa no teie parau, o tei
hiô-âmui-hia mai e te mau tamarii, te mea noa
6
hôroà e e haapii, ia ora atoà râ i le haapiiraa ;
«
lÆà Porotetani n°5 du amis d'Avril 2011
Te Fenua
^
Uputa no te Raî. »
^5
AHUURA
Te ïte nei au te
hoêraa, te nuuraa i
mai i roto i teie pae fenua to tatou.
E tano ia parau e, te nünaa Mâôhi, e nünaa
mâîtihia tâtou na te Atua. No te tâtararaa, te
roto i te parau no te
ôhipa tei ô nei. Ua tonohia mai tâtou i ô nei no
himene, te parauraa
te rave i te ôhipa, no te faatupu i te Parau a te
i to tatou reo, te
Atua. E aha teie parau. Eere te mea ôhipa rahi.
faaôraa i roto i te
la rave i ta na ôhipa. la faatupu i te Here e te
mau
tâpura ôhipa
Aroha o te Atua. Te reira ia.
atoà a te Ètàrëtia. Ta ù tiàturiraa, e taùma faa-
STANISLAS NUU-
hou to tatou nümera.
PURE
CLAUDE PE-
RETTTENIUÏ-ÂPI
NO MARINA
Teie nei, te parau
atoà ra o letu, te îmi
ra ôutou te mea i
No te faahaereraa
mai te Feiâ âpi mai
pâpaîhia, inaha teie
vau e parau atu nei
terà te rahi, matou
ia ôutou. E te reira
to Mahina, mea
te mea e uiuihia ra i teie mahana ia au i te Èva¬
huru rahi mâtou i te taeraa mai. Ua rave matou
neria, To ù ia mâôhiraa nâ mua roa. la au i te
te tahi mau haapiiraa i roto i ta mâtou mau
Èvaneria, to ù ia reo. Ta ù e haamâuruuru ra i
âmaa ôhipa e tae noa atu i roto i te Haapiiraa
terâ taata i huri i terâ parau, te Pipiria i roto i to
tâpati.
tâtou reo. Ua hinaaro o na e faaite e, te reo pai
ta te Atua i vaiiho mai i te Mâôhi, ia mârama-
Ua rave mâtou i te tahi faanahoraa ia mâramarama râtou
i te parau no te taeraa mai o te
Èvaneria, terâ parau ora i âfaihia mai io tâtou
nei. E te mea atoà i faufaahia i roto ia mâtou
rama te Mâôhi. Eere no te parau e, mea
faufaa
ôre te Pipiria, eita. A parau râ i to tâua iho
parau, nâ roto i to tâua reo e nâ roto i te hinaa¬
ro ta te Atua e hinaaro ia tâua e parau i teie
nei, no te mea, ua tae mai te Èvaneria io
mâtou, i te ôutu no Tefauroa, o ta mâtou ia e
mahana. Mai te mea e, e fenua mâôhi, ua
hinaaro nei ia haafaufaahia.
ôe. Mai te peu e, e parau te taata, e mea, e ôfai,
fânauhia ôe i nià i teie fenua mâôhi, e Mâôhi
eiaha ia moèhia ia tâtou, te nâ ô ra te Parau a te
No nià i te parau no te haapiiraa, ia riro te
mau
ùtuafare no te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi ei
Atua i roto i te Pipiria e, e parau ia na te Atua.
Mai te peu e ânimara, e parau na te Atua, mai
hiôraa, eiaha noa no te Ètàrëtia nei, no te tâa-
te peu e ôfai, e parau na te Atua. E tei
toàraa râ no te mau Ètàrëtia. Terâ faufaa rahi e
i teie mahana i te vairaa. Te Èvaneria, terâ ia
vai ra i roto, te ora i âfaihia mai i roto i teie
parau e vai ra i mua ia ù, to ù Fenua te
fenua no Pâtitifa nei, e terâ ora tâ na e hinaaro
ria na mua roa, teie e rave-ino-noa-hia nei e te
noa ra e hôroà i
roto ia tâtou. Te vai ra vëtahi
aita e àpo ra i terâ faufaa rahi ta te Atua i tuu
reira vau
Èvane¬
taata. Te reira paha te 5 Mâti matamua roa e
tano ia haamaitaîhia, aore ra ia hôroà atu à, ia
Veà Porotetani n°5 no Èperera 2011
1
STHati
îte ta tatou mau tamarii e, terâ te Èvaneria
matamua, Terâ te 5 no Mâti : « Te îteraa i to
îteraa i to na hiroà tumu, te mâramaramaraa i te mau mea tàatoà ta te Atua i vaiiho
na reo, te
mai io tatou nei.
te
»
Eiaha râ e faaea noa i roto i
Pipiria. la nâ ô anaè paî letu e, e Parau vau.
la nâ ô anaè paî letu e, Te papa, te one, te
mataî, te ua. E aha terâ mea. Te faaîte atoà mai
ra ia ia tâtou e, te Eenua terâ e parauhia ra.
^
Textes extraits de TEmission télévisée
de TEglise Protestante Mâdbi
5 mâti i te Tubaa 7
matahiti, ua faaoti te Tômite Haapiiraa
Tâpati O te Tuhaa e tuu i te parau i roto i
te vaha o te tamarii no te faaàmu i te ôpû
Iroto i te 05 mâti i te Tuhaa 7 tei
O te
âmui i nâ pâroita e 5 o te Tuhaa i
raro aè i te rautïraa a
o
te Haapiiraa
mau
te mau tamarii
Tâpati e te tauturu a te
Haapii Parau Maitaî, epiti tau taime
faufaa ta râtou i tâpeà mai, te haamoriraa
i te Atua ia au i te tûramaraa a te parau a
te Atua
mau
(Mâtaio 13, 36-52) i te parau o te
pâroita tâtai tahi (nâ roto i te tâvini-
raa a
te mau àrometua i rauti mai na i te
reira mau pâroita, te ôrero e te faatara) e
ta râtou faaiteraa i te Parau Maitai o te
ora e
tae noa atu i to na parareraa i
Mâdhi Nui nei e i Moana Nui Àtea. I teie
Veà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
8
i
taata paari.
^
Julien a MAHAA, lotua àrometaa
T
TE HAAHIRAA FAAROO MATAMÜA ROA
IPÂPAÏHÏA E TE MAU MmONARE PERETÂNE
NOTT, JEFFERSON, ETRE
8 NO ÀTOPA1801
ORO MEDUA
Premier catéchisme en tahitien écrit par
les Missionnaires anglais le 08 octobre 1801
PIPÏ
Hoë roa Atua mou.
Ehïa awa 7
O vai 10 oa ioa 7
Jehova.
E'Vaïua.
Eaha (e Aiua ?
Na Jehova anai,
Na vai hamaiii le ryi, le venua e le yi ?
Na vai hamani le laata 7
NaJdiova.
No le eaha e bnniani Jehova te tania ?
Taata meiiei aoe, te taaiu mntaniû.
lyiii te lataa ia na, ia farô ohîe tana parou.
"a
a 7
E, laata meiiei oia te haraanirabïa te Alun iana.
Adia oia rido dura e laaia ino ?
Aita dura oia fard (e parou na Jeliova, a rido ei oia e taata ino.
Tl mcitei ra ane te laata leienci 7
Aeima. “Aita roa laata humuni meiiei eori roa otahai.'
Eahà e ino ei le taaia ?
No le tanta matamua, lo tatou medua e ino ei ce taata.
Wy ino toa wou, wy î roa to'u a’au te ino.
Wy ino toa ane oe ?
E. Te ridi meira.
Ti ridi mcira ane te Aiua te caaia ?
T) ridi meira ane Jehova ia oe ?
Ti ridi meira.
Intro
No te laata ino wou. no to'u hamani ino.
No te eaha e ridi niei ei Jehova ia oe ?
E tara hara rahai ei maha ei.
Eaha e raaha ei lona ridi 7
0 Jesou Cliristou, "Oia anai te tara hara to tatou hara."
Eaha te tara hara raliai ?
Ovai 0 Jesou Cliristou ?
Te lemeidi no Jehova, ti hare meina te aonei “fa oj
Entendre, Recevoir
et Ihinsmettre l’Evangile
Entendre, recevoir ettransmettre l’Evangile:
c’est la raison d’être d’une Eglise et un
défi majeur pour toutes les Eglises à toutes
les époques.
Comment l’iiistoire du peuple d’Israël, peuple
migrant puis sédentaire, mral, tribal, patriarcal,
l’Institution : son rayonnement, son expansion ou
son déclin. Dans cette optique, les hommes sont
libres de leur prophétisme ou de leur absence de
vision.
Transmettre l’Evangile c’est utiliser les
subsistant à la limite du désert, comment cette his¬
toire peut-elle concerner aujourd’hui une humani¬
té de plus en plus urbaine, salariée, relativiste,
moyens traditionnels comme l’évangélisation et la
prédication en paroisse, les moyens semi
modernes comme la presse écrite, la radio et la
télévision, mais aussi les moyens modernes
mobile, métissée, individualiste, connectée etc. ?
comme les sites internet et les réseaux sociaux.
