EPM_Vea Porotetani_20090708.pdf
- extracted text
-
ÉGLISE protestante MAOHI
Centre de Documentation
et d’information
PAPEETE
-
Porotetani
(C.D.I.)
TAHITI
Te Rururaa ôrometua 2009
Irw
1
1
1^
lS fS^sî4
\
.
1 N
,
t,
Vf;
glwM
f\
'
Ibe^
ï
a
A
■■
1'#m
■'
'^'Wi
f'
P' •’
Tautim
à20 9
Ile
I
PROTEJ
Centre de
St
l^cui^ii
d'InfornWÊ0r (C'
PAPEETE - TAHITI
;
TJJol^
0 Photos : La Pastorale 2009 à Tautira
♦ Te Parau o te fenua : Tautira
0 Édito & Intro : Président MARAEA Taarii
2
4
^Porâtetani
5
i
i
MENSUELœi^CÏJSEHlCnETANffiMÂÉan
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉEN1921
Dossier
■
Boîte postale; 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
5/22
0
.
Email : veaporotetani@eptfi.pf
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Te Fenua, Uputa no te Raî
“
Rédactrice en Chef
|
*
Secrétaire-Maquettiste
POHUE Ben
Ètârétia
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline, MARAEATaarii,
TEURURAI Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
MALÉ Émile
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4500 ex.
BULLETIN
0 TEFENUA,EÙPUTANOTERAI(OMUARAA)
TE VAUVAURAA MANAÔ A TE MAU PUPU
9/10 0 I te monirë poîpoî 06 no Tiurai
11/12 0 I te monirë 06 no Tiurai i te taharaa mahana
13/14 0 I te mahana piti poipoi 07 no Tiurai
15/16 0 I te mahana piti 07 no Tiurai i te taharaa mahana
16/17 0 I te mahana toru poîpoî 08 no Tiurai
18/19 0 I te mahana toru 08 no Tiurai i te taharaa mahana
20/21 0 I te mahana maha poîpoî 09 no Tiurai
21/22 0 I te mahana maha 09 no Tiurai i te taharaa mahana
23 0 Hohoà : Te Rururaa ôrometua 2009 i Tautira
24 0 Himene ; Maeva e te Tumu Nui
6/8
et la collaboration de
.
i
OE
RÉABONNEMENT
Prénom :
Nom :
?
I
La Pastorale 2009,
La Terre, Porte du Ciel ”
TUPAIAKatia
% ■
Te Runtraa ôrometua 2009,
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2009 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Veà Porotetani n°10 ! Juillet-Août 2009
3
Tautim
Te mau parau
paari no
Tautira
Taumihau
: E aha te tahi parau e au no
te ômuaraa i
teie fàrereiraa to taua.
Tfteomea
Etârètia
PâpâTemana :
«Teie fenua ua parauhia o na o Tautira i te pari e ma-
I te tahi tau, hâmani iho ra te arii o Taîhia i te tahi fauraô no na, e vaa. Taraihia teie vaa i roto i teie faa rahi. Ua
tâhoê te nünaa i te pae tai e to roto i te mau âfaa no te tô
mai i teie vaa i raro i te tai. Ua rave e ua rave, aita te vaa i
taùtaù, te fenua teie i ôtuîtuîhia i te àre fafati o te moana
urifa, te mata rufa teie o te parau faatara i teie fenua to
âueue. Haamanaô aè ra na taina o Honoùra e tei taua vâhi
tatou o Tahiti e. Inaha hoî ua faaau-noa-hia teie fenua to
te arii. Ua tàmatahiâ^atu ra i te tii. E ua faaue mai o Ho¬
tatou i te tuna, te tahi ià rahi tei uruhia e te vàrua o te tahi
noùra i ta na na taeaè e, e hoî i tai, e parau i te arii e i te
potii i parauhia o Terehe a tere mai o ia, mai Havaî fànau
fenua tere tià mai i teie pae hiti nià nei, àuaè teie àito
Tàfai o tei faaôhipa i ta na ôpahi no te tâpeà i te tere o teie
nünaa e, e fata mai i te ahi màa i roto i te faa e ia àma, e
to râua tuàna i roto i te ana te faaearaa. Faaîte atu ra râua i
haapahu mai i te pape, a huri i roto i te tahora. I tai atu nei
o na e fàrii ai i teie mau màa.
nei ïà, e ia îte tatou i teie vâhi o àriàri e faataa ê ra ia Ta¬
hiti rahi e o Tahiti iti, e parauhia ô na i teie mahana o Baie
Phaéton, to na iôa o «Teàuaa» aore rà «Teàuaè», te paira
tera i vai mai i te faaôhiparaa o Tafaî i ta na ôpahi no te
tapüraa i te ômii o taua îà ra i mau ai te tere o teie ià rahi i
fenuahia mai ai teie fenua to tatou. A huti aè te tino o te ià
i nià, teitei mai nei te mau mouà i te pae Tahiti rahi àrà te
ômii, ua marua o na i raro i te tai i rapu ai te tai i parauhia
ai o Tahiti iti o Taiàrapu no te mea e, ua rapu te tai i te
maruaraa te ômii i raro i te tai.
I parau atu ai au e, te mata rufa o te parau faatara o teie
fenua, no te mea ia e, te upoo o taua ià ra teie i Tautira
nei. E ùa nei te rapu noa ra ia te miti e mai terà ihoà parauraahia o Taiàrapu, te rapu noa ra te miti i teie pae o tei
parauhia o Tepari.»
Taumihau
: E aha mau na te auraa o teie parau
Tau¬
tira.
PâpâTemana :
« I
parau-noa-hia teie vâhi e, o Tautira, o Fatutira i ta-
Ua parauhia e, ua haere roa terà taa raro to Honoùra i
nià i te papa o te fenua e terà taa i nià, e haere roa i roto i
te ata. I reira to na fàriiraa i teie rahiraa màa i haapahuhia i
roto i te pape. Hoê à haereraa mai te puhi, te ôopu ... e
pau roa te reira mau mea. Aita ra o Honoùra i para. Ua
fata-faahou-hia te tahi ahi màa i uta. Faanuu rii atu ra o
Honoùra i te maaraa o te faa. Taa atu ai te faa iti, taa atu ai
te faa rahi. I reira o ia i te fàrii-faahou-raa i te màa i huri-
hia i roto i te tahora, màha maitaî atu ra.
I reira to honoùra haereraa i uta e tô i te vaa o te arii i
tahatai, Ua parau atu ra o ia i te arii e, e faanaho i te îhitai,
e paîùma i nià i te pahï. Ua nâ ô aè ra te arii, ua rave iho
nei te nünaa, e aita te vaa i aueue, e parau faahou mai à
de, e huri te ihitai i nià iho. Ua parau atu ra o Honoùra :
A paîùma i nià iho. Tâpeà maira o ia i te rei i mua o te
vaa, ua taù atura o ia i to na mau tàura o te pô : Te uî àua
e, e àti mai, e haere taua.
Ua hutihia mai ra e a na taua vaa nei mai uta i nià roa i
hito ra. Tautira, te vâhi e faatiàhia ai te tira. I nâ ô nei te
terà tahua. Te toparaa te vaa i raro i te tai, ua âueue te
mahana e maraa aè ai i nià i te raî e türama atu ai ia Tahiti
papa o te fenua, ua àfà te papa. I parauhia ai teie ava o
Tiàfà. I reira ua ara atoà te mau veri o te moana. E teie
nui, i mareàreà ai o Tahiti nui. I parauhia ai o Tahiti nui
mareàreà.»
vàhi e tiàhia nei e tàtou, o Motuîoio.
E teie aito o Honoùra, to na haamâharaa i to na para,
[...]
ua tae roa o na i te fenua o Ana. I reira to na haumitiraa»
Taumihau : Te vai nei atoà ra te parau o Honoùra. E
aha to na parau. E aha to na auraa.
PâpâTemana :
«
E tahua to nià o Tahuareva, tahua faarevaraa, noho-
raa no te àito o
Honoùra, fânau-püfenua-hia. No te taiâ o
nâ metua i teie àiû ta râua àfaï atu ra râua ia na i roto i te
hoê ana. I raro noa mai i te vâhi parauhia o Poufaturaa,
Pou-fatu e mea raa. I ô te hunaraahia teie pûfenua.
Te vai ra râ te mau atua o te pô, o Maui, na na i rave i
teie püfenua, na na i àtuàtu, i riro mai ai ei taata. E e mana
rahi to teie taata, e taata tuiroo. E nehenehe ia na e faarahi
ia na e e faanaînai atoà ia na.
Uiuiraa manaà i te Tiàtono Faatuhaahia o pàpà Temana no te Pàroita no Tautira
Haruharuhia e uiuihia e Taumihau a RUPEA
i te Rururaa Orometua i Tautira
i te 08 no Tiurai 2009
(Haapotohia mai te mau parau atoà
porotetani)
e te veà
^
Te rahu
e ta na
ip
faaîteraa i
te Aroha o te Atua
a riro te rahu a
Ê
te Atua i teie mahana ei parau
J faufaa rahi i roto i to tatou oraraa e i te parau no
MJ
to tatou ànanahiraa. Te haamanaà noa mai ra te
reira i te mea ta te Atua i rahu hou te taata. Eere no te faanaho noa i te tahi vâhi e ora ai te taata ta na e tuu ei faatere
i nia i ta na rahu. E tano râ ia tatou ia parau e, e ôpuaraa
ora
teie na na i reira to na tuuraa i te tahi tiàraa faufaa no
te taata. E aha râ ta tatou faaàhiparaa i te reira tiàturiraa i
to te Atua ia tatou. Ua pâpû i teie mahana, e eiaha e fifi ia
parau e, te mau hau rarahi ihoâ râ, tei hahi i roto i ta râtou
rautiraa i te rahu a te Atua. No te mau marumetia o teie nei
ao, eiaha atoà e fifi ia îte e, ta te taata àroraa no te faatere i
te rahu ua arataï ia ia na i roto i te faatura dre i te parau
tumu o te ora. E mea tià ia ia taià faahou tatou i te Parau a
te Atua ia îte faahou tatou i ta tatou tuhaa rautii roto i te
ôpuaraa ora a te Atua no te taata. Te dada nei tatou i te iteraa i te mau Etârétia no te mau
vâhi atoà i te féruri-faahou-
raa i to râtou tonoraahia i roto i teie nei ao.
Te rururaa drometua no teie matahiti ua hid mai ia i
teie tumu parau tei arataï atoà i te mau drometua i roto i te
La création
dans l’annonce
de la Grâce de Dieu
L’environnement est aujourd’hui un élément
Edito
&
incontournable de notre bien-être et de notre avenir.
Il nous rappelle ce que Dieu a mis en place avant
même de créer l’homme. Il ne s’agit pas uniquement
d’une démarche pratique rendant la vie possible à celui
qu’il placera en maître sur toute la création. Nous pouvons
parler de projet de vie auquel il accordera à l’homme une
place importante. La question se pose aujourd’hui de savoir
ce que nous en avons fait de cette confiance qui nous a
été accordée par le Créateur lui-même. Force est de
constater que l’humanité, les grandes puissances en
particulier, ont failli dans sa gestion de cette création.
