EPM_Vea Porotetani_20090708.pdf
- Texte
-
ÉGLISE protestante
MAOHI
Centre de Documentation
et
Porotetani
d’information (C.D.I.)
PAPEETE
-
TAHITI
Te Rururaa ôrometua 2009
Irw
1
1
N
1^
lS fS^sî4
\
.
1
,
t,
Vf;
glwM
f\
'
Ibe^
ï
a
A
■■
1'#m
■'
'^'Wi
f'
P'
•’
Tautim
à20 9
Ile
I
PROTEJ
Centre de
St
l^cui^ii
d'InfornWÊ0r (C'
PAPEETE
TAHITI
-
TJJol^
;
0 Photos : La Pastorale 2009 à Tautira
♦ Te Parau o te fenua : Tautira
0 Édito & Intro : Président MARAEA Taarii
2
4
^Porâtetani
5
i
i
MENSUELœi^CÏJSEHlCnETANffiMÂÉan
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉEN1921
Dossier
■
Boîte postale; 113
-
98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Email : veaporotetani@eptfi.pf
5/22
0
.
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Rédactrice
en
Te Fenua,
“
Chef
Uputa
no te
La Pastorale
La Terre, Porte
TUPAIAKatia
%
Te Runtraa ôrometua 2009,
Raî
2009,
|
du Ciel ”
*
■
Secrétaire-Maquettiste
POHUE Ben
Ètârétia
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline, MARAEATaarii,
TEURURAI Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
6/8
9/10
11/12
et la
collaboration de
MALÉ Émile
13/14
Prix de l’abonnement
(1
an
15/16
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
16/17
.
i
18/19
20/21
21/22
23
24
OE
BULLETIN
Nom
Adresse
0 TEFENUA,EÙPUTANOTERAI(OMUARAA)
TE VAUVAURAA MANAÔ A TE MAU PUPU
0 I te monirë poîpoî 06 no Tiurai
0 I te monirë 06 no Tiurai i te taharaa mahana
0 I te mahana piti poipoi 07 no Tiurai
0 I te mahana piti 07 no Tiurai i te taharaa mahana
0 I te mahana toru poîpoî 08 no Tiurai
0 I te mahana toru 08 no Tiurai i te taharaa mahana
0 I te mahana maha poîpoî 09 no Tiurai
0 I te mahana maha 09 no Tiurai i te taharaa mahana
0 Hohoà : Te Rururaa ôrometua 2009 i Tautira
0 Himene ; Maeva e te Tumu Nui
RÉABONNEMENT
Prénom
:
:
:
Je
me
réabonne
au
je verse la somme de
Abonnements : Polynésie
Veà Porotetani pour
l’année 2009 (lan
-
10 numéros)
et
À
renvoyer
à
:
?
I
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°10 ! Juillet-Août 2009
3
Tautim
Te
mau
parau
paari no
Tautira
Taumihau
E aha te tahi parau e au no te
:
ômuaraa i
teie fàrereiraa to taua.
Tfteomea
Etârètia
PâpâTemana
:
«Teie fenua
ua parauhia o na o Tautira i te pari e mataùtaù, te fenua teie i ôtuîtuîhia i te àre fafati o te moana
urifa, te mata rufa teie o te parau faatara i teie fenua to
tatou
Tahiti
o
e.
tatou i te tuna,
I te tahi tau,
hâmani iho ra te arii o Taîhia i te tahi fauTaraihia teie vaa i roto i teie faa rahi. Ua
tâhoê te nünaa i te pae tai e to roto i te mau âfaa no te tô
mai i teie vaa i raro i te tai. Ua rave e ua rave, aita te vaa i
raô
Inaha hoî
ua
faaau-noa-hia teie fenua to
te tahi ià rahi tei uruhia e te vàrua o te tahi
no
na, e vaa.
âueue. Haamanaô aè
tuàna i roto i te
te arii.
Ua tàmatahiâ^atu
noùra i ta
taina
ra na
to râua
te
ana
ra
o
Honoùra
e
tei taua vâhi
faaearaa. Faaîte
i te tii. E
ua
atu ra râua
faaue mai
o
taeaè e, e hoî i tai, e parau i te arii e i te
fata mai i te ahi màa i roto i te faa e ia àma, e
haapahu mai i te pape, a huri i roto i te tahora. I tai atu nei
na na
o Terehe a tere mai o ia, mai
fenua tere tià mai i teie pae hiti nià nei, àuaè
nünaa e, e
Tàfai
faaôhipa i ta na ôpahi no
ia îte tatou i teie vâhi o àriàri e faataa ê ra ia Ta¬
hiti rahi e o Tahiti iti, e parauhia ô na i teie mahana o Baie
Phaéton, to na iôa o «Teàuaa» aore rà «Teàuaè», te paira
tera i vai mai i te faaôhiparaa o Tafaî i ta na ôpahi no te
tapüraa i te ômii o taua îà ra i mau ai te tere o teie ià rahi i
o na e
fenuahia mai ai teie fenua to tatou. A huti aè te tino
pau roa
fata-faahou-hia te tahi ahi màa i uta. Faanuu rii atu
Havaî fànau
teie àito
te tâpeà i te tere o teie
potii i parauhia
nei
tei
o
ïà,
nià, teitei mai nei te
ômii, ua marua o na i
Tahiti iti
o
maruaraa
o
raro
Taiàrapu
ômii i
te
mau
raro
o
te ià
mouà i te pae Tahiti rahi àrà te
i te tai i rapu ai te tai i parauhia
no te mea e, ua rapu te
roto
parauhia
i te tai.
Taiàrapu, te
Tepari.»
o
o
Taumihau
:
E aha
rapu noa ra te
mau na
te
miti i teie
auraa o
pae o
teie parau
tei
Tau¬
tira.
PâpâTemana :
« I
parau-noa-hia teie vâhi
ra.
Tautira, te vâhi
mahana
e maraa
e
e, o
o
Fatutira i ta-
faatiàhia ai te tira. I nâ ô nei te
aè ai i nià i te raî
nui, i mareàreà ai
Tautira,
e
türama atu ai ia Tahiti
Tahiti nui. I parauhia ai o Tahiti nui
o
mareàreà.»
Te vai nei atoà
:
parau.
E aha to
ra
te parau o
raa no
:
E tahua to nià
Honoùra. E
na auraa.
Ua hutihia mai
te
àito
o
Tahuareva, tahua faarevaraa, nohoHonoùra, fânau-püfenua-hia. No te taiâ o
o
ana.
Pou-fatu
I
e mea raa.
Te vai
teie
raro noa
ra
püfenua,
râ te
mai i te vâhi
ra
râua ia
parauhia
I ô te hunaraahia teie
na
i roto i te
Poufaturaa,
pûfenua.
o
atua o te pô, o Maui, na na i rave i
i àtuàtu, i riro mai ai ei taata. E e mana
mau
na na
rahi to teie taata, e taata tuiroo. E nehenehe ia na
ia na e e faanaînai atoà ia na.
e
faarahi
e
ra e a na
tô i te
vaa o
te arii i
vàhi
e
tiàhia nei
o
tae roa o na
e
tàtou,
i
Honoùra, to
o
te
moana.
o
na
Haruharuhia
e
no
uiuihia
na
no
e
Taumihau
Tiurai 2009
(Haapotohia mai te mau parau atoà
te veà porotetani)
e
o
na para,
haumitiraa»
pàpà Te-
Tautira
i te Rururaa Orometua i Tautira
i te 08
E teie
haamâharaa i to
Ana. I reira to
Uiuiraa manaà i te Tiàtono Faatuhaahia
te Pàroita
roa
i te tai, ua âueue te
I parauhia ai teie ava o
raro
Motuîoio.
o
i te fenua
nei mai uta i nià
taua vaa
papa o te fenua, ua àfà te papa.
Tiàfà. I reira ua ara atoà te mau veri
mana no
nâ metua i teie àiû ta râua àfaï atu
o
te
terà tahua. Te toparaa te vaa
E teie aito
PâpâTemana
hoê
faa rahi. I reira
ra o
faa. Taa atu ai te faa iti, taa atu ai
ia i te fàrii-faahou-raa i te màa i huri-
maaraa o
I reira to honoùra haereraa i uta
ua
na
...
tahatai, Ua parau atu ra o ia i te arii e, e faanaho i te îhitai,
e paîùma i nià i te pahï. Ua nâ ô aè ra te arii, ua rave iho
nei te nünaa, e aita te vaa i aueue, e parau faahou mai à
de, e huri te ihitai i nià iho. Ua parau atu ra o Honoùra :
A paîùma i nià iho. Tâpeà maira o ia i te rei i mua o te
vaa, ua taù atura o ia i to na mau tàura o te pô : Te uî àua
e, e àti mai, e haere taua.
[...]
Taumihau
i
Hoê à haereraa mai te puhi, te ôopu
e
te reira mau mea. Aita ra o Honoùra i para. Ua
hia i roto i te tahora, màha maitaî atu ra.
no
rauraahia
«
màa.
i te pape.
Honoùra i te
te
tai i te
ai au e, te mata rufa o te parau faatara o teie
te mea ia e, te upoo o taua ià ra teie i Tautira
nei. E ùa nei te rapu noa ra ia te miti e mai terà ihoà pa-
aha to
mau
Ua parauhia e, ua haere roa terà taa raro to Honoùra i
nià i te papa o te fenua e terà taa i nià, e haere roa i roto i
te ata. I reira to na fàriiraa i teie rahiraa màa i haapahuhia
I parau atu
fenua,
hito
fàrii ai i teie
e
i
ai
i
Ho¬
a
RUPEA
^
i
Te rahu
ta
e
ip
faaîteraa i
na
te Aroha o te Atua
a
Ê
mea
noa
i nia i ta
teie
ta te Atua
i te tahi vâhi
na
i reira to
ia tatou. Ua
parau e, te mau
eiaha atoà
ua
te
e
a
ra te
te
faa-
no
na e tuu
ei faatere
ôpuaraa
i te tahi tiàraa faufaa
no
faaàhiparaa i te reira tiàturiraa i
pâpû i teie mahana,
te Atua. No te mau
fifi ia îte
arataï ia ia
tumu o te ora.
mai
e
eiaha
e
fifi ia
hau rarahi ihoâ râ, tei hahi i roto i ta râtou
rautiraa i te rahu
rahu
ai te taata ta
na tuuraa
E aha râ ta tatou
te taata.
te
e ora
rahu. E tano râ ia tatou ia parau e, e
na na
to te Atua
ao,
i rahu hou te taata. Eere
E
e,
marumetia
o
teie nei
ta te taata àroraa no te faatere i
tià ia ia taià faahou tatou i te Parau
mea
ôpuaraa
ora a te
Atua
a
Te dada nei tatou i te ite-
vâhi atoà i te féruri-faahou-
raa
i to râtou tonoraahia i roto i teie nei
Te
mau
Etârétia
no te taata.
i te
rururaa
no
te
drometua
teie tumu parau
mau
no
ao.
teie matahiti
ua
na
faaîteraa i te aroha
o
nous
faut donc
bibliques pour nous réapproprier notre
responsabilité de gestionnaire responsable qui s’inscrit
dans le projet de vie de Dieu pour l’homme. Il est heureux
de voir aujourd’hui que les églises d’où qu’elles soient se
préoccupent de cette dimension de leur mission.
La
hid mai ia i
tei arataï atoà i te mau drometua i roto i te
hid-faahou-raa i ta
d’une démarche pratique rendant la vie possible à celui
qu’il placera en maître sur toute la création. Nous pouvons
parler de projet de vie auquel il accordera à l’homme une
place importante. La question se pose aujourd’hui de savoir
ce que nous en avons fait de cette confiance qui nous a
été accordée par le Créateur lui-même. Force est de
constater que l’humanité, les grandes puissances en
particulier, ont failli dans sa gestion de cette création.
