EPM_Vea Porotetani_201102.pdf
- Texte
-
e
tn
4. f Wf
il nujjp.^.
W
Ù
J
F
'F
’
'i
U ■ i l
t”
^
Rujourd’hui,
que deuiens-tu
mon peuple
n.:l7r
Etârètia
Sommaire
2
4
5
^ Photos : Fànauraa o letu - Pâroita Tiroama
0 Parau o te fenua : Papara (1)
0 Édite : Président
Actualités
MENSUEL DE L’ÉGUSE PROTESTANIE
EN
MAÔHI
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
6
8
tées
6/21
Boîte postale.-113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
Tél. (689) 46.06:99 - Fax. (689) 41.93.57
Fknail
0 Poroi a te Peretiteni / Voeu de Président
^ Les archives audiovisuelles de lEPM ressusci¬
Dossier
•
Tei hea ôe e to ù nünaa
î teie mahana
;/veaporotetani@epm.pf
Directeur de PuUication
MARAEA Taarii
''
Rédacteur en Chef
MAHAA Julien, Pasteur lotua
Aujourd'hui, que deviens-tu
mon peuple ? ”
Secrétariat-Maquettiste
Etàrétia
POHUEBen
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
PIFAO Heiata, IHORAI Jacques,
16
^ Parau pàôfaî ; Tei hea
Parau
TAPUThieny, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
CHENE Christian,
ôe
e te
nünaa i teie
^ te
18
^ niraa
PCC
20
MARGUERON Daniel
22
no
Heremona
:
Te Tâviniraa i te tau
no
mau Tàmatamataraa Atômi 1966-1996
Hiroà porotetani : Te Mâôhi e to na poroteta-
17
et la collaboration de
Rururaa
:
a
te mau Faatere
ètàrètia
no
^ Pâtitifa i Aotearoa
Jeu : Un peu d'histoire (3)
^ Hohoà : Oroà fànauraa Pâroita Tiroama
Poroi
Prix de l’abonnement
(1
roa
mahana
,
-10 numéros) - Pol5niésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
bnjwession : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
:
la haamaitaî mai te Atua hau ia tatou
an
Photos
Veà porotetani
Adresse
Je
et
À
me
réabonne
au
verse la somme de
Abonnements : Polynésie
Veà Porotetani pour
l’année 2010 (lan
-
10 numéros)
je
renvoyer à :
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°3 Février 2011
3
Papam (2)
Te parau
Papam
no
m
Nui
fTteoixnemu
Ètârétia
Taharuu. I
i tahito ra e, o Aoropaa. No roto
hitià-ô-te-râ, tiraha
I te
parauhia
noa
mai
Te iôa ia
o
na
Raaraa te fare arioi o Terehe. Tiraha nâ ava o
Rairoa e o Toàpiro. O Vaitiare, te ida ia e
amohia ra e te tahi pupu uî-âpi. I roto atoà i
teie tuhaa no Vaitiare, te vai ra teie faa tei
paripari
E mouà teitei
o
mouà Tamaiti
E tahua to raro o Poreho
E dutu tei tai o Manomano
parauhia
mahana,
ua
topahia teie iôa i nià i te tahi
àmaa ui-âpi o te pàroita Papara, o Taharuu Nui.
E i roto i teie tuhaa no Taharuu Nui, te vai ra
teie fenua e parauhia ra e o Toàraî. E iôa teie
no te tahi marae. E ua maîrihia teie iôa i nià i te
tahi atoà pupu ui-âpi, te uî-âpi no Toàraî.
o te tuhaa i roto ia Taharuu,
Eaaruaofe ia, te auraa, te faa vairaa no te ôfe.
E te amohia ra teie iôa e te tahi atoà pupu no te
E te toru
o
feiâ
âpï
o
Faaruaôfe.
Te maha o te tuhaa i roto ia Taharuu,
te fenua ia tei maîrihia i te iôa ra o Paniora. To
na
auraa, e
vairaa mâa,
e
vairaa
ora.
Te
atoà-hia ra e te tahi atoà àmaa uî-âpi no
Paniora. Te uî-âpi no Paniora.
I te tuhaa i rôpû o Papara, te raaraa noa
o
Tetià, oia hoî
Teie to
na
o
amo-
mai
ra
Vaitiare i teie mahana.
paripari
E mouà teitei o te Ara-Tapu
E tahua to raro o Hotu-Maru
E àutou to tai o Taùe
O Mataoa e o Matarehu nâ marae
Vai tahe noa o Vaipoèa e o Mateoro
O Terehe, e vâhi tauraa no te mau manu, i rau
ai to râtou àtoraa. Iparauhia ai teie fenua e o
Tereheamanu.
Veà Porotetani n°3
e, o
tahi àmaa
Te tià noa mai ra te Marae ra o Mahaiâtea
Vai tahe noa o Vai poea e o Fariiàre
Raaraa te tare arioi o Titi-Puta-Roa
Tiraha te ava o Faareàreà
O Taharuu ia i to na vairaa
I teie
uî-âpi no te
te fenua e tiàhia ra e te fare
te fare Heivaraa a te
pàroita Papara, e
pure o Apatea ia.
na
mai i te toa pùai.
E teie to
o
Fepuare 2011
Ahuriao. O Ahuriao te ida ia o te
uî-âpi.
i te tooà o te râ, ôtiàtià noa
Tiàmaô. Ua tià te tara o te mao.
I te pae
Teie to
na
mai
o
paripari
E mouà teitei o Temaeva Tutui
E tahua to raro o Tuturumâaiore
E dutu to tai o Manunu
O Outurau te marae
Vai tahe noa o Vaiaau
Raaraa te fare arioi o Titi Puta Roa
Tiraha te ava o Teàiti, aore ra o Teavaiti
Iparauhia e
E parau teie
o Tiàmad
no te àito tuiroo ra o Tama Teina,
e to na tàura e mad ia, parauhia e, o Mara, te
ida ia o teie tàura. Iroto i te tahi taime fifi, ua
ani o ia i te tàura ia tauturu ia na. E ua pàhono mai te tàura i ta na aniraa. I tià ai o ia i nià
i te tua o taua mad ra, mà te tàpeà nà rima i te
tara o te mad. Iparauhia ai, o Tiàmad. Aita
atu ra i parau-faahou-hia e, o Tuturumàaîore,
o Tiàmad rà e tae roa i teie mahana.
Tiàmad te ida ia o te àmaa uî-âpi e vai ra i
taua tuhaa ra.
Eiaha mai te mea e, ua hope te parau o Papara
roto i teie vauvauraa parau, aita roa atu ia. Te
mea râ e faaitoitohia nei, ia îte ia te uî o teie
tau i te àai o teie tuhaa vaamataèinaa ra o
Papara.
la haamaitaîhia te Atua Metua te Tumu Nui no
ta na tauturu e tei faaîte mai i te rahi o to na
Aroha e to na Here ta te fenua e mau ra. No na
te HAU te MANA e te HANAHANA.
^
i
Pour une nouvelle
conscience responsable
AraM taata paaii mai to
tatou fenua
e
L’entrée dans une nouvelle année est tou¬ Te tomoraa i roto i te matahiti âpiÈtârëune occasion pour prendre de
bonnes résolutions. Les individus, les
jours
familles, les entreprises et bien sûr les églises.
Mais avant de
projeter dans l’avenir, nous
de faire le bilan du passé. Une
façon de tirer les leçons de nos échecs. Le
temps de Noël est aussi à sa façon un temps
pour nous rappeler que la venue du Fils de
Dieu dans le monde marque le début d’une ère
nouvelle pour l’humanité. Ainsi, chaque année
Où
invite à renouveler notre engage¬
projet de Dieu pour le salut de tous.
nous
ment au
mau
en sommes-nous
aujourd’hui membres de
l’Église protestante mâôhi ? Quel bilan
avons-
tiré des années passées et quelles résolu¬
tions avons-nous prises ? La question n’est pas
limitée à notre engagement confessionnelle.
Elle interroge notre témoignage de foi et notre
ùtuafare, te
mau
pü ôhipa e te mau
tia.
se
essayons tous
Noël
taime te reira no te rave i te mau faaotimaitatai. Te mau taata tâtaitahi, te
raa
Hou
ra a
i te tau âpi, e haamai te mau ôhipa i oranoaa mai te tahi mau haa-
tomo ai i roto
ta ihoâ ia na nià i te hiôraa
hia mai. No te
mea e
pirraa i roto i te
no
mau
te Fânauraa o te
fifi i orahia mai. Te taime
Tamaiti
a te
Atua,
e
taime
tei haamanaô ia tatou e, te haereà mai o te
Tamaiti a te Atua i roto i teie nei ao, ua îriti te
reira i te hoê tau âpi no te taata. Te titau nei te
Oroà Fânau ia tatou i te mau taime atoà, ia
faaâpi
noa
faaora
a
i ta tatou tàviniraa i roto i te ôpuaraa
te Atua ia ora to te ao.
nous
participation à l’instauration d’une société plus
juste et plus solidaire.
