EPM_Vea Porotetani_201020111201.pdf
- Texte
-
r
Il
1
iT??^j.gP1
^
1
■||B||j||||H^# ^
1
^
pR
■^K 1
1^^ ■Æj^^^m
JÜE^
1%
P
•
■
IK
M
Sommaire
2
4
Pofêtetani
5
L’ÉGIÆE PROTESTANTE
MENSUEL DE
6/21
MAOHI
EN
# Hiotos : La Pastorale 2010 à Papara
# Parau O te fenua : Papara (2)
# Édita & Intro : Pasteur MARAEA Taarii
Dossier
•
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Te Rururaa Orometua 2010
y
O Vau te
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Eknail : veaporotetani@epm.pf
‘‘
mau e te
Ora
La Pastorale 2010 ”
Je suis le Chemin,
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Rédacteur en Chef
MAUAA
Eà, te Parau
la Vérité et la Vie
Etârétia
Julien, Pasteur lotua
Secrétariat-Maquettiste
6/14
POHUE Ben
0 Te hoîraa i te Atua ra
O
vau
Èà
te
Comité de Rédaction
HOIORE Céline TEURURAI Jean,
,
PIFAO Heiata, IHORAl Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, FAUA-TUFARIUA Emma,
TAUIRA Gaston, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, KOENIG Robert,
CHENE Christian,
et la collaboration de
MARGUERON Daniel
Hohoà
23
:
Te Rururaa orometua 2010
^ i Papara
EBmene
:
Te hoi nei
au
|
j
Prix de l’abonnement
numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp) I
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
i
Impression : Tahiti Graphics
:
Tirage : 4500 ex.
j
an
-10
BULLETIN DE
Nom
Prénom
:
Adresse
À
:
:
Je
et
RÉABONNEMENT
me
réabonne
au
verse la somme de
Abonnements : Polynésie
Veà Porotetani pour
l’année 2011 (lan
-
10 numéros)
je
renvoyer à :
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°2 DéclO-JanlI
3
Te parau
no
Papara
Nui
Mai te
mau
tuhaa fenua atoà
o
te Ao
Màdhi nei ta te Mua Metua i rahu e
e âai to na,e pehe to
pü marae to na e e Mua to na. E
moti i Teavaro i te Hitià-ô-te-râ, taa atu
ai o Mataiea, e e hope i Vainiania i te
parau to
Papara,
na, e
Paea. O
Papara ia fenua i vai na, e te vai nei e e
tooà-ô-te-rà, taa atu ai
Te
orero
vai â
tau e a
a
hiti
noa
o
atu.
Iparauhia na Papara i tahito ra e, o
auraa e piti roaraa. I
te vai ra te atua Oro e
tahuà. E no te mea e e fenua
Rua-Roa, te
taua tau ra,
to na mau
ùa
o
Papara, ua fiu roa te nùnaa i teie
o Rua-Roa i te mea e e topa tàmau
fenua
te ùa
tau
O Papara e moè ra i te ahinavai
O Papara Nui a oro hua reà
Oe
’faai na
E
E
te vai ia Tai-au
i te horo i paepae
manu vau
Teva i te ua, e
nei,
e
Teva
Teva i te Mamari
fiamari iti no Oro hua reà
ifl
tuu i te vanaa e
'fei Papara
m
te tupuraa o te toa
te toa manahune
O Rua-roa, O Papara
Etârétia
te Mavae tua nana
O Papara hoi te tauira i te potii
O Papara e moè ra i te ahinavai.
o te
mea roa
mahana
E mâo te ùa i te tahi atu
e
te
hiti
mau
tuhaa
tàpiri mai ia Papara, âreà o
Papara, tei roto noa à ia i te ùa, te moè
e
noa ra
ia i roto i te ahinavai, oia hoî, i
roto i te
tau
rupehu. E tâtaipiti te roaraa o te
ùa, i parauhia ai e, o Rua-Roa, e piti
roaraa o
te tau ùa.
Ua fàrerei te
mau
tahuà i te atua
no
te
ani ia na, ia tauihia teie tau ùa, te maraa¬
mu toètoè. la horoàhia mai te tau maitaî
màhanahana. To ràtou manaô ia
faaôre-roa-hia te ùa. Teie te pàhonoraa a
te atua, Eiaha e faaôrehia te ùa e te
matai. Te iôa rà o te fenua te taui, e
maîri i te tahi iôa âpi. E teie te iôa ta te
atua i topa i nià i teie fenua o Rua-Roa,
e
te
o
Papa-Rà. Te
ra
vairaa
o
auraa, te papa tiàraa, aore
O Papa-Rà te iôa âpi. I
te rà.
mûri mai, ua parau
Papara
4
toètoè. E
mai.
pehe ai
O Oropaa, toa i Fenua-ùra
O mere a te ua i Anà
O
ùa, eita te hihi
fenua
iriiri
te maraamu
e
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
e tae roa
âfaro-noa-hia e o
mai i teie mahana. ^
Te fariiraa i fo te Rururaa àromefua
Pour un monde plus juste
No te hoê
ao
paiHutià
Rave rahi àvaè te ora nei te fenuai roto i te tahi
poritita. Noa atu e aita i taeaèhia ia na i te pae rahi, te faateie nei te Hau fenua
i te oraraa o te nùnaa. E tupuraa ôhipa maere e mea
maitaî aè ahiri i ravehia te faatauiraa.
mau umeumeraa
Depuis quelques mois, le pays vit une certaine
accalmie
politique. Même en n’ayant pas une
majorité à l’Assemblée du pays, le gouverne¬
ment actuel gère les affaires du pays. Une situation
étrange qui aurait valu un renversement immédiat en
d’autres temps. En attendant, la situation économique
et sociale se détériore encore un peu plus chaque jour.
Face à cette
situation, quelle réflexion
l’Église pro¬
testante Màôhi
peut-elle proposer ? En réponse à cette
question, la pastorale de cette année qui s’est tenue à
Papara s’est penchée sur une parole de Jésus adressée
à ses disciples inquiets - « je suis le chemin, la vérité
et la vie », une réflexion qui certes, n’apportera pas
des solutions immédiates à la crise que traverse le
pays, mais replacera certainement l’Église devant ses
responsabilités en tant que témoins de la grâce de
Dieu. Mais c’est aussi une réflexion qui doit interpeller
l’Église dans ses orientations théologiques. Cette
parole de Jésus, qui nous ramène au fondement de
notre
identité chrétienne centrée
sur sa
personne en
Fils du Très Haut. C’est Lui seul qui peut
nous révéler le Père et nous y conduire comme il le dit
plus loin ; « nul ne va au Père, si ce n’est par moi ».
tant que
Cette double interpellation nous donne en premier
lieu la possibilité de nous remettre à l’essentiel de
notre mission dans le monde en nous reposant la ques¬
tion du sens à donner à nos actions, à nos engagements
pour plus de justice et de solidarité face à la
difficultés que supportent les plus touchées.
réalité des
Dans un deuxième temps, elle nous rappelle que
cela ne peut se faire en dehors d’une démarche de foi,
nourrie en permanence par une adoration où les
membres d’église se ressourcent tout en remettant leur
vie, leur histoire entre les mains du Seigneur. Mais
ce temps d’adoration qu’ils reçoivent
c’est aussi dans
par le moyen de la prédication de la Parole, les forces
nécessaires pour bâtir un monde plus juste, où l’hom¬
me
retrouve
sa
dignité telle
que
le Créateur l’a voulue.
Âreà te oraraa faufaa e totiare, te îno noa atu ra ia i te
mahana atoà. I mua i teie hum tupuraa ôhipa, e
aha te feruriraa ta te Ètârêtia Porotetani Màôhi e tià ia
horoà ? No te pàhono i teie uiraa, ua tupu te Rururaa
ôrometua i teie matahiti i roto i te Pâroita no Papara e
ua feruri o ia i te parau a letu i ta na mau pipi o të pârahi
mau
i roto i te mànaônaô
te Ora ».
ra
e
Pasteur MARAEA Taarii
O Vau te èà, te Parau mau
E feruriraa o të ôre ihoâ paha ia e horoà i te tahi mau
ràveà vitiviti i mua i te fifi o te nünaa. Te faahoi nei rà
teie parau i te Ètârêtia i mua i ta na mau tautooraa ia au i
to na tiàraa îte no te mau haamaitairaa a te Atua.
E parau atoà rà tei pii i te Ètârêtia i mua i ta na mau
rëni aratairaa parauatua. Teie parau ta letu, të faahoi ia
tàtou i nià i te papa o to tàtou hiroà faaroo haamauhia i
nià i to na tiàraa taata e Tamaiti a te Teitei. O ia anaè të
faaite ia tàtou i te èà e tae ai i te Metua ra, mai ta na iho i
parau, “ Aâta roa e taata
ei ia ù. ”
etaeitaù Metua ra maori ra
Teie nà püraa e piti, te
faahoi ra ia ia tàtou,
tahi roa, te faahoi ra ia tàtou i nià i te mau mea
i ta tàtou tàviniraa i roto i teie nei ao mà te
uiui atoà rà i nià i te auraa mau e horoà i nià i ta tàtou
-a
tumu i roto
mau ôhipa, to tàtou mau titauraa, no te faatupu i te parau
tià, te autaeaèraa, i mua i te mau taata e ora nei i roto i te
fifi.
-Te piti, ia orahia teie parau i roto i te tahi aratairaa
faaroo tei faaàmu-tàmau-hia nà roto i te haamoriraa i te
vâhi i reira te mau mammetia e faaâpihia ai mà te püpü
i to ràtou oraraa e to ràtou parau i roto i te rima o te
Fatu.
E i roto atoà i te reira taime haamoriraa, e noaa ai ia
ràtou nà roto i te ràveà o te parau a te Atua, te püai e au
no
^
: «
te
patu i te hoê ao parau tià e i reira e noaa ai i te
taata te tura
ia au i te hinaaro
o
tei hàmani ia na ra.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
^
Eaito
6c
Intro
Te hoîraa i te Atua
ra
Uiraa 1 : Ua faaau te feiâ faaroo matamua ia letu i
te ià e arataî e e faaîte ia râtou i te èà o te or. No te Mâdhi,
parau faufaa atoà to te ià i roto i ta na tîtauraa i te ora.
E aha te taa-ê-raa ta dutou e îte ra i roto i te tupuraa o
teie nâ parau (Rautihia mai e Vaetua drometua).
e
Màmà2
Pâpâ 1
e parau faufaa atoà to te
tîtauraa i te ora. Te uiraa : e
aha te taa-ê-raa ta ôutou e ite ra i roto i te tupu¬
No te
ià i roto i ta
letu,
Mâôhi,
na
teie nâ parau e piti. Ohipa rahi teie pupu
i te imiraa i te taa-ê-raa e vai ra i roto ia ràua.
Te mea noa râ ta mâtou i ite, te taa-ê-raa i teie
mahana, aita te ià i riro faahou ei aratai. A piti,
ua faarirohia e tatou te ià ei imiraa moni. E a
raa o
toru, ua faaea noa tatou i nià i te tàpaô. Te
faaauraa matamua ta te feiâ faaroo ia letu i te
ià, terâ ia parau
«
Ichtus
».
e
îte
I nià teie parau ta te Fatu : « O Vau
te Èà, te Parau mau e te Ora, aore roa e
ta a ta e ta e i te Metua ra maori râ ei ia ù ».
taime, tei nià tâtou i te parau no
teie ià. E 2 hiôraa e tuuhia ra i mua ia tâtou.
