EPM_Vea Porotetani_201102.pdf
- extracted text
-
e tn il nujjp.^.
4. f Wf
W
Ù
J 'F U’ ■ i l t”
F
'i
^
Rujourd’hui,
que deuiens-tu
mon peuple
n.:l7r
Etârètia
Sommaire
2
4
5
^ Photos : Fànauraa o letu - Pâroita Tiroama
0 Parau o te fenua : Papara (1)
0 Édite : Président
Actualités
MENSUEL DE L’ÉGUSE PROTESTANIE
MAÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
6
8
0 Poroi a te Peretiteni / Voeu de Président
^ Les archives audiovisuelles de lEPM ressusci¬
tées
6/21
Boîte postale.-113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
Tél. (689) 46.06:99 - Fax. (689) 41.93.57
Dossier
•
Tei hea ôe e to ù nünaa
î teie mahana
Fknail ;/veaporotetani@epm.pf
Directeur de PuUication
MARAEA Taarii
''
Rédacteur en Chef
MAHAA Julien, Pasteur lotua
Aujourd'hui, que deviens-tu
mon peuple ? ”
Secrétariat-Maquettiste
Etàrétia
POHUEBen
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
16
TAPUThieny, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
CHENE Christian,
^ Parau pàôfaî ; Tei hea roa ôe e te nünaa i teie
mahana
,
Parau no Heremona : Te Tâviniraa i te tau no
17
^ te mau Tàmatamataraa Atômi 1966-1996
Hiroà porotetani : Te Mâôhi e to na poroteta-
18
^ niraa
PCC : Rururaa a te mau Faatere ètàrètia no
^ Pâtitifa i Aotearoa
Jeu : Un peu d'histoire (3)
22 ^ Hohoà : Oroà fànauraa Pâroita Tiroama
20
et la collaboration de
MARGUERON Daniel
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Pol5niésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
bnjwession : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
Poroi : la haamaitaî mai te Atua hau ia tatou
Photos
Veà porotetani
Adresse
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2010 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme
de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°3 Février 2011
3
Papam (2)
Te parau
no
Papam
m
Nui
fTteoixnemu
Ètârétia
I te hitià-ô-te-râ, tiraha noa mai o Taharuu. I
Te iôa ia o te fare Heivaraa a te uî-âpi no te
parauhia na i tahito ra e, o Aoropaa. No roto
mai i te toa pùai.
pàroita Papara, e te fenua e tiàhia ra e te fare
pure o Apatea ia.
E teie to na paripari
E mouà teitei o mouà Tamaiti
E tahua to raro o Poreho
E dutu tei tai o Manomano
Te tià noa mai ra te Marae ra o Mahaiâtea
Vai tahe noa o Vai poea e o Fariiàre
Raaraa te tare arioi o Titi-Puta-Roa
Tiraha te ava o Faareàreà
O Taharuu ia i to na vairaa
I teie mahana, ua topahia teie iôa i nià i te tahi
àmaa ui-âpi o te pàroita Papara, o Taharuu Nui.
E i roto i teie tuhaa no Taharuu Nui, te vai ra
teie fenua e parauhia ra e o Toàraî. E iôa teie
no te tahi marae. E ua maîrihia teie iôa i nià i te
tahi atoà pupu ui-âpi, te uî-âpi no Toàraî.
E te toru o te tuhaa i roto ia Taharuu,
ia, te auraa, te faa vairaa no te ôfe.
E te amohia ra teie iôa e te tahi atoà pupu no te
o Eaaruaofe
feiâ âpï o Faaruaôfe.
Te maha o te tuhaa i roto ia Taharuu,
te fenua ia tei maîrihia i te iôa ra o Paniora. To
na auraa, e
vairaa mâa, e vairaa ora. Te amo-
atoà-hia ra e te tahi atoà àmaa uî-âpi no
Paniora. Te uî-âpi no Paniora.
I te tuhaa i rôpû o Papara, te raaraa noa mai ra
o
Tetià, oia hoî o Vaitiare i teie mahana.
Teie to na paripari
E mouà teitei o te Ara-Tapu
E tahua to raro o Hotu-Maru
E àutou to tai o Taùe
O Mataoa e o Matarehu nâ marae
Vai tahe noa o Vaipoèa e o Mateoro
O Terehe, e vâhi tauraa no te mau manu, i rau
ai to râtou àtoraa. Iparauhia ai teie fenua e o
Tereheamanu.
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
Raaraa te fare arioi o Terehe. Tiraha nâ ava o
Rairoa e o Toàpiro. O Vaitiare, te ida ia e
amohia ra e te tahi pupu uî-âpi. I roto atoà i
teie tuhaa no Vaitiare, te vai ra teie faa tei
parauhia e, o Ahuriao. O Ahuriao te ida ia o te
tahi àmaa uî-âpi.
I te pae i te tooà o te râ, ôtiàtià noa mai o
Tiàmaô. Ua tià te tara o te mao.
Teie to na paripari
E mouà teitei o Temaeva Tutui
E tahua to raro o Tuturumâaiore
E dutu to tai o Manunu
O Outurau te marae
Vai tahe noa o Vaiaau
Raaraa te fare arioi o Titi Puta Roa
Tiraha te ava o Teàiti, aore ra o Teavaiti
Iparauhia e o Tiàmad
E parau teie no te àito tuiroo ra o Tama Teina,
e to na tàura e mad ia, parauhia e, o Mara, te
ida ia o teie tàura. Iroto i te tahi taime fifi, ua
ani o ia i te tàura ia tauturu ia na. E ua pàhono mai te tàura i ta na aniraa. I tià ai o ia i nià
i te tua o taua mad ra, mà te tàpeà nà rima i te
tara o te mad. Iparauhia ai, o Tiàmad. Aita
atu ra i parau-faahou-hia e, o Tuturumàaîore,
o Tiàmad rà e tae roa i teie mahana.
Tiàmad te ida ia o te àmaa uî-âpi e vai ra i
taua tuhaa ra.
Eiaha mai te mea e, ua hope te parau o Papara i
roto i teie vauvauraa parau, aita roa atu ia. Te
mea râ e faaitoitohia nei, ia îte ia te uî o teie
tau i te àai o teie tuhaa vaamataèinaa ra o
Papara.
la haamaitaîhia te Atua Metua te Tumu Nui no
ta na tauturu e tei faaîte mai i te rahi o to na
Aroha e to na Here ta te fenua e mau ra. No na
te HAU te MANA e te HANAHANA.
^
Pour une nouvelle
conscience responsable
AraM taata paaii mai to
tatou fenua
L’entrée dans une nouvelle année est tou¬ Te tomoraa i roto i te matahiti âpi e
jours une occasion pour prendre de
bonnes résolutions. Les individus, les
familles, les entreprises et bien sûr les églises.
taime te reira no te rave i te mau faaotitâtaitahi, te
mau ùtuafare, te mau pü ôhipa e te mau Ètârëtia.
raa maitatai. Te mau taata
Mais avant de se projeter dans l’avenir, nous
essayons tous de faire le bilan du passé. Une
façon de tirer les leçons de nos échecs. Le
temps de Noël est aussi à sa façon un temps
pour nous rappeler que la venue du Fils de
Dieu dans le monde marque le début d’une ère
nouvelle pour l’humanité. Ainsi, chaque année
Noël nous invite à renouveler notre engage¬
ment au projet de Dieu pour
le salut de tous.
Où en sommes-nous aujourd’hui membres de
l’Église protestante mâôhi ? Quel bilan avonsnous tiré des
années passées et quelles résolu¬
tions avons-nous prises ? La question n’est pas
limitée à notre engagement confessionnelle.
Elle interroge notre témoignage de foi et notre
participation à l’instauration d’une société plus
juste et plus solidaire.
Notre pays en situation difficile depuis bien¬
tôt une décennie et ne tiendra certainement pas
si rien ne se dessine dans les mois à venir.
Les mouvements populaires qui se sont
exprimés ces derniers jours pour renverser des
systèmes de gouvernances nous montrent la
naissance d’une nouvelle conscience « poli¬
tique » responsable.
Président Taarii
Hou ra a tomo ai i roto i te tau âpi, e haamata ihoâ ia na nià i te hiôraa i te mau ôhipa i ora-
hia mai. No te mea e noaa mai te tahi mau haa-
pirraa i roto i te mau fifi i orahia mai. Te taime
no te Fânauraa o te Tamaiti a te Atua, e taime
tei haamanaô ia tatou e, te haereà mai o te
Tamaiti a te Atua i roto i teie nei ao, ua îriti te
reira i te hoê tau âpi no te taata. Te titau nei te
Oroà Fânau ia tatou i te mau taime atoà, ia
faaâpi noa i ta tatou tàviniraa i roto i te ôpuaraa
faaora a te Atua ia ora to te ao.