Pour le christianisme mondial, il ne faut pas avoir peur
de reconnaître que la lutte pour dominer la création l'a
conduit dans une attitude de mépris de la question
essentielle liée à la création, la vie. Il nous faut donc
relire les textes bibliques pour nous réapproprier notre
responsabilité de gestionnaire responsable qui s’inscrit
dans le projet de vie de Dieu pour l’homme. Il est heureux
de voir aujourd’hui que les églises d’où qu’elles soient se
préoccupent de cette dimension de leur mission.
La pastorale de cette année s’est penchée sur cette
question posant des débats importants au sein du corps
pastoral sur la place que doit occuper la création dans
l’annonce de la grâce de Dieu.
hid-faahou-raa i ta na faaîteraa i te aroha o te Atua.
Président MARAEA Taaroanui, Taarity
Intro
Te fenua, e ùputa no te raî
(Haapotoraa no te haapiiraa i te Rururaa àrometua 2009)
Mai te 6 e tae atu i te 10 no Tiurai 2009, ua ruru te mau àrometua atoà no te
Etârétia Porotetani Mâohi e to raton mau hoa i Tautira no te feruri e te tâuàparau i nia i te tumu parau, «te femia, e ùputa no te rai.» Ua matara mai teie
tumu parau nâ roto i te heheuraahia i te parau a te Fatu enâô ra e
:
«Iparau atu vau ia àutou i te parau o te fenua, e aore outou i faaroo ; e aha
àutou e faaroo ai ia parau atu vau ia outou i te parau o te rai» (loane 3,12).
Teie te tahi haapotoraa no te haapiiraa.
[parau atu na vau ia àutoui te parau o te fenua, e aore
outou i faaroo, e aha àutou e faaroo ai ia parau atu vau
ia àutou i te parau o te rai (loane 3,12).
Te pâpûraa o te parau ta tatou e hiô nei, teie ia : Aita
letu i haere mai e parau i te taata i te parau o te raî, te
parau râ o te fenua ; aita o ia i haere mai e faatià i te taata i
te oraraa o te Atua e te mau merahi, e faaitoito râ i te taata
i te hiôraa i te parau o te vâhi ta na e ora ra, no te mea i
Aita te taata e haamanaô nei e, te fenua, te vâhi ia ta te
Atua i mâîti no te îritiraa i te ùputa o te mâramarama. Te
auraa, te fenua, te vâhi atoà ia e noaa ai i te taata te mâraraarama i nia i te
ôpuaraa faaora a te Atua. Mea maitai te taata
ia îte e ia fàrii ôiôi e, te vai ra te mea e ôhie o ia i te mâra¬
marama, te vai atoà ra râ te mea të ôre e naeàhia i to na mâramarama i te tïtau. Te mea ia ta te Atua e haamanaô mai ra
ia nà ô mai o ia e : Eere to ù ra manaà i to àutou ra manaà,
eere to àutou ra haereà i to ù ra
haereà, te nâ reira mai ra te
reira noa e noaa ai ia na te mâramarama i te hinaaro o te
Tumu Nui. Mai te rai nei, e teitei rahi to na i to te fenua, oia
Atua e ta na ôpuaraa faaora.
atoà to ù ra haereà, e teitei ia i to àutou ra hae-
6
[...]
U: Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
reà, etoù ra manaà, i to àutou ra manaà (Itaia 55,8-9). 1
mua i teie hohoà no te raî e te fenua, te màramarama ra
tâtou e, aita e râveà i horoàhia i te taata e îte ai o ia i te
parau o te raî. Te mea atoà ia ta letu e haapâpû ra ia nà ô
mai o ia e : Aore roa e taata e tae i nià i te raî maoti râ, tei
haere mai i raro mai nià mai i te raî, te Tamaiti a te taata
(loane 3,13). la îte mai tâtou, aita atu vàhi fàtata roa aè te
taata i te raî e i te Atua maoti râ, te fenua, oia te vàhi ta na e
ora ra, e te vàhi no reira mai o ia.
A îte te taata e a fârii e, aita atu mea hinaarohia ia na
maoti râ, te ora-hope-roa-raa i to na parau ei taata, e te fàriiraa e, eita to na parau e tià ia faataa-ê-hia i to te fenua i
reira o ia i te haapârahiraahia e te Atua, te fenua i hii ia na,
teie râ taata, ei taata ia tei faateniteni i to na reo, ei tei
amohia e to na reo, ei taata tei mahorahora to na parau i
roto i to na iho tumu, ei taata tei patuhia to na tino e te
màa o to na fenua, ei taata tei pâutuutu te tino i te àihere e
te paa ràau o te fenua no te rapaau i to na mau mai, ei taata
hoî tei îmi i te hinaaro o te Atua, e tei ineine i te rave i te
mea tei au i te Atua, oia te mea e hanahana ai to na iôa
moà.
E uiui rii atoà ihoà te manaô i te mea te taata i onoono
ai ia parauhia o ia i te parau o te raî, mai te haapae e te
huna i te parau o te fenua ta na i hiô mai te tahi mea e haa-
mohimohi ra i to na parau. Ua îte tâtou e, te haamaitaî nei
te ià rarahi o te moana i te Atua (Taramo 148,7), eita râ te
reira haamaitaîraa e tupu mai te peu e haapae râtou i te
moana, aore ra e faaînohia to râtou vàhi oraraa. Oia atoà te
taata. Eita te taata e tae i te raî nà roto i ta na iho râveà, i
tonohia mai ai letu, e Tamaiti na te taata tei haere mai io
iho, ôre noa atu ai to na iho mau taata i îte atu ia na
(loane 1,11 ), ua parau letu i te parau o te fenua ei râveà e
îte ai te taata i to te raî hinaaro ia na, ia haamaitaî o ia e ia
ârue i te Atua aore e mahana tuua. [...]
na
Te mea ta tatou i parau mai e : te fenua, ùputa no te raï,
e parau
ia no te taata, e te Atua. Ua îte maitaî tatou e, eita
te parau o te taata e tano ia faataa-ê-hia i to te fenua no
reira o ia i te raveraahia mai, e i to te Atua i hâmani ia na i
te repo fenua. fa fârii hope roa te taata i to na pai'au ei
fenua, te mea noa ia e màramarama ai o ia i te auraa o te
ôhipa ta te Atua i rave no na, e te mea o ia e ite ai i te pâhonoraa ta te Atua e tiaî ra ia na ia faaîte mai. No te mea e
fenua te taata, e tupuraa hoî no te ôpuai'aa a te Atua, e ôre
ai ta te Atua ôpuaraa faaora e nà râpae ai i te fenua, e tei
ôre hoî i fârii i te fenua ta te Atua i haafaufaa, inaha ua tuu
o ia i to na Vàrua i roto i te
fenua, e te ôhipa nei to na
Vàrua i nià i te fenua, ua ère ia i te maitaî e te ora ta te
Atua i hinaaro ia riro te fenua ei fârii. Mai te peu râ e àpu
fârii ora te fenua, no te mea ia na te Atua te ora i tuu i roto,
e ua tuu mai hoî te Atua i te ora ra, e
tià roa atoà ia na ia
tâpeà mai te peu e haaviivii te taata i te àpu fârii ora, e eita
hoî e hamanaô e, te ora ta na e fânaô nei, e taoàboroà na te
Atua, e tàpaô no to na aroha e to na here. [...]
No te mea aita te fenua e faaea nei i te haamaitaî i te
Atua ; Te parau hua nei te mau rai i te hanahana o te Atua,
te faaîte nei te reva i te dhipa a tana rima. Te haapii nei te
tahi ao i te tahi i te parau, e te faaîte nei te tahi ruî i te tahi
i te îte. Aore e drero, aore e parau, aore to râtou reo i îtea,
ua tae râ to râtou haruiv i te mau fenua atoà, e ta râtou
faaîteraa i te ôtià o teie nei ao (Taramo 19, 1-4). Te mea e
hinaarohia nei i te taata, eere te tâmâ-noa-raa i te fenua, te
tâmâ-atoà-raa râ ia na iho, e te taui-roa-raa i to na oraraa,
te tatarahaparaa hoî i mua i te Atua no te mau îno atoà ta
na i
faatupu. la tae tatou i reira e tano ai tâtou e parau e, te
faufaa, eere te tàmâraa, te ôreraa râ e faarepo, te ôreraa e haaviivii ia na iho e te fenua faatupu ora.
mea
■
faatoro, e mea nâ roto i te tatarahapa i te haamata. Te
auraa, i te mau taime atoà e mau ai tâtou, te taime e fifi ai
te tuuraa âvae, te taime e tütâperepere ai te manaô, e tata¬
rahapa.
I nià i teie èà hoîraa i te Atua ra, eiaha tâtou e manaô e,
e feià haere hânoa
tâtou, e feiâ tei haere matapô noa, e feiâ
tei haapaô haere noa, mai te manaô e, ua tae ra, ua tae ia ;
e aita ra,
tirà rà ihoà ia. I te matahurahura o teie nei ao, te
Atua iho te matamua tei tuu mai i te tâpaô ei tauturu ia
tâtou ia ôre ia fifi to tâtou tere i te ao nei, eiaha no te îmi ia
na, no te faatupu râ i to na hinaaro. Haamanaô tâtou i te
mea ta te
pàpaî tenete e faaîte ra : Ua faatupu te Atua i te
mau râau maitatai atoà ia hiô e tei au ei mâa i taua fenua
; e te râau o te ora i rôpü i taua ô ra, e te râau e ite ai i te
maitaî e te ino (Tenete 2,9). Ua horoà mai te Atua i te ora
ra
tei riro te fenua ei àpu. Te auraa, eita te
horoà no te taata e tano ia faataa-ê-hia i te
no te taata, te ora
ora ta te Atua i
fenua, eita atoà râ e tano ia faataa-ê-hia i te Atua ; te mea
ia e parauhia ra e, te râau o te ora. To tâtou fifi, te mea ia
e, e tumu râau ta tâtou e îmi nei, moèhia atu ra ia tâtou e,
ua hunahia te parau i roto i te taô. Teie râau o te ora, te iho
tumu ia, oia te taura e tâamu i te taata i te Atua, të au roa
ia faaauhia i te tahi taura pito e nâ reira te Atua i te ninii
mai i te ora o te taata. la ôre te taata ia faaruè i teie taura e
tâamu ra ia na i te Atua, oia hoî ia vai tüàti noa o ia i nià i
te Atua, vai noa atoà mai te ora ei tuhaa na na ; a faaruè rà
te taata i teie taura, oia hoi te tumu o to na ora, a îte atoà o
ia i te fifi, te ère, e te ahoaho. I teie mahana, e tano ia pa¬
rauhia e, ua faaruè te taata i teie taura pito, te taura o te ora
e tâamu ra i te fenua i te
Atua, e ua haru i te mau taura i
faatorohia mai e te taata, e tei tàvere ia na i roto i te mau
fifi mute ôre. [...]