Te hioraa matamua, i ô nei e tano ia haapâpüe terâ iôa to letu, eiaha no te mea te feiâ
faaroo matamua, ua faaau râtou ia letu i te ià,
aita. Aita râtou i faaau ia letu i te ià. No te
hia,
râ, i roto i to râtou faaroo, ua îte teie mau
haafifihia râtou e te âti-Iuta, ua îmi
râtou i te tahi râveà ia moèmoè râtou i roto i
mea
taata e
i te
reo
iôa
o
i to râtou faaroo. E aha te
rave. Teie, te
herëni te iôa o te ià.
1 roto râ i te
^
letu,
e
Te ià,
o
teie nâ parau e 2, ê
mai te ora, oia hoî nâ roto mai ihoâ ia i te
mau rahu atoà a te Atua. Te auraa ra, i nanahi
mai à te ora i te horoàraahia mai. Oia hoî, teie
ia ta tâtou
e
îte
noa
nei i
mua
i teie parau, te
ià
la.
•nâ
Nâ roto-anaè-hia i
Rauti 1
ôhipa ta râtou i
ora ra.
ora.
Atua tei arataî
Te taa-ê-raa ta mâtou
a te
na
Ua faaau
te feiâ faaroo matamua
ia letu i te ià arataî
ê
ta râtou oraraa
rahu
i roto i te tupuraa o
ra
reo
No teie râ
arataî i te taata i te
atoà i te taata i te
mâôhi : « letu, te Tamaiti a te Atua, te
Faaora ». Te faaauraa a te mâôhi i te ià, e ara¬
taî o ia i te nana, e parau to na, e arataî o ia i te
ora. Terâ mai ia ta mâtou pâhonoraa.
te
e
te tahi teie o te mau
vai
ra
ihoâ i roto
haapotoraa ta râtou i rave no te
moè roa te iôa o letu, letu Metia,
e
moè i mûri mai, aore ra i roto i terâ
taô
e
faaôhipahia ra no te ià. Te auraa ra, ia faaôhipa anaè râtou i te iôa o te ià, no te toeà o te
feiâ
faaroo mai ra, e manaô râtou e ià terâ e
e
ra. No te mau taata râ tei tiàturi ia
letu, ua îte ia râtou e, i mûri mai i terâ taô no
te ià, to râtou Fatu terâ e faaîtehia ra.
Te auraa, e râveà teie no terâ mau taata mata¬
mua, no te hunaraa, no te haamoèmoèraa i to
râtou faaroo, ia ôre râtou ia faahapahia. Mea
tano râ ia pâpù maitaî to tâtou manaô, aita
parauhia
râtou i faaau ia letu i te ià. Ua
taô
iôa
no
o
rave
te ià e ua îmi i te râveà e
letu ia moè i mûri mai
terâ
râtou i te
haapoto i te
e aore ra
i roto i
taô, e ia faaôhipa anaè râtou, mea ê ta te
e mâramarama, e o râtou tei îte e no
râtou terâ parau, ua taa maitaî ia râtou e aha
taata
tera
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
mea e
parauhia
ra.
iteraèra ôrometua
Rautî
:
Te uiraa i ô nei i
rau ra.
Ua ite tatou e,
tei ôre i
auraro
i ta tatou tâtararaa, teie ià
i te ture a te mau Atua e tei
mua
horo mai, nehenehe ànei o na e riro ei ià aratai.
Te tahi aratai horo, e maitai ânei te reira hohoà
aratai no te aratai i te feiâ tàere ia haere. Teie ià
ta tatou i vai mâoro mai i te àtea ê, ua maitai
terâ ià i teie nei, aore ra ua ino roa atu o ia i
terà ino hou te hororaa. Mauruuru. ^
te
Aita,
ià, te vai
toeà
mea
ê râ to
na
huru. Te vai
ra
to te
aratai, e te ture a te mau metua i te feiâ
tâià, ia roaa terâ ià eiaha e hàmani-ino-hia, e
tuu. No te mea, ta na ôhipa, e aratai i te
nana i roto i te ora. Teie ià, tàtou ia, ia au i
te uiraa e haere mai ra, mea ino i te haereraa
mai, ia hoi ànei ia e maitai ai. Eere na na te
hinaaroraa e hoi, eere atoà na na te faahoiraa. Na te Atua te ôpuaraa faaora, ta na te
pee noa i te Atua i roto i ta na aratairaa.
Eere no te parau e, ua maitai atu ànei tàtou e
ià
aore ra ua
ua
ra to na
taa
tâià terà e parapai roto i te faanahoraa o
aratai, hoê ihoâ mai te
e mau taata
ino
roa atu
ànei tàtou.
^
Aita e fifi, mai te peu e,
mâîti te Atua ei vahiné te aratai
Mârii ôrometua
Iteraèra i nià te parau
o te ià e ta te Màôhi i nià te parau o te ià, te ite atu ra vau e, e ià tàne te tahi, e ià
vahiné te tahi. Nà hea pai ia parau te reira mea, aita ànei hoi terà mau tatararaa i
ârauaè ra e, e riro i teie mau taime i mûri nei, nà te pôtii e aratai. Æ
Mauruuru maitai te
mau
rautî. la hiô-anaè-hia te faaauraa
Taahitua ôrometua
Manaôhia mai te tahi
haapiiraa ta tàtou. Te
parau o te vahiné. I roto i to tàtou parau, eita
pai tàtou e màiti i te vahiné e aratai ia tàtou.
Eita e tano. Eaaroo-anaè-hia terà huru tatararaa,
e uiui ra ia vau. Eàrii ànei hoi tàtou i te hape ta
te vahiné i rave, e na te vahiné atoà e haere mai
e
tâtai. Teie te uiuiraa. Aita ànei hoi tàtou e
roa atoà ra i te hinaaro o te Atua. Eàtata rii
àtea
e, ôhipa rii tâhoohoo. Na ôe i rave, na oè
ihoà e tâtai. Inaha, i roto i to tàtou parau, fàtata
pai
e parau to te vahiné. I terà haapiiraa ta
tàtou i ite mai. Eita e tano i terà vahiné i nià te
ia, aita
tiàraa,
no te
aratai. No te aha ia i teie mahana, e
parau tàtou e, na terà vahiné i rave i te hape, ua
màiti atoà ihoà te Atua i te vahiné, no te haere
mai e tâtai. Te taui ra ànei ta tàtou parau i teie
mahana.
â
Rautî
no
:
a
Aita. Mauruuru i terà manaô. Eiaha
te mea e ià ôtàne te
tahi. E terà
mea
ta ôe e
tahi,
e
ià ôvahine te
peàpeà
ra, eere
ànei
ananahi e, e pôtii te aratai i teie nùnaa.
Mai teie, aita e fifi, mai te peu e ua màiti te
Atua ei vahiné te aratai. Na te vahiné, no
roto i te hape a te vahiné, i riro ai to tàtou
fenua i te Earàni. E te hape i ravehia e te
vahiné, e vahiné atoà te hoi mai tâtai i te
hape tà na i rave. E, ua parauhia na Pômare,
eere, o mûri mai ra eere o Pômare. O
e,
Pômare vahiné. Na na te fenua i hoo. Ta te
vahiné i rave, na na atoà e haere mai e tâtai.
Hiô na tàtou, Atamu e o Eva. Te ino i rave¬
hia e te vahiné, na te vahiné atoà i tâtai.
Eere. No reira, to tàtou riroraa na te vahiné
te reira ôhipa i rave, e vahiné à te tià mai,
no
te tàtairaa.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
7
taui te parau. Aita te parau i taui. Te
hara i ravehia te vahiné, na te vahiné atoà i
tâtai. Ere. Teie nei rà, tatou, aita tatou e haa-
Gaston Marama ôrometua : Te tahi noa paha
faatitiàifaroraa na mua roa. Terâ parau ta Turo,
no te hooraahia to tâtou fenua, eere ia i te tau o
te arii Pômare 4, i te tau rà o te arii Pômare 5.
Te tau no te arii Pômare 4, ua faahepohia ia nà
roto i te faariàriàraa, ia hoo i to tâtou fenua,
mori nei i terâ vahiné na na i tâtai. Aita. Ua
rave o na i ta na tuhaa. Te Tamaiti ta tâtou e
tâtou
Rautî
-
Turo
:
E,
mauruuru.
Mauruum i
terâ manaô. Ua tano te uiuiraa. Eiaha
no
te
mea, ua
pee
nei, eiaha
o na.
tâtou nià te
Ta na râ hapa, eiaha. O
iôa o Mâria. Parau noa
parau o te vahiné, aita ihoâ tâtou
tei mâirihia to
na,
na
âreà
ra
te
âià,
parau no te
eere
te tau ia no te
hooraahia te tàatoàraa o to
no te arii Pômare 4, i
ia i te tau
arii Pômare 5. Aita
ia vai teie parau
faatitiàifaroraa.
e
vau e
hinaaro
mai terâ, te tahi noa rà
i tuu nià iho. Te hara i ravehia te vahiné
te hara ta te vahiné i iriti, na te vahi¬
i haere mai e ôpani. Ua oti. Aita rà te
aore ra
né
ôpuaraa a te Atua i roto i ta tâtou e tiàturi
nei, i haamauhia i nià i terâ vahiné, tei nià rà
i te Tamaiti. No reira, aita ta tâtou parau i
taui. Te vai noa ra ta tâtou parau i nià i te
vairaa. Ua nà roto mai
Faaora,
no te
tàtaîraa i
terâ vahiné matamua.
ra
i te vahiné, terâ
^à hape i ravehia e
To nià iho tâtou i te
ià, te hoî ra tâtou i te Atua
Taarii ôrometua
Te uiraa matamua, tei nià ia i te parau no te ià.
Te mau tàtararaa ta tâtou e horoà mai ra i mûri
nei, te aratai
ra
pai i nià i te tahi manaô,
te hoi ra tâtou
«
».
E tano
ra
ànei hoî ia, e nà ô
tâtou i te faanaho, i ta tâtou hiôraa e e arataîraa.
Te piti o ta ù uiraa, i nià ra i te tahi huru arataî¬
raa manaô ia faaroo anaè atu vau, « i nià iho
i terà parau e, te hoî ra tâtou i te Atua ra,
nià iho tâtou i te ià, te hoî ra tâtou i te Atua
ra ». No te mea, te vàhi rii noa vau i fifi ai, ia
nà ô anaè tâtou i te parau, te feià i fàrii, tei nià
ia i te ià e tei ôre i fàrii ra, tei roto ia i te miti.
Te vâhi e tàfifi ai te manaô, tei nià hoî i terâ
noa
to
Rauti
No te haamanaô
na
reira parauraa, ua îte atoà ia tâtou e, tei fàrii
ia na, e ora ia, tei ôre i fàrii, e pohe ia...Te
mea rà e hiôhia ra, te vai ra te ora e te vai ra
te èreraa i te ora. Te reira te vàhi ta tâtou e
tàpeà mai Vaiho tâtou i te Atua ia rave i ta
na ôhipa. Ua îte rà tâtou e, tei fàrii ia na e
...
ora
nahonaho ànei hoî, teie Rururaa Oromeferuri i te reira mau parau, no te mea,
teie mau parau e amo i te mau ôhipa e tupu i
mûri atu.
