EPM_Vea Porotetani_201011.pdf
- Texte
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRAN(
Porotetani
Ib
ùhîpci
e rei
ü
Tliiiili Nid,
T'^iyenpi e
a oit
hi 1 h
lùlMl
[OU 1 UlO
lÆ TlllPi, ^iQTQ
(ltüm5,U
Le
iCs
ne
Tt
iCs
ne
Synode 2010
garde à Coeuvre de CXterneC
voient J)oint Ce travaiC de ses mains.
a
2Sy0n1ode
Le
Tautim
Sommaire
2
4
5
# Photos : Le Synode 2010 à Tautira
# Parau O te fenua : Tautira
# Édita & Intro : Président MARAEA
Taaroanui
Porètetani
MENSUEL DE L’ÉGUSE
6/21
Te
...
e
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Apooma Rahi Amui 2010,
Te
PROTESTANTE MÂÔin
EN
Dossier
•
ôhipa a te Tumu Nui, aore ia i haapaôhia ;
tei ravehia e ta na rima, aore râtou i hiô.
(ïtaia 5, 12)
“
Boîte
postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Email : veaporotetani@epm.pf
...
Le
îCs
Synode 2010 ”
_prennent j)oint garde
ne
à Coeuvre de
Tt ds
Directeur de PuUication
MARAEA Taarii
ne
voient jyomt
Ce travaiC de
Rédacteur en Qief
(Tsaïe
MAHAA Julien, Pasteur lotua
CTterneC,
ses
mains.
12)
5,
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
Comité de Rédaction
MARAEA Taarii,
TEURURAI .Jean, IHORAl Jacques,
HOIORE Céline
Etârétia
,
Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
TAPU
6/13
# Parau Faaara
a
te 126raa
/V.
yy
O
te
Apooraa Rahi Amui
a
te
Etaretia Porotetani Maôhi
V
_
_
_
# Communiqué du 126ème Synode
de l’Eglise Protestante Maôhi
# Tuaroî : Faaitoitoraa a te Peretiteni i te
✓
et la collaboration de
MALE Emile
Rix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie
Métropole : 22^7 Euros
ImjHession : T
an
Ti
_
^
/X
Apooraa Rahi Amui
# Hohoà : Te Apooraa Rahi Amui 2010
Opaniraa
o te
i Tautira
# Himene
:
Hoî i te Atua
Veà Porotetani n°l / Novembre 2010
3
Tautim
Te
mau
parau
paaii
no
Tautira
Taumibau
fTteoixnemu
Etârétia
:
E aba te
tabiparau
e au no
te ômuaraa i
PàpâTemana
:
«Teie fenua
parauhia
ua
o na o
Tautira i te pari
e
mataùtaù, te fenua teie i ôtuîtuîhia i te àre fafati o te
moana urifa, te mata rufa teie o te parau faatara i teie
fenua to tatou o Tahiti e. Inaha hoî ua faaau-noa-hia teie
fenua to tatou i te tuna, te tahi îà rahi tei uruhia e te vârua
o te tahi potii i parauhia o Terehe a tere mai o ia, mai
Havaî fânau fenua tere tià mai i teie pae hiti nia nei, àuaè
teie àito Tàfaî o tei faaôhipa i ta na ôpahi no te tàpeà i te
ia îte tatou i teie vâhi o àriàri e faataa
Tahiti iti, e parauhia ô na i teie
mahana o Baie Phaéton, to na iôa o «Teàuaa» aore rà
«Teàuaè», te paira tera i vai mai i te faaôhiparaa o Tafaî i
ta na ôpahi no te tapüraa i te ômii o taua ià ra i mau ai te
teie nei ià, e
tere o
ê
ia Tahiti rahi
ra
e o
teie îà rahi i fenuahia mai ai teie fenua to tatou. A
tere o
o te ià i nià, teitei mai nei te mau mouà i te
Tahiti rahi àrà te ômii, ua marua o na i raro i te tai i
rapu ai te tai i parauhia ai o Tahiti iti o Taiàrapu no te
mea e, ua rapu te tai i te maruaraa te ômii i raro i te tai.
huti aè te tino
pae
I parau atu ai au e, te mata rufa o te parau faatara o
teie fenua, no te mea ia e, te upoo o taua ià ra teie i
Tautira nei. E ùa nei te rapu noa ra ia te miti e mai terâ
parauraahia o Taiàrapu, te rapu noa ra te miti i teie
o tei parauhia o Tepari.»
ihoà
pae
Taumibau
Tautira.
:
E aba
mau na
te auraa o teie parau
Pâpâ Temana :
« I
parau-noa-hia teie vâhi e, o Tautira, o Fatutira i
tahito ra. Tautira, te vâhi e faatiàhia ai te tira. I nâ ô nei te
mahana
e maraa
aè ai i nià i te rai
Tahiti nui, i mareàreà
Tahiti nui mareàreà.»
ai
o
e
:
E tahua to nià
o
ana.
Pou-fatu
I
o Tahuareva, tahua faarevaraa, nohoHonoùra, fânau-püfenua-hia. No te taiâ o
e mea raa.
Te vai
4
mai i te vâhi
raro noa
ra
püfenua,
111^1
rà te
ra
râua ia
parauhia
I ô te hunaraahia teie
na
i roto i te
Poufaturaa,
püfenua.
o
pô, o Maui, na na i rave i
i àtuàtu, i riro mai ai ei taata. E e
mau atua o te
na na
no
tai atu nei
na, e vaa.
o na e
fârii ai i teie
mau
màa.
Ua parauhia e, ua haere roa terâ taa raro to Honoùra i
nià i te papa o te fenua e terâ taa i nià, e haere roa i roto i
te ata. I reira to na fâriiraa i teie rahiraa màa i haapahuhia
i roto i te pape.
Hoê à haereraa mai te puhi, te ôopu
...
e
pau roa te reira mau mea. Aita ra o Honoùra i paîa. Ua
fata-faahou-hia te tahi ahi màa i uta. Faanuu rii atu ra o
Honoùra i te
maaraa o
ai te faa rahi. I reira
o
te faa. Taa atu ai te faa iti, taa atu
ia i te fàrii-faahou-raa i te màa i
hurihia i roto i te tahora, màha maitaî atu ra.
I reira to honoùra haereraa i uta
e
tô i te
vaa o te
arii i
tahatai, Ua parau atu ra o ia i te arii e, e faanaho i te îhitai, e paîùma i nià i te pahi. Ua nà ô aè ra te arii, ua rave
iho nei te nünaa, e aita te vaa i aueue, e parau faahou
mai à àe, e huri te ihitai i nià iho. Ua parau atu ra o
Honoùra : A paiùma i nià iho. Tàpeà maira o ia i te rei i
mua o te vaa, ua taù atura o ia i to na mau tàura o te pô :
Te ui àua e, e àti mai, e haere taua.
Ua hutihia mai
ra e a na taua vaa
i terà tahua. Te toparaa te vaa
Porotetani n°l /Novema 2010 -^^
e
tiàhia nei
E teie aito
ua
nâ metua i teie àiü ta râua àfai atu
teie
hàmani iho ra te arii o Taîhia i te tahi
Taraihia teie vaa i roto i teie faa rahi.
Ua tâhoê te nünaa i te pae tai e to roto i te mau âfaa no te
tô mai i teie vaa i raro i te tai. Ua rave e ua rave, aita te
vaa i âueue. Haamanaô aè ra na taina o Honoùra e tei
taua vâhi to râua tuàna i roto i te ana te faaearaa. Faaîte
atu ra râua i te arii. Ua tàmatahia atu ra i te tii. E ua faaue
mai o Honoùra i ta na na taeaè e, e hoî i tai, e parau i te
arii e i te nünaa e, e fata mai i te ahi màa i roto i te faa e
ia àma, e haapahu mai i te pape, a huri i roto i te tahora. I
Honoùra. E
Pâpâ Temana
te àito
na e
na.
I te tahi tau,
vâhi
raa no
faanaînaî atoà ia
na e e
i
raro
nei mai uta i nià
i te tai,
ua
roa
âueue te
papa o te fenua, ua àfà te papa. I parauhia ai teie ava o
Tiàfà. I reira ua ara atoà te mau veri o te moana. E teie
Taumibau : Te vai nei atoà ra te parau o
aba to na parau. E aba to na auraa.
«
nehenehe ia
rahi to teie taata, e taata tuiroo. E
fauraô
tûrama atu ai ia
Tahiti nui. I parauhia ai o
[...]
hoê
mana
faarahi ia
teie fâreretaa totaua.
o
tae roa o na
e
tàtou,
o
Motuîoîo.
Honoùra, to
i te fenua
o
na
haamàharaa i to
Ana. I reira to
na
Uiuiraa manaà i te Tiàtono Paatubaabia
Tautira
Harubarubia e uiuibia e Taumibau
i teRururaa Orometua i Tautira
i te 08 no Tiurai 2009
Temana
no
pâpâ
te Pâroita no
(Haapotohia mai te mau parau atoà
te veà porotetani)
e
o
a
RUPEA
^
na
paîa,
haumitiraa»
Te haamoriraa
TE APOORAA RAHIAMUI
LE SYNODE
À
TAUTIRA
Le 126®'^® synode de l’Eglsie protestante mâôhi
aura
été
marqué
par
l’arrivée des délégations
d’Europe, de Nouvelle Calédonie, d’Australie, de
Nouvelle Zélande et des îles cook accueillies par
groupes
des
de jeunes des arrondissements de Tahiti et
Moorea. Une rencontre
prévue
les jeunes de l’Eglise
avec
reportée. Ce synode
de l’effort porté par
protestante mâôhi malheureusement
voulait s’inscrire dans la continuité
l’Eglise protestante mâôhi en faveur de la jeunesse. C’est
donc
avec
joie qu’il
à l’ouverture du
Durant
ces
a reçu
les encouragements des jeunes
synode.
