EPM_Vea Porotetani_200803.pdf
- Texte
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNESIE FRANÇAISE
i Punmuia
OmàSati
SMmçnp^tdj
à Pimaauia
Sommaire
Hohoà
Pinai
Ôroà
:
5 Mâti i Punaauia
te fenua
Mini-concert de
Pâques
Lycée Samuel Raapoto
Édita : Pasteur MARAEA Taaroanui, Taarii
Fofètetani
o
:
au
MENS^mœL’ÉGOSEHlOIES^A^^E]VIAàffl
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
Actualités
.CRÉÉEN1921
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) '41.93.57 ■ '
Email : veaporotetani@epm.pf
Le retour de Dieu
en
politique
Maire et serviteur
Directeur de Publication
MARABA Taarii
Rédacteur en Chef
TARIHAA Lucien
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline MARAÈA Taarii,
TEURURAÏ Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thieny, TEMATAHOTOA Marthe,
,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
et la collaboration de
MALÉ Émile
Etârétia
Prix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole ; 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4700 ex.
an
16
•
Parau
pâôfai, Te Feià âpi i roto i te
Porotetani Mâôhi, Jean a
Ètàrëtia
TEURURAÏ,
Tehaapapa ôrometua
17/18
•
Parau Heremona
Crédit photos
19/20
•
Veà Porotetani
a
22
•
•
Jeu
:
mau
C’est dans la Bible
Hiroà Porotetani
oraraa
24
te
Vahiné
:
Te faufaa
o
te
porotetani i teie mahana i roto i te
23
no
te Aua
hamani-ïno-raa i te
21
Te faaineineraa Püïte
:
Pipi Ôrometua no Heremona
Apooraa SPATS i Fiti : Te Ètàrëtia e te
Parauatua
•
•
vaamataèinaa
Photos
Fâiraa
■;
Ètàrëtia e te
ta tatou fenua
Lycée Samuel Raapoto
faaroo, Confession de foi
:
Pâques
o
tiàraa
au
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2005
3
te fema
iJonai
Te
Mini Concert de
Thème
; «
au LSR
Chantez et Dansez Pâques »
L, S, CFE et de Première ES). Samuel TERIIMANA est
Lycée
Polyvalent
e
_^de
le guitariste qui accompagne tous les chants et danses.
L’aumônier scolaire du lycée est responsable de l’organi¬
Samuel
Raapoto (LSR) par
sation du mini concert dans
le biais de l’aumô¬
être concrétisé
nerie
direction et du
organise le
Jeudi 20
un
ensemble. Ce
projet a pu
grâce aussi à l’appui du Directeur, de la
personnel du lycée.
son
2008
mars
de 12h20
Faire passer
le message de Pâques au sein du LSR à
musique, la chanson et la danse est l’objectif de
ce mini concert. « Chantez et Dansez Pâques » est le
thème de cette célébration pour dire aux élèves, la direc¬
tion et le corps enseignant du lycée que Pâques nous rap¬
pelle que le Dieu révélé à travers le Christ crucifié et res¬
suscité est un Dieu d’amour et de paix. Et ce Dieu nous a
donné la vie pour la vivre pleinement dans T amour et la
paix. La souffrance, les drames de famille, le désespoir, le
mal être, la violence et toutes formes de mort ne doivent
pas prendre le dessus. Toutes ces choses ne doivent pas
gâcher et pourrir cette précieuse vie. Vivre pleinement sa
vie et sa foi c’est rendre gloire à ce Dieu d’amour et de
paix.
à13hl0,
travers la
mini concert
pour célébrer
Pâques. L’idée de célébrer Pâques en musique,chants et
danses a germé au sein du Club aumônerie du lycée.
