EPM_Vea Porotetani_200909.pdf
- Texte
-
Porotetani
(O.vau te èà.ve te p/ipnvi-mnii^' p
'
aore roa e
taato
e
tae i
-"-ï:--maori
feT^tuû ra,"^
ra
ei ia
ü) loatle 14.6
a
2Sy0nod9e
Le
Nouméa
Sommaire
Forètetani
2
^ Photos : Le Synode 2009 à Nouméa
4
^ Te Parau o te fenua : Taratoni
5
0 Édito & Intro : Tehaapapa ôr
Dossier
5/22
•
Te
MENSUEL DE L’EGLISE PROTESTANTE MAOHI
EN POLYNESIE FRANÇAISE
'CREE EN 1921
(O
Apooraa Rahi Amui 2009,
vau
te èà, e te parau mau, e te ora,
aore roa e
taata
maori
Boîte postale. 113
98713 Papeete,‘Tahiti - RE'
Tel. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Email : veaporotetani@epm.pf
-
.
la
Directeur
.
de. Publication
MÂRAEA Taarii
•
*
•*»
Rédactriqe eit Chef.
e
tae i te Metua ra,
ra
ei ia
ù)
‘‘Le Synode 2009
(Je suis le chemin, la vérité et
vie, personne ne peut aller au Père
trement que par moi)
au¬
TUPAIAKatia
Secrétariat-Maquettiste
Etàrétia
POHUE Ben
^
Comité de Rédactibn
HOIORE Céline MARAEA Taarii,
,
TEURURAI Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
6
e
RAAPOTO Turo,-LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Danièl,
KOENIG Robert, CHENE Clmstian,
et la collaboration de
te
7
Apooraa Rahi Amui
Pâroita Peterehema i te Tuhaa VIII
Vallée du Tir
-
Nouméa
Impressions et message du vice-président
de rU.C.J.G, Paroisse de Peterehema
MALE Emile
Prix de l’abonnement
(1
Te Faanahoraahia i te
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
8/14
an
Parau Faaara
Amui
15/21
te
a
a
te 125raa o te
Apooraa Rahi
Etàrétia Porotetani Màôhi
Communiqué du 125ème Synode de l’Eglise
Protestante Màôhi
22
Tuaroï
et
d’information
PAPEETE
-
23
24
Faaitoitoraa
a
te Peretiteni Taarii
te EPM i te
ôpaniraa o te ARA
Hohoà : Te Apooraa Rahi Amui 2009 i Nouméa
Himene : Notre Seigneur est parmi nous
o
ÉGUtSE PROTESTANTE MA0H5
Centre de .Doeuoito 1.0 000
:
(C.B.1-)
TAHITI
JlL(\ulùg
litVgd Porotetani n°U / Septembre 2009
3
Tarcttoni
Te fenua
Taratoni
O Taratoni te fenua
Tfteoneua
Etârètia
Fenua nehenehe
te ruperupe
e
no te mau nünaa rau o te ao
Faahinaarohia e te mau hau rarahi
Haapüraa
No te
mau
hotu
vai
e
E Taratoni
E faufaa
To
na
e
to roto
mau
Ua î ôe i te
i roto ia
ra
nei
ia ôe
maitaî atoà
mau
i te fenua, o te repo tape moana ia
mau tahora, to nià i te fenua
O to ôe ia mau ôfaî
raro
To roto i te
To roto i to ôe
To ôe râ tai
E
mau
moana e
te
reo no
faa, o to ôe ia uni ràau
vairaa înaî ia na te nünaa
aroha i te tavevoraa mai
O teie tahua i nià i teie
E tahua
E tahua
no
ôe,
e
tahua
E tahua
Oe toù
te
no
tupuài iti mouà
aroha
no na, e
no
tahua noù
tatou
haapeuraa, ôe toù ôaôaraa, ôe toù haapüraa
O ôe ia
e
Peterehema
Te fare o
e
te
tià ra i teie mahana
faraoa
Ua
patuhia ôe i nià i te papa o te faaroo
Fiaamauhia i nià i te niu àueue ôre
O te here
e
te
aroha
Natihia i te taura firi toru
o
o
te
Atua
te toru
tahi moà
Ua tàheihia ôe i te haumàrü
o
te hau
Faaheihia i te hei noànoà
o
te èvaneria
la tae i to ôe
Te
ra
te raî
mahana
pii ûàna ra to ôe
A haere mai, a haere
A tipae mai i te fare
A
o
reo
mai
nei
tipae mai i te tahua
no te aroha
I ô nei tàua, i ô nei tatou
E faateni ai i te here mutu ôre
nei
O te Tumu nui
la hanahana te Atua Metua
la hanahana te Tamaiti
la hanahana te Vàrua Maitaî
la
ora na
Orero faateni i te fenua Taratoni
Pinreraa kitiraa i te
I te
Apooraa Rabi Amui a te EPM
Tâpati 19 no Tintai i Nouméa, Vallée du Tir
Te vahiné
Veà Porotetani n°11 /
Tetepa 2009
orero no
te Tuhaa 8
TE APOORAA RAHIAMUI
Edita
LE SYNODE A NOUMEA
I NOUMEA
c
Iteiematahiti, ua tere te ARAi te fenua
Taratoni. Oaôa rahi to te Tuhaa 8
Etârêtia Evaneria i Taratoni
i te fâriiraa i te
ARA,
no te
e
e
no
te mau motu
Taratoni
e
faanaho i ta râtou peu tumu no te
ARA. Na te raatira rahi Paita
O
no
fâriiraa i te
te tuhaa àpatoà
te fenua i rave i te reira.
Ua arataihia te putuputuraa a te
parau a te
Fatu
: «
te ora, aore roa e
râ ei ia ù
hiôraa i te
».
O
vau te
e te
oraraa o
parau
te
èà, te parau mau
e
i tauturu i te ARA i te
Etârêtia, te tuatâpaparaa i
feruri
e te raveraa
i te
sement est très heureux de cette
qu’il va accueillir avec
l’Eglise Evangélique en Nouvelle
Calédonie et aux Iles Loyauté le synode
pour la première fois.
On
mau
Nouvelle Calédonie
synode ont été conduites
par la parole de Jésus : « Je suis le che¬
min, la vérité et la vie nul
ne va au
Père si
’estpai-moi ». Cette parole a aidé le
synode à réfléchir sur la vie de l’Eglise, à
débattre sur les thèmes proposés et à
prendre des décisions.
ce n
faaotiraa.
la haamaitaîhia te Atua tei tùraï i te ARA
Etârêtia
porotetani mâôhi
Tuhaa atoà. I te matahiti
e tere
2010,
nâ roto i te
na te
TEURURAI Jean,
te
mau
Tuhaa 1
fârii i te ARA.
a
Que Dieu soit remercié parce qu’il a
poussé le synode de l’Eglise protestante
Mâôhi à visiter tous les arrondissements.
Le
e
&
demandé à
l’Eglise Evangélique
d’organiser la cou¬
tume pour l’arrivée du synode. C’est le
grand chef Paita de la Province du sud qui
a présidé cela.
en
a
Les travaux du
taata e tae i te Metua ra maori
Na teie parau
te mau tumu
ARA
année, le synode s’est rendu en
Nouvelle Calédonie. Le 8è arrondis¬
décision parce
te
taime mâtamua.
Ua anihia te Etârêtia Evaneria
ette
premier arrondissement accueillera le
synode en 2010;
Tebaapapa orometua
Mono peretiteni o te EPM
Ve à Porotetani n°ll /
Septembre 2009
:
Intro
Te Faanahoraahia i te
e
te Pàroita
Apooraa Ram Amm
Peterehema i te Tuhaa Vin
Vallée du Tir
I teie
matahiti,
taime mâtamua,
îupu te Apooraa Rahi Amui (ARA) i roto
te faanaho i te ARA
no
Eere i te
ôhie i te faanahoraa i te parau no te
ôhipa,
te mea, o matou rii noa i ô nei. Ua faanahohia i roto e
hoê matahiti i te roa. Ua îmi i te mau râveà atoà no te
tae noa atu
mai i te
i te
paari, no te fàrerei i te âpooraa tiàtono
mau taata e tano e
tupu-maitaî-raa te
Te faufaa
fàrerei
no
e
te tautururaa
parau o te tere o te
ARA.
haapae
mau ôhipa o tei faaàueue i te taata i roto i
te pàroita nei, maoti rà te haapaeraa i ravehia i te ômuaraa
o te matahiti. Ua îritihia te haapae, no te mea, eita e tano
e rave i te parau no te fàriiraa i te ARA e aita te tàpura
ôhipa e ravehia. E piti tàpura ôhipa tei tuuhia i roto i te
haapae : te parau màtamua roa, te parau ia no te fàriiraa i
te tere o te ARA. E te piti, te parau ia no te paturaa i te
fare. Nà ôhipa e piti o tei tuuhia i roto i te haapae i te
ômuaraa o teie matahiti âpî. Na teie nà parau e piti i tauturu i te pàroita i te oraraa i roto i te parau no teie tere o te
Te vai
o
ra te
mai i te faanahoraa i te
a
te tahi mau metua o tei
oraraa no te
maitairaa
o
te
tupuraa o te ARA.