Iroto i te 126raa o te Âpooraa Rahi Âmui,
ua
sujets importants seront soumis au débat. La retraite des
à donner dans les écoles du
mouvements de jeunes, la confession de
fârii te Etàrêtia i te
feiâ
âpi
e
te
e
Moorea.
no roto
Etàrêtia
porotetani mâôhi,
parti des débat, le projet d’un nouveau centre de
Papeari, le chômage et la crise économique, la
notion de libération. Les membres du
synode à travers
leur réflexion ont voulu réaffirmer leur attachement aux
valeurs
portées
par
sein de la société
l’Eglise et à
polynésienne.
son
témoignage de foi au
jjTk
Pasteur MARAEA Taaroamd
te
&
e
o
mau
tuhaa
te feiâ
âpi
no
Tahiti
Inüro
no te
tei faataimëhia
no te
âpooraa rahi âmui e faaite i ta na
Ua hinaaro teie
tuùtuù ôre i te feiâ
âpi
o te
Etàrêtia.
faatere i
No reira, e ôaôa rahi to te mau
a te
faaitoitoraa
roaraa o
mau
tumu
faaroo
a
faaroo
a te
fifi
a
te feiâ
âpi i te
mua
pureraa
i te
iritiraa
Âpooraa rahi âmui.
1 roto i te
Te faatuhaaraa
détention à
no
matahiti i mûri nei.
dimanche et les
l’Eglise. Les difficultés de la vie en société, feront
mai i te
E fârereiraa tei faanahohia
rahi
aussi
manihini
Europa, Niu Taratoni, Auteraria, Niu
mau motu Rarotoa, tei fârii poupouhia
pasteurs, la cathéchèse
foi de
mau
Terani et
mau
quelques jours passés à Tautira, plusieurs
Edita
I TAUTIRA
o
te
te
parau
o
hepetoma i Tautira, e rave
faufaa
te mau
roa
tei tuatapapahia.
ôrometua, te haapiiraa
feiâ âpi, te faîraa
atoàhia te mau
ôpuaraa no te hoê fare
haapiiraa tâpati
e te
Etàrêtia. Ua tuatapa
te oraraa
totaiete, te
tapeàraa i Papeari, te èreraa i te ôhipa e te mau
fifi faufaa, te parau o te tiàmâraa.
Ua hinaaro te mau auvaha o te âpooraa rahi âmui
na roto i teie mau fêruriraa e haapapü i to râtou
tâàmuraa i nià i te
Etàrêtia
e
ta na
mau
faufaa
e
amohia
ra e te
faîraa faaroo i roto ia Mâôhi Nui
Æ
■m
■s^-i
PARAU FAAAM A TE 126RAA
0 TE
Apooraa
Amui
raid
te Ètërémai te tâpati 25 no durai e tae
tapati 01 no âtete 2010. Ua tupu ta na âpooraa mai te
Âpooraa Rahi Âmui a
I tupu aè nei te 126raa o te
tia Porotetani Mâdhi i te Tuhaa 1,
mai i te
montré 26
tare pure
e
tae atu
i te mahana mâa 30
«
«
O
Te
poroi, ia tià tâmau te tira o to ôe vaa
mataèinaa. Tautira, mauruuru no ta ôe mau fâriiraa
Fatutira »,
e
Tautira i teie mahana.
na
Fatutira i te
taîpaaîna mûri hau anaè otaùe
pehe a huri. Ua
O Noo O nia o Papara tei pururu i te tau mau e
te îri pariro i uri ia de e Teva e. »
I tupu na te faatitihemoraa vaa taie, nâ roto
rahi i te taime tataùraa, ua fatifati te
i
te maraamu
mau
tira
o te vaa
i mûri mai
o
teie mahana
mai reira mai to ôe iôa Fatitira. E
Fatutira, haere mai ai ia Tauraatira
o
tià to
na
e
i
Tautira.
Te auraa, te taata i rê ia na te
tataùraa,
te matara o to ôe
e
to ôe hiroà faaroo i
Rahi
Âmui a te Ètàrë-
I teie
hepetoma ta tatou i ora mai, ua faaite
pâroita Tautira e te mau
pâroita Faaone, Taravao, Àfaahiti e Pueu i te rahi o
to ôutou itoito i te tâviniraa i te Âpooraa Rahi
Âmui. Ua faaite mai te reira i to ôutou tiàraa metua
tei àtuàtu, tei aupuru e tei faaàmu. Ua horoà te reira
i te itoito i te mau arataî o te Etàrëtia, ia tupu maitai
ta na
âpooraa.
I te
mau
mau
ôrometua, te
no
âpooraa tiàtono, te
âpï, te mau tamarii,
mau
ùtuafare tâtai tahi, te feiâ
ia haamaitaihia te Atua
Veà Porotetani n°l /Novema 2010^W.
e
mai ôutou to te Tuhaa 1, te
vai
tira.
tiàturiraa
i te
ôhipa a te Apooraa
tia Porotetani Mâôhi.
mua
tai nei. E vaiiho ta ù riri i nia i te
dà
durai 2010 i roto i te
Èmanuera i nia i te tahua TOPATM i Tautira.
HAAMAURUURURAA
oia hoî
no
to ôutou
faaroo, to ôutou
Âpooraa Rahi Âmui i te hui
pâhono i te piiraa a te Ètârëtia nâ roto i te
tauturu mâa, te pape e te àhu e nâ roto atoà i te tere
o te Feiâ âpi tei haere e tauturu i to Tupuaî.
haamauruuru nei te
faaroo tei
FERURIRAA
PÏPÏRIA
Itaia 5,12 : te titâ, te ùkulele, te
tariparau e te
âpee ia i ta râtou mau inuraa. Te ôhipa a te
Nui aore ia i haapaôhia, tei ravehia e ta na
vivo te
Tumu
rima,
râtou i hiô.
aore
Te inu
rave
te
e
maitaî
o
te
na
ôhipa ta ôutou i
rave.
Âpooraa Rahi Âmui
Te hinaaro atoà nei te
haamauruuru maitaî i te tâvana
e
No te taime matamua
roa
i roto i te tuatua
Âmui.
haamoriraa
a
o
au
» e
No te
te
ua
e
e
râveà no te faahau
e
e
e
te
te faafâite i te taata
âpitihia
titau i te îte
e
nià i te taîara
e
ia ôaôa i te
ora
i te
i to ôe taureàreàraa,
aô a te mau metua. Faaitoito i te
paari, ia haere ôe mâ te tiàmâ nâ
o te oraraa.
I
Haamanaô tâmau e, e
i te rahi
e
mua
e
vero «
türaî i te
i te inu
ua e
teie matahiti, ua fàrii to tâtou
o
Oli
tei haafifi i te
»
mau
tei taîri i to tâtou
ùtuafare
e rave
mea
i te fifi ta te faatereraa
noa
maitaî tâtou ia
haamoè nei i to
mea
e
o
riro to ôe
j
te
fenua
e
atoà
e
e
te ârearea e
tôpata ua noa
riro mai ia tâtou ei vai puè
haamauiui
Atua,
moè
to ôe
roa
noa
nei ia tâtou.
a tiré i te horo i roto
ai to ôe hiroà, e tâmâ
âau, ia riro atoà ôe
tôpata
ôpuaraa faaora a te Atua. A
ôe te vaipuè e tâmâ roa i teie fenua, ia
fenua ei vauvau faatupuraa i te Hau o te
e
e
tomo i roto i te
nanahi,
mau
rahi. Te
o
nei i te nünaa, e
râ i to ôe manaô
I te ômuaraa
àti,
mau mea e
e
No reira, e te nünaa o te
ôe.
fenua i te àti
to na
o
tâtou, ia âmui râ tâtou,
tupu ôe i roto i te hau e te ôaôa ta te Atua i hinaaro
fenua
i reira
faateimaha
tamarii mâôhi ôe, e Atua ora to ôe, e fenua to ôe, e
metua to ôe e e reo to ôe. A ora i to ôe faaroo, ia
no
na ra,
tôpata
parauhia ai to te ua, e te mea hoî ta te
ua e faatupu mai, te vai puè ia, e te vai puè hoî, te
türaî ra ia i te mau mea e faaapiapi ra i te taheraa o
te vai. E tôpata ua te taata hoê, ia âmui râ râtou, e
ua ia të tupu mai, e ia rahi te ua, aita ia e mea e
tâpeà i te ôpuaraa faaora a te Atua no to na nünaa.
ua,
e te
te
mua
nünaa ia
tâtou hiroà. Haamanaô tâtou i te parau o te
rüàu.
la itoito
mai te
te taata. Ua
reira ia haamorohi i te
Atua. Te tiàturiraa, eiaha te
târava
I
na
mâôhiraa, ia hoî faahou i
oia te Atua e te fenua.
na
faaea i te horo i roto i te
mau
ôhipa teie
hiraa
taere roa, no te mea, te
haamori nei, e Atua ia no te ora, e
te tumu o to na ora,
âpiti mai
ùpaùpa mâôhi tei faaara i te nünaa e,
tupu nei, tâpaô faaîte e, to tâtou mâôo
e
ia hoî faahou i roto i to
himene haamaitaî i te Atua,
faaôaôa te reira i te âau
ôutou i te
e
tiàau. Mai te peu te
Atua tei hinaaro ia hoî faahou to
i te taata
mau reo
ia ta te taata
te Atua e te ora o te taata,
Atua ta tâtou
âpi. Ua faaroo te mau
arataî Ètârëtia i te parau a te feiâ âpi, tei faaîte mai,
ua ineine ôutou i te tomo i roto i te faaâpiraa.
e au
mea
e
taata i te manaôraa e, ua
Âpooraa Rahi
te feiâ âpi poroîraa i te
Ua faaîte mai ôutou « te vai nei
ârearea, te
haamanaô mai ra te parau
tei te haapaôraa ia i te
hinaaro o te Atua ; to na pohe, tei te ôreraa ia e
haapaô i te hinaaro o te Atua. I mua i te rahi o te àti
ta te taata e faaruru nei i teie mahana, ua hape te
te
Ètârëtia, to
te
te
peàpeà, te
hiroà,
na e
âpooraa ôire no
Taiàrapu Hitiaa o te Râ, te tâvana tuhaa no Tautira
e ta na âpooraa, no te mau tauturu atoà.
e
e
faaôaôa ia na, aore ra ei haamoè i to na
e
mea atoà râ te reira e moè roa ai to
ôre ai hoî o ia e haapaô faahou i te rahu
a te Atua. E inaha, ua püpü te Atua i ta na rahu, te
fenua ihoâ râ e to na î, i roto i te rima o te taata na
mau
itoito i roto i te rahi
nei
Veà Porotetani n°l / Novembre 2010
7
Atua, ia riro ôe ei nünaa
te Atua, e te Tumu Nui,
o te Atua ia ôe i teie
no
ia Atua. Teie te hinaaro
to ôe
12-PMricahtoel
I-TE MAU PARAU API
1.1-TE MAU FAATERE E TE MAU MONO
mahana.
