EPM_Vea Porotetani_201011.pdf
- extracted text
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRAN(
Porotetani
Ib ùhîpci ü
Tliiiili Nid, a oit hi 1 h
e rei T'^iyenpi
e
lùlMl
[OU 1 UlO
lÆ TlllPi, ^iQTQ
(ltüm5,U
Le Synode 2010
iCs ne
garde à Coeuvre de CXterneC
Tt iCs ne voient J)oint Ce travaiC de ses mains.
a Tautim
2Sy0n1ode
Le
Sommaire
2
4
5
# Photos : Le Synode 2010 à Tautira
# Parau O te fenua : Tautira
# Édita & Intro : Président MARAEA
Taaroanui
Porètetani
MENSUEL DE L’ÉGUSE
6/21
Dossier
•
Te Apooma Rahi Amui 2010,
...
PROTESTANTE MÂÔin
Te ôhipa a te Tumu Nui, aore ia i haapaôhia ;
e
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
tei ravehia e ta na rima, aore râtou i hiô.
(ïtaia 5, 12)
CRÉÉ EN 1921
“
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
...
Le Synode 2010 ”
îCs ne _prennent j)oint garde
Email : veaporotetani@epm.pf
à Coeuvre de CTterneC,
Directeur de PuUication
Tt ds ne voient jyomt
MARAEA Taarii
Ce travaiC de ses mains.
Rédacteur en Qief
(Tsaïe 5, 12)
MAHAA Julien, Pasteur lotua
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
Comité de Rédaction
MARAEA Taarii,
TEURURAI .Jean, IHORAl Jacques,
HOIORE Céline
Etârétia
,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
6/13
# Parau Faaara a te 126raa
/V.
yy
O
te Apooraa Rahi Amui
V
_
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
_
_
a te Etaretia Porotetani
Maôhi
KOENIG Robert, CHENE Christian,
# Communiqué du 126ème Synode
et la collaboration de
de l’Eglise Protestante Maôhi
✓
MALE Emile
Rix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie
Métropole : 22^7 Euros
ImjHession : T
Ti
_
# Tuaroî : Faaitoitoraa a te Peretiteni i te
/X
^
Opaniraa o te Apooraa Rahi Amui
# Hohoà : Te Apooraa Rahi Amui 2010
i Tautira
# Himene : Hoî i te Atua
Veà Porotetani n°l / Novembre 2010
3
Tautim
Te mau parau
paaii no
Tautira
Taumibau
fTteoixnemu
Etârétia
: E aba
te tabiparau e au no te ômuaraa i
teie fâreretaa totaua.
PàpâTemana :
«Teie fenua ua parauhia o na o Tautira i te pari e
mataùtaù, te fenua teie i ôtuîtuîhia i te àre fafati o te
moana urifa, te mata rufa teie o te parau faatara i teie
fenua to tatou o Tahiti e. Inaha hoî ua faaau-noa-hia teie
fenua to tatou i te tuna, te tahi îà rahi tei uruhia e te vârua
o te tahi potii i parauhia o Terehe a tere mai o ia, mai
Havaî fânau fenua tere tià mai i teie pae hiti nia nei, àuaè
teie àito Tàfaî o tei faaôhipa i ta na ôpahi no te tàpeà i te
tere o teie nei ià, e ia îte tatou i teie vâhi o àriàri e faataa
ê ra ia Tahiti rahi e o Tahiti iti, e parauhia ô na i teie
mahana o Baie Phaéton, to na iôa o «Teàuaa» aore rà
«Teàuaè», te paira tera i vai mai i te faaôhiparaa o Tafaî i
tapüraa i te ômii o taua ià ra i mau ai te
ta na ôpahi no te
tere o teie îà rahi i fenuahia mai ai teie fenua to tatou. A
huti aè te tino o te ià i nià, teitei mai nei te mau mouà i te
pae Tahiti rahi àrà te ômii, ua marua o na i raro i te tai i
rapu ai te tai i parauhia ai o Tahiti iti o Taiàrapu no te
mea e, ua rapu
te tai i te maruaraa te ômii i raro i te tai.
I parau atu ai au e, te mata rufa o te parau faatara o
teie fenua, no te mea ia e, te upoo o taua ià ra teie i
Tautira nei. E ùa nei te rapu noa ra ia te miti e mai terâ
ihoà parauraahia o Taiàrapu, te rapu noa ra te miti i teie
pae o tei parauhia o Tepari.»
Taumibau
Tautira.
: E aba mau na
te auraa o teie parau
Pâpâ Temana :
« I
parau-noa-hia teie vâhi e, o Tautira, o Fatutira i
tahito ra. Tautira, te vâhi e faatiàhia ai te tira. I nâ ô nei te
to teie taata, e taata tuiroo. E nehenehe ia na e
faarahi ia na e e faanaînaî atoà ia na.
mana rahi
I te tahi tau, hàmani iho ra te arii o Taîhia i te tahi
fauraô no na, e vaa. Taraihia teie vaa i roto i teie faa rahi.
Ua tâhoê te nünaa i te pae tai e to roto i te mau âfaa no te
tô mai i teie vaa i raro i te tai. Ua rave e ua rave, aita te
vaa i
atu ra râua i te arii. Ua tàmatahia atu ra i te tii. E ua faaue
mai o Honoùra i ta na na taeaè e, e hoî i tai, e parau i te
arii e i te nünaa e, e fata mai i te ahi màa i roto i te faa e
ia àma, e haapahu mai i te pape, a huri i roto i te tahora. I
tai atu nei o na e fârii ai i teie mau màa.
Ua parauhia e, ua haere roa terâ taa raro to Honoùra i
nià i te papa o te fenua e terâ taa i nià, e haere roa i roto i
te ata. I reira to na fâriiraa i teie rahiraa màa i
Tahiti nui mareàreà.»
[...]
pau roa te reira mau mea. Aita ra o Honoùra i paîa. Ua
fata-faahou-hia te tahi ahi màa i uta. Faanuu rii atu ra o
Honoùra i te maaraa o te faa. Taa atu ai te faa iti, taa atu
ai te faa rahi. I reira o ia i te fàrii-faahou-raa i te màa i
hurihia i roto i te tahora, màha maitaî atu ra.
I reira to honoùra haereraa i uta e tô i te vaa o te arii i
tahatai, Ua parau atu ra o ia i te arii e, e faanaho i te îhitai, e paîùma i nià i te pahi. Ua nà ô aè ra te arii, ua rave
iho nei te nünaa, e aita te vaa i aueue, e parau faahou
mai à àe, e huri te ihitai i nià iho. Ua parau atu ra o
Honoùra : A paiùma i nià iho. Tàpeà maira o ia i te rei i
mua o te vaa, ua taù atura o ia i to na mau tàura o te pô :
Te ui àua e, e àti mai, e haere taua.
Ua hutihia mai ra e a na taua vaa nei mai uta i nià roa
i terà tahua. Te toparaa te vaa i raro i te tai, ua âueue te
papa o te fenua, ua àfà te papa. I parauhia ai teie ava o
Tiàfà. I reira ua ara atoà te mau veri o te moana. E teie
vâhi e tiàhia nei e tàtou, o Motuîoîo.
Taumibau : Te vai nei atoà ra te parau o Honoùra. E
aba to na parau. E aba to na auraa.
Pâpâ Temana :
«
E tahua to nià o Tahuareva, tahua faarevaraa, noho-
raa no te
àito o Honoùra, fânau-püfenua-hia. No te taiâ o
nâ metua i teie àiü ta râua àfai atu ra râua ia na i roto i te
hoê ana. I raro noa mai i te vâhi parauhia o Poufaturaa,
Pou-fatu e mea raa. I ô te hunaraahia teie püfenua.
Te vai ra rà te mau atua o te pô, o Maui, na na i rave i
teie püfenua, na na i àtuàtu, i riro mai ai ei taata. E e
4
haapahuhia
i roto i te pape. Hoê à haereraa mai te puhi, te ôopu ... e
mahana e maraa aè ai i nià i te rai e tûrama atu ai ia
Tahiti nui, i mareàreà ai o Tahiti nui. I parauhia ai o
âueue. Haamanaô aè ra na taina o Honoùra e tei
taua vâhi to râua tuàna i roto i te ana te faaearaa. Faaîte
111^1
Porotetani n°l /Novema 2010 -^^
E teie aito o Honoùra, to na haamàharaa i to na paîa,
ua tae roa o na i
te fenua o Ana. I reira to na haumitiraa»
Uiuiraa manaà i te Tiàtono Paatubaabia o pâpâ
Temana no te Pâroita no Tautira
Harubarubia e uiuibia e Taumibau a RUPEA
i teRururaa Orometua i Tautira
i te 08 no Tiurai 2009
^
(Haapotohia mai te mau parau atoà
veà porotetani)
e te
Te haamoriraa
TE APOORAA RAHIAMUI
E
d
i
t
a
Le 126®'^® l’Eglsie
mâôhi Iroto i te 126raa o te Âpooraa Rahi Âmui,
LE SYNODE À TAUTIRA
aura été
synode de
protestante
I TAUTIRA
ua fârii
marqué par l’arrivée des délégations
d’Europe, de Nouvelle Calédonie, d’Australie, de
e te feiâ
groupes de jeunes des arrondissements de Tahiti et
e
protestante mâôhi malheureusement reportée. Ce synode
voulait s’inscrire dans la continuité de l’effort porté par
l’Eglise protestante mâôhi en faveur de la jeunesse. C’est
donc avec joie qu’il a reçu les encouragements des jeunes
à l’ouverture du synode.
