EPM_Vea Porotetani_201020111201.pdf
- extracted text
-
r
Il
1
iT??^j.gP1
^
1
■||B||j||||H^# ^
1 ^
pR
■^K 1
1^^ ■Æj^^^m
JÜE^
1% •
P
■
IK
M
Sommaire
2
# Hiotos : La Pastorale 2010 à Papara
# Parau O te fenua : Papara (2)
# Édita & Intro : Pasteur MARAEA Taarii
4
Pofêtetani
5
MENSUEL DE L’ÉGIÆE PROTESTANTE
MAOHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
6/21
Dossier
•
Te Rururaa Orometua 2010
y
O Vau te Eà, te Parau mau e te Ora
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Eknail : veaporotetani@epm.pf
‘‘
La Pastorale 2010 ”
Je suis le Chemin, la Vérité et la Vie
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Rédacteur en Chef
Etârétia
MAUAA Julien, Pasteur lotua
Secrétariat-Maquettiste
6/14
POHUE Ben
0 Te hoîraa i te Atua ra
O vau te Èà
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
,
PIFAO Heiata, IHORAl Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
CHENE Christian,
et la collaboration de
MARGUERON Daniel
Hohoà : Te Rururaa orometua 2010
23
^ i Papara
EBmene : Te hoi nei au
|
j
Prix de l’abonnement
numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp) I
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
i
Impression : Tahiti Graphics
:
Tirage : 4500 ex.
j
an -10
BULLETIN DE
RÉABONNEMENT
Prénom :
Nom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2011 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°2 DéclO-JanlI
3
Te parau
no
Papara
Nui
Mai te mau tuhaa fenua atoà o te Ao
Màdhi nei ta te Mua Metua i rahu e
parau to Papara, e âai to na,e pehe to
na, e pü marae to na e e Mua to na. E
moti i Teavaro i te Hitià-ô-te-râ, taa atu
ai o Mataiea, e e hope i Vainiania i te
tooà-ô-te-rà, taa atu ai o Paea. O
Te orero
Papara ia fenua i vai na, e te vai nei e e
vai â a tau e a hiti noa atu.
Iparauhia na Papara i tahito ra e, o
Rua-Roa, te auraa e piti roaraa. I
taua tau ra, te vai ra te atua Oro e
to na mau tahuà. E no te mea e e fenua
ùa o Papara, ua fiu roa te nùnaa i teie
fenua o Rua-Roa i te mea e e topa tàmau
te ùa e te maraamu toètoè. E mea roa te
O Papara e moè ra i te ahinavai
tau ùa, eita te hihi o te mahana e hiti
mai.
O Papara Nui a oro hua reà
Oe te vai ia Tai-au
’faai na i te horo i paepae iriiri
E manu vau nei, e Teva
E Teva i te ua, e Teva i te Mamari
fiamari iti no Oro hua reà
E mâo te ùa i te tahi atu mau tuhaa
fenua e tàpiri mai ia Papara, âreà o
Papara, tei roto noa à ia i te ùa, te moè
noa ra ia i roto i te
tau ùa, i parauhia ai e, o Rua-Roa, e
Ua fàrerei te mau tahuà i te atua no te
'fei Papara te tupuraa o te toa
ani ia na, ia tauihia teie tau ùa, te maraa¬
mu
e
O Oropaa, toa i Fenua-ùra
O mere a te ua i Anà
O Rua-roa, O Papara
O te Mavae tua nana
O Papara hoi te tauira i te potii
O Papara e moè ra i te ahinavai.
4
piti
roaraa o te tau ùa.
ifl tuu i te vanaa e pehe ai
m te toa manahune
Etârétia
ahinavai, oia hoî, i
roto i te rupehu. E tâtaipiti te roaraa o te
toètoè. la horoàhia mai te tau maitaî
te màhanahana. To ràtou manaô ia
faaôre-roa-hia te ùa. Teie te pàhonoraa a
te atua, Eiaha e faaôrehia te ùa e te
matai. Te iôa rà o te fenua te taui, e
maîri i te tahi iôa âpi. E teie te iôa ta te
atua i topa i nià i teie fenua o Rua-Roa,
Papa-Rà. Te auraa, te papa tiàraa, aore
Papa-Rà te iôa âpi. I
mûri mai, ua parau âfaro-noa-hia e o
Papara e tae roa mai i teie mahana. ^
o
ra vairaa o te rà. O
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
Te fariiraa i fo te Rururaa àromefua
Pour un monde plus juste
No te hoê ao paiHutià
Rave rahi àvaè te ora nei te fenuai roto i te tahi
poritita. Noa atu e aita i taeaèhia ia na i te pae rahi, te faateie nei te Hau fenua
i te oraraa o te nùnaa. E tupuraa ôhipa maere e mea
maitaî aè ahiri i ravehia te faatauiraa.
mau umeumeraa
Depuis quelques mois, le pays vit une certaine
accalmie politique. Même en n’ayant pas une
majorité à l’Assemblée du pays, le gouverne¬
ment actuel gère les affaires du pays. Une situation
étrange qui aurait valu un renversement immédiat en
d’autres temps. En attendant, la situation économique
et sociale se détériore encore un peu plus chaque jour.
Face à cette situation, quelle réflexion
l’Église pro¬
testante Màôhi peut-elle proposer
? En réponse à cette
question, la pastorale de cette année qui s’est tenue à
Papara s’est penchée sur une parole de Jésus adressée
à ses disciples inquiets - « je suis le chemin, la vérité
et la vie », une réflexion qui certes, n’apportera pas
des solutions immédiates à la crise que traverse le
pays, mais replacera certainement l’Église devant ses
responsabilités en tant que témoins de la grâce de
Dieu. Mais c’est aussi une réflexion qui doit interpeller
l’Église dans ses orientations théologiques. Cette
parole de Jésus, qui nous ramène au fondement de
notre identité chrétienne centrée sur sa personne en
tant que Fils du Très Haut. C’est Lui seul qui peut
nous révéler le Père et nous y
conduire comme il le dit
plus loin ; « nul ne va au Père, si ce n’est par moi ».
Cette double interpellation nous donne en premier
lieu la possibilité de nous remettre à l’essentiel de
notre mission dans le monde en nous reposant la ques¬
tion du sens à donner à nos actions, à nos engagements
pour plus de justice et de solidarité face à la réalité des
difficultés que supportent les plus touchées.
Dans un deuxième temps, elle nous rappelle que
cela ne peut se faire en dehors d’une démarche de foi,
nourrie en permanence par une adoration où les
membres d’église se ressourcent tout en remettant leur
vie, leur histoire entre les mains du Seigneur. Mais
c’est aussi dans ce temps d’adoration qu’ils reçoivent
par le moyen de la prédication de la Parole, les forces
nécessaires pour bâtir un monde plus juste, où l’hom¬
me retrouve sa
dignité telle que le Créateur l’a voulue.
^
Pasteur MARAEA Taarii
Âreà te oraraa faufaa e totiare, te îno noa atu ra ia i te
I mua i teie hum tupuraa ôhipa, e
aha te feruriraa ta te Ètârêtia Porotetani Màôhi e tià ia
horoà ? No te pàhono i teie uiraa, ua tupu te Rururaa
ôrometua i teie matahiti i roto i te Pâroita no Papara e
ua feruri o ia i te parau a letu i ta na mau pipi o të pârahi
mau mahana atoà.
ra i roto i te mànaônaô
e te Ora
: «
O Vau te èà, te Parau mau
».
E feruriraa o të ôre ihoâ paha ia e horoà i te tahi mau
ràveà vitiviti i mua i te fifi o te nünaa. Te faahoi nei rà
teie parau i te Ètârêtia i mua i ta na mau tautooraa ia au i
to na tiàraa îte no te mau haamaitairaa a te Atua.
E parau atoà rà tei pii i te Ètârêtia i mua i ta na mau
rëni aratairaa parauatua. Teie parau ta letu, të faahoi ia
tàtou i nià i te papa o to tàtou hiroà faaroo haamauhia i
nià i to na tiàraa taata e Tamaiti a te Teitei. O ia anaè të
faaite ia tàtou i te èà e tae ai i te Metua ra, mai ta na iho i
parau, “ Aâta roa e taata etaeitaù Metua ra maori ra
ei ia ù. ”
Teie nà püraa e piti, te faahoi ra ia ia tàtou,
-a tahi roa, te
faahoi ra ia tàtou i nià i te mau mea
tumu i roto i ta tàtou tàviniraa i roto i teie nei ao mà te
uiui atoà rà i nià i te auraa mau e horoà i nià i ta tàtou
mau ôhipa, to tàtou mau titauraa, no te faatupu i te parau
tià, te autaeaèraa, i mua i te mau taata e ora nei i roto i te
fifi.
-Te piti, ia orahia teie parau i roto i te tahi aratairaa
faaroo tei faaàmu-tàmau-hia nà roto i te haamoriraa i te
vâhi i reira te mau mammetia e faaâpihia ai mà te püpü
i to ràtou oraraa e to ràtou parau i roto i te rima o te
Fatu.
E i roto atoà i te reira taime haamoriraa, e noaa ai ia
ràtou nà roto i te ràveà o te parau a te Atua, te püai e au
no te
Eaito
patu i te hoê ao parau tià e i reira e noaa ai i te
taata te tura ia au i te hinaaro o tei hàmani ia na ra.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
^
6c
Intro
Te hoîraa i te Atua ra
Uiraa 1 : Ua faaau te feiâ faaroo matamua ia letu i
te ià e arataî e e faaîte ia râtou i te èà o te or. No te Mâdhi,
e par au
faufaa atoà to te ià i roto i ta na tîtauraa i te ora.
E aha te taa-ê-raa ta dutou e îte ra i roto i te tupuraa o
teie nâ parau (Rautihia mai e Vaetua drometua).
Màmà2
Pâpâ 1
letu, e arataî i te taata i te ora. Te ià, o
No te Mâôhi, e parau faufaa atoà to te
ià i roto i ta na tîtauraa i te ora. Te uiraa : e
te tahi teie o te mau rahu a te Atua tei arataî
aha te taa-ê-raa ta ôutou e ite ra i roto i te tupu¬
atoà i te taata i te ora ra. Te taa-ê-raa ta mâtou
teie nâ parau e piti. Ohipa rahi teie pupu
i te imiraa i te taa-ê-raa e vai ra i roto ia ràua.
Te mea noa râ ta mâtou i ite, te taa-ê-raa i teie
e îte ra i roto
i te tupuraa o teie nâ parau e 2, ê
na mai te ora,
oia hoî nâ roto mai ihoâ ia i te
mahana, aita te ià i riro faahou ei aratai. A piti,
mai à te ora i te horoàraahia mai. Oia hoî, teie
raa o
ua faarirohia e tatou te
ià ei imiraa moni. E a
toru, ua faaea noa tatou i nià i te tàpaô. Te
faaauraa matamua ta te feiâ faaroo ia letu i te
mau rahu
ia ta tâtou e îte noa nei i mua i teie parau, te ià
la.