Notre pays en situation difficile depuis bien¬
tôt une décennie et ne tiendra certainement pas
si rien ne se dessine dans les mois à venir.
Les mouvements populaires qui se sont
exprimés ces derniers jours pour renverser des
systèmes de gouvernances nous montrent la
naissance d’une nouvelle conscience « poli¬
tique » responsable.
Président Taarii
I teie mahana, tei hea roa tatou e te mau
marumetia o te Ètârëtia porotetani mâôhi. E
te mau
haapiiraa i
hiti i mahemo
e e
aha
noaa ia tatou i te mau mata¬
aha ta tatou mau faaotiraa
âpi. Aita teie uiraa i tâôtià-noa-hia i nià i to
tatou hiroà faaroo. Te pii nei râ i ta tatou faaîtei to tatou faaroo e to tatou âmuiraa no te
faatià i te tahi Totaiete i reira e îtehia ai te parau
tià e te autaeaèraa.
raa
Ua piri i te àhuru matahiti i teie nei to tatou
fenua ora-noa-raa i roto i te fifi. Eita roa teie fifi
e matara mai te peu aita e faatupuraa ôhipa e
îtehia i te mau taime i mûri nei. Arataî taata
paari mai i to tatou fenua, te poroî ia a te mau
arataî pupu e ôhipa nei i pihaî iho i te nünaa.
^
ËL
Veà Porotetani n°3 Février 2011
5
Pordi 2011
Poroi
Taarii
2V0o1eu
Ètârètia
Mâôhinui
to
nahoraa
ia
a
te matahiti 2011
faaroo mai nei i teie faa-
e
te Etârètia
ora na roa
te Peretiterà
MARAEA ôrometua
a
no
a
porotetani mâôhi,
i te aroha
o
te Atua.
faufaa o to
râtou tiàraa metua e ia riro te ùtafare ei vâhi i
reira te tâàtoà e fànaô ai i te here e te aroha.
Te haamanaôraa i te
Eiaha râ ei vâhi
Ei ômuaraa i teie
au
maa
i te aroha maitai i te
àti i teie matahiti
te
poroi iti, te hinaaro nei
mau
ma
aita atu, te Tumu
e
e
moèmoè i te àti
faaruru ai te tahi pae
e te hamani îno.
Atua,
o
ia
Te tautururaa i ta tâtou feiâ
taverehia
e
te
hoî ia râtou i
o to tatou ora.
âpï ia ôre râtou ia
ôpape o te îno. Te faaitoitoraa
roto i ta râtou mau haapiiraa ia
riro râtou ananahi ei tàne
Te haamanaô nei
au
i te
mau
tâvini
o
te Atua
tei faaruè mai ia tatou i teie matahiti, tei horoà
e tei faataa i to râtou oraraa no te faatupu i te
hinaaro
o
te
Atua, oia hoî, ia tupu te ora e te
maitai i roto i te àau
o
te nünaa o teie fenua e
te feiâ atoà i mâiti i teie
fenua ei tauraa
no
te
faatià i to râtou
Ma te ôre
e
e
tatou i te tahi fàito îte ôrehia e tâtou
mahana, te àfaraa
pâroita, àti tià aè nâ tuhaa e 08 o te
Etârètia. Noa atu te fifi e fârereihia nei e te
fenua i teie mahana, aita ôutou i haaparuparu i
ta ôutou turu i te Etârètia i roto i ta na faaiteraa
na
faaroo
e
te amoraa i ta na mau
tapura
ôhipa.
A taa atu ai i te
mau ôhipa i matarohia e tâtou i
te titau atoà mai ra te fifi o te nünaa ia
tâtou i teie mahana ia tùtonu tatou i nià i te
te rave,
mau
ia
râveà
na.
E
e
rave
tano ia tâtou i te rave no te tauturu
rahi taua
mau
vâhi
e
tano ia tâtou
ia faaitoito.
6ii
e
o te
i
mua
aè
nünaa tei topa
te veve.
i te aroha maitai i te
mau
i to
ei vahiné tiàmâ, no
haamoè i te feiâ i ère i ta râtou
i roto i te navaî ôre
au
e
oraraa.
e îmi nei i te mau mahana tàtaî tahi i te
tâmâa ai te fètii tamarii. Inaha, ua tae
ôMpa e
râveà
nei. I teie
râtou.
Te hinaaro atoà nei
i roto i
ùtuafare tei fàrii i
te faaitoito ia râtou i
roto i te faaroo e te tiàturiraa i te
anaè,
te
metua i te
mau
Veà Porotetani n°3
Fepuare 2011
E tano atoà râ ia ù ia haamanaô i te âmuiraa
Etârètia
o
fenua, tei riro i teie maha¬
i to na
mau
rahi o teie
âmuiraa no te mau tau i mûri nei, i te mea e, te
hoê teie o ta tâtou tuhaa, te faatupuraa i te hoêraa i roto i to tâtou nünaa, rau noa atu ai te
te
mau
na
ei tauturu
te
no te nünaa i roto
àti. Te tiàturi nei au, i te faufaa
huru
o
o
No reira
au
pâpü
to tâtou
hinaaro
nei
o
tiàturiraa
e
ta tâtou faaiteraa i te
te Atua.
no
teie matahiti
i te poroi
âpi 2011, te hinaaro
i to te Etârètia,
Ta tatou taviniraa i te
te mau mea e matara
Te
ai te nùnaa i to
faatupuraa i te hoêraa i roto ia
atu
te
Atua, te tutonuraa i nià i
hoi
e mea e
hoê ai te
na
na
iho. E aita
Ua ineine
i te
roo no
te haere na nià
o
ao no
te faaite mai
ia tatou e, tei pihaî noa iho o ia ia tatou
mau taime atoà e i te mau vâhi atoà.
i te
e
aroha, te autaeaèraa.
la horoà mai te Atua ia tatou i te itoito
i teie nei
taata-raa mai i roto
fifi.
ùtuafare, te here ia
I haamanaô iho nei tatou i to te Atua fânau-
te faa-
i te êà ta te Fatu i faaîte
o
ia
no
te faaroo mai i to tatou reo e
pàhono mai i ta tatou
la ôaôa ôutou atoà
na
e
ani ia
na.
i teie matahiti
âpi 2011
mai ia tatou.
Voeu de Président
MARAEA Taarii
pour l'année
foutes les
familles de la
Polynésie française
La nouvelle année que nous
est une
grâce de Dieu,
accueillons
Pour la nouvelle année 2011,
formuler 3 vœux :
J'aimerais
d'unité pour le
pays. Nous avons besoin d'unité pour
b'abord, des
avancer
et
vœux
apporter des solutions aux
différents problèmes qui
détruisent
peu à peu notre société. La population
a trop souffert des divisions
parti¬
qui obscurcissent nos
le bien de tous.
sanes
pour
décisions
bes vœux d'espoir ou d'Espérance qui
donne du SENS. Nous avons besoin de
savoir dans quelle direction notre
pirogue Polynésie vogue t-elle. Nos
2011
bes vœux de solidarité parce que le
monde dans lequel nous vivons ne
donne pas de places aux plus faibles,
aux victimes du système. Face aux
difficultés réelles qui ne sont plus à
venir mais que
nous vivons au quoti¬
invitent à changer nos habi¬
tudes de vie, à changer les règles de
dien,
notre
nous
participation
nautaire.
Notre avenir,
a
l'effort
commu¬
l'avenir des générations
futures dépendra de la façon dont
nous allons aborder ces questions,
bieu notre
Père, le bieu de Paix et de
Justice, celui qui s'est fait homme en
son Fils, pourra nous conduire tout au
long de cette nouvelle année 2011.
Bonne et heureuse année à tous,
enfants ont besoin de savoir pour quel
avenir ils doivent se battre et donner
le meilleur d'eux.
Veà Porotetani n°3 Février 2011
7
.
Les archives audiovisuelles
l’Église protestante mâôhi
de
ressuscitées
Des bobines oubliées
A la fin de l’année 2003, L’Eglise Evangélique
de Polynésie Française passe un coup de télé¬
phone à l’ICA (Institut de la Communication
Audiovisuelle). Des travaux de réfection doi¬
vent être entrepris, des centaines de boîtes
métalliques remplissent les placards d’une salle
de réunion qui doit être refaite. Elles encom¬
brent, personne ne souvient exactement ce qu’il
y a dedans, des films sans aucun doute, mais il
n’y a plus de tables de montage pour les lire. En
fait dans ces boîtes, il y a des bandes 6.35 audio
des films 16mm. Ce fonds d’archives retrace
l’histoire de l’Eglise évangélique de Polynésie
et
française (son ancienne appellation) depuis
1963 (avec l’enregistrement audio du culte célé¬
brant l’autonomie de l’Eglise par les pasteurs
Samuel Raapoto et Marc Boegner). Cette col¬
lection de documents est principalement com¬
posée des émissions « Présence protestante »
(télévision et radio) tournées et enregistrées
localement de 1974 à 1986 (la fin de l’utilisation
du film pour les tournages).
sauveur
Dès lors,
riCA fait plusieurs allers et retours
entre
Ètâréti
!
