EPM_Vea Porotetani_200910.pdf
- Texte
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRANÇAISE
Porotetani
ismm
Pnere oecmnemque a
Toatâ
Heiva Nui 2010
PCC Rururaa
:
Te turaraa
o
te taata...
Sommaire
2
^ Photos : Taùrua Varua Paroita Apooiti
4
0 Te Parau o te fenua : Taunoa
5
• Édito : Céline HOIORE
MENSUEL DE L’EGUSE PROTESTANTE MAORI
EN POLYNESIE FRANÇAISE
'CREE EN 1921
Actualités
6
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete;Tahiti - REf
Tel. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Email : veaporotetani@epm.pf
Directeur
de. Publication
.MÂRAEATaarii
■»
^
Fàrereiraa ôitumene : Araraa Pô
a te
Ui-âpi
Papenoo
Taùrua varua a te Amuiraa Te Roto
no
7
8
^
^
Prière oecuménique
du Tsunami
Rédactriqe eiî Chef
aux
faveur des victimes
Tonga et Samoa
en
îles
TUPAIAKatia
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
,
Comité de Rédactîon'
HOIORE Céline MARAEATaarii,
TEURURAI Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo,-LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Danièl,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
Dossier
,
9/15
et la collaboration de
MALE Emile
•
le Protestantisme,
500 ans après Calvin ?
Te haere nei te Porotetaniraa i hea,
500 matahiti i mûri aè ia taravino. ”
•
OÙ
va
Prix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse ; 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
an
Crédits Photos et Illustrations
Veà poTOtetani : pages
Etârétia
16
:
1-5, 7-9, 13-14,
16-18, 20,23
17
18/19
20
Uî-àpi Papenoo : page 6
Haere pô no Tahiti : page 11
TUPAIA Natana : page 24
21
•
•
•
•
•
Parau Pâofai
:
Heremona : Te
CPJ
faaara i te nunaa
poroî a to Aimeho i to Faïere
reo
pii
e te
Heiva Nui 2010
:
PCC
E
:
Te turaraa
o
te taata
e
te Faatereraa
maitai
:
Rururaa
Tuaroï
:
Te Hiroà Faaroo Porotetani ia
te Mâreto
a
te
PCC i Pâôfaî
10,46-52, Taiôraa
no te
-
Tahiti
au
Tâpati
Reforomâtio
22
23
ÉGLISE PROTESTANTE MAOHl
Centre de Documentation
et d’information (C.D.l.)
PAPEETE
0.
-
24
•
•
•
Jeu
:
Un peu
Hohoà
:
Himene
d’histoire n°2
Te Aua
:
pipi
Te Nâtura
no
o
Heremona i Afareaitu
Temehani-Maehaa
TAHITI
Veà Porotetani n°ï2 / Octobre 2009
'vi; 3
Taunoa
E moüà
fte0penamuau
toù,
O
Taiâmanu
Te
^ tahua toù, o Aoraî huri âpu te toa i maro
ùra, vâhi
e ruru ai te mau toa no Taunoa, haahaumarühia e te mau ànavai rii o Vaipühoro, o
Vaihiôhiôata e o Vaitavatava.
^màhora
toù, o Atmiu a Nonoahura,
haamauhia ai toù mârae i reira na Aito no
vâhi i
Raromataî (parauhia i tahito ra o Havaî) e no
Taunoa e tau ai, no te faanieine i ta râua àroraa.
E vàhi atoà e tiaî ai te nünaa i te parau âpi i te
hopeà
no te
mau
o
no
o te
àre
Arupa i te taî paaina, te
ra,
tàpaô faaîte ia
o
ta
e o
na
e ua reva te
Taramaiào
tama i te haereraa roa.
mouà toù, faatorohia i na iôa e toru, o
Taiâmanu a tahi, faaroohia te taî rohirohi o te
manu, tau mai ra i nià ia Fararaupa i te îte atu
i te purotu no Pare Nui, ua poe atu ra o ia i te
pua hinano ei tàpaô faatau aroha i te àito no
raromatai. A piti, o Puutara e te toru o
Taramaiào, mai roto mai ia ràua te pihaaraa
te
ai
mai
pape ra o Tefaatauà, tei taîtaî taaminominohia
te hauà noànoà o te pua hinano e moti atu i te
no
Taupeàhotu.
^5 pape toù, o Faatauà, tahua àroraa o na
àito
no
Raromataî
e o
Taunoa, àpiti ràua no te
titiàho, mai te muriavai ia Taupeàhotu
atu i te
toru
o
ava no
Pare Nui. la faaroo hoï te nùnaa i te
paaina
hoê
no te
ava,
mai reira to râtou hiôraa atu i te taeraa mai te
àito no Raromatai mai nià mai i to na vaa titiraina.
toù âià
Puutara
muriavai
Mehiti, vàhi orioriraa
purotu, tiraharaha noa ai i mua i te
^ava toù,
o
e
àroraa.
^ ôutu toù,
,
tipaeraa
titiàhoraa,
no
ua
Puaatehu. A tahi,
a
e moti
piti e a
ïri to ràua tino i nià i te papa,
i
parauhia ai te tahua àroraa o Titiôro. I te àtearaa o toù pape o Faatauà, puhà aa ra hoê à
puharaa, i tupu ai te hau i roto i na àito e toopiti
e ua
riro ràua ei tàuà, oia hoî ei hoa te tahi e te
tahi, te
auraa ua
Atiniu
nünaa i te
a
p^rau
Vaihoa ràuèjjua
mahana.
àifàito ràua.
Nonoahura te tiaîraa mai te
âpi e te parau ôaôa, e ua
Faahoa, o Faatauà i teie
Pebepebe i pâpaîbia
e te orometua Temarama
i te mau faatiàraa a te mau taata paan
no Taunoa
Puta « Paameineraa Tâmau i te Tubaa 7 »
21 - 25 no Tetepa 2009
la
4
Veà Porotetani n°12 / Atopa
2009M
au
&
■■^-
'
.M
'f
CLh-*- *
-i
f k^'
^-m
y-
;w
•.
\
■
Vf
k
K
J
n
i
(
/■
-J
Æ
\ V'i
y
'
■'^i^'-^ïS^
’
■3:/ \
u#U.^
y ; .-y
\.
.-,
w.
Horoà mai te mâa e au
ia matou i teie mahana
Hoê teie aniraa i roto i te pure ta te
Fatu i
no
tei
haapii i ta
letu,
ua
na mau
faaàmu
o
pipi. I te tau
ia i te
mau taata
na. Ua haapàrahi ia ràtou i nià i te
faahau i to râtou âau e to ràtou feruriôpere maite i te mâa ia àmu e ia ravaî te
âpee ia
fenua,
ua
raa, ua
tààtoà ia
au
te tiairaa a te taata tatai tahi.
I to tatou
fenua, te vai ra ta tatou màa màôhi,
i horoà mai ei ora no te nünaa màôhi,
ta te Atua
ia fanaô te tààtoàraa i te
ora.
Ua faanaho to tàtou
tupuna i to ràtou oraraa, ua tanu, ua àmu e
pàruru atoà ràtou i te faufaa ora ta te fenua e
mau
ua
ta te
miti
I teie
e mau ra.
mahana, te mai poria, e fifi teie ta te
àmu-rahi-raa i te
mau màa no ràpae i faatupu e
tei haafànau mai i te mai ômaha tihota. Teie te
mai e faaino nei i te nünaa màôhi.
O
Ua ite te Etàrëtia i te fifi rahi o të parareraa o
teie mai, e te tauturu âmui nei te Etàrëtia e te
mau
pü tuati mai i te nünaa i
Te
o
mea
rü,
o te
mua
i teie fifi.
faahauraa te nünaa i te parau
to na hiroà tumu màôhi e i ta na màa. A tàmàa
no
te ora,
eiaha
e ora no te
Céline HOIORE
tàmàa.
^
Pâpaî Parau Rahi no te EPM
C’est une demande faite dans la prière
le Seigneur a enseignée à ses dis¬
ciples. En son temps, Jésus a nourri
les gens qui le suivaient. Il les faisait asseoir
par terre, il calmait leurs âmes et leurs pen¬
sées, il partageait avec équité la nourriture
pour que tous puissent manger à leur faim
que
selon l’attente de chacun.
Dans notre fenua, nous avons nos produits
locaux que Dieu a donnés pour que le peuple
mâàhi mange et que tous puissent bénéficier
de la vie dans toute sa plénitude. Nos
ancêtres ont organisé leur vie, ils ont planté,
mangé et protégé les ressources vitales
terre et la mer possèdent.
que
la
Aujourd’hui, la question de l’obésité est
fléau provoqué par la consommation
excessive des produits importés et qui
engendre le diabète. Cette maladie ronge de
plus en plus le peuple mâàhi.
un
L’Eglise très consciente de la gravité de
l’invasion de cette maladie, elle participe
ensemble avec le personnel de la santé, au
travail de prévention auprès des paroisses et
des familles.
Il est urgent de réconcilier le peuple à son
identité et à sa nourriture. On mange pour
vivre et non pas vivre pour manger.
Veà Porotetani n°12 / Octobre 2009
Fâreæiraa Œtumene
Araraa Pô a te Ui->^
noPq)enoo
haapaôraa ei taàpaàparaa ia tatou. Te tahi atoà ia tumu
teie, i ôre ai tatou i ôhie i te fârerei i te taata.
E tano
U a tupu te tahi araraa pô i te àvaè Tetepa i te taiô
mahana
no
te
11, 12
roto i taua araraa
e
te 13 no teie matahiti, I
ua titauhia te tahi mau
Etârëtia manihini mai te Tatorita e te Atevinite e ia âmui
mai i roto i
na
mahana
e
pô
RAA i te
e
parau, ua
roaraa o
te hinaroo
o
terà
orahia te parau no te FAREREIhopeà hepetoma no te faaputuraa i
Atua.
te
I te mahana pae, ua
toru.
porotë te feià âpi, ua hutihia i te
faatàpaôhia te tahi mau mero âpî. E ua ravehia i
haapiiraa pipîria no te faahope i taua mahana ôhiparaa.
reva, ua
No taua fârereiraa Oitumene, ua màîtihia te tahi tumu
parau, oia hoî : « Te METIA TOU ORA. » E tumu parau
O tei ravehia i roto i te èvaneria a Màreto 8, 27-35. E i te
roaraa o
te
hopeà hepetoma,
màtou i roto i te
roto
i te haùti
e
mau
na teie tumu parau i aratai
feruriraa parau, te faaîteraa parau
te mau
haapiiraa
no
ia
nâ
teie fârereiraa.
Ua riro atoà teie
ôpuaraa ei pàhono i te uiraa e : « Ua
îte ânei ôe, o vai ôe ». Noa atu e taata Papenoo màtou,
aita rà màtou i îte i to màtou taata tupu. Parau mau, e
taata màtou no Papenoo. E inaha, te riro atoà nei te mau
te
I te mahana mâa i te
roto i te
rururaa
mai terà
e
poîpot, ua âmui atu te feià âpi i
Etârëtia i Tehaaèhaa. E i te ârui, ua faaite
terà Etârëtia i ta
na
màramaramaraa i te tumu
nà roto i te haùti.
parau
I te
tàpati,
matahiti. E
ua
ua ravehia te haapiiraa nà
riro atoà taua haapiiraa ei
màtou. Te aroha ia rahi.
Te
nià i te fàito
haamoriraa na
^ru.
â
Uî-Apï no Papenoo
Rrnicontie
Oecuménique
Week-End Uî-Apï
deP^)aioo
Le week-end Uî-Apï de la jeunesse Protestante de
Papenoo s’est déroulé les 11, 12 et 13 du mois de
septembre de cette année. Les jeunes de l’Eglise
Catholique et de l’Eglise Adventiste ont été invités à parti¬
ciper à ce week-end.
«
Le thème choisi pour cette rencontre œcuménique est :
JESUS EST MA VIE. » Thème tiré de l’Evangile de
Marc
-
8, 27-35. Et ce thème nous a guidé tout au long de ce
week-end, dans les réflexions, les mises en scènes, et les
enseignements préparés pour cette rencontre.
Ce
projet de rencontre devait apporter une réponse à la
: « Est-ce que tu sais qui tu es ? »
Malgré que nous sommes de Papenoo, nous ne savons pas
qui est notre voisin. Il est vrai que nous sommes de
Papenoo. Mais, les religions aussi nous séparent. C’est ce
qui fait qu’il nous est difficile de rencontrer l’autre.
Il question suivante
Nous pouvons dire que l’on a vécu le thème de la REN¬
CONTRE tout au long de cette fin de semaine, afin
d’accomplir la volonté de Dieu.
Le vendredi, les jeunes ont défilé, hissé les drapeaux de
rUCJG, des insignes ont été donné aux nouveaux
membres, et pour finir les activités de la journée par une
étude
biblique.
Le samedi
matin, les jeunes sont allés au rassemble¬
ment des membres de
l’EPM à Tehaaèhaa. Et dans la soi¬
rée, chaque confession a présenté son interprétation ou sa
compréhension du thème
par
Le dimanche, des études
groupe
des mises
en
scène.
bibliques ont été données
d’âge. C’était notre façon d’adorer Dieu.
Jeunes de Papenoo
par
Actualiés
Taùma Vània a te Amuiraa Te Roto
Pâroita no Apooiti
Fenua Raîâtea i te Tuhaa 4
Ua tupu te taùrua
vâhi paraubia ra o
vârua a te âmuiraa Te Roto i te 3 no Atopa 2009 i roto i te pâroita Apooiti i
Tipae iti. E na te mau tamarii o te âmuiraa i rauti i teie taùrua vârua, e te
tumu parau i mâîtihia no taua mahana ra, teie ia, «Etiàtari i te Ataa. » Epiti atoà ïrava ta te mau
tià o te âmuiraa i tuu atu i mua i te mau tamarii no te papa i ta na faanahoraa dhipa, oia hoi, a tahi
te Mâten 16,3 : «E tuu atu ta de dbipa ia lebova ra, e, e haapâpûbia ta àei ôpua ra. »E a piti, te
Taramo 127,1 : « la dre lebova ia patu i te tare, e dbipa faufaa dre ta te feiâ i patu. la dre lebova
te
ia tiaî i te dire, e ara faufaa dre to te tiaî. » Te fâ tumu râ o teie taùrua vârua
faa no te patu i te tahi fare na te âmuiraa e te haapii-atoà-raa i te tamarii i te
o
te îmiraa ia i te fau¬
horoà mâ te âau atoà.