•nâ
ià, terâ ia parau « Ichtus ». Nâ roto-anaè-hia i
te reo mâôhi : « letu, te Tamaiti a te Atua, te
Faaora ». Te faaauraa a te mâôhi i te ià, e ara¬
taî o ia i te nana, e parau to na, e arataî o ia i te
ora. Terâ mai
Ua faaau
te feiâ faaroo matamua
ia letu i te ià arataî
ia ta mâtou pâhonoraa.
ê
Rauti 1
I nià teie parau ta te Fatu : « O Vau
te Èà, te Parau mau e te Ora, aore roa e
ta a ta e ta e i te Metua ra maori râ ei ia ù ».
No teie râ taime, tei nià tâtou i te parau no
teie ià. E 2 hiôraa e tuuhia ra i mua ia tâtou.
Te hioraa matamua, i ô nei e tano ia haapâpü-
hia, e terâ iôa to letu, eiaha no te mea te feiâ
faaroo matamua, ua faaau râtou ia letu i te ià,
aita. Aita râtou i faaau ia letu i te ià. No te
mea
râ, i roto i to râtou faaroo, ua îte teie mau
taata e haafifihia râtou e te âti-Iuta, ua îmi
râtou i te tahi râveà ia moèmoè râtou i roto i
ta râtou oraraa i to râtou faaroo. E aha te
ôhipa ta râtou i rave. Teie, te vai ra ihoâ i roto
i te reo herëni te iôa o te ià.
1 roto râ i te haapotoraa ta râtou i rave no te
^
iôa o letu, e moè roa te iôa o letu, letu Metia,
atoà a te Atua. Te auraa ra, i nanahi
e moè i mûri
mai, aore ra i roto i terâ taô e
faaôhipahia ra no te ià. Te auraa ra, ia faaôhipa anaè râtou i te iôa o te ià, no te toeà o te
feiâ e faaroo mai ra, e manaô râtou e ià terâ e
parauhia ra. No te mau taata râ tei tiàturi ia
letu, ua îte ia râtou e, i mûri mai i terâ taô no
te ià, to râtou Fatu terâ e faaîtehia ra.
Te auraa, e râveà teie no terâ mau taata mata¬
mua, no te hunaraa, no te haamoèmoèraa i to
râtou faaroo, ia ôre râtou ia faahapahia. Mea
tano râ ia pâpù maitaî to tâtou manaô, aita
râtou i faaau ia letu i te ià. Ua rave râtou i te
taô no te ià e ua îmi i te râveà e haapoto i te
iôa o letu ia moè i mûri mai e aore ra i roto i
terâ taô, e ia faaôhipa anaè râtou, mea ê ta te
taata e mâramarama, e o râtou tei îte e no
râtou terâ parau, ua taa maitaî ia râtou e aha
tera mea e parauhia ra.
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
iteraèra ôrometua
Rautî
Te uiraa i ô nei i mua i ta tatou tâtararaa, teie ià
rau ra. Ua ite tatou e,
tei ôre i auraro i te ture a te mau Atua e tei
horo mai, nehenehe ànei o na e riro ei ià aratai.
Te tahi aratai horo, e maitai ânei te reira hohoà
aratai no te aratai i te feiâ tàere ia haere. Teie ià
ta tatou i vai mâoro mai i te àtea ê, ua maitai
terâ ià i teie nei, aore ra ua ino roa atu o ia i
terà ino hou te hororaa. Mauruuru. ^
Aita, e mau taata tâià terà e parapai roto i te faanahoraa o
te ià, te vai ra to na aratai, hoê ihoâ mai te
:
toeà mea taa ê râ to na huru. Te vai ra to te
ià aratai, e te ture a te mau metua i te feiâ
tâià, ia roaa terâ ià eiaha e hàmani-ino-hia, e
tuu. No te mea, ta na ôhipa, e aratai i te
nana i roto i te ora. Teie ià, tàtou ia, ia au i
te uiraa e haere mai ra, mea ino i te haereraa
mai, ia hoi ànei ia e maitai ai. Eere na na te
hinaaroraa e hoi, eere atoà na na te faahoiraa. Na te Atua te ôpuaraa faaora, ta na te
pee noa i te Atua i roto i ta na aratairaa.
Eere no te parau e, ua maitai atu ànei tàtou e
aore ra ua ino roa atu ànei tàtou.
^
Aita e fifi, mai te peu e,
ua mâîti te Atua ei vahiné te aratai
Mârii ôrometua
Mauruuru maitai te mau rautî. la hiô-anaè-hia te faaauraa a Iteraèra i nià te parau
ià e ta te Màôhi i nià te parau o te ià, te ite atu ra vau e, e ià tàne te tahi, e ià
vahiné te tahi. Nà hea pai ia parau te reira mea, aita ànei hoi terà mau tatararaa i
ârauaè ra e, e riro i teie mau taime i mûri nei, nà te pôtii e aratai. Æ
o te
Taahitua ôrometua
Manaôhia mai te tahi haapiiraa ta tàtou. Te
Rautî
parau o te vahiné. I roto i to tàtou parau, eita
pai tàtou e màiti i te vahiné e aratai ia tàtou.
tahi. E terà mea ta ôe e peàpeà ra, eere ànei
Eita e tano. Eaaroo-anaè-hia terà huru tatararaa,
e uiui ra ia vau. Eàrii ànei hoi tàtou i te hape ta
te vahiné i rave, e na te vahiné atoà e haere mai
Aita ànei hoi tàtou e
àtea roa atoà ra i te hinaaro o te Atua. Eàtata rii
e tâtai. Teie te uiuiraa.
pai e, ôhipa rii tâhoohoo. Na ôe i rave, na oè
ihoà e tâtai. Inaha, i roto i to tàtou parau, fàtata
ia, aita e parau to te vahiné. I terà haapiiraa ta
tàtou i ite mai. Eita e tano i terà vahiné i nià te
tiàraa, no te aratai. No te aha ia i teie mahana, e
parau tàtou e, na terà vahiné i rave i te hape, ua
màiti atoà ihoà te Atua i te vahiné, no te haere
mai e tâtai. Te taui ra ànei ta tàtou parau i teie
mahana.
â
i terà manaô. Eiaha
tahi, e ià ôvahine te
: Aita. Mauruuru
no te mea e ià ôtàne te
e, ananahi e, e pôtii te aratai i teie nùnaa.
Mai teie, aita e fifi, mai te peu e ua màiti te
Atua ei vahiné te aratai. Na te vahiné, no
roto i te hape a te vahiné, i riro ai to tàtou
fenua i te Earàni. E te hape i ravehia e te
vahiné, e vahiné atoà te hoi mai tâtai i te
hape tà na i rave. E, ua parauhia na Pômare,
eere, o mûri mai ra eere o Pômare. O
Pômare vahiné. Na na te fenua i hoo. Ta te
vahiné i rave, na na atoà e haere mai e tâtai.
Hiô na tàtou, Atamu e o Eva. Te ino i rave¬
hia e te vahiné, na te vahiné atoà i tâtai.
Eere. No reira, to tàtou riroraa na te vahiné
te reira ôhipa i rave, e vahiné à te tià mai,
no te tàtairaa.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
7
Rautî
-
Turo
:
E, mauruuru. Mauruum i
terâ manaô. Ua tano te uiuiraa. Eiaha no te
mea, ua taui te parau. Aita te parau i taui. Te
hara i ravehia te vahiné, na te vahiné atoà i
tâtai. Ere. Teie nei rà, tatou, aita tatou e haamori nei i terâ vahiné na na i tâtai. Aita. Ua
rave o na i ta na tuhaa. Te Tamaiti ta tâtou e
pee nei, eiaha o na. Ta na râ hapa, eiaha. O
na, tei mâirihia to na iôa o Mâria. Parau noa
tâtou nià te parau o te vahiné, aita ihoâ tâtou
i tuu nià iho. Te hara i ravehia te vahiné
Gaston Marama ôrometua : Te tahi noa paha
faatitiàifaroraa na mua roa. Terâ parau ta Turo,
no te hooraahia to tâtou fenua, eere ia i te tau o
te arii Pômare 4, i te tau rà o te arii Pômare 5.
Te tau no te arii Pômare 4, ua faahepohia ia nà
roto i te faariàriàraa, ia hoo i to tâtou fenua,
âreà ra te parau no te hooraahia te tàatoàraa o to
tâtou âià, eere ia i te tau no te arii Pômare 4, i
te tau ia no te arii Pômare 5. Aita vau e hinaaro
e ia vai
teie parau mai terâ, te tahi noa rà
faatitiàifaroraa.
aore ra te hara ta te vahiné i
né
iriti, na te vahi¬
i haere mai e ôpani. Ua oti. Aita rà te
ôpuaraa a te Atua i roto i ta tâtou e tiàturi
nei, i haamauhia i nià i terâ vahiné, tei nià rà
i te Tamaiti. No reira, aita ta tâtou parau i
taui. Te vai noa ra ta tâtou parau i nià i te
vairaa. Ua nà roto mai ra i te vahiné, terâ
Faaora, no te tàtaîraa i ^à hape i
terâ vahiné matamua.
ravehia e
To nià iho tâtou i te ià, te hoî ra tâtou i te Atua ra
Taarii ôrometua
Te uiraa matamua, tei nià ia i te parau no te ià.
Te mau tàtararaa ta tâtou e horoà mai ra i mûri
nei, te aratai ra pai i nià i te tahi manaô,
«
te hoi ra tâtou ». E tano ra ànei hoî ia, e nà ô
tâtou i te faanaho, i ta tâtou hiôraa e e arataîraa.
Te piti o ta ù uiraa, i nià ra i te tahi huru arataî¬
raa manaô ia faaroo anaè atu vau, « i nià iho
noa i ter à parau e, te hoî ra tâtou i te Atua ra,
to nià iho tâtou i te ià, te hoî ra tâtou i te Atua
ra ». No te mea, te vàhi rii noa vau i fifi ai, ia
nà ô anaè tâtou i te parau, te feià i fàrii, tei nià
ia i te ià e tei ôre i fàrii ra, tei roto ia i te miti.
Te vâhi e tàfifi ai te manaô, tei nià hoî i terâ
mea, nahonaho ànei hoî, teie Rururaa Orometua i te feruri i te reira mau parau, no te mea,
na teie mau parau e amo i te mau ôhipa e tupu i
Rauti
No te haamanaô noa ia tâtou, ua haamata te
ôpuaraa faaora a te Atua. Ua haamata ê mai
na te Atua i te faaîte e, e
pohe. I roto noa i te
reira parauraa, ua îte atoà ia tâtou e, tei fàrii
ia na, e ora ia, tei ôre i fàrii, e pohe ia...Te
mea rà e hiôhia ra, te
tàpeà mai Vaiho tâtou i te Atua ia rave i ta
na ôhipa. Ua îte rà tâtou e, tei fàrii ia na e
...
ora
ê
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
■r-
vai ra te ora e te vai ra
te èreraa i te ora. Te reira te vàhi ta tâtou e
mûri atu.
