EPM_Vea Porotetani_20080708.pdf
- extracted text
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRANÇAISE
i ^Pl
PIS BI
M © ] Ë. ®,
''il :
Té in(5(%iiM(^élïiav té éi-é ié é té iiûïiéé
La Pastorale2008,
Lq lumière, source dê vit du p(
à Taunoa
P2La0stom8le
Ètârétia
Sommaire
^ Photos : La Passtorale 2008 à Taunoa
0 Te Parau o te fenua : Te mau Àito, te mau Arii
2
4
Forètetani
e te tau o
5
te Tahuà Vaitâ
9 Edito & Intro : Farereiraa ôaôa no te mau ôrometua
i te mau matahiti atoà. (Te Veà porotetam)
MENSUEL DE L’ËGUSE EROTESTANIE MÀÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
.CRÉÉ EN 1921
Dossier
Boîte postale. 113 - 98713 Pageete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57 ^
Email : veaporotetani@epm.pf
5/22
Directeur de Publication
M ARAEA Taarii
Rédacteur en Chef
TARIHAA Lucien
“
.
Secrétaire-Maquettiste
POHUE Ben
Te Rururaa ôrometua 2008,
Te màramarama,
te ora ia o te nùnaa
La Pastorale 2008, La lumière,
source de vie du peuple ”
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline MARAEA Taarii,
TEURURAÏ Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,'
Ètârétia
,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,.
KOENIG Robert, CHENE Christian,
7/8
et la collaboration de
9 /12
Vauvauraa manaô o te mau pupu i te monirê
13 /15
Vauvauraa manaô o te mau pupu i te mahana piti
(1 an -10 numéros) - Polynésie ; 1200 F (cfp)
16 /19
Vauvauraa manaô o te mau pupu i te mahana toru
Métropole : 22^7 Euro / Suisse ; 41 FS '
Impression : Tahiti Grapliics
Thage : 4700 ex.
20 /22
Vauvauraa manaô o te mau pupu i te mahana maha
MALÉ Émile
Prix de l’abonnement
6
Te Rururaa ôrometua matahiti 2008
Te màramarama, te ora ia o te nünaaa
23
Hohoà : Te Rururaa ôrometua 2008 i Taunoa
24
Ôrero : Te Rau Ôrive
Erratum : L’Introduction en langue tahitienne du veà n°7 de
juin 2008 au sujet du 45ème anniversaire du Foyer Uruai a
Tama. Te parau ômuaraa no te îumu parau o te veà n°7 no
tiunu 2008 i nia i te tumu parau : Te Pû Uruai a Tama, Te
hiraa ; papahia i nià i te faufaa no te parau no te tautururaa te
45raa o te matahiti.
nünaa, oia hoî te Nünaa Màôhi. Ite no te Here e te Aroha o te
Tumu Nui, i tià na, te tià ra e e tià à te pü Uruai a Tama, no te
45 matahiti i teie nei
tauturu, haapii, aratai i te feià âpi màôhi tei topa i roto i te fifi.
Èrà atu te tahi mau manaô ei türamaraa ia ôutou i nià i te âài
I te 31 no më 2008, ua faatupuhia aè nei te 45raa o te matahiti
i tià mai ai te pü MORIA i mûtaa iho ra, e i teie mahana te pü
URUAI A TAMA.
Ua riro na teie rahiraa
l
tahi i te tahi, e te oraraa âmui, i nià i te hoê vaa painahia e te
tahi mau arataî pâpü maitaî.
Ua riro te pü ei ràmepa ora, ei hihi mahana tei türama i to na
o teie
pü.
,
mataiiiÉrdilSàcSF^JSM^^i^lîilîâ^H^
MATA Messaouda
atoà e aore ra ei rnanaônaôma^jite^aÿfenlàprffjiwgieta'Oteim-
w
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
Rdiùbea (3)
Te mau Àito
te mau Arii
e te tau o te
Tahuà Vaità
1° Te mau Àito
tumu anaè. Te feia atoà i tae mai i te ôroà, î roa aè ra te
Te Aito matamua roa o Raîàtea
fTteo^nmeu
Ètârêtia
:
O MOETARAURI. Te
piti o HIRO. Te toru o TAUTU. Te maha o TURI. Te
pae o TEUANATUA. Te ono o VETEARAI UURU.
Te hitu o TEURURAI.
2° Te mau Arii
2-1 Te mau Arii o te fenua Raiâtea
Ua haamata mai te mau Arii nâ roto mai ia TAUTU tei
mataù rahi, ne varie va noa iho ra râtou.
Tià mai ra te tahi tahuà no Opoa o Vaità te iôa, e ua
parau mai ra mà te reo puai : « E homâ, e aha ta ôutou e
feruri nei. Te feruri nei i te tâpaô o teie râau i motu iho
nei mai te pô àuiuî mai. »
E teie te parau a Vaità : Te îte nei au, tei mua ia ù nei
te auraa o teie nei peu maere rahi. Tenâ
mai te fanauà
parauhia ia TAMATOA 1. O TURI o TAMATOA 2. O
ùnaùna a te Tumu, e haere mai e hiô i teie uru râau i
TEUANATUA o TAMATOA 3. O VETEARAI UURU o
Taputapuâtea nei. E tino ê to râtou, e tino ê to tatou, hoê
TAMATOA 4. O TEURURAI o TAMATOA 6 ia. Areà
anaè râ huru, no te Tumu mai. E riro teie nei fenua ia
râtou, e mou teie haapaôraa tahito nei, e e tae mai hoî te
manu moà o te moana i te fenua nei, e haere mai e taîhaa
i ta teie râau i motu e haapii nei (Teuira Henry, Tahiti i te
te parau o TAMATOA
5 aita e parau pâpü.
Nâ ôpû e maha no te mau Arii :
TAMATOA/PEHUPEHU/TAHITOA/TEURURAI.
2-2 Te mau Arii o te mau Mataèinaa
:
TEPAHAUÀITETAPERE
I Faurepa : o
I Avera ; o TEUPOONUI
pô, àpi 16)
E mau parau teie i tohuhia e te tahuà ra o Vaità hou te
taahi-matamua-raa mai te âvae o te Papaâ i nià i teie
fenua. E i mua i teie mau parau a Vaità, ua maere te mau
I Tufenuapoto ; o PANI
tahuà, mà te uiui e, tei hea teie mau taata. I pâhono ai o
Vaità mà te faahope i ta na tohu mai te parau e, e tae mai
I Tevaitoà : o MEHAO
teie feiâ na nià i te vaa ama ôre.
I Tufenuaroa : o TEHINU
I Tumaraa : o TAIRAAU no te f?tii TERAUPOO
I Vaiaau : o TEMARII
I Hotupuu : raatira o PUHIAVA, te àuvaha o te Arii o
TEIRAMATATIIFENUAROA e te àuvaha o te huiraatira
o
TAÈROITEPOÀIROA.
3° Te tau o te Tahuà Vaità
I te tau o te hui tupuna, e tau ia no te mau tauiuiraa rahi i
te pae o te oraraa e i te pae o te haamoriraa. Mai te peu e,
piri te hui àito i te Atua, ua haamata te hui tupuna i
te tàiva i te Atua. Mai te peu e, ua riro te marae ei vàhi
mea
moà e te tura no te haamoriraa e te faahanahanaraa i te
Atua i roto i te faanahoraa a te hui àito, i te hui tupuna te
haafaufaa-ôre-raahia te hanahana o te Atua. Ua rahi te
ôhipa tià ôre no te Atua ta te hui tupuna i rave. No to
I to te Arii Tamatoa faarooraa i teie mau parau, titau
atu ra ia Vaità no te haapàpüraa e, oia mau ânei. E no te
turu i te manaô o Vaità, ua rave o ia i te hoê ùmete, ua
tuu i roto i te miti. E inaha, oia mau, te mànu nei te
ùmete, aita i taahuri. Aita te ùmete i taahuri, te fenua rà
tei taahuri ; e taahuri te tahi paari âpi, te tahi haapaôraa
âpi, te tahi taura taata âpi.
E au ra e, i roto i te manaô o Vaità, e piti pupu taata e
tae mai
moana.
: te fanauà ùnaùna a te Tumu, e te manu moà o te
E haere mai te tahi e hiô i te vàhi haamoriraa i
Taputapuâtea, âreà te tahi ra, e haere mai ia e ôtohaa i nià
i te ôhipa i tupu ; e haere mai te tahi e rave i te fenua o te
Mâôhi, e te tahi ra, e mono mai ia i te tahi haapaôraa âpi.
Eere te mau huru râau atoà teie i motu
: e Ati rà
râtou tâivaraa i te Atua, ua haamata râtou i te tarai i te
ôfai e te râau ta râtou i faariro ei Atua no râtou. No to
aita hoî teie ôhipa i tupu i te tahi vàhi ê atu maoti, i nià i
râtou faatura ôre i te Atua, ua haamata râtou i te püpü i te
te marae, te pü o te ora e te pohe o te Mâôhi. Te râau i
taata i nià i te marae, e mea faufau hoî te reira i mua i te
motu, e au ia e, ua tâpûhia te pito tàamu i te taata i te
Atua. I mûri aè, ua màîti iho ra te Atua i te tahi pae taata
Atua, monohia mai ai te fànaô i te àti
ei tâvini no na no te faatupu i to na hinaaro. E ua haamata
mou
iho ra te mau tâvini o te Atua oia hoî te mau tahuà, i te
parau haere i te mau parau tohu o te fenua e no te oraraa
o te Mâôhi, ei râveà ia faaruè te nünaa Mâôhi i te îno rahi
ta râtou i fârii noa.
: e riro te fenua, e
hoî te haapaôraa tahito.
Oia mau, ua motu teie râau i te mataî, aita râ te aa i
faaruè i te repo. Te auraa, te vai noa ra te ora i roto i teie
râau. E ia au te tohu a Vaità, te haapii noa mai ra te reira,
te toe noa ra ia tàtou i te hoîraa i te Atua ra e te fàriiraa i
4° Teie te tahi o te ôhipa i tupu i te tau o te tahuà
to tàtou Màôhiraa, i reira noa te mau âmaa âpi o teie
Vaità, hou a tae mai ai te mau Mitionare :
I Opoa, i roto i te tahi putuputuraa a te Hau-pahu-Nui no
te haamoriraa îtoro, e ôhipa taa ê roa tei tupu i taua mahana ra. la oti aè te ôroà no te pai-atua, ua farara mai te hoê
tumu râau e tupu mai ai. No
mataî ûàna e ua motu te ômoo no te tumu tàmanu, tei piiatoà-hia
4
:
pâruru-mataî-i-àana, a vaiho noa mai ai i te
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Atete 2008
;
reira, aita o Vaità i tohu i te
pohe o te Mâôhi, ua faaîte noa râ o ia i te fifi e fàrereihia
e tàtou
i te hoê tau, te tau e tae mai ai te mau Mitionare, e
te mau faanahoraa no râpae mai.
Te mau ôrometua no Raiâtea
A
Fârereiraa ôaôa
Rencontre annuelle toujours
no
dans la joie des pasteurs
te mau ôrometua
i te mau matahiti atoà
teie matahiti 2008, ia au i te faanahoraa i roto i ta
Ce'ffe année 2008, comme il est prévu dans notre
tatou târena, ua ravehia te Rururaa ôrometua i roto i te
Tuhaa 7, pâroita Taunoa. Ua putuputu i roto i te âua
calendrier protestant, la Pastorale s’est dérou¬
lée dans le 7ème Arrondissement dans la cour
de l’école protestante de Taunoa. Les pasteurs des îles
éloignées sont logés dans les classes et mangent dans
la salle omnisports de Taunoa.
Chaque journée commence par une méditation
organisée par les groupes de “papas” et de “marnas”,
avant l’heure de l’Etude biblique donnée par le Comité
théologique présidé parRAAPOTO Turo dont le thème
est “La lumière, source de vie du peuple”. Trois
groupes ont été constitués. Lorsqu ’ils reçoivent leurs
questions, ils s ’en vont dans leur lieu de réflexion.
Après le goûter, les groupes se réunissent dans le
grand groupe sous le grand chapiteau pour une mise
en commun des réflexions, complétée par les anima¬
teurs théologiques. Les questions ont suscité un grand
débat au sein du grand groupe qui se termine bien sûr
sur la Parole
metua no te mau motu i roto i ta tatou mau fare haapiiraa
e ua tâmâa i
roto i te fare tüàro no Taunoa.