(Te âau horoà,
Inaha hoî,
te
piti teie
o
te taùrua
horoàraa
mâ te faaherehere ôre ...)
te
vârua i ravehia
e
âmuiraa.
te
No teie
taùrua vârua
Ua tupu na te
taùrua vârua
mâtamua i te
rii,
29 no Tetepa
2007. E na te
mau
taata
paari
reira, arataîhia
e te tiàtono, te
na
tiàtono faatuhaahia e te
tômite âmui¬
raa. E te fâ o taua taùrua ra, o te îmiraa ia i te faufaa no te
rave mai i te tahi tuhaa fenua no te âmuiraa. E ua faanahohia e pae àito na te âmuiraa. E i nià i te àito tâtaî tahi,
ua anihia e ia faaitoito mai i te îmi e 2 000 000 f. E ua tià
te moni o na àito e pae i te mahana faataahia no te taùrua.
E ua ô atoà mai te mau moni tauturu, i noaa ai i te âmui¬
raa te fâito moni e 11 000 000 f. E na te reira moni i tau¬
turu i te âmuiraa i te hoo mai i te tahi tuhaa fenua i nià i
te fâito e 2500 m2, e ua toe mai te moni.
I teie
mahana, e piti tiàtono e aratai ra i te âmuiraa. E
piti o te taùrua vârua, ua hinaaro na aratai e tae noa
âmuiraa e haafaufaa te tahi faaotiraa a te Apooraa
rahi âmui a te Etàrëtia porotetani mâôhi, oia hoi ia haafaufaahia te mau tamarii e te feiâ âpi i roto i te oraraa
Etàrëtia. No reira, ua faanaho mai te âmuiraa i te tahi taù¬
rua vârua na te tamarii. Aita râ teie ôhipa i ôhie, ia tuu
anaè râ te tâvini i ta na ôhipa i roto i te rima o te Atua mâ
te tiàturi e, o na anaè te Fatu o te mau mea atoà e aita atu,
eita te ôhipa e mau. la ôhipa anaè te Vârua o te Atua i
roto i te taata, e maere te tupu mai.
atu te
hiti). E
ua tià faahou mai e piti à tamarii no te horoà i te
tino moni e 600 000 f. E ua roaa ia i te mau tamarii i te
fâito moni e, 3 600 000 f. Ua tià faahou mai te mau metua
o te âmuiraa iho no te horoà faahou i ta râtou tauturu. E
ua âfaî atoà mai na âmuiraa e toru e toe ra o te pâroita
Apooiti, i ta râtou mau tauturu e tae noa atu te mau âmaa
ôhipa, te tômite taiô moni e te mau manihini atoà. E i
mahana ra, ua horoà te tamarii e te mau taata
âmui mai i te fâito moni e 4 360 000 f.
taua
Te tahi tuhaa faufaa atoà
rii
te himene, te rohi pehe, te ôri, etv.)
piti, te fâriiraa te tamarii i to râtou hiroà tumu mâôhi
(Te reo, te peu, te fâriiraa taata, etv.)
-
te pae o
A
A toru, te haafaufaaraa te mau tamarii i to râtou hiroà
faaroo (Oraraa âmui, hereraa i te tahi, te haamoriraa e te
ârueraa i te Atua, etv.)
A maha, te haapiiraa i te tamarii i te parau o te horoà
-
o
tei ravehia
no
atoà i
teie taùrua
te mau faaineineraa ia. E ua anihia te mau tama¬
ia faaineine mai i ta râtou mau ïrava tâmau, ta râtou
vârua,
e
o
mau himene, te mau ôri, te rohi pehe e te
ôrero. I roto i teie taùrua, ua îtehia te itoito e te àravehi o te mau tamarii, te taïriraa i te toère e te pahu ; te
haùtiraa i te ùkulele e te titâ ; te faanahoraa i ta râtou
tâtararaa, te
mau
mau
pehe, himene, ôri, ôrero e parau tâmau. Ua îtehia to
tamarii püpüraa i to râtou tààtoà no te ârue i te
Atua. E ua pùpü atoà i ta râtou ô mâ te ôaôa e mâ te âau
mau
te mau
Te vâhi
atoà, to te
te Atua i taua mahana ra.
no
e
mahana,
mai ia râtou hoî to te Pâtireia o te Atua. » E hau atu, ua
haafaufaa-atoà-hia e maha parau tumu :
(îte
ani¬
taeà ta râtou horoà i te fâito moni e, 300 000 f. E taua
tae.
A tahi, te horoà a te Atua i roto i terâ e terâ tamarii
ua
hia i na àito
àhuru e ia
E tano râ e parau, i roto i teie taùrua vârua a te mau
tamarii, ua haafaufaahia te parau o te tamarii i roto i te
oraraa ùtuafare, âmuiraa e pâroita mai ta letu hoî i parau
e : « E vaiiho noa te mau tamarii rii, ia haere mai ia ù ra,
-
faana-
atu i te taureàreà e àhuru
mâ hitu mata¬
pipi tiàtono,
te
ua
hohia e àhuru
àito (mai te
âiü e piti
matahiti haere
i rauti mai i te
no
a
te mau tama¬
mauruuru
mau
metua ia tiàturiraa,
e tururaa i te mau tamarii ia tae te ôhipa i nià i to
na vairaa. E tià roa i te parau e, ua âmui te mau tamarii e
te mau metua i te haruru o te fenua i te faahanahanaraa i
âpeeraa
No
na mau
reira, te hinaai'o nei te mau tamarii, te âmuiraa e to
arataî, e faateitei e e haamauruuru i te Atua no ta
hâmani maitaî. Mauruuru atoà i te mau
atoà o tei toro mai to râtou rima no te tauturu i teie
taùrua vârua a te âmuiraa Te Roto. la haamaitaî mai te
Atua ia ôutou pààtoà.
na
tauturu e to na
taata
^
Te
o
mau
arataî, te
mau
tamarii e te mau metua atoà
te âmuiraa te Roto
-
Veà Porotetani n°12 / Octobre 2009
7
Prière
œcuménique
faveur des victimes
du Tsunami aux îles
en
Tonga et Samoa
Message du Pasteur
passe-t-il à Toàtâ ? Pourquoi toutes les églises
réunissent le dimanche 18 octobre ? Qu’est-ce
qui suscite un tel rassemblement œcuménique ?
Que
se
du pays se
Samuel KOBIA
Monsieur John
Le mardi 29 septembre 2009, les îles de Samoa et
Tonga sont frappées par un tsunami ravageant tout
sur son passage. On compte plus d’une centaine
de morts. Ce dramatique événement a provoqué des
vagues de secours et de soutien de la part des pays voisins
que ce soit en produits alimentaires, vestimentaires, médi¬
caments et autres.
Mais, il
a
fallu trois semaines
aux
pour réagir. Est-ce le
choc d’une telle nouvelle ? Est-ce la crainte d’être aussi
touché par cette catastrophe naturelle ? Sans doute que
églises de la Polynésie Française
l’homme s’est soudainement senti
Le Président du gouvernement de la Polynésie
Française a fait un appel à la solidarité et à la prière
auprès des représentants de chaque église. Et toutes les
églises du Pays (Eglise catholique, Assemblée de Dieu,
Eglise Adventiste, Eglise des Saints des Derniers Jours,
Communauté du Christ, Eglise Plein Evangile, Eglise
Protestante Mâôhi) ont répondu à cet appel, et ont
ensemble décidé de rassembler tous les membres de
chaque église à Toàtâ
pour une prière
dimanche 18 octobre 2009 à 18h00.
Les
œcuménique le
prières, les chants et les
de réconfort
en
PS 46:1
messages de solidarité et
faveur de tous nos frères et sœurs de
désarroi et de souffrance.
(Traduction Œcuménique)
:
refuge et un fort, un secours
toujours offert dans la détresse. Aussi nous ne craignons
rien quand la terre bouge, et quand les montagnes bascu¬
lent
au cœur
des
mers.
Chers frères et sœurs.
C’est avec grande joie que nous avons appris la tenue
d’un rassemblement dimanche prochain des Eglises et de
la société pour montrer la solidarité et le soutien aux vic¬
times du tsunami qui a frappé les îles : Samoa, Tonga et les
Samoa américaines le 29 septembre 2009.
Nous félicitons les Eglises de Tahiti et le Gouver¬
du Pays pour cette initiative de solidarité et
nement
d’hospitalité.
Je tiens à assurer du soutien et des prières du Conseil
œcuménique des Eglises et de ses Communautés d’Eglises
pour nos sœurs et frères dans le Pacifique, réunies
ensemble dans la foi devant le défi de la reconstruction et
la reconstruction de la vie.
Nous félicitons la Conférence des
Samoa et
Tonga ont retenti sur la place de Toàtâ, témoi¬
gnant que dans le Pacifique, nous sommes un peuple uni
dans la foi en Dieu. Et en tant que peuple croyant, nous
reconnaissons que ce n’est qu’en Dieu seul que nous trou¬
vons la paix, le réconfort et l’amour dans les moments de
3
-
Dieu est pour nous un
impuissant et désarmé
face à la force de la nature.
DOOM, le Président du Conseil
Œcuménique des Eglises pour le Pacifique a lu le messa¬
ge de Monsieur KOBIA devant toute l’assemblée
et les
dans
Eglises du Pacifique
Eglises dans les
un
pays touchés, d’avoir pris l’initiative
effort de solidarité et en fournissant une aide bien
nécessaire dans cette
période difficile.
Nos condoléances ont été
envoyées à
membres et les communautés de Samoa, de
Samoa américaines peu après le tsunami.
M.V.
Nous
nos Eglises
Tonga et des
prions sincèrement Dieu tout-puissant d’accorder
Grâce à tous ceux et celles qui pleurent la perte de
membres de la famille, parents, amis et voisins, pour ceux
sa
Message des Eglises
qui sont blessés, et pour ceux qui sont
recherchent des membres de la famille.
du pays
Nous prions pour une divine consolation de Dieu pour
les familles endeuillées en ce moment de leur immense
Les événements récents qui ont touché les pays
voisins
amènent à dire que
la Polynésie,
jour être touché par ces catas¬
trophes naturelles. Il est normal que l’on adresse un
message de solidarité à ces pays par l’organisation de ce
rassemblement œcuménique et qu’il soit normal que
l’on puisse célébrer et invoquer le Seigneur par des
prières, des chants, et des voix d’allégresse et peut-être
qu’un Jour, on ne sera pas épargné,
notre
Etarma
nous
pays peut un
S
^
P
Communiqué de presse
; ;
Mercredi 14 Octobre 2009 à 09H00
dans la
chagrin. Nous
sommes
venir vont être des plus
des situations inattendues ; mais nous avons confiance en
Dieu et dans la résistance humaine et de sa gentillesse.
En
nons
ce
profonde confiance
Rev. Dr. Samuel
Kobia, Secrétaire Général du COE
(Texte original
2009
en
fortifier
dans la foi.
nous
cer
de détresse et sentiment de perte,
don¬
Dieu tout-puissant pour
mutuellement afin que nous puissions avan¬
moment
notre
par John
Veà Porotetani n°12 / Atopa
conscients du fait que les jours à
exigeants pour vous à faire face à
Mail envoyé à Monsieur
Le 16 octobre 2009
chapelle de l’EPM, à Pâàfai
séparés et qui
DOOM)
en
John Taaroanui DOOM,
anglais, traduit
en
français
i1
j
miyïy lu rs
Où
va
le
Te mea pàpü, te ani nei teie uiraa e ia hoi
tatou
Protestantisme,
500 ans après Calvin ?
pq
i roto i te tuatua
te
o
Reforomâtio
no
reira mai te fânauraa mai te parau o te
Porotetani. Ua riro teie hiôraa i roto i te tuatua, ei
ràveà haamanaoraa i te fânauraahia
Taravino
e a
atoà te reira
loane
o
500raa matahiti i teie nei. E
no
te fâito i te mea
e
a
râveà
faufaa ta teie taata
tuatâpapa parauatua no te XVI o te tenetere i âfaî
Il est clair que cette question nous demande de revisi¬
ter
l’histoire de la Réforme d’où le
protestantisme est
rétrospective dans l’histoire veut avant tout
né. Cette
commémorer le
Jean
Calvin,
500®^® anniversaire de la naissance de
une
considérer aussi
C’est
nous
une
unit
expression du lien historique et fraternel qui
familles protestantes du monde.
Et pour que notre
discussion soit d’actualité, il serait
pertinent et intéressant de voir où en est le protestantisme
aujourd’hui sur notre/en«a, 500 ans après Calvin. Cette
approche nous conduit à porter un regard interrogateur et
même critique sur la vie, la mission et la théologie de
l’Eglise Protestante Mâôhi pour savoir où nous en
sommes actuellement avec cet héritage protestant.
prendrons part à ce voyage dans le
passé et le présent à travers le regard que chaque rédac¬
teur portera sur le protestantisme d’hier et d’aujourd’hui.
Ce voyage nous aidera à connaître les questionnements de
chacun (e), leurs remises en question et leurs recomman¬
dations. Et qui sait, peut-être qu’une vision nouvelle et
future du protestantisme dans notre, fenua nous sera pro¬
posée dans
ce
nous
dossier.
ê
i te
o
mau
tei hinaaro
Etârëtia
e
faaite i to tatou tùàti-
porotetani atoà
No te faariro i teie parau
tatou i teie
hea
i
no
Europa
roa
to
te
mahana,
vairaa
tatou
ei
o te
faufaa
parau
hiô mai
e tano tatou e
e,
no
tei
porotetaniraa i nia
parau o te
fenua, 500 matahiti i mûri aè ia
Taravino. E aratai teie huru faanahoraa ia tatou i
roto
i te uiuiraa, te
hiô-faahou-raa i te
oraraa, te
ôhipa tumu e te parauatua e mauhia ra e te Etârëtia
porotetani mâôhi no te îteraa e, tei hea roa tâtou i
mua i teie faufaa tupuna porotetani i teie tau.