8
Atua o na no te ora,
eere rà te Atua no te
ia, tei ôre i fàrii ua ère ia i te ora. Æ
Uiraa 2 :1 te hidraa i te Màreto 1,15, e tano ânei i te
tâtarahapa ta letu e faahiti ra la faaauhia i te faafâiteraa
(tatou la tatou iho, tatou i te Atua, tatou i te fenua), aore
; e riro ânei te reira
ei tauturu i te taata i roto i teie hoîraa i te Atua ra.
ra la faaauhia i te faaroo mâdhi mau
Pàpâ 2
la faahau tatou ia tatou iho tatou te taata, e faahau i te Atua, e faahau i te fenua. Te faafâite¬
raa e te
tâtarahapa, mea tüàti roa râua. la faaturahu, ia faatura te taata i te taata,
ra te taata i te
ia faatura te taata i te Atua. Eere te taata i te
mea ôhie ia faatupu i te hinaaro te Atua, mea
haavarevare roa te taata. I roto i te peàpeà
fenua, eita te tâtarahapa e tupu, mea ètaèta te
âau O te taata. Te tauturu noa i mua i teie fifi,
te parau ia a te Atua. Mea ôhie aè te nünaa
êtene i te tâtarahapa i te nünaa faaroo. Mea
faaroo aè te Mâôhi i mua ra, to tâtou mau tupuna, oia hoi e faaroo te matai, e faaroo te ià e
rau noa atu. I teie mahana, ua âtea te Mâôhi, ua
rahi te pipiri.
E tauturu te tâtarahapa i te taata i te hoîraa i te
Atua ra. E tauturu te faafâiteraa i te taata i te
hoîraa i te Atua ra.
4b
E aha mau na te auraa
no teie parau : te faaroo
mâdhi mau. E aha mau na
«
Rautï
faaroo mâdhi mau ». Te
manad hopeà roa a te pupu
i nia i teie uiraa ta tâtou,
Terâ.
Mâinà3
« E ».
Tâtarahapa, tâtara i te hapa nâ mua roa,
tià atu ai i mua i te taata. Mea maitaî râ ôe, ôe
iho nâ mua roa, te taata tâtaî tahi terâ, tâmâ,
here i to ù mau taeaè e mau tuahine no te haere
nâ nià i te èà o te Eatu. Te faaroo mâôhi mau,
ua tae ê mai na. Ua ora mai to tâtou mau tupuna i te reira, te parau no te here e te aroha.
Tiàturi te taata i te rahu a te Atua, tiàturi i te
here e te aroha o te Atua e na to tâtou faaroo
mâôhi mau e faahoî ia tâtou i te Atua ra.
Eaafâiteraa aore ra faahauraa te taata e te taata
nâ mua roa, te taata e te Atua, te taata e te
fenua. Hoê noa èà ta te Atua e faatoro mai ra
tâtou, e pee tâtou ia na, hoî i roto i te îte i te
parau e te màramarama. Te Mâôhi e te pü
fenua, tàamuraa ia ôe, te fenua e te Atua. ^b
no
faaapiapi ra ia ôe. Ua ineine atoà rà letu i te
: Marama tiàtono
tauturu i te taata, terâ ia ta na e parau ra, « a
faaroo mai i te Parau Maitaî », tâtarahapa. E
I te hidraa
i te Mâreto 1,15 :
Te nâ ô ra te Màreto
te auraa no teie parau : te
: «
Ua tae i te tau, te
fâtata mai nei te Pâtireia o te Atua, a tâtara¬
hapa e a faaroo mai i te Parau Maitaî ».
Heuraa taô
Tâtarahapa, ia parau anaè e, e tâtara, te tahi
ia ôhipa tei mau. Te anihia ra i te taata e tàtara. Te auraa, e faaâteatea ia ôe i te mau mea e
i roto i terâ haapiiraa i ta letu, i roto i te reira
tauturu o ta letu e horoà ra i te taata,
terâ te
manaô o ta na e tuu ra, a tâtarahapa, ôia hoî
teie te ràveà no te faaineineraa i te taata i te
fàriiraa i to na Atua. Teie, ua fâtata roa mai,
ua
piri mai, terâ te ràveà. A haamàmà ia ôe,
no te mea te Pâtireia o te
a haamàmà ia
Atua, o te Atua terâ,
ôe, e te reira mea, a hiô ia i to
ôe oraraa, hiôpoà i to ôe oraraa, te mau mea
eita e tià ia ôe e rave, e haapae.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Jcmll
9
A here i to dè Mâdhiraa
Raufi
te fenua. Ua hape atoà, fârii atoà e ua hape
: Marama tiàtono
O vau te tahi ia parauhia te parau no te
ôe, a tàtarahapa, no te mea te fenua, te aroha
Mâôhi, O vau te tahi e mea faahapahapa roa.
Ua hape, e faahapa te Atua ia ôe, no te mea
eere na ôe i hinaaro. A fârii e, e ua hape ôe.
terâ e te here o te Atua ia ôe. Faafâite ia ôe e
O vau atoà te tahi e tâhitohito ra i to ù reo, no
te mea te îte ra vau i roto i to ù reo èita vau e
faufaahia. Àhiri e tano e tümâ roa atu, e aore
ra i
roto i te mau mea o teie ao e tano atoà ai,
no te mea eita terâ reo
e
i to ù e faaora ia ù, eita
tauturu ia ù. Ua hape atoà, fârii e e ua hape
te fenua, faahau ia ôe e te fenua. la hau ôe i te
fenua, e hau ôe i te Atua.
To ôe màôhiraa, i roto i ta ù vàhi haamoriraa,
i roto i ta tàtou haamoriraa i te Atua, i roto i
ta tàtou mau fare, te tomo mai nei te tahi ia au
i to na huru mau e to na hei. O vau te tahi,
hàîriïri roa vau i te hiô atu ia na, e nà ô vau, e
mau peu hàîriiri teie, eita e tano i ô nei, e
atoà, no te mea eere na ôe i hinaaro.
hopoi i ràpae. E hopoi ia i hea. Nà hea vau i
Ta ù peu, O vau atoà te tahi, aita vau e au roa
te faafâite e aore ia e nà hea vau i te faahau ia
i ta ù peu, no te mea mea huru hàîriiri i te tahi
taime, e mea au aè te tahi. Ua mâramarama
ôe i ta ôe. A rave i ta ôe e a hôpoi i mua i te
ù iho, no te mea, e màôhi i te haereraa mai, e
aro O te Atua.
Te fenua, te Atua terâ. Te hiô ra rà vau i te
fenua ei îmiraa moni na ù. E tano vau e hoo i
iho.
O ôe terà, to ôe màôhiraa terà.
«
o vau hoî të taataahi
e nà hea
ia na. Nà hea ia e hau ai,
paî e tià mai ai ia faahau ia ôe ia ôe
Horoà mai i te mâa e au ia matou
Viritua ôrometua
A rave ta te Atua i horoà mai na ôe o ta ôe e
ani noa nei i te mau mahana atoà mà te tuutuuôre : « To màtou Metua i te ao ra, horoà mai i
te màa e au ia màtou i teie mahana. » E fea atu
ra ia te màororaa i to tàtou pure-noa-raa, aninoa-raa e e fea atoà taime to te Atua horoànoa-raa mai e aita e ràveà tàtou e îte atu ai e, e
ua horoà ê mai na te Atua. A rave, e parau atoà
»
ra ia vau i te mau ôrometua a rave, a rave
i ta
te Atua i horoà mai na ôe. A tuu i nià i te àmuraa màa a te
Fatu, te àmuraa màa a te Atua. la
oti e hoî i te fare eiaha e haere e taôto, e haere
rà e tanu
E tuu rà i ta te fenua e horoà mai
...
ra, ua pàpù maitaî ia ù e, e haapiiraa e e tïtauraa to
mûri mai, te parau mai ra e : a hoî, a
tanu faahou, ia nehenehe te Atua ia fârii mai ia
tàtou. Mai te reira ta ù hiôraa i teie parau.
Te faaroo mâdhi mau
Te faaroo màôhi mau, e haamau ôe i to ôe faa¬
fenua
roo, to ôe tiàturiraa i nià i te horoà a te Atua.
terà reo to te Atua e parau ra, a hiô, a hiô terà i
Te fenua ta ôe e taahi ra, to ôe ia vauvau, to ôe
mua ia ôe, terà ta ù i tuu i nià i to ôe fenua,
terà i mua i to ôe mata, te reira ta ù horoà na
vairaa e te reira vauvau te vàhi atoà ia i reira to
te Atua tuuraa i te mea e ora ai ôe. Na ôe terà,
a hiô tei au.
Oia, e tano tàtou e tàmata i ta te
tahi. Eiaha rà ia moèhia ta te Atua parau, a hiô
...
No reira, e tano tàtou e faaroo faahou i
ôe. To ù aroha e to ù here ia ôe. Teie te faaroo
mâôhi mau, to ôe fàriiraa e to ôe îteraa e terà
na te Atua terà.
i ta ôe, terà i mua i to ôe mata, i nià i to ôe
Ètârèti
Faafâite
Eiaha e haapaaîna i te reo, « faafâite », fàite.
Terâ fàite hoê à o na e te fàito, fàito i terà mea
i mua ia ôe. la tupu anaè te faafàiteraa i roto ia
ôe e te tahi, ua ineine ôe i te hiô i te tahi, e
mata e mata. Areà te taata eita ôe e au, eita to
10
ôe mata e tano i nià ia na, e hahi noa to ôe
mata, e horo haere noa, eere, ia fàite rà aita ia e
mata e mata, e vaha e vaha. Ua hau, e te reira
te mea e hinaarohia ra e faafâite.
Veà Porotetani n°2 Titewa 2010-Tenuare 2011
Uiraa 3
:
Te faadhipa ra letu i te tahi reo to Itaia
(Mâtaio 13,14 : E faaroo noa â àutou...). i te hiàraa i te
ta a ère o te ma u pipi i te mea ta letu e parau a tu ra ia
râtou, e au atoà ânei teie reo to Itaia i nia ia râtou
Pàpà 3
Mâmà 1
Manaô matamua : te taa ôre, te vai ra ia te
fâriiraa. Moè te haapiiraa e te arataîraa o te
E, e tano atoà teie tohu i nià i te mau pipi e i
nià atoà ia tatou. Faaroo, ôhipa na te tarià. Hiô,
ôhipa na te mata. Eita râ e ravaï noa i ô. E
tuhaa atoà ta te âau. Titauraa a teie nei tohu,
faaroo e ia ïte, hiô ia hâroàroà, e faaôhipa.