L’approche religieuse protestante est une chan¬
ce, car elle ne s’appuie pas d’abord sur une
Institution et une tradition, mais sur l’Evangile,
comme source
première et ultime de conviction.
C’est au prix d’un travail permanent de compré¬
hension, d’appropriation et d’approfondissement
collectif et personnel, qu’une Eglise peut établir sa
foi pour la partager et la propager. L’Evangile
n’est pas une parole qui flotte dans l’air au-dessus
de nous. Il n’a de sens que s’il parle intérieure¬
ment à l’homme le langage de l’existence. Au
risque de connaître des querelles théologiques
incessantes et la division de l’Eglise.
Dans les Eglises issues de la Réforme -cer¬
taines ne se définissent plus forcément comme
protestantes-, côtoient, en matière théologique, le
meilleur et le pire. Le meilleur c’est une lecture
savante de l’Evangile qui va de la compréhension
littérale à la compréhension élaborée, interprétati¬
ve et relative ; pour cela les théologiens sont
indispensables. Le pire ce sont les lectures « au
raz des tiare » qui prennent au pied de la lettre le
texte biblique, sans jamais le mettre en perspecti¬
ve, ni en situation, et sans jamais le contextualiser.
Rigidité, simplification et fondamentalisme exis¬
tent aussi dans la mouvance protestante, malheu¬
reusement.
Ce dossier du Vea souhaite rappeler qu’il n’y a
pas une seule perception, étemelle et immuable de
l’Evangile, bien au contraire, et c’est bien sa
richesse comme sa diversité. Il y a plusieurs che¬
mins pour parvenir à la foi. De sa transmission
aux jeunes comme aux adultes dépend l’avenir de
Transmettre l’Evangile, c’est, au-delà de la
forme traditionnelle ou contemporaine que prend
le message pour nous parvenir, s’accorder sur un
éventail de contenus, c’est-à-dire sur des mots, des
idées, du sens et des interprétations que l’on
donne aux textes bibliques, ici et maintenant.
C’est à ce prix qu’une Eglise est vivante,
dynamique et qu’elle peut se penser en devenir.
Qui souhaiterait qu’une Eglise soit un reliquaire
ou devienne le musée d’une aventure patrimoniale
passée ?
^
^
Daniel MARGUERON
Faaroo, fàrii e haaparare i te Evaner/a, è
oraraa e e
tautooraa te reira nâ te mau
!
■
Ètàrëtia no te mau tau atoà e te mau ‘ :'
vàhi atoà. To na papa, o te Èvaneria iho ia, te
Parau Maitaî o të hôroà i te ora, tei titan i te
taata ia taiô nà foto i teie taô i te auraa e te
titauraa e hôroàhia ra i ô mai i te parau, e ia
riro ei niu no te faaîteraa a te Ètàrëtia.
.si
Rau noa atu ai rà te taiôraa a te taata e te
mau êà / ràveà o tà na e rave e e
faaqhipa no te f
arataî ia na i te màramaramaraa i te Èvaneria,
hoê noa parau-mau e e parau-tià tâ na e
faatorol
ra, màoti te here e te aroha o te Atua i te taata.
E tauturu te reira i te Ètàrëtia i roto i ta na
faaîteraa e ta na tâviniraa, ia ôre o ia ia riro ei
vâhi haaputuraa tauihaa tahito.
Julien a MAHAA, lotaa drometaa $
Veà Porotetani n°5 no
Èperera 2011
Te faaîteraa i te Parau a te Atua
Etàmata na tatou i te faaroo ia letu i to na
faaueraa i tâ na mau pipi ia haere i te mau
hopeà O te fenua no te faaïte e haapii i te
taata atoà i te mau mea atoà tâ na i faaïte ia râtou.
Ua tono letu i teie mau hoa i to na mà to râtou ra
hum, ta râtou atoà ra peu e hope roa. E mau âtiluta anaè râtou. Te tono nei te Fatu ia râtou io te
êtene. Oia hoi, i te tahi mau fenua e reo ê to râtou,
e haapaôraa ê ta râtou, e atua ê to râtou, e peu ê ta
râtou eere i ta te âti-Iuta. Ua haere râtou i taua
mau fenua ra e ua faaïte i te mea ta to râtou Fatu i
tïtau ia faaïte râtou. Tâmata noa atu ai râtou i te
rave mai ta Pauro e parau ra,
io te âti-Iuta, e faaâti-Iuta, e io te êtene e ora ia mai ta te êtene. Eita
râ e tano e parau e, ua tiàmâ râtou i ta râtou iho
peu, i to râtou tiàturiraa i roto i ta râtou faaîteraa.
la hiôhia te feià i nâ mûri mai ia râtou, ua ô atoà
râtou i roto i te reira fifi, te âpitiraa i ta râtou faaïteraa i te mau mea i mâtarohia e râtou. Mai te
rerra atoà i te tau o te mau mitionare e tae roa mai
ia tâtou i teie mahana. Ua pâpù atoà ia ù, i nâ reira
na tâtou i te faaîteraa i te hîinaaro o te Atua i to
tâtou mau motu. I nâ reira na to tâtou mau metua i
ta râtou faaîteraa i roto i teie moana nui âtea. I nâ
reira atoà na to tâtou mau metua i te faaroo i roto i
to te Ètàrëtia nei. Ua îtehia na to na tupuraa i te
Ènâna e aore ia i te tahi atu mau motu
tei faariro i te parau tahiti ei reo e au no te Parau a
te Atua e no te haamori ia na.
mau fenua
No reira. eere i te mea ôhie no te taata e faaïte i
te Parau a te Atua ia haapae i to na paiau, ta na
peu, to na manaô, to na hum e te vai noa atu ra i
roto i ta na faaîteraa. la nâ reira hoî tatou i te hiô,
te màramarama atoà ra ia tâtou e, eere te Parau
noa no te Atua terâ e faaîtehia ra, te Parau râ a te
Atua ia au i te manaô, te tiàturiraa, te peu, te hiroà
o te taata faaïte e te vai noa atu ra. E titauraa tuutuu ôre râ nâ na te haapaeraa ia na iho e to na mau
manaô e te tuuraa i te Parau tâ na e faaïte ra i mua
ia na. Mà te ïte atoà o ia e, aita e fâito e tano ai o
ia e parau e, te mea tâ na e faaïte ra, o te Parau
anaè ia a te Atua. Te ôhipa ia i tupu mai te ômuaraa o te
ôhipa faaîteraa i hôroàhia i te mau pipi e
te mau ïte o te èvaneria e tae roa mai i teie maha¬
na.
I mua i teie mau hiôraa i nià nei, e tano atoà
paha ia tâtou ia tuatàpapa i te hum no te fàriiraa a
te feià i faaroo i teie mau faaîteraa. Eita tâtou e fifi
ia parau e, aita te taata, e aore ia te nünaa fàrii i
teie mau faaîteraa i rave noa mai i te Parau a te
Atua i faaîtehia, ua rave atoà mai râ i te tâàtoàraa
o te mea tâ na i faaroo e e ïte ra ei mea maitaî, tei
faaâpî i to na oraraa e ta na hiôraa i te Atua e faaî¬
tehia mai ra ia na. E te reira mau mea âpï, eita ia e
tano ia tàôtiàhia i nià i te parau tâ na e faaroo ra.
Ua âmui-atoà-hia râ te tààtoà o te reira mau parau
i te hum o te taata e tià mai ra i mua ia na. E te
hum hoî o te taata, te fauraô noa ia o te Parau e
faaîtehia ra ta te taata fàrii râ i faariro ei mea mai¬
taî atoà nô na.
E tano ia tâtou ia ui e : « e nâ hea ta te taata
fàrii-màramarama-raa i te Parau a te Atua e tiàmâ
ai o ia i te hum o te taata faaïte tâ na i rave atoà
mai ». Na te hoî-tàmau-raa i roto i te Parau a te
Atua e türama ia na i to na iho hum e e tùrama
atoà ia na i te auraa o te hinaaro o te Atua i faaïtehia ia na. Te haapii noa mai ra teie femiiraa ia
tâtou e, te faaîteraa i te Parau a te Atua i te taata,
eita ia e navaî noa i te tuhaa a te taata faaïte. E au
atoà teie parauraa no ta te
faaîteraa i te
Parau a te Atua i teie mahana. No reira, e mea
titauhia i te taata tataî tahi ia tomo i roto i ta na iho
taiôraa e ta na mâramaramaraa i te Parau e te
hinaaro o to na Atua. Te faaîteraa i te Parau a te
Ètàrëtia
Atua, eere ia tei te taata faaïte e hope ai te ôhipa.
Ua riro noa râ te taata faaïte ei türama i te êà e nâ
reira te taata faaroo i te haere no te ora i to na faa¬
roo ia au i ta na fàriiraa i ta te Atua titauraa ia na.
Te titauraa i te taata faaïte, ia ïte o ia e, e ôtià to ta
na faaîteraa, ia tupu màîte te fàriiraa a te taata e
faaroo mai ra e ia tiàmâ o ia i roto i ta na fàriiraa e
ta na fàrereiraa i to na Atua.