Durant ces quelques jours passés à Tautira, plusieurs
âpi no roto mai i te mau tuhaa no Tahiti
E fârereiraa tei faanahohia e te feiâ âpi no te
Etàrêtia porotetani mâôhi, o tei faataimëhia no te
matahiti i mûri nei.
Ua hinaaro teie âpooraa rahi âmui e faaite i ta na
tuùtuù ôre i te feiâ âpi o te Etàrêtia.
No reira, e ôaôa rahi to te mau faatere i mua i te
mau
faaitoitoraa a te feiâ âpi i te pureraa iritiraa
a te
Âpooraa rahi âmui.
1 roto i te roaraa o te hepetoma i Tautira, e rave
pasteurs, la cathéchèse à donner dans les écoles du
rahi mau tumu parau faufaa roa tei tuatapapahia.
dimanche et les mouvements de jeunes, la confession de
Te faatuhaaraa o te mau ôrometua, te haapiiraa
foi de l’Eglise. Les difficultés de la vie en société, feront
faaroo a te haapiiraa tâpati e te feiâ âpi, te faîraa
aussi parti des débat, le projet d’un nouveau centre de
faaroo a te Etàrêtia. Ua tuatapa atoàhia te mau
détention à Papeari, le chômage et la crise économique, la
fifi o te oraraa totaiete, te ôpuaraa no te hoê fare
notion de libération. Les membres du synode à travers
tapeàraa i Papeari, te èreraa i te ôhipa e te mau
fifi faufaa, te parau o te tiàmâraa.
Ua hinaaro te mau auvaha o te âpooraa rahi âmui
na roto i teie mau fêruriraa e haapapü i to râtou
valeurs portées par l’Eglise et à son témoignage de foi au
sein de la société polynésienne.
jjTk
Pasteur MARAEA Taaroamd
Inüro
Moorea.
sujets importants seront soumis au débat. La retraite des
leur réflexion ont voulu réaffirmer leur attachement aux
&
Europa, Niu Taratoni, Auteraria, Niu
Terani et mau motu Rarotoa, tei fârii poupouhia
Nouvelle Zélande et des îles cook accueillies par des
Moorea. Une rencontre prévue avec les jeunes de l’Eglise
te Etàrêtia i te mau manihini no te
tâàmuraa i nià i te mau faufaa e amohia ra e te
Etàrêtia e ta na faîraa faaroo i roto ia Mâôhi Nui
Æ
■m
■s^-i
PARAU FAAAM A TE 126RAA
0 TE
Apooraa raid Amui
I tupu aè nei te 126raa o te
Âpooraa
Âmui
Ètëré-
Rahi
a te
tia Porotetani Mâdhi i te Tuhaa 1, mai te tâpati 25 no durai e tae
mai i te tapati 01 no âtete 2010. Ua tupu ta na âpooraa mai te
montré 26 e tae atu i te mahana mâa 30 no durai 2010 i roto i te
tare pure Èmanuera i nia i te tahua TOPATM i Tautira.
Te poroi, ia tià tâmau te tira o to ôe vaa
HAAMAURUURURAA
mataèinaa. Tautira, mauruuru no ta ôe mau fâriiraa
«
Fatutira »,
e
oia hoî O Tautira i teie mahana.
«
Fatutira i te taîpaaîna mûri hau anaè otaùe
tai nei. E vaiiho ta ù riri i nia i te pehe a huri. Ua
dà O Noo O nia o Papara tei pururu i te tau mau e
na
te îri pariro i uri ia de e Teva e.
»
I tupu na te faatitihemoraa vaa taie, nâ roto i
te maraamu rahi i te taime tataùraa, ua fatifati te
mau tira o te vaa mai reira mai to ôe iôa Fatitira. E
i mûri mai o Fatutira, haere mai ai ia Tauraatira e i
teie mahana o Tautira.
Te auraa, te taata i rê ia na te tataùraa, e vai
tià to na tira.
Veà Porotetani n°l /Novema 2010^W.
te matara o to ôe tiàturiraa e to ôe hiroà faaroo i
mua i te
ôhipa a te Apooraa Rahi
tia Porotetani Mâôhi.
Âmui a te Ètàrë-
I teie hepetoma ta tatou i ora mai, ua faaite
mai ôutou to te Tuhaa 1, te pâroita Tautira e te mau
pâroita Faaone, Taravao, Àfaahiti e Pueu i te rahi o
to ôutou itoito i te tâviniraa i te Âpooraa Rahi
Âmui. Ua faaite mai te reira i to ôutou tiàraa metua
tei àtuàtu, tei aupuru e tei faaàmu. Ua horoà te reira
i te itoito i te mau arataî o te Etàrëtia, ia tupu maitai
ta na âpooraa.
I te mau ôrometua, te mau âpooraa tiàtono, te
mau ùtuafare tâtai
tahi, te feiâ âpï, te mau tamarii,
ia haamaitaihia te Atua no to ôutou faaroo, to ôutou
Âmui i te hui
Ètârëtia nâ roto i te
haamauruuru nei te Âpooraa Rahi
faaroo tei pâhono i te piiraa a te
tauturu mâa, te pape e te àhu e nâ roto atoà i te tere
o
te Feiâ âpi
tei haere e tauturu i to Tupuaî.
FERURIRAA PÏPÏRIA
Itaia 5,12 : te titâ, te ùkulele, te tariparau e te
vivo te âpee ia i ta râtou mau inuraa. Te ôhipa a te
Tumu Nui aore ia i haapaôhia, tei ravehia e ta na
rima, aore râtou i hiô.
Te inu e te ârearea, te mea ia ta te taata e
rave
nei e faaôaôa ia na, aore ra ei haamoè i to na
peàpeà, te mea atoà râ te reira e moè roa ai to
hiroà, e ôre ai hoî o ia e haapaô faahou i te rahu
a te Atua. E inaha, ua püpü te Atua i ta na rahu, te
fenua ihoâ râ e to na î, i roto i te rima o te taata na
mau
na
itoito i roto i te rahi e te maitaî o te ôhipa ta ôutou i
rave.
Âpooraa
Âmui
Te hinaaro atoà nei te
Rahi
e
haamauruuru maitaî i te tâvana e te âpooraa ôire no
na e tiàau. Mai
Taiàrapu Hitiaa o te Râ, te tâvana tuhaa no Tautira
e ta na âpooraa, no te mau tauturu atoà.
hinaaro o te Atua ; to na pohe, tei te ôreraa ia e
a te
haapaô i te hinaaro o te Atua. I mua i te rahi o te àti
ta te taata e faaruru nei i teie mahana, ua hape te
No te taime matamua roa i roto i te tuatua o
taata i te manaôraa e, ua taere roa, no te mea, te
Ètârëtia, to te feiâ âpi poroîraa i te Âpooraa Rahi
te
Âmui. Ua faaîte mai ôutou « te vai nei au
» e
Atua ta tâtou e haamori nei, e Atua ia no te ora, e
te
Atua tei hinaaro ia hoî faahou to na nünaa ia na ra,
haamoriraa e au i te taata âpi. Ua faaroo te mau
ia hoî faahou i roto i to na mâôhiraa, ia hoî faahou i
arataî Ètârëtia i te parau a te feiâ âpi, tei faaîte mai,
ua
te tumu o to na ora, oia te Atua e te fenua.
ineine ôutou i te tomo i roto i te faaâpiraa.
I mua i te rahi o to na àti, mea maitaî tâtou ia
No te mau reo himene haamaitaî i te Atua,
ua faaôaôa te reira i
faaea i te horo i roto i te mau mea e haamoè nei i to
te âau o te taata. Ua âpiti mai
tâtou hiroà. Haamanaô tâtou i te parau o te tôpata
ôutou i te mau ùpaùpa mâôhi tei faaara i te nünaa e,
e
ua, i reira e parauhia ai to te ua, e te mea hoî ta te
ôhipa teie e tupu nei, tâpaô faaîte e, to tâtou mâô-
ua e
hiraa e râveà no te faahau e te faafâite i te taata i te
faatupu mai, te vai puè ia, e te vai puè hoî, te
türaî ra ia i te mau mea e faaapiapi ra i te taheraa o
Atua. Te tiàturiraa, eiaha te reira ia haamorohi i te
te vai. E tôpata ua te taata hoê, ia âmui râ râtou, e
târava e te rüàu.
ua ia të tupu mai, e ia rahi te ua, aita ia e mea e
tâpeà i te ôpuaraa faaora a te Atua no to na nünaa.
la itoito e ia ôaôa i te ora i to ôe taureàreàraa,
mai te âpitihia e te aô a te mau metua. Faaitoito i te
titau i te îte e te paari, ia haere ôe mâ te tiàmâ nâ
I mua i te fifi ta te faatereraa o te fenua e
faateimaha noa nei i te nünaa, e tôpata ua noa
nià i te taîara o te oraraa. Haamanaô tâmau e, e
tâtou, ia âmui râ tâtou, e riro mai ia tâtou ei vai puè
tamarii mâôhi ôe, e Atua ora to ôe, e fenua to ôe, e
e türaî
metua to ôe e e reo to ôe. A ora i to ôe faaroo, ia
i te mea atoà e haamauiui noa nei ia tâtou.