ôhipa. E îmi i te râveà e taa, i ruru ai tatou no
te taa ôre ia. Te titauraa a te Atua ia tatou no te
arataï ia, e no to na atoà tiàturi rahi ia tatou. Na
te haapiiraa e arataï i te taata
i roto i te îte ia au
i te loane 14, 5-6, no te mea na na teie ôhipa i
rave.
Raufi : Mana
Te nà ô ra terà parau e :
raa no te faaàteatea ia i te tahi mau parau
ia ô
«Te faaroo ra
àutou, aita râ e îte ra. Te hià mai ra, aita râ
e hâroà ra ». I ô nei, ua faaara letu, ua haapii
letu, ua haamâramarama. E tano paï tatou ia
haapâpü i ô nei e, te mea e faaapiapi ra i te
mau pipi i te ôreraa e taa, no te mea ia, ua
apiapi ê na to râtou manaô, to râtou feruriraa,
to râtou âau i to râtou iho parau. Te mea ta
mai te màramarama. la ô anaè te màramara¬
râtou i hiô, te mea ta râtou i faaroo, ta râtou
Ta tàtou i màtau, mai teie, te ôhipa a te mata,
atoà ia i faaôhipa ia au i te mea ta râtou e
hinaaro ra i te tuu i nià i terà parau. Te reira
te tumu i ôre ai teie parau ta letu e ô atu i roto
e hiô. la tano te
ia râtou. la hiô tàtou i te paruparu o te pipi, to
tâtou atoà ia paruparu. I mua i te parau a te
Atua, te tahi taime, e rahi aè to te taata manaô
i to te Atua. E no te mea, ua rahi aè to na
manaô i to te Atua, e tae atoà o ia i te haamoèraa i to te Atua, ia ïtehia to na.
Faaitoito anaè i te fârii i ta te Fatu mau haa¬
ma, te faaroo ra tàtou te taata ia parau, a, te
taa ra. No terà mea ua faaàteateahia. Te ô ra
te màramarama, e te îte ra o na e aha terà mea
parauhia mai ra. Teie nei te taa ra, ia ôre
anaè, e faahaere faahou à ia.
e
Hâroà
mata i te vàhi e hiôhia, e
parau tàtou, ua îte. Ta te tarià e faaroo, te tahi
parau tei parauhia, ua parau atoà tàtou, te
hâroà ra, oia hoî te taa ra. I ô nei i roto i ta
tàtou taiôraa, mea taa ê rii terà parau ta Itaia.
Te nà ô ra : « E hià àutou, eita râ e hâroà, e
faaroo àutou eita râ e îte. » I ô nei tàtou e
fifi ai, no te mea, ua màtau tàtou e te tarià ia
piiraa. Terà ta loane e haamanaô mai ra, tei
roto ia na te ora, e taua ora ra, to te taata ia
parau-anaè-hia te tahi parau, e nà ô tàtou e, a,
e, te faaroo ra. E tano atoà rà, teie te tahi
tàpaô terà i roto i te taiôraa, ia parauhia i te
tahi parauraa, e, te îte ra vau. Te auraa, te taa
màramarama.
ra vau. Te ïte ra vau e e
Taa
Taa, ârea aore ra âtea. la nà ô-anaè-hia te
parau, aita à ia tàtou e taa atu ra. la hiô anaè
tàtou i te tahi tumu ràau, ia haavaravarahia te
àmaa, e ô mai te màramarama. la parauhia
tàtou i te tahi parau, ia horoàhia atu te tàtara-
aha ta ôe e hinaaro ra
Ua oti. Teie nei, e hoî mai i nià i terà
hâroà e anihia mai ra, hâroà, fàtata hoê à o na
e parau.
e te taa. Te hâroà ra, te taa ra, te
màramarama
ra, te îte atu ra, te taa ra ia ù e aha ta ôe parau
ra. Parauhia te parau, te hâroà ra, aore ra aita
vau e hâroà, aita e ôhie ra i te màramarama.
Ua oti, te hàroà ra.
Veà Porotetani n°2 DéclO-JanlJ
11
Uiraa 4 : E aha ta àutou mâramaramaraa i teie reo to te
pipi i nâ roto mai i te vaha o Toma, i te parauraa e : Aore
mâtou i îte i tenâ na vâhi ta de e haere na... E tâpaà ânei no te
mau
mataù, i te mea e faaruè mai te Eatu ia râtou, aore ra e tâpaà
no
te tahi mea ê atu (Rautihia mai e
Mâmâ 3
Ua tâpeà mai mâtou i te manaô, e tàpaô no te
mataù. Mataù, i te ineine-ôre-raa i te haere nà
nià i te èà ta letu i haere. Te piti, te màramarama-ôre-raa i te mau haapiiraa a letu. Te ineineraa no te faaruè i te vâhi i mâtauhia no te haere
i te tahi vâhi âpi. Ua hiô taata noa râtou ia letu,
aita i haapaô e e aha mau na te mea e titauhia
ra.
Môte àrometua).
Pàpâ2
Te vai ra te manaô mataù, no te ineine ôre o te
mau
pipi. Te vai atoà râ terâ manaô tâhitohito e
te vahavaha, i roto i terâ parau ta te mau pipi, e
terâ huru ta râtou e faaîte ra nâ roto i to râtou
manaô, noa atu ia e, ua haapiihia râtou e te
Fatu. Te piti o te manaô, eita e tano i te mau
pipi ia parau i te reira huru parau, no te mea, e
feiâ râtou tei haapiihia. Ua tauturu te Fatu ia
râtou, ua faaîtehia te èà. Titauhia te mau pipi ia
haere na taua èà ra, o te èà ia e tae ai i te
Metua ra.
fanauà e rave. la ôre anaè o ia e hinaaro e
Raufî
Ua île àutou i te èà
letu, e taata haapii, o na te Fatu i teie mau
taata. la parau anaè te hoê ôrometua i te tahi
rere, eita o na e ite i te auraa o teie parau.
No reira, te Fatu i teie taime, te hinaaro ra e
tuu, e tuu i te mau pipi, na râtou iho e rere i
teie nei. Ua ite o na e, e maraa. No reira o ia i
: « Ua îte àutou i teie vâhi, ua îte
àutou i te èà ». Aita te Fatu e haavare ra, aita
te Fatu e faaooo ra i ta na mau pipi. I parau ai
te parau
Ua îte àutou », tàpaô ia e ua
hiôpoà atoà o ia râtou, e ua tae i te taime, e
terâ mea e parauhia atu ra, e maraa ia ôutou.
E maraa, eita te Fatu e parau ; « ua îte àutou
i te èà », mai te peu e e aita ihoà te mau pipi
i ite. I mûri aè i terâ tau haapiiraa ta te Fatu ia
râtou, to râtou faaroo-noa-raa, to râtou âpeenoa-raa i to râtou Fatu, e to na hiôpoà-noa-raa
ia râtou, e ia parau te Fatu e : « Ua îte àutou
piiraa i horoàhia, e tano râtou i teie nei, o
i teie vâhi ta ù e haere, ua îte àutou i te èà,
râtou e tàpae. la au i te hohoà o te manu, te
pupu taata : «
no
te mea ia, e parau mau. » la pàhono mai
te mau pipi e
Aita mâtou i îte », eere i te
tâhitohito, te haapàpû noa mai ra te reira i te
paruparu o te mau pipi, aita râtou e tiàturi ra i
: «
o na, no te mea ua
râtou anaè ia haere. Ua ite râtou i te vâhi e
tàpae ai. Te Fatu iho, te tiàturi atu ra ia ia
râtou, o râtou rà aita à râtou i tiàturi maitai
atu ra i nià ia râtou. Te manaô ra râtou eita
paruparu noa ra te pererau. Aita i tiai mai i te
huruhuru no te haamata i te rere. Oia, ua î i te
huruhuru, aita à rà i ineine atu ra no te rere.
Ei hidraa
te mea ta te Fatu i tuu i roto ia râtou. No te
tautururaa ia tàtou i te mâramaramaraa i teie
parau ia au i terâ huru e îtehia i roto i te pàhonoraa a te mau
pipi. E au teie i te huru o te
metua i nià i ta na tama...
Te ôhipa ia ta te Fatu e parau ra i teie taime :
«
Ua îte au e ua îte àutou i te èà. » Terâ ia ta
te Fatu e tuu ra. No te mau pipi rà, eere atu te
reira mai terâ ta râtou e hinaaro ra. Na râtou
atu ra i teie nei e faaitoito i te haere. Mea nà
reira to te Fatu tautururaa i ta na mau pipi.
Horoà faahou atu vau i te tahi hiôrâa, i ô
tàtou e màramarama roa atu ai. E rave mai au
i te parau o te manu. la tae anaè i te tahi tau,
e rere te manu. Teie nei
rà, eere na te maiaa e
rere no te fanauà, e vaiiho o ia i ta na fanauà
ia rere. Te tuhaa terâ e hinaarohia ra i te
12
ite ihoà. Terâ rahiraa haa¬
Te hum o te metua i nià i ta na tama
la tae anaè i te tahi taime, ua ite te metua e ua
tae i te taime e tano e tuu i te rima o ta na
tamarii. Eere na te tamarii e ani mai, o na terâ
e hiô ra i terâ tamarii e ua ite o na e ua ineine
e aore ia e tano teie tamarii e amo i to na âvae
no te haere i te vâhi ta na e hinaaro ra. la tuu
anaè, ia tae anaè terâ metua i te fàito e manaô
ai o ia e e tano e tuu i te tamarii, aita tàtou e
nà ô ra e eita terâ tamarii e topa. la topa anaè
terâ tamarii, e horo mai terâ metua no te tâpeà
i te rima o te tamarii, no te faatià ia na, vaiiho
faahou ia na ia haere na. Mea nà reira te
tamarii ia haapiihia ia haere. Eita te metua e
tâpeà noa i te rima o te tamarii, e paari noa
atu o ia. E tano i teie taime, e tuu, e tuu.
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
^
Uiraa 5:1 mua i ta letu haapâpûraa e : Ua ite àutou
i teie vâhi ta ù e haere nei, e ua ite àutou i te èà, îte noa ai
hoî tatou i te pâhonoraa a te mau pipi, e tano ânei e parau
e, te riro ra te reira ei tàpad no te faaroo o te mau pipi
Mâmà 1
nià i te uiraa a letu, te nâ ô ra râtou, aita mâtou
E piti pâhonoraa ta na i horoà : te E e te Aita.
Te pâhonoraa E, te fâriiraa i to na paruparu. Te
i ite, te titau ra râtou ia letu ia tâtara mai.