Te haafauraahia te feiâ
Etârètia
I te matahiti i maîri aè
feià
âpî
îmihia te râveà e tîtau i te
âpî. Eere i te mea ôhie i te faahoiraa mai i te uî-âpî.
Hoê rà matahiti te
nei,
roa te
ua
îmiraahia te ràveà ia hoî mai te
feiâ
âpî, te haapiiraahia e te faaineineraahia ràtou no teie
tàpura ôhipa. Te mea màtamua i ravehia no ràtou, te faaineineraa ia ia ràtou i roto i te auraa o teie tàpura ôhipa.
Faaineine atoà ia râtou i roto i te parau o te reo, faaineine
atoà ia râtou i roto i te huru o te tupuraa o teie. tàpura
6Veà Porotetani n°ll / Tetepa 2009
ARA. Ua tauturu-atoà-hia mai te reira pae e
tei faaineine-atoà-hia no te âpee i teie mau
te reo màôhi, eere ia i te reo tiimu no
haapii ia ràtou i te parau, e haapii ia ràtou i te
taiô, e haapii ia ràtou i te pai'aii i mua i te taata, e no te
reira tàpura ôhipa, hoê matahiti tàatoà ia i te faaineineraa¬
hia te feià âpi.
tamarii
no
te mea,
ràtou. E
Mauruuru i te
te
tahi
ARA. Maoti atoà hoî te tauturu
tauturu
no te
te mau Raiiti
ARA,
no
fàrerei i te feiâ
i te tuhaa 8,
ua
Hoê matahiti
mea
ua
faanaho te àrometua e te pàroita Peterehema i te mau mea atoà ia maitai te âpooE teie te mau manaà o Taahitua àrometua i nia i te huru faanahoraa i ravehia e râtou.
i Nouméa. E
raa.
no te
Nouméa
-
tei fàrii
e
âpooraa tiàtono
tei vaiiho i te tahi tuhaa
e te mau metua
e na
te feià
âpi
paari,
e rave,
mai te parau no te raveraa màa, te parau no te tuatiraa. Ua
îtehia te tahi tahua ôhiparaa na te feiâ âpî. I roto i te roaraa o te matahiti, teie te mau tahua i faaineinehia te feià
âpi. Ua faanaho atoà mai te feià âpi i te parau no te fàrii¬
haamauruururaa e te pàhonoraa i te haamauruururaa
raa,
te mau
tuhaa. E ta te manaô ia
e
a
ôaôa ra, no te mea, mai
no teie tàpura ôhipa, aita te feià âpi i faavai noa mai mai te taime poîpoî e tae noa
atu i te tuiraa pô. E îte-noa-hia to ràtou ôaôa. A tahi ra a
îte-atoà-hia ai, ia horoi anaè te âuà, mea himene, ia tunu
anaè i te màa, mea himene. Mea mauruuru roa no te reira.
Te auraa, te faaîte noa mai ra te reira te tahi huru, hiôraa
âpi no teie pàroita. E na te Atua anaè te reira haamaitaîraa.
te
ômuaraa mai
ruè
noa
aè,
Te tüàtiraa
ua
e
te Etàrëtia Evaneria no
Maoti te fàrereiraa
e
Taratoni
te mau ôrometua no teie
fenua, i
tupu ai, i haamata ai ta màtou mau rururaa ôrometua. E nà
roto i te reira huru rururaa, i nahonaho ai te mau tüàtiraa.
I
pineine atoà ai i te fàrerei, hoê taime i te piti âvaè, e i
teie taime, hoê taime i te
reiraa,
na
teie
âvaè. Te auraa, na teie mau fàre¬
ôrometua i faanahonaho atoà i
mau rururaa
parau no te tüàtiraa. E hau atu, te pinepine
Etârètia i te titan te pâroita Peterehema i roto
te
ràtou
ra
faanahoraa
mau
no
te tautururaa
nei teie
i te tahi
i ta râtou
mau
tâpu-
mâtamua
tàtou
ôhipa...
Manaô
e te oraraa atoà o te nünaa. Eita e ôre e, no te
Etârètia Evaneria no Taratoni nei, hoê atoà terâ hiôraa
Etârètia,
o ta
te
hopeà
a te
na mua
ARA
no
i te Atua, i te mea e, ua tae te
âfairaa mai te tere o te ARA i
reira ei tautururaa, e
terâ Etârètia. Ua tià
Etârètia
e
âtea
mai i te
Manaô
te
Nouméa nei. Ua tupu te reira, e ua oti i roto i te maitai.
haamauruuru atoà i te Atua no terâ mau tüàtiraa o terâ
roa
o te tereraa o
ta
haamaital atu â i te tüàtiraa
e
vai
ra.
E haamauruuru
faaotiraa
râtou i te hiôraa i te huru
na
âpooraa, o ta te manaô atoà e tiàturi ra e, ia riro atoà
tâpapa mai, e
roa
i terâ
ua maraa
mau
E
âmuiraa i te
ua
e,
tae
i teie
ôhipa
hopeà roa, maoti râ, e ôaôa rahi no te mea e,
hopeà no teie âpooraa na tàtou, te tiàturi ra
i te pae
mau
o te
taime i mûri nei,
ARA,
atoà ia ràtou te
mauruuru
e
maitai atu â te tereraa
maitai.
^
Manaô Mtibia, mai roto mai i te uiukaa manaô
a Teîva ôrometua i te ôrometua Taabitua
i Nouméa-Tubaa VŒ, i te 26no Tiuiai 2009
ôhipa.
Mauruuru rahi
roa to te pâroita, mauruuru rahi atoà to
mâôhi i te îteraa e, ua tae mai te faatereraa o te
Etârètia i Nouméa nei, no te hiô âmui i te oraraa o te
Haapotobia e te veà porotetani
te nûnaa
Impressions et message du vice-président
de rU.C J.G, Paroisse de Peterehema
mière fois le
le, la cuisine, les chants et tant d’autres. Qu’est ce que cette
jeunesse veut nous dire ? Selon Tom, ces jeunes se sont
«mobilisés pour le synode pour montrer que la jeunesse de
Tahiti qui vit en Calédonie est présente et qu’elle a son mot
Mâôhi s’est
à dire.»
Le vice-président de l’UCJG de la paroisse de
Peterehema, Tom TAUHIRO, a exprimé sa
grande joie et sa reconnaissance car pour la pre¬
synode de l’Eglise Protestante
déplacé à Nouméa en Nouvelle-
accueillir ce synode, il a fallu aux
jeunes et à la paroisse de longs mois de préparation. Mais,
la présence du synode au sein de cette paroisse mâôhi a fait
naître une grande fierté dans le cœur de ces jeunes. Car
pour ces jeunes, accueillir les dirigeants de leur Eglise dans
leur paroisse est un événement unique et inoubliable. Voici
les propos de Tom, «c’est une chose qu’on ne vit qu’une
fois surtout que nous habitons loin du pays. Et, on est fier
d’avoir reçu le synode chez nous.»
Calédonie. Et pour
Il est vrai que
les jeunes de la paroisse se sont mobili¬
synode. Ils étaient présents du début
jusqu’à la fin. Ils participaient avec joie dans toutes les
activités organisées autour de ce synode, comme la vaissel¬
sés
en masse
pour ce
A travers le
tahitienne vivant
la jeunesse
«Il faut
vice-président de l’U.C.J.C, la jeunesse
en Calédonie, veut adresser un message à
protestante de Polynésie Française :
participer dans la vie paroissiale. Il faut se dire
qui sera la paroisse de
jeunes du Haapiiraa
Tüpati, de l’U.C.J.C à participer à fond parce qu’on est là
pour servir le Seigneur et pour remplacer nos anciens.»