Te haapii atoà mai ra râ teie mau hiôraa e, mai
tuhaa a te taata faaïte, ia ïte
atoà râ o ia e, e mea faufaa roa atu ia faatià ta na
faaîteraa i te taata e faaroo mai ra i nià, e ia iioaa
ia na te itoito i te haereraa o ia iho e fàiii i to na
Atua.
^
Taarii a MARAEA àrometua
te peu e mea faufaa te
Vfeà Porotetani n°5 du mois dAwil 2011
10
J
Ta te taata raveraa i te Parau
e ta te Parau raveraa i te taata
A pki ténetere to te nünaa porotetani Mâdhi ôraa i roto i te ao o te puta
e
te faariroraa i te mau parau i pâpâîhia i roto i te ânaîraa o nâ puta
Faufaa Tahito e te Faufaa
ei puna no te papa i to na oraraa.
66 o te
Âpl
Dos ier
U a haamâtauhia o ia i te imii te îte e te mâra-
i roto i te puta,
e tau roa atu ai to na feruriraa i te hiôraa i te
marama o te Parau o te Atua
Te pure iritiraa i te Haophrao tâpati i
Papenoo rautîhia e te mau tamarii
pîpiria ei vairaa no te Parau a te Atua. Hee noa ai
atu terâ tua i to na heeraa, mono atu taua uî i terâ atu
ui, i vai na e te vaivai noa ra terâ femriraa e terâ tiàturiraa e, i te Parau anaè i pâpâîhia e roaa ai te îte e
te mâramarama o te taata faaroo i te hinaaro o te
Atua ia na.
Veà Porotetani n°5 no
Èperéra 20 J J
I mua i te Pai'au ta te feruriraa taata i pâpâï i te
No te tahi âmuiraa, ua rohi âmui râtou, te mau
tau i mahemo, tâ na i tiàturi e Parau maitai, e Parau
metua, te feià âpi e te mau tamarii no te tarai i te
hohoà oraraa ta râtou i tiàturi, te reira te huru oraraa
e hôroà i te ora i te taata e taiô e e
faaroo, ua ôhipa
mau â taua Parau ra i roto i te taata, i tià ai te Etârëtia, i vâhi ai te tuhaa, i taa ai te pâroita e i mau ai te
âmuiraa no te tahoê i te mau ôpü fetii e te mau ùtuâ-
e au no te Hau o te
Atua, e oraraa i patuhia i nià i te
hoêraa, te here e te aroha.
fare.
Ua rave te taata i taua Parau ra no te pâhono i
terâ titauraa a taua Parau ra, e faaite e ia îte to te ao
i te ora. Ua rave atoà râ te taata i taua Parau no te
faatupu i to na iho hinaaro, îmi i te ora, îmi te mai¬
tai e ia rahi noa atu â, moè noa atu ai te tahi, paremo noa atu ai te
tahi, no te ino ia e te hara i hahi ai.
I teie tau, e mau râveà ôhie ta te taata e faaôhipa
no te
pàpai e te tarai i te Parau ia au ta te mau mea
e âuahaaàti ra ia na, ta to na mata e
e
a
hiô, ta to na taiià
faaroo, ta to na ite e to na paari e faahii'oà ra ia na,
faaôhipa atu ai o ia i to na mâramarama no te faa-
hohoà i te Parau ta to na vânia e faaiho mai ra.
I mua i te tahi taiôraa, ua rahi e ua rau te hum
pâpairaa e faahohoàraa i te Paiau. I riro na e te liro
noa nei te tapa, te àpi parau, te pamai, a taa noa atu
te ôfai, te papal, te râau ei fauraô no te manaô taata.
E tau teie no te roro uira e na te pitopito tâ na e
tâumi, te û O te perd tâ na e tàuri e faaite e e faatu¬
pu i ta to na femriiaa e manaô ra.
Ei hiôraa, teie te tahi nâ hohoà i matara mai i
roto i te tahi haapiiraa i tîtau i te taata ia feruri i nià
E tano e parau e, ua riro mai na te Parau ei taata,
ua Parauhia te taata, ua
taatahia te Parau, ua hohoà
taata ora. la hahi te taata i te Parau, ua tià te taata no
te Parau, ia tià te Parau i te taata, ua ora ia Parau, ua
ora ia taata.
E ora à te Parau i te taata e no te Parau
à e ora ai te taata...
i te Màtaio 5,17-38-48 ei pâhonoraa i terâ uiraa e,
no te aha letu i faahmn ê ai i te Ture.
No te tahi pupu tamarii i titauhia ia faahohoà i
terâ tuhaa e faahiti ra i te parau no te ture no te niho
e te mata e te motoraa i te
pàpârià, ua matara mai ta
râtou miramaramaraa i ta te taata iho huru raveraa
i te hohoà ta te Atua i hôroà mai, moè atu ai te parau
no te here i te Atua e te here i te tauaro.
üa tanuhiû te tahi mau tumu râau ei
tâpaôraa i te ôroà i tupu i nià i te f enua
Paparoa
12
Porotetam n°5 du mois d'Avril 2011
a
i
Te taviniraa a te mau Tuahine Suzelle
râua O Mereaiii
TUAHINE SUZELLE
TUAIDNE MEREANI
O vai O ia
Ua fànauhia vau i Pâtio. Ua reva vau i Farâni i
te haapiiraa no teie tiàraa Tuahine. Ua titauhia
mâtou ia rave i te tahi èuhe.
I te tau O Raapoto, ua anihia mai ia ù e haere e
rave i te
ôhipa i te Foyer no Pâôfaï, te Tuahine
Thérésa TEMEFIARO e te tahi atu mau Tuahine
papaâ. I reira, manaô aè ra vau e hoi mai i te fenua
ta te mau metua i vaiiho mai no te fârii i te taata i
roto i te tàfifiraa o te oraraa.
O vai te vâhi e ôhipahia e te Tuahine Suzelle
O Punareà i Pahure Pâtio. Te auraa o teie iôa
Punareà, e puna no te reà e teie reà e parauhia nei,
Maumum i te faataaraa i teie taime no te faaîteraa i to màua manaô. I te
ômuaraa, hou vau a rave
mai ai i teie tiàraa Tuahine, na te ôrometua Teàue
e o Temarama i tautum mai ia ù.
I ô nei au te màtauraa te ôhipa faaàpu e ua noaa
roa ia ù te ïte no te
ôhipa i nià i te fenua. E ua ite
nehenehe tàtou e ora faahou nà roto i teie
ràveà i te haafàtata-faahou-raa i pihaïiho i te
au e, e
nàtura. Tei to tàtou noa itoito e to tàtou noa
hinaaro. Aita e uira to ô nei. Na te (Groupe élec¬
trogène) e faatere nei hoê faatoètoè e hoê haapaari
pape.
Te tahi maa ràveà atoà tei noaa mai ia ù, mea
e reà morum. Ua î roa teie fenua i teie reà. Na
nà roto ia i te ôhipa a te Tâàtiraa Vaitoètoè tei haa-
mua aè ra,
putuputu i te mau taureàreà tei ôre e tiàturi-faahou-hia e to ràtou iho mau metua, nà reira atoà e
te mau fatu ôhipa no te mea, ia horoà-anaè-hia te
ôhipa ia ràtou, cita e oti. Ua tae roa teie mau tau¬
tei roto teie fenua i te ururàau, te ràau
tanu, te pohue etv... e ua tàmàhia.
Tei roto atoà teie vâhi i te faa, mea hum àtea i
te porômu, mea àtea i te ôire no Pâtio, aita e
màniania, te faahum ê nei te reira i te tahi mau
taata ia haere mai i ô nei. Mea faufaa roa rà, no te
fàrereiraa i to tàtou hohonuraa. E tano atoà e haamâtau ia tàtou i te faaroo i te màniania o te nàtura.
O vai mà të haere mai nei i ô nei
Te mau taata ia e hinaaro e haamàha i to ràtou
rohirohi, vëtahi no te faatitiàifaro faahou i to ràtou
oraraa ia au i te Parau a te Atua. Te vai atoà ra te
fifi no te ràau taèro e te tanuraa i te ràau taèro.Te
âpeeraa i te mau tamarii i roto i ta ràtou haapiiraa.
Ahum rahiraa taata e fàriihia i ô nei. Aita e hiôraa
i te hora. Na te Ètàrëtia e tautum nei i te pae no te
faufaa.
Poroî
No reira, E faaitoito anaè eiaha e faatopa i to
tàtou tiàturiraa, to tàtou feruriraa. E imi noa à i te
mau ràveà no te tautum i tei
topa i roto i te fifi.
reàreà i te parauraa mai e, aita à ràtou i tiàturihia
aè nei no te mea, na ràtou ihoà i faatae i te ôpuaraa
i te hopeà : mai te faahaereraa mai te mau âuri
pape nà raro i te fenua e tae roa atu i tahatai, e ia
ôre anaè ia hiôpoà-maitai-hia i teie ôhipa, e riro te
pape i te màî mai na te tahi atu vâhi. Te auraa, ua
tuuhia ràtou i nià i te hoê tiàraa no te rave-faaotiroa-raa i te ôhipa.
