EPM_Vea Porotetani_200803.pdf
- extracted text
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRANÇAISE
i Punmuia
OmàSati
SMmçnp^tdj
à Pimaauia
Sommaire
Hohoà : Ôroà 5 Mâti i Punaauia
Pinai o te fenua : Mini-concert de Pâques
Fofètetani
Lycée Samuel Raapoto
Édita : Pasteur MARAEA Taaroanui, Taarii
au
MENS^mœL’ÉGOSEHlOIES^A^^E]VIAàffl
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
Actualités
.CRÉÉEN1921
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) '41.93.57 ■ '
Email : veaporotetani@epm.pf
Le retour de Dieu en politique
Maire et serviteur
Directeur de Publication
MARABA Taarii
Rédacteur en Chef
TARIHAA Lucien
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline MARAÈA Taarii,
TEURURAÏ Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thieny, TEMATAHOTOA Marthe,
,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
et la collaboration de
MALÉ Émile
Etârétia
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole ; 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
16
Parau pâôfai, Te Feià âpi i roto i te Ètàrëtia
•
Porotetani Mâôhi, Jean a TEURURAÏ,
Tirage : 4700 ex.
Tehaapapa ôrometua
17/18
•
Parau Heremona : Te faaineineraa Püïte no te
Ôrometua no Heremona
Apooraa SPATS i Fiti : Te Ètàrëtia e te
Parauatua a te Aua Pipi
Crédit photos
19/20
•
Veà Porotetani
hamani-ïno-raa i te mau Vahiné
21
22
•
•
Jeu : C’est dans la Bible
Hiroà Porotetani : Te faufaa o te tiàraa
porotetani i teie mahana i roto i te Ètàrëtia e te
oraraa vaamataèinaa o ta tatou fenua
23
24
•
•
Photos : Pâques au Lycée Samuel Raapoto
Fâiraa faaroo, Confession de foi
■;
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2005
3
te fema
iJonai
Te
Mini Concert de Pâques au LSR
Thème
; « Chantez et Dansez
Lycée
Polyvalent
e
_^de Samuel
Pâques »
L, S, CFE et de Première ES). Samuel TERIIMANA est
le guitariste qui accompagne tous les chants et danses.
L’aumônier scolaire du lycée est responsable de l’organi¬
le biais de l’aumô¬
sation du mini concert dans son ensemble. Ce projet a pu
être concrétisé grâce aussi à l’appui du Directeur, de la
nerie organise le
direction et du personnel du lycée.
Raapoto (LSR) par
Jeudi 20 mars 2008
de 12h20 à13hl0,
un
mini concert
pour célébrer
Pâques. L’idée de célébrer Pâques en musique,chants et
danses a germé au sein du Club aumônerie du lycée.
Cette idée a donc été prise et développée par l’aumônier
et travaillée avec une équipe composée de talentueux
élèves de Terminales. Moeraî MANU (Terminale ES) et
Ahuura TEAMOTUAITAU (Terminale L) ont travaillé
sur la
composition des chansons et mélodies sur les
thèmes de la Crucifixion, de la Résurrection et même de
l’Ascension de Jésus. Rumia HOIORE et Tiare DAU¬
PHIN (Elèves de Terminale ES) ont conçu la chorégra¬
phie des danses. Elles ont la lourde responsabilité d’ap¬
prendre chaque danse à 20 danseuses (de Terminale ES,
Faire passer le message de Pâques au sein du LSR à
travers la musique, la chanson et la danse est
ce mini
l’objectif de
concert. « Chantez et Dansez Pâques » est le
thème de cette célébration pour dire aux élèves, la direc¬
tion et le corps enseignant du lycée que Pâques nous rap¬
pelle que le Dieu révélé à travers le Christ crucifié et res¬
suscité est un Dieu d’amour et de paix. Et ce Dieu nous a
donné la vie pour la vivre pleinement dans T amour et la
paix. La souffrance, les drames de famille, le désespoir, le
mal être, la violence et toutes formes de mort ne doivent
pas prendre le dessus. Toutes ces choses ne doivent pas
gâcher et pourrir cette précieuse vie. Vivre pleinement sa
vie et sa foi c’est rendre gloire à ce Dieu d’amour et de
paix.
TUPAIA Katia, Manaèna vahiné
letu Mauruuru
(Himene Poroî i te feiâ âpï o teie tau)
A faahanahana ia letu
A faateitei ia na. No te mau maitaî
O tana i horoà mai
No tatou te taata hara nei
E letu mauruuru
E no reira a haamanaô ia na
Na toù Fatu Here
Ma te pure e te faatura
Ma te ôri e ma te himene
A Here ia letu no ta na Tutia
Mai roto atu i te hohonuraa
A faaroo mai na i teie himene
(Himene Poberaa)
(Himene Revaraa)
O to matou âau
E poroî na te Fatu e
Na toù Fatu here, Teie nei himene
E te taureà e a ara ia ôe
Ua horoà è o ia i ta na Tamaiti ia tatou nei
Na toù faaora, Taù (e) poihere nei
Eiaha e topa i roto i te îno
Aita ra màtou i tiàturi ia na
Aue te ôaôa ia ôe (i) roto iaù
A tauahi mai
E letu, a mau iaù
Hinaaro toù nei, Faaîte (i) ia ôe
Ua here au ia ôe
Tei pohe no toù ora
A rave i t èà mau,
Ua amo o letu i te tatauro
Mai teie nei e hope atu
No te mau hara a to teie nei ao
Eere o ôe anaè
Oto roa iho ra o letu
O letu te Fatu tei pihaîiho ia ôe
I toro mai ai i to na rima faaora
la mau, ia mau te here,
Ua manii mai to na ra toto
E ia vai, ia vai te hau
E ua pohe o letu no màtou
Te raî, i teie nei
A ora i to ôe faaroo
A here, a here
E Arii, e arii ôe
E ia î te ora I roto ia ôe
la letu e, no ta na tutia
Te raî, i teie nei
E letu toù faaora mau
Eiaha roa e haamoèhia
E Arii ôe
Teie màtou i mua i to aro
I te taime ( i ) pupu ai
Ma toù âau. Ma toù püai
No te haamori ia ôe
Te Metia
E letu e haamori au, la ôe
la ora vau ia ôe
I to na ora, no tatou nei
Pâpaî faahouhia e,
Abuura TEAMOTUAITAU,
Amene, amene, amene
O letu toù Arii, O letu toù pûai
Piahi Terminale L no LSR
E letu mauruuru
O letu toù faaora
Pâpalhia e Moeraî MANU
Pâpaîhia e Moeraî MANU,
piahi Terminale ES no LSR
Veà Porotetani n°3 / Mati 2008
Te Ôroà Pâta
M
m
V ou te ôroà Pâta, te feiâ i tiàturi i te Fatu, e tei
M
.^L .^L
ïte atii ia na ei Metia, ei faaora no te nünaa i
te haaviraa a te Hau Rôma, ei faaora tei iriti i
te ùputa O te ora i te feiâ i tiàvaruhia, i te mau ètene.
Topa pâàtoà anaè iho ra i roto i te aboaho i mua i te râau
târava. Mai te huru ra, ua faaivèhia râtou. Ua pârahi
râtou i roto i te mataù e maoti te itoito o te mau vahiné
tei faaruru i te pohe i roto i te maru pohe o te menema
no
Pâques
te iriti mai i te hoê Tiaîtururaa âpï.
Ua tiàfaahou te
A la veil e de Pâques, les disciples et toutes
les personnes voyaient en Jésus, le Messie,
le Sauveur, celui qui allait libérer le peuple
du joug romain, celui qui allait ouvrir les portes du
salut aux exclus, aux païens. Tous furent frappés
par le désespoir au pied de la croix. Un sentiment
d’abandon, a marqué les esprits. La peur s’est ins¬
tallée dans les cœurs. Il faudra le courage des
femmes pour affronter la réalité de la mort au cœur
même du tombeau, et ramener la bonne nouvelle
Metia e te haa nei â no te ôpuaraa ora a te A tua i rotopü
d’une Espérance retrouvée, Christ est ressuscité et
i te mau taata. I ô mai i te paraît no te tiàfaahouraa,
déjà en marche pour la mission de Dieu parmi les
hommes jusqu’aux extrémités de la terre.
parau tumu no to tatou faaroo, ua riro atoà te Pâta mai te
tahi ùputa tei iriti mai ia tâtou mai te pohe e tae atu ai i
te ora e i te hoê Tiaitururaa âpi.
Pâta i to te ao. E tupu râ te reira, mai te peu e fâiii tâtou
i te pee i te Fatu i nià i te êà e pûpü ai tâtou i to tâtou
tiai dre i ta te Atua faahoiraa.
Teie râ huru horoà, eere ia no te faatià noa i to tâtou
hinaaro, eere atoà hoi no te feiâ noa i herehia e tâtou. E
mea
pûpü râ no te tâatoà, mâ te hià àre i te huru ia tomo
te tâatoà i roto i te Tiaitururaa o te Pâta.
é
Pereüteni Taaroaaui a MARAEA, Taarii
foi, la Pâques nous fait passer de la mort à la vie,
de la désespérance à l’Espérance.
No reia, ia parauhia e ia porohia te parau o te ôroà
oraraa i te Atua. Mâ te
Au-delà de la résun'ection, élément central de notre
Ainsi le message de Pâques est un message
d’Espérance à partager et à annoncer au monde.
Mais cela n’est possible que si l’on accepte de
suivre les pas du Christ sur le chemin du sacrifice.
Seulement un tel sacrifice est à offrir gratuitement.
Il ne peut s’agir de sacrifice au nom de ses propres
intérêts, de ses propres amis. Il s’offre à tous sans
exception pour que tous puissent marcher vers
l’Espérance de Pâques.
Président MARAEA Taaroanui, Taarii
Veà Porotetani n°4 / Mars 2008
Le retour de Dieu en politique
Que ce soit pour des raisons de conviction sincère et personnelle ou
de stratégie politique, on observe un retour de Dieu dans la sphère
politique et ce dans un certain nombre de pays réputés laïques et
démocratiques. Je prendrai deux exemples dans l’actualité récen¬
te : les Etats-Unis et la France.
Dieu et les élections américaines
La laïcité française revisitée
En novembre 2008 se tiendront les élections présiden¬
En France ce sont les récentes et multiples déclara¬
tielles américaines. George Bush avait réussi en 2004, on
tions du président de la République qui interpellent. Le
s’en souvient, à réunir l’électorat républicain traditionnel,
président n’hésite pas à bousculer les repères traditionnels
en matière de positionnement de l’Etat par rapport aux
religions, en déclarant que les religions devraient avoir
plus de place dans l’espace public. Il reconnaît que la laï¬
cité n’est pas l’adversaire des religions, que la France a
un solide et ancien héritage chrétien (surtout catholique).
Il ne souhaite pas l’entrée de la Turquie dans l’union
Européenne (pays musulman) et déclare son hostilité au
mariage des homosexuels. On lui prête le désir de per¬
mettre le financement des lieux de culte par la puissance
publique (comme en Polynésie où la loi de 1905 n’est pas
appliquée).
les néo-conservateurs et les fondamentalistes chrétiens et
avait ainsi gagné de justesse la Maison blanche.