Te tâpaô ta te Atua i tuu mai, ta te Tamaiti atoà ia i
haere mai e haapâpü faahou i to na faaâpiraa i te faaauraa i
ravehia e te Atua, i te parauraa i te hotu o te fenua e : A
àmu, o taù tino tenâ ; a rave a inu, o taù toto tenâ.
Mai te peu letu, te parau ia no te aroha e te here o te Atua i
rave a
To tatou mau Tupuna, ua hiô râtou i te marae mai te
taura
taura
pito ra te huru e faatüàti i te fenua i te Atua, mai te
pito e faatüàti ra i te metua vahiné i ta na tama. No
Atua i te taata. Aita atu hinaaro rahi roa to te Atua i te
taata maoti rà, ia fârii o ia i te ora ta na i horoà mai, te ora
reira, ia fifi te fenua, ia roohia te nünaa i te àti, ia ère i te
maitaî, ia ère i te ora, ua îte râtou e, ua hara râtou, ua rave
i te îno i mua i te Atua, e aita atu e râveà e hoi faahou mai
ai te ora maoti râ, ia tâmâhia te taura pito. la mâ te taura
parau e ua faaroo ia na i tei tono mai ia ù nei, e ora mure
ôre to na, e ôre o ia e faahapahia, mai te pohe mai ia, e tei
pito, ua mâ atoà te fenua, ua mâ hoi te taata. Te vâhi i
pâpû, e tuhaa ta te taata i roto i te parau no te faahoî-faa-
te ora atu ra (loane 5,24), e aha atu à ia ia faaroo tâtou i te
Atua ia faaîte mai o ia i te ora ta na i faataa no tâtou
hou-raa mai i te ora. I teie mahana, no te mea ua taôto roa
tâtou i nià i te parau mai ta loane e faahiti ra ; A hid na i te
no te mea o ia iho te reira. Te îte ra ia tâtou i teie
ârënio a te Atua tei hopoi ê i te hara a to te ao (loane I,
29), tiàturi atu ra tâtou e, ta tâtou hara, na letu te reira e
tâmâ, aita atu ra tâtou i manaô faahou e, e tuhaa atoà ta
tâtou i roto i te parau o te ora ta tâtou e hinaaro ra. Te mea
ia tâtou i parau ai ia na e, e taraèbam na tâtou, oia hoî na
e mauhia ra e te fenua. la parau
mai letu e : Tei ite i ta ù
(Tenete 2,9) e ta te Tamaiti e faaitoito ra ia tâtou ia fârii
nei, te
mea tâtou i parau ai e, fe fenua, te
ùputa o teraî -,e tei fârii
i te fenua ra, ua fârii ia i te Atua.
é
(Parau iritihia mai no roto mai i te puta,
« Te
fenua, e ùputa no te rai »)
na e tatara i ta tâtou mau hara. Mea maitaî tâtou ia haama-
Tômite Rauü Pïpïria
naô e, ua haere mai letu e faaîte ia tâtou i te èà e tae ai i te
a te Etârëtia Porotetani Mâdbi
Atua ra, aita rà o ia i haere mai no te amo ia tâtou i te Atua
ra. Te mea noa ta letu
iho i haapâpû mai, teie ia ; ua mâ
àutou i tenâ na i te parau ta ù i haapii atu ia àutou na
Etareth
te taata, te fenua, te parau atoà ia no te aroha e te here o te
(loane 15,-3). Eere no te mea ua faaroo tâtou i te parau i
mâ ai, no te mea rà ua fârii tâtou i te parau ia ôhipa na i
roto ia tâtou, e ua fârii hoî ia arataîhia tâtou e te màramarama o te parau. I te feià tei hinaaro i te haere, te nâ ô ra o
ia : Ua tae i te tau, te fâtata mai nei te pâtireia o te Atua, a
tatarahapa, a faaroo mai i te parau maitaî nei (Mâreto 1,
15). Teie haereraa nâ nià i te èà ta te Fatu i haere mai e
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
Vauvauraa manaô a te mau pupu
i te monirë 06 no Tiurai i te polpoi
Uiraa 1 : Eaha te mea ta teieparau ta teFatu (loane3,12) e heheu
mai nei ia tatou i nia i te fenua. E noaa mai ânei te tahi tauturu ia tatou
no roto i te reo o te Atua ta Itaia e faaîte ra
MAMAl
(Itaia 55, 8-9).
PUPU 1 : Orometua e pipi ôrometua
Te hiôraa a loanei te fenua e ao ia, e rahu a te Atua, Eparauno roto mai te fàrereiraa o letu eo Nitotemo.
te haapii mai ra e faaroo i te parau a te fenua e rahi
Te titauraa ia faaâpi faahou Nitotemo ia na e i ta
ia to na ho tu. fa haapae tatou e faaruè te fenua ia
na hiôraa. Eere teie parau
tatou. Te here e te aroha o te Atua tei roto ia i te fenua. E
noaa mai ânei te tahi tauturu ia tatou no roto i te reo o te
Atua ta Itaia e faaîte ra (Itaia 55, 8-9). I roto i ta Itaia hiô¬
raa mea haafâtata te Atua i te taata,
nâ roto i ta na rahu, i
faataa ai te Atua i to na tiàmâraa no te faatupu i to na hinaaro i roto i to teie nei
ao, te nâ ô ra e fârerei i te Atua i te
vâhi te reira o ia, a faatura ia i te fenua, e faatura atoà te
fenua ia ôe.
ta letu no te fenua noa, e
parau atoà râ no te taata, te taata e repo fenua. Te titau ra
teie parau i te taata, e ia hiô e ia fârii i te ora ta te fenua e
faaîte noa ra. Te fenua te vâhi fàtata roa aè ia tatou, e roaa
ânei ia tâtou te tahi tauturu i reira, te pâhono nei te pupu,
ê. E tauturu te fenua i te taata i te îteraa i te Atua. Te poroîraa ia tâtou, a tiàturi e ora, e faaora te fenua, e faaîte te
fenua i te Atua.
Uiraa 2 : la bidhia te toru o te aniraa i roto i te Pure a te Fatu, e aha te tahi
türamaraa ta te Fatu e horoà ra i nia i te mea e hinaarohia ra i te taata.
MAMAl
PUPU 2 : Orometua e pipi ôrometua
Ia haapaàbia to ôehinaaro inia i te fenua nei, teie
Te maitaî ta te Atua i horoà mai, ua îno roa, ua pa-
te toru o te aniraa. Ta te pupu i hiô mai, terâ noa
parau, “ya.”E faaueraa teie, e faaheporaa, te auraa
remo te fenua i teie mahana.
Aita te taata e faahi-
naaro faahou i te mau mea atoà ta na i
horoà mai,
ia paô terâ faaueraa, ia mau to te Atua hinaaro, e te
pure noa atu ai. Te fifi o te nünaa, ua âpee i te faanaho-
hinaaro o te Atua i te fenua, ia tanuhia, ia àtuàtuhia, e
raa a te
ia àmuhia. la haapaô te taata, e ia rave pâpü, e maitaî
o te matahiti teie parau,
ia, ia riro mau ta ôe parau e to ôe haapaô, ei fâîraa
na ôe i mua i te Atua, no te tautururaa i te Atua ia
o
tupu to na hinaaro i nià i te fenua nei.
e
tahi, navenave roa atu ra tâtou i reira. Te paeraa
aita te parau i riro mai èi ôhipa,
paa mâôhi noa tâtou i teie nei, e paa anaè, aita e puo
faahou, aita e mâa faahou i roto, aita e aa, e haavare noa
ra tâtou
i ta tâtou pure. Teie nei, te aroha o te Atua aita e
haapaô-faahou-hia nei...
Veà Porotetani n°Ï0 ! Juillet-Août 2009S 9
Uiraa 3 :1 mua i te fâîraa a te pàpaî Tenete (1,1-2) e te parau a
Itaia (53,2), e aha te mea tatou i ôre ai i fârii àhie i te ora ta te fenua
e faaite ra ei
tupuraa no te ôpuaraa faaora a te Atua.
MAMA3
Imua i te fâîraa a te pâpaî Tenete (1,1-2)
e te parau
a Itaia (53,2), e aha te mea
tatou i ôre ai i fârii ôhie i te ora ta te
fenua e faaîte ra ei tupuraa no te ôpuaraa fa¬
aora a te Atua. la au i
nà taiôraa, te faaîte
mai ra te ômuaraa i te tupuraa o te tahi
ôhipa, te vai ano noa ra te fenua, e te ohi
âpî na te mata e hiô, na te mata e faaîte. Na
mua roa, e
faaîte i te hohoà e vai ra i mua i
te taata, e mata haavâ to te taata. Te parau-
hia ra te parau no te fenua e te parau o letu,
tâpaô teie no te here o te Atua. Ua hinaaro
e
te Atua i te faaîte i te taata, e nà raro ihoà i
te haamata. Ta tâtou hiôraa, te taui i teie
mahana, mai te mea tei te ômuaraa te ôhipa,
te ôpuaraa faaora a te Atua ua haamata atoà
ia, te tïtauraa a teie nà taiôraa, e fârii, e tiàturi nà roto i to tâtou mata faaroo, eiaha râ
laBiaBJBJBJBJBMBJBJBJiÿBJB/BJBfBJjjtP.?.';
nà roto i te mata nounou.
PUPU 3 : Orometua e pipi ôrometua
Aita tâtou i fârii e màôhi tâtou, e tamarii tâtou no te
fenua. Ua ère tâtou i te ora a te fenua te mea e ôhie
maôhi ai tâtou, e tupu ai te ôpuaraa faaora a te Atua, tera
mai te haapotoraa te manaô e vai ra i roto i te pupu.
ai, eiaha tâtou e hiô haapaôraa, e hiô fenua rà, e
Faaravaîraa a te Raufi : Ôrometua Tapati
^Toto i teie taiôraa Tenete,
I aita te Atua i hiô noa te
tanu iho ra e ua tupu teie
ôhipa i roto i te repo marô. E tano
teie parau no tâtou i teie mahana, i roto teie tere hoîraa to
ipôuri ei mea faufaa ôre e
tâtou e fârii tâtou, to tâtou màôhiraa, e tupuraa no te hinaaro
te ano, ua haafaufaa râ i terà
o
pôuri, terà ano e terà faufaa
tâtou màôhiraa.
te Atua. Eita e tià ia tâtou ia vahavaha, ia tâhitohito i to
ôre, te vàhi i manaôhia e te
taata e mea faufaa ôre, ua
no te
to te Atuaîritiraa i terâ ùputa
no
màramarama, i ta na ôpuaraa faaora no te taata. Teie
tupu ra, ua tupu ia, e ua pohe ra, ua pohe ia.