I teie mahana, tei hea roa tatou e te mau
marumetia o te Ètârëtia porotetani mâôhi. E aha
te mau haapiiraa i noaa ia tatou i te mau mata¬
hiti i mahemo e e aha ta tatou mau faaotiraa
âpi. Aita teie uiraa i tâôtià-noa-hia i nià i to
tatou hiroà faaroo. Te pii nei râ i ta tatou faaîteraa i to tatou faaroo e to tatou âmuiraa no te
faatià i te tahi Totaiete i reira e îtehia ai te parau
tià e te autaeaèraa.
Ua piri i te àhuru matahiti i teie nei to tatou
fenua ora-noa-raa i roto i te fifi. Eita roa teie fifi
e matara mai te peu aita e faatupuraa ôhipa e
îtehia i te mau taime i mûri nei. Arataî taata
paari mai i to tatou fenua, te poroî ia a te mau
arataî pupu e ôhipa nei i pihaî iho i te nünaa.
^
ËL
Veà Porotetani n°3 Février 2011
5
Pordi 2011
Poroi a te Peretiterà
Taarii a MARAEA ôrometua
2V0o1eu
Ètârètia
no te matahiti 2011
to Mâôhinui e faaroo mai nei i teie faa-
nahoraa a te Etârètia porotetani mâôhi,
râtou tiàraa metua e ia riro te ùtafare ei vâhi i
ia ora na roa i te aroha o te Atua.
reira te tâàtoà e fànaô ai i te here e te aroha.
Ei ômuaraa i teie maa poroi iti, te hinaaro nei
au
Te haamanaôraa i te mau metua i te faufaa o to
Eiaha râ ei vâhi e faaruru ai te tahi pae i roto i
te moèmoè i te àti e te hamani îno.
i te aroha maitai i te mau ùtuafare tei fàrii i
te àti i teie matahiti ma te faaitoito ia râtou i
Te tautururaa i ta tâtou feiâ âpï ia ôre râtou ia
roto i te faaroo e te tiàturiraa i te Atua, o ia
taverehia e te ôpape o te îno. Te faaitoitoraa
hoî ia râtou i roto i ta râtou mau haapiiraa ia
anaè, e aita atu, te Tumu o to tatou ora.
Te haamanaô nei au i te mau tâvini o te Atua
riro râtou ananahi ei tàne e ei vahiné tiàmâ, no
te faatià i to râtou oraraa.
tei faaruè mai ia tatou i teie matahiti, tei horoà
e tei
faataa i to râtou oraraa no te faatupu i te
Ma te ôre e haamoè i te feiâ i ère i ta râtou
maitai i roto i te àau o te nünaa o teie fenua e
ôMpa e e îmi nei i te mau mahana tàtaî tahi i te
râveà e tâmâa ai te fètii tamarii. Inaha, ua tae
te feiâ atoà i mâiti i teie fenua ei tauraa no
tatou i te tahi fàito îte ôrehia e tâtou i mua aè
râtou.
nei. I teie mahana, te àfaraa o te nünaa tei topa
hinaaro o te Atua, oia hoî, ia tupu te ora e te
i roto i te navaî ôre e te veve.
Te hinaaro atoà nei au i te aroha maitai i te
mau pâroita, àti tià aè nâ tuhaa e 08 o te
Etârètia. Noa atu te fifi e fârereihia nei e te
fenua i teie mahana, aita ôutou i haaparuparu i
ta ôutou turu i te Etârètia i roto i ta na faaiteraa
E tano atoà râ ia ù ia haamanaô i te âmuiraa o
te mau Etârètia o te fenua, tei riro i teie maha¬
na ei tauturu
mau
pâpü no te nünaa i roto i to na
àti. Te tiàturi nei au, i te faufaa rahi o teie
i to na faaroo e te amoraa i ta na mau tapura
âmuiraa no te mau tau i mûri nei, i te mea e, te
ôhipa.
hoê teie o ta tâtou tuhaa, te faatupuraa i te hoêraa i roto
i to tâtou nünaa, rau noa atu ai te
A taa atu ai i te mau ôhipa i matarohia e tâtou i
huru o to tâtou tiàturiraa e ta tâtou faaiteraa i te
te rave, te titau atoà mai ra te fifi o te nünaa ia
hinaaro o te Atua.
tâtou i teie mahana ia tùtonu tatou i nià i te
mau râveà e
tano ia tâtou i te rave no te tauturu
ia na. E rave rahi taua mau vâhi e tano ia tâtou
ia faaitoito.
6ii
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
No reira no teie matahiti âpi 2011, te hinaaro
nei au i te poroi i to te Etârètia,
Ta tatou taviniraa i te Atua, te tutonuraa i nià i
I haamanaô iho nei tatou i to te Atua fânau-
te mau mea e matara ai te nùnaa i to na fifi.
taata-raa mai i roto i teie nei ao no te faaite mai
Te faatupuraa i te hoêraa i roto ia na iho. E aita
ia tatou e, tei pihaî noa iho o ia ia tatou i te
mau taime
atoà e i te mau vâhi atoà.
atu hoi e mea e hoê ai te ùtuafare, te here ia e
Ua ineine o ia no te faaroo mai i to tatou reo e
te aroha, te autaeaèraa.
la horoà mai te Atua ia tatou i te itoito o te faaroo no
te haere na nià i te êà ta te Fatu i faaîte
i te pàhono mai i ta tatou e ani ia na.
la ôaôa ôutou atoà na i teie matahiti âpi 2011 .
mai ia tatou.
Voeu de Président
MARAEA Taarii
pour l'année 2011
foutes les familles de la
Polynésie française
La nouvelle année que nous accueillons
est une grâce de Dieu,
Pour la nouvelle année 2011, J'aimerais
formuler 3 vœux :
b'abord, des vœux d'unité pour le
pays. Nous avons besoin d'unité pour
avancer et apporter des solutions aux
différents problèmes qui détruisent
peu à peu notre société. La population
trop souffert des divisions parti¬
sanes qui obscurcissent nos décisions
pour le bien de tous.
a
bes vœux d'espoir ou d'Espérance qui
donne du SENS. Nous avons besoin de
savoir dans quelle direction notre
pirogue Polynésie vogue t-elle. Nos
bes vœux de solidarité parce que le
monde dans lequel nous vivons ne
donne pas de places aux plus faibles,
aux victimes du système. Face aux
difficultés réelles qui ne sont plus à
venir mais que nous vivons au quoti¬
dien, nous invitent à changer nos habi¬
tudes de vie, à changer les règles de
notre participation a l'effort commu¬
nautaire.
Notre avenir, l'avenir des générations
futures dépendra de la façon dont
nous allons aborder ces
questions,
bieu notre Père, le bieu de Paix et de
Justice, celui qui s'est fait homme en
son Fils, pourra nous conduire tout au
long de cette nouvelle année 2011.
Bonne et heureuse année à tous,
enfants ont besoin de savoir pour quel
avenir ils doivent se battre et donner
le meilleur d'eux.
Veà Porotetani n°3 Février 2011
7
Les archives audiovisuelles
de
l’Église protestante mâôhi
ressuscitées
Des bobines oubliées
A la fin de l’année 2003, L’Eglise Evangélique
de Polynésie Française passe un coup de télé¬
phone à l’ICA (Institut de la Communication
Audiovisuelle). Des travaux de réfection doi¬
vent être entrepris, des centaines de boîtes
métalliques remplissent les placards d’une salle
de réunion qui doit être refaite. Elles encom¬
brent, personne ne souvient exactement ce qu’il
y a dedans, des films sans aucun doute, mais il
n’y a plus de tables de montage pour les lire. En
fait dans ces boîtes, il y a des bandes 6.35 audio
16mm. Ce fonds d’archives retrace
l’histoire de l’Eglise évangélique de Polynésie
et des films
française (son ancienne appellation) depuis
1963 (avec l’enregistrement audio du culte célé¬
brant l’autonomie de l’Eglise par les pasteurs
Samuel Raapoto et Marc Boegner). Cette col¬
lection de documents est principalement com¬
posée des émissions « Présence protestante »
(télévision et radio) tournées et enregistrées
localement de 1974 à 1986 (la fin de l’utilisation
du film pour les tournages).