No reira, e te nünaa o te Atua, a tiré i te horo i roto
tupu ôe i roto i te hau e te ôaôa ta te Atua i hinaaro
no
te peu te haamanaô mai ra te parau
Atua e te ora o te taata, tei te haapaôraa ia i te
i te inu e te ârearea e moè roa ai to ôe hiroà, e tâmâ
ôe.
râ i to ôe manaô e to ôe âau, ia riro atoà ôe e tôpata
ua e tomo i
I te ômuaraa o teie matahiti, ua fàrii to tâtou
fenua i te àti vero « Oli
»
roto i te ôpuaraa faaora a te Atua. A
nanahi, o ôe te vaipuè e tâmâ roa i teie fenua, ia
tei taîri i to tâtou mau
riro to ôe fenua ei vauvau faatupuraa i te Hau o te
fenua e tei haafifi i te mau ùtuafare e rave rahi. Te
j
Veà Porotetani n°l / Novembre 2010
7
Atua, ia riro ôe ei nünaa no te Atua, e te Tumu Nui,
to ôe ia Atua. Teie te hinaaro o te Atua ia ôe i teie
12-PMricahtoel
I-TE MAU PARAU API
1.1-TE MAU FAATERE E TE MAU MONO
mahana.
FAATERE ÂPÏ NO TE MAU FARE HAAPHRAA
TE RURURAA ÔROMETUA 2011
Âmui
Âpooraa Rahi
e haai te pàroita no Papara e to te Tuhaa 2 tei
Te hinaaro nei te
mauruuru
fârii i te Rururaa ôrometua no teie matahiti.
POROTETANI
Ua haamana te
roaraa e 4 matahiti
Âpooraa Rahi Âmui no te
:
-ia Thierry Tarifa a TEMAURI, ei pàpaî parau rahi
E tupu te Rururaa ôrometua i te matahiti i
no te mau fare
mûri nei i te Tuhaa 7 i roto i te âua fare^haapiiraa
haapiiraa porotetani ;
-ia Bettina a PAOAAFÂiTE, ei faatere no te mau
papa tahi no Taunoa.
fare haapiiraa a te mau âiù e papa tahi no Taunoa.
Te tumu parau : Te tâviniraa a te ôrometua i
teie mahana.
raa papa rua no
TE ÂPOORAA RAHI ÂMUI 2011
-ia Rodney a LIVINE, ei faatere no te fare haapii¬
-ia Jean-Pierre a SARTORE-DEVASSE, ei faatere
no te fare
E tupu te 127raa o te
te matahiti 2011
Âpooraa Rahi Âmui o
i roto i te pàroita Vairaô i te
Tuhaa 2.
E ôaôa rahi to te
Âpooraa Rahi Âmui i te
fàriiraa i roto i ta na âpooraa ia ;
-Samuel Désiré a JOHNSON ôrometua, te rautï i te
parau a te Atua i roto i te Cevaa. Ua haere mai o ia
no te hiô i te huru o te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi e
no te rave i te mea e tauturu ia na i
roto i ta na ôhi-
paraa i roto i te Cevaa.
-Hallo a NYIKEINE ôrometua, te pàpaî parau rahi
te Ètàrëtia Èvaneria i Niu Taratoni e i te mau
motu tei âmui mai no te haapàpü i te tùàtiraa i roto
ia tàtou e o ràtou.
-François, Tahiarii a PIHAATAE ôrometua, te tià o
te Âmuitahiraa o te mau Ètàrëtia no Patitifa. Te
amo ra o ia i te
tàpura ôhipa i nià i te mau fifi ta te
tauiraa o te reva e faatupu.
Âpooraa Rahi
Âmui i roto i ta na pure îritiraa i te feià âpi no te
Tuhaa 8, to Faràni, to ïtària, to Âuteraria, to Tuvalu
I teie matahiti, ua fàrii te
e to Rarotoà.
Te haapàpü noa mai ra teie fàrereiraa i to
tàtou mau tüàtiraa i te mau Ètàrëtia i te ara. la haa-
maitaihia te Atua no te reira.
si
haapiiraa papa rua no Tamuera a Raapoto
e ia Gérard a CHAN ei mono faatere
;
-ia Ghislaine a NEUFFER ei faatere no te fare haa¬
piiraa tua rua no Tuteao a Vaiho.
TE MAU MANIHINI
o
Pômare IV e ia Tauhiti a NENA,
ei mono faatere ;
Veà Porotetani n°l /Novema 2010
Âpooraa Rahi Âmui i teie
âpi i te tâviniraa i ta tàtou mau tamarii
e te faatere-maitaî-raa i tà tàtou mau fare haapiiraa
porotetani.
Te faaitoito nei te
mau Faatere
1.2. TE FEIÂ IFAARUÈ ROA
a
TEVAARAUHARA, Tiaîhau ôrometua
faaturahia o tei faaruè roa i te 18 no Tetepa 2009 i
roto i te 56raa o to na matahiti
a
rahia
: o
;
TAHARIA, Teremoana ôrometua faatu¬
tei faaruè roa i te 10 no Titema 2009 i
Nà papal parau o te
Âpooraa rahi âmui
34--RTeeanréetua
56-JDaëvlidson
roto i te 67raa o to na matahiti
;
TEPA, fânauhia MANUEL,
vahiné a te ôrometua Terito faaturahia, o
a
tei faaruè roa i te 22 no Titema 2009 i roto
i te 83raa o to na matahiti ;
a TAPUTUARAÎ, tiàtono faatura¬
hia, tià Âpooraa Rahi Âmui, o tei faaruè
roa i
te 03 no Më 2010 i roto i te 75raa o to
na matahiti
;
a
BENNETT, Hitiùra ôrome¬
tua, 0 tei faaruè roa i te 17 no Tiunu 2010 i
roto i te 57raa o to na matahiti ;
a TEHEIURA, Puahea ôrometua
faaturahia, o tei faaruè roa i te 19 no Tiunu
Te Pâpat parau Reo maphi e te Papal
parau Reo farâni o te Apooraa faatere
2010 i roto i te 62raa o to na matahiti
Tuhaa 3
I to râtou mau hoa here, te mau tamarii e te
mau
fêtii, te faaîte nei te Apooraa Rahi Amui i te
tâpaô no to na aroha ia ôutou. la faaâpï noa te Atua
i to na here e ta na tâmahanahana ia ôutou.
I Maharepa Moorea, e faaîtehia o Robert a
TAÎRUA, Maehaa ôrometua
I Papetoài-Haapiti Moorea, e faaîtehia o Arthur a
EAUA, Taehau ôrometua
1.3. FAAINEINERAA ÔROMETUA
Tuhaa 4
I te âua pipi ôrometua no Pâtitifa i Suva Fiti,
e tonohia atu no te faaineineraa parau
püîte taote :
I Àpooiti Raiâtea, e faaîtehia o Maurice a AH MIN,
Viritua ôrometua (1 mtht)
Marc, Teihotua a POHUE, Teihotua ôrometua ;
TUPAIA, Manaèna ôrometua ;
-O Katia a TUPAIA, Manaèna vahiné ;
-O
I Pâtio-HEpü Tahaa, e faaîtehia o Mariano a
-O Henri a
ÀUTAI-TERIITI, Râhiti ôrometua
Tuhaa 5
Te faaitoito nei te Apooraa Rahi Amui i teie
mau
tâvini i roto i ta râtou faaineineraa.
I Averâ Rumtu, e faaîtehia o Henri a
TEURURAÏ,
Ariirua ôrometua
1.4. TAUIRAA ÔROMETUA 2010
lOTUA, lotua ôrometua
Tuhaa 1
I Âme, e faaîtehia o Serge a FAAÎTE, Tehihio ôro¬
Tuhaa 6
I Àtuona, e faaîtehia o Galbert a TAHIATA,
metua,
I Hitiaa, e faaîtehia o Earia a
I Àmam-Mutuaùra Rimatara, e faaîtehia o Bruno a
TEVAEARAÎ, Tereva
V. Pipi ôrometua
I Tautira, e faaîtehia o Vairea a
Tamahere ôrometua
I Mânihi, e faaîtehia o Mapuanga a NATIKI,
TEURURAÏ,
Teriitâriateariihaumatani V. ôrometua
I Raima, e faaîtehia o Alain a TEHEIPUARII,
Roonui ôrometua
Tuhaa 2
I Teahupoo, e faaîtehia o Martin a
Teraî ôrometua
I Taiohaè, e faaîtehia o Conroy a FAATAU,
ÂVAE, Martin
ôrometua
I Papeari, na te Tuhaa 2 e haapaô mai (1 mtht)
Teniu ôrometua (1 mtht)
Dosier
Tuhaa 7
I Pëtera, e faaîtehia o Christian a TAOUVAMA
ôrometua
I loritâna, na te âua pipi Heremona e haapaô mai ( 1
mtht)
Àmaa Ôhipa
Te pù O te Haapiiraa Tâpati -
Uî-Âpï, na te faatere-
raa e rautî mai
Faatereiaa
Pureraa Reo Farâni i Piraè e Mahina, na Terani a
TIHOPU, Nohoarii vahiné ôrometua e rautî mai.
Te Huriiaa Pïpïiia, na Antonino a LUCAS, Tihiri
ôrometua e rautî maî.
tihia ai e faanuu i teie fârereiraa a te feiâ âpi o te
Te Haapii Parau Maitaï, na Robert a TAÎRUA,
Ètârëtia Porotetani Mâôhi. I te mau taime i mûri nei
Maehaa ôrometua e rautî mai.
e
I te Pü Parau
haapâpühia ai te tupuraa o teie ôhipa faufaa roa.
Âpï, na Julien a MAHAA, lotua ôro¬
Te hinaaro nei te Âpooraa Rahi
metua e rautî mai.
I te Fare Mai, na Serge a FAAÏTE, Tehihio ôrome¬
tua e rautî mai.
