EPM_Vea Porotetani_201104.pdf
- Texte
-
1^^ ^
IBUBi'iTiiirlimi By
ÉJfd^m''W "^3
L>
V.r
^
■
—
\
*
'
T
4^k
W|M
Hpiv'
,î
/fWz^^Pm^Ê
1 /■
1
\
1
r
-
-i
ncOct/Ua, 2009 / 20 to
Hohoà 1
-
Honoà Më i te 2009 / 2010
■
Më Tuhaa 2
■
Më Tuhaa 3
m
Më Tuhaa 4
■
Më Tuhaa 5
Më Tuhaa 6
■
Më Tuhaa 7
Më Tuhaa 8
Hohoà 2
-
Foaôhiparaa 2009 / 2010
I Direction générale - Rémunérations
I Direction générale - Indemnités
■ Radio - Télévision
I Traduction de la Bible
0% 0%
■ Animation Théologique
II Ecole Pastorale d'Hermon
I Aumônerie Scob're
in Aumônerie des Hôpitaux
H Aumônerie des Hôpitaux - FRANCE
DEPENSES REALISEES 2009/2010
□ Direction Générale et Services Administratifs
□ Direction Générale - Rémunérations
I Direction Générale - Indemnités
IRadio-Télévision
□Traduction de la Bible
□Animation Théologique
□ Ecole Pastorale d'Hermon
iAumôneries Scolaire
□Aumônerie des Hôpitaux
i Aumônerie des
□Aumônerie Maison d'Arrêt
lAideTEVAARAUHARA Michel
BAides sociales et de solidarité
□ Participation financière aux branches d'activités
Hôpitaux - FRANCE
□ Subventions aux organismes extérieurs
DEPENSES PREVISIONNELLES 2010/2011
D Direction Générale et Services Administratifs
D Direction Générale-Rémunérations
■Direction Générale-Indemnités
■Radio-Télévision
DTraductiondela Bible
D Animation Tbéologique
D Ecole Pastorale d'Hermon
iAumôneries Scolaire
DAumônerie des Hôpitaux
DAumônerie des Hôpitaux-FRANCE
DAumônerie Maison d'Arrêt
■Aide TEVAARAUHARA Michel
■Aides sociales et de solidarité
D Participation financière aux branches d'activités
G Subventions aux organismes extérieurs
Sommaire
Hohoà
Porotetani
Ôroà Faatupuraa Parau (1)
:
Parau
o
Édito
:
te fenua
Maatea i Moorea
:
MARGUERON Daniel
MENSUEL DE L’EGUSE PROTESTANTE
EN
MÀÔHI
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
5
6/8
no
Mati i Taravao
9/15
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Eînail
:
veaporotetani@epm.pf
Diiecteurde Publication
MARAEA Taarii
En tendre, Recevoir
et Transmettre
l'Évangile
Faaroo,
®
^
i te
^
Ëvanena
Rédacteur en Chef
MAHAA Julien, Pasteur lotua
\
Stànjëtc^
Secrétariat-Maquettiste
16
POHUEBen
O Parau pâôfaî : Pâpai
parau
rahi
:
Te
Ôroà
Faatupuraa Parau
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAJ Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFAMUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
CEDENE Christian,
Parau
,
17
18
20
et la collaboration de
MARGUERON Daniel
21
Hetemona
:
E aha te PCC
•
a te
Parau
te haamataraa o te
Èvaneria a Ruta,
Ètaretia i Maôhi Nui
Moniroa
Lettre et Aide
Hiroà
19
no
^ PCC : Te Oitumene, Te tùramaraa
^ Atua e te Tuatua
porotetani
e
a te
e te
Tatou
:
au
Japon
• SOS Japon : Solidarité avec le Japon
Jeu : Un peu d'histoire (5)
0 Photos : Ôroà Faatupuraa Parau (2)
Himene Tuhaa Pae
:
Te Hina Paarae
Prix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FN
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
^
an
FAUA-TUFARIA Emma, PCC
^
f
Nom
Prénom
:
Adresse
:
Je
et
À
me
réabonne
au
verse la somme de
Abonnements : Polynésie
Veà Porotetani pour
l’année 2011 (1 an
-
10 numéros)
je
renvoyer à :
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro
;
Suisse 40 FS
VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°5
no
Èperera 2011
3
C
THoonea^
PARIPARI
FENUA NO MAATEA
fe tarava ra te pape
® Vai Vinivini
® Mahaerua te veheraa pape
^a atu ai o Vairemu e o Vaiôine
fbi riro ei naueraa na te mau tamarii
âreà te tahua hurihuriraa ra
ffe vai ra ia ôe e Tiura Iti, Tiura Rahi
3 te fèî i te îri âfàf à
î mouà tei nià o Temanava o Tahiti
® tei parauhia o Te Aroha Nui
^ta to na e èà, e mea tâpiipii ia paiùma
ilutu tei tai o Tuôfao
® Nuupure te marae
fàhi haamoriraa na te nùnaa
3 te reo o te àito o Nuu
i te àito ra o Toto i te nâ ôraa e
i nià i teie mouà
1
parauhia e :
lîaara piipii tei hai pârum
la tàpoipoi te ata i Matovera
la pee potaro te pape i Ahutere
la tià na nuna i te hihi otahi
la ôto piitara i te ahu e pà.
ffe tiraha ra te faa o Toto
Wairaa màa na to ù nùnaa
® tei parauhia e
foto e faania pana aè mea reà
Ife vâhi nehenehe râ i to matou vàhi
® nâ mouà ia i te pae àtau e i te pae àui.
3 te pae àtau o Ahutau ia
3a tàpoihia o na i te ata
S tàpaô faaîte te reira ia mâtou
e maraamu
te
1
tàpaô faaîte te reira ia mâtou e,
e
Toèrau te matai
3! üa ia to mûri iho
® tei riro ia, ei faaheeuri i te aru
i roto i to mâtou faa iti o Maatea
4
4 nane mai to uta e, nuunuu i te tai e
â nane mai to uta e, nuunuu i te tai e »
fe reo o te nùnaa i te nâ ôraa e :
« Se Atua o te taata e,
aroha mai ia mâtou »
«
® Aharoa te tai roto
^ta to na e ava
^ tau ra, o tiàpito
® Maatea teie i te màa àtea
®o te àtea ia to ù faa
Sbatea i te pô, teatea i te ao
liai Paroa e moti i Tetuaupoo
fflaatea e, A TÜ
fe Aroha Nui,
matai
3 te pae àui, o te tara ia Opaùe
3a püôhu-atoà-hia o na i te ata
Vfeà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
:
IA ORA, IA ORA, IA
ORA
Pâpaîhia e Poema a AM^U
àrerohia e Manohiti a PAPAÎ
No te fâriiraa i te mau Tià
i âpeehia
no
te PCC
mai e François a PIHAA-
TAE, Tahiarii ôrometaa mai Fiü mai
il
L’intelligence
de la foi
notamment
Enfants nous avons tous baigné dans les mer¬
veilleuses histoires
ses
personnages
Jonas, Jésus,
ou
bien
bibliques et vécu avec
héroïques : Abraham, Noé,
encore
Marie... On les
aimées ces aventures extraordinaires
et relues sans cesse, on a même rêvé
contexte
pluricuirorel.
La foi s’incarne certes dans la
a
danse, le chant,
vivre
ensemble, dans la solidarité, mais la ren¬
fait aussi dans la solitude, face à la mer,
dans la méditation, dans le silence des montagnes,
la foi est encore un moment d’intériorité, de dis¬
tance par rapport à nos vies.
ou
contre se
La foi d’adulte est celle
qui préfère chercher
l’Evangile son esprit plutôt que
sa lettre, c’est-à-dire le message second, caché et
symbolique, plutôt que l’histoire elle-même : la
foi d’adulte est celle qui questionne le texte
biblique pour nous faire réfléchir, qui croit et qui
interroge, qui interprète, qui replace le message
dans la lecture de
un contexte et le réactualise, afin de donner
du sens, pour nous et maintenant. La foi d’adulte
s’appuie sur les profondes et édifiantes réflexions
des théologiens.
dans
Testament, le message
biblique grandit en humanité : le Dieu de la loi et
au nouveau
de la guerre se mue en
révolution !
un
l’expression corporelle, la prédication, dans le
magiques
qu’elles
pourraient nous arriver un jour. Et après ?
Comment est-on passé de l’aventure du peuple
d’Israël, si lointain dans l’espace et si ancien dans
le temps à la croyance, enfin à la foi d’adulte ?
A travers l’Evangile Jésus révèle leur grandeur
aux hommes surtout à ceux qui sont exclus,
déclassés ou marginaux. Il n’y a pas de désespoir,
mais une présence, une confiance, la promesse
d’un avenir dans la dignité.