Le candidat républicain de 2008 Mike Huckabee
cherche à réitérer l’exploit de Bush. Cet ancien pasteur
baptiste de 52 ans, a des accents populistes et développe
ce que la presse appelle un « conservatisme compassion¬
nel » : il estime immoral qu’un patron gagne beaucoup
plus qu’un ouvrier ce qu’il assimile à du vol. Il joue de la
guitare en public, pense que le monde a été créé en six
jours et voudrait proscrire l’avortement. L’un de ses
rivaux, M. Romney est mormon et préfère, lui, les
ouvrages du fondateur de sa religion à la Bible, ce qui se
révèle être un handicap. En face les candidats du parti
démocrate rivalisent d’initiatives, Hillary Clinton assiste
aux cultes de son église où elle prie ostensiblement tandis
que son challenger. Barak Obama, emmène les journa¬
listes dans sa propre chapelle. La presse réagit à cette
nouvelle situation et trouve que le pays souffre d’une
«
Actualiés
surdose de piété publique ». Tout se passe comme si
l’Amérique devait retrouver ses racines chrétiennes tradi¬
tionnelles pour affronter l’avenir et surtout se rassurer sur
sa place dans le monde. Le discours religieux dominant
flatte les tendances conservatrices de l’électorat améri¬
cain. En octobre prochain néanmoins, la campagne natio¬
A ces prises de position, on peut rétorquer que la laï¬
cité ne consiste pas en une ouverture de l’Etat sur les
croyances religieuses, mais plutôt à une neutralité, à un
retrait de la République de ce domaine afin de ne pas por¬
ter atteinte à la liberté de conscience et à l’égalité de trai¬
tement vis-à-vis de toutes les confessions. Concernant
l’héritage chrétien, certains penseurs rappellent que les
scientifiques et la République ont dû affronter longtemps
l’Eglise comme puissance temporelle antiscientifique et
proche de la monarchie absolue. Les Eglises issues de la
Réforme ont eu elles aussi longtemps à pâtir de l’idée
qu’il ne pouvait y avoir dans un pays qu’une foi (catho¬
lique) et qu’une loi (la monarchie de droit divin), intolé¬
nale abordera certainement davantage de sujets de fonds
rance
qui concernent la population américaine entière.
tantisme (longues guerres de religion puis révocation de
Rappelons enfin que le nouveau président des Etats-Unis
l’édit de Nantes en 1685).
élu prête serment sur la Bible lors de la cérémonie d’in¬
vestiture, sans que la constitution ne l’y oblige expressé¬
ment.
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
qui a justifié les tentatives d’éradication du protes¬
La « laïcité positive » prônée par le président de la
'nvmpvwmn—
République introduit une rupture à travers laquelle le sen¬
timent personnel l’emporte sur une conception publique
de la religion : «
Te ida o te Atua
Dieu est au cœur de chaque homme »
a-t-il même déclaré le 14 janvier à Riyad. Certains de ses
i roto i te poritita
conseillers pensent qu’en réintroduisant et en intégrant le
discours religieux dans la sphère politique, on retirera à
l’islamisme sa dimension fondamentaliste, porteuse de
révolte et de déstabilisation sociale. On réduit ainsi le
problème des banlieues à une question religieuse. Ce dis¬
cours signifierait que les Eglises, reconnues
par l’Etat,
participeraient à la mission civilisatrice voire pacificatrice
servant à diminuer les tensions sociales. Les Eglises
Rau noa atu te mau tumu, ua itehia te mau taata
poritita i te faahiti-rahi-raa i te ioà o te Atua i roto i
taràtou mau âpooraa poritita.
seraient-elles ainsi au service de l’Etat ou bien ce dernier
I te fenua Mârite
leur délèguerait-il le soin de pacifier les populations
exclues ou marginales
I te âvaè Novema 2008, e tupu te mâîtiraa i te
? Il y a derrière ces mots une ins¬
trumentalisation des Eglises à des fins politiques.
peretiteni âpi no te bail Marite. Ua üpootià te peretiteni Georges Bush i te matahiti 2004, o ia i
Ce discours ne déplait pas entièrement à certains pro¬
haapipû i to na hiroà faaroo. Te îmi nei â te mau
testants. En effet ces derniers, favorables à l’idée de laïci¬
tià porotita i te parau no to râtou hiroà faaroo e te
té grâce à laquelle ils estimaient Jadis pouvoir se dévelop¬
Parait o te Atua ei âinu no ta râtou poritita. Te faa-
per librement, ont toujours mal supporté le militantisme
hoihia nei te nünaa marite i nia i te papa no to
laïc antireligieux. C’est pourquoi le discours du président,
râtou hiroà faaroo no te haere i mua i roto i te ora-
favorable aux religions, éveille, chez certains d’entre eux,
un
intérêt.
son
: «
le président n’est pas complexé d’afficher
intérêt pour les questions religieuses », déclare le
président de la Fédération protestante de France.
raa no a nanahi.
reobia o ia i nià i te Pipiria, noa atu ia aita te papa
titre o te fenua e
Cependant la plupart des protestants pensent au fond que
ce sont là «
des paroles sans conséquence ».
Maladresse verbale ou avancée, nous serons fixés pro¬
Eiaha ia moèhia ia tatou, no te pe¬
retiteni e haamaii âpihia i te fenua Marite, e faaho-
faahepo ra i te reira.
I te Farâni, ua tae roa te peretiteni o te Hau
farâni i te faahaparaa i te mau tâàtiraa te dre e tià i
chainement. Cela dit, religion et Etat doivent clairement
te hiroà faaroo. ua patoi atoà i te mau fenua e faa¬
demeurer des entités indépendantes. Il faut éviter en ce
roo mahometa
domaine
âmuitahiraa no te mau fenua Europa. Ua tae atoà o
«
le mélange des genres ».
(Turquie) ia faaô mai i roto i te
ia i te faahiti e «tei roto te Atua i te taata tâtaitabi».
Et en Polynésie
? Dieu est-il toujours aussi présent
? La question est com¬
plexe et varie selon les partis, mais des évolutions prenant
dans les campagnes électorales
en
compte la sécularisation de la société polynésienne
Te auraa. ua riro noa ânei te mau Ètârétia ei râveà
no
te faahau i te mau peàpeà aore ia e rave àhipa
na
te hau.
Ua pâpü râ e. te vai ra terâ manaà e
faaàhipa i te mau Ètârétia no ta na poritita.
sont perceptibles dans les réunions politiques, même si
personne n’a oublié l’affaire de la croix à l’Assemblée, ou
I mua i teie faahitiraa a te peretiteni. ua
les bulletins de vote agrémentés d’une croix etc. Je ren¬
haapâpû te peretiteni o te mau Ètârétia porotetani
verrai les lecteurs du Vea porotetani au livre collectif qui
no Farâni : « aita roa
vient d’être publié sous la direction de l’historien bien
haapâpü i to na manaà i nià i te mau tumu parau
faaroo ». Mea tià râ ia faaea tiàniâ noa te Ètârétia i
connu Jean-Marc
«
Régnault, livre qui s’intitule ;
194.'5 à nos
Relations Eglises et autorités outre-mer de
jours »
; cet ouvrage est disponible en librairie. Le prési¬
mua i te faanahoraa a
atu te peretiteni i fifi i te
te Hau. « eiaha e ànoihia te
àhipa ».
dent de notre Eglise, le pasteur Taarii Maraea s’y exprime
longuement sur la question de la laïcité et diverses per¬
sonnalités alimentent le débat local.
E i Poiinetia nei
Ua faaàhipahia anei te ioà o te Atua i roto i te
mau rururaa
Margueron Daniel
poritita.
Veà Porotetani
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
17
Actualiés
Maire et Serviteur
Le premier magistrat d'une ville,
est-il le plus grand aux yeux des autres
?
Oreille attentive serviteur acceptable
Réponses bibliques
La fonction actuelle de maire date de 1789, mais le
Mais revenons aux motivations possibles d’un maire
mot est plus ancien. C’est à l’origine, dès le Xlle siècle,
et aux différentes façons d’exercer les fonctions de
un
adjectif qui veut dire « plus grand » dérivé du
major » latin. Il n’est pas inutile de rappeler cette éty¬
mologie. Elle oblige à réfléchir sur le rôle du maire et sur
les motivations de ceux qui se sont présentés aux élec¬
tions municipales, puis à l’intérieur du conseil municipal,
au fauteuil de « premier magistrat ». Est-ce pour être
le plus grand » de la commune ?
«
«
teur, peut-on dire en appliquant à la fonction politique ce
«
De nombreux textes bibliques sont à ce sujet éclai¬
rants. Je pense particulièrement à ceux qui décrivent les
bons et surtout les mauvais bergers (entendez chefs poli¬
tiques et religieux) en Ezéchiel 34. Mais c’est dans la
bouche des disciples de Jésus que l’expression « le plus
grand » est directement employée, en Marc 9,34. Ces
messieurs se disputent en effet le titre de
«
plus grands ».
plus grand » dans sa commune. C’est en étant servi¬
que dit Jésus à ses disciples.
Mais comment être serviteur de sa commune ? Pas
forcément
en
en prenant le balai de l’employé communal ou
utilisant la photocopieuse de la secrétaire. La caracté¬
ristique principale du serviteur me semble être à l’écou¬
te. On ne peut répondre à l’attente d’un maître qu’en
l’écoutant. Avoir une oreille attentive est la première et
peut-être même la seule condition indispensable pour être
un serviteur acceptable.
Reste la question de savoir comment être à l’écoute de
centaines voir des milliers de personnes dont les situa¬
tions et attentes sont diverses et même opposées. Voici
deux pistes : aller à la rencontre des «
Jésus reprend ses disciples en parlant non des
grands et petits » mais, ce qui est un peu différent des
premiers et derniers ». Il ne condamne pas le désir
d’être premier mais propose une voie tout à fait para¬
doxalement pour devenir premier : se faire dernier et,
pour cela, le serviteur de tous.
«
«
administrés » et
accepter les revendications et critiques même si elles sont
peu agréables. Travailler en équipe au sein d’un conseil
varié (y compris avec les membres de l’opposition) dont
chaque membre a le souci permanent d’écoute et d’en¬
quête.
De toutes façons, ce n’est pas en cherchant à être le
Il est clair qu’en de faisant serviteur on n’est pas, aux
plus grand aux yeux des autres, que Ton peut être bon
yeux des humains, le plus grand. On est le premier aux
maire de sa commune et bon serviteur des au très... et
yeux de Dieu, le premier à entrer dans le Royaume.
pourquoi pas, de Dieu.
D’une façon
très générale, bien au-delà de la question
des engagements politiques, ces paroles de Jésus nous
poussent à nous demander souvent si nous agissons en
fonction de l’appréciation des humains ou du regard de
Dieu en fonction du temps présent ou du Royaume.
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
Olivier PIGEAUD
Réforme N°3263,13-19 Mars 2008, p. 13
A himene e a ôii, ia banahana te Qroà Pâta
Te faanahoraa
/etu no Natareta, o ia te taata ihôroà hope i to na tià-
turiraa, to na oraraaa e ta na tâviniraa i roto i te Atua,
te Metua, te Tumu e te Ora. A riro atoà atu ai to na
àti, to na pohe e to na tià-faahou-raa ei nia haamauraa no
te hiroà faaroo o te Haapadraa Teretitiano. la riro atoà râ
teie Faraite poheraa, ei taime à, i reira to te Nûnaa faaroo
e te mau Arataî e ruriruri ai e e hidhid ai i te
tiàraa o te
faaroo e te hinaaro, te tiàraa o te parau e te àhipa, e te tià¬
raa o
te huru e te peu a te Taata nei. Oia hoi, ia tià i te
Taata ia uiiii e ia feruri à e, te aha nei o ia ia na iho e to
na
Tauaro ? Te aha nei o ia i te Ora
e
te Rahu
7 Te aha
nei o ia i te Here e te Aroha 7 Te aha nei o ia i te Parautià
e te Paraumau 7 Te aha nei o ia ia letu e te Metia
7 Te aha
nei o ia i te Vârua e te Atua 7
o te hoê taata
pohe
Te haapâpü ra Mâtaio e, ua tupu teie mau ôhipa,
mai te ono mai â o te hora (hora 12 i te avatea) e
tae roa aè ra i te iva o te hora (hora 3 i te taharaa
mahana). I roto i te faatiàraa a Màreto 15.25, ua faatataurohia letu i te toru o te hora (hora 9 i te poîpoî) no taua
mahana ra. E i roto hoi i te faanahoraa a te nünaa âti-Iuta
te parau o te tahi taata pohe, ia fâtata anaè mai te
mahana tâpati, ôia hoi, i te 12 o te hora i te mahana pae
no
(hora 6 i te ahiahi), eita te taata pohe e vaihohia i nià i te
tatauro, e tanuhia râ i taua ihoâ mahana ra.