Pour le christianisme mondial, il ne faut pas avoir peur
de reconnaître que la lutte pour dominer la création l'a
conduit dans une attitude de mépris de la question
relire les textes
Atua ia îte faahou tatou i ta tatou tuhaa rautii roto i te
raa
Il nous rappelle ce que Dieu a mis en place avant
même de créer l’homme. Il ne s’agit pas uniquement
essentielle liée à la création, la vie. Il
i roto i te faatura dre i te parau
na
L’environnement est aujourd’hui un élément
Edito
&
incontournable de notre bien-être et de notre avenir.
Atua i teie mahana ei parau
to tatou ànanahiraa. Te haamanaà noa
reira i te
ora
a te
J faufaa rahi i roto i to tatou oraraa e i te parau no
MJ
naho
riro te rahu
La création
dans l’annonce
de la Grâce de Dieu
pastorale de cette année s’est penchée sur cette
question posant des débats importants au sein du corps
pastoral sur la place que doit occuper la création dans
l’annonce de la grâce de Dieu.
te Atua.
Président MARAEA Taaroanui, Taarity
Intro
Te fenua, e
ùputa no te raî
(Haapotoraa no te haapiiraa i te Rururaa àrometua 2009)
Mai te 6
e
tae atu
i te 10
no
Etârétia Porotetani Mâohi
Tiurai 2009, ua ruru te mau àrometua atoà no te
e to raton mau
hoa i Tautira
te feruri e te tâuà-
no
i nia i te tumu parau, «te femia, e ùputa no te rai.» Ua matara mai teie
tumu parau nâ roto i te heheuraahia i te parau a te Fatu enâô ra e :
«Iparau atu vau ia àutou i te parau o te fenua, e aore outou i faaroo ; e aha
àutou e faaroo ai ia parau atu vau ia outou i te parau o te rai» (loane 3,12).
Teie te tahi haapotoraa no te haapiiraa.
parau
[parau atu na vau ia àutoui te parau o te fenua, e aore
i
faaroo,
aha àutou e faaroo ai ia parau atu vau
ia àutou i te parau o te rai (loane 3,12).
outou
e
Aita te taata
Atua i mâîti
parau
râ
fenua ; aita o ia i haere mai
o te
te oraraa o te
Atua
e
te mau
merahi,
e
e
faatià i te taata i
faaitoito râ i te taata
i te hiôraa i te parau o te vâhi ta na e ora ra, no te mea i
noa e noaa ai ia na te mâramarama i te hinaaro o te
reira
Atua
6
e
ta na
U:
ôpuaraa faaora. [...]
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
e
te
haamanaô nei e, te fenua, te vâhi ia ta te
îritiraa i te ùputa o te mâramarama. Te
te fenua, te vâhi atoà ia e noaa ai
i nia i te ôpuaraa faaora a te Atua.
i te taata te mâraraaMea maitai te taata
ia îte e ia fàrii ôiôi e, te vai ra te mea e ôhie o ia i te mâra¬
marama, te vai atoà ra râ te mea të ôre e naeàhia i to na mâauraa,
rama
Te pâpûraa o te parau ta tatou e hiô nei, teie ia : Aita
letu i haere mai e parau i te taata i te parau o te raî, te
no
ramarama
i te tïtau. Te
ia nà ô mai
ia
mea
Eere to ù
ia ta te Atua
e
haamanaô mai
manaà i to àutou
ra
manaà,
eere to àutou ra haereà i to ù ra haereà, te nâ reira mai ra te
Tumu Nui. Mai te rai nei, e teitei rahi to na i to te fenua, oia
atoà to ù ra haereà, e teitei ia i to àutou ra haeo
e :
ra
ra
reà, etoù ra manaà, i to àutou ra manaà (Itaia 55,8-9). 1
mua i teie hohoà no te raî e te fenua, te màramarama ra
tâtou e, aita e râveà i horoàhia i te taata e îte ai o ia i te
parau o te raî. Te mea atoà ia ta letu e haapâpû ra ia nà ô
mai o ia e : Aore roa e taata e tae i nià i te raî maoti râ, tei
haere mai i raro mai nià mai i te raî, te Tamaiti a te taata
(loane 3,13). la îte mai tâtou, aita atu vàhi fàtata roa aè te
taata i te raî e i te Atua maoti râ, te fenua, oia te vàhi ta na e
ora ra, e te vàhi no reira mai o ia.
A îte te taata e a fârii e, aita atu mea hinaarohia ia na
maoti râ, te ora-hope-roa-raa i to na parau ei taata, e te fàriiraa e, eita to na parau e tià ia faataa-ê-hia i to te fenua i
reira
o ia i te haapârahiraahia e te Atua, te fenua i hii ia na,
teie râ taata, ei taata ia tei faateniteni i to na reo, ei tei
amohia e to na reo, ei taata tei mahorahora to na parau i
roto i to na iho tumu, ei taata tei patuhia to na tino e te
màa o to na fenua, ei taata tei pâutuutu te tino i te àihere e
Te
e
mea
parau
ia
ta tatou
i parau
mai e : te fenua, ùputa no te raï,
Atua. Ua îte maitaî tatou e, eita
tano ia faataa-ê-hia i to te fenua no
no te taata, e te
te parau o te taata e
reira o ia i te raveraahia
te repo
fenua,
na
i
i to
na pai'au ei
te mea noa ia e màramarama ai o ia i te auraa o te
ôhipa ta te Atua i
noraa
mai, e i to te Atua i hâmani ia
fenua. fa fârii hope
ta te Atua
e
roa te taata
rave no na, e te mea o ia e ite ai
tiaî ra ia na ia faaîte mai. No te
i te pâhomea e
fenua te taata, e tupuraa hoî no te ôpuai'aa a te Atua, e ôre
ai ta te Atua ôpuaraa faaora e nà râpae ai i te fenua, e tei
ôre hoî i fârii i te fenua ta te Atua i haafaufaa, inaha ua tuu
o
ia i to
na
Vàrua i roto i te fenua, e te
Vàrua i nià i te
fenua,
ua
ôhipa nei to
ère ia i te maitaî
na
e te ora ta te
Atua i hinaaro ia riro te fenua ei fârii. Mai te peu râ e àpu
fârii ora te fenua, no te mea ia na te Atua te ora i tuu i roto,
e ua tuu mai hoî te Atua i te ora ra, e tià roa atoà ia na ia
tâpeà mai te peu
hoî
e
te
paa ràau o te fenua no te rapaau i to na mau mai, ei taata
hoî tei îmi i te hinaaro o te Atua, e tei ineine i te rave i te
mea tei au i te Atua, oia te mea e hanahana ai to na iôa
Atua,
moà.
Atua
e haaviivii te taata i te àpu fârii ora, e eita
hamanaô e, te ora ta na e fânaô nei, e taoàboroà na te
e
tàpaô
No te
no to na
mea
aroha e to
aita te fenua
e
na
here. [...]
faaea nei i te haamaitaî i te
Te parau
hua nei te mau rai i te hanahana o te Atua,
i te dhipa a tana rima. Te haapii nei te
tahi ao i te tahi i te parau, e te faaîte nei te tahi ruî i te tahi
i te îte. Aore e drero, aore e parau, aore to râtou reo i îtea,
;
te faaîte nei te reva
E uiui rii atoà ihoà te manaô i te
ai ia
parauhia
mea
te taata i
onoono
ia i te parau o te raî, mai te haapae e te
huna i te parau o te fenua ta na i hiô mai te tahi mea e haamohimohi ra i to na parau. Ua îte tâtou e, te haamaitaî nei
te ià rarahi o te moana i te Atua (Taramo 148,7), eita râ te
reira haamaitaîraa e tupu mai te peu e haapae râtou i te
o
Oia atoà te
râveà, i
tonohia mai ai letu, e Tamaiti na te taata tei haere mai io
na iho, ôre noa atu ai to na iho mau taata i îte atu ia na
(loane 1,11 ), ua parau letu i te parau o te fenua ei râveà e
îte ai te taata i to te raî hinaaro ia na, ia haamaitaî o ia e ia
ârue i te Atua aore e mahana tuua. [...]
moana, aore ra e
faaînohia to râtou vàhi
taata. Eita te taata
e
tae
oraraa.
i te raî nà roto i ta
na
iho
tae râ to râtou haruiv i te
fenua atoà, e ta râtou
(Taramo 19, 1-4). Te mea e
hinaarohia nei i te taata, eere te tâmâ-noa-raa i te fenua, te
tâmâ-atoà-raa râ ia na iho, e te taui-roa-raa i to na oraraa,
ua
faaîteraa i te ôtià
o
teie nei
mau
ao
tatarahaparaa hoî i mua i te Atua no te mau îno atoà ta
i faatupu. la tae tatou i reira e tano ai tâtou e parau e, te
mea faufaa, eere te tàmâraa, te ôreraa râ e faarepo, te ôreraa e haaviivii ia na iho e te fenua faatupu ora.
te
na
■
faatoro, e mea nâ roto i te tatarahapa i te haamata. Te
auraa, i te mau taime atoà e mau ai tâtou, te taime e fifi ai
te tuuraa âvae, te taime e tütâperepere ai te manaô, e tata¬
rahapa.
I nià i teie èà hoîraa i te Atua ra,
eiaha tâtou
e
manaô
e,
feià haere hânoa tâtou, e feiâ tei haere matapô noa, e feiâ
tei haapaô haere noa, mai te manaô e, ua tae ra, ua tae ia ;
e
aita ra, tirà rà ihoà ia. I te matahurahura o teie nei ao, te
Atua iho te matamua tei tuu mai i te tâpaô ei tauturu ia
e
tâtou ia ôre ia fifi to tâtou tere i te
ao
nei, eiaha
no te
îmi ia
faatupu râ i to na hinaaro. Haamanaô tâtou i te
te pàpaî tenete e faaîte ra : Ua faatupu te Atua i te
na, no te
mea
ta
mau
râau maitatai atoà ia hiô
e
tei
au
ei mâa i taua fenua
i rôpü i taua ô ra, e te râau e ite ai i te
maitaî e te ino (Tenete 2,9). Ua horoà mai te Atua i te ora
no te taata, te ora tei riro te fenua ei àpu. Te auraa, eita te
ra
; e te
ora
râau
o te ora
ta te Atua
i horoà
no
te taata
e
tano
ia faataa-ê-hia i te
ia faataa-ê-hia i te Atua ; te mea
ia e parauhia ra e, te râau o te ora. To tâtou fifi, te mea ia
e, e tumu râau ta tâtou e îmi nei, moèhia atu ra ia tâtou e,
ua hunahia te parau i roto i te taô. Teie râau o te ora, te iho
tumu ia, oia te taura e tâamu i te taata i te Atua, të au roa
ia faaauhia i te tahi taura pito e nâ reira te Atua i te ninii
fenua, eita atoà râ
mai i te
tâamu
e tano
ora o te taata.
ra
ia
na
la ôre te taata ia faaruè i teie taura
e
i te Atua, oia hoî ia vai tüàti noa o ia i nià i
Atua, vai
te
te taata
noa atoà mai te ora ei tuhaa na na ; a faaruè rà
i teie taura, oia hoi te tumu o to na ora, a îte atoà o
ia i te fifi, te ère, e te ahoaho. I teie mahana, e tano ia pa¬
rauhia e, ua faaruè te taata i teie taura pito, te taura o te ora
e tâamu ra i te fenua i te Atua, e ua haru i te mau taura i
faatorohia mai e te taata, e tei tàvere ia
fifi mute ôre. [...]
na
i roto i te
mau
Te
tâpaô ta te Atua i tuu mai, ta te Tamaiti atoà ia i
e haapâpü faahou i to na faaâpiraa i te faaauraa i
ravehia e te Atua, i te parauraa i te hotu o te fenua e : A
haere mai
àmu, o taù tino tenâ ; a rave a inu, o taù toto tenâ.