De l’ancien
dans
Dieu d’amour. Quelle
^
Jésus n’est pas
seulement celui qui indique la
voie, celui qui est « le chemin », il est celui qui
Daniel MARGUERON
invite l’homme à ouvrir lui-même le chemin de
sa
propre
une
vie. Nous
avons
d’abord à comprendre
démarche, puis à constmire nos vies dans
fidélité créatrice. C’est ce qu’on a appelé la
liberté du Christ, la liberté dans le Christ. I^s
une
Eglises, surtout celles issues de la Réforme, sont
appelées à proclamer cette liberté.
La foi enseignée, pour être compréhensible,
s’incarne dans le langage d’une époque, dans la
langue du peuple et dans une culture ; sans
appropriation collective, elle resterait un phéno¬
mène d’imitation extérieure et formel ; mais en
même temps la foi ne se réduit, ni à un discours,
ni à
époque, -même la notre-, ni à la culture,
sinon elle perdrait sa grandeur, sa transcendance,
son universalité, ce qui fait qu’elle exprime un
au-delà de nos vies. La foi dépasse nos frontières
une
limites humaines. Jésus nous porte vers
Dieu et nous fait partager la vision spirituelle de
la vie : la place de l’homme, le sens des événe¬
et nos
ments, du bonheur d’être et de vivre à la souf¬
france et à la mort. Si la religion est un lien entre
les hommes et entre l’homme et Dieu, alors les
Te mâramaramaraa
o/i te faaroo,
Eparau te reira i orahia mai na e te tahi
Pipiria e tae roa mai i te
hinaaro atoà tatou e te
feiâ atoà i tuuhia i te hiti o te oraraa vaamataèinaa e fânaô i te reira faufaa. Nà roto ia
mau
taata o te
tau O letu. Ua
letu, tei heheu mai i te Atua o te here e te
aroha, ua faaîte mai o ia i te êà o të arataî i te
taata mai roto atu
e
i te titiraa
o
te hara e te
pohe
tae atu i te tiàmàraa o te ora.
Te
faaroo, eita te reira
e
hope i roto i te
te reira ia
parau e te hiroà o te taata, e amo râ
na i te Atua o te ora, nà roto i ta na
fâriiraa i ta
ôpuaraa faaora. I roto i te ôri, te himene, te
faaiteraa, etv., e faaîte te faaroo i te iho e faao¬
na
i te taata e e tauturu ia na i te tahi huru
taiôraa âpi i te parau o te Evaneria e te faaîtera ra
raa a
te
Etârêtiaïli^^!fl||-i^;
'
Veà Porotetani
Eglises sont là également pour favoriser ce lien
entre les peuples, les sociétés et les cultures,
Veà Porotetani n°5
no
Èperera 2011
5
5 THaiù
TE
ÔROÀ
MÀTIITARAVAO
5
Makai iti hau ê te îtehia mai i nià i te tahua
fârüraa mai i te
no
Taravao i te
pâroita atoà mai Piraè e haere tià atu ai i
Tautira. 1 reira to te Tuhaa Hoê âmuiraa i teie Ôroà 5 Mâti.
imu
NAMATA
ta teie
ÔROMETUA
ia îteraa e, te
mau
parau e
atoà te reira
I roto i te
te tau
mai,
a
roaraa o
tei haerehia
talii
ra
teie
tâpura ôhipa a tupu
faahou ai, e nâ te
Haapiiraa tâpatî
e
rauti i te
parau no te
haamanaô mai ra, to tatou
e pàrahi ra, te here
vâhi ta tatou
i hôroà mai ia
tatou, no te nünaa mâôhi. E te mea atoà ta te
Atua e tîtau ra ia tatou, e here tatou i te Fenua,
e here i te Taata, e here i te Atua, i reira tatou e
o
te
îte ai te hoturaa
Atua, tâ
no
na
te mau maitai
atoà tâ
na
i
hôroà mai i roto ia tatou.
5 no
RUhflA
Mâti, teie ia i âfaîhia mai i ô nei i roto i te
Pupu 3, i roto i te pâroita no Taravao. I roto i
te
Môiaa, mea ôaôa te
atu i nà
man
tamarii
Te taeraa mai te
e tae noa
pâroita 13 tei âmui mai.
mitionare i to
mau
tatou
tei oraMa mai e te mau tama¬
rii i roto i te Haapiiraa tipati : « Te Fenua,
Ùputa O te Raî. » E te mau parau atoà tei
Tamahou
mau
tamarii, mai te
Atua), To ù Aratai (te
parau ia o te taata). Te Tiàrama (Te haamaitaîraâ a te Atua) e te Matahiapo (te parau ia no te
Pâpetitoraa e te Ôroà a te Fatu) e tae noa atu to
te Uî-âpî, i te ora-âmui-raa i roto i teie parau :
« Te Fenua,
Ùputa o te Raî ».
(Te rahu
a te
fenua,
Atua. Te tiàturi nei
te mea
au
i vaiiiohia mai
e, te
e
rahi
o
mai
no
e
i roto i te
hiô-âmui-hia mai
6
e
auraa no
te mau
teie parau, o tei
tamarii, te
mea noa
i âfai
te Parau a te
reira ei faaravaîraa i
to tatou mau
faaralîî faahou i to tâtou faaroo
Here
ta ràtou
e
tupiiiia e
ia rahi atoà te
te Aroha i roto i to tâtou nûnaa. E te
haapiiraa i ravehia i roto i te Haapiiraa tâpati e
te Ui-âpi, e tano e haere marû, eiaha e horo
noa, e hôroà mari noa. la tae i te tahi fiito
mâramarama ia nelienehe ia ritou,
No reira,
e tano e
haamanaô i te faufaa
Te tumu parau
hôroàhia i roto i te
■
hôroà
«
lÆà Porotetani n°5 du amis d'Avril 2011
e e
eiaha noa
haapii, ia ora atoà râ i le haapiiraa
Uputa no te Raî. »
Te Fenua
^
e e
;
^5
AHUURA
mai i roto i teie pae
Te ïte nei
hoêraa, te
au
E tano ia parau e, te
te
nuuraa
roto i te parau no
i
te
himene, te parauraa
i to tatou reo, te
faaôraa i roto i te
tâpura ôhipa
tiàturiraa, e taùma faamau
atoà
a
Ètàrëtia.
te
Ta ù
fenua to tatou.
mâîtihia tâtou
na
nünaa Mâôhi,
te Atua. No te
nünaa
e
tâtararaa, te
ôhipa tei ô nei. Ua tonohia mai tâtou i ô nei no
rave i te ôhipa, no te faatupu i te Parau a te
Atua. E aha teie parau. Eere te mea ôhipa rahi.
la rave i ta na ôhipa. la faatupu i te Here e te
te
Aroha
reira ia.
te Atua. Te
o
STANISLAS NUU-
hou to tatou nümera.
PURE
CLAUDE PE-
RETTTENIUÏ-ÂPI
Teie nei, te parau
atoà ra o letu, te îmi
NO MARINA
ra
No te faahaereraa
mai te Feiâ
terà te
to
âpi mai
ia ôutou. E te reira
huru rahi mâtou i te taeraa mai. Ua
te mea
mea
e
uiuihia
ra
i teie mahana ia
mua roa.
Èvaneria, to ù ia reo. Ta ù
e
âmaa
terâ taata i huri i terâ parau, te
matou
haapiiraa i roto i ta mâtou mau
ôhipa e tae noa atu i roto i te Haapiiraa
tâpati.
tâtou
reo.
Ua hinaaro
o na e
ta te Atua i vaiiho mai i te
Ua
rave
marama
mâtou i te tahi faanahoraa ia mâra-
râtou i te parau no
te taeraa mai o te
Èvaneria, terâ parau
nei. E te
mea
ora i âfaihia mai io tâtou
atoà i faufaahia i roto ia mâtou
nei, no te mea, ua tae mai te Èvaneria io
mâtou, i te ôutu no Tefauroa, o ta mâtou ia
e
mau
ùtuafare
hiôraa, eiaha
toàraa râ
vai
ra
fenua
e
te
te
mau
Porotetani Mâôhi ei
Ètàrëtia nei, no
te tâaÈtàrëtia. Terâ faufaa rahi e
i âfaihia mai i roto i teie
Pâtitifa nei, e terâ ora tâ na e hinaaro
hôroà i roto ia tâtou. Te vai
àpo
ra
Èva¬
la
au
Pipiria i roto i to
pai
faaite e, te reo
no
Mâôhi, ia mârama-
te parau e, mea
ôre te
mea
e, e
fenua mâôhi,
ua
fânauhia ôe i nià i teie fenua mâôhi, e Mâôhi
ôe. Mai te peu e, e parau te taata, e mea, e ôfai,
eiaha ia moèhia ia tâtou, te nâ ô ra te Parau a te
te haapiiraa, ia riro te
Ètàrëtia
noa no te
i roto, te ora
no
noa ra e
aita
no
no
i te
faufaa
Pipiria, eita. A parau râ i to tâua iho
parau, nâ roto i to tâua reo e nâ roto i te hinaa¬
ro ta te Atua e hinaaro ia tâua e parau i teie
te
rama
mahana. Mai te
hinaaro nei ia haafaufaahia.