^
que c’est la jeunesse d’aujourd’hui
demain. Et j’encourage tous les
Article écrit par le veà porotetani
interview fait par le Pasteur Marii
avec Tom TAUHIRO, vice président de L’U.CJ.G.
de la paroisse de Peterehema-Nouméa-26 Juillet 2009
à partir d’un
Veà Porotetani n°ll /
Septembre 2009
7
\
t
I tupu aè nei te 125-raa o te Apooraa Rahi Amui a te Etârètia
Porotetani Mâàhi i te Tuhaa 8, mai te tâpati 19 no durai e tae mai i te tâpati 26 no durai 2009, i roto i te fare pâroita Te Aroha i te tuhaa fenua parau-
hia Vallée du Tir.
HAAMAURUURURAAI TE TUHAA 8
ta no
Nouméa, te âmuiraa no Thio e no Po oro, ia ôutou e
ôrometua, te mau ùtuafare tiàtono, te mau âmaa
nâ ùtuafare
la haamaitaîhia te Atua tei
te
Apooraa Rahi Amui ia ôe
faatupu i teie fârereiraa to
nûnaa mâôhi, no te
e te
Tuhaa 8.
te
te
îmi i te
nei,
ua tere
ora no te
mai to tatou
mau metua
ùtuafare. Ua îmi i
te
vàhi
no
patu i te fare pure ia tià ia râtou ia haamori i te Atua e ia
tâhoê i
Etârètia
no
te
e
ei
ora no
râtou. la rahi atu à to ôutou
here i teie fenua, tei riro no ta ôutou mau tamarii ei ùtuafa¬
Noa atu to ôutou àtearaa mai i te âià, aita i moè-
re-metua.
hia ia ôutou to tatou hiroà
oraraa
mâôhi, ta tatou
peu tumu e to
faaroo.
te
here
O
Apooraa Rahi Amui i te Atua, tei
itoito, te ôaôa e te faaôromaî ia ôutou e te pàroiVeà Powtetani n°ll /
e
atoà e au ia itoito noa te Apooraa Rahi Amui
ôhipa. Ua faahei ôutou ia màtou i te maitaî, te
mea
na
te aroha no
te mau
arataî
o
te
terà tiàturiraa to ôutou i te tiàraa faaora
Etârètia.
Ua faaîte mai ta ôutou
no
to ôutou
fârereiraa
ua
oraraa
no
ôhipa i to ôutou faaroo
i te haamaitairaa
tàtou, te faaara mai
ineine ta ôutou feiâ
âpi i te
ra
amo
a
te
e te hotu
Atua. I roto i teie
ôutou
e
te feiâ metua,
i te ôhipa. A
ôutou faaroo ia hanahana te Atua tei faaîte ia
na
ora i to
nâ roto ia
letu Metia. la tura to ôutou màôhiraa i roto i teie fenua tei
Te haamaitai nei te
horoà i
te mau
i roto i ta
nünaa mâôhi i te vàhi hoê. Ua riro teie fenua
Taratoni ei metua
tàtou
mau tuahine, te feià âpî e te mau tamarii. Ua amo
mai ôutou i te tiàraa metua no te ùtuafare, tei horoà i te mâa
e
A 50 matahiti i teie
i ô nei
ôhipa, te
Tetepa 2009
hii ia
ôutou, i tià
nünaa.
roa
ai ia ôutou ia faatura i teie fenua
e
teie
Te hinaaro nei te
ôutoii
te feiâ
e
Apooraa Rahi Amui e faaîte maitai ia
e tamahine, i te rahi o to na
âpî tamaroa
to na ôaôa, no to ôutou itoito e to ôutou ruperupe
i te aupururaa ia na i te ruî e te ao. Ua ora ôutou i to ôutou
faaroo nâ roto i te himene, te ôri, te pure e te ôhipa i te mau
mahana atoà.
Ua
pahono mai ôutou
Maurice
naa
a
Paita
no
te
na roto i to ôutou raatira mataèituhaa fenua Druméa-Kaponé :
mauruuru e
la haamaitaîhia te Atua tei faaîte
noa
ia ôutou i te èà
e
îte
Te fârii atu nei te fenua ia
«
mai
ôutou,
a tomo
mai, pârahi
âparau tâtou, ôaôa rahi to mâtou i te fâriiraa ia ôutou.
e te parau paari o to ôutou fenua, te
tâpaô no te vaa tauàti, tei haamanaà mai i te tere ihitai o to
tâtou mau tupuna, ua amo atoà mai ôutou i te tâpaô no te
e
Ua haere mai ôutou
faahou ai ôutou i te parau o te
àhu tei haaàti ia mâtou.
hana te Atua ia ôutou i roto i to ôutou
tâamu ia tâtou, ia tupu noa te tüàtiraa i roto i te nCinaa
mâôhi e te nûnaa o teie fenua Taratoni. la tauturu te mau
fenua, to ôutou màôhiraa e te
ôpuaraa faaora a te Atua no ôutou i nia i teie fenua. Te feiâ
âpî, ua aroha e ua herehia ôutou e te Atua, ia tura e ia hana-
la haamauruuruhia te faatereraa
o
oraraa.
te
ôire
no
faataa mai â i teie fenua Vallée du Tir ei vâhi
Tuhaa
fare
8,
Nouméa, tei
oraraa no
Etârëtia i te paturaa
pâroita. Mauruuru no te mau tauihaa tei faaôhie i te tuApooraa Rahi Amui.
puraa o te
Aita atoà te Apooraa Rahi Amui e haamoè nei i te ôire
Mont-Dore, te tàatiraa tamarii tuhaa pae, e te mau taata
atoà i ôaôa i te faataa i to ràtou taime
no
te amo
i te
ôhipa
a te
e
i te mâa, ua
ta
no
ôutou
taeraa
mau
ta mâtou
e
manu
«
i te ànanahi o to tâtou fenua.
mai
faatere
noa
» no
te
»
e
i te
e
i te
mau
motu, aita
Apooraa Rahi Amui. Ua pupu mai
fârii ia mâtou nâ roto i ta ôutou
himene
Ua nâ
ta râtou mau tauturu
Apooraa Rahi Amui.
la haamaitaîhia te Atua
mâtou
Te Etârëtia Evaneria i Taratoni
ôutou i hiô mata
mau reo
no
ra
te
tei horoà atoà mai i te parau faatià ia patuhia te
e
Te haere atu nei
e
peu tumu, te
hau atu, ua ora âmui tâtou mai to mâtou
hope atu te âpooraa.
to tâtou nûnaa i te ora
mua
i te vârua ta te
mau
Etârëtia i
ôpua, ua ôhie ia na i te ora âmui i roto
ôhipa. Ua haere mai ôutou e tauturu i te tuhaa 8, te faaî¬
noa mai ra te reira i to ôutou ineine i te ôhipa âmui e te
te
o
i te
horoà.
te
Etârëtia Porotetani Mâôhi.
HAAMAURUURURAA
I TE ETARETIA EVANERIA
E taime teie
ITARATONIEI TE MAU MOTU
i te
mau
tâtou èà
la haamaitaîhia te Atua, ôutou i faaôhie i to mâtou èà
tomoraa mai i roto i to ôutou fenua
fare. Ua faaîte mai te rahu i to
taata
na
e
i roto i to ôutou ùtua-
màhanahana,
ua
i te fenua
e
te
te
no
i te fenua
e
peretiteni ia Taaroanui
Maraea, ia ravehia te fâriiraa nâ roto i ta ôutou peu tumu
atu
Oia
i te
e ora
nei i nià i to ôutou fenua
i ta ôutou faufaa. Ua
aupuru
ia
horoà i te fenua ei nohoraa no râtou. I teie maha¬
na, no te taime mâtamua roa i roto i to mâtou âai, te hina¬
aro nei mâtou mâ te haèhaa e te faatura, e faaîte i to mâtou
ua
mauruuru
ia ôutou
e
i te Atua. Te ôaôa nei mâtou i ta ôutou
fâriiraa hanahana ia mâtou te
teie fenua
raa
e
mâtou tei tere mai
âpî to tâtou
».
e
te mau
faatere
Apooraa Rahi Amui e poroî ia ôutou
perofeta e faaora i te
aroha
e
mâtou e,
mau
na
tamarii tei noho i nià i
te
tei roto te fenua i te faanaho-faa-
nûnaa. Ta mâtou pure, na te here, te
te Atua e tûrama noa i ta ôutou tâviniraa.
oraraa o te
te hau o
e tae noa
metua, tei tere mai no te îmi i te ora no to râtou
ùtuafare. Aita ôutou i pipiri
râtou,
ara
hou-raa i te
FERURIRAA PIPIRIA
o ta ôutou i fârii poupou mai.