Te piti o te manaô i nià i teie titauraa, o ôe e
uiuiraa, e tauturu i te tupuraa o te faaroo, Aita,
mai te peu mea pâpù to ôe faaroo, eita ia to ôe
manaô e turori, ua ite râtou i te èà, faaàpu, tautai, eita râ e fârii i te haapiiraa a te faaàpu e te
tautai. Te titauraa, eiaha e fiu i te haapii. Na te
haapiiraa e faatupu i te faaroo.
parau ra, ia rave ia, no te mea ia ôre ôe e rave,
e faaea taa ôre atoà ia ôe i mua ia i te parau no
Pâpà
fârii i te E. « Aita mâtou i ite », ua fârii te
te aroha, ta tâtou e faahiti noa ra e aroha, tâtou
aroha i to tâtou tauaro. Eere i te fârii-ôre-raa
ia letu, to râtou râ ôreraa e màramarama i te
e
parauhia mai ra.
Te parau no te Aita, e riro e tûrairaa ia ôe no te
mea e
I nià i te parau no te haapâpûraa, te tauturu noa
mau
ra o letu i ta na mau
Te toru o te manaô i nià ia i te parau no te
pipi, eiaha e faaea noa i
roto i te taa ôre. To tâtou mau titauraa, no te
haapâpûraa, mea haere-âfaro-hia mai e aore ra
mea nâ roto i te ôpû, mai terâ hiôraa i te parau
no
pipi i to râtou taa ôre.
tàpaô, e e tàpaô ia au i te manaô e haerehia ra e
letu, aita ia au i te mau manaô o te mau pipi.
leremia, e te toru o te manaô, mea nâ roto i
te parau o te here. Te pâhonoraa a te mau pipi i
ôrometua
fëia terâ tei roto noa i te ineine, ia haapiihia
Te taata îte
e te taata îte dre
Te Fatu râ i mua i teie taa ôre to te mau pipi,
Rauti
: Maehaa
atu, ia tûramahia atu.
aita hoê aè taime ua tàhitohito te Fatu i ta na
mau
Te ôhipa e tupu ra i roto i teie tàuàparauraa
letu e ta na mau pipi, te vai ra te ite, te vai ra
pipi. Te ôhipa ta te Fatu i rave, taui noa i
te parauraa, aita atu e manaô tumu ia màra¬
marama te taata.
te ite ôre.
Te taata ite, e taata terâ eita o na e hinaaro i
te tahi ia haapii mai ia na, eita o na e hinaaro
i te tauturu no roto mai i te tahi. Te taata terâ
E tano ânei e parau e,
e
tàpaô teie note faaroo
ta tâtou e tiàturi, no te mea, ua ite o na, e ôhie
Aita te mau pipi i haamà noa aè i te faaiteraa
tâtou i te horoà i te ôhipa i roto i to na rima e
i to râtou taa ôre, eere no te mea aita râtou e
hinaaro nei i te pee i te Fatu, eere, no te parau
râ i te Fatu, aita mâtou e taa ra, e tano ôe e
faataa fahou mai. ïmi faahou te Fatu i te
nâ na e rave.
No te Fatu râ, te fëia mau terâ ta te Fatu e
faahaapa maitai ra.
Terâ mau taata ite ôre, e fëia au ôre-roa-hia e
tâtou terâ, eita tâtou e au, no te mea aita i ite,
eita tâtou e horoà i te ôhipa na na. Te Fatu râ,
e fëia au roa-hia aè e ana, e te fëia ia ta na i
màiti. To na tere, e tere no terâ fëia ite ôre, e
ràveà, tauturu, tûrama.
Te reira paha te tuhaa e tià ia tâtou i te rave
faahou à i teie nei, no terâ mau taata e parau
ra e aita i taa, tauturu atu, haapii atu, no te
mea ua ineine râtou i te faaroo.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
13
Taarii ôrometua
Te faaineineraa
Hinaaro atoà râ vau e parau, ia ôre paî tatou ia
nâ ô e, aita atoà ihoâ paha ia e faufaa faahou to
te faaineineraa, e aore ia te haapiiraa. Aita
vau e nâ ô
atoà
atoà ra e, te feiâ fifi roa aè i te faa-
roo, terà ia i haere i te haapiiraa.
Te nâ ô atoà ra te tahi manaô to ù, te taata i
haapiihia, e aore tei î i te màramarama, te vai ra
terà maa parau paari iti ra e, « tei haapiihia e
te tahi atu mau haapiiraa, e te manad ra ua ite
O na i te tahi mea, ia haamata paî te reira taata
i te îte e, ite noa atu o ia, aita ihoâ râ o ia i îte
aè.
noa
: Turo
Rautî
»
Te vâhi atoà ia e tâfifihia ra i ù nei, te mea ia ta
Eere teie i te faateniteniraa
i te maùa e te haafaufaaraa
i te îte
Aita paî to râtou paruparu i faaôre i to râtou
faaroo, to râtou tiàturiraa, aita râtou i faaruè.
Teie mau pipi, noa atu ta letu mau aôraa,
aita e faaruè, te tâpeà noa ra, e ua tae roa i te
taime hopeà, ua hoî o letu. Auaè te Vârua i
tonohia mai i màramarama ai râtou i terâ
mau
haapiiraa. Te auraa, e tiaîraa mâoro ta
râtou i te tahi tauturu no roto mai i to râtou
Fatu. E tâpaô terâ no te faaroo.
Te faaroo
ù e uiui noa ra, aita paha e tano faahou ia haere
i te faaineineraa, aita e faufaa e türaï i ta tàtou
mau
ôrometua i te faaineineraa.
^
o te tahi ia taata tei tiaî, tei îte e tauturuhia o
na, te tiaî i te tahi mea no roto mai i te Atua.
I ô nei, te mau pipi, te tiaî ra râtou i te tahi
mea no roto mai i to râtou Fatu.
^
Uiraa 6:1mua i te faatiàraa a Ruta 1,16-17,
o vai teie mau taata i riro mai ei pipi na letu
te taata faaroo ôre tei faaroo ; te feiâ tei fârii i
Pâpà 1
I mua i teie uiraa
:
O vai teie mau taata i riro
mai ei pipi na letu ; te taata tei fârii i te faaâpi ;
te feiâ tei haapaô e tei faatupu i te parau tià ;
Rautî
Te vâhi mâere râ no teie mau pipi, terâ parau-
ia râtou
: «
Pee mai ia ù
». Hoê noa
faaruè i
te poti, te nâ mûri atu ra ia letu. Aita i uiui
parau, hoê noa reo. Tano maitaî no teie mau
taata terâ ta te pâpaî Taramo e nâ ô ra e :
reo, faaruè i te pâpâ, faaruè i te upeà,
«
Hoê aè nei o ù parauraa atu, e piti to àe
faaroo »
te fenua, te here e te aroha o te
Atua ; te taata tei roto noa i te faaineineraa ;
te taata tei fârii i roto i to na âau i te Atua.
Mai teie poîpoî mai â to tâtou paraparau-noa-
: Faatura ôrometua
raa letu
to na parau,
« e hoî i te Atua ra - e hoî
tâtou i te Atua ra - faahoî i teie nûnaa mâàhi
raa i te parau
i roto i to na parau ». Haamanaô noa atu vau
i te Rururaa ôrometua a te Etârëtia Porotetani
Mâôhi, tiàturi rahi to te Atua ia tâtou. Tâtou
ùtuafare hoê teie », e mau tâvini
anaè tâtou no te Atua, ua au tâtou i te Atua.
pauroa, e «
Ta ù tiàturiraa pàpü no te faahoî i teie nùnaa i
te Atua ra, te tàere, te mâoro e te ôiôi o te ora
o teie
nûnaa, tei roto ia i te rima o te mau
tâvini o te Atua.
14
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
Taimè faaànaànataeraa i fê'fino nâ rofo i te himene e te àpa
\
Uiraa 7 : O Vau te Èà
:
E aha te mea te mau
pipi i fifi ai i te mâramaramaraa i te auraa o teie
èà. E aha ta tatou hidraa e ta tatou mâramarama¬
raa i teie reo to te Eatu no tatou i teie mahana.
Mâniâ 1
Te fifi O te mau pipi, te taa ôre, te hiô-noa-raa
ia letu ei taata. Ua moèhia ia ràtou te parau no
te here e te aroha. I teie mahana, aita tatou e
tùàti ra e haapae i te mea i matauhia. Ta mâtou
poroiraa, o letu te Èà, te Aroha e te Here o te
Atua ia ôe e te màôhi.
Pàpà3
Te fifi, ua mau noa te mau pipi i nià i te parau
èà », eiaha râ i nià i te parau « o vau ». Te
tâuà nei ràtou i te taata, eiaha rà te vàrua o te
«
parau. Ua horoà mai o letu i te tiàmàraa no te
haere, eere hoê à pùai, hoê à ràveà no te hoiraa
ta te taata tàtaî tahi. Aita e fifi no te hoiraa, te
fifi tè nià i te èà, ua rahi atoà ta te taata hâmaniraa.
.*&
Hidraa : Aamu no te tahi taata faaâpu
Teie te tahi àamu
:
E parau teie no te tahi
taata faaàpu. Fàtataraa mai to na pohe, ua
parau o na i ta na mau tamarii, te fenua, terâ
fenua tupuna, eiaha roa atu e hoohia, e tâpeà
maitaî, e faufaa té hunahia i roto. Aita e mau
ia ù i te vâhi te reira te vairaa, a îmi, a huri
ra
i te fenua e îtehia ia àutou.
Pohe atu ra te rùàu, ua haamata te mau
tamarii i te îmi. Ua hurihia te fenua, aita vâhi
toe i te hurihia. To râtou râ vâhi maitaî, te
mau vâhi té oti ia râtou i te hurihia, ua tanuhia
te mâa, fanuu i mua tanu i te mâa. E i te taeraa
i te hopeà, aita hoê aè âfata moni i îtehia.
O râtou terâ i manao e, e âfata moni, ua
parau noa to râtou rùàu e faufaa té hunahia.
la parauhia mai terâ, e manaà te taata, e
hâmani te taata i to na manaà i nià i terâ i
parauhia. Te mâa o ta râtou i tanu e i hoo, e
faufaa iti rahi roa ta râtou i roaa mai. I reira
to râtou mâramaramaraa, i te auraa o ta to
râtou rùàu i parau ia râtou.
E faufaa ihoâ, ua manaà râ râtou e âfata
moni. Eere te tahi âfata té roto te moni i te
haaputu-raa-hia, té roto te moni i to râtou
rima. Terâ repo ta râtou i huri e ta râtou i
tanu, te reira te faufaa.
■iV.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
Dosier
Uiraa 8 : Mai ia letu i parau e : O vau te mâramarama o
teie nei ao (loane 8,12), ua parau atoà o ia :
te mâramara¬
ma O teie nei ao (Mâtaio 5, 14), dre noa a tu ai letu i parau roa, e
tano ânei tatou e parau atoà e : Outou te èà. E aha te maitaî, aore
ra te fifi ta àutou e ite ra i roto i te reira parauraa.