Nâ roto i te mata
tere
e
Ensemble,
patu i te porotetaniraa o te taata. E faa-
mà.
ce
aux
te
no
raa
des figures importantes de la Réforme,
que ce théologien de la première
moitié du XVIème siècle à apporter au protestantisme.
et
mai
nahoraa teie
te
o
te taata
âmui tâtou i roto i te tau
aha ta tenâ
pâpaî tâtai tahi
e
mâramarama
e
no te
tenâ taata
pâpaî hiôraa i te parau o
porotetani i mutaaihora e i teie mahana. E tau-
turu te
e
reira ia tâtou i te îteraa i ta tenâ
e
tenâ
uiuiraa manaô, mau hiô-faahou-raa i te mau
mau
ôhipa
i tupu, e te mau parau poroî. E penei aè, e matara
atoà mai te tahi hiôraa âpi e e hiôraa âtea no te
parau o te porotetaniraa i nia
roto i teie mau tuatàpaparaa.
i to tâtou fenua nâ
ÉS
Veà Porotetam
Veà Porotetani
Dosier
34--LLe’écritue.
Devoir de mémoire et de fidélité :
Les 500
ans
La commémoration
de Jean Calvin
576--LL’aaEglise
exceptionnelle de ce 500° anniversaire de la naissance
défaire le point sur la théologie protestante et
l'adhésion de notre Eglise à l’héritage calviniste, Eglise située au carrefour de
l’enseignement des missionnaires -délivrépar la LMS et la société des
de Calvin est l’occasion
Missions de Paris- et de
sa
Né en 1509 à Noyon, une petite vil e de Picardie
dans le nord de la France, Jean Cauvin dit Jean
Calvin est un Réformateur et un théologien. Après
de solides études qui devaient le mener vers la prêtrise, il
choisit finalement le droit. Il adhère à la Réforme vers
région
d’abord (Angoulème), puis en Suisse à genève. Il publie
son principal ouvrage « L’Institution de la religion
chrétienne » en langue française en 1541. Il organise
ensuite l’Eglise de Genève, l’Eglise réformée en France.
1531, est rapidement contraint de s’exiler en
Il crée le
synode national de Paris, fonde l’Académie de
Genève, ville où il meurt en 1564, après avoir tenté de
créer une république protestante. Les réformés calvinistes
sont estimés à 50 millions dans le
monde,
sous
différentes
appellations (presbytériens, méthodistes...).
La théologie de Calvin
L’homme d’aujourd’hui
s’intéresse peu
à la théologie particulière protestante, laquelle a pourtant
fondé une identité religieuse très forte au cours de
l’histoire, ainsi que des comportements spécifiques autant
dans la société civile que dans l’existence quotidienne.
Certains aspects « culpabilisants » de la théologie calvi¬
niste passent mal aujourd’hui comme le poids du péché
(originel) du fait de la faiblesse de l’homme corrompu
dans sa nature ou encore celle de la prédestination.
méconnaît
ou
Notre
époque qui attache tant d’importance à l’image,
représentations, au aspects « people » de la société
est fort éloignée de l’enseignement de Calvin qui privilé¬
giait le fond, l’intelligence, la rigueur et la recherche de
aux
l’essentiel
en toutes
choses.
En écrivant
en langue française (et non plus seule¬
latin pour les spécialistes), Calvin s’adressait à
tous les fidèles et les estimait capables de comprendre sa
ment en
théologie qu’il communiquait
relativement simple et claire.
au moyen
d’un langage
Voici de manière très
paux
rapide les huit éléments princi¬
de la théologie du Réformateur Calvin.
1-La
gloire de Dieu
: «
à Dieu seul la gloire
»
mot
synonyme de « splendeur », « renommée »,
félicité » ou encore de « beauté » ; ce terme signifie
contextualisation culturelle
Dieu est premier partout (l’Eglise comme institution
vient qu’après), notamment dans la nature et la créa¬
tion humaine, mais la faiblesse humaine nous empêche de
le voir. « Quoique, jusqu’ici, notre salut soit caché dans
que
ne
Etârétia
l’espérance...nous possédons déjà en Christ la bienheu¬
reuse immortalité et la gloire ». Calvin ouvre la voie à
l’exercice de la liberté et de la responsabilité personnelle
2-Jésus-Christ
au cœur
de notre réflexion et de
notre action. Comment
se montrer digne de la vie que
Dieu nous a donnée ? C’est par l’engagement dans la
communauté et dans une Eglise qui se conçoit comme
cette communauté qui place le Christ au centre de son
l’Esprit seul qui apporte la certitude de l’inspiration de
l’écriture, de son autorité divine ». « Il n’y a de vraie foi
que celle que le saint-Esprit scelle en nos cœurs » affir¬
me également Calvin. Les protestants ne reconnaisent que
deux sacrements ; le baptême et la communion.
La Bible est « la clé, le chemin qui
le royaume de Dieu... c’est aussi l’instrument de
l’alliance que Dieu a conclue avec l’homme ». Calvin
encourage l’étude de l’Evangile à l’aide des meilleures
méthodes d’analyse humanistes de son époque. Ce qui
nous autorise également nous, aujourd’hui, pour com¬
ouvre
prendre les textes, à utiliser les outils et les méthodes
contemporaines. Non dans une lecture étroite et au pied
de la lettre, mais dans une lecture critique, interprétative,
dans l’esprit plus que dans le mot (à la différence des
églises fondamentalistes ou sectaires). Les protestants
recherchent la vérité dans la Bible, une sorte d’école qui
est la source de l’Eglise.
responsabilité face à la création divine.
L’homme fait partie de la création, « un miroir où le
Dieu invisible se laisse contempler ». Restant actif dans
la Création, Dieu fait d’elle est une œuvre d’art que
l’homme doit respecter et qui permet de susciter notre
reconnaissance. Ne serait-ce déjà dans la nourriture qui
est un don renouvelé de Dieu. Si l’homme pour Calvin
est la plus aboutie des créatures, la création n’est pas à
son service : l’humain porte une responsabilité dans sa
sauvegarde.
volonté de Dieu. Elle n’est pas
l’homme, bien
10
Ifi^’
Veà Porotetani n°12 / Atopa 2009
au
évidente
pour
contraire, le respect de la loi à travers
le décalogue par exemple nous en éloignerait plutôt. La
phrase « Dieu est amour » nous incite à mettre la volon¬
té de Dieu en pratique. Le salut vient de la foi et non des
œuvres. Calvin enseignant la prédestination absolue des
«
élus
être
».
et les pouvoirs. Le pouvoir politique doit
par les Chrétiens. Mais il y a des limites. Le
refus de toute hiérarchie épiscopale et le système de fonc¬
tionnement presbitéro-synodal écarte à priori les protes¬
tants de tout système dominateur, autoritaire. En décla¬
respecté
qu’il faut obéir à Dieu plutôt qu’aux hommes, Calvin
place la conviction religieuse avant le politique.
rant
de l’Eglise. Calvin souhaite l’unité vécue
l’Eglise sinon c’est comme si « le Christ était déchi¬
ré ». Les divisions relèvent de l’homme. La vérité de
Dieu est une et le principe d’unité et d’unanimité doit
prévaloir.
se
engagement.
8-L’unité
Dieu son rôle dans le salut. Elle est en nous. C’est le
lien concret de l’union de l’homme à Christ. « C’est
avec
de
devant Dieu.
mâàhi.
Saint-Esprit. C’est « lui » qui donne la foi et
l’Eglise. En tant que don, elle révèle notre relation
non
qui est
«
en terre
Actualité de Calvin
Dans une assemblée
reconnaît rapidement
ou
à
dans
sa
un
groupe, un protestant
penser, de
manière d’être, de
discuter et
d’agir, même si ce dernier s’est éloigné de son
église d’origine. « De Calvin, le responsable protestant
retient trois éléments
Bonne nouvelle
«
essentiels, écrit le rédacteur de la
: d’abord un rapport non
de Suisse
»
fondamentaliste à la Bible, une lecture critique qui arti¬
cule raison et foi dans l’actualité d’aujourd’hui. Ensuite
une clarification des rapports entre l’Eglise et l’Etat avec
la mise en avant de valeurs fondamentales communes
dans un Etat moderne. Enfin un rapport particulier au
religieux, qui exige la liberté de conscience, et porte une
extrême attention à ce que vivent les gens dans notre
société
ni
L’essentiel est bien là et
».
ne
ventions publiques de l’Eglise (sur les essais nucléaires,
sur les questions sociales et politiques etc.) relèvent bien
de l’éthique protestante. L’Eglise d’ailleurs perçoit sa res¬
ponsabilité face au peuple polynésien comme celle d’une
sentinelle vigilante ». Enfin la contextualisation cultu¬
relle que l’Eglise mène, part du même principe que celle
qu’a conduite Calvin en son temps dans le monde nou¬
veau de la Renaissance qui était le sien.
l
«
Daniel
Margueron
Sources
doit être ni oublié
:
le journal protestant
Réforme (juillet
2009), les sites internet des Eglises de France et de
négligé.
Suisse.
En Polynésie, où l’héritage protestant est double
-anglais puis français- et ne peut se confondre, les inter¬
Te Parau
te Reforomatio-Porotetani
o
i Mâôhi Nui
REFOROMATIO-POROTETANI IEUROPA
2009. te hiô nei tatou i te parau o te reforomatio-porotetani i Mâôhi Nui, mà te haamoè ôre i te parau no to na
tüàtiraa i te reforomâtio-porotetani i Europa, e te tautooraa a
i te
ra o
Taravino. Nâ
ôhipa i mûri aè i te àito Purutia
i te tau îmiraa
na
i
àito Faràni-Herevetia
te
mua
i te
mau
na
ra o
te taata ia matara
faatiàturiraa atua
a
e
na
i
püôi
Rütero,
o tei ora
ia màmâ te oraraa
ua
fare pureraa...
mau
maitai roa....’ Mai
te Etârëtia nà roto i te
1836. aita atoà râ
faariàrià, te faateimaha
e te haavî. I tià ai o Rütero no te
haamanaô i te Etârëtia tâtorita rôma e te Nünaa èuropa,
te mau
ru, e
na e tautooraa
te taata o te
porotetani
e
te
te
tumu
teretitiàno-ètârëtia,
atoà mai te
te
mau
mau
Etârëtia metua
reforomâtio-porotetani
ha
REFOROMATIO-POROTETANI IMAOHI-NUI
1797. mà te hema ôre i te mau haafaahiahiaraa a vetahi îhitai
papaâ i te oraraa fànaô e te hau o te mâôhi, ua
mai te tôtaiete mitionare Peretâne ‘Lms’ i Tahiti, no
hau ôre i
mua
e
faaea
noa ra
i te aratairaa hahi
a te
mà te hauririà
arii
e
e
a
te
Fâritea...’ No reira, ua
te
hoê à tau faatau aroha
tupu roa te parau a te Atua i
e
te
oraraa
faa¬
Etârëtia nâ roto i te
faaîte-tuutuu-ôre-hia i te
Etârëtia haireti mârite, e te
farâni, i te ôhipa faufaa a nà tôtaiete poroteta¬
ni Peretâne-Farâni-Herevetia, i haamau-atoà-hia ai te
papa ture 1927, o tei.tààmu à 1 te mau taha motu Mâôhi i
e
te mau
Hau tâmaru
1963. i te tau faatiàmàraa Hau
te tahuà no te
faahauraa,
e
Etârëtia nâ te Ao, ua
îtehia te taata porotetani Mâôhi ei aratai atoà i te Etârëtia
maîrihia i te iôa âpi, Etârëtia Evaneria no Porinëtia
romàtio-porotetani i haapàpûhia e te tomite i fatu i te
papa faaroo e te faanahoraa Etârëtia. I faaruru noa na râ te
‘Lms’ e te pae hui arii Pômare i te mau tamaî e tae roa
i tià ai i te arii Tû Pômare II ia
te
nià i te iôa Etârëtia Porotetani Mâôhi.
pahu nui e te Haamoriraa atua ôro. I roto i ta te
‘Lms’ tautooraa, ua ôhipahia ia te tiàturiraa e te niu refo-
no
haamaitaîraa i te
te
Hau
atu i te taime
tâvini à mâ te
aôraa, te haapiiraa e te ôhipa, i
‘E mea maitaî te pâtoî i te îno... E
porotetani hoî letu Metia, ua pâtoî ûàna o ia i te faaahaaEtârëtia tâtorita rôma
à i te mâôhi
e no te
reforomâtio-porotetani i
nà ô ai te parau e,
no
Marite mà, o
Evaneria faaora i to te Ao.
te tauturu
porotetani Faràni-
1863,
roo o
Europa e
tei türaî â vëtahi taata ia haere e poro i te
tere
ai te ‘Lms’ i
vàrua
te
e
tôtaiete Mitionare. E
tupuraa ia te reira no te mau araraa
roa
‘Smep’ i Tahiti mà i te ârea
tupu
âmaa Etârëtia
mono
ra te
hau tâmaru
mai ai te tôtaiete mitionare
parau
ua
râ, te ûàna
te
Herevetia. O te tumu ia i tae
mau
reforomâtiote pïpîria. I mûri aè i
mau
a
Farâni, i ani
parau
faatitïàifaroraa i te
mea
haaviraa
ni-tiàraa, te haapaô-ture, o tà na i
a te
i tâmau-roa-hia ai te
No te
Etârëtia. Mai te
parau no te iho-hiroà, te tiàturi-faaroo, te moà-paieti, te tâvi-
tûramaraa
e
parauraa porotetani e tâtorita
ia taa màite nà Etârëtia e piti.
mau
haafaufaa mai roto mai i te
no
pühura i tâ râtou hiôraa ‘haireti’ i te ôhipa reforomâtio-porotetani, mà te tauturuhia e te mau tià Hau farâni, o tei faahepo i te hau tàma-
maori râ, te hiô-faahou-raa i te
mau faanahoraa no te oraraa faa¬
roo o
tià Etârëtia tâtorita rôma
Farâni i haamarirau i te haere mai
inaha, i te Faaroo anaè i te Metia o tei Faaroo i te Atua
Metua, e Ora ai te taata hara. la püôi râ o Taravino, aita
atoà atu ia tâ
hui raatira i te
i te haapii i te parau,
reira, e ûàna roa te tuhaa faatupuraa
parau mà te haapii e te poro i te Parau maitaî na te Moana
nui, tae noa atu i te huriraa Pipïria e te faanahoraa i te
oraraa Etârëtia i raro aè i te aratairaa ture haapaôraa, e te
ôrometua, tiàtono, haapii parau maitaî, e te oraraa Nünaa i
raro aè i te aratairaa ture hau e te arii, raatira, haavâ.