A 50 matahiti i teie nei to mâtou mau metua taa-
mau
feruriraa i ravehia
mau
Te hinaaro nei te
Te manaô i arataî i te feruriraa
hiraa mai i nià i to ôutou fenua. Ua fârii mai ôutou i to
mâtou
mua
faanaho faahou i to
fârereiraa i te nûnaa, te mau faaroo rau i nià
te
Apooraa Rahi Amui,
mau «
pârahi, no te màmü i
te Atua e no te
ia faaitoito i roto i to ôutou tiàraa
nûnaa. Ua
a
a
fàrerei te
Atua.
Ua ani mâtou nâ roto i to mâtou
i to mâtou nûnaa
nâ Etârëtia i te
fenua.
i te taata, ua hohoî te hiroà i te hiroà e ua faateniteni
te taata
no
haamaitaîraa
fenua Tahiti. E haere-
a
te
Etârëtia Porotetani Mâôhi, ua
letu i roto i te loane
e
te ora, aore roa e
ia ù.
14, 6
: «
O
Apooraa Rahi Amui
papahia i nià i te parau a
a
te
vau te
èà,
e
te parau mau,
taata e tae i te Metua ra, maori ra ei
»
Teie te parau
i paèpaè e i tauturu i te feruriraa a te
Apooraa Rahi Amui i nià i te mau tumu parau i faanahohia
mai ei tâpura ôhipa na na.
I
i teie parau no te
ia te manaô no
hoî no
te hoîraa, e parau ia no te faaruèraa i te vâhi tei reira tâtou
i te mauraa no te titau i te ora. E parau mau, ua hoî te Fatu i
te
mua
haereraa,
te Atua ra,
te
parau
ia
tâtou,
ra
râ te
aore ra
ra
te râveà tauturu ia tâtou i te îteraa i te èà hoîraa,
ihoâ ia
e
èà, te vai atoà
te hoîraa i te Atua ra. Te parau
a te
Atua. Mai te
peu e tauturu te
Fatu
tauturu atoà te fenua ia tâtou.
Te parau a te
mai i
Fatu : O vau te parau mau, te parau atoà
pâpaî Taramo e : E tupu mai te parau mau no roto
te fenua (Taramo 85).
Veà Porotetani n°ll /
Septembre 2009
■
9
Te parau mau ta te fenua e mau ra, te aroha ia e te here
i te taata, te parau mau a te Fatu, te aroha ia e te
te Atua
O
here
te Atua
o
i te taata. la fârii te nünaa i teie parau mau
Atua, ia tauturu atoà te
ta te
arataî
mau
nünaa i roto i te hoîraa i te Atua ra,
te Atua
hinaaro
e
i te
ra
faatupu
I te ômuaraa letu i ta
o te
faaroo i te
ai
ia te hoîraa
raa, eere
te mea eere o
no
faaea atu, e mea haere râ e hoî mai,
noa te haere, te nünaa râ ta tâtou e
te auraa e tauturu atoà tâtou i te Atua i
e
faatupuraa i ta na ôpuaraa faaora. E reo no tâtou i te
parauraa e : Ua nâ to te raî, ua tâ te aroha o te Atua, oia
hoî, te ôhipa ra te aroha e te here o te Atua i roto ia tâtou.
Te titauraa i te
haapâpü
noa
i te faufaa
arataî
mau
faaroo,
faatupuraa i ta
na
tiàraa tauturu to
e
ôpuaraa faaora
no to
e ua
feruriraa e
na
tâtou ôhipa-âmui-raa
no
I-TE MAU PARAU API
1.1. TE MAU PIPI API
na
te
râtou i te Atua i te
tei
Apooraa Rahi Amui
manaô tei tauturu i ta
te
te hanahana o te Atua.
no tatou.
tâtou
faahoî i te Atua ra,
âmui tatou i roto i te
ora
i roto i te faaâpiraa ta
ôhipa i te ao nei, to na aniraa i
taata, ia tâtarahapa ia, ia tâmâ ia na, i reira noa e ôhie
te tupuraa o teie hoîraa ta tâtou e parau nei. Teie hoî hoî¬
te
Ua
horoà mai ôutou i
E 6
pipi âpi e ô atu i te Aua pipi
haapiiraa 2009-2010 :
no
Heremona i teie
haamataraa
-Maini
TEIHOTAATA
a
-Heimana
TAMA
a
no
no
Arue i te Tuhaa 1
Eaaa i te Tuhaa 2
-Evelyne a TEIPOARII no Faaa i te Tuhaa 2
-Rudy a CASTELLANI no Mataiea i te Tuhaa 2
-Vahinerii
a
-Rovena
TEATAOTERANI
a
PEU
Teàvaro Moorea i te Tuhaa 3
no
no
Vaiuru Raîvavae i te
Tuhaa 5
no to
1.2 TE HAAMAURAA OROMETUA
tâtou nünaa.
*
Ua
E tiàraa faaora to raton, no te tauturu i te nünaa i te fâriii taua
raa
*
ora
ra,
ia
E tiàraa arataî,
rave e
tei
ia faatupu i te hinaaro o te Atua.
ia i te hiôraa, no te arataî i te
mua o
nünaa.
*
E tiàraa faateniteni i te iôa
te
Atua. la aroha mai
mai te Atua ia tâtou i te faahoîraa i to
tauturu
Atua
o
na
e
ia
nünaa i te
pâroita no Maiào i te Tuhaa 3.
-ia Sabrina Tevaite
Vaitoàre
E tupu
hia teie
e
«
tae
te
tômite rauti
a
te
Etârëtia. Te tumu
O vau te èà, e te paraît mau, e te ora, aore roa e
i te Metua ra, maori ra ei ia ù. » loane 14/6.
1.3. TE FAATURARAA OROMETUA
Ua fârii te
Te ôaôa nei te
te nünaa e
Apooraa Rahi Amui i te faaara atu ia ôe
tupu te 126raa o te Apooraa Rahi Amui o te
matahiti 2010 i roto i te Tuhaa 1.
-Te
mau
Apooraa Rahi Amui i te fariiraa i
Apooraa Rahi Amui :
na
faatere
o
te Etârëtia Evaneria i Taratoni e i te
maumotu :
-te
-te tià
-te
no
te
fenua Ouvéa
peretiteni
no te
o
Paul
a
fenua Morawé
HUMUNI ôrometua,
o
Jacques
a
BOLEE ôro¬
metua,
-te
peretiteni
no te
fenua Mare
o
Calvin
a
EURIMINDIA
ôrometua,
Etâréti
-te rauti
pipiria
a te Etârëtia o Var a KAEMO ôrometua
âua pipi no Patitifa o Gaston a TAUIRA,
Marama ôrometua
-
-
.Te tià
Te
no
-
no
pâpai
Pâtitifa
Te tià
no
te
parau rahi no te âmuitahiraa no te mau
o FeiToakitau Kaho a TEVl.
te DEFAP i Earâni
o
Jean
Erançois
a
Etârëtia
FABA
ôrometua.
10
Veà Porotetani n°l 1 / Tetepa 2009
Apooraa Rahi Amui ia ravehia te faaturaraa
pâroita no Maupiti i
FAUA ôrometua i roto i te
Te haamauruuru nei te
te
na
hoa,
ôpuaraa
Apooraa Rahi Amui i to
na
te mau tamarii tei faataa i to râtou ora-
e
ora a te
Atua.