L’ICA, le
Paofai et la Mission. Le
premier travail de
l’Institut fut d’inventorier ces documents, de les
trier et de les classer... La collecte est bonne :
567 supports (298 films et 269 bandes audio).
Les bandes audio sont en bon état et pourront
être traitées ultérieurement. Le plus urgent : les
films, pour certains il est déjà trop tard, près de
40 films sont atteints du
syndrome du vinaigre.
Veà Porotetani n°3
Fepuare 2011
Seconde étape, Angelo Oliver vérifie sur la table
de montage les perforations de chaque bobine. Il
regarde aussi les bandes son perforées jointes
aux films. C’est un travail énorme qui demande
de la patience et de la minutie. Les premiers
films traités sont choisis, il s’agit d’une série
d’émissions réalisée par le Pasteur Henri
Vernier entre 1977 et 1986. Les télécinémas
synchronise le
l’image et remonte l’ensemble. On
s’aperçoit dès lors que les films sont incomplets,
certaines images ont été prélevées probablement
pour d’autres montages. En septembre 2007
dans le cadre des projections Cinematamua,
l’Eglise protestante maohi et l’ICA rendent
hommage au Pasteur Henri Vernier Ces repor¬
tages font découvrir au public le merveilleux
conteur qu’était Vernier. Le pasteur emmène les
téléspectateurs sur la tombe de Henry Nott à
Papetoai sur l’île de Moorea, sur le marae
Taputapuatea à Opoa sur l’île de Raiatea, à Hiva
Oa aux îles Marquises et à Rapa aux Australes.
A ses côtés plusieurs animateurs de l’émission «
Présence protestante » : Antonio Temaurioraa,
Albert Schneider, André Joly et Roland Feit.
Lorsque l’ICA s’équipe en HD dans le courant
de l’année 2009, tous les films ont été restaurés
physiquement : collures contrôlées, perfora¬
tions vérifiées, amorces neuves,... Dès lors les
télécinémas HD commencent. Il faudra près
d’un an pour que tous les films soient numéri¬
sont
réalisés et Marc E. Louvat
son
et
sés.
Des documents historiques de grande valeur
Les 217 programmes numérisés constituent une
collection audiovisuelle unique. Non seulement
ces films constituent une page de l’histoire
récente de l’Eglise, mais ils sont également un
témoignage très précieux sur la vie en Polynésie
française dans les années 70/80. « Présence
protestante » a promené sa caméra dans de
nombreuses îles pour les dédicaces de temple,
les installations de pasteurs et les grands ras¬
semblements (Arrivées de l’Evangile, synodes,
rencontres Ui api,...). Ce fonds cinématogra¬
phique nous emmène également en Océanie
(Iles Cook, Nouvelle-Calédonie, Papouasie
Nouvelle Guinée, Samoa, Tonga,...), où avaient
lieu la conférence des Eglises du Pacifique. On
également dans ces
des animateurs de l’émission
images la plupart
religieuse (Eugène
Roe, Roland Eeit, Daniel Margueron,...), de
nombreux pasteurs aujourd’hui disparus (Utia
Marurai, Ralph Teinaore,...) et la plupart des
paroisses protestantes de Polynésie.
retrouve
L’Eglise protestante maohi et l’ICA en partena¬
riat avec TFTN proposeront dès le mois de jan¬
vier 2011 une nouvelle série de projections
Cinematamua consacrée à ce fonds d’archives
audiovisuelles exceptionnel un temps oublié.
Les rendez-vous Cinematamua
Le mercredi 19
au
janvier 2011
Grand théâtre à 19 heures
Présence protestante en
Océanie (1974/1986)
Le mercredi 16 février 2011
Petit théâtre (séance à 18 heures et 19 heures
Présenee protestante en Polynésie (1974/1986)
au
15),
Le mercredi 16 mars 2011
au Petit théâtre (séance à 18 heures et 19 heures 15),
Présence protestante & l’arrivée de l’évangile (1974/1986)
Quelques titres d’émissions restaurées
Enterrement de Pouvana
a
Oopa (1977)
Histoire des protestants aux Marquises par Henri Vernier (1977)
Te fanoranui (pièce de Noël) Hérode tahitien (son absent) (1977)
Henry Nott par Henri Vernier (1979)
Do Neva (1979)
Dédicace du temple de Paofai (1981)
Dédicace du temple de Faa’a (1982)
Expérience de Hurepiti à Tahaa (1982)
L’école ménagère de Uturoa (1984)
A l’écoute des jeunes du Collège Pômare IV avec Daniel Margueron (1985)
Arrivée de l’évangile à Rurutu (1985)
5 mars à Maupiti (1986)
Rencontre des animateurs de jeunesse à Rangiroa (1986) ^
Veà Powtetani n°3 Février 2011
9
n
Intro
Te horoà
a
te Atua
e
ta
ôpuaraa faaom i to te
na
ao
ai ta
tatou
e
tiàturi
raite
Le don de Dieu et
plan de
salut pour le Monde
Atua, eere o la i
te Atua no
tei
son
pohe, no tei oia
iâ.E Atua
bœoà
'T' ous adorons tous un même Dieu. Ce
f
n'est pas un Dieu pour les morts,
JL ^ mais un Dieu pour les vivants. Il est
un Dieu qui donne la vie et son projet consiste
ara te
Atua, e ta na
ôpuaraa, e dpuaraa
faacfra la i to te ao.
Qia, e na te faaroo àre o te taata,
te pohe. E te Ora la, e taoà horoà ia na te Atua, i te
taata nei. E ora fânào to tatou, E ara booàre. E
Na te Atua te
ora
bœoà
noa.
Ua àti-roa tatou pàatoà i te ora a te Atua.
Teitera to tâtou mata. Teharoora to tatou tarià.
Te hauà ra to tatou ihu. Te àim ra to tatou vaha e
sauver
le monde.
La vie appartient à Dieu, la mort appartient
à ceux qui ne respectent pas les
Commandements de Dieu. Et la vie, est un don
de Dieu pour l'humanité. C'est une vie où nous
manquons de rien, une
offerte gratuitement.
ne
vie qui nous est
tepaia ra. Te tâp^peà ra to tatou rmu rima. E te
hahaere noa ra tâtou na nia iho, e nâ roto la na, i
te mau mahana atoà o to tatou nei oraraa.
yeux
E aha anaè â ia ta tâtou e faataupupü noa ra, i te
fàriiraa i te ora a te Atua, tei haafatata roa mai la
na iho, ia tâtou te taata nei. E te tamau noa nei a ia
tâtou te imi i te ora, i te atea ê i îteraèra ânei, i te
Rai ânei, e i hea atu...E inaha, ua haafâtata roa
rnai te Atua la na iho i te taata nei, i toteao. e ia
tâtou te nünaa maàhi.
encore pour accep¬
vie que Dieu nous donne, tout en
vivant parmi nous les êtres vivants. Et nous
continuons encore à chercher la vie, loin
tâtou, nâ roto i ta na rabu, e ua riro roa mai ei
ia letu, te Tamaiti a te taata... A
fârii ôre atu ai tâtou, i terâ hum ôpuaraa faaora ta te
taata
na
roto
Atua, ia tâtou.
E teie â tâtou, e faahua-îte-ôie faahou nei, nâ
i te tahi mau mâîmiraa èivânaa. Mai te hum
roto
e, te
ra
manaô noa ra tâtou e, o tâtou iho te tumu o to
tâtou
ora.
Terâ mai te poroi a te mau tamarii o tepâroita
Tiroama. Ei tauturu ia tâtou i roto i teie ôroà
iâna u no teie matahiti.
Micbd a POAREU, Tebau œandaa
Veà Porotetani n°3
a
offert cette vie
au
monde entier. Nos
voient. Nos oreilles entendent. Notre nez
sent. Notre bouche mange à sa faim. Nos
mains touchent. Nous marchons par-dessus, et
à l'intérieur, tous les jours de notre vie.
Qu'attendons-nous donc
ter cette
Et à cause de notre personnalité, nous
n'avons pas pris en considération toutes les
d'amour de Dieu pour nous. Dieu est
proche de nous par sa création, et il est devenu
preuves
homme à travers Jésus, le fils de l'homme... Et
nous continuons encore à ne pas accepter le
salut de Dieu pour nous.
Et
no
10
Dieu
d'Esraël, loin du Ciel, et ailleurs... Et pourtant.
Dieu sëst approché de l'homme, du monde, et
de nous, le peuple mâàhi.