Veà PoTotetani
Ua faahitihia na teie parau i roto i te puta Teuteronomi
21.22-23
Chantez et dansez
Pâques
; «
la rave te taata i te hara pohe roa ra, e ua ri
o ia ia na i nià
i te râau ; eiaha to na tino e vaihohia i nià i
taua râau ra e ia ao te rui ra, ei taua mahana ra de e tanu
ai ia na ; ia dre ia viivii to fenua, ta to Atua ta lehova e
horoà mai no de ei pârahiraa (patrimoine) ; o te taata atoà
hoi i rihia i nià i te râau ra, ua tâtarahia (faainohia - malé¬
diction) ia e te Atua ».
O te ôhipa atoà ia i ravehia i nià ia letu e i nià i nâ
Jésus de Nazareth a mis toute sa confiance, sa vie et
son
service en Dieu, le Père, Source de Vie. Sa pas¬
sion, sa mort et sa résurrection sont les bases de la
foi chrétienne. Que Vendredi Saint soit l’occasion pour
tous les chrétiens responsables d’Eglise de réfléchir en
commun sur la vie de
l’homme et sa destinée. Afin que
taata tei faatataurohia i pihaî iho ia na. Te faaite atoà mai
ra râ teie
parau e, mai te taime i pohe ai letu (hora 3 i te
taharaa mahana) e tae atu i te tâpati âti- luta, te toe ra ia e
3 hora no te haapaôraa i teie mau tâpura ôhipa. Eere i te
tahi taime ravai roa. Te faanahoraa râ teie a te nünaa âti-
chacun puisse se remettre en question, sur lui-même et ses
Iuta. Teie râ, ia au i te tahi ture a te Hau Rôma, e titauhia
rapports avec son prochain. Que pense-t-il de la vie et de
toute la création ? Qu’en est-il de l’Amour et de la Grâce
i te mau fëtii ia ani mai i te tino pohe no te âfaî e tanu,
? Qu’en est-il de la Justice et de la Vérité ? Qu’en est-il
de Jésus-Christ et de l’Esprit Saint et de Dieu ?
Veà Porotetani
mai te peu e, no râtou teie taata. Mai te peu râ eita te mau
fëtii e haere mai e ani, e faaruèhia ia teie tino, e e riro ia
ei « mâa
» na
te ùrî.
.
Julien a MAHAA, lotua drometua
Ji-
Te tâpiti nei te mau arataî faaroo
i te haapohe ia letu
letu. O teie mau vahiné tei faaea mai e tae roa aè ra i te
Taiôraa
Poroî
: Mataio 27.62-66.
: Mâtaio 27.62vr-63 «
...
ua
haaputiiputu atoà mai ra te mau tahuà
rarahi e te mau Fâritea ia Pirata ra, nâ ô
mai ra, E te tâvana, te manad nei matou
i te parau a taua taata haavare nei i te
oraraa ra e,
E tiàfaahou vau i nia ia tae i
te ruî toru
».
Te tino pohe o letu e te faanahoraa a lotêfa Arimataio
la tae anaè mai tatou i nià i te parau no to letu poheraa
(Mâtaio 27.57-61), aita hoê aè fëtii i haere mai e ani i to
tino, no te mea, e mau taata Tarirea teie, e aita hoê
fëtii to râtou i lerutarëma, e aita atoà hoî to ràtou e menena
ma i roto i te
ôire no lerutarëma. Âuaa màoti teie taata
taoà o lotëfa Arimataio, ua haere atu o ia e ani ia Pirato ia
horoàhia mai te tino o letu, o tà na i tuu atu i roto i te tahi
menema
pao-âpï-hia. E tià roa ia tatou ia haamauruuru
maitaî ia lotëfa Arimataio tei faataa i te tahi vàhi ei vairaa
no te
tino o to tatou Fatu o letu Metia. I roto i te tahi mau
parau e tàtara ra i te parau o lotëfa Arimataio, te nà ô ra
ràtou, e « taeaè
» o lotëfa Arimataio no Maria, te metua
vahiné o letu. Eita e ôre, teie te tahi tumu i haere ai o ia e
ani i te tino o letu.
Te parau-atoà-hia ra e, ua faaineine ê na lotëfa Arimâ-
taio i te tahi menema no letu hou to na poheraa. E mero
atoà teie taata no te Tünëteri (Ruta èv 23.50), e aita o ia i
tüàti noa aè i te faaotiraa i ravehia e teie Tiripuna no te
faautuà ia letu i te utuà pohe (Ruta èv 23.51). Eita e ôre,
tërà putuputuraa tei tîtauhia e te Tiripuna i te tuïraa pô i te
fare o Taiàfa, e putuputuraa pata huna teie, ia ôre o lotëfa
Arimataio ia ïte i teie perëraa ta ràtou. A tahi atoà ra ia
ôhipa a ravehia ai mai teie te huru, te âfaîraa i te putupu¬
turaa a te Tiripuna i te fare o te tahi taata.
E tano rà tàtou e parau e, na roto i teie mau tupuraa
ôhipa e îtehia ra, ua fàriu mai o lotëfa Ârimàtaio i te pae
o te taata e faautuàhia ra, ôia hoï, i te
pae o letu. I roto i
teie faaotiraa tà na i rave, ua faaîte mai o ia i to na itoito.
«
E puaa tàne mau teie ». Tei te huru atoà rà hoï o te
puaa tàne. Ua ïte ôutou, i roto i tërà taiôraa no nanahi ra,
«
mea puaa
10
^
tàne » aè ia te mau vahiné i te mau pipi a
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
hoperaa o te ôhipa, te mau pipi hoï (o ràtou të tano maitaî
e faaau i te puaa vahiné), ua ùme (tàumi) ia i te horo, e
puehu te pôpoti. Te vàhi taa-ê ia i teie puaa tàne ta tàtou e
tàuàparau ra i teie mahana, no te mea, eere i te mea ôhie
no te tahi tià o te tahi Tiripuna teitei, te rave i te tahi faao¬
tiraa e pàruru i te tahi taata tei faautuàhia i te utuà pohe.
Teie huru faaotiraa i ravehia e lotëfa Ârimàtaio, ua
riro ia mai te tahi « aroraa atu » ia Pirato. la àro anaè hoï
o ia ia Pirato ra, te àro atoà atu ra ia o ia i te nünaa âti-
luta, no te mea, o te nünaa âti-Iuta teie e « hutihuti »
hànoa ra ia Pirato, mai te « pèpe hürio » ra te huru, ia
tupu ta ràtou ôpuaraa. Te mea rà ta tàtou e ïte ra i roto i
teie taiôraa, o tërà ia manaô maitaî e vai ra i roto ia lotëfa
Ârimàtaio i te ïmiraa i te mau ràveà atoà no te rave i te
ôhipa maitaî tei au no to na Fatu.
Eaha te parau a te mau vahiné
Te ïte atoà ra tàtou i roto i ta tàtou taiôraa i te parau
no teie nà
vahiné, o Mària i Màtatara te hoê, o te « tahi »
Mària, te tahi (Te parau o Màreto, te tahi Mària, e metua
vahiné ia no lôte
Màreto 15.47). E aha rà o Mâtaio i
-
haafaufaa ai i te parau o teie nà vahiné
? Te haamanaô
noa mai ra Mâtaio i te
parau no tërà mau vahiné i te tumu
o te tatauro o te Metia. Te faaîte noa mai ra teie mau
vahiné i te rahi no to ràtou here e to ràtou aroha i to ràtou
Fatu ia letu. Mai tërà ihoà ta ràtou i faaîte i te taime të ora
noa ra
letu, o ta ràtou atoà ia e rave ra i te taime no to
letu poheraa.
Ua ôfati râtou i te ture o te tâpati
E ia tae anaè mai tàtou i te tuhaa hopeà o teie taiôraa
(mai te ïrava 62 e tae atu i te ïrava 66), e taui te taata e
haere mai e fàrerei ia Pirato, eere faahou atu ra ia o lotëfa
Ârimàtaio, o te mau Tahuà Rarahi rà e tae noa atu i te
mau
Fàritea, i te mahana ia i mûri iho, ia au i tërà maa
parau e : « e ao aè ra - ïrava 62 vm ». E aha teie maha¬
na i mûri iho, e mahana màa ia, ôia hoï, e tàpati âti-Iuta.
Aita teie puèraa tüpâpaù i haere i ta ràtou pureraa. E te
mea fifi roa atu,
aita teie mau arataï faaroo e faatura faa¬
hou ra i te tàpati. O ràtou mau hoï te feià ètaèta roa aè i
nià i te parau o te tàpati. Eita paha e ôre, tei ô io Pirato ra
ta ràtou vàhi pureraa. la hiô-anaè-hia atu ta ràtou ïrava no
tërà tàpati, të nà ô ra ia : « E te tàvana, te manaô nei
màtou i te parau a taua taata haavare nei i te oraraa ra e, E
tiàfaahou vau i nià ia tae i te ruï toru
ïrava i te Mâtaio 27.63.
».
Tei roto ta ràtou
Tërâ paî mahana pae, mai te hora 3 i te ahiahi e tae
atu i te hora 6, e taime faaineineraa te reira na râtou (tei
parau-atoà-hia te Èva), hou te tâpati ati-Iuta. Eere ta tatou
i te tâpati, e « dimanche - e tâpati porotetani ». Te Èva,
e mahana faaineineraa hou te mahana
noa ia te
puaatoro ; âreà teie ta te mau pipi ra, e pohe ia
te èrefani.
E mai te mea e, e hinaaro tâtou e îte e, e
parau mau
ânei ta letu, e tuu i te tahi ôfaî rahi i te menema, eere te
rahi, mai teie ta te
peretâne e haamanaô noa ra i te 24 no titema hou te
reira noa, e tuu atoà i te tahi tiaî. Na ô atu ra o Pirato ia
Noera
râtou
-
te mahana fânauraa o letu
».
Ua faaineine ihoâ
paha teie mau aratai faaroo ia râtou i te mahana faaineine¬
raa, ta râtou Èva, aita râ to te fare pureraa, tei ô io Pirato.
Te vâhi fifi noa rà, aita râtou i haere i te pureraa i te tâpa¬
ti, no te mea, ua haere atu râtou ia Pirato ra. Eere i te tahi
tere pureraa, no te haere râ e faaîte i te tahi manaô to
râtou, no nià i te tahi parau tei faahitihia e letu ; « E tiàfaahou o ia i nià ia tae i te ruî toru
».
: «
a haere a rave itoito i taua menema ra ta ôutou i
hinaaro na
».