te
e
pàpaî i te àrea 1816, ‘Ua
Tahiti nei, te faaitoito nei hoi
Farâni, mà te fâîhia i roto i te ture tumu e, ‘Te auraro nei
te Eepf i te mana hau ê o te Parau a te Atua... faaîtehia i
roto
i te
mau
tâîraa faaroo
no
te Reforoinâtio.’ I te tau
1960-1980, ua pàpü te mau tüàtiraa ôitumene i Patifita,
Europa e te Ao, e ua tauturu i te faahaere vëtahi faaâpiraa
i te pae oraraa faaroo o te Eepf, ia au i te mau feruriraa
i
Dosier
tiàrautî
pipïria i nià i te ‘tauàtiraa èvaneria e hiroà’. I
faaôhipahia ai te haapâpüraa papetitô tiàmà, no te mono i
te faa-ô-raa, huriraa e aôraa i te pupu ètârëtia, e i faatuàtihia ai te Atua, te Metia e te Euhari i te parau-atua Patifita
O te Haari. I te tau 1980-2000, ua haapûaihia i nià i te tiàraa
mata ara o te
arataî
Etârëtia i
poritita hau Mâôhi
e
mua
i te fifi nûnaa
Earâni,
e ua
OÙ
500
ans
no
te fenua Mâôhi
hiroà
e
e
Nui, i fârii i te papa faaroo pïpie te faufaa ihq-
reforomâtio-porotetani
tiàturi-faaroo i horoàhia
o
e te
Atua i te àito-tupuna
te mauhia ra e te rahu-fenua e te reo-parau
mâôhi.
poro-ûàna-hia te
le
va
metia
ria-àpotetoro
mâôhi,
e te mau
parau o te Mâôhi i roto i te Etârëtia e te Nünaa. I maîri
faahou ai te Ara-Eepf i te iôa Etârëtia Porotetani Mâôhi
nià i te Etârëtia, e te iôa Mâôhi Nui i nià i te fenua, i te
ârea 2000. No te faaîte tàmau ia i te tiàraa âmuiraa maru-
..cfe
Taoàbere tâne
i
protestantisme,
après Calvin ?
Où allons-nous ? Avec « qui sommes-nous ? » Et « d’où venons-nous ? Nous voici en
présence des questions fondamentales qui secouent tout être humain. Où va le protestantisme ?
Autrement dit,
quelle direction donnons-nous à la foi
Ces ancêtres, parlons-en ! Des hommes qui ont
vécu il y a
inscrits dans une
culture qui ne sont pas les
! que peuvent apporter Martin Luther ou Jean
à notre Eglise et à notre manière de vivre la foi
époque,
cinq cents
ans,
.
un pays et une
nôtres
Calvin
ici et maintenant ?
Martin Luther était animé du
profond désir de réfor¬
Eglise de l’intérieur. Il a réagi contre les abus de
l’Eglise de son temps, dénonçant le marché de la religion
(je donne de l’argent à l’Eglise, elle me donne le pardon),
rendant à la foi ce qui la faisait être. Jean Calvin a organi¬
sé l’Eglise, insistant sur la vie concrète du croyant sous la
lumière de la grâce, c’est la sanctification.
mer son
Luther reste un génie de la foi : en renversant la théo¬
logie de Saint-Thomas d’Aquin qui demandait à l’homme
de cultiver en lui l’étincelle divine pour accéder à Dieu, il
a révolutionné la théologie. Fondé sur Paul, Luther insiste
sur la grâce que fait Dieu en s’approchant de nous pour
nous réconcilier avec lui et pour que nous produisions
finalement les
œuvres
du chrétien. Ainsi, l’initiative
revient à Dieu et à lui seul,
Si nous sommes sauvés, ce
cadeau qui nous est fait.
elle précède tout acte humain.
n’est que par grâce, c’est un
que nous avons
quant à la formation des pasteurs, car ces derniers ont la
charge d’actualiser la Bible et la rendre intelligible aux
fidèles. Etre croyant, c’est s’engager dans le monde,
réfléchir aux questions sociales et politiques qui sont
posées et non pas dans la perspective d’imposer les opi¬
nions protestantes à l’ensemble de la cité, mais pour
l’enrichir et la
qui manifeste
du péché en nous (le
faute morale, mais l’incroyance de
l’humain et sa prétention à vivre sans Dieu, à se faire tout
seul) et nous place devant Dieu dans l’humilité et la
confiance
:
lui seul peut nous sauver.
L’Ecriture contient tout
et notre
qu’il faut pour notre salut
édification, elle est à lire sous l’éclairage de la
ce
croix : J’ai choisi de ne rien savoir, sinon Jésus-Christ,
et Jésus-Christ crucifié, écrivait Paul (1). En digne suc¬
cesseur,
Luther affirme que plus rien n’est sacré, ni la vie
ni les prêtres, ni la création, seul Dieu est saint
ni la mort,
et tous sont
témoins de cette bonne nouvelle.
Délivrés de
l’angoisse du péché et de la mort, et sur¬
la course au bien, nous pouvons vivre libérés,
tenir devant Dieu, porteurs d’une vie nouvelle sous
tout de
Etârétia
nous
regard.
son
O Dieu,
je ne te chercherais
trouvé, dira Voltaire.
pas
si tu
ne
m'avais déjà
Calvin nous a légué d’autres trésors, en particulier
dans le domaine de l’éthique, c’est à dire dans la manière
de vivre sa foi tous les jours. Comme Luther, Calvin
12
Veà Porotetani n°12 / Atopa
2009
que
Dieu est le maître de
sa
vie.
Luther et Calvin sont européens, certes. Paul était juif.
Sont-ils seulement des prophètes de leur temps et de leur
pays ? Je ne le pense pas, car leur message libère les
humains et les appelle à une nouvelle vie révélée par
le
Fils, vécue sous le regard d’un Père compatissant et fidè¬
le, assurée par le Saint-Esprit. L’héritage des premiers
réformateurs reste une source de richesse pour nous. Car,
il affirme par-delà les siècles que l’humain n’a pas besoin
de se construire une identité, de courir après une recon¬
naissance divine ou de s’élever au-dessus des autres, mais
que Dieu, le
lui offre une
père tout-puissant l’accueille tel qu’il est et
identité,
ce
L’Ecriture révèle la permanence
pas une
questionner. L’engagement du chrétien
dans le monde que Dieu aime est essentiel pour Calvin,
car c’est la réponse de l’homme à Dieu et le témoignage
au-delà de
péché n’est
héritée de nos ancêtres ?
insiste sur la lecture et la réflexion personnelle et commu¬
nautaire de la Bible, l’un comme l’autre sera très exigeant
une
vie, du
que nous pouvons
sens, car
il
nous
aime
imaginer.
Où va le protestantisme ? demande le comité de
rédaction du Vea Porotetani. Je réponds : où vas-tu,
protestant ?
toi,
protestes-tu ? contre la prière aux saints ou
à Marie ? contre le mode de vie hérité de la société de
consommation ? contre la politique interne ou la place
la France dans le pays ? Est-ce cela, être protestant ?
de
Nos ancêtres, premiers protestants contre leur gré, ne
peuvent en aucun cas être taxés de simples révoltés
contre l’Eglise de leur temps, comme s’ils n’avaient fait
qu’exprimer un désaccord. Ils ont rétabli la théologie de
la grâce qui fait de nous les enfants adoptifs de Dieu, rap¬
pelé les fondements de la foi selon Paul et avec lui la
glorieuse liberté des enfants de Dieu (2). Cette liberté ne
saurait être enchaînée par une lecture partielle, tronquée
ou fausse de la Bible, comme elle ne peut être condition¬
née par des apports culturels, car tout est accompli (3) sur
la croix.
Si les chrétiens qui, avec Luther, ont redécouvert le
Dieu de l’Evangile, sont appelés « protestants », ce n’est
pas parce qu’ils s’opposeraient à on ne sait trop quoi,
mais parce qu’ils déclarent et témoignent publiquement
(ce que signifie le verbe latin protestarej que le Dieu sau¬
veur
est venu
à leur rencontre écrit
Jacques-Noël Pérès,
pasteur de l’Eglise Evangélique Luthérienne de France et
professeur d’histoire à l’Institut de Théologie Protestant.
Tu es protestant ? alors témoigne, annonce autour de
toi que le royaume de Dieu s’est approché (4). Le salut
est donné maintenant, il n’y a plus à attendre, plus rien à
faire ou à mériter. Voici la Bonne Nouvelle : tu es sauvé
par
grâce,
au moyen
de ta foi. Va protester. Oti.
Carine Pichard, pasteur
à Bethel
(1)1 Corinthiens 2,2 ; (2) Romains 8,21
19,30 ; (4) Marc 1,15
;
(3) Jean
loane Taravino
te
e
te EPM i naùanei :
papetitoraa
Imuri aè ia Taravino, te haere tià nei te porotetaniraa i
? Eita teie uiraa
hea
e
hope i te hoê anaè nümera Veà
Porotetani ! No reira i màïtihia mai ai
e au te
tahi
tumuparau, mai te pâpeütoraa, ei tautururaa ia tatou i te
hiroàroà
e
tei hea atu
to te
ra
EPM i naùanei i roto i ta
faaôhiparaa i te tuhaa âià (héritage)
a te
na
rohi-reforomàtio
(réformateur)
ra o loane Taravino. Teie rà, e tià
naôhia i ô nei te parau reforomâtio no reira mai
ia haamate refo-
româtioraa e te porotetaniraa ; oia hoî, eiaha ia àramoinahia ia tatou e ua fânau mai te reforomâtio nâ roto i to
Maratino Rütero haafaufaa-ûàna-raa i te sola fide, oia te
faaoraraa a te Atua o letu Metia mi te faaroo anaè (1).
Mai haamanaô atoà hoî tatou
reforomâtioraa
te rà o
e
tei te hitiraa
rà
no te
Rütero mà te sola fide, e tei te toparaa o
Taravino mà te soli Deo Gloria (i te Atua anaè ra
o
atoà ai ia tàtou ia faahiti tàmau mà
e piti.
te
Hanahana),
te
faaau màite i teie nà rohi-reforomàtio
la
o te
rave
mà te ui
e
e tano
anaè mai hoî tàtou i te parau o te pàpetitoraa
e mea nâ hea ta Rütero e ta Taravino tuatâpa-
pa-tâtaitahi-raa ? e ia
au
i te
pàhonoraa, tei hea tatou
te pàpetitoraa 7 te fàrii ra
mau
oraraa i te parau o
ia tàtou i nà rohi-reforomàtio ei tuhaa âià tei turu mai à ia
i naùanei i te
tàtou i teie tau
no
faaroo ei EPM, ei Etàrëôitümene e te tahi atu mau
ora
Etàrëtia fenua, e
ia tâuàparau i te tahi atu mau haapaôraa
(religions) mà te vaiara tàmau e na te sola fide e faaora i
Te
tâparau ? O te tahi ia pâpaîraa, te tahi faairate
hoê taata ei tuuraa rima
hara nei.
pàpetitoraa, ei
E hitimaùe vëtahi i
«
tâparau
»
i teie huru pai'auraa,
oia te tâpa¬
rau (2) ! Ua màtau tàtou i te îte i nà tâpaà moà e piti, te
pàpetitoraa e te Oroà a te Fatu. No tàtou te porotetani nei,
e nà tâpaà moà teie ei îte-mata-raa na tàtou i te hâmanimaitaî (aroha mau) o te Atua tei ôre e îte-mata-hia e
mua
tàtou.
tâpai'au, o te fàrereiraa mai ia vëtahi
mataèinaa (sujet) i te hoê mataèinaa. No Rütero, ia au i te
tahi hiôraa no teie mahana, e « tâparau » te pàpetitoraa,
te mea, nà roto i te pàpetitoraa, te fàrerei mai ra te
Atua Metua mà te Metia e te Vàrua Raa i tei pàpetitohia ;
i taua fàrereiraa ra, te Atua Metua e hô mai ai i ta na «
Parau faatàvai » i tei pàpetitohia ei « tamaroa », ei «
no
tamahine
haereà
Te
o
» na na
te oraraa
i roto i te Metia
e
te Vàrua Raa
e
nà te
faaroo èvaneria.
tàtou porotetaniraa i naùanei ?
taô ra tâpaà
tei faaôhipahia no te pàpetitoraa e te Oroà a te Fatu e
tâparau ia. Tei tàtou nei rà i te hiô-faahou-raa i te auraa
reforomâtio e orahia nei e tàtou no te pàpetitoraa (3) : no
te tahi pae o tàtou, ua riro te pàpetitoraa ei tâpaà, oia hoî
ei poroi, ei ite, ei haapiiraa, ei haamâramaramaraa o ta te
pàpetitoraa
e to
I roto i te rituria ninamu EEPF, te auraa no te
Atua
hôroà mai i te taata nei ;
e
âreà
vëtahi
no
ra, te
e tâparau ia no te tuuraa rima a te Atua
Metua mà te Metia e te Vàrua Raa no ta na Parau faatàvai
pàpetitoraa,
i tei
pàpetitohia i roto i te fàrereiraa faaroo èvaneria.