No to tâtou nei râ hum, mta tâtou, i tâuà rii
noa’tu i te rabi no te mau tapào no to na aroha ia
tâtou. Ua haafatata roa mai te Atua la na Iho ia
Etaretia
à
Fepuare 2011
nous
voici, à continuer à ignorer, par des
recherches
que
scientifiques comme pour prouver
la vie vient de l'homme.
C'est le message des enfants de la paroisse
de Tiroama à nous tous pour cette fête de la
naissance du Christ.
Ua faatiània letu
ia tâtou
O vau, te ôpuaraa
faaora a te Atua
vau
iho nei
Te ôpuaraa
faaora
(o te tarna
mâàhi), o
te hoê ia, no roto
mai i te ôpuaraa
faaora
te
a
Atua
Atua,
No te faaora ia ù ;
no te faaora ia ôe ;
Ua hoohia mai tâtou
mai ei taata, i roto i teie nei ao, e riro
mai nei ei nünaa, i teie mahana.
to
nei â. O te
ù, ta te Haapiiraa Tàpati e tàpeà noa
ia tei haafaufaahia, no to ù
reo
Marutaiferai
a
HAATANI
te faaora ia tâtou.
no
reo
na
Tamaiti here, ia letuMetia.
ïtehia
E
ù,
horoàraa mai i ta
ù metua
o ta
vahiné.
te
to te Atua ia
o
mai roto mai â i te
ôpü
a
no
e
letu, i to
na
tino i nià i te
tatauro, ia ora tâtou.
Ua faatiàmâ letu ia tâtou, nâ roto i to na toto.
la riro tâtou ei veà, no te faaiteraa i te ôhipa tei
ravehia e letu no to te ao tâatoà, tâtou atoà te
nünaa mâàhi i roto.
fenua.
I Atua ai te
Atua, te tumu
no to
ù nei hiroà.
I tama ai te tama i nià i teie fenua mâàhi.
la
ora
tatou i roto i te
ora a
Oia toù
te Atua.
ora
Mauruuru
no te leo mâèhi
Eté tama e, e
tupuraa ôe
no
O vau nei te
horoà
To ù
to
ôpuaraa faaora
tama
mâàhi,
a
te Atua. Te itehia
vau na
e
ra
te
to ù nâ metua.
matamehai,
reo no
e
raa
ù ananahiraa. Ua
e
te haamaitai-
i te Atua, i te
‘ ‘Mauruuru no te faufaa o te reo
màôhi, o ta mâtou e faaôhipa nei, mà te turuhia
mai e te faanahoraa, no te oraraa o te Haapiiraa
Tàpati. O ta mâtou e teôteô nei, i te mea e, aita
parauraa e
niuhia ia i nià i te papa
àueue ôre, no te Aroha
mau o te Atua, tei riro mai ei taata. Fânauhia e
te
çaretenia ra, e Maria, e ua maîrihia to na iôa,
ia Emanuera, te Atua io tâtou nei. Oia te horoà
mau a te Atua, tei îriti i te taata e faaroo la na
ra. Mai roto mai i te pôiri, i roto i te mâramarama. Mai te pohe mai, i roto i te ora mure ôre.
Oia to ù ora, e to te ao tâatoà.
ôe i roto i te
Haapiiraa Tàpati,
te pinaî nei to ôe
tei nà roto
mai, i te here-mutuo
maitaî
te
Atua ;
ôre
te
0
^
to tâtou reo
màôhi
la haamaitaihia
màôhi
TTri' - '
o
ta
Ôe
e
morohi roa’tu ra.”
Ôe
e
i hô mai
te
no
Atua,
no
te reo
mâtou nei.
Veà Porotetani n°3 Février 2011
Te Atua
CRÉÉS
DIFFÉRENTS
TU NOUS AS
(Prière)
Nous te rendons
nous
parau, no te
grâces
a
Nos
visages ont toutes les couleurs
Nous te remercions
avoir donné
plusieurs langages
Tu multiplies ainsi dans l'expression de l'homme
La recherche de ton visage
nous
Mon frère est différent de moi
Et c'est très bien ainsi
faaora
De
nous
Tuu mai
Tu
De
nous
nous as
uns
parauhia ‘ ‘te ô i Etene ra ” E ua parau mai
:
“E àmu de i te mâa
nei
te ô
de la rencontre
donné
e
E
i
atoà
o
e
hara atu
no
ôpua’i
la
e
ra
ra.
te mea
o
àmu iho
pâatoà
e ua
ère i te
hoî e, e Atua aroha noa to tatou,
faaora i te taata, nà roto i te
mai i to na mau tâvini, e rave rahi, ei
tautururaa ia tatou (ia de, ia ùj no te hoîraa i te
tonoraa
ra.
Eere rà te parau no te
grâces
langues des hommes
pour toutes nos vies
Dans toutes les
Par l'amour renouvelé
Dieu
hoiraa i te Atua ra, i te
ôhie, i tono mai ai te Atua i ta na Tamaiti,
ao nei, ia ôre ôe (te taata nei) ia manaô e,
mea
i te
ua
faaruèhia tatou
Et nous pouvons
voir
Que tu nous rassembles en Jésus-Christ
e
Aita, e aita roa’tu o la i nà reira
Aroha te Atua.
e
Veà Porotetani n°3
Eepuare 2011
; no te
haamanào nei i teie mahana,
te parau no te fànauraa e
te Atua i rotopü ia tàtou,
No
(Cf. le texte “ Classes Internationales de Paix ”)
te Atua.
mea, e
O ta tàtou ia
12
te mau ràau
âreà te mâa e ite ai de, i te maitaï
roa de e àmu i te reira ; i te
àmu ai, e pohe de. ’ ’
;
mahana de
Par-dessus tout
dire que tu es
ra
o
îno, eiaha
te
les autres
Nous te rendons
savons
ia ôe i roto i taua ùtuafare nei, o
ra
Atua
Nous
ra
pii ai te reo e, ua hara
haamaitairaa a te Atua.
partager et d'être ainsi offerts
Et
aè.
I
donné
découvrir les
noa
tei
ôe,
Et de connaître la joie
te
Aita rà ôe te taata nei i faaroo,
Seigneur
nous as
a
iti
mea
Toute notre richesse
Car tu
ôpuaraa
Atua, te
ôpuaraa matamua
roa, O te paturaa ia
i te hoê ùtuafare, nehenehe maitaï, au maitai ;
Mà te ôre e faaère ia ôe e te taata nei, i te hoê
e
Dans cette différence est installée
Nous te louons
:
Hou te
des autres
uns
ôpuaraa faaora
Atua, teie to ù
manào
Et ta lumière passe sur leur variété
De
te
avoir créés
Si différents les
rotopû ia tatou
Imua i teie tumu
Dieu notre Père
De
i
te haere-roa-raa mai
te taata nei.
reira, ia ôaôa i te fàriiraa i te ora na te
Atua, ia faufaahia ta na ôpuaraa no tàtou.
Te aroha ia rahi.
Le
Super Marché du ciel
Comme je
marchais sur la route de la vie, il y a quelques années, je suis arrivée
enseigne qui disait : " Super Marché du Ciel Lorsque je me suis appro¬
chée, les portes se sont ouvertes et je me suis aperçue que j'étais à l'intérieur. J'ai vu
des anges ; il y en avait partout. Un des anges m'a tendu un panier en disant : "Mon
enfant, prends ce que tu veux. Tout ce qu'un humain avait besoin était dans ce maga¬
sin et ce que tu ne pouvais pas emporter, tu pouvais revenir le chercher."
devant
un
En
premier, j'ai pris de la Patience
rangée
peu plus loin se trouvait la Compréhension
T'as besoin de ça partout où tu vas
L'amour était dans la même
Un
J'ai
De la Charité bien sûr,
Je
ne
pouvais
Du
Mais
Et
Dosier
une boîte ou deux de Sagesse
La Loi, un sac ou deux
pris
j'en aurai bien besoin
manquer le SAINT-ESPRIT,
Et puis de la Lorce
il était partout
Courage pour m'aider dans cette course
Mon panier se remplissait bien
je me suis rappelée que j'avais besoin de Grâce
puis j'ai pris du Pardon, le Pardon était gratuit
J'en ai pris pas mal, pour toi et moi.
je me suis dirigée au comptoir pour payer ma facture
Je crois bien que j'avais tout ce dont j'avais besoin
Puis
allée, j'ai vu de la Prière
je savais bien qu'en sortant j'en aurais besoin
Dans
Et
une
Paix et Joie étaient en quantité phénoménale
La dernière chose sur la tablette.
Louanges et Psaumes se tenaient là.
Ça fait que je ne me suis pas gênée.
Puis
j'ai dit à l'ange :
je te dois ?"
souri et dit : "Emporte tout ça avec toi partout où tu iras !'
Encore une fois je lui ai demandé :
"Vraiment ! Maintenant, combien je te dois ?"
"Combien
Il
a
"Mon enfant"
dit-il, "Dieu
a
payé ta facture il
y a
longtemps.