Te auraa, « a faaitoito atu ôutou i te tâmau
atu i te Metia i roto i te menema, mai ta ôutou
i hinaaro ». la hiô-anaè-hia, e huru parau faaôô teie ta
Pirato i teie mau arataî faaroo. Ua îte maitaî o Pirato e, te
tiàfaahouraa o letu, eita e mau i te ôfaî e te tiaî ia
«
tâpeàpeà ». Aita e menema i raro aè i teie raî, e nehe-
nehe e tàmaumau i te tiàfaahouraa o te Metia, noa atu e
aha te huru o to na raveraa.
No te huru ôhipa ta râtou i rave, e tano ia parauhia, ua
ôfati râtou i te ture o te tâpati. Ua hinaaro mau ihoâ râtou
ia « KO
»
maitai ihoâ letu. Aita paî i ravaî te poheraa i
E hoa here mâ, mai te peu e, te vai ra te tahi taata i
rotopü ia tâtou e hinaaro noa atu e « tàmaumau » i te
te hora 3, ua hinaaro faahou teie puèraa tüpâpaù e tâpiti i
Tamaiti a te Atua i roto i ta na faanahoraa e no ta na mau
te pohe o te Tamaiti a te Atua, mai teie atoà paî e ravehia
ôpuaraa, a îte mai o ia i teie-nei-raa e, « e taime màuà ».
Aita i mau i te ôfaî i te tàpeà, e mau ia i te taata ?
nei e tâtou i te taime, e hiôhia ihoâ ia, aita anaè e haùti
faahou, i reira e tüpaî atu ai te tahi « coup » pâpü maitaî,
no te hinaaro îte noa ia e, eita ânei e haùti faahou. Tërâ râ
hoî « coup » pâpü maitai, eere i te tahi fâito marû noa, e
fâito hopeà, no te haapohe ihoâ ia i te tahi mea ua pohe ê
na.
Te tiàfaahouraa o letu, eita e mau i te ôfaî e te tiaî ia
«
tâpeàpeà »
Mai te reira atoà teie faanahoraa e ravehia nei e teie
mau arataî
faaroo. Aita râtou e tüpaî noa ra i nià i te pohe
letu, te tüpaî atoà ra râtou i nià i te mea ta râtou i pâruru
maitaî na, ôia hoî te ture moà o te tâpati. I ô nei, ua hâmani atoà râtou i te tahi manaô, no to râtou hinaaro e îte e, e
parau mau ânei tërâ parau ta letu e, « e tiàfaahou o ia ia
tae i te ruî toru », e nâ ô ia râtou i te faanaho, mai te peu
e, eita te tino o letu e îtehia i roto i te menema, eere ia no
te mea e, ua tiàfaahou letu mai te pohe mai, ua èiâhia rà
o
to na tino e ta na iho mau pipi i te ruî, i reira e parau ai i
te taata e : «
Ua tiàfaahou o ia mai te pohe mai ». E te
parau atoà ra teie mau arataî faaroo e : « e îno rahi atu ra
to te reira haavare hopeà i tei mutaa iho ». Te auraa, mea
îno atu ia teie haavare ta te mau pipi i ta letu. I roto i te
hiôraa a te mau arataî faaroo, te haavare a letu, e pohe
la haamaitaî mai e ia tiaî mai te Atua ia tâtou.
Julien a MAHAA, lotua ôrometua
^
Dosier
Oia mau, e riro â e, na ta tatou taiôraa Mâtaio 27 e
tûrama atoà mai ia tatou, i roto i ta tatou mâîmi-
raa e hôroàraa i
te tahi mau âmaa pàhonoraa no
nià i ta tatou mau uiuiraa i nià nei. E no te mea, e Faraite
haapaeraa atoà teie, tei nià atoà ia i te tuhaa
23--NNoa
roto i te tahi Peu no te rura
Oia mau, i to ràtou faaotiraa e haapae ia Na, na roto i
te Peu no te âpoo e e feruri i te manao îno, mea na roto i
te Peu no te ruru e e faaoti i te utuà îno, e na roto hoî i te
Peu no te haapupu e e rave i te ohipa îno. Eita rà te reira e
HAA-PAE-RAA to tatou haatumuraa manao, e i to
tupu, mai te mea, eita e faahaerehia na roto i te mau Peu
tatou fëruriruriraa i nià i te mau faatiàraa Parau a te pàpaî-
màtauhia e faahereherehia e te tâvana Hau Rôma-îtâria o
raa Evaneria a Mâtaio
27. Inaha, i reira atoà ia tatou e ite
ai i te Haa aore ra te Ohipa rau i ravehia e te Ati-Iuta e te
Rôma-Itaria, no te Paeraa i te tahi Vâhi, i te tahi Peu, e i
te tahi Taata. Ei tapaô faaîteraa e, tei te Pae o letu vëtahi,
àreà vëtahi ra, aita ia
TO lETUHAAPAERAAHIA
Pirato, o tei haamàtauhia i te Ati-Iuta, e o tei riro â hoî ei
herepata no ràtou.
te faaora i te tahi Taata faatura ôre
I to ràtou hinaaroraa e haapae ia Na, no te faaora i te
Taata faatura ôre i te tauaro, no te faatiàmà i te Taata fàrii
ôre i ta na hapa, e no faaupootià i te Taata hinaaro ôre i te
Noa atu à ia ta luta tàtarahaparaa, tae noa atu i ta
Atua. Eita rà te reira e tupu, mai te mea eita e ravehia na
Pirato faaîteraa parautià, e ta letu faîraa paraumau, te Haa
roto i te huru e te hôhoà o te Taata pàroo i te hara o
aore ra te Ohipa rau, ta te Ati-Iuta e te Rôma-îtaria i rave
i mua ia letu, no te faaîteraa i ta ràtou huru Paeraa :
Parapa. O ia i tàpeàhia e tei tuuhia e te tâvana Pirato, e o
ia i anihia e tei faanavenavehia e te Âti-Iuta.
l-I roto i te mau Vâhi no te haavâraa
Oia mau, i to ràtou màîtiraa e haapae ia Na, i roto i te
mau
Vâhi no te haavâraa e te faautuàraa, i roto i te mau
Vâhi no te faatâtauroraa e te haapoheraa e i roto i te mau
TA ŒTU HAAPAERAA
E letu ia ! Aita noa aè letu i topa i roto i te faahemaraa no te hinaaro
pâruru ia na iho, e tae noa atu i te manao
îrià vave noa e te ôpuaraa tàhoo. Noa atu te mau ôhipa
Vâhi no te hunaraa e te haamoèraa. Eita rà te reira e tupu,
atoà o tei fânau ûàna mai roto mai i terâ Vâhi, terà Peu, e
mai te mea eita e faataehia na roto i te mau Vâhi feruriraa
terâ Taata. Ua tiàturi rà o la i te maitaî no roto mai i to Na
e faaotiraa
mau tahuà e te feià
Tiàmâraa hope, mà te haapae i to na huru Tamaiti na te
Taata e na te Atua, no te rave i to na pae Taata paruparu.
hia ra e te tâvana Pirato.
Noa atu à ia, e faatae te reira, e faahaere e e faatupu â te
reira i te àti màuiui e te pohe rahi no Na, eita e noaa ia
parau a te Haapaôraa Ati-Iuta e tiàauhia ra e te
paari, e na roto i te mau vâhi haamanaraa e faatupuraa ôpuaraa a te Hau Rôma-îtâria e tiàau¬
faaau...
Veà Porotetani n°4 / Màti 2008
Àreà rà, ei tàpaô tâhemo ôre ia te reira Huru to letu no
to Na ineine-tâmau-raa i te haapae i to na hinaaro Taata, e
no to na
tahi mahana mea ôhie aè paha i te rave i te maitaî e tupu
ai te oraraa hau, e i te tahi atu rà mahana, mea ôhie aè
pae-tuutuu-ôre-raa i te hinaaro o to na Atua. Te
Atua O tei haapiihia e tei haatiàturihia ia Na, te Atua o tei
paha i te rave i te fifi e tupu ai te oraraa huehue...
faaroohia e tei herehia e ana, e te Atua o tei riro ei Metua
Mai te mea te faaara mai nei te faatiàraa parau a
Màtaio pàpaî Evaneria e, i te tahi taime, e riro te Taata
nei i te haapae roa îno i te Atua e to na Metua, to na
ora e te
faaora no ta na mau tamarii atoà, no terâ Vâhi e
terà Fenua, no terâ Peu e terâ Hiroà, e no terâ Taata e terâ
Nünaa. I tae roa atoà ai o la i te vaiho ia Na i roto i te
Hinaaro e ta na Ora. Te faaîte noa atoà mai ra râ te pàpaî
faauruaraa e te paèpaèraa a te Vârua no te faaôromaî e te
e, i te tahi atu taime, e riro atoà te Taata nei i te haapae
haamâhu, no te here e te aroha, no te faatià e te faaora. E
roa ia na iho e i
tae noa atu ra rà hoî i te ôtoraa
te Tumu e te Metua o te Ora o te Taata e te mau mea atoà
na ôraa e,
nei. Oia mau, o letu iho te hiôraa e te hôhoà, e tae noa atu
hôpeà o to Na reo autâ i te
‘’E ta ù Atua e ta ù Atua, e aha ôe i faaruè mai
ta na iho, e no te piripae roa i ta te Atua
i te Taata hara tei fàrii i te tatarahapa e te tauiraa huru, e
ai ia ù”...
faaâpiraa i te hiôraa o te oraraa e te tàviniraa i roto i te
Etàrëtia e te Vaamataèinaa tâàtoà. Mai ia luta ànei i na ô
te
TA TATOUHAAPAERAA
e, ‘Ua hara vau, o vau i tuu i te taata hara ôre nei’
E Tatou ia ! No tàtou e ora nei i teie anotau no te
faahiahia e te faaànaànatae, no te faanehenehe e te faaù-
naùna, no te matara e te faaôhie, no te màramarama e te
àravihi, no te haamaitaî e te faaora. Anotau atoà rà no te
faatïani e te faahema, no te haavare e te tôtôà, no te pîpiri
e te nounou, no te
tapihoo e te tàviri, no te taparahi e te
haapohe. E rau noa atu à hoî te maitaî e te îno e faatupuhia na te Aià nei e na te Ao nei, e te Taata, i terâ Mahana
e
; mai
te raatira hànere ânei e te feià atoà e tiaî ra ia letu faatà-
taurohia i faî e, ‘O te Tamaiti mau à teie na te Atua’, mai
te mau vahiné ânei e rave rahi ‘O tei pee mai ia letu mai
Tarirea mai ra, e o tei turu mai ia Na ra’ ; mai ia lotefa
no Arimataio
ânei i ani i te tino o letu e ua ‘Viri ihora i te
àhu parupape maitaî ra’ no Na...
Joël a HOIORE, Taoàhere ôrometua
i terà Vâhi. I reira tâtou e tïtauhia ai ia pàrahi màite i
roto i te araraa, te faaroo, te pure, e te haapae. Inaha, i te
Dosier
To te Atua
hoo-faahou-raa
ia tâtou
f
Iroto i terà hepe-
toma, e hiroà
faahou ai tâtou e
No reira, te manaô tumu i ô nei i nià i teie tumu parau
no
te Oroà Pâta, to te Atua ia hoo-faahou-raa ia tàtou i
roto i te îno ta te taata iho i faatupu i roto i teie ao.
te haamanaô-faahoLiraa i
te reira parau no
ù iho nei na mua roa.
E parau huru mauiui
atoà no te mea, nà
roto i te mau haapi-
iraa i horoàhia, i reira
to ù îteraa i te parau
o te
HANERE-MARAMA
Paorai tiàtono
Fatu, tei mauiui
no tàtou e ua tae roa i
roto i te pohe. Te
mea rà e îtehia ra
i
I mua i teie parau, ua pohe o letu i nià i te tatauro.