No nià i te parau no
Mâôhi. Eere
au
i te
haamâuruuru ra i
neria, To ù ia mâôhiraa nâ
te tahi mau
rave
i
mea
pâpaîhia, inaha teie
vau e parau atu nei
rahi, matou
Mahina,
ôutou te
ra
vëtahi
i terâ faufaa rahi ta te Atua i tuu
Atua i roto i te
Pipiria e, e parau ia na te Atua.
ânimara, e parau na te Atua, mai
ôfai, e parau na te Atua. E tei reira vau
Mai te peu e
te peu e
i teie mahana i te vairaa. Te
parau e
ria
vai
na mua
taata. Te
tano
ra
i
roa,
reira
mua
teie
Èvaneria,
ia ù, to ù Fenua te
e
terâ ia
Èvane¬
rave-ino-noa-hia nei
paha te 5 Mâti matamua
e te
roa e
ia haamaitaîhia, aore ra ia hôroà atu à,
Veà Porotetani n°5
no
Èperera 2011
ia
1
STHati
îte ta tatou
mau
tamarii
matamua, Terâ te 5 no
na
reo, te
ramaraa
îteraa i to
i te
na
mau mea
mai io tatou nei.
e,
Èvaneria
Mâti : « Te îteraa i to
hiroà tumu, te mârama-
tàatoà ta te Atua i vaiiho
Eiaha râ
»
terâ te
e
faaea
noa
i roto i
Pipiria. la nâ ô anaè paî letu e, e Parau vau.
paî letu e, Te papa, te one, te
mataî, te ua. E aha terâ mea. Te faaîte atoà mai
ra ia ia tâtou e, te Eenua terâ e parauhia ra.
te
la nâ ô anaè
^
Textes extraits de TEmission télévisée
de
5 mâti i te Tubaa 7
matahiti,
Tâpati
ua
O te
te vaha o te
Iroto i te 05 mâti i te Tuhaa 7 tei
âmui i nâ
raro
o
te
pâroita
i te Atua ia
Atua
mau
o te
a
O
Tuhaa i
te mau
tamarii
e te tauturu a te
Haapii Parau Maitaî, epiti tau taime
faufaa ta râtou i
te
5
aè i te rautïraa
Haapiiraa Tâpati
mau
e
au
tâpeà mai, te haamoriraa
i te tûramaraa
a
te parau a
(Mâtaio 13, 36-52) i te parau
o te
pâroita tâtai tahi (nâ roto i te tâvini-
raa a
reira
te mau
mau
ta râtou
ora e
àrometua i rauti mai
pâroita, te ôrero
e te
na
faatara) e
faaiteraa i te Parau Maitai
tae noa atu
Mâdhi Nui nei
e
i to
na
parareraa
i Moana Nui
i te
Àtea.
o
te
i
I teie
Veà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
8
i
te taata
TEglise Protestante Mâdbi
faaoti te Tômite Haapiiraa
Tuhaa
e tuu
tamarii
paari.
Julien
a
no
i te parau i roto i
te faaàmu i te ôpû
^
MAHAA, lotua àrometaa
T
Premier catéchisme en tahitien écrit par
les Missionnaires anglais le 08 octobre 1801
TE HAAHIRAA FAAROO MATAMÜA ROA
IPÂPAÏHÏA E TE MAU MmONARE PERETÂNE
NOTT, JEFFERSON, ETRE
8 NO
ÀTOPA1801
ORO MEDUA
PIPÏ
Hoë
Ehïa awa 7
O vai 10
oa
roa
Atua
ioa 7
Na vai hamaiii le ryi, le venua e le
Na Jehova anai,
yi ?
Na vai hamani le laata 7
NaJdiova.
No le eaha e bnniani Jehova te tania
?
"a
a
7
(e
Aeima. “Aita
leienci 7
te laata
E, laata meiiei oia te haraanirabïa te Alun iana.
Aita dura oia fard
Adia oia rido dura e laaia ino ?
ra ane
No
Eahà e ino ei le taaia ?
parou na
laata
roa
Jeliova, a rido ei oia e taata ino.
humuni meiiei eori
le tanta matamua, lo tatou
medua
T) ridi meira ane Jehova ia oe
e
e
roa
otahai.'
ino ei
ce taata.
E. Te ridi meira.
Ti ridi mcira ane te Aiua te caaia ?
Eaha
e
Wy ino toa wou, wy î roa to'u a’au te ino.
Wy ino toa ane oe ?
No te eaha
Intro
lyiii te lataa ia na, ia farô ohîe tana parou.
Taata meiiei aoe, te taaiu mntaniû.
Tl mcitei
mou.
Jehova.
E'Vaïua.
Eaha (e Aiua ?
?
Ti ridi meira.
ridi niei ei Jehova ia
oe
No
?
0 Jesou
Ovai
Te
te
laata ino wou. no
E
raaha ei lona ridi 7
Eaha te tara hara raliai ?
lemeidi
no
0 Jesou
Cliristou, "Oia anai
to'u hamani ino.
tara hara rahai ei
maha ei.
te tara hara to tatou hara."
Cliristou ?
Jehova, ti hare meina
te
aonei “fa
oj
Entendre, Recevoir
et Ihinsmettre l’Evangile
Entendre, recevoir ettransmettre l’Evangile:
c’est la raison d’être d’une
défi majeur pour toutes les
les
Eglise et un
Eglises à toutes
époques.
Comment l’iiistoire du
peuple d’Israël, peuple
migrant puis sédentaire, mral, tribal, patriarcal,
l’Institution : son rayonnement, son expansion ou
son déclin. Dans cette optique, les hommes sont
libres de leur prophétisme ou de leur absence de
vision.
Transmettre
subsistant à la limite du désert, comment cette his¬
toire peut-elle concerner aujourd’hui une humani¬
té de plus en plus urbaine, salariée, relativiste,
l’Evangile c’est utiliser les
traditionnels comme l’évangélisation et la
prédication en paroisse, les moyens semi
modernes comme la presse écrite, la radio et la
télévision, mais aussi les moyens modernes
mobile, métissée, individualiste, connectée etc. ?
comme
L’approche religieuse protestante est une chan¬
elle ne s’appuie pas d’abord sur une
Institution et une tradition, mais sur l’Evangile,
comme source première et ultime de conviction.
C’est au prix d’un travail permanent de compré¬
hension, d’appropriation et d’approfondissement
collectif et personnel, qu’une Eglise peut établir sa
foi pour la partager et la propager. L’Evangile
n’est pas une parole qui flotte dans l’air au-dessus
de nous. Il n’a de sens que s’il parle intérieure¬
ment à l’homme le langage de l’existence. Au
risque de connaître des querelles théologiques
incessantes et la division de l’Eglise.
Dans les Eglises issues de la Réforme -cer¬
taines ne se définissent plus forcément comme
protestantes-, côtoient, en matière théologique, le
meilleur et le pire. Le meilleur c’est une lecture
savante de l’Evangile qui va de la compréhension
littérale à la compréhension élaborée, interprétati¬
ve et relative ; pour cela les théologiens sont
indispensables. Le pire ce sont les lectures « au
raz des tiare » qui prennent au pied de la lettre le
texte biblique, sans jamais le mettre en perspecti¬
ve, ni en situation, et sans jamais le contextualiser.
Rigidité, simplification et fondamentalisme exis¬
tent aussi dans la mouvance protestante, malheu¬
Transmettre l’Evangile, c’est, au-delà de la
forme traditionnelle ou contemporaine que prend
le message pour nous parvenir, s’accorder sur un
éventail de contenus, c’est-à-dire sur des mots, des
ce, car
reusement.
Ce dossier du Vea souhaite
rappeler qu’il n’y a
seule perception, étemelle et immuable de
l’Evangile, bien au contraire, et c’est bien sa
richesse comme sa diversité. Il y a plusieurs che¬
mins pour parvenir à la foi. De sa transmission
aux jeunes comme aux adultes dépend l’avenir de
pas une
moyens
les sites internet et les réseaux sociaux.
idées, du
donne
sens et des interprétations que l’on
textes bibliques, ici et maintenant.
aux
C’est à ce prix qu’une Eglise est vivante,
dynamique et qu’elle peut se penser en devenir.
Qui souhaiterait qu’une Eglise soit un reliquaire
ou devienne le musée d’une aventure patrimoniale
passée ?