Veà Porotetani n°3 Février 2011
113
Ua Arohahia mai tatou
Tamaiti
Te Ôroà
letu
fânauraa
O
na
Atua,
te
te
e
Metia, i roto i te
Tamaiti atoà letu
ôpuaraa faaora
na
a
Atua,
te
horoà terà
e
na
i teie taime,
mai tatou,
îte ia tatou e, e feià arohahia
te Atua.
reira, e faaitoito ia tatou i te faatupui te maitai, i roto i to tatou oraraa, e i
No
roto
i riro mai
te Atua
na
ua
raa
roa
mai ei taata. Mai
te Atua i to te ao. Te auraa ra
e
taata, te
Atua tei riro
te
Atua. E taoà
faatau aroha
te
ïteraèra.
Nà roto i te here
mai te Atua ei taata
taata
i ta tatou tâviniraa i te Atua.
e
e
te
aroha,
na
tatou i hinaaro ia
riro atoà
tinitô, ia papaâ
ia mâôhi tàtou. O te huru râ
reira
ua
tinitô, ei taata papaâ, ei
àfirita, ei taata àrapia e ei taata mâôhi.
Eere
U a horoà
i te fenua
ei taata âti-Iuta, nà roto ia letu
o
ta te Atua
i horoà mai
e
te hohoà te
no
tàtou.
mai te
Atua i ta
na
To tàtou
Tamaiti, eiaha
noa
i roto i ta te
ta tàtou peu,
âti-Iuta hiôraa,
eiaha atoà i roto
noa
i ta te
mau
na
na
A
Ua fànau-taata-roa-hia
na
mai,
e ua
riro mai
te taata e na te mau nünaa
atoà. Eiaha noa, no te Tatorita noa. Eiaha'toà
no te Porotetani noa. No te feià atoà râ tei
faaroo ia
mea, e
14 i;:'
te Atua. E e mau
na ra.
No to te
ao
tàatoà,
no te
aroha te Atua.
Veà Porotetani n°3
ôpuaraa
Tamaiti
tatou.
ei Tamaiti
na
no ta te Atua
faaora ia tàtou, te taata nei.
Ua horoà mai râ te Atua i ta
reo, to
ta tàtou màa, ta tàtou ràau, e
horoà anaè te reira
tàpào atoà te reira,
mau
Maru-Metia hiô¬
raa.
màôhiraa, mai to tàtou
iôa, to tàtou faaroo, ta tàtou himene,
tàtou
Fepuare 2011
here,
e a
Atua, tei riro
tàtou.
poihere anaè i te horoà
roa
mai ei faufaa
ora no
a te
LES PERSONNES
SONT DES CADEAUX
Les gens sont des cadeaux que le Père a
enveloppés
les envoyer.
Certains sont magnifiquement envelop¬
pés. Ils sont attrayants, dès le premier abord.
D'autres sont enveloppés de papiers très ordi¬
naires. D'autres ont été malmenés par la Poste.
pour nous
Il arrive
parfois qu'il y ait une " distribution
spéciale. Certains sont des cadeaux dont l'em¬
ballage laisse à désirer. D'autres dont l'emballa¬
ge est bien fait.
Mais l'emballage n'est pas le cadeau ! C'est
si facile de faire l'erreur. Et nous rions quand
les enfants prennent l'un pour l'autre. Parfois,
le cadeau est très facile à ouvrir. Parfois, il ne
l'est pas.
Il faut alors
se
faire aider. Peut-être
Toutes les rencontres sont des
échanges de
quelqu'un qui le
donne, ce n'est pas un cadeau. C'est une chose
privée de liens avec celui qui donne ou celui
qui reçoit.
cadeaux. Mais
Un ami est
un
un
cadeau
sans
cadeau, pas seulement pour
les autres à travers moi.
moi. Mais aussi pour
Quand je garde mon ami, quand je me l'appro¬
prie, Je détruis sa nature de cadeau. Si je le
mets de côté pour moi, c'est alors que je le
perds. Si je le donne aux autres, je le garde.
Les gens sont des cadeaux reçus ou donnés,
comme le Lils. L'amitié est la réponse des per¬
sonnes
cadeaux au Père qui donne. L'amitié
est Eucharistie, action de grâce
-
parce que les autres ont peur ? Ils ont été peutêtre ouverts ou rejetés ? Ou se pourrait-il que
le cadeau ne me soit pas destiné ?
Je suis
une personne et donc moi, je suis
cadeau ! Un cadeau pour moi-même,
d'abord. Le Père m'a donné à moi-même. Ai-je
Le merveilleux
cadeau
un
déjà regardé à l'intérieur de l'emballage ? Ai-je
peur de le faire ? Peut-être n'ai-je jamais accep¬
té le cadeau que je suis ? Pourrait-il se faire
qu'il y ait àl'intérieur quelque chose de diffé¬
rent de ce que je m'imagine ?
Je n'ai
Jésus, le fils
de Dieu", Il
est le mer¬
veilleux cadeau
peut-être jamais vu le cadeau mer¬
veilleux que je suis. Les cadeaux du Père pour¬
raient-ils être autre chose que magnifiques ?
que
J'aime les cadeaux que je reçois de ceux qui
m'aiment. Pourquoi pas les cadeaux du Père
tous
Je suis
un
cadeau pour
j'accepte d'être donné
par
nous
?
les autres. Est-ce que
le Père aux autres ?
Dieu
soyons
sauvés.
La Bible
dit que
si nous croyons en Jésus, du
plus profond de notre cœur alors, nous
nous
avons
Les autres doivent-ils
se
contenter de l'em¬
ballage ? Sans jamais pouvoir apprécier le
cadeau ?
nous
offre, pour que
la vie éternelle.
Que Dieu
de
vous
son amour.
bénisse et
vous
comble
^
Veà Porotetani n°3 Février 2011
15
Pâofai
Tei hea roa ôe e to ù nunaa
i teie mahana...
Pcmu
Ètârètia
/ teie mahana, fatatai te 50% o te nunaa tei topa i roto i te veve. Te tahi
pae O ràtou, aita e tamâa nei i te mau mahana tatai tahi ta te Atua i horoà
mai. E inaha, te hoê te reira hiàraa tei ore tatou i manaà e, e tae mai i o tatou
nei. A tahi ra a faaroohia ai teie huru faito i roto i te mau tuatapaparaa a te
piha àhipa a te Hau. No te feiâ aita a i taiàhia i roto i teie faito, eita e
àre i te topa atoà atu i te mau taime i mûri nei, i te mea e, te maraa noa atoà
atu ra te hoo o te oraraa e te maraa atoà atu ra te mau tute.
mau
U a tae anaè râ tatou i teie faito, te faaara
mai ra ia e, te vai ra te tahi vàhi tei
ôre i tano. Eiaha atoà paha i te hoê noa
noa
vâhi, te tâàtoàraa râ
oraraa o
o te mau
te nünaa. No
reira,
e
faanahoraa o te
ui ia tatou no te
aha te fenua i tae ai i teie faito ? E parau mau,
e rave rahi te mau pàhonoraa e horoàhia ra e
terà e terà faatere o te mau taiete e faaôhipa nei
i te faufaa a te fenua, te feiâ poritita. Mai te
fifi o te tereraa faufaa i roto i teie nei ao i tupu
na i te mau taime i maîri ia tâtou. E te reira fifi,
ua faahâùtiùti i te mauraa o te tereraa faufaa i
te fenua nei. Aita roa aè râ i faaroohia te tahi i
te parauraa e,
hia
ua
hape te
mau
arataîraa i faaoti-
e rave.
Tei pâpü i teie mahana, te nûnaa terâ e teimaha noa atu ra i te amoraa i teie mau utuà i
roto i to na veve e to na navaî ôre. A fea o ia e
tià mai ai i nià no te faaîte i to na manaô fârii
ôre mai terâ e tupu noa ra i roto i te tahi mau
fenua. Aita tâtou e hinaaro nei te reira ia tupu
atoà i nià i to tâtou fenua.
I te
mau
mahana i mairi aè nei, i faahiti na
te mau aupupu pâruru rave ôhipa
te tahi àfata tauturu i te feiâ e ère
i te
parau no
i ta râtou
nünaa. E tano atoà râ e parau e, aita to na e
tiàturiraa faahou i te feiâ e faatere nei i te
fenua. Ua rau te mau ôpuaraa tei fà mai roto
mai i te feruriraa e te mânaônaôraa o te nünaa
tei haamatahia e tei faaôhipahia.
E piti manaô e tano e tàpeà mai. A tahi te
tauiraa ia te huru o te nünaa e ta na hiôraa i to
parau e to na oraraa no teie mahana i mua i
àti ta na e faaruru nei, e no ananahi i
mua i te mea e tiaî mai ra ia na. Te pâpü ra ia
na
te mau
e, te
na
feruriraa
faaôhipa. E tano atoà râ te reira hiôraa ia türaifaahou-hia atu à i mua. I te mea e, eita e tano
ia faarahi noa i te mau ôpuaraa mai te peu aita
to na e faanahoraa pâpü.