1.4. TE FAATUHAARAAI TE MAU RAVE OHIPA
a)-Te mau ôrometua haapü
-E 1
-E 3
peretiteni o Philippe a KAPOA ôrometua,
mono peretiteni o Coti a CITRE,
pâpaï parau rahi o Hallo a NYIKEINE ôrometua,
a
Tuhaa 4.
raa no
E ôaôa rahi to te
i ta
te
Michel
tâvini, to
TEMAUMANnnNI
roto
e
itoito i roto i te tâviniraa.
o
-te
TERAIARUE, i roto i te pâroita no
mau tâvini âpi, e tiàraa faaora to ôutou, e tiàraa
tiàraa faateniteni i te Atua. Te poroî nei te Apooraa
Rahi Amui ia ôutou, a here i te Atua e a here i te nünaa. la
arataî,
TE APOORAA RAHIAMUI2010
-te
a
Poutoru Tahaa i te Tuhaa 4.
I teie
i te Tuhaa 2 i roto i te pâroita no Papara. E rauti-
rururaa e
parau :
e
e
ra.
TE RURURAA OROMETUA 2010
taata
fâiii te Apooraa Rahi Amui e haamau ei ôrometua :
a TEURURAI, Teriitariateariihaumatani
vahiné, i roto i te pâroita no Arue i te Tuhaa 1.
-ia Abdias Tara a TEHAHE, Hamaiterani, i roto i te
-ia Vairea
no
te Aua
no
TAUAROA,
-E 2
no
no
e o
a
no
Heremona, o Céline
a
TARIHAA.
Vaiho, o Timoe a UFA,
Rosalie a REIATUA.
Tâmuera
Jean-Pierre
-E 1
pipi
Tuteao
a
a
Raapoto,
o
Lana
a
o
Mere
FLETCHER
a
e o
HUA.
te Pü Uruaî
a
Tama,
o
Denise Hinano
a
COULON
1.7. TAUIRAA OROMETUA 2009
e)-Te mau faatere o te mau fare haapiiraa porotetani
-
Daniel
MARGUERON, faatere no Tâmuera a Raapoto.
LOMBARDINI, faatere no Pômare 4.
Linda a TEANINIURAITEMOANA, faatere no Tuteao a
a
Annick
-
-
a
Vaiho.
-
a
CHENE, pâpaî parau rahi no te mau fare haa¬
Papenoo/Tehaaèhaa,
Te haamauruuru nei te
tâvini tei
püpü ia ràtou
no
Apooraa Rahi Amui i teie mau
te maitaî o ta tatou mau tamarii.
1.5. TE FEIAIFAARUE MAI
-Thierry
a TEAI, e rave ôhipa i Uruaî a
mai i roto i te 43raa o to na matahiti.
I
Arue,
o
Vairea
MAITERE, Tetuanui
a
a
FLORES, Vaetua ôrometua
TEURURAI, Teriitariateriihaumatani v.
Tuhaa2
I
Papara,
I
Mataiea,
o
Tama,
ua
faaruè
FLORES, Tiare ôrometua
haapaô mai
Clet a TEHUITOA, Taîtapu ôrometua
Pascal
na
I
Teahupoo,
haapaô mai
a
te tuhaa 2 e
na
a
I Maiào, o Abdias a TEHAHE,
matahiti.
Tuhaa4
to na
-Eugénie a TEOTAHI, tâàtihia TUIHANI, Moehau vahiné,
I Poutoru/Vaitoàre
ôrometua vahiné
metua
o
to na
faaturahia,
ua
e
Tuhaa3
TEIHOTU, tâàtihia TEHEIURA, Puahea vahiné,
ôrometua vahiné faaturahia, ua faaruè mai i roto i te 55raa
75raa
Alain
o
ôrometua
ôrometua
piiraa porotetani.
o
I
I Tiàrei/Mahaèna, o Adrien a
Christian
-Tetua
Tuhaa1
faaruè mai
o
ia i roto i te
I
matahiti.
Tahaa,
o
Hamaiterani ôrometua
Sabrina
a
TERAIARUE ôro¬
Haapu/Mai'oè Huahine, o Jean-Pierre
a
TAUAROA,
Tanavae ôrometua
mau hoa here, te mau ùtuafare tamarii e te
fëtii, te faaite nei te Apooraa Rahi Amui i te tàpaô no
I to ràtou
mau
aroha ia ôutou. la
faaâpi
to
na
na
tâmahanahana ia ôutou.
noa te
Atua i to
na
here
e ta
I Avera/Faaroa
Raîâtea,
o
Médérique
a
TAPAO, Tâpaô
ôrometua
I
Maupiti,
o
Firipa
a
TEOROI, Manuùra ôrometua
Tuhaa5
1.6. FAAINEINERAA OROMETUA
Faaineineraa
-I Aotearoa, e
e
I Anatonu/Vaiuru Raîvavae, na te tuhaa 5 e
I
tonoraa i te ara
tonohia atu
Manaèna ôrometua mà
o
no
TUPAIA,
faaineineraa parau püîte
Katia
te
e
Henri
a
Taote.
-I
Auteraria, e tonohia atu
o
Henri e Moeata a TEURURAI,
faaineineraa e 3 âvaè.
Ariirua ôrometua mà, no te tau
-I
Strasbourg Faràni, e tonohia atu o Jonas a NAHEI,
pipi ôrometua no te faaineineraa parau püîte
Taîmetua
Rapa, o Nelson
a
haapaô mai
HIOE, Tauàtiau pipi ôrometua
Tuhaa6
I Manihi, na te
I Taiohaè
Tuhaa 6 e te faatereraa e haapaô mai
Nuku-Hiva, o Paria a TEVAEARAI, Tereva
pipi ôrometua
I Ua-Pou, o Conroy
a
FAATAU, Teniu ôrometua
a
POAREU, Tehau ôrometua
v.
Tuhaa7
I Tiroama, o
Michel
Maîtrise.
Faatereraa
Te faaitoito nei te
Apooraa Rahi Amui i teie
mau
tâvi¬
I Heremona, o
Gaston
a
TAUIRA, Marama ôrometua
ni i roto i ta râtou faaineineraa.
Tonoraa i te
I te fare
ara
mai no
Farâni,
o
Tevaea
a
PIFAO, Tehuiarii
ôrometua
1.8 TE TAPURA FAUFAA A TE ETARETIA
Ua haamana te
te
Apooraa Rahi Amui i te tâpura faufaa o
e te ôpuaraa tâpura faufaa o te mata¬
matahiti 2008-2009
hiti 2009-2010. Mauruuru â
no
te
ôroà
faatupuraa
e
to te hui faaroo i ta ôe
parau e te mau
horoà
ôhipa atoà
a te
Etàrëtia.
Te
mau
tià
no
te Tuhaa 8
haamori, raufJhia
e
e rave
atu i te papa
Taahifua oromefua
Vfefl Porotetani
n
°ll /
Septembre 2009
11
n-TE MAU FAAOTIRAA
Te haamanaô atoà nei râ te
âtomi,
ino
TE OHIPA-AMUI-RAA TE ETARETIA POROTETANI
MAOHIE TE ETARETIA EVANERIA
I te
Apooraa Rahi Amui
Nouméa,
ôhipa
ua
faaoti te
te reira
teie matahiti i tupu i
no
faatere
mau
o na
Etàrëtia i te
tià ia ravehia. E faatupuhia te mau tüàtiraa i roto i
te mau ôrometua haapii e te mau pipi, te faaineineraa i te
nünaa o te Atua i roto i nà Aua pipi no Heremona e no
Béthanie. Tei roto atoà i te ôpuaraa no te tahi pü faaineine¬
te
no
e ora
tautooraa atoà
mau
o
ai,
e,
teie
e to na moana o
ia e, “i te
o
e o te papa
âueue ôre
te parau mau e
te parau
No
reira, te titau nei te Apooraa Rahi Amui i te nünaa
màôhi tàatoà, ia tuu i teie fifi i roto i te pure e te haapae. la
vai ineine noa atoà rà te nünaa i te pàhono i te piiraa no te
taahi nà roto i te hau.