Eita rà te parau e hope i reira, te parau hopeà, te taeraa ia
i te tiàfaahouraa e tae roa atu i roto i te ora mure ôre. E
ôpuaraa pàpü maitaî terà ta na i faaineine no te taata. Eita
te Atua e hinaaro te parau no te pohe o te taata ia ora ra o
ia i te here e te aroha o te Atua.
Te faufaa no ù, i teie mahana, ua haapàpûhia to ù ora¬
raa no
te ao amuri atu. Terà te vàhi ôaôa na ù. E te vàhi
faufaa rahi roa terà na ù.
.r.
HANERE-MARAMA Paorai tiàtono
roto i te türamaraa no
teie parau, aita atu e tumu, no te aroha e te here o te Atua
tei rahu i te mau mea atoà e tei hàmani atoà i te taata.
Ua manaô te Atua i to na hohoà e to na huru, ta na i
tuu i nià iho i te taata ta na i tiàturi no te haapaôraa e no te
tiàau i te mau ôhipa atoà ta na i püpü mai i roto i teie ao.
Veà Porotetani n°4 / Mars 2008
13
De
Pâques au 5 mars 1797
Pâques, une libération
12-SLei
»
(tatouage), les « marae » (lieux de culte où
l’on offrait des sacrifices humains), voire même des
Des femmes et des hommes libres, nous le sommes,
depuis Pâques, parce que libérés de la mort, le salaire de
notre séparation avec Dieu, par la mort et la résurrection
de Jésus, Fils de Dieu ! Le Sabbat est un passage de l’es¬
clavage, en Egypte, des enfants d’Israël, à la liberté.
Mais Pâques est plus que le Sabbat, parce qu’elle ne
seulement les enfants d’Israël, mais aussi
ceux qui ne font pas partie du peuple d’Israël, comme
concerne pas
nous.
12-SLei
le « tatau
«
himene
»
(des chants religieux et traditionnels avec les
balancements du corps...).
Plus tard, des croyants tahitiens diront que ces mis¬
sionnaires ont péché en agissant de la sorte. Peut être !
Mais, en agissant ainsi, ils étaient plus que convaincus
qu’ils agissaient pour rendre à nos ancêtres leur liberté de
vivre. Pour qu’ils passent de l’esclavage à la liberté et de
la mort à la vie. La preuve ? Ils ont traduit, dans la
langue tahitienne, la Bible.
Vivre pour mourir, ce n’est plus que du passé, un
vieux et mauvais souvenir, puisque la mort n’a plus le
tienne, comme la langue officielle dans l’île ; la première
pouvoir qu’elle avait, celui de ne pas rendre la vie à qui¬
conque elle l’a prise.
langue à côté de la langue anglaise. Une preuve de leur
respect de la culture et de l’identité d’un peuple.
Tout cela est fini, terminé,
enterré. On ne vit plus, avec
Mois questions :
Pâques, pour mourir, mais pour
ne plus mourir, comme à l’origi¬
encore pour
ne
de la formation de l’homme à
Une preuve, pour eux, de reconnaître la langue tahi¬
Pourquoi, en effet, la langue
de l’anglais, missionnaire ou
croyant ici, à Tahiti, et dans nos îles, est-il non, serait-elle la première
Pâques, c’est-à-dire pour la liberté de langue pour le peuple tahitien
?
qui Ta accueilli ?
l’homme ou d’un peuple
oui, fait-il du « 5 mars 1797 » ici, à Tahiti, et
partir de la poussière de la terre.
Les missionnaires anglais,
Ce qui est pour le monde une
dans nos îles 7
ces
idiotie, (parce qu’il ne croit pas
croyants à Pâques, n’étaient
à Pâques), est, pour les croyants, un Evangile (Une Bonne
pas venus chez nous pour faire de l’évangélisation et de
la colonisation, pour ne pas dire de l’occupation. Non.
Nouvelle) : la mort, pour eux, n’est plus qu’un sommeil
Mais pour ne faire que de l’évangélisation. Pour que
d’où l’on se réveillera après s’être endormi.
Pâques soit et reste vraiment et réellement Pâques. Même
Libéré de la mort par la mort et la résurrection du Fils
pour nos ancêtres et pour leurs enfants, et pour les enfants
de Dieu Jésus
et libéré pour un Monde Nouveau où la
de leurs enfants.
mort n’a plus sa place - le croyant est quelqu’un qui est
Pour que les peuples, de Tahiti et des autres îles, les
contre l’irrespect de la liberté et de la justice, puisque
proches ou éloignés de Tahiti, restent des peuples libres et
Pâques est une porte ouverte sur la vie. Alors, libéré, à
libérés. Parce que Ton ne peut vivre sans liberté. Cela est
Pâques, de la mort, pour revivre pour un Autre Monde, il
ira en montrer les signes et les couleurs de celui-ci à des
impossible et contraire à l’Evangile de Pâques. C’est être
contre Pâques et le Dieu « Je suis », qui est Amour ! A
femmes et des hommes qui ne le connaissent pas. A ces
la suite de ces missionnaires anglais des « tupuna » à
derniers, ensuite, à croire ou ne pas croire. Alors, un
5
nous s’engageront, eux aussi, pour Pâques.
mars 1797 », des croyants à Pâques, des libéré(e)s de la
mort pour un Monde nouveau, arrivèrent à Tahiti pour en
Alors questions :
montrer à nos ancêtres ses signes et ses couleurs.
-
,
5 mars 1797, la libération jusqu’à Tahiti et les îles.
croyant ici, à Tahiti, et dans nos îles, est-il enco¬
Pâques, c’est-à-dire pour la liberté de l’homme ou
d’un peuple ?
re pour
Ces croyants, appelés aussi des missionnaires, des
anglais, ne sont pas venus chez nous dans le but de faire
de nos ancêtres ici, à Tahiti, et dans les îles, de bons
anglais, c’est-à-dire pour préparer notre occupation par
des anglais. Non. Ils sont venus pour leur montrer, « en
œuvres et en paroles », l’existence et la présence de ce
Dieu d’amour, qui est contre la mort et ce qui rend
l’homme esclave. Contre, croient-ils, les « tii » (statues).
14 '
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
oui, fait-il du « 5 mars 1797
dans nos îles ?
Pasteur IHORAI Jacques, Terai
» ici, à Tahiti, et
e
Te Atua tei îriti i te nunaa Iteraera
Te
Ôroà Pâta
ta
na
e parau e,
faaîteraa
te tatauro, e èà e taahiraa e tae ai tàtou i ô mai i
te Atua ra no te haafàtata faahou ia tàtou i te Atua ra no te
E faahoî roa tatou i nià i te auraa mau o te ôroà Pâta
oia hoî, to na auraa, e haere i ô mai i te tahi patu ânei, i te
tahi faanahoraa ânei aore ra i te tahi âua.
Te haamata-roa-raa o te ôroà Pâta, te haamanaôraa ia
to te Atua îritiraa mai i te nünaa ïteraèra mai roto mai i te
faatitiraa a Aifiti. I mûri mai râ, ua rave-noa-hia na te
reira ôroà e te mau taata faaroo eiaha i nià i te manaô no
te àmuraa mâa no te mea, ia parau-anaè-hia e ôroà, e ôroà
tâmàaraa ia. E ravehia rà te tahi püpûraa tutia, e terà tutia,
ua ravehia ei
mea, i roto i ta ù hiôraa, te vai ra te tahi àrea i rotopü ia ü
e te Atua. E te mea e
tàpiri ia ù, e haafàtata ia ù i te Atua,
terà ia tatauro. No reira, te tatauro, no te faahiô noa mai
ia, no te faatoro noa mai ia to na rima, ei faaîteraa e, te
vai ra te Atua. Fàtata paî ia te tatauro, e tàpaô te reira, e
faatoro mai ra ia tàtou te èà e tae ai i te Atua ra.
No reira, e titauraa na te Fatu i te Ètàrëtia tàatoà, ia
âmui, ia haamori e ia haamaitai i te Atua no to na here e
to na aroha.
ôroà tâmàaraa.
Te Pâta i teie mahana
letu te pata âpi a te Etârëtia
Te tahi auraa âpi i horoàhia i te taata faaroo tàtaîtahi,
ia hiô faahou ia letu te ôroà Pata âpi.
Hou o ia a riro mai
ai ei tapaô manaôraa na te hui faaroo, ta te mau Etârëtia e
faatià nei i roto i te hoê ôroà tamaaraa, ua farii o ia e amo
i te mau ati e te mau mauiui, ua farii ia pohe e tae roa mai
i te mahana e tiàfaahou mai ai o ia.
Fatu, oia hoî, te amoraa i te hara a to teie nei ao e tae
roa mai i teie mahana. Ua tàmàhia o na, ua
e e tià ai
faaâpihia o na,
ia faatupu i te ôroà. Teie ia ta tàtou e parau nei e,
e ôroà tâmàaraa e e ôroà te reira e haamaitai
«
oeuf de Pâques ». E te reira te mea ta te tamarii i mau
mai. Mea maitaî rà no tàtou ia faaitoito i te tàtara i roto i
ta tàtou mau tamarii e, te reira peu, na te popaâ te reira.
Mea maitaî tàtou ia îte faahou i to tàtou parau, te mea ia
ta tàtou e haere e îmi, mai te tamarii e âfaîhia ra e îmi te
E ôroà e îte ai te taata i te ôaôa no terà ôhipa i ravehia
e te
la ui anaè tàtou i te tamarii i teie mahana, e aha te
Pàta. E ôiôi roa ràtou te horo i nià i terà huero moa tôtôrâ
huero moa i roto i te âua ; tàtou rà, e haere tàtou e îmi i
to tàtou parau e nà hea tàtou e tàvini faahou i to tàtou
Fatu.
Te tiàfaahouraa a te Fatu, te hoê araraa âpi
ai tàtou i te
Atua no te ôhipa ta te Atua i rave no tàtou.
E, mea rahi atoà to tàtou puèraa taata teretetiano aore
màôhi, aita e tiàturi faahou ra i te parau no te tiàfaa¬
houraa. Mea maitaî rà ia tàtou ia îte e, te fà mau te reira o
te Etârëtia. No te mea, ua faaîte mai te Fatu e, te vai ra te
tiàfaahouraa. Te tahi te reira türamaraa ia tàtou e, te tià¬
faahouraa, o te tahi ia araraa âpi.
ra e,
Te hiôraa a te nünaa i teie ôroà Pâta
la hiô faahou anaè tàtou te ôroà Pàta i teie mahana, ia
màramarama ia tàtou e, e püpüraa tutia te reira na te Fatu
ia na iho i nià i te tatauro no te faaora ia tàtou. Te faahiô
mai ra te reira parau ia tàtou iho, oia hoî, ia püpü ia tàtou
iho ei tàvini no na, inaha, ua faaâpihia tàtou.
Mea faufaa te parau no te tàviniraa i roto i te ôroà
Pàta.
E vaiiho i te parau no te mauiui o te pohe o te Fatu, e
hiô râ nà hea tàtou ia pùpû ia tàtou iho, no te tomo i roto i
la topa anaè te taata i roto i te pohe, te nà ô ra te Fatu
e, ua taôto te reira taata. Te vai ra rà te mahana e, e ara
faahou mai. No reira, ei faahiôraa ia tàtou e, te araraa, o
te tiàfaahouraa ia te reira taata, ia nehenehe ia na ia haere
faahou i miia, i roto i ta na ôhipa, i roto i to na oraraa
ùtuafare, ta na tàviniraa.
Te poroîraa
te Pàta, no te faaâpi ia tàtou no te tàvini faahou i to tàtou
Fatu.