Etaretia
I roto rà ta Itaia, ua tupu teie nâ àmaa ràau, teie ohi âpi,
tupu, i roto i te tahi vàhi faufaa ôre, i roto i te repo îno,
te tahi vâhi'marô. Ahiri o tâtou aè terâ taata i tanu i terâ ohi
âpî, èita tâtou e tanu no te mea e repo îno. Teie ta te Atua,
te tanuraa, tei roto i te repo marô, papa marô, e te
tupu mai
nei teie ohi âpî, e parauraa atoà te reira ia tâtou e, aita i roto
i te Atua, terâ manaô vahavaha e e tâhitohito i te fenua. Ua
10
tâtou, to te Atua tiairaa mai ia tâtou, to na tanuraa i te ora
haafaufaahia e te Atua. I reira
parau ta Itaia, e parau teie no te ohi âpi, te tahi ia ràau âpi,
eere i te mea pâpû roa, e
tupu o na, e piti rà to na parau, ua
ua
I roto i te haîhaî, te haèhaa, i terâ vàhi e vahavahahia nei
e
Veà Porotetani n°î0 / Tiurai-Atete 2009
tâtou... I teie mahana ua tae tatou i te tàhitohitoraa i te
fenua, e hoo atu, tâviri atu, aita te fenua e riro faahou ra no
tâtou èi ùputa no te raî. la au i te parau a te Fatu, “e parau
atu na vau ia àutou i te parau o te fenua, e aore àutou i faa¬
roo.”Te auraa, aita ôutou i tiàturi e ora te taata i te fenua, i
roto rà i terà vàhi papa marô, terà vàhi ano, faufaa ôre e te
pôuri i reira mau to te Atua tanuraa i to tâtou parau, te mea
e anihia ra ia tâtou, te tiàturi faahou i to tâtou parau, e hoî
faahou i roto i te fare metua ra, tei reira hoî to tâtou püai, eie
ia tâtou e perehau nei te ora i râpae, i raro aè i to tâtou tâpuaî
âvae.
Vauvauraa manaô i te monirè
06 no Tiurai i te taharaa mahana
Uiraa 1
:
E aha tatou i fifi ai te tauiraa i ta tatou hiàraa i
te parau o te fenua. E tano ânei te reira ia faaauhia i te fifi o te
taata i te fàriiraa i te parau o te Eatu (Mâtaio 16,13-15).
PUPU 3 : Orometua e pipi ôrometua
i-tN
Ia matara anaè te parau o te fenua, e matara atoà te
parau o te Fatu. Te tauturu a te Atua ia tatou nà
roto i te Tenete pene 1, te fenua, e faufaa na na, e
tatou te mâôhi e metua vahiné. Te pu ta a te mau
tupuna, o te fenua ia. I teie mahana, ua riro ta tatou
hiôraa i te parau o te fenua, ei vâhi e faatiàhia ai te
fare. I roto i te hiôraa a te mau tupuna, mea àano atu
à ia. Te vai ra te faufaa o te parau o te ràhui, e àuhune
no
faahou te mau mea atoà.
To tatou fifi i te hiôraa i te parau o te fenua, hoê à
atoà fifi to te taata i te fàriiraa i te parau o te Fatu, no
te mea, ua hiô tatou i te fenua mai te mau taata atoà i
hiô ia letu, mai ia leremia e o loane. Te vai ra te fau¬
faa o ta tatou mau pehepehe, paripari o te fenua, te
toe noa te faatupuraa.
MAMA3
i te tiàmàraa. I Rarotoà, te mau faatere fenua, e Ra-
Te nâô nei te pàhonoraa,aita te taata i îte faahou i to
rotoà ihoâ. I Pâtitifa, te fenua, te vai atoà ra te taata i
haafaturaa ia na e te nounouraa i te faufaa ora a te Atua. E
roto. la matara anaè ta tatou hiôraa i te parau o te
mea tano ia faaauhia i te fifi o te taata i te fàriiraa i te
To tatou fifi, e ture terà e faatere ra i te fenua, e haere
fenua, e matara te mau mea atoà. To tatou fifi, aita
tatou e tiàau faahou ra i to tatou fenua.
Uiraa 2
Te faufaa e vai ra i roto i te fenua, e taoà
horoà no ô roa mai i te Atua. Ua tae roa te taata i te
na parau.
parau o te Fatu no te mea, ua haapàpü o letu e, e tamaiti o
ia na te taata, e tamaiti o ia na te fenua.
: E aha te mea e faatuàti e te mea e faataa ê i te parau
o te fenua e to
Maria, ia hidhia te ôpuaraa a te Atua.
MAMAl
Iroto i te uiraa, te vai ra e piti tuhaa, te tüàtiraa e te taa-ê-
PUPU 1 : Orometua e pipi ôrometua
Te tüàtiraa
Nd roto mai o ia i te nûnaa a te Atua, âreà o Mària,
raa.
: Te
pü o te ora, vairaa ora, metua vahiné. Te
ôpuaraa faaora a te Atua, no roto mai o ia i te fenua i te
püraa mai. Te püfenua e faahoî i roto i te fenua.
Te taa-ê-raa
: Eere o Mària te ora, e
ôtià to Mària, aita to
no roto
mai o ia i te fenua. Te fenua, aita to na e
ôtià i ô noa mai te parau no te horoà, nà reira atoà
te parau no te ora.
te fenua. Aita o Mària e faahotu i te fenua.
Faaraavaîraa a te Rautï
oto
i teie nà parau e
piti, te Fenua e o Mària
0
Te fenua, no roto mai
ia i ta te Atua parau, e
:
Taitapu ôrometua
purepu, tei nià ia i te moana. Mai te peu e, te reira te ôhipa
ta te Atua i rave, no te faaineine ia i ta na ôpuaraa. Na te
moana atoà râ e tauturu i te reira
ôpuaraa ta te Atua. I te mea
e, ua ineine atoà te moana i te faateatea i te tahi vâhi, ei
ôpuaraa. I roto i te puta
Tenete, i te îrava màtamua
tupuraa no te raï, ei tupuraa atoà rà no te fenua. E te reira
huru tupuraa o te ôhipa ta te Atua e hinaaro ra, i ô to te Atua
màtamua, te nà ô
«Ua faaàrepurepu te
Vàrua o te Atua», e te reira Vàrua to te Atua tei faaàre¬
tuuraa e te faaîteraa i ta na ôpuaraa faaora, i roto i te fenua.
o te pene
noa ra,
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
Ua faaineine te Atua i te fenua, ei fârii i ta na ôpuaraa.
Terâ ia ôhipa ta te Vârua i na mua mai, te faaàrepurepuraa
i te moana, no te faaineineraa i te fenua, ia riro o ia ei fârii
Te piti o ta tâtou hiôraa, o Mâria, mea faaineine-atoàhia o ia e te Atua, na te Atua atoà i màîti ia na. Ua faaàre...
ôpuaraa faaora ta te Atua. E haamanaô atoà hoî tâtou
purepu atoà te Vârua o te Atua i to na tino, i to na ôpû no te
faaineineraa ia na, no te fàrii-atoà-raa i ta te Atua ôpuaraa.
e, te fenua, te vâhi mâtamua roa te reira tei hitihia e te mâ-
Te auraa, te îte ra ia tâtou i te tahi tüàtiraa i roto i nà parau,
ramaramaraa o te Parau a te Atua.
i roto i teie ôpuaraa a te Atua.
no terâ
Uiraa 3
:
Te parau ta te Fatu e parau ra no na ; O vau te èà, te
parau mau, e te ora (loane 14, 6), e au atoà ânei no te fenua.
PUPU 2 : Orometua e pipi ôrometua
TP parau nei te Fatu, «O vau te èà, te
parau mau e te ora,» e au atoà ânei
no te fenua.
E, te parau atoà nei te fenua, «O vau te èà,
te parau mau e te ora.» Te pii noa mai ra te
fenua, teie te ora. Ua rave o letu i te mâa ei
ora, ei faahiôraa i nià i to na tino e to na
toto. Te èà, tei nià i te fenua. E parau mau
te fenua, aita e haavare, e maîriraa iôa, ôtià
e te vai atu ra.
Te vai ra te pâhonoraa, aita e ora i râpae aè
i te fenua. E faatupu ora te fenua. Tei nià o
letu i te fenua i parau ai o ia i te parau o te
fenua. Ei haapâpüraa ia tâtou e, te ôhipa ta
letu i rave i roto i teie ao, aita o ia i rave i
râpae aè i te fenua. E taata tei haafifi i teie
nei èà. Ua oti ta letu tuhaa e ta te fenua. f
teie nei, tei ia ôe ia e te taata i te fâriiraa i
te parau mau e te titau i te ora.
MAMA2
Te fenua, e èvaneria ora ia. E faaîte te fenua te parau
letu te fenua, o letu te ora. letu, te parau no te ora. la here
mau, te èà e te ora i te Metua ra. Te auraa, te mâa o
te taata i te taata, e ora te taata. A piti, eita, no te mea, o
te fenua, o letu ihoà ia. O letu te parau e o
letu noa te èà e tae ai i te ora.
Faaravaîraa a te Rauti
: Maehaa ôrometua
E piti faaîteraa teie. E nà ô tâtou, e piti taata teie e pa-
Epiti parau teie e tuuhia
mâtamua, letu
rauparau nei, hoê à rà parauraa ta ràua, hoê à faaîteraa, hoê
à poroi ta ràua : ta te Tamaiti e ta te Fenua. Hoê à poroî, e
te èà, te parau mau e te ora.
tae ai i te Atua. Aita tâtou e anihia e màîti, e piri pae tâtou
ra
i mua ia tâtou. Te
parau
Te
piti, te fenua, te èà, te
parau mau e te ora.
Terâ parauraa mâtamua,
matara te reira. E parau ôhie i te fàriihia e ua fârii
pauroa tâtou. Te piti rà... e au ânei ia parauhia te fenua : te
èà, te parau mau e te ora. I te faarooraa ra vau i nà pupu, ua
ôhie teie ôhipa i te fârii. Oia mau ânei, e parau taa ê. Te
e parau
parau ra hôî i haere mai ra. E... mea ôhie te reira i te fârii.
[...]
ia letu, aore ra e piripae tâtou i te fenua, aita. Eere te haereraa
i te fenua ra, te faaruèhia ra letu. No te mea, ia haere
tâtou i te fenua, e parau mai ihoà letu, tenà, o vau ia. E nà ô
noa
tâtou, te faaîteraa mâtamua a te Atua Metua, mea nà roto
i te fenua i te haereraa mai, aita rà te taata i tiàturi. Terâ ihoâ
ta letu i haamanaô iho ra ia tâtou i teie hepetoma, parau noa
atu ra vau ia àutou i te parau no te fenua, eita rà dutou e faaroo.
Eita e ôre i ôre ai e faaroo no te mea, e reo ihoà no te
fenua terâ e parauparau mai ra. Eita ihoà te taata e taa i te reo
0 te fenua. E nà ô
ia, e tono roa mai i te tahi taata, no te haere
mai e parau i taua parau iti nei à. E parau roa mai ia tâtou nâ
roto i te reo màôhi, o Vau te fenua. No reira, e piti faaîteraa
teie, taua èà iti nei à e tae ai i te Atua.
12
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
Vauvauraa manaô i te mahana piti 07
no Tiurai i te
Uiraa 1
: E tano anei ia
poïpoï
Dosier
parauhia e, te fenua e uruaïraa no te faaroo.