âmui.
raa
fenua
tià”.
mau
e
na
tei riro ei faufaa faaora. E te fàï faahou nei
Faaroo anaè i te Atua te taata
ITARATONIEI TE MAU MOTU
Apooraa Rahi Amui
nünaa màôhi, to
no te
Ua faaoti te
Apooraa Rahi Amui ia tere o Peretiteni e
peretiteni o te hau Faràni no te faaîte i te rahi o
te paura âtomi i faatupu i nià i te nünaa e te fenua
fàrerei i te
Ua faaoti atoà te
ôrometua i roto i
Apooraa Rahi Amui ia tupu te tauiraa
Etàrëtia
na
Etàrëtia Evaneria i Taratoni
to te Tuhaa 8 i roto i ta
na
e
e ua
i te
fàrii
o
ia i te aniraa
a
motu, ia âmui e 3
mau
te
tià
Apooraa Rahi Amui.
te
ino ta
màôhi. E te ani nei i
te tauturu a te mau
Etàrëtia i Pàtitifa
mau
e
i te
ao
nei,
no te
âmuitahiraa
o
te
faaôhie i teie fàre-
reiraa.
TE FIFI PORITITA O TE FENUA
I
mua
i te fifi
ôre
mau
Faatereraa Fenua, te faaîte
o te
nei te
Apooraa Rahi Amui i to na tüàti ôre i teie peu tano
mau tià poritita o tei haapàpü mai i to ràtou tàuà ôre
àti o te nünaa. Nà roto i te reira peu, ua ûàna roa, e te
ôre
a
i te
rahi
te
atu ra te
noa
fifi. Te
faatupuraa ôhipa e tae
tamarii i te ôhipa.
mauraa o
o
fenua ia faariro
te
i te èreraa
faufaa
e
te mau
tàtou
mau
Apooraa Rahi Amui i te
mau
noa atu
Te tiàoro faahou nei te
faatere
te tereraa
mau
o ta
à ôutou i te nünaa,
ei ôriô
mata, e ei
to te
pü tarià no ôutou. A haamanaô noa ôutou e, no
nünaa tiàturi ia ôutou, i pàrahi ai e i tià ai ôutou i reira.
la îte mai
TE ORARAAI TE FENUA TARATONI
mau
I TE MAU TAU I MURI NEI
Te
No te manaônaô i te
fenua
Taratoni,
te oraraa
âmui
ua
o
oraraa o
te mau
ùtuafare màôhi i te
tuatàpapa atoà te Apooraa Rahi Amui i
te
mau
nünaa
e ora
nei i nià i teie fenua.
ôutou,
na na
Tumu Hoê
Atua
e
atoà
e
huri ia ôutou
e ta
ôutou
raro.
pii atoà nei rà te Apooraa Rahi Amui i te nünaa
teie fenua ia faarahi i to
Te tiàoro
atoà ia
ra
faanahoraa tià ôre i
na
to tàtou
roa no
tiàturi
ora.
e
to
na
Na te rahi
o
faaroo i te Atua te
o
to ôe faaroo i te
faaora ia ôe.
ra te Apooraa Rahi Amui i te mau ùtuafare màôhi
pàrahi i roto i te hau e te faatura.
TE TAATIRAA El IMIRAA MONI
NA TE HAU FENUA
Te faaitoito
ra
Evaneria i Taratoni
ôhipa atoà
maitaî
e
e au e te
te hau.
Apooraa Rahi Amui i te Etàrëtia
te
e
i te
mau
motu
i te
raveraa
i te
mau
âpeeraa i teie ôpuaraa ia tupu i roto i te
TE INO ATOMI A TE HAU FARANI
I
mua
tàtou”,
e
i te hororaa
ua
haavàhia
taime màtamua
fenua.
Faràni
a
te
feià mai
e ua
no
te
“Tàatiraa Moruroa
faautuàhia te hau Faràni
i Màôhi-Nui
e
tàne
e
roto
i te
Apooraa Rahi Amui e, te tààtiraa,
pàhonoraa i te aroha e te here o te Atua. Ta te
te vahiné te
reira faaîteraa i to ràua hinaaro
ôpuaraa faaora
no te
te
Apooraa Rahi Amui ia
mau e te parau tià e faa¬
màîti-màite-hia te hoê ture parau
tura i te turaraa o te taata e te nünaa, te fenua e te moana e
te mau î atoà. Te tiàoro atoà nei rà te Apooraa Rahi Amui i
te
faatereraa hau Màôhi ia haamaitaîhia te ture
feià
12
rave
pàruru i te
ôhipa o te pü turu utaa.
Veà Powtetani n° 11 / Tetepa 2009
a
e
tomo
i
Atua. Te pàtoî nei te Apooraa
te hau
fenua i faariro i ta te Atua
faanahoraa i te parau o te taata ei ràveà faaîraa i te âfata o
te fenua. la riro te tààtiraa ei taime e faahanahana ai te taata
i te Atua
no
to na
aroha
e
to
na
here.
TEMAUMAHU
Te haamanaô nei te
Te ani tuutuu ôre atoà nei te
a te
Rahi Amui i te faaotiraa
tiripuna ôhipa o te
No reira, te pii nei te Apooraa Rahi Amui i te hau
ia îte i te îno rahi ta na i faatupu e ia tàtarahapa.
roa
Te haamanaô nei te
ta te taata ia
mau
tamarii i roto i te
here tàtou i teie
te
mau
îteraa i to ràtou
nünaa
o
te
Atua.
Apooraa Rahi Amui, e parau to teie
oraraa o te
Màôhi
tamarii ta tàtou, e
e te ani nei o ia, ia
ia tauturu ia ràtou i
pàrahiraa i nià i te fenua,
e
i roto i te
Te hinaaro nei te
fârii mai teie
na e
e ia
faatoro atu nei ei
ia ràtou ia îte faahou ràtou i to râtou turaraa ei
tautururaa
Te ani nei te
Apooraa Rahi Amui ia îte mai
tamarii i te rima ta
mau
Apooraa Rahi Amui i te nünaa faaroo ia
tüiau, oia hoî ia âmui i to tàtou püai no te tautururaa i te
nünaa ia matara to
fifi.
na mau
taata, e ei tamarii na te Atua.
Te faaitoito nei te
Te faaîte ûàna nei râ te
ôre i te feiâ
raa
moni
faariro nei i
e
na
ràtou,
reira, te pâtoî nei
e
faariro i
e te
Apooraa Rahi Amui i to
te fifi o
teie
mau
na tüàti
tamarii ei îmi-
türaîraa ia râtou i roto i te îno. No
ia i te hinaaro o te faatereraa o te fenua,
parau o te mau màhû no ràpae mai, ei râveà
te
faaî i te âfata
o
te fenua.
o
Apooraa Rahi Amui i ta na mau âmaa
huifaaroo, e te huimetua atoà, ia
haafaufaa-atoà-hia te mau haapiiraa tumu a te mau tupuna,
ôhipa, te
no
arataî
mau
i te
te tauturu
o te
tamarii i te àroraa i te fifi
mau
nei. Te ani atoà nei te
o
te
Apooraa Rahi Amui i te
tumu a te
Màôhi i ta
mua
i te àti
te
o
feiâ
âpï i roto i teie tau fifi
e te
te oraraa
arataî
haapiiraa
mau
fenua ia îte mai, i te faufaa rahi o te mau
tamarii.
na mau
TE FUT OfflPA ORE O TE FEIA API
I
o
TEREOMAOHI
Te hinaaro nei à te
ôhipa
Apooraa Rahi Amui
e
haamanaô i
ôre, te tiàoro nei te Apooraa Rahi Amui i te Faatereraa o te
to tàtou nünaa e, to na reo, e
e
fenua ia haamanaô
taura tâamu ia
e
peàpeà nei
i roto i te
na mua roa
i te nünaa
o
teie fenua. Te
ia i te îteraa e, te horoàhia nei te tiàraa ôhipa
hau, na to ràpae mai e na te feià i faatuhaahia.
o
Te ani nei te
mau
tamarii
mau
ôpuaraa.
Apooraa Rahi Amui ia tuuhia te
te
o
fenua i
mua
roa,
o
te
èà hoî
Te ani nei à te
Faatereraa
fare, te
rahi
mua
i te ûàna
e
te
rahi
te mau
o
fifi
e
o
mau
ta te Atua i
horoà mai
no
ia tàtou iho. la fârii tâtou i to tâtou parau, ua
ia te Tumu Nui i reira.
no
te
te
niu ia
o
te
e
te
re, te papa no
hanahana
tààtiraa, i reira, e metua te tahi
tahi. la faaitoito ia tàtou i te
hinaarohia
faatupuraa i te hoêraa
Atua. O te haamata-atoà-raa ia
o
E te huimetua e, te
tamarii,
hàmani-îno-raa tamarii.
ùtua¬
ia
haapii i ta tàtou
mau
tamarii.