I ô nei, ei tautururaa ia tàtou,
ia vaivai mai à te tàuàparauraa :
taîraa taravino
ra
te
» o
ao
a
teie te tahi
nei ia îte i te
«
Atua hou te rahuraa ? E
ê-na-raa
uiuiraa
te
» o
e
faaôhipa nei ei veheraa i to tàtou
tia ei feià tei màîti/faaora-ê-na-hia
ao
e
aramata-hurahu-
«
te mau
faaotiraa
a
mau
mau
aita ànei te tahi huru
tàtou i aratô ia tàtou i te
o
faaotiraa
ta te tahi pae
huifaaroo
te Atua
marumehou te rahu¬
te feià tei màîti/haapohe-ê-na-hia e te Atua hou te
rahuraa ? No reira, eita ànei e noaa mai ia tàtou te tahi
raa, e
tauturu no roto
mai i te reforomâtio
a
Rütero ia fàrii tàtou
mata-èinaa » na te Parau faatàvai a te
Atua Metua mà te Metia e te Vàrua Raa, « mataèinaa »
i to tàtou tiàraa
«
tei tààtihia, i roto i te
tâpaà ? Te tàpaô, o te tahi ia â (mea), te tahi
poroiraa a te hoê taata i te tahi atu taata. Ei hiôraa, i te
maaraa puromu, te vai nei te pou-môri no te tereraa pereôo : te môri tâpaà màtie, te poroi mai ra ia e te matara
ra te tereraa pereôo. la au i teie auraa, e ô atoà te haapiiraa a Taravino no te pàpetitoraa. Inaha, no teie rohi-refo¬
romàtio faràni/herevetia, e « tâpaà » te pàpetitoraa, no te
mea te poroi mai ra o na e na te pàpetitoraa e haapàpü, e
haapàutuutu e e faaitoito i te faaroo. Areà no Rütero ra,
eere te pàpetitoraa i te tàpaô, e auraa ê atu rà to na, e o ta
tàtou ia e parau nei e « tâparau ».
E aha te
Te parau
na na.
rahi i roto i te
to tàtou oraraa
tia fenua titauhia ia
te taata
E aha te
varavaraa a
»
no
te
upootiàraa
naùanei
o te
o te
faaroo,
Metia i nià i to te
e te «
ao
ê-na-raa
hara nei ? E
mai reira, a rohi hua faahou atu ai i tei tiàorohia mai na e
Taravino ia fàrii tàtou i te Metia perofeta, te Metia arii e
te
Metia tahuà rarahi
o
ta te
pàpetitoraa
tàtou i roto i to tàtou faaroo èvaneria ? I
uiraa
mai ra ia
pihaîiho i teie
e parau
nâ hea ta tàtou oraraa i te mau tâjjarau i
te Metia, mai te pàpetitoraa, te Oroà a te
Fatu, te Pîpiria, e te mau tâpaà e titauhia mai ra ia tàtou
no te faaîte/poroî i to tàtou faaroo èvaneria ?
iti,
e mea
vaiihohia mai
e
Veà Porotetani n°12 / Octobre 2009
'J 13
e, te ûàna roa atu ra te haamoriraa i te atua ra
Nui, oia hoî i te Tumu o te Metua Vahiné e faahinaaro-hiroàmoè-hia nei e to tatou au-tamariirii-raa, aita
I te
mea
te Tumu
ânei teie huru atua
Chrétienne
a
te mau
raa e
e
vai atoà nei i roto i te Institution
Taravino ?
aôraa
a
aita ânei hoî ta te
e
Taravino
Institution Chrétienne
e
e
tiàororaa i ta
mau
na
heheu-
iho
e
: pâpaî, faaîravaravaraa a te boê taata, tâuàpaab John Davies, A Tabitian and Englisb Dictionay, Haere
Pô No Tahiti, Papeete, 1985 [1851], àpi 251.
(2) Tâparau
ia tatou atoà nei i teie tau ? I roto
i te Institution
Chrétienne, ia ôre hoî ôe ia ara ra, e ôhie
iho, âreà i roto i te mau
heheuraa e te mau aôraa a Taravino, e îte e e fàrii ia ôe ei
taata hara o ta te Atua o te Metia e hinaaro nei e faaora, e
faatiàmà, e faatâvai ei tama no te faaâpiraa a te Pàtireia e
mau
« Reforomâûo e reforomitioraa, poroporotetaniraa i Èuropa e nâ te Ara (XVbaa-XVniraa o
te tenetere) », Tomite Faameineraa Tàmau, EPM Tubaa 1, mâü
2006, àpi 11-19 ; « Rütero e Taravino : Te faaroo, te parauatua
e te Pîpiria », TFT, EPM Tubaa 3, ktopa 2007, àpi 14-26. '
(1) Tibiri A. Lucas,
tetani
rau,
à ôe i te faa-atua ia ôe
fà mai nei
!
(3) Jean Ansaldi, Dire le baptême en l’an 2000, MontpeUier
1999. Ab atoà i te mau tuatapaparaa a Michel Bertrand, André
GouneUe, Laurent Gagnebin e François Zom, Des gestes qui
: Baptême, cène, signes, in Église en débat n‘’3, ERF,
parlent
1997.
Tibiri Antonino Lucas
Ôrometua
La Réforme et Moi
La Réformation, une remise en forme ...
La réformation, qui a 492 ans (31 octobre 1517), est
une remise en forme de ce que « des croyants » ont défor¬
mé. Du « c’est par la grâce que vous êtes sauvés, par le
moyen de la foi, et cela ne vient pas de vous, c’est le don
Dieu ! Ce n’est point par les œuvres, afin que personne
ne se
glorifie,
l’inverse
:
...
»
(Éphésiens 2, 8-9), « ils enseignaient
que nous sommes
plutôt sauvés
par nos
Donc, que la vie éternelle n’est pas un don de
Dieu, mais un salaire à mériter par des œuvres que nous
Seigneur et
Il
492 ans après la Réformation-la remise en forme de
qu’on a déformé - où en suis-je, avec elle, ou, alors,
ai-je encore, aujourd’hui, ici, chez-moi, c’est-à-dire à
ce
Tahiti et dans les îles, des déformations à remettre en
forme dans mon Eglise.
A cette
question, je répondrai
énormément, de remises
en
que
oui,
que
forme à faire dans
j’ai
encore
mon
Eglise !
Sauveur.
»
faut donc remettre
me
en
forme le fond de
mon
a un rapport avec la foi - ainsi que sa
forme
parce qu’il ne signifie pas aspersion, mais
immersion. Y aurait-il encore des déformations que je
dois remettre en forme dans mon Eglise ? La réponse est
oui.
baptême
-
qui
-
œuvres. »
aurions faites dans notre vie.
son
...
de la mission de
mon
Eglise
Concernant le mutisme, ou le
...
mon Eglise à
l’égard de l’occupation du « nünaa mâàhi », c’est-à-dire
de moi, par la Erance, voici maintenant 129 ans !
Pourquoi croit-elle, mon Eglise, que cette situation
d’injustice où la Erance a fait sienne ce qui m’appartient,
c’est-à-dire mon « fenua », n’est pas quelque chose qui
le regarde ?
Si
silence de
Eglise est dans le monde et non pas du
ne signifie-t-il pas que tout ce qui se passe à
Tahiti et dans nos îles comme injustice, telle mon occupa¬
tion par la France, cela doit concerner mon Eglise ?
mon
monde, cela
En restant indifférente à
l’égard de mon occupation
la France, mon Eglise se fait donc collaboratrice de
l’injustice. Elle n’est pas ou elle n’est plus une Eglise,
mais un parti politique qui se fait passer pour une Eglise !
Elle pèche donc contre le Ciel en restant indifférente face
à ce qui se déroule comme injustice sous ses yeux. Elle
n’est plus seulement une Eglise qui est dans le monde,
par
mais aussi du monde ;
Existerait-il encore,
tion que
aujourd’hui, une autre déforma¬
je voudrais voir être remise en forme dans mon
Eglise ?
nom de mon Eglise
réponse est oui. Je citerai le nom qu’elle s’est don¬
née en 2003 : « l’Eglise protestante mâôhi. » Qu’elle
soit une Eglise protestante, pourquoi pas puisqu’elle s’est
donnée comme mission de protester contre ce qui est con¬
traire à l’Evangile, ou de remettre en forme ce qu’on a
déformé. Mais, pourquoi serait-elle pour les Mâôhi,
quand l’Eglise est une communauté ouverte à toutes
celles et à tous ceux qui croient en le Christ Jésus, qu’ils
...
du
La
du
baptême...
exemple :
A propos du baptême, tant au niveau de sa forme que
de son fond. La forme : je continue d’asperger d’eau le
front du baptisé, alors que le mot grec «baptizo» signifie :
«
plonger, immerger, submerger. » Donc que le baptême a
un rapport avec la foi, (le fond)- lire Marc 16,16.
Conséquence : j’ai inventé la confirmation afin que le
...
Par
bébé dont
j’ai aspergé d’eau le front, devenu grand,
fesse lui-même
14
sa
foi
:
«
Que le Christ Jésus est
Veâ Porotetani n°12 / Atopa
con¬
son
2009
soient Mâôhi
L’Eglise
uniquement
ou non
donc être une communauté ouverte
Mâôhi et au non-Mâôhi ! Sinon, elle ne
Eglise, mais une confrérie, c’est-à-dire
ne peut
aux
serait pas une
?
«
Une association de
religieux
»
laïques fondée sur des principes
(définition du dictionnaire Larousse illustré).
Le Mâôhi croyant que
je suis ne crois pas que Dieu
beaucoup d’enfants, mais qu’il n’a que des enfants !
créées par la
abolir la Loi
religion. « Ne pensez pas que je sois
les Prophètes, je ne suis pas venu
abolir, mais pour accomplir. » (Matthieu 5,17)
pour
a
Qu’est-ce que j’ai compris de cette parabole de Jésus
disciples et de ce que fut sa vie sur la Terre ? Eh
bien, qu’il était le Réformateur que Dieu nous a envoyé
pour nous montrer son amour fou pour le monde !
à
Mais Lui fut le Premier Réformateur
Il y a encore beaucoup de remises en forme à
dans mon Eglise, que je n’ai pas citées... Mais si
faire
le
Christ est venu dans le monde, ce n’est pas pour créer
autre Evangile, mais pour réformer les déformations
venu
ou
ses
Jacques, Teraï
un
a
IHORAI
Te tupuraa o te haapaôraa porotetani
mûri aè e pae hanere matahiti
Omuaraa
Eere i te
i
ôre
ôhie i te faaiteraa i te manaô i nià i teie
mea
tumu parau, i te mea i te îteraa aè au i te ao, teie te haa¬
paôraa i fànauhia mai au i roto e tei orahia mai e te mau
e tupu nei i roto i te oraraa o te nünaa. E ua ite atoà
ihoà ia tâtou e, te taata e parau i te parau mau e e faatupu
i ta te Atua, eita ia taata e auhia. Te mau ôhipa atoà ia i
tupu i nià i te mau perofeta e tae noa atu i nià i to tâtou
metua. E i roto i te tau i orahia
Fatu.
Reforomàtio. Aita ra hoî te manaô i mataratara roa atu ra
i te reira taime. I mua râ i teie aniraa no te hiô faahou te
Teie nei, i mua i terâ hiôraa, a hiô na ra i roto i to
tâtou oraraa, faaroo ànei, ùtuafare ânei, poritita ànei, taata
hoê ânei, te riro mau ra ànei tâtou ei porotetani, oia hoî e
mai, te hoê teie no te mau
tumu parau e hôroàhia nei i roto i te haapiiraa tàpati, ia
tae anaè i te tau no te haamanaôraa i te parau no te
tupuraa o te haapaôraa porotetani i nià i to tatou fenua i
mûri aè
pae hanere matahiti. Te uiraa e vai nei, eere
ànei teie i te tahi tâpaô faaîte ra e, te vai ra te tahi vâhi ua
e
ânei, aore ra, te haere morohi atu
porotetani i te fenua nei ?
paruparu
ra te parau o te
taata të
ôre,
e
e
ôre
porotetani, ia
ia
no
to tâtou
i roto i teie haapaôraa e parauhia nei, Etàrëtia
Porotetani Mâôhi ; te tahi tenâ mea i faahapahia
e
Atua, i te taiôraa i te rahiraa
te
râ teie parau
o
ai Tavita
to na nûnaa
(...). E hiô
ta te taô e hôroà
au i te auraa o
mâîrihia ai teie iôa i nià i te tahi pupu taata
i to na haamata-roa-raa, te auraa, a pae hânere matahiti i
teie nei. O ta tâtou ia e tamata i te hiô i teie nei.
ra e
porotetani ia
te tumu i
Te uiraa râ
e
tano tâtou
e
ui i teie nei, teie ia :
rahiraa porotetani e ora
MâobiNui ?
mau na
Te
no
nei i nià i teie fenua no
porotetani
Te manaô tumu
ia
E hia
te
e
patoîraa i te
roto i te Etàrëtia
vai
ra
i roto i teie taô, te parau
mau mea
tià ôre
e
ihoâ
faatupuhia nei i
roa, e i roto i te oraraa o te
mâramarama ra ia tâtou i te uiraa i
na mua
nünaa. Te auraa, te
uihia atu i nià mai
:
nei i nià i teie fenua
E hia
no
mau na
rahiraa
porotetani
na mata
i
mua
i te
mau
ôhipa tià
au
te hoê
piô. la pàpû atoà ra tâtou e, te riroraa ei
i terâ nâ hiôraa o te mau perofeta e letu,
taime,
noa
no
te mau mahana atoà râ
o
oraraa.
Te auraa, te mâramarama ra ia tâtou e, te vâhi e
ra e arataî ia tâtou i mua i teie tumu parau, te
e
ra
tàpô i to
te mau arataîraa
eere
E manaô anaè au, ua tae i te taime e e tano ihoà tatou
hiô faahou teie parau no te haapaôraa porotetani, eiaha
râ i roto i terâ manaô e no te taiô e hia rahiraa mero e vai
e
taata të ôre e màmü i mua i te mau hàmani-îno-raa
hinaarohia
tupuraa o te haapaôraa porotetani i mûri aè e pae hânere
matahiti, eere ia no te tàôtia ia na i roto noa i te tahi
Etàrëtia aore ra te hoê pupu taata, e parau râ no te tâàtoaraa o te mau taata e haa nei no te tupuraa o te parau
tià, te parau mau, te here e te aroha o te Atua, e hanahana
ai te Atua.