Mai te peu letu, te parau ia no te aroha e te here o te Atua i
te taata, te fenua, te parau atoà ia no te aroha e te here o te
Atua i te taata. Aita atu hinaaro rahi roa to te Atua i te
rave a
To tatou
taura
taura
Tupuna, ua hiô râtou i te marae mai te
pito ra te huru e faatüàti i te fenua i te Atua, mai te
pito e faatüàti ra i te metua vahiné i ta na tama. No
mau
parau e ua faaroo ia na i tei tono mai ia ù nei, e ora mure
ôre to na, e ôre o ia e faahapahia, mai te pohe mai ia, e tei
pito, ua mâ atoà te fenua, ua mâ hoi te taata. Te vâhi i
pâpû, e tuhaa ta te taata i roto i te parau no te faahoî-faa-
Atua ia faaîte mai
hou-raa mai i te
(Tenete 2,9)
ora.
I teie mahana, no te mea ua taôto roa
tâtou i nià i te parau mai ta loane e faahiti ra ;
ârënio a te Atua tei hopoi ê i te hara a to te ao
29), tiàturi atu
ra
tâtou
A hid na i te
(loane I,
tâtou hara, na letu te reira e
tâmâ, aita atu ra tâtou i manaô faahou e, e tuhaa atoà ta
tâtou i roto i te parau o te ora ta tâtou e hinaaro ra. Te mea
e, ta
ia tâtou i parau ai ia na e, e taraèbam na tâtou, oia hoî na
na e tatara i ta tâtou mau hara. Mea maitaî tâtou ia haamanaô e, ua haere mai letu e faaîte ia tâtou i te èà e tae ai i te
Atua ra, aita rà o ia i haere mai no te amo ia tâtou i te Atua
ra. Te mea noa ta letu iho i haapâpû mai, teie ia ; ua mâ
Etareth
maoti rà, ia fârii o ia i te ora ta na i horoà mai, te ora
ra e te fenua. la parau mai letu e : Tei ite i ta ù
reira, ia fifi te fenua, ia roohia te nünaa i te àti, ia ère i te
maitaî, ia ère i te ora, ua îte râtou e, ua hara râtou, ua rave
i te îno i mua i te Atua, e aita atu e râveà e hoi faahou mai
ai te ora maoti râ, ia tâmâhia te taura pito. la mâ te taura
àutou i tenâ na i te parau ta ù i haapii atu ia àutou na
(loane 15,-3). Eere no te mea ua faaroo tâtou i te parau i
mâ ai, no te mea rà ua fârii tâtou i te parau ia ôhipa na i
roto ia tâtou, e ua fârii hoî ia arataîhia tâtou e te màramarama o te parau. I te feià tei hinaaro i te haere, te nâ ô ra o
ia : Ua tae i te tau, te fâtata mai nei te pâtireia o te Atua, a
tatarahapa,
a
faaroo mai i te parau maitaî nei (Mâreto 1,
15). Teie haereraa nâ nià i te èà ta
te Fatu i haere mai e
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
taata
e
mauhia
te ora atu ra
no
te mea o
(loane 5,24),
o
e ta te
ia i te
e
aha atu à ia ia faaroo tâtou i te
ora ta na
Tamaiti
e
ia iho te reira. Te îte
ra
tâtou i parau ai e, fe fenua, te
i te fenua ra, ua fârii ia i te Atua.
mea
i faataa
faaitoito
no
tâtou
ia tâtou ia fârii
ia tâtou i teie nei, te
ra
ùputa
o
teraî -,e tei fârii
é
(Parau iritihia mai no roto mai i te puta,
« Te
fenua, e ùputa no te rai »)
Tômite Rauü Pïpïria
a
te Etârëtia Porotetani Mâdbi
Vauvauraa manaô
i te monirë 06
Uiraa 1
:
Eaha te
mea
roto i te
Itaia
te Atua ta
reo o
polpoi
teieparau ta teFatu (loane3,12) e heheu
mai nei ia tatou i nia i te fenua. E
no
Tiurai i te
no
ta
te mau pupu
a
noaa
e
mai ânei te tahi tauturu ia tatou
faaîte
MAMAl
ra
PUPU 1
(Itaia 55, 8-9).
:
Orometua
pipi ôrometua
e
Te hiôraa a loanei te fenua e ao ia, e rahu a te Atua, Eparauno roto mai te fàrereiraa o letu eo Nitotemo.
te
haapii mai
ia to
na
tatou. Te here
noaa
ra e faaroo i te parau a te fenua e
ho tu. fa haapae tatou e faaruè te fenua
e
te aroha
o
te Atua tei roto ia i te fenua. E
mai ânei te tahi tauturu ia tatou
Atua ta Itaia
raa mea
e
faaîte
haafâtata te
faataa ai te Atua i to
naaro
rahi
ia
roto
no
i te
reo o
te
(Itaia 55, 8-9). I roto i ta Itaia hiô¬
Atua i te taata, nâ roto i ta na rahu, i
ra
na
tiàmâraa
no
te
faatupu i to
na
hi-
i roto i to teie nei ao, te nâ ô ra e fârerei i te Atua i te
vâhi te reira
o
ia,
a
faatura ia i te fenua,
e
faatura atoà te
fenua ia ôe.
Uiraa 2
:
la bidhia te toru
türamaraa ta te Fatu
e
o
horoà
Te titauraa ia
faaâpi faahou Nitotemo ia na e i ta
letu no te fenua noa, e
parau atoà râ no te taata, te taata e repo fenua. Te titau ra
teie parau i te taata, e ia hiô e ia fârii i te ora ta te fenua e
na
faaîte
hiôraa. Eere teie parau ta
noa ra.
Te fenua te vâhi fàtata
i nia i te
aè ia tatou, e roaa
pâhono nei te pupu,
ê. E tauturu te fenua i te taata i te îteraa i te Atua. Te poroîraa ia tâtou, a tiàturi e ora, e faaora te fenua, e faaîte te
fenua i te Atua.
te aniraa i roto i te Pure a te
ra
roa
ânei ia tâtou te tahi tauturu i reira, te
mea e
hinaarohia
Fatu,
ra
e
aha te tahi
i te taata.
MAMAl
PUPU 2
Ia haapaàbia to ôehinaaro inia i te fenua nei, teie
aniraa. Ta te pupu i hiô mai, terâ noa
“ya.”E faaueraa teie, e faaheporaa, te auraa
ia paô terâ faaueraa, ia mau to te Atua hinaaro, e te
Te maitaî ta te Atua i horoà mai, ua îno roa, ua papure noa atu
hinaaro
raa a
te toru o te
parau,
o
te Atua
ia àmuhia. la
o
ia, ia riro
na
ôe i
mua
i te fenua, ia tanuhia,
haapaô te taata,
e
e
ia rave pâpü, e maitaî
ôe parau e to ôe haapaô, ei fâîraa
Atua, no te tautururaa i te Atua ia
mau ta
i te
ia àtuàtuhia,
tupu to na hinaaro i nià i te fenua nei.
:
Orometua
remo te
o te
e
fenua i teie mahana. Aita te taata
faahou i te
naaro
te
pipi ôrometua
e
tahi,
ai. Te fifi
mau mea
o te
atoà ta
e
faahi-
i horoà mai,
ua âpee i te faanahotâtou i reira. Te paeraa
nünaa,
navenave roa atu ra
matahiti teie parau,
paa
mâôhi
faahou, aita
noa
e
aita te parau i riro mai èi ôhipa,
tâtou i teie nei, e paa anaè, aita e puo
mâa faahou i roto, aita
tâtou i ta tâtou pure.
e aa, e
Teie nei, te aroha
haapaô-faahou-hia nei...
ra
na
Veà Porotetani
haavare
o te
noa
Atua aita
e
n°Ï0 ! Juillet-Août 2009S 9
Uiraa 3 :1 mua i te fâîraa
Itaia
(53,2),
aha te
e
faaite
e
ei
ra
pàpaî Tenete (1,1-2) e te parau a
i ôre ai i fârii àhie i te ora ta te fenua
tupuraa no te ôpuaraa faaora a te Atua.
a te
mea tatou
MAMA3
Imua i te fâîraa a te pâpaî Tenete (1,1-2)
te
e
parau a Itaia (53,2), e aha te mea
i ôre ai i fârii ôhie i te ora ta te
tatou
fenua
aora a
e
faaîte
ra
ei tupuraa no te ôpuaraa fa¬
i nà taiôraa, te faaîte
te Atua. la au
mai ra te ômuaraa i te tupuraa o te tahi
ôhipa, te vai ano noa ra te fenua, e te ohi
âpî na te mata e hiô, na te mata e faaîte. Na
mua
faaîte i te hohoà
roa, e
e
vai
ra
i
mua
i
taata, e mata haavâ to te taata. Te parauhia ra te parau no te fenua e te parau o letu,
te
tâpaô teie
e
here
no te
te Atua i te faaîte
o te Atua. Ua hinaaro
i te taata, e nà raro ihoà i
te haamata. Ta tâtou
mahana, mai te
te
mea
hiôraa, te taui i teie
tei te ômuaraa te ôhipa,
ôpuaraa faaora
a te Atua ua haamata atoà
teie nà taiôraa, e fârii, e tiài to tâtou mata faaroo, eiaha râ
ia, te tïtauraa
turi nà roto
a
nà roto i te mata
PUPU 3
:
laBiaBJBJBJBJBMBJBJBJiÿBJB/BJBfBJjjtP.?.';
nounou.
Orometua
e
pipi ôrometua
Aita tâtou i fârii e màôhi tâtou, e tamarii tâtou no te
fenua. Ua ère tâtou i te
ai, eiaha tâtou
ora a
te
fenua te
mea e
ôhie
maôhi ai tâtou, e tupu ai te ôpuaraa
mai te haapotoraa te manaô e vai ra
hiô haapaôraa, e hiô fenua rà, e
e
Faaravaîraa
^Toto i teie taiôraa Tenete,
I aita te Atua i hiô noa te
ipôuri ei mea faufaa ôre e
te ano, ua
haafaufaa râ i terà
pôuri, terà
ano e
terà faufaa
a
haafaufaahia
e
te Atua. I reira
Atuaîritiraa i terâ
ùputa
ôpuaraa faaora no te taata. Teie
parau ta Itaia, e parau teie no te ohi âpi, te tahi ia ràau âpi,
eere i te mea pâpû roa, e
tupu o na, e piti rà to na parau, ua
tupu ra, ua tupu ia, e ua pohe ra, ua pohe ia.
to te
Etaretia
te
màramarama, i ta
na
I roto rà ta Itaia, ua tupu
ua
teie nâ àmaa ràau, teie ohi âpi,
tupu, i roto i te tahi vàhi faufaa ôre, i roto i te repo îno,
te tahi
vâhi'marô. Ahiri
âpî, èita tâtou
o
tâtou aè terâ taata i tanu i terâ ohi
e tanu no te mea e repo
îno. Teie ta te Atua,
tanuraa, tei roto i te repo marô, papa marô, e te tupu mai
nei teie ohi âpî, e parauraa atoà te reira ia tâtou e, aita i roto
te
i
te
Atua, terâ manaô vahavaha
10
e e
tâhitohito i te fenua. Ua
Veà Porotetani n°î0 / Tiurai-Atete 2009
te Raufi :
Ôrometua Tapati
iho ra e ua tupu teie ôhipa i roto i te repo marô. E tano
teie parau no tâtou i teie mahana, i roto teie tere hoîraa to
tâtou e fârii tâtou, to tâtou màôhiraa, e tupuraa no te hinaaro
tanu
o
te Atua. Eita
e
tià ia tâtou ia vahavaha, ia tâhitohito i to
tâtou màôhiraa.