MAMA2
Epiti manaô e matara mai. Atahi, te pâhonoraa ia e, ê, e riro mai
te fenua ei uruaïraa no te faaroo. No te mea te fenua, te haamai-
PUPU 2 : Orometua e pipi ôrometua
taî noa nei o ia i te Atua. Aita o ia e haavarevare nei i te Atua.
Areà te taata, e tauiui noa to na huru, ia haapàpü ia te taata i to na tiàraa faaroo. la îte o ia e, e tauturu te
fenua i te iteraa i te Atua. Te
fenua to na ia ora (râau, màa). Te piti o te manaô, te pâhono nei te
pupu, cita te fenua e riro ei uruaïraa no te faaroo. Te Atua e te Tamaiti
hoê â ia. Aita e taata e tae i te Metua maoti rà e, nà roto i te Tamaiti.
Aita e fenua aita to na e mauraa
pàpü. Te fenua e faatupu ora no
te taata e pârahi ra i nià iho. Te
haapii nei te fenua i te faaroo. E e faaroo
e
tiàturiraa, na te fenua e horoà mai i te
reo, faaroo e ora.
Eita tatou e haamori i te fenua, e haamori rà i te Atua...
Faaravaîraa a te Rauti: Turo a Raapoto
[...] E tano ânei e faariro i te fenua ei uruaïraa, ei turuïE, e tiàturi i te fenua no te mea e fenua ôe. Ua
[...]
|riro anei te fenua ei
np^riri
raa no tatou.
uruaïraa no te faaroo.
■Hun
moèhia ânei ia tatou i to tatou parau, no roto mai i te pûfe-
■Jo te taata e tiàturi i
nua, e to tatou mau metua i roto i te rahi no to ràtou tiàturi
te fenua, ê, e turuïraa to na,
i te Atua, ua faahoï faahou i te pûfenua i te pü o te fenua i
taahiraa to na, e ôre ai to
taata mai ai tatou. E teie mahana, e tano ânei tatou e parau
faaroo e rara, e ôre ai e
e, eita te fenua e riro ei uruaïraa no te faaroo, oia. No te
e
na
hee. Te taata rà aita to na e
aroha e te here o te Atua i rahuhia ai te fenua, e haapârahi-
tiàturiraa, aita to na e uruaïraa. Ohie roa tatou i te horo, i te
hia mai ai te taata, e i parau ai o ia èrâ mai te mau mea atoà,
faariroraa ia letu ei tâpuniraa na tàtou. No te parau eita
a hiô
matou e tiàturi i te fenua, eere na te fenua e faaora, eita te
te faaî noa te
fenua e faaora.
maitaïraa i te Atua.
1
i tei au ei màa a rave a àmu. Terâ àmuraa, eere ia no
ôpü, ei râveà râ e matara noa ai ta tatou haa-
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
13
[...] Te fenua to tatou ia uruaîraa. Mai te peu te vai ra te
tahi taata eita o ia e ora, eita o ia e fàrii i te horoà a te fenua,
I nanahi nei, te parau atu ra vau ia tâtou, teie fenua ta
tâtou e tià nei o Tereheamanu, tei nià tâtou i te ômii. Te faa-
àhiri e tamata ia. E tiaî atu tatou. Terâ taata eita e tiàturi e
hol ra te Atua i te ômii, te faahoï ra te Atua i te ià ia tupu ta
ora o ia i te fenua. Terâ taata eita e tiàturi e
na
tâpaô terâ no te
here e te aroha o te Atua. E haamata i teie nei, e faatae roa
te hopeà. Te faaâpi ra te Atua i ta na ôpuaraa
faaora no ôe. la parauhia e ôpuaraa faaora, teie te auraa o
te parau i
ôpuaraa faaora no teie nûnaa. Te uiraa, e tano ânei e tià¬
turi e faaora teie fenua ia tâtou no te mea te haapii noa mai
ra teie fenua
ia tâtou i te ora, na te Atua e horoà ra i ta na
teie parau e ôpuaraa, e manaô tè ôre â i riro mai ei ôhipa, te
haapiiraa i roto i te fenua, no te haapii ia tâtou i te ora. E te
uiui noa nei tâtou e, e tano ânei e tiàturi i te fenua ei uruaî¬
auraa ia no teie parau e
raa no to tâtou faaroo.
ôpuaraa, e manaô të ôre â i riro atu
ôhipa. la ôre tâtou e fârii, nâ fea i te manaô e ia riro mai
te ôpuaraa a te Atua ei ôhipa.
ra ei
No reira, te fenua, to tâtou ia uruaîraa. Faaitoito anaè
tâtou. Eita tâtou e fifi no te mea ua âtea roa tâtou, hoê noa
No te aha tâtou i fâiài àtâ ai i te here e te aroha o te Atua.
râveà no tâtou, e tâmâ, ia mâ te rae, ia mâ te âau e ôhie tâtou
E taata tâtou, e tamarii na te fenua, faaàmuhia e te fenua.
i te fârii. la ôre ia mâ, eita te parau e ô. Eiaha e faaea i te
Te horoà a te fenua, te mâa ia i patu i to tâtou tino i paari mai
parau, mai te reira te metua i nià i te tamarii. Te tamarii turituri, te tamarii fânaô roa aè ia, no te aha, no te mea tei nià
ai tâtou. No roto atoà te fenua te hîroà, roaa ai ta tâtou pa-
rauparauraa. No roto atoà mai i te fenua, te reo o ta tâtou e
ia na te rahiraa o te parau a te metua. Ore noa atu ai e faa¬
faaôhipa nei. Te taata eita e tiàturi i te horoà a te fenua, te
horoà a teie fenua, nâ hea ia ia parau ia na. Teie ta te Atua
roo
horoà ia tâtou, teie te râveà o ta te Atua e haamanaô mai ra
haamata te ôpuaraâ-faaora a te Atua, eita te Atua e tiaî i te
ia tâtou.
feiâ e faatautau. No reira, ua reva tâtou, te Atua i mua, tâtou
i te rahiraa parau a te metua a ora noa ai, ia pohe te
metua, e haamanaô o ia i terâ rahiraa parau. No te mea ua
i mûri, haere anaè.
Vauvauraa manaô i te mahana piti
07 no Tiurai i te taharaa mahana
Uiraa 1
: E aha te mea e haafifi nei i te hoîraa o te taata
i te Atua ra (Tenetel, 1-2 ; loane 14, 6).
MAMA 2
Pàhonoraa mâtamua, te haafaturaa ia te taata i
te fenua o te Atua. A piti, tatou iho te tumu
na mua roa.
A toru, ta tatou mau faanahoraa.
A maha, to tatou tüàti-ôre-raa i te fenua. A pae, te
parauraa o ou tou, eere atu ra o letu. A ono, aita te
parau a te Atua i faaàrepurepu faahou ra i te âau o
te taata. A hitu, te pârahiraa e te tütauraa i roto i te
mâtau. A vaù, ta tatou faaîteraa i te parau a te
Atua. A iva, to tatou haafâtataraa i te faaroo. Te
uiraa e tano, a fea tatou e faaea ai i te haafifiraa ia
tatou i te hoîraa i te Atua ra.
PUPU 1 : Orometua e pipi ôrometua
mauruuru i te Atua...
Te piti, ua manaô te taata, e ora o ia
i ta na raveraa. E te pàhonoraa hopeà, aita e hoîraa e aita e
Te nâ ô ra ta matou pàhonoraa, ua manaô te taatahaae e faaruèraa.
tano noa ia na
Uiraa 2
:
i te faanaho i te tahi mea, no te
Te faufaa o te fenua e
MAMA 3
te vai i roto i te hoîraa i te Atua ra (Taramo
PUPU 2
:
85,10-11
Hiôraa i te tamaiti i haere i te fenua roa,... na te
fifi i faahoî ia na, no te îte-faahou-raa te faufaa
: Tenete 1, 1-2).
mâtamua roa i püpCihia ia na. No te hoîraa i te
Atua ra, te tîtauhia ra e tâmâ i roto i te vai. Te faufaa o
Orometua e pipi ôrometua
te fenua e te vai, nô ô mai i te Atua. Nâ hea i te hoîraa.
Na muaroa, e faahoî te iôa o ta tatou mau fare pure,
fare âmuiraa, e te vai atu ra i to na vairaa, taui i terâ
mau
iôa Petera, lerutarema. Te iôa o te mau taata,
faahoî atoà i to na vairaa, te vai ra to tatou parau, te auraa,
faahoî te iôa i nià i to na vairaa. E taui atoà te mau iôa o te
mau
vâhi mai ia Rue De Gaulle, Place Jacques Chirac, a
rave i te iôa tumu o taua mau vâhi ra.
E tauturu te vai e te fenua i te taata no te hoîraa i te
Atua. Te fenua e ùputa o te raî. Te vai e ùputa o te ora.
Faatupuraa i te parau mau e te parau tià e èà te reira no
te hoî i te Atua. E vaiiho na te vârua o te Atua e faaà¬
repurepu te taata no te faaôhieraa i te hoîraa... A faaitoito anaè i te hoî i te Atua.
Faaravairaa a te Rautï
;rà mai ta tâtou uiraa
Te fenua no roto mai i te vai e tei roto i te vai ta te Atua
ia tâtou, e te
ôpuaraa faaora no te taata. Te parau ra tâtou e, e te vai ra te
faufaa o te fenua e te vai i roto i te hoîraa i te Atua ra, te
mua
haamanaô
noa
mai
nei ia tâtou i te tahi
mau
parau tumu, o te fenua e o te
vai. Te faufaa o te fenua e te
vai i roto i te parau no te hoî¬
raa.
: Vaetua ôrometua
No te tauturu ia tâtou,
ua horoàhia atu na taiôraa i roto i te Taramo e te Tenete. Te
reira ia te mea ta tâtou e hiô i teie nei. Aita atu e ùputa e nâ
reira te taata e tano e hoî, ia fârii faahou te taata i te hoî i
roto i te vai. Nâ hea, teie ia ta tâtou e rave nei i roto i te mau
pâpetitoraa, e mâtauhia e tâtou i roto i to tâtou oraraa. Haa¬
manaô na tâtou i te taime i pâpetitohia ai letu, to na tomoraa i roto i te
ôpuaraa faaora a te Atua, te nâ hea ra te reo o
riro ra teie mau parau ei hiôraa na tâtou i te ôhipa i ravehia
te Atua i terâ mahana, «taù Tanmiti here teie, ua mauruuru
mai e te Atua i roto i ta na i ôpua no te taata. la ui tâtou e, e
roa vau ia na». Teie to na auraa, to
aha te faufaa o te fenua
Te nâ ô ra te Tenete ; «Vai ano
roto i ta te Atua ôpuaraa faaora, haapâpü noa mai ra te reira
te fenua aore e faufaa, pôuri hoî i nià i te Iriatai». I
e, ua fârii o ia nâ roto i ta te Atua ôpuaraa, i te rave i ta na
roto i te reira tupuraa ôhipa, ua faaroohia te reo o te Atua i
te nâ ô raa e, «mâramarama», te auraa te vâhi mâtamua teie
tâpura ôhipa. E terâ tâpura ôhipa rahi e tiaî mai ra ia na, ua
nâ roto i te vai i te hoî-faahou-raa, i roto i ta te Atua ôpua¬
i taehia i te parau no te mâramarama, fenua mai
raa faaora.
noa ra
...
nei te
letu fâriiraa i te tomo i
moana, i reira to te Atua tanuraa i ta na faufaa ora, tei riro
ei mau tâpaô no te haamanaô i te taata i to na here e to na
aroha.