TE ETAREHA POROTETANI MAOHI
E TE FAUFAA ORA A TE ATUA
e
Ta te Atua
toàraa i te
no te ora o te taata, ia fànaô te tàa¬
Ua màramarama, e ua fârii to tàtou mau
ôpuaraa
ora.
tupuna i te reira. Aita hoî ràtou i àmu noa, ua tanu, e ua
pàruru atoà ràtou i te faufaa ora ta te fenua e ta te tai hoî e
mau ra.
I
haamaitaîraa te reira
na te
Apooraa Rahi Amui i to na
peàpeà rahi i mua i te mau haafifiraa rau e fàrereihia nei e
te huitama o teie tau. Te manuia-ôre-raa i te haapiiraa, te
mau
mau
te ùtuafa¬
te oraraa o te nünaa.
Atua ia tàtou. Te faaîte nei te
Apooraa Rahi Amui i te
âmaa ôhipa e te mau pàroita, ia îte i te faufaa
tàtou nà roto i to tàtou here-
raa
o
Apooraa Rahi Amui ia îte mai te
pàpaî ta na e faaôhipa nei e te mau
paèpaè nei e e arataî nei i te reira pàpaî.
fenua i te
to tàtou reo e
o te mau ùtuafare Màôhi i teie mahana, te pii nei te
Apooraa Rahi Amui i te feià metua ia haafaufaa i te tura¬
Te faatura
te
vàvàhi nei i te
rahiraa
raa
o
Te faaitoito nei te
TANE, O TE VAHINE,
ETETAMARH
I
e
e te paari o te mau Tupuna, e te
tae ai tàtou i roto i te îteraa i te hinaaro o te Atua.
haapiiraa atoà e
TE TURARAA O TE
na
haapàpü ia na i roto i te îte
parau o te
i roto i te tàatoàraa
i to
na
taoà horoà ia na te Atua,
fenua, e ràveà hoî te reira
i te
mua
mau
hàmani-îno-raa
a
i te rahu
te taata
a
Atua i teie
mahana, te faariroraahia te moni ei màtamua
te tïtauraa
i te
te
Faufaa
ora o te
ora a
te
nünaa. Te
Atua, ei
«
Te manaônaô atoà nei te
fifi ta te
mau
tauiraa
o
te
haapàpü nei
o
faufaa vai tâmau
ia ia vai
»
te
maraaraa o
noa
.
Apooraa Rahi Amui i te
reva e
te
no
te miti
e
mau
faa-
tupu i to tàtou mau pae fenua. E mea pàpû e moè te tahi
motu to tàtou. E
mau
îmi te
mau
taata e ora ra
i reira i te
tahi atu fenua ei nohoraa
âpï no ràtou. I mua i teie fifi, te
tiàoro nei te Apooraa Rahi Amui i te nünaa ia vai ineine
noa i te fârii ia ràtou. E te pii atoà nei o ia i te huimana o te
fenua ia îte i ta na tuhaa e ta na hopoià i mua i teie fifi.
Te faaitoito nei te
tomo
Apooraa Rahi Amui i te nünaa ia
no te pàruru i te rahu a te Atua.
i roto i te îmiraa ràveà
Mea tià ia tàtou ia faaora faahou mai i te ràveà
a
te mau
tupuna oia hoî te ràhui.
TEHEIVANUI2010
No to
roto
i te
na
îteraa te faufaa rahi
oraraa o
te
o
te
tiàraa
o
te
feià
âpï i
Etàrëtia, te ôaôa nei te Apooraa Rahi
Amui i te faaara atu i te huifaaroo
porotetani Màôhi
e, e
tupu ta tàtou Heiva Nui mai te 18 e tae atu i te 25 no Tiurai
2010 i Tahiti. Teie te tumu parau
Veà Porotetani n°ll /
“Te Vai nei Au”.
Septembre 2009
13
E
pii teie
reo
ia îtehia, ia
no te taata
tàuàhia
e
âpi i te Etârëtia, te feiâ metua
ia faaroohia
pûpü ia
na no te tauturu
titauraahia.
Ua ineine atoà râ
o na.
e
i te ôhipa i te vâhi tei reira o ia i te
pii nei te Apooraa Rahi Amui i te mau arataî faaroo
rauti o te feià âpi, ia faanaho e ia turu i teie tâpura ôhipa no te maitai o te feiâ âpi.
Te
i te
e
mau
m-TE POROII TE NUNAA MAOHI
O
«
èà, te parau mau e te ora, aore e taata e tae
maoti râ ei ia ù ».
vau te
i Metua ra,
Te
ia
au
raa a
haapâpü mai ra ia i te tiàraa o te Fatu i mua i te taata
i te hinaaro
te Metua
i te
ora e
ra.
Mai te
to te mau
o to na
i ta
Metua. Ua îte atoà hoî tatou te tiai-
na mau
tamarii, to râtou ia taeraa i roto
pâpüraa hoî to râtou pârahiraa i roto i taua ora
mau metua atoà râ, aita atu e mea e ôaôa ai o ia,
te
tamarii ia haamanaô-tâmau-raa i to te mau metua
here ia râtou. Ua îte atoà hoî tâtou
reira
no
te
hinaaro
o te
Atua, ta
na
e,
e ora
i tuu
na mua roa
nei e, te fenua. E no te mea aita
râpae i te Atua e tano atoà ai ia tâtou ia parau e, aita
i râpae i te fenua.
ra râ letu e, aita atu e èà e tae ai
maoti râ ei ia na. Te auraa, mai te peu o ia te
èà, eita ia e tano ia tâtou ia taahi i te tahi atu vâhi i te vâhi
i reira to letu tuuraa i to na âvae. Te auraa, mai ia na i püpû
i to na ora mâ te taiô ôre i te rahi o to tâtou îno, ia arataîatoà-hia ia tâtou nâ nià i teie èà, te èà no te faaruèraa ia na
Te haamanaô atoà mai
i te Metua ra,
o
ia faariro ia
i te tiàraa arataî, të
te Metua a nehenehe atu
tâtou ei arataî të ôre
e
faaîte i te parau mau e
hia ai tâtou ei arataî.
mataù i te
amo
te taata e
nei i te faatupu no to na here e to na
Metua. E no te mea, aita e râveà
mâramarama ai i te hinaaro o te Atua i tae roa ai
hinaaro
ia
na
të faatupu i te ora o te nünaa i titau-
noa
to na
a
püpû mai i ta na Tamaiti fânau tahi.
te Atua i te
i roto i
i
iho i te rima
na e
faaroo i te faaueraa
te ora, e tupuraa te
ta na rahu ta tâtou e parau
e ora
râ, ta
mai nei teie
No reirà, te tïtau
eiaha ia tâtou
èà. Te uiraa
atu
râ letu ei arataî
paha
no
te
i ta tâtou
riro noa ânei
mau tautooraa no
te faaîte
i te èà, no te faatupu i
tià e no te arataî i te nünaa, ua rau te fifi e tàrava
nei i nià i teie èà. Mai te tàuà ôre o te nünaa i te faufaa ora
te parau
a
te
Atua, te moèraa ia na e, te taata, te hohoà ia o te Atua,
atu ai to na huru, to na reo, to na hiroà, te faariro-
rau noa
raahia te parau
tià ôre ei
tià, te tûmâraahia to tâtou
parau
parau to te mâôhi, te faaèreraahia te mau tamarii i te mau
maitaî ta te fenua e horoà noa nei ia tâtou. Te faaîte noa
mai
e, eere
e tano ia tâtou ia ui, te
Etârëtia i te Metua ra.