I te Fare Tâpeàraa, na te âua pipi no Heremona e
rautî mai.
mauruuru
Âmui
e haamaitaï i te feiâ âpi atoà no nâ Tuhaa e 8,
to râtou mau arataï, te mau faatere Tuhaa e te tomite a te feiâ âpi a te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi no te
mau faaineineraa e te mau
ôhipa atoà i ravehia no
teie Heiva nui.
1.5 TE TÂPURA FAUFAA A TE ÈTÂRÉTIA
Âpooraa Rahi
Âmui i te mau Tuhaa no Tahiti e no Moorea tei
fârii maitaï i te tere manihini o te feiâ âpi no te
Te haamauruuru atoà nei te
Ua haamana te
ra faufaa o te matahiti
Âpooraa Rahi Amui i te tâpu2009-2010 e te ôpuaraa
tàpura faufaa o te matahiti 2010-2011. Mauruuru â
Tuhaa 8, to Àuteraria, to Tuvalu, to îtaria e to
to te hui faaroo i ta tatou horoà i teie matahiti no
Fai'âni. la haamaitaïhia te Atua no te mau ôhipa
e
te tauturu i te oraraa o te Ètârëtia.
Te haapâpü nei te
atoà ta ôutou i rave.
2-TE PARAU A TE ÈTÂRÉTIA I MUA TE
Âpooraa Rahi Âmui e
nünaa horoà te Màôhi e te mau nùnaa atoà i roto i
EIFÏ O TE NÜNAA
te Ètârëtia no to râtou tiàturi i te Atua.
Te hinaaro nei te
Âpooraa Rahi Âmui e faai-
toito à i te mau arataï i te faaàmu i te nünaa i te
Parau a te Atua no te tauturu i to na faaroo. la hau
Btaretia
I mua i te rahi e te ûàna o te mau fifi e faaruruhia
nei e te nünaa Mâôhi i teie mahana, e i mua i te
türamaraa a te Parau a te Atua, oia hoï :
te âau o te taata, e ia pârahi i roto i te here e te
-a
aroha.
-a
n-TE MAU FAAOTIRAA
1-TE HEIVA NUI
No te fifi o te nünaa i roto i to na oraraa e te teimaha o te mau hopoià e tîtauhia i te hui faaroo, i faao-
10
Veà Porotetani n°l /Novema 2010
tahi, te faaauraa a te Atua i te taata,
piti, te faaueraa a te Atua i ta na mau perofeta,
-a toru, ta letu ia titauraa i te mau arataï faaroo i to
na ra tau.
No reira, te faaitoito nei te Âpooraa Rahi
Âmui i to te hui faaroo, e i te taata tâtaï tahi, ia
haamanaô i ta te Atua faaauraa i rave i roto ia na e
12345--EPIFNiaanhmohîuo
te taata, nâ roto i te pùpüraa mai i ta na faufaa ora i
letu-Metia, tei hinaaro ia tupu te Parau Tiâ i roto i
roto i to na rima. E ôhipa na te taata te raveraa i ta
teie nei ao, te pii nei te Apooraa Rahi Amui i te
tuhaa, oia te pârururaa i te faufaa ora a te Atua.
la haamanaô noa tâtou e, hou te Atua a vaiiho mai
ai i ta na faufaa ora i roto i to tâtou rima, te hoî
mau faatere o te nünaa faaroo ia pee
pinepine noa mai ra te haapâpüraa a te Tenete e,
nünaa.
na
“mea maitaî roa”. No reira, te anihia nei te taata i
teie mahana ia faaitoito i te rave i to na tiàmâraa no
te parau e no te faaôhipa i te mea ta te Atua
i faaue
mai ia na ia rave.
Âpooraa Rahi Amui i te
Mâôhi e, eere o ia i te mea faufaa ôre, e mana râ ta
te Atua i pùpù mai i roto
i to na rima e te tiaî mai
faaôhipa i te reira.
A piti, te îte nei te
Âpooraa Rahi Âmui i ta te
Atua faaueraa i te mau perofeta ia tià i mua i te
mau
faatere o te fenua no te faaîte i te tano ôre o te
ôhipa ta râtou e rave nei i nià i te nünaa.
No reira, te pii nei te
mau
Âpooraa Rahi Âmui i te
arataî o te hui faaroo, ia faaitoito i te amoraa i
to râtou tiàraa faaora no teie nünaa. Te haamanaô
nei te Âpooraa Rahi
raa i mua i
Âmui e, e tuhaa na tâtou te tià¬
te mau faatere o te fenua no te faaîte i te
tano ôre o ta râtou faatereraa, tei riro ei tumu no te
mau
mau
âti, te mau fifi, e tae noa atii i te pohe o te
3-ÔPUARAA FARE TÀPEÀRAA IPAPEARI
Te mana faatere i te fare tàpeàraa, ua faahoï-
hia e te hau fenua i roto i te rima o te hau farâni.
Te haamanaô nei te
ra o ia i te taata ia
atoâ i te taïara
Fatu, ia ôre tâtou iho ia riro ei tumu no te
o to tâtou
àti, te mau fifi e te pohe o te nünaa. la ôre te
nünaa ia manaô e, ua faaruè to na Atua ia na.
Te tiàoro nei â te
Âpooraa Rahi Âmui i te
mau faatere o te fenua ia faariro
i te nünaa Mâôhi
ei ôriô mata, e ei pütarià no râtou. la faaea roa te
mau faatere o te fenua i te
haafaufaa ôre i teie
nünaa.
A toru, ia au i te titauraa a to tâtou Fatu o
Teie râ, te parau no te feiâ i tâpeâhia, e tuhaa teie
na te hau fenua e na te
Ètârëtia Porotetani Maôhi.
la rave âmui te hau farâni, te hau fenua e te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi i teie tâpura ôhipa.
E tano, nâ mua roa, e haamaitaî i te mau fare
tàpeàraa e vai nei i Ùturoa, Nuutânia e i Taiohaè e
ia patuhia te mea âpï i Tuhaa pae e i Tuamotu.
Te pàtoî ûàna nei te
Ètârëtia Porotetani
Mâôhi i te ôpuaraa a te hau farâni e patu i te tahi
fare tàpeàraa i Papeari e te ani nei ia îmihia te tahi
mau râveà taa ê
atu i te fare tàpeàraa no te tauturu i
te feià i topa i roto
i te fifi e te faautuàraa a te ture :
i te feià âpî i te mau motu no reira mai
râtou.
i Tahiti nei, i Raîàtea, i Taiohaè, i
Tuamotu e tae noa atu i Tuhaa pae, te tahi mau pü
haapiiraa tôroà no teie feià.
haamauhia te tahi mau pü haapiiraa no te türaî
e te faaôhie
i te feià i tàpeàhia ia haere faahou i te
haapiiraa.
i te parau no te rapaauraa i te feià i
tàpeàhia (no te fifi o te feruriraa i tae ai râtou i te
raveraa i
te îno e te faautuàraahia).
te mau hara màmà noa, faarahi te faaôhipa i
te uàti uira, e faahaere atoà rà ia râtou i roto i te
mau
pü haapiiraa tôroà, aore rà te haapiiraa.
E tauturu atoà te Ètârëtia Porotetani Mâôhi i
te nünaa ia fârii e ia tauturu i teie mau tamarii i te
oraraa i roto
i te nünaa.
Dosier
123---UNUaoa
4-TE TIAMÀRAA O TE NUNAA
E toru hiôraa e vai nei no teie parau.
faariro te tahi pae i teie parau mai te mea ra e,
O te râveà teie e hoî
faahou mai ai to râtou tura, e to
ràtou ora.
m-TE POROII TE NUNAA
OTE ATUA
Ua haapii mai te parau a
raa Rahi Amui
te ôhipa a te Atua, aita i hiô i te ôhipa a to na
faariro te tahi pae i teie parau mai te mea e, o
te ùputa ia o te pohe, e te hoiraa te taata i mûri i
roto i te ère, te veve e te fifi.
rima,
i topa ai te nùnaa i roto i te îno, te poîa e te pohe.
Âreà te Atua, ua horoà ia i te taata i te mau mea
atoà e pârahi ai o ia i roto i te hau e te fânaô. I mua
râ i te rahi o te îno ta te rahu e faaruru nei, tei riro
te mea tei roto teie nà pupu taata ia na, i
ei haafifi i te tupuraa o te ora o te taata, ua faaoti te
mataù ai te faaroo i te màîti i to na pae, p te parari
Apooraa Rahi Amui e tâpeà mai i teie parau ei tau-
atu te nùnaa faaroo.
turu i ta na mau feruriraa no teie matahiti.
Mea tano rà ia haamanaôhia e, teie taô
tiàmâraa, eere ia no roto mai i te poritita, no roto
mai râ i te faaroo. Te mea te reira ta te Atua e tïtau
nei i te taata ia faatupu, ei râveà e fànaô ai o ia i te
ora no ô
mai ia na ra. Te mea ia te Fatu i haapâpù
I te hoperaa ta na ôhipa e to na hiôraa i ta na
rahu, teie te reo o te Atua i faaroohia « e mea mai¬
taî roa ». Te îte nei tâtou i teie mahana e, ua iti te
maitaî, te îno tei rahi, e te riro nei te reira îno ei
tumu no te àti, te veve, te ère, e te pohe o te taata.
ai e, “Ta te Tamaiti i faatiàmâ ra, ua tiàmà mau
Te faaîte atoà mai ra rà teie tupu-rahi-raa te îno i to
ia”, loane 8, 36. No te mea ua fârii te taata i te
Parau a te Atua, e fârii ai o ia i te titauraa ta te reira
te taata atearaa i te Atua e te moèraa ia na te tîtau-
parau e haamanaô mai ra ia na, oia te faatupuraa i
te parau tià, te parau mau, te aroha e te here.