L’ICA, le sauveur !
Dès lors, riCA fait plusieurs allers et retours
entre Paofai et la Mission. Le premier travail de
Ètâréti
l’Institut fut d’inventorier ces documents, de les
trier et de les classer... La collecte est bonne :
567 supports (298 films et 269 bandes audio).
Les bandes audio sont en bon état et pourront
être traitées ultérieurement. Le plus urgent : les
films, pour certains il est déjà trop tard, près de
40 films sont atteints du syndrome du vinaigre.
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
Seconde étape, Angelo Oliver vérifie sur la table
de montage les perforations de chaque bobine. Il
regarde aussi les bandes son perforées jointes
aux films. C’est un travail énorme qui demande
de la patience et de la minutie. Les premiers
films traités sont choisis, il s’agit d’une série
d’émissions réalisée par le Pasteur Henri
Vernier entre 1977 et 1986. Les télécinémas
sont
réalisés et Marc E. Louvat synchronise le
et l’image et remonte l’ensemble. On
s’aperçoit dès lors que les films sont incomplets,
certaines images ont été prélevées probablement
pour d’autres montages. En septembre 2007
dans le cadre des projections Cinematamua,
l’Eglise protestante maohi et l’ICA rendent
hommage au Pasteur Henri Vernier Ces repor¬
tages font découvrir au public le merveilleux
conteur qu’était Vernier. Le pasteur emmène les
téléspectateurs sur la tombe de Henry Nott à
Papetoai sur l’île de Moorea, sur le marae
Taputapuatea à Opoa sur l’île de Raiatea, à Hiva
Oa aux îles Marquises et à Rapa aux Australes.
A ses côtés plusieurs animateurs de l’émission «
Présence protestante » : Antonio Temaurioraa,
Albert Schneider, André Joly et Roland Feit.
Lorsque l’ICA s’équipe en HD dans le courant
son
de l’année 2009, tous les films ont été restaurés
physiquement : collures contrôlées, perfora¬
tions vérifiées, amorces neuves,... Dès lors les
télécinémas HD commencent. Il faudra près
d’un an pour que tous les films soient numéri¬
sés.
Des documents historiques de grande valeur
Les 217 programmes numérisés constituent une
collection audiovisuelle unique. Non seulement
ces films constituent une page de l’histoire
récente de l’Eglise, mais ils sont également un
témoignage très précieux sur la vie en Polynésie
française dans les années 70/80. « Présence
protestante » a promené sa caméra dans de
nombreuses îles pour les dédicaces de temple,
les installations de pasteurs et les grands ras¬
semblements (Arrivées de l’Evangile, synodes,
rencontres Ui api,...). Ce fonds cinématogra¬
phique nous emmène également en Océanie
(Iles Cook, Nouvelle-Calédonie, Papouasie
Nouvelle Guinée, Samoa, Tonga,...), où avaient
lieu la conférence des Eglises du Pacifique. On
retrouve également dans ces images
la plupart
des animateurs de l’émission religieuse (Eugène
Roe, Roland Eeit, Daniel Margueron,...), de
nombreux pasteurs aujourd’hui disparus (Utia
Marurai, Ralph Teinaore,...) et la plupart des
paroisses protestantes de Polynésie.
L’Eglise protestante maohi et l’ICA en partena¬
riat avec TFTN proposeront dès le mois de jan¬
vier 2011 une nouvelle série de projections
Cinematamua consacrée à ce fonds d’archives
audiovisuelles exceptionnel un temps oublié.
Les rendez-vous Cinematamua
Le mercredi 19 janvier 2011
au
Grand théâtre à 19 heures
Présence protestante en Océanie (1974/1986)
Le mercredi 16 février 2011
au Petit théâtre
(séance à 18 heures et 19 heures 15),
Présenee protestante en Polynésie (1974/1986)
Le mercredi 16 mars 2011
au Petit théâtre (séance à 18 heures et 19 heures 15),
Présence protestante & l’arrivée de l’évangile (1974/1986)
Quelques titres d’émissions restaurées
Enterrement de Pouvana a Oopa (1977)
Histoire des protestants aux Marquises par Henri Vernier (1977)
Te fanoranui (pièce de Noël) Hérode tahitien (son absent) (1977)
Henry Nott par Henri Vernier (1979)
Do Neva (1979)
Dédicace du temple de Paofai (1981)
Dédicace du temple de Faa’a (1982)
Expérience de Hurepiti à Tahaa (1982)
L’école ménagère de Uturoa (1984)
A l’écoute des jeunes du Collège Pômare IV avec Daniel Margueron (1985)
Arrivée de l’évangile à Rurutu (1985)
5 mars à Maupiti (1986)
Rencontre des animateurs de jeunesse à Rangiroa (1986) ^
Veà Powtetani n°3 Février 2011
9
n
Intro
Te horoà a te Atua e ta na
ôpuaraa faaom i to te ao
ai ta
tatou e
tiàturi
raite
Le don de Dieu et son plan de
Atua, eere o la i
salut pour le Monde
te Atua no tei
pohe, no tei oia
iâ.E Atua
'T' ous adorons tous un même Dieu. Ce
f
n'est pas un Dieu pour les morts,
JL ^ mais un Dieu pour les vivants. Il est
un Dieu qui donne la vie et son projet consiste
bœoà ara te
Atua, e ta na
ôpuaraa, e dpua-
raa faacfra la i to te ao.
Na te Atua te Qia, e na te faaroo àre o te taata,
te pohe. E te Ora la, e taoà horoà ia na te Atua,
i te
taata nei. E ora fânào to tatou, E ara booàre. E
ora bœoà noa.
Ua àti-roa tatou pàatoà i te ora a te Atua.
Teitera to tâtou mata. Teharoora to tatou tarià.
Te hauà ra to tatou ihu. Te àim ra to tatou vaha e
tepaia ra. Te tâp^peà ra to tatou rmu rima. E te
hahaere noa ra tâtou na nia iho, e nâ roto la na, i
te mau mahana atoà o to tatou nei oraraa.
E aha anaè â ia ta tâtou e faataupupü noa ra, i te
fàriiraa i te ora a te Atua, tei haafatata roa mai la
na iho, ia tâtou te taata nei. E te tamau noa nei a ia
tâtou te imi i te ora, i te atea ê i îteraèra ânei, i te
Rai ânei, e i hea atu...E inaha, ua haafâtata roa
rnai te Atua la na iho i te taata nei, i toteao. e ia
tâtou te nünaa maàhi.
No to tâtou nei râ hum, mta tâtou, i tâuà rii
noa’tu i te rabi no te mau tapào no to na aroha ia
tâtou. Ua haafatata roa mai te Atua la na Iho ia
tâtou, nâ roto i ta na rabu, e ua riro roa mai ei
taata na roto ia letu, te Tamaiti a te taata... A
fârii ôre atu ai tâtou, i terâ hum ôpuaraa faaora ta te
Atua, ia tâtou.
E teie â tâtou, e faahua-îte-ôie faahou nei, nâ
roto i te tahi mau mâîmiraa èivânaa. Mai te hum ra
Etaretia
e, te manaô noa ra tâtou e, o tâtou iho te tumu o to
tâtou ora.
La vie appartient à Dieu, la mort appartient
à ceux qui ne respectent pas les
Commandements de Dieu. Et la vie, est un don
de Dieu pour l'humanité. C'est une vie où nous
ne manquons
de rien, une vie qui nous est
offerte gratuitement.
Dieu a offert cette vie au monde entier. Nos
yeux voient. Nos oreilles entendent. Notre nez
sent. Notre bouche mange à sa faim. Nos
mains touchent. Nous marchons par-dessus, et
à l'intérieur, tous les jours de notre vie.
Qu'attendons-nous donc encore pour accep¬
ter cette vie que Dieu nous donne, tout en
vivant parmi nous les êtres vivants. Et nous
continuons encore à chercher la vie, loin
d'Esraël, loin du Ciel, et ailleurs... Et pourtant.
Dieu sëst approché de l'homme, du monde, et
de nous, le peuple mâàhi.
Et à cause de notre personnalité, nous
n'avons pas pris en considération toutes les
preuves d'amour de Dieu pour nous. Dieu est
proche de nous par sa création, et il est devenu
homme à travers Jésus, le fils de l'homme... Et
nous continuons encore à ne pas accepter le
salut de Dieu pour nous.
