EPM_Vea Porotetani_20080708.pdf
- Texte
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRANÇAISE
i ^Pl
''il
PIS BI
M © ] Ë. ®,
:
Té in(5(%iiM(^élïiav té éi-é ié é té
La Pastorale2008,
Lq lumière, source dê vit du p(
iiûïiéé
à Taunoa
P2La0stom8le
Ètârétia
Sommaire
^ Photos : La Passtorale 2008 à Taunoa
0 Te Parau o te fenua : Te mau Àito, te
2
4
Forètetani
e
5
te tau o te
Arii
9 Edito & Intro : Farereiraa ôaôa no te mau ôrometua
i te mau matahiti atoà. (Te Veà porotetam)
MENSUEL DE L’ËGUSE EROTESTANIE MÀÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
.CRÉÉ EN 1921
Dossier
Boîte postale. 113 - 98713 Pageete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57 ^
Email : veaporotetani@epm.pf
5/22
Directeur de Publication
M ARAEA Taarii
Rédacteur en Chef
TARIHAA Lucien
mau
Tahuà Vaitâ
“
.
Secrétaire-Maquettiste
POHUE Ben
Te Rururaa ôrometua 2008,
Te màramarama,
te ora ia o te nùnaa
La Pastorale 2008, La lumière,
source de vie du peuple ”
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline MARAEA Taarii,
TEURURAÏ Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,'
Ètârétia
,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,.
KOENIG Robert, CHENE Christian,
et la collaboration de
MALÉ Émile
Prix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie ; 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse ; 41 FS '
Impression : Tahiti Grapliics
Thage : 4700 ex.
an
Erratum
6
7/8
Te màramarama, te ora ia o te nünaaa
9 /12
Vauvauraa manaô
o
te mau pupu
13 /15
Vauvauraa manaô
o
te mau pupu
16 /19
Vauvauraa manaô
o
te mau pupu
20 /22
Vauvauraa manaô
o
te mau pupu
23
Hohoà
24
Ôrero
L’Introduction
en langue tahitienne du veà n°7 de
sujet du 45ème anniversaire du Foyer Uruai a
Tama. Te parau ômuaraa no te îumu parau o te veà n°7 no
tiunu 2008 i nia i te tumu parau : Te Pû Uruai a Tama, Te
:
juin 2008
Te Rururaa ôrometua matahiti 2008
au
:
:
i
i
i
i
te monirê
te mahana piti
te mahana toru
te mahana maha
Te Rururaa ôrometua 2008 i Taunoa
Te Rau
Ôrive
hiraa ; papahia i nià i te faufaa no te parau no te tautururaa te
tahi i te tahi, e te oraraa âmui, i nià i te hoê vaa painahia e te
tahi mau arataî pâpü maitaî.
Ua riro te
45 matahiti i teie nei
pü ei ràmepa ora, ei hihi mahana tei türama i to na
nünaa, oia hoî te Nünaa Màôhi. Ite no te Here e te Aroha o te
Tumu Nui, i tià na, te tià ra e e tià à te pü Uruai a Tama, no te
tauturu, haapii, aratai i te feià âpi màôhi tei topa i roto i te fifi.
I te 31
Èrà
45raa
o
te
no
matahiti.
më 2008, ua
i tià mai ai te
faatupuhia aè nei te 45raa o te matahiti
pü MORIA i mûtaa iho ra, e i teie mahana te pü
URUAI A TAMA.
Ua riro
atoà
na
teie rahiraa
e aore ra
ei
l
o
atu te tahi mau
teie
manaô ei türamaraa ia ôutou i nià i te âài
pü.
,
mataiiiÉrdilSàcSF^JSM^^i^lîilîâ^H^
MATA Messaouda
rnanaônaôma^jite^aÿfenlàprffjiwgieta'Oteimw
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
Rdiùbea (3)
Te
te
Àito
mau
Arii
mau
e
te tau o te
Tahuà Vaità
1° Te
mau
Àito
fTteo^nmeu
Ètârêtia
piti
o
pae o
roa o
Raîàtea
:
O MOETARAURI. Te
HIRO. Te toru o TAUTU. Te maha o TURI. Te
TEUANATUA. Te ono o VETEARAI UURU.
Te hitu
o
Tià mai
nei mai te
2° Te mau Arii
2-1 Te mau Arii o te fenua Raiâtea
Ua haamata mai te mau Arii nâ roto mai ia TAUTU tei
o TAMATOA 2. O
TAMATOA 3. O VETEARAI UURU
TAMATOA 4. O TEURURAI
te
TAMATOA 5 aita
parau o
o
ùnaùna
o
pâpü.
Nâ ôpû e maha no te mau Arii :
TAMATOA/PEHUPEHU/TAHITOA/TEURURAI.
2-2 Te
I
Arii
mau
Faurepa
I Avera
;
o
te mau Mataèinaa :
: o
I
; o PANI
MEHAO
I Tumaraa
I Vaiaau
: o
: o
: o
TAIRAAU
TEMARII
ia no te mau tauiuiraa rahi i
i te pae o te haamoriraa. Mai te peu e,
mea piri te hui àito i te Atua, ua haamata te hui tupuna i
te tàiva i te Atua. Mai te peu e, ua riro te marae ei vàhi
manu
moà
e
te tura no te
ôhipa tià ôre
no te Atua ta te hui tupuna i rave. No to
râtou tâivaraa i te Atua, ua haamata râtou i te tarai i te
ôfai e te râau ta râtou i faariro ei Atua no râtou. No to
râtou faatura ôre i te Atua, ua haamata râtou i te püpü i te
taata i nià i te marae, e mea faufau hoî te reira i mua i te
Atua. I mûri aè, ua màîti iho ra te Atua i te tahi pae taata
ei tâvini
iho
ra
parau
te
no na no
te mau
te
tâvini
haere i te
faatupu i to
o
na hinaaro. E ua haamata
te Atua oia hoî te mau tahuà, i te
mau parau
tohu
Mâôhi, ei râveà ia faaruè
ta râtou
i fârii
o
i ta teie râau
o te
fenua
e no te oraraa
te nünaa Mâôhi i te îno rahi
noa.
o te
ôhipa i tupu i te tau
o te
tahuà
Vaità, hou a tae mai ai te mau Mitionare :
I Opoa, i roto i te tahi putuputuraa a te Hau-pahu-Nui no
te haamoriraa îtoro, e ôhipa taa ê roa tei tupu i taua mahana ra. la oti aè te ôroà no te pai-atua, ua farara mai te hoê
mataî ûàna
atoà-hia
4
:
ômoo
tàmanu, tei piipâruru-mataî-i-àana, a vaiho noa mai ai i te
e ua
motu te
e ua
»
e
haere mai
e
hiô i teie
e
uru
nei
râau i
tino ê to tatou, hoê
mai. E riro teie nei fenua ia
teie haapaôraa tahito nei, e e tae mai hoî te
te moana i te fenua nei, e haere mai e taîhaa
i motu e haapii nei (Teuira Henry, Tahiti i te
mau parau a Vaità, ua maere te mau
tei hea teie mau taata. I pâhono ai o
faahope i ta na tohu mai te parau e, e tae mai
no te tumu
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Atete 2008
e,
nià i te
na
te
i teie
mua
vaa ama
ôre.
I to te Arii Tamatoa faarooraa i teie
ia Vaità
ra
no te
haapàpüraa
mau
parau,
titau
mau ânei. E no te
turu i te manaô o Vaità, ua rave o ia i te hoê ùmete, ua
tuu i roto i te miti. E inaha, oia mau, te mànu nei te
atu
e,
oia
ùmete, aita i taahuri. Aita te ùmete i taahuri, te fenua rà
tei taahuri ; e taahuri te tahi paari âpi, te tahi haapaôraa
âpi, te tahi taura taata âpi.
E
tae
au ra
mai
:
e,
i roto i te manaô
E haere mai te tahi
moana.
e
Vaità,
piti
pupu taata e
moà o te
hiô i te vàhi haamoriraa i
o
te fanauà ùnaùna a te
Tumu,
e
e te manu
Taputapuâtea, âreà te tahi ra, e haere mai ia e ôtohaa i nià
i te ôhipa i tupu ; e haere mai te tahi e rave i te fenua o te
Mâôhi, e te tahi ra, e mono mai ia i te tahi haapaôraa âpi.
Eere te
mau
huru râau atoà teie i motu
: e
Ati rà ;
aita hoî teie
ôhipa i tupu i te tahi vàhi ê atu maoti, i nià i
te marae, te pü o te ora e te pohe o te Mâôhi. Te râau i
motu, e au ia e, ua tâpûhia te pito tàamu i te taata i te
Atua, monohia mai ai te fànaô i te àti
mou
hoî te
: e
riro te fenua,
e
haapaôraa tahito.
Oia mau, ua motu teie râau i te mataî, aita râ te aa i
faaruè i te repo. Te auraa, te vai noa ra te ora i roto i teie
râau. E ia au te tohu a Vaità, te haapii noa mai ra te reira,
te toe noa ra
4° Teie te tahi
Vaità te iôa,
pô, àpi 16)
pae o te oraraa e
haamoriraa e te faahanahanaraa i te
Atua i roto i te faanahoraa a te hui àito, i te hui tupuna te
haafaufaa-ôre-raahia te hanahana o te Atua. Ua rahi te
o
e mou
f?tii TERAUPOO
TAÈROITEPOÀIROA.
moà
o
anaè râ huru, no te Tumu
râtou,
Vaità mà te
3° Te tau o te Tahuà Vaità
I te tau o te hui tupuna, e tau
te
Tumu,
a te
teie feiâ
I Hotupuu : raatira o PUHIAVA, te àuvaha o te Arii o
TEIRAMATATIIFENUAROA e te àuvaha o te huiraatira
o
Opoa
Taputapuâtea nei. E tino ê to râtou,
tahuà, mà te uiui
no te
no
Vaità : Te îte nei au, tei mua ia ù
teie nei peu maere rahi. Tenâ mai te fanauà
fenua. E i
TEHINU
Tufenuapoto
I Tevaitoà
tahi tahuà
râtou.
ra
E mau parau teie i tohuhia e te tahuà ra o Vaità hou
taahi-matamua-raa mai te âvae o te Papaâ i nià i teie
TEPAHAUÀITETAPERE
: o
o TEUPOONUI
I Tufenuaroa
iho
E teie te parau a
TAMATOA 6 ia. Areà
e parau
te
ra
pô àuiuî mai.
te auraa o
parauhia ia TAMATOA 1. O TURI
o
mataù rahi, ne varie va noa
parau mai ra mà te reo puai : « E homâ, e aha ta ôutou e
feruri nei. Te feruri nei i te tâpaô o teie râau i motu iho
TEURURAI.
TEUANATUA
anaè. Te feia atoà i tae mai i te ôroà, î roa aè ra te
tumu
Te Aito matamua
ia tàtou i te hoîraa i te Atua
ra e te
fàriiraa i
Màôhiraa, i reira noa te mau âmaa âpi o teie
tumu râau e tupu mai ai. No reira, aita o Vaità i tohu i te
pohe o te Mâôhi, ua faaîte noa râ o ia i te fifi e fàrereihia
e tàtou i te hoê tau, te tau e tae mai ai te mau Mitionare, e
to tàtou
te mau
Te
faanahoraa
no
râpae mai.
ôrometua
no
Raiâtea
mau
A
Rencontre annuelle
dans la joie
Fârereiraa ôaôa
toujours
te mau ôrometua
no
des pasteurs
i te
mau
matahiti atoà
teie matahiti
Ce'ffe année 2008, comme il est prévu dans notre
calendrier protestant,
la Pastorale s’est dérou¬
lée dans le 7ème Arrondissement dans la
cour
de l’école protestante
de Taunoa. Les pasteurs des îles
éloignées sont logés dans les classes et mangent dans
la salle omnisports de Taunoa.
Chaque journée commence par une méditation
organisée par les groupes de “papas” et de “marnas”,
avant l’heure de l’Etude biblique donnée par le Comité
théologique présidé parRAAPOTO Turo dont le thème
est “La lumière, source de vie du peuple”. Trois
groupes ont été constitués. Lorsqu ’ils reçoivent leurs
questions, ils s ’en vont dans leur lieu de réflexion.
Après le goûter, les groupes se réunissent dans le
grand groupe sous le grand chapiteau pour une mise
en commun des réflexions, complétée par les anima¬
teurs théologiques. Les questions ont suscité un grand
débat au sein du grand groupe qui se termine bien sûr
sur
2008, ia au i te faanahoraa i roto i ta
târena, ua ravehia te Rururaa ôrometua i roto i te
Tuhaa 7, pâroita Taunoa. Ua putuputu i roto i te âua
tatou
fare
haapiiraa porotetani
metua
te mau motu
no
tâmâa i roto i te fare tüàro
e ua
Taunoa.