ê
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
■r-
a te Atua. Ua haamata ê mai
i te faaîte e, e Atua o na no te ora,
rà te Atua no te pohe. I roto noa i te
te Atua
eere
mea,
8
ia tâtou, ua haamata te
ôpuaraa faaora
tua i te
na
noa
ra
ia, tei ôre i fàrii
ua
ère ia i te
ora.
Æ
Uiraa 2 :1 te hidraa i te Màreto 1,15, e tano ânei i te
tâtarahapa ta letu e faahiti ra la faaauhia i te faafâiteraa
(tatou la tatou iho, tatou i te Atua, tatou i te fenua), aore
ra
la faaauhia i te faaroo mâdhi mau ; e riro ânei te reira
ei tauturu i te taata i roto i teie hoîraa i te Atua ra.
Pàpâ 2
la faahau tatou ia tatou iho tatou te taata, e faahau i te Atua, e faahau i te fenua. Te faafâite¬
raa e
te
tâtarahapa,
mea
tüàti
roa
râua. la faatu-
i te rahu, ia faatura te taata i te taata,
ia faatura te taata i te Atua. Eere te taata i te
mea ôhie ia faatupu i te hinaaro te Atua, mea
haavarevare roa te taata. I roto i te peàpeà
ra
te taata
fenua, eita te tâtarahapa e tupu, mea ètaèta te
âau O te taata. Te tauturu noa i mua i teie fifi,
te parau ia a te Atua. Mea ôhie aè te nünaa
êtene i te tâtarahapa i te nünaa faaroo. Mea
faaroo aè te Mâôhi i mua ra, to tâtou mau tupuna, oia hoi e faaroo te matai, e faaroo te ià e
rau noa atu. I teie mahana, ua âtea te Mâôhi, ua
rahi te
pipiri.
tâtarahapa i te taata i te hoîraa i te
E tauturu te
Atua
E tauturu te faafâiteraa i te taata i te
ra.
hoîraa i te Atua
ra.
4b
E aha mau na te auraa
no teie parau : te faaroo
mâdhi mau. E aha mau na
«
Rautï
:
teie parau : te
faaroo mâdhi mau ». Te
manad hopeà roa a te pupu
i nia i teie uiraa ta tâtou,
te auraa no
Terâ.
Mâinà3
« E ».
Tâtarahapa, tâtara i te hapa nâ mua roa,
tià atu ai i mua i te taata. Mea maitaî râ ôe, ôe
iho nâ mua roa, te taata tâtaî tahi terâ, tâmâ,
here i to ù mau taeaè e mau tuahine no te haere
nâ nià i te èà o te Eatu. Te faaroo mâôhi mau,
ua tae ê mai na. Ua ora mai to tâtou mau tupuna i te reira, te parau no te here e te aroha.
Tiàturi te taata i te rahu a te Atua, tiàturi i te
here e te aroha o te Atua e na to tâtou faaroo
mâôhi mau e faahoî ia tâtou i te Atua ra.
Eaafâiteraa aore ra faahauraa te taata e te taata
nâ
mua
noa
ra
tâtou, e pee tâtou ia na, hoî i roto i te îte i te
parau e te màramarama. Te Mâôhi e te pü
fenua, tàamuraa ia ôe, te fenua e te Atua. ^b
no
faaapiapi
Marama tiàtono
te Atua, te taata e te
èà ta te Atua e faatoro mai
roa, te taata e
fenua. Hoê
ra
ia ôe. Ua ineine atoà rà letu i te
tauturu i te taata,
I te hidraa
i te Mâreto
Te nâ ô
ra
1,15 :
te Màreto
: «
fâtata mai nei te Pâtireia
hapa
e a
Ua tae i te tau, te
o
te
Atua,
a
tâtara¬
faaroo mai i te Parau Maitaî ».
Heuraa taô
Tâtarahapa, ia parau anaè e, e tâtara, te tahi
ia ôhipa tei mau. Te anihia ra i te taata e tàtara. Te auraa, e faaâteatea ia ôe i te mau mea e
terâ ia ta na e parau ra, « a
faaroo mai i te Parau Maitaî », tâtarahapa. E
i roto i terâ haapiiraa i ta letu, i roto i te reira
tauturu o ta letu e horoà ra i te taata, terâ te
manaô o ta na e tuu ra, a tâtarahapa, ôia hoî
teie te ràveà no te faaineineraa i te taata i te
fàriiraa i to na Atua. Teie, ua fâtata roa mai,
ua
piri mai, terâ te ràveà. A haamàmà ia ôe,
te mea te Pâtireia o te Atua, o te Atua terâ,
haamàmà ia ôe, e te reira mea, a hiô ia i to
ôe oraraa, hiôpoà i to ôe oraraa, te mau mea
eita e tià ia ôe e rave, e haapae.
no
a
Veà Porotetani n°2 DéclO-Jcmll
9
A here i to dè Mâdhiraa
Raufi
:
te fenua. Ua
O
te
ôe,
Marama tiàtono
tahi ia parauhia te parau no te
Mâôhi, O vau te tahi e mea faahapahapa roa.
Ua hape, e faahapa te Atua ia ôe, no te mea
eere na ôe i hinaaro. A fârii e, e ua hape ôe.
O vau atoà te tahi e tâhitohito ra i to ù reo, no
vau
hape atoà, fârii atoà e ua hape
tàtarahapa, no te mea te fenua, te aroha
a
terâ
e
te here o te Atua
e
Àhiri e tano e tümâ roa atu, e aore
i roto i te mau mea o teie ao e tano atoà ai,
no te mea eita terâ reo i to ù e faaora ia ù, eita
e tauturu ia ù. Ua hape atoà, fârii e e ua hape
fenua, faahau ia ôe e te fenua. la hau ôe i te
fenua, e hau ôe i te Atua.
To ôe màôhiraa, i roto i ta ù vàhi haamoriraa,
i roto i ta tàtou haamoriraa i te Atua, i roto i
ta tàtou mau fare, te tomo mai nei te tahi ia au
i to na huru mau e to na hei. O vau te tahi,
hàîriïri roa vau i te hiô atu ia na, e nà ô vau, e
mau peu hàîriiri teie, eita e tano i ô nei, e
atoà,
hopoi i ràpae. E hopoi ia i hea. Nà hea
te mea te îte ra vau i roto i to ù reo èita vau e
faufaahia.
ra
no te mea eere na
ôe i hinaaro.
Ta ù peu, O vau atoà te tahi, aita vau e au roa
i ta ù peu, no te mea mea huru hàîriiri i te tahi
taime,
ôe i ta
aè te tahi. Ua mâramarama
ôe. A rave i ta ôe e a hôpoi i mua i te
e mea au
aro O te Atua.
Te fenua, te Atua terâ. Te hiô ra rà vau i te
fenua ei îmiraa moni na ù. E tano vau e hoo i
«
faafâite
te
O ôe terà, to
ra
ôre : « To màtou Metua i te ao ra, horoà mai i
te màa e au ia màtou i teie mahana. » E fea atu
ra ia te màororaa i to tàtou pure-noa-raa, aninoa-raa e e fea atoà taime to te Atua horoànoa-raa mai e aita e ràveà tàtou e îte atu ai e, e
ua horoà ê mai na te Atua. A rave, e parau atoà
oti
e au
ia
rà
e
e
ai ôe. Na ôe terà,
hiô tei au. Oia, e tano tàtou e tàmata i ta te
tahi. Eiaha rà ia moèhia ta te Atua parau, a hiô
a
i ta
ôe, terà i
mua
ôe màôhiraa terà.
ia matou
»
i te mau ôrometua a rave, a rave i ta
i horoà mai na ôe. A tuu i nià i te àmu-
...
ra, ua
raa
pàpù maitaî ia ù
e, e
haapiiraa
e e
tïtau-
to mûri
mai, te parau mai ra e : a hoî, a
faahou, ia nehenehe te Atua ia fârii mai ia
tanu
tàtou. Mai te reira ta ù hiôraa i teie parau.
terà i
te vàhi atoà ia i reira to
vau i
i te faahau ia
a te Fatu, te àmuraa màa a te Atua. la
hoî i te fare eiaha e haere e taôto, e haere
tanu
E tuu rà i ta te fenua e horoà mai
vairaa
vauvau
vau
màa
raa
fenua
te reira
nà hea
vau
te Atua
haamau ôe i to ôe faa¬
roo, to ôe tiàturiraa i nià i te horoà a te Atua.
Te fenua ta ôe e taahi ra, to ôe ia vauvau, to ôe
e
e
iho,
Viritua ôrometua
A rave ta te Atua i horoà mai na ôe o ta ôe e
ani noa nei i te mau mahana atoà mà te tuutuu-
te Atua tuuraa i te mea e ora
ia
o vau
Horoà mai i te mâa
Te faaroo màôhi mau, e
e aore
no te mea, e màôhi i te haereraa mai, e
hoî të taataahi ia na. Nà hea ia e hau ai,
e nà hea paî e tià mai ai ia faahau ia ôe ia ôe
iho.
ù
Te faaroo mâdhi
Ètârèti
ia ôe. Faafâite ia ôe
te
...
terà
reo
mua
ia
mau
No
reira,
to te Atua
e tano
e
ôe, terà ta ù
tàtou
e
faaroo faahou i
parau ra, a hiô, a hiô terà
i tuu i nià i to ôe fenua,
i
mua i to ôe mata, te reira ta ù horoà na
ôe. To ù aroha e to ù here ia ôe. Teie te faaroo
mâôhi mau, to ôe fàriiraa e to ôe îteraa e terà
na te Atua terà.
i to ôe mata, i nià i to ôe
Faafâite
Eiaha
faafâite », fàite.
fàito, fàito i terà mea
i mua ia ôe. la tupu anaè te faafàiteraa i roto ia
ôe e te tahi, ua ineine ôe i te hiô i te tahi, e
mata e mata. Areà te taata eita ôe e au, eita to
e
haapaaîna i te
Terâ fàite hoê à
10
o na e
reo, «
te
ôe mata
e tano i nià ia na, e hahi noa to ôe
mata, e horo haere noa, eere, ia fàite rà aita ia e
mata e mata, e vaha e vaha. Ua hau, e te reira
te mea e hinaarohia ra e faafâite.
Veà Porotetani n°2 Titewa 2010-Tenuare 2011
Uiraa 3
faadhipa ra letu i te tahi reo to Itaia
(Mâtaio 13,14 : E faaroo noa â àutou...). i te hiàraa i te
ta a ère o te ma u pipi i te mea ta letu e parau a tu ra ia
râtou, e au atoà ânei teie reo to Itaia i nia ia râtou
:
Te
Mâmà 1
Pàpà 3
ôre, te vai ra ia te
haapiiraa e te arataîraa o te
ôhipa. E îmi i te râveà e taa, i ruru ai tatou no
Manaô matamua
:
te taa
fâriiraa. Moè te
te taa
ôre ia. Te titauraa
a te
Atua ia tatou
no
te
arataï ia, e no to na atoà tiàturi
rahi ia tatou. Na
haapiiraa e arataï i te taata i roto i te îte ia au
te loane 14, 5-6, no te mea na na teie ôhipa i
E,
e
nià i te mau pipi e i
ôhipa na te tarià. Hiô,
te mata. Eita râ e ravaï noa i ô. E
tano atoà teie tohu i
nià atoà ia tatou. Faaroo,
ôhipa
na
tuhaa atoà ta te âau. Titauraa
faaroo
e
a
teie nei tohu,
ia ïte, hiô ia hâroàroà, e
faaôhipa.
te
i
rave.