Veà Porotetani n°3
Fepuare 2011
piti, ia faaitoito te nünaa i te rave âmui i
ôhipa e ia hiô âtea i mua, ia ôre te tahi ia
Te
te
haere mai e faanaho i te mea ta na i haamau. I
mua i te reira parau, e mea tîtauhia te hoê feru¬
riraa âmui i nià i te àveià e tano e rave no te
ananahiraa o teie fenua. E haereàraa roa to teie
êà. Na te hoêraa râ o te nünaa o teie fenua e
tauturu ia na.
I te pae
mau
16
i roto i ta
àuahaati ra
faufaa fenua te tano ia na ia
ra te faufaa i roto ia na,
e i roto i te mau mea e
ia na, mai ta na
ôhipa. I iritihia iho nei te tahi
mau toa no te
ùtuafare riirii haamauhia é te Tatauro ùra
o te fenua nei. E mau ôpuaraa teie tei haamau¬
hia e te feiâ e hinaaro nei i te tauturu i te
nünaa. E tano ia haaamauruuru-maitaî-hia
râtou. Nâ roto i teie mau ôpuaraa âpi, te îte nei
tâtou i te itoito o te nünaa i te amoraa i ta na
tuhaa no te faatià faahou i teie fenua. Tâpaô
faaite ia e, te vai mau ra te itoito i roto i te
vai
na
e,
aita te
hopeà
mau
o
teie matahiti, te îte nei tâtou
faatere
o te
reira
e ua
rahi aè te
fenua
e
hinaaro nei i
mana faate¬
i te pupu tâtai tahi e aore ia i te taata
tâtai tahi i te maitaî o teie nünaa e autâ noa nei.
Te tumu râ te reira o to tâtou àti e o to tâtou
veve i teie mahana.
te
nounou
i te
re e noaa
Taarii
a
MARAEA drometaa
i Faiere - Haaverevere
Henrmoona
APpammi u
Te Taviniraa i te tau
«
te
no
mau
yv
Tamatamataiaa Atomï 1966-1996
»
parau, no te mea e tumu parau manaônaô mau te parau o te âtômï, i mua ihoâ
râ i te mau fifi o ta na i faatupu e e riro â i te
U a hinaaro vau e tuatâpapa i teie tumu
tino, maî...etv) e i nià i te rahu ( viivii te fenua,
miti, hooraa fenua...etv). Teie rà, e rave rahi
atoà ôhipa maitaî ta teie ôhipa âtômi i faatupu i
roto i te oraraa faufaa o te fenua (faariiraa ràte-
faatupu i teie
re,
mau tau
taata/rahu...etv.
i mûri nei, i nià i te
ôhipa maitaî, moni âvaè maitaî...etv).
E manaô ànei to tàtou e aore ia e faaravaîraa
ànei ta tàtou i nià i teie tuhaa màtàmua.
E tauiraa rahi tei tupu i roto i te oraraa vaamataèinaa. E ïnaha noa atu, e manaô maitaî tei
arataî i te mau feruriraa poritita atoà i taua tau
ra, ua
E aha te mea o ta te âtômi i
nei....etv (Maitaî/îno).
e na te Etârëtia nei,
ôaôaraa o te tahi pae i te
I roto i te piti o te
manaô i nià i te mau
riro atoà râ ei àimârôraa rahi na râtou
tei riro ei tumu no te
tahi aè nei tau, e ei
hopoià teimaha na tatou e na tatou mau tamarii
iho,
ànanahi.
no
te
parau o te mau
faaruru nei.
to na tiàraa ôrometua
fifi
rau o ta te
i
mua
na
ôhie,
i
nùnaa/ rahu e
te
No reira, e toru tuhaa rarahi e vai nei i roto
ù parau pâpai : 1/Te tahi tuatàpaparaa tuat-
ua.
;
2/ Te
Ètàrëtia e
e
mau
noa
rahi ôhipa te haaparupa-
ràveà haamàmüraa a te
atu i te tahi mau fifi roto
Ètàrëtia (âmahamaharaa
tae noa atu i terà
tàatiraa
o
matahiti 1958,
Te èà porotetani
no te
«
Ua tauturu atoà rà te COE e te PCC i
te Ètàrëtia ia haapàpû i to na manaô pàtoî i te
âtômi. Te auraa, ua riro te mau ôhipa i tupu i
roto i te oraraa vaamataèinaa i taua tau ra, ei
tumu i tûraî i te Ètàrëtia e pàtoî i te âtômi, teie
rà e riro atoà ei tumu o to na âmahamaharaa.
»...etv.
i
te mau Tàmatamataraa
âtômi ; 3/ Te ôrometua e te âtômi. Ua haahia
teie nà tuhaa, teie rà te hinaarohia ra e tutonu i
to tàtou manaô i nià i te tuhaa màtàmua e te
piti.
la au i te tuatatàpaparaa, nà hau rarahi e
maha (Marite, Rütia, Peretàne, Faràni) tei rave
i ta ràtou mau tàmatamataraa âtômi i moananuiàtea nei. Te vai ra tei haapaainahia i roto i
te
no te mea e rave
ia na. Mai te
hau faràni e tae
ru
la amo mâite te ôrometua/Ètârëtia i to na
tiàraa « tiai mata ara » no te nùnaa.
ta
tuhaa, ua tütonu mai te
ôhipa i tupu i roto i te
I te ômuaraa ra ihoà, ua faaîte te Ètàrëtia i to
manaô tüàti-ôre i teie ôhipa tàmatamataraa
âtômi. Eita rà te reira rëni pàtoîraa i ta na e
Tei roto te manaô i te tiaîtururaa e e riro
mau teie maa tuatàpaparaa, ei parau tei tauturu
i te tâvini ôrometua i nià i to na tiàraa taata
Ètàrëtia, e i nià i
Ètàrëtia.
faatupu i Tahaa
aho-reva, i roto i te miti e i roto i te fenua. E
rahi fifi ta teie mau tàmatamataraa âtômi i
Te vai atu
ruparu
o
i te
ra
ànei te tahi
Ètàrëtia ia pàtoî i
Terà rii mai te parau ei
ù i haamata mai e tae
ta
*
i haapa-
mau tumu
te âtômi ?
haapotoraa i te ôhipa
roa
mai i teie nei.
Manaô faaravaî ànei, tauturu, uiui...etv.
#
lotua
a
TUTAÎRI
rave
faatupu i nià i te taata (taparahiraa taata, hooraa
Veà Porotetani n°3 Février 2011
17
Pomtetani
Te Maôhi
Hiroà
Ètârétia
E
maa
E parau
to
e
na
Porotetaniiaa
manad iti teie, e, e uiraa
atok teie.
faahou râ ànei to te Porotetani i teie
mahana io tatou te Mâàhi.
E tâtara râ i te
àpu
e marae to
Maitaî
i roto i te repo
ta na,
maitaî
Hou te mau veà tono porotetani, e atuato
te
Mâôhi,
na, e
e reo
e
iho
te
e
haamoriraa ta na,
hiroà tumu to
mâa ta
to na, e
na, e
na, e peu
tahua fârereiraa ta
na,
faufaa tupuna ta na. Ai ta â pai
te faatura-ôre-raa, te faaheporaa, te ruri-ê-raa,
haruraa, te haafaufaa-ôre-raa i riro atu ra ei
ôpereraa îte
ia
e
to na
mau
Mâôhi i to
ta te Atua
moana e
hou â te
mau
na
veà tono
reo o
ora no
te reva e te mau
veà tono
taata eiaha
porotetani, ua haamau
e
na,
mau mea
atoà
oia te fenua, te
î atoà i nià iho. Hou
e
porotetani, ua anihia i teie
taîtaî mai i ta ràtou faanahoraa
ei râveà faaîteraa i te taa-ê-raa
tahi
haapaôraa i te tahi atu haapaôraa, aore râ te faataaraa ei
pupu taata no Rûtero, e aore ra, ei pupu taata no
Taravino. Te
te taitaîraa ia
o
te
i te Parau Maitaî
a
te Atua
io te
reo
aroha,
tahi pae
i
e ta na peu.
vârua
o
parau
faufaa
a
Tumu hoê mai. Te
tâpeàraa i te àpu fârii i te
atu ai i roto i te repo Mâôhi.
eere te
tanu
Veà Porotetani n°3
Fepuare 2011
tumu i faarooroohia ai te
i te nâ ôraa e,
taa mai ia parau
E
«
na
te here
tià, hou te
E aha, eita ihoâ
atu tatou nâ roto i
«
te Adua
mau
te
mau
aroha, te parau mau e te
veà tono.»
i te tuuraa mai i to
na parau mau e
fenua Mâàhi.