Ua riro atoà terà, ei haapiiraa ia ù iho no nià i
ta ù iho mau tamarii tei topa atoà i roto i te fifi. E
ia hiô anaè vau, mea ôhie aè i te haapii i te tahi. E
mea tano aè na te taata ràpae e haapaô mai i to
roto iho i to ôe ùtuafare.
ia nehenehe te mau tamarii ia tàmàa maitai.
Eiaha noa te màa i te pae tino noa, te màa vàma
atoà rà ia nehenehe ràtou ia mahiti mai i ràpae i
to ràtou mau fifi.
.
Mea nàhea te faarata faahou i to tàtou mau taata,
Veà Porotetoni n°5 no
Èperéra 2011
Dos ier
Faaroo, Farii, Faaîte
i te Parau a te Atua
Ej ômuaraa
roto i to tâtou mau metua
:
I ora mai na ta tatou i roto
i te hôroà i to râtou
i te Ôroà 05 no Mâti, o tei
riro mai te hoê o te mau
Ôroà Tumu e ei Mahana
Faufaa Rahi i roto i to
tatou oraraa Etârêtia e to
tatou oraraa nùnaa. I te
taime, mâ te tae atoà to
ràtou âau i te faarooraa i
te Parau Maitai no te
Èvaneria nà roto i te mau
haapiiraa, te mau aôraa,
te mau faaitoitoraa a te
mau veà-tono papaâ i to
teie anaè te
Te feruriraa i riia i te
ràtou tau, e nà roto i te
mahana ôhipa ôre e o
Tumu parau, te Oitumene mau Poro Èvaneria, te
tatou anaè teie e haapaô
mau Ôrometua e te mau
nei àti aè te ao nei. Areà
Tiàtono Mâôhi, i terà tau e i terà uî e tae roa mai i
te tahi atu mau mahana ôhipa ôre, mai te monirê
teie mahana, i roto i te mau pureraa i te tàpati, te
Pâta, te mahana 01 no Më, te 14 no Tiurai, te
mau pureraa fëtii, te mau tuàroi, te mau haapiiraa,
Fânauraa o te Metia... te haapaô-atoà-hia ra ia e
te
mau feruriraa pipiria e rau noa atu à, i te mau
te tahi atu mau nünaa e o^tâtou atoà nei. I parauhia
taime atoà e putuputu ai to te hui faaroo. E nà roto
ai e te Ôroà 5 Mâti, o te Ôroà Noera Mâôhi ia.
i to te nünaa iteraa i te taiô e te pàpaî, ua riro te
Te mau ôhipa i tupu e i oiahia mai :
reira ei râveà e fàtata ai to na âau i te hau e te
Nà roto i te aniraa tuutuu ôre a to tatou mau metua
mâramarama no te Parau a te Atua.
i te faaroo i te Faatereraa o te Fenua e to te Hau
Fâiii e FaaîtE i te Parau a te Atua
Farâni, i fàriihia ai teie mahana 05 Mâti ei mahana
Mai
te mau ôhipa atoà e tupu i roto i to tâtou ora¬
ôhipa ôre i roto i to tâtou fenua. Eiaha rà no te
mea e, o
porotetani noa, no te tâàtoàraa rà. E mai te 05
Mâti 1979 mai, i haamata ai tâtou te Ètàrêtia i te
faanaho e i te ora âmui i te mau tàpura ôhipa rau i
te roaraa no taua mahana ra, i mau roa ai teie
raa, te vai ra tei fàrii e te vai ra tei ôre. Hoê à atoà
i mua i te Parau a te Atua, tei fàrii, e îtehia i roto i
te oraraa faaroo. Te pàpü o te tiàturiraa, te haapaô
e te amo i te mau
parau e :«
ôtupa atoà. Tei ôre i fàrii, e taa
ôre to ràtou i te mau faanahoraa o te oraraa faaroo.
taeraa mai te
E paruparu e te hema ôhie i mua i te mau tàmata-
Te Ôroà 05 Mâti »,eaoreia, « Te
Èvaneria », ei haamanaôraa i te taeraa mai te mau veà-tono peretàne e to ràtou tautooraa i te poro i te Èvaneria i roto i to tâtou
nünaa.
Faaroo i te Parau a te Atua
Nà roto i te mau ôhipa i ravehia mai e te mau veà-
haapiiraa ia
ràtou iho i te reo Mâôhi, te huriraa i te Pîpiria nà
roto i to tâtou reo, te pororaa i te Parau Maitaî a te
Atua, te neneîraa i te mau puta haapiiraa, te mau
puta pure nà roto i to tâtou reo, te paturaa i te mau
Fare Haapiiraa (ei haapiiraa i te nùnaa i te pàpaî e
te taiô, te feiâ paari e te mau tamarii), te faatiàraa i
te mau Fare Pure, te haamauraa i te mau pàroita...
ei mau râveà haapâpûraa i te tiàraa o te faaroo
tono papaâ (Peretàne/Faràni), mai te
maru-metia i roto i to tâtou fenua.
raa atoà.
I mua i te faaîteraa i te Parau a te Atua, ua
titauhia tei fàrii, ia rave e ia ora tâmau i te reira nà
roto i te parau, te ôhipa e nà roto i to na iho oraraa
tàatoà, ia fati te âau ètaèta o te fàrii ôre. la tià i te
Parau a te Atua ia tomo i roto i to na âau, ia tau i
nià i to na oraraa e ia türama i to na haereà.
O te titauraa rahi ia a te Èvaneria, ia riro te
oraraa o te taata faaroo mai te
Pipiria màtai’a noa,
e îte ai e e faahinaaro ai te taata atoà i te Aroha o
te Atua, faaîtehia nà roto i ta tâtou pai'au, ta tâtou
ôhipa e to tâtou huru.
A Faaitoito anaè i te Faciroo, te Fàrii e te Faaîte
i Ta na Parau Ora.
Ua îtehia to te nünaa tomoraa i roto i te tahi tau
taa-ê no to na oraraa, e to na îritiraa i te tahi faana¬
horaa âpi no tp na oraraa faaroo, papahia i nià i te
faaîteraa a te Èvaneria Ora. Ua tupu te hinaaro i
Veà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
^
Thierry a TAPU, Teîva drometaa
leremia 17,5-14 :
«
Te Atua, to tatou uruàiraa »
Ite tahitaimei roto i te oraraao te taata,te uiui
ra O na no te mau vàhi i maitaî e tae noa atu i
te mau vâhi tei ôre i manuia, e të nâ ô ra o na :
Mai teie atu nei, e aha atu ra te auraa o teie taô
mea faufaa tei faarirohia ei îtoro. Te
hopeàraa râ o te
ôhipa, aita ia i taui, te àtea noa atu ra to na âau i te
Atua. Te tuuraa i te tiàturiraa e te tiaîtumraa i roto i te
ora » e i hea roa atu ra ia e haamau ai i te tiàturiraa
taata, te raveraa te leira e moè roa ai te parau o te
Atua. Te reira te faaararaa a Pauro i te Etàrëtia no
e
te tiaîturaraa ». No te perofeta ra leremia, mea
mâramarama maitaî ta na pâhonoraa : « E ao to te
taata i tiàturi ia lehova, o to na ia umairaa mau » (17,
Torinetia, ôia hoî to râtou haamauraa i to ratou tiàtu¬
riraa i nià i te taata mai ia Pêtero, Aporo e tae noa atu
ia Pauro, moè roa atu ai te parau o letu Metia. E të nâ
7). E aore ia mai terà ta te pâpaï taramo i faahiti : « O
lehova taù papa, e taù pare, e taù ora, taù Atua, tau
mato, tâ ù e tiàturi nei ; taù pârum, e taù tara faaora,
taù fare teitei » (Taramo 18,3). Areà no te âpotetoro
raoPauro,te« ora »,oteMetiaia.
ô ra o ia : « O Pauro ânei tei faatataurohia no ôutou.
Ua pâpetitohia ânei ôutou i te iôa o Pauro ». I ô nei,
ua ère te taata i te parau o te faaroo, te tiàturiraa i te
Atua. Aita atu ra te Atua i riro faahou ei haamataraa
e ei faahopeàraa no te mau mea atoà.
Eita e ôre no te tahi pae, te ora, ia maitaî noa ia te
ea. Noa atu ia te rahiraa moni i haamâuàhia no te taote
e te mau huero râau, te parau no te pùai e te taime i
Te vai ra vëtahi pae tei haamau i to râtou tiàturiraa
i nià i te mana, te haapaôraa, te moni, te faatereraa,
etv. Te haamanaô noa mai ra leremia e : « E tàtarahia te taata e tiàturi i te taata, o tei faariro i ta te taata
ei rima tautum i to na oraraa ». Tei nià aè hoî te Atua
i te taata e i te mau mea ta te taata i faariro ei mea fau¬
faa nô na. Teie Atua ta tâtou e tâvini nei, e Atua
«
«
faaôhipahia no te îmiraa i te râveà ia maitaî te ea. Ua
haapaô noa atu ra te reira i to na ea, mohi atu ra i roto
i te pipiri, aita atu ra i îte faahou e i faaroo faahou i te
autâ o te tahi pae. Riro atu ra te parau no te « haapaôraa i te ea » ei pariraa. Te parau i faaroohia ; « Eita
paî e tano e tautum atu, tei roto paî teie i te maî ». E
aha to mûri mai i teie mau ôtoheraa. Eita e ôre e
mataù te tumu, mataù ia fifi, mataù i te pohe. E îmi
ihoâ ia i te mau râveà atoà e faataere i te tupuraa o teie
tiàmâ, o na te niu o to tâtou oraraa i mua i te parau o
te pohe, te maî e te mau mea atoà ta tâtou i haafaufaa.