E îritihia te mahana tàtaîtahi nâ roto i te haamoriraa
rautîhia e te mau pupu màmà e pupu pâpà hou te Tômite
Rauti Pïpïria tei peretitenihia e Turo a Raapoto faatere
rire l’assemblée, comme pasteur Faùa, et d’autres qui
savent jouer de la guitare et le ùkulele, comme les pas¬
Tiare, Tâpaà, et bien d’autres.
i te tumu parau ra : TE MÀRAMARAMA, TE OR A IA
O TE NÜNAA. Ua pârahi màite to te rururaa ôrometua i
roto i te feruriraa.
I mua i te tâtararaa a te mau pupu tàtaîtahi, e te tâtara-
rauti, ua tupu te tâuàparauraa. E mau parau
tei haaferuri, tei faauiui, tei mârôhia. I te hopeàra, e hoî
raa a te mau
mai te tâatoà i roto i te parau a te Atua tei pàheru noa i te
âau taata.
Auaè te vai ra te mau “ôrometua acteurs” tei îte i te ôhipa
faaàta i te nahoà mai ia Faùa ôrometua e vëtahi tei àravehi i te ôhipa faaànaànatae nà roto i te titâ e te ùkulele, mai
ia Teraî ôr, Teniu ôr. Tiare ôr, Tâpaô ôr, etv... Na te reira
i faaaraara e i faaànaànatae noa to te Rururaa.
Na te mau taata
Ce sont les paroissiens du 7ème Arrondissement
qui ont accueilli la Pastorale en leur offrant le déjeu¬
pâroita o te Tuhaa 7 i fârii poupou
mai i to te Rururaa Orometua i te pae no te tàmàaraa e te
àmuàmuraa e te nohoraa. Ua rau te màa hotu o te fenua të
ner, le goûter et l’hébergement. Ils recevaient aussi en
tauturu maitaî i te feruriraa a te mau ôrometua i teie mata¬
dons des produits de la terre pour aider au bon dérou¬
hiti. Mauruuru.
lement de ce rassemblement.
No teie veà ta tatou, ua manaôhia e tuu i te pàhonoraa
Dans ce veà, nous avons pensé mettre les réflexions
a te mau
pupu pâpà e pupu mâmà. Areà te mau pàhonoraa
tatou i te reira i roto i te puta tei faai-
des groupes. En ce qui concerne les idées complémen¬
a te mua Rauti e îte
taires des animateurs théologiques, vous les lirez dans
le livre qui est vendu à la librairie de TEPM. Il y avait
neinehia no tatou e te Etàrètia, na tatou te reira e taiô atu
également d’autres idées très enrichissantes qui sont
sorties pendant les débats que vous aurez l’occasion
de lire prochainement dans le veà porotetani.
uiui faufaa roa i hiti mai i roto i te rururaa, e tuuhia atu te
—
&
3 pupu ta te mau pâpâ. Ua patuhia te reira mau uiraa i nià
Ua ànaànatae to te tâatoàraa i te mau mahana atoà.
La Pastorale était toujours aussi bien animée.
Edito
mai ai te haapiiraa. Te vai ra e 3 pupu ta te mau mâmâ e
de Dieu.
Heureusement qu’il y a des pasteurs qui savent faire
teurs Terai,
fare haapiiraa porotetani no Taunoa, ua noho te mau ôro¬
no
te faaravaî i te feruriraa. E rave rahi atoà mau manaô
reira mau feruriraa i roto i te mau veà i mûri nei.
Intro
Te màramarama, te ora ia o te nünaa
(Haapotoraa no te haapiiraa i te Rururaa drometua 2008)
Ta tatou i mâtau, mai te peu e
rave
tatou i te tahi hiôraa, ia
poîa te tahi taata, e mâa ia ta
na e
Etaétia
tiaî mai ra, ia maîhia te
O
te taata i te tahi vâhi ê atu, te
mea ia o na e dre ai e îte i te
ora.
Ahiri o na e hiô i te vâhi ta te
tahi taata, e râau teie ta na e
màramarama o te parau e faaî-
tiaî mai ra. Area teie, ia faahiti-
te ra, ua îte o na te vai noa ra
anaè-hia te parau no te ora, no
te ora, maoro noa ia na te hae-
te mea te pohe ra te nünaa, e te
reraa
mea e horoàhia
pohe ta na e ora nei, o na rii
rama.
atu, e mârama-
Te reira ânei te mea e
atu e tii. Te auraa ra, te
atoà ihoâ te tumu i tae ai o na i
horoà i te ora i te taata. Te
reira. E te râveà e hoî faahou
haamanaô noa mai ra teie
mai ai te ora, ia taui te vâhi ta
parau ia tatou e, te ora te vai
na e
ra, no te mea râ, ua hid te mata
te mea ta te parau e faaîte ra.
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
hid, e ia tutonu o na i nia i
Ia hiô anaè tatou i te ôhipa ta te Atua i rave, te mea
matamua roa ta na i rave, te îritiraa te
ùputa o te
te îô. Teie parau, e ôhie tàtou i te fàrii e, te ora ia o te
taata, aore ra te màramarama e horoà i te ora o te taata.
mâram'arama. E te mea ta te màramarama e faaîte
mai, te fenua ia e to na î oia hoî, te fenua e te ora ta te
Atua i faataa na te fenua aè te reira e faaîte mai.
la tae mai tatou i te tau o te Tamaiti, e aha ta te
Tamaiti e parau ra, a rave a àmu, a rave a inu. Te auraa,
te mea ta te Tamaiti e parau ra, te parau atoà ia ta te Atua
i parau i te taata, i te ômua-roa-raa o te mau mea atoà. Te
nâ ô ra te Atua i te taata, a hiô tei au, a rave a àmu. Te
auraa, te faaîteraa ta te Atua e faaîte ra i roto i te Tenete e
te mea ta te Tamaiti i haere mai e faaîte, o taua parau nei
à, oia hoî te haamanaôraa e te faaîteraa i te taata, te ora,
terâ ia e mauhia ra e te fenua. la ôre te taata ia haere e tii
i terâ ora e mauhia ra e te fenua, e ère ihoà o na. Teie nei
te Tamaiti, aita te Tamaiti i haere mai e parauparau vârua
i te taata. Ua parau, a rave a àmu, a rave a inu.
No reira, mai te peu e, te ère ra tatou i te ora i teie
mahana, no te mea, aita tatou e faaroo ra i te reo o te
Metua e tae noa atu i te reo o te Tamaiti.
Nà ô noa na, ua hàmani te Atua i te taata i te repo
fenua, e aha ia te auraa. Te taiô noa ra tatou e, e repo
fenua tei ravehia no te hâmaniraa i te taata, i riro mai ai te
taata ei taata. Te mea rà te ôre tatou e haapaô maitaî ra, te
fàriiraa ia i teie manaô e, nâ roto i to te Atua hâmaniraa i
te taata i te repo fenua, te Atua tei haafâtata roa mai i te
taata. Te auraa, ia hinaaro te taata i te fàrerei i te Atua, te
vâhi fàtata roa aè no na no te fârereiraa i te Atua, te haereraa ia i te vâhi no reira o na i te raveraahia mai, oia hoî
i roto i te fenua. Te fenua, te ùputa ia o te raî, te auraa, na
te fenua e faaôhie i te taata, i te îteraa i te Atua.
Mai te peu, te parau i riro mai ei fenua no roto mai i
te Atua, e te Parau i riro mai ei taata, no roto mai i te
Atua. Te auraa, terâ parau i riro ei fenua, e terâ parau i
riro mai ei taata, hoê à, e ta râua faaîteraa, hoê â. Aita ta
te tahi i taa ê atu i ta te tahi. E, o letu iho terâ e parau ra,
a rave a
roa ai
àmu, o vau terâ, a rave a inu, o vau terâ, i maraa
paî i te Tamaiti a te Atua i te parauraa, te mea ta te
fenua e horoà mai ra, o vau terâ, to ù toto terâ, to ù tino
terâ. Eere ânei ia e, te îte ra o na e, ta na e faaîte ra, e ta
te fenua e faaîte ra, taua parau nei â ia, oia hoî te ôpuaraa
faaora a te Atua. Tei ô tàtou e te reira te mea e anihia ra
ia tàtou, ia ôhie atoà tàtou i te fàriiraa i te fenua ei ora,
mai ta te Tamaiti e parau ra, o vau terâ. Aita e taa-ê-raa i
roto ia màua.
I te tabi taime, ua parau atoà o letu i ta na mau pipi e,
ôutou te màramarama o teie nei ao, e tano ânei te reira
parau ia bià-noa-bia, mai te mea ra e, ua parau-noabia no te mau pipi anaè, e aore ra, te vai ra te tabi türamaraa ê atu e
tano ia bià.
Turo a Raapoto : la parau mai o letu, o vau te màrama¬
rama o teie nei
ao, eita tàtou e fifi, no te aha, no te mea,
te parau te reira a te Atua i riro mai ei taata, e te ràveà te
reira ta te Atua i faaôhipa no te faaîteraa i te taata i te ora.
la parau anaè rà e, ôutou te màramarama o teie nei ao,
Atua, ua tupu mai te màramarama, ua tupu mai te mau
ihoà ia tàtou no te mea, na letu i parau. Te toe ra te
màramaramaraa, e aha terâ ta na e parau ra. Terâ i horoàhia na te Tamaiti, te reira atoà ânei tei horoàhia na te
taata. E na reira tàtou i te hiô, e riro to tàtou manaô i te
rara. E nà ô rà tàtou. Te mea o letu i parau ai, o vau te
màramarama, te auraa, o vau te ôpuaraa faaora a te Atua,
tei riro mai ei taata. la parau o letu i ta na mau pipi,
ôutou te màramarama, te auraa, terâ ôpuaraa faaora ta te
Atua, na ôutou e faaîte i teie nei. Ôutou te mau îte, te
mau àfaî, te mau taata na ràtou e tuu i teie parau i roto i
mea atoà e faaî nei te fenua tei
te taata.
E tano ânei ia paraubia i teie mahana e, te baapiiraa ta
te fenua e boroà ra, e te baapiiraa ta te Tamaiti a te
Atua i baere mai e baapâpû, taua mea iti nei à ia.
Turo a Raapoto : Mai te peu, nà roto i te Parau a te
riro ei ora no te taata. Teie
e fârii
parau ta te Atua, ua riro atoà mai ei taata, mà te toto, mâ
Veà Powtetani n°8 / Juillet-Août 2008
7
Turo a Raapoto : la taiô
anaè i te Parau a te Atua, te
vai ra te parau, te vai ra te
mâramarama o te parau e te
vai ra ta te taata fâriiraa i te
reira mâramarama.
Te tahi taime, te vai ra te
mâramarama, eita râ te taata e
ôhie i te fârii i te mea ta te
parau e faaite mai ra. I roto i
tâne e te
vahiné, te haapâpü maitaî mai
ra te pâpaî, te Parau a te
Atua, hâmani te Atua i te
te parau te taata, te
taata i te repo fenua, ua oti
Ua tâôtiàhia ânei i nià i te mau pipi. Te vâhi pâpü, ua
parauhia te mau pipi. Te taata atoà râ e fârii, i te mea ta te
Fatu e tîtau ra, oia hoî ia riro o ia ei faaite e te fenua, te
ora ia ta te Atua e
a
hinaaro i te taata ia rave, te faufaa ora
te Atua, te riro ra o na ei mâramarama. Eiaha no te mea
mâramarama, te fârii ra o na e te faatupu ra o na i
terâ parau no te àfaîraa i taua mâramarama ra.
e taata
No reira, tae mai i teie mahana, e tano e parau, te feiâ
atoà tei fârii i te Fatu, tei fârii i te Atua, tei fârii i te
fenua, ôutou te mâramarama o teie nei ao. Na ôutou e
faalte i te ôpuaraa faaora a te Atua i te taata.