Te tiàmâraa, aita to na e Hau, aita e faatere,
aita e peretiteni. Te mau Hau rarahi na râtou iho
râtou e faatere nei, aita râtou i tiàmâ. Te rave nei
râtou i te ôhipa îno, te taparahiraa taata, te èiâ nei i
raa ia riro ia ei tâvana i nià i te mau mea ora atoà.
I teie mahana, o tâtou ta ïtaia e parau nei e
ua riro te reira ei uiraa na te Atua ia tâtou. Te Atua
teie e parau mai nei ia tâtou te nùnaa Màôhi, e ia
tâua to te Ètârëtia Porotetani Mâôhi. No reira, te
piiraa a te Apooraa Rahi Amui, no ôe ia e te nùnaa
na mua roa.
la haamanaô ôe e, no ôe teie fenua ta
te faufaa a te mau fenua riirii, te haavare nei, e te
te Atua i horoà mai. la ora ôe mà te hau e te ôaôa.
faatïti nei i te mau fenua haîhaî. Eita te reira e
la ora ta ôe huaai e ta râtou e fànau mai a nanahi.
parauhia e tiàmâraa.
To ôe fenua, to ôe ia ora. Te ui atoà nei râ te Apoo¬
raa Rahi Amui
E parau teie no te taata hoê, e titauraa na te
ia ôe e, tei hea to ôe fenua, e i aha
na ôe i to fenua. Mai te mea te rahi nei te
viivii, to
Atua i te taata. Te
te fenua, to te
faufaa atoà râ te
moana e to te reva,
reira ta te Atua i
i hea atu ra ôe e tii
horoà i te taata. No
ai i to ôe ora. Eiaha
reira, mea maitaî te
taata ia tiàmâ, i mua
i te moni, te poriti¬
ta, ia îmi tâmau noa
Ebârétia
ïtaia 5/12 i te Apoo-
e, no te mea aita te taata i haapaô i
i te râveà ia tupu te
e
parau, ua taere
ia e tiaî
roa. Terà o
noa mai ra ia ôe.
Tei ia ôe te
m
haapâpù-faahou-raa
hinaaro o te Atua.
i to ôe here ia na,
Na te mâramarama
ua hoî mai te ora.
o te Parau a te
Atua
Tâpeà hoê rima i
arataî ia na i roto i
nià i te fenua e te
e
te tiàmâraa tei au i
tahi rima i nià i te
te Atua.
Atua.
121
Veà Porotetani n°l /Novema 2010m
I
Âpooraa Rahi Âmui i te
ia te püai o te faaroo o te hoê nünaa. la hotu ùmù â
mau arataî o te fenua, tei hea te fenua ta te Atua i
horoà i te nünaa Màôhi. A hiô na tei hea o ia te
te maitai i Màôhi Nui nei, e ia tupu heeuri â te hau
Te ui atoà nei râ te
e te
ôaôa i roto i te âau o te nünaa.
faaearaa i teie mahana. Ua î te mau tua àivi e te
mau
peho moèmoè o te mau âfaa i te mau tare i
reira o ia te ôtaaraahia. No teie faaèrehia o ia i to
na
fenua, ère atoà atu ra o ia i te hau e te ôaôa. Ua
Ei te Atua te hanahana i roto i to tatou âau e
i Màôhi Nui nei !
la ora na.
ère i to na tura.
Te Aroha ia Rahi
E ui atoà rà te
to te hui faaroo, mai ta na atoà i ui ia na iho i te
roaraa o teie
!
Âpooraa Rahi Âmui ia tâua e
hepetoma. I fâi na te Âpooraa Rahi
Âmui, e ora teie nùnaa i to na faaroo. Te tiàturi nei
â te Âpooraa rahi i taua parau ra. la haamanaô tatou
e, tei to tatou faaroo e to tatou hoî-faahou-raa i roto
i te Here e te Aroha o te Atua e ora ai tatou. Te
haamanaô atoà nei te Âpooraa Rahi Âmui e, e puai
rahi te faaroo o te taata hoê i to na Atua, e aha atu â
Tautira, i te 01 no âtete 2010.
xu
COMMUNIQUE
DU 126ème SYNODE DE
L’EGLISE PROTESTANTE MAOHI
Le cent vingt sixième synode de
l'Église Protestante Mâàhi s'est tenu dans
le premier arrondissement du 25 juillet au 1er août 2010. Les travaux de
réflexion se sont déroulés du lundi 26 juillet au samedi 31 juillet 2010 au
temple « Èmanuera » situé sur la terre TOPATAl à Tautira.
Fatutira »,
oia hoî O Tautira i teie mahana.
«
Te poroî, ia tià tàmau te tira o to ôe vaama-
taèinaa. Tautira, mauruuru no ta ôe mau fâriiraa e
te matara o to ôe tiàturiraa e to ôe hiroà faaroo i
«
Fatutira i te tai paaîna mûri hau anaè o ta
ù e ta'} nei. E vaiiho ta ù riri i nia i te pehe a huri.
Ua tià O Noo o nia o Papara tei pururu i te tau
mau e na
te iripariro i uri ia de e Te va e.
»
I tupu na te faatitihemoraa vaa taie, nâ roto i
te maraamu rahi i te taime tataùraa, ua fatifati te
mau tira o te vaa mai reira mai to ôe
iôa Fatitira. E
i mûri mai o Fatutira, haere mai ai ia Tauraatira e i
teie mahana o Tautira. Te auraa, te taata i rë ia na
te tataùraa, e vai tià to na tira.
Âpooraa Rahi Amui a te Etârë-
mua i te ôhipa a te
tia Porotetani Mâôhi.
REMERCIEMENTS
Sous la coordination du 1^^ arrondissement,
les différentes paroisses de Faaone, Taravao, Afaa-
hiti, Pueu et Tautira ont accompagné de leur dyna¬
misme et de leur dévouement les travaux de ce
synode. Cette ferveur communicative a
favorisé la pleine réussite des activités des diffé¬
rents membres du
14^-: :
Veà Porotetani n°l /Novema 2010
synode.
Que ces différentes
communautés, les pasteurs,
les conseils de diacres, les
familles dans le désarroi. Le synode tient à remer¬
cier tous les membres de la communauté qui ont
composantes et branches
répondu massivement aux différents appels de l’ɬ
glise au travers de la fourniture de denrées alimen¬
d’activités, les jeunes soient
taires ou vestimentaires. Ces remerciements
remerciés pour leur Implica¬
s’adressent aussi à tous les volontaires qui n’ont
tion active.
pas hésité à se rendre sur l’île de Tupuaî.
RÉFLEXION BIBLIQUE
Les membres du syno¬
de tiennent aussi à remercier
madame le maire de Taiarapu Est ainsi que son
conseil municipal pour leur aide précieuse et leur
collaboration. Un remerciement tout particulier est
adressé à la maire-déléguée de Tautira ainsi qu’à
son conseil
municipal.
Pour la première fois dans l’histoire de
l’Eglise Protestante Mâôhi, le synode a sollicité la
Jeunesse pour partager le message de la parole de
Dieu. Elle a pu s’exprimer sur le thème de « Je
suis ou j’existe », et sur la célébration du culte qui
lui convient. Cela démontre sa maturité et son inté¬
rêt à s’impliquer davantage dans le mouvement du
renouveau de
l’église. Le synode a entendu le mes¬
sage de la jeunesse et tient à affirmer son soutien
fort dans cette initiative.
Les différents chants de célébration de la
parole de dieu ont égayé les fidèles. Leur accompa¬
gnement par des instruments traditionnels a annon¬
cé un événement qui a révélé que la reconnaissance
de notre identité Mâôhi peut nous rapprocher du
Seigneur. Cela ne doit cependant pas être une rai¬
son de mettre de côté nos chants «
«
rùàau
»
et
târava ».
Esaïe 5, 12 : « La lyre et le luth, le tambou¬
rin, la flûte et le vin animent leurs banquets ; mais
ils n’aperçoivent pas l’action du SEIGNEUR, ils ne
voient pas l’œuvre de ses mains ».
Boire et festoyer sont les moyens utilisés par
l’homme pour oublier ses soucis, et pourtant c’est
qui lui fait perdre sa conscience et oublier la
création de Dieu. Dieu lui a néanmoins remis, en
ce
ses
mains et en ses responsabilités, sa création, la
terre et sa plénitude. Toutefois sa parole rappelle
que l’accomplissement de la volonté de Dieu par
l’homme est source de vie humaine, et que le
contraire mène à la mort. Face aux multiples fléaux
rencontrés par l’homme aujourd’hui, celui-ci se
trompe en pensant qu’il est trop tard, car le Dieu de
notre adoration est le Dieu de la vie, le Dieu qui
désire que son peuple retourne vers lui, retourne à
son
identité et sa culture Mâôhi, retourne à la sour¬
ce de sa
vie, c’est-à-dire Dieu et la terre.
Au regard de tels fléaux, il est temps pour
nous
de cesser de précipiter notre culture dans l’ou¬
bli. Souvenons-nous de la goutte d’eau, qui est à
l’origine de la pluie, celle-ci se transformant en tor¬
rent emportant tout ce qui gêne son cours.
Puisses-tu vivre pleinement ta jeunesse, en
accord et avec la bénédiction des enseignements
des aînés. Puisses-tu te vêtir de connaissances et de
sagesse, afin de cheminer librement sur le sentier
de la vie. Pour autant, rappelles-toi que tu es un
jeune mâôhi, que ton dieu est vivant, que tu as une
terre, des parents et une langue. Puisses-tu vivre ta
foi et grandir dans la paix et la joie voulue par
Dieu.