E faaitoito i te ora i roto i te faaroo. E faaitoito i te ora
e te
Te tatauro o letua e ùputa no te ora âpi.
Oia mau, te tatauro, e moihaa i reira e patitihia ai te
feià rave hara, te taata èià, te taata hàmani îno aore rà te
taata e rave i te îno i roto i to na oraraa. Ua hiô anaè rà
tàtou ia letu i nià i te tatauro, e parau ia tàtou e, te ùputa
te reira e tae ai tàtou i roto i te tahi ora âpi. Nehenehe paî
âpee te mea o ta te Atua e faaue mai ra ia tàtou. E
faaitoito, èita e navaî noa i tàiô-noa-raa i te pipiria, te
Parau a te Atua, e faaitoito rà i te ôhiparaa i te Parau a te
Atua, i reira e faufaahia ai te Pohe o to tàtou Fatu o letu
Metia. I reira atoà e faufaahia ai te parau no te tiàfaahou¬
raa o to tàtou Fatu.
Jeffry Tamati, Herehia
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
15
Dosier
Te feià âpï i roto
i te Ètârètia porotetani mâôhi
I roto i ta na putuputura no te âvaè FEpuare, ua
No te faaineineraai te Heivanui no te matahiti
haapÀpû te Âpooraa faatere i te tumu parau tei hiôhia
mai e te Feià âpi, e teie te tumu parau tei tâpeàhia mai no
2010, ua haamata te tahi mau Tuhaa i te
faaineine i ta ràtou feià âpi mai nâ Tuhaa e toru
no Tahiti tei faanaho i
te tahi fàrereiraa i Papara i teie
te Heiva nui 2010 ; Te vai nei au. E îte mai tatou i roto i
âvaè Màti. Te ôpua atoà ra to te Tuhaa 5 e âmui i ta ràtou
teie veà i te mau manaô tumu i nià i teie tumu parau. Na
feià âpi no nà fenua atoà e 5 i te fenua Rurutu i teie âvaè
teie tumu parau e aratai i te mau ôhipa atoà e faanahohia
Màti. Te faaîte noa mai ra teie mau parau i te hinaaro rahi
ra no teie Heiva nui. Ua haamatahia i te tatara i teie tumu
O te mau Tuhaa o ta tàtou
Ètàrëtia e faanaho e e faatupu i
te mau ôhipa e au no ta tàtou feià âpï. Te reira Tuhaa e ta
na
faanahoraa, ta na faaineineraa e ta na tautooraa.
la tauturu mai te Atua ia tatou.
parau i te Âpooraa rahi a te Uî-âpi tei tupu i te hopeà no
te âvaè Fëpuai'e ra i roto
i te pàroita no Teàvaro i Àimeho
nui. Eita e ôre e faanaho atu à te Tômite a te Feià âpi i te
mau fàrereiraa no te tatara i teie tumu parau
i te mau
Tômite a te Feià âpi atoà a te Ètàrëtia.
E maha atu ra faaineineraa a te feià âpi tei faatupuhia i
la tauturu mai te Atua ia tatou,
te Tuhaa 7 i Taunoa e i Tipaeruî, i te Tuhaa 2 i Punaauia
e
i te Tuhaa 1 i Ârue no te hiô i te mau ôhipa e tano e
rave
i roto i te Heiva nui no te matahiti 2010. Eita e ôre
ua tauturu
teie mau faaineineraa i te mau tià o te mau
Te Atua te Fatu o te ôhipa ta tàtou e haa nei. No te
Atua tàtou i faanaho ai e i rave ai i teie rahiraa ôhipa no
te Feià âpi. Ua
ineine atoà te Feià âpi i te rave i ta ràtou
Tuhaa i te hiôraa i te mau ôhipa e tià ia ràtou ia rave mai
tuhaa no ràtou e no teie Heiva nui. Te vai nei au, o te reo
teie atu nei. I roto i te pàroita no Punaauia te âmui-atoà-
ia o te taata âpï. Te parau ra o na i te taata e tià atu i mua
âpï a te Ètàrëtia mai
te Haapiiraa tàpati, ta tàtou mau Fare haapiiraa, te
Haapiiraa faaroo, Temarama, Uruaî a tama, CPCV, etv...
Ua arataîhia teie tàpura ôhipa rahi e te Tômite a te Feià
âpi CPJ a te Ètàrëtia.
raa mai
te tahi atu mau Tômite Feià
la tauturu mai te Atua ia tatou.
ia na. Te titau mai ra te taata âpi i te taata ta na e parau ra,
e faaroo i to na reo, e
tàuà ia na, e faatura ia na, e tauturu
ia na e e here ia na. Te faaîte atoà mai ra o ia e, ua ineine
o ia i te rave i te tahi
ôhipa no na e no te mau taata atoà e
âuahàati ra ia na, rau noa atu ai to ràtou huru, to ràtou iho
tumu e ta ràtou haapaôraa.
^
Jean a TEURURAÎ, Tehaapapa
drometua
Heremom
Te faaineineraa Pùïte no te Parauatua
a te
Âua Pipi Ôrometua
no Heremona
«
Ua parau atu ra o ia (letu) i te mau taata atoà, e ta na
pipi, nâ ô atu ra o ia ia râtou : Te taata i hinaaro i
te pee mai ia ù, e faamè o ia ia na iho, e rave i ta na tâtauro, a pee mai ai ia ù. » (TBMR/Màreto 8.34).
ra mau
«
And when he had called the people unto him with
his disciples also, he said unto them, Whosoever will
corne after me,
let him deny himself, and take up his
cross, and follow me. » (KJ/Mark 8.34)
«
Puis il appela la foule avec ses disciples et leur dit :
Si quelqu'un veut me suivre, qu ’il se renie lui-même, qu ’il
charge de sa croix et qu ’il me suive. »
(NBS/Marc 8.34)
se
No tei hinaaro e faaô i te Âua Pipi
Ôrometua no
Âpeeraa Bac :
âpooraa tiàtono pâroita, ma te tauturuhia atu e te Tômite Ôrometua Haapii a te APOH, e âpee i
-
e
nâ roto i te mau pâroita, te Matahiti
na te ôrometua e te
te reira mau fàito e tei hau atu.
Na te Tômite Heremona e tuatàpapa, i mûri aè i te
hiôpoàraa haapiiraa e faaineineraa, i tei tano i te
tîtauraa a te APOH, a tià atu ai i te
Faatere ia
mau
Âpooraa
rave i te faaotiraa o
tei faaarahia atu i to te Âpooraa Rahi
Âmui. Ei haamanaôraa, e faaineine te APOH i te mau pipi
ôrometua, no te hoê tau haapiiraa e 4 matahiti, ei ôrome¬
tua na te EPM, e te reira, ia au i te fàito Püîte no te
Parauatua. No te pipi ôrometua tei naeàhia te fàito
«Maitai Roa : Bh- (7,5/10)», e tàpaôhia o ia no te faareva i
te Pü
Haapiiraa Parauatua i Suva / Fïtï, e aore ia nà
Heremona i te matahiti 2009-2010, te faaarahia atu nei
Pàtitifa e Europa (Niu Terani, Àuterària, Faràni,
ôutou e, i te haamataraa haapiiraa no te matahiti 2008-
Herevetia, etv.).
2009, e ravehia atu ai :
-
i te Pü no te Faatereraa a te EPM, te Matahiti ïmiraa
E aha te faanahoraa o te mau haapiiraa a te APOH.
Na te tàpura i raro nei e haamàramarama ia ôe, mà te ara i
Râveà : e faanahoraa teie no te feiâ pûîte ôre e no to raro
te ôtià matahiti e fàriihia :
mai i te fàito Bac, e fârii-atoà-hia rà te fàito Bac e tei hau
atu ai tei tààtihia, e fàrii-atoà-hia te taanoa (tàne, vahiné).
atu.
18-30 ; e mà te îte e, a taa noa
No te haamàramaramaraa hau atu, a tàniuniu i te
APOH i te nümera niuniu : 50.25.30.
Veà Porotetani n°4 / Mars 2008
17
Etâœi
TUA
TORU
(TORU
O
TE
1
1
1
ÂMAAHHklA
ÂMAAHIROÀFAAROO ÂMAAFAAŒBPA
Hiàaa Qmraa/HumqMiau
NâQrcàMcà
Tuatipaparaa Faufaa Tahite/Ap
Te Atua i lOlD i le Faufea Tahitc/Api
HaapiiiaaTumu/Firotofo Faaitokxaa/Haapiiiaa Faaroo
4 Haa/15 Hqxtoma/
4 Hora/15 Hepetoma/
8 Haa/15 Hq^etoma/
.
1 Vaehaa
2Vadiaa
ÂMAAHIROÀFAAROO
ÂMAAHHRIA
FDàaa Qaiaa/Huruâparau
Tualfpipataa Faufaa Tahhc/Api
Te Atua i roto i te Faufaa Tahito/Api
Haapiiraa Tumu/Firotofo
7 Haa/15 Hepetoma/
4Haa/15 Hqtetoma/
2VadTaa
2Vadiaa
Ua vauvauhia atu teie tâpura haapiiraa i mua i te
SPATS e te Apooraa Faatere (2006) : Aua Pipi Orometua
Heremona, Parau Haapapa i faaineinehia no te Tomite
Hidpoà a te SPATS, 20-25 no novema 2006.
2 Vaehaa
MATAHITI)
“■
1
Te mau Taneteie 17 e 20
2 Hcsa/lS Hepetoma/
4Hoia/15 Hqtetoma/
2 Vaehaa
2 Vaehaa
Reoltetâne
ÂMAAFAAŒIIPA
ÂMAATUATUA
Taàtiraa/Faaitoilaaa
Te mai Etâiêlia IM Pâlififà
ÂMAAHAAFDRAARAU
ReomeSne
Traau Fatfea/Oitümene
Haapiiraa Faarcx)
4Haa/15 Hqjetoma/
2 Haa/15 Hepetoma/
4 Haa/15 Hepetoma/
2 Vaehaa
1 Vadiaa
1 Vaehaa
Na te Tomite Ôrometua Haapii e te Tomite Heremona
e faanaho i te mau tâpura haapiiraa matahiti e vaehaa.
no
Veà Poroteîani n°4 / Mati 2008
1
ÂMAAHAAFDRAARAU
AveiàParau-pâpaî
ÂMAATUATUA
Antonino a LUCAS, Tibiri àrometua
SPATS / F/t/
Te Ètârètia
e te hamani-îno-raa
i te mau Vahiné
Ua tupu te hoê âpooraa mai te 09-14 no màti 2008 i te fenua Fiti. Ua rautihia e te Âmuitahiraa o
te mau Aua pipi no Patitifa
“Spats” e ta na âmaa àhipa “Weavers” o ia e âpee nei i te parau o te
tâviniraa a te mau vahiné. Ua âmui atu o ôrometua Terahimonoarii v. (Sandrine Canivet) e àromeTei nia i te fâito hau i te 20 rahiraa tià no te mau Âua Pipi tei âmui mai no
teie rururaa tei tupu i Suva-Fiji i te pû Jovili Meo Mission Centre. Te tumu parau : « Te Etârètia
tua Manaèna Tupaia.
e
te Hamani-îno-raa i te mau
Vahiné.
»
«The Church and Violence Against Women ».