Raufi : Mana
Te nà ô ra terà parau e :
te faaàteatea ia i te tahi mau parau ia ô
mai te màramarama. la ô anaè te màramara¬
raa no
«Te faaroo ra
îte ra. Te hià mai ra, aita râ
e hâroà ra ». I ô nei, ua faaara letu, ua haapii
letu, ua haamâramarama. E tano paï tatou ia
haapâpü i ô nei e, te mea e faaapiapi ra i te
mau pipi i te ôreraa e taa, no te mea ia, ua
apiapi ê na to râtou manaô, to râtou feruriraa,
to râtou âau i to râtou iho parau. Te mea ta
râtou i hiô, te mea ta râtou i faaroo, ta râtou
atoà ia i faaôhipa ia au i te mea ta râtou e
àutou, aita râ
hinaaro
e
i te tuu i nià i terà parau. Te reira
ôre ai teie parau ta letu e ô atu i roto
ra
te tumu i
ia râtou. la hiô tàtou i te paruparu o te pipi,
tâtou atoà ia paruparu. I mua i te parau a te
Atua, te tahi taime,
e
to
rahi aè to te taata manaô
i to te Atua. E no te mea, ua rahi aè to na
manaô i to te Atua, e tae atoà o ia i te haamoèraa i to te Atua, ia ïtehia to na.
Faaitoito anaè i te fârii i ta te Fatu mau haa¬
ma, te
faaroo
taa ra.
No terà
te
e
ra
tàtou te taata ia parau, a, te
mea ua
màramarama,
e te
faaàteateahia. Te ô
îte
ra o na e
aha terà
ra
mea
parauhia mai ra. Teie nei te taa ra, ia ôre
e faahaere faahou à ia.
anaè,
Hâroà
Ta tàtou i màtau, mai teie, te ôhipa a te mata,
e hiô. la tano te mata i te vàhi e hiôhia, e
parau tàtou, ua îte. Ta te tarià e faaroo, te tahi
parau tei parauhia, ua parau atoà tàtou, te
hâroà ra, oia hoî te taa ra. I ô nei i roto i ta
tàtou taiôraa, mea taa ê rii terà parau ta Itaia.
Te nà ô ra : « E hià àutou, eita râ e hâroà, e
faaroo àutou eita râ e îte. » I ô nei tàtou e
fifi ai, no te mea, ua màtau tàtou e te tarià ia
piiraa. Terà ta loane e haamanaô mai ra, tei
roto ia na te ora, e taua ora ra, to te taata ia
parau-anaè-hia te tahi parau, e nà ô tàtou e, a,
e, te faaroo ra. E tano atoà rà, teie te tahi
tàpaô terà i roto i te taiôraa, ia parauhia i te
tahi parauraa, e, te îte ra vau. Te auraa, te taa
màramarama.
ra vau.
Taa
Taa, ârea
aore ra
âtea. la nà ô-anaè-hia te
parau, aita à ia tàtou e taa atu ra. la hiô anaè
tàtou i te tahi tumu ràau, ia haavaravarahia te
àmaa,
e
ô mai te màramarama. la parauhia
tàtou i te tahi parau,
ia horoàhia atu te tàtara-
Te ïte
ra vau e e
aha ta ôe
e
hinaaro
ra
parau. Ua oti. Teie nei, e hoî mai i nià i terà
hâroà e anihia mai ra, hâroà, fàtata hoê à o na
e te taa. Te hâroà ra, te taa ra, te màramarama
e
ra.
hâroà, aita e
oti, te hàroà ra.
vau e
Ua
ia ù e aha ta ôe parau
hâroà ra, aore ra aita
ôhie ra i te màramarama.
îte atu ra, te taa ra
Parauhia te parau, te
ra, te
Veà Porotetani n°2 DéclO-JanlJ
11
Uiraa 4
:
E aha ta àutou mâramaramaraa i teie
reo to
te
Toma, i te parauraa e : Aore
na... E tâpaà ânei no te
mataù, i te mea e faaruè mai te Eatu ia râtou, aore ra e tâpaà
no te tahi mea ê atu (Rautihia mai e Môte àrometua).
mau
pipi i nâ roto mai i te vaha
mâtou i îte i tenâ
na
vâhi ta de
Mâmâ 3
Ua tâpeà mai mâtou i te manaô, e tàpaô no te
mataù. Mataù, i te ineine-ôre-raa i te haere nà
nià i te èà ta letu i haere. Te piti, te màramarama-ôre-raa i te mau haapiiraa a letu. Te ineineraa no te faaruè i te vâhi i mâtauhia no te haere
i te tahi vâhi âpi. Ua hiô taata noa râtou ia letu,
aita i haapaô e e aha mau na te mea e titauhia
ra.
Raufî
haapii, o na te Fatu i teie mau
anaè te hoê ôrometua i te tahi
pupu taata : « Ua îte àutou », tàpaô ia e ua
hiôpoà atoà o ia râtou, e ua tae i te taime, e
terâ mea e parauhia atu ra, e maraa ia ôutou.
E maraa, eita te Fatu e parau ; « ua îte àutou
i te èà », mai te peu e e aita ihoà te mau pipi
i ite. I mûri aè i terâ tau haapiiraa ta te Fatu ia
râtou, to râtou faaroo-noa-raa, to râtou âpeenoa-raa i to râtou Fatu, e to na hiôpoà-noa-raa
ia râtou, e ia parau te Fatu e : « Ua îte àutou
e taata
taata. la parau
i teie vâhi ta ù
ia,
e
haere,
ua
îte àutou i te èà,
la pàhono mai
te mau pipi e : « Aita mâtou i îte », eere i te
tâhitohito, te haapàpû noa mai ra te reira i te
paruparu o te mau pipi, aita râtou e tiàturi ra i
no
te mea
o
haere
Pàpâ2
Te vai
e parau mau. »
ia râtou. No te
tautururaa ia tàtou i te mâramaramaraa i teie
ia
au
te
noraa a
i terâ huru
pipi. E
mau
e
îtehia i roto i te pàhoteie i te huru o te
au
metua i nià i ta na tama...
Te
ôhipa ia ta te Fatu
e parau ra i teie taime :
«
Ua îte au e ua îte àutou i te èà. » Terâ ia ta
te Fatu e tuu ra. No te mau pipi rà, eere atu te
reira mai terâ ta râtou e hinaaro ra. Na râtou
atu ra i teie nei e faaitoito i te haere. Mea nà
reira to te Fatu tautururaa i ta na mau pipi.
Horoà faahou atu
vau
tàtou e màramarama
i te parau o te manu.
e rere
ia
12
rere.
au
la tae anaè i te tahi tau,
Teie nei rà, eere na te maiaa e
te fanauà, e vaiiho o ia i ta na fanauà
Te tuhaa terâ e hinaarohia ra i te
te
rere no
i te tahi hiôrâa, i ô
atu ai. E rave mai
roa
manu.
te manaô
mataù,
no te
ineine ôre
o te
pipi. Te vai atoà râ terâ manaô tâhitohito e
vahavaha, i roto i terâ parau ta te mau pipi, e
mau
te
terâ huru ta râtou
manaô,
e
faaîte
ra
nâ roto i to râtou
ia e, ua haapiihia râtou e te
Fatu. Te piti o te manaô, eita e tano i te mau
pipi ia parau i te reira huru parau, no te mea, e
feiâ râtou tei haapiihia. Ua tauturu te Fatu ia
râtou, ua faaîtehia te èà. Titauhia te mau pipi ia
haere na taua èà ra, o te èà ia e tae ai i te
noa atu
Metua
ra.
fanauà
e rave.
la ôre anaè
o
ia
e
hinaaro
e
eita o na e ite i te auraa o teie parau.
No reira, te Fatu i teie taime, te hinaaro ra e
tuu, e tuu i te mau pipi, na râtou iho e rere i
teie nei. Ua ite o na e, e maraa. No reira o ia i
parau : « Ua îte àutou i teie vâhi, ua îte
àutou i te èà ». Aita te Fatu e haavare ra, aita
te Fatu e faaooo ra i ta na mau pipi. I parau ai
te
o
na, no te mea ua
ite ihoà. Terâ rahiraa haa¬
piiraa i horoàhia,
e tano râtou i teie nei, o
râtou anaè ia haere. Ua ite râtou i te vâhi e
tàpae ai. Te Fatu iho, te tiàturi atu
râtou,
atu
ra
râtou
o
i nià ia râtou. Te manaô
e
ra
ia ia
râtou rà aita à râtou i tiàturi maitai
tàpae. la
au
i te hohoà
ra
râtou eita
o te manu, te
paruparu noa ra te pererau. Aita i tiai mai i te
huruhuru no te haamata i te rere. Oia, ua î i te
huruhuru, aita à rà i ineine atu
ra no te rere.
Ei hidraa
te mea ta te Fatu i tuu i roto
parau
ra
rere,
Ua île àutou i te èà
letu,
e
Te hum o te metua i nià i ta na tama
la tae anaè i te tahi taime, ua ite te metua e ua
tae i te taime e tano e tuu i te rima o ta na
tamarii. Eere na te tamarii e ani mai, o na terâ
e hiô ra i terâ tamarii e ua ite o na e ua ineine
e aore ia e tano teie tamarii e amo i to na âvae
no te haere i te vâhi ta na e hinaaro ra. la tuu
anaè, ia tae anaè terâ metua i te fàito e manaô
ai o ia e e tano e tuu i te tamarii, aita tàtou e
nà ô ra e eita terâ tamarii e topa. la topa anaè
terâ tamarii, e horo mai terâ metua no te tâpeà
i te rima o te tamarii, no te faatià ia na, vaiiho
faahou ia na ia haere na. Mea nà reira te
tamarii ia haapiihia ia haere. Eita te metua e
tâpeà noa i te rima o te tamarii, e paari noa
atu o ia. E tano i teie taime, e tuu, e tuu.
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
^
Uiraa 5:1 mua i ta letu haapâpûraa e : Ua ite àutou
i teie vâhi ta ù e haere nei, e ua ite àutou i te èà, îte noa ai
hoî tatou i te pâhonoraa a te mau pipi, e tano ânei e parau
e, te
riro
ra te
reira ei tàpad no te faaroo o te mau pipi
Mâmà 1
E
piti pâhonoraa ta na i horoà : te E e te Aita.
pâhonoraa E, te fâriiraa i to na paruparu. Te
uiuiraa, e tauturu i te tupuraa o te faaroo, Aita,
mai te peu mea pâpù to ôe faaroo, eita ia to ôe
manaô e turori, ua ite râtou i te èà, faaàpu, tautai, eita râ e fârii i te haapiiraa a te faaàpu e te
tautai. Te titauraa, eiaha e fiu i te haapii. Na te
haapiiraa e faatupu i te faaroo.