E îritihia te mahana tàtaîtahi nâ roto i te haamoriraa
e te mau pupu màmà e pupu pâpà hou te Tômite
Pïpïria tei peretitenihia e Turo a Raapoto faatere
mai ai te haapiiraa. Te vai ra e 3 pupu ta te mau mâmâ e
3 pupu ta te mau pâpâ. Ua patuhia te reira mau uiraa i nià
i te tumu parau ra : TE MÀRAMARAMA, TE OR A IA
O TE NÜNAA. Ua pârahi màite to te rururaa ôrometua i
Rauti
roto
i te feruriraa.
I
i te tâtararaa
a te mau pupu tàtaîtahi, e te tâtararauti, ua tupu te tâuàparauraa. E mau parau
tei haaferuri, tei faauiui, tei mârôhia. I te hopeàra, e hoî
mai te tâatoà i roto i te parau a te Atua tei pàheru noa i te
raa a
mua
te mau
âau taata.
Ua ànaànatae to te tâatoàraa i te
La Pastorale était
toujours aussi bien animée.
Heureusement qu’il y a des pasteurs qui savent faire
rire l’assemblée, comme pasteur Faùa, et d’autres qui
savent jouer de la guitare et le ùkulele, comme les pas¬
teurs Terai, Tiare, Tâpaà, et bien d’autres.
Auaè te vai
paroissiens du 7ème Arrondissement
qui ont accueilli la Pastorale en leur offrant le déjeu¬
ner, le goûter et l’hébergement. Ils recevaient aussi en
dons des produits de la terre pour aider au bon dérou¬
te
ra
mau
mau
hi i te
mahana atoà.
“ôrometua acteurs” tei îte i te
faaàta i te nahoà mai ia Faùa ôrometua
e
ôhipa faaànaànatae nà roto i te titâ e te ùkulele, mai
ôr, Teniu ôr. Tiare ôr, Tâpaô ôr, etv... Na te reira
i faaaraara
e
i faaànaànatae
mau
taata
noa
to te
Rururaa.
pâroita o te Tuhaa 7 i fârii
tauturu
maitaî i te feruriraa
a
te mau
ôrometua i teie mata¬
hiti. Mauruuru.
rassemblement.
veà,
pensé mettre les réflexions
des groupes. En ce qui concerne les idées complémen¬
taires des animateurs théologiques, vous les lirez dans
le livre qui est vendu à la librairie de TEPM. Il y avait
également d’autres idées très enrichissantes qui sont
sorties pendant les débats que vous aurez l’occasion
de lire prochainement dans le veà porotetani.
ce
poupou
mai i to te Rururaa Orometua i te pae no te tàmàaraa e te
àmuàmuraa e te nohoraa. Ua rau te màa hotu o te fenua të
No teie veà ta tatou, ua manaôhia e tuu i te
Dans
ôhipa
vëtahi tei àrave-
ia Teraî
Na te
Ce sont les
ce
no
rautîhia
la Parole de Dieu.
lement de
no Taunoa, ua noho te mau ôro¬
i roto i ta tatou mau fare haapiiraa
nous avons
—
a
te mau
a
te mua
neinehia
no
te
no
tatou
e
te
Etàrètia,
faaravaî i te feruriraa. E
uiui faufaa
reira
pàhonoraa
pupu pâpà e pupu mâmà. Areà te mau pàhonoraa
Rauti e îte tatou i te reira i roto i te puta tei faai-
mau
na tatou te
rave
reira
rahi atoà
e
mau
taiô atu
manaô
i hiti mai i roto i te rururaa, e tuuhia atu te
feruriraa i roto i te mau veà i mûri nei.
roa
Edito
&
Intro
Te màramarama, te ora
(Haapotoraa
no te
O
rave
mea
mâtau, mai te peu e
tatou i te tahi hiôraa, ia
na e
mâa ia ta
tiaî mai ra, ia maîhia te
te taata
ia
o
ora.
Ahiri
o na e
hiô i te vâhi ta te
màramarama
anaè-hia te parau no te ora, no
te ora, maoro noa
mea e
rama.
pohe ra te nünaa,
haamanaô
parau
e te
horoàhia atu, e mâramaTe reira ânei te mea e
horoà i te
ora
i te taata. Te
noa
ia tatou
ra, no te mea
mai
ra
ua
te ra, ua
reraa
îte
atu e
o
te parau e
faaî-
vai noa ra
ia na te hae-
o na te
tii. Te
auraa
ra, te
na e ora nei, o na rii
atoà ihoâ te tumu i tae ai o na i
pohe ta
reira. E te râveà
e
hoî faahou
mai ai te ora,
teie
e, te ora te
râ,
nünaa
i te tahi vâhi ê atu, te
na e dre ai e îte i te
tahi taata, e râau teie ta na e
tiaî mai ra. Area teie, ia faahitite mea te
Etaétia
e
o te
haapiiraa i te Rururaa drometua 2008)
Ta tatou i
poîa te tahi taata,
ia
vai
hid te mata
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
na e
hid,
e
ia taui te vâhi ta
ia tutonu o na i nia i
te mea ta te parau e
faaîte
ra.
te îô. Teie parau, e ôhie tàtou i te fàrii e, te ora ia o te
taata, aore ra te màramarama e horoà i te ora o te taata.
Ia hiô anaè tatou i te ôhipa ta te Atua i rave, te mea
matamua roa ta na
i rave, te
mâram'arama. E te
mea
mai, te fenua ia
Atua i faataa
e to na
na te
ta te màramarama e
î oia hoî, te fenua
fenua aè
la tae mai tatou i te tau
Tamaiti
îritiraa te ùputa o te
te
reira
te
o
e
faaîte
Mai te peu, te parau i riro mai ei fenua no roto mai
Atua, e te Parau i riro mai ei taata, no roto mai i te
Atua. Te auraa, terâ parau i riro ei fenua, e terâ parau i
te ora ta te
faaîte mai.
Tamaiti,
e
e
aha ta te
parau ra, a rave a àmu, a rave a inu. Te auraa,
ta te Tamaiti e parau ra, te parau atoà ia ta te Atua
te mea
e
i parau i te taata, i te ômua-roa-raa o te mau mea atoà. Te
nâ ô ra te Atua i te taata, a hiô tei au, a rave a àmu. Te
faaîteraa ta te Atua
auraa, te
te
e
faaîte
ta te Tamaiti i haere mai
mea
e
ra
i roto i te Tenete
faaîte,
e
nei
o taua parau
à, oia hoî te haamanaôraa
terâ ia
e
mauhia
ra e
te
e te faaîteraa i te taata, te ora,
fenua. la ôre te taata ia haere e tii
i terâ
te
ora e mauhia ra e te fenua, e ère ihoà o na. Teie nei
Tamaiti, aita te Tamaiti i haere mai e parauparau vârua
i te taata. Ua parau, a rave a
àmu,
a rave a
inu.
reira, mai te peu e, te ère ra tatou i te ora i teie
mahana, no te mea, aita tatou e faaroo ra i te reo o te
e
tae noa atu
Nà ô
i te
reo o
te Tamaiti.
hàmani te Atua i te taata i te repo
fenua, e aha ia te auraa. Te taiô noa ra tatou e, e repo
fenua tei ravehia no te hâmaniraa i te taata, i riro mai ai te
noa
na, ua
ei taata. Te
rà te ôre tatou
haapaô maitaî ra, te
fàriiraa ia i teie manaô e, nâ roto i to te Atua hâmaniraa i
taata
te taata i te
mea
e
roa mai i te
taata. Te auraa, ia hinaaro te taata i te fàrerei i te Atua, te
vâhi fàtata roa aè no na no te fârereiraa i te Atua, te haereraa
repo
ia i te vâhi
fenua, te Atua tei haafâtata
reira o na i te raveraahia mai, oia hoî
fenua, te ùputa ia o te raî, te auraa, na
faaôhie i te taata, i te îteraa i te Atua.
no
i roto i te fenua. Te
te fenua
e
E tano ânei ia
paraubia i teie mahana e, te baapiiraa ta
baapiiraa ta te Tamaiti a te
Atua i baere mai e baapâpû, taua mea iti nei à ia.
te fenua e boroà ra, e te
Turo
a
Atua,
ua
mea
Raapoto : Mai te peu, nà roto i te Parau a te
tupu mai te màramarama, ua tupu mai te mau
atoà
e
parau ta te
faaî nei te fenua tei riro ei
Atua,
ua
ora no
te taata.
riro mai ei taata, hoê à, e ta râua faaîteraa, hoê â. Aita ta
te tahi i taa ê atu i ta te tahi. E, o letu iho terâ e parau ra,
terâ, a rave a inu, o vau terâ, i maraa
a te Atua i te parauraa, te mea ta te
fenua e horoà mai ra, o vau terâ, to ù toto terâ, to ù tino
terâ. Eere ânei ia e, te îte ra o na e, ta na e faaîte ra, e ta
te fenua e faaîte ra, taua parau nei â ia, oia hoî te ôpuaraa
a rave a
roa
ai
àmu,
o vau
paî i te Tamaiti
faaora
a
te Atua.
Tei ô tàtou
e
te reira te
mea e
anihia
ra
ia tàtou, ia ôhie atoà tàtou i te fàriiraa i te fenua ei ora,
mai ta te Tamaiti e parau ra, o vau terâ. Aita e taa-ê-raa
i
roto ia màua.
I te tabi
No
Metua
i
te
Teie
taime, ua parau atoà o letu i ta na mau pipi e,
ôutou te màramarama o teie nei ao, e tano ânei te reira
parau ia bià-noa-bia, mai te mea ra e, ua parau-noabia no te mau pipi anaè, e aore ra, te vai ra te tabi türamaraa
Turo
ê atu
a
rama o
e
tano ia bià.
Raapoto : la parau mai o letu, o vau te màrama¬
teie nei ao, eita tàtou e fifi, no te aha, no te mea,
te parau te reira a te Atua i riro
reira ta te Atua i faaôhipa no te
e
mai ei taata, e te ràveà te
faaîteraa i te taata i te ora.
la parau anaè rà e, ôutou te màramarama o teie nei ao,
fârii ihoà ia tàtou no te mea, na letu i parau. Te toe ra te
màramaramaraa, e aha terâ ta na e parau ra. Terâ i horoàhia na te Tamaiti, te reira atoà ânei tei horoàhia na te
taata. E na reira tàtou i te hiô, e riro to tàtou manaô i te
rara. E nà ô rà tàtou. Te mea o letu i parau ai, o vau te
màramarama, te auraa, o vau te ôpuaraa faaora a te Atua,
tei riro mai ei taata. la parau o letu i ta na mau pipi,
ôutou te màramarama, te auraa, terâ ôpuaraa faaora ta te
Atua, na ôutou e faaîte i teie nei. Ôutou te mau îte, te
mau àfaî, te mau taata na ràtou e tuu i teie parau i roto i
te taata.
riro atoà mai ei taata, mà te toto, mâ
Veà Powtetani n°8 / Juillet-Août 2008
7
Turo
a
Raapoto
:
la taiô
anaè i te Parau
a te
vai
te vai ra te
te parau e te
ra
te parau,
mâramarama
vai
ra
o
ta te taata
Atua, te
fâriiraa i te
reira mâramarama.
Te tahi
taime, te vai
ra te
mâramarama, eita râ te taata e
ôhie i te fârii i te mea ta te
faaite mai ra. I roto i
tâne e te
maitaî mai
pâpaî, te Parau a te
parau e
te
parau te taata, te
vahiné, te haapâpü
ra
te
Atua, hâmani te Atua i te
taata
i te repo
fenua,
ua
oti ia.
Ua ani te Atua i te taata,
Ua tâôtiàhia ânei i nià i te
pipi. Te vâhi pâpü, ua
parauhia te mau pipi. Te taata atoà râ e fârii, i te mea ta te
Fatu e tîtau ra, oia hoî ia riro o ia ei faaite e te fenua, te
ia ta te Atua
ora
mau
hinaaro i te taata ia rave, te faufaa ora
e
Atua, te riro ra o na ei mâramarama. Eiaha no te mea
e taata mâramarama, te fârii ra o na e te faatupu ra o na i
terâ parau no te àfaîraa i taua mâramarama ra.
a
te
No reira, tae mai i teie mahana, e tano e parau, te
atoà tei fârii i te Fatu, tei fârii i te Atua, tei fârii i te
feiâ
fenua, ôutou te mâramarama o teie nei ao. Na ôutou e
faalte i te ôpuaraa faaora a te Atua i te taata.
Hoê â buru e, te manaà i ô, te ani ra ia e, ua tâôtiàhia
ânei bol te reira buru boboà parauraa i nià ibo i te mau
tâvini a te Atua, ta tâtou e parau nei i teie mahana e, te
mau àrometua ia i roto i ta tâtou Ètârétia Porotetani
Mâdbi,
te feiâ atoà e fârii e àfaî i terâ mâra¬
e aore ra,
mûri aè i to
i te fenua
ra
tahi,
na e
Raapoto
a
:
Tâtou terâ e faanaho ra, e ôrometua te
e ètârétia te tahi, e i te tahi aita to
tiàtono te tahi,
e
tiàraa. Tâtou terâ
e
faanaho
ra.