Etumu parau teie tei feruri-mâtamua-hia i te mata-
hiti 2004, e tei riro roa atoà mai teie mau feruriraa
ei “puta”. Ua neneîhia e ua àvarihia teie puta i te
ta atoa ia tatou i te tütono e te tâuàparau i nià i te parau
no te hamani-îno-raa i te mau vahiné. Eere ihoâ i te mea
ôhie i te hiôraa i teie parau no te mea te rahiraa o te taime
7 no Novema 2007, e, te vai ra te tiàturiraa e ia faaôhipa-
te tupu nei ia te hamani-îno-raa i roto i te ùtuafare tâtaî-
hia teie puta i roto i te mau Aua Pipi atoà no teie pae
tahi, e, e mataù rii te vahiné ia faaîte i to na manaô peàpeà. Te faaitoitoraa ra i ô nei, ia tià teie mau vahiné e ia
pûhara i te ôhipa tià ôre e tupu nei i nià ia ratou. Te riro
ra ia teie ôhipa e tupu nei i nià i te mau vahiné mai te tahi
Moana Patitifa. E hau roa atu hoî, eiaha teie tuatàpaparaa
ia vai noa i roto noa i te mau Aua Pipi, e aore ia i roto
noa i te
Etaretia, ia fànaô atoa ra te mau huru taata atoà,
te mau faaroo atoà, te mau tâàtiraa atoa e pâruru nei i te
turaraa o te vahiné. Te auraa, te vai ra ia teie puta “Te
haafaufaa-ôre-raa i to ratou turaraa, tiàmâraa, tâuà-raa, e,
ia fànaô ràtou i tera tiàraa tamahine na te Atua, hamanihia
Etârètia i te hamani-ino-raa i te mau Vahiné” të tià roa ia
ia au i te huru e te hôhoà o te Atua. Tàpiri mai i pihaî iho
faaôhipahia i roto i te mau haapiiraa. Pai'au mau atoà ra e,
e tàfifi rii te tahi pae i te mea hoî e, mea na roto teie
puta
i te reo peretâne i te papaî-raa-hia.
i teie mau parau, ia faatura-atoàhia te vahiné i roto i te
nünaa, poritita, i te vahi tei reira o ia i te ôhiparaa,
ia iho faahou i roto i te ùtuafare iho, tâne e
vahiné e te mau tamarii, i tera vârua faatupu ora e te pàruoraraa
e hau roa atu,
Te fâito fifi e faaruruhia ra e te mau vahiné
ru. la ôre anaè tera vahi
Te fà tumu râ o to mâua tere maori rà te faaineineraa
te ora, eita tera fifi e faaea noa i roto i te ùtuafare, e haere
ia ia mâua iho na fea i te faatereraa i teie haapiiraa ia au
atu ia i roto i te Etârètia, te tôtaiete, te vâhi ôhiparaa, e te
iti ia aupuruhia e ia riro ei pü no
te manaô e te arataîraa a te puta. Te auraa, te manaô tumu
vai atu ra. Te auraa te vâhi matamua e tano e hiô i teie
i ô nei, i mûri aè i teie faaineineraa, e mea tià roa ia ia
parau, tei roto ihoâ ia i te ùtuafare.
faaôhia teie tumu parau «
i te mau Vahiné
»
Te Etaretia i te Hamani-îno-raa
Te puta e tauturu i te feruriraa
i roto i te tàrena haapiiraa a te Aua
Pipi no Heremona, eiaha paî teie tumu parau ia vai noa ei
parauparauraa, e rave râ i te tahi mau ôhipa, mau faanahoraa tei faatiàmâ e tei paèpaè i te turaraa o te mau vahi¬
né. Te mea mau ia ta teie
puta e hinaaro nei i te faaîte, oia
Te parau no te puta, te haapâpuhia ra te vairaa mau o
teie ôhipa hamani-îno-raa, i roto ânei i te pipiria, te tôtaie¬
hoi, te ôia-mau-raa o te haafaufau-ôre-raa e te hamaniîno-raa i te mau vahiné. Te îte ra ânei te Etârètia, te
nünaa, te ùtuafare, te taata iho i te fâito fifi e faaruruhia ra
e te mau vahiné. Mai te peu te îte
ra, e aha ia te tuhaa e
ni-îno-raa i te mau vahiné. Te piti o te tuhaa, ua hiôhia ia
rave.
te, te hîroà e te peu a te hoê nünaa. E ia hiôhia i roto i to
tatou mau pae fenua, te ùàna atoà ra teie fifi no te hama¬
te parau no te turaraa taata e to na tüàtiraa i nia i te parau
hamani-îno-raa. Te toru o te tuhaa, ua tâmatahia ia i te hiô
na roto i te
ra ia tatou
pipiria, e aha ta te parau a te Atua e haapii mai
i nia i teie tumu parau, e, ta te tahi mau vahiné
türamaraa i nià i teie parau. Te maha o te tuhaa, e parau ia
Tei roto i te ùtuafare tataî tahi te tupuraa o te hamaniino-raa
Na roto i te faatereraa i teie haapiiraa, i te Aua Pipi
no
te mau Etaretia atoà e to ratou tiàraa e tuhaa i roto i te
haamouraa i te parau no te hamani-îno-raa i te mau vahi¬
né i to tatou pae
Moana Patitifa.
ânei e aore ra pâroita, e i râpae ae i te Etârètia, ua haama-
Henri a TUPAIA, Manaèna ôrometua
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
19
Ètarêi
SPATS i FM
E aha te ôhipa e rave mai teie atu nei. Parau mau te
vai ra te haapiiraa e to na faufaa, hau roa atu ra te maitaî,
*
la fariihia te vahiné i nià i te tiàraa ôrometua, e i nià
i ta na vâhi ôhiparaa (pàroita)
*
oia hoî, te ôhiparaa ia. Teie i rare nei te tahi ôpuaraa
Te faaôraa i te mau vahiné i roto i te mau tômiteraa
tâpura ôhipa e tano ia ravehia :
*
Te faaôraa i teie haapiiraa « Te ai'oraa a te Ètârëtia
a te Etaretia
i te Hamani-îno-raa i te mau Vahiné
i roto i te târena
parau
haapiiraa a Heremona, e te faariroraa ei tumu haapiiraa e
*
»
*
la
tàuàparauhia e ia faaai-ahia te taata i nià teie
Te ôhiparaa e te tahi atu mau tâàtiraa
ei tumu i roto i ta tatou mau aôraa, faaitoitoraa
*
tomite (vahiné, feià âpi, haapih'aa tâpati, papa haamori)
*
la haamatahia i te hiô i teie parau i roto roa i te ora-
Te faaineineraa i te mau tino e na râtou e faatere atu
te haapiiraa i roto i te paroita âiiei, e aore te tahi atu mau
la àifaito te tâne e te vahiné i nia i te reo e te feru-
raa
ùtuafare, tâne e vahiné, tamarii, e fêtii
Henri TUPAIA, Manaèna or,
riraa e faaôhipahia ra i te Aua Pipi
Te tiàraa o te vahiné i roto i te Ètârëtia
Ua tupu te pure iritiraa i te fare pure no te Etârétia Methodist i Nasese, Suva e tae noa
atu te fâriiraa matamua. Te poroiraa no taua pureraa ra, ua hôroàhia mai ia e te hoê ôro¬
metua vahiné Fiti. E poroiraa pautuutu tei faaara faahou i te Etârétia i te parau no te titau-
tâpad e tià e rave no te faaite i te tîtauraa a te Atua i te taata tâtai-tahi i roto
i te oraraa Etârétia e totaiete, e auraa ânei hoi te reira i roto i te parau no te tâviniraa.
raa e te mau
Te uiraa ta na i ui-pinepine-hia, oia hoî, e aha te
parau no te tîtauraa i teie mahana. E nehenehe e
parau, ua mauruuru rahi te mau tià tei âmui atu i
teie pureraa i te faarooraa i te poroî no roto mai i te vaha
O te hoê vahiné ôrometua tei faaîte faahou
te tiàraa o te
vahiné e te ôhipa ta na e nehenehe e rave i roto i te oraraa
o te
ôrometua haapii e aore ia te tahi atu mau tino i roto
ânei i te Ètârëtia e ta na mau âmaa ôhipa no te faatere i te
mau
haapiiraa o të tano hoî ia faaterehia, i roto ânei i te pâroita, na roto atu ânei ra i te ôrometua e aore ia mau tuahine
i te mea hoî e, te ûàna noa atu ra teie parau no te hamaniîno-raa i roto i te mau fenua Patitifa, e te hoê o te mau
uiraa e tano ia uihia, e aha te tuhaa a te Ètârëtia i mua i
Ètârëtia.
teie parau fifi. E mai te peu hoî e, te tâupupu ra te Ètârëtia
Te Ètârëtia e te Hamani-îno-raa i
te mau Vahiné, » e tumu parau ia tei faanahohia e tei
Teie tumu parau «
i te hiô i teie tumu parau, a fea ia ô ia e haamata ai i te
feruri e te îriti i te tâuàparauraa no nià i teie tumu parau.
ferurihia e te SPATS i te matahiti 2004. Teie ia te auraa, i
teie matahiti 2008 e taime ia no te hiôraa te vairaa no teie
Ètârëtia
faaôhiparaahia i roto i te mau
Aua Pipi no Patitifa nei i mûri aè ia i te piaraa-
tumu parau e to na
e te mau
hia te hoê pu ta no nià i teie tumu parau.
Te tiàturiraa rahi no te feiâ tei âmui mai i roto i te
rururaa maori
râ, àtirâ te parau. Ua tupu na te mau feruri-
raa, te mau ôpereraa manaô, te mau faaotiraa no nià i teie
tumu parau, ua tae paha i te taime no te faaôhiparaa e te
parau ia riro ia ei ôhipa. Ua faatâhoêhia te mau Aua
Pipi e te mau tià i âmui mai i roto i te pupu tâtaîtahi no te
feruri i te mau rëni o te tano ia faaôhipahia, mâ te fâfâ
atoà râ te manaô o te mau tômite faanaho haapiiraa i roto
i terâ e terâ âua pipi e tae noa atu hoî te mau tià faatere o
te Ètârëtia ia âmui te manaô e te püai ia nehenehe teie
tumu parau ia riro ei tumu parau faaôhipahia no te îmi i te
râveà e àro i teie parau fifi e tupu ra i roto i te oraraa o te
mau
I teie taime, ai ta te rahiraa no te mau Âua Pipi, mero i
roto i te SPATS, i ineine atu ra no te faatere i teie haapii¬
raa i
roto i to ratou iho fenua e te Ètârëtia i te mea hoî e,
vëtahi
o te mau
âua ôrometua, aita ta râtou e moihaa
(puta) no te faatere i teie tumu parau, e aore ia no te mau
tauiuiraa i tupu na i roto i te mau âua pipi, te mau faatere
Ètârëtia, mau ôrometua haapii e aore ia vëtahi
atoà mau Ètârëtia e âua ôrometua tei ôre â i fârii atu ra ia
e aore e tià
faaterehia teie tumu parau i roto i te âua ôrometua e aore
ia pü faaineineraa.
Faaôhipa i te parau ia riro mai ei ôhipa
Te fâ rahi ra o te hinaarohia maori ra o te faaineineraa
ia te puta arataî no nià i teie tumu parau, te mau rëni arataîraa no te faaineineraa i te mau tino, te tahi ânei o te
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
vahiné. Teie râ, eere noa te vahiné teie e hâmani-îno-hia
ra, o te tâne atoà râ e te mau tamarii. E no reira, e parau
fifi teie e tupu nei i roto i to tâtou mau tôtaiete e i roto i te
Ètài'ëtia.