ôre, te vàhi i manaôhia e te
taata e mea faufaa ôre, ua
no
faaora a te Atua, tera
i roto i te pupu.
I roto i te haîhaî, te haèhaa, i terâ vàhi e vahavahahia nei
e
tâtou, to te Atua tiairaa mai ia tâtou, to
no
tâtou... I teie mahana
fenua,
e
tâtou èi
ua tae
na tanuraa
i te
ora
tatou i te tàhitohitoraa i te
hoo atu, tâviri atu, aita te fenua
e
riro faahou
ra no
ùputa
atu na vau
no te raî. la au i te parau a te Fatu, “e parau
ia àutou i te parau o te fenua, e aore àutou i faa¬
roo.”Te auraa, aita ôutou i tiàturi e ora te taata i te fenua, i
roto rà i terà vàhi papa marô, terà vàhi ano, faufaa ôre e te
pôuri i reira mau to te Atua tanuraa i to tâtou
parau, te mea
ia tâtou, te tiàturi faahou i to tâtou parau, e hoî
faahou i roto i te fare metua ra, tei reira hoî to tâtou püai, eie
e
anihia
ia tâtou
âvae.
ra
e
perehau nei te ora i râpae, i
raro
aè i to tâtou tâpuaî
Vauvauraa manaô i te monirè
06
Tiurai i te taharaa mahana
no
Uiraa 1
te parau o
te fenua. E tano ânei te reira ia faaauhia i te fifi
taata i te
PUPU 3
:
Orometua
e
E aha tatou i fifi ai te tauiraa i ta tatou hiàraa i
:
fàriiraa i te parau o te
o te
Eatu (Mâtaio 16,13-15).
pipi ôrometua
i-tN
Ia matara anaè te parau o te fenua, e matara atoà te
no
parau o te Fatu. Te tauturu a te Atua ia tatou nà
roto i te Tenete pene 1, te fenua, e faufaa na na, e
tatou te mâôhi e metua vahiné. Te pu ta a te mau
tupuna, o te fenua ia.
hiôraa i te parau o te
fare. I roto i te hiôraa
I teie mahana, ua riro ta tatou
fenua, ei vâhi e faatiàhia ai te
a te mau tupuna, mea àano atu
à ia. Te vai ra te faufaa o te parau o te ràhui, e àuhune
faahou te
mau mea
atoà.
To tatou fifi i te hiôraa i te parau o te fenua, hoê à
atoà fifi to te taata i te fàriiraa i te parau o te Fatu, no
te mea, ua hiô tatou i te fenua mai te mau taata atoà i
hiô ia letu, mai ia leremia e o loane. Te vai ra te fau¬
faa o ta tatou mau pehepehe, paripari o te fenua, te
toe
noa
te
MAMA3
faatupuraa.
Te nâô nei te pàhonoraa,aita te taata i îte faahou i to
parau. Te faufaa e vai ra i roto i te fenua, e taoà
horoà no ô roa mai i te Atua. Ua tae roa te taata i te
na
To tatou
fifi, e ture terà e faatere ra i te fenua, e haere
i te tiàmàraa. I Rarotoà, te mau faatere fenua, e Rarotoà ihoâ. I Pâtitifa, te fenua, te vai atoà ra te taata i
haafaturaa ia
roto. la matara anaè ta tatou hiôraa i te parau o
mea
fenua,
e matara te mau mea
tatou e
tiàau faahou
ra
te
atoà. To tatou fifi, aita
o
te
:
fenua
E aha te mea
e
to
e
na e
te nounouraa
ia faaauhia i te fifi
o
i te faufaa
faatuàti
e
te mea
e
ora a
te
Atua. E
te taata i te fàriiraa i te
parau o te Fatu no te mea, ua haapàpü o
ia na te taata, e tamaiti o ia na te fenua.
i to tatou fenua.
Uiraa 2
tano
letu
e, e
tamaiti
o
faataa ê i te parau
Maria, ia hidhia te ôpuaraa a te Atua.
MAMAl
Iroto i te uiraa, te vai ra e piti tuhaa, te tüàtiraa e te taa-ê-
PUPU 1
Te tüàtiraa
Nd roto mai o ia i te nûnaa a te Atua, âreà o Mària,
:
Orometua
e
raa.
Te
pü o te ora, vairaa ora, metua vahiné. Te
ôpuaraa faaora a te Atua, no roto mai o ia i te fenua i te
püraa mai. Te püfenua e faahoî i roto i te fenua.
:
Te taa-ê-raa
te
fenua. Aita
:
Eere
o
o
Mària te ora, e ôtià to Mària, aita to
Mària
e
no
roto mai
ôtià i ô
te parau no
noa
o
pipi ôrometua
ia i te fenua. Te fenua, aita to na e
mai te parau no te
horoà, nà reira atoà
te ora.
faahotu i te fenua.
Faaraavaîraa
oto
i teie nà parau e
piti, te Fenua
0
e o
Mària
Te fenua, no roto mai
ia i ta te Atua parau, e
ôpuaraa. I roto i te puta
Tenete, i te îrava màtamua
màtamua, te nà ô
«Ua faaàrepurepu te
te reira Vàrua to te Atua tei faaàre¬
o te
pene
a te
Rautï
:
Taitapu ôrometua
purepu, tei nià ia i te moana. Mai te peu e, te reira te
ta te Atua i rave, no te faaineine ia i ta na ôpuaraa.
moana
e, ua
atoà râ
e tauturu
ineine atoà te
i te reira
moana
ôpuaraa ta te Atua. I te mea
i te faateatea i te tahi vâhi, ei
tupuraa no te raï, ei tupuraa atoà rà no te fenua. E te reira
huru tupuraa o te ôhipa ta te Atua e hinaaro ra, i ô to te Atua
tuuraa e te faaîteraa i ta na ôpuaraa faaora, i roto i te fenua.
noa ra,
Vàrua
o te
Atua»,
e
ôhipa
Na te
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
Ua faaineine te Atua i te fenua, ei fârii i ta na
Terâ ia
ôhipa ta te Vârua i
na mua
ôpuaraa.
mai, te faaàrepurepuraa
i te moana, no te faaineineraa i te fenua, ia riro o ia ei fârii
no
terâ
e, te
ôpuaraa faaora ta te Atua. E haamanaô atoà hoî tâtou
fenua, te vâhi mâtamua
ramaramaraa o
te Parau
a
roa te
reira tei hitihia
e te
mâ-
:
o
ia
piti
te
e
o ta tâtou hiôraa, o Mâria, mea faaineine-atoàAtua, na te Atua atoà i màîti ia na. Ua faaàre-
purepu atoà te Vârua o te Atua i to na tino, i to na ôpû no te
faaineineraa ia na, no te fàrii-atoà-raa i ta te Atua ôpuaraa.
Te auraa, te
i roto i teie
te Atua.
Uiraa 3
Te
...
hia
îte
ia tâtou i te tahi tüàtiraa i roto i nà parau,
ôpuaraa a te Atua.
ra
Te parau ta te
parau mau, e te ora
Fatu e parau ra no na ; O vau te èà, te
(loane 14, 6), e au atoà ânei no te fenua.
PUPU 2
:
Orometua
e
pipi ôrometua
TP parau nei te Fatu, «O vau te èà, te
parau mau e te ora,» e au
no te fenua.
atoà ânei
E, te parau atoà nei te fenua, «O vau te èà,
parau mau e te ora.» Te pii noa mai ra te
fenua, teie te ora. Ua rave o letu i te mâa ei
ora, ei faahiôraa i nià i to na tino e to na
toto. Te èà, tei nià i te fenua. E parau mau
te fenua, aita e haavare, e maîriraa iôa, ôtià
te
e
te
vai atu
Te vai
ra.
pâhonoraa, aita e ora i râpae aè
faatupu ora te fenua. Tei nià o
letu i te fenua i parau ai o ia i te parau o te
fenua. Ei haapâpüraa ia tâtou e, te ôhipa ta
ra
te
i te fenua. E
letu i
i roto i teie ao, aita o ia i rave i
rave
râpae aè i te fenua. E taata tei haafifi i teie
nei èà. Ua oti ta letu tuhaa
e
ta te
fenua. f
teie nei, tei ia ôe ia e te taata i te fâriiraa i
te
parau mau e te
titau i te ora.
MAMA2
Te fenua, e èvaneria ora ia. E faaîte te fenua te parau
èà e te ora i te Metua ra. Te auraa, te mâa
fenua, o letu ihoà ia. O letu te parau e o
mau, te
te
o
letu te
letu
Faaravaîraa
a
Epiti parau teie e tuuhia
i
mua
parau
ia tâtou. Te
mâtamua, letu
èà, te parau mau e te ora.
Te piti, te fenua, te èà, te
te
parau mau e te ora.
Terâ parauraa
mâtamua,
reira. E parau ôhie i te fàriihia e ua fârii
pauroa tâtou. Te piti rà... e au ânei ia parauhia te fenua : te
èà, te parau mau e te ora. I te faarooraa ra vau i nà pupu, ua
ôhie teie ôhipa i te fârii. Oia mau ânei, e parau taa ê. Te
parau ra hôî i haere mai ra. E... mea ôhie te reira i te fârii.
e
parau matara te
[...]
o
letu te
ora.
letu, te parau no te ora. la here
i te taata, e ora te taata. A
noa
te èà
e
piti, eita,
no te mea, o
tae ai i te ora.
te Rauti : Maehaa
E
ra
fenua,
te taata
ôrometua
piti faaîteraa teie. E nà ô tâtou,
e
piti taata teie
ia letu, aore ra e
piripae tâtou i te fenua, aita. Eere te haere-
i te fenua ra, te faaruèhia ra letu. No te mea, ia haere
tâtou i te fenua, e parau mai ihoà letu, tenà, o vau ia. E nà ô
raa
noa
tâtou, te faaîteraa mâtamua a te Atua Metua, mea nà roto
i te fenua i te haereraa
ta
letu i haamanaô iho
atu ra vau
roo.
Eita
ia àutou i
e
fenua terâ
mai, aita rà te taata i tiàturi. Terâ ihoâ
ra
ia tâtou i teie
hepetoma, parau noa
no te fenua, eita rà dutou e faafaaroo no te mea, e reo ihoà no te
te parau
ôre i ôre ai
e
0 te
parauparau mai ra. Eita ihoà te taata e taa i te reo
fenua. E nà ô ia, e tono roa mai i te tahi taata, no te haere
mai
e
e
parau
roto i te reo
i taua parau iti nei à. E parau
roa
màôhi, o Vau te fenua. No reira,
teie, taua èà iti nei à e tae ai i te Atua.
12
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
e pa-
rauparau nei, hoê à rà parauraa ta ràua, hoê à faaîteraa, hoê
à poroi ta ràua : ta te Tamaiti e ta te Fenua. Hoê à poroî, e
tae ai i te Atua. Aita tâtou e anihia e màîti, e piri pae tâtou
mai ia tâtou nâ
e piti faaîteraa
Vauvauraa manaô i te mahana
Tiurai i te
no
Uiraa 1
E tano anei ia
:
parauhia
e, te
piti 07
poïpoï
fenua
e
uruaïraa
no te
PUPU 2
Orometua
Dosier
faaroo.