^
^
Daniel MARGUERON
Faaroo, fàrii e haaparare i te Evaner/a, è
oraraa e e
Ètàrëtia
tautooraa te reira nâ te
no
te mau tau atoà
e
mau
te mau
■
!
‘
:'
vàhi atoà. To na papa, o te Èvaneria iho ia, te
Parau Maitaî o të hôroà i te ora, tei titan i te
taata ia taiô nà foto i teie taô i te auraa e te
titauraa e hôroàhia ra i ô mai i te parau, e ia
riro ei niu no te faaîteraa a te Ètàrëtia.
.si
Rau noa atu ai rà te taiôraa a te taata e te
êà / ràveà o tà na e rave e e faaqhipa no te f
arataî ia na i te màramaramaraa i te Èvaneria,
hoê noa parau-mau e e parau-tià tâ na e
mau
faatorol
màoti te here
e te
E tauturu te reira i te
ra,
aroha
o te
Atua i te taata.
Ètàrëtia i roto i ta na
faaîteraa e ta na tâviniraa, ia ôre o ia ia riro ei
vâhi haaputuraa tauihaa tahito.
Julien
a
MAHAA, lotaa drometaa $
Veà Porotetani n°5
no
Èperera 2011
Te faaîteraa i te Parau
a
i teie
mau
Etàmata na tatou i te faaroo ia letu i to na
faaueraa i tâ
na mau
hopeà O te fenua
no
pipi ia haere i te mau
te faaïte e haapii i te
taata atoà i te mau mea atoà tâ na
Ua tono letu i teie
mau
hoa i to
i faaïte ia râtou.
mà to râtou ra
na
ra peu e hope roa. E mau âtiluta anaè râtou. Te tono nei te Fatu ia râtou io te
êtene. Oia hoi, i te tahi mau fenua e reo ê to râtou,
hum, ta râtou atoà
e
haapaôraa ê ta râtou, e atua ê to râtou, e peu ê ta
eere i ta te âti-Iuta. Ua haere râtou i taua
fenua ra e ua faaïte i te mea ta to râtou Fatu i
tïtau ia faaïte râtou. Tâmata noa atu ai râtou i te
rave mai ta Pauro e parau ra, io te âti-Iuta, e faa-
râtou
mau
âti-Iuta, e io te êtene
te êtene. Eita
râ
ta râtou iho
e
e ora ia mai ta
tano e parau e, ua tiàmâ râtou i
peu, i to râtou tiàturiraa i roto i ta râtou faaîteraa.
la hiôhia te feià i nâ mûri mai ia râtou, ua ô atoà
râtou i roto i te reira fifi, te âpitiraa i ta râtou faaï-
i te mau mea i mâtarohia e râtou. Mai te
atoà i te tau o te mau mitionare e tae roa mai
ia tâtou i teie mahana. Ua pâpù atoà ia ù, i nâ reira
na tâtou i te faaîteraa i te hîinaaro o te Atua i to
tâtou mau motu. I nâ reira na to tâtou mau metua i
ta râtou faaîteraa i roto i teie moana nui âtea. I nâ
reira atoà na to tâtou mau metua i te faaroo i roto i
to te Ètàrëtia nei. Ua îtehia na to na tupuraa i te
mau fenua Ènâna e aore ia i te tahi atu mau motu
tei faariro i te parau tahiti ei reo e au no te Parau a
te Atua e no te haamori ia na.
teraa
rerra
te
No reira. eere i te mea ôhie no te taata e faaïte i
Parau a te Atua ia haapae i to na paiau, ta na
peu, to na manaô, to na hum e te vai noa atu ra i
roto i ta na faaîteraa. la nâ reira hoî tatou i te hiô,
te màramarama atoà ra ia tâtou e, eere te Parau
noa no te Atua terâ e faaîtehia ra, te Parau râ a te
Atua ia au i te manaô, te tiàturiraa, te peu, te hiroà
o te taata faaïte e te vai noa atu ra. E titauraa tuutuu ôre râ nâ na te haapaeraa ia na iho e to na mau
manaô e te tuuraa i te Parau tâ na e faaïte ra i mua
ia na. Mà te ïte atoà o ia e, aita e fâito e tano ai o
ia e parau e, te mea tâ na e faaïte ra, o te Parau
anaè ia a te Atua. Te ôhipa ia i tupu mai te ômuaraa o
te
te mau
na.
ôhipa faaîteraa i hôroàhia i te
ïte
o
mau
pipi
e
te èvaneria e tae roa mai i teie maha¬
I
J
hiôraa i nià nei, e tano atoà
paha ia tâtou ia tuatàpapa i te hum no te fàriiraa a
feià i faaroo i teie mau faaîteraa. Eita tâtou e fifi
ia parau e, aita te taata, e aore ia te nünaa fàrii i
teie mau faaîteraa i rave noa mai i te Parau a te
Atua i faaîtehia, ua rave atoà mai râ i te tâàtoàraa
o te mea tâ na i faaroo e e ïte ra ei mea maitaî, tei
te
na oraraa e ta na hiôraa i te Atua e faaî¬
tehia mai ra ia na. E te reira mau mea âpï, eita ia e
tano ia tàôtiàhia i nià i te parau tâ na e faaroo ra.
Ua âmui-atoà-hia râ te tààtoà o te reira mau parau
i te hum o te taata e tià mai ra i mua ia na. E te
hum hoî o te taata, te fauraô noa ia o te Parau e
faaîtehia ra ta te taata fàrii râ i faariro ei mea mai¬
taî atoà nô na.
faaâpî i to
E tano ia tâtou ia ui e : « e nâ hea ta te taata
fàrii-màramarama-raa i te Parau a te Atua e tiàmâ
ai o ia i te hum o te taata faaïte tâ na i rave atoà
mai ». Na te hoî-tàmau-raa i roto i te Parau a te
Atua e türama ia na i to na iho hum e e tùrama
atoà ia na i te auraa o te hinaaro o te Atua i faaïtehia ia na. Te haapii noa mai ra teie femiiraa ia
tâtou e, te faaîteraa i te Parau a te Atua i te taata,
eita ia e navaî noa i te tuhaa a te taata faaïte. E au
atoà teie parauraa no ta te
faaîteraa i te
Parau a te Atua i teie mahana. No reira, e mea
titauhia i te taata tataî tahi ia tomo i roto i ta na iho
taiôraa e ta na mâramaramaraa i te Parau e te
hinaaro o to na Atua. Te faaîteraa i te Parau a te
Ètàrëtia
eere ia tei te taata faaïte e hope ai te ôhipa.
Ua riro noa râ te taata faaïte ei türama i te êà e nâ
reira te taata faaroo i te haere no te ora i to na faa¬
Atua,
roo
ia
au
i ta na fàriiraa i ta te Atua titauraa ia
na.
faaïte, ia ïte o ia e, e ôtià to ta
faaîteraa, ia tupu màîte te fàriiraa a te taata e
Te titauraa i te taata
na
faaroo mai ra e ia tiàmâ o ia i roto i ta
ta na fàrereiraa i to na Atua.
Te
na
fàriiraa
e
haapii atoà mai ra râ teie mau hiôraa e, mai
mea faufaa te tuhaa a te taata faaïte, ia ïte
te peu e
atoà râ o ia e, e mea faufaa roa atu ia faatià ta na
faaîteraa i te taata e faaroo mai ra i nià, e ia iioaa
ia na te itoito i te haereraa o ia iho e fàiii i to na
Atua.
^
Taarii a MARAEA àrometua
Vfeà Porotetani n°5 du mois dAwil 2011
10
mua
te Atua
Ta te taata raveraa i te Parau
e ta te Parau raveraa i te taata
A pki
e
ténetere to te nünaa porotetani Mâdhi ôraa i roto i te ao o te puta
mau parau i pâpâîhia i roto i te ânaîraa o nâ puta 66 o te
Faufaa Tahito e te Faufaa Âpl ei puna no te papa i to na oraraa.
te faariroraa i te
Dos ier
U a haamâtauhia o ia i te imii te îte e te mâramarama o
e
tau roa atu
pîpiria ei vairaa
atu terâ tua
i to
i roto i te puta,
na feruriraa i te hiôraa i te
te Parau o te Atua
ai to
Te pure
iritiraa i te Haophrao tâpati i
Papenoo rautîhia e te mau tamarii
Parau a te Atua. Hee noa ai
heeraa, mono atu taua uî i terâ atu
no te
na
ui, i vai na e te vaivai noa ra terâ femriraa e terâ tiàturiraa e, i te Parau anaè i pâpâîhia e roaa ai te îte e
te mâramarama o te taata
Atua ia
faaroo i te hinaaro
o
te
na.