Et nous voici, à continuer à ignorer, par des
Terâ mai te poroi a te mau tamarii o tepâroita
no Tiroama. Ei tauturu ia tâtou i roto i teie ôroà
iâna u no teie matahiti.
Micbd a POAREU, Tebau œandaa
10
à sauver le monde.
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
recherches scientifiques comme pour prouver
que la vie vient de l'homme.
C'est le message des enfants de la paroisse
de Tiroama à nous tous pour cette fête de la
naissance du Christ.
Ua faatiània letu
ia tâtou
O vau, te ôpuaraa
faaora a te Atua
vau
iho nei
Te ôpuaraa
faaora a te
(o te tarna
mâàhi), o
te hoê ia, no roto
mai i te ôpuaraa
Atua no ù,
o to te Atua ia
horoàraa mai i ta na
Tamaiti here, ia letu-
faaora a te Atua,
Metia.
mai roto mai â i te
ôpü o ta ù metua
No te faaora ia ù ;
no te faaora ia ôe ;
vahiné.
no te faaora ia tâtou.
ïtehia mai ei taata, i roto i teie nei ao, e riro
mai nei ei nünaa, i teie mahana.
E reo to ù, ta te Haapiiraa Tàpati e tàpeà noa
nei â. O te reo ia tei haafaufaahia, no to ù
Marutaiferai a HAATANI
Ua hoohia mai tâtou e letu, i to na tino i nià i te
tatauro, ia ora tâtou.
Ua faatiàmâ letu ia tâtou, nâ roto i to na toto.
la riro tâtou ei veà, no te faaiteraa i te ôhipa tei
ravehia e letu no to te ao tâatoà, tâtou atoà te
nünaa mâàhi i roto.
fenua.
I Atua ai te Atua, te tumu no to ù nei hiroà.
I tama ai te tama i nià i teie fenua mâàhi.
la ora tatou i roto i te ora a te Atua.
Oia toù ora
Mauruuru
no te leo mâèhi
Eté tama e, e
tupuraa ôe
no te maitaî
O vau nei te
0
tama
te ôpuaraa faaora
a te
mâàhi, e
Atua. Te itehia
horoà vau na te
ra ôe i roto
Atua ; tei nà roto
mai, i te here-mutu-
Haapiiraa Tàpati, e
te pinaî nei to ôe
ôre o to ù nâ metua.
reo no te haamaitai-
To ù matamehai, e
raa i te
to ù ananahiraa. Ua
niuhia ia i nià i te papa àueue ôre, no te Aroha
mau o te
te
Atua, tei riro mai ei taata. Fânauhia e
çaretenia ra, e Maria, e ua maîrihia to na iôa,
ia Emanuera, te Atua io tâtou nei. Oia te horoà
Atua, tei îriti i te taata e faaroo la na
ra. Mai roto mai i te pôiri, i roto i te mâramarama. Mai te pohe mai, i roto i te ora mure ôre.
Oia to ù ora, e to te ao tâatoà.
mau a te
^
i te
Atua, i te
‘ ‘Mauruuru no te faufaa o te reo
màôhi, o ta mâtou e faaôhipa nei, mà te turuhia
mai e te faanahoraa, no te oraraa o te Haapiiraa
Tàpati. O ta mâtou e teôteô nei, i te mea e, aita
parauraa e
to tâtou reo màôhi e morohi roa’tu ra.”
la haamaitaihia Ôe e te Atua, no te reo
màôhi o ta Ôe i hô mai no mâtou nei.
TTri' - '
Veà Porotetani n°3 Février 2011
TU NOUS AS CRÉÉS
Te Atua
DIFFÉRENTS
i rotopû ia tatou
(Prière)
Nous te rendons grâces
Dieu notre Père
Imua i teie tumu
parau, no te
a te
ôpuaraa faaora
Atua, teie to ù
manào
:
De nous avoir créés
Hou te ôpuaraa
Si différents les uns des autres
faaora a te Atua, te
Nos visages ont toutes les couleurs
ôpuaraa matamua
Et ta lumière passe sur leur variété
roa, O te paturaa ia
Nous te remercions
De nous avoir donné plusieurs langages
Tu multiplies ainsi dans l'expression de l'homme
La recherche de ton visage
Mon frère est différent de moi
Et c'est très bien ainsi
Dans cette différence est installée
Toute notre richesse
i te hoê ùtuafare, nehenehe maitaï, au maitai ;
Mà te ôre e faaère ia ôe e te taata nei, i te hoê
mea iti noa aè.
Tuu mai ra ia ôe i roto i taua ùtuafare nei, o
tei parauhia ‘ ‘te ô i Etene ra ” E ua parau mai
ra
:
“E àmu de i te mâa o te mau ràau atoà o
âreà te mâa e ite ai de, i te maitaï
i te
mahana de e àmu ai, e pohe de. ’ ’
te ô nei ra
e
;
te îno, eiaha roa de e àmu i te reira ;
Aita rà ôe te taata nei i faaroo, àmu iho ra
ôe, e hara atu ra.
Nous te louons Seigneur
Car tu nous as donné
De nous découvrir les uns les autres
Et de connaître la joie de la rencontre
I pii ai te reo e, ua hara pâatoà e ua ère i te
haamaitairaa a te Atua.
E no te mea hoî e, e Atua aroha noa to tatou,
i ôpua’i o la e faaora i te taata, nà roto i te
Tu nous as donné
tonoraa mai i to na mau tâvini, e rave rahi, ei
De nous partager et d'être ainsi offerts
tautururaa ia tatou (ia de, ia ùj no te hoîraa i te
Atua ra.
Par-dessus tout
Nous te rendons grâces
Dans toutes les langues des hommes
Et pour toutes nos vies
Par l'amour renouvelé
Nous savons dire que tu es Dieu
Eere rà te parau no te hoiraa i te Atua ra, i te
mea
ôhie, i tono mai ai te Atua i ta na Tamaiti,
i te ao nei, ia ôre ôe (te taata nei) ia manaô e,
ua faaruèhia tatou e te Atua.
Aita, e aita roa’tu o la i nà reira
; no te
mea, e Aroha te Atua.
O ta tàtou ia e haamanào nei i teie mahana,
Et nous pouvons voir
Que tu nous rassembles en Jésus-Christ
te parau no te fànauraa e te haere-roa-raa mai
te Atua i rotopü ia tàtou, te taata nei.
No reira, ia ôaôa i te fàriiraa i te ora na te
(Cf. le texte “ Classes Internationales de Paix ”)
12
Veà Porotetani n°3 Eepuare 2011
Atua, ia faufaahia ta na ôpuaraa no tàtou.
Te aroha ia rahi.
Le Super Marché du ciel
Comme je marchais sur la route de la vie, il y a quelques années, je suis arrivée
devant un enseigne qui disait : " Super Marché du Ciel
Lorsque je me suis appro¬
chée, les portes se sont ouvertes et je me suis aperçue que j'étais à l'intérieur. J'ai vu
des anges ; il y en avait partout. Un des anges m'a tendu un panier en disant : "Mon
enfant, prends ce que tu veux. Tout ce qu'un humain avait besoin était dans ce maga¬
sin et ce que tu ne pouvais pas emporter, tu pouvais revenir le chercher."
En premier, j'ai pris de la Patience
L'amour était dans la même rangée
Un peu plus loin se trouvait la Compréhension
T'as besoin de ça partout où tu vas
Dosier
J'ai pris une boîte ou deux de Sagesse
La Loi, un sac ou deux
De la Charité bien sûr, j'en aurai bien besoin
Je ne pouvais manquer le SAINT-ESPRIT, il était partout
Et puis de la Lorce
Du Courage pour m'aider dans cette course
Mon panier se remplissait bien
Mais je me suis rappelée que j'avais besoin de Grâce
Et puis j'ai pris du Pardon, le Pardon était gratuit
J'en ai pris pas mal, pour toi et moi.
Puis je me suis dirigée au comptoir pour payer ma facture
Je crois bien que j'avais tout ce dont j'avais besoin
Dans une allée, j'ai vu de la Prière
Et je savais bien qu'en sortant j'en aurais besoin
Paix et Joie étaient en quantité phénoménale
La dernière chose sur la tablette.
Louanges et Psaumes se tenaient là.
Ça fait que je ne me suis pas gênée.
Puis j'ai dit à l'ange :
"Combien je te dois ?"
Il a souri et dit : "Emporte tout ça avec toi partout où tu iras !'
Encore une fois je lui ai demandé :
"Vraiment ! Maintenant, combien je te dois ?"