MAMA2
Epiti manaô e matara mai. Atahi, te pâhonoraa ia e, ê, e riro mai
fenua ei uruaïraa
te
taî
noa
nei
Areà te taata, e
raa
to na
ia
no
faaroo. No te
te
ia i te Atua. Aita
ia
o
e
mea
te
fenua, te haamai-
o
ora
noa to na huru, ia haapàpü ia te taata i to na
ia e, e tauturu te fenua i te iteraa i te Atua. Te
e
fenua,
Faaravaîraa
|riro anei te fenua ei
np^riri
uruaïraa no te faaroo.
■Hun
■Jo te taata
fenua, ê,
te
e
e
tiàturi i
turuïraa to
faaroo
e rara, e
ôre ai
hee. Te taata rà aita to
na e
matou e
fenua
e
tiàturi i
faaora.
te
uruaïraa. Ohie
tâpuniraa
fenua,
na,
taahiraa to na, e ôre ai to
na
faariroraa ia letu ei
tiàturiraa, na te fenua
faaroo e ora.
e
horoà mai i te
reo,
na
eere na
e
na e
roa tatou i te horo, i te
tàtou. No te parau eita
te fenua e faaora, eita te
a te
Rauti: Turo
a
Raapoto
[...] E tano ânei e faariro i te fenua ei uruaïraa, ei turuïE, e tiàturi i te fenua no te mea e fenua ôe. Ua
[...]
tiàturiraa, aita to
e
haamori rà i te Atua...
e
e
pipi ôrometua
pàpü. Te fenua e faatupu ora no
te taata e pârahi ra i nià iho. Te
haapii nei te fenua i te faaroo. E e faaroo
(râau, màa). Te piti o te manaô, te pâhono nei te
haamori i te
e
Aita e fenua aita to na e mauraa
tià-
pupu, cita te fenua e riro ei uruaïraa no te faaroo. Te Atua e te Tamaiti
hoê â ia. Aita e taata e tae i te Metua maoti rà e, nà roto i te Tamaiti.
Eita tatou
:
haavarevare nei i te Atua.
tauiui
faaroo. la îte
fenua
o
raa no tatou.
moèhia ânei ia tatou i to tatou parau, no roto
nua, e to tatou mau metua
i roto i te rahi
i te Atua, ua faahoï faahou i te
taata
e,
ràtou tiàturi
pûfenua i te pü
o te fenua i
mai ai tatou. E teie mahana, e tano ânei tatou e parau
eita te fenua
aroha
e te
here
e
o
riro ei uruaïraa
faaî
noa te
no te
te Atua i rahuhia ai te
hia mai ai te taata, e i parau
a hiô i tei au ei màa a rave
te
mai i te pûfe-
no to
ai
a
faaroo, oia. No te
fenua, e haapârahi-
o ia èrâ mai te mau mea atoà,
àmu. Terâ àmuraa, eere ia no
ôpü, ei râveà râ
e matara noa
ai ta tatou haa-
maitaïraa i te Atua.
1
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
13
[...] Te fenua to tatou ia uruaîraa. Mai te peu te vai ra te
o ia e ora, eita o ia e fàrii i te horoà a te fenua,
tahi taata eita
àhiri
e
ora o
here
tamata
ia. E tiaî atu tatou. Terâ taata eita
ia i te fenua. Terâ taata eita
e
e
tiàturi
te aroha o te Atua. E haamata
e
e
tiàturi
e
tâpaô terâ no te
i teie nei, e faatae roa
parau i te hopeà. Te faaâpi ra te Atua i ta na ôpuaraa
faaora no ôe. la parauhia e ôpuaraa faaora, teie te auraa o
te
teie parau e ôpuaraa, e manaô tè ôre â i riro mai ei
auraa ia no teie parau e ôpuaraa, e manaô të ôre â
ôhipa, te
i riro atu
ra ei ôhipa. la ôre tâtou e fârii, nâ fea i te manaô e ia riro mai
te ôpuaraa a te Atua ei ôhipa.
No te aha tâtou i fâiài àtâ ai i te here
e
te aroha o te Atua.
tamarii na te fenua, faaàmuhia e te fenua.
Te horoà a te fenua, te mâa ia i patu i to tâtou tino i paari mai
ai tâtou. No roto atoà te fenua te hîroà, roaa ai ta tâtou paE taata tâtou, e
No roto atoà mai i te fenua, te reo o ta tâtou e
faaôhipa nei. Te taata eita e tiàturi i te horoà a te fenua, te
horoà a teie fenua, nâ hea ia ia parau ia na. Teie ta te Atua
rauparauraa.
horoà ia tâtou, teie te râveà o ta te Atua e haamanaô mai ra
ia tâtou.
I nanahi
tâtou
hol
na
nei, te parau atu ra vau ia tâtou, teie fenua ta
o Tereheamanu, tei nià tâtou i te ômii. Te faaAtua i te ômii, te faahoï ra te Atua i te ià ia tupu ta
tià nei
ra te
no teie nûnaa. Te uiraa, e tano ânei e tià¬
faaora teie fenua ia tâtou no te mea te haapii noa mai
ôpuaraa faaora
turi
ra
e
e
teie fenua ia tâtou i te ora, na te Atua e
haapiiraa i roto i te fenua,
uiui
noa
raa no
to
no te
nei tâtou e, e tano
ânei
horoà
haapii ia tâtou i te
e
ra
i ta
ora.
na
E te
tiàturi i te fenua ei uruaî¬
tâtou faaroo.
reira, te fenua, to tâtou ia uruaîraa. Faaitoito anaè
e fifi no te mea ua âtea roa tâtou, hoê noa
râveà no tâtou, e tâmâ, ia mâ te rae, ia mâ te âau e ôhie tâtou
i te fârii. la ôre ia mâ, eita te parau e ô. Eiaha e faaea i te
No
tâtou. Eita tâtou
mai te reira te metua i nià i te tamarii. Te tamarii turoa aè ia, no te aha, no te mea tei nià
te rahiraa o te parau a te metua. Ore noa atu ai e faa¬
parau,
rituri, te tamarii fânaô
ia
na
i te rahiraa parau a te metua a ora noa
ai, ia pohe te
i terâ rahiraa parau. No te mea ua
haamata te ôpuaraâ-faaora a te Atua, eita te Atua e tiaî i te
feiâ e faatautau. No reira, ua reva tâtou, te Atua i mua, tâtou
i mûri, haere anaè.
roo
metua, e haamanaô o ia
Vauvauraa manaô i te mahana piti
07
Tiurai i te taharaa mahana
no
Uiraa 1
:
E aha te
i te Atua
haafifi nei i
mea e
(Tenetel, 1-2
ra
;
te
hoîraa
o
te taata
loane 14, 6).
MAMA 2
Pàhonoraa mâtamua, te haafaturaa ia te taata i
fenua
te
o
te
Atua. A
piti, tatou iho te tumu
A toru, ta tatou mau faanahoraa.
na mua roa.
A maha, to tatou tüàti-ôre-raa i te fenua. A pae, te
parauraa o ou tou, eere atu ra o letu. A ono, aita te
parau a te Atua i faaàrepurepu faahou ra i te âau o
te taata. A hitu, te pârahiraa e te tütauraa i roto i te
mâtau. A vaù, ta tatou faaîteraa i te parau a te
Atua. A
iva, to tatou haafâtataraa i
uiraa
e
tatou
i te hoîraa i te Atua
te faaroo. Te
tano, a fea tatou e faaea ai i te haafifiraa ia
PUPU 1
:
Orometua
ra.
pipi ôrometua
e
Te nâ ô ra ta matou pàhonoraa, ua manaô te taatahaaee
tano noa
ia
i te faanaho i te tahi mea, no te
na
Uiraa 2
:
Te faufaa
o
te
fenua
vai i roto i te hoîraa i te Atua
te
ramo
PUPU 2
:
85,10-11
Orometua
e
:
i ta
MAMA 3
e
ra
Hiôraa i te tamaiti i haere i te fenua roa,... na te
fifi i faahoî ia na, no te îte-faahou-raa te faufaa
mâtamua
pipi ôrometua
te
vairaa, taui i terâ
mau
vâhi mai ia Rue De Gaulle, Place
rave
i te iôa tumu
o
taua
mau
vâhi
Jacques Chirac,
mua
ia tâtou, e te
haamanaô
ua
horoàhia atu
ra
mai
e
teie
te
na
noa
mai
nei ia tâtou i te tahi
mau
...
e te
Tenete. Te
Te nâ ô
ra te
Tenete
;
«Vai
ano
te fenua aore e
i taehia i te parau no te
moana,
ei
mau
mâramarama, fenua mai nei te
i reira to te Atua tanuraa i ta
tâpaô
no te
ùputa o te raî. Te vai
e
te
fenua i te taata
no te
e
hoîraa i te
ùputa o te
ora.
te Rautï : Vaetua ôrometua
a
Te fenua
na
faufaa
haamanaô i te taata i to
na
ora,
tei riro
here
e to na
no
roto
mai i te vai
e
tei roto i te vai ta te Atua
ôpuaraa faaora no te taata. Te
parau ra tâtou e, e te vai ra te
faufaa o te fenua e te vai i roto i te hoîraa i te Atua ra, te
reira ia te mea ta tâtou e hiô i teie nei. Aita atu e ùputa e nâ
reira te taata
pâpetitoraa,
roto i te parau no te hoî¬
No te tauturu ia tâtou,
faufaa, pôuri hoî i nià i te Iriatai». I
roto i te reira tupuraa ôhipa, ua faaroohia te reo o te Atua i
te nâ ô raa e, «mâramarama», te auraa te vâhi mâtamua teie
noa ra
e
vai i
taiôraa i roto i te Taramo
fenua
e
Atua. Te fenua
roto
parau ei hiôraa na tâtou i te ôhipa i ravehia
Atua i roto i ta na i ôpua no te taata. la ui tâtou e, e
o te
fenua
E tauturu te vai
parau tumu, o te fenua e o te
vai. Te faufaa o te fenua e te
mau
aha te faufaa
No te hoîraa i te
ra.
;rà mai ta tâtou uiraa
riro
na.
repurepu te taata no te faaôhieraa i te hoîraa... A faaitoito anaè i te hoî i te Atua.
a
Faaravairaa
raa.
püpCihia ia
tîtauhia ra e tâmâ i roto i te vai. Te faufaa o
te vai, nô ô mai i te Atua. Nâ hea i te hoîraa.
parau mau e te parau tià e èà te reira no
te hoî i te Atua. E vaiiho na te vârua o te Atua e faaà¬
ra to tatou parau, te auraa,
vairaa. E taui atoà te mau iôa o te
na
i
Faatupuraa i te
vairaa, te vai
na
roa
Atua ra, te
iôa Petera, lerutarema. Te iôa o te mau taata,
faahoî atoà i to
piti, ua manaô te taata, e ora o ia
pàhonoraa hopeà, aita e hoîraa e aita e
E te
faaruèraa.
Na muaroa, e faahoî te iôa o ta tatou mau fare pure,
faahoî te iôa i nià i to
na raveraa.
(TaTenete 1, 1-2).
fare âmuiraa, e te vai atu ra i to na
mau
i te Atua... Te
mauruuru
manaô
raa
e tano e
hoî, ia fârii faahou te taata i te hoî i
rave nei i roto i te mau
i te vai. Nâ hea, teie ia ta tâtou e
na
e mâtauhia e tâtou i roto i to tâtou oraraa. Haa¬
tâtou i te taime i pâpetitohia ai letu, to na tomo-
i roto i te
ôpuaraa faaora
a te Atua, te nâ hea ra te reo o
mahana, «taù Tanmiti here teie, ua mauruuru
ia na». Teie to na auraa, to letu fâriiraa i te tomo i
te Atua i terâ
roa vau
roto
i ta te Atua
e, ua
fârii
o
ôpuaraa faaora, haapâpü noa mai ra te reira
ia nâ roto i ta te Atua ôpuaraa, i te rave i ta na
tâpura ôhipa. E terâ tâpura ôhipa rahi
nâ roto i te vai i te
raa
e
tiaî mai
ra
ia
na, ua
hoî-faahou-raa, i roto i ta te Atua ôpua¬
faaora.
aroha.