FAATERE
ÔROMETUA
TE RURURAA
no Papara e to te Tuhaa
fârii i te Rururaa ôrometua no teie matahiti.
mauruuru
pàroita
TE MAU FARE HAAPHRAA
POROTETANI
Âpooraa Rahi Âmui e haa-
Te hinaaro nei te
i te
2011
ÂPÏ NO
2 tei
Ua haamana te
roaraa e
4 matahiti
Âpooraa Rahi Âmui
no te
:
-ia
E tupu te Rururaa ôrometua i te matahiti i
mûri nei i te Tuhaa 7 i roto i te âua fare^haapiiraa
papa
tahi
Taunoa.
no
Te tumu parau :
Te tâviniraa a te ôrometua i
teie mahana.
TE
Thierry Tarifa a TEMAURI, ei pàpaî parau rahi
fare haapiiraa porotetani ;
-ia Bettina a PAOAAFÂiTE, ei faatere no te mau
fare haapiiraa a te mau âiù e papa tahi no Taunoa.
-ia Rodney a LIVINE, ei faatere no te fare haapii¬
raa papa rua no Pômare IV e ia Tauhiti a NENA,
no
ei
ÂPOORAA
RAHI
ÂMUI 2011
Vairaô i te
E ôaôa rahi to te
Âpooraa Rahi Âmui i te
JOHNSON ôrometua, te rautï i te
;
parau a te Atua i roto i te Cevaa. Ua haere mai o
no te hiô i te huru o te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi
te rave i te mea e tauturu
ia
na
i roto i ta
na
ia
e
ôhi-
paraa i roto i te Cevaa.
-Hallo a NYIKEINE ôrometua, te pàpaî parau rahi
o te Ètàrëtia Èvaneria i Niu Taratoni e i te mau
âmui mai
e o
no
te
haapàpü i te tùàtiraa i roto
-François, Tahiarii a PIHAATAE ôrometua, te tià o
Âmuitahiraa o te mau Ètàrëtia no Patitifa. Te
amo ra o ia i te tàpura ôhipa i nià i te mau fifi ta te
tauiraa o te reva e faatupu.
Âmui
Tuhaa 8, to
e
matahiti,
i roto i ta
na
ua
pure
Faràni, to
fàrii te Âpooraa Rahi
îritiraa i te feià âpi no te
ïtària, to Âuteraria, to Tuvalu
to Rarotoà.
Te
tàtou
noa mai ra teie fàrereiraa i to
tüàtiraa i te mau Ètàrëtia i te ara. la haa-
haapàpü
mau
maitaihia te Atua
si
1.2. TE
no
rua no
faatere
;
no
te fare haa¬
Tuteao a Vaiho.
te reira.
Veà Porotetani n°l /Novema 2010
FEIÂ IFAARUÈ ROA
a
faaturahia
roto
TEVAARAUHARA, Tiaîhau ôrometua
o
tei faaruè
i te 56raa
a
rahia
Nà
ràtou.
te
I teie
mono
NEUFFER ei faatere
Âpooraa Rahi Âmui i teie
âpi i te tâviniraa i ta tàtou mau tamarii
e te faatere-maitaî-raa i tà tàtou mau fare haapiiraa
porotetani.
-Samuel Désiré
a
CHAN ei
a
Te faaitoito nei te
na
âpooraa ia
a
Faatere
mau
fàriiraa i roto i ta
ia tàtou
ia Gérard
piiraa tua
TE MAU MANIHINI
motu tei
e
te fare
-ia Ghislaine
Tuhaa 2.
no
SARTORE-DEVASSE, ei faatere
haapiiraa papa rua no Tamuera a Raapoto
-ia Jean-Pierre a
Âpooraa Rahi Âmui o
E tupu te 127raa o te
matahiti 2011 i roto i te pàroita
faatere ;
mono
no
te
te mau
: o
o
to na
roa
i te 18
matahiti
no
Tetepa 2009 i
;
TAHARIA, Teremoana ôrometua faatu¬
tei faaruè
papal parau
o
roa
te
i te 10
no
Titema 2009 i
Âpooraa rahi âmui
34--RTeeanréetua
56-JDaëvlidson
67raa
roto i te
vahiné
a
te
tei faaruè
na
to na
no
Titema 2009 i roto
matahiti ;
Âpooraa Rahi Âmui, o tei faaruè
i te 03
roa
i te 22
TAPUTUARAÎ, tiàtono faatura¬
a
hia, tià
o
;
TEPA, fânauhia MANUEL,
ôrometua Terito faaturahia, o
roa
i te 83raa
to na matahiti
o
a
Më 2010 i roto i te 75raa
no
o
to
matahiti ;
BENNETT, Hitiùra ôrome¬
a
tua, 0 tei faaruè roa i te 17 no Tiunu 2010 i
roto i te 57raa o to na matahiti ;
a TEHEIURA, Puahea ôrometua
faaturahia, o tei faaruè roa i te 19 no Tiunu
2010 i roto i te 62raa
Te
Pâpat parau Reo maphi e te Papal
Reo farâni o te Apooraa faatere
parau
to na matahiti
o
Tuhaa 3
I to râtou
mau
hoa here, te mau tamarii e te
fêtii, te faaîte nei te Apooraa Rahi Amui i te
tâpaô no to na aroha ia ôutou. la faaâpï noa te Atua
mau
i to
here
na
e
ta na
I
I
tâmahanahana ia ôutou.
Maharepa Moorea,
faaîtehia
e
o
Robert
a
TAÎRUA, Maehaa ôrometua
Papetoài-Haapiti Moorea,
faaîtehia
e
o
Arthur
a
EAUA, Taehau ôrometua
ÔROMETUA
1.3. FAAINEINERAA
Tuhaa 4
I te âua
e
tonohia atu
-O
-O
-O
pipi ôrometua
no
no
te faaineineraa
Pâtitifa i Suva Fiti,
parau püîte taote :
Marc, Teihotua a POHUE, Teihotua ôrometua
Henri a TUPAIA, Manaèna ôrometua ;
Katia a TUPAIA, Manaèna vahiné ;
;
Àpooiti Raiâtea, e faaîtehia o Maurice a AH
Viritua ôrometua (1 mtht)
I Pâtio-HEpü Tahaa, e faaîtehia o Mariano a
I
MIN,
ÀUTAI-TERIITI, Râhiti ôrometua
Tuhaa 5
Te faaitoito nei te
mau
Apooraa Rahi Amui i teie
tâvini i roto i ta râtou faaineineraa.
I Averâ
Rumtu,
e
faaîtehia
Henri
o
a
TEURURAÏ,
Ariirua ôrometua
1.4. TAUIRAA
ÔROMETUA
2010
Hitiaa,
V.
I
I
e
faaîtehia
o
Pipi ôrometua
e faaîtehia
Tautira,
Earia
a
TEVAEARAÎ, Tereva
Vairea
a
TEURURAÏ,
e
Papeari,
Bruno
Àtuona, e
faaîtehia
TAHIATA,
o
Galbert
o
Mapuanga
a
Mânihi,
e
faaîtehia
a
NATIKI,
Teraî ôrometua
I
I
faaîtehia
o
Martin
a
ÂVAE, Martin
ôrometua
I
o
Raima,
e
faaîtehia
o
Alain
a
TEHEIPUARII,
Roonui ôrometua
Tuhaa 2
Teahupoo,
faaîtehia
Tamahere ôrometua
I
o
Teriitâriateariihaumatani V. ôrometua
I
e
Tuhaa 6
Âme, e faaîtehia o Serge a FAAÎTE, Tehihio ôro¬
metua,
I
Àmam-Mutuaùra Rimatara,
lOTUA, lotua ôrometua
Tuhaa 1
I
I
na te
Tuhaa 2
e
haapaô mai (1 mtht)
Taiohaè,
e
faaîtehia
o
Conroy
Teniu ôrometua (1 mtht)
a
FAATAU,
a
Dosier
Tuhaa 7
I
Pëtera,
faaîtehia
e
Christian
o
a
TAOUVAMA
ôrometua
I
loritâna,
mtht)
na te
Àmaa
Te
âua pipi Heremona
Ôhipa
O te Haapiiraa
rautî mai
pù
raa e
haapaô mai ( 1
e
Tâpati
-
Uî-Âpï, na te faatere-
Faatereiaa
Pureraa Reo Farâni i Piraè
e
Mahina,
TIHOPU, Nohoarii vahiné ôrometua
Te Huriiaa
ôrometua
Te
Pïpïiia,
Antonino
na
rautî maî.
e
a
LUCAS, Tihiri
tihia ai
Haapii Parau Maitaï,
Maehaa ôrometua
e
Terani a
rautî mai.
na
e
na Robert a
rautî mai.
TAÎRUA,
e
I te Pü Parau
Âpï, na Julien a MAHAA, lotua ôro¬
metua e rautî
mai.
I te Fare
Mai,
Serge
FAAÏTE, Tehihio ôrome¬
a
mai.
tua e rautî
I te Fare
na
Tâpeàraa,
âua pipi
na te
no
Heremona
e
Ètârëtia
e
rautî mai.
faanuu i teie fârereiraa
Porotetani Mâôhi. I te
haapâpühia ai te tupuraa
Te hinaaro nei te
o
te feiâ
a
mau
âpi
o te
taime i mûri nei
teie ôhipa faufaa roa.