Cette idée a donc été prise et développée par l’aumônier
et travaillée avec une équipe composée de talentueux
élèves de Terminales. Moeraî MANU
Ahuura TEAMOTUAITAU
Pâques
(Terminale ES) et
(Terminale L) ont travaillé
sur la composition des chansons et mélodies sur les
thèmes de la Crucifixion, de la Résurrection et même de
l’Ascension de Jésus. Rumia HOIORE et Tiare DAU¬
PHIN
(Elèves de Terminale ES) ont conçu la chorégra¬
phie des danses. Elles ont la lourde responsabilité d’ap¬
prendre chaque danse à 20 danseuses (de Terminale ES,
TUPAIA
Katia, Manaèna vahiné
letu Mauruuru
(Himene Poroî i te feiâ âpï o teie tau)
A faahanahana ia letu
A faateitei ia na. No te mau
O tana i horoà mai
maitaî
No tatou te taata hara nei
E letu
E
no
reira
mauruuru
haamanaô ia
a
na
Ma te pure e te faatura
Ma te ôri e ma te himene
Na toù Fatu Here
Mai roto atu i te hohonuraa
(Himene Revaraa)
O to matou âau
Na toù Fatu
Na toù
Aue
here, Teie nei himene
faaora, Taù (e) poihere nei
te ôaôa ia ôe (i) roto iaù
A tauahi mai
Tei
pohe
au
no
ia ôe
ora
Te
raî, i teie nei
E Arii, e arii ôe
Te raî, i teie nei
E Arii ôe
Ma toù
E letu
e
A
e a ara
i t èà mau,
rave
Pâpaî faahouhia
o
e,
Abuura TEAMOTUAITAU,
Piahi Terminale L no LSR
e
O letu te Fatu tei
hope atu
pihaîiho ia ôe
la mau, ia mau te here,
E ia vai, ia vai te hau
A
i to ôe faaroo
ora
E ia î te
A faaroo mai
Ua horoà è
ora
I roto ia ôe
E letu toù faaora
mua
mau
i to
aro
o
Aita
Ua
No te
ora vau
Amene,
amene, amene
E letu
Pâpalhia
e
Veà Porotetani n°3 / Mati 2008
ia ôe
mauruuru
Moeraî MANU
na
i teie himene
na te Fatu e
ia i ta na Tamaiti ia tatou nei
ra
màtou i tiàturi ia
amo o
mau
hara a to teie nei
iho ra o letu
I toro mai ai i to
na
Ua manii mai to
E
na
letu i te tatauro
ao
roa
rima faaora
na ra
toto
pohe
o letu no màtou
A here, a here
la letu e, no ta na tutia
ua
Eiaha
roa e
I te taime
haamoèhia
( i ) pupu ai
Te Metia
No te haamori ia ôe
la
ta na Tutia
poroî
Oto
ôe anaè
Teie màtou i
âau. Ma toù püai
haamori au, la ôe
ia ôe
no
(Himene Poberaa)
E
topa i roto i te îno
Eere
ia ôe
toù
e
Mai teie nei
E letu, a mau iaù
Hinaaro toù nei, Faaîte (i)
Ua here
E te taureà
Eiaha
A Here ia letu
I to
ora, no tatou nei
O letu toù Arii, O letu toù pûai
O letu toù faaora
na
Pâpaîhia e Moeraî MANU,
piahi Terminale ES no LSR
Ôroà Pâta
Te
M
V
M
m
.^L .^L
te
ùputa
ou te
ôroà Pâta, te feiâ i tiàturi i te Fatu,
ïte atii ia
ei
na
te haaviraa
O te ora
Metia, ei faaora
te Hau
a
ra
te
no
i te
pohe i roto i te
te
e
mau
haa nei â
no
faaroo,
ua
i te hoê Tiaitururaa
No reia, ia
Pâta i to te
i te pee
oraraa
ao.
parauhia
pohe
te
E tupu
ètene.
mau
vahiné
o te menema
ora a te
A tua i rotopü
te tiàfaahouraa,
e tae atu
ai i
âpi.
o te
e
ôroà
fâiii tâtou
pûpü ai tâtou i to tâtou
i te Atua. Mâ te tiai dre i ta te Atua faahoiraa.