Veà Porotetani n°5
no
Èperéra 20 J J
I
mua
i te Pai'au ta te feruriraa taata i
i mahemo, tâ na i tiàturi e Parau maitai, e Parau
hôroà i te ora i te taata e taiô e e faaroo, ua ôhipa
tau
e
â taua Parau
mau
ra
No te tahi
pâpâï i te
i roto i te taata, i tià ai te Etârë-
tia, i vâhi ai te tuhaa, i taa ai te pâroita e i mau ai te
âmuiraa no te tahoê i te mau ôpü fetii e te mau ùtuâ-
âmuiraa,
ua
rohi âmui râtou, te
mau
metua, te feià âpi e te mau tamarii no te tarai i te
hohoà oraraa ta râtou i tiàturi, te reira te huru oraraa
te Hau o te
Atua, e
hoêraa, te here e te aroha.
e au no
oraraa
i patuhia i nià i te
fare.
Ua
rave
te taata i taua Parau ra
terâ titauraa
a taua
i te
rave
ora.
Ua
faatupu i to
na
tai
noa
ia rahi
e
mo noa
atu
a
pâhono i
iho hinaaro, îmi i te
atu
â, moè
noa atu
ora, îmi te mai¬
ai te tahi, pare-
ai te tahi, no te ino ia e te hara i hahi ai.
râveà ôhie ta te taata e faaôhipa
e te tarai i te Parau ia au ta te mau mea
âuahaaàti ra ia na, ta to na mata e hiô, ta to na taiià
no
e
te
Parau ra, e faaite e ia îte to te ao
atoà râ te taata i taua Parau no te
I teie tau, e mau
e
no
te
pàpai
faaroo, ta to na ite e to na paari e faahii'oà ra ia na,
faaôhipa atu ai o ia i to na mâramarama no te faa-
hohoà i te Parau ta to
I
mua
na
vânia
e
faaiho mai
ra.
i te tahi taiôraa, ua rahi e ua rau te hum
pâpairaa e faahohoàraa i te Paiau. I riro na e te liro
noa nei te tapa, te àpi parau, te pamai, a taa noa atu
te ôfai, te papal, te râau ei fauraô no te manaô taata.
E tau teie no te roro uira e na te pitopito tâ na e
tâumi, te û O te perd tâ na e tàuri e faaite e e faatu¬
pu i ta to na femriiaa e manaô ra.
Ei
hiôraa, teie te tahi nâ hohoà i matara mai i
roto i te tahi haapiiraa i tîtau i te taata ia feruri i nià
i te Màtaio 5,17-38-48 ei pâhonoraa i terâ uiraa e,
no
te aha letu i
E tano
ua
e parau e, ua riro mai na te Parau ei taata,
Parauhia te taata, ua taatahia te Parau, ua hohoà
taata ora. la
te
Parau, ia tià te Parau i te taata, ua ora ia Parau, ua
ora
à
hahi te taata i te Parau, ua tià te taata no
ia taata. E
e ora
ora
à te Parau i te taata
e no
te Parau
ai te taata...
faahmn ê ai i te Ture.
No te tahi pupu tamarii i titauhia ia faahohoà i
terâ tuhaa e faahiti ra i te parau no te ture no te niho
mata e te motoraa i te pàpârià, ua matara mai ta
râtou miramaramaraa i ta te taata iho huru raveraa
e te
i te hohoà ta te Atua i hôroà mai, moè atu
te here i te Atua e te here i te tauaro.
ai te parau
no
üa tanuhiû te tahi mau tumu râau ei
tâpaôraa i te ôroà i tupu i nià i te f enua
Paparoa
12
Porotetam n°5 du mois d'Avril 2011
a
Te taviniraa a te
râua
i
Tuahine Suzelle
Mereaiii
mau
O
TUAHINE SUZELLE
O vai O ia
Ua fànauhia
te
vau
TUAIDNE MEREANI
i Pâtio. Ua
reva vau
i Farâni i
haapiiraa no teie tiàraa Tuahine. Ua titauhia
mâtou ia
rave
i te tahi èuhe.
I te tau O Raapoto, ua anihia mai ia ù e haere e
i te ôhipa i te Foyer no Pâôfaï, te Tuahine
Thérésa TEMEFIARO e te tahi atu mau Tuahine
rave
papaâ. I reira, manaô aè ra vau e hoi mai i te fenua
ta te mau metua
roto
i te tàfifiraa
i vaiiho mai
o
no
te
fârii i te taata i
te oraraa.
O vai te vâhi e ôhipahia e te Tuahine Suzelle
O Punareà i Pahure Pâtio. Te auraa o teie iôa
Punareà,
reà
e
e puna no
morum.
Ua î
Tei roto atoà teie vâhi i te
faa,
mea
hum àtea i
ia haere mai i ô nei. Mea faufaa roa rà, no te
fàrereiraa i to tàtou hohonuraa. E tano atoà e haamâtau ia tàtou i te faaroo i te màniania o te nàtura.
taata
O vai mà të haere mai nei i ô nei
mau taata ia e hinaaro e haamàha i to ràtou
Te
no te faatitiàifaro faahou i to ràtou
i te Parau a te Atua. Te vai atoà ra te
te ràau taèro e te tanuraa i te ràau taèro.Te
rohirohi, vëtahi
fifi
no
au
âpeeraa i te mau tamarii i roto i ta ràtou haapiiraa.
Ahum rahiraa taata e fàriihia i ô nei. Aita e hiôraa
i te hora. Na te Ètàrëtia e tautum nei i te pae no te
faufaa.
Poroî
faatopa i to
E imi noa à i te
te tautum i tei topa i roto i te fifi.
No reira, E faaitoito anaè eiaha e
tàtou tiàturiraa, to tàtou feruriraa.
mau
ràveà
no
Mea nàhea te faarata faahou i to tàtou
mau
no
te
ôhipa faaàpu e ua noaa
ôhipa i nià i te fenua. E ua ite
trogène) e faatere nei hoê faatoètoè e hoê haapaari
pape.
Te tahi
porômu, mea àtea i te ôire no Pâtio, aita e
màniania, te faahum ê nei te reira i te tahi mau
te màtauraa te
au e, e nehenehe tàtou e ora faahou nà roto i teie
ràveà i te haafàtata-faahou-raa i pihaïiho i te
nàtura. Tei to tàtou noa itoito e to tàtou noa
hinaaro. Aita e uira to ô nei. Na te (Groupe élec¬
nà roto ia i te
te
ia
au
ia ù te ïte
teie fenua i teie reà. Na
aè ra,
oraraa
I ô nei
roa
te reà e teie reà e parauhia nei,
roa
tei roto teie fenua i te ururàau, te ràau
tanu, te pohue etv... e ua tàmàhia.
mua
Maumum i te faataaraa i teie taime no te faaîtei to màua manaô. I te ômuaraa, hou vau a rave
mai ai i teie tiàraa Tuahine, na te ôrometua Teàue
e o Temarama i tautum mai ia ù.
raa
maa
ràveà atoà tei
noaa
mai ia ù, mea
ôhipa a te Tâàtiraa Vaitoètoè tei haaputuputu i te mau taureàreà tei ôre e tiàturi-faahou-hia e to ràtou iho mau metua, nà reira atoà e
te mau fatu ôhipa no te mea, ia horoà-anaè-hia te
ôhipa ia ràtou, cita e oti. Ua tae roa teie mau tau¬
reàreà i te parauraa mai e, aita à ràtou i tiàturihia
aè nei no te mea, na ràtou ihoà i faatae i te ôpuaraa
i te hopeà : mai te faahaereraa mai te mau âuri
pape nà raro i te fenua e tae roa atu i tahatai, e ia
ôre anaè ia hiôpoà-maitai-hia i teie ôhipa, e riro te
pape i te màî mai na te tahi atu vâhi. Te auraa, ua
tuuhia ràtou i nià i te hoê tiàraa no te rave-faaotiroa-raa i te ôhipa.
Ua riro atoà terà, ei haapiiraa ia ù iho no nià i
mau tamarii tei topa atoà i roto i te fifi. E
ia hiô anaè vau, mea ôhie aè i te haapii i te tahi. E
mea tano aè na te taata ràpae e haapaô mai i to
ta ù iho
roto iho i to ôe ùtuafare.
ia nehenehe te mau tamarii ia tàmàa maitai.
Eiaha noa te màa i te pae tino noa, te màa vàma
atoà rà ia nehenehe ràtou ia mahiti mai i ràpae i
to ràtou mau fifi.