Te
Pâpà
I nià i te parau no te
ra o letu i ta na mau
haapâpûraa, te tauturu noa
pipi, eiaha e faaea noa i
roto i te taa ôre. To tâtou
titauraa, no te
haapâpûraa, mea haere-âfaro-hia mai e aore ra
mea nâ roto i te ôpû, mai terâ hiôraa i te parau
no leremia, e te toru o te manaô, mea nâ roto i
te parau o te here. Te pâhonoraa a te mau pipi i
Rauti
:
mau
Maehaa ôrometua
nià i te uiraa a letu, te nâ ô ra râtou, aita mâtou
i ite, te titau ra râtou ia letu ia tâtara mai.
Te piti o te manaô i nià i teie titauraa, o ôe e
parau ra, ia rave ia, no te mea ia ôre ôe e rave,
e faaea taa ôre atoà ia ôe i mua ia i te parau no
te
e
aroha, ta tâtou
letu
e
ta
aroha, tâtou
parauhia mai ra.
Te parau no te Aita, e riro e tûrairaa ia ôe no te
fârii i te E. « Aita mâtou i ite », ua fârii te
mau
pipi i to râtou taa ôre.
Te toru
tàpaô,
o
e e
te manaô i nià ia i te parau no
tàpaô ia
letu, aita ia
au
i te
au
i te manaô
mau
manaô
o
te
haerehia ra
te mau pipi.
e
e
i te ineine, ia haapiihia
atu, ia tûramahia atu.
Te Fatu râ i mua i teie taa ôre to te mau pipi,
aita hoê aè taime ua tàhitohito te Fatu i ta na
i roto i teie tàuàparauraa
pipi, te vai ra te ite, te vai ra
e tupu ra
na mau
noa ra e
ia letu, to râtou râ ôreraa e màramarama i te
mau
ôhipa
faahiti
mea e
fëia terâ tei roto
Te taata îte
e te taata îte dre
Te
e
aroha i to tâtou tauaro. Eere i te fârii-ôre-raa
noa
pipi. Te ôhipa ta te Fatu i rave, taui noa i
manaô tumu ia màra¬
te parauraa, aita atu e
marama te taata.
ite ôre.
Te taata ite, e taata terâ eita o na e hinaaro i
te tahi ia haapii mai ia na, eita o na e hinaaro
i te tauturu no roto mai i te tahi. Te taata terâ
E tano ânei
ta tâtou
Aita te
te
e
tiàturi,
no te mea, ua
tâtou i te horoà i te
nâ
ite
o na, e
ôhipa i roto i to
na
ôhie
rima
e
na e rave.
No te Fatu râ, te
faahaapa maitai
Terâ
mau
fëia
mau
terâ ta te Fatu
e
ra.
taata ite
ôre,
e
fëia
au
ôre-roa-hia
e
tâtou terâ, eita tâtou e au, no te mea aita i ite,
eita tâtou e horoà i te ôhipa na na. Te Fatu râ,
e fëia au roa-hia aè e ana, e te fëia ia ta na i
màiti. To na tere, e tere no terâ fëia ite ôre, e
e
e
parau e,
tàpaô teie note faaroo
mau pipi i haamà noa aè i te faaiteraa
i to râtou taa ôre, eere no te mea aita râtou e
hinaaro nei i te pee i te Fatu, eere, no te parau
râ i te Fatu, aita mâtou e taa ra, e tano ôe e
faataa fahou mai. ïmi faahou te Fatu i te
ràveà, tauturu, tûrama.
Te reira paha te tuhaa e tià ia tâtou i te rave
faahou à i teie nei, no terâ mau taata e parau
ra e aita i taa, tauturu atu, haapii atu, no te
mea ua
ineine râtou i te faaroo.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
13
Taarii ôrometua
Rautî
Te faaineineraa
ia te haapiiraa. Aita atoà
aè i te faaroo, terà ia i haere i te haapiiraa.
Te nâ ô atoà ra te tahi manaô to ù, te taata i
haapiihia, e aore tei î i te màramarama, te vai ra
faaineineraa,
nâ ô atoà
vau e
e aore
ra e,
te feiâ fifi roa
maa parau paari iti ra e, « tei haapiihia e
tahi atu mau haapiiraa, e te manad ra ua ite
O na i te tahi mea, ia haamata paî te reira taata
i te îte e, ite noa atu o ia, aita ihoâ râ o ia i îte
noa aè. »
Te vâhi atoà ia e tâfifihia ra i ù nei, te mea ia ta
ù e uiui noa ra, aita paha e tano faahou ia haere
i te faaineineraa, aita e faufaa e türaï i ta tàtou
terà
te
mau
ôrometua i te faaineineraa.
^
Turo
Eere teie i te faateniteniraa
i te maùa e te haafaufaaraa
i te îte
Hinaaro atoà râ vau e parau, ia ôre paî tatou ia
nâ ô e, aita atoà ihoâ paha ia e faufaa faahou to
te
:
paî to râtou paruparu i faaôre i to râtou
faaroo, to râtou tiàturiraa, aita râtou i faaruè.
Teie mau pipi, noa atu ta letu mau aôraa,
aita e faaruè, te tâpeà noa ra, e ua tae roa i te
Aita
hopeà, ua hoî o letu. Auaè te Vârua
tonohia mai i màramarama ai râtou i terâ
taime
mau
i
haapiiraa. Te auraa, e tiaîraa mâoro ta
râtou i te tahi tauturu no roto
Fatu. E
mai i to râtou
tâpaô terâ no te faaroo.
Te faaroo
o te tahi ia taata tei tiaî, tei îte e
tauturuhia
o
tiaî i te tahi mea no roto mai i te Atua.
I ô nei, te mau pipi, te tiaî ra râtou i te tahi
na, te
mea no
roto
mai i to râtou Fatu.
^
Uiraa 6:1mua i te faatiàraa a Ruta 1,16-17,
o vai teie mau taata i riro mai ei pipi na letu
te taata
Pâpà 1
I
mua
i teie uiraa
:
O vai teie
mau
taata i riro
mai ei pipi na letu ; te taata tei fârii i te faaâpi ;
te feiâ tei haapaô e tei faatupu i te parau tià ;
Rautî
:
raa
letu ia râtou
no
: «
teie
mau
pipi, terâ parau-
Pee mai ia ù
».
Hoê
noa
faaruè i te pâpâ, faaruè i te upeà, faaruè i
te poti, te nâ mûri atu ra ia letu. Aita i uiui
parau, hoê noa reo. Tano maitaî no teie mau
reo,
taata terâ ta te
«
Hoê aè nei
faaroo
»
o
nâ ô ra e :
atu, e piti to àe
pâpaî Taramo
ù parauraa
parau, te fenua, te here e te aroha o te
Atua ; te taata tei roto noa i te faaineineraa ;
te taata tei fârii i roto i to na âau i te Atua.
Mai teie
Faatura ôrometua
Te vâhi mâere râ
faaroo ôre tei faaroo ; te feiâ tei fârii i
to na
e
poîpoî mai â to tâtou paraparau-noahoî i te Atua ra - e hoî
i te parau « e
tâtou i te Atua ra
raa
faahoî i teie nûnaa mâàhi
i roto i to
na parau ».
i te Rururaa ôrometua
Haamanaô
a
noa atu vau
te Etârëtia
Porotetani
Mâôhi, tiàturi rahi to te Atua ia tâtou. Tâtou
pauroa, e «
anaè tâtou
ùtuafare hoê teie
no
te
Ta ù tiàturiraa
te Atua ra,
o
Atua,
pàpü
ua au
no te
», e mau
tâvini
tâtou i te Atua.
faahoî i teie nùnaa i
te tàere, te mâoro e te ôiôi o te ora
teie nûnaa, tei roto ia i te rima o te mau
tâvini
14
-
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
o
te Atua.
Taimè faaànaànataeraa i fê'fino nâ rofo i te himene
e
te
àpa
\
Èà : E aha te mea te mau
pipi i fifi ai i te mâramaramaraa i te auraa o teie
Uiraa 7
:
O Vau te
èà. E aha ta tatou hidraa
raa i teie reo to te Eatu
Mâniâ 1
Te fifi O te mau pipi, te taa ôre, te hiô-noa-raa
ia letu ei taata. Ua moèhia ia ràtou te parau no
te here e te aroha. I teie mahana, aita tatou e
tùàti ra e haapae i te mea i matauhia. Ta mâtou
o letu te Èà, te
Atua ia ôe e te màôhi.
poroiraa,
Aroha
e te
Here
o te
e
ta tatou mâramarama¬
no
tatou i teie mahana.
Pàpà3
Te
fifi,
èà
:
Aamu
no
Teie te tahi àamu
: E parau teie no te tahi
faaàpu. Fàtataraa mai to na pohe, ua
parau o na i ta na mau tamarii, te fenua, terâ
fenua tupuna, eiaha roa atu e hoohia, e tâpeà
taata
maitaî,
ra
e
faufaa té hunahia i roto. Aita e mau
vairaa, a îmi, a huri
ia ù i te vâhi te reira te
i te fenua
e
îtehia ia àutou.
Pohe atu ra te rùàu, ua haamata te mau
tamarii i te îmi. Ua hurihia te fenua, aita vâhi
toe i te hurihia. To râtou râ vâhi maitaî, te
mau vâhi té oti ia râtou i te hurihia, ua tanuhia
te
mâa, fanuu i
raa
i te
mua tanu
i te mâa. E i te tae-
hopeà, aita hoê aè âfata moni i îtehia.
pipi i nià i te
parau
»,
tâuà nei ràtou i te taata,
niraa.
Hidraa
ua mau noa te mau
eiaha râ i nià i te parau « o vau ». Te
eiaha rà te vàrua o te
parau. Ua horoà mai o letu i te tiàmàraa no te
haere, eere hoê à pùai, hoê à ràveà no te hoiraa
ta te taata tàtaî tahi. Aita e fifi no te hoiraa, te
fifi tè nià i te èà, ua rahi atoà ta te taata hâma«
.*&
te tahi taata
O râtou terâ i
faaâpu
manao
e, e
âfata moni,
ua
parau noa to râtou rùàu e faufaa té hunahia.
la parauhia mai terâ, e manaà te taata, e
hâmani te taata i to na manaà i nià i terâ i
parauhia. Te mâa
o ta râtou i tanu e i hoo, e
faufaa iti rahi roa ta râtou i roaa mai. I reira
to râtou mâramaramaraa, i te auraa o ta to
râtou rùàu i parau
E faufaa
ihoâ,
ia râtou.
ua
manaà râ râtou
e
âfata
moni. Eere te tahi âfata té roto te moni i te
haaputu-raa-hia, té roto te moni i to râtou
rima. Terâ repo ta râtou i huri e ta râtou i
tanu, te reira te faufaa.
■iV.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
Dosier
Uiraa 8 : Mai ia letu i parau e : O vau te mâramarama o
teie nei ao (loane 8,12), ua parau atoà o ia :
te mâramara¬
ma O teie nei ao (Mâtaio 5, 14), dre noa a tu ai letu i parau roa, e
tano ânei tatou e parau atoà e : Outou te èà. E aha te maitaî, aore
ra te fifi ta àutou e ite ra i roto i te reira parauraa.