Ua ani te Atua i te taata, i
mûri aè i to na hâmaniraa i te mau mea oraora atoà e faaî
ra
i te fenua e to na arataîraa mai i mua i te taata, te ani ra
te Atua terâ mai, terâ mau ânimara atoà, terâ mau mea
atoà, e mâîti ôe i te tahi tauturu no ôe, a tuu i te
iôa, e faaroo râtou ia ôe. Ua maîri te taata i te iôa, aita râ
hoê aè i faaroo, aita paî hoê i faatupu i te parau no te riroraa mai râtou ei tauturu no te taata ia au i te hinaaro o te
oraora
Atua.
E aha te ôhipa ta te Atua i rave. Ua rave mai te Atua
no
roto mai i te taata, te tahi ivi àoào ta na i rave e ta na i
hâmani ei vahiné. Te auraa, te vahiné, eere e o na anaè to
te tahi ôpuaraa taa ê na te Atua. Terâ
Hoê â buru e, te manaà i ô, te ani ra ia e, ua tâôtiàhia
ânei bol te reira buru boboà parauraa i nià ibo i te mau
tâvini a te Atua, ta tâtou e parau nei i teie mahana e, te
mau àrometua ia i roto i ta tâtou Ètârétia Porotetani
na parau, eere o na
Mâdbi, e aore ra, te feiâ atoà e fârii e àfaî i terâ mâra¬
né e
marama.
te reira. Eiaha râ no te mea e, e ôpuaraa âpi.
ihoâ ôpuaraa matamua. Hoê noa tuha o na tei ravehia mai
e ta te
tahi, e tiàtono te tahi, e ètârétia te tahi, e i te tahi aita to
na e tiàraa. Tâtou terâ e faanaho ra. Ta te Atua, te nâ ô
noa ra, ôutou te mâramara, aita te Atua e parau ra e, o
vai. Te auraa, te taata atoà, mai te hiô ôre i te tiàraa. Te
taata atoà tei fârii i te àfaî i te parau no te ora ta letu i
haere mai e faaîte, no na teie parau. Te auraa, e au i te
tahi ùputa. Aita e parauhia ra, o vai të tomo. Te matara
noa ra te ùputa, te taata e tomo, no na teie parau. Te taata
te ôre e fârii i të tomo, eita.
Atua e hinaaro, ia riro ei tauturu no te tâne, te
auraa, te ôhipa tei ôre e maraa i te tâne e rave, na te
no
Turo a Raapoto : Tâtou terâ e faanaho ra, e ôrometua te
ia.
vahi¬
faaôhie, na te vahiné e tauturu ia na i te faatupuraa i
Eiaha atoà
te mea, te faatitiauà ra râua, e e tano i te vahiné e rave
faaau i te tâne, e tano o na e rave i
teie nei, aita. E tauturu noa o na. Te auraa, eiaha te vahi¬
te ôhipa ta te Atua e
né e rave
i te mea i faataahia na te tâne, e haere noa mai
ia ôhie te tupuraa te hinaaro o te Atua.
Eiaha râ ia îtehia e, teie atoà vau, e maraa atoà ia ù, e
ra o na e tauturu,
tano atoà i te vahiné e rave i terâ, eere i te reira. la na
reira anaè tâtou, te na râpae ra tâtou i te faanahoraa a te
Atua. Ta te Atua, mea taa maitaî, te vahiné, e tuhaa no te
tâne, e te mea e hinaarohia ra i teie tuhaa, e faatupu i te
ôhipa ta te Atua i faaau i te tâne. No te mea, aita ta te
Atua faaauraa i rave i roto ia na e te vahiné, tei roto râ ia
Fiaamanaô na i te tahi parau ta te Fatu i parau no te
mau
Faritea, te nâ ô ra o letu, haavare ôutou. Te mau
taata e hinaaro ra e tomo i roto i te
pâtireia, e ôpani
ôutou, e ôutou iho eita ôutou e hinaaro e tomo. Te îte noa
ra ia tâtou e, terâ mau taata, te hiô ra râtou i to râtou tià¬
raa, te ôhipa ta râtou e mau ra, no te mea e feiâ îtehia i
roto i te oraraa faaroo i te reira tau, e tano râtou e faaapiapi, e tano râtou e tâpeà. Te ùputa, eere o râtou te ùputa. E
tano râ i te taata e tomo nâ roto i te reira ùputa. No
reira,
eiaha e faaapiapi, eiaha e parau e, e ôrometua ôe, e tiàto¬
no
ôe, aita. Hinaaro ôe i te Atua, a tomo.
Te vai ra te tahi parau tei faabaùti atoà i te Rururaa
ôrometua i teie matahiti, terâ iboâ râ parau no te bâma-
niraabia te tâne e te vabine e i nià ibo i ta râua ôpua¬
Te vai râ ânei te tabi mau manaà ni ta ôe e tano ra
e boroà faabou, e tûrama faabou i teie parau no te
bâmaniraabia te tâne e te vabine. E aba te vâbi bau i
roto ia râua, te tâne e te vabine.
raa.
8
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
na e te tâne.
No reira, te vahiné, e tauturu noa o na no te ôpuaraa a
te Atua. E tauturu râ o na i ta na tâne. Eiaha o na e tià
mai no te faanaho i ta na, no te parau e, terâ e ôre e maraa
i te tâne, e tano atoà vau e rave. E manaô taata te reira.
Aita tâtou e hinaaro nei e faatupu i te hinaaro o te taata,
ia mâramarama râ tâtou i te hinaaro o te Atua, ia fârii e ia
rave
i te reira.
Te Veà porotetani
Vauvauraa manaô a te mau pupu
i te Monirè 14 / 07 / 2008 i te poïpoi
kIhU
jiK
JB
Uiraa 1: E aha te mâramarama i te hidraa o te Tenete 1,3-23. E aha te mea e tano ia parauhia i nia i te faufaa o te mâramarama. Ua riro ânei te reira ei haafaufaa-àre-raa i te Parau.
PÀPA 1
Te mâramarama
: o te
tahi ia mea e àma. Hiôraa
: te
auahi, te mahana, o te mea e faatupu i te ora.
Aniraa na te pupu : Teie taô mâramarama, e taô hâmani
ânei : türama, rama.
Te mâramarama, e hinaaro no te Atua, aita rà te parau no te
mAmA2
E parau. Te Atua iho te mâramarama. Parau
ora.
Parau mana. Parau here. Parau ai'oha. E
parau tei îriti i te ùputa o te ôpuaraa a te
Atua no te Ora o te taata.
mâramarama e riro ei haafaufaa ôre i te parau no te pôiri.
Ua haamata te Atua i ta na ôhipa nâ roto i te
E faufaa te Pôiri e te Mâramarama. Te mâramarama, e
mâramarama. Ei mâramarama ihoâ e oti ai te
pâhonoraa i te hinaaro o te Atua. Te mâramarama, na na e
haere mai, e te pôiri, e vai noa o na. Te mâramarama, e
tâpaô no te mahanahana e te ora.
I nià i te parau no te mâramarama e te pôiri, i roto i te hiô¬
raa o te tau, ia ao anaè, e faaàtea ia te pôiri, e ia pô anaè, e
ôhipa. Ua faaroo te mâramarama i ta te Atua
faaueraa. Ua riro ânei te reira ei haafaufaaôre-raa i te pôuri. Aita, aita roa atu. E tuhaa
taa ê ta te mâramarama. E tuhaa taa ê ihoâ ta
te pôuri. E faufaa to roto i nâ mea e piti ra.
faaâtea ia te ao.
Uiiaa 2 : E tano anei te loane 1,4 ia ravehia no te tamata i te tatara i te Tenete 1,3-25. Mai te peu
tei roto te ora i te mâramarama, e aha te mea te taata i taupupü ai i te iteraa i taua mâramarama ra.
MAMA3
PApA3
E tano terâ nâ taiôraa no te iteraa i te mâramarama tei
Te Fâ
türamahia mai i te taata. Te rahu, te Tamaiti. E ora teie no
loane 1,4 : Haamoriraa i te mâramarama, letu.
te taata.
Tei roto te mâramarama i te parau e o te Atua
E tano te loane e tâtara i te Tenete, te parau no te mâra¬
marama. Te
iho te parau.
Titauhia i te taata e haere i roto i te mâramara¬
Te Metua, e tumu no teie Ora tei riro mai ei mâramarama.
taata. Te ora o te taata, tei roto i te rahu
ôhipa mâtamua ia ta te Atua i parau, i riro
mai ai ei ôhipa. E taua ôhipa, e Ora ia no te taata.
ma
:
Haamoriraa i te rahu, mahana, Atua.
; ua horoàhia mai te mâramarama i roto i te
Te Tamaiti, hoê â faaîteraa e te Metua.
(Tenete).
I taupupü ai te taata : fârii ôre i taua mâramarama. Aita i
mâramarama. Aita i tauturu faahou i te Atua no te horoà i
Te ora o te taata, tei roto i te mâramarama
te mâramarama i te taata.
ra, taua rahu, e roaa ia na te ora, te mea ia tau¬
Râveà
pupü ai te taata i teie mahana, te ôreraa e fârii.
Faanahoraa, faaâpi, ôrometua.
te rahu.
:
Horoà i te haapiiraa. Faaroo faahou i te Parau o
(loane). Te toe ra te fâriiraa i taua mâramarama
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
9
Uiraa 3: E aha te mea ta te maramarama o te Parau a te Atua
e
ta te
Tamaiti i haere mai e haamanaà faahou i te taata.
MÀMÀ 1
PÀPÀ2
1) Te Atua : na na e türama. « I vai na te Parau i te màtamua
Te ORA no ô mai i te Atua ra, haama¬
te Atua terà e ta na Parau.
» O
2) Te faaîte mai ra teie parau e, te vai ra te Atua ta te
Tamaiti atoà i haamanaô mai.
naôraa i te taata e, e ôpuaraa ta te Atua
3) Terâ maramarama, terà ia i faaîtehia i te matamua (rahu),
i te taata (fànau-taata-hia mai).
ta te Tamaiti i faaîte taata roa mai.
Te mea matamua ta te Atua i faatupu, te
no te ora
:
ta letu ia i haere mai e faaîte
4) la tae te tahi taata i te haamanaôraa, te auraa, ua hahi o
màramarama ia, ta letu ia i haere mai e
ia. Te Parau o te Atua
haamanaô e hoî i roto i te Parau.
:
te ora, te here e te aroha. Ua mono-
O vau te ùputa.
hia mai ta na Tamaiti ei haamanaôraa.
Haamanaô mai ra letu
E îmi anaè tatou i te râveà ia parau à tatou e tamarii na te
Parau no te Rahu (teie nei.Ao). Ta te
Atua.
Fatu ia e hinaaro nei ia hoî i nia i te
Te maramarama
:
Rahu (oia ia i haere mai ai).
vàhi pôiri anaè e tuuhia ai teie parau.
Te vairaa te màramarama, tei roto ia i te
Te haamataraa o te Atua, ua parau e ua faaîte o ia i te màramarama.
Rau noa atu te nünaa, e 6 tatou i roto i te Parau a
letu
Ôutou te maramarama », tei ia tatou të fàrii e të
: «
:
Parau a te Atua. Haamanaô noa mai ra
te Parau a te Atua i te faufaa o te Rahu a
fârii ôre i ta na Parau.
te Atua. Ta te Tamaiti e haamanaô ra tei
Tei roto tatou i te pôiri, na terâ parau e türama mai ia tatou.
te Parau a te Atua te hopeà. E mau te
Te ora o te Atua, ta te Tamaiti i haere mai e haamanaô faa¬
e te
hou. la fàrii te taata i taua maramarama ra
:
E OPERE IA
raî
fenua, âreà ta ù Parau e ôre ia e
mou.
Hoî i te fenua.
NA ElAH A E TÀPEÀ FAAHOU.
Te mau pâhonoraa i te Monirë
14 / 07 / 2008 i te taharaa mahana
f
Uiraa 1
: E aha te mea letu e tano ai e parau e, o ia te màramarama o teie nei ao. No
^
te aha ia te Atua i dre ai i faaôhipa i te reira parauraa i nia ia na.
l
Te vai ra ânei te taa-ê-raa
7 roto i te maramarama ta te Metua i faatupu e te maramarama tei riro letu ei tupuraa.
À
PÀPA 1
E aha te mea i parau ai i te hotu o te fenua e : O taù tino
tenà, o taù toto tenà. Mai te peu letu e te Parau, hoê à ia,
e tano
ànei e parau e, te Atua e te mea i faatupuhia e ta na
parau, hoê à ia. E aha ia te manaô ta te reira fàîraa e
haapàpü mai ra.