Ta te Atua, te nâ ô
ôutou te mâramara, aita te Atua
e parau ra e, o
vai. Te auraa, te taata atoà, mai te hiô ôre i te tiàraa. Te
taata atoà tei fârii i te àfaî i te parau no te ora ta letu i
haere mai e faaîte, no na teie parau. Te auraa, e au i te
noa
ra,
tahi
ùputa. Aita e parauhia ra, o vai të tomo. Te matara
te ùputa, te taata e tomo, no na teie parau. Te taata
noa ra
te
ôre
fârii i të tomo, eita.
e
Fiaamanaô
mau
na
i te tahi parau ta te
Faritea, te nâ ô
ra o
Fatu i
parau no te
raa, te
roto
ra e
tomo
i roto i te
pâtireia,
e mau ra, no te mea e feiâ îtehia i
faaroo i te reira tau, e tano râtou e faaapia-
ôhipa ta râtou
i te
oraraa
pi,
râtou te ùputa. E
ùputa. No reira,
ôrometua ôe, e tiàto¬
e tano râtou e tâpeà. Te ùputa, eere o
tano râ i te taata e tomo nâ roto i te reira
eiaha
no
e
faaapiapi, eiaha
e parau e, e
a tomo.
ôe, aita. Hinaaro ôe i te Atua,
Te vai ra te tahi parau tei faabaùti atoà i te Rururaa
ôrometua i teie matahiti, terâ iboâ râ parau no te bâmaniraabia te tâne e te vabine e i nià ibo i ta râua ôpua¬
Te vai râ ânei te tabi mau manaà ni ta ôe e tano ra
boroà faabou, e tûrama faabou i teie parau no te
bâmaniraabia te tâne e te vabine. E aba te vâbi bau i
roto ia râua, te tâne e te vabine.
raa.
e
8
Veà Porotetani n°8 /
Tiurai-Âtete 2008
arataîraa mai i
mua
atoà
e
Atua.
ôhipa ta te Atua i rave. Ua rave mai te Atua
mai i te taata, te tahi ivi àoào ta na i rave e ta na i
hâmani ei vahiné. Te auraa, te vahiné, eere e o na anaè to
E aha te
no
roto
parau, eere o na te tahi ôpuaraa taa ê na te
ihoâ ôpuaraa matamua. Hoê noa tuha o na tei
na
e
Atua. Terâ
ravehia mai
hinaaro, ia riro ei tauturu no te tâne, te
e maraa i te tâne e rave, na te vahi¬
faaôhie, na te vahiné e tauturu ia na i te faatupuraa i
ta te Atua e
auraa, te
né e
ôhipa tei ôre
reira. Eiaha râ
no
te mea e, e
ôpuaraa âpi. Eiaha atoà
râua, e e tano i te vahiné e rave
te ôhipa ta te Atua e faaau i te tâne, e tano o na e rave i
teie nei, aita. E tauturu noa o na. Te auraa, eiaha te vahi¬
né e rave i te mea i faataahia na te tâne, e haere noa mai
ra o na e tauturu, ia ôhie te tupuraa te hinaaro o te Atua.
Eiaha râ ia îtehia e, teie atoà vau, e maraa atoà ia ù, e
tano atoà i te vahiné e rave i terâ, eere i te reira. la na
reira anaè tâtou, te na râpae ra tâtou i te faanahoraa a te
Atua. Ta te Atua, mea taa maitaî, te vahiné, e tuhaa no te
tâne, e te mea e hinaarohia ra i teie tuhaa, e faatupu i te
ôhipa ta te Atua i faaau i te tâne. No te mea, aita ta te
Atua faaauraa i rave i roto ia na e te vahiné, tei roto râ ia
te mea,
na e
letu, haavare ôutou. Te mau
e ôpani
ôutou, e ôutou iho eita ôutou e hinaaro e tomo. Te îte noa
ra ia tâtou e, terâ mau taata, te hiô ra râtou i to râtou tià¬
hinaaro
taata e
e to na
i
faaî
i te taata, te ani ra
mau mea oraora
mai, terâ mau ânimara atoà, terâ mau mea
oraora atoà, e mâîti ôe i te tahi tauturu no ôe, a tuu i te
iôa, e faaroo râtou ia ôe. Ua maîri te taata i te iôa, aita râ
hoê aè i faaroo, aita paî hoê i faatupu i te parau no te riroraa mai râtou ei tauturu no te taata ia au i te hinaaro o te
no
Turo
hâmaniraa i te
te Atua terâ
te
marama.
na
te
faatitiauà
ra
te tâne.
No reira, te vahiné, e tauturu noa o na no te ôpuaraa a
E tauturu râ o na i ta na tâne. Eiaha o na e tià
te Atua.
no te faanaho i ta na, no te parau e, terâ e ôre e maraa
i te tâne, e tano atoà vau e rave. E manaô taata te reira.
Aita tâtou e hinaaro nei e faatupu i te hinaaro o te taata,
mai
ia mâramarama râ tâtou i te hinaaro
rave
i te reira.
Te Veà
porotetani
o
te
Atua, ia fârii
e
ia
Vauvauraa manaô
te mau pupu
a
i te Monirè 14 / 07 / 2008 i te
kIhU
poïpoi
jiK
JB
Uiraa 1: E aha
i te hidraa o te Tenete 1,3-23. E aha te mea e tano ia paraumâramarama. Ua riro ânei te reira ei haafaufaa-àre-raa i te Parau.
te mâramarama
hia i nia i te faufaa
o te
PÀPA 1
Te mâramarama
auahi, te mahana,
Aniraa
ânei
Te
na
te tahi ia mea
e
àma. Hiôraa
mAmA2
: te
faatupu i te ora.
Teie taô mâramarama, e taô hâmani
o te mea e
te pupu :
türama,
:
: o
rama.
Atua, aita rà te parau no te
mâramarama e riro ei haafaufaa ôre i te parau no te pôiri.
E faufaa te Pôiri e te Mâramarama. Te mâramarama, e
mâramarama,
e
hinaaro
no te
pâhonoraa i te hinaaro o te Atua. Te mâramarama, na na e
haere mai, e te pôiri, e vai noa o na. Te mâramarama, e
tâpaô no te mahanahana e te ora.
I nià i te parau no te mâramarama e te pôiri, i roto i te hiô¬
raa o te tau, ia ao anaè, e faaàtea ia te pôiri, e ia pô anaè, e
faaâtea ia te
E parau. Te Atua iho te mâramarama. Parau
ora. Parau mana. Parau here. Parau ai'oha. E
parau tei îriti i te ùputa o te
Atua no te Ora o te taata.
Ua haamata te Atua i ta
na
ôpuaraa
a te
ôhipa nâ roto i te
mâramarama. Ei mâramarama ihoâ
e
oti ai te
ôhipa. Ua faaroo te mâramarama i ta te Atua
faaueraa. Ua riro ânei te reira ei haafaufaaôre-raa i te
taa
te
pôuri. Aita, aita roa atu. E tuhaa
ê ta te mâramarama. E tuhaa taa ê ihoâ ta
pôuri. E faufaa to roto i nâ
mea e
piti
Uiiaa 2
:
tei roto te
E tano anei te loane
ora
1,4 ia ravehia
no
te tamata i te tatara i te Tenete 1,3-25. Mai te peu
i te mâramarama, e aha te mea te taata i
taupupü ai i te iteraa i taua mâramarama
Te Fâ
:
türamahia mai i te taata. Te rahu, te Tamaiti. E ora teie no
loane
1,4
te taata.
Tei roto te mâramarama i te parau e o te
iho te parau.
E tano terâ nâ taiôraa
E tano te loane
mai ai ei
e
no
te
iteraa i te mâramarama tei
tâtara i te Tenete, te parau no te
Te
ôhipa mâtamua ia ta te Atua i parau,
ôhipa. E taua ôhipa, e Ora ia no te taata.
mâra¬
i riro
I
taupupü ai te taata : fârii ôre i taua mâramarama. Aita i
mâramarama. Aita i tauturu faahou i te Atua no te horoà i
Râveà
te
rahu.
:
i te taata.
Horoà i te
haapiiraa. Faaroo faahou i te Parau
:
Haamoriraa i te mâramarama, letu.
haere i roto i te mâramara¬
; ua
(loane). Te toe
ra, taua
o
e
Atua
horoàhia mai te mâramarama i roto i te
taata. Te ora o te taata, tei roto i te rahu
(Tenete).
Te ora o te taata, tei roto i te mâramarama
ma
teie Ora tei riro mai ei mâramarama.
Tamaiti, hoê â faaîteraa e te Metua.
te mâramarama
Haamoriraa i te rahu, mahana, Atua.
Titauhia i te taata
Te Metua, e tumu no
Te
ra.
PApA3
MAMA3
marama.
ra.
ao.
rahu,
ra te
e roaa
fâriiraa i taua mâramarama
ia
na te ora, te mea
ia tau¬
pupü ai te taata i teie mahana, te ôreraa e fârii.
Faanahoraa, faaâpi, ôrometua.
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
9
Uiraa 3: E aha te
te Parau a te Atua
mea ta te maramarama o
Tamaiti i haere mai
ta te
e
haamanaà faahou i te taata.
e
MÀMÀ 1
1) Te Atua
mua
türama.
: na na e
te Atua terà e ta na
» O
Te ORA
vai
2) Te faaîte mai ra teie parau e, te
Tamaiti atoà i haamanaô mai.
ra te
maramarama, terà ia i faaîtehia
Tamaiti i faaîte taata roa mai.
Atua ta te
hia mai ta
Atua
o te
here
te ora, te
:
i te matamua (rahu),
Te
E îmi anaè tatou i te râveà ia parau
Atua.
Te
maramarama
Te haamataraa
Rau
letu
Ôutou
fârii ôre i ta
nünaa,
e
e
e
Rahu
tuuhia ai teie parau.
faaîte o ia i te màra-
6 tatou i roto i te Parau
tei ia tatou të fàrii
te maramarama »,
e
pôiri,
terâ
na
parau e
Parau
a
hou. la fàrii te taata i taua
TÀPEÀ
Te
maramarama ra
:
faaîte
e
Atua i
faatupu, te
ia, ta letu ia i haere mai
e
hoî i roto i te Parau.
e
ra
letu
:
O
vau te
ùputa.
Rahu (teie nei.Ao). Ta te
hinaaro nei ia hoî i nia i te
no te
e
(oia ia i haere mai ai).
tei roto ia i te
a
te Atua.
te Parau a te
të
türama mai ia tatou.
haamanaô faa¬
e
ôpuaraa ta te Atua
Te vairaa te màramarama,
Parau.
na
NA ElAH A E
na te
ua
Atua, ta te Tamaiti i haere mai
ora o te
tamarii
haama¬
(fànau-taata-hia mai).
Haamanaô mai
Parau
ra,
ia i haere mai
matamua ta te
mea
Fatu ia
ua parau e
ta letu
:
haamanaô
te aroha. Ua mono-
à tatou
pôiri anaè
Atua,
noa atu te
Tei roto tatou i te
Te
vàhi
:
te
o
marama.
: «
e
ora
màramarama
Tamaiti ei haamanaôraa.
na
te
i te taata
4) la tae te tahi taata i te haamanaôraa, te auraa, ua hahi o
ia. Te Parau
ô mai i te Atua
no
naôraa i te taata e, e
no
3) Terâ
ta te
PÀPÀ2
I vai na te Parau i te màta-
«
Parau.
te
Atua. Ta te Tamaiti
te
Parau
te
e
E OPERE IA
Haamanaô
a te
Atua te
e
o
mai
hopeà. E
e
ra
te Rahu a
haamanaô
fenua, âreà ta ù Parau
mou.
noa
Atua i te faufaa
ra
tei
mau te
raî
ôre ia
e
Hoî i te fenua.
FAAHOU.
pâhonoraa i te Monirë
mau
14 / 07 / 2008 i te taharaa mahana
Uiraa 1
f
te
letu e tano ai e parau e, o ia te màramarama o teie nei ao. No ^
faaôhipa i te reira parauraa i nia ia na. Te vai ra ânei te taa-ê-raa
maramarama ta te Metua i faatupu e te maramarama tei riro letu ei tupuraa.
À
:
E aha te
mea
aha ia te Atua i dre ai i
l
7
roto
i te
PÀPA 1
E aha te
tenà,
e
o
tano
parau,
i parau
mea
ai i te hotu
taù toto tenà. Mai te
ànei
parau e, te
e
peu
Atua
o te
fenua
letu
e te
e :
O taù tino
Parau, hoê à ia,
i faatupuhia
e te mea
e ta na
letu te Parau maitaî
E
Te
:
te
ra.
fenua,
e
faatupu
reira ta tàtou
Te hotu
noaa
fenua,
letu atoà ia. Nà
Te rahu,
roto
e
faaîte
piti,
mea e
oia te hotu
mai i te Parau
o
a
ra
i te Here
no roto
e te
Aroha. Ta
mai i te Parau.
te fenua, e tupuraa
te
Atua, aita rà
ra
te
e
ia te reira
no
tano e parau e, te
Atua terà.