Au début de l’année, le cyclone «
OU » a
dévasté plusieurs de nos îles et plongé plusieurs
L’individu humain est comparable à la goutte d’eau
qui devient pluie, voire forte pluie que rien n’arrê¬
te ; il en est aussi du projet salutaire de Dieu pour
son peuple.
Face aux lourds problèmes que les dirigeants
du pays font subir au peuple, nous ne sommes que
des gouttes d’eau ; mais une fois rassemblés, nous
serons comme le torrent
qui emporte tout ce qui est
à l’origine de notre souffrance. C’est pourquoi,
peuple de Dieu, cesse de te livrer à l’alcool et au
banquet qui te font perdre ta conscience, et te font
Veà Powtetani n°l / Novembre 2010
15
t
noyer ta pensée ainsi que ton âme ; mais sois toi
aussi cette goutte d’eau qui entre dans le projet
/
Cette
rencontre mani¬
34-TReanrétu
salutaire de Dieu. Demain, tu seras le torrent qui
feste nos liens
nettoiera le pays, afin que celui-ci devienne le socle
avec
pour réaliser le Règne de Dieu, et que tu deviennes
Églises du
peuple de Dieu, et “Te Tumu Nui”, ton Dieu. Telle
monde. Que
est la volonté de Dieu pour toi
Dieu en soit
aujourd’hui.
les autres
loué.
LA PASTORALE DE 2010 ET 2011
LES INEORMATIONS
Le Conseil Supérieur de l’EPM remercie
chaleureusement la paroisse de Papara et le deuxiè¬
arrondissement pour avoir accueilli la pastorale
me
MENT PROTESTANT
de cette année.
La pastorale de 2011 aura lieu dans le septiè¬
arrondissement dans l’enceinte de l’école de
me
Taunoa.
Le thème de réflexion sera
«
Le ministère
du Pasteur d’aujourd’hui ».
LE SYNODE 2011
Le 127®*^® Synode de l’EPM aura lieu dans
la paroisse de Vairaô du second arrondissement.
LES INVITÉS
C’est avec grand plaisir que le Conseil
Supérieur de l’EPM a accueilli en son sein :
-Le Pasteur Samuel Désiré JOHNSON, animateur
théologique de la CEVAA, venu pour découvrir la
vie de l’EPM et s’en imprégner dans le cadre de
son
LES NOUVEAUX DIRECTEURS ET
DIRECTEURS ADJOINTS DE L’ENSEIGNE¬
ministère.
Le synode a entériné les nominations
-Thieny Taufa TEMAURI, au poste de Secrétaire
Général des Écoles Protestantes ;
-Bettina
PAOAAFAI'IE, au poste de directrice de
l’école primaire de Taunoa ;
-Rodney LIVINE, au poste de Directeur du
Collège Pômare IV et Tauhiti NENA, en tant que
Directeur Adjoint ;
-Jean Pierre SARTORE-DEVASSE au poste de
Directeur du Lycée Samuel RAAPOTO et Gérard
CHAN en tant que Directeur Adjoint ;
-Ghislaine NEUFFER au poste de Directrice du
Lycée professionnel Tuteao a Vaiho.
Le Synode encourage vivement ces nou¬
responsables à une bonne gestion de nos
écoles protestantes et à servir avec ardeur nos
veaux
enfants.
1.2
-Le Pasteur Hallo NYIKEINE, Secrétaire Général
de
l’Église de Nouvelle-Calédonie et des îles
Loyautés, dont la présence témoigne du lien entre
nos deux églises.
-Le Pasteur François Tahiarii PIHAATAE, membre
du Conseil des
Etârétia
Églises du Pacifique, responsable du
projet relatif aux conséquences du changement cli¬
matique dans les îles du Pacifique.
Cette année, le Conseil Supérieur de l’EPM a
accueilli lors de son culte d’ouverture les jeunes du
Sème arrondissement, de France métropolitaine,
d’Italie, d’Australie de Tuvalu et de Rarotonga.
16
Veà Porotetani n°l / Novema 2010
de :
LA LISTE DE CEUX QUI NOUS ONT
QUITTÉS
1- Michel TEVAARAUHARA, Tiaihau Pasteur
à
la retraite, décédé le 18 septembre 2009 dans sa
Sôème année.
2- Pirato TAHARIA, Teremoana Pasteur à la retrai¬
te, décédé le 10 décembre 2009 dans sa 67®™®
année.
TEPA, née MANUEL, veuve de Terito
pasteur, décédée le 22 décembre 2009 dans sa
8sème année.
TAPUTUARAI, Diacre à la retraite, ancien
membre du Synode, décédé le 3 mai 2010 dans sa
56-JDoaëvlidson
-à Papetoài-Haapiti Moorea, Arthur FAUA, Pasteur
75®™® année.
BENNETT, Pasteur Hitiùra, décédé le
Taehau.
17 juin 2010 dans sa 57ème année.
4®me Arrondissement
TEHEIURA, Puahea Pasteur à la retraite,
décédé le 19 juin 2010 dans sa 62®™® année.
Sont nommés
Au compagnon ou à la compagne aimée, à
leurs enfants, et à l’ensemble de leur famille, le
-à Apooiti-Raïâtea, Maurice AH MIN, Pasteur
Viritua pour une année ;
Synode adresse ses condoléances et l’expression de
sa compassion. Que Dieu vous renouvelle son
Pasteur Râhiti.
amour et vous réconforte dans
:
-à Pâtio-Hipù Tahaa, Mariano AUTAI-TERIITI,
votre foi.
sème Arrondissement
LA FORMATION CONTINUE
DES PASTEURS
Les pasteurs suivants suivront une formation
à la faculté de théologie du Pacifique à Suva aux
îles Fidji pour l’obtention du
Doctorat :
Sont nommés
-à Aveiâ Rumtu, Henri TEURURAI,
Pasteur Ariirua ;
-à Àmaru-Mutuaùra Rimatara, Bruno lOTUA,
Pasteur lotua.
-MarcTeihotua POHUE, Pasteur Teihotua ;
-Henri TUPAIA, Pasteur Manaèna ;
-Katia TUPAIA, Madame Manaèna.
Le Synode encourage vivement ses serviteurs
dans cette formation.
MUTATION 2010 DES PASTEURS
:
gème Arrondissement
Sont nommés
:
-à Àtuona, Galbert TAHIATA, Pasteur Tamahere ;
-à Mânihi, Mapuanga NATIKI, Pasteur Teraî ;
-à Rangiroa, Alain TEHEIPUARII,
Pasteur Roonui ;
l®*" Arrondissement
-à Thiohaè, Conroy FAATAU, Pasteur Teniu pour
année.
une
Sont nommés
:
-à Ârae, Serge FAAITE, Pasteur Tehihio ;
-à Hitiaa, Paria TEVAEARAI, Madame Tereva,
'(I
Pasteur stagiaire ;
-à Tautira, Vairea TEURURAI, Madame
Teriitàriateariihaumatani, Pasteur.
A?
2eme Arrondissement
Sont nommés
:
-à Teahupoo, Martin AVAE, Pasteur Martin.
-Papeari sera sous la gestion de l’arrondissement
pour une année.
3ème arrondissement
Sont nommés
:
-à Maharepa Moorea, Robert TAIRUA, Pasteur
lir * Si
PAOAFAAITE Betfina (Faafere Haapiiraa no
Taunoa), NENA Tauhiti (Mono Faafere Haapiiraa
Pômare), HUNTER Maina (Te vahiné a Tauhiti),
LIVINE Rodney (Faafere Haapiiraa Pômare)
Maehaa ;
Veà Porotetani n°l / Novembre 2010
17
Dosier
1.5 LE BILAN FINANCIER DE L’EGLISE
yeme Arrondissement
Sont nommés
Le Conseil supérieur a adopté à l’unanimité
le bilan financier de l’exercice 2009-2010. Il a
:
-à Béthel, Christian TAOUVAMA Pasteur ;
aussi approuvé le budget prévisionnel pour l’exerci¬
-Jourdain sera sous la gestion de l’école Pastorale
ce
2010-2011.
de Hermon.
Branches d’activités
L’École du Dimanche et l’Union Chrétienne
de Jeunes Gens, seront placées sous la responsabili¬
té de la direction de l’Église.
La Direction de
Sont nommés
l’Église
Il tient à exprimer ses remerciements à la
communauté chrétienne pour sa contribution à la
vie de l’Église cette année au travers de sa partici¬
pation au Më.
Le Conseil supérieur affirme le fait que le
màôhi et les autres peuples au sein de l’église don¬
nent, grâce à leur foi en Dieu.
:
-Terani TTHOPU, Madame Nohoarii Pasteur pour
les cultes en langue française de Piraè et de
Il tient à encourager les responsables à ensei¬
gner la parole de Dieu au peuple afin de nourrir sa
foi.
Mahina ;
-Antonino LUCAS, Pasteur Tihiri à la traduction de
la bible ;
Que la paix, l’amour et la compassion
gagnent le cœur de l’homme.
LES DÉCISIONS
-Robert TAIRUA, Pasteur Maèhaa à l’animation
des
Évangélistes ;
I-HEIVA NUI
-Julien MAHAA, Pasteur lotua au Centre
d’information et de Communication ;
-Seige FAAILE, Pasteur Tehihio pour l’aumônerie
des Hôpitaux ;
-L’école pastorale de Hermon à l’aumônerie des
prisons.