mau
e
hape huru hape paha teie manaô ia nâ ô
Mâôhi, hoê â râ hoî,
no te
e
mau
tià i tupu i nià i
porotetani ânei i faaroohia ai
to te Mâàhi. Auaa ânei te porotetani i îte ai te
Mâdhi i te parau o te here e te aroha. E aha atu
ra te faufaa to tatou porotetaniraa i teie maha¬
na, i te mea, ê na te porotetaniraa, oia hoî, te
te
18
au
e parau mau, e, e parau
aroha, ta
Parau Maitaî
Atua ia
Mâdhi. E aha, aita ihoâ ia e Here, e
Mâôhi, te tahi Parau Maitaî taa ê atu i ta te
auraa, te
hôhoà
na
na
teie fenua. No te
i anihia ia râtou, oia hoî,
mea noa
te
ia te Atua
hoê nünaa.
tiàturiraa i nia i te
i tuu mai ei
mau
huru, to
No teie ânei
te
te
ia haamori te Mâôhi i to
e
e te
mauhaa tümâ i te parau o te
Hou â te
te Atua
a
i te Parau
Mâôhi, ia haa-
no te tanu atu
veà tono
»
na
here
e
e,
to na
ta na parau tià i nià i
E aha râ ia te vâhi hau ta teie
porotetani i âfaî mai i fârii ai te
tupuna Mâôhi i teie faaroo âpi. No te iôa
hau ê ânei
letu te Metia. No te
o
haere taata
te here
na
te Parau
mea
te aroha
e
a
ua
mai te Atua nà roto ia letu te
roa
taata âti-Iuta. No te
no
ânei
mea
o
ânei
o
letu
e
tupuraa ia
Atua. No te
te
te Atua e arataî i te oraraa
ânei
mea
o
te taata
ao
nei,
e
aha to ôe parau i teie mahana. Na to ôe
porotetaniraa
e
Màôhiraa, oia hoi,
a
te Atua
Mâôhi,
a
e
fàrii atu ai
ei tupuraa no te
te nùnaa
parau
veà tono,
mau
râ,
no te
i to
Mâôhi.
na
ôpua atu
rahi ânei
râ i ta te taata. E
aore
te ino e te tâiva o teie nùnaa
o
Atua i te hoê taime
auraa, ua tae
o
to
Te
na oraraa.
mai râtou i te taime tano, i te taime
i paruparu
mau
ra
«
e
a
mâramarama
o te
Parau
o
ia i te faatià i to
o te
na parau
here, te aroha, te parau mau e te
te Atua. Te na ô ra te tahi reo to letu,
Tei ia râtou
roo
ia
tià
na te
faatupu i te tauiraa i roto i te âau
i teie nei. Aore râ, e
ôpuaraa ê ihoâ ta te Atua no
Âreà râ te haereraa mai teie
faahoi faahou mai i to ôe
ra
Mote
râtou i te reira.
»
e
te mau
I teie
Perofeta,
mahana,
a
faa-
e tano roa
parauhia e, « Tei ia tàtou ra te Parau,
a haapaô tàtou i te reira. »
a
faaroo
ai te mau tahuà faaara parau i nià
i to râtou tiàraa faataui i te manaô ino
te arii.
o
Eiaha râ, no te mea ua paruparu ra e ua
ôre
roa
E uiraa tei tuuhia atu i te
ômuaraa, e uiraa noa
râ. la maitai te feruriraa.
atoà ia te here, te aroha, te parau mau e te parau
tià i roto i teie nùnaa Mâôhi. E
Atua
no
ôpuaraa ta te
teie nùnaa Mâôhi tei riro hoi to
tetaniraa ei mauhaa
pùai
no te
na
faahoi ia
poro-
na
i te
Atua.
E aha râ ! Eere ânei teie te
te
porotetani
tani,
no
ra
Mâôhi, oia hoi, te here, te
mau e te parau tià. No te porote¬
teie nei
e
faatùàti
e te
aroha, te parau
râ te vàrua
mea e
roa
paèpaè
rahura mai à ia
e
teie màiriraa iôa to
ra
âreà
na,
i teie iôa mai te matahu-
tei roto
roa
atoà i te
mau
nùnaa
nei. Teie
paha te vàhi e aratai-hape-hia
nei e te porotetani i teie mahana, oia hoi, te riroraa oia ei turu e ei paèpaè i te mau ôhipa tià ôre,
aita atu ra i rave i te Parau a te Atua ei râmepa
o
te
ao
tùrama i to
tetaniraa,
e
na mau
na te
haereà. Inaha, to tàtou poro-
mâramarama o te Parau
a te
Atua
hôroà mai i te
mau
pùai no te àro e no te pâtoi i te
ôhipa tià ôre, ia tupu hoi te oraraa o te
nùnaa i roto i te maitai. Areà te parau o te
Mâôhi, te tahi nùnaa
nùnaa atoà
o
hereherehia
e
te ao
o te
Atua i roto i te mau
nei, te nùnaa herehia e te faa-
te Atua
mai te
mau
nùnaa atoà
o
te
Manaèna
a
TUPAIA drometua
iAoteama
PC
Ètârétia
RURURAA A TE MAU
FAATERE ÈTÂRÉTIA
NO PATTITFA IAOTEAROA
Ua
te 7
e
i taua
rururaa e te PCC i te àire no Auckland mai
13 no Atete 2010. Ua tae mai te mau faatere Etârétia
nâ reira te mau tià o te COE, to Auteraria, to Afirita, to
faatupuhia terâ
tae atu i te
rururaa
e te mau tià no Aotearoa e no
feruriraa a te rururaa.
Tchecosloquie, to Jordanie
manihihia
no
-te
RAA
i te Taratia
Oyewole
parau o te mau
parau e te mau
i te
raa
o te
nùnaa i haere i te tahi fenua ê e
ai. Na te feruriraa
ora
i tuatâpapa
pipiria, te
mau vauvauraa
tauàparauraa i tauturu i te
tuatâpaparaa i teie tumu
poipoï atoà,
mau
hia. Te
taata
Aotearoa.
-te parau o
mau nunaa
-Te nùnaa Hâmoa
te
000 i Hâmoa...Te nùnaa Rarotoà
Christian
Rarotoà mà. Te nùnaa Tuvalu
:
ev
12, 32-34
no
Tchécoslovaquie
taata aita e oraraa
no
e te
pâpû ia
au
Màreto 10, 46-52
i te Ruta
na
Keith
e
ia Tuvalu
3-5 000 i Aotearoa
;
: e
e
20
60 000 i
12 000 i
12 000 i râpae
e
10 000 i
20 000 i Aotearoa
200 i Niue.
Auteraria
-Te tuatua
ia
Puaho
Ohipa 11, 19-26
e
Tuvalu. Te nùnaa Niue
-te oraraa o te mau nùnaa i roto i te hoê fenua
20
;
e
mau
tua
110 000 i Aotearoa
rave-
25 000 i Auteraria
-te
i te
Patifita i Aotearoa
Aotearoa
te metua
au
te tonoraa a te Fatu
i te Tenete 12, 1-3 e te Etoto 23, 9
au
na
ôrometua
ia au i te Ruta
10, l-2_na Asora ôrometua presbytérien no
a.Te
:
United Kingdom
2.TE MAU VAUVAURAA PARAU
parau.
feruriraa pipiria te
feruriraa i nia i
mau
ê ia
e
no te
na te
mau taata
ruru¬
i.tt: feruriraa pipiria
I te
16, 1-10
-te parau no
ev
ia au
àpotetoro Adejare
ôhiparaa i pihaî iho i te tahi
LTE TUMU PARAU E TE MAU FERURI-
Te tumu parau ta te rururaa
Eiti tei tîtau
te tauturu i te
na
Redding ôrome¬
Te
te nùnaa Maori ia au i Te
mau
Aotearoa. Te
presbytérien i Aotearoa
Veà Porotetani n°3
;
o
Eepuare 2011
Aka
taata matamua i tae i
mau
vaka i tae i Aotearoa.
e
1
e.T
f.Te
Te fâriiraa te nünaa Maori i te Faaroo
marume-
-Te tupuraa o te
Moana déclarations
no te ruru-
i Nandi 2009
-Te
piiraa
a te
-Te faaruèraa te nünaa Iratia i to râtou fenua
feiâ âpi i te
Etàrëtia
mau
Georges Azou
nûnaa i te fenua ê. te ôitumene. te
mau
tahi fenua
reva
mau
nünaa i haere i te
âpi
nünaa i haere i te tahi fenua
mau
faanahoraa
e
:
e ora
a te mau
o
papal
taata. te tiàraa tâne
e
vahiné, te feià
o
âpî
e
nünaa i haere i te tahi fenua
mau
no
mau
mau
o
hoê fenua ê
mau
o
Vete
te
reva e
na
te àfairaa
Peter
no
Tahiarii
no
e
te Rururaa
no
ua
ai
fàriihia te
e
ai,
ho atoà hia
e
3
pô
ai
e ora
marae e
fâriiraa
a te mau
Rarotoà. Ua tano teie
e
au
te mau taata
te Aka Puaho. Ua faana-
e
no te mau
faanahoraa ia
i te mahana
i te tumu parau :
Te
mau
nünaa i te fenua ê.
a
te mau
Hâmoa.