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
Poslér
Uiraa 3
:
A
rave a
àmu,
o
taù
tino tenâ ; a rave a inu, o taù toto tenâ :
tano ânei ia
e
tae
parauhia e, te èà teie e
ai te taata i te Atua ra.
Pâhonoraa Amui
(MAMA 1 & PUPU 3 : Orometua e
pipi orometua)
Eno te meae aroha e here teie no te Atua arave
àmu
inu, aita i tâôtiàhia. Te mea e au
letu terâ. E riro te ôroà ei haamanaôraa ia tatou e, te vai atoà ra ta tatou. Eere te faraoa noa e te vine, te uto e te haari, te mau mâa hotu
atoà o te fenua, aore e pau ia àmu...
a
a rave a
ia àmu
Faaravairaa
a
te Rauti : Orometua
tàtou
Arave a inu to ù tino e to ù toto tenâ, ua riro teie ei
haamanaôraa
i te
ôhipa na letu, ua riro atoà
tâmau na tatou i te mau tâpati ôroà. Te vai
ra
na tatou
ei parau
atoà te tahi fifi to tatou
e no
te faraoa noa e te vine noa
i faaea atu
ra
i te haamaitai i te Atua, E tià ânei
e
faatüàti te
rave, o
Tapati
faanahoraa, te tumu
mau
atoà teie fifi to tàtou
o
te mau fifi atoà. Te vai ra
pàpaîhia ei faraoa, ei uaina. Eiaha e
haamoè teie parau ta letu a rave a àmu a rave a inu o te faaâpiraa i te parau ta Atua i parau a rave te au a àmu.
teie parau. Haamanaô te pàpaî Taramo te haamaitai nei te
fenua i te hanahana o te Atua... No te faaite e aita te fenua
parau o te fenua e o letu. E na teie èà i te faatorohia teie èà.
O tâtou là te fifi e haere ra na nià i teie èà, te tuuraa ia i ta
a
ua
No reira ta tàtou ùiai, ta tàtou
faaite atoà
te
atoà te reira
o
te
no
ùputa ia
maniota, ta tàtou vai haari,
i te te parau no te here e te aroha. O te èà
te haere i roto i te ôpuaraa a te Atua, oia hoi
ra
0 te
^
rai.
Vauvauraa manaô i te mahana toru 08
no
Tiurai i te
Uiraa 1
maiti
na
poîpoî
letu, e Tamaiti na te Atua, aore ra e Ta(loane 1,11-Mâtaio 16,13-15). E aha te
àutou e îte ra ia haapâpûhia te reira vâhi.
:
te taata
faufaa ta
MAMA2
PUPU 2
Etârètia
:
Orometua
e
pipi orometua
Te nà ô ra te uiraa,E aha te faufaa ta ôutou e ite ra ia Tamaiti na te Atua, e aore ra tamaiti na te taata,tau-
haapàpühia te reira vàhi. E Tamaiti na te Atua, e
faanahoraa na te Atua, e ôpuaraa na te Atua èi faatupuraa i to te Atua hinaaro. E tamaiti na te taata, fànauhia
e
te
taata, fàriihia e te fenua, aita rà te taata i
tamaiti,
e
ôpuaraa ia
te Atua. E tamaiti
o na
i to
parau,
16
na
na te
fârii ia
na.
Te
e tamaiti hoi no te aroha o
tamaiti na te fenua. Ua fàrii
Atua,
te taata
e
parau, e tàtou ua fârii ânei tàtou i to tàtou
i to tàtou màôhiraa.
na
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
turuhia mai teie
taio
mau
manaô i te loane 1,11 e te Mà-
16, 13-15. E aha te faufaa
o ta
ôutou
e
ite
ra
ia
haapàpühia te reira vàhi... letu e Tamaiti na te Atua, ia au
te pâhonoraa a Pëtero i roto i ta tàtou mau taiôraa, te haapàpü mai ra o letu e, na te Atua teie parauraa ia na. Te
manaô i nià i te parau a letu, e tamaiti na te taata, na letu
iho e parau nei ia na e, te tamaiti o ia na te taata, oia hoi
e
tamaiti
na
te
fenua.
Uiraa 2
Tatou i
:
faaapiapi i te èà hoîraa
Ua târahu tatou i te Atua. I te tau hou te
mûri mai i te
mau
mitionare,
i te Atua ra.
mitionare e i te tau i
o te taata
mau
aha taua târahu nâ tatou
e
ra.
MAMA3
PUPU 2
Hou te mau mitionare, te tau o te mau arii, ua hinaaro
râtou
haru i
e
ia
nare, e
au
te
tiàraa
Atua. I
te
o
i ta râtou hiôraa,
ua
te tau o te
mau
mitio¬
to na
hiroà
te vai atu
e
a
Màôhi, to
te
Ua riro te reira ei
ra.
na reo, ta na
mea
viivii
àhu tôroà, tiàraa. Ta tàtou atoà ia
mâa,
hana. Te tau
i te
ua
no
fenua, ua faaruè atoà tâtou i to tatou ora, to tàtou reo,
mâa, etv. Ua ère tâtou i te îte e te paari o te fenua. E
moè te èà
no te
hoîraa i te Atua
ra.
aita
te
àpu
ta te
Te reira ta tâtou târahu.
tahia te
taio
tau o te
râtou i ta tâtou
e
ma¬
veà tono
faanahoraa. la
mau
raî
e te
tàpeà
noa
noa ra te
peretâne,
ua
tae rà
i te tau
o
veà tono faràni, ua taui, ua rave mai i ta
râtou. Na tàtou atoà e tauturu ia tàtou iho, haere
te mau
tiàmâ, tuatâpapa anaè i to tàtou
ia tauturu mai te Atua ia tâtou.
Uiraa 3
raî, inaha hoî te vai matara
fenua. Te
ra i to na parau. Ta tâtou târahu to tâtou ia
Atua. Te titauraa te hoî-faahou-raa ia i roto i
o te ora, e
i teie
te mau
te mau tupuna, ua faaroo te mau mea atoà, te rahu
ia ratou. To tàtou fifi i teie nei, no te mea ua tâùpu-
fârii faahou
e
faaruèraa i
o
o
E
inaha, ua horoà mai te Atua i te mau tâpaô, e ora ai te
nünaa, eere râ i te mea ôhie i te peeraa i ta te Atua e ani mai
ra. I teie mahana, aita te taata e hinaaro faahou i to na
parau
e ora ra
àito, ua fifi atoà i roto i te mau
àroraa, haru i te fenua, haru atoà i te mau nünaa. Te
tau o te mau arii, ua fatifati te mau ôhipa, faatià i to
tàtou mau fare, nîàu, râau, ôfe e te vai atu ra. Te tau
I teie mahana, ua âtea tatou i te Atua, nâ roto i to tatou faaruèta tâtou
pipi ôrometua
roto i te tuatua, ua hahi, ua hape. Haafaufaa-ôre-raa, vahavaharaa. Ua faaarahia
tâtou e te tohu a Vaitâ, taeraa mai te mau mitionare,
râtou.
raa
e
Atua. I
te mau tupuna, ei vâhi të ôre e tano no te haamori i te
Atua... Tuu mai nei râtou i ta râtou, te ôreraa te mau mitio¬
faatura i te faanahoraa
Orometua
Na tâtou i faaapiapi i te hoîraa o te taata i te
riro te vàhi haamoriraa
a
nare e
:
parau.
Te
tatarahapa (Mareto 1/15) e te here (Ma22/37-39) e matara ânei ta tâtou târahu i te reira.
:
Pâhonoraa âmui (MAMA 1 & PUPU 3 : Oro¬
pipi ôrometua)
metua e
Ia au nâtaiôraa e piti, e matara ta tâtou târahu
i reira. Te târahu, te mea ia ta tàtou
tahi,
te
i te Atua
e
aita i faahoî. I
e
e
ani
roto
ra
i
i to
tàtou nei oraraa, tâtou tera e târahu ra i te Atua.
Te Atua, e Atua no te here
mea ora
aita
o
tàtou
a
ta
na
i horoà mai
ia i parau
fâ mai ai,
Tâtou, te taata
tàtou târahu,
mai
ua
no te
mai i
mau
here,
haamanaô mai. Hou
e, e
horoà
tiàau
aroha, terà
e te
no
roto
o na
noa.
haapaô te hinaaro
mâ te
to na
pipiri ôre.
No te faahoî i ta
o te
Atua, tàamu
faahou ia tàtou i te fenua, tàtara terâ hapa e vai ra
i roto ia tàtou, te auraa, e faaâpî faahou i to tàtou
huru.
Faaravaîraa
a
te Rauti ; Maehaa ôrometua
Te tàtarahapa, no te mea e rururaa ôrometua, ia tàtara
te mau
e
ta
ôrometua i
ta
râtou
mau
hapa, terà ta ôe i îte,
ôe i huna. Te uiraa, e fârii ânei tàtou i te tàtara,
inaha
ua
Aita
tano e
mau, ua
natinati,
ua
tàamu-roa-hia i nià ia tàtou.
aita ta tàtou e hapa, aita atoà e parauhia nei e tàpura mai, taora parau anaè tâtou. Aita te taata tàtaîtahi i hiô i to na parau. Inaha te parau no te here e te aroha
0 te Atua te vai noa ra,... a tàpeà mai, e mâmâ tâtou, e ora
tàtou, e fârii rà. la ôre tâtou e fârii, e vai noa terà paa tahito
e pohe teie nünaa, e
pohe teie Etàrétia. Haamanaô i te reo o
e
parau e,
letu,
«ua
tae i te tau» te tau
e
fârii i te parau no te tâtara-
hapa,
ora.
e onoono tàtou i te tiaî e te faataere, e âtea faahou te
E tuhaa ta tàtou te mau tàvini ia tàtarahapa te taata, eie
te Atua
e
te nünaa.
faafàtata nei ia tâtou, e
Rururaa teie
na
te
ôpuaraa teie
ôrometua
e
ia haamata tàtou i te faaàteatea i terâ
na te Atua no
haamata ia i teie nei,
mau mea e
ia tàtou. la topa te paa marô, ia topa te
àmaa marô no te haamaitaî i teie e tupu i
faaapiapi
rauère marô, e te
mûri mai. [...]
m
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
17
Vauvauraa manaô i te mahana toru
08
no
Uiraa 1
ai
O
:
Tiurai i te taharaa mahana
Na hea te fenua
ia i to
na
e
riro ai ei hid
tiàraa ei tamarii
na
te
hipa no te Madhi, ei vahi e farii
fenua, ei tamarii hoî na te Atua.
MAMAl
PUPU 3
Ua hiô hipa te fenuai roto ia na, te fenua no
roto
mai ia i te parau, e
ôtià to te Fatu o te
i fenua ai te fenua. O te Atua râ te
parau
Fatu
i te
0 te
fenua, te taata
ra no roto
fenua
mai ia i te fenua
auraa, e tamarii na te fenua, no
tanuhia te pito i roto i te fenua, te auraa,
tàamuraa to ôe i te fenua, te ora o te fenua no te
toru, te fâriiraa i to na tiàraa ei tamarii na te Atua, e
i te Atua te horoàraahia mai.