Ôutou
Rauti : Turo
Parau noa ai o letu :«
». la ôre te mau pipi e
i te parau. E tàpeà i te parau i roto
âau, ia ôhipa te parau i roto i te âau, mai
terâ rii paî ta te pâpaî taramo e parau ra : la
te, e àmu
o vau », «
o vau
te èà
îte e aha terâ èà e
noa atu e « o vau », eita ihoâ
râtou e taa e mea nâ hea ia haere.
No tatou i teie mahana, e haere tatou na nià ia
parauhia ra,
ei manaàraa na te taata i
ao, i te mau taime atoà e tae noa
atu i te taime taàtoraa. Te pâpaî taramo atoà
riro te reira parau
te
p6
i te
e
e parau ra e : e feafearaa na te taata i
nià i to na roi, ei mânaànaàraa na na, i reira
e àma ai. I reira teie parau e faaîte mai ia
vai. Na te parau tatou e arataî, na te mârama¬
rama o te parau e arataî ia tatou. Na te aroha
e te here ta tatou e faatupu ra i roto i to tatou
terâ
âau, here i to tatou nünaa, here i to tatou
fenua, here i te atua, na te reira parau e horoà
tâtou e,
ia tatou i te itoito i roto i teie hoîraa no tatou.
Te èà,
eiaha
e
hiô,
e
vaiiho
na te parau e
faaî-
terâ èà
o ta
tâtou
i roto i te vâhi maitaî, ia îte ôe e tàvini
noa ôe, e te vai ra te Fatu o te parau. Faatoro
noa mai ra teie èà i te fenua. Te èà, te faaîte
noa ra o ia i to ôe parau. E maraa i te taata i te
parau mai te mea, e îte o ia e ràveà noa te reira
A tahi,
i te faaîteraa i te arataîraa i te Atua
mau
pipi
e o ta
tâtou
ra.
Te vai
ra
ia i te Puta Tënete, te
rave, to te
te
ô, te
mahana. Hinaaro
mea
vau
atoà
e
îtehia rà i teie
ta ù mau
tamarii ia tae
i te tâpati, ia tae i te pureraa pauroa te
tâpati ia îtehia mai. Te tamarii a te ôrometua,
pauroa
îte i te Atua te haere mai
ra
i te pureraa.
tâpaô
no to na
terâ
ta na
o
letu,
»,
here
ôhipa,
ua parau
marama
o ta te
maraa
atoà
Atua.
faaîte
^
noa ra
o
ia ei
aroha. Hanahana
te reira hanahana o ta na
e
noa ra
o
letu
«
ia i te Atua
O
vau te
te reira râ parauraa no te
i te âau
parau, te
Atua i
e to na
ia i te taata. Terâ ta
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
ôhipa
reira mâramarama te riro
ôhipa, te hoî tâmau
tamarii
te mâramarama, e te
Atua faatupuraa i te mâramarama,
Eiaha e rohirohi
i te haapiiraa i te
16
i teie mahana.^f,.
reira mâramarama, te haamanaô noa mai ra
e
Teiva
hinaaro ra i te rave
te èà... » Tei
i haapii i ta na
e mau ra
te parau no
A piti, te vâhi fifi, aita teie mau pipi i îte i teie
èà. Te ôreraa e îte i te fenua te èà e tae ai i te
Metua ra. Teie ta matou pàhonoraa.
ua
e
ta te Fatu e parau e « o vau
roto te èà i ta na i parau, ta na
0
Rauti
Pâpâ 1
Te manaô i
i
te
na
ra.
mâra¬
türama
tâpura ôhipa, te türa-
te taata. Te tâatoàraa o ta na
noa ra
ia i te hanahana
o te
Uiraa 9
:
E tano ânei teie
to letu
rœ
e
parau ra e : O vau te parau mau, ia faaauhia i te
reo O te Atua i nia ia Môte : Te vai nei au o vau e
vai nei (Etoto 3, 14).
Pâpâ 2
piti huru
E
iVlâinâS
teie. Ta te Metua,
fâïraa
te vai ra o ia. Ta te Tamaiti, no
te haapâpü e, te vai mau ra te Atua. E reo teie e
aratai, tauturu i te nünaa ia tae i te ora. Te
haapâpü mai ra teie parau, o te Atua te tumu o
te parau. O letu, o te parau ia no te haamàraparauraa
e
ta te Metua e,
i te taata. E
marama
ra
te Atua i roto
i to
faaîte i te taata te vai
fenua. Teie reo, eere i
reo e
na
i te haavare, e parau mau ia
au i te parau a te Atua, a hiô i tei au. Te faaîte
mai ra teie nâ parau i te tiàraa e mauhia ra, te
te
moemoeà,
Metua
Rautî
eere
O
te vai nei au o vau e vai
nei, Hoê teie nâ parau, hoê à ta râua faaîteraa,
hoê èà ta râua e faatoro ra, te parau ia no te
ora. Ua riro teie nâ parau ei tautururaa ia tâtou
te parau mau,
vau
i roto i ta tâtou faaîteraa. E faaîte ihoâ râ i te
parau mau, eiaha tâtou e haere e
tâtou parau, no te mea o te Atua
mai ta te fenua e
ia tâtou, ia tâtou te mâôhi, te vai nei au o
vau e vai nei, te tumu o te parau mau, ia ora
te parau,
ra
te Tamaiti.
e
:
Mana
Eita teie parau e matara i roto i te tâtararaa
taô. la parau letu e : O vau te parau mau. Te
tahi hiôraa mai te tahi metua, ia faaroo anaè
te reo autâ o ta na tama i te pô, terâ reo peànoa i te faarooraa te tamarii i terâ
Teie au, ua hau, te reo atoà ia ta te
Atua e hinaaro ra ei reo no te tàmarü i ta na
mau tamarii. Tàmarü i ta na mau tamarii i
noa ra letu e, o ia te parau no te here
e te aroha o te Atua tei riro roa mai ei taata.
Parau mau terâ. Te auraa, tei nià i te tupuraa
reo e
te ôhipa e îtehia ai te reira ei
parau mau. E ta letu i âfaî mai, te aroha e te
here, oia hoî te faaîteraa i te ôpuaraa faaora a
te Atua, terâ ta te fenua e faaîte atoà ra. No
letu, faaîte i te ôpuaraa faaora a te Atua, faaî¬
te i te tâpaô no te aroha e te here, mai terâ ta
te pâpaî taramo e faaîte ra : e tupu mai te
parau mau mai roto mai i te fenua.
roto i te
te parau e
la parau anaè te Atua e : te
fâtata noa ra vau i pihaî iho
vai nei au, te vai
ia ôe, e ua ineine
au i te faatupu i te ôpuaraa faaora, i ta ù
ôpuaraa. Te auraa, te aroha e te here o te Atua
tei pihaî roa iho i te taata. E rave tâtou i te
Taahitua ôrometua
Tei nià te manaô i to tâtou nünaa i teie mahana
i roto i te fifi, e ta na e autâ noa nei. Ta tâtou
tiàturiraa, tei ô nei te Atua i rotopü ia tâtou. Te
uiuiraa rà, ia roohia tâtou i te fifi, e te rahi o te
fifi o ta tâtou e ora nei, ôiôi atu ra paî tâtou i te
i
peà. I nià
haapâpü
o
faaîte i to
iho te Eatu o
haamanaô noa mai
:
fifi, i roto i te àti, ta
Te vai fâtata
noa ra vau
i
na e
faaruru
ra.
pihaî iho ia ôutou.
To ù reo, to
ù aroha, aita i àtea ia ôe. No
reira, ia nâ ô anaè tâtou e e tano ânei, te pàpü
atoà ra ia tâtou e o letu, tàpeà mai letu, faaîte
i te parau no te aroha e te here o te Atua. Te
auraa, o ia iho te tupuraa o te reira parau, no
reira ia parau letu e o vau te parau mau, te
Atua iho ta letu e faaîte ra. E ia parau hoî te
Atua e, te vai nei au. Te vàhi hau, no te mea
ia e, ia parau te Atua i ta na parau na na iho e
faatupu. Te auraa, o na te haamataraa e o na
atoà te faahopeàraa o ta na parau.
e, no to ù mau taata i roo¬
hia ai au i te àti, na to ù nünaa i faatupu i terâ
fifi i nià ia ù. I mua i terâ parau ta tâtou « te
vai nei au », no te aha paî tâtou i tae roa ai i te
faahapa i te pariraa
pariraa,
na to
ù nünaa i roohia ai
au
i te fifi.
Veà Porotetani n°2 DéclO-Janll
17
Rauti
Eie tatou
nei i te taata i te hinaaro o
te Mua, teie ta tatou iho mau tamarii te feiâ
pûai roa aè ia i te haere i te tahi èà ê. No
e
parau
iho
i te fareraa ihoâ i te
tuhaa
tâtou
e
ai ei tamarii
tuhaa
mau
maitaî,
noa
e
na
tâtou, ta
haaviia râtou i roto i te
mataù i terâ parau. E
paari râtou
horoà te reira na te Mua i te
haavi, eiaha
e
haavi ia râtou i roto i te maitaî ia
no
te mea, e
taata.
Terâ tiàmâraa
faatupu i ta te Mua aore
faatupu i to na iho, na na te reira,
àhipa O na te reira. Eita râ o na e tano e
parau aita paî au i haapiihia, aita vau i
parauhia, i reira e tano ai terâ reo to letu e
parau ra « àhiri au aore i haere mai e
parau ia râtou aore a râtou e hara. Teie nei
râ ua parauhia aore a râtou e ôtoheraa i ta
ra
no
te
i te
râtou hara
Rautî
».
te tahi aratai ia parau : o vau
Mea fifi
no
ai,
ù nünaa te hape. Inaha ta na
no to
arataîraa i te nünaa i te vâhi
mm
i fifi
tuhaa, te
ia ôre
o na
ia fifi, terâ ta na tuhaa. A fifi noa atu ai te
aratai, aita
e
na, o na te
faaü i te fifi. Mai te peu râ te aratai
e
horo,
e
mua atu
fifi. No te
tâpuni,
ôutou
e
mea te
aratai të
e parau
i te tahi
nâ mûri
noa
mua o
pae e, e
paèpaè ia ôutou, aita paha
e tano roa ra.
i teie haereraa
parau
o
ta tâtou
e
nei,
i te fifi. Të roto ihoâ râ te reira i te
reraa
atoà ta te taata
manaô
18
-
e e
e
nâ
atu vau no te
e
I roto
fârerei
mau
hae¬
faatupu nei. Eiaha
a
te metua
parau.
i te tâatoàraa
raa, e parau noa, e parau
noa,
o
A tahi,
terâ te
to na ora-
taime ra
tahi
o te
taime eita
ua
faaroo¬
hia, eiaha râ e faaea i te parau. Te piti, te
faatupu ra tâtou i te hinaaro o te Mua, eita e
tano ia tâtou, noa atu ia e te îte ra tâtou i te
faaroohia, te rahiraa
e
faatanoraa ia tâtou i roto i terâ
mau
paruparu e dre ai to tâtou vaha e hinaaro
faahou e parau. E tuhaa àhipa na tâtou te
i te hinaaro o te Mua. Eaaitoito i te
parau, mai terâ ta ftaia e parau ra « ia dre
te parau a te Mua ia hoî faufaa dre noa ia na
ra ». No reira, paruparu tâtou « E », faaitoito, a parau, aita e faaroohia mai ra, aita e
peàpeà. A parau, e ua tae roa letu i te parau¬
raa : e piti noa aè â taata e aore râ e toru,
eiaha e haapeàpeà, tei reira vau. No reira
faaitoito mai â, aita â i hope ta tâtou tâpura
àhipa.
parauraa
Eita
Turo
:
mua roa, e
reira tâtou i metua ai, no te parau,
no
tâtou i riro
tamarii nâ
mau
reira atoà tatou i teparuparu, ta tatou parau
faahaperaahia. Na ta
tatou ihoâ mau tamarii e faahape ra. E, te vai
ra ihoâ ia te reira paruparu, ia îte atoà râ
Z'
reira, ta tâtou tuhaa tâtou i âmui mai i
teie mahana, e parau, eiaha e fiu i te parau,
noa atu eita tâtou e faaroohia mai e ta tâtou
No
Turo
:
ia tâtou
pari. O letu, ua faamèpipi, aita o letu i pari no râtou
pai, ahiri râtou mea turu atoà mai ia ù, aita.