Mai te
mea
Aroha
o
Te
te
te
faaîte
Atua,
haapàpü mai
rahu, te Here
Aroha
10
o te
âfaî,
ia
ora o
e
:
ora.
faaîte i te taata.
Pàtia te rima i roto i te
letu, e here e e aroha no te Atua.
fenua, e here e aroha no te Atua.
Te fenua, e Èvaneria ora o ia. Te mea i pàpaîhia, te
Atua atoà.
te
Evaneria
Te
No te mea, te hotu o te fenua, na te Atua, e letu na te
o
e te
tumu, e parau, e
repo.
hoê à ia. E aha ia te manaô ta te reira fàîraa e
haapàpü mai
MÀMÀ 1
e
ra
e te
hotu-
o
te fenua i te Here
e
te
tano ia e parau e,
hoê à ia i te Atua.
teie
e te
parau
ia tàua
nünaa màôhi, te
Aroha i te màôhi. A fàrii i te Here
Atua, to tàtou terà
e te
ora.
Veà Porotetani n°8 /
Tiurai-Âtete 2008
e
îte nei. la fàrii tàtou i teie parau e
atoà ia tàtou i te faatura ia
na.
Te faaiavaîraa
te Rauti
a
-
Mana
I roto i teie
manaô
e
uiraa,
vai
ra
e
No te aha aita te Atua i parau
3
i roto.
No te aha letu i parau ai e,
O O na te mâramarama. Ua
To
parau hoê à ia. Te parau
riro mai ei taata. Aita te
i
reira parau i riro mai ei
taata. Ua faaîte mai te reira
i te mâramarama. Oia
parau
tâpaô
no te here e te aroha o te Atua ta te fenua e
faaîte ra. Ua riro mai teie parau ei mâramarama. No te
mea ua riro roa mai te parau ei taata, i parau ai letu e, o
mau
vau
te
mâramarama. Terà
te
rahu
a
Atua. Eiaha
te
te mata o te taata i
nià ia
àma
e
no
i teie nei te faaîte
ra
ra
i
hinaaro ra letu e huti
faahoî rà i terà parau,
te mea te
na.
No te
e, o vau te
mârama¬
cita e tano i te tahi Atua tei rahi i to
hanahanahana, na te mau mea ta na i rahu,
na râtou e faaîte, e haamaitaî e ârue i te Atua. Te reira
atoà te mea ta letu i faahiti, ia ànaàna to ôutou màramarama, ia îtehia ta ôutou ôhipa maitaî e ia ârue te taata i te
Atua. Te auraa terà mâramarama, ia îtehia o na i te ôhiparaa. la faahoî ihoà te taata i terâ àma i te Atua, e roaa ta te
taata faahanahanaraa i te Atua, te ôhipa atoà ia ta letu i
rave, mai ta te Taramo e faaîte noa ra, te parau noa nei te
mau raî, te haapii nei te tahi ao i te tahi ao, aita e parau,
aita e faaroohia ra te tahi muhumuhu, aita e ôrero, ua tae
ra te haruru i te hopeà o teie ao. E tano ia tatou ia
haapàpù aita e faufaa i te Atua ia haafaufaa ia na, te mea
ta te Atua e tiaî ra i te taata, ia îte te taata e o te Atua te
na
parau te Atiia, i îtehia ai e te
vai ra te Atua. Te Atua e te
te
ai
rama.
na
tanoraa mau,
mana, to na
tumu
o
te mau mea
atoà.
terâ àma i te Atua.
Te vai
Te
ra
ânei te tahi taa-ê-raa. Aita.
mâramarama, te ùputa, te mana o te Parau a te Atua i
îriti
no
te
faaîteraa mai i te here
te
e
aroha
o
te
Atua. Te
haereraa mai te Tamaiti, no te faaîteraa mai ia i terà
parau, terà mâramarama. Terà te tumu i haere mai ai te
Tamaiti e ta na i haapii i ta na mau pipi, ia îte to te ao e,
na ôe au i tono mai. Ta te tamaiti i faaîte faahou no te
mea aita te taata i haapaô faahou. Ua riro te parau ei
taata, ei taata atoà ihoà ia. la na, o letu i te parau e, o vau
te
mâramarama,
Atua. Te
mea
e tâpaô te reira no te here e te aroha o te
ia ta letu i haere mai e faaîte i te taata. la
haamaitaî ia te taata i te Atua
e tià ai. Te mâramarama, te
ia o te màôhi. I mua i te fifi ta te màôhi, e tano ihoà te
màôhi i te fàrii i te mâramarama a te Atua, te tâpaô no te
here e te aroha o te Atua. Te mea ia ta letu e haere mai ra
e faaîte i te taata. E faaitoito anaè i te faaîte i terà màra-
ora
marama.
Uiraa 2 : letu, te parau maitaî ia no te aroha e te
Atua i te taata, aore ra te Èvaneria ora a te Atua.
here
o te
PÂPÀ2
letu, te Parau maitaî ia
no te
Aroha
e te
Here
o te
Atua i
Èvaneria ora a te Atua.
ânei ia parauhia te fenua, te èvaneria
Uiraa
ia
a
:
E tano
MÀMÀ2
No te
te taata. Aore ra te
ora
te Atua.
haamàramarama, haamanaô, haapàpü
here o te Atua nà
faahou i te parau no te
roto i ta na rahu.
Eere te tahi parau
ôhie. Mea taa ê ihoà te fenua, mea taa ê
Èvaneria. Eita e nehenehe e faatüàti ia ràua.
letu, parau maitaî a te Atua (Èvaneria).
Te parau
ihoà te
parau tei
te here e
Te
E,
fenua,
e
arataî
o
ia te taata i roto i to na oraraa ta te
: i teie mahana, ua àtea rii
Atua i faanaho. Te tahi hiôraa
tâtou i te rahu
a
te Atua
:
eiaha
noa
i roto i te
(...) faahou te taata ia
na na mua roa no te
faatüàti ia
na
hea mai tàtou. Te haehaa, te fenua i
a
te pupu :
fenua, te èvaneria
aroha
o
te
e
Atua. To teie
Aita i
rohi
E,
e parau mau.
te fenua.
maitaî,
fenua ta tàtou
te taata.
rururaa, a
ra.
i ràpae àu i te Atua, te
ôpuaraa
e
na te
Atua
no te
taata.
A here i te fenua, oia to ôe ora. Te
ora a te
Atua.
Atua
la fàrii tàtou i te rahu
Te moana, te mouà, te tahora : te püai o
Pàhonoraa teie na te rahu i te taata.
Poroïraa
Tamaiti
E manaô
i te fenua.
la fàrii tâtou e, no
mua i te taata.
te
te mea, hoê à faaîteraa ta te Atua, ta
letu e ta te fenua.
no
To tàtou ora, tei te
Aita to tàtou parau
ôhipa, i
roto atoà rà i te tiàturiraa.
la
tei riro mai ei hotu no te fenua e te
riro mai ei taata (letu) tei faatüàti
e a
tàôtiàhia,
àmu tei
au
ia
a te
Atua i roto i te
e ora ra.
na
e
tiàmàraa râ te taata
ia
au
i te huru
o
te
no te
reira
nünaa.
taôto. Amene.
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
11
Te faaravaîraa
Mauruuru i te mau
te mea
e
e te parau i îriti, te
te aroha o te Atua, te
parau o te Atua ua tupu, tei
faaîte mai ia i te here e te
o
te Atua
èvaneria
fenua,
ânei
here
i te taata, ua tupu te reira parau, i mua i te
ora atoà te reira, ia tae mai letu, ua faahi-
tihia te reira parau, e i mûri ua rahi roa te faahitiraahia
reira parau, te tupuraa no te parau maitaî te Parau a te
Atua.
te
letu, te tupuraa no te Parau maitaî a te Atua, te faaîte atoà
i terà, aita o letu i huna i te reira parau, ua maraa
i te reira parau, to tatou ia tâfifi i teie
to tatou manaô i nià
amo
no te mea ua mau noa
letu. Te parau te
te
ùputa
e
i te
na
Clet
-
mahana,
parau no te haapâpü faahou
i to tatou tiàturiraa. E tano
e parau e, te fenua te
èvaneria ia a te Atua. Ta te
reira,
te Rautî
ia
pupu tei haamanaô
mai ia tatou i te
aroha
a
tenâ, terà ta na e faatoro, o na ia terà, te
atoà ihoà ia. To tatou ia fifi i teie mahana no
o vau
èvaneria
ora
aita tatou
la parau
e
tàuà rahi
roa ra
i teie tau.
o vau te èà, te faatoro ra letu
i teie poîpoî, te faaîteraa
letu
tatou i tàtara mai
te
here
ia
faatoro i nià i te fenua, i nià i te hotu o
te
e
aroha
o
te Atua.
Eita
i
e tano
i te èà. Ta
ia i te tupuraa
mua
i te tahi
parau ra letu e, o vau tenâ, o vau
i teie faatororaa a letu, te vai ra ihoà ta tàtou
màramarama. Te
parau
terà. I
mua
hiôraa i te èvaneria. Ta te metua tei riro ei parau, ua riro
mai ei taata. Te faaîte noa ra te reira i te hotu o te fenua.
èvaneria, te fenua e te î o te Atua, Ta te Tamaiti e ta te
Metua aita hoê taa-ê-raa. Te èvaneria ora, hoê ta te
Tamaiti faaîteraa e ta te Metua.
Te
ra 0 na
T' Uiraa 3
letu i parau ai i te hotu o te fenua e : o taù tino tenâ ; o taù toto
i
Parau, hoê â ia, e tano ânei e parau e, te Atua e te mea i faatupuhia e ta
Parau, hoê â ia. E aha ia te manaà ta te reira fâiraa e haapâpü mai ra.
À
:
E aha te
tenâ. Mai te peu
l
na
letu
mea
e te
MÀMÀ3
No te
fàrii,
horoàhia te
mea ua
ua
No te
îte
e ua maraa
te
mana
i roto i te Tamaiti, ua
ôhipa ia
na.
te Atua te tumu o te parau.
mea o
E, te vai ra to ràua taa-ê-raa :
Ta te Atua, mea parau e ua tupu.
haapii, ua faaîte. Eere i te
faatupu i taua màramarama i roto i te taata.
Ta letu, ua haamàramarama, ua
mea
ôhie i te
Aita
e
taa-ê-raa
:
Hoê fà ta ràua, te ora.
Te faaravaîraa
a
te Rautî
-
Turo
Te taata ta te Atua i
hàmani i te repo
ta te Atua
te taata
te
na
fenua
i feruri, aita
i fàrii, ua moèhia ia
o te Atua ia na.
hinaaro
Mai ta tàtou i faaroo i teie
ua ôhie te taata i te
màramarama, ôhie noa atu
poîpoî,
ra
te taata
i te feruri. Ua
ôhipa te taata. Ta tàtou tuhaa
i teie mahana, pàturu i terà
faufaa
ora.
paraoa.
te mea
Ahiri aita, eita ihoà ia
puai aè.
o
ia
miti, motu
e parau e o vau
ihoà ia
aita te Atua e taîri ra. Hinaaro vau terà
i raro, e vaiiho te Atua ia na ia rave mai
hinaaro, te mea ta na hinaaro. E fàrii ôe aore ra
No te
mea
mouà teitei
ta na e
Mai ta Faùa i faatià iho ra, te
e
tuu
aita, te parau no te püai. Aita e faufaa te reira, te fàriiraa
rà te âau
e
te
hoîraa i te Atua
Te faaînoraa i te
taata, to na ihoà
te mau
hia
te
taata
e
ia
ôre pauroa, ua faaîno anaè te
faaineine ra. la faaroohia te
Atua ia îte
i te
tàpati,
e
na e
àivanaa, aita e paèpaè e vai. Ua vaiiho-noapaî te taata, ia màramarama, ia fàrii te
ora, àimàrôraa, ta vai tei tano, te parau no te
reo o
e
fenua,
pohe ta
ra.
taiô mai ràtou te mau îrava no te faatano. Ta letu,
e hiô o vai tei tano, ia ôre anaè e fàrii, ua oti, e
tiàmàraa te reira ta te Atua i horoà mai, te mea ta te
Vàrua e arataî ra ia na.
eita
12
o
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Atete 2008
Ta
Vauvauraa manaô
te mau pupu
a
i te Mahana
piti 15 / 07 / 2008
i te polpoi
I
!
Uiraa 1. la parau mai letu, te mâramarama o teie nei ao : Tei faaroo i te Tamaiti, e ova
i
dre to na ; tei dre i faaroo i te Tamaiti, e dre o ia e îte i te ora (loane 3,36). la faaaühia teie
Y
mure
l
parau
i te loane 3/12,
e tano
ànei ia parauhia
ihoà te tumu i ère ai
e, te taata
ra
na
i te Here
i ôre
e
te Aroha
o
ia i te
o
Atua, oia hoî to
te
tàuà faahou ra, o to na atoà ia
e
Te tïtau atoà mai
ra
tûramaraa ta letu
e
teie parau
horoà
i
ora.
iho
na
ora ta
pohe.
i te taata tàtaî tahi, E aha te
ra no
te tumu te taata
i ère ai te
ora.