Ta Iteraèra hidraa i te parau o te
:
e hiô hipa no te màôhi, e
reira fenua, taua parau e
...
marii noa, e
Uiraa 2
pipi ôrometua
haafaufaa i te parau
tüpaô ia no te reira
fenua. A piti, te fâriiraa i to na tiàraa ei tamarii na te fenua,
e haapii i te tanu, te tàià,
i te mau parau paari o te mau
vâhi, i ta na mau peu tumu (ôri, himene,...) e te vai atu. A
no te
pûraa mai. Te
taata, no ô mai ia
e
Ua tâtuhaahia ta tatou neiuiraa e toru tuhaa.A tahi, te
te mea ua
e
Qrometua
:
âpî
noa, e
eita
o
ia
e
vai ta¬
haaviivii i te fenua...
fenua.
MAMA2
Tafenua,
Iteraèra hiôraamaii te parau o te
te parau no :
e matara
-
-
-
-
-
PUPU 1
:
te
iôa
te
nünaa tere,
o
nà
ôpü 12,
te Atua te tumu o te
te
fenua
Atua ei arataî
to na
Orometua
pühaparaa
e
pipi ôrometua
Ua hiô to Iteraèra ei ora no na, te fenua e tahe noa te ü e te meri
(Puta Etoto). Ei haamaitaîraa terà parau i nià ia Aperahama. Ei
puta haapiiraa. Ei paèpaèraa i to râtou
na.
Te tahi hiôraa, to te nünaa
te reo, te peu,
âfaî-tïtîraahia,
faaroo. Ei faatupu ora no
ua
ère i te fenua,
te Atua. No to râtou èreraa, terà âtearaa,
e te hinaaro faahou i te fenua.
ua
ère i
nà te reira i faa-
tâamu faahou ia râtou
Faaravaîraa
hoî i te vâhi i haamata
ai te
ai teie parau ta te
noa
^nete
Etaretià
e
haapàpû
ra.
TeTe
mau
mai
Tei ô te
ràau,
ra te
e
orioriraa
reira
mea e
o
mau mea
anihia
ra
te ânimara e no te ià. Te faaîte
i te iôa e te hanahana o te Atua.
i te taata atoà, e ia faateitei, ia faa-
haamataraa
ihoà, ua parau te
Atua. Te auraa, no Iteraèra e
teniteni i te Atua... Ua parau te Atua te raî, to na ia terona,
e te fenua to na ia taahiraa âvae. Mai te peu, no te Atua te
parau te fenua. Te mau ôhipa
atoà e tupu i mûri mai, terà
fenua,
aniraa i te vai
e
faataa mai i
tahi vâhi ia
parauhia to te raî e to te fenua. Te reira mau
parau, ua tupu nâ roto i te mana o te parau. Te fenua, e tupuraa no te ôpuaraa faaora na te Atua no te taata. Ta te fenua
e te rahu i faatupu ei pàrahiraa no te taata, e vâhi atoà e tupu
te
te Rauti : Marama tiàtono
a
Veà Porotetani n° 10 / Tiurai-Atete 200^^
e pou mai o ia i te tahi taime,... e haere mai
Atua. To te taata rà manaô ia pàrahi noa te Atua i nià
eiaha
rahi
e
ihoà te
i te raî,
mai i nià i te fenua... I mua i terà hiôraa, e pà¬
pou
ôe i nià, i roto
noa
Mai teie te hiôraa
a te
i to ôe hanahana, màtou
âti luta...
noa
i
raro.
Uiraa 3
ânei ia
PUPU 2
:
Orometua
e
:
Ta te Maàhi hidraa i te parau o te
parauhia
e, te
fenua. E tano
fenua te ùputa hopeà ia o te ora.
pipi ôrometua
Te ùputa hopeà aita i ô mai, te vai ra te mâtamua no
te ora. Vai matara noa te
fenua
ra, te
e
fenua, eiaha e tàpirihia. Te
moni i teie mahana, te hoohia
Te ùputa e faanahoraa e nâ ô i te haere
ùputa
târahuhia
ra.
atu i te
èà. E hinaarohia
taata e
faanaho i te
tïtauraa i te ora, te
e
ia tomo te taata i roto. Eere
e
Te fenua emea î ona, no reira e tano ia parauhia teie
te
ra te
ràveà
aore ra
horoà mai i
te
ùputa, na te Metua horoà ora râ. No tè
haere nei tatou i râpae, e faaruè i to ôe
mihi e e manaônaô ai i te fenua, te fare,
fenua, i reira ôe e
e noaa ai te hau, te maitaî, te ôaôa. Te vai
rà tatou
na
S
MAMA 3
no te
te
te ùputa hopeà o te ora ta te Atua i
mâôhi. Metua vahiné faatupu ora,
fârii i te
haapiiraa a te fenua ua fârii ia
i te hoî i roto i te fenua ia tâtarahapa ôe
i te ora. Faaitoito
i reira ôe e mâ ai.
Uiraa teie, te nâ ô ra te tahi parau : «E mou te rai e te
fenua, âreà rà ta ù parau e ôre roa ia e mou», eita ânei te
ùputa o te ora e mou atoà. Te fenua ânei hoî te ùputa
hopeà o te ora.
ùputa, aita
haere nei i roto. Te haamata nei i te ôtohe. E tâ-
piri ia letu i pihaî iho i taua ora, aita te taata i îte faahou i
fenua e ùputa o te rai, e ùputa râ no te pehu. Nâ hea i te
te
haamâramarama i
te mau taata e rave
îno nei i te fenua.
fyt
Faaravaîraa
uiraa
mua
e
tuuhia
ia tâtou
e
ânei te fenua ei
hopeà
ra
i
riro
ùputa
a
te Rautï : Tâmuera ôrometua
fâîraa
aore ra te
tupuna, no te haamanaô noa
à ta tâtou i te parau o te fenua.
raa
I roto i ta Iteraèra
aore ra
i roto i ta te âti luta, te nâ
To tâtou fifi, te mea ia e, ua mau e tei ô tâtou, te parauAtua mau terà ia ta te pipîria e faaîte ra. E inaha i roto
e, te
i te fâîi-aa
ô ra e : ua riro mai te parau ei taata,
0 letu ia. I roto i ta te mâôhi, te nâ ô ra e, ua riro mai te here
o te Atua ei fenua, e te reira fenua ua riro mai ia ei taata, tatou
i te
ia.
ia tâtou.
e
pàrahi
ra
ia e, e faaîteraâ puai roa atu
no te ora o te taata
[...]
Tatou
fàiraa i ravehia mai, i orahia mai e to tâtou
mau
i nià i teie fenua, ta tâtou
a te
oraraa.
te parau ra
ora, o na
mâôhi i te parau o te
Te auraa, te
tâtou
e te
Atua o
na
fenua, tei nià tâtou i te atua
iho teie fenua, e mai te peu
fenua to tâtou ia metua vahiné faatupu
e ôre ra e pipiri i te horoà mai i te ora
atoà iho terà
Veà Powtetani
n
10 ! Juillet-Août 2009
19
Vauvauraa manaô i te mahana maha
09
Tiurai i te
no
poïpoï
Pauro (2 Torinetia 5, 17), e te reo o letu (loane 15,4),
nâ hea tatou i te tautururaa i te nûnaa faaroo i te ora-hope-roa-raa i to na mâàhiraa.
Uiraa 1:1 mua i te manaà
o
PUPU 1
MAMA 2
:
Orometua
e
pipi ôrometua
Ehaamàramarama, e haapii i to tatou nünaa i roto i to na Mea nâ roto ia letu te tauturu hope-roa-raa. Faaea
i to
i te
i te vahavaha i to
ùtuafare, a faaitoito i te
tâpeà i to tatou parau e te parau a te Atua. A ora i roto
ôe màôhiraa. Eita ia ôe e tapitapi faahou e faaitoito anaè
tâtarahapa. Ua riro ia ei taata âpi.
faaroo
e
tupu ai. I roto i te
Uiraa 2
:
turu e
Te parapore o te
noaa mai ia tatou
titona
a
here ia ôe. Te
teie
no
te
âti luta.
titania (Màtaio 13, 24-30) : e aha te tau¬
ia hidhia to tàtou mâàhiraa.
e te
no roto
màôhiraa,
ia i te parau o te màôhiraa i roto i ta tàtou
fàîraa faaroo. Uiraa ; te ora hope-roa-raa eere ânei e fifi
tuuraa
i teie parau,
MAMA3
Atahi, te tïtània mea ê ta na faaîteraa e te titona mea êatoà
ta na
faaîteraa. Te
mea
rà
e
fàrerei ai ràua, hoê à ia vàhi
ôhiparaa i nià i te fenua. A piti, hoê à tàtou, no roto mai i
i te tohu a Vaità, haere mai te mau fanauà
nià mai i te manu moà, huru ê to râtou, huru
ê to tàtou, hoê anaè rà, no te tumu mau. Te titona i to na huru e te
titània i to na. Te màôhi i to na huru, te here, te fàrii e te vai noa
atu ra. I teie mahana, ua faahinaaro te màôhi i to te tahi àpu, aita i
te tumu
Metua. la
ùnaùna
a te
au
tumu, na
mauruuru
faahou i ta te Atua i horoà mai. E huru haèhaa
faaea
i reira.
E
noa
tàtou i terà ânimara eita
au
ia i roto i to te tahi
nei
no
te
e
auhia
e
e
tàtou, te uà. E tomo
ia
noa o
mea rà ta mâtou i hiô, tàtou e ineine
Tei mua ihoà te aro, e e hiô atu i mua.
àpu. Te
hoî i te Atua
ra.
faaea noa aita to na e àpu, e paapaa, te
pohe ia. Teie nei, tàtou, no te hoîraa i te Atua ra,
Te uà, eita o na e tano e
mai
mea e roaa
e
maitaî tàtou ia ôre ia riro mai te uà atoà. E tomo ôhure o ia i
mea
i te
àpu, e parau
teie. Poroîraa ia tàua
roto
no
te
e
hoîraa i te Atua
PUPU 2
•S
hôàta paha teie
Orometua
:
te
tàtou,
e parau
peu te
vai màôhi
ra mea
e
paari rà
na
màôhi, mai te
maitaî tàtou eiaha
e
noa ra,
hoî ôhure
pipi ôrometua
S Iteie mahana, ua tupu te parapore o te ôfe papaâ e ta te
màôhi. Te tupu âpipiti noa nei, mai te peu e tano, e ôte
mai te titona i te maitaî o te titània, e paruparu ia te tu-
■’puraa
titània. Te vai ra i roto i teie parau no te para¬
pore o te titona e te titània, te parau atoà o te maitaî e te îno,
o te
te haamataraa
-
/Uj
i roto ia i to tàtou âau tàtaî tahi. Na tàtou
màîti. Ua tae i te taime
; taata e te
■titona
vai atoà
e
te
noa.
e rave
tàtou, te vai
ra te
tuhaa
Atua. E i roto i teie hiôraa
titània,
te
vai
atoà
ra ta te
e
terà hiôraa ta te pupu, te parau
rama,
i roto
ia o te pôuri e te màramaaita te Atua i faaôre i te pôuri. la îtehia to tàtou paari
i te faaôromaî, te hereraa i te taata e aita e màîtiraa.
I te tau
o
to tàtou mau
tàtou ei titània.
a te
no
te
ra
...
tanu
E
e
rave
i te maitaî ia hotu rahi te titona. Faaitoito i te
i te tanu
e
ia iti te îno. Eita te îno
faarahi rà te maitaî...