.
taata,
Veà Porotetoni n°5
no
Èperéra 2011
Dos ier
Faaroo, Farii, Faaîte
i te Parau
Ej ômuaraa
I
ora
mai
te Atua
a
i to tâtou mau metua
i te hôroà i to râtou
roto
:
na ta tatou
i roto
i te Ôroà 05 no Mâti, o tei
riro mai te hoê o te mau
Ôroà Tumu e ei Mahana
Faufaa Rahi i roto i to
tatou oraraa Etârêtia e to
tatou oraraa nùnaa. I te
mea
e, o
taime, mâ te tae atoà to
ràtou âau i te faarooraa i
te Parau
teie anaè te
Te feruriraa i riia i te
Tumu parau, te Oitumene
Më, te 14
i te faaroo i te Faatereraa
o
te Fenua e to te
Hau
Farâni, i fàriihia ai teie mahana 05 Mâti ei mahana
ôhipa ôre i roto i to tâtou fenua. Eiaha rà no te
porotetani noa, no te tâàtoàraa rà. E mai te 05
Mâti 1979 mai, i haamata ai tâtou te Ètàrêtia i te
e
i te
âmui i te mau tàpura ôhipa rau
mahana ra, i mau roa ai teie
ora
te roaraa no taua
faaitoitoraa a te
veà-tono papaâ i to
ràtou tau, e nà roto i te
mau Poro Èvaneria, te
mau
Te mau ôhipa i tupu e i oiahia mai :
Nà roto i te aniraa tuutuu ôre a to tatou mau metua
faanaho
te
mau
ôre, mai te monirê
no Tiurai, te
Fânauraa o te Metia... te haapaô-atoà-hia ra ia e
te tahi atu mau nünaa e o^tâtou atoà nei. I parauhia
ai e te Ôroà 5 Mâti, o te Ôroà Noera Mâôhi ia.
no
no
te mau
mahana ôhipa ôre e o
tatou anaè teie e haapaô
nei àti aè te ao nei. Areà
te tahi atu mau mahana ôhipa
Pâta, te mahana 01
Maitai
Èvaneria nà roto i te mau
haapiiraa, te mau aôraa,
i
Ôroà
parau e :« Te
05 Mâti »,eaoreia, « Te
mai te Èvaneria », ei haamanaôraa i te taeraa mai te mau veà-tono peretàne e to ràtou tautooraa i te poro i te Èvaneria i roto i to tâtou
taeraa
nünaa.
Faaroo i te Parau a te Atua
Nà roto i te mau ôhipa i ravehia
mai e te mau veàpapaâ (Peretàne/Faràni), mai te haapiiraa ia
ràtou iho i te reo Mâôhi, te huriraa i te Pîpiria nà
roto i to tâtou reo, te pororaa i te Parau Maitaî a te
Atua, te neneîraa i te mau puta haapiiraa, te mau
puta pure nà roto i to tâtou reo, te paturaa i te mau
Fare Haapiiraa (ei haapiiraa i te nùnaa i te pàpaî e
te taiô, te feiâ paari e te mau tamarii), te faatiàraa i
te mau Fare Pure, te haamauraa i te mau pàroita...
ei mau râveà haapâpûraa i te tiàraa o te faaroo
tono
maru-metia i roto i to tâtou fenua.
Ôrometua e te
mau
Tiàtono Mâôhi, i terà tau e i terà uî e tae roa mai
teie mahana, i roto i te mau pureraa i te tàpati, te
i
pureraa fëtii, te mau tuàroi, te mau haapiiraa,
feruriraa pipiria e rau noa atu à, i te mau
taime atoà e putuputu ai to te hui faaroo. E nà roto
i to te nünaa iteraa i te taiô e te pàpaî, ua riro te
reira ei râveà e fàtata ai to na âau i te hau e te
mâramarama no te Parau a te Atua.
mau
te mau
Fâiii e FaaîtE i te Parau a te Atua
Mai te mau ôhipa atoà e tupu i roto i to tâtou ora¬
raa, te vai ra tei fàrii e te vai ra tei ôre. Hoê à atoà
i mua i te Parau a te Atua, tei fàrii, e îtehia i roto i
te oraraa faaroo. Te pàpü o te tiàturiraa, te haapaô
e te amo i te mau ôtupa atoà. Tei ôre i fàrii, e taa
ôre to ràtou i te mau faanahoraa o te oraraa faaroo.
E paruparu e
raa
te hema ôhie i mua i te mau tàmata-
atoà.
I mua i te faaîteraa i te Parau a te Atua, ua
titauhia tei fàrii, ia rave e ia ora tâmau i te reira nà
roto i te parau, te ôhipa e nà roto i to na iho oraraa
tàatoà, ia fati te âau ètaèta
o te
fàrii ôre. la tià i te
i
Parau a te Atua ia tomo i roto i to na âau, ia tau
nià i to na oraraa e ia türama i to na haereà.
O te titauraa rahi ia a te Èvaneria, ia riro te
te taata faaroo mai te Pipiria màtai’a noa,
îte ai e e faahinaaro ai te taata atoà i te Aroha o
oraraa o
e
te
Atua, faaîtehia nà roto i ta tâtou pai'au, ta tâtou
ôhipa e to tâtou huru.
A Faaitoito anaè i te Faciroo, te
i Ta na Parau Ora.
Ua îtehia to te nünaa tomoraa i roto i te tahi tau
taa-ê no to na oraraa, e to na îritiraa i te tahi faana¬
horaa âpi no tp na oraraa faaroo, papahia i nià i te
faaîteraa a te Èvaneria Ora. Ua tupu te hinaaro i
Veà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
^
Fàrii
e te
Faaîte
Thierry a TAPU, Teîva drometaa
leremia
17,5-14 :
Te Atua, to tatou uruàiraa
«
Ite tahitaimei roto i te oraraao te taata,te uiui
vàhi i maitaî e tae noa atu i
vâhi tei ôre i manuia, e të nâ ô ra o na :
ra O na no
te
mau
te
mau
mea
»
faufaa tei faarirohia ei îtoro. Te
hopeàraa râ o te
noa atu ra to na âau i te
Atua. Te tuuraa i te tiàturiraa e te tiaîtumraa i roto i te
ôhipa, aita ia i taui, te àtea
nei, e aha atu ra te auraa o teie taô
i hea roa atu ra ia e haamau ai i te tiàturiraa
e te tiaîturaraa ». No te perofeta ra leremia, mea
mâramarama maitaî ta na pâhonoraa : « E ao to te
taata i tiàturi ia lehova, o to na ia umairaa mau » (17,
taata, te raveraa te leira e moè roa ai te parau o te
Atua. Te reira te faaararaa a Pauro i te Etàrëtia no
7). E aore ia mai terà ta te pâpaï taramo i faahiti :
ô ra o ia : « O Pauro ânei tei faatataurohia no ôutou.
Ua pâpetitohia ânei ôutou i te iôa o Pauro ». I ô nei,
ua ère te taata i te parau o te faaroo, te tiàturiraa i te
Atua. Aita atu ra te Atua i riro faahou ei haamataraa
e ei faahopeàraa no te mau mea atoà.
«
«
Mai teie atu
ora » e
«
O
lehova taù papa, e taù pare, e taù ora, taù Atua, tau
mato, tâ ù e tiàturi nei ; taù pârum, e taù tara faaora,
taù fare teitei » (Taramo 18,3). Areà no te âpotetoro
raoPauro,te«
ora
»,oteMetiaia.
Eita e ôre no te tahi pae, te ora, ia maitaî noa ia te
ea. Noa atu ia te rahiraa moni i haamâuàhia no te taote
e te mau huero râau, te parau no te pùai e te taime i
faaôhipahia no te îmiraa i te râveà ia maitaî te ea. Ua
haapaô noa atu ra te reira i to na ea, mohi atu ra i roto
i te pipiri, aita atu ra i îte faahou e i faaroo faahou i te
autâ o te tahi pae. Riro atu ra te parau no te « haapaôraa i te ea » ei pariraa. Te parau i faaroohia ; « Eita
paî e tano e tautum atu, tei roto paî teie i te maî ». E
aha to mûri mai i teie mau ôtoheraa. Eita e ôre e
mataù te tumu, mataù ia fifi, mataù i te pohe. E îmi
ihoâ ia i te mau râveà atoà e faataere i te tupuraa o teie
parau no te pohe. la tupu rà teie parau, o te hopeà atoà
ihoâ ia. E au atu ra ia e, ua fânauhia te taata no te
pohe, e te irava arataî i to na oraraa,
tuàraa, e faautuàraa nà te Atua ».
« te
àti, e faau-
No leremia, tei tià atu no te Atua, « ... ia tâtarahia te taata e tiàturi i te taata, o tei faariro i te taata ei
rima tautum ia na, o tei tâiva to na âau ia lehova »
(17,5). No te taata hoî e mohi i roto ia na iho e to na
fifi, te haavitiviti atu te reira i to na pohe, o ia i
mau
huritua i te Atua e ta na tautum. Te taata nei hoî, e
hiero to tatou tino no te Varna Maitaî. O te Atua te
Fatu i to tatou parau. 1 roto i te ôhipa pororaa èvaneria a Pauro, aita o ia i pipiri i to na tàatoàraa no te faaîteraa i te Parau Maitaî o te Hau o te Atua, ia hanahana te Atua Metua. Eita mau ia e tià ia tatou ia pipiri i
to tatou tino no te ôhipa a te Atua.