Ua turu
i te
noa te taata
Aita
e
faaroo
E aha te
Te
i nià i te
faatorohia
mea e
ra
mea e
i te parau, e
haere
e
mea
i
pâpaîhia, eiaha rà i nià
letu.
fàrii râ.
faaîte.
Rahu, teie
au,
fârii i taua
ora ra e a
haere
faanaho te Atua i te
mau mea
atoà
pii
noa
faaroo,
a
mai
ra e
reira fenua
ra te
parau ra
e
no
ora.
No reira,
faaîte. Hiôraa
:
a
Ua
te reira fenua e te
(te màa, te ràau).
No reira, te mau
tàvini
I TAUA
Atua, tatou tei faaroo i taua
o te
i teie mahana, te
faaîte
teie te
parau
mai
ra
letu, A HAERE A
MÂRAMARAMA.
MÂMA2
la
te mau
ora na e
la parau
i te
roo
Tamaiti,
ôre
e
nâ ô atoà
ra te
o
teie nei
raa
ia
no te
o
ôre to
ia
ora,
e
loane
Te manaô rahi i
roa,
mâramarama.
e ora mure
îte i te
ia
teie nei
na.
au
ao, o
Tei ôre
e
tei faa¬
faaroo i te
i te loane 3/36. Te
ao, e aore
ôutou i faaroo, e aha ia ôutou
ia ôutou i te parau o te raï.
tàpeàhia mai i roto i nà îrava
faaroo. Te tïtau mai
ra
teie
e
e
piti, te
parau na mua
i to tatou tarià ia faaroo, ia tiàturi mâ to tatou tâatoà-
i te parau mana a te
nà roto i ta
na
Atua, tei riro mai ei rahu, ei taata
Tamaiti ia letu Metia. la faaaühia teie nâ
ânei ia parauhia e, te taata ihoà te tumu i ère
ora. Te pàhono nei te pupu, e, no te mea, aita
parau, e tano
ia i te
ai
o
to
na
tarià
e
PÂPÀ 1
la hiô anaè i nâ îrava
roto i te
3/12,1 parau atu na vau ia ou tou i te
faaroo ai ia parau atu vau
parau
o te
mai letu, te mâramrama
Tamaiti,
parau o
tamarii
faaroo faahou ra, aita to na mata e îte faahou
e 2
tei roto te taata i te pohe, i
pôuri. Hinaaro te Fatu i te îriti i te taata i roto
,
i te mâramarama, i roto i te ora.
e te Atua i te tiàmàraa i te taata
Horoàhia
Te îte i te faataa i te maitaî
e te
:
îno.
Faatupu i te hinaaro o te Atua. (here / aroha)
Te mea i ôpanihia i te rave, te mea ia ta na e rave.
Te ôhie ôre o te taata i te fârii i nà parau e 2.
Te tü ra nâ parau e piti a te Fatu, i nià i te pure a te
Fatu (haapaô i te hinaaro i te fenua na...)
Ta te Fatu
hinaaro, ia faaroo te taata, i reira
fanaô ai i te ora. Eere râ i te
te reira parau.
mea
ôhie i te
o
ia
e
faatupuraa i
la ôre te taata ia îte i te rautï i te fenua, eita o ia e tae i
nià i te parau no te raî.
Te taata te tumu
e
fifi ai i te
oraraa.
Te taata atoà rà te tumu, e matara
Veà Porotetani
n
ai to
na
fifi.
8 / Juillet-Août 2008
13
Te tâtararaa
te Rautï
a
Oletu, e taata, tel fârii
tel tiàturi i te parau
te fenua. Terà la ta
e
O
te loane
32
haamanaô mai
e
fenua. E ùru,
nei, faraoa,
uaina,
rà
eere
parau o te fenua. E aha la
haari, maniota, meià, taro,
te fenua. Tel fârii, tei tiàturi e,
e
terâ, aita
mau
terà, aita
e auraa,
manaô,
e mau
haafifiraa,
e tano.
Terà tei
manaô faufaa ôre anaè
ia.
Haamanaô
na tàtou, i te tahi taime, teie pupu taata e
nei i te parauraa e, « ta mâtou te tàpati tano roa
aè, ta mâtou te tâpati mau », e ia haere mai o letu, e haafaufaa ôre i te reira manaô to te taata. E aha ta na i parau.
noa
Te reira
te reira
mau ràveà atoà no te haaapiapi. No terà mea e, ua
pàpaîhia e, e faaraoa, aita te ùru i pàpaîhia, no terà mea e,
ua pàpaîhia e, e uaina, aita te vai haari i pàpaîhia, e tito-
faufaa ôre te reira.
I roto i to letu tere i roto i teie ao, te
roa-hia
e
tahi ôhipa hereletu, maori rà te haapiiraa ia i te taata. E te haa-
rave, eere tei nià i te raî, tei te vàhi rà e
taata, tei te vàhi tei reira to na nohoraa, oia
hoî tei nià i te fenua.
piiraa ta letu i
orahia
ra e
te
E parau mau,
aita ihoà paha ia ta letu e faaàpu, ua
haapii rà o letu i te taata i te auraa o te faaàpu. Aita ihoà
paha o letu i haere e taià. Ua haapii rà o letu i te taata i
reira mau mea, no te ora ia o te taata. Te
ia tàtou e, te mau haapiiraa ta letu i rave, e teie ta
ani nei i te taata ia fârii, tei nià i te fenua. E tei fârii i
ôutou
ta
mea
mea.
e
Tei hea atu
»
parauparau ra, o vau ia, o vau
ra ia te manaô o te taata. Ua
taa ra ia
na e
haapiiraa a te fenua, ua ora ia. Tüàti rii noa paî e terà
manaô ta te pupu e parau ra, i te haamataraa mai e, te
mea matamua e tîtauhia, te faaroo. E faaroo i te haapiiraa
a te fenua. E fârii atoà rà i te haapiiraa a te fenua.
te
faufaa ôre. Ua
pàpü atoà ia ia tàtou e, te ùru, te taro, te
e parau, àhiri e, aita e fenua. Te fenua
ràtou pûraa mai. E te fenua hoî no reira to
haari, aita to ràtou
no
e tei hiô e, mea nà ô, ua
ôre. Teie rà hoî tàtou e îmi noa nei i te
te ravaai. E te
tito
«
na
püfenuahia mai. Tei fârii
roaa te ora mure
e
terâ anaè
e, o
taata, te imi nei tatou i te mau ràveà atoà no te
parauraa e,
tano. Te reira
fànau
raa
e
parauparau
no reira o letu i te pûraa
i to letu riroraa mai ei taata, mea
püraa mai, te fenua atoà ia
mai. E haamanaô
fenua. Terâ la ta tatou
taruâ, terà atoà te parau o
tei ô, ua roaa ia na te ora mure ôre. Tatou nei rà hoî te
te
ràtou
tahi
te
parau o te
Tiàtono Marama
: « I parau atu na vau la
ôutou i te parau o te
fenua... » E aha te parau o te
ra
te
-
reira to
No reira, tàtou
piiraa
a te
tei âmui i teie poîpoî, e faaroo i te haa¬
fenua, fârii
e a
fârii anaè. E
ora
tàtou. la ora
na.
Uiraa 2. E aha te fâiraa e vai ra i roto i te parau no to te taata
hâmaniraahia ei repo fenua. I mua i teie parau, e aha te tahi tûramaraa
e noaa ia tatou i mua i te parau no to letu riroraa mai ei taata.
PÀPA3
MÀMÀ3
Aita to te taata
e
parau
i ràpae aè i te fenua, e parau. Te
to na hopeàraa, e fenua. Te auraa,
haamataraa
o
te taata e te
fenua hoê à ràua. No
te taata e
ia ô anaè mai te parau no te
no
te
hiroà, te
reo.
reira, te vàhi
fenua,
e
e
tiaîhia
ô atoà mai te
Titauhia rà i te taata ia îte
e
ra,
parau
ia fârii i te
reira.
repo
fenua (Parapore
fârii, te vai atoà
tàtou, ia îte
e
ra
o te taata ueue
tei ôre i fârii. Te
huero), te vai
mea e
tîtauhia
ra
ra te
ia
no
o
te pupu,
Te
auraa,
Te fenua
hoê à puna to
roto mai ràua i te Tumu Nui. Terà te
no
te vai atoà rà te tahi tûàti-ôre-raa i roto
ia mâtou iho. Mai teie rii te faanahoraa. letu, o
ia te tumu,
âreà tàtou te taata, tàtou te àmaa. E te mea e titauhia ra ia
tàtou, hoê à
ta
mea ta
tàtou
e
tàtou, oia hoî te hinaaro
manaô
o
te
pupu.
fenua. Te tüàti
mai
ra
Te
noa ra
teie parau
No te mea, te
faahotu mai, hoê à faahoturaa
o te
auraa,
Atua. Mai terà rii te
aita
o
letu i haafaufaa ôre te
ia i nià i terà manaô e, te tîtau noa
ia tàtou, ia fârii e ia îte i to tàtou fenua.
a te pupu i teie mahana, aita e nünaa
hiôraa
mai ia tàtou i te haafaufaa ôre i to tàtou fenua. Terà mai
to mâtou
14
1) E tauturu letu ia tàtou i te îteraa te hinaaro
2) letu
muraa
manaô. Mauruuru i te faarooraa mai. la
ora na.
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
no roto
atoà
to letu e te
Manaô
faaîte
roto atoà mai ia i te parau.
ràua, hoê à ràua,
manaô
ora.
Tûramaraa
Aroha
ia fârii i te fenua.
Te tûramaraa. letu, no roto mai o ia i te parau.
hoî,
1) To ù ia îteraa i te ôhipa ta te Atua i rave no ù.
2) E hohoà tàtou no te Atua.
3) No roto mai tàtou i te fenua, o ia atoà to tàtou
o te
Atua.
Haamanaô atoà rà tàtou e, ua faaau atoà na letu ia tàtou i
te
Te fâiraa
e
o
ia i te püfenua, te auraa, e tàa-
fenua.
pûôhu. la haafaufaa te taata i te
te Here o te
noa ra
Atua ta te Rahu
ia na, i te taata.
parau no te
te Tamaitl
e ta
e
®
.Aïv-r^:
Te
pàhonoraa i te Mahana piti
mau
15 / 07 / 2008 i te taharaa mahana
Uiraa 1.
O
Ôutou
teie parau.
te màramarama o
teie nei
ao
:
E aha te
maramarama
E aha te titauraa i te taata i fârii i taua màramarama
ra.
PAPÀ 1
MÀMA 1
I roto i te pàhonoraa i pàpaîhia mai, e piti anaè. I roto i ta
màtou pupu, mea rahi te mau pàhonoraa i horoàhia mai.
Ua tàpeà-noa-hia rà terà nâ mea e piti. Ei hiôraa no terà
nà
piti, e màramarama ihoà paî tàtou. I roto noa i
piti, ua matara. Terà te pàhonoraa matamua. Ôutou
màramarama o teie nei ao, na letu teie parau. eere rà
te
Te
piti o te uiraa, te nà ra, E aha te titauraa i te taata
tei fàrii i taua màramarama ra. Te nà ô faahou ra te
e
rave ia e ia faatupu i te hinaaro o te Atua.
mataù, eiaha e taià. Hoî i roto i te fenua. E
faaôhipa i te vàhi i reira ôe i te nohoraa e te ôhiparaa. Te haapiiraa a letu, te titau mai ra e rave i te
marû, te haèhaa e te faaôromaî. la àma noa te môri
ora 0 te here. la itoito, eiaha e paruparu. la ora na,
ôutou.
na
te
Te
piti
pupu e,
Eiaha e
pàhonoraa, te parau ra letu te feià ua faaroo i
Te auraa, te vai ra terà tiàturiraa i roto i te Fatu i
o te
te parau.
feià
e
fàrii
ra.
E aha te titauraa i te taata, tei fàrii i taua màramarama ra.
Te maramarama, ta na tuhaa no te türama ia. Te mea atoà
ia e titauhia ra i te taata. Mai te peu te màôhi nui nei teie
màramarama
teie nünaa
ao
pàhono ra te pupu e, ôutou te màramarama o teie
nei ao, e parau ia teie no te tàatoàraa, tei fàrii i te
màramarama no nià mai i te raî.
mea e
terà
te
Te
e
e
parauhia
to na mau
ra, te auraa ra, ia türama ia o ia i
fifi atoà. la haamàramaramahia te
màôhi.
voilà.