Teie râ huru horoà, eere ia no te
eere
pûpü râ
atoà hoi
no te
no
faatià
noa
i to tâtou
te feiâ noa i herehia e tâtou. E
tâatoà, mâ te hià àre i te huru ia tomo
tâatoà i roto i te Tiaitururaa
o
te
Pâta.
é
Pereüteni Taaroaaui
a
les personnes voyaient en Jésus, le Messie,
le Sauveur, celui qui allait libérer le peuple
du
joug romain, celui qui allait ouvrir les portes du
aux exclus, aux païens. Tous furent frappés
par le désespoir au pied de la croix. Un sentiment
d’abandon, a marqué les esprits. La peur s’est ins¬
tallée dans les cœurs. Il faudra le courage des
femmes pour affronter la réalité de la mort au cœur
salut
même du tombeau, et ramener la bonne nouvelle
d’une
MARAEA, Taarii
Espérance retrouvée, Christ est ressuscité et
les
en marche pour la mission de Dieu parmi
hommes jusqu’aux extrémités de la terre.
Au-delà de la résun'ection, élément central de notre
foi, la Pâques nous fait passer de la mort à la vie,
de la
râ te reira, mai te peu
e
A la veil e de Pâques, les disciples et toutes
déjà
riro atoà te Pâta mai te
ia porohia te parau
e
i te Fatu i nià i te êà
hinaaro,
te
o
ùputa tei iriti mai ia tâtou mai te pohe
te ora e
mea
mau
âpï. Ua tiàfaahou te
ôpuaraa
te
taata. I ô mai i te paraît no
parau tumu no to tatou
tahi
maru
iriti mai i te hoê Tiaîtururaa
Metia
te nünaa i
faaivèhia râtou. Ua pârahi
maoti te itoito
e
tei
i roto i te aboaho i mua i te râau
târava. Mai te huru ra, ua
râtou i roto i te mataù
no
e
Rôma, ei faaora tei iriti i
i te feiâ i tiàvaruhia, i te
Topa pâàtoà anaè iho
tei faaruru i te
Pâques
désespérance à l’Espérance.
Ainsi le message
de Pâques est un message
d’Espérance à partager et à annoncer au monde.
Mais cela n’est possible que si l’on accepte de
suivre les pas du Christ sur le chemin du sacrifice.
Seulement un tel sacrifice est à offrir gratuitement.
Il ne peut s’agir de sacrifice au nom de ses propres
intérêts, de ses propres amis. Il s’offre à tous sans
exception pour que tous puissent marcher vers
l’Espérance de Pâques.
Président MARAEA
Taaroanui, Taarii
Veà Porotetani n°4 / Mars 2008
Le retour de Dieu
en
politique
Que ce soit pour des raisons de conviction sincère et personnelle ou
stratégie politique, on observe un retour de Dieu dans la sphère
politique et ce dans un certain nombre de pays réputés laïques et
démocratiques. Je prendrai deux exemples dans l’actualité récen¬
de
te :
les Etats-Unis et la France.
Dieu et les élections américaines
En novembre 2008
tiendront les élections
présiden¬
tielles américaines. George Bush avait réussi en 2004, on
s’en souvient, à réunir l’électorat républicain traditionnel,
se
les néo-conservateurs et les fondamentalistes chrétiens et
avait ainsi
gagné de justesse la Maison blanche.