Ôutou
Rauti : Turo
Parau noa ai o letu :« o vau », « o vau te èà
». la ôre te mau pipi e îte e aha terâ èà e
parauhia ra, noa atu e « o vau », eita ihoâ
râtou e taa e mea nâ hea ia haere.
No tatou i teie mahana, e haere tatou na nià ia
vai. Na te parau tatou e arataî, na te mârama¬
te parau e arataî ia tatou. Na te aroha
here ta tatou e faatupu ra i roto i to tatou
rama o
e te
âau, here i to tatou nünaa, here i to tatou
fenua, here i te atua, na te reira parau e horoà
ia tatou i te itoito i roto i teie hoîraa no tatou.
Te èà, eiaha e hiô, e vaiiho na te parau e faaî-
te, e àmu i te parau. E tàpeà i te parau i roto i
te âau, ia ôhipa te parau
i roto i te âau, mai
terâ rii paî ta te pâpaî taramo e parau ra : la
riro te reira parau ei manaàraa na te taata i
i te mau taime atoà e tae noa
atoà
terâ e parau ra e : e feafearaa na te taata i
nià i to na roi, ei mânaànaàraa na na, i reira
e àma ai. I reira teie parau e faaîte mai ia
tâtou e, terâ èà o ta tâtou e hinaaro ra i te rave
0 ta te Fatu e parau e « o vau te èà... » Tei
roto te èà i ta na i parau, ta na i haapii i ta na
mau pipi e o ta tâtou e mau ra i teie mahana.^f,.
te p6 e i te ao,
atu i te taime taàtoraa. Te pâpaî taramo
Rauti
Pâpâ 1
A tahi, i roto i te vâhi maitaî, ia îte ôe e tàvini
ôe, e te vai ra te Fatu o te parau. Faatoro
noa mai ra teie èà i te fenua. Te èà, te faaîte
noa ra o ia i to ôe parau. E maraa i te taata i te
parau mai te mea, e îte o ia e ràveà noa te reira
noa
i te faaîteraa i te arataîraa i te Atua ra.
Te vai ra te parau no te mâramarama, e te
reira mâramarama, te haamanaô noa mai ra
ia i te Puta Tënete, te ôhipa o ta te Atua i
rave, to te Atua faatupuraa i te mâramarama,
riro noa ra ia ei
A piti, te vâhi fifi, aita teie mau pipi i îte i teie
èà. Te ôreraa e îte i te fenua te èà e tae ai i te
Metua ra. Teie ta matou pàhonoraa.
e te reira mâramarama te
Eiaha e rohirohi
i te haapiiraa i te tamarii
ôhipa, te hoî tâmau noa ra ia i te Atua ra.
Te manaô i ô, te mea atoà e îtehia rà i teie
marama
mahana. Hinaaro vau ta ù mau tamarii ia tae
ia i te taata. Terâ ta na tâpura ôhipa, te türa-
pauroa i te tâpati, ia tae i te pureraa pauroa te
tâpati ia îtehia mai. Te tamarii a te ôrometua,
ua îte
Teiva
16
i te Atua te haere mai ra i te pureraa.
tâpaô no to na here e to na aroha. Hanahana
terâ o ta na ôhipa, e te reira hanahana o ta na
letu, ua parau atoà o letu « O vau te mâra¬
maraa i
», te reira râ parauraa no te
türama
te âau o te taata. Te tâatoàraa o ta na
parau, te faaîte noa ra ia i te hanahana o te
Atua.
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
^
Uiraa 9 : E tano ânei teie rœ to letu e
parau ra e : O vau te parau mau, ia faaauhia i te
reo O te Atua i nia ia Môte : Te vai nei au o vau e
vai nei (Etoto 3, 14).
Pâpâ 2
iVlâinâS
E piti huru parauraa teie. Ta te Metua, e fâïraa
O vau te parau mau, te vai nei au o vau e vai
ta te Metua e, te vai ra o ia. Ta te Tamaiti, no
nei, Hoê teie nâ parau, hoê à ta râua faaîteraa,
hoê èà ta râua e faatoro ra, te parau ia no te
ora. Ua riro teie nâ parau ei tautururaa ia tâtou
te haapâpü e, te vai mau ra te Atua. E reo teie e
aratai, tauturu i te nünaa ia tae i te ora. Te
haapâpü mai ra teie parau, o te Atua te tumu o
te parau. O letu, o te parau ia no te haamàramarama i te taata. E reo e faaîte i te taata te vai
ra te Atua i roto
i roto i ta tâtou faaîteraa. E faaîte ihoâ râ i te
parau mau, eiaha tâtou e haere e faaîte i to
tâtou parau, no te mea o te Atua iho te Eatu o
i to na fenua. Teie reo, eere i
te moemoeà, eere i te haavare, e parau mau ia
te parau, mai ta te fenua e haamanaô noa mai
au i te parau
vau e
a te Atua, a hiô i tei au. Te faaîte
mai ra teie nâ parau i te tiàraa e mauhia ra, te
Metua e te Tamaiti.
Rautî
: Mana
ra ia
tâtou, ia tâtou te mâôhi, te vai nei au o
vai nei, te tumu o te parau mau, ia ora
tahi hiôraa mai te tahi metua, ia faaroo anaè i
Eita teie parau e matara i roto i te tâtararaa
te reo autâ o ta na tama i te pô, terâ reo peà-
taô. la parau letu e : O vau te parau mau. Te
haapâpü noa ra letu e, o ia te parau no te here
peà. I nià noa i te faarooraa te tamarii i terâ
aroha o te Atua tei riro roa mai ei taata.
Parau mau terâ. Te auraa, tei nià i te tupuraa
Atua e hinaaro ra ei reo no te tàmarü i ta na
te ôhipa e îtehia ai te reira ei
parau mau. E ta letu i âfaî mai, te aroha e te
here, oia hoî te faaîteraa i te ôpuaraa faaora a
roto i te fifi, i roto i te àti, ta na e faaruru ra.
te Atua, terâ ta te fenua e faaîte atoà ra. No
reira, ia nâ ô anaè tâtou e e tano ânei, te pàpü
atoà ra ia tâtou e o letu, tàpeà mai letu, faaîte
i te parau no te aroha e te here o te Atua. Te
auraa, o ia iho te tupuraa o te reira parau, no
reira ia parau letu e o vau te parau mau, te
Atua iho ta letu e faaîte ra. E ia parau hoî te
Atua e, te vai nei au. Te vàhi hau, no te mea
ia e, ia parau te Atua i ta na parau na na iho e
faatupu. Te auraa, o na te haamataraa e o na
atoà te faahopeàraa o ta na parau.
e te
o te parau e
letu, faaîte i te ôpuaraa faaora a te Atua, faaî¬
te i te tâpaô no te aroha e te here, mai terâ ta
te pâpaî taramo e faaîte ra : e tupu mai te
parau mau mai roto mai i te fenua.
la parau anaè te Atua e : te vai nei au, te vai
fâtata noa ra vau i pihaî iho ia ôe, e ua ineine
i te faatupu i te ôpuaraa faaora, i ta ù
ôpuaraa. Te auraa, te aroha e te here o te Atua
tei pihaî roa iho i te taata. E rave tâtou i te
au
Taahitua ôrometua
Tei nià te manaô i to tâtou nünaa i teie mahana
i roto i te fifi, e ta na e autâ noa nei. Ta tâtou
tiàturiraa, tei ô nei te Atua i rotopü ia tâtou. Te
uiuiraa rà, ia roohia tâtou i te fifi, e te rahi o te
fifi o ta tâtou e ora nei, ôiôi atu ra paî tâtou i te
reo e
mau
:
Teie au, ua hau, te reo atoà ia ta te
tamarii. Tàmarü i ta na mau tamarii i
Te vai fâtata noa ra vau i pihaî iho ia ôutou.
To ù reo, to ù aroha, aita i àtea ia ôe. No
faahapa i te pariraa e, no to ù mau taata i roo¬
hia ai au i te àti, na to ù nünaa i faatupu i terâ
fifi i nià ia ù. I mua i terâ parau ta tâtou « te
vai nei au », no te aha paî tâtou i tae roa ai i te
pariraa, na to ù nünaa i roohia ai au i te fifi.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
17
No reira, ta tâtou tuhaa tâtou i âmui mai i
Rauti : Turo
Eie tatou e parau nei i te taata i te hinaaro o
te Mua, teie ta
tatou iho mau tamarii te feiâ
atu eita tâtou e faaroohia mai e ta tâtou
pûai roa aè ia i te haere i te tahi èà ê. No
iho mau tamarii nâ mua roa, e parau. A tahi,
reira atoà tatou i teparuparu, ta tatou parau
no reira
i te fareraa ihoâ i te faahaperaahia. Na ta
tuhaa a te metua i te tâatoàraa o to na ora-
tatou ihoâ mau tamarii e faahape ra. E, te vai
raa, e parau noa, e parau noa, taime ra ua
ra
ihoâ ia te reira paruparu, ia îte atoà râ
tâtou i metua ai, no te parau, terâ te
faaroohia, te rahiraa o te taime eita e faaroo¬
tâtou i riro noa ai ei tamarii na tâtou, ta
hia, eiaha râ e faaea i te parau. Te piti, te
tâtou mau tuhaa e haaviia râtou i roto i te
maitaî, e haavi, eiaha e mataù i terâ parau. E
faatupu ra tâtou i te hinaaro o te Mua, eita e
tano ia tâtou, noa atu ia e te îte ra tâtou i te
haavi ia râtou i roto i te maitaî ia paari râtou
tahi mau faatanoraa ia tâtou i roto i terâ
taata.
paruparu e dre ai to tâtou vaha e hinaaro
faahou e parau. E tuhaa àhipa na tâtou te
Terâ tiàmâraa no te faatupu i ta te Mua aore
parauraa i te hinaaro o te Mua. Eaaitoito i te
i te faatupu i to na iho, na na te reira,
parau, mai terâ ta ftaia e parau ra « ia dre
no
ra
te mea, e horoà
te reira na te Mua i te
àhipa O na te reira. Eita râ o na e tano e
parau aita paî au i haapiihia, aita vau i
parauhia, i reira e tano ai terâ reo to letu e
parau ra « àhiri au aore i haere mai e
parau ia râtou aore a râtou e hara. Teie nei
râ ua parauhia aore a râtou e ôtoheraa i ta
râtou hara
Rautî
:
».
te parau a
te Mua ia hoî faufaa dre noa ia na
E », faaitoito, a parau, aita e faaroohia mai ra, aita e
peàpeà. A parau, e ua tae roa letu i te parau¬
raa : e piti noa aè â taata e aore râ e toru,
eiaha e haapeàpeà, tei reira vau. No reira
faaitoito mai â, aita â i hope ta tâtou tâpura
àhipa.
ra
».