Mea rahi atu â te tahi
mau mea
taata
e aore
ia te faanahoraa
e
i reira to te taata
tiaîtumraa, i nià i te
aore ia te tahi atu mau
tuuraa i to na tiàturiraa e to na
Torinetia, ôia hoî to râtou haamauraa i to ratou tiàtu¬
riraa i nià i te taata mai ia Pêtero, Aporo e tae noa atu
ia Pauro, moè roa atu ai te parau o letu Metia. E të nâ
Te vai ra vëtahi pae tei haamau i to râtou tiàturiraa
i nià i te mana, te haapaôraa, te moni, te faatereraa,
etv. Te haamanaô noa mai ra leremia e : « E tàtarahia te taata e tiàturi i te taata, o tei faariro i ta te taata
ei rima tautum i to na oraraa ». Tei nià aè hoî te Atua
i te taata e i te mau mea ta te taata i faariro ei mea fau¬
faa nô na. Teie Atua ta tâtou e tâvini nei, e Atua
o na te niu o to tâtou oraraa i mua i te parau o
pohe, te maî e te mau mea atoà ta tâtou i haafaufaa.
No te Atua, të vai tiàmâ noa ra o ia, e i roto i taua
tiàmâraa hope nô na ra to na haapâpüraa mai i to na
tiàmâ,
te
here
e
to na
te parau no
aroha ia tâtou. Nâ vai
e
faataa-ê ia tâtou i
to na here e to na aroha.
1 mûri aè i te àti e fàrereihia e te taata tei haamau i
to na tiàturiraa i nià i te taata, të nà ô ra te perofeta
leremia e ; « E ao to te taata i tiàturi ia lehova, o to
na ia umairaa mau », to na tiaîtumraa mau, te tiaîtu¬
mraa o të ôre roa e roaa i te pohe, no te mea nà te Atua
te reira e faanaho ra. E tiaîtumraa i te Hau o te Atua,
e tiaîtumraa i te Atua iho, e tiaîtumraa i to na here e
to na aroha. Teie te haamaitaîraa tei hau i te rahi tei
vaiihohia mai ia tâtou e i te feià atoà e âuahaaàti ra ia
tâtou. Nà teie parau e hôroà faahou i te tahi mârama-
âpi e te auraa âpi i te oraraa o te taata e tei
faaâpi i to na tiàturiraa i mua i te mataù i te pohe no
ramara
haafànau i te ôaôa e te hau i roto i te oraraa. I roto
ia letu Metia, ia îte te taata e, e ua hoo-faahou-hia mai
o ia e te Atua, no te faahau ia na e te Atua e ia na iho.
« E ao to te taata i tiàturi ia lehova, o to na ia umaîraa
te
mau
».
Dos ier
TEÔROÀ
FAATUPURAA
PARAU
Teic i muri nei te tahi tuhaa
Âmui
Te
«
haapii mai
i Tautira. E hid atoâ i te
ra
teie tumu parau i te
te Parau a te Atua i rolo i teie Oroà.
E haamata teie ôroà i roto i te mau ùtuafare
faufaa
no
tatai tahi
:
Te titau mai
ra
i te ôrometua, te
e te mau âmaa ôhipa e tere i
ùtuafare no te haapii i te taata i
âpooraa tiàtono
i te
te Parau
roto
mau
te
a
Atua, haapüai i te haapii i te
parau no te here e te aroha o te Atua. la faaitoito i te faaàmu i te faaroo o te taata, ia tupu
te parau e ia riro mai te parau ei ôhipa. A faahau i te âau o te taata, ia maitai te parau, na te
reira
faaitoito i te nünaa
e
ôhipa,
no te
haapüai i ta
no
na
e te nünaa Màôhi. Na te hôroà a
nei i te oraraa o te Ètârëtia
Porotetani Màôhi. »
porotetani
te
e amo
No te taata i haapiihia
Te haamanaô noa mai ra te puta Teuteronomi
8,17-18vr. i te manaô faaitoito o Môte i to na
nünaa
«
o
hoi oe i roto i to âau ra e.
to ù iho itoito i noaa ai ta
te parau
No to ù iho püai e
ù nei taoà rahi. E haamanad ra de i to Atua
ra ia lehova ; nâ na hoi i hôroà mai i to àe
itoitoi e noaa ai ta àe taoà ». la faaôhipa i
mau parau ra nà roto i ta na hôroà, ta
Pauro ia e faaite nei i te nünaa no Taratia 6,
6 : « O tei haapiihia i te parau ra, e hôroà o
ia i te mau mea maitataî atoà ra i tei haapii
mai. »
taua
Te
mau
I roto i te
ràveà
no
mau
No te haamâuruuru i te nünaa
no
ta
na
hôroà
e
te
16
o
ia i nià i te àmuraa màa faaineinehia
pàroita, ia ôroà te ôroa,
e
hohoa i te
maitai
roa
mau
ai.
Veà Porotetani n°5 du mois d'Avril 2011
Âpooraa Rahi
âpi 2 & 23.
Te hôroà a te mau tupuna
I terà tau, na te mau mitionare
i faanaho mai
te oraraa faufaa o te Ètârëtia, te
hooraa mai i te tuhaa fenua, te paturaa i te
te parau no
fare
haapiiraa, âmuiraa, fare pure, ôro¬
etv). I muri mai, ua faaôhipahia te
hei püpü ei mauhaa àitauiraa. I muri mai i te
reira, ua faaôhipahia te miti papaâ, te pia
màa, e te hinu haari (Vernier, 109). No muri
mai te moni i te ôraa mai, mai te raera pàniora, te toata e te tàrà marite (Vernier 110).
mau
metua...
No te matahiti 1905 te moni i te ôraa mai i
roto i to tàtou oraraa, e ta tàtou e faaôhipa nei
e tae roa mai i teie nei mahana. Ua tupu te më
matamua i nià i te fenua no Eimeho Nui i te
matahiti 1818 i Papetoài i te 13 no Më e i te
reira atoà taiô mahana te haamauraahia te
Tôtaiete Mitionare no Tahiti (Vernier, 109). I
muri mai i taua ôroà ra i tonohia ai te pahi ra
0 «HAWEIS » te pahi i taitaî i te parau maitaï i Pàtitifa (Veà Porotetani, më 1995).
I teie mahana, e faaineine te taata faaroo ia
i te roaraa o te matahiti no te imi i te mau
ràveà atoà ia àuhune te ôroà faatupuraa
na
parau. E te reira àuhuneraa,
tàtou âau e to tàtou rima.
tei roto ia i to
E aha te poroi i te uî no ananahi
la riro te ôroà faatupuraa parau i roto
oraraa,
i to ôe
ei tàpaô haamàuruururaa, tàpaô faaha-
nahanaraa na ôe i te Atua no te mau hàmani
maitai rahi na na ia ôe. Ua riro te Ôroà
Faatupuraa Parau ei pàhonoraa i terà uiuiraa a
te pàpaî Taramo 116 irava 12 i te nà-ô-raa e :
« E aha ta ù ia
hopoi a tu na lehova, i te mau
hàmani maitai
te faaineine i te taata
pàroita, e rave rahi mau ràveà
e-faaôhipahia nei, mai te parau tàmau më,
titeti, aore ia îrava tàmau e ôperehia nà nià i
te tamarii, te feià âpi, te taata âpi e te mau
metua no te âpiti i ta na hôroà.
E âmui
te feruriraa a te
te amo i te
hôroà. Tae mai i
teie mahana, te tiàturi nei te Ètârëtia e nünaa
hôroà te Màôhi no to na tiàturi i te Atua. E
haamaitai o ia i te Atua i to na ora e ta na
mau hàmani maitai i te mau mahana atoà. E
tuhaa na te mau faatere âmuiraa, pàroita e
Ètârëtia i te àtuàtu i terà huru to te nünaa
taata
no
mau
No reira
e
no na
te
ia ù nei ?
nünaa,
a
»
hiô aroha i ta tàtou
ôhipa i teie mahana, ia hanahana to tàtou
Atua i teie mahana nà roto i ta tàtou hôroà
ta tàtou ôroà faatupuraa parau.