No te Atua, të vai tiàmâ noa ra o ia, e i roto i taua
tiàmâraa hope nô na ra to na haapâpüraa mai i to na
here e to na aroha ia tâtou. Nâ vai e faataa-ê ia tâtou i
parau no te pohe. la tupu rà teie parau, o te hopeà atoà
ihoâ ia. E au atu ra ia e, ua fânauhia te taata no te
te parau no to na here e to na aroha.
pohe, e te irava arataî i to na oraraa, « te àti, e faautuàraa, e faautuàraa nà te Atua ».
No leremia, tei tià atu no te Atua, «
ia tâtara-
to na tiàturiraa i nià i te taata, të nà ô ra te perofeta
...
hia te taata e tiàturi i te taata, o tei faariro i te taata ei
rima tautum ia na, o tei tâiva to na âau ia lehova »
(17,5). No te taata hoî e mohi i roto ia na iho e to na
fifi, te haavitiviti atu te reira i to na pohe, o ia i
mau
huritua i te Atua e ta na tautum. Te taata nei hoî, e
hiero to tatou tino no te Varna Maitaî. O te Atua te
Fatu i to tatou parau. 1 roto i te ôhipa pororaa èvaneria a Pauro, aita o ia i pipiri i to na tàatoàraa no te faaîteraa i te Parau Maitaî o te Hau o te Atua, ia hanahana te Atua Metua. Eita mau ia e tià ia tatou ia pipiri i
to tatou tino no te ôhipa a te Atua.
Mea rahi atu â te tahi mau mea i reira to te taata
tuuraa i to na tiàturiraa e to na tiaîtumraa, i nià i te
taata e aore ia te faanahoraa e aore ia te tahi atu mau
1 mûri aè i te àti e fàrereihia e te taata tei haamau i
leremia e ; « E ao to te taata i tiàturi ia lehova, o to
na ia umairaa mau », to na tiaîtumraa mau, te tiaîtu¬
mraa o të ôre roa e roaa i te pohe, no te mea nà te Atua
te reira e faanaho ra. E tiaîtumraa i te Hau o te Atua,
e tiaîtumraa i te Atua iho, e tiaîtumraa i to na here e
to na aroha. Teie te haamaitaîraa tei hau i te rahi tei
vaiihohia mai ia tâtou e i te feià atoà e âuahaaàti ra ia
tâtou. Nà teie parau e hôroà faahou i te tahi mârama-
âpi e te auraa âpi i te oraraa o te taata e tei
faaâpi i to na tiàturiraa i mua i te mataù i te pohe no
ramara
te haafànau i te ôaôa e te hau i roto i te oraraa. I roto
ia letu Metia, ia îte te taata e, e ua hoo-faahou-hia mai
Atua, no te faahau ia na e te Atua e ia na iho.
E ao to te taata i tiàturi ia lehova, o to na ia umaîraa
o ia e te
«
mau
».
Dos ier
TEÔROÀ
FAATUPURAA
PARAU
Teic i muri nei te tahi tuhaa no te feruriraa a te Âpooraa Rahi
Âmui i Tautira. E hid atoâ i te mau hohoa i te mau âpi 2 & 23.
« Te
haapii mai ra teie tumu parau i te
faufaa no te Parau a te Atua i rolo i teie Oroà.
E haamata teie ôroà i roto i te mau ùtuafare
tatai tahi : Te titau mai ra i te ôrometua, te
âpooraa tiàtono e te mau âmaa ôhipa e tere i
roto i te mau ùtuafare no te haapii i te taata i
te Parau a te Atua, haapüai i te haapii i te
parau no te here e te aroha o te Atua. la faaitoito i te faaàmu i te faaroo o te taata, ia tupu
te parau e ia riro mai te parau ei ôhipa. A faa-
hau i te âau o te taata, ia maitai te parau, na te
reira e faaitoito i te nünaa no te amo i te
ôhipa, no te haapüai i ta na hôroà. Tae mai i
teie mahana, te tiàturi nei te Ètârëtia e nünaa
hôroà te Màôhi no to na tiàturi i te Atua. E
haamaitai o ia i te Atua i to na ora e ta na
mau hàmani maitai i te mau mahana atoà. E
tuhaa na te mau faatere âmuiraa, pàroita e
Ètârëtia i te àtuàtu i terà huru to te nünaa
porotetani e te nünaa Màôhi. Na te hôroà a te
taata e amo nei i te oraraa o te Ètârëtia
Porotetani Màôhi.
»
Te hôroà a te mau tupuna
I terà tau, na te mau mitionare i faanaho mai
te parau no te oraraa faufaa o te
Ètârëtia, te
hooraa mai i te tuhaa fenua, te paturaa i te
mau fare haapiiraa, âmuiraa, fare pure, ôro¬
metua... etv). I muri mai, ua faaôhipahia te
hei püpü ei mauhaa àitauiraa. I muri mai i te
reira, ua faaôhipahia te miti papaâ, te pia
màa, e te hinu haari (Vernier, 109). No muri
mai te moni i te ôraa mai, mai te raera pàniora, te toata e te tàrà marite (Vernier 110).
No te matahiti 1905 te moni i te ôraa mai i
roto i to tàtou oraraa, e ta tàtou e faaôhipa nei
e tae roa mai
i teie nei mahana. Ua tupu te më
matamua i nià i te fenua no Eimeho Nui i te
matahiti 1818 i Papetoài i te 13 no Më e i te
reira atoà taiô mahana te haamauraahia te
Tôtaiete Mitionare no Tahiti (Vernier, 109). I
muri mai i taua ôroà ra i tonohia ai te pahi ra
0 «HAWEIS » te pahi i taitaî i te parau maitaï i Pàtitifa (Veà Porotetani, më 1995).
I teie mahana, e faaineine te taata faaroo ia
i te mau
ràveà atoà ia àuhune te ôroà faatupuraa
No te taata i haapiihia
Te haamanaô noa mai ra te puta Teuteronomi
na i te roaraa o te matahiti no te imi
8,17-18vr. i te manaô faaitoito o Môte i to na
o te parau hoi oe i roto i to âau ra e.
No to ù iho püai e to ù iho itoito i noaa ai ta
parau. E te reira àuhuneraa, tei roto ia i to
tàtou âau e to tàtou rima.
nünaa «
ù nei taoà rahi. E haamanad ra de i to Atua
ia lehova ; nâ na hoi i hôroà mai i to àe
itoitoi e noaa ai ta àe taoà ». la faaôhipa i
ra
taua mau parau ra nà roto i ta na hôroà, ta
Pauro ia e faaite nei i te nünaa no Taratia 6,
6 : « O tei haapiihia i te parau ra, e hôroà o
ia i te mau mea maitataî atoà ra i tei haapii
mai. »
Te mau ràveà no te faaineine i te taata
I roto i te mau pàroita, e rave rahi mau ràveà
e-faaôhipahia nei, mai te parau tàmau më,
titeti, aore ia îrava tàmau e ôperehia nà nià i
te tamarii, te feià âpi, te taata âpi e te mau
metua no te âpiti i ta na hôroà.
No te haamâuruuru i te nünaa no ta na
hôroà
E âmui o ia i nià i te àmuraa màa faaineinehia
e
te pàroita, ia ôroà te ôroa, e maitai
16
roa ai.
Veà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
E aha te poroi i te uî no ananahi
la riro te ôroà faatupuraa parau i roto i to ôe
oraraa, ei tàpaô haamàuruururaa, tàpaô faahanahanaraa na ôe i te Atua no te mau hàmani
maitai rahi na na ia ôe. Ua riro te Ôroà
Faatupuraa Parau ei pàhonoraa i terà uiuiraa a
te pàpaî Taramo 116 irava 12 i te nà-ô-raa e :
« E aha ta ù ia
hopoi a tu na lehova, i te mau
hàmani maitai no na ia ù nei ?
»
No reira e te nünaa, a hiô aroha i ta tàtou
ôhipa i teie mahana, ia hanahana to tàtou
Atua i teie mahana nà roto i ta tàtou hôroà e
ta tàtou ôroà faatupuraa parau.