"Mon enfant" dit-il, "Dieu a payé ta facture il y a longtemps.
Veà Porotetani n°3 Février 2011
113
Ua Arohahia mai tatou
Tamaiti
Te Ôroà
letu na te
fânauraa
Atua, e
O te
Metia, i roto i te
Tamaiti atoà letu
ôpuaraa faaora
na te taata, te
a te
Atua, e
horoà terà na te
Atua tei riro roa
mai ei taata. Mai
Atua. E taoà
faatau aroha na
te Atua i riro mai
te Atua i to te ao. Te auraa ra i teie taime,
ei taata âti-Iuta, nà roto ia letu i te fenua
îte ia tatou e, e feià arohahia mai tatou,
ua
ïteraèra.
e te Atua.
No reira, e faaitoito ia tatou i te faatupuraa i te
maitai, i roto i to tatou oraraa, e i
roto i ta tatou tâviniraa i te Atua.
Nà roto i te here e te aroha, ua
riro atoà
mai te Atua ei taata tinitô, ei taata papaâ, ei
taata àfirita, ei taata àrapia e ei taata mâôhi.
Eere na tatou i hinaaro ia tinitô, ia papaâ
e ia mâôhi tàtou. O te huru râ e te hohoà te
reira o ta te Atua i horoà mai no tàtou.
U a horoà
mai te
Atua i ta
na
Tamaiti, eiaha
noa
i roto i ta te
To tàtou màôhiraa, mai to tàtou reo, to
tàtou iôa, to tàtou faaroo, ta tàtou himene,
âti-Iuta hiôraa,
ta tàtou peu, ta tàtou màa, ta tàtou ràau, e
eiaha atoà i roto
mau horoà
noa i
tàpào atoà te reira, no ta te Atua ôpuaraa
ta te mau
Maru-Metia hiô¬
raa.
faaora ia tàtou, te taata nei.
Ua horoà mai râ te Atua i ta na Tamaiti
na tatou.
A here, e a poihere anaè i te horoà a te
Ua fànau-taata-roa-hia mai, e ua riro mai
ei Tamaiti na te taata e na te mau nünaa
atoà. Eiaha noa, no te Tatorita noa. Eiaha'toà
no te
Porotetani noa. No te feià atoà râ tei
faaroo ia na ra. No to te ao tàatoà, no te
mea, e aroha te Atua.
14 i;:'
anaè te reira na te Atua. E e mau
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
Atua, tei riro roa mai ei faufaa ora no
tàtou.
LES PERSONNES
SONT DES CADEAUX
Les gens sont des cadeaux que le Père a
Toutes les rencontres sont des échanges de
enveloppés pour nous les envoyer.
Certains sont magnifiquement envelop¬
pés. Ils sont attrayants, dès le premier abord.
D'autres sont enveloppés de papiers très ordi¬
naires. D'autres ont été malmenés par la Poste.
cadeaux. Mais un cadeau sans quelqu'un qui le
Il arrive parfois qu'il y ait une " distribution
moi. Mais aussi pour les autres à travers moi.
spéciale. Certains sont des cadeaux dont l'em¬
ballage laisse à désirer. D'autres dont l'emballa¬
ge est bien fait.
Quand je garde mon ami, quand je me l'appro¬
prie, Je détruis sa nature de cadeau. Si je le
mets de côté pour moi, c'est alors que je le
perds. Si je le donne aux autres, je le garde.
Les gens sont des cadeaux reçus ou donnés,
comme le Lils. L'amitié est la réponse des per¬
sonnes
cadeaux au Père qui donne. L'amitié
est Eucharistie, action de grâce
Mais l'emballage n'est pas le cadeau ! C'est
si facile de faire l'erreur. Et nous rions quand
les enfants prennent l'un pour l'autre. Parfois,
le cadeau est très facile à ouvrir. Parfois, il ne
l'est pas. Il faut alors se faire aider. Peut-être
donne, ce n'est pas un cadeau. C'est une chose
privée de liens avec celui qui donne ou celui
qui reçoit.
Un ami est un cadeau, pas seulement pour
-
parce que les autres ont peur ? Ils ont été peutêtre ouverts ou rejetés ? Ou se pourrait-il que
le cadeau ne me soit pas destiné ?
Je suis une personne et donc moi, je suis
un
Le merveilleux
cadeau
cadeau ! Un cadeau pour moi-même,
d'abord. Le Père m'a donné à moi-même. Ai-je
déjà regardé à l'intérieur de l'emballage ? Ai-je
peur de le faire ? Peut-être n'ai-je jamais accep¬
té le cadeau que je suis ? Pourrait-il se faire
qu'il y ait àl'intérieur quelque chose de diffé¬
rent de ce que je m'imagine ?
Jésus, le fils
Je n'ai peut-être jamais vu le cadeau mer¬
que Dieu nous
veilleux que je suis. Les cadeaux du Père pour¬
offre, pour que
raient-ils être autre chose que magnifiques ?
nous
J'aime les cadeaux que je reçois de ceux qui
tous sauvés.
m'aiment. Pourquoi pas les cadeaux du Père ?
Je suis un cadeau pour les autres. Est-ce que
j'accepte d'être donné par le Père aux autres ?
de Dieu", Il
est le mer¬
veilleux cadeau
soyons
La Bible
nous
dit que si nous croyons en Jésus, du
plus profond de notre cœur alors, nous
avons
Les autres doivent-ils se contenter de l'em¬
ballage ? Sans jamais pouvoir apprécier le
cadeau ?
la vie éternelle.
Que Dieu vous bénisse et vous comble
de son amour.
^
Veà Porotetani n°3 Février 2011
15
Pâofai
Tei hea roa ôe e to ù nunaa
i teie mahana...
Pcmu
Ètârètia
/ teie mahana, fatatai te 50% o te nunaa tei topa i roto i te veve. Te tahi
pae O ràtou, aita e tamâa nei i te mau mahana tatai tahi ta te Atua i horoà
mai. E inaha, te hoê te reira hiàraa tei ore tatou i manaà e, e tae mai i o tatou
nei. A tahi ra a faaroohia ai teie huru faito i roto i te mau tuatapaparaa a te
piha àhipa a te Hau. No te feiâ aita a i taiàhia i roto i teie faito, eita e
àre i te topa atoà atu i te mau taime i mûri nei, i te mea e, te maraa noa atoà
atu ra te hoo o te oraraa e te maraa atoà atu ra te mau tute.
mau
U a tae anaè râ tatou i teie faito, te faaara
noa mai ra ia e, te
vai ra te tahi vàhi tei
ôre i tano. Eiaha atoà paha i te hoê noa
vâhi, te tâàtoàraa râ o te mau faanahoraa o te
reira, e ui ia tatou no te
oraraa o te nünaa. No
aha te fenua i tae ai i teie faito ? E parau mau,
e rave rahi te mau pàhonoraa e horoàhia ra e
terà e terà faatere o te mau taiete e faaôhipa nei
i te faufaa a te fenua, te feiâ poritita. Mai te
fifi o te tereraa faufaa i roto i teie nei ao i tupu
na i te mau taime i maîri ia tâtou. E te reira fifi,
ua faahâùtiùti i te mauraa o te tereraa faufaa i
te fenua nei. Aita roa aè râ i faaroohia te tahi i
te parauraa e, ua hape te mau arataîraa
i faaoti-
hia e rave.
Tei pâpü i teie mahana, te nûnaa terâ e teimaha noa atu ra i te amoraa i teie mau utuà i
roto i to na veve e to na navaî ôre. A fea o ia e
tià mai ai i nià no te faaîte i to na manaô fârii
ôre mai terâ e tupu noa ra i roto i te tahi mau
fenua. Aita tâtou e hinaaro nei te reira ia tupu
atoà i nià i to tâtou fenua.
I te mau mahana i mairi aè nei, i faahiti na
te mau aupupu pâruru rave ôhipa i te parau no
te tahi àfata tauturu i te feiâ e ère i ta râtou
ôhipa. I iritihia iho nei te tahi mau toa no te
ùtuafare riirii haamauhia é te Tatauro ùra
o te fenua nei. E mau ôpuaraa teie tei haamau¬
hia e te feiâ e hinaaro nei i te tauturu i te
nünaa. E tano ia haaamauruuru-maitaî-hia
râtou. Nâ roto i teie mau ôpuaraa âpi, te îte nei
tâtou i te itoito o te nünaa i te amoraa i ta na
tuhaa no te faatià faahou i teie fenua. Tâpaô
faaite ia e, te vai mau ra te itoito i roto i te
mau
16
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
nünaa. E tano atoà râ e parau e, aita to na e
tiàturiraa faahou i te feiâ e faatere nei i te
fenua. Ua rau te mau ôpuaraa tei fà mai roto
mai i te feruriraa e te mânaônaôraa o te nünaa
tei haamatahia e tei faaôhipahia.