Te
tupuraa o te porotetani i mûri aè e pae hânere
matahiti
I roto i ta ù hiôraa
ai
te mea
e
i orahia mai te taime
a
îte
i te
haapaôraa, e tano e parau e, ua paruparu to na
tupuraa. (Mea maitaî atoà ia pàpü e, e manaô taata hoê
noa teie). Te tumu i parau ai au ua paruparu, no te rahi
ihoà ia te mau àti, te mau îno, te mau ôhipa tià ôre e tupu
nei i nià i to tâtou fenua, poritita, totiare, moni, faaroo, o
au
tei faaîno i te turaraa
Te
e ora
o
te taata
e
te
hanahana
o
te
Atua.
poroi
Te faaitoitoraa i to tâtou nünaa i te ora-faahou-raa i to
Mâôhi Nui.
tiàraa taata
tâtou i roto i teie
porotetani, eiaha noa terâ porotetani i roto i
Etàrëtia, te taata tei manaô i roto ia na iho ei
porotetani, i mua i te tupuraa o te îno e te mau ôhipa tià
ôre e tupu nei i roto i to tâtou oraraa. Te mea ia letu i
parau ai i roto i te Mataio 16,33 : ‘E mata na ôutou i te
imi i te pâtireia o te Atua e ta na parau tià, e hôroàhia mai
te
ia te
na
I roto i teie
hiôraa, te tamataraa ia i te hiô i teie parau
no te porotetani na mua roa i roto ihoâ ia i teie Etâi'ëtia tei
mâîrihia to na iôa : Etàrëtia Porotetani Mâôhi, e i rapae
ae
i teie Etàrëtia Porotetani Mâôhi. No te tauturu
ra
ia
manaô, te hiôraa ihoâ ia i teie parau no
porotetani ia au i te türamaraa a te parau a te Atua.
la taiô anaè tâtou i roto i te
tâtou i
porotetani
: Te mau perofeta e letu. No te mea te rahiraa o te ôhipa o
ta ràtou i rave i roto i ta ràtou tâviniraa, te parauraa ia i te
parau mau e te hinaaro o te Atua, i mua i te mau ôhipa tià
te
hiôraa
no
pipîria,
e rave noa
te huru ànei aore ra te hohoà no te
te hoê
mau mea
atoà ia ôutou’.
la tauturu mai
roto
e
ia haamaitaî mai te Atua ia tâtou i
i ta tâtou tâviniraa.
Æ
PIHAATAE François,
Tabiarü drometua
S 15
Veà Porotetani n°12 ! Octobre 2009
.
-V-Â.
Dosier
Etoù
B
r
le aha nei ôe
I
JL
i to ôe
nuhinu
to
raa e
e
o
e te taata e
e
ôe tiàturi-
? No te aha ôe i îmi noa ai i te hi? No te aha ôe i vaiho ai i to ôe tiàturiiâ riro i te moni, te mana e te îno ? A hiô
ao
ôe âau e
i te mau
ôhipa
haamanaô i te hôroà
ôe
roa to
oraraa
teie nei
te taata
ra
? Tei hea
i te haamauraahia i teie mahana ? Te aha nei ôe
raa
te taata e
a te
e tupu ra i
Atua ia ôe
nià i to tatou fenua. A
e te
taata e. Te aha nei
pàrahi nei i nià i teie fenua nehenehe mau?
mau ? A hiô e te taata faaroo i te mau ôhipa e tupu ra
i nià i to tatou fenua. Aita ânei te taata i topa roa i roto i te
marei a te îno. A hiô noa na i to tatou huru i teie mahana,
fifi
mea
faufaa aè te faanahoraa taata i te parau o te ora o te hoê
O vai ta ôe e mataù e te taata faaroo, te taata aore râ
taata.
te Atua.
ôe
e
te taata i mua i te miti faî
o
I te mahana
piti 29
Hamoa
e
no
Tetepa 2009, i te hora àhuru, ua
vâhi
ôhiparaa
vâhi
e
eita
e e te
na
na
no te tàpapa i te ùtuafare e no te îmi i te tahi
ia e ia roohia e teie miti faî. I taua taime, ua
o
mataù, ua peàpeà, ua riri e ua hepohepo te rahiraa o te taata
no Tahiti nei. Ua ô atoà paha te manaô e, e e tàpoîhia te
fenua i te miti rahi. I mua i teie faaararaa, ua huehue, ua
horo hànoa te taata, tei roto i te taa ôre. Aita te taata i taa
faahou
taime
taata
e
i te
na
mahana atoà
mau
faufaa ôre
e
o to
ôe
? Ua îte te
tahi mau
oraraa
ta na râveà ôre i mua i te
tupuraa ôhipa o tei nâ roto mai i te rahu i te fâraa mai. A
e te taata e, a biô i to de buru i teie mabana i mua i te
mau mea e tupu ra i nià i to tatou fenua.
bià
Te huru
o
te taata
i
ôre te faanahoraa
tahi tià
ia i te râveà
te mea
e
e
taui
ia manuia ta
faufaa aè
no
porotita
porotita o te fenua nei. la
oraraa
oraraa
ia tano i nià i te tiàturiraa
porotita
e
i te
mua
Te tàfifi nei i roto i te
a te
te
o
ia i ta
na e
hoê tià
na pae.
manaô
e
ia
te arataîraa
Aore râ
ra e e
porotita
e
e
îmi
o
ôpua ra. E aha
mau
anaè i teie
maitaî o te
nûnaa ta tàtou tautooraa rahi. A hiô e te taata i to ôe huru i
teie mahana ? E aha ta ôe e titau ra ? E ia rahi to ôe mana
tiàraa
e
e
arataî i
te
nünaa. Eere ànei te
ta ôe moni. Atirë i te
i te
ra e o
fiu
te nünaa i teie huru oraraa
ra
pârahi na i roto
aroha. Aita te nünaa
e taa
vai te tiàturi i roto i teie huru faanahoraa. Ua
e te
faahou
e, a biô i to
ora e te
nâ reira i te nûnaa. A
haèhaa, te hau, te here
roa
hiô
vai
e o
mau na
ta
teie, ua rahi
faahema nei, e haaparu-
faaturori nei, e
e e haataupüpü nei i ta te taata faaroo faaîteraa e e
i te Pai'au a te Atua i nià i teie fenua. E te taata faa¬
nei
e haaparuparu ! A tiàturi pâpû i te Atua noa
haafifiraa. Te faaite noa ra te fenua, te mau rahu
i te maitai e te hanahana o te Atua ta te taata i haavahavaha. Te rave noa ra râtou i ta râtou tuhaa. Tatou râ te taata
teie e haafifi nei i te tupuraa o te Hau o te Atua. A vaiho e
na to faaroo papahia i nià i te here e te aroha o te Atua e
aratai ia ôe e e ôhipa i roto i to ôe oraraa. A biô e te taata e,
a bid i to de boni i teie mabana i mua i te mau mea e tupu
ra i nià i to tatou fenua.
roo e
atu te
! Eiaha
mau
nâ hea râ ? Tei hea to tiàturiraa i te Atua i taua
ra e
i to
e e
te taata faaroo. E tau fifi mau
ra e
roa te mau mea e
oraraa
haere mai ra terà miti faî
Tona m'a io tatou nei. E ua faaruè te taata i ta
mai te faaararaa
tae
Aita ànei i tae i te taime
tàvini
paru
Te huru
nunaa e
porotita. A biô e te taata
ôe buru i teie mabana i mua i te mau mea e tupu
i nià i to tatou fenua.
maitaî, te parau mau e te parau tià. Tei
hinaaroraa e hoî mai i te tumu o te mau mea
te
tei î i te hâmani maitaî
e te
here. 1 fifi ai
Te huru o te taata faaroo i teie mahana
Te aha nei ôe e te taata faaroo ? E aha ta ôe faaîteraa i
teie mahana ? E aha te huru o ta ôe tàviniraa i te Atua i
teie mahana ? O vai mau na ta ôe e tàvini ra i roto i teie tau
Atopa 2009
e
ia ôe noa i te
atoà, o te Atua
i îno ai te
oraraa
teie fifi, eere
ànei na ôe iho i îmi i te fifi. Te vai noa ra te maitaî, te hau,
te parau mau, te parau tià,.te here e te aroha tei ia ôe noa te
taata i te faatupuraa e te oraraa î te reira. A tiàturi pàpü i te
e
fenua,
te
eere
ànei
o
ôe te taata te tumu
o
Atua. a tuu i to ôe oraraa tààtoà i roto i to na rima e na na
e arataî ia ôe. E ôtohe te îno, e ôtohe te faahema, e ôtôhe te
faaturori. e ôtohe o tei faaàmahamaha e ànaàna mai te
mâramarama,
mau e te
e e
parau
hotu ùmu mai te here, te aroha, te parau
tià i roto i to âau.
la haamaitaîhia te Atua
no to na
tàtou nei te taata nei. la hanahana to
"
Veà Porotetani n°12 /
Manaô uiui e te poroi atoà
Aita ânei teie huru to ôe e te taata e. e faaîte mai ra e, e
ua âtea ôe i te Atua. Ua tàpoîhia ôe e te ata pôuri o te îno.
Ua navenave roa to tarià i te parau viivii a te feiâ parau îîno
e te haavare. Ua hema i te faahemaraa a te moni e te mana.
Ua ôhu te îno e te ôhu noa ra. A hea ôe te taata, e mâramarama ai e e fârii ai e ua âtea ôe i te Tumu o te ora, te hau,
atu.
Veà Porotetani
hâmani maitaî rahi ia
iôa e a tau a hiti noa
na
i Faiete'Haaverevete
Te
poroi
Aimeho i to Faiere
a to
faatoro te
ôrometua i te manaô i te parau
tei riro ei mâa hotu e ta te
fenua e faaîte ra, ua taî te pehe
a to Heremona no te faaîte e,
to te taata. Ua
Henrmoona
ÀPpuatiau
te taata te
no
ôhi, te Atua te tumu,
te Atua rà
te taata te reo, no
e na
te
Atua te parau.
Ua fârii maitaî to te âua
pipi i te
mau
mau poroî atoà ta te
tamarii, te feiâ âpï e te
arataî hoî o te pâroita
Afareaitu e ua riro ei hiôraa, ei
mau
Na te Tuhaa 3 i fârii i te âua pipi ôrometua no
Heremona i teie matahiti
taua
îritiraa
haapiiraa e i Afareaitu te tupuraa taua fâriiraa e
pureraa, i te mahana mâa 29 e i te tàpati 30 no Atete
no
ta na
(1 ùtuàfare
e e
haapiiraa faufaa na te mau
pipi, te tahi pae i tae i te tua
toru, âreà te tahi pae ra, a tahi
ra a ô ai i te âua.. I pîhaî iho i
nâ pipi toomaha o te tua toru
3 taa noa), e 6 pipi âpi e ô i te Tua tahi (e
pure
09.
Ua naho e ua ineine maitaî te pâroita no te fârii i te
ùtuàfare pipi e te hoê pae o te mau arataî, ôrometua
haapii, i tano roa ai terâ faateniraa, « i te fare arii nei, i te
fare àitu nei ôutou... ». Ua tià maitaî te parau i te ôhipa i
faanahohia. Ua îte atoà to Heremona i te tâpaô fârii o nâ
Moora ùra i te mata ôiôi nâ roto i te hau i tâpoî ia Tohièa e
mau
puhi te maraâmu toètoè no te taîtaî mai i te tâpaô aroha
Tapuaèmanu. Ua tàheihia mâtou e te mau tiare noànoà
i putuhia e te mau arataî o te pâroita i to mâtou tipaeraa
atu i te pühapa i faataahia no mâtou e i reira mâtou i te
ua
a
to
faaîraahia i te mau maitaî rau, to te fenua, to te moana.
Hau roa atu rà, ua hiô, ua faaroo e ua àmu mâtou i te parau
no te here e te aroha i hüaîhia e te mau tià o nâ tômite
ôhipa
o te
èvaneria.
pâroita, to te
mau
tuahine, te feiâ âpi, te haapii
o te Atua, te parau o te
te parau a te taata e o te taata, te
mau parau tumu ia i màîtihia e te mau tamarii e te feiâ âpï
i rauti i te haamoriraa i Hôrepa. Ua horo te parau i nâ poro
e hâ, i te mau tamarii, i te mau metua, i te mau ôrometua
aroha
Faiere. Ua faaroo te târià, ua ôtuî tauè te mafatu,
ua topa rà i roto i te ôpu e ua mau i roto i te âau. Ua
horuhoru to te tahi pae i te matau ôre i taua faanahoraa
pureraa, ua âruerue te manaô o te tahi pae i mauruuru i te
îte e te matara o te mau tama e feiâ âpi i arataî i te parau.
e to
E uiuiraa manaô ta te
e e
2
Tâpura iôa
Te parau o te here e te
Atua e te parau a te Atua,
pûpû
4 ùtuàfare
mau
tama
e
taureàreà i faanaho ei màîmiraa i te
te mau
parau e faaitoito ia
ràtou no te tàpapa
i te mau haapiiraa
i faanahohia no
râtou i teie haa-
haapiiraa
mataraa
tàpati. E
mau
uiuiraa tei horoàatoà-hia i te mau
pipi ei türaîraa ia
râtou i roto i te
titauraa i te îte
te
paari
e
no te
parau o te
Atua
taanoa).
o te mau pipi
Tua 3
Francesca, Manuia a TAUHIRO
Clémence, Moerava a TAUMIHAU
Solange, Tepiu
Lewis
a
a TIHATI-FANAURA
TUTAiRI & Hina a NATIKI (lotua
mâ)
Tuai
Renjy, Heimana a PUAHIO-TAMA
Wendy, Vahinerii a PEU
Rudy, Julio a CASTELLANI & Taoàhere
a
BERNADINO
(Raîhei ma)
Rowena
a
TEATAOTERANI-IOTUA & Nuutai
Maini
lOTUA
a
TEIHOTAATA &
Edgar
a
TUHAAIMEA
(Piiroareo mâ)
Evelyne
a
TEIPOARII-KELLY & Georges
a
KELLY
(Roroarii ma)
Na te mau ià o te tai e te mau mâa hotu rau i faatomohia e te mau metua, te mau arataî i roto i te pereôo o te âua
i faaîte e, aita te poroî faaitoito a te mau tama e taureàreà i
riro noa ei parau, Ua riro te mau mâa hotu ei tâpaô
haapâpü e, ta te Tuhaa 3, na mua te parau e na mûri
atu te ôhipa, na mua te poroî na mûri te tâpaô haa-
noa
manaôraa e faaitoitoraa i to te âua e te mau fètii i âmui i
tere, ia maitaî te fâiereraa^fcte parau a te Atua i nâ
roto mai i te parau a te fenua Site parau a te taata.
taua
e
a
(Nuutai mâ)
tVeà Porotetani n°12 / Octobre 2009
atefeiââpl
Heiva Nui 2010
Tumu parau :
E faanahoraa rahi teie
o
«Te Vai nei Au»
tei faanaho-âtea-hia
Etârétia Porotetani
e te
âpï. E aha te Heiva Nui e no te aha ? Na vai i
ôpua, e faanaho e e rauti i teie Heiva Nui ? I hea e tupu ai ? E aha te
faanahoraa ? E aha te tumu parau ? Teie te mau uiuiraa e vai ra i mua ia
tatou e ta tatou e hinaaro nei i te tahi mau pâhonoraa.