^
Pàpaî parau rahi
C
Jaiene - *i^^cia(/etevene
RURURAA PCC,
PAPEETE-TAHm-FEPüARE 2011
E abâ mu m tde parau e, PCC
H HAAMANAÔRAA
Ua haamauhia te Âmuitahiraa no te
Ètârêtia no Pâtitifa, oia hoî te
PCC i te 25 no tënuare no te matahiti
mae
1961 i te fenua Hâmoa, oia hoî i roto i
te âua no Malua, te vâhi e tiàhia ra e
te Âua Pipi no Malua, teie
Âua Oro-
metua tei faatiàhia i te âvaè fëpuare
no te matahiti
1844, i mûri iti noa aè i
teri. Âua Pipi no Taltamoa, i te fenua
Rarotoà i te matahiti 1839.1 roto i to
na ôroà no te 50 o te matahiti
(âfa o te
tèneteie), e 28 rahiraa Ètàrëtia Porotetani no
ÔMUARAA m
feie ao Pâtitifa no roto mai i nâ tuhaa no
Mai te 21 e tae atu i te 23 no fëpuare 2011,
Mitoionetia, Meranetia e Porinetia tei tâatihia i
roto ï te PCC, âpiti-atoà-hia mai e te Ètàrëtia
ua fârii te Faatereraa
Ètàrëtia i te talii niruraa i
te Pü i Pàôfaî faanahohia e te Âmiiitaliiraa no
te mau Ètàrëtia no Pâtitifa tei haapotohia i te
parau, te PCC (Pacific Conférence of
Churches) tiàhia mai e to tàtou taeaè ia Tahiarii
ôrometua e nà taeaè o Manasa e tuahiiie o Julie
e o
Arieta no te fenua Fiti. E rararaa faufaa roa
teie tei âmui te mau tià faatere no te Etirètia no
roto mai i te mau Tuhaa, no roto mai i te mau
faaroo o te fenua nei (tei ôre rà hoi i âmui
mai), te tahi mau âmaa ôhipa a te Ètârêtia no te
hiô âmui i te parau no te hoêraa i roto i teie ao
faaeahia ra e tàtou te taata nei, oia hoî te parau
no
te
Ôitumene (E neo herëni ‘Oikos% ¥iln
faaeahia, orahia e te taata).
Titoiita i raio aè i te arataîraa a nâ mero e 21
no te
Âpooraa Faatere a teie nei Tàatiraa. Te
mau tuhaa
ôhipa e rautihia ra e te PCC mai te
patrau no te SIDA, te parau no te Tauiraa o te
Rêva (Changement Climatique), te parau no te
Reva Pihaa Rau e Tapihoo (Mondialisation), te
parau hoî no te Vahiné e no te Feiâ Âpî e te
parau no te Oitumene, e mau tumu parau anaè
ia o të riro i te tauturu i te mau Ètârêtia mero i
te hiô-faahou-raa i to râtou tiàraa e ta râtou
faaîteraa i roto i te hoê ao tei î i te mau parau
peàpeà e te mau parau fifi e tei haafifi i te oraraa o te taata. O te parau no te Oitumene tei
hiô-faahou-hia i roto i teie rururaa i Pâôftù.
Gaston a TAUIRAMarama droffletna
|ïr,:
Veà Pomtetmi n'^5 m Èperera 2011
17
l<nktc
TEOnUMENE,
TE TÜRAMARAA A TE PARAU
A TE ATUA E TE TUATUA
Nâ te Parau a te Atua no roto mai i te Èvaneria a Màtaio (9/35-38), te puta a te pe-
rofeta Nehemia (pene 1,2 e 3), te Èvane-
ria a Màreto (6/35-44) e te türamaraa a te Tuatua
i tauturu maitaî i te femriraa i nià i te uiraa tumu,
E aha te auraa no ôe, no te Ètârêtia, te Oitumene i
teie mahana ? E aore ia, nâ hea i te faatupu-mai-
hopoi-titï-hia i te fenua Papurônia, àtea i to na
nünaa e te hiero no lemtarëma, e tei haapeàpeà
noa à no râtou no to na here rahi ia
râtou, noa atu
ia e ua àtea o ia i to na iho fenua. Terà atoà hoî
reo to te Eatu i nià i ta na mau
pipi (Màreto 6/37) :
! »,emau
parau anaè ia tei türaî i te feiâ tei tiàturi i te Atua
«
Nâ ôutou e hopoi i te màa na râtou
tai-raa i te oraraa âmui i roto i te faaroo (Oitume¬
ia mànaônaô no te oraraa âmui o te taata, eiaha
ne) i roto i teie moana Pâtitifa e aore ia i ô nei i te
noa i roto i te oraraa
fenua nei ?
oraraa tôtaiete.
Te mau veà-tono matamua roa (E 30 râtou, 18
faaroo, i roto atoà rà i to na
Tei hea roa tàtou i te vairaa i teie mahana i
tei vaiihohia mai Tahiti, 10 i te fenua Tonga e 2 i
mua i te parau no
te fenua Mâtuita) tei tae mai i Tahiti nei i te mata-
metua i te faaroo tei haamau i te parau no te
hiti 1797 e feiâ ia no roto mai i te hoê Tàatrraa
Ètârêtia Oitumene, ua mou râtou. No te feiâ âpi i
teie tau, aita e màramarama ra te faufaa e te auraa
no te oraraa ôitumene e te mau taa-ê-raa i rotopü i
te mau Ètârêtia no te fenua nei e to te ao. Te mau
Ôitoumene tei parauhia te LMS (Tôtaiete
Eaatupuraa Parau no Ronetona) tei faatâhoê i te
mau faaroo porotetani atoà no te fenua peretâne i
te pae hopeà no te tênetere 18. Ua niuhia ta râtou
faaiteraa i nià i terà reo to te Eatu i roto i te Èvane-
te Oitumene ? Te uî no te mau
fifi e fàrereihia ra e te oraraa tàne e vahiné e faa¬
roo ê
hiô-anaè-hia i roto i te aratairaa a Màtaio 9/35-38,
(mariage mixte) aita e matara pàpü ra. la
hiôhia, aita te feiâ teretetiàno o te fenua nei e îte
pàpü ra i te faufaa no te ora-âmui-raa i to râtou
ua ite letu i te rahi o te
ôhipa e titauhia ra i te taata
ia rave e ua türaî atoà o ia i ta na iho mau pipi ia
faaâpi i ta râtou tàviniraa i te nünaa i reira râtou e
ôhipa ai mà te paèpaèhia ta râtou ôhipa e te Parau
faaroo maori rà ia tae noa ia i te taime e tupu ai te
e te hinaaro o te Atua no te maitaî o te feiâ ta
roto i ta na Tamaiti ia letu. Eere te Oitumene i te
râtou e poro ra. Mai ia Nehemia perofeta tei
hoê noa hohoà pëni tei ravehia e te taata. No ô
ria a loane 15 e 16 : « la liro ôutou ei hoê !
» la
tahi fifi rahi i nià i te fenua nei, i te reira noa ia
taime e manaô ai e âmui. Inaha hoî, te parau no te
hoêraa, e hôroà te reira na te Atua i to te ao nâ
mai rà i te Atua ra e ia tupu nâ
roto ia tàtou i terà pure a te Eatu
(loane 17/21) :« la riro râtou ei
boê mai ia de e te Metua i roto ia
ùnei. »
^
Gaston a TAUIRA
Marawa drometua
'•■VaNK1,Ia
r-viu tiA.
Te hiroà Porotetani e te èvaneria
a
Ruta, i te haamataraa
O te
'
Ètârëtia i Mâôhi Nui
I te taime no te pororaa
Èvaneria e te haamauraa Ètârétia nâ roto i te
tautooraa a te mau Veà tono porotetani peretâne e mâdhi, aita raton i hema na
i te tahi mau hiàraa haamoemoeà a te tahi mau ihitaipapaâ i mua i te huru orate dada o te tupuna Mâdhi. Ua tià rà ia râtou i te faaara e te titau i te
faatitiàifaroraa e te faatiàmàraa o te nûnaa Mâdhi e faaea ra ma te hauririà e te
hau dre o te âau i mua i te aratairaa tapihoo-haapohe a te haapadraa Oro Mua
e te hau Pahu Nui, e vétahi atu haapadraa tupuna Mâdhi.
raa hau e
No te paèpaè i ta râtou tautooraa, ua tià ia
râtou i te huri e te haaparare nâ roto i te
reo Mâôhi i te mau parau Pipiria, ei
parau na te Atua o tei âfaîhia i terâ vaamataèinaa e
terâ motu, ia riro ei parau haaferuri i te nünaa
Mâôhi. E te hoê o te mau puta i rühia i te huri
maoti râ, te èvaneria a Ruta o te faaîte ra â i te
huru Metua here e te aroha, te parau mau e te
parau tià o te Atua.