Te rahiraa o te mau parau i ferurihia i teie matahiti, te
haamanaô atoà mai nei teie reo i to te Fatu ia tâtou e, i mua
ra
ia i te rahi
o
te
I roto i teie huru parau ta
haapâpü ia tâtou
i to te Fatu ia tâtou,
vai faahou ra te tahi
reo
mârô i te manaô e, te
e
letu, te hinaaro nei o ia e
teie i ta na ôpuaraa, i ta te Metua
ôhipa
e
tiaî mai
i te Etârëtia.
ra
Etârëtia porotetani mâôhi
Ua îte atoà râ tâtou, eere te
i to letu. E
râ tei faaroohia
anaè tei faaroo i teie
reo
feiâ atoà i fârii ia
ei Fatu. Mai to tâtou
hine
no
te
tei fârii
e
na
Etârëtia èvaneria
Farâni mai
no
reo
Taratoni
tei âmui ia tâtou, to tâtou
e
to te
mau
e no
taeaè
taeaè
e
e
te
tua-
te mau motu
e
tuahine
no
fenua Fitï tei haamanaô mai e, e fëtii hoê
tâtou i mûri i to tâtou Fatu. Hoê â èà ta tâtou e haere nei e
arataî nei ia tâtou i te vâhi hoê, i te ùtuafare
tei reira to
tâpura ôhipa i
faaotihia no nâ Etârëtia e piti, te haapâpü nei te Apooraa
Rahi Amui i te faufaa no te pure ta te Fatu i pure ia hoê te
te
tâtou Metua te tiaîraa mai. Nâ roto i te
feiâ atoà ta
na
i
Na te Vârua
i to
te
na
hinaaro
itoito ia îte
haapii
o
e
i faaîte ia râtou te Metua.
te Atua e tauturu
e na te
tâtou Metua i te
e
mau
faaroo i ta
na
ia tâtou i te
Tamaiti
e
faatupuraa
horoà ia tâtou
ia fârii te nünaa i te maitaî fâito ôre
o to
ao.
Mauruuru
Oleti
Vallée du Tir, Nouméa,
i te 26 no Tiurai 2009
14
Veâ Porotetani n°l 1 / Tetepa 2009
COMMUNIQUE
DU 125ème SYNODE DE
L’EGLISE PROTESTANTE MAORI
125ème
Synode de l’Eglise Protestante Màdhi s’est tenu dans le Sème
'au dimanche 26 Juillet 2009. Les séances
de travail du Conseil supérieur se sont déroulées du lundi 20 Juillet au samedi 25 Juillet
2009 dans la maison paroissiale Te Aroha située à « La Vallée du Tir ».
Le
Arrondissement du dimanche 19 Juillet jusqu
Vos actions montrent la force de votre foi, et
REMERCIEMENTS
la bénédiction de Dieu.
Parents, lors de cette rencontre, les actions de vos enfants
Que Dieu soit loué pour la concrétisation de cette
du Synode avec la Communauté mâôhi du
rencontre
Sème Arrondissement. Il y a
50
ans, nos «
Metua
» se
vers cette Terre pour subvenir aux besoins
de la vie de leur famille. Ils ont recherché un lieu pour
sont
déplacés
bâtir le
l’épa¬
nouissement de votre vie, dans
AU Sème ARRONDISSEMENT
que le peuple mâôhi puisse se ras¬
même lieu pour louer Dieu. La Terre de
démontrent leur
capacité à assumer le travail. Vivez votre
qui est le témoignage de la gloire de Dieu révélée en
Jésus Christ. Que votre identité mâôhi soit respectée dans
ce fenua qui vous a accueillis, et que vous puissiez à
votre tour, respecter ce fenua et ce peuple.
foi
Temple afin
sembler dans
un
Calédonie est devenue
patrie et une vie nouvelle pour
eux. Que votre amour pour cette Terre qui est devenue la
mère patrie de vos enfants ne cesse de grandir. Malgré
votre éloignement de votre terre natale, vous n’avez
jamais oublié votre identité mâôhi, vos traditions et votre
une
Le
Synode exprime vivement ses remerciements et sa
les nombreux jeunes garçons et filles, pour
leur courage et leur dévouement à prendre soins de l’as¬
semblée, jour et nuit. Vous avez vécu votre foi à travers
les chants, les danses et les prières et le travail au quoti¬
joie
envers
dien.
foi.
Louons Dieu
Le
Synode glorifie Dieu qui vous a donné courage et
patience : Paroisse de Nouméa, Groupes paroissiaux de
Thio et de Po oro, les familles des pasteurs et des diacres,
les comités de travail, les femmes,
les Jeunes et les
« Metua » du foyer en
répondant à tous les besoins pour que le
Synode puisse se dérouler dans les meilleures conditions
possibles. Vous nous avez accueillis avec amour, hospita¬
lité, grâce à votre confiance envers les Dirigeants de
l’Eglise.
qui
vous avez
et
glorifié
le chemin
Terre, ainsi que votre identité
Dieu. Jeunes, sachant que
vous montre constamment
vous fait redécouvrir la
mâôhi et le projet de vie de
qui
été aimés de Dieu, que
par votre
le Seigneur en soit loué
vie.
enfants. Vous êtes devenus les
nourrissant et
en
Le
Synode remercie le Conseil Municipal de la ville
permis au Sème arrondissement de
disposer à nouveau du terrain de la Vallée du Tir et de
l’avoir autorisé à y bâtir la maison paroissiale de l’arron¬
dissement. Merci également pour les moyens logistiques
qui ont facilité l’organisation du Synode.
de Nouméa d’avoir
Veà Porotetani n°ll /
Septembre 2009
15
Dosier
L’Eglise évangélique en Nouvelle Calédonie et aux
Loyauté, vous ne vous êtes pas contentés de nous
regarder. Vous avez apporté votre contribution par la
nourriture, par votre accueil coutumier et vos chants, de
plus nous avons pu vivre ensemble, depuis notre arrivée
jusqu’à la fin du Synode.
îles
Cependant,
travail
nos
peuples respectifs nous ont facilité le
ensemble, anticipant
apporté votre aide au Sème
arrondissement, nous démontrant que vous êtes prêts à
travailler avec l’Eglise Protestante Mâôhi.
en
commençant à cheminer
ainsi notre
projet. Vous
avez
C’est un moment pour les deux églises de se taire et
de réfléchir devant les bénédictions de Dieu et de conce¬
voir à
chemin de rencontre avec le peuple et
églises du Pays, ainsi que les orientations
les dirigeants du Pays.
nouveau un
les différentes
Le
Synode remercie également la commune du Mont
« Tamarii tuhaa 5 » et tous ceux
qui, avec plaisir, ont donné de leur temps, et ont apporté
leur soutien dans toute cette organisation. Par la grâce de
décidées par
Dore, l’association des
Dieu,
remercions pour votre contribution.
nous vous
REMERCIEMENTS
A L’EGLISE
EVANGELIQUE EN NOUVELLE
Le Synode vous encourage dans votre rôle prophé¬
tique et libérateur du peuple. Nous sommes conscients
que votre pays a pour projet de réorienter la vie du
peuple. Notre prière, c’est que ce soit l’amour, la compas¬
sion et la paix de Dieu qui vous éclairent dans votre
ministère.
CALEDONIE ET AUX ILES LOYAUTE
ETUDE
Que le Seigneur soit loué, car vous nous avez facilité
l’entrée dans votre fenua et dans vos foyers. La création
de Dieu
nous
les hommes
hommes
Par
démontre à
se
nouveau sa
rencontrent,
les cultures
se
chaleur,
côtoient et les
sa
proclament la terre et le Seigneur.
son
président, MARAEA Taaroanui, le Synode et
arrondissement
la Communauté mâôhi du
sollicité votre accueil coutumier. Ce
comme
charité et
il
a
été dit par
qui
a
La
thématique qui a mené la réflexion biblique du
synode de l’Eglise Protestante Mâôhi, est fondée sur la
parole prononcée par Jésus dans l’évangile de Jean au
chapitre 14 et au verset 6, qui dit : « Je suis ie chemin, ia
vérité et ia vie, personne ne peut aiier au Père autrement
que par moi. »
vous ont
C’est cette
été fait. Et
le président :
ses
une cinquantaine d’années, nos parents,
recherche d’une vie meilleure pour nos familles ont
votre terre.
vous
fait
leur
sans
Vous les
avez
avez
donné
calcul.
une
à la
foulé
accueillis chaleureusement,
terre où s’installer, vous l’avez
Aujourd’hui, pour la toute première fois
dans notre histoire commune, nous vouions dans
i ’humiii-
té et ie respect,
exprimer notre gratitude, envers vous et ie
Seigneur. Nous sommes dans ia Joie pour i’accueil chal¬
eureux et fraternel réservé à nos enfants qui résident dans
votre territoire et pour nous qui arrivons de Mâàhi Nui.
Ensemble,
Vous
nous
cheminons
voie nouvelle.
»
par la voix de votre Chef
Paita de Drumea-Kapone :
répondu
nous avez
coutumier Maurice
vers une
a
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010