Le candidat
républicain de 2008 Mike Huckabee
l’exploit de Bush. Cet ancien pasteur
baptiste de 52 ans, a des accents populistes et développe
ce que la presse appelle un « conservatisme compassion¬
nel » : il estime immoral qu’un patron gagne beaucoup
cherche à réitérer
plus qu’un ouvrier ce qu’il assimile à du vol. Il joue de la
guitare en public, pense que le monde a été créé en six
jours et voudrait proscrire l’avortement. L’un de ses
rivaux, M. Romney est mormon et préfère, lui, les
ouvrages du fondateur de sa religion à la Bible, ce qui se
révèle être un handicap. En face les candidats du parti
démocrate rivalisent d’initiatives, Hillary Clinton assiste
aux cultes de son église où elle prie ostensiblement tandis
que son challenger. Barak Obama, emmène les journa¬
listes dans sa propre chapelle. La presse réagit à cette
nouvelle situation et trouve que
Actualiés
surdose de
piété publique
le
pays
souffre d’une
si
l’Amérique devait retrouver ses racines chrétiennes tradi¬
tionnelles pour affronter l’avenir et surtout se rassurer sur
sa place dans le monde. Le discours religieux dominant
«
».
Tout
se passe comme
flatte les tendances conservatrices de l’électorat améri¬
cain. En octobre
prochain néanmoins, la campagne natio¬
davantage de sujets de fonds
qui concernent la population américaine entière.
nale abordera certainement
Rappelons enfin que le nouveau président des Etats-Unis
prête serment sur la Bible lors de la cérémonie d’in¬
vestiture, sans que la constitution ne l’y oblige expressé¬
élu
ment.
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
La laïcité
française revisitée
En France
ce
sont
les récentes et
multiples déclara¬
tions du
président de la République qui interpellent. Le
président n’hésite pas à bousculer les repères traditionnels
en matière de positionnement de l’Etat par rapport aux
religions, en déclarant que les religions devraient avoir
plus de place dans l’espace public. Il reconnaît que la laï¬
cité n’est pas l’adversaire des religions, que la France a
un solide et ancien héritage chrétien (surtout catholique).
Il ne souhaite pas l’entrée de la Turquie dans l’union
Européenne (pays musulman) et déclare son hostilité au
mariage des homosexuels. On lui prête le désir de per¬
mettre le financement des lieux de culte par la puissance
publique (comme en Polynésie où la loi de 1905 n’est pas
appliquée).
A
cité
ces
ne
prises de position, on peut rétorquer que la laï¬
de l’Etat sur les
consiste pas en une ouverture
religieuses, mais plutôt à une neutralité, à un
République de ce domaine afin de ne pas por¬
atteinte à la liberté de conscience et à l’égalité de trai¬
croyances
retrait de la
ter
tement
vis-à-vis de toutes les confessions. Concernant
l’héritage chrétien, certains
penseurs rappellent que les
scientifiques et la République ont dû affronter longtemps
l’Eglise comme puissance temporelle antiscientifique et
proche de la monarchie absolue. Les Eglises issues de la
Réforme ont eu elles aussi longtemps à pâtir de l’idée
qu’il ne pouvait y avoir dans un pays qu’une foi (catho¬
lique) et qu’une loi (la monarchie de droit divin), intolé¬
rance
qui
tantisme
l’édit de
a justifié les tentatives d’éradication du protes¬
(longues guerres de religion puis révocation de
Nantes en 1685).
La
laïcité positive »
«
République introduit
timent
une
prônée
par
le président de la
'nvmpvwmn—
rupture à travers laquelle le sen¬
personnel l’emporte sur
conception publique
de chaque homme »
a-t-il même déclaré le 14 janvier à Riyad. Certains de ses
conseillers pensent qu’en réintroduisant et en intégrant le
discours religieux dans la sphère politique, on retirera à
de la
religion
l’islamisme
Dieu est
: «
sa
une
Te ida
au cœur
dimension fondamentaliste, porteuse
te Atua
o
i roto i te poritita
de
révolte et de déstabilisation sociale. On réduit ainsi le
problème des banlieues à une question religieuse. Ce dis¬
cours signifierait que les Eglises, reconnues
par l’Etat,
participeraient à la mission civilisatrice voire pacificatrice
servant
à diminuer les tensions sociales. Les
seraient-elles ainsi
au
service de l’Etat
ou
Rau
taràtou
ce
dernier
o te
Atua i roto i
âpooraa poritita.
mau
Eglises
bien
tumu, ua itehia te mau taata
atu te mau
noa
poritita i te faahiti-rahi-raa i te ioà
I te fenua Mârite
leur
délèguerait-il le soin de pacifier les populations
exclues ou marginales ? Il y a derrière ces mots une ins¬
trumentalisation des Eglises à des fins politiques.