: Ua màramarama anaè te parau, aita atu ia e
titauraa, ia faatupu ia. Te tahi mau hiôraa i horoàhia mai ;
te mau
fifi
e
vai
ra
ai i te
nei
k
tâpoi nâ nià iho... E aha te tûramaraa ta teie parau
i nià i te parau o te raî, oia te hinaaro o te Atua.
te
MAMA2
Terà mai ta tàtou uiraa i taiôhia atu i mua ia tàtou. Ua
hiô mai rà te manaô na mua roa i te tuhaa matamua,
terà ia reo to letu e nà ô ra e, E dre te taata e tutui i te
râmepa a tuu ai i te tâpoî nâ nia iho... Te nà ô ra te
pupu èivànaa a te mau màmà, te pupu 2, aita terà huru
hohoà taata. Mai te peu rà te vai i roto ia tàtou, e taata
maamaa ia. la tutuî anaè te ràmepa, no te haamàramaihoà i te ùtuafare. Terà ia to màtou manaô i nià i
terà tuhaa matamua.
rama
Te piti o te tuhaa, terà ia uiraa e, e nà ô ra e, E aha te
tûramaraa ta teie parau no te fenua e horoà mai nei i
raî, oia te hinaaro
o te
Atua. Te
no te
Ei
5) E te
pae
hinaaro
o
Te nà ô
ra
eere
te
to na
te fenua i te hinaaro o te raî, oia hoî te
hopeà, te titauraa, ia faatupu te taata i te
te Atua.
ta màtou
poroïraa
reira i te hinaaro
o
e,
atirê i te tàpoîpoî
te Atua. Te
îmi
noa,
ia i
noa ra o
pohe. Mauruuru.
e
^
horoà mai
j
atoà.
) Te fenua, no roto mai ia i te rahu a te Atua. Oia atoà te
raî. Te fenua, te ùputa ia to te raî. la parau-anaè-hia te
parau no te fenua, e îtehia mai te parau no te hinaaro o te
Atua. la parau-anaè-hia te parau o te fenua, ôiôi noa te îte
e, te hinaaro terà o te Atua i te taata. E aha te auraa. Eita
e tià i te taata ia tâpoî no te mea te hinaaro o te Atua,
eiaha e tàpoîhia. Teie te auraa, e îriti, ia màramarama, ia
ànaàna. Te hinaaro o te Atua, ia vai àma noa. la araa noa
parau o te
fenua e to te raî, eiaha ia hunahia. Teie te
tàpoî-faahou-hia, ua ravaî.
Aita te tûramaraa
ua faatupu
Atua.
fenua
1
e
taata.
noa
ômuaraa, ia haapaôhia to ôe hinaaro i te fenua nei, mai
to te raî
auraa,
here e te aroha o te Atua.
faaàmu te fenua, e rapaau e e horoà i te ora i te
i te taata. 3) te fenua, e tauturu fàtata o ia no te
nünaa. Terà
raî, oia te hinaaro o te Atua. Ua tàfifi rii te
màtou i te tahi tià Rauti, ia Vaetua a
parau o te
ra te pupu e,
e türama te fenua i te
4)
mau
pupu. Titau atu ra
Flores.
te
pàhono
ora
i roto i to tàtou
mauruuru.
Uiraa 2. la parau mai te Fatu e : E dre te taata e tutui i te râmepa a tuu
'
1)
2)
Pôpô.
Püôhuraa
ia,
nià i te parau o te
ia
eiaha
e
no te faatupu i te pôiri. la àma anaè te
ràmepa, e màramarama ta na e faaîte. Ta na e faaîte mai,
eiaha e tàpoîhia. Eiaha e huna te parau o te fenua e to te
raî atoà. Aita e parau to te fenua, aita to te raî. Mea tûàti
ràua, e aha te auraa teie parau. la faaroo anaè tàtou terà
parau no te tàatiraa te tàne i ta na vahiné. Ua tuu mai i
terà parau. E faaroo na tàtou ia parauparau anaè te feià
paari no te faatûàtiraa, e ia hape anaè te tûàtiraa, e ô te
parau o te fëtii.
Te
fenua, te vahiné, terà ia parau
e, te papa nià e te papa
aè. Te papa nià, te raî ia, te tàne ia, te papa raro aè,
te vahiné ia. Te papa raro, te fenua, ua faarirohia o na e
metua vahiné. No reira, te tàne, e hiô o na te pôiri, âreà te
vahiné e hiô o na i te raî, e faatûàti te tàne. Terà ta màtou
raro
PÀPÀ2
I roto i ta màtou feruriraa i teie parau, ua tàfifi rii màtou.
Ua parau mai te Fatu e, E ôre te taata e tutui i te râmepa
a tuu ai i te tâpoî nâ nià iho... No te uiraa ihoà. E aha te
tûramaraa ta teie parau no te
fenua
e
pàhonoraa.
horoà mai nei i nià i
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
15
Vauvauraa manaô
te mau pupu
a
i te Mahana toru 16 / 07 / 2008
i te
Uiraa matamua
mau, ua
polpol
1. la hidhia te Taramo 85,10-11 : Te aroha e te parau
:
fârerei râua... E aha teie parau mau ta te fenua e mau ra. E tano anei la
e, te mea atoà la ta letu i haere mai e faaite faahou i te taata.
parauhia
PÀPÀ 3
MAMA 1
1. Te aroha
e
te here ua
Te parau mau ta te fenua e mau ra, te parau ia no te here e
te aroha. E parauhia te parau mau eere i te parau haavare.
fârerei râua, te Atua o tei
haere mai
e fârerei i te taata, ua ineine te fenua i te
fârii i te taata. E hau to roto i te fenua, âreà te taata
te haafifi nei ia te fenua. Te tîtauraa e faatupu i te
tàiiàparauraa. To tâtou tiàturiraa hoê, te parau mau
aroha e faatupu ora. Te auraa, te îteraa atu ôe te
E parau
e
te
i terà
vai
itehia
ia ôe.
mea
e
ra
2. Te tîtauraa ia tâtou
ta tâtou
e
tahi ia
tauiraa. Teie atoà te
na e
te
taui, aita to
i teie mahana, ua
ra
Atua
e
na e mauraa.
taui, ta te
Te ôhipa e
rave-îno-hia te fenua, te
parau
te Atua. Te parau mau
mau a
atoà ia fâîraa, te
eita te parau a te
a te taata.
taata anaè te parau e
aroha, to tâtou ia îteraa i terà i ô mai. Te parau mau
te
îno
te rave
i ô mai, inaha tei roto te
fenua te
ora. No reira, te mea atoà ia teie o ta letu i haere mai
e faaîte te taata e hoî i roto i te ora, te fenua, te Fatu
taata
rà tei ôre haùtiùti, aita to
parau tei riro mai ei taata e ei fenua, oia te PARAU A TE
ATUA. Ua fârii te fenua i te amo i te parau a te Atua, e
tarià to na, e faaroo. Te auraa, cita o na e âueue noa atu i
ta letu
reira
o
e
haere mai
te taata
vahiné, eita
te mea te
no
fenua to tâtou ia metua
hinaaro i te pohe o te taata. Te mau
atoà ra te fenua i te ora e te pohe. Eita rà te fenua e îmi i
te pohe o te taata. Te ora o te taata tei roto ia letu e te
ôhipa âueue ôre, hoê à ta râua fà, faatupu i
te ora.
Rahu
a
o
ia
e
ta te fenua e faaîte ra, te
faaîte : te here, te aroha, te ora,
e
te Atua.
Te auraa, te ora tei mua ia ia ôe. E ia îte anaè ôe i mua
ôe te hoê tumu haari, tei reira atoà to ôe ora. Terà ia ta
màtou pàhonoraa.
ia
Uiraa 2.1 te hiôraa i te loane 5,39-40 : -Te imi nei àutou i te parau
i
pâpaihia ra ta ôutou i manaà e roaa te ora mure ôre i reira... e ta letu
pàhonoraa i nà pipi i tonohia atu e loane ia na ra (Màtaio 11,4-5), e aha te
türamaraa ta letu
e
horoà
ra no
i ère ai i te
te tumu te taata
,
ora.
MÀMÀ3
To te rururaa, la ora na, ta màtou pàhonoraa, teie ia :
e horoà no te tumu te taata i ère ai te
MAMA2
Te türamaraa ta letu
Ua türuî
noa te taata
ora
i nià i te
mea e
;
1. Ua vai
te ture.
2. Ua
noa te
Ua
mau
parau
ei
parau.
te ture aita rà e
ràtou te tiàraa
rave
o te
3. Aita
e
ôpere.
4. Aita
e
haafaufaa te here
5. Faaea
mure
noa
Te tahi hiôraa : te
faaôhipahia ra.
parau o
mai
Atua.
e a
i roto te
aroha
pàpaî. Aita
e
o
te Atua.
fârii,
ua
ère ia te
ra
ora
eiaha
faaea
i roto i te
pàpaî, a hiô, a îte,
âua haati ra ia tâtou. E faaitoito
tâtou i te türamaraa, eiaha e tàpoîpoî faahou. la vai àma
noa te râmepa.
a
:
ra
te
e
faaôhipa i terà pàpaî
noa
e
mea
i
pâpaihia, eiaha rà
letu. Aita
mea e
haere
rahu e, teie au. Teie te ora. No
te
ora ra e a
Atua i te
haere
mau mea
e
e
e
faaroo
hotu, te reira fenua
e
ra
i
faaîte. Te pii
reira,
a
faaroo
faaîte. Hiôraa, ua
atoà
no
te
reira
fenua. Ua faanaho te Atua te reira fenua
e
e te
reira
ta na
ta na hotu, te mea e ora ai o na
ra.
Ua faahiahia
roa vau
tâtou i te rahu
Atua, tâtou
1 teie
Veà Powtetani n°8 / Tiurai-Atete 2008
ra e
fàriihia. E aha te
fârii i taua
faanaho
e te
ôre.
Poroïraa
te parau e
i nià i te
faatorohia
e
a te
i terà
mau
Atua. No
faaroo
ra
râau. E
reira,
faaôhipa paî
e te mau
tàvini
o te
i taua parau ra, a haere e faaîte.
mahana, te parau mai ra letu e, a haere a faaîte i
Te Uiraa 3. E aha te
aha te
mea
te Mâdhi i ère ai
i te
ora
i teie mahana. E
mai ei
parau o te tanuraa i te püfenua e boroà
taiitururaa i te Mâdhi i te ite-faahou-raa e te fârii-faahou-raa i te
haapiiraa ta te
Pâpâ 1
To te rururaa, la ora na.
Teie te pâhonoraa a te pupu ;
1) Te mea te mâôhi i ère ai te ora i teie mahana ; Te
ôpereraa (I te tau o te mau tupuna, iia ite râtou i te
ôpere. I teie mahana, aita te taata i ite faahoa i te
ôpere), te here, to na tâàmuraa i nia i te fenua, te îteraa
i to na parau ia au te ôpuaraa a te Atua.
2) No te pâhono i te uiraa 2, e hiô na mua te mea i
èrehia
e
te
mâôhi i teie mahana.
3) Manaônaôraa a te pupu : Te hiôfaahouraa i to tatou
parau. E rave i te tahi tâuàparauraa.
4) Manaô huru rau ; Mâôhi ère -> Mâôhi tarihua
ta te
Atua i horoà mai ia
2) Ua ère
mea e
Haamanaô ia râtou i te parau tei tuuhia mai i mua
tâtou i nanahi ra. E 3 manaô tumu i tâpeàhia mai :
;
ia
2) Here i te fenua ; 3) Here i to ôe
Atua.
o
ia i to
nünaa ê terâ
e
hinaaro,
na te ture
Hoê taata i
inai
e
de
vai
ra
o
i roto i te
ia i to
fenua. E aha te
mai i te fenua
na
no
fenua
no
no
no te
Paturaa fare
Moana (Hooraa ià
;
:
de, aita
e
; etv...
:
te imi i te ora i te tahi
teie parau.
E teie
parau, no
ô
roa
Hoê â huru e, aita o na e tiàturi
reira mai
na
o na
ra o
haere mai i ô nei, te
Te
faaineinehia mai
e tâmâa maitaî.
:
na,
o na,
tâpapa mai nei
vai
e ora noa
i to
na
fifi,
i te vâhi
ra te
i te
o na
iô
feruriraa e, tei ô nei te ora. E
aha te
e
no
moni,
e
mea ta te
auraa.
reira mai
Teie ia te auraa, te manaô, te vai ra pai te ora
Atua, tei ôre i âtea ia tâtou
e ta tâtou e parau nei e,
ôe Here e to ôe Aroha tei
te tâatoàraa o te nünaa. Mauruuru
Hiôraa
na.
e e patana ta na e o
moana.)
auraa o
Ènana.
tâpapa mai nei
tâtou, i nià i te àmuraa mâa ta tâtou e
haere atu, te faaîte noa mai â te Here e te Aroha o te
te Atua no to
fenua
vâhi ê atu. Te auraa, aita o ia i tiàturi faahou i to na
rà, nehenehe
mauruuru e
vâvâhi)
e
pihai iho ia de
Haafaufaa ôre atu
no
ia
3) Te tahi manaô i matara mai
inaha
nehia mai
ra
na
patu i to de fare mai ta de i
e
nei mà te tuu i roto i to
Mai te peu e, ei môrî e àma ai te iiiti, e hitihia ai te
màramarama i nià ia tatou, ei mâa atoà ia e faaî te ôpü
o te taata no te horoà i te itoito e te pûai. Tei faainei-
ora
patana, e horohia de. Aita to de e tiàmàraa ia hoo de i te
faahou i te vâhi
MAMA 1
îte-ôre-raa i te
e to na
na.
faatere
e
nehenehe
iho
na
tiàmàraa i nià i to
na
(Eita de
E faaruè
Manaô ômuaraa
1) Here ia ôe iho
Pâpâ e Mâmâ 2
1) To na haafaufaaraa ia
ora.
o na.
i ô. E ia
aha anaè atu â, i ô
Atua i tuu i
mua
ia
na.