^
e
Pàpaî parau rahi
C
Jaiene - *i^^cia(/etevene
RURURAA
PCC,
PAPEETE-TAHm-FEPüARE 2011
E abâ
mu m
tde parau e,
PCC
H
HAAMANAÔRAA
Âmuitahiraa no
Ètârêtia no Pâtitifa, oia hoî te
Ua haamauhia te
mae
PCC i te 25
no
tënuare
no
te
te
matahiti
1961 i te fenua Hâmoa, oia hoî i roto i
Malua, te vâhi e tiàhia ra e
te âua no
te
Âua Pipi
no
Malua, teie
Âua Oro-
metua tei faatiàhia i te âvaè
fëpuare
te matahiti
1844, i mûri iti noa aè i
teri. Âua Pipi no Taltamoa, i te fenua
no
Rarotoà i te matahiti 1839.1 roto i to
na
ôroà
no
te 50 o te matahiti
tèneteie), e 28 rahiraa
ÔMUARAA
Mai te 21
ua
e
feie
m
tae atu i te 23 no
fârii te Faatereraa
Ètàrëtia
fëpuare 2011,
i te talii
niruraa
i
Âmiiitaliiraa no
te mau Ètàrëtia no Pâtitifa tei haapotohia i te
parau, te PCC (Pacific Conférence of
Churches) tiàhia mai e to tàtou taeaè ia Tahiarii
te Pü
i Pàôfaî faanahohia
e
te
tuahiiie o Julie
Arieta no te fenua Fiti. E rararaa faufaa roa
teie tei âmui te mau tià faatere no te Etirètia no
roto mai i te mau Tuhaa, no roto mai i te mau
faaroo o te fenua nei (tei ôre rà hoi i âmui
ôrometua
e
nà taeaè
o
Manasa
e
e o
âmaa ôhipa a te Ètârêtia no te
hiô âmui i te parau no te hoêraa i roto i teie ao
faaeahia ra e tàtou te taata nei, oia hoî te parau
no te Ôitumene (E neo herëni ‘Oikos% ¥iln
faaeahia, orahia e te taata).
mai), te tahi
mau
ao
Pâtitifa
no
(âfa
Ètàrëtia Porotetani
roto mai i nâ
tuhaa
o te
no
no
Mitoionetia, Meranetia e Porinetia tei tâatihia i
roto ï te PCC, âpiti-atoà-hia mai e te Ètàrëtia
Titoiita i
no
te
raio
aè i te arataîraa
a
nâ
mero e
21
Âpooraa Faatere a teie nei Tàatiraa. Te
tuhaa
ôhipa e rautihia ra e te PCC mai te
SIDA, te parau no te Tauiraa o te
Rêva (Changement Climatique), te parau no te
Reva Pihaa Rau e Tapihoo (Mondialisation), te
parau hoî no te Vahiné e no te Feiâ Âpî e te
parau no te Oitumene, e mau tumu parau anaè
ia o të riro i te tauturu i te mau Ètârêtia mero i
mau
patrau no te
te hiô-faahou-raa i to râtou tiàraa e ta râtou
faaîteraa i roto i te hoê
ao
e te mau parau fifi e
te taata. O te parau no
peàpeà
raa o
hiô-faahou-hia i roto i teie
Gaston
|ïr,:
tei î i te
a
mau
parau
tei haafifi i te orate Oitumene tei
rururaa
i Pâôftù.
TAUIRAMarama droffletna
Veà Pomtetmi n'^5
m
Èperera 2011
17
ln-
n-pas
xBqip‘
aomqïau
aiBiaux
pas
dopas
q-pas
xxiab
ax
pas
pas
I
dBSiams
xouSb‘
:
ajias
qmuerus
a-pas
B-bnBqa
q-sadi
nu
bna
g-geraa
jia
sna
[a
fanna
[\xBoqi
jnx
SBau-
aqïapau‘
,,iuBmp^
dej
nu
Smup
pa
diapa
a-uanj
^np
ajBïx
son
uom
I
:
lBRip‘
bnp
mapaa
axaiipX
B-vdaJBpBuiB
j-y
sou
BiuAaa
b
xBqip‘
q-ydajB
ixaarÆ
^oq‘
bm
b
qLBpmx
ggABuSpa
i
3«
au
gao
spou
gna‘
:
^viBuin
I8I,Z-Ï8I8
yiBoqi‘
b-iub5ou
q-aqBidaupafj
^-gu
jaAHSi-
pous
pn
on
jmaux
dosaas
ias
joupB-
I^ZZ^
diaunaa
)aiud[a
)oa^oSonel(
I
:
a-BSuanqanj
B-j(BdajoBi
g-ydaas
p
au
aomqïau
Ana
I
pa
fonos
pa
AO^B§a
xBqip
jnX-
q-yiaa
:
a-jBBBqB
n-20Ç
au
q-z09
xp-^nal
Aip^a‘
nu
aaupa
bux
pas-sons-ia-yaux‘
iuidoixmix
jnx‘
I
p,aABii§aiiSBpou
:
3-ZOL
lSXg‘
B
xfitBpiua
B-XBja‘
B
p-Q^auqa
qiau
^erBjaB
aomaas
jmaux
qauia
aABuSpisxas
BaaomdnSuas
pa
Bu§iers‘
ianos
q-xfinjOB‘
adonsas
ax
pa
B
a-\yBpOBJa‘
iams
aujBujs
I
:
03
B-JJOIS
B
aapxp
P3
X680
B
1689'
xx^n jnx'dBsjanj
I
q-six
bm
:
s^bSij-p
a-pix
ps
MonAapa-ouïapoara
HOWaOÜA‘
B-gau
phm^
q-otoABUT
n
s-)fni
dmsipB
pimBuoqa
:
13
sna
asx
pn
Biuo^.
i
ia
xaxia
p9
X
DONxa‘
13
,L(njJ
pa
faBu
smssa
LJINHWaWX‘
a-Oïïqa'Jî
S
,,Qian
qoiP
3PX3‘
p‘
:
detjp^
^’8
x^-yAaa
jj^da
pa
aoiuiua
3ABII-
jBdeiR‘l[
^OAaj
B-fBxuas
Q3
Saiisja‘
MOH
6
au
xg^9‘
B
bm
SjB§i}-il
xouSBïKdit’
•
q-HauJÀ
gÀja
)p9
a-foqu
X^qip(
^-x^daîB
)p9
^nurin(
q-js|3p9miB
ndms
s^aqa
sad^
)p9
jBdpoer(
o-yjn
missiouuBiia
q-^np
buSibis‘
qonAB
pa
sas
nua
dono
ia
pisqïax
pauua
moix
qjuiBia
pBus
aopagnas‘
pa
BAoia
dus
nua
iBqi-
yqoun‘
aoimua
jamiua
I
:
qaMis
®'xqoiuBS
fajjaasou
q-foqu
giaquap
a-HauaÀ
^adousds
mx
bnaspous
.)senolcyc
REINREV
et
iam
aon
iaup
irneH
.a-21;
.
ruetsap
ud
erviL
a-11
;
a-01
;
a-9
ZOJI
aov
ud
seérit
tnos
snoitseuq
sed
sec
tnev
à
uA(
”orev
sesnopér
seL(
al“
jojojsprm
u
pn
moTS
PV^ll
;
a-8
;
c-7
;
a-6
;
a-5
;
b-4
;
c-3
;
a-2
;
a-1
y\
Otoà
HohoQ 5
-
^anacc
Te Mê i orahia mai 2007 / 2011
I2007/2008
2008/2009
■ 2009/2010
12010/2011
20 7
-20N
V
Me
Më
Me
Më
Më
Me
Më
Me
Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa Tuhaa
1
2
3
Hohoà 6
120 000 000
'
100000 000
-
-
4
Te
5
6
60000 000
-
40000 000
•
Direction Générale
-
Rémunérations
I
M
Direction Générale et
Services Administratifs
I
-
8
Faaohiparoa 2007 / 2011
■
80 000 000
7
Direction Générale
-
Indemnités
I
Radio
■
Traduction de la Bible
I
Animation Théologique
-
Télévision
20 000 000
I Ecole Pastorale d'Hermon
•
.V
cs\^
lAumôneries Scolaire
il'*!'/—
■
Hohoà 7 - Faaauraa te Horoà e te
i»310 000 000
jilg
Faaôhiparaa
300000000
290 000 000
280 000 000
-TOTAL PRODUITS
270000 000
♦TOTALCHARGES
260 000 000
250 000 000
^
■
-«y.
■
t
^
^
^
Ifefe
^
■
Veà Porotetani n°5
no
Èperera 2011
23
Ua tae i te tau
o
te Hina Paarae
Faaâpî i te
mau mea ato
E ià i te moana o Hiva
Taamino nei, taamino haere noa
Na te ara
A tià e to ù nünaa e (Mâôhi e)
Ua tau te tira ia honoùra
Ua vai te èà, ua mà, ua vaereà
E hoi tâua i te ora, e hoi tâua i te fenua,
E hoi tâua i te Atua Mâôhi e
Te marae, e pito tâamu
la ù e te Atua
To ù fenua, e te Atua, Atua Mâôhi
Te fenua i tanuhia i te râau o te ora Mâôhi
HIMENE TUHAAPAE
e
Fait partie de Vea Porotetani 2011