MÀMÀ 1
letu te Parau maitaî e te Evaneria ora.
: te tumu, e parau, e âfaî, e faaîte i te taata.
Te fenua, e faatupu ora o ia : Pàtia te rima i roto i te
E
repo.
letu, e here e e aroha no te Atua.
Te fenua, e here e aroha no te Atua.
No te mea, te hotu o te fenua, na te Atua, e letu na te
Te fenua, e Èvaneria ora o ia. Te mea i pàpaîhia, te
Atua atoà.
reira ta tàtou e îte nei. la fàrii tàtou i teie parau e
Te hotu o te fenua, e faaîte ra i te Here e te Aroha. Ta
letu atoà ia. Nà mea e piti, no roto mai i te Parau.
Te rahu, oia te hotu o te fenua, e tupuraa ia te reira no
roto mai i te Parau a te Atua, aita rà e tano e parau e, te
Atua terà.
Mai te mea te faaîte ra te hotu- o te fenua i te Here e te
Aroha o te Atua, e tano ia e parau e, hoê à ia i te Atua.
Te haapàpü mai ra teie parau ia tàua e te nünaa màôhi, te
rahu, te Here e te Aroha i te màôhi. A fàrii i te Here e te
Aroha o te Atua, to tàtou terà ora.
10
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
noaa atoà ia tàtou i te faatura ia na.
Te faaiavaîraa a te Rauti - Mana
I roto i teie uiraa, e 3
No te aha aita te Atua i parau ai e, o vau te mârama¬
manaô e vai ra i roto.
rama.
No te aha letu i parau ai e,
To na tanoraa mau, cita e tano i te tahi Atua tei rahi i to
O O na
te mâramarama. Ua
parau te Atiia, i îtehia ai e te
vai ra te Atua. Te Atua e te
parau hoê à ia. Te parau i
riro mai ei taata. Aita te
hanahanahana, na te mau mea ta na i rahu,
faaîte, e haamaitaî e ârue i te Atua. Te reira
atoà te mea ta letu i faahiti, ia ànaàna to ôutou màramarama, ia îtehia ta ôutou ôhipa maitaî e ia ârue te taata i te
Atua. Te auraa terà mâramarama, ia îtehia o na i te ôhipana mana, to na
na râtou e
reira parau i riro mai ei
raa. la faahoî ihoà te taata i terâ àma i te
taata. Ua faaîte mai te reira
taata faahanahanaraa i te Atua, te ôhipa atoà ia ta letu i
parau i te mâramarama. Oia
rave, mai ta te Taramo e faaîte noa ra, te parau noa nei te
te mau tâpaô no te here e te aroha o te Atua ta te fenua e
Atua, e roaa ta te
faaîte ra. Ua riro mai teie parau ei mâramarama. No te
raî, te haapii nei te tahi ao i te tahi ao, aita e parau,
aita e faaroohia ra te tahi muhumuhu, aita e ôrero, ua tae
mea ua riro roa mai te parau
ra te
vau te
ei taata, i parau ai letu e, o
mâramarama. Terà e àma ra i teie nei te faaîte ra i
mau
haruru i te hopeà o teie ao. E tano ia tatou ia
haapàpù aita e faufaa i te Atua ia haafaufaa ia na, te mea
te rahu a te Atua. Eiaha no te mea te hinaaro ra letu e huti
ta te Atua e tiaî ra i te taata, ia îte te taata e o te Atua te
te mata o te taata i nià ia na. No te faahoî rà i terà parau,
tumu o te mau mea atoà.
terâ àma i te Atua.
Te vai ra ânei te tahi taa-ê-raa. Aita.
Te mâramarama, te ùputa, te mana o te Parau a te Atua i
îriti no te faaîteraa mai i te here e te aroha o te Atua. Te
haereraa mai te Tamaiti, no te faaîteraa mai ia i terà
parau, terà mâramarama. Terà te tumu i haere mai ai te
Tamaiti e ta na i haapii i ta na mau pipi, ia îte to te ao e,
na ôe au
i tono mai. Ta te tamaiti i faaîte faahou no te
taata i haapaô faahou. Ua riro te parau ei
mea aita te
taata, ei taata atoà ihoà ia. la na, o letu i te parau e, o vau
te mâramarama, e tâpaô te reira no te here e te aroha o te
Atua. Te mea ia ta letu i haere mai e faaîte i te taata. la
haamaitaî ia te taata i te Atua e tià ai. Te mâramarama, te
ora ia o te màôhi. I mua i te fifi ta te
màôhi, e tano ihoà te
màôhi i te fàrii i te mâramarama a te Atua, te tâpaô no te
here e te aroha o te Atua. Te mea ia ta letu e haere mai ra
e faaîte
i te taata. E faaitoito anaè i te faaîte i terà màra-
marama.
Uiraa 2 : letu, te parau maitaî ia no te aroha e te here o te
Atua i te taata, aore ra te Èvaneria ora a te Atua.
PÂPÀ2
letu, te Parau maitaî ia no te Aroha e te Here o te Atua i
MÀMÀ2
te taata. Aore ra te Èvaneria ora a te Atua.
No te haamàramarama, haamanaô, haapàpü
Uiraa
faahou i te parau no te here o te Atua nà
:
E tano ânei ia parauhia te fenua, te èvaneria ora
ia a te Atua.
roto i ta na rahu.
Eere te tahi parau ôhie. Mea taa ê ihoà te fenua, mea taa ê
Te parau tei riro mai ei hotu no te fenua e te
ihoà te Èvaneria. Eita e nehenehe e faatüàti ia ràua.
parau tei riro mai ei taata (letu) tei faatüàti
te here e te aroha o te Atua.
letu, parau maitaî a te Atua (Èvaneria).
Te fenua, e arataî o ia te taata i roto i to na oraraa ta te
Atua i faanaho. Te tahi hiôraa : i teie mahana, ua àtea rii
tâtou i te rahu a te Atua
:
eiaha noa i roto i te ôhipa, i
E, no te mea, hoê à faaîteraa ta te Atua, ta
letu e ta te fenua.
To tàtou ora, tei te Atua ra. E, e parau mau.
la (...) faahou te taata ia na na mua roa no te faatüàti ia na
Aita to tàtou parau i ràpae àu i te Atua, te
Tamaiti e te fenua.
i te fenua.
E manaô maitaî, e ôpuaraa na te Atua no te
la fàrii tâtou e, no hea mai tàtou. Te haehaa, te fenua i
taata.
mua i te taata.
la fàrii tàtou i te rahu a te Atua i roto i te
Te moana, te mouà, te tahora : te püai o te taata.
Pàhonoraa teie na te rahu i te taata.
fenua ta tàtou e ora ra.
roto atoà rà i te tiàturiraa.
Poroïraa
: A here i te fenua, oia to ôe ora. Te
fenua, te èvaneria ora a te Atua. To teie rururaa, a rohi e a
taôto. Amene.
a te pupu
Aita i tàôtiàhia, e tiàmàraa râ te taata no te
àmu tei au ia na ia au i te huru o te reira
nünaa.
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
11
Te faaravaîraa a te Rautî - Clet
Mauruuru i te mau
ia na i te amo i te reira parau, to tatou ia tâfifi i teie
mahana, no te mea ua mau noa to tatou manaô i nià ia
letu. Te parau te faatoro i nià i te fenua, i nià i te hotu o
te fenua, o vau tenâ, terà ta na e faatoro, o na ia terà, te
ânei e parau e, te fenua te
te mea aita tatou e tàuà rahi roa ra i teie tau.
pupu tei haamanaô
mai ia tatou i te
parau no te haapâpü faahou
i to tatou tiàturiraa. E tano
èvaneria ora atoà ihoà ia. To tatou ia fifi i teie mahana no
èvaneria ia a te Atua. Ta te
ùputa e te parau i îriti, te
la parau letu o vau te èà, te faatoro ra letu i te èà. Ta
here e te aroha o te Atua, te
tatou i tàtara mai i teie poîpoî, te faaîteraa ia i te tupuraa
parau o te Atua ua tupu, tei
faaîte mai ia i te here e te
te here e te aroha o te Atua. Eita e tano i mua i te tahi
aroha o te Atua i te taata, ua tupu te reira parau, i mua i te
parau màramarama. Te parau ra letu e, o vau tenâ, o vau
terà. I mua i teie faatororaa a letu, te vai ra ihoà ta tàtou
reira, e èvaneria ora atoà te reira, ia tae mai letu, ua faahi-
hiôraa i te èvaneria. Ta te metua tei riro ei parau, ua riro
tihia te reira parau, e i mûri ua rahi roa te faahitiraahia te
mai ei taata. Te faaîte noa ra te reira i te hotu o te fenua.
reira parau, te tupuraa no te parau maitaî te Parau a te
Te èvaneria, te fenua e te î o te Atua, Ta te Tamaiti e ta te
Atua.
Metua aita hoê taa-ê-raa. Te èvaneria ora, hoê ta te
letu, te tupuraa no te Parau maitaî a te Atua, te faaîte atoà
terà, aita o letu i huna i te reira parau, ua maraa
Tamaiti faaîteraa e ta te Metua.
ra 0 na i
T' Uiraa 3 : E aha te mea letu i parau ai i te hotu o te fenua e : o taù tino tenâ ; o taù toto i
tenâ. Mai te peu letu e te Parau, hoê â ia, e tano ânei e parau e, te Atua e te mea i faatupuhia e ta
l
na
Parau, hoê â ia. E aha ia te manaà ta te reira fâiraa e haapâpü mai ra.
À
MÀMÀ3
No te mea ua horoàhia te mana i roto i te Tamaiti, ua
fàrii, ua îte e ua maraa te ôhipa ia na.
No te mea o te Atua te tumu o te parau.
E, te vai ra to ràua taa-ê-raa :
Ta te Atua, mea parau e ua tupu.
Ta letu, ua haamàramarama, ua haapii, ua faaîte. Eere i te
mea ôhie
i te faatupu i taua màramarama i roto i te taata.
Aita e taa-ê-raa
:
Hoê fà ta ràua, te ora.
Te faaravaîraa a te Rautî - Turo
Te taata ta te Atua i
hàmani i te repo fenua
ta te Atua i feruri, aita
te taata i fàrii, ua moèhia ia
na te
hinaaro o te Atua ia na.
Mai ta tàtou i faaroo i teie
poîpoî, ua ôhie te taata i te
màramarama, ôhie noa atu
ra te
taata i te feruri. Ua
ôhipa te taata. Ta tàtou tuhaa
i teie mahana, pàturu i terà
faufaa ora. Mai ta Faùa i faatià iho ra, te miti, motu
paraoa. Ahiri aita, eita ihoà ia o ia e parau e o vau ihoà ia
te mea puai aè.
No te mea aita te Atua e taîri ra. Hinaaro vau terà
mouà teitei e tuu i raro, e vaiiho te Atua ia na ia rave mai
ta na e hinaaro, te mea ta na hinaaro. E fàrii ôe aore ra
aita, te parau no te püai. Aita e faufaa te reira, te fàriiraa
rà te âau e te hoîraa i te Atua ra.
Te faaînoraa i te fenua, e ôre pauroa, ua faaîno anaè te
taata, to na ihoà pohe ta na e faaineine ra. la faaroohia te
àivanaa, aita e paèpaè e vai. Ua vaiiho-noahia e te Atua ia îte paî te taata, ia màramarama, ia fàrii te
reo o te mau
taata i te ora, àimàrôraa, ta vai tei tano, te parau no te
tàpati, e taiô mai ràtou te mau îrava no te faatano. Ta letu,
eita o ia e hiô o vai tei tano, ia ôre anaè e fàrii, ua oti, e
tiàmàraa te reira ta te Atua i horoà mai, te mea ta te
Vàrua e arataî ra ia na.
12
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Atete 2008
Ta
Vauvauraa manaô a te mau pupu
i te Mahana piti 15 / 07 / 2008
i te polpoi
I
!