Ua tae te parau, të roto te parau ia râtou. Te
vai ra te pampam o te taata, te vai atoà ra te
taime e pampam te aratai. Te èà râ, te vâhi e
hia
e
e
tano
e
te mau
haerehia
e
tâtou, te aratai
âpee hoê èà
ihoâ te nâ
no te
mua
e te
feiâ haere
e
tâatoàraa. Te fifi, te aratai
i te fârerei, e iri atoà mai te
fifi, te ôhipa râ a te aratai o te âfairaa i te tahi
vâhi huru maitai rii aè. Hau
te aniraa
e
tere ôhie noa te taata.
Veà Por Ote ta ni n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
no
teie Hoiraa.
roa
atu na te Atua
Uiraa 10 : E aha te parau mau. E aha te
ûfi ia tâtara i te parau mau. No te aha letu
faahid ai ia na ei tupuraa no te reira parau
i
Mâmâ 1
Pâpà 1
Te parau mau :
1-E faaiteraa i te
Te pamu mau : E parau aita e haùtiùti, aita e
huru ê, aita e âueue, aita e taui i roto i te tau. O
te tahi mea ora, e mauraa to na, e tumu to na e
îtehia
e
te mata,
tupuraa o te tahi èhipa. Parau
Parau ora, parau e faahuru ê i
te taata. Parau aita
mûri
a
tauiraa tô na, e parau e
atu. O te Atua te papa.
noa
e
vai
2. Flfi tâtara i te parau mau : Mâramarama ôre.
Fàrii ôre. Vai noa tatou i roto i te pâpaî, aita e
fârii i te tupuraa o te pâpaî (Rahu). Parau mau
=
fenua îritihia
e
Môte
-
Taiâ
-
Mataù.
3.
letu, faahiô ia na i nià i te parau mau : No te
ia na. Ua îte, ua fârii letu e o te
Atua te papa o te parau mau. Poroîraa :
Haafaufaa i ta ôe iho faufaa. here, àtuàtu i to
mea e maraa
tâtou fenua.
te
tupu noa ra o ia. E parau, e ôhipa to mûri
mai. la
ora ôe i ta ôe parau e parau ra.
2. Te fifi i te tatara i te parau mau : Te ôreraa
tâtou e te ineine i te fârii. Te ôreraa tâtou e ora
i ta tâtou parau. Ei hiôraa : to tâtou iôa Ètârëtia Porotetani Mâôhi, e ora i to tâtou Mâôhiraa.
Ua vai noa te parau ei parau, âreà te ôhipa ra, e
mea taa ê roa ia. Eiaha ia riro to tâtou fenua ei
haavarevareraa, ia pâruru râ i to tâtou iho
parau. la tâtara-anaè-hia te parau mau, aita e
auraa
,
faahou to te
ôhipa. Ei hiôraa
la riro
noa te parau ei
haari. la topa anaè te
tupu mai te tumu haari âpi, nâ
ora.
; te tumu
haari e utohia, e
reira noa e a mûri
noa
atu.
Te parau mau
Raufî
e
:
Te auraa,
Turo
la parau anaè au e ùru, haari, e mai te peu
anihia vau e tâtara, eita vau e rahi roa te fifi
i nià i te tâtararaa i te parau o te ùru, nâ reira
atoà te parau no te haari, oia hoî, te horoàraa i
te tahi mau parau e ôhie ai te tahi taata, i mûri
mai i te îte e : A ! terâ te mea e parauhia ra,
terâ ia. No te mea, tei roto te reira i te mau
mea mâtauhia e tâtou. Te vai ra to râtou faahohoàraa. E ôhie tâtou i te parau e, terâ mea e
to na huru, mai te reira o na. Terâ mea e
haari, mai te reira o na. Eiaha
mai terâ ôpaa e marna mai nâ nià mai i te
tumu, terâ ôpaa, aita ia o na e tupu faahou.
parauhia
e
te
tuuhia mai
no
te taata.
ra e
Te parau mau, e
ai, ia ani-anaè-hia
mau.
i roto i te parau mau e hinaarohia
tarià, te mea ta tâtou e hiô e ta
tâtou e îte, na te reira e horoà mai ia tâtou i te
haapâpüraa e, terâ te parau mau. E manaô aita
to na e faahohoàraa, no reira letu i mua i teie
nâ pipi ua rave o na i ta na ôhipa, e ia oti, ua
parau atu ra ia râua : E haere e faaîte ia
loane, ta ôrua i hiô, o ta ôrua atoà ia e faaroo.
Ei nià i to na tupuraa e îtehia ai e e parau
mau. O vau te tupuraa o te reira parau mau.
Te parau ia no te here e te aroha o te Atua, tei
te mata
e
aha ia. I reira tâtou e fifi
tâtara. E aha te parau
E aha te here. E aha te aroha. Eita
ravaî te taô, aita to te
hoàraa.
reira
mau mea e
e
faaho-
I ô nei rà i
mua
ia letu to tâtou ia faatoro-
i to tâtou parau i nià i te
teie i tonohia mai, ta tâtou e
raa
Atua
e te
îteraa
e,
hiô
e ta tâtou e
te haamanaô noa i te taata e, e
faaroo ra no
aroha te Atua, e here te Atua e te reira te
parau mau.
Veà Porotetani n°2 DéclO-JanU
19
E himene
(to
OÎ
*■
i-
e
àpa
no
te Atua
.„■
Uiraa 11. la parau mai letu e : O vau te parau mau,
ia parau mai te pâpaî taramo e, e tupu mai te parau mau
no roto i te fenua, mea taa ê ânei te tahi parau mau i te
e
tahi,
aore
ia
e
piti faaîteraa teie i te parau
Pâpâ 2
A
tahi, te faaîteraa
faaîteraa a te
A piti, hoê noa
parau mau, e tupuraa te tahi no te parau i riro
mai ei raro, oia hoî te fenua, e tupuraa te tahi
no te parau tei riro mai ei taata, oia hoî o letu.
a
letu
e te
fenua hoê anaè parau mau.
Mâmâ 2
I nià i te faaôhiparaa, na letu e faaîte i te parau
mau i te taata nà roto i te mau haapiiraa, âreà te
fenua,
na te taata e
faaô ia
na
Bûrètia
atoà o ia i te reo o te taata, e teie to na reo,
« O vau te
parau mau ».
Te tahi aè pae, i roto atoà i te mau, ôhipa ta te
Atua i rave, te rahuraa i te fenua, teie ta te
pâpaî Taramo i mâramarama, terâ paî ta te
fenua e faaîte noa ra, e parau mau paî terâ.
la nâ reira tatou i te faahiô i teie
,
atoà mai
Tënete,
ra
ua parau
hoê
,,
Te auraa, te vai ra terâ parau e tiàau, tanu, tauturu te fenua i te taata i te hoîraa i te Atua ra,
oia hoî i te ora. Te piti, Aita e taa-ê-raa, mai
teie, hoê â ta râua faaîteraa i te parau mau, oia
e te aroha o te Atua. la fârii te
i te parau mau, ia àti te taata i te parau
mau, a faaîte atu ai i te parau mau. Te tahi, letu
e faaîte i te ora, te fenua e faaîte atoà o ia i te
hoî i te here
taata
âmuihia râua, toopiti atoà letu e te fenua, e
ora,
ia i te taata i te hoîraa i te Atua
tauturu
ra.
i roto i te fenua.
Rautï
Haamanaô na tatou i te reo o loane, te nâ ô
ra : «
/ vai na te Parau i te matamua ra, tei
te Atua ra te Parau, e ua tiàhapa mai io tatou
nei. Ua riro mai te Parau ei taata, ua parau
varo
mau
manaô,
ia tatou te manaô
a
te
varo-
atu
rà,
ua mauruuru te
Atua i te
no te mea e tàpaô te
to na aroha i te taata.
faatupu,
here
e
mea o ta na
reira
i
no to na
Ua haamanaô atoà mai letu ia tâtou e, no te
îte atoà ra letu i te fifi tei riro i te
tupu mai, teie to letu reo : Tei îte mai ia ù,
mea, te
ua
îte ia i tei tono mai ia ù.
Eere
piti parau mau, taa ê te tahi i te tahi, e
piti rà tupuraa no te parau mau hoê. Faaîte te
e
fenua i terâ here
e
terâ aroha to te
terâ mea, aita te taata
mai nei, no reira letu
pâpaî
te Atua, e ua tupu. Hau roa
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
Atua, no
i fârii, e taata teie e tià
i haere mai ai i te fenua
i.
îteraèra ôrometua
Te parau a loane pene 6 îrava 55 : « E mâa
mau to ù tino, e e inu mau to ù toto ». Te
uiraa, ai ta ânei te reira parau e parau mai ra e,
teie mâa ta tatou e rave nei, eere ia i te mea
mau. E mâa mauraa ôre ia te reira, te faraoa
ânei, te taro ânei, te ùru ânei, te vai haari ânei,
inaha te nâ ô ra terâ parau ta te Fatu : « E mâa
mau to ù tino, e e inu mau to ù toto ». Te piti
O te uiraa, terâ ia manaô e e tâpao noa, ia au
atoà ihoâ paï i ta tâtou aratairaa faaroo ta te
Etârëtia, terâ e tâpao noa no te tino e no te toto,
ua
Rautî
:
Turo
:
atoà ihoâ i terâ pene, te faaîte ra
letu i te parau e ; « O vau te faraoa, te
faraoa ora i pou mai mai te rai mai ». Teie
nei, te ïte maitaî atu ra te pipi e, o letu ihoâ
hoï terâ, eere o na i te faraoa, noa atu te
I roto
noa
parau ra o na o vau te faraoa mau. Te hinaaletu i te haapâpü e, te aroha e te
here o te Atua e tei nâ roto ia na e terâ e nâ
ro noa ra
roto mai
ra i te fenua, hoê â ia. E aroha no te
Atua i te taata.
tano ânei hoï te reira parauraa.
N.