E piti manaô e tano e tàpeà mai. A tahi te
tauiraa ia te huru o te nünaa e ta na hiôraa i to
na parau e
to na oraraa no teie mahana i mua i
te mau àti ta na e faaruru nei, e no ananahi i
mua i te mea e tiaî
na e, te
mai ra ia na. Te pâpü ra ia
vai ra te faufaa i roto ia na, i roto i ta
na feruriraa e i roto
i te mau mea e àuahaati ra
ia na, mai ta na faufaa fenua te tano ia na ia
faaôhipa. E tano atoà râ te reira hiôraa ia türaifaahou-hia atu à i mua. I te mea e, eita e tano
ia faarahi noa i te mau ôpuaraa mai te peu aita
to na e faanahoraa pâpü.
Te piti, ia faaitoito te nünaa i te rave âmui i
te ôhipa e ia hiô âtea i mua,
ia ôre te tahi ia
haere mai e faanaho i te mea ta na i haamau. I
mua i te reira parau, e mea tîtauhia te hoê feru¬
riraa âmui i nià i te àveià e tano e rave no te
ananahiraa o teie fenua. E haereàraa roa to teie
êà. Na te hoêraa râ o te nünaa o teie fenua e
tauturu ia na.
I te pae hopeà o teie matahiti, te îte nei tâtou
e, aita te mau faatere o te fenua e hinaaro nei i
te reira e ua rahi aè te nounou i te mana faate¬
re e noaa i te pupu
tâtai tahi e aore ia i te taata
tâtai tahi i te maitaî o teie nünaa e autâ noa nei.
Te tumu râ te reira o to tâtou àti e o to tâtou
veve i teie mahana.
Taarii a MARAEA drometaa
i Faiere - Haaverevere
Henrmoona
APpammi u
«
Te Taviniraa i te tau no te mau
yv
Tamatamataiaa Atomï 1966-1996
»
parau, no te mea e tumu parau manaônaô mau te parau o te âtômï, i mua ihoâ
râ i te mau fifi o ta na i faatupu e e riro â i te
U a hinaaro vau e tuatâpapa i teie tumu
tino, maî...etv) e i nià i te rahu ( viivii te fenua,
miti, hooraa fenua...etv). Teie rà, e rave rahi
atoà ôhipa maitaî ta teie ôhipa âtômi i faatupu i
roto i te oraraa faufaa o te fenua (faariiraa ràte-
faatupu i teie mau tau i mûri nei, i nià i te
re, ôhipa maitaî, moni âvaè maitaî...etv).
taata/rahu...etv.
E tauiraa rahi tei tupu i roto i te oraraa vaamataèinaa. E ïnaha noa atu, e manaô maitaî tei
arataî i te mau feruriraa poritita atoà i taua tau
ra, ua riro atoà râ ei àimârôraa rahi na râtou
iho, e na te Etârëtia nei, tei riro ei tumu no te
ôaôaraa o te tahi pae i te tahi aè nei tau, e ei
hopoià teimaha na tatou e na tatou mau tamarii
no
ànanahi.
Tei roto te manaô i te tiaîtururaa e e riro
mau teie maa tuatàpaparaa, ei parau tei tauturu
i te tâvini ôrometua i nià i to na tiàraa taata
Ètàrëtia, e i nià i to na tiàraa ôrometua i mua i
te parau o te mau fifi rau o ta te nùnaa/ rahu e
E manaô ànei to tàtou e aore ia e faaravaîraa
ànei ta tàtou i nià i teie tuhaa màtàmua.
E aha te mea o ta te âtômi i faatupu i Tahaa
nei....etv (Maitaî/îno).
I roto i te piti o te tuhaa, ua tütonu mai te
manaô i nià i te mau ôhipa i tupu i roto i te
Ètàrëtia.
I te ômuaraa ra ihoà, ua faaîte te Ètàrëtia i to
na manaô tüàti-ôre i teie
ôhipa tàmatamataraa
âtômi. Eita rà te reira rëni pàtoîraa i ta na e
ôhie, no te mea e rave rahi ôhipa te haaparuparu ia na. Mai te mau ràveà haamàmüraa a te
hau faràni e tae noa atu i te tahi mau fifi roto o
faaruru nei.
te Ètàrëtia (âmahamaharaa no te
la amo mâite te ôrometua/Ètârëtia i to na
tiàraa « tiai mata ara » no te nùnaa.
e tae noa atu
No reira, e toru tuhaa rarahi e vai nei i roto i
ta ù parau pâpai
ua.
; 2/ Te
: 1/Te tahi tuatàpaparaa tuat-
Ètàrëtia e te mau Tàmatamataraa
âtômi ; 3/ Te ôrometua e te âtômi. Ua haahia
teie nà tuhaa, teie rà te hinaarohia ra e tutonu i
to tàtou manaô i nià i te tuhaa màtàmua e te
piti.
la au i te tuatatàpaparaa, nà hau rarahi e
maha (Marite, Rütia, Peretàne, Faràni) tei rave
i ta ràtou mau tàmatamataraa âtômi i moananuiàtea nei. Te vai ra tei haapaainahia i roto i
te aho-reva, i roto i te miti e i roto i te fenua. E
rave rahi
matahiti 1958,
i terà tàatiraa « Te èà porotetani
»...etv. Ua tauturu atoà rà te COE e te PCC i
te Ètàrëtia ia haapàpû i to na manaô pàtoî i te
âtômi. Te auraa, ua riro te mau ôhipa i tupu i
roto i te oraraa vaamataèinaa i taua tau ra, ei
tumu i tûraî i te Ètàrëtia e pàtoî i te âtômi, teie
rà e riro atoà ei tumu o to na âmahamaharaa.
Te vai atu ra ànei te tahi mau tumu i haaparuparu i te
Ètàrëtia ia pàtoî i te âtômi ?
Terà rii mai te parau ei haapotoraa i te ôhipa
i haamata mai e tae roa mai i teie nei.
o ta ù
*
Manaô faaravaî ànei, tauturu, uiui...etv.
#
lotua a TUTAÎRI
fifi ta teie mau tàmatamataraa âtômi i
faatupu i nià i te taata (taparahiraa taata, hooraa
Veà Porotetani n°3 Février 2011
17
Pomtetani
Te Maôhi e to na Porotetaniiaa
Hiroà
Ètârétia
E maa manad iti teie, e, e uiraa atok teie.
E parau
faahou râ ànei to te Porotetani i teie
mahana io tatou te Mâàhi.
E tâtara râ i te
te Mâôhi, e haamoriraa ta na, e marae to
àpu no te tanu atu i te Parau
Maitaî a te Atua i roto i te repo Mâôhi, ia haa-
na, e iho e hiroà tumu to na, e peu ta na,
maitaî e ia haamori te Mâôhi i to na Atua ia au i
Hou te mau veà tono porotetani, e atuato
e reo to na, e
e
mâa ta na, e tahua fârereiraa ta na,
to na huru, to na hôhoà e ta na peu.