Âpooraa Rahi Âmui e haa-
maitaï i te feiâ
âpi atoà no nâ Tuhaa e 8,
faatere Tuhaa e te tomite a te feiâ âpi a te Ètârëtia Porotetani Mâôhi no te
mau faaineineraa e te mau ôhipa atoà i ravehia no
mauruuru
to râtou mau
arataï, te
mau
teie Heiva nui.
1.5 TE
TÂPURA FAUFAA A TE ÈTÂRÉTIA
Âpooraa Rahi
Te haamauruuru atoà nei te
Âpooraa Rahi Amui i te tâpu-
Ua haamana te
ra
faufaa
te matahiti
o
tàpura faufaa
o
ôpuaraa
te matahiti 2010-2011. Mauruuru â
to te hui faaroo
e
i te
te tauturu
Te
oraraa o
no
e
Parau
a
mau
e
atoà i roto i
Âpooraa Rahi Âmui e faai-
te Atua no te tauturu i to na
Tahiti
o
Fai'âni. la haamaitaïhia te Atua
Moorea tei
e no
te feiâ
to
no
âpi
no te
îtaria e to
te mau
ôhipa
rave.
2-TE PARAU A TE
EIFÏ O TE
I
mua
nei
e
ÈTÂRÉTIA
I MUA TE
NÜNAA
i te rahi
te nünaa
türamaraa
ia pârahi i roto i te here e te
a
e
te ûàna o te mau
fifi
Mâôhi i teie mahana,
te Parau a te
e
faaruruhia
e
i
Atua, oia hoï
:
mua
i te
tahi, te faaauraa a te Atua i te taata,
piti, te faaueraa a te Atua i ta na mau perofeta,
-a toru, ta letu ia titauraa i te mau arataï faaroo i to
-a
-a
na ra
1-TE HEIVA NUI
No te fifi
10
no
Àuteraria, to Tuvalu,
Tuhaa 8, to
faaroo. la hau
n-TE MAU FAAOTIRAA
o
Tuhaa
fârii maitaï i te tere manihini
Âpooraa Rahi Âmui
te mau nùnaa
aroha.
ha
mau
atoà ta ôutou i
arataï i te faaàmu i te nünaa i te
te âau o te taata, e
Btaretia
no
i te
to râtou tiàturi i te Atua.
Te hinaaro nei te
toito à i te
te
Ètârëtia.
te
haapâpü nei te
Ètârëtia
e
i ta tatou horoà i teie matahiti
nünaa horoà te Màôhi
te
2009-2010
Âmui
o
te mau
te nünaa i roto i to na oraraa e te
hopoià
e
tau.
No
teima-
tîtauhia i te hui faaroo, i faao-
Veà Porotetani n°l /Novema 2010
Âmui
reira, te faaitoito nei te
Âpooraa Rahi
i to te hui faaroo, e i te taata tâtaï
haamanaô i ta te Atua faaauraa i
rave
tahi, ia
i roto ia
na e
te taata,
i te pùpüraa mai i ta na faufaa ora i
rima. E ôhipa na te taata te raveraa i ta
nâ roto
roto i to na
tuhaa, oia te pârururaa i te faufaa ora a te Atua.
noa tâtou e, hou te Atua a vaiiho mai
ai i ta na faufaa ora i roto i to tâtou rima, te hoî
na
la haamanaô
ia
na
na
tiàmâraa
no
rave.
Mâôhi e, eere o
Âpooraa Rahi Amui i
te
ia i te mea faufaa ôre, e mana râ ta
pùpù mai i roto i to na rima e te tiaî mai
faaôhipa i te reira.
A
piti, te îte nei te Âpooraa Rahi Âmui i ta te
mau perofeta ia tià i mua i te
faatere
o
te fenua no te
ôhipa ta râtou
e rave
faaîte i te tano ôre
o
e
mana
te hau
FARE
TÀPEÀRAA
faatere i te fare
IPAPEARI
tàpeàraa,
fenua i roto i te rima
o
te
ua
faahoï-
hau farâni.
Teie râ, te parau no te feiâ i tâpeâhia, e tuhaa teie
na te hau fenua e na te Ètârëtia Porotetani Maôhi.
rave
âmui te hau farâni, te hau fenua e te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi i teie tâpura ôhipa.
Atua faaueraa i te
mau
Te
la
ia i te taata ia
ra o
3-ÔPUARAA
hia
Te haamanaô nei te
te Atua i
i to
te faaôhipa i te mea ta te Atua i faaue
te parau e no
mai ia
rave
12345--EPIFNiaanhmohîuo
nünaa.
noa mai ra te haapâpüraa a te Tenete e,
“mea maitaî roa”. No reira, te anihia nei te taata i
pinepine
teie mahana ia faaitoito i te
letu-Metia, tei hinaaro ia tupu te Parau Tiâ i roto i
teie nei ao, te pii nei te Apooraa Rahi Amui i te
mau faatere o te nünaa faaroo ia pee atoâ i te taïara
o to tâtou Fatu, ia ôre tâtou iho ia riro ei tumu no te
mau âti, te mau fifi, e tae noa atii i te pohe o te
te
nei i nià i te nünaa.
E tano, nâ mua roa, e
haamaitaî i te
mau
fare
tàpeàraa e vai nei i Ùturoa, Nuutânia e i Taiohaè e
ia patuhia te mea âpï i Tuhaa pae e i Tuamotu.
pàtoî ûàna nei te Ètârëtia Porotetani
ôpuaraa a te hau farâni e patu i te tahi
fare tàpeàraa i Papeari e te ani nei ia îmihia te tahi
mau râveà taa ê atu i te fare tàpeàraa no te tauturu i
te feià i topa i roto i te fifi e te faautuàraa a te ture :
Te
No reira, te
mau
arataî
to râtou
nei te
raa
i
o
Âpooraa Rahi Âmui i
faaroo, ia faaitoito i te amoraa
no teie nünaa. Te haamanaô
te hui
te
i
tiàraa faaora
Âpooraa Rahi Âmui e, e tuhaa na tâtou te tià¬
mua
i te
tano ôre o ta
mau
pii nei te
àti, te
mau
faatere
o
te fenua no te
faaîte i te
râtou faatereraa, tei riro ei tumu no te
mau
fifi
e te
nünaa ia manaô e, ua
pohe
o te
faaruè to
na
nünaa. la ôre te
Atua ia na.
Mâôhi i te
i te feià
Tuamotu
Te tiàoro nei â te
mau
faatere
te
o
ei ôriô mata, e
mau
faatere
o
Âpooraa Rahi Âmui i te
fenua ia faariro i te nünaa Mâôhi
ei pütarià no râtou. la faaea roa te
te fenua i te haafaufaa ôre i teie
nünaa.
A toru,
ia
au
i te titauraa
a
to tâtou Fatu o
âpî i te
reira mai
mau motu no
râtou.
e
Taiohaè, i
i Tahiti nei, i Raîàtea, i
tae noa atu
i Tuhaa pae, te
tahi
mau
pü
haapiiraa tôroà no teie feià.
haamauhia te tahi
e
te faaôhie i te
feià i
mau pü haapiiraa no te türaî
tàpeàhia ia haere faahou i te
haapiiraa.
tàpeàhia (no te fifi
raveraa
i te îno
e
o te
te
te mau hara
te
i te feià i
feruriraa i tae ai râtou i te
i te parau no te rapaauraa
faautuàraahia).
màmà noa, faarahi te
faaôhipa i
atoà rà ia râtou i roto i te
pü haapiiraa tôroà, aore rà te haapiiraa.
uàti uira, e faahaere
mau
E tauturu atoà te
te nünaa ia
oraraa
fârii
e
Ètârëtia Porotetani Mâôhi i
ia tauturu i teie
i roto i te nünaa.
mau
tamarii i te
Dosier
123---UNUaoa
4-TE
TIAMÀRAA O TE NUNAA
E toru hiôraa
O
vai nei
m-TE POROII TE NUNAA
OTE ATUA
teie parau.
no
faariro te tahi pae i teie parau mai te mea ra e,
e hoî faahou mai ai to râtou tura, e to
râveà teie
te
ràtou
te
e
ora.
faariro te tahi pae
ùputa ia
i teie parau mai te mea e,
te hoiraa te taata i mûri i
o
o te pohe, e
ère, te veve e te fifi.
roto i te
teie nà pupu taata ia na, i
mataù ai te faaroo i te màîti i to na pae, p te parari
eere
ia
no roto
mai râ i te faaroo. Te
nei i te taata ia
na ra.
mai i te poritita, no roto
mea
te reira ta te Atua e tïtau
Te
mea
e fànaô ai o ia i te
ia te Fatu i haapâpù
ai e, “Ta te
Tamaiti i faatiàmâ ra, ua tiàmà mau
ia”, loane 8, 36. No te mea ua fârii te taata i te
Parau a te Atua, e fârii ai o ia i te titauraa ta te reira
parau e
te parau
haamanaô mai ra ia na, oia te faatupuraa i
tià, te parau mau, te aroha e te here.
Te tiàmâraa, aita to na e Hau,
aita
e
râtou
aita
e
faatere,
mau Hau rarahi na râtou iho
faatere nei, aita râtou i tiàmâ. Te rave nei
peretiteni. Te
e
râtou i te
ôhipa îno, te taparahiraa taata, te èiâ nei i
te faufaa a te mau fenua
faatïti nei i te
parauhia
e
mau
riirii, te haavare nei,
fenua haîhaî. Eita te reira
e te
e
o
no te taata
o
ia i roto i te hau
fânaô. I
hoê,
e
titauraa na te
mua
nei, tei riro
faaoti te
ei tau-
e tâpeà mai i teie parau
feruriraa no teie matahiti.