Y
Uiraa 1. la parau mai letu, te mâramarama o teie nei ao : Tei faaroo i te Tamaiti, e ova
i
to na ; tei dre i faaroo i te Tamaiti, e dre o ia e îte i te ora (loane 3,36). la faaaühia teie
parau i te loane 3/12, e tano ànei ia parauhia e, te taata ihoà te tumu i ère ai o ia i te ora.
i
mure dre
l
ra i te Here e te
Aroha o te Atua, oia hoî to na iho ora ta
na i ôre e tàuà faahou ra, o to
na atoà ia pohe.
Te tïtau atoà mai ra teie parau i te taata tàtaî tahi, E aha te
tûramaraa ta letu e horoà ra no te tumu te taata i ère ai te
ora.
Ua turu noa te taata i nià i te mea i pâpaîhia, eiaha rà i nià
i te mea e faatorohia ra e letu.
Aita e faaroo ra i te parau, e fàrii râ.
E aha te mea e haere e faaîte.
Te pii noa mai ra te Rahu, teie au, teie te ora. No reira, a
faaroo, a fârii i taua ora ra e a haere e faaîte. Hiôraa : Ua
faanaho te Atua i te mau mea atoà no te reira fenua e te
reira fenua (te màa, te ràau).
No reira, te mau tàvini o te Atua, tatou tei faaroo i taua
parau ra i teie mahana, te parau mai ra letu, A HAERE A
faaîte I TAUA MÂRAMARAMA.
MÂMA2
la ora na e te mau tamarii o te mâramarama.
la parau mai letu, te mâramrama o teie nei ao, o tei faa¬
roo i te
Tamaiti, e ora mure ôre to na. Tei ôre e faaroo i te
Tamaiti, e ôre o ia e îte i te ora, ia au i te loane 3/36. Te
nâ ô atoà ra te loane 3/12,1 parau atu na vau ia ou tou i te
parau o teie nei ao, e aore ôutou i faaroo, e aha ia ôutou e
faaroo ai ia parau atu vau ia ôutou i te parau o te raï.
Te manaô rahi i tàpeàhia mai i roto i nà îrava e piti, te
parau ia no te faaroo. Te tïtau mai ra teie parau na mua
roa, i to tatou tarià ia faaroo, ia tiàturi mâ to tatou tâatoàraa i te parau mana a
te Atua, tei riro mai ei rahu, ei taata
nà roto i ta na Tamaiti ia letu Metia. la faaaühia teie nâ
parau, e tano ânei ia parauhia e, te taata ihoà te tumu i ère
PÂPÀ 1
la hiô anaè i nâ îrava e 2
,
tei roto te taata i te pohe, i
roto i te pôuri. Hinaaro te Fatu i te îriti i te taata i roto
i te mâramarama, i roto i te ora.
Horoàhia e te Atua i te tiàmàraa i te taata
:
Te îte i te faataa i te maitaî e te îno.
Faatupu i te hinaaro o te Atua. (here / aroha)
Te mea i ôpanihia i te rave, te mea ia ta na e rave.
Te ôhie ôre o te taata i te fârii i nà parau e 2.
Te tü ra nâ parau e piti a te Fatu, i nià i te pure a te
Fatu (haapaô i te hinaaro i te fenua na...)
Ta te Fatu hinaaro, ia faaroo te taata, i reira o ia e
fanaô ai i te ora. Eere râ i te mea ôhie i te faatupuraa i
te reira parau.
la ôre te taata ia îte i te rautï i te fenua, eita o ia e tae i
ai o ia i te ora. Te pàhono nei te pupu, e, no te mea, aita
nià i te parau no te raî.
Te taata te tumu e fifi ai i te oraraa.
to na tarià e faaroo faahou ra, aita to na mata e îte faahou
Te taata atoà rà te tumu, e matara ai to na fifi.
Veà Porotetani n 8 / Juillet-Août 2008
13
Te tâtararaa a te Rautï - Tiàtono Marama
Oletu, e taata, tel fârii
e tel
tiàturi i te parau
O te
fenua. Terà la ta
te loane 32 e haamanaô mai
ra
: «
I parau atu na vau la
ôutou i te parau o te
mai. E haamanaô na i to letu riroraa mai ei taata, mea
fànau püfenuahia mai. Tei fârii e tei hiô e, mea nà ô, ua
roaa te ora mure ôre. Teie rà hoî tàtou e îmi noa nei i te
tahi mau ràveà atoà no te haaapiapi. No terà mea e, ua
fenua... » E aha te parau o te
pàpaîhia e, e faaraoa, aita te ùru i pàpaîhia, no terà mea e,
ua pàpaîhia e, e uaina, aita te vai haari i pàpaîhia, e tito-
fenua. Terâ la ta tatou e
raa faufaa ôre te
parauparau nei, faraoa, e
uaina, eere rà e, o terâ anaè
te parau o te fenua. E aha la
te parau o te fenua. E ùru, e haari, maniota, meià, taro,
taruâ, terà atoà te parau o te fenua. Tel fârii, tei tiàturi e,
tei ô, ua roaa ia na te ora mure ôre. Tatou nei rà hoî te
taata, te imi nei tatou i te mau ràveà atoà no te haafifiraa,
te parauraa e, terâ, aita e auraa, terà, aita e tano. Terà tei
tano. Te reira mau manaô, e mau manaô faufaa ôre anaè
ia.
reira.
I roto i to letu tere i roto i teie ao, te tahi ôhipa hereroa-hia e letu, maori rà te haapiiraa ia i te taata. E te haa-
piiraa ta letu i rave, eere tei nià i te raî, tei te vàhi rà e
orahia ra e te taata, tei te vàhi tei reira to na nohoraa, oia
hoî tei nià i te fenua.
E parau mau, aita ihoà paha ia ta letu e faaàpu, ua
haapii rà o letu i te taata i te auraa o te faaàpu. Aita ihoà
paha o letu i haere e taià. Ua haapii rà o letu i te taata i
te ravaai. E te reira mau mea, no te ora ia o te taata. Te
Haamanaô na tàtou, i te tahi taime, teie pupu taata e
tito noa nei i te parauraa e, « ta mâtou te tàpati tano roa
aè, ta mâtou te tâpati mau », e ia haere mai o letu, e haafaufaa ôre i te reira manaô to te taata. E aha ta na i parau.
«
ràtou püraa mai, te fenua atoà ia no reira o letu i te pûraa
Te reira mea ta ôutou e parauparau ra, o vau ia, o vau
te reira mea.
»
Tei hea atu ra ia te manaô o te taata. Ua
taa ra ia ia tàtou e, te mau haapiiraa ta letu
na e
Tüàti rii noa paî e terà
manaô ta te pupu e parau ra, i te haamataraa mai e, te
te haapiiraa a te fenua, ua ora ia.
tîtauhia, te faaroo. E faaroo i te haapiiraa
E fârii atoà rà i te haapiiraa a te fenua.
mea matamua e
a te fenua.
faufaa ôre. Ua pàpü atoà ia ia tàtou e, te ùru, te taro, te
haari, aita to ràtou e parau, àhiri e, aita e fenua. Te fenua
no reira to ràtou pûraa mai. E te fenua hoî no reira to
i rave, e teie ta
ani nei i te taata ia fârii, tei nià i te fenua. E tei fârii i
No reira, tàtou tei âmui i teie poîpoî, e faaroo i te haa¬
piiraa a te fenua, fârii e a fârii anaè. E ora tàtou. la ora
na.
Uiraa 2. E aha te fâiraa e vai ra i roto i te parau no to te taata
hâmaniraahia ei repo fenua. I mua i teie parau, e aha te tahi tûramaraa
e noaa
ia tatou i mua i te parau no to letu riroraa mai ei taata.
PÀPA3
MÀMÀ3
Aita to te taata e parau i ràpae aè i te fenua, e parau. Te
Te fâiraa
haamataraa o te taata e to na hopeàraa, e fenua. Te auraa,
1) To ù ia îteraa i te ôhipa ta te Atua i rave no ù.
2) E hohoà tàtou no te Atua.
3) No roto mai tàtou i te fenua, o ia atoà to tàtou ora.
te taata e te fenua hoê à ràua. No reira, te vàhi e tiaîhia ra,
ia ô anaè mai te parau no te fenua, e ô atoà mai te parau
no te
hiroà, te reo. Titauhia rà i te taata ia îte e ia fârii i te
Tûramaraa
1) E tauturu letu ia tàtou i te îteraa te hinaaro o te
reira.
Atua.
Haamanaô atoà rà tàtou e, ua faaau atoà na letu ia tàtou i
2) letu no roto atoà o ia i te püfenua, te auraa, e tàa-
te repo fenua (Parapore o te taata ueue huero), te vai ra te
muraa to letu e te fenua.
Manaô pûôhu. la haafaufaa te taata i te parau no te
fârii, te vai atoà ra tei ôre i fârii. Te mea e tîtauhia ra ia
tàtou, ia îte e ia fârii i te fenua.
Te tûramaraa. letu, no roto mai o ia i te parau. Te fenua
hoî, no roto atoà mai ia i te parau. Te auraa, hoê à puna to
ràua, hoê à ràua, no roto mai ràua i te Tumu Nui. Terà te
manaô o te pupu, te vai atoà rà te tahi tûàti-ôre-raa i roto
ia mâtou iho. Mai teie rii te faanahoraa. letu, o ia te tumu,
âreà tàtou te taata, tàtou te àmaa. E te mea e titauhia ra ia
tàtou, hoê à mea ta tàtou e faahotu mai, hoê à faahoturaa
ta tàtou, oia hoî te hinaaro o te Atua. Mai terà rii te
manaô o te pupu. Te auraa, aita o letu i haafaufaa ôre te
fenua. Te tüàti noa ra ia i nià i terà manaô e, te tîtau noa
mai ra teie parau ia tàtou, ia fârii e ia îte i to tàtou fenua.
No te mea, te hiôraa a te pupu i teie mahana, aita e nünaa
mai ia tàtou i te haafaufaa ôre i to tàtou fenua. Terà mai
to mâtou manaô. Mauruuru i te faarooraa mai. la ora na.
14
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
Aroha e te Here o te Atua ta te Rahu e ta te Tamaitl e ®
.Aïv-r^:
faaîte noa ra ia na, i te taata.
Te mau pàhonoraa i te Mahana piti
15 / 07 / 2008 i te taharaa mahana
Uiraa 1. Ôutou te màramarama o teie nei ao
O teie parau.
:
E aha te maramarama
E aha te titauraa i te taata i fârii i taua màramarama ra.
PAPÀ 1
I roto i te pàhonoraa i pàpaîhia mai, e piti anaè. I roto i ta
màtou pupu, mea rahi te mau pàhonoraa i horoàhia mai.
Ua tàpeà-noa-hia rà terà nâ mea e piti. Ei hiôraa no terà
nà mea e piti, e màramarama ihoà paî tàtou.
I roto noa i
terà e piti, ua matara. Terà te pàhonoraa matamua.
Ôutou
te màramarama o teie nei ao, na letu teie parau. eere rà
na te
MÀMA 1
Te pàhono ra te pupu e, ôutou te màramarama o teie
nei ao, e parau ia teie no te tàatoàraa, tei fàrii i te
màramarama no nià mai i te raî.
Te piti o te uiraa, te nà ra, E aha te titauraa i te taata
tei fàrii i taua màramarama ra. Te nà ô faahou ra te
pupu e, ia rave ia e ia faatupu i te hinaaro o te Atua.
Eiaha e mataù, eiaha e taià. Hoî i roto i te fenua. E
ôutou.
Te piti o te pàhonoraa, te parau ra letu te feià ua faaroo i
te parau. Te auraa, te vai ra terà tiàturiraa i roto i te Fatu i
faaôhipa i te vàhi i reira ôe i te nohoraa e te ôhiparaa. Te haapiiraa a letu, te titau mai ra e rave i te
te feià e fàrii ra.
marû, te haèhaa e te faaôromaî. la àma noa te môri
ora 0 te here. la itoito, eiaha e paruparu. la ora na,
E aha te titauraa i te taata, tei fàrii i taua màramarama ra.
voilà. Pôpô.
Te maramarama, ta na tuhaa no te türama ia. Te mea atoà
ia e titauhia ra i te taata. Mai te peu te màôhi nui nei teie
màramarama e parauhia ra, te auraa ra, ia türama ia o ia i
Püôhuraa : Ua màramarama anaè te parau, aita atu ia e
teie nünaa e to na mau fifi atoà. la haamàramaramahia te
te mau fifi e vai ra i roto i to tàtou mau nünaa. Terà noa
ao
màôhi.
titauraa, ia faatupu ia. Te tahi mau hiôraa i horoàhia mai ;
ia, mauruuru.