Gaston a TAUIRA, Marama àrometaa
i'
«
Le Jeu
: «
C’est dans la Bible
»
(Pasteur IHORAI Jacques, Teraî)
1) Quelle femme a dit à sa belle-mère : « ...ton
Dieu sera mon Dieu ; où tu mourras, je mour¬
5) Avant d’être enlevé au ciel, qu’a dit Jésus
ressuscité à ses onze disciples : « Allez, faites
de toutes les nations ? »
rai, et j’y serai enterrée » ?
a- Ruth
a- des
b- Esther
b- des témoins
c- Marthe
c- des
2) A quel animal Jésus compare-t-il Hérode, qui
disciples
évangélistes
6) Le prophète Jonas est-il englouti par ?
a- un grand
poisson
veut le faire mourir ?
a- un renard
b- une baleine
b- un serpent
c- un cachalot
c- un
loup
7) Ses disciples, pour Jésus, sont-ils ?
3) Pour les deux disciples qui vont à Emmaüs,
le premier jour de la semaine, Jésus de Nazareth
est-il un prophète puissant ?
a- dans
le monde
b- du monde
c- pour
le monde
a- en œuvres
b- en paroles
c- en
8) D’entre les sept jours de la semaine, lequel
septième ?
en est le
paroles et en œuvres
d- en œuvres et en paroles
a- le samedi
b- le dimanche
4) Après le déluge, quel oiseau Noé a-t-il lâché
et n’est plus revenu vers lui ?
c- le vendredi
a- une colombe
9) Dans le couple, qui est, pour l’autre, l’aide ?
b- un corbeau
a- l’homme
c- un merle
b- la femme
c- ni l’un ni l’autre
ê
Solution au leu : C'est dans la Bible
■(ZZ13 8r3 9S3U3o)q-6î (hl’Ç stuouojojnoa î OEOZ: ^po^a) ^'8
(91 13 irz,j u^sf) ^ -L {vz ST^uof) B -9 ; (6r8Z noiqimpM) b -ç
(zrg 3S9U39) B-17 ! (6rt^ 3ni) P-e ; (se'£i ^nqjB-^ ; (/.T-9rmina)^-i
•
;
•
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
l^mtetani
Te faufaa o te tiàraa porotetani
i teie mahana i roto i te Ètàrëtia
e te oraraa vaamataemaa
O to tatou fenua
Himà
Etùrêtia
Te Èvaneria e te hiroà
porotetani i teie mahana
E maha uiraa tei tàpaôhia mai, eiaha no te pâhono
hope roa i te mau uiuiraa a
tâtou porotetaniraa i nià i to
e ta tâtou iho parau. E inaha
hoî e uiuiraa maru-refo-
româtio-porotetani teie tei
titau mai ia tâtou e faaiho e
e faahiroà.
te reira taeaè e te reira tua-
3.1 te mea e te faaâpi
hine, ei haamanaôraa rà e
no
roto mai tatou i te tuatua
nei tâtou i to tâtou oraraa
(histoire) mitionare tei faa-
ètàrëtia ia au i to tâtou tua¬
naho mai na i te tahi mau
tua no teie ànotau, e tâpaô
haereà faaroo i ô ai tatou i
ia e te ora nei tâtou ei mata-
roto i te tuatua ètàrëtia
ara no te Fatu
maru-reforomâtio-poroteta-
nünaa e no to na nûnaa i
i mua i to na
Haamanaô rà
ni e maru-ôitümene. E nau
mua i te Fatu.
uiraa atoà teie e titau mai ra
tâtou, te porotetaniraa, eere
noa ia i te pàtoîraa e te tàhi-
ia tatou ia faaitoito i te
tiraa i te mau peu e mau
haapâpü i to tatou hiroà
porotetani i teie mahana.
ôhipa tià ôre. Te porotetani¬
A tahi : O vai te Atua o te mau porotetani
? Te Atua
ânei o letu Metia e aore ia te hoê o te mau atua o te mau
tupuna ? A piti : Nâ roto i to tatou iôa âpï Etàrétia
Porotetani Mààhi, aita ânei tatou e haamoè nei i te Evaneria ? A tom
: Nâ roto i te mau faaitoitoraa no te
faaâpi i
ta tatou mau faanahoraa ètàrëtia, te porotetani faahou ânei
rà hoi tatou ? A maha
:
Aita ânei to tâtou porotetaniraa e
ta tâtou mau haaporotetaniraa e turu nei, mâ te îte ôre
paha e aore ia mà te ôpu ôre paha, i te tahi mau arataîraa
vaamataèinaa e poritita ?
1. Eere o Taaroa-Tumu-Nui te Atua i porohia mai i te
5 no màti 1797 ra e te mau mitionare a te Pû Eaatupuraa
Parau no Ronetona mai ! Eere o Tuna tei pohe i nià i te
tàtauro, e eere hoi o Rua-Taata tei tiàfaahou mai ei Eaaora
e ei Fatu no
te mau tamarii a te Metua o letu Metia. Eere
na Tetunaè i tono
i te mau àpotetoro nâ te ao nei, e eere
hoi na Vaità i haaputu i te mau pàpaîraa o te Pipiria ei
Faufaa Tahito e ei Faufaa Api. Eere na te marae i faaue
mai i te pàpetitoraa e te ôroà a te Fatu, e eere hoi no te
marae i ètàrëtiahia ai tâtou e i ô ai tâtou i roto i te tiaîturu
o te Pàtireia. Ei
haapotoraa, te vai ra te faufaa o te hiroà
tupuna a/o te Porinetia/Mâôhi, eiaha rà te reira ia ânoîhia
e eiaha ia faataaê-roa-hia e te faaroo èvaneria
:
ia tauturu
rà te reira ia tâtou i te aô e te ora i te Èvaneria ia au i to
tâtou mau hiroà rau i teie mahana.
2.1 roto i ta tâtou rohi-hua-raa no te iho e te hiroà
màôhi i rotopû i te rauraa o te iho e te hiroà o te mau taamotu e te rahiraa o te iho e te hiroà io tâtou nei, te hinaaro
atoà nei tâtou e haapâpü faahou i te papa o to tâtou hiroà
porotetani. Teie nei rà, ia ôre anaè tâtou e taa faahou e na
vai e no vai te Èvaneria, e o vai e aha te Èvaneria, e riro
to tâtou porotetaniraa i te arataî ia tâtou i roto i te haapaeraa i
22
te Parau Api Oaôa a te Atua, e te reira no te niu i to
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
raa, o te faahoî-faahou-raa
ia, nâ mua roa, ia tâtou i roto i te parau no te faaoraraa mâ
te faaore anaè. Te tahi titauraa i te porotetani i teie maha¬
: te îmiraa e te ïtearaa, te faaturaraa e te arohai'aa i te
ôtahiraa o te taata nei e te âmuitahiraa o te huifaaroo, e ia
vai à ta tâtou EPM i roto i te hoêraa e te ôitümeneraa
na
marumetia.
4. Io tâtou nei, e i te mau vàhi atoà e orahia ra e te tahi
âmuitahiraa ètàrëtia, eita te aôraa i te Èvaneria e tàhana
noa i te oraraa vaamataèinaa e poritita : te vai ra te mau
tàuiraa e mau faatâuiraa manaô-ôre-hia e te hoê Ètàrëtia,
e te vai
atoà ra te mau onoraa e faaonoraa no roto mai i te
tahi mau haapiiraa a te tahi
Ètàrëtia. E mai te reira atoà i
te pae no te vaamataèinaa e te poritita
: te vai atoà ra te
hinaaro e ôhipa e faaôhipa i te hoê e aore ia te tahi mau
Ètàrëtia e mau haapaôraa (reiigions) no ta ràtou mau
ôpuaraa ei ora no te nünaa. I ô nei, te tahi uiraa e pàtôtô
tàmau mai ra i mua i to tâtou ùputa porotetani, e a taa noa
atu ai ta tâtou mau pàhonoraa i nâ matahiti i maîri : e aha
ta te mau porotetani parau e parauraa no te tiàmàraa o
Porinetia ei Mâôhi Nui ânei e aore ia ei Tahiti Nui ânei e
aore rà ei nünaa
Porinetia màôhi ànei, etv, e inaha noa
atu, ei faatereraa hau ôtônômî ànei, e inaha noa atu à hoî,
ei faanahoraa âpï roa atu ?
No te tahi mau manaô hohonu atu à, a taiô atu i te
mau feruriraa e
tàuàparauraa i mûri nei : Tomite
Faaineineraa Tàmau a te EPM, Te Ètârétia Porotetani
Mâàhi i te EPM/Tuhaa 1 (2006) ; Te Ètârétia Porotetani
Mâàhi i te EPM/Tuhaa 6 (2006) ; Te Ètârétia Porotetani
Mâàhi i te EPM/Tuhaa 3 (2007) ; Vairea Teururaî
(Terorotua), Te ora : parau e parauraa, pâpai e pâpairaa,
Pü-îte parauatua, APOH, 2007.
Antonino a LUCAS, Tibiri
drometua"^'^
Pâques au
lyœe
Rapot
Ètûrétia
Porotetani
/ Mars 2006
CONFESSION DE FOI
FMRAAFAARCK)
Avec les témoins de Jésus-Christ
E te mau îte O letu Metia
Et avec celles et ceux
E te mau tuahine e te mau taeaè
qui l’ont servi à travers les âges,
tei tâvini ia na i te roaraa o te tau,
Nous affirmons notre foi :
Te haapâpü nei mâtou i to mâtou faaroo ;
Nous croyons en Dieu
Te tiàturi nei mâtou i te Ataa
Malgré son silence et son secret,
nous croyons qu’il est vivant.
Malgré le mal et la souffrance.
Nous croyons qu’il a fait le monde
noa atu to na mâmüraa e to na vai-moèmoè-raa
Te tiàturi nei mâtou e te ora noa ra o ia
noa atu té îno e te àti.
Te tiàturi nei mâtou e ua rahu o ia i te ao
Pour le bonheur de la vie.
no te
tupu-maitaî-raa o te ora.
Malgré les limites de notre raison
Noa atu te mau ôtià o to mâtou îte e te mau àre-
et les révoltes de notre cœur,
purepu 0 to mâtou âau,
nous croyons en
Dieu
.
Te tiàturi nei mâtou i te Atua
Nous croyons en Jésus-Christ.
Te tiàturi nei mâtou ia letu Metia.
Malgré les siècles
qui nous séparent du temps où il est venu,
nous croyons en sa Parole.
Malgré nos incompréhensions et nos refus,
nous croyons en sa résurrection.
Malgré sa faiblesse et sa pauvreté,
nous croyons en son règne.
Noa atu te mau tenetere
tei faataa ê ia tâtou i te tau i haere mai ai o ia,
Te tiàturi nei mâtou i ta na Parau.
Noa atu to mâtou mâramarama dre
e ta mâtou mau
pâtoîraa.
Te tiàturi nei mâtou i to na tiàfaahouraa.
Noa atu to na paruparu e to na veve.
Te tiàturi nei mâtou i to na hau
Nous croyons en l’Esprit Saint.
Te tiàturi nei mâtou i te Vârua Moà
Malgré les apparences,
nous croyons qu’il conduit l’Eglise.
Malgré la mort, nous croyons à la vie éternelle
Malgré l’ignorence et l’incrédulité.
Nous croyons que le Royaume de Dieu
est promis à tous.
Noa atu te mau huru,
te tiàturi nei mâtou e aratai o ia i te Etârétia.
Noa atu te pohe, te tiàturi nei mâtou
i te ora mure dre.
Noa atu te taadree te tiàturi dre.
Te tiàturi nei mâtou e
ua faataahia te hau o te Atua no te tâatoà.
Parau mau.
Confession de foi dite par le pasteur
Ledent^
culte œcuménique à Toàtà le 11 Août 2(Kg
Fâtaa faaroo tei ravebia e Ledent àrometua i te
Dureraa oitumene i Toàtâ i te 11 no Atete 2007
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008