Apooraa Rahi Amui
na ôhipa e to na hiôraa i ta na
Atua i faaroohia « e mea mai¬
taî roa ». Te îte nei tâtou i teie mahana e, ua iti te
maitaî, te îno tei rahi, e te riro nei te reira îno ei
tumu no te àti, te veve, te ère, e te pohe o te taata.
hoperaa ta
rahu, teie te
reo o te
Te faaîte atoà mai
ra
rà teie
tupu-rahi-raa te îno i to
te taata atearaa i te Atua e te moèraa ia na te tîtau-
ia riro ia ei tâvana i nià i te
raa
I teie mahana, o tâtou ta
riro te reira ei uiraa
ua
teie
e
piiraa
a te
te Atua i
ora
ïtaia e
parau
atoà.
nei
na
e
te Atua ia tâtou. Te Atua
mai nei ia tâtou te nùnaa Màôhi, e ia
Ètârëtia Porotetani Mâôhi. No reira, te
Apooraa Rahi Amui,
na mua roa.
la
na
mau mea ora
parau
tâua to te
no
ôe ia
la haamanaô ôe e, no ôe
horoà mai. la
ora
e te nùnaa
teie fenua ta
ôe mà te hau
e
te ôaôa.
fànau mai
a
nanahi.
ta ôe huaai e ta râtou e
Apoo¬
Rahi Amui ia ôe e, tei hea to ôe fenua, e i aha
ôe i to fenua. Mai te
mea
te rahi nei te
Atua i te taata. Te
te
viivii, to
fenua, to te
faufaa atoà râ te
moana e
to te reva,
reira ta te Atua i
i hea atu
ra
horoà i te taata. No
ai i to ôe
reira,
e
maitaî te
tiàmâ, i mua
i te moni, te poriti¬
ta, ia îmi tâmau noa
mea
taata ia
Ebârétia
e te
te îno ta te rahu e faaruru
ei haafifi i te tupuraa o te ora o te taata, ua
raa
teie
pârahi ai
To ôe fenua, to ôe ia ora. Te ui atoà nei râ te
tiàmâraa.
E parau
e
I te
faatupu, ei râveà
ô mai ia
ora no
atoà
turu i ta na mau
faaroo.
Mea tano rà ia haamanaôhia e, teie taô
tiàmâraa,
i te Apoohaapaô i
te ôhipa a te Atua, aita i hiô i te ôhipa a to na rima,
i topa ai te nùnaa i roto i te îno, te poîa e te pohe.
Âreà te Atua, ua horoà ia i te taata i te mau mea
raa
râ i te rahi
te mea tei roto
atu te nùnaa
haapii mai te parau a ïtaia 5/12
Rahi Amui e, no te mea aita te taata i
Ua
i te râveà ia tupu te
o te Atua.
ôe
ora.
e
tii
Eiaha
parau, ua taere
Terà o ia e tiaî
roa.
noa
mai
ra
ia ôe.
Tei ia ôe te
m
haapâpù-faahou-raa
hinaaro
i to ôe here ia na,
Na te mâramarama
ua
hoî mai te
ora.
o
te Parau a te Atua
Tâpeà hoê rima i
e
arataî ia
nià i te fenua
na
i roto i
e
te
te tiàmâraa tei au i
tahi rima i nià i te
te Atua.
Atua.
121
Veà Porotetani n°l /Novema 2010m
Âpooraa Rahi Âmui
Te ui atoà nei râ te
I
i te
mau arataî o te fenua, tei hea te fenua ta te Atua i
horoà i te nünaa Màôhi. A hiô na tei hea o ia te
faaearaa i teie mahana. Ua î te
mau
reira
na
peho moèmoè
o te mau
mau tua
âfaa i te
àivi
ère i to
na
ra o
ia i te hau
o
Ei te Atua te hanahana i roto i to tatou âau
ia i to
Âpooraa Rahi Âmui
to te hui
faaroo, mai ta
roaraa o
teie
na
atoà i ui ia
hepetoma. I fâi
na te
na
ia tâua
tei to tatou faaroo
e
ora na.
e to
iho i te
Âpooraa Rahi
tatou hoî-faahou-raa i roto
te Aroha o te Atua e ora ai tatou. Te
haamanaô atoà nei te
rahi te faaroo
o
Âpooraa Rahi Âmui e, e puai
te taata hoê i to
na
Atua,
e
Te Aroha ia Rahi
!
Tautira, i te 01
âtete 2010.
e
Âmui, e ora teie nùnaa i to na faaroo. Te tiàturi nei
â te Âpooraa rahi i taua parau ra. la haamanaô tatou
i te Here
la
tura.
E ui atoà rà te
e,
o te faaroo o te hoê nünaa. la hotu ùmù â
te maitai i Màôhi Nui nei, e ia tupu heeuri â te hau
e te ôaôa i roto i te âau o te nünaa.
i Màôhi Nui nei !
ôaôa. Ua
e te
püai
te
tare i
mau
ia te ôtaaraahia. No teie faaèrehia
o
fenua, ère atoà atu
e
ia te
aha atu â
no
xu
e
COMMUNIQUE
DU 126ème SYNODE DE
L’EGLISE PROTESTANTE MAOHI
Le cent vingt sixième synode de l'Église Protestante Mâàhi s'est tenu
premier arrondissement du 25 juillet au 1er août 2010. Les travaux de
réflexion se sont déroulés du lundi 26 juillet au samedi 31 juillet 2010 au
temple « Èmanuera » situé sur la terre TOPATAl à Tautira.
dans
le
Fatutira »,
Tautira i teie mahana.
Te
«
oia hoî
O
poroî, ia tià tàmau te tira o to ôe vaamaôe mau fâriiraa e
taèinaa. Tautira, mauruuru no ta
te matara o to
paaîna mûri hau anaè o ta
pehe a huri.
Ua tià O Noo o nia o Papara tei pururu i te tau
mau e na te iripariro i uri ia de e Te va e. »
Fatutira i te tai
«
ù
e
ta'} nei. E vaiiho ta ù riri i nia i te
faatitihemoraa vaa taie, nâ roto i
rahi i te taime tataùraa, ua fatifati te
I tupu na te
te maraamu
mau
tira
o
te vaa
mai reira mai to ôe iôa Fatitira. E
Fatutira, haere mai ai ia Tauraatira e i
teie mahana o Tautira. Te auraa, te taata i rë ia na
te tataùraa, e vai tià to na tira.
i mûri mai
o
:
Veà Porotetani n°l /Novema 2010
e
to ôe hiroà faaroo
Âpooraa Rahi Amui
mua i te ôhipa a te
tia Porotetani Mâôhi.
a te
i
Etârë-
REMERCIEMENTS
1^^ arrondissement,
paroisses de Faaone, Taravao, Afaahiti, Pueu et Tautira ont accompagné de leur dyna¬
Sous la coordination du
les différentes
misme et de leur dévouement les travaux
de
ce
synode. Cette ferveur communicative a
pleine réussite des activités des diffé¬
membres du synode.
favorisé la
rents
14^-:
ôe tiàturiraa
Que
différentes
familles dans le désarroi. Le
composantes et branches
synode tient à remer¬
qui ont
répondu massivement aux différents appels de l’ɬ
glise au travers de la fourniture de denrées alimen¬
d’activités, les jeunes soient
taires
remerciés pour
tion active.
s’adressent aussi à tous les volontaires
ces
communautés, les pasteurs,
les conseils de diacres, les
leur Implica¬
cier tous les membres de la communauté
ou
vestimentaires. Ces remerciements
hésité à
pas
première fois dans l’histoire de
l’Eglise Protestante Mâôhi, le synode a sollicité la
Jeunesse pour partager le message de la parole de
Dieu. Elle a pu s’exprimer sur le thème de « Je
suis ou j’existe », et sur la célébration du culte qui
lui convient. Cela démontre
rêt à
sa
maturité et
son
inté¬
s’impliquer davantage dans le mouvement du
de l’église. Le synode a entendu le mes¬
de la jeunesse et tient à affirmer son soutien
renouveau
sage
fort dans cette initiative.
Les différents chants de célébration de la
parole de dieu ont égayé les fidèles. Leur accompa¬
gnement par des instruments traditionnels a annon¬
cé un événement qui a révélé que la reconnaissance
de notre identité Mâôhi peut nous rapprocher du
Seigneur. Cela ne doit cependant pas être une rai¬
son
«
de mettre de côté
târava
nos
chants
«
rùàau
»
et
».
Puisses-tu vivre
accord et
avec
pleinement ta jeunesse, en
enseignements
la bénédiction des
des aînés. Puisses-tu te vêtir de connaissances et de
sagesse, afin de cheminer librement sur le sentier
de la vie. Pour autant, rappelles-toi que tu es un
dieu est vivant, que tu as une
des parents et une langue. Puisses-tu vivre ta
grandir dans la paix et la joie voulue par
jeune mâôhi,
terre,
foi et
que ton
Dieu.
sur
qui n’ont
l’île de Tupuaî.
Esaïe 5, 12 : « La
madame le maire de
Pour la
rendre
RÉFLEXION BIBLIQUE
Les membres du syno¬
de tiennent aussi à remercier
Taiarapu Est ainsi que son
conseil municipal pour leur aide précieuse et leur
collaboration. Un remerciement tout particulier est
adressé à la maire-déléguée de Tautira ainsi qu’à
son conseil municipal.
se
lyre et le luth, le tambou¬
rin, la flûte et le vin animent leurs banquets ; mais
ils
n’aperçoivent pas l’action du SEIGNEUR, ils
l’œuvre de ses mains ».
ne
voient pas
Boire et
festoyer sont les moyens utilisés par
oublier ses soucis, et pourtant c’est
qui lui fait perdre sa conscience et oublier la
l’homme pour
ce
création de Dieu. Dieu lui
a
néanmoins remis, en
mains et
en ses responsabilités, sa création, la
plénitude. Toutefois sa parole rappelle
que l’accomplissement de la volonté de Dieu par
l’homme est source de vie humaine, et que le
contraire mène à la mort. Face aux multiples fléaux
rencontrés par l’homme aujourd’hui, celui-ci se
trompe en pensant qu’il est trop tard, car le Dieu de
notre adoration est le Dieu de la vie, le Dieu qui
désire que son peuple retourne vers lui, retourne à
ses
terre et sa
son
ce
identité et
de
sa
sa
culture Mâôhi, retourne à la sour¬
vie, c’est-à-dire Dieu et la terre.