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
Poslér
Uiraa 3
: A rave a
àmu, o taù
tino tenâ ; a rave a inu, o taù toto tenâ :
e tano ânei ia
parauhia e, te èà teie e
tae ai te taata i te Atua ra.
Pâhonoraa Amui (MAMA 1 & PUPU 3 : Orometua e
pipi orometua)
Eno te meae aroha e here teie no te Atua arave
a àmu a rave a
inu, aita i tâôtiàhia. Te mea e au
ia àmu a rave, o letu terâ. E riro te ôroà ei haa-
manaôraa ia tatou e, te vai atoà ra ta tatou. Eere te faraoa noa e te
vine, te uto e te haari, te mau mâa hotu
atoà o te fenua, aore e pau ia àmu...
Faaravairaa a te Rauti
Arave a inu to ù tino e to ù toto tenâ, ua riro teie ei
: Orometua
Tapati
tàtou mau faanahoraa, te tumu o te mau fifi atoà. Te vai ra
haamanaôraa na tatou i te ôhipa na letu, ua riro atoà
atoà teie fifi to tàtou ua pàpaîhia ei faraoa, ei uaina. Eiaha e
ei parau tâmau na tatou i te mau tâpati ôroà. Te vai
haamoè teie parau ta letu a rave a àmu a rave a inu o te faaâpiraa i te parau ta Atua i parau a rave te au a àmu.
ra atoà te
tahi fifi to tatou e no te faraoa noa e te vine noa
teie parau. Haamanaô te pàpaî Taramo te haamaitai nei te
fenua i te hanahana o te Atua... No te faaite e aita te fenua
i faaea atu ra i te haamaitai i te Atua, E tià ânei e faatüàti te
parau o te fenua e o letu. E na teie èà i te faatorohia teie èà.
O tâtou là te fifi e haere ra na nià i teie èà, te tuuraa ia i ta
No reira ta tàtou ùiai, ta tàtou maniota, ta tàtou vai haari,
te faaite atoà ra i te te parau no te
here e te aroha. O te èà
atoà te reira no te haere i roto i te ôpuaraa a te Atua, oia hoi
o te
ùputa ia 0 te rai.
^
Vauvauraa manaô i te mahana toru 08
no Tiurai i te
Uiraa 1
:
poîpoî
letu, e Tamaiti na te Atua, aore ra e Ta-
maiti na te taata (loane 1,11-Mâtaio 16,13-15). E aha te
faufaa ta àutou e îte ra ia haapâpûhia te reira vâhi.
MAMA2
PUPU 2 : Orometua e pipi orometua
Etârètia
Te nà ô ra te uiraa,E aha te faufaa ta ôutou e ite ra ia Tamaiti na te Atua, e aore ra tamaiti na te taata,tau-
haapàpühia te reira vàhi. E Tamaiti na te Atua, e
faanahoraa na te Atua, e ôpuaraa na te Atua èi faatupuraa i to te Atua hinaaro. E tamaiti na te taata, fànauhia
fàriihia e te fenua, aita rà te taata i fârii ia na. Te
tamaiti, e ôpuaraa ia na te Atua, e tamaiti hoi no te aroha o
e te taata,
te Atua. E tamaiti na te taata e tamaiti na te fenua. Ua fàrii
o na i
to na parau, e tàtou ua fârii ânei tàtou i to tàtou
parau, i to tàtou màôhiraa.
16
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
turuhia mai teie mau manaô i te loane 1,11 e te Mà-
taio 16, 13-15. E aha te faufaa o ta ôutou e ite ra ia
haapàpühia te reira vàhi... letu e Tamaiti na te Atua, ia au
te pâhonoraa a Pëtero i roto i ta tàtou mau taiôraa, te haapàpü mai ra o letu e, na te Atua teie parauraa ia na. Te
manaô i nià i te parau a letu, e tamaiti na te taata, na letu
iho e parau nei ia na e, te tamaiti o ia na te taata, oia hoi
e tamaiti na te fenua.
Uiraa 2 : Tatou i faaapiapi i te èà hoîraa o te taata i te Atua ra.
Ua târahu tatou i te Atua. I te tau hou te mau mitionare e i te tau i
mûri mai i te mau mitionare, e aha taua târahu nâ tatou ra.
MAMA3
PUPU 2 : Orometua e pipi ôrometua
Hou te mau mitionare, te tau o te mau arii, ua hinaaro
râtou e haru i te tiàraa o te Atua. I te tau o te mau mitio¬
nare, e ia au i ta râtou hiôraa, ua riro te vàhi haamoriraa
a te mau
tupuna, ei vâhi të ôre e tano no te haamori i te
Atua... Tuu mai nei râtou i ta râtou, te ôreraa te mau mitio¬
nare e faatura i te faanahoraa a te
Na tâtou i faaapiapi i te hoîraa o te taata i te
Atua. I roto i te tuatua, ua hahi, ua hape. Haa-
faufaa-ôre-raa, vahavaharaa. Ua faaarahia
tâtou e te tohu a Vaitâ, taeraa mai te mau mitionare,
Màôhi, to na reo, ta na mâa,
to na hiroà e te vai atu ra. Ua riro te reira ei mea viivii no
àhu tôroà, tiàraa. Ta tàtou atoà ia e ora ra i teie ma¬
hana. Te tau o te mau àito, ua fifi atoà i roto i te mau
àroraa, haru i te fenua, haru atoà i te mau nünaa. Te
râtou.
I teie mahana, ua âtea tatou i te Atua, nâ roto i to tatou faaruèraa i te
fenua, ua faaruè atoà tâtou i to tatou ora, to tàtou reo,
ta tâtou mâa, etv. Ua ère tâtou i te îte e te
paari o te fenua. E
ua moè te èà no te hoîraa i te Atua ra. Te reira ta tâtou târahu.
E inaha, ua horoà mai te Atua i te mau tâpaô, e ora ai te
nünaa, eere râ i te mea ôhie i te peeraa i ta te Atua e ani mai
ra. I teie
mahana, aita te taata e hinaaro faahou i to na parau e
aita e fârii faahou ra i to na parau. Ta tâtou târahu to tâtou ia
faaruèraa i ta te Atua. Te titauraa te hoî-faahou-raa ia i roto i
te àpu o te ora, e ia tauturu mai te Atua ia tâtou.
Uiraa 3
: Te
tau o te mau arii, ua fatifati te mau ôhipa, faatià i to
tàtou mau fare, nîàu, râau, ôfe e te vai atu ra. Te tau
o te mau
tupuna, ua faaroo te mau mea atoà, te rahu
ia ratou. To tàtou fifi i teie nei, no te mea ua tâùputahia te raî, inaha hoî te vai matara noa ra te raî e te
fenua. Te tau o te veà tono peretâne, ua tàpeà noa
râtou i ta tâtou mau faanahoraa. la tae rà i te tau o
veà tono faràni, ua taui, ua rave mai i ta
râtou. Na tàtou atoà e tauturu ia tàtou iho, haere
te mau
tiàmâ, tuatâpapa anaè i to tàtou parau.
tatarahapa (Mareto 1/15) e te here (Ma-
taio 22/37-39) e matara ânei ta tâtou târahu i te reira.
Pâhonoraa âmui (MAMA 1 & PUPU 3 : Oro¬
metua e pipi ôrometua)
Ia au nâtaiôraa e piti, e matara ta tâtou târahu
i reira. Te târahu, te mea ia ta tàtou e ani ra i
te tahi, e
i te Atua e aita i faahoî. I roto i to
tàtou nei oraraa, tâtou tera e târahu ra i te Atua.
Te Atua, e Atua no te here e te aroha, terà mau
mea ora ta na i horoà mai no roto mai
i to na here,
aita o ia i parau mai e, e haamanaô mai. Hou
tàtou a fâ mai ai, ua horoà o na mâ te pipiri ôre.
Tâtou, te taata no te tiàau noa. No te faahoî i ta
tàtou târahu, haapaô te hinaaro o te Atua, tàamu
faahou ia tàtou i te fenua, tàtara terâ hapa e vai ra
i roto ia tàtou, te auraa, e faaâpî faahou i to tàtou
huru.
Faaravaîraa a te Rauti
Te tàtarahapa, no te mea e rururaa ôrometua, ia tàtara
te mau ôrometua i ta râtou mau hapa, terà ta ôe i îte,
; Maehaa ôrometua
letu, «ua tae i te tau» te tau e fârii i te parau no te tâtara-
inaha ua mau, ua natinati, ua tàamu-roa-hia i nià ia tàtou.
hapa, e onoono tàtou i te tiaî e te faataere, e âtea faahou te
tàtarahapa te taata, eie
te Atua e faafàtata nei ia tâtou, e ôpuaraa teie na te Atua no
Aita e tano e parau e, aita ta tàtou e hapa, aita atoà e parau-
te nünaa. Rururaa teie na te ôrometua e haamata ia i teie nei,
e ta
ôe i huna. Te uiraa, e fârii ânei tàtou i te tàtara,
ora. E tuhaa ta tàtou te mau tàvini ia
hia nei e tàpura mai, taora parau anaè tâtou. Aita te taata tà-
ia haamata tàtou i te faaàteatea i terâ mau mea e faaapiapi
taîtahi i hiô i to na parau. Inaha te parau no te here e te aroha
ia tàtou. la topa te paa marô, ia topa te rauère marô, e te
0 te Atua te vai noa ra,... a
àmaa marô no te haamaitaî i teie e tupu i mûri mai. [...]
tàpeà mai, e mâmâ tâtou, e ora
tàtou, e fârii rà. la ôre tâtou e fârii, e vai noa terà paa tahito
e
pohe teie nünaa, e pohe teie Etàrétia. Haamanaô i te reo o
m
Veà Porotetani n°10 / Juillet-Août 2009
17
Vauvauraa manaô i te mahana toru
08 no Tiurai i te taharaa mahana
: Na hea te fenua e riro ai ei hid hipa no te Madhi, ei vahi e farii
ai O ia i to na tiàraa ei tamarii na te fenua, ei tamarii hoî na te Atua.
Uiraa 1
MAMAl
PUPU 3 : Qrometua e pipi ôrometua
Ua hiô hipa te fenuai roto ia na, te fenua no
roto mai ia i te parau, e ôtià to te Fatu o te
Ua tâtuhaahia ta tatou neiuiraa e toru tuhaa.A tahi, te
fenua e hiô hipa no te màôhi, e haafaufaa i te parau
parau i fenua ai te fenua. O te Atua râ te
no te reira fenua, taua parau e tüpaô ia no te reira
fenua. A piti, te fâriiraa i to na tiàraa ei tamarii na te fenua,
Fatu 0 te fenua, te taata ra no roto mai ia i te fenua
i te pûraa mai. Te auraa, e tamarii na te fenua, no
te mea ua tanuhia te pito i roto i te
e tàamuraa to ôe i te
haapii i te tanu, te tàià, ... i te mau parau paari o te mau
vâhi, i ta na mau peu tumu (ôri, himene,...) e te vai atu. A
toru, te fâriiraa i to na tiàraa ei tamarii na te Atua, e vai ta¬
e
fenua, te auraa,
fenua, te ora o te fenua no te
taata, no ô mai ia i te Atua te horoàraahia mai.
marii noa, e âpî noa, e eita o ia e haaviivii i te fenua...