En raison du contexte socio-économique dif¬
ficile que traverse actuellement notre pays et du
lourd investissement demandé, il a été décidé de
repousser à une date ultérieure, le rassemblement
des jeunes de
Protestante Mâôhi.
l’Église
Le synode remercie les jeunes des huit arron¬
dissements ainsi que leurs dirigeants, les respon¬
sables d’arrondissements et les comités de jeunes
de l’Église Protestante Màôhi pour toutes les prépa¬
rations et les activités entreprises en vue du Heiva
nui.
Enfin, le synode, remercie chaleureusement
les arrondissements 1,2, 3 et 7 qui ont réservé un
accueil et une attention particulière aux délégations
des communautés de jeunes protestants d’Australie,
Etârétia
de France métropolitaine, d’Italie, de Tuvalu, de
Rarotonga et du 8®™® arrondissement.
L’Église protestante Màôhi démontre encore
Poerava MANUTAHI (Te vahiné a Rodney
LIVINE) ; Jean-Pierre 5ART0RE (Faatere
haapiiraa Samuel Raapoto) ; Moetu 5ARTORE
(Te vahiné a Jean-Pierre)
^
18!
Veà Porotetani n°l /Novewa 2010m
une fois son
attachement fort et sa préoccupation
dans le devenir de notre jeunesse.
Parau haamaùruuru a te
^
Peretiteni Tuhaa 1, Teiva or
Le Conseil Supérieur de l’EPM reconnaît
que Dieu avait envoyé ses prophètes pour se dres¬
ser face aux dirigeants du
pays afin de dénoncer
leurs actes injustes envers le peuple. Le Conseil
Supérieur de l’EPM appelle donc les serviteurs de
la Communauté croyante à assumer pleinement leur
responsabilité en tant que porteur du salut du
peuple. Il rappelle également qu’il est de leur
devoir de se dresser face aux dirigeants pour
dénoncer leur mauvaise gouvernance, source du
malheur du peuple pour qu’il ne se croit pas aban¬
donné de Dieu. Le Conseil Supérieur de TEPM
réitère son appel aux dirigeants du pays afin qu’ils
considèrent le peuple comme la prunelle de leurs
Que Dieu nous bénisse dans sa grande misé¬
yeux et l’objet de toute leur attention.
ricorde.
2-LE MESSAGE DE L’ÉGLISE
Que les dirigeants de ce pays cessent donc de
mésestimer le peuple.
AU REGARD DES DUTICULTÉS DU
PEUPLE
Conformément à l’appel de notre Seigneur
Jésus-Christ qui a voulu que règne la justice dans
ce
Face aux difficultés croissantes que rencontre
le peuple Mâôhi aujourd’hui, et à la lumière de la
parole de Dieu, c’est-à-dire :
En premier lieu, l’alliance établie entre Dieu
et l’homme
;
En second lieu, le commandement donné par
Dieu aux prophètes ;
Enfin, les requêtes adressées par Jésus aux
dirigeants religieux de son époque ;
Le Conseil Supérieur de l’EPM encourage
les fidèles ainsi que chaque individu, à ne pas
oublier l’alliance établie par Dieu entre lui et
l’homme, en le rendant responsable de sa création.
En conséquence, il appartient à chacun d’assumer
sa
part de responsabilité en protégeant l’œuvre de
Dieu. Il est de notre devoir de nous rappeler les
paroles récurrentes de la Genèse « Tout est bien ».
Aussi est-il demandé à chacun aujourd’hui d’assu¬
mer librement sa responsabilité pour affirmer et
mettre en œuvre la volonté de Dieu. Le Conseil
Supérieur de l’EPM recommande au Mâôhi d’arrê¬
ter de se dévaloriser, mais de se rappeler que Dieu
ne
Ta pas laissé démuni et qu’il attend de lui qu’il
monde, le Conseil Supérieur de l’EPM appelle
les dirigeants de la Communauté croyante à suivre
la voie tracée par notre Seigneur, afin que nous ne
soyons pas, à notre tour, la source de ses malheurs
et de sa perte.
3-PROJET DE CENTRE DE
DÉTENTION À PAPEARI
La compétence en matière pénitentiaire a été
rétrocédée à l’État. Néanmoins, la question des
détenus est une affaire qui concerne aussi le Pays et
l’Église Protestante Mâôhi.
L’État, le Pays et l’Église Protestante Mâôhi
se doivent donc
d’œuvrer ensemble pour la réalisa¬
tion des propositions qui suivent.
Il convient en premier lieu de réhabiliter les
centres de détention
implantés à Uturoa, Nuutania
spécialisées
et à Taiohaè et de créer des structures
aux Australes et aux Tuamotu.
L’Église Protestante Mâôhi manifeste son
opposition au projet de l’État de construire un
centre de détention à Papeari et demande que les
autorités proposent des mesures alternatives à la
détention pour venir en aide aux personnes en diffi-
fasse fructifier son héritage.
Veà Porotetoni n°l / Novembre 2010
19
2-Le
culté et condam¬
nées
3-Si
point
de vue de ceux qui
:
considèrent que
1. Ramener les
c’est la porte
jeunes gens dans
leur île d’origine ;
ouverte sur le mal¬
heur, un retour en
arrière vers les pri¬
2. Implanter à
vations et la pau¬
Tahiti, Raîâtea,
vreté.
Taiohaè et dans les
Australes ainsi
qu’aux Tuamotu,
y
l’Église
mation profession¬
démarque
pas c’est parce
qu’elle a en son
nelle et de réinser¬
sein ces deux
ne se
des centres de for¬
tion pour déte¬
groupes et qu’elle
nus ;
ne souhaite pas
3. Mettre en place des structures éducatives de
remise à niveau et d’aide à la réinsertion scolaire
pour les détenus ;
ou
4. Organiser la prise en charge particulière des
détenus atteints de maladie mentale les ayant
conduit à commettre des crimes et délits pour les¬
quels ils ont été condamnés ;
5. Il conviendra de généraliser le port du bracelet
électronique pour ceux qui auront été condamnés à
des peines légères et de les orienter vers des struc¬
tures de formation professionnelle ou éducatives.
L’Église Protestante Màôhi apportera son
concours
afin de sensibiliser le peuple à faciliter la
réinsertion sociale des anciens détenus.
L’Église Protestante Mâôhi formera spéciale¬
ment des pasteurs pour œuvrer
dans les centres de
Il convient de rappeler que le terme liberté
tiàmâraa, n’est pas d’origine politique mais spi¬
rituelle. C’est la requête que Dieu adresse à l’hom¬
me
afin qu’il bénéficie de ses bienfaits.
C’est ainsi que le Seigneur a affirmé : « Est
libre celui que le Fils a libéré » (Jean 8/36). C’est
parce que l’homme a accepté la parole de Dieu
qu’il est prêt à accepter ce que cette parole lui rap¬
pelle c’est-à-dire la justice, la vérité, la compassion
et l’amour.
La liberté n’a ni État, ni chef, ni président.
Ce n’est pas parce que les grands états se gouver¬
nent eux-mêmes qu’ils sont pour autant
libres ou
tiàmâ. Ils commettent des méfaits, des meurtres, ils
pillent les matières premières des petits pays, ils
mentent et les asservissent. Cette attitude ne rentre
pas dans ce que signifie liberté ou tiàmâraa.
détention.
4-LA LIBERTÉ OU TIÀMÂRAA DU PEUPLE
Sur cette notion, trois points de vue se
confrontent.
1-Le point de vue de ceux qui sont persuadés
que liberté ou tiàmâraa en langue mâôhi, est la voie
par laquelle ils retrouveraient leur dignité et leur
mieux-être ;
20
prendre parti pour éviter un schis¬
me.
Veà Porotetani n°l /Novema 2010. -
Ce terme s’applique à l’individu, c’est ce que
Dieu attend que l’homme réalise. C’est surtout un
don de Dieu. Aussi il convient que l’homme
demeure libre face à l’argent, la politique et qu’il
cherche en permanence à réaliser la volonté de
Dieu. Que la lumière de sa parole le guide vers la
liberté conforme à la volonté de Dieu.
Il
i»
laquelle le message du Conseil Supérieur de l’Égli¬
se Protestante Màôhi est avant tout porté vers toi
peuple Màôhi afin que tu te souviennes que cette
terre a été créée pour toi. Pour que tu vives dans la
paix et la joie. Pour que vive tes descendances. Ta
terre est ta source de vie. Le Conseil Supérieur de
l’Église Protestante Màôhi t’interpelle, « Qu’as tu
fais de ta terre ? » Dès lors que la pollution avance
sur terre,
dans les mers et dans les airs, où pourras
tu trouver les moyens de ta subsistance
? Ne croie
pas qu’il est trop tard. Cette terre n’attend que toi.
Il ne tient qu’à toi de lui prouver ton amour pour
que revienne la vie. Tiens d’une main la terre et
d’une autre Dieu.
Le Conseil Supérieur de
l’Église Protestante
Màôhi interroge les dirigeants du pays sur ce qu’ils
ont fait de la terre donnée par Dieu au peuple
màôhi et les invite à constater que ce qu’ils ont
MESSAGE ADDRESSÉ
AU PEUPLE DE DIEU
Le message d’Ésaïe (5/12) considéré par le
Conseil supérieur rappelle que l’homme a sous-
estimé l’œuvre de Dieu en ne respectant pas
l’œuvre de sa main, et que c’est cela qui a conduit
le Peuple dans le mal, la faim et la mort, alors que
Dieu lui a tout donné afin qu’il vive dans la paix et
l’abondance. Néanmoins, considérant les atteintes
portées à la création et les risques qu’elles font
peser sur l’homme et son environnement, le
Conseil Supérieur de l’EPM a décidé de retenir ce
thème de réflexion cette année.