Au
regard de tels fléaux, il est temps pour
de précipiter notre culture dans l’ou¬
bli. Souvenons-nous de la goutte d’eau, qui est à
l’origine de la pluie, celle-ci se transformant en tor¬
rent emportant tout ce qui gêne son cours.
L’individu humain est comparable à la goutte d’eau
qui devient pluie, voire forte pluie que rien n’arrê¬
te ; il en est aussi du projet salutaire de Dieu pour
son peuple.
nous
de
cesser
Face aux lourds problèmes que les dirigeants
du pays font subir au peuple, nous ne sommes que
des gouttes d’eau ; mais une fois rassemblés, nous
le torrent
qui emporte tout ce qui est
l’origine de notre souffrance. C’est pourquoi,
peuple de Dieu, cesse de te livrer à l’alcool et au
banquet qui te font perdre ta conscience, et te font
serons comme
à
Au début de
dévasté
l’année, le cyclone
plusieurs de
nos
« OU » a
îles et plongé plusieurs
Veà Powtetani n°l / Novembre 2010
15
t
noyer ta pensée ainsi que ton âme ; mais sois toi
aussi cette goutte d’eau qui entre dans le projet
salutaire de Dieu. Demain, tu seras le torrent
qui
afin que celui-ci devienne le socle
pour réaliser le Règne de Dieu, et que tu deviennes
peuple de Dieu, et “Te Tumu Nui”, ton Dieu. Telle
est la volonté de Dieu pour toi aujourd’hui.
nettoiera le pays,
/
Cette
rencontre mani¬
34-TReanrétu
feste
nos
avec
les autres
liens
Églises du
monde.
Dieu
Que
soit
en
loué.
LA PASTORALE DE 2010 ET 2011
LES INEORMATIONS
Le Conseil
Supérieur de l’EPM remercie
chaleureusement la paroisse de Papara et le deuxiè¬
me arrondissement pour avoir accueilli la pastorale
DIRECTEURS ADJOINTS DE L’ENSEIGNE¬
de cette année.
MENT PROTESTANT
La
pastorale de 2011 aura lieu dans le septiè¬
arrondissement dans l’enceinte de l’école de
me
Taunoa.
LES NOUVEAUX DIRECTEURS ET
Le
synode
a
entériné les nominations de :
-Thieny Taufa TEMAURI, au poste de Secrétaire
Écoles Protestantes ;
-Bettina PAOAAFAI'IE, au poste de directrice de
l’école primaire de Taunoa ;
-Rodney LIVINE, au poste de Directeur du
Collège Pômare IV et Tauhiti NENA, en tant que
Directeur Adjoint ;
-Jean Pierre SARTORE-DEVASSE au poste de
Directeur du Lycée Samuel RAAPOTO et Gérard
CHAN en tant que Directeur Adjoint ;
-Ghislaine NEUFFER au poste de Directrice du
Lycée professionnel Tuteao a Vaiho.
Général des
Le thème de réflexion
du Pasteur
d’aujourd’hui
sera
«
Le ministère
».
LE SYNODE 2011
Le 127®*^®
la
Synode de l’EPM aura lieu dans
paroisse de Vairaô du second arrondissement.
LES
INVITÉS
grand plaisir que le Conseil
Supérieur de l’EPM a accueilli en son sein :
C’est
avec
Le
-Le Pasteur Samuel Désiré
JOHNSON, animateur
théologique de la CEVAA, venu pour découvrir la
vie de l’EPM et s’en imprégner dans le cadre de
son
ministère.
Synode encourage vivement ces nou¬
responsables à une bonne gestion de nos
écoles protestantes et à servir avec ardeur nos
veaux
enfants.
1.2
-Le Pasteur Hallo
de
NYIKEINE, Secrétaire Général
l’Église de Nouvelle-Calédonie et des îles
Loyautés, dont la présence témoigne du lien entre
nos deux églises.
Tahiarii PIHAATAE, membre
du Conseil des Églises du Pacifique, responsable du
projet relatif aux conséquences du changement cli¬
matique dans les îles du Pacifique.
-Le Pasteur François
Etârétia
Cette année, le
Conseil Supérieur de l’EPM a
culte d’ouverture les
jeunes du
métropolitaine,
d’Italie, d’Australie de Tuvalu et de Rarotonga.
accueilli lors de
son
Sème arrondissement, de France
16
Veà Porotetani n°l / Novema 2010
LA LISTE DE CEUX
QUI NOUS ONT
QUITTÉS
Tiaihau Pasteur à
retraite, décédé le 18 septembre 2009 dans sa
1- Michel TEVAARAUHARA,
la
Sôème
année.
2- Pirato
TAHARIA, Teremoana Pasteur à la retrai¬
décembre 2009 dans sa 67®™®
te, décédé le 10
année.
TEPA, née MANUEL, veuve de Terito
pasteur, décédée le 22 décembre
8sème
2009 dans
sa
année.
TAPUTUARAI, Diacre à la retraite, ancien
membre du
Synode, décédé le 3 mai 2010 dans sa
56-JDoaëvlidson
-à
75®™® année.
17
BENNETT, Pasteur Hitiùra, décédé le
juin 2010 dans
sa
Papetoài-Haapiti Moorea, Arthur FAUA, Pasteur
Taehau.
57ème année.
4®me Arrondissement
TEHEIURA, Puahea Pasteur à la retraite,
décédé le 19
juin 2010 dans
Au compagnon ou
leurs
sa
à la
62®™® année.
aimée, à
compagne
enfants, et à l’ensemble de leur famille, le
Synode adresse ses condoléances et l’expression de
sa compassion. Que Dieu vous renouvelle son
amour
Sont nommés
:
-à
Apooiti-Raïâtea, Maurice AH MIN, Pasteur
année ;
-à Pâtio-Hipù Tahaa, Mariano AUTAI-TERIITI,
Viritua pour une
Pasteur Râhiti.
et vous réconforte dans votre foi.
sème Arrondissement
LA FORMATION CONTINUE
Sont nommés
DES PASTEURS
Les pasteurs suivants suivront une formation
à la faculté de théologie du Pacifique à Suva aux
îles
Fidji
pour
l’obtention du Doctorat
:
-à Aveiâ
-à
Àmaru-Mutuaùra Rimatara, Bruno lOTUA,
Pasteur lotua.
-Katia TUPAIA, Madame Manaèna.
vivement
Rumtu, Henri TEURURAI,
Pasteur Ariirua ;
-MarcTeihotua POHUE, Pasteur Teihotua ;
-Henri TUPAIA, Pasteur Manaèna ;
Le Synode encourage
dans cette formation.
:
gème Arrondissement
Sont nommés
serviteurs
ses
:
Àtuona, Galbert TAHIATA, Pasteur Tamahere
Mânihi, Mapuanga NATIKI, Pasteur Teraî ;
-à Rangiroa, Alain TEHEIPUARII,
-à
;
-à
MUTATION 2010 DES PASTEURS
Pasteur Roonui ;
l®*" Arrondissement
-à
Thiohaè, Conroy FAATAU, Pasteur Teniu
une
Sont nommés
-à
pour
année.
:
Ârae, Serge FAAITE, Pasteur Tehihio
;
-à Hitiaa, Paria TEVAEARAI, Madame Tereva,
'(I
Pasteur
-à
stagiaire ;
Tautira, Vairea TEURURAI, Madame
Teriitàriateariihaumatani, Pasteur.
A?
2eme Arrondissement
Sont nommés
:
-à
Teahupoo, Martin AVAE, Pasteur Martin.
-Papeari sera sous la gestion de l’arrondissement
pour une année.
3ème
arrondissement
Sont nommés
-à
:
Maharepa Moorea, Robert TAIRUA, Pasteur
lir * Si
PAOAFAAITE Betfina (Faafere Haapiiraa no
Taunoa), NENA Tauhiti (Mono Faafere Haapiiraa
Pômare), HUNTER Maina (Te vahiné a Tauhiti),
LIVINE
Rodney (Faafere Haapiiraa Pômare)
Maehaa ;
Veà Porotetani n°l / Novembre 2010
17
Dosier
1.5 LE BILAN FINANCIER DE L’EGLISE
yeme Arrondissement
Sont nommés
Le Conseil supérieur a adopté à l’unanimité
le bilan financier de l’exercice 2009-2010. Il a
:
-à Béthel, Christian
TAOUVAMA Pasteur
-Jourdain
la gestion de l’école Pastorale
sera sous
aussi
;
ce
approuvé le budget prévisionnel pour l’exerci¬
2010-2011.
de Hermon.
Branches d’activités
L’École
du Dimanche et l’Union Chrétienne
de Jeunes Gens, seront
té de la direction de
-Terani
sous
la responsabili¬
l’Église.
La Direction de
Sont nommés
placées
Il tient à exprimer ses remerciements à la
communauté chrétienne pour sa contribution à la
vie de l’Église cette année au travers de sa partici¬
pation
Le Conseil
supérieur affirme le fait que le
peuples au sein de l’église don¬
nent, grâce à leur foi en Dieu.
l’Église
:
Il tient à encourager
TTHOPU, Madame Nohoarii Pasteur
en langue française de Piraè et de
pour
gner
foi.
Mahina ;
LUCAS, Pasteur Tihiri à la traduction de
la bible ;
-Robert
des
Më.
màôhi et les autres
les cultes
-Antonino
au
la parole de Dieu
Que la paix, l’amour et la compassion
gagnent le cœur de l’homme.