Uiraa 2 : Ta Iteraèra hidraa i te parau o te fenua.
MAMA2
Tafenua,
Iteraèra hiôraamaii te parau o te
e matara
-
-
-
-
-
te iôa o nà ôpü
te parau no :
12,
te nünaa tere,
te Atua te tumu o te fenua
te Atua ei arataî
to na pühaparaa
PUPU 1 : Orometua e pipi ôrometua
Ua hiô to Iteraèra ei ora no na, te fenua e tahe noa te ü e te meri
(Puta Etoto). Ei haamaitaîraa terà parau i nià ia Aperahama. Ei
puta haapiiraa. Ei paèpaèraa i to râtou faaroo. Ei faatupu ora no
hiôraa, to te nünaa âfaî-tïtîraahia, ua ère i te fenua, ua ère i
na. Te tahi
te reo, te peu, te Atua. No to râtou èreraa, terà âtearaa,
nà te reira i faa-
tâamu faahou ia râtou e te hinaaro faahou i te fenua.
Faaravaîraa a te Rauti : Marama tiàtono
hoî i te vâhi i haamata
Etaretià
ai te mau ràau, e orioriraa o te ânimara e no te ià. Te faaîte
ai teie parau ta te Te-
noa mai ra te reira mau mea i te iôa e te hanahana o te Atua.
^nete e haapàpû ra. Te
Tei ô te mea e anihia ra i te taata atoà, e ia faateitei, ia faa-
haamataraa ihoà, ua parau te
teniteni i te Atua... Ua parau te Atua te raî, to na ia terona,
Atua. Te auraa, no Iteraèra e
e te fenua to na ia taahiraa âvae. Mai te peu, no
parau te fenua. Te mau ôhipa
atoà e tupu i mûri mai, terà
Atua. To te taata rà manaô ia pàrahi noa te Atua i nià i te raî,
te Atua te
fenua, e pou mai o ia i te tahi taime,... e haere mai ihoà te
aniraa i te vai e faataa mai i
eiaha e pou mai i nià i te fenua... I mua i terà hiôraa, e pà¬
te tahi vâhi ia parauhia to te raî e to te fenua. Te reira mau
rahi noa ôe i nià, i roto i to ôe hanahana, màtou noa i raro.
parau, ua tupu nâ roto i te mana o te parau. Te fenua, e tu-
Mai teie te hiôraa a te âti luta...
puraa no te ôpuaraa faaora na te Atua no te taata. Ta te fenua
e te rahu i faatupu ei pàrahiraa no te taata, e vâhi atoà e tupu
Veà Porotetani n° 10 / Tiurai-Atete 200^^
Uiraa 3
: Ta te Maàhi hidraa i te
parau o te fenua. E tano
ânei ia parauhia e, te fenua te ùputa hopeà ia o te ora.
PUPU 2 : Orometua e pipi ôrometua
Te ùputa hopeà aita i ô mai, te vai ra te mâtamua no
te ora. Vai matara noa te fenua, eiaha e
tàpirihia. Te
fenua e ùputa no te moni i teie mahana, te hoohia
ra, te târahuhia ra. Te ùputa e faanahoraa e nâ ô i te haere
atu i te èà. E hinaarohia e ia tomo te taata i roto. Eere na te
taata e faanaho i te ùputa, na te Metua horoà ora râ. No tè
S
MAMA 3
Te fenua emea î ona, no reira e tano ia parauhia teie
te ràveà aore ra te ùputa hopeà o te ora ta te Atua i
horoà mai i te mâôhi. Metua vahiné faatupu ora,
fârii i te haapiiraa a te fenua ua fârii ia i te ora. Faaitoito
tïtauraa i te ora, te haere nei tatou i râpae, e faaruè i to ôe
i te hoî i roto i te fenua ia tâtarahapa ôe i reira ôe e mâ ai.
fenua, i reira ôe e mihi e e manaônaô ai i te fenua, te fare,
e noaa ai te hau, te maitaî, te ôaôa. Te vai ra te
ùputa, aita
Uiraa teie, te nâ ô ra te tahi parau : «E mou te rai e te
fenua, âreà rà ta ù parau e ôre roa ia e mou», eita ânei te
rà tatou e haere nei i roto. Te haamata nei i te ôtohe. E tâ-
ùputa o te ora e mou atoà. Te fenua ânei hoî te ùputa
hopeà o te ora.
piri ia letu i pihaî iho i taua ora, aita te taata i îte faahou i
te fenua e ùputa o te rai, e ùputa râ no te pehu. Nâ hea i te
haamâramarama i te mau taata e rave îno nei i te fenua.
fyt
Faaravaîraa a te Rautï
uiraa e tuuhia ra i
mua
ia tâtou
e
riro
ânei te fenua ei ùputa
hopeà no te ora o te taata
[...]
: Tâmuera ôrometua
fâîraa aore ra te fàiraa i ravehia mai, i orahia mai e to tâtou
tupuna, no te haamanaô noa ia e, e faaîteraâ puai roa atu
à ta tâtou i te parau o te fenua.
mau
To tâtou fifi, te mea ia e, ua mau e tei ô tâtou, te parau-
I roto i ta Iteraèra aore ra
Atua mau terà ia ta te pipîria e faaîte ra. E inaha i roto
i te fâîi-aa a te mâôhi i te parau o te fenua, tei nià tâtou i te atua
i roto i ta te âti luta, te nâ ô ra e : ua riro mai te parau ei taata,
i te oraraa. Te auraa, te Atua o na iho teie fenua, e mai te peu
0 letu ia. I roto i ta te
mâôhi, te nâ ô ra e, ua riro mai te here
o te Atua ei fenua, e te reira fenua ua riro mai ia ei taata, tatou
te parau ra tâtou e te fenua to tâtou ia metua vahiné faatupu
ia.
ia tâtou.
raa e, te
Tatou
e
pàrahi
ra
i nià i teie fenua, ta tâtou
ora, o na atoà iho terà e ôre ra e pipiri i te horoà mai i te ora
Veà Powtetani n 10 ! Juillet-Août 2009
19
Vauvauraa manaô i te mahana maha
09 no Tiurai i te poïpoï
Uiraa 1:1 mua i te manaà o Pauro (2 Torinetia 5, 17), e te reo o letu (loane 15,4),
nâ hea tatou i te tautururaa i te nûnaa faaroo i te ora-hope-roa-raa i to na mâàhiraa.
PUPU 1 : Orometua e pipi ôrometua
MAMA 2
Ehaamàramarama, e haapii i to tatou nünaa i roto i to na Mea nâ roto ia letu te tauturu hope-roa-raa. Faaea
i te vahavaha i to màôhiraa, a here ia ôe. Te
faaroo e tupu ai. I roto i te ùtuafare, a faaitoito i te
tuuraa ia i te parau o te
tâpeà i to tatou parau e te parau a te Atua. A ora i roto
i to ôe màôhiraa. Eita ia ôe e tapitapi faahou e faaitoito anaè
fàîraa faaroo. Uiraa
i te tâtarahapa. Ua riro ia ei taata âpi.
teie no te âti luta.
;
màôhiraa i roto i ta tàtou
te ora hope-roa-raa eere ânei e fifi
Te parapore o te titona e te titania (Màtaio 13, 24-30) : e aha te tau¬
turu e noaa mai ia tatou no roto i teie parau, ia hidhia to tàtou mâàhiraa.
Uiraa 2
:
MAMA3
Atahi, te tïtània mea ê ta na faaîteraa e te titona mea êatoà
ta na faaîteraa. Te mea rà e fàrerei ai ràua, hoê à ia vàhi
ôhiparaa i nià i te fenua. A piti, hoê à tàtou, no roto mai i
te tumu Metua. la au i te tohu a Vaità, haere mai te mau fanauà
ùnaùna a te tumu, na nià mai i te manu moà, huru ê to râtou, huru
ê to tàtou, hoê anaè rà, no te tumu mau. Te titona i to na huru e te
titània i to na. Te màôhi i to na huru, te here, te fàrii e te vai noa
atu ra. I teie mahana, ua faahinaaro te màôhi i to te tahi
mauruuru faahou
àpu, aita i
i ta te Atua i horoà mai. E huru haèhaa e ia
faaea noa i reira.
E au tàtou i terà ânimara eita e auhia e tàtou, te uà. E tomo noa o
ia i roto i to te tahi àpu. Te mea rà ta mâtou i hiô, tàtou e ineine
nei no te hoî i te Atua ra. Tei mua ihoà te aro, e e hiô atu i mua.
Te uà, eita o na e tano e faaea noa aita to na e àpu, e paapaa, te
mea e roaa mai e
pohe ia. Teie nei, tàtou, no te hoîraa i te Atua ra,
mea maitaî tàtou ia ôre ia riro mai
roto i te àpu, e parau
te uà atoà. E tomo ôhure o ia i
hôàta paha teie na tàtou, e parau paari rà
teie. Poroîraa ia tàua e te màôhi, mai te peu te vai màôhi noa ra,
no te hoîraa i
te Atua ra mea maitaî tàtou eiaha e hoî ôhure noa.
PUPU 2 : Orometua e pipi ôrometua
•S
S Iteie mahana, ua tupu te parapore o te ôfe papaâ e ta te
paari
màôhi. Te tupu âpipiti noa nei, mai te peu e tano, e ôte
rama, aita te Atua i faaôre i te pôuri. la îtehia to tàtou
mai te titona i te maitaî o te titània, e paruparu ia te tu-
i roto i te faaôromaî, te hereraa i te taata e aita e màîtiraa.
■’puraa o te titània. Te vai ra i roto i teie parau no te para¬
pore o te titona e te titània, te parau atoà o te maitaî e te îno,
I te tau o to tàtou mau tupuna, nünaa fàrii teie, oia hoî, riro
te haamataraa i roto ia i to tàtou âau tàtaî tahi. Na tàtou e
tàtou ei titània.
-
ràtou ei titona. I teie mahana nûnaa fàrii ôre tàtou, ua riro
màîti. Ua tae i te taime e rave tàtou, te vai ra te tuhaa a te
; taata e te vai atoà ra ta te Atua. E i roto i teie hiôraa no te
/Uj
terà hiôraa ta te pupu, te parau ia o te pôuri e te màrama-
■titona
e
te
titània,
te
vai
atoà
ra
...
E rave i te maitaî ia hotu rahi te titona. Faaitoito i te
tanu e i te tanu e ia iti te îno. Eita te îno e ôre ia tàtou. E
faarahi rà te maitaî...