ôpereraa îte e te faufaa tupuna ta na. Ai ta â pai
No teie ânei mau tumu i faarooroohia ai te
ia te faatura-ôre-raa, te faaheporaa, te ruri-ê-raa,
te
haruraa, te haafaufaa-ôre-raa i riro atu ra ei
mauhaa tümâ i te parau o te hoê nünaa.
reo o te tahi pae
i te nâ ôraa e, « E aha, eita ihoâ
ia te Atua e taa mai ia parau atu tatou nâ roto i
te
reo
Mâdhi. E aha, aita ihoâ ia e Here, e
Hou â te mau veà tono porotetani, ua haamau
aroha, e parau mau, e, e parau tià i tupu i nià i
te Mâôhi i to na tiàturiraa i nia i te mau mea atoà
teie fenua. No te porotetani ânei i faaroohia ai
ta te Atua i tuu mai ei ora no na, oia te fenua, te
to te Mâàhi. Auaa ânei te porotetani i îte ai te
moana e te reva e te mau î atoà i
Mâdhi i te parau o te here e te aroha. E aha atu
nià iho. Hou e
te faufaa to tatou porotetaniraa i teie maha¬
hou â te mau veà tono porotetani, ua anihia i teie
ra
mau taata eiaha e taîtaî mai i ta ràtou faanahoraa
na, i te mea,
ei râveà faaîteraa i te taa-ê-raa o te tahi haapaô-
vârua
raa i te tahi atu
parau tià, hou te mau veà tono.»
haapaôraa, aore râ te faataaraa ei
pupu taata no Rûtero, e aore ra, ei pupu taata no
i te Parau Maitaî a te Atua io te
ê na te porotetaniraa, oia hoî, te
te here e te aroha, te parau mau e
te
E hape huru hape paha teie manaô ia nâ ô e,
Taravino. Te mea noa i anihia ia râtou, oia hoî,
te taitaîraa ia
o
«
na
te Adua i te tuuraa mai i to na here e to na
Mâôhi, te tahi Parau Maitaî taa ê atu i ta te
aroha, ta na parau mau e ta na parau tià i nià i
Mâôhi, hoê â râ hoî, no te Tumu hoê mai. Te
te fenua Mâàhi.
auraa, te faufaa eere te tâpeàraa i te àpu fârii i te
mau
veà tono porotetani i âfaî mai i fârii ai te
Parau Maitaî a tanu atu ai i roto i te repo Mâôhi.
mau
tupuna Mâôhi i teie faaroo âpi. No te iôa
18
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
» E
aha râ ia te vâhi hau ta teie
hau ê ânei o letu te Metia. No te mea ânei ua
ao
haere taata roa mai te Atua nà roto ia letu te
porotetaniraa
taata âti-Iuta. No te mea ânei o letu e tupuraa ia
Màôhiraa, oia hoi, na te mâramarama o te Parau
no
te here e te aroha o te Atua. No te mea ânei
nei, e aha to ôe parau i teie mahana. Na to ôe
a te Atua e
e
faahoi faahou mai i to ôe
faatupu i te tauiraa i roto i te âau o te
na te Parau a te Atua e arataî i te oraraa o te taata
Mâôhi, a fàrii atu ai o ia i te faatià i to na parau
i teie nei. Aore râ, e ôpuaraa ê ihoâ ta te Atua no
ei tupuraa no te here, te aroha, te parau mau e te
Mâôhi. Âreà râ te haereraa mai teie
parau tià a te Atua. Te na ô ra te tahi reo to letu,
te nùnaa
mau veà tono,
ôpua atu ra râ i ta te taata. E aore
«
Tei ia râtou ra Mote e te mau Perofeta, a faa-
râ, no te rahi ânei o te ino e te tâiva o teie nùnaa
roo
i to na Atua i te hoê taime o to na oraraa. Te
ia parauhia e, «
auraa, ua tae mai râtou i te taime tano, i te taime
mau i paruparu
râtou i te reira.
»
I teie mahana, e tano roa
Tei ia tàtou ra te Parau, a faaroo
e a haapaô tàtou i te reira. »
ai te mau tahuà faaara parau i nià
i to râtou tiàraa faataui i te manaô ino o te arii.
Eiaha râ, no te mea ua paruparu ra e ua ôre roa
E uiraa tei tuuhia atu i te ômuaraa, e uiraa noa
râ. la maitai te feruriraa.
atoà ia te here, te aroha, te parau mau e te parau
tià i roto i teie nùnaa Mâôhi. E ôpuaraa ta te
Atua no teie nùnaa Mâôhi tei riro hoi to na porotetaniraa ei mauhaa pùai no te faahoi ia na i te
Atua.
E aha râ ! Eere ânei teie te mea e faatùàti ra
porotetani e te Mâôhi, oia hoi, te here, te
aroha, te parau mau e te parau tià. No te porote¬
te
tani, no teie nei roa teie màiriraa iôa to na, âreà
râ te vàrua e paèpaè ra i teie iôa mai te matahu-
rahura mai à ia e tei roto roa atoà i te mau nùnaa
te ao nei. Teie paha te vàhi e
aratai-hape-hia
nei e te porotetani i teie mahana, oia hoi, te riroraa oia ei turu e ei paèpaè i te mau ôhipa tià ôre,
o
aita atu ra i rave i te Parau a te Atua ei râmepa
tùrama i to na mau haereà. Inaha, to tàtou poro-
tetaniraa, na te mâramarama o te Parau a te Atua
e
hôroà mai i te pùai no te àro e no te pâtoi i te
mau
ôhipa tià ôre, ia tupu hoi te oraraa o te
nùnaa i roto i te maitai. Areà te parau o te
Mâôhi, te tahi nùnaa o te Atua i roto i te mau
nùnaa atoà o te ao nei, te nùnaa herehia e te faa-
hereherehia e te Atua mai te mau nùnaa atoà o te
Manaèna a TUPAIA drometua
iAoteama
PC
Ètârétia
RURURAA A TE MAU
FAATERE ÈTÂRÉTIA
NO PATTITFA IAOTEAROA
Ua faatupuhia terâ rururaa e te PCC i te àire no Auckland mai
te 7 e tae atu i te 13 no Atete 2010.
Ua tae mai te mau faatere Etârétia
i taua rururaa nâ reira te mau tià o te COE, to Auteraria, to Afirita, to
Tchecosloquie, to Jordanie e te mau tià no Aotearoa e no Eiti tei tîtau
manihihia no te tauturu i te feruriraa a te rururaa.
ôhiparaa i pihaî iho i te tahi mau taata ia au
LTE TUMU PARAU E TE MAU FERURI-
-te
RAA
i te Taratia 16, 1-10 na te àpotetoro Adejare
Oyewole no te United Kingdom
Te tumu parau ta te rururaa i tuatâpapa o te
-te parau no te tonoraa a te Fatu ia au i te Ruta
parau o te mau nùnaa i haere i te tahi fenua ê e
ev
ora ai.
Aotearoa.
Na te feruriraa pipiria, te mau vauvauraa
10, l-2_na Asora ôrometua presbytérien no
parau e te mau tauàparauraa i tauturu i te ruru¬
raa i te
tuatâpaparaa i teie tumu parau.
2.TE MAU VAUVAURAA PARAU
i.tt: feruriraa pipiria
a.Te mau nunaa Patifita i Aotearoa
I te mau poipoï atoà, e feruriraa pipiria te rave-
-Te nùnaa Hâmoa
hia. Te mau feruriraa i nia i
000 i Hâmoa...Te nùnaa Rarotoà
taata ê ia au i te Tenete
na te
:
-te parau o te
12, 1-3 e te Etoto 23, 9
metua Christian no Tchécoslovaquie
-te mau taata aita e oraraa pâpû ia au i te Ruta
ev
12, 32-34 e te Màreto 10, 46-52 na Keith
;
110 000 i Aotearoa e 20
: e 60 000 i
Aotearoa e 25 000 i Auteraria e 12 000 i
Rarotoà mà. Te nùnaa Tuvalu
:
12 000 i râpae
ia Tuvalu e 3-5 000 i Aotearoa e 10 000 i
Tuvalu. Te nùnaa Niue
;
20 000 i Aotearoa e 1
ôrometua no Auteraria
200 i Niue.
-te oraraa o te mau nùnaa i roto i te hoê fenua
-Te tuatua o te nùnaa Maori ia au i Te Aka
ia au i te Ohipa 11, 19-26 na Redding ôrome¬
Puaho
tua presbytérien i Aotearoa
Aotearoa. Te mau vaka i tae i Aotearoa.
20
Veà Porotetani n°3 Eepuare 2011
;
Te mau taata matamua i tae i
-Te tupuraa o te Moana déclarations no te ruru-
h.Te
raa i Nandi
-Te faaruèraa te nünaa Iratia i to râtou fenua na
e.T
i
.
T
e
f.Te
Te fâriiraa te nünaa Maori i te Faaroo marume-
mau nûnaa i te fenua ê. te faatereraa mai-
tai...
tia.
2009
-Te piiraa a te feiâ âpi i te mau Etàrëtia
Georges Azou no Jordanie
: Te fifi o te nünaa
Iratia, te faaruè rahi ra te taata i te fenua no te
mau nûnaa i te fenua ê. te ôitumene. te
reva i te fenua Mârite no
te tamaî.
-Te faatereraa maitai na Allan e o Tahiarii no
tereraa faufaa e te faanahoraa o teie nei ao
PCC, Pepine no Kiripati, Sumalie no Tuvalu.