LES
TAIRUA, Pasteur Maèhaa à l’animation
Évangélistes
;
DÉCISIONS
I-HEIVA NUI
-Julien MAHAA, Pasteur lotua au Centre
d’information et de Communication ;
-Seige FAAILE, Pasteur Tehihio pour l’aumônerie
des Hôpitaux ;
-L’école pastorale de Hermon à l’aumônerie des
prisons.
au
les responsables à ensei¬
peuple afin de nourrir sa
En raison du contexte
socio-économique dif¬
ficile que traverse actuellement notre pays et du
lourd investissement demandé, il a été décidé de
repousser à une
des jeunes de
date ultérieure, le rassemblement
l’Église Protestante Mâôhi.
Le
synode remercie les jeunes des huit arron¬
dissements ainsi que leurs dirigeants, les respon¬
sables d’arrondissements et les comités de jeunes
de
l’Église Protestante Màôhi pour toutes les prépa¬
rations et les activités
entreprises
en vue
du Heiva
nui.
Enfin, le synode, remercie chaleureusement
3 et 7 qui ont réservé un
les arrondissements 1,2,
particulière aux délégations
jeunes protestants d’Australie,
de France métropolitaine, d’Italie, de Tuvalu, de
Rarotonga et du 8®™® arrondissement.
accueil et
une
attention
des communautés de
Etârétia
L’Église protestante Màôhi démontre
(Te vahiné a Rodney
LIVINE) ; Jean-Pierre 5ART0RE (Faatere
haapiiraa Samuel Raapoto) ; Moetu 5ARTORE
(Te vahiné a Jean-Pierre)
Poerava MANUTAHI
^
18!
Veà Porotetani n°l /Novewa 2010m
une
fois
son
attachement fort et
dans le devenir de notre
sa
jeunesse.
encore
préoccupation
Parau haamaùruuru a te
^
Peretiteni Tuhaa 1, Teiva or
Le Conseil
Supérieur de l’EPM reconnaît
Dieu avait envoyé ses prophètes pour se dres¬
ser face aux dirigeants du
pays afin de dénoncer
leurs actes injustes envers le peuple. Le Conseil
Supérieur de l’EPM appelle donc les serviteurs de
la Communauté croyante à assumer pleinement leur
responsabilité en tant que porteur du salut du
peuple. Il rappelle également qu’il est de leur
devoir de se dresser face aux dirigeants pour
dénoncer leur mauvaise gouvernance, source du
malheur du peuple pour qu’il ne se croit pas aban¬
donné de Dieu. Le Conseil Supérieur de TEPM
réitère son appel aux dirigeants du pays afin qu’ils
considèrent le peuple comme la prunelle de leurs
yeux et l’objet de toute leur attention.
que
Que Dieu
nous
bénisse dans
sa
grande misé¬
ricorde.
2-LE MESSAGE DE
AU REGARD DES
Que les dirigeants de
L’ÉGLISE
DUTICULTÉS
mésestimer le
DU
PEUPLE
Face
aux
difficultés croissantes que rencontre
peuple Mâôhi aujourd’hui, et à la lumière de la
parole de Dieu, c’est-à-dire :
En
premier lieu, l’alliance établie entre Dieu
et l’homme
Dieu
aux
l’appel de notre Seigneur
voulu que règne la justice dans
ce monde, le Conseil Supérieur de l’EPM appelle
les dirigeants de la Communauté croyante à suivre
la voie tracée par notre Seigneur, afin que nous ne
soyons pas, à notre tour, la source de ses malheurs
et de sa
;
En second
qui
a
perte.
3-PROJET DE CENTRE DE
lieu, le commandement donné par
prophètes
DÉTENTION À
;
La
Enfin, les requêtes adressées par Jésus aux
dirigeants religieux de
son
époque
;
Le Conseil Supérieur de l’EPM encourage
les fidèles ainsi que chaque individu, à ne pas
oublier l’alliance établie par Dieu entre lui et
l’homme,
en le rendant responsable de sa création.
conséquence, il appartient à chacun d’assumer
sa part de responsabilité en protégeant l’œuvre de
Dieu. Il est de notre devoir de nous rappeler les
paroles récurrentes de la Genèse « Tout est bien ».
Aussi est-il demandé à chacun aujourd’hui d’assu¬
mer librement sa responsabilité pour affirmer et
mettre en œuvre la volonté de
Dieu. Le Conseil
Supérieur de l’EPM recommande au Mâôhi d’arrê¬
dévaloriser, mais de se rappeler que Dieu
ne Ta pas laissé démuni et qu’il attend de lui qu’il
fasse fructifier son héritage.
PAPEARI
compétence en matière pénitentiaire a été
l’État. Néanmoins, la question des
rétrocédée à
détenus est
une
affaire
qui
concerne
aussi le Pays et
l’Église Protestante Mâôhi.
L’État, le Pays
et
l’Église Protestante Mâôhi
doivent donc d’œuvrer ensemble pour
tion des propositions qui suivent.
se
En
ter de se
donc de
Conformément à
Jésus-Christ
le
ce pays cessent
peuple.
Il convient
centres de
la réalisa¬
premier lieu de réhabiliter les
implantés à Uturoa, Nuutania
créer des structures spécialisées
en
détention
et à
Taiohaè et de
aux
Australes et
aux
Tuamotu.
L’Église Protestante Mâôhi manifeste son
au projet de l’État de construire un
opposition
centre de détention à
Papeari et demande
que
autorités proposent des mesures alternatives à
détention pour venir en aide aux personnes en
Veà Porotetoni n°l / Novembre 2010
les
la
diffi-
19
2-Le
culté et condam¬
nées
de
:
2.
dans
d’origine
gens
leur île
heur,
Australes ainsi
y
qu’aux Tuamotu,
profession¬
nelle et de réinser¬
sein
déte¬
ne
remise à niveau et d’aide à la réinsertion scolaire
4.
;
ou
conduit à commettre des crimes et délits pour
les¬
L’Église Protestante Màôhi
Il convient de rappeler que le terme liberté
tiàmâraa, n’est pas d’origine politique mais spi¬
peuple à faciliter la
L’Église Protestante Mâôhi formera spéciale¬
pasteurs pour œuvrer dans les centres
requête que Dieu adresse à l’hom¬
qu’il bénéficie de ses bienfaits.
le Seigneur a affirmé : « Est
le Fils a libéré » (Jean 8/36). C’est
parce que l’homme a accepté la parole de Dieu
qu’il est prêt à accepter ce que cette parole lui rap¬
pelle c’est-à-dire la justice, la vérité, la compassion
et l’amour.
pillent les matières premières des petits pays, ils
pas
LIBERTÉ OU TIÀMÂRAA
dans
ce que
signifie liberté
ou
ne rentre
tiàmâraa.
s’applique à l’individu, c’est ce que
Dieu attend que l’homme réalise. C’est surtout un
don de Dieu. Aussi il convient que l’homme
vue se
confrontent.
demeure libre face à
point de vue de ceux qui sont persuadés
que liberté ou tiàmâraa en langue mâôhi, est la voie
par laquelle ils retrouveraient leur dignité et leur
1-Le
mieux-être ;
Veà Porotetani n°l /Novema 2010.
asservissent. Cette attitude
Ce terme
DU PEUPLE
points de
État, ni chef, ni président.
Ce n’est pas parce que les grands états se gouver¬
nent eux-mêmes qu’ils sont pour autant libres ou
tiàmâ. Ils commettent des méfaits, des meurtres, ils
mentent et les
de
détention.
Sur cette notion, trois
afin
La liberté n’a ni
apportera son
réinsertion sociale des anciens détenus.
20
qu’elle
prendre parti pour éviter un schis¬
C’est ainsi que
généraliser le port du bracelet
électronique pour ceux qui auront été condamnés à
des peines légères et de les orienter vers des struc¬
tures de formation professionnelle ou éducatives.
4-LA
deux
libre celui que
5. Il conviendra de
afin de sensibiliser le
souhaite pas
me
quels ils ont été condamnés ;
ment des
ces
rituelle. C’est la
en charge particulière des
détenus atteints de maladie mentale les ayant
Organiser la prise
concours
l’Église
me.
place des structures éducatives de
les détenus
pri¬
groupes et
nus ;
pour
les
démarque
pas c’est parce
qu’elle a en son
ne se
des centres de for¬
en
vers
vations et la pau¬
vreté.
Taiohaè et dans les
3. Mettre
mal¬
un retour en
arrière
Tahiti, Raîâtea,
tion pour
point
qui
ceux
ouverte sur le
;
Implanter à
mation
3-Si
de
considèrent que
c’est la porte
1. Ramener les
jeunes
vue
-
Dieu.
l’argent, la politique et qu’il
à réaliser la volonté de
Que la lumière de sa parole le guide vers la
cherche
en
permanence
liberté conforme à la volonté de Dieu.
Il
i»
message du Conseil Supérieur de l’Égli¬
Protestante Màôhi est avant tout porté vers toi
laquelle le
se
peuple Màôhi afin
souviennes que cette
toi. Pour que tu vives dans la
paix et la joie. Pour que vive tes descendances. Ta
terre est ta source de vie. Le Conseil Supérieur de
l’Église Protestante Màôhi t’interpelle, « Qu’as tu
fais de ta terre ? » Dès lors que la pollution avance
que tu te
terre a été créée pour
sur
terre, dans les mers et dans les airs, où pourras
les moyens de ta subsistance ? Ne croie
tu trouver
pas qu’il est trop tard. Cette terre n’attend que toi.
Il ne tient qu’à toi de lui prouver ton amour pour
que revienne la vie.
d’une autre Dieu.
Tiens d’une main la terre et
Supérieur de l’Église Protestante
interroge les dirigeants du pays sur ce qu’ils
ont fait de la terre donnée par Dieu au peuple
màôhi et les invite à constater que ce qu’ils ont
accompli a amené le peuple à s’entasser au fin fond
des vallées et sur les collines. Les spoliations fon¬
cières ont retiré au peuple sa joie de vivre. Il n’est
plus en paix et a perdu sa dignité.