Veà Porotetani n° 10 / Tiurai-Atete 2009
Uiraa 3
: Mai ta te Fatu i
parau i ta na mau pipi (loane 14,26), e tiai atoà ânei tatou i
te Varna Moà ei râveà e mâramarama ai tatou i te
ôpuaraa faaora a te Atua.
PUPU 3 : Orometua e pipi ôrometua
Etiaî ànei tatou i te vârua moà, cita
tatou e tiai ua tae ê mai na. Ta tatou
te
■
faatupuraa ia. Ua îte te Atua e
'V-
na
ôroà. Te fenua ta
na
>
-
r-
7>
ôhipa te Vârua moà. Te faaîteraa a te Fatu
nâ roto i ta
-t,
i
^
-
ia
faaîteraa. Te manaônaôraa a te pupu, a
tahi, haapii faahou i to tatou parau. A piti,
ôrometua no te reira fenua, e faahoî i to na
fenua. A toru, haapii faahou i te oraraa i
Faaineineraa himene a te pupu
roto i to na fenua. A maha, te haapaeraa
fenua, ia rave te reira fenua i ta na haa¬
paeraa, ia îte-faahou-hia to na parau, e ia
faahoî i te nünaa i te Atua ra. E te hopeà,
"
MAMA 1
te aha te tahi mea ua tae ê mai na e tiaî tatou, eere i te tahi
ia tià te reira tuhaa, te âpooraa tiàtono, te
parau
api, e parau rà ua parau-ê-hia na i nià i ta na mau pipi e ia tatou atoà,
pâroita, no te àro i te ôhipa tià ôre e ravehia i nià i te fenua. Mai te tâpüraa fenua e
ramarama
te tàviriraa fenua. Poroîraa, e tàvini tatou
O ta tatou e îte ra i roto i
Atua, e faatupu tatou i to na hinaaro,
e manuia ai tatou, e fenua te fenua, e
mâôhi te màôhi, e Atua te Atua.
taî terâ. Toe noa ra ia tâtou i te fârii i tâua maitaî ra, e te tiaî noa ra te Atua
no te
1 eiaha e tiaî faahou, ua ineine tatou. E vaiiho e na te fenua e haamâ-
mai, inaha ua riro te fenua ei ôrometua haapii. Te mau tàpaô atoà
te rahu a te Atua, ei mau faaîteraa a te vârua mai-
ia tâtou, te mau parau atoà ta tâtou e parau noa nei ia riro ia ei ôhipa na
tâtou.
Vauvauraa manaô i te mahana maha
09 no Tiurai i te taharaa mahana
Uiraa 1
: E vaereà marae ta
te mau tupuna ia hinaaro râtou i te
ora, e aha ta tâtou e rave ia matara ia tâtou te ùp'uta o te ora.
PUPU 2 : Orometua e pipi ôrometua
MAMA 1
Ua haamauhia te pâhonoraa inià i terâ taô, Te vai ra te mau taata e haapiihia i te tâmâ e te faatura i te
tâmâ. No te viivii e parauhia ai te parau
O
te tâmâ... Te mea
e
tâmâ, terâ mau
marae, e feiâ îte e tei faataahia no taua mau tâpura ôhipa. la
haere tâtou nâ roto i te vahavaha, na te reira e haafifi ra ia
tâtou e e hoî aoaoa tâtou. E rave pâpû i teie ôhipa no te tâmâraa i
parau i roto ia tâtou, terâ mau parau îno, to tâtou
mau manaô îno i terâ taata e terâ taata, terâ ia te’
te marae. la hinaaro tâtou i te tâmâ i te marae, to tâtou âau na mua
mea e titauhia ra
roa te tâmâ.
ia tâtou e tâmâ. E terâ taata e
parau no te tahi, a tamâ ia ôe na mua roa. Titauraa i te ora, faaâtea i terâ mau mea îno, terâ mau
mea e faaâtea ra ia ôe i te
mea e
raa.
Atua, e tâmâ i terâ mau
faaapiapi ra i to ôe fâriiraa i to ôe mâôhi-
Te tâpaô e ei râveà e matara ai te ùputa o te ora, te tàpaô ia o te
Etàrëtia. A tahi, te rau meià, e tâpaô no te hau i roto i te mâôhi. A
piti, te haari, e tâpaô no te here e te mana. Aita e mea e îtehia ai to
tâtou mana e te tura maoti rà, nâ roto i te hereraa i to tâtou mâôhiraa.
A toru, te ùru, e tàpaô te reira no te here o te Atua i te taata.
Faaravairaa a te Rauti
Ta te mau tupuna e vaereà marae, te maraee taura pito
terâ e tâamu i te fenua i te nünaa i te Atua. Mai te tamarii e tâamu ra ia na i to na metua vahiné. la hara te
nünaa, te râveà e tamâ i te marae, ia mâ te marae ua mà atoà
: Turo a
Raapoto
Inaha e hopeà teie, eiaha e hopeàraa teie, o te haamataraa rà.
Te tioi ra te ià, te auraa te ineine ra tâtou i te hoî. Nâ tâpaô
e horoàhia ra e nâ pupu e
piti, mea maitaî, eiaha râ e rave ei
te nünaa. Te vai atoà ra te tau no te tâmâraa i te marae, e
peu noa, e rave rà ei tàpaô te haamata ra tâtou i te rave. Te
vai ra te parau o te himene, ahiri e tià e hoî i mûri, aita e
tamâ i te viivii. Tâtou i teie mahana, ua tae atoà i te tau no
tano e parau faahou e ahiri, e tià rà ia hoî. E reo teie no te
te tâmâ ia mà tâtou. I teie matahiti, Tautira te vàhi i faataa i
Atua, e tià a haere.
reira te ôrometua e ruru ai, te vâhi o te ômii o Tereheamanu.
Veà Porotetani n °16 / Juillet-Août 2009
21
Uirüa 2
: la hidhia te
Tenete 2, 9, e aha te tahi tura-
maraa e noaa ia tatou i nia i te
ôpuaraa ora a te A tua.
MAMA2
Ua îte te taata e te vai ra ta na tuhaa e te vai
atoà ra ta te Atua. Te ôpuaraa e ôpuaraa
ora ia na te Atua no te taata. E ua horoà te
Atua i te tiàmàraa i te taata no te faaoti i to na
parau. Ua faaineine âtea te Atua i te ora no tatou.
Na tatou e faaineine i ta tatou mau tamarii i mua
i taua ora. Te haapii mai ra te Atua ia tatou no te
tupu-maitaî-raa ta na ôpuaraa faaora, e tauturu
anaè i te Atua. Teie te tahi mau manaô i roaa mai
ia hiôhia te Tenete 2 îrava 9.
Faaravaîraa a te Raulî : Tapati ôrometua
Mai te monirê mai à to tatou paraparau-noa-raa e hoî
te taata na na i faatupu i roto i te fenua, eiaha
i roto i te aore,
i roto i to tatou parau, e hoî ihoà ra e fàrii i te ôpua¬
i roto râ i te fenua. Nâ ô ia tatou i te parau e, aita e parau to
raa faaora no tatou e ua horoàhia mai
teie taiôraa
te ôpuaraa faaora a te Atua i râpae àu mai i te fenua, e au ra
i roto i te tenete 2 îrava 9, te nà ô ra e : “ua faatiipu te Atua
mai te haamataraa mai â to te Atua haapâpüraa te ora o te
i te mau râau ni atoà ia hià, te au ei mâa e te râau hoî o te
taata, te parau o te taata tei roto i te fenua. [...]
ora, e te râau e îte ai te maitaî e te îno.”Nâ ô ia tatou e, terâ
ôpuaraa
te
faaora
a
te
Atua
no
Uiraa 3 : la au i te mau parau a letu, ua ineine ra
ânei tatou i te fârii ia tauturu te fenua ia tatou.
PUPU 1 : Orometua e pipi ôrometua
MAMA3
Ua ineinemâtou i te fàrii, te fenua te ràveà
Ia au i te mau parau a letu, ua inene ra
ia e roaa ai te ora, no roto mai te parau a
ânei tatou i te fàrii ia tauturu te fenua ia
te Atua. Te fenua te vàhi mâtamua ia to
tatou. Rau noa atu ai te mau faaapiapiraa,
te Atua tuuraa i te ora. Te mea pàpü eita e roaa
ineine o ia i te fàrii
i te parau o te fenua, ei ràveà e roaa ai te ora.
te parau nei te pupu, ê, ua
te hororaa, te hopeàraa o te taata ei fenua, te
faaîte noa mai ra te fenua i te ora ta te Atua e hi-
Te faahaèhaa nei i mua i te Atua mà te parau
e «a tauturu
naaro no tàtou. E faîraa faaroo teie na tàtou. Te
mai».
titauraa, e ôhipa tàtou i teie parau ta tàtou.
Faaravaîraa a te Rautï
Etârètia
Epiti parau e vai ra. Taletu «a tatarahapa te fâtata mai
tepâtireia». Te piti, te parau ia o te râau, e faaruè
i terâ paa. la faaruè i terà rauère para, ia faaruè i terâ
àmaa marô. Teie faaruèraa i terà paa tahito, eere no te faaîno
ia na, no te haamaitaî râ i to na tupuraa. Tàtou atoà, mea
rahi roa te paa marô ta tàtou e faaruè, mai te peu e hinaaro
atoà tàtou e fàrii i te ôpuaraa faaora a te Atua, ta te Atua
faaâpiraa të ineine o ia i te rave. Na tàtou e pana i terà paa
ra
tahito.
22
; Turo a
Raapoto
E hoî faahou mai au i nià i na râau, te parauhia mai tàtou
e âfai e tanu ei
tàpaô (i Tautira nei), eere rà i te tàpaô anaè,
terà to tàtou îte i ta tàtou mau parau i parau i teie mahana i
nià i teie fenua. To tàtou terà îte i mua i te Atua, tàtou i parau
«ê» te fàrii nei tàtou i ta te Atua ôpuaraa faaora. Te fàrii nei
tàtou i ta te Atua faaâpiraa. Mai terà ta letu i parau i te
ômuaraa «A tatarahapa te fâtata mai nei te pâtireia o te ao».
Te auraa, ua haamata ta te Atua faaoraraa. Ua haamata ê na
ta te Atua faaoraraa i
Veà Porotetani n°10 / Tiurai-Atete 2009
teie nünaa, faatupu i te ora no teie
É
V
WSTSMiSÊ SSTnFSfSSfSSTéWSKFSWâftWnfSîiMffiiPTXisfnfsu
Te aua pipi no Heremona
*(MAEVA
E TE
TUMU NUI E»
Te miti afati i te aau
n
Ua faahei ia ôe e te Tumu nui
Avae tahi noa (to) te (tumu) haari e
E tàhopu tùatau
Ua reva roa to na tumu i roto i te reva
ta te àre o te moana
E te tâhiii maeva noa ra to na rau ia ôe
la ôe e te Tumu nui e
Aore reo te Tumu nui e, aore e ôrero
Aore to ôe iôa, iôa
E maeva mute ôre rà ta na ia ôe e te Eatu e
I moè i te moana
m
Fait partie de Vea Porotetani 2009-2010