Uiraa 12
la faaîte te
pipi i to râtou peàpeà i
teie ta letu pâhonoraa : O vau te éà, o vau
te parau mau, o vau te ora. I ta àutou hidraa, o vai té dre
mua
e
O
Mâmâ3
Te parau
mai
:
mau
i te Fatu,
îte
ra
ia vai
: e
aha te ràveà
: o vau teie to ôutou
faaora. Te râveà, e hoï i roto i te fenua, tâtara i
te mea e hâfifi ra ia ôe, na to ôe faaroo e tauturu ia ôe i te hoïraa i te Atua ra.
ra
letu
matara ai teie
e
üü
Pàpà3
Te peàpeà
o te mau pipi, te ïte ôre e te ôre e
tiàturi ia râtou iho. Te parau mau e te ora, e
mâa
rave
te parau a
àtâ. Aita râtou
e
ïte
ra
ia râtou i roto i
letu. la faaturahia te tiàmâraa
o te
taata, no te mea ta tâtou fâ, te arataïraa te taata
i te Atua ra. Aita atoà tâtou i ïte ia tâtou. E hiô
nâ mua roa i to tâtou mau fifi, a hiô atu te
tumu, a àti atu ai ia na.
Rauti
èà. Fârii te türama
:
Terâ uiraa ta tâtou e, o vai te ôre ra e ïte ra ia
vai. Te mea o ta te mau pipi e hinaaro ra i te
ïte, nâ hea teie èà i te toro, te vâhi teie èà e
mâa atu ai. Mea nâ ô râtou i te parau e :
Eatu a faaîte ia matou i te èà.
E te
o
^k
te parau.
E te taata
e
fârii i te tûramaraa
amoamo-noa-hia to
nei,
i te
aha te râveà
ia nâ mûri i teie èà. Taoraora
no
te tâtara
i teie fifi”.
Haamanaô ra tâtou i te reo o te pâpaï
Taramo : “E râmepa ta de parau i to
e
tahi
vai-
e
na
o
teie parau
âvae, ia haere
noa
i to
o
na
toparaa âvae ia haere o na nâ nià i te reira èà,
no
ù nei
tiàrama no to ù mau haereà”. Te
auraa, teie parau ta letu, e ïmi i to na auraa i
roto i ta na parau. Fârii te turâmaraa o te
parau, te mea mau ia e mâtara ai teie fifi ta te
mau pipi e parau nei e : aita mâtou i ïte i te
âvae,
ra te
mâtara ai teie fifi.
Te auraa,
teie èà ua hunahia to na auraa i roto
parau. Te nâ ô ra i ta tâtou nei uiraa : “E
Te vai
parau ta te mâôhi : “e àmu i te Parau ; e
iho i te parau e ôhipa i roto i te âau”, e te
türama i te parau ia tâtou, te râveà terâ e
te mea ua fârii i te tûramaraa a te Parau a
te Atua ia na.
No
reira, te taime te
mau
pipi
e
fârii ai,
na te
parau noa e amoamo ia râtou. E, no reira, e
faaitoito tâtou, te fâriiraa i te parau tûramaraa
ia tâtou, e amoamo-noa-hia i to tâtou âvae,
taoraora noa i to tâtou nei âvae ia haere tâtou.
VeàPorotetani n°2 DéclO-Janll
21
Dosier
Manao faaitoito
Turo
o
V
i te Runiraa Orometua
Terà, ua tae tatou i te utaa hopeà, e hope roa atoà ai te mau uiraa, ta tatou
i haaimta i te feruri mai te monirê e ua tae mai tatou i teie mahana maha, ua tape
te mahana. Ua rohirohi atoà ihoà paha ia te taata. E ia hià anaè tatou i te àhipa
ta tatou i rave mai, ua hià mai tatou i teie reo to te Fatu eparau ra : O vau te èà,
te parau, e
te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ,
ei ia ù.
i parau mai e, e aniraa teie na te Fatu ia
hoi. E ta tatou i haapâpü maitaï i te mau
taime atoà e, e na te Atua iho tatou e tautum i
roto i teie hoîraa. I mua i teie parau no te hoîraa, ua
îte atoà mai tatou i roto ia tatou üio, te vai ra ihoà
I teie hoîraa ta tàtou i paraparau mai i te roaaraa
teie hepetoma, na te Atua atoà te ôpuaraa faaora,
te Atua üio teie e parau mai nei faaâpi au ia ôe. I roto
rà i teie parau, ua pampam te manaô no te tahi pae,
pâutuutu te manao, mea pâutuutu te âvae, te vai
atoà ra ua ïte i to ràtou pampam, ua haamata i te
ôtiàtià e te ôtohetohe. E hoî tatou i roto i to tatou
rima
a
T
tatou
tatou e
mea
Aita teie manao e hinaaro nei e faatietie i terà
itoito, e haapampara i terà e manao
aita to na e püai no te haere e eita o na e haere.
parau.
e manao ra mea
ra e
Hiô na tatou i te tahi parau, pinepine te faaroohia
terà parau e aita rà te taata e haapaô ra i te auraa.
Terà parau teie ia, te iho tumu. E
te üio, e taura.
Eiaha mai teie e parauhia nei te üio tumu mai terà ia
e ravehia aè ra i Toàtà. E ôri te reira e himene, eere
terà i te iho tumu. Te iho, e taura, taura tàamu te
taata i te tumu o te ora. No tàtou i roto i ta tàtou
^a
hiôraa, e piti tumu to te ora, te fenua e te Atua. Nà ô
ia tàtou, terà pae, terà puèraa e manao ra e, mea pàpü
to ràtou manao no te hoî, terà ia hiôraa ta tàtou i hiô
mai i te tahi taime, hiôraa no te tahi metua tei tuu te
rima o ta na mau tamarii. Vai iho na na ihoà e haere.
No te mea ua ràvaî te itoito to na âvae, no te amo ia
na,
âfaî ia
na
i te vàhi ta
na e
hinaaro
ra.
No terà
mea pamparu vau, te vai ra te
iho tumu. Parau tumu na tàtou i te parauraa e, te
fenua e metua to tàtou terà metua vahiné. Nà ô ia
tàtou i nià i teie hoîraa, no terà feià pampam ra,
horoà te tahi rima na te fenua e tàpeà, faatoro te tahi
rima na te Atua e tàpeà. Na te fenua e na te Atua e
arataî terà puèraa e pampam ra te âvae, terà e pam¬
puèraa te manaô ra e
pam ra te manaô. E hoî ihoà rà. Faahoî to tàtou
nûnaa i te Atua ra. Ua îte tàtou i roto i te parau no te
faahoîraa i te nünaa, oia hoî te tupuraa ta te Atua
ôpuaraa faaora,
eere na te nünaa' e manaô.
Haamanaô na tàtou i te parau o Iteraèra, eere na
Iteraèra e hinaaro. Te reira atoà ta letu i parau i ta na
pipi, eere na ôutou e hinaaro mai, na ù, na ù e
hinaaro atu ia ôutou. I roto i terà faaoraraa ia
mau
Iteraèra,
■^na te
22
eere na
Iteraèra i hinaaro, na te Atua iho, e
Atua i arataî.
no
e parau atu ra e, horoà hoê
tàpeà, te tahi rima na te Atua e
tàpeà. la tae i te taime, e tuu te Atua i to na rima, na
ua
ôtohetohe, terà ia ta ù
na
te fenua
e
e haere. E hoî üioà ra tàtou i te Atua ra.
Eaaitoito i te arataî no te mea, ôutou te mau ôrometua, te auraa o to ôutou tiàraa, e tiàraa faaora, eita te
faaora e horo. Eita te faaora e parau i te nünaa e,
haere atu a rauaè au. E tiàraa faaora. Te fifi ra to
tàtou nünaa, te tiaî mai ra i to na mau faaora. Na te
Atua üioà te ôpuaraa faaora. Tàtou rà, na tàtou e tau¬
tum i te Atua ia tupu ihoà to na hinaaro. Teie tau fifi
ta tàtou e ora nei. Tautum mai te Atua, tautum mai
te Atua ia tàtou i te arataîraa i to tàtou nünaa. Haere
tàtou iho
tàtou,
noa atu e te
manaô
ra
tàtou
e ua
ère tàtou i to
tàtou parau. Haere. Na te Atua e horoà mai te î. Na
te Atua atoà e horoà mai i te pàpü te tiàturiraa, e
haere ihoà rà. la ôre te âvae ia maraa, ia ôre ia faai¬
toito i te tuu, te tuuraa âvae nà mua. E au atoà tàtou
mai terà manu ta tàtou e parau nei, e mataù terà
manu i te maùe. la ôre anaè o na ia rere nà fea o na
e îte ai i to na parau ei manu, eita o na e îte, ia rere
ihoà rà. Parau mau ia haamata anaè i te rere, te vai
ra te mataù. Nà fea tàtou e îte ai i to tàtou parau ei
Màôhi, mai te peu eita tàtou e rere, e rere, e haere.
Eere i te mea ôhie, e haere ihoà rà. Te reira te ora.
Outou te faaora
te nünaa. A
i ta ôutou
tàpura
ôhipa. Eiaha e manaô ia tàtou, eiaha e manaô e : a
te rahi noa atu ra ia ta ù ôhipa. Aita ta tàtou ôhipa i
o
rave
oti. Te hinaaro mai ra te Atua i to na mau tàvini ia
faaora i to na nünaa. Eita ia te arataî e horo. Terà ta
ù e parau atu ra, mai te peu e te tahi pae te pampam
ra
na
t^i
manaô, horoà te
rima na te fenua e tàpeà,
te Atua te tahi. E haere ihoà rà tàtou. Faaitoito
te
anaè. Eie te nünaa e tütava noa nei, tütava noa nei i
i te fifi. Te hinaarohia mai ra ôutou. Te hinaarohia mai ra tàtou. To tàtou parau, to tàtou reo.
Haere mai te reira e to na hum. Haere Hiro mai te
roto
tahi, Haere ènana mai te tahi. E haere ihoà rà, eiaha
e faaea, e hoî anaè tàtou i te Atua ra. Maumum.
Veà Porotetani n°2 Titema 2010-Tenuare 2011
II
lilBÜIWIi
j
fi-
è
-
\
•
I
'
-
!
^ÊÊ '
T
TE HOI NEI RU
I
mua
E târehu
i te rahi
noa
nei
o
te àti
(i) to ù âau
I roto i te rahi
Haamanaô aè
E te Fatu
Ua
faaheipuni te fifi ia ù
E himene au (e) to ù Atua
Ei haamoè (i) toù peàpeà
Te
(i) te aroha
Ua moè ta ù taoà
Ua
maemae
Aore
o
te hei
e
te Fatu
(o) te aroha
ù ùnaùna faahou
to ù âau
(e te Fatu)
tâtarahapa nei to ù âau
(Te hoi nei
Ua faahei ôe ia ù
ra
to ù àti
I to ôe aroha
E hoi
Ua faataoà ôe ia ù i te here
o
au
au
i te fare metua
i te fare metua) Fin
O ôe te Tumu, mâtou te
E aroha ôe
I to
e
te
ohi
Atua, Fàrii mai
mau
tamarii
la nânâ to ràtou mata ia ôe
I nià i te
èà, Fârii mai.
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010