-Te ôitumene i roto i te mau nünaa i haere i te
tahi fenua e ora ai
mau Faaotiraa
i ravehia e te Rururaa
-Te hiôraa ôitumene âpi
-Te mau nünaa i haere i te tahi fenua e ora ai,
Ua ravehia teie tàpura ôhipa i te mahana hopeà
te faanahoraa e te tereraa faufaa i teie nei ao
o te rururaa te pae o
te mahana.
-Te ôhipa haamâramaramaraa a te mau papal
veà
:
3.TE MAU FÂRIIRAA E RURURAA I TE
Pacific media center Te Amokura i
MATAHm I MURI NEI
Aotearoa.
A taa noa atu te vâhi putuputuraa a te rururaa i
mau nûnaa i te fenua ê. te turaraa o te
taata. te tiàraa tâne e vahiné, te feià âpî e te
Auckland, ua fàriihia te rururaa i te mahana
mai Sida
màa 7 no Atete i nià i te marae e te mau taata
fenua tei faanahohia e te Aka Puaho. Ua faana-
e
ho atoà hia e 3 pô no te mau fâriiraa a te mau
te turaraa o te taata na Sara no te Hau âmui e o
pâroita Hâmoa, Niue e Rarotoà. Ua tano teie
Raju no PCC
mau faanahoraa ia au
-Te mau nünaa i haere i te tahi fenua e ora ai
-Te mau nünaa i haere i te tahi fenua e ora ai
e
i te tumu parau : Te mau
nünaa i te fenua ê.
te tauiraa o te reva na Peter no PCC
I te matahiti i mûri nei, e faatupuhia te rururaa
-Te mau nünaa i haere i te tahi fenua e ora ai,
a te mau faatere Etàrëtia a PCC
te tauiraa o te reva e te àfairaa i te hoê nünaa i
Hâmoa.
te hoê fenua ê na Peter no PCC
-
Te mau nünaa i haere i te tahi fenua e ora ai
i te fenua
^
Tehaapapa a TEURURAI drometua
:
Te parau o te vahiné e te feiâ âpi na te taote
Potoi no Samoa e te mal Sida na James no Fiti
e o
Vete no PCC.
Veà Porotetani n°3 Février 2011
21
Un peu d'histoire (3)
(Jacques, Terai a IHORAI)
Quel Évangile fut traduit par Nott à Afareaitu
dans l’île de Mooiea en 1817-1818 ?
a-
b- Alexandre Germain
selon Luc
b- selon Matthieu
c-
‘TJruai a Tama” par ?
a- Édouard Maihi
c-
Avélina Maihi
selon Marc
Quel est le nom du principal animateur de la
Dans quelle île, aux îles Sous-le-Vent, avait été
Commission Théologique ?
installé, en 1817, un centre d’évangélisation ?
a-
a-
à Huahine
b- à Raîatea
c-
Duro a Raapoto
b- Jean-Marius a Raapoto
c-
Christian a Raapoto
à Maupiti
A
Qui fut le Directeur de l’Ecole pastorale
Quelle île aux Australes fut évangélisée en
a-
b- Arnold Bricod
Tupuai
b- Rurutu
c-
d’Hermon de 1968 à 1972 ?
a- Jean Adnet
1822 ?
c-
Henri Vernier
Rimatara
Elle est la première femme-pasteur après une
Fana fut le Nuu-Hiva, résidant à Tahiti, à rece¬
vingtaine d’années d’attente. Laquelle est-elle
voir le baptême en 1818. De quelle île dans les
“motu Ènana” est-il natif ?
a- Hiva-Oa
7
a-
b- Ua-Pou
c-
c-
cette année 2008 ?
Carine Pichard
b- Marthe Tematahotoa
c-
Terani Tihopu (née Teinauri)
Ua-Huka
Quel est le nom du pasteur de la paroisse de
Béthel au Septième arrondissement, depuis
a-
Marthe Tematahotoa (née Peni)
b- Heiata Flores (épouse Pifao)
Guido Toofa
Après son arrivée à la retraite, Teriivaea
Neufferfut remplacé à la direction du Foyer
22
Veà Porotetani n°3 Fepuare 2011
D’entre les trois noms ci-dessous, quel est celui
de la Directrice de l’École Maternelle
“Maheanuu” ?
a-
Tetuira (Sophie)
b- Huang (Sandra)
c-
Turi ( Francine)
Paroisse de Tiroama
to te Atua haereraa mai io tatou nei, e
te oraraa mai te taata ra, aita o ia i
vahavaha noa aè i te oraraa haèhaa e
te ora-âmui-raa i rotopù i te taata e te mau
E hoù hère ma, e ôpuaraa faaora ta te
Atua ia tàtoü, é no ôe, no tatou tâtaitahi, no
te aha ôe i vare ai i te monamona no te ràau
faataôto a te taata atua ôre e te fenua ôre. I
tiàturi Atua ôe, e pârahiraa
pa»a.
mua ra, e taata
Nâ reira atoà to tatou hoiraa i te Atua ra,
mai ia na i ôre i vahavaha te haereraa mai i
roto i te taata, eita atoà o ia e vahavaha mai
ia tatou tei tatarahapa, tei nà roto mai i te
ino i te hoiraa atu ia na ra, to tatou Metua e
to tatou Atua. Ahiri te Atua mai ia tatou
nünaa tiàmâ ôe i nià i to ôe iho fenua. E
nei, te tairoiro, te vahavaha e te manaô ino,
ua ôre aè na to tatou parau, e te vâhi maere
roa atu, a ite ôre atu ai tatou i terà huru ino
to tatou ia tatou iho i roto ânei i te ùtuafare,
i roto i te Ètârêtia, i roto i te âmuiraa, i roto
i te fëtii, i roto i te Pâroita, i roto i te nünaa
o teie fenua ta te Atua i haapârahi ia tatou.
la haamaitaihia rà te Atua no to na Here
Aroha ôtià ôre e e tià hoi to na
to na i roto i te oraraa ùtuafare, mai ia ôe e
parau ta ôe, e e parau atoà ta to ôe Atua ia
ôe, ia ôe e terà metua tâne e terâ metua
vahiné, ia ôe e terà tamarii tamaroa e terà
tamarii tamahine, ia ôe e terà taata faaàpu e
terà taata ravaai, ia ôe e terà fatu-ôhipa e
terâ rave-ôhipa, ia tàtou tàtaïtahi.
E i teie mahana, e aha atu ra ôe i taui ai.
Oia mau, a tiré tàtou i te faaàtea faahou i te
Atua nà roto i te mata-ê-raa i ta na mau
horoà ia tàtou, ia tàtou e te nünaa màôhi. E
nünaa herehia tàtou e te Atua mai te mau
nünaa atoà i roto i teie ao, ua herehia tàtou
e te Atua.
e to na
Aroha i te vai-maite-raa.
No reira, ôutou atoà na tei roto i te àti
mai, tei roto i te peàpeà, tei roto i te moèmoè, ôutou i roto i to ôutou mau ùtuafare,
tei roto i te mau fare utuuturaa mai, tei roto
i te fare tàpeàraa, tei roto i ta ôutou mau
vâhi ôhiparaa, tei roto i te imiraa i te ôhipa,
tei roto i te mau faaineineraa rau no te mau
haapiiraa tôroà, tei rotoi te tahi mau ôpuaraa manaô'ôre-hia, tei roto i te faatupuraa i
te hau, tei roto i te ôaôa, no te manuia ânei,
mânaônaôraa, la rahi atu
à te faaroo o te taata, i roto i teie nünaa, no
teie fenua ta tatou e ora nei, tei roto ânei i
te faatupuraa, ia iti atu te parau tià ôre, e ia
tupu mai te Here e te Aroha i te Rahi.
e tei roto ânei i te
la maitaî tàtou pàatoà i roto i te here
metua o to tàtou Atua, o ia tei horoà mai i
ta na Tamaiti ia ôre ia pohe tei faaroo ia na
ra, ia roaa rà te ora mure ôre.
Te nà ô ra te reo o te tahi metua, aita atu
to ù ôaôaraa, ia îte au e, te haapaô ra ta ù
mau tamarii i te Parau maitaî.
No reira, ia haamaitaî mai te Atua hau ia
tàtou pàatoà, ia maitaî to tàtou fàriiraa, e to
tàtou hoîraa i te Atua ra. la maitaî to tàtou
haereraa, e to tàtou tere i teie tau âpi ta
tàtou e haere atu nei, la ora na.
Michel a POAREU, Tehau drometua
Fait partie de Vea Porotetani 2011