PCC
rururaa
Atete i nià i te
I te matahiti i mûri
e ora
putuputuraa a te rururaa i
nei,
e
faatere Etàrëtia
faatupuhia te
a
rururaa
PCC i te fenua
^
Tehaapapa
a
TEURURAI drometua
:
te vahiné e te feiâ âpi na te taote
Samoa
no
e ora
i te hoê nünaa i
nünaa i haere i te tahi fenua
Te parau o
e o
e o
FÂRIIRAA E RURURAA I TE
pâroita Hâmoa, Niue
PCC
nünaa i haere i te tahi fenua
te
no
e
mau
te reva na Peter no
tauiraa
Potoi
ai
te Hau âmui e o
no
nünaa i haere i te tahi fenua
tauiraa
Te
Sara
e ora
PCC
te
-
no te
te mahana.
fenua tei faanahohia
Raju
-Te
i te fenua
tàpura ôhipa i te mahana hopeà
atu te vâhi
noa
Auckland,
te
màa 7
te turaraa o te taata na
te
Allan
na
nünaa
o te
te tamaî.
no
Faaotiraa i ravehia
te rururaa te pae o
A taa
te
mai Sida
-Te
Te fifi
MATAHm I MURI NEI
nûnaa i te fenua ê. te turaraa
mau
mau
3.TE MAU
Pacific media center Te Amokura i
Aotearoa.
-Te
i te fenua Mârite
Ua ravehia teie
ai,
te tereraa faufaa i teie nei ao
ôhipa haamâramaramaraa
veà
:
ra te taata
-Te faatereraa maitai
ai
e ora
-Te hiôraa ôitumene
-Te
Jordanie
na
PCC, Pepine no Kiripati, Sumalie no Tuvalu.
-Te ôitumene i roto i te
te
no
Iratia, te faaruè rahi
tereraa faufaa e te faanahoraa o teie nei ao
-Te
i.Te
nûnaa i te fenua ê. te faatereraa mai-
mau
tai...
tia.
raa
h.Te
e
te mal
Sida
na
James
no
Fiti
PCC.
Veà Porotetani n°3 Février 2011
21
Un peu
d'histoire (3)
(Jacques, Terai
Quel
Évangile fut traduit par Nott à Afareaitu
dans l’île de Mooiea
a-
en
1817-1818 ?
selon Luc
b- selon Matthieu
c-
a
IHORAI)
Tama” par ?
a- Édouard Maihi
b- Alexandre Germain
c- Avélina Maihi
‘TJruai
a
selon Marc
du principal animateur de la
Théologique ?
Duro a Raapoto
Jean-Marius a Raapoto
Christian a Raapoto
Quel est le
quelle île, aux îles Sous-le-Vent, avait été
installé, en 1817, un centre d’évangélisation ?
Dans
a-
b- à Raîatea
c-
à
a-
b-
à Huahine
nom
Commission
c-
Maupiti
A
Qui fut le Directeur de l’Ecole pastorale
Quelle île
aux
Australes fut évangélisée
en
1822 ?
a-
a-
Jean Adnet
b- Arnold Bricod
Tupuai
b- Rurutu
c-
d’Hermon de 1968 à 1972 ?
c-
Henri Vernier
Rimatara
Elle est la
Fana fut le
Nuu-Hiva, résidant à Tahiti, à rece¬
quelle île dans les
première femme-pasteur après une
vingtaine d’années d’attente. Laquelle est-elle
7
voir le baptême en 1818. De
“motu Ènana” est-il natif ?
a- Hiva-Oa
a-
b- Ua-Pou
c-
c-
cette année 2008 ?
Terani
b-
Carine Pichard
c-
Guido Toofa
Après son arrivée à la retraite, Teriivaea
Neufferfut remplacé à la direction du Foyer
22
Veà Porotetani n°3
D’entre les trois noms ci-dessous, quel est
de la Directrice de l’École Maternelle
“Maheanuu” ?
a-
b- Marthe Tematahotoa
c-
(née Peni)
(épouse Pifao)
Tihopu (née Teinauri)
Ua-Huka
Quel est le nom du pasteur de la paroisse de
Béthel au Septième arrondissement, depuis
a-
Marthe Tematahotoa
b- Heiata Flores
Fepuare 2011
Tetuira
(Sophie)
Huang (Sandra)
Turi ( Francine)
celui
Paroisse de Tiroama
haereraa mai io tatou nei, e
te oraraa mai te taata ra, aita o ia i
vahavaha noa aè i te oraraa haèhaa e
te ora-âmui-raa i rotopù i te taata e te mau
E hoù hère ma, e ôpuaraa faaora ta te
Atua ia tàtoü, é no ôe, no tatou tâtaitahi, no
te aha ôe i vare ai i te monamona no te ràau
faataôto a te taata atua ôre e te fenua ôre. I
pa»a.
mua
to te Atua
ra, e taata tiàturi Atua ôe, e pârahiraa
i roto i te oraraa ùtuafare, mai ia ôe e
to na
Nâ reira atoà to tatou hoiraa i te Atua ra,
mai ia na i ôre i vahavaha te haereraa mai i
roto i te taata, eita atoà o ia e vahavaha mai
ia tatou tei tatarahapa, tei nà roto mai i te
ino i te hoiraa atu ia na ra, to tatou Metua e
to tatou Atua. Ahiri te Atua mai ia tatou
nei, te tairoiro, te vahavaha
e
to tatou parau, e
te manaô ino,
te vâhi maere
roa atu, a ite ôre atu ai tatou i terà huru ino
to tatou ia tatou iho i roto ânei i te ùtuafare,
i roto i te Ètârêtia, i roto i te âmuiraa, i roto
i te fëtii, i roto i te Pâroita, i roto i te nünaa
o teie fenua ta te Atua i haapârahi ia tatou.
ua
ôre aè
na
la haamaitaihia rà te Atua
no
to na Here
to na Aroha ôtià ôre e e tià hoi to na
Aroha i te vai-maite-raa.
nünaa tiàmâ ôe i nià i to ôe iho fenua. E
parau ta
ôe,
e e parau
atoà ta to ôe Atua ia
ôe, ia ôe e terà metua tâne e terâ metua
vahiné, ia ôe e terà tamarii tamaroa e terà
tamarii tamahine, ia ôe e terà taata faaàpu e
terà taata ravaai, ia ôe e terà fatu-ôhipa e
terâ
rave-ôhipa, ia tàtou tàtaïtahi.
mahana,
E i teie
e
aha atu
ra
ôe i taui ai.
Oia mau, a tiré tàtou i te faaàtea faahou i te
Atua nà roto i te mata-ê-raa i ta na mau
horoà ia tàtou, ia tàtou e te nünaa màôhi. E
nünaa herehia tàtou e te Atua mai te mau
nünaa atoà i roto i teie ao, ua herehia tàtou
e te Atua.
e
tei roto i te àti
mai, tei roto i te peàpeà, tei roto i te moèmoè, ôutou i roto i to ôutou mau ùtuafare,
tei roto i te mau fare utuuturaa mai, tei roto
i te fare tàpeàraa, tei roto i ta ôutou mau
vâhi ôhiparaa, tei roto i te imiraa i te ôhipa,
No reira, ôutou
tei roto i te
mau
atoà
na
faaineineraa
rau no
te mau
haapiiraa tôroà, tei rotoi te tahi mau ôpuaraa manaô'ôre-hia, tei roto i te faatupuraa i
te hau, tei roto i te ôaôa, no te manuia ânei,
tei roto ânei i te mânaônaôraa, la rahi atu
à te faaroo o te taata, i roto i teie nünaa, no
teie fenua ta tatou e ora nei, tei roto ânei i
e
faatupuraa, ia iti atu te parau tià ôre, e ia
tupu mai te Here e te Aroha i te Rahi.
te
la maitaî tàtou pàatoà
metua o to tàtou Atua, o
Tamaiti ia ôre
ta na
ra,
ia
roaa
rà te
Te nà ô
to ù
mau
i roto i te here
ia tei horoà mai i
ia pohe tei faaroo ia na
ora mure
ra te reo o
ôaôaraa, ia îte
ôre.
te tahi metua,
au e, te
haapaô
aita atu
ra ta
ù
tamarii i te Parau maitaî.
No reira, ia haamaitaî mai te Atua hau ia
tàtou pàatoà, ia maitaî to tàtou fàriiraa, e to
tàtou hoîraa i te Atua ra. la maitaî to tàtou
haereraa,
tàtou
e
e
to tàtou tere i teie tau
âpi ta
haere atu nei, la ora na.
Michel
a
POAREU, Tehau drometua
Fait partie de Vea Porotetani 2011