ôhipa
e
îtehia i teie mahana,
No reira, aita o
ua
hoo
o
ia i ite faahou i te faufaa
tâtou i terâ parau,
eita ia
e
ia i to
o te
na ora.
fenua. Ua îte
nâ nià iho faahou.
Veà Porotetani n°8 ! Juillet-Août 2008
17
Dosier
Te
pâhonoraa i te Mahana toru
mau
16/07 / 2008 i te taharaa mahana
Uiraa 1.1 te hiôraa i te Tenete
2,18-19
Tenete 1,25-26-28,
e te
hea tatou i te mâramarama i teie hinaaro to te Atua
mau mea oraora
atoà ta
na
i hâmani
e
e
ei nia aè
e
nâ
te taata
i te
i rahu.
ta na
PAPAS
te
Te parau i tapeàhia mai « i nià aè ».
Ta te taata i mâramarama ; Ua hau te tahi i te tahi, oia
hoî te taata te haamata e te faahopeà o te mau mea atoà,
Riona ; ia roaa te tamarii te haafàtata i te mao. I mua i te
reira huru e haapàpü mai ra i te parau a te Atua i nià aè te
taata i te mau mea atoà i hâmani e i rahu.
i
ferma, te mouà, te moana etv... oia hoî te
raveraa o ia i te tiàraa haavâ, faatere, hâmani, ôfati, mai
ta na i hinaaro, eiaha râ mai te rahu, ta te Atua, te parau e
haafàtata i te
ia
ra
na.
Poroîraa
: Te parau mau, tei roto i te fenua. Te taata tei
nià aè, tâvana noa atu à te taata, te rahu rà teie e mau nei
i te parau mau. la riro te rahu ei fare haapiiraa na tàtou.
Terà mai te manaô
A
e
i te
mua
pii
manaô-ôre-hia. Mai te taata
mau mea
piti, te tamata
o
te pupu
Pàpà 3.
Atua i te faaroo o te taata. la hiôhia
te mau tupuna, mea piri râtou i te nâtura, ua îte i te
faaroo, e ta na e parau mai ra ia na. e tano e parau tei nià
ra te
aè râtou. Tàtou râ i teie mahana, aita ia, tei raro roa tatou.
roa ai.
Te tumu ia tàtou i fifi
PAPA 2
Terà te uiraa i taiôhia atu i
A toru, ta tâtou parau e arataî mai ra ia tàtou, oia hoî tei
nià aè tâtou. Tei ia tàtou te îte, te paari, te àravehi, te
here, te marû, te aroha, te faatura. Aita i roto i te tahi atu
mea ta te Atua i hâmani, te taata anaè râ. Tei nià ia na te
mua
ia tàtou, hoê à ta
màtou uiraa.
Hou
ra
nià i te
màtou ômua atu ai i to màtou
àpi
mau
manaô i
mai màtou i teie Taramo 8.
maèro te upoo, e raùraù te
parau, ua tuu
huru ta te Atua i horoà. Tei moèhia ia tàtou i teie mahana.
Eere te parau atu ra e,
ôhure, ei arataî rà i ta màtou feruriraa i nià i teie
A
parau e piti ta te Tenete e faaara ra ia tàtou i teie
mahana. E aha te taata nei e manad mai ai de ia ù
maha, te tumu
metua e te
oraraa
îtehia
tamarii aita
nünaa
fifi. Te vai
e
e
ra
te vai
te
roto
i te hohoà
tahi
mau
tahi
e
taata te
tura
e
mea e
e te
îriti
ra
Noa atu râ te reira
ra
ia tâtou te tahi
ia tàtou. Te
roaa
ùputa, i
nei i te
i te taata. Ua faaea
noa
te taata
e
nei, i haapaà mai ai. Ua
raro
aè iti
noa
i te
mau
aè i to de taahïraa àvae.
raro
(Tenetete 2,18-19) ta te Atua
i te taata ia mâiti atu i roto i te
mua
a
merahi, ua faatorona vau ia de i te hinuhinu e te
tura, e inaha, ua tuu vau i te mau mea atoà ta ù i
rahu i
faaroo, te haafàtata i pihaî iho i
au
Tamaiti
hâmani de i te taata i
mau
Uiraa 2. E aha teie tauaro
ra
te
faahou. I roto atoà ia i te
atu ra.
noa
faaîte mai
îte,
fifi i roto i te ùtuafare, te
ra te
atoà ta
mau mea oraora
ânei teie parau
na
e
hinaaro
i arataî mai i
i reira (lôpa 12,7-9).
MAMA 1
E
piti manaô
PAPA 1
:
1) E tauaro te ànimara i te taata,
e tauturu te
ànimara i te
mau
taata.
2) E tauaro te taata no te taata e tauaro atoà rà te taata no
te Atua no te faatupu ia i ta na ôpuaraa faaora. Teie rà,
eita te tauaro e tauaro mai te peu, eita o na e here i to na
vàhi, here i to
na reo,
here i to
na
fenua, here i ta
na
màa,
etv... Aore rà mai te peu e, eita o na e here i te ànimara.
1 roto i te lôpa 12/7-9, ia au i ta tàtou uiraa, mea pàpü te
ôhipa
ià
o
a te puaa :
ta te
e
haapii
; ta te manu o te reva e te
faaîte ; e ta te fenua : e parau.
taata, te fàriiraa ei tauturu, ei tauaro
te moana
noa ra
oia hoî
: e
Te toe
no
te
taata.
Aniraa
:
avatea, te
pupu e
18
Te tauaro au, e tano
Terà ia vàhi e, tauaro. I
parauhia
teie mahana, i teie
Aita te
i terà vàhi. Te reira noa.
ra te parau no te tauaro au.
mâramarama maitaî
ra
Veâ Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
puaa.
la
au
tàtou te tauturu
te
te
a
ànimara i te taata. Hiôraa
te mau
ra
:
ià
(feià ràvaài) ; Puaahorofenua >
pûtë ; Taura > tauturu to tàtou mau tupuna i
mau manu
amo
ànei ia parau-atoà-hia i nià i te
i ta tàtou uiraa i horoàhia mai, te îte
>.te
roto i te fëtii.
I teie mahana
mau
ànimara
;
e
aita
e
faaîte
taa
ra
faahou te
; a
mau
tàpaô
taiô ia i te puta
a
a te
lôpa
12/7-9.
Fifi
=
te àtearaa te taata i te
Te taata
hoo atoà
e
ra
fenua
e
te rahu a te Atua.
fenua hoê à ia ; ia hoo anaè te fenua, te
ia ia ôe iho (te taata).
te
^ Uiraa 3.1 roto i te aniraa a te Atiia i te taata e mairi i te ioa o te mau^^
aha te
haapeàpeà
mea
ora, e
mea
ora, aore ra te tauturu
L.
taata, ua
mea e
dre
ra
hope atoà ânei te parau
o
MAMA2
To te rururaa, la ora na. Na mua roa, te
pâpü,
mau mea ora
haapeàpeàraa a te Atua. Te manaô o te pupu teie ia, te
hinaaro nei te Atua, ia ite te taata i te tauturu no roto mai i
te
mai te
mau mea ora
mau
ànimara atoà. Ua riro taua
ei tauturu
au no
ra,
mau
râau,
e tae noa atu
mau mea ora
ra,
teie
mau mea ora
E aha te
ua
atoà. I roto râ i ta matou uiraa, te vai nei ia teie parau no
taua
: te ida àre âiiei o teie mau
Inaha, aita teie ùputa i matara i te
i te
ei tauaro,
mea
Te
ora,
piti
teie
mau mea
ia. Aita i
vai
piti
noa
mau
o te uiraa. Ua hope atoà ânei te parau no
ora ei tauaro. Te manaô âmui o te
pupu, aita
hope te
atoà
ra
parau o teie mau mea ora ei tauaro. Te
à te mau mea o ta tatou i ôre i ite, oia te
o
taata e te
Te toru
rave
haapeàpeà
ra te
Atua.
o te Atua, ia ôre te taata e fârii i teie mau
tauaro no na, eita atoà te tauturu e roaa.
ei
te manaô. Aita te tàuàparauraa e roaa i te
ànimara.
o
te manaô. I mûri mai i te
i fâ mai ai te
peàpeà
o te
ôhipa a te taata i
Atua. Aita i îtehia te
tauturu no te taata.
Ua
te taata.
mea e
1) Te peàpeà
hope atoà ânei te
tauaro.
Te vai nei te
^
ei tauaro.
MÂMÀ3
hinaaro nei te
pupu Mâmâ 2, e haamanaô ia tatou e, te mea
hinaaro te Atua ia mairi te taata i te iôa no te
i te A tua
o te taata.
E,
tâôtiàhia
aita
e
no
riro teie
te taata. Te auraa,
pai i tâôtiàhia
rà. Terà
noa
parau o
teie
mau mea ora
ei
ei tauaro, aita rà i
te parau no te tauaro,
mau mea ora
no te taata noa, no te mau ora
mau manaô.
atoà
to màtou
iôa, te
auraa o
mau faaôhiparaa o taua mau mea ora. Te
teie manaô ta matou i tuu mai, oia hoî, te vai nei
te tahi mau
rahu,
tatou i ite i te
nà hea
e
mau
auraa o
ànimara, te ite nei tatou
to ràtou mau
faaôhipa ia ràtou. Terà
iôa
noa
e
aore ra,
aita tatou i ite
aita
e
ia te manaô.
Veà Porotetani n°8 ! Juillet-Août 2008
19
Vauvauraa manaô
te mau pupu
a
i te Mahana maha \1 ! 01 ! 2008
i te
Uiraa 1.1
mua
i te Tenete
poïpoï
2,22
e te
Tenete 1/27,
mâramarama i te parau o te vahiné : mai te
mai te pùdiraa i te ôpuaraa matamua.
PAPA 1
la
au
i te türamaraa
a
te Parau a te Atua Tenete pene
îrava 22, aita e faataaraa te parau o te
tàne
e te
2
vahiné. E
parau râ no te taata.
Tenete pene 1 irava
Te
Te
ra
te
uiraa
:
nâ liea tatou i te
tahi ânei ôpuaraa âpl,
Nâ hea tatou i te mâramarama i te
parau o te vahiné, mai te
mai te püàiraa matamua.
tahi ânei ôpuaraa âpî,
aore ra
te vai
ra
to na tauturu au, na
mau
uiraa.
MÀMÀ 1
I roto i te hiôraa
a te pupu, te hinaaro nei o ia ia namua-hia te parau o te Tenete 1/17, püôi mai ai te
Tenete 2/22. Te auraa, e piti hiôraa teie e horoàhia mai
1) Te ôpuaraa matamua,
âpi, te
auraa,
aita te ôpuaraa mata¬
âpî e pûôiraa (îmiraa ia te
aita te tahi i hau i te tahi.
te Etàrëtia, ùtuafare...
Eere te tàne te upoo o
No reira, ua riro te tàne e te vahiné ei tauturu au te tahi
mai ta te fenua
a
te
faaîte
noa
mai
ra
Atua, te haamaitaîraa
a te
Atua
e
ia tâtou. Oia
no
te tau¬
turu i to tâtou oraraa.
Te tiaî rahi
20
a
hâmanihia ia
e te repo
te
2) Ua ravehia mai te ivi àoào
o te
tàne (Atamu)
no te
hàmani te vahiné.
-Mai te peu eere te ôpuaraa
hoêraa i roto nâ taata e piti)
te tahi
ua
fenua.
-Mai te peu e ôpuaraa
mua i manuia.
hoî te rahu
to ôutou tauturu au ihoà ia e
ra :
Pâhonoraa:
no
aore ra
vahiné, ia îtehia te tupuraa i te hinaaro o te Atua.
No ta ôutou mau uiraa, no te mea e, ua faaîtehia i te tâne,
pâhono i ta ôutou
27 ua faataahia te tâne e te vahiné.
feruriraa a te pupu i nià i te parau a te taata (2 en 1).
vahiné tâpirihia e te tâne, e roaa mai te taata.