No Ruta, ua haere mai na letu e îmi e ia itea tei
moè e tei ère, tei maihia e tei hara no te faahoi e
no te faaora i te vàhi haapüraa ora mau. I mua rà i
te reira ôpuaraa, te vai ra te ineine ôre o vëtahi
arataî e vètahi taata no na Haapaôraa âti-Iuta e
maru-Metia, i te fàrii i ta letu haafàtataraa i te feià
hara, e te fàrii-ôaôa-raa i to vëtahi hoiraa i te
Atua ra mà te tàtarahapa e te taui. I tià ai ia letu i
te haapii e te haafemri i te taata nâ roto i nâ parapore e tom no te màmoe, te titeràma e te tamarii i
moè, i te pene 15 o te èvaneria a Ruta. E te
haauiuiraa, o vai ia Eatu e ôre e haapeàpeà e e
rave
te metua i te ùtuafare, eere o ia i te amuamu nei,
îte-roa-hia atu ai e, ua faaoti o ia e faaea i te ùtua¬
fare mà te ôpua e tapihoo i to na tiàraa tamarii e
tâvini i te metua.
A tom. ua rave te metua i to na tiàmâraa no te
faatupu i te ôhipa manaô-ôre-hia e nâ tamarii. I te
mea aita o ia i tiai na i ta râua hum tapihooraa e
tàviniraa na mua roa îno, mai terâ ta te teina i faanaho na ei èà no to na hoîraa hau i te metua ra, e
mai terâ ta te matahiapo i faanahoo na ei èà no to
na
pàrahiraa hau i te metua ra. Eere rà te reira, no
te mea rà ua here o ia ia râua e te tiàturi ra o ia i to
râua here ia na, e tupu ai to râtou màuruum e te
ôaôa hau ê. Aita na te metua i faarahi i te parau i
mua i to râua hum e ta râua parauraa maoti rà, to
na fàrii-faahou-raa ia râua eiaha noa ei tamarii
fànau-tino-hia, ei tamarii faa-tavai-hia rà mai teie
atu nei e a tau a hiti noa atu.
No reira, eita e ôre ua ôhipa teie parau âpi ôaôa
e te maitai i roto i te âau o te mau
tupuna Mâôhi,
pàîmi i tei moè, e të ôre e fàrii ôaôa i tei îtea-faa-
mai te mau arataî e te nünaa, te metua e te tamarii,
i te îte-màite-raa i te èà no te hoîraa i te Atua here
hou-hia mai.
e te
la tûtonuhia te hum o nâ tamarii e te metua i te
pene 15/11-32. A tahi. ua rave te teina i to na
tiàmâraa e ani i te metua i ta na faufaa, e no te
haere e haapau i te reira na te ara, e tae roa atu i te
tahi fàito veveraa e tàviniraa, e te hiaairaa i ta te
puaa màa. Ua faaiho faahou rà te ère ia na i to na
fànaô e to te mau tâvini i te fare metua, a faaoti ai
o ia e hoï i te ùtuafare mà te ôpua e tapihoo i to na
tiàraa tamarii e tâvini i te metua. A piti. ua rave te
aroha, te parau mau e te parau tià. Eita e ôre
ua îriti ia râtou mai te ihuraa na te mau èà
faaapiapihia e te tàtaràmoa no te tiàturiraa, haamoriraa,
tàviniraa e oraraa, i niuhia i nià i vëtahi peu taraèhara-tapihoo e faaora-faatiàmà a te mau tahuà àrai
o tei nâ ô e, ‘’A rave i teie tamaiti e hopoi e taparahi na te Atua ! E tamaiti ia naù, eiaha rà vau e
nounou, o ia i hape mai i te Paî Atua nei. Teie to
taata o Meià roa, ei utu i to riri hotua nui e te
matahiapo i to na tiàmâraa e faaea noa i pihaî iho i
Atua, no te hara nui, e tara mai e huri i Tai nui
àtea, ia Ora to mam.” (Teuira Henry, 177, 180-
te metua a fânaô noa ai i te toeà rahi o te faufaa. I
181).
te hoîraa mai râ te teina e te fàrii-poupou-raahia e
^
^
Joël a HOIORE, Taoàbere drometaa
Veà Porotetani n°5 no
Èperera 2011
19
^^tacc
Chers amis de
Peace Boat,
Gensuikin,
du Japon
Papeete le 18 mars 2011
Depuis Tahiti, l’associationde défense des victimes desessais nucléaires français Moruroa e tatou
veut exprimer sa solidarité et son émotion à l’occasion du terrible malheur qui frappe le peuple
japonais après le séisme du 11 mars 2011, la vague destmctrice du tsunami qui a suivi et les
conséquences tragiques de l’accident nucléaire de la centrale de Fukushima.
Une deuxième fois dans son histoire, votre peuple est frappé par la menace nucléaire dont vous
nous avez
rappelé si souvent ici à Tahiti qu’elle était identique, qu’il s’agisse des bombes dont vous avez
été les premières victimes ou de l’industrie nucléaire civile difficilement maîtrisée même par nos
meilleurs ingénieurs.
Nous avons une grande et triste admiration pour tous les personnels civils et militaires qui tentent
d’empêcher autant que possible une catastrophe encore plus grave au péril de leur santé et même de leur
vie. Nous avons une grande compassion pour ces milliers de vies effacées en quelques minutes par la
violence du tsunami. Nous sommes très inquiets pour les centaines de milliers de vos compatriotes qui
ont dû abandonner leurs maisons, leurs champs, leurs occupations, avec en plus de la douleur de parents
dispams, une grande incertitude sur ce que l’avenir leur réserve.
Aujourd’hui, votre peuple va devoir porter assistance à ce nouveau groupe d’hibakusha, victimes
de l’accident nucléaire de Fukushima. Nous le savons maintenant, les mêmes menaces sur la santé et
sur les générations futures vécues par les survivants des bombardements d’Hiroshima et de Nagasaki et
par les victimes des essais nucléaires seront aussi celles que devront supporter les « réfugiés nucléaires »
de Fukushima comme ce sont celles que supportent depuis 1986 les victimes de l’accident de
Tchernobyl.
Comme vous nous l’avez rappelé à Tahiti lors du passage du Peace Boat, le 5 février 2011, nous
souscrivons pleinement après Fukushima, aux propos de M. Moritaki Ichiro, ancien président de
Gensuikin, rappelant que « l’humanité et la technologie nucléaire ne peuvent cohabiter ». Ensemble,
notre rôle d’hibakusha est plus que jamais de rappeler à l’opinion mondiale les dangers du nucléaire tout
autant que les coûts humains des armes nucléaires et des guerres.
Chers amis, soyez à nouveau assurés de notre solidarité dans la douleur qui étreint votre peuple et
de notre prière pour toutes les victimes du séisme et de ses conséquences.
Chers amis,
Suite au tragique tremblement de
terre et tsunami du U mars dernier
Kobe et Niigata (Japon), Sri Lanka, Pakistan,
Kashmir et Nouvelle Orléans.
Suite a cette première évaluation, Peace Boat
au
Japon, et malgré la catastrophe nucléaire
qui menace, l’ONG pour laquelle je travaille
prévoit d’envoyer des bénévoles pour porter
secours et aider la population dans le besoin
Peace Boat a décidé de lancer une campagne
de secours d’urgence.
a reconstndre
Une délégation est partie pour investiguer la
situation dans les régions les plus affectées
afin d’évaluer les besoins sur place.
Peace Boat a une grande expérience en
matière d’aide d’urgence pour avoir participe
aux premiers secours et efforts de reconstruc¬
tion suite aux catastrophes naturelles de
Veà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
leurs vies.
Pour toutes informations supplémentaires,
visiter : httpdlwww.peaceboat.orgl
Peace Boat accepte désormais des dons pour
financer ces efforts de secours d’urgence a
l’adresse suivante:
http:ll w ww.peaceboatus.orgl2_newlll 03161 index.shtml
ssfe
LENOIR Heiava
Solidarité avec le Japon
'O
Mercredi 23 mars, à l’appel du collectif « solidarité pour le Japon
public peu nombreux mais recueilli, concentré et digne a participé à
une veillée œcuménique à la mairie de Papeete. Les chorales des Eglises
adventiste, mormone et de la Communauté du Christ (ex sonito) ont alter¬
né avec des prières et une prédication faite par la pasteure Marthe
Tematahotoa (Poetini vahiné) de l’Eglise protestante maohi.
»
un
Le Japon a fait la tragique expériencedu
feu atomique qui l’a anéanti en 1945. Le
pays s’est reconstruit rapidement après la
guerre et est
devenu la 2°
puis aujour¬
d’hui la 3°
puissance éco¬
nomique mon¬
diale, grâce à
un lien social
fort, à sa capa¬
cité d’innova¬
tion et à la qua¬
lité de son tra¬
vail. C’est un
pays puissant
mais fragile qui
cherche depuis
La nature, vit, évolue, se transforme selon ses
propres lois ; elle peut être belle, calme et douce
mais parfois violente, (tempêtes, cyclones, tsuna¬
mis, séismes, éruptions volcaniques etc.) ; c’est
son mode de vie, de respiration. L’homme qui est
de création postérieure à la terre doit connaître le
milieu dans lequel il vit et s’y adapter. C’est ce
que faisaient, faute de pouvoir faire autrement,
les civilisations dites traditionnelles. Ixs hommes
étaient à l’époque plus fragiles, plus résignés
aussi à la survenue brutale de la mort, et se trou¬
vaient sans doute moins soumis aux caprices de
la nature parce qu’ils la connaissaient. Lorsque
l’homme moderne construit des tours, des villes
au bord de la mer ou d’un volcan en activité, des
hôtels sur le lagon, des lotissements sur le flanc
des montagnes, des centrales nucléaires au bord
d’une plage, des bateaux ou des avions etc.,
l’homme croit qu’il est plus puissant que la natu¬
qu’il la domine. En réalité, la nature reste
quinze ans des
re et
solutions à la
crise de son
modèle écono¬
maîtresse du jeu. C’est l’homme qui est respon¬
sable de ce qu’il fait et a fait ; s’il néglige la
mique.