Mâôhi (EPM) no ta na feiâ
Te haamataraa te parau o te Heiva
Ua tupu na te tahi rururaa rahi a te
te
te
Nui 2010
feiâ âpï a te EPM i
àvaè Màti 2005 i Tahiti nei, e ua âmui mai te feiâ âpi o
tuhaa atoà. E ua papahia te mau haapiiraa, te mau
mau
tâpura ôhipa atoà i nia i te tumu parau,
ora
i to faaroo, e a patu
i to ànanahi.
»
« Te taureàreà
Ua tupu maitaî
matahiti 2006-2008, ua ravehia te
tuatàpaparaa, te mau faaineineraa no te pae o te mau
haapiiraa, faanahoraa ôhipa e te vai atu ra no te réni i te
mau tâpura ôhipa atoà no teie Heiva Nui 2010.
No reira, mai te
mau
a
îtehia te ànaànatae o te feiâ âpï i roto
ôhipa atoà i faanahohia. Ua parau atoà rà te feiâ
âpï i to ràtou manaô i te mau tià faatere o te Etârétia e ia
Itehia e e ia haafaufaahia to ràtou parau i roto i te oraraa
Te taiô
i te
mau
tààtoà
o
tuhaa
no
te
feiâ
te
âpï
huru. E
Etârétia. I roto i te
mau
haafaufaaraa
a te mau
nïà i teie rururaa, ua matara mai te hinaaro rahi o
ua
e
ia rave-faahou-hïa te tahi
rururaa
mai teie te
Heiva Nui
faufaa
I te matahïti
te EPM
i te
2006, ua haamata te âmaa ôhipa Uï-Api a
tuatàpapa i teie aniraa a te feiâ âpï nâ roto i te
i te tahi putuputuraa
i nià i teie tumu parau ï roto i
te pâroita no Te Rau Orive i Tipaerui. E ua haamata-atoàhia i te hiô i te tahi tumu parau, « Te vai nei au te tau¬
raveraa
reàreà mâôhi, e hiroà tumu
toii, te Atua toù aratai.
I te àvaè Novema matahiti 2007, ua
âfaîhia teie
la
e
hiôhia, te hinaarohia ra e ia ite, ia fârii, ia haaia faatura te feiâ âpi i to na parau e ei mâôhi i nià
Na te CPJ i faanaho i te
Heiva Nui. E
te
-
-
mau
reira
ua
haamau
ôhipa, mai te
o
mau
ia
e
tâpura ôhipa atoà
11 tômite
no te
no teie
rautiraa i
;
Tômite papa haamori (Commission Cultuelle)
Tômite Heiva Papaâ (Commission Sports)
Tômite
Faaàpu, Rima î e e Heiva Mâôhi (Commission
Agriculture, Artisanat et Sports Traditionnels)
Tômite Araraa Pô e Rautiraa (Commission Veillée et
-
i roto i te Apooraa Faatere a te EPM. E ua fârii te
Apooraa Faatere i te aniraa a teie feiâ âpi. Teie nei rà, ia
haapâpühia te tumu parau e te taiô mahana no te Heiva
Nui. E ua faahoihia teie tâpura ôhipa e na te Tômite
Porotetani a te Feiâ Api (CPJ) e haapaô mai.
te
i teie fenua.
»
parau
Feiâ
âpi i te 18-25 no Tiurai 2010 i Tahiti,
pâhonoraa i te aniraa a te feiâ âpi. Te auraa, e pûôiraa
te Heiva Nui 2010, i te mau ôhipa atoà i ravehia i roto i te
Rururaa Rahi a te feiâ âpi i tupu na i te matahiti 2005. Te
fâ tumu o teie Heiva Nui, o te faatupuraa ia te fàrereiraa e
te ora-âmui-raa te feiâ âpi i te tumu parau « Te vai nei
a
ei
au ».
faaroohia teie aniraa.
mahana, te vâhi, te fâ e te faanahoraa
Apooraa Faatere a te EPM e ia ravehia te
Ua faaoti te
taua rururaa ra, e ua
-
Animation)
-
Tômite Rururaa, Piha
Ohipa, Faufaa
e
Arai Fifi
(Commissions CVL, Administration, Budget et
Secourisme)
-
Tômite
Haaparareraa Parau (Commission
Médias)
p(y>
-Tômite Mauhaa
II
(Commission de la
Logistique)
Tômite Utaraa (Commissions du
Transport)
Tômite Tàuàparauraa, Pororaa, Hororaa
Fare Hape e te Feiâ âpi raro mai i te 25 o te
matahiti (Commission Débat,
Evangélisation, parcours biblique et de
-
-
Etârétia
m
AU,"'--'
moins de 25
----A
.‘ï
ha
Te faanaho nei
no
-
te
Heiva Nui 2010
18 It-
Veà Porotetani n°12 /Atopa 2009M
no
des fnvités
-
A-Of
ans)
Manihini (Commission
Internationaux)
Tômite Tamàraa (Commission Propreté)
Tômite
te mau
4.Te
de la Jeunesse
Na teie
tiaî mai
tômite
mau
faaîte mai e, e faanahoraa rahi teie
e
ia tatou, e ua rau atoà te mau faanahoraa ôhipa
i haamauhia. I teie mau taime i mûri nei e horoàhia atu ai
e
te
haapâpüraa
mau
tômite
vaù
e
no te
nâ reira atoà te
te Heiva
O
ôhipa e te mau tià i roto i teie mau
tâpura ôhipa no na mahana e
mau
Nui 2010.
«
Te vai nei
I
No te aha i
ra
au. »
au
■
:
e
tïtau
; e
mâôhi
o na, e
fenua tô na, e reo tô na, e hiroà tô na, e
tupuraa o na no te hinaaro o te Atua..., E parau tô na, e
parau ta na, no to na fenua e to na nünaa. Eere o na i te
ôvere io na iho. Te ora, e aore ia, te pohe o to na fenua e
to na nünaa, o to na atoà ia.
No te fâiraa i to
ia tiàturihia
ère, te hinaai'o atoà ra o ia, ia
tâàtoàraa, ia tauturuhia o na,
na
i roto i to
o na
na
e
vai nei
i te fenua
parau e matara i roto
i te Atua (Ruta èv XV,
na
e
ia
iho, i te metua râ,
11-32).
na
nünaa
mau
àuahaati
e
haafaufaa i
taureàreà màôhi
te
au
to na
ra
ia
na
mai te
no te mea te
vai
ra
te
tinitô, te papa... tei
tahi
o
iho,
au
:
ora e
râtou.
au
ia ia
vai nei
anuanua e
atoà,
taata
au
-
-
-
-
âpi i te
âpi i te tatara i teie
iho
na
:
na mua roa
E tupuraa
ra o
e aore
tàamuraa i te Atua ;
to
o
to na tàamuraa e te
te
o
te
Metua ;
Atua ;
o
te
fenua ;
o
te nünaa
te
o
parau ; «
Te
i taua parau.
vero.
Eere hoi i te
tê tàninitô i roto i te mau huru
ia, mai te tahi pëpë hürio i te rima o te
o
hohoà
o
a
te
ia, mai te tahi taata tei tâmauàpi o te puta a te feiâ tuatâpapa.
e aore
mau
Eere hoî i te taata haùti
a
te
feiâ tâviri hohoà
të faaharuharuhia i nià i te tahi
te
Te vai nei
tahi
:
au
», e
ia ôre ia riro
e te
feiâ pata
rîpene uira.
no te mea e
matara teie parau i roto i te mata
ei manaô, ia riro rà ei tupuraa
noa
taôhaa te
parau
hàmani i roto i teie
fàîraa.
CPJ
ia i te faufaa:
o
o
parau o te ora.
ôhipa
moè i mûri aè i te tahi
pëni hohoà,
ôhipa
E tiàturiraa.
o ia i to na tiàturiraa i te Atua e ia na
ineine o ia i te ora e te haere e faaite i te hinaaro
Atua, e e ora o ia i te aroha o te Atua.
na
e
no ta
».
Tômite Porotetani
-
âpi
ôrapa
mau
feià faaànaànatae manaô. Eere atoà hoî i te hohoà
o
haapàpü nei
Te tiàturi
nünaa,
Etàrëtia.
e ua
o to na
-
mau
parau.
ia i te
2. Te vai nei
Te
mau
tahi atu
tàtou te feià paari i te
e
tàpaô faaîte matai
«
Ua ineine
fifi
fàrerei i te tahi atu feià
ia rauti maite te taata
mauhia i roto i te
Te vai nei
mau
la faahiti anaè te tahi taata i teie huru parauraa : “Te
vai nei au”, eita e tano ia faaau ia na i te tahi hohoà o te
marau i roto i te tau e i roto i te tahi vàhi, e aore ia, mai te
matai
Eita to
e
la parau o
tahi
o na.
i te
to na oraraa.
o
la tiàau
nünaa tô na, e
tâuàhia
5.Te
âpi
e
e no te
tahi atu
te
la matara i te taata
teie taureàreà
na
e no
mua
i te arai vêtahi i roto i te fifi.
vau
ù nünaa
la hiô te taata
E fâiraa.
haapâpüraa teie
taha motu ia faanaho i to ràtou
mau
i te haere
au
no to
ù Etàrëtia
tàpae ai i nià i teie fâiraa ? E aha ta na
haamatara :
1 Te vai nei
paari
atoà
oraraa.
Tuhaa 4, 5, 6...
Ua ineine
feiâ
? E 5 tuhaa ta teie tumu parau e
E
faanaho i to ù
te
Ua ineine atoà
i teie tumu parau « Te vai nei au », teie te tahi
; O vai terâ e
parau ra ? Te parau ra ia vai ?
mua
uiraa
mau
ôhipa.
:
i
Ua ineine atoà i te arai ia ù i
Heiva Nui 2010
Apooraa faatere, e haapoto i te
parau « Te vai nei au te taureàreà màôhi, e hiroà
to ù, te Atua to ù aratai » teie tei tàpeàhia mai :
tumu
E tapura
au
au
E tano to te reira
parau :
Te Tumu parau o te
la au i te aniraa a te
tumu
vai nei
Ua ineine
ra
Atua,
Ua maîtihia te
tahi atu taata ;
no
Feiâ
a te
Feiâ Api (CPJ)
âpi o te Tômite Porotetani a te
Api i te âvaè Tiunu 2007. E teie te mau mero :
mau mero
te mea, eere i te tahi nünaa
haapihapihahia.
3. Te vai nei
Te vai
to
na
ra te
tiàraa
:
i
au
:
E titauraa.
titauraa i te taureàreà mâôhi ia
i to
mua
na mau
Etàrëtia, i roto i te totaiete
Ua titauhia
I
mua
o
ia ia
i te taata
tuhaa ta tàtou te
âpi
:
E tïtauhia
tuhaa ta tàtou te
: e
Etàrëtia,
pûpû ia
dhipa.
o na e
ia faanaho i te
rave e
e e
haapâpû i
metua, i mua i ta na
tuhaa atoà ta
mau
na.
Metua, e
âpi
na te taata
iho.
Te fifi
roto
o
te taata
âpi èere tei roto noa i te Etàrëtia, tei
atoà i te nünaa.
E tuhaa atoà rà ta te
«
vau
»
i roto i te
«
tàtou
».
Veà Porotetani n°12 / Octobre 2009
19
Etàrëia
Etaretia no Patitifti
A
«Te Turaraa o te Taata
e te Faatereraa Maitai»
Rururaa a te PCC i Pàôfai-Tahiti
Ttamneio
Etârétia
Ua tupu
tani mâdhi
mahana maha 22
no
Atopa 2009.
U a faanahohia teie rururaa e piti âmaaôhipa a PCC
{Pacific Conférence of Churches), te âmaa
« Turaraa o te taata » {Human
rights) e te âmaa
« Te faatereraa e te arataîraa maitai »
{Good governance
and leadership). E toru tià ta PCC i tono mai no te rauti i
te mau
iôa
haapiiraa i roto i teie
no
te
«
a
CASIMIRA, e tià e rauti nei te âmaa ôhipa
» (Ecumenism) e o ia atoà te rauti nui
te mau
âmaa
ôhipa atoà
a FONG, e
Turaraa
o
tià
e
te taata », e e
PCC (coordinator),
a
o
rauti i te âmaa ôhipa te
« Tauiraa o te reva » (Climate
change) e te « Faatereraa e
te arataîraa maitai » (Good governance and leadership). E
a
PIHAATAE,
ôrometua hoi teie
no
te amo
na te
e
EPM
o
tei tonohia atu
te Etârétia
e
i teie tiàraa i roto ia PCC.
E 26 taata
o
tià faatere
tei âmui mai i roto i teie
tià
no
te
I te
o
te
EPM, te
rururaa
mai te
Etârétia Tatorita
faufaa
te
mau
mahana tâtai tahi, ua
Tetaria.
faanahohia te
o
te turaraa o te taata e te
nei fenua ia
tumu o te
nei
e
ia
au
au
faatereraa maitai i nià i to tâtou
i te türamaraa
nünaa, te huru
a
atoà i te faaîteraa
a te
Etârétia.
I roto i te veà Porotetani N°13
2009, tâtou
e
20
no te
e
a
hâmani ai te
hohoà, i parauhia
(Tenete 1,27)
na te parau o te turaraa o te taata i roto i
tupuna e i nià i to tatou fenua. E te mea
aè i terà tau o te parau ia o te oraraa âmui e
tâàtoà. Ua monohia rà te reira
te nùnaa
o
âpi
faatereraa maitai» ta PCC i tuu mai i
ia tâtou, te Etârétia.