No reira, paruparu tâtou «
Eita e tano ia tâtou e pari. O letu, ua faamè-
Turo
Mea fifi no te tahi aratai ia parau : o vau i fifi
hia e te mau pipi, aita o letu i pari no râtou
ai, no to ù nünaa te hape. Inaha ta na tuhaa, te
aratai, aita e fifi. No te mea te aratai të mua o
pai, ahiri râtou mea turu atoà mai ia ù, aita.
Ua tae te parau, të roto te parau ia râtou. Te
vai ra te pampam o te taata, te vai atoà ra te
taime e pampam te aratai. Te èà râ, te vâhi e
na, o na te faaü i te fifi. Mai te peu râ te aratai
haerehia e tâtou, te aratai e te feiâ haere e
arataîraa i te nünaa i te vâhi mm ia ôre o na
ia fifi, terâ ta na tuhaa. A fifi noa atu ai te
e
horo, e tâpuni, e parau i te tahi pae e, e nâ
âpee hoê èà no te tâatoàraa. Te fifi, te aratai
mua atu ôutou e nâ mûri noa atu vau no te
ihoâ te nâ mua i te fârerei, e iri atoà mai te
paèpaè ia ôutou, aita paha e tano roa ra. I roto
i teie haereraa o ta tâtou e parau nei, e fârerei
fifi, te ôhipa râ a te aratai o te âfairaa i te tahi
i te fifi. Të roto ihoâ râ te reira i te mau hae¬
te aniraa no teie Hoiraa.
reraa atoà ta te taata e
Z'
teie mahana, e parau, eiaha e fiu i te parau,
noa
vâhi huru maitai rii aè. Hau roa atu na te Atua
faatupu nei. Eiaha e
manaô e e tere ôhie noa te taata.
18
-
Veà Por Ote ta ni n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
Uiraa 10 : E aha te parau mau. E aha te
ûfi ia tâtara i te parau mau. No te aha letu i
faahid ai ia na ei tupuraa no te reira parau
Mâmâ 1
Pâpà 1
Te parau mau :
1-E faaiteraa i te tupuraa o te tahi èhipa. Parau
Te pamu mau : E parau aita e haùtiùti, aita e
huru ê, aita e âueue, aita e taui i roto i te tau. O
îtehia e te mata, Parau ora, parau e faahuru ê i
te taata. Parau aita e tauiraa tô na, e parau e vai
a mûri noa atu. O te Atua te
papa.
te tahi mea ora, e mauraa to na, e tumu to na e
2. Flfi tâtara i te parau mau : Mâramarama ôre.
Fàrii ôre. Vai noa tatou i roto i te pâpaî, aita e
fârii i te tupuraa o te pâpaî (Rahu). Parau mau
2. Te fifi i te tatara i te parau mau : Te ôreraa
tâtou e te ineine i te fârii. Te ôreraa tâtou e ora
i ta tâtou parau. Ei hiôraa : to tâtou iôa Ètârëtia Porotetani Mâôhi, e ora i to tâtou Mâôhiraa.
Ua vai noa te parau ei parau, âreà te ôhipa ra, e
mea taa ê roa ia. Eiaha ia riro to tâtou fenua ei
fenua îritihia e Môte
Taiâ
Mataù.
3. letu, faahiô ia na i nià i te parau mau : No te
mea e maraa ia na. Ua îte, ua fârii letu e o te
Atua te papa o te parau mau. Poroîraa :
=
-
-
Haafaufaa i ta ôe iho faufaa. here, àtuàtu i to
tâtou fenua.
,
te tupu noa ra o ia. E parau, e ôhipa to mûri
mai. la ora ôe i ta ôe parau e parau ra.
haavarevareraa, ia pâruru râ i to tâtou iho
parau. la tâtara-anaè-hia te parau mau, aita e
auraa faahou to te ora. la riro noa te parau ei
ôhipa. Ei hiôraa ; te tumu haari. la topa anaè te
haari e utohia, e tupu mai te tumu haari âpi, nâ
reira noa e a mûri noa atu.
Te parau mau
Raufî
Te auraa, i roto i te parau mau e hinaarohia
: Turo
la parau anaè au e ùru, haari, e mai te peu
e anihia vau e
tâtara, eita vau e rahi roa te fifi
i nià i te tâtararaa i te parau o te ùru, nâ reira
atoà te parau no te haari, oia hoî, te horoàraa i
te tahi mau parau e ôhie ai te tahi taata, i mûri
mai i te îte e : A ! terâ te mea e parauhia ra,
terâ ia. No te mea, tei roto te reira i te mau
mea mâtauhia e tâtou. Te vai ra to râtou faahohoàraa. E ôhie tâtou i te parau e, terâ mea e
to na huru, mai te reira o na. Terâ mea e
parauhia ra e haari, mai te reira o na. Eiaha
mai terâ ôpaa e marna mai nâ nià mai i te
tumu, terâ ôpaa, aita ia o na e tupu faahou.
Te parau mau, e aha ia. I reira tâtou e fifi
ai, ia ani-anaè-hia e tâtara. E aha te parau
mau. E aha te here. E aha te
aroha. Eita e
ravaî te taô, aita to te reira mau mea e faahohoàraa.
te mata e te tarià, te mea ta tâtou e hiô e ta
tâtou e îte, na te reira e horoà mai ia tâtou i te
haapâpüraa e, terâ te parau mau. E manaô aita
to na e faahohoàraa, no reira letu i mua i teie
nâ pipi ua rave o na i ta na ôhipa, e ia oti, ua
parau atu ra ia râua : E haere e faaîte ia
loane, ta ôrua i hiô, o ta ôrua atoà ia e faaroo.
Ei nià i to na tupuraa e îtehia ai e e parau
mau. O vau te tupuraa o te reira parau mau.
Te parau ia no te here e te aroha o te Atua, tei
tuuhia mai no te taata.
I ô nei rà i mua ia letu to tâtou ia faatororaa i to tâtou parau
i nià i te Atua e te îteraa e,
teie i tonohia mai, ta tâtou e hiô e ta tâtou e
faaroo ra no te haamanaô noa i te taata e, e
aroha te Atua, e here te Atua e te reira te
parau mau.
Veà Porotetani n°2 DéclO-JanU
19
E himene e àpa no te Atua
(to
OÎ
*■
i-
.„■
Uiraa 11. la parau mai letu e : O vau te parau mau,
mai te pâpaî taramo e, e tupu mai te parau mau
no roto i te fenua, mea taa ê ânei te tahi parau mau i te
tahi, aore ia e piti faaîteraa teie i te parau mau hoê
e ia parau
,,
Pâpâ 2
Te auraa, te vai ra terâ parau e tiàau, tanu, tau-
A tahi, te faaîteraa a letu e te faaîteraa a te
turu te fenua i te taata i te hoîraa i te Atua ra,
fenua hoê anaè parau mau. A piti, hoê noa
oia hoî i te ora. Te piti, Aita e taa-ê-raa, mai
parau mau, e tupuraa te tahi no te parau i riro
mai ei raro, oia hoî te fenua, e tupuraa te tahi
teie, hoê â ta râua faaîteraa i te parau mau, oia
hoî i te here e te aroha o te Atua. la fârii te
no te
parau tei riro mai ei taata, oia hoî o letu.
taata i te parau mau, ia àti te taata
i te parau
mau, a faaîte atu ai i te parau mau. Te tahi, letu
Mâmâ 2
I nià i te faaôhiparaa, na letu e faaîte i te parau
mau i te taata nà roto i te mau haapiiraa, âreà te
e faaîte i te
ora, te fenua e faaîte atoà o ia i te
ora, âmuihia râua, toopiti atoà letu e te fenua, e
tauturu ia i te taata i te hoîraa i te Atua ra.
fenua, na te taata e faaô ia na i roto i te fenua.
Rautï
Haamanaô na tatou i te reo o loane, te nâ ô
ra : «
/ vai na te Parau i te matamua ra, tei
te Atua ra te Parau, e ua tiàhapa mai io tatou
nei. Ua riro mai te Parau ei taata, ua parau
Bûrètia
atoà o ia i te reo o te taata, e teie to na reo,
« O vau te
parau mau ».
Te tahi aè pae, i roto atoà i te mau, ôhipa ta te
Atua i rave, te rahuraa i te fenua, teie ta te
faatupu, no te mea e tàpaô te reira no to na
here e to na aroha i te taata.
Ua haamanaô atoà mai letu ia tâtou e, no te
mea, te îte atoà ra letu i te fifi tei riro i te
tupu mai, teie to letu reo : Tei îte mai ia ù,
ua
îte ia i tei tono mai ia ù.
Eere e piti parau mau, taa ê te tahi i te tahi, e
piti rà tupuraa no te parau mau hoê. Faaîte te
pâpaî Taramo i mâramarama, terâ paî ta te
fenua e faaîte noa ra, e parau mau paî terâ.
fenua i terâ here e terâ aroha to te Atua, no
la nâ reira tatou i te faahiô i teie manaô, varo-
mai nei, no reira letu i haere mai ai i te fenua
varo
,
atu rà, ua mauruuru te Atua i te mea o ta na i
terâ mea, aita te taata i fârii, e taata teie e tià
atoà mai ra ia tatou te manaô a te pâpaî
Tënete, ua parau te Atua, e ua tupu. Hau roa
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
i.
îteraèra ôrometua
Te parau a loane pene 6 îrava 55 : « E mâa
mau to ù tino, e e inu mau to ù toto ». Te
uiraa, ai ta ânei te reira parau e parau mai ra e,
teie mâa ta tatou e rave nei, eere ia i te mea
mau. E mâa mauraa ôre ia te reira, te faraoa
ânei, te taro ânei, te ùru ânei, te vai haari ânei,
inaha te nâ ô ra terâ parau ta te Fatu : « E mâa
mau to ù tino, e e inu mau to ù toto ». Te piti
O te uiraa, terâ ia manaô e e tâpao noa, ia au
atoà ihoâ paï i ta tâtou aratairaa faaroo ta te
Etârëtia, terâ e tâpao noa no te tino e no te toto,
ua tano
Rautî
: Turo
:
I roto noa atoà ihoâ i terâ pene, te faaîte ra
letu i te parau e ; « O vau te faraoa, te
faraoa ora i pou mai mai te rai mai ». Teie
nei, te ïte maitaî atu ra te pipi e, o letu ihoâ
hoï terâ, eere o na i te faraoa, noa atu te
parau ra o na o vau te faraoa mau. Te hinaaro noa ra letu i te haapâpü e, te aroha e te
here o te Atua e tei nâ roto ia na e terâ e nâ
roto mai ra i te fenua, hoê â ia. E aroha no te
Atua i te taata.
ânei hoï te reira parauraa.
N.