Vulnérable aux
séismes, ce
pays se débat depuis le 11 mars avec le risque de
l’énergie nucléaire civile à la centrale de
Fukushima.
nature, il en est un jour la victime (cf. le réchauf¬
fement climatique etc.). Parce qu’il n’a pas su et
prévu cela, il est responsable de ses ambitions et
des conséquences de ses actes.
On ne mettra pas en question la nécessité de
se déplacer, de se loger, de nourrir une population
de plus en plus nombreuse etc., le développement
Je voudrais revenir sur la prédication de
Marthe. Elle s’est appuyée, bien à propos, sur le
livre des Lamentations de Jérémie (chapitre 3,
est incontournable, mais l’homme doit le faire
verset 22, consacré aux souffrances et aux conso¬
maux.
lations). La pasteure a cherché à répondre aux
questions que tout chrétien se pose suite à une
catastrophe de ce type. Pourquoi Dieu laisse-t-il
nous dire que
accomplir ce malheur sur sa création ? Le
désastre est-il une punition divine parce que
l’homme se détourne de Dieu ? L’homme peut
trouver Dieu bien silencieux face au drame qui
l’accable, il peut penser qu’il est seul, abandonné
incompris. Ses questions demeurent sans
réponse : pourquoi Dieu a-t-il permis cette catas¬
trophe, qu’a-t-il fait. Dieu est-il responsable, cou¬
pable même ?
et
dans le respect des lois de la nature et des risques
qu’elle fait courir à l’homme comme aux ani¬
Marthe, pour revenir à sa prédication, a voulu
le malheur existe, mais il n’est pas
dans le projet de Dieu. Ce n’est pas Dieu qui
punit l’homme dans cette catastrophe, mais c’est
l’homme lui-même qui se piège. Et il devra tirer
les leçons de ce drame.
L’homme est-il capable de tirer les leçons de
ses échecs ou est-il condamné à les répéter ?
^ Daniel MARGUERON
Veà Porotetani n°5 no
Èperera 2011
21
vn
AaNi
jnvi
aas
nov
»ussions
DÀOiONas
wvi
Lua
aHOiasxvNxas
gonsa
?AVNognôna
Aaao
ao
V
lVlffIl
)S(
al
ifu
dan
3n
dOTAwgsia
iavN^visa
p,qis;oiia
N
IHOaVd
xsrel
e
pnobnas‘
ou
x-Q^auqa
ias
qauxa
aABuSpisxas
BuSips
amqBoia
^-qbus
dono
bnas
sna
,,QnjJ«‘
ia
i3
xq
Aamj
qio
au
ojxmix
BU
pian
pjyjaqnjn‘
mBiBa
SBaujiaa
I
:
l,Z69‘
BOPÎ
aoaqous
pa
aABuSpisaa
ias
dandias
pa
4»|ni>n-
n-pas
xBqip‘
aomqïau
aiBiaux
pas
dopas
q-pas
xxiab
ax
pas
pas
I
dBSiams
xouSb‘
:
ajias
qmuerus
a-pas
B-bnBqa
q-sadi
nu
bna
g-geraa
jia
sna
[a
fanna
[\xBoqi
jnx
SBau-
aqïapau‘
,,iuBmp^
dej
nu
Smup
pa
diapa
a-uanj
^np
ajBïx
son
uom
I
:
lBRip‘
bnp
mapaa
axaiipX
B-vdaJBpBuiB
j-y
sou
BiuAaa
b
xBqip‘
q-ydajB
ixaarÆ
^oq‘
bm
b
qLBpmx
ggABuSpa
i
3«
au
gao
spou
gna‘
:
^viBuin
I8I,Z-Ï8I8
yiBoqi‘
b-iub5ou
q-aqBidaupafj
^-gu
jaAHSi-
pous
pn
on
jmaux
dosaas
ias
joupB-
I^ZZ^
diaunaa
)aiud[a
)oa^oSonel(
I
:
a-BSuanqanj
B-j(BdajoBi
g-ydaas
p
au
aomqïau
Ana
I
pa
fonos
pa
AO^B§a
xBqip
jnX-
q-yiaa
:
a-jBBBqB
n-20Ç
au
q-z09
xp-^nal
Aip^a‘
nu
aaupa
bux
pas-sons-ia-yaux‘
iuidoixmix
jnx‘
I
p,aABii§aiiSBpou
:
3-ZOL
lSXg‘
B
xfitBpiua
B-XBja‘
B
p-Q^auqa
qiau
^erBjaB
aomaas
jmaux
qauia
aABuSpisxas
BaaomdnSuas
pa
Bu§iers‘
ianos
q-xfinjOB‘
adonsas
ax
pa
B
a-\yBpOBJa‘
iams
aujBujs
I
:
03
B-JJOIS
B
aapxp
P3
X680
B
1689'
xx^n jnx'dBsjanj
I
q-six
bm
:
s^bSij-p
a-pix
ps
MonAapa-ouïapoara
HOWaOÜA‘
B-gau
phm^
q-otoABUT
n
s-)fni
dmsipB
pimBuoqa
:
13
sna
asx
pn
Biuo^.
i
ia
xaxia
p9
X
DONxa‘
13
,L(njJ
pa
faBu
smssa
LJINHWaWX‘
a-Oïïqa'Jî
S
,,Qian
qoiP
3PX3‘
p‘
:
detjp^
^’8
x^-yAaa
jj^da
pa
aoiuiua
3ABII-
jBdeiR‘l[
^OAaj
B-fBxuas
Q3
Saiisja‘
MOH
6
au
xg^9‘
B
bm
SjB§i}-il
xouSBïKdit’
•
q-HauJÀ
gÀja
)p9
a-foqu
X^qip(
^-x^daîB
)p9
^nurin(
q-js|3p9miB
ndms
s^aqa
sad^
)p9
jBdpoer(
o-yjn
missiouuBiia
q-^np
buSibis‘
qonAB
pa
sas
nua
dono
ia
pisqïax
pauua
moix
qjuiBia
pBus
aopagnas‘
pa
BAoia
dus
nua
iBqi-
yqoun‘
aoimua
jamiua
I
:
qaMis
®'xqoiuBS
fajjaasou
q-foqu
giaquap
a-HauaÀ
^adousds
mx
bnaspous
.)senolcyc
REINREV
et
iam
aon
iaup
irneH
.a-21;
.
ruetsap
ud
erviL
a-11
;
a-01
;
a-9
ZOJI
aov
ud
seérit
tnos
snoitseuq
sed
sec
tnev
à
uA(
”orev
sesnopér
seL(
al“
jojojsprm
u
pn
moTS
PV^ll
;
a-8
;
c-7
;
a-6
;
a-5
;
b-4
;
c-3
;
a-2
;
a-1
y\
Otoà
^anacc
HohoQ 5 - Te Mê i orahia mai 2007 / 2011
I2007/2008
2008/2009
■ 2009/2010
12010/2011
20 7
-20N
V
Me
Më
Me
Më
Më
Me
Më
Me
Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa
1
2
3
4
5
6
7
8
Hohoà 6 - Te Faaohiparoa 2007 / 2011
120 000 000
'
100000 000
-
■ Direction Générale et
Services Administratifs
I Direction Générale
80 000 000
-
60000 000
-
40000 000
•
-
Rémunérations
I Direction Générale
-
Indemnités
I Radio - Télévision
■ Traduction de la Bible
M
20 000 000
I Animation Théologique
I Ecole Pastorale d'Hermon
•
.V
cs\^
lAumôneries Scolaire
il'*!'/—
■
Hohoà 7 - Faaauraa te Horoà e te Faaôhiparaa
i»310 000 000
jilg
300000000
290 000 000
280 000 000
-TOTAL PRODUITS
270000 000
♦TOTALCHARGES
260 000 000
250 000 000
^
■
-«y.
■
t
^
^
^
Ifefe
^
■
Veà Porotetani n°5 no
Èperera 2011
23
Ua tae i te tau o te Hina Paarae
Faaâpî i te mau mea ato
E ià i te moana o Hiva
Taamino nei, taamino haere noa
Na te ara
A tià e to ù nünaa e (Mâôhi e)
Ua tau te tira ia honoùra
Ua vai te èà, ua mà, ua vaereà
E hoi tâua i te ora, e hoi tâua i te fenua,
E hoi tâua i te Atua Mâôhi e
Te marae, e pito tâamu
la ù e te Atua
To ù fenua, e te Atua, Atua Mâôhi
Te fenua i tanuhia i te râau o te ora Mâôhi e
HIMENE TUHAAPAE
Fait partie de Vea Porotetani 2011