Veà Porotetani n°12 / Atopa
te
te Etârétia i te parururaa e te faaturaraa
taata, o te nünaa e o te rahu ia tura te
Atua. Eere teie tuhaa ôhipa e na te mau tâàtiraa e te hau
fenua noa e rave.
tuhaa
o
na
te
Te ütauraa
e
i teie
te
poroiraa
ia te tahi titauraa i
Etârétia e i te nünaa
atoà, oia hoi i te hiôraa ia i te huru faatereraa, te faana¬
mua
mau
horaa
oraraa e
parau, te
mau
tià faatere
te
o
fenua,
te mau ture i
vai
ra
o te
haamauhia
no
te paruru
i te
te turaraa o te taata i nià i to tâtou nei fenua. Te
maitai ra ânei te oraraa o te nünaa i te reira mau faana¬
ora,
horaa. Te faatura
ra
ânei teie
mau
faanahoraa atoà i te
taata, o te rahu. E te tura ra ânei te Atua i
roto i ta tâtou nei mau faanahoraa e arataîraa i te nünaa.
turaraa o te
Parau hitibia mai
I te
mau
taime
19-22 no atopa
2009
e
no roto
âvaè Novema
faahohonu atu ai teie tumu parau no «Te
turaara o te taata e te
mua
Atua, te hiroà
i nià i te fenua
te Parau a te
oraraa o te taata
huru
vai ê
roa
maitai
I
haapiiraa ia au i te tumu parau rahi i tuuhia mai e PCC.
Ua ôpere i te îte, ua tâuàparau, ua feruri hohonu i te parau
ra
faahitihia te parau o te turaraa o te taata, e hiti
atoà mai te parau no te turaraa o te rahu e te tura o te
Atua.
te
mau
iho
mai i te tahi nünaa ê o tei
haafaufaa i te parau o te taata hoê (individu) i roto i te
totaiete e i mua i te ture e pàruru ra i to na turaraa.
mau
e te taote
tâpeàhia mai no tatou
to tatou mau
i te turaraa
peretiteni tuhaa, te mau
tià no te Haapiiraa tàpati, to te Uî-Api, to te mau vahiné,
to te fare mai, to te fare tàpeàraa, to Heremona e te mau
mau
na
te taata.
o
tahi faanahoraa
haapaô i te âmaa ôhipa te
rauti atoà i te tereraa faufaa
tumu o tei
Atua te tura. E i te taime
te
ai te turaraa
PCC,
-François
manao
Atua i te taata mà to
mau
Oitumene
-Raju
«
teie to ràtou
E maha
:
-Aisake
no
rururaa e
1243..UElNaao
teie rururaa i te pu faatereraa o te Etârétia porote(EPM) i Pâdfai mai te moniré 19 e haere atu i te
e
te Veà Porotetani
vauvauraa e e
2009
tâuàparauraa
Powtetani
Himà
Te Hïroà Faaroo Porotetani
ia
au
Taiôraa
te Mareto
no
Tâpati Reforomàtio
te
Te faatià ra teie parau ta Mâreto i to letu faaoraraa
i te mata
Paretimaio
Eere a tahi nei
letu a faaora ai i te matapô i roto i teie èvaneria a
Mâreto. Mai te mea ra, e piti taime to letu faaoraraa i te
taata matapô. A tahi terâ ia i te pene 8, 22-26, to letu ia
faaôhiparaa te huare e to na faanânâraa i te mata o taua
taata i nià i te raî, e haamaitaî atu ra i te Atua. E te piti,
o
terâ ia i roto i teie taiôraa to
matapô
tâtou,
mea
ra.
nâ roto
noa
i te
tahi hiroà
porotetani
hoî,
faaroo
na te
ôhipa ta
oraraa
na
“A haere, ua ora ôe i to Faaroo.” la hiôhia,
e faatupu roa te faaoraraa, e aore ra, na te
e
mau
Etàrëtia
e
ia haapaô maitaî, oia
e tano te taata
faaora te taata
e
manaô
na e
Teie te tahi
te
rà
eere
na te
ra e rave e mauruuru
hiôraa îtehia
e
te
rahi
o te
ai te Atua.
tupu noa nei i roto i
vaamataèinaa. A tahi hiôraa, e îtehia
teie huru i roto i te
mau taata
pàroita tei faaîte mai i ta
ràtou màramaramaraa i ta ràtou tàviniraa. Te vai nei teie
mau
parauraa atu
Btâréia
10,46-52
taata
e
manaô nei te himeneraa, te tunuraa màa, te
tàmâraa fare pure,
teie
matapô ia haapâpü mai i to na hinaaro. I ui ai letu i
âfairaa i te màa na ôrometua, te àufaupàpü-raa i te më e te vai noa atu ra, e teie aè paî ta râtou
tuhaa ôhipa e noaa ai ia ràtou te ora. Aita ihoà ia e faaauraa i to ràtou itoioto i nià i te ôhipa, eere râ na te reira
mau ôhipa e faaora ia râtou. Eiaha te taata e manaô e, e
noaa ia na te ora ia faatupu o ia i teie mau ôhipa atoà. A
îte rà taata e, e aha te tumu o na i rave ai. E aha te püai i
teie
matapô, “Te hinaaro
tûraî i teie
tano te Atua
faaroo
i te Atua
o te taata
Ua îte atoà
tîtauhia ia
e
faaora ia
na.
tâtou e, hou a hinaaro ai i te ora, mea
ra
haapâpü i te aniraa. Te hinaaro
tâtou i ta te Atua faaoraraa ? Te
na
mea
mau
rà ànei
ia letu i titau ai i
ôe ia aha atu
vau
ia ôe.” Te
ite atoà nei râ tâtou, ua ui atoà letu i teie huru uiraa i nià
auraa,
ia
noa
latôpo e o loane (Mar. 10, 36). E i roto i te mau
pâhonoraa, ua hinaaro nâ pipi e piti i te pârahiraa hanahana. Area te matapô ra, aita atu to na e hinaaro, ia ora ta
na
mata
ia fànaô te
e
E tütonu
na
ora
hôroà
titauraa i te
ora.
Atua ia tâtou. Te vai
ia tâtou ia
taata
hea
i
rave
mua
e noaa
i te
Te hinaaro
ra
aro o te
aniraa tumu
na
a
o
te taata
tâtou ia aha mai te
ànei te
ia tupu te
ai te
mau
ôhipa ta te Atua e tiaî nei
faaoraraa ? Na vai e faatià te
Atua. O vai të faaorahia
e mea
nâ
ora e aore ra
ai te
ia tâvini
Ta letu
e
hia rahiraa matahiti i reira
e roaa
i parau atu
ia na, faaroo to ôe, E, a
tira a haere. Te auraa, aita e ôhipa ta te taata e rave të ôre
te faaroo i nâ mua i te ôhipa i roto ia na. Na ô noa na
tâtou, teie mau taata i pâtoî i teie matapô, nâ reira atoà
teie mau pipi pee matapô noa ai i te Fatu, te vai ra ànei te
ora.
noa
faaroo i roto ia ràtou. Ahiri
mau
taata e
atoà ia te
e
te
papa no to na
ua ora
reira te
e tautooraa no te
fàriiraa ia i te here
faaroo. Terâ
e
mea
faufaa. Te
titau i te
te aroha
o
ora.
Ta
te Atua
na
ei
letu i te matapô, “A
faatupu mai nei teie
parauraa
ôe i to ôe faaroo,”
Teie parau ta
ua
i te Fatu.
hiô nei, te tahi teie hiôraa no te
pâhono i terâ uiraa tumu “O vai atu ra te faaorahia e nâ
hea te tahi e ora ai.” Ua pàpü maitaî râ, eita te taata e ora
ia na iho no te mea tei te âpoo iho noa to na ora. Taata
faufaa
roto
o
te taata
matapô i faaora ia na e i ôhie ai
o ia i te pee i te Fatu. Aita hoê aè ôhipa i anihia i te ma¬
tapô ia rave, oia hoî, te moni tâparu i roaa ia na, hôroà ei
hooraa i te ora, e aore ra, mai te peu hinaaro ôe i te ora,
pee mai ia ù nâ mua roa. Aita e aita roa atu e tapihooraa
o
ra
e
te
e
o
te
«
E ôre
tià hoî te
noa
Atua,
roa
ia
e
atu
teie
e
hinaaro nei i te
tomo
i
taata matapô tei îte
faatià te taata i mua i te aro
e aore ra, e
reira
mea ra
mau mea
Te nâ ô
e
eere na te
te Atua. Mai te
Atua,
tâtou
taoà rahi
i te Hau
pàpü faahou,
ora.
Na te faaroo
aita ta te taata
maori
haere,
taata ia rave, te
faaroo i te peeraa
te Atua.
to tâtou manaô i nià i teie uiraa ta letu
tei faaiho faahou mai i te tahi
no te
noa a
mau
e, e
e
aita
e mea
të ôre
tià i te taata, eita rà
atoà nei i te Atua, »
e
e
tià i te
ôre i te Atua
:
(Mar. 10,27).
letu i te tahi mahana i nià i ta
pipi,
tinapi nei te rahi, e
tià ia ôutou ia parau i te mouà haere mai i roto i te miti e
ra
na mau
“Ahiri to ôutou faaroo mai teie huero
te
miti ia haere i nià i te mouà.”
Manaèna Orometua
^
faaroo to râtou, cita ia teie
tàpeà te matapô ia haere mai i te ora ; eita
pipi e pee hânoa i to ratou Fatu. Teie te
mau
Veà Porotetani
n°ï2 / Octobre 2009
21
“Un peu
d’histoire” n°2
(Pasteur IHORAl Jacques, Teraî)
le pasteur Élie Allégret inau¬
sur la colline de Faiere,
lui donnait le nom de “Heremona” (le mont Hermon de
Bible). Mais à qui fut confiée sa direction. Au pasteur ?
1) C’est le 19 mai 1927
gurait la nouvelle
et
la
a-
que
École Pastorale
menaces
qui lui ont été faites
par un
certain
gouverneur français de l’expatrier, s’il refusait d’obéir à
ses ordres plutôt qu’à ceux de sa conscience, ce pasteur
avait
tout !
Octave Moreau
répondu : « Expatriez-moi ! Mon devoir avant
De quel pasteur s’agit-il (Il mourut le 18 septembre
»
1879) ?
b- Charles Vernier
c-
6) Malgré les
Louis de Pomaret
a-
2) Il fut Directeur des Écoles Protestantes de 1866 à 1903
(Ils perdront, son épouse et lui, 6 enfants en bas âge entre
1863 et 1878). De qui s’agit-il ?
Nohoraamotu, de Papenoo
b-
Faatupua, de Mahaèna
c-
Tiaîhau, de Raîvavae
Charles Viénot
7) Lors du Jamboree international de Montréal au Canada,
en 1955, trois délégués représenteront le scoutisme unio¬
b-
Édouard Ahnne
niste de Tahiti
c-
Frédéric Vernier
a-
: Auguste Sane, Nebrasky
qui fut le troisième délégué ?
a-
3) Trois cents (300) volontaires avaient quitté Tahiti, le 19
avril 1961, après un service au temple de Paôfaî, pour aller
a
Tahutini. Mais
Rino Manuel
b-
Éric
a
c-
Jean
Gooding
Paie
délivrer la France des soldats allemands. Parmi eux, un
8) En 1951,
pasteur, pour être l’aumônier. De qui s’agit-il ?
a-
Teuira
a
b- Teriimana
c-
fusée
Maruhi
a
sur
quelle année l’autorisation d’une émission religieuse
testante, en langue tahitienne, fut-elle donnée ?
Poetai
Henri Brémond
a-
en
1952
c-
1958
bois ?
a-
9) Quel pasteur a succédé au pasteur Maruraî a Utia, à
Mahatea, qui a été le successeur du pasteur Samuel a
Philippe Rey-Lescure
b- Edmond Stussi
c-
André Junod
Raapoto, devenu,
évangélique ?
5) C’est
en 1924 que s’ouvrit
de Orofara, dans le district de
de France, ce furent deux
a-
Panai
b-
Joseph Hunter
contribution. Venues
c-
Homai
sa
aux
malades.
Panai
a
Tauotaha
nom a-t-on donné à la grippe, qui ravagea Tahiti
les îles à la fin de la première guerre mondiale (1918) et
décima la population, dont une vingtaine de pasteurs, de
10) Quel
et
Soeur Marthe Juncker
nombreux diacres et 823 membres
b- Soeur Rosa Lefèvre
Soeur Marcelle Crumière
paroisse de Papeete, il
centaine
aux
a-
c-
la
Solution du fPU • Un rn>u
(01 î -B (6
■
-3
(8 î
-B
Veà Porotetani n°12 / Atopa
(Z,
■
-B
(9
2009 $.
■
-q Ï3 -B
d’église (Dans la seule
plus de 500 victimes et une
y eut
Iles-Sous-Le-Vent) ?
la
b- la
-3
a
l’Église
infirmières diaconesses protes¬
résidant, qui donnèrent les soins
Lesquelles sont-elles ?
c-
1963, le premier président de
l’Église
tantes, y
a-
en
officiellement la léproserie
Mahina, à laquelle
évangélique apportera largement
22 <
pro¬
b-1955
4) Quel pasteur missionnaire inaugura, le 16 mars 1957, le
nouveau temple de Béthel, en remplacement de celui qui
était
émission religieuse commence à être dif¬
Tahiti”, en français. Mais en
une
le ondes de “Radio
grippe mexicaine
grippe chilienne
grippe espagnole
d'hixtojre n‘2
(S ■ip
■
"B
(£ ‘-n (z
■
-B
il
|P||||HH^^||||HBim||||||^^
Te Nàtura
o
Temehani-Maehaa
I
Te tahiri-hiri
noa
mai
ra
Te hauà noà-noà maire
Ta te maoaè i
Na te
pùhi mai
peho mai no Temehani
Oadraa
E maoaè-vetea
Tama
E
rai
rupehu
roma
no Temehani
wma hoî te hupe
Poàà te tiare
âpetahi
Mahorahora te rima
Mahorahora te rima
n
Hauà
noa
mai
ra
hoi
Te noànoà pua hinano
Ta te hupe i tahiri mai
Na Temehani Avearii
m
Otoôto
Te tai
Tae
I te
noa
mai
manu no
noa
ana
te
ra
reva
atu i te Tôrea
puhaparaa
e
ê
'
Viriamu
a
TUPAIA
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010