Uiraa 12
: la faaîte te mau
pipi i to râtou peàpeà i
i te Fatu, teie ta letu pâhonoraa : O vau te éà, o vau
te parau mau, o vau te ora. I ta àutou hidraa, o vai té dre
e îte ra ia vai : e aha te ràveà e matara ai teie üü
mua
O
Mâmâ3
Te parau mai ra letu : o vau teie to ôutou
faaora. Te râveà, e hoï i roto i te fenua, tâtara i
te mea e hâfifi ra ia ôe, na to ôe faaroo e tauturu ia ôe i te hoïraa i te Atua ra.
Pàpà3
Te peàpeà o te mau pipi, te ïte ôre e te ôre e
tiàturi ia râtou iho. Te parau mau e te ora, e
mâa rave àtâ. Aita râtou e ïte ra ia râtou i roto i
te parau a letu. la faaturahia te tiàmâraa o te
taata, no te mea ta tâtou fâ, te arataïraa te taata
i te Atua ra. Aita atoà tâtou i ïte ia tâtou. E hiô
nâ mua roa i to tâtou mau fifi, a hiô atu te
tumu, a àti atu ai ia na.
Rauti
^k
èà. Fârii te türama o te parau. Te vai ra te tahi
:
vai. Te mea o ta te mau pipi e hinaaro ra i te
parau ta te mâôhi : “e àmu i te Parau ; e vaiiho i te parau e ôhipa i roto i te âau”, e te
ïte, nâ hea teie èà i te toro, te vâhi teie èà e
türama i te parau ia tâtou, te râveà terâ e
mâa atu ai. Mea nâ ô râtou i te parau e : E te
Eatu a faaîte ia matou i te èà.
mâtara ai teie fifi.
Te auraa, teie èà ua hunahia to na auraa i roto
nei, e amoamo-noa-hia to na âvae, ia haere o
i te parau. Te nâ ô ra i ta tâtou nei uiraa :
aha te râveà no te tâtara i teie fifi”.
ia nâ mûri i teie èà. Taoraora noa i to na
Terâ uiraa ta tâtou e, o vai te ôre ra e ïte ra ia
“E
E te taata e fârii i te tûramaraa o teie parau
toparaa âvae ia haere o na nâ nià i te reira èà,
Haamanaô ra tâtou i te reo o te pâpaï
Taramo : “E râmepa ta de parau i to ù nei
no te mea ua fârii i te tûramaraa a te Parau a
âvae, e tiàrama no to ù mau haereà”. Te
auraa, teie parau ta letu, e ïmi i to na auraa i
roto i ta na parau. Fârii te turâmaraa o te
parau, te mea mau ia e mâtara ai teie fifi ta te
No reira, te taime te mau pipi e fârii ai, na te
mau
pipi e parau nei e : aita mâtou i ïte i te
te Atua ia na.
parau noa e amoamo ia râtou. E, no reira, e
faaitoito tâtou, te fâriiraa i te parau tûramaraa
ia tâtou, e amoamo-noa-hia i to tâtou âvae,
taoraora noa i to tâtou nei âvae ia haere tâtou.
VeàPorotetani n°2 DéclO-Janll
21
Dosier
Manao faaitoito o Turo
V
i te Runiraa Orometua
Terà, ua tae tatou i te utaa hopeà, e hope roa atoà ai te mau uiraa, ta tatou
i haaimta i te feruri mai te monirê e ua tae mai tatou i teie mahana maha, ua tape
te mahana. Ua rohirohi atoà ihoà paha ia te taata. E ia hià anaè tatou i te àhipa
ta tatou i rave mai, ua hià mai tatou i teie reo to te Fatu eparau ra : O vau te èà,
te parau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra,
T
a tatou i parau
I teie hoîraa ta tàtou i paraparau mai i te roaaraa
mai e, e aniraa teie na te Fatu ia
tatou e hoi. E ta tatou i haapâpü maitaï i te mau
taime atoà e, e na te Atua iho tatou e tautum i
roto i teie hoîraa. I mua i teie parau no te hoîraa, ua
îte atoà mai tatou i roto ia tatou üio, te vai ra ihoà
pâutuutu te manao, mea pâutuutu te âvae, te vai
atoà ra ua ïte i to ràtou pampam, ua haamata i te
ôtiàtià e te ôtohetohe. E hoî tatou i roto i to tatou
mea
maori râ, ei ia ù.
no teie
hepetoma, na te Atua atoà te ôpuaraa faaora,
te Atua üio teie e parau mai nei faaâpi au ia ôe. I roto
rà i teie parau, ua pampam te manaô no te tahi pae,
ôtohetohe, terà ia ta ù e parau atu ra e, horoà hoê
rima na te fenua e tàpeà, te tahi rima na te Atua e
ua
tàpeà. la tae i te taime, e tuu te Atua i to na rima, na
tàtou iho e haere. E hoî üioà ra tàtou i te Atua ra.
parau. Aita teie manao e hinaaro nei e faatietie i terà
e manao ra mea itoito, e haapampara i terà e manao
ra e aita to na e püai no te haere e eita o na e haere.
Eaaitoito i te arataî no te mea, ôutou te mau ôrome-
Hiô na tatou i te tahi parau, pinepine te faaroohia
terà parau e aita rà te taata e haapaô ra i te auraa.
Terà parau teie ia, te iho tumu. E
te üio, e taura.
Eiaha mai teie e parauhia nei te üio tumu mai terà ia
e ravehia aè ra i Toàtà. E ôri te reira e himene, eere
terà i te iho tumu. Te iho, e taura, taura tàamu te
taata i te tumu o te ora. No tàtou i roto i ta tàtou
tàtou nünaa, te tiaî mai ra i to na mau faaora. Na te
Atua üioà te ôpuaraa faaora. Tàtou rà, na tàtou e tau¬
tum i te Atua ia tupu ihoà to na hinaaro. Teie tau fifi
ta tàtou e ora nei. Tautum mai te Atua, tautum mai
te Atua ia tàtou i te arataîraa i to tàtou nünaa. Haere
^a
hiôraa, e piti tumu to te ora, te fenua e te Atua. Nà ô
ia tàtou, terà pae, terà puèraa e manao ra e, mea pàpü
to ràtou manao no te hoî, terà ia hiôraa ta tàtou i hiô
mai i te tahi taime, hiôraa no te tahi metua tei tuu te
rima o ta na mau tamarii. Vai iho na na ihoà e haere.
No te mea ua ràvaî te itoito to na âvae, no te amo ia
na, âfaî ia na i te vàhi ta na e hinaaro ra. No terà
puèraa te manaô ra e mea pamparu vau, te vai ra te
iho tumu. Parau tumu na tàtou i te parauraa e, te
fenua e metua to tàtou terà metua vahiné. Nà ô ia
tàtou i nià i teie hoîraa, no terà feià pampam ra,
horoà te tahi rima na te fenua e tàpeà, faatoro te tahi
rima na te Atua e tàpeà. Na te fenua e na te Atua e
arataî terà puèraa e pampam ra te âvae, terà e pam¬
pam ra te manaô. E hoî ihoà rà. Faahoî to tàtou
nûnaa i te Atua ra. Ua îte tàtou i roto i te parau no te
faahoîraa i te nünaa, oia hoî te tupuraa ta te Atua
ôpuaraa faaora,
eere na te nünaa' e manaô.
Haamanaô na tàtou i te parau o Iteraèra, eere na
Iteraèra e hinaaro. Te reira atoà ta letu i parau i ta na
pipi, eere na ôutou e hinaaro mai, na ù, na ù e
hinaaro atu ia ôutou. I roto i terà faaoraraa ia
mau
Iteraèra, eere na Iteraèra i hinaaro, na te Atua iho, e
■^na te Atua i arataî.
22
tua, te auraa o to ôutou tiàraa, e tiàraa faaora, eita te
faaora e horo. Eita te faaora e parau i te nünaa e,
haere atu a rauaè au. E tiàraa faaora. Te fifi ra to
tàtou, noa atu e te manaô ra tàtou e ua ère tàtou i to
tàtou parau. Haere. Na te Atua e horoà mai te î. Na
te Atua atoà e horoà mai i te pàpü te tiàturiraa, e
haere ihoà rà. la ôre te âvae ia maraa, ia ôre ia faai¬
toito i te tuu, te tuuraa âvae nà mua. E au atoà tàtou
mai terà manu ta tàtou e parau nei, e mataù terà
manu i te maùe. la ôre anaè o na ia rere nà fea o na
e îte ai i to na parau ei manu, eita o na e îte, ia rere
ihoà rà. Parau mau ia haamata anaè i te rere, te vai
ra te mataù. Nà fea tàtou e îte ai i to tàtou parau ei
Màôhi, mai te peu eita tàtou e rere, e rere, e haere.
Eere i te mea ôhie, e haere ihoà rà. Te reira te ora.
Outou te faaora o te nünaa. A rave i ta ôutou tàpura
ôhipa. Eiaha e manaô ia tàtou, eiaha e manaô e : a
te rahi noa atu ra ia ta ù ôhipa. Aita ta tàtou ôhipa i
oti. Te hinaaro mai ra te Atua i to na mau tàvini ia
faaora i to na nünaa. Eita ia te arataî e horo. Terà ta
ù e parau atu ra, mai te peu e te tahi pae te pampam
ra te
manaô, horoà te t^i rima na te fenua e tàpeà,
Atua te tahi. E haere ihoà rà tàtou. Faaitoito
anaè. Eie te nünaa e tütava noa nei, tütava noa nei i
roto i te fifi. Te hinaarohia mai ra ôutou. Te hinaarohia mai ra tàtou. To tàtou parau, to tàtou reo.
Haere mai te reira e to na hum. Haere Hiro mai te
na te
tahi, Haere ènana mai te tahi. E haere ihoà rà, eiaha
e faaea, e hoî anaè tàtou i te Atua ra. Maumum.
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
II
lilBÜIWIi
j • I ' -
fi-
è
-
\
!
^ÊÊ '
T
TE HOI NEI RU
I mua i te rahi o te àti
I roto i te rahi o to ù àti
E târehu noa nei (i) to ù âau
Haamanaô aè ra to ù âau
Ua faaheipuni te fifi ia ù
E te Fatu (e te Fatu)
E himene au (e) to ù Atua
I to ôe aroha
Ei haamoè (i) toù peàpeà
Te tâtarahapa nei to ù âau
E hoi au i te fare metua
(Te hoi nei au i te fare metua) Fin
Ua faataoà ôe ia ù i te here
O ôe te Tumu, mâtou te ohi
Ua faahei ôe ia ù (i) te aroha
E aroha ôe e te Atua, Fàrii mai
Ua moè ta ù taoà e te Fatu
I to mau tamarii
Ua maemae te hei (o) te aroha
la nânâ to ràtou mata ia ôe
Aore o ù ùnaùna faahou
I nià i te èà, Fârii mai.
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010