'
Uiraa 2. la parau mai te Fatu e : E dre te taata e tutui i te râmepa a tuu ^
ai i te tâpoi nâ nià iho... E aha te tûramaraa ta teie parau no te fenua e horoà mai
nei i nià i te parau o te raî, oia te hinaaro o te Atua.
k
MAMA2
Terà mai ta tàtou uiraa i taiôhia atu i mua ia tàtou. Ua
hiô mai rà te manaô na mua roa i te tuhaa matamua,
terà ia reo to letu e nà ô ra e, E dre te taata e tutui i te
râmepa a tuu ai i te tâpoî nâ nia iho... Te nà ô ra te
pupu èivànaa a te mau màmà, te pupu 2, aita terà huru
hohoà taata. Mai te peu rà te vai i roto ia tàtou, e taata
maamaa ia. la tutuî anaè te ràmepa, no te haamàramarama ihoà i te ùtuafare. Terà ia to màtou manaô i
nià i
terà tuhaa matamua.
j
te parau o te raî, oia te hinaaro o te Atua. Ua tàfifi rii te
pupu. Titau atu ra màtou i te tahi tià Rauti, ia Vaetua a
Flores.
Ei ômuaraa, ia haapaôhia to ôe hinaaro i te fenua nei, mai
to te raî atoà.
1 ) Te fenua, no roto mai ia i te rahu a te Atua. Oia atoà te
raî. Te fenua, te ùputa ia to te raî. la parau-anaè-hia te
parau no te fenua, e îtehia mai te parau no te hinaaro o te
Atua. la parau-anaè-hia te parau o te fenua, ôiôi noa te îte
e, te hinaaro terà o te Atua i te taata. E aha te auraa. Eita
e tià i
Te piti o te tuhaa, terà ia uiraa e, e nà ô ra e, E aha te
tûramaraa ta teie parau no te fenua e horoà mai nei i
nià i te parau o te raî, oia te hinaaro o te Atua. Te
pàhono ra te pupu e,
1) e türama te fenua i te here e te aroha o te Atua.
2) e faaàmu te fenua, e rapaau e e horoà i te ora i te
ora i te taata. 3) te fenua, e tauturu fàtata o ia no te
taata.
4) ua faatupu te fenua i te hinaaro o te raî, oia hoî te
Atua.
5) E te pae hopeà, te titauraa, ia faatupu te taata i te
hinaaro o te Atua.
Te nà ô ra ta màtou poroïraa e, atirê i te tàpoîpoî noa,
eere
te reira i te hinaaro o te Atua. Te îmi noa ra o ia i
to na pohe. Mauruuru.
te taata ia tâpoî no te mea te hinaaro o te Atua,
eiaha e tàpoîhia. Teie te auraa, e îriti, ia màramarama, ia
ànaàna. Te hinaaro o te Atua, ia vai àma noa. la araa noa
te parau o te fenua e to te raî, eiaha ia hunahia. Teie te
auraa, eiaha e tàpoî-faahou-hia, ua ravaî.
Aita te tûramaraa no te faatupu i te pôiri. la àma anaè te
ràmepa, e màramarama ta na e faaîte. Ta na e faaîte mai,
eiaha e tàpoîhia. Eiaha e huna te parau o te fenua e to te
raî atoà. Aita e parau to te fenua, aita to te raî. Mea tûàti
ràua, e aha te auraa teie parau. la faaroo anaè tàtou terà
parau no te tàatiraa te tàne i ta na vahiné. Ua tuu mai i
terà parau. E faaroo na tàtou ia parauparau anaè te feià
paari no te faatûàtiraa, e ia hape anaè te tûàtiraa, e ô te
parau o te fëtii.
Te fenua, te vahiné, terà ia parau e, te papa nià e te papa
raro aè. Te
papa nià, te raî ia, te tàne ia, te papa raro aè,
PÀPÀ2
te vahiné ia. Te papa raro, te fenua, ua faarirohia o na e
I roto i ta màtou feruriraa i teie parau, ua tàfifi rii màtou.
metua vahiné. No reira, te tàne, e hiô o na te pôiri, âreà te
Ua parau mai te Fatu e, E ôre te taata e tutui i te râmepa
vahiné e hiô o na i te raî, e faatûàti te tàne. Terà ta màtou
a
tuu ai i te tâpoî nâ
nià iho... No te uiraa ihoà. E aha te
pàhonoraa.
tûramaraa ta teie parau no te fenua e horoà mai nei i nià i
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
15
Vauvauraa manaô a te mau pupu
i te Mahana toru 16 / 07 / 2008
i te polpol
Uiraa matamua : 1. la hidhia te Taramo 85,10-11 : Te aroha e te parau
mau, ua fârerei râua... E aha teie parau mau ta te fenua e mau ra. E tano
anei la
parauhia e, te mea atoà la ta letu i haere mai e faaite faahou i te taata.
PÀPÀ 3
MAMA 1
Te parau mau ta te fenua e mau ra, te parau ia no te here e
1. Te aroha e te here ua fârerei râua, te Atua o tei
te aroha. E parauhia te parau mau eere i te parau
haere mai e fârerei i te taata, ua ineine te fenua i te
E parau rà tei ôre haùtiùti, aita to na e tauiraa. Teie atoà te
fârii i te taata. E hau to roto i te fenua, âreà te taata
parau tei riro mai ei taata e ei fenua, oia te PARAU A TE
ATUA. Ua fârii te fenua i te amo i te parau a te Atua, e
te haafifi nei ia te fenua. Te tîtauraa e faatupu i te
haavare.
tàiiàparauraa. To tâtou tiàturiraa hoê, te parau mau e
ôe te
tarià to na, e faaroo. Te auraa, cita o na e âueue noa atu i
te aroha e faatupu ora. Te auraa, te îteraa atu
te rave îno a te taata. eita te parau a te
taata i terà e vai ra i ô mai, inaha tei roto te fenua te
taata anaè te parau e taui, aita to na e mauraa. Te ôhipa e
ora.
No reira, te mea atoà ia teie o ta letu i haere mai
e faaîte
te taata e hoî i roto i te ora, te fenua, te Fatu
ia ôe.
Atua e taui, ta te
itehia ra i teie mahana, ua rave-îno-hia te fenua, te parau
Atua. Te parau mau ta te fenua e faaîte ra, te
letu e haere mai e faaîte : te here, te aroha, te ora,
mau a te
mea ta
2. Te tîtauraa ia tâtou e ta tâtou atoà ia fâîraa, te
te reira o te taata no te mea te fenua to tâtou ia metua
aroha, to tâtou ia îteraa i terà i ô mai. Te parau mau
vahiné, eita o ia e hinaaro i te pohe o te taata. Te mau
te tahi ia ôhipa âueue ôre, hoê à ta râua
fà, faatupu i
te ora.
atoà ra te fenua i te ora e te pohe. Eita rà te fenua e îmi i
te pohe o te taata. Te ora o te taata tei roto ia letu e te
Rahu a te Atua.
Te auraa, te ora tei mua ia ia ôe. E ia îte anaè ôe i mua ia
ôe te hoê tumu haari, tei reira atoà to ôe ora. Terà ia ta
màtou pàhonoraa.
Uiraa 2.1 te hiôraa i te loane 5,39-40 : -Te imi nei àutou i te parau
i pâpaihia ra ta ôutou i manaà e roaa te ora mure ôre i reira... e ta letu
pàhonoraa i nà pipi i tonohia atu e loane ia na ra (Màtaio 11,4-5), e aha te ,
türamaraa ta letu e horoà ra no te tumu te taata i ère ai i te ora.
MÀMÀ3
To te rururaa, la ora na, ta màtou pàhonoraa, teie ia :
Te türamaraa ta letu e horoà no te tumu te taata i ère ai te
ora
MAMA2
Ua türuî noa te taata i nià i te mea i pâpaihia, eiaha rà
i nià i te mea e faatorohia ra e letu. Aita e faaroo ra i
;
1. Ua vai noa te parau ei parau. Te tahi hiôraa : te parau o
te ture. Ua mau te ture aita rà e faaôhipahia ra.
te parau e fàriihia. E aha te mea e haere e faaîte. Te pii
2. Ua rave ràtou te tiàraa o te Atua.
e a fârii
3. Aita e ôpere.
faanaho te Atua i te mau mea atoà no te reira e te reira
4. Aita e haafaufaa te here e te aroha o te Atua.
5. Faaea noa i roto te pàpaî. Aita e fârii, ua ère ia te ora
mure ôre.
Poroïraa
:
eiaha e faaea noa i roto i te pàpaî, a hiô, a îte,
faaôhipa i terà pàpaî e âua haati ra ia tâtou. E faaitoito
tâtou i te türamaraa, eiaha e tàpoîpoî faahou. la vai àma
noa te râmepa.
a
mai ra te rahu e, teie au. Teie te ora. No reira, a faaroo
i taua ora ra e a haere e faaîte. Hiôraa, ua
ra fenua.
Ua faanaho te Atua te reira fenua e ta na
hotu, te reira fenua e ta na hotu, te mea e ora ai o na
ra.
Ua faahiahia roa vau i terà mau râau. E faaôhipa paî
tâtou i te rahu a te Atua. No reira, e te mau tàvini o te
Atua, tâtou e faaroo ra i taua parau ra, a haere e faaîte.
1 teie mahana, te parau mai ra letu e, a haere a faaîte i
Veà Powtetani n°8 / Tiurai-Atete 2008
Te Uiraa 3. E aha te mea te Mâdhi i ère ai i te ora i teie mahana. E
aha te
haapiiraa ta te parau o te tanuraa i te püfenua e boroà mai ei
taiitururaa i te Mâdhi i te ite-faahou-raa e te fârii-faahou-raa i te ora.
Pâpâ 1
To te rururaa, la ora na. Teie te pâhonoraa a te pupu ;
1) Te mea te mâôhi i ère ai te ora i teie mahana ; Te
ôpereraa (I te tau o te mau tupuna, iia ite râtou i te
ôpere. I teie mahana, aita te taata i ite faahoa i te
ôpere), te here, to na tâàmuraa i nia i te fenua, te îteraa
i to na parau ia au te ôpuaraa a te Atua.
2) No te pâhono i te uiraa 2, e hiô na mua te mea i
Pâpâ e Mâmâ 2
1) To na haafaufaaraa ia na iho e to na îte-ôre-raa i te ora
ta te Atua i horoà mai ia na.
2) Ua ère o ia i to na tiàmàraa i nià i to na fenua no te
mea e
nünaa ê terâ e faatere ra ia na. Hiôraa : Paturaa fare
(Eita de e nehenehe e patu i to de fare mai ta de i
hinaaro, na te ture de e vâvâhi) ; Moana (Hooraa ià :
èrehia e te mâôhi i teie mahana.
Hoê taata i pihai iho ia de e e patana ta na e o de, aita e
3) Manaônaôraa a te pupu : Te hiôfaahouraa i to tatou
parau. E rave i te tahi tâuàparauraa.
4) Manaô huru rau ; Mâôhi ère -> Mâôhi tarihua
patana, e horohia de. Aita to de e tiàmàraa ia hoo de i te
Manaô ômuaraa
Haamanaô ia râtou i te parau tei tuuhia mai i mua ia
tâtou i nanahi ra. E 3 manaô tumu i tâpeàhia mai :
inai e vai ra i roto i te moana.) ; etv...
3) Te tahi manaô i matara mai :
E faaruè o ia i to na fenua no te imi i te ora i te tahi
vâhi ê atu. Te auraa, aita o ia i tiàturi faahou i to na
fenua. E aha te auraa o teie parau. E teie parau, no ô roa
1) Here ia ôe iho ; 2) Here i te fenua ; 3) Here i to ôe
mai i te fenua Ènana. Hoê â huru e, aita o na e tiàturi
Atua.
faahou i te vâhi no reira mai o na, tâpapa mai nei o na i ô
nei mà te tuu i roto i to na feruriraa e, tei ô nei te ora. E
inaha tâpapa mai nei o na i to na fifi, e aha te auraa.
MAMA 1
Haafaufaa ôre atu ra o na, i te vâhi no reira mai o na.