Après avoir créé le monde, Dieu dit, contem¬
plant sa création, “Tout est bon”. Nous pouvons
constater que sa création a été détériorée et que les
atteintes qui sont portées à l’environnement sont la
cause des malheurs, de la pauvreté et de la chute de
l’homme. Ces atteintes montrent également com¬
bien l’homme s’est éloigné de Dieu et a oublié le
destin que celui-ci lui a réservé en qualité de garant
de sa création.
Les paroles d’Esaïe nous questionnent
accompli a amené le peuple à s’entasser au fin fond
des vallées et sur les collines. Les spoliations fon¬
cières ont retiré au peuple sa joie de vivre. Il n’est
plus en paix et a perdu sa dignité.
Le Conseil Supérieur de
l’Église Protestante
Màôhi interpelle la communauté des fidèles sur les
questions qui ont animé les débats de la semaine.
Conformément à sa confession de foi, le Conseil
Supérieur de l’Église Protestante Màôhi croit fer¬
vivre avec sa foi dans
l’amour et la compassion de Dieu. Le Conseil
Supérieur de l’Église Protestante Màôhi rappelle
que la foi d’un seul homme en Dieu est une force.
Que dire alors de la foi d’un peuple ?
mement que le peuple peut
Que la nature pousse en abondance à Màôhi
Nui afin que la paix et la joie règne dans le cœur du
peuple.
Gloire à Dieu dans nos cœurs et à Màôhi
Nui !
la ora na,
Te aroha ia rahi !
Tau tira, le 1®*^ août 2010
^
aujourd’hui. Dieu s’adresse au peuple màôhi et à
l’Église Protestante Màôhi. C’est la raison pour
Veà Powtetani n°l / Novembre 2010
^21
§
Î8
Ruta 12.13-21
«
Tuaml
Etârétia
na vai au î faariro ei tufa taoà »
Eaniraateie na te hoê taata teiôre i maraa ia na
pu aroha, faatupu here. Terà te faufaa tumu e te faufaa
te tàuàparau i to na taeaè no te tufa au-màite i
matamua ta te metua e horoà i ta na mau tamarii. Eere
ta râua taoà. No to na parupam i te amo i te
te taoà haaputu te riro i te pë e te huhu.
reira tuhaa ôhipa, ua ani o ia ia letu ia riro ei
la haamanaô atoà rà tàtou e, te metua i ta te Màôhi
hiôraa eere ia i te parau noa o te taata tei fànau. E parau
pâ no na i mua i to na taeaè. Eita atoà rà e ôre te vai ra
to na mataù i te faarum i te mau parau a to na taeaè. E
aore ia te vai ra to na tiàturi-ôre i to na taeaè no te tufa i
ta râua taoà.
atoà rà no te hoê pupu taata, e parau no te hoê nünaa tei
mau i te tiàraa metua,
tei haamau i to na parau i nià i te
Atua. E parau no te fenua, tei fànau, tei hii, tei haapii,
E parau teie ta tatou e ora atoà nei i o tatou nei i teie
mahana. E parau teie no te hoê peàpeà ùtuafare, te hoê
tei aupum, e tei faaàmu.
peàpeà fêtii ia tae i te taime e tufahia ai te faufaa metua
manaô nounou taoà. Tei hoo i to tàua metua, e te
nàte tamarii.
tàmau noa nei à i te hoo a riro atu ai ei tapihooraa nâ to
I ani ai rà teie taata ia letu, no te mea ia, ua moè to
Aita ânei to tàua àau e te Màôhi i riro atoà i te
ràpae. E aha atu ra tei toe mai, te ère ia e te veve. Rahi
peàpeà i te mea e, aita i ère noa i te fenua, ua
râua metua i riro noa na ei haavà, èi arataî i te tere-mai-
roa atu te
tai-raa o te orai'aa e te hoêraa o te ùtuafare. E au atoà râ
ère atoà rà i te faufaa tumu.
ia hiôhia atu, eere te Metua noa tei moè. Te haapiiraa
atoà rà tei moè i nà tamarii nei. Te haapiiraa a te Metua
i reira te ùtuafare te faatiàraahia. E te metua hoi, tei roto
ia ia na te ora o te tamarii. Aita atu e manaô e e hinaaro
tumu i roto ia na i te pô e te ao, te ora ia o ta na mau
tamarii.
E tàua e te Ètàrëtia Porotetani Màôhi, tàua e te
Âpooraa rahi âmui, aita ânei i pampam atoà i te tàpeà i
ta tàua faufaa metua. E aha te faufaa metua i toe mai
?
Te ui ra rà letu, nâ vai au i faarto. te auraa, o vai
tei rave i te reira mana e faataui i te tumu o to ù tere.
Aita vau i haere mai no te faatià i te manaô nounou
Teie huru tupuraa ôhipa, ua ôtaa noa ia i te tiripuna i
teie mahana e te faaite noa mai ra i te ôreraa te nünaa e
faaite i te faufaa ta te Metua i hinaaro noa i te horoà i ta
tiàturi faahou i te faufaa o te mau haapiiraa tumu a te
na mau tamarii.
metua. Te mea fifi roa atu, aita à te metua i moè atu ra,
ua moè ê na ta na mau
haapikaa. E aore ia, ua hinaaro
aè na te tamarii e haamoè i te reira haapiiraa no te hara
i te faufaa.
taata i faaruè i te haapiiraa a te metua. To na ia pampa-
faatupu i te hau, te ôaôa, te parautià i roto i te
auraa taeaè. E
înaha, te auraa fatata roa aè teie i roto i te
oraraa o te taata. Te auraa taeaè e taeaè e aore ia e tua-
hine. No te mea, hoê à ôpù i fànau ia ràua, hoê à rima i
hii e i aupuru ia ràua, hoê à haapiiraa i îriti ia ràua te
màramarama o te oraraa. I to na tanoraa mau, aita e
mea e tano ai e faatià i te hum e
tupu ra i roto i nà taeaè
nei. Aita e mea e tano ai te aniraa ia riro letu ei tufa
taoà, inaha i tae ê mai na te haapiiraa ia ràua.
Te îte atoà ra tàtou e, te moèraa te haapiiraa a te
metua, te nounou taoà tei tupu i te rahi. Ta te nounou
hoi e faatupu mai, te âmahamaha ia e ôre ai te hoêraa,
te àau pipiri e moè ai te rima mahora noa, te mata-ê-raa
e moè ai te auraa taeaè. Ua î te àau o nà taeaè nei i te
taoà, moè atu ra te faufaa mau ta te metua i
horoà ia râua. Taua hoi faufaa ra, ia riro ia ràua ei mau
nounou
taata
22
No te taata teie uiraa ta letu e ui nei. E taata rà i roto
i to na pampam. E taata i roto i te maraa ôre te mea ta
te haapiiraa a te Metua e titau ra ia na. Aita atoà te faa-
tiàraa a Ruta e faaite ra e, ua rave letu i te tufaraa taoà a
Te faaite atoà mai ra teie parau i te fifi e noaa i te
mraa i te
taoà e vai ra i roto i to ôutou àau. I haere mai râ vau e
faatupu hau, faatupu ôaôa, faatupu parautià, faatu¬
teie nâ taeaè. Te mea pàpù rà, ua faatià letu i te tahi
parapore ei tautum i te taata e f aaroo ra ia na i te mea të
tià ia ràtou ia haapaô, te faufaa e vai i te Atua ra.
E tano ia tàtou ia parau e, ua riro teie aniraa ia letu
ia riro ei tufa taoà mai te tahi tamataraa. Aita letu i topa
i roto i te reira herepata. Ua faaea râ i nià i to na tiàraa
faaora no te faaite i te ora ta te Atua to tàtou Metua i
faaineine no te taata. Te ora i papahia i nià i te here e te
aroha o te Atua, eiaha rà i nià i te taoà haaputu.
Teie taata i tià atu i mua ia letu, o tàtou atoà terà i
roto i to tàtou pamparu, i roto i ta tàtou ràveà ôre i te
tatara i te ino e haaputu noa nei i roto i to tàtou àau e
ôre ai e maraa faahou ia tàtou te haere e fârerei i to
tàtou mau taeaè e tuahine. Te faaite noa mai ra rà letu i
te mea e tià ia tàtou ia titau, e te mea e vaiiho.
la ora na i te aroha o te Atua
Te Peretiteni MARAEA Taaroanui,
Taarü ôrometaa
V
Etârêia
IKTlf]
Tià ARA Tuhaa 7
Jlf
■
^%
*'
'i
fl
Te mau manihini no Farâni
HIMENE OPANIRAA
i ÂPOORAA RAHIÂMJI
HOIITEATUA
E POO E - A TTJ
(rj - ïïE PiTfrjTG P7E - riA - rPE - no (y^S}
Ë JPEG TTÏIE NG PE FA PTJ
G \'’A Ü PE ÊÂ, _TTÎ FA jP A Ü J'\fA U
G VA Ü PE ÈÂ E PE GFA
AGREE PA A PA
JE PA E (Pj PE KPEPTJA
MAGPrFA (YZ)
EPTA fjK'Er
JEPEJPfAGrïT.E
ÜA JAPAA PEÈÀ
A rîGrrpG FErs^rjA
A rPGÎiPEÀ prjA
prjJxPTJ G PE GFA
A JJGJ ' A JeJGJ
K J JPG
.
JFJPJJFi
FFfrjrji
JJQ - JJG - JJG - JFÏÏ jja
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010