Te nâ ô
e
Atua, te huru
Uiraa
te
Veà Porotetani n°8 /
tàne,
e
te huru o te
Tiurai-Âtete
2008
E nâ hea tâtou i te mâramarama i te parau o
e te repo fenua,
mai i te ivi àoào o te
mea
îritihia mai
tâne
(Atamu). No reira, tei roto te
ra o
ia
no
roto
pupu
i terà ôpuaraa
âpi i te
mauraa.
Uiraa : No te aha i rahi ai te mâhü, te raerae oia hoî,
te raveraa te tâne i te huru o te vahiné. No te aha i tae
roa
o te
:
vahiné. Aita te vahiné i hâmanihia
ai i ô. E nâ fea tâtou i
mua
i teie fifi.
Uiraa 2. E aha
te
paraît o te
huiv
tauturu i te taata i te titauraa i te ora,
raa
Mâmâ 2
e
Pâpâ 2
pâhonoraa,
Teie ta matou
i te èà
o
hohoà ta te Atua i hinaaro ei ~
i riro ai ei faaapiapi ia na i te rave-
e te
(loarte 14,6).
te ora
ôhipa, to
hiô mai mâtou te huru e te
hohoà maitaî, ia îtehia te Here e
Te
ua
hohoà. E huru maitai, e
Aroha o te Atua, terà to na huru. E uiraa ta mâtou, na
vai i faaîte mai ia tatou e, terà to na huru, terà to na
na oraraa, to na îte, to na maitaî e to na ôaôaraa.
àtea o ia i te Atua. Inaha hoî te faatoro noa ra
auraa ua
letu i te
èà, te parau mau e te ora. Inaha hoî no ô mai te
Atua te Eatu no te màramarama. Terà ia to te rururaa ta
te
mâtou
pâhonoraa.
hohoà. Ta mâtou
tàtou i
pâhonoraa, terà ihoâ ia mau mea ta
parauparau i te ômuaraa, ta na rahu, eere ânei te
mea nehenehe, ta na i vaiiho mai, eere ânei i te mea mai¬
taî, ta na i vaiiho mai. Eere ânei no te here i rahu ai o ia.
Pâpâ 2
Terà te huru
Hou tàtou
terà te hohoà ta mâtou i tuu i nià i te Atua.
e
E ta ôe te tàne
ta
e
ôe te vahiné, to ôe faaîteraa
e te faatupuraa i te Here e te Aroha o te Atua i
parauhia ai tàtou e, e tamarii tàtou na te Atua. Ua parau
mea, mea
heeuri atoà,
vai atu
Ua riro atoà te taata ei ata
ra.
mea
nehenehe,
o
te Atua
e
a te pupu
tàtou i teie
poîpoî ra, e faatupuà tàtou no teie taeaè to
tàtou. la manuia maitaî to na tere e teie nei, ua hoî
te Atua no te
mai.
te
mea ruperupe e
no
pâhonoraa
e màmà, te hinaaro nei to te püpü e haamauruuru
maitaî to te Rururaa i te fàriiraa mai i terà aniraa ta
rahi ia
atoà mâtou e, te rahu o te hohoà atoà ia
haere mai ai i nià i te
pàpà
maitaî
e
a
te mea
Teie ta
tîtauhia mai ra, to ôe ia faaruèraa i te Atua, ta te Atua e
haere ra, o ôe atoà.
e
na
Te huru
pâhonoraa,
hohoà ta te Atua i hinaaro ei tauturu i te
te
e
taata i te titauraa i te ora.
E aha te
haaapiapi
mea e
Terà ihoâ ia
ra no te raveraa
i te èà
Te Here
o te ora.
Aroha.
te
e
Aita te Atua i horoà mai i te huru
ta tatou e
parauparau noa ra, oia te
taata, te hinaaroraa e tîtau terà tiàraa mana o te
Atua te hinaaroraa ôe e faatupu i te parauraa atoà ai e « o
vau rahi e », e manaô faateitei, nounou, teôteô, faatura
piapi ia tàtou i te titauraa i te
màa apiapi.
ôre, pipiri, te mau mea atoà e îno ai te ôpuaraa a te Atua.
màôhiraa. Tàtou te
teôteô
o
mau mea
te
Moèhia atu
te taata te tumu
ra
no
te manuiaraa
Uiraa 3.1 roto i ta
aha te haamaitai
e e
te
o
e
to
mana
haa, oia hoî, ôhipa, ua îte pâatoà tàtou i te reira.
ia îte i te maitaî
no
ô mai i te Atua i nià i
fàrii maitaî te pupu
rà
Ôhipa
te taata.
Terà,
tàatoà i terà pâhonoraa.
Te haamaitai. I roto i te
haamaitai, te nà ô
nià i te taata te
ra
parauhia
ra
te
Atua tei
e
taata, te vai ra te tahi faanahoraa ta te Atua i horoà i te
mâtou, i
Te
piti, te hàmaniraa te Atua i te taata, e mea maitaî. Mea
maitaî te taata te Atua te hàmaniraa. E titauraa rà ta te
Atua i te taata. la
i roto ia
na.
ihoâ ia i ta tàtou
te târêni
e
pipiria.
te Atua
na
i te taata, e maraâ ànei ia na, i te
taata, i te amo i taua parau ra.
Terà, e uiraa ia na mâtou.
E te parau hopeà no te haamaitai, te tiaî ra te Atua i te
tuhaa a te taata no te faatupu, noa atu ia ua fànau tàtou.
mea
matamua o te
haamaitaî. Te tiàturi
maitaî, eere ànei. Eiaha ia ôutou
îno, mea maitaî.
e, e mea
e
ra vau
pàhono mai
Te haere
o
e
i nià i
to te
ia faatupu.
Horoà te Atua i te màa
no te ora o te taata.
E tei
au
ra
vai
ra
fànau ia âpiti te tàne i te vahiné. E
Atua.
teie nei te manaô i nià i te
mana ta te
piti
o te
Atua. Eere rà terà
tuhaa
o te
Atua i tuu i roto i te taata.
Te màa.
Te mana ia no te fànau-rahi-raa te maitaî.
Te mana no te faatere.
Te mana no te haapohe e te faaoraora.
Te mana no te îteraa i te rahu e, e tupuraa
te
e
manaô, te parau o
i roto i te taata.
na te
uiraa, E aha te
taata ia rave,
mana
vai
ra
faaôhipa te taata i te maitaî ta te Atua i
la fànau mai te taata i taua maitaî
Ua matara atoà mai te tahi
ôpuaraa teie
te mau mea ora atoà. {to te
reva).
la àtuàtu, ia tiàau. Aita teie parau i hope, titauraa i te
la
tai, to te fenua
na.
Te toru, e tupu te
1)
2)
3)
4)
5)
na.
no te
pâhonoraa.
pâhonoraa a te pupu.
i te tahi parau,
te parau no te fànau. la mâtou i hiô mai i teie parau no te
fànau, eere i te mea fânau noa. Hou te parau no te fànau,
te vai ra te parau no te faaineine. Hou te Atua i hàmani ai
i roto ia
:
ia tàtou i to tàtou
E aha te haamaitairaa. Ua hiô mai te pupu
mai te rahi, ua tuu noa mâtou, faaî maitaî iho e homà,
faaea maitaî iho e homà e haavi. No te rahi ra, tei roto
mana
1,28-30),
tàtou ei
ta te Atua i horoà i te taata.
tuu
Te
tàtou
ra
taata.
i roto i te pàpairaa e, fânau,
faaî, haavi. E toru tumu parau rarahi ta mâtou i hiô
mai. I roto rà i nà parau tootoru nei, aita mâtou i hiô
e, mea
te îteraa
e ata
màramarama. Terà te
na
faariro
To te Rururaa, la ora na. Teie mai te
pupu màmà 3, teie ia, e taiô noa atu vau no te mea
haamaitai ihoâ mâtou. Ua faataa mâtou i te parau
Terà te
:
te hohoà ei faaa¬
PAPÀ3
a te
Te titauraa
ora
màôhi,
Atua haamaitairaa i te taata (Tenete
aha te
To te Rururaa, teie mai te haamaitairaa ta mâtou ia
ôutou. Ta mâtou uiraa, ua taiôhia atu. Te pâhonoraa
ua
hitihia
ta na
MAMA 3
ua
Te ràvea i te îteraa i te
e
ora, ua
mana
i te
mana
no te
hinaaro
tümà.
ia
Teie
noa te
tahi
mau
manaô, la
ora na.
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
21
Dosier
Te
mau
pâhonoraa i te Mahana maha
17 /07 / 2008 i te taharaa mahana
Uiraa 1. la fânau ôrua
e
ia rahi roa, e faaî i te fenua, e e haavï iho (Tenete
1,28). E aha te haamaitaîraa ta teie
parau ta te
PAPA 3
E aha te haamaitaîraa ta teie parau ta te
nei ia tatou.
Atua
e
(eita
Te haamaitaîraa ta teie parau ta te
nei ia tatou
tâpûhia, ia îmihia te tahi mono ia ôre
te ora ia mutu. Te auraaaraa (mâa, haapiiraa...)
Na te taata e faananea te ôhipa a te Atua. la rahi roa, e
faaî te fenua : te parau no te ôtià aita to nià i te nümera,
tei nià râ te parau no te ora, no te here i te matamua ra e i
2. Faatura
mau
Te
haapaeraa i to te Atua (tâne > tâne
:
te
fânau-noa-raa, eita
Te faaauraa
o
te
ùtuafare i nanahi
Te
mau
;
e
heheu mai
tahi i te tahi.
oraraa
Faaineine ia râua
(te tâne e te vahiné)
tahi no te tahi
la riro râua ei Metua, te
la tupu noa te
taata. Terâ uî,
:
Te faataaraa
te
3. Faaineine i te
teie mahana.
Te
Atua
1. Pàrahi te ôhure i raro, feruri maitaî a fânau atu ai.
Mai te tumu râau ia
fifi
heheu mai nei ia tatou.
Tenete 1/28
mou)
e
e
MAMA3
heheu mai
Pâhonoraa:
E atua te taata
Atua
Here
e te
teie uî
Aroha
e a tau a
o te
hiti
=
ORA
Atua i nià i te
noa atu.
vahiné > vahiné)
e papa.
ra e
teie mahana.
tamarii
Te raveà
:
(fare haapiiraa)
vâhi ê te mal, e vâhi ê râ tei rapaauhia.
Uiraa 2. la
mana
ôrua i nià i te ià
o
te
tai, te
manu o te reva, e te mau mea
i nià i te fenua nei (Tenete 1,28). 1 mua
mâramarama i teie haamaitaîraa ta te Atua.
atoà
e nee
i te lôpa 12,7-9, nâ hea tatou i te
PÀPA2
Te faufaa
o
te mâa
MAMA2
i roto i ta te Atua haamaitaîraa i te
taata.
Faaîteraa mai te mâa i te
ora e
vai
ra
i nià i te fenua.
Faaora i te taata, ua na mua te Atua i te
te Atua
faaàpu. Ua horoà
i te mâa ei tautururaa i te taata. Ua oti ta te Atua
tanuraa, te toe ra ta te taata.
Te
haapiiraa tumu
raa o
: Haapiiraa i te taata no te îte-faahouia e, e mâa ta na ta te Atua i horoà, a tanu, a àmu.
22 I
Ai
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Àtete 2008
■■■"
■
—
E ora, e
paîa,
ôaôa, te
mauruuru, te
raa o
tatou.
te tino.
e
püai âpi, te
i te tupu-maitaîpeu te ôaôa ra, te mauruuru ra ia
mâha,
Mai te
e
itoito
hau,
e roaa te
e tauturu
Taunoa
/
Te Runtma ommetua 2008
Faaterti o te iiQnaa o te Atiia
Moiià tel nià., o TARA LIRA
Tahua tei raro.^ Tipacnii
Tipati pô i terâ ra [au
Tauraa riô te rnau aiio tei [iil te roo
i te
rnaii
c
"l'ipauraa no te maii râtero
£ inaimâlia i ie roliirobi i te ruiraa
y ai iü ra ia, Vai id Tarava
pô
Hopiiiiopuraa no te ul Tapaini
b ou [U LOI lai 0
£ fâriuriu io
i
Raiiua nrârôraa^ iiipEiraa^
Inâ,£ iôèro
te
rJ
i V
\
r
010 te
(au
J. Vvl
[ôèro, b iiarurii
-i
^
"*
'J
te
tataùraE.
p air 14 b hura te i
>\. -
tQ Lite
[ara'/14 te ruEii4
tanuma j ropu i iipaerui
I nia i te Tuhaa feiiffl ra ô Fare fôrea
Ua araa te fenua
;e mai i te aroha o
Ua araa te fenua
Ua hotu faahou te rau o te tumu rii lâau
Taua rau ôrive
E hihi mahana no te rau ôrive mau a te Atua
Tei tàhirihiri i roto i teie nei ao
Te faaite mai i te taata e
Ua araa te fenua 0 te Etârètia
Ua hotu te tau no te tiàfaahouraa te fate Pure
E hitoà tumu ia no te Màôhi, la ora na
«5}
Tû te
(Tufiaa
z
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008