Mai te peu e, ei môrî e àma ai te iiiti, e hitihia ai te
màramarama i nià ia tatou, ei mâa atoà ia e faaî te ôpü
o te
taata no te horoà i te itoito e te pûai. Tei faainei-
Teie ia te auraa, te manaô, te vai ra pai te ora i ô. E ia
haere mai i ô nei, te vai ra te moni, e aha anaè atu â, i ô
nehia mai no tâtou, i nià i te àmuraa mâa ta tâtou e
rà, nehenehe e ora noa i te mea ta te Atua i tuu i mua ia
haere atu, te faaîte noa mai â te Here e te Aroha o te
na.
Atua, tei ôre i âtea ia tâtou e ta tâtou e parau nei e,
mauruuru e te
Atua no to ôe Here e to ôe Aroha tei
faaineinehia mai no te tâatoàraa o te nünaa. Mauruuru
e tâmâa maitaî.
Te ôhipa e îtehia i teie mahana, ua hoo o ia i to na ora.
No reira, aita o ia i ite faahou i te faufaa o te fenua. Ua îte
tâtou i terâ parau, eita ia e nâ nià iho faahou.
Veà Porotetani n°8 ! Juillet-Août 2008
17
Dosier
Te mau pâhonoraa i te Mahana toru
16/07 / 2008 i te taharaa mahana
Uiraa 1.1 te hiôraa i te Tenete 2,18-19 e te Tenete 1,25-26-28, e nâ
hea tatou i te mâramarama i teie hinaaro to te Atua e ei nia aè te taata i te
mau mea oraora atoà ta na i
hâmani e ta na i rahu.
PAPAS
te mau mea manaô-ôre-hia. Mai te taata e haafàtata i te
Te parau i tapeàhia mai «
i nià aè ».
Ta te taata i mâramarama
Ua hau te tahi i te tahi, oia
;
hoî te taata te haamata e te faahopeà o te mau mea atoà, i
Riona ; ia roaa te tamarii te haafàtata i te mao. I mua i te
reira huru e haapàpü mai ra i te parau a te Atua i nià aè te
taata i te mau mea atoà i hâmani e i rahu.
mua i te
ferma, te mouà, te moana etv... oia hoî te
raveraa o ia i te tiàraa haavâ, faatere, hâmani, ôfati, mai
ta na i hinaaro, eiaha râ mai te rahu, ta te Atua, te parau e
Poroîraa
: Te parau mau, tei roto i te fenua. Te taata tei
nià aè, tâvana noa atu à te taata, te rahu rà teie e mau nei
i te parau mau. la riro te rahu ei fare haapiiraa na tàtou.
Terà mai te manaô o te pupu Pàpà 3.
pii ra ia na.
A piti, te tamata ra te Atua i te faaroo o te taata. la hiôhia
te mau tupuna, mea piri râtou i te nâtura, ua îte i te
faaroo, e ta na e parau mai ra ia na. e tano e parau tei nià
aè râtou. Tàtou râ i teie mahana, aita ia, tei raro roa tatou.
PAPA 2
Te tumu ia tàtou i fifi roa ai.
Terà te uiraa i taiôhia atu i mua ia tàtou, hoê à ta
A toru, ta tâtou parau e arataî mai ra ia tàtou, oia hoî tei
nià aè tâtou. Tei ia tàtou te îte, te paari, te àravehi, te
here, te marû, te aroha, te faatura. Aita i roto i te tahi atu
mea ta te Atua i hâmani, te taata anaè râ. Tei nià ia na te
huru ta te Atua i horoà. Tei moèhia ia tàtou i teie mahana.
A maha, te tumu e îtehia ra te fifi i roto i te ùtuafare, te
metua e te tamarii aita e tura faahou. I roto atoà ia i te
oraraa nünaa e te
vai noa atu ra. Noa atu râ te reira mau
fifi. Te vai ra te tahi mea e îriti ra ia tâtou te tahi ùputa, i
roto i te hohoà e faaîte mai ra ia tàtou. Te roaa nei i te
tahi mau taata te îte, e te faaroo, te haafàtata i pihaî iho i
ra
màtou uiraa.
Hou ra màtou ômua atu ai i to màtou mau manaô i
nià i te àpi parau, ua tuu mai màtou i teie Taramo 8.
Eere te parau atu ra e, maèro te upoo, e raùraù te
ôhure, ei arataî rà i ta màtou feruriraa i nià i teie
parau e piti ta te Tenete e faaara ra ia tàtou i teie
mahana. E aha te taata nei e manad mai ai de ia ù e
te
Tamaiti a te taata nei, i haapaà mai ai. Ua
hâmani de i te taata i raro aè iti noa i te mau
merahi, ua faatorona vau ia de i te hinuhinu e te
tura, e inaha, ua tuu vau i te mau mea atoà ta ù i
rahu i raro aè i to de taahïraa àvae.
Uiraa 2. E aha teie tauaro au (Tenetete 2,18-19) ta te Atua e hinaaro
i te taata ia mâiti atu i roto i te mau mea oraora atoà ta na i arataî mai i
mua
i te taata. Ua faaea noa ânei teie parau i reira (lôpa 12,7-9).
MAMA 1
E piti manaô :
1) E tauaro te ànimara i te taata, e tauturu te ànimara i te
taata.
2) E tauaro te taata no te taata e tauaro atoà rà te taata no
te Atua no te faatupu ia i ta na ôpuaraa faaora. Teie rà,
eita te tauaro e tauaro mai te peu, eita o na e here i to na
vàhi, here i to na reo, here i to na fenua, here i ta na màa,
etv... Aore rà mai te peu e, eita o na e here i te ànimara.
1 roto i te lôpa 12/7-9, ia au i ta tàtou uiraa, mea pàpü te
ôhipa a te puaa : oia hoî e haapii ; ta te manu o te reva e te
ià o te moana : e faaîte ; e ta te fenua : e parau. Te toe
noa ra ta te
taata, te fàriiraa ei tauturu, ei tauaro no te
taata.
Aniraa
: Terà ia vàhi e, tauaro. I teie mahana, i teie
avatea, te parauhia ra te parau no te tauaro au. Aita te
pupu e mâramarama maitaî ra i terà vàhi. Te reira noa.
18
Veâ Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
PAPA 1
Te tauaro au, e tano ànei ia parau-atoà-hia i nià i te
mau puaa. la au i ta tàtou uiraa i horoàhia mai, te îte ra
tàtou te tauturu a te mau ànimara i te taata. Hiôraa :
te mau manu >.te ià (feià ràvaài) ; Puaahorofenua >
amo
te pûtë ; Taura > tauturu to tàtou mau tupuna i
roto i te fëtii.
I teie mahana
; aita e taa faahou te mau tàpaô a te
ànimara e faaîte ra ; a taiô ia i te puta a lôpa
12/7-9.
mau
Fifi = te àtearaa te taata i te fenua e te rahu a te Atua.
Te taata e te fenua hoê à ia ; ia hoo anaè te fenua, te
hoo atoà ra ia ia ôe iho (te taata).
^ Uiraa 3.1 roto i te aniraa a te Atiia i te taata e mairi i te ioa o te mau^^
mea
ora, e aha te mea e haapeàpeà ra i te A tua
mea
ora, aore ra te tauturu dre o te taata. Inaha, aita teie ùputa i matara i te
: te ida àre âiiei o teie mau
L. taata, ua hope atoà ânei te parau o teie mau mea ora ei tauaro.
MAMA2
To te rururaa, la ora na. Na mua roa, te hinaaro nei te
pupu Mâmâ 2, e haamanaô ia tatou e, te mea pâpü, ua
hinaaro te Atua ia mairi te taata i te iôa no te mau mea ora
^
MÂMÀ3
E aha te mea e haapeàpeà ra te Atua.
1) Te peàpeà o te Atua, ia ôre te taata e fârii i teie mau
atoà. I roto râ i ta matou uiraa, te vai nei ia teie parau no
ei tauaro no na, eita atoà te tauturu e roaa.
Te piti o te manaô. Aita te tàuàparauraa e roaa i te
te haapeàpeàraa a te Atua. Te manaô o te pupu teie ia, te
taata e te ànimara.
hinaaro nei te Atua, ia ite te taata i te tauturu no roto mai i
Te toru o te manaô. I mûri mai i te ôhipa a te taata i
taua mau mea ora ra, mai te mau râau, e tae noa atu i te
rave i fâ
mau
ànimara atoà. Ua riro taua mau mea ora ra, ei tauaro,
ei tauturu au no te taata.
mea ora,
mai ai te peàpeà o te Atua. Aita i îtehia te
tauturu no te taata.
Ua hope atoà ânei te parau o teie mau mea ora ei
tauaro. E, e riro teie mau mea ora ei tauaro, aita rà i
Te vai nei te piti o te uiraa. Ua hope atoà ânei te parau no
teie mau mea ora ei tauaro. Te manaô âmui o te pupu, aita
ia. Aita i hope te parau o teie mau mea ora ei tauaro. Te
tâôtiàhia no te taata. Te auraa, te parau no te tauaro,
aita pai i tâôtiàhia no te taata noa, no te mau ora atoà
rà. Terà noa to màtou mau manaô.
vai noa atoà ra à te mau mea o ta tatou i ôre i ite, oia te
iôa, te mau faaôhiparaa o taua mau mea ora. Te
manaô ta matou i tuu mai, oia hoî, te vai nei
te tahi mau rahu, mau ànimara, te ite nei tatou aore ra, aita
mau
auraa o teie
tatou i ite i te auraa o to ràtou mau iôa e aita tatou i ite e
nà hea e faaôhipa ia ràtou. Terà noa ia te manaô.
Veà Porotetani n°8 ! Juillet-Août 2008
19
Vauvauraa manaô a te mau pupu
i te Mahana maha \1 ! 01 ! 2008
i te poïpoï
Uiraa 1.1 mua i te Tenete 2,22 e te Tenete 1/27, e nâ liea tatou i te
mâramarama i te parau o te vahiné : mai te tahi ânei ôpuaraa âpl, aore ra
mai te pùdiraa i te ôpuaraa matamua.
PAPA 1
vahiné, ia îtehia te tupuraa i te hinaaro o te Atua.
la au i te türamaraa a te Parau a te Atua Tenete pene 2
No ta ôutou mau uiraa, no te mea e, ua faaîtehia i te tâne,
îrava 22, aita e faataaraa te parau o te tàne e te vahiné. E
te vai ra to na tauturu au, na to ôutou tauturu au ihoà ia e
parau râ no te taata.
Tenete pene 1 irava 27 ua faataahia te tâne e te vahiné.
pâhono i ta ôutou mau uiraa.
Te feruriraa a te pupu i nià i te parau a te taata (2 en
1).
Te vahiné tâpirihia e te tâne, e roaa mai te taata.
Te nâ ô ra te uiraa : Nâ hea tatou i te mâramarama i te
parau o te vahiné, mai te tahi ânei ôpuaraa âpî, aore ra
mai te püàiraa matamua.
MÀMÀ 1
I roto i te hiôraa a te pupu, te hinaaro nei o ia ia na-
mua-hia te parau o te Tenete 1/17, püôi mai ai te
Tenete 2/22. Te auraa, e piti hiôraa teie e horoàhia mai
ra :
1) Te ôpuaraa matamua, ua hâmanihia ia e te repo
Pâhonoraa:
-Mai te peu e ôpuaraa âpi, te auraa, aita te ôpuaraa mata¬
mua
i manuia.
-Mai te peu eere te ôpuaraa âpî e pûôiraa (îmiraa ia te
hoêraa i roto nâ taata e piti) aita te tahi i hau i te tahi.
Eere te tàne te upoo o te Etàrëtia, ùtuafare...
No reira, ua riro te tàne e te vahiné ei tauturu au te tahi
no te
tahi mai ta te fenua e faaîte noa mai ra ia tâtou. Oia
hoî te rahu a te Atua, te haamaitaîraa a te Atua no te tau¬
turu i to tâtou oraraa.
Te tiaî rahi a te Atua, te huru o te tàne, e te huru o te
20
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Âtete 2008
fenua.
2) Ua ravehia mai te ivi àoào o te tàne (Atamu) no te
hàmani te vahiné.