Veà Porotetani n° 10 / Tiurai-Atete 2009
tupuna, nünaa fàrii teie, oia hoî, riro
riro
ràtou ei titona. I teie mahana nûnaa fàrii ôre tàtou, ua
e
ôre ia tàtou. E
Uiraa 3
Mai ta te Fatu i parau
:
te Varna
PUPU 3
:
Orometua
e
Moà ei râveà
e
i ta na mau pipi (loane 14,26), e tiai atoà ânei tatou i
mâramarama ai tatou i te ôpuaraa faaora a te Atua.
pipi ôrometua
Etiaî ànei tatou i te vârua moà, cita
tatou
e
tiai
ua
tae ê mai na. Ta tatou
faatupuraa ia. Ua îte
te
nâ roto i ta
ôroà. Te fenua ta
na
a
na
>
-
^
r-
7>
ôhipa te Vârua moà. Te faaîteraa a te Fatu
faaîteraa. Te manaônaôraa
-t,
■
'V-
te Atua e
i
-
ia
te pupu, a
tahi, haapii faahou i to tatou parau. A piti,
ôrometua no te reira fenua, e faahoî i to na
fenua. A toru,
roto i to
fenua, ia
haapii faahou i te oraraa i
maha, te haapaeraa
Faaineineraa himene
fenua. A
na
rave
te reira fenua i ta
na
te aha te tahi
tuhaa, te âpooraa tiàtono, te
mea ua
tae ê mai
na e
tiaî tatou, eere
api, e parau rà ua parau-ê-hia na i nià i ta
no te àro i te ôhipa tià ôre e ravehia i nià i te fenua. Mai te tâpüraa fenua e
1 eiaha
ramarama
tàviriraa fenua.
Poroîraa, e tàvini tatou
Atua, e faatupu tatou i to na hinaaro,
e manuia ai tatou, e fenua te fenua, e
mâôhi te màôhi, e Atua te Atua.
no
"
MAMA 1
pâroita,
te
te pupu
haa¬
paeraa, ia îte-faahou-hia to na parau, e ia
faahoî i te nünaa i te Atua ra. E te hopeà,
ia tià te reira
a
O
te
na mau
pipi
i te tahi parau
ia tatou atoà,
e
tiaî
faahou, ua ineine tatou. E vaiiho e na te fenua e haamâmai, inaha ua riro te fenua ei ôrometua haapii. Te mau tàpaô atoà
e
îte
ta tatou e
taî terâ. Toe
ra
i roto i te rahu
a
te
Atua, ei
mau
faaîteraa
a te
vârua mai-
ia tâtou i te fârii i tâua maitaî ra, e te tiaî noa ra te Atua
noa ra
ia tâtou, te mau parau
tâtou.
atoà ta tâtou
e parau noa
nei ia riro ia ei ôhipa na
Vauvauraa manaô i te mahana maha
09
Tiurai i te taharaa mahana
no
Uiraa 1
ora, e
PUPU 2
Orometua
:
E vaereà
marae
aha ta tâtou
e rave
:
tupuna ia hinaaro râtou i te
ia matara ia tâtou te ùp'uta o te ora.
MAMA 1
pipi ôrometua
e
ta te mau
Ua haamauhia te pâhonoraa inià i terâ taô, Te vai ra te mau taata e haapiihia i te tâmâ e te faatura i te
tâmâ. No te viivii
O
e
parauhia ai te
te tâmâ... Te mea
e
marae, e
parau
tâmâ, terâ
tâtou
parau i roto ia tâtou, terâ mau parau îno, to tâtou
mau manaô îno i terâ taata e terâ taata, terâ ia te’
mea e
titauhia
ra
ia tâtou
e
tâmâ. E terâ taata
roa
e
mea e
A
piti, te haari, e tâpaô
ia ôe i te
tâtou
raa.
raa.
Faaravairaa
hoî
aoaoa tâtou. E rave pâpû i teie ôhipa no te tâmâraa i
la hinaaro tâtou i te tâmâ i te marae, to tâtou âau na mua
te tâmâ.
e e
tâpaô e ei râveà e matara ai te ùputa o te ora, te tàpaô ia o te
Etàrëtia. A tahi, te rau meià, e tâpaô no te hau i roto i te mâôhi.
Atua, e tâmâ i terâ mau
faaapiapi ra i to ôe fâriiraa i to ôe mâôhira
tei faataahia no taua mau tâpura ôhipa. la
vahavaha, na te reira e haafifi ra ia
Te
parau no te tahi, a tamâ ia ôe na mua roa. Titaui te ora, faaâtea i terâ mau mea îno, terâ mau
faaâtea
e
te marae.
raa
mea e
feiâ îte
haere tâtou nâ roto i te
mau
a
mana e
no te here e te mana. Aita e mea e îtehia ai to
te tura maoti rà, nâ roto i te hereraa i to tâtou mâôhi-
A toru, te
ùru,
e
te Rauti : Turo a
Inaha
tàpaô te reira
no te
here
o te
Atua i te taata.
Raapoto
tamâ i te viivii. Tâtou i teie mahana, ua tae atoà i te tau no
hopeà teie, eiaha e hopeàraa teie, o te haamataraa rà.
ià, te auraa te ineine ra tâtou i te hoî. Nâ tâpaô
e horoàhia ra e nâ pupu e piti, mea maitaî, eiaha râ e rave ei
peu noa, e rave rà ei tàpaô te haamata ra tâtou i te rave. Te
vai ra te parau o te himene, ahiri e tià e hoî i mûri, aita e
tano e parau faahou e ahiri, e tià rà ia hoî. E reo teie no te
te tâmâ ia mà tâtou. I
Atua,
Ta te mau tupuna e vaereà marae, te maraee taura pito
terâ
e
marii
tâamu i te fenua i te nünaa i te Atua. Mai te ta-
e
tâamu
ra
ia
na
nünaa, te râveà e tamâ i te
te nünaa. Te vai atoà
reira te ôrometua
ra
i to
na metua
marae,
ia mâ te
te tau no te
vahiné. la hara te
marae ua
mà atoà
tâmâraa i te marae, e
teie matahiti, Tautira te vàhi i faataa i
e ruru
ai, te vâhi
o
e
Te tioi
e
ra te
tià
a
haere.
te ômii o Tereheamanu.
Veà Porotetani
n
°16 / Juillet-Août 2009
21
Uirüa 2
maraa e
la hidhia te Tenete 2, 9, e aha te tahi turanoaa ia tatou i nia i te ôpuaraa ora a te A tua.
:
MAMA2
Ua îte te taata e te vai ra ta na tuhaa e te vai
atoà
ora
ra ta te
ia
na te
Atua. Te
Atua
ôpuaraa
ôpuaraa
e
te taata. E ua horoà te
no
Atua i te tiàmàraa i te taata
no
te
faaoti i to
na
parau. Ua faaineine âtea te Atua i te ora no tatou.
Na tatou e faaineine i ta tatou mau tamarii i mua
i taua
Te
haapii mai ra te Atua ia tatou no te
tupu-maitaî-raa ta na ôpuaraa faaora, e tauturu
ora.
anaè i te Atua. Teie te tahi
mau
manaô i
roaa
mai
ia hiôhia te Tenete 2 îrava 9.
Faaravaîraa
a
te Raulî :
Tapati ôrometua
Mai te monirê mai à to tatou paraparau-noa-raa e hoî
i roto i te tenete 2 îrava 9, te nà ô ra e :
i te
“ua faatiipu te Atua
hià, te au ei mâa e te râau hoî o te
te râau e îte ai te maitaî e te îno.”Nâ ô ia tatou e, terâ
mau
ora, e
râau ni atoà ia
ôpuaraa
te
faaora
Atua
te
a
Uiraa 3
la
i
faatupu i roto i te fenua, eiaha i roto i te aore,
aita e parau to
te ôpuaraa faaora a te Atua i râpae àu mai i te fenua, e au ra
mai te haamataraa mai â to te Atua haapâpüraa te ora o te
taata, te parau o te taata tei roto i te fenua. [...]
te taata na na
i roto i to tatou parau, e hoî ihoà ra e fàrii i te ôpua¬
raa faaora no tatou e ua horoàhia mai teie taiôraa
i roto râ i te fenua. Nâ ô ia tatou i te parau e,
no
i te
parau a letu, ua ineine ra
ânei tatou i te fârii ia tauturu te fenua ia tatou.
:
au
mau
PUPU 1
MAMA3
Ia au i te mau parau a letu, ua inene ra
tatou. Rau noa atu
i
ai te
ia
faaapiapiraa,
nei te pupu, ê, ua ineine o ia i te fàrii
te parau o te fenua, ei ràveà e roaa ai te ora.
e «a
tauturu
mua
mau
pipi ôrometua
ai te ora, no roto mai te parau a
Atua. Te fenua te vàhi mâtamua ia to
te Atua tuuraa
te
noa
naaro no
mai».
titauraa,
a
i te
ora.
Te
mea
pàpü eita
e roaa
hororaa, te hopeàraa o te taata ei fenua, te
faaîte
i te Atua mà te parau
Faaravaîraa
e
e roaa
te
parau
Te faahaèhaa nei i
Orometua
Ua ineinemâtou i te fàrii, te fenua te ràveà
ânei tatou i te fàrii ia tauturu te fenua ia
te
:
te Rautï ; Turo a
mai
ra te
fenua i te
ora ta te
tàtou. E faîraa faaroo teie
e
ôhipa tàtou i teie
na
parau ta
Atua
e
hi-
tàtou. Te
tàtou.
Raapoto
E hoî faahou mai
Etârètia
Epiti parau e vai ra. Taletu «a tatarahapa te fâtata mai
tepâtireia». Te piti, te parau ia o te râau, e faaruè
i terâ paa. la faaruè i terà rauère para, ia faaruè i terâ
àmaa marô. Teie faaruèraa i terà paa tahito, eere no te faaîno
ia na, no te haamaitaî râ i to na tupuraa. Tàtou atoà, mea
rahi roa te paa marô ta tàtou e faaruè, mai te peu e hinaaro
atoà tàtou e fàrii i te ôpuaraa faaora a te Atua, ta te Atua
faaâpiraa të ineine o ia i te rave. Na tàtou e pana i terà paa
ra
tahito.
22
e
âfai
e
terà to tàtou
nià i teie fenua. To tàtou terà îte i
mua
i te Atua, tàtou i parau
«ê» te fàrii nei tàtou i ta te Atua
ôpuaraa faaora. Te fàrii nei
tàtou i ta te Atua faaâpiraa. Mai terà ta letu i parau i te
ômuaraa «A tatarahapa te fâtata mai nei te pâtireia o te ao».
Te auraa, ua
ta te Atua
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
au i nià i na râau, te parauhia mai tàtou
tàpaô (i Tautira nei), eere rà i te tàpaô anaè,
îte i ta tàtou mau parau i parau i teie mahana i
tanu ei
haamata ta te Atua faaoraraa. Ua haamata ê na
faaoraraa i teie nünaa, faatupu i te ora no teie
É
V
WSTSMiSÊ SSTnFSfSSfSSTéWSKFSWâftWnfSîiMffiiPTXisfnfsu
Te
aua
pipi no Heremona
*(MAEVA
E TE
TUMU NUI E»
Te miti afati i te
Ua faahei ia ôe
E
te Tumu
Avae tahi
nui
Ua
tàhopu tùatau
ta te
la ôe
e
n
aau
àre
e
o
te Tumu
nui
Aore to ôe iôa, iôa
I moè i te
moana
reva roa
E te tâhiii
te moana
Aore
e
E
reo
maeva
m
noa
(to) te (tumu) haari e
to na tumu i roto
maeva noa ra
te Tumu
i te
to na rau
reva
ia ôe
nui e, aore e ôrero
mute ôre rà ta na
ia ôe
e
te Eatu e
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010