Le Conseil
Màôhi
MESSAGE ADDRESSÉ
AU PEUPLE DE DIEU
Le message
Conseil
d’Ésaïe (5/12) considéré par le
supérieur rappelle
estimé l’œuvre de Dieu
que
l’homme
a sous-
respectant pas
main, et que c’est cela qui a conduit
le Peuple dans le mal, la faim et la mort, alors que
Dieu lui a tout donné afin qu’il vive dans la paix et
l’abondance. Néanmoins, considérant les atteintes
l’œuvre de
en ne
sa
portées à la création et les risques qu’elles font
peser sur l’homme et son environnement, le
Conseil Supérieur de l’EPM a décidé de retenir
ce
thème de réflexion cette année.
Après avoir créé le monde, Dieu dit, contem¬
plant sa création, “Tout est bon”. Nous pouvons
constater que sa création a été détériorée et que les
atteintes qui sont portées à l’environnement sont la
cause des malheurs, de la pauvreté et de la chute de
l’homme. Ces atteintes montrent également com¬
bien l’homme s’est éloigné de Dieu et a oublié le
destin que celui-ci lui a réservé en qualité de garant
de
sa
création.
Les
paroles d’Esaïe nous questionnent
aujourd’hui. Dieu s’adresse au peuple màôhi et à
l’Église Protestante Màôhi. C’est la raison pour
Supérieur de l’Église Protestante
interpelle la communauté des fidèles sur les
questions qui ont animé les débats de la semaine.
Le Conseil
Màôhi
Conformément à
Supérieur de
sa
confession de foi, le Conseil
l’Église Protestante Màôhi croit fer¬
que le peuple peut vivre avec sa foi dans
l’amour et la compassion de Dieu. Le Conseil
mement
Supérieur de l’Église Protestante Màôhi rappelle
que la foi d’un seul homme en Dieu est une force.
Que dire alors de la foi d’un peuple ?
pousse en abondance à Màôhi
la paix et la joie règne dans le cœur du
Que la nature
Nui afin que
peuple.
Gloire à Dieu dans
nos cœurs
et
à Màôhi
Nui !
la
ora
na,
Te aroha ia rahi !
Tau tira, le
1®*^ août 2010
^
Veà Powtetani n°l / Novembre 2010
^21
§
Î8
Ruta 12.13-21
na
«
tàuàparau i to
na
î faariro ei tufa taoà
reira tuhaa
pâ no
to na
no te tufa au-màite
parupam i te amo i te
taeaè
ta râua taoà. No to na
Tuaml
au
Eaniraateie na te hoê taata teiôre i maraa ia na
te
Etârétia
vai
ôhipa, ua ani
o
i
ia te vai
ta râua taoà.
ra
to na tiàturi-ôre i to na taeaè no te tufa i
aroha, faatupu here. Terà te faufaa tumu e te faufaa
te taoà
haaputu te riro i te pë
no te hoê pupu taata, e parau no te hoê nünaa tei
i te tiàraa metua, tei haamau i to na parau i nià i te
Atua. E parau no te fenua, tei fànau, tei hii, tei haapii,
mau
manaô
nàte tamarii.
tàmau
te orai'aa e te hoêraa o te
o
ùtuafare. E
au
atoà râ
ia ia
na
te ora
o
te tamarii. Aita atu e manaô e e hinaaro
tumu i roto ia na i te
pô
e te ao, te ora
ia o ta na mau
tamarii.
Teie huru tupuraa ôhipa, ua
e te faaite noa mai
teie mahana
ôtaa noa ia i te tiripuna i
i te ôreraa te nünaa
ra
e
tiàturi faahou i te faufaa
metua. Te mea
ua
aè
moè ê
na te
fifi
o te mau haapiiraa tumu a te
atu, aita à te metua i moè atu ra,
roa
na ta na mau
tamarii
e
haapikaa. E
haamoè i
ia, ua hinaaro
te reira haapiiraa no te hara
aore
i te faufaa.
teie parau
i te fifi e noaa i te
taata i faaruè i te haapiiraa a te metua. To na ia pampamraa i te faatupu i te hau, te ôaôa, te parautià i roto i te
auraa
ra
taeaè. E înaha, te auraa fatata roa
te taata. Te auraa taeaè e taeaè
oraraa o
aè teie i roto i te
e aore
hine. No te mea, hoê à ôpù i fànau ia ràua,
hii e i aupuru ia ràua, hoê à haapiiraa i îriti
màramarama
mea e
o
te oraraa. I to na tanoraa mau,
tano ai e faatià i te hum e
nei. Aita
e mea e
e
tua-
aita
e
tupu ra i roto i nà taeaè
tano ai te aniraa
taoà, inaha i tae ê mai
ia
hoê à rima i
ia ràua te
ia riro letu ei tufa
haapiiraa ia ràua.
Te îte atoà ra tàtou e, te moèraa te haapiiraa a te
metua, te nounou taoà tei tupu i te rahi. Ta te nounou
hoi e faatupu mai, te âmahamaha ia e ôre ai te hoêraa,
te àau pipiri e moè ai te rima mahora noa, te mata-ê-raa
e
moè ai te
nounou
auraa
na te
taeaè. Ua î te àau
taoà, moè atu
ra te
faufaa
o
nà taeaè nei i te
mau ta te
metua i
horoà ia râua. Taua hoi faufaa ra, ia riro ia ràua ei mau
taata
22
faatupu hau, faatupu ôaôa, faatupu parautià, faatu¬
tei faaàmu.
e te Màôhi i riro atoà i te
taoà. Tei hoo i to tàua metua, e te
nei à i te hoo a riro atu ai ei tapihooraa
Aita ânei to tàua àau
nounou
noa
nâ to
ràpae. E aha atu ra tei toe mai, te ère ia e te veve. Rahi
roa atu te peàpeà i te mea e, aita i ère noa i te fenua, ua
ère atoà rà i te faufaa tumu.
Ètàrëtia Porotetani Màôhi, tàua e te
Âpooraa rahi âmui, aita ânei i pampam atoà i te tàpeà i
E tàua
e
te
faufaa metua. E aha te faufaa metua i toe mai ?
ta tàua
Te ui ra rà letu, nâ vai au i faarto. te auraa, o vai
tei rave i te reira mana e faataui i te tumu o to ù tere.
Aita vau i haere mai no te faatià i te manaô nounou
taoà
i roto i to ôutou àau. I haere mai râ vau e
noa i te horoà i ta
tamarii.
vai
e
ra
faaite i te faufaa ta te Metua i hinaaro
na mau
No te taata teie uiraa ta letu
i to
te
e
ui nei. E taata rà i roto
pampam. E taata i roto i te maraa ôre te mea ta
haapiiraa a te Metua e titau ra ia na. Aita atoà te faana
tiàraa
Te faaite atoà mai
tamarii. Eere
atoà rà
peàpeà fêtii ia tae i te taime e tufahia ai te faufaa metua
ia hiôhia atu, eere te Metua noa tei moè. Te haapiiraa
atoà rà tei moè i nà tamarii nei. Te haapiiraa a te Metua
i reira te ùtuafare te faatiàraahia. E te metua hoi, tei roto
na mau
huhu.
la haamanaô atoà rà tàtou e, te metua i ta te Màôhi
eere ia i te parau noa o te taata tei fànau. E parau
tei aupum, e
tai-raa
e te
hiôraa
E parau teie ta tatou e ora atoà nei i o tatou nei i teie
mahana. E parau teie no te hoê peàpeà ùtuafare, te hoê
I ani ai rà teie taata ia letu, no te mea ia, ua moè to
râua metua i riro noa na ei haavà, èi arataî i te tere-mai-
horoà i ta
matamua ta te metua e
ia ia letu ia riro ei
na i mua i to na taeaè. Eita atoà rà e ôre te vai ra
mataù i te faarum i te mau parau a to na taeaè. E
aore
pu
»
Ruta
faaite
e, ua rave letu i te tufaraa taoà a
pàpù rà, ua faatià letu i te tahi
parapore ei tautum i te taata e f aaroo ra ia na i te mea të
tià ia ràtou ia haapaô, te faufaa e vai i te Atua ra.
E tano ia tàtou ia parau e, ua riro teie aniraa ia letu
a
e
teie nâ taeaè. Te
ra
mea
ia riro ei tufa taoà mai te tahi tamataraa. Aita letu i topa
i roto i te reira herepata. Ua faaea râ i nià i to na tiàraa
faaora no te faaite i te ora ta te Atua to tàtou Metua i
faaineine no te taata. Te ora i papahia i nià i te here e te
aroha o te Atua, eiaha rà i nià i te taoà haaputu.
Teie taata i tià atu i
mua
ia letu, o tàtou atoà terà i
roto i to tàtou pamparu, i roto i ta tàtou ràveà ôre i te
tatara i te ino e haaputu noa nei i roto i to tàtou àau e
ôre ai
tàtou
te mea e
la
faahou ia tàtou te haere e fârerei i to
e tuahine. Te faaite noa mai ra rà letu i
tià ia tàtou ia titau, e te mea e vaiiho.
e maraa
mau
taeaè
ora na
i te aroha
o
te Atua
Te Peretiteni MARAEA Taaroanui,
Taarü ôrometaa
V
Etârêia
IKTlf]
Tià ARA Tuhaa 7
Jlf
■
^%
*'
'
i
fl
Te
mau
manihini
no
Farâni
HIMENE OPANIRAA
i
ÂPOORAA RAHIÂMJI
HOIITEATUA
E POO E
(rj
-
ïïE PiTfrjTG P7E
-
-
A TTJ
riA
-
rPE
-
no (y^S}
Ë JPEG TTÏIE NG PE FA PTJ
G \'’A Ü PE ÊÂ, _TTÎ FA jP A Ü J'\fA U
G VA Ü PE ÈÂ E PE GFA
AGREE PA A PA
JE PA E
(Pj PE KPEPTJA
MAGPrFA (YZ)
EPTA
fjK'Er
JEPEJPfAGrïT.E
ÜA JAPAA PEÈÀ
A rîGrrpG FErs^rjA
A rPGÎiPEÀ prjA
prjJxPTJ G PE GFA
A JJGJ
A JeJGJ
'
K J JPG
.
JJQ
-
JJG
-
JJG
-
JFJPJJFi
FFfrjrji
JFÏÏ jja
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010