Uiraa
:
E nâ hea tâtou i te mâramarama i te parau o
te vahiné. Aita te vahiné i hâmanihia e te repo fenua,
mea îritihia
mai ra o ia no roto mai i te ivi àoào o te
tâne (Atamu). No reira, tei roto te pupu i terà ôpuaraa
âpi i te mauraa.
Uiraa
:
No te aha i rahi ai te mâhü, te raerae oia hoî,
te raveraa te tâne i te huru o te
roa ai i ô.
vahiné. No te aha i tae
E nâ fea tâtou i mua i teie fifi.
Uiraa 2. E aha te paraît o te huiv e te hohoà ta te Atua i hinaaro ei ~
tauturu i te taata i te titauraa i te ora, i riro ai ei faaapiapi ia na i te raveraa i te èà o te ora
(loarte 14,6).
Mâmâ 2 e Pâpâ 2
Teie ta matou pâhonoraa, ua hiô mai mâtou te huru e te
ôhipa, to na oraraa, to na îte, to na maitaî e to na ôaôaraa.
Te auraa ua àtea o ia i te Atua. Inaha hoî te faatoro noa ra
hohoà. E huru maitai, e hohoà maitaî, ia îtehia te Here e
letu i te èà, te parau mau e te ora. Inaha hoî no ô mai te
te Aroha o te Atua, terà to na huru. E uiraa ta mâtou, na
Atua te Eatu no te màramarama. Terà ia to te rururaa ta
vai i faaîte mai ia tatou e, terà to na huru, terà to na
mâtou pâhonoraa.
hohoà. Ta mâtou pâhonoraa, terà ihoâ ia mau mea ta
tàtou i parauparau i te ômuaraa, ta na rahu, eere ânei te
mea nehenehe, ta na i vaiiho mai, eere ânei i te mea mai¬
taî, ta na i vaiiho mai. Eere ânei no te here i rahu ai o ia.
Pâpâ 2
Terà te huru e terà te hohoà ta mâtou i tuu i nià i te Atua.
Hou tàtou a haere mai ai i nià i te pâhonoraa a te pupu
E ta ôe te tàne e ta ôe te vahiné, to ôe faaîteraa e maitaî
pàpà e màmà, te hinaaro nei to te püpü e haamauruuru
rahi ia e te faatupuraa i te Here e te Aroha o te Atua i
maitaî to te Rururaa i te fàriiraa mai i terà aniraa ta
parauhia ai tàtou e, e tamarii tàtou na te Atua. Ua parau
tàtou i teie poîpoî ra, e faatupuà tàtou no teie taeaè to
atoà mâtou e, te rahu o te hohoà atoà ia o te Atua no te
tàtou. la manuia maitaî to na tere e teie nei, ua hoî
mea, mea heeuri atoà, mea nehenehe, mea ruperupe e te
mai.
vai atu ra. Ua riro atoà te taata ei ata no te Atua e te mea
e tîtauhia mai
ra, to ôe ia faaruèraa i te Atua, ta te Atua e
haere ra, o ôe atoà.
Teie ta na pâhonoraa,
Te huru e te hohoà ta te Atua i hinaaro ei tauturu i te
taata i te titauraa i te ora.
E aha te mea e haaapiapi ra no te raveraa i te èà o te ora.
Te Here e te Aroha.
Terà ihoâ ia mau mea ta tatou e parauparau noa ra, oia te
Aita te Atua i horoà mai i te huru e te hohoà ei faaa¬
teôteô o te taata, te hinaaroraa e tîtau terà tiàraa mana o te
piapi ia tàtou i te titauraa i te ora, ua faariro ra tàtou ei
màa apiapi.
Atua te hinaaroraa ôe e faatupu i te parauraa atoà ai e « o
vau rahi e », e manaô faateitei, nounou, teôteô, faatura
ôre, pipiri, te mau mea atoà e îno ai te ôpuaraa a te Atua.
Moèhia atu ra te taata te tumu no te manuiaraa o ta na
Te ràvea i te îteraa i te ora
: te îteraa ia tàtou i to tàtou
màôhiraa. Tàtou te màôhi, e ata tàtou no te Atua tei
hitihia e to na màramarama. Terà te pâhonoraa.
Uiraa 3.1 roto i ta te Atua haamaitairaa i te taata (Tenete 1,28-30), e
aha te haamaitai e e aha te mana ta te Atua i horoà i te taata.
PAPÀ3
MAMA 3
To te Rururaa, teie mai te haamaitairaa ta mâtou ia
To te Rururaa, la ora na. Teie mai te pâhonoraa a te pupu.
ôutou. Ta mâtou uiraa, ua taiôhia atu. Te pâhonoraa rà
E aha te haamaitairaa. Ua hiô mai te pupu i te tahi parau,
a te pupu
màmà 3, teie ia, e taiô noa atu vau no te mea
ua haamaitai
ihoâ mâtou. Ua faataa mâtou i te parau
haa, oia hoî, ôhipa, ua îte pâatoà tàtou i te reira. Ôhipa
ia îte i te maitaî no ô mai i te Atua i nià i te taata. Terà,
ua fàrii maitaî te pupu tàatoà i terà
pâhonoraa.
Te haamaitai. I roto i te haamaitai, te nà ô ra mâtou, i
nià i te taata te parauhia ra i roto i te pàpairaa e, fânau,
faaî, haavi. E toru tumu parau rarahi ta mâtou i hiô
mai. I roto rà i nà parau tootoru nei, aita mâtou i hiô
mai te rahi, ua tuu noa mâtou, faaî maitaî iho e homà,
te parau no te fànau. la mâtou i hiô mai i teie parau no te
fànau, eere i te mea fânau noa. Hou te parau no te fànau,
te vai ra te parau no te faaineine. Hou te Atua i hàmani ai
te taata, te vai ra te tahi faanahoraa ta te Atua i horoà i te
taata.
Te piti, te hàmaniraa te Atua i te taata, e mea maitaî. Mea
maitaî te taata te Atua te hàmaniraa. E titauraa rà ta te
Atua i te taata. la faaôhipa te taata i te maitaî ta te Atua i
tuu i roto ia na. la fànau mai te taata i taua maitaî e vai ra
faaea maitaî iho e homà e haavi. No te rahi ra, tei roto
i roto ia na. Ua matara atoà mai te tahi manaô, te parau o
ihoâ ia i ta tàtou pipiria.
te târêni e vai ra i roto i te taata.
Te titauraa na te Atua i te taata, e maraâ ànei ia na, i te
Te toru, e tupu te fànau ia âpiti te tàne i te vahiné. E
taata, i te amo i taua parau ra. Terà, e uiraa ia na mâtou.
ôpuaraa teie na te Atua.
E te parau hopeà no te haamaitai, te tiaî ra te Atua i te
tuhaa a te taata no te faatupu, noa atu ia ua fànau tàtou.
Terà te mea matamua o te haamaitaî. Te tiàturi ra vau
e, e mea maitaî, eere ànei. Eiaha ia ôutou e pàhono mai
e, mea îno, mea maitaî.
Te mana
:
la mana i nià i te mau mea ora atoà. {to te
tai, to te fenua e to te reva).
la àtuàtu, ia tiàau. Aita teie parau i hope, titauraa i te
taata ia rave, ia faatupu.
Te haere ra teie nei te manaô i nià i te piti o te tuhaa o te
uiraa, E aha te mana ta te Atua i tuu i roto i te taata.
1) Te màa.
2) Te mana ia no te fànau-rahi-raa te maitaî.
3) Te mana no te faatere.
4) Te mana no te haapohe e te faaoraora.
5) Te mana no te îteraa i te rahu e, e tupuraa no te hinaaro
o te
Atua. Eere rà terà mana i te mana tümà.
Horoà te Atua i te màa no te ora o te taata. E tei au ia
na.
Teie noa te tahi mau manaô, la ora na.
Veà Porotetani n°8 / Juillet-Août 2008
21
Dosier
Te mau pâhonoraa i te Mahana maha
17 /07 / 2008 i te taharaa mahana
Uiraa 1. la fânau ôrua e ia rahi roa, e faaî i te fenua, e e haavï iho (Tenete
1,28). E aha te haamaitaîraa ta teie parau ta te Atua e heheu mai nei ia tatou.
PAPA 3
E aha te haamaitaîraa ta teie parau ta te Atua e heheu mai
nei ia tatou.
MAMA3
Tenete 1/28
Te haamaitaîraa ta teie parau ta te Atua e heheu mai
Pâhonoraa:
nei ia tatou
E atua te taata (eita e mou)
Mai te tumu râau ia tâpûhia, ia îmihia te tahi mono ia ôre
te ora ia mutu. Te auraaaraa (mâa, haapiiraa...)
1. Pàrahi te ôhure i raro, feruri maitaî a fânau atu ai.
2. Faatura te tahi i te tahi.
3. Faaineine i te oraraa
Na te taata e faananea te ôhipa a te Atua. la rahi roa, e
Faaineine ia râua (te tâne e te vahiné)
faaî te fenua : te parau no te ôtià aita to nià i te nümera,
tei nià râ te parau no te ora, no te here i te matamua ra e i
teie mahana.
la riro râua ei Metua, te tahi no te tahi = ORA
la tupu noa te Here e te Aroha o te Atua i nià i te
taata. Terâ uî, teie uî e a tau a hiti noa atu.
Te mau fifi :
Te haapaeraa i to te Atua (tâne > tâne ; vahiné > vahiné)
Te faataaraa : te fânau-noa-raa, eita e papa.
Te faaauraa o te ùtuafare i nanahi ra e teie mahana.
Te mau tamarii (fare haapiiraa)
Te raveà : vâhi ê te mal, e vâhi ê râ tei rapaauhia.
Uiraa 2. la mana ôrua i nià i te ià o te tai, te manu o te reva, e te mau mea
atoà e nee i nià i te fenua nei (Tenete 1,28). 1 mua i te lôpa 12,7-9, nâ hea tatou i te
mâramarama i teie haamaitaîraa ta te Atua.
PÀPA2
MAMA2
Te faufaa o te mâa i roto i ta te Atua haamaitaîraa i te
taata.
E ora, e paîa, e mâha, e itoito e roaa te püai âpi, te
Faaîteraa mai te mâa i te ora e vai ra i nià i te fenua.
ôaôa, te mauruuru, te hau, e tauturu i te tupu-maitaî-
Faaora i te taata, ua na mua te Atua i te faaàpu. Ua horoà
te Atua i te mâa ei tautururaa i te taata. Ua oti ta te Atua
tanuraa, te toe ra ta te taata.
Te haapiiraa tumu : Haapiiraa i te taata no te îte-faahouraa o
ia e, e mâa ta na ta te Atua i horoà, a tanu, a àmu.
22 I
Ai
Veà Porotetani n°8 / Tiurai-Àtete 2008
■■■"
■
—
raa o te tino. Mai te peu
tatou.
te ôaôa ra, te mauruuru ra ia
Taunoa
/
Te Runtma ommetua 2008
i te rnaii Faaterti o te iiQnaa o te Atiia c
Moiià tel nià., o TARA LIRA
Tahua tei raro.^ Tipacnii
Tipati pô i terâ ra [au
Tauraa riô te rnau aiio tei [iil te roo
"l'ipauraa no te maii râtero
£ inaimâlia i ie roliirobi i te ruiraa pô
y ai iü ra ia, Vai id Tarava
Hopiiiiopuraa no te ul Tapaini
b ou [U LOI lai 0
£ fâriuriu io i
Raiiua nrârôraa^ iiipEiraa^ tataùraE.
Inâ,£ iôèro te [ôèro, b iiarurii te p air 14 b hura te i
r
rJ
i V
\
^
"*
'J
>\. -
010 te [ara'/14 te ruEii4 tQ Lite
(au
J. Vvl
-i
tanuma j ropu i iipaerui
I nia i te Tuhaa feiiffl ra ô Fare fôrea
Ua araa te fenua
;e mai i te aroha o
Ua araa te fenua
Ua hotu faahou te rau o te tumu rii lâau
Taua rau ôrive
E hihi mahana no te rau ôrive mau a te Atua
Tei tàhirihiri i roto i teie nei ao
Te faaite mai i te taata e
Ua araa te fenua 0 te Etârètia
Ua hotu te tau no te tiàfaahouraa te fate Pure
E hitoà tumu ia no te Màôhi, la ora na
«5}
Tû te (Tufiaa z
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008