I te âvaè Novema
testants. En
ne
effet
déplait
pas
entièrement à certains
pro¬
derniers, favorables à l’idée de laïci¬
ces
té
Georges Bush i te matahiti 2004,
haapipû i to
tià
Parait
laïc
râtou hiroà faaroo
antireligieux. C’est pourquoi le discours du président,
aux religions, éveille, chez certains d’entre eux,
un
intérêt.
: «
le
président n’est pas complexé d’afficher
intérêt pour
les questions religieuses », déclare le
président de la Fédération protestante de France.
son
Cependant la plupart des protestants pensent au fond
ce sont là «
des paroles sans conséquence ».
Maladresse verbale
ou
avancée,
nous serons
te
o
Atua ei âinu
râtou
ta
e te
poritita. Te faa-
raa no a
retiteni
te
haere i
mua
i roto i te
nanahi. Eiaha ia moèhia ia tatou,
haamaii
e
o
no
ia i nià i
titre o te
fenua
no te
âpihia i te fenua Marite,
te
Pipiria,
noa atu
ora-
e
pe¬
faaho-
ia aita te papa
faahepo ra i te reira.
e
que
I te
Farâni,
farâni i
fixés pro¬
religion et Etat doivent clairement
demeurer des entités indépendantes. Il faut éviter en ce
domaine « le mélange des genres ».
te
te
Polynésie ? Dieu est-il toujours aussi présent
électorales ? La question est com¬
plexe et varie selon les partis, mais des évolutions prenant
en
compte la sécularisation de la société polynésienne
en
dans les campagnes
ua tae roa te
faahaparaa i te
hiroà faaroo.
roo
mahometa
âmuitahiraa
no
ia i te faahiti
sont
no
mau
râtou hiroà faaroo
no to
hoihia nei te nünaa marite i nia i te papa no to
reobia
chainement. Cela dit,
Et
ia i
o
hiroà faaroo. Te îmi nei â te
na
porotita i te parau
grâce à laquelle ils estimaient Jadis pouvoir se dévelop¬
per librement, ont toujours mal supporté le militantisme
favorable
tupu te mâîtiraa i te
e
peretiteni âpi no te bail Marite. Ua üpootià te peretiteni
Ce discours
2008,
e
ua
mau
o te
Hau
tâàtiraa te dre
patoi atoà i te
mau
fenua
e
e
tià i
faa¬
(Turquie) ia faaô mai i roto i te
te mau
fenua
Europa. Ua tae atoà
o
«tei roto te Atua i te taata tâtaitabi».
Te
auraa. ua
no
te
faahau i te
na
te
hau. Ua
faaàhipa i te
peretiteni
riro
noa
ânei te
mau
peàpeà
pâpü râ
mau
e. te
Ètârétia
mau
aore
vai
Ètârétia no
ra
ia
ei râveà
e rave
àhipa
terâ manaà
e
ta na poritita.
perceptibles dans les réunions politiques, même si
personne
n’a oublié l’affaire de la croix à l’Assemblée,
les bulletins de
vote
agrémentés d’une croix etc. Je
I
ou
ren¬
verrai les lecteurs du Vea
porotetani au livre collectif qui
vient d’être publié sous la direction de l’historien bien
connu Jean-Marc Régnault, livre qui s’intitule ;
« Relations
Eglises et autorités outre-mer de 194.'5 à nos
jours » ; cet ouvrage est disponible en librairie. Le prési¬
mua
i teie faahitiraa
haapâpû te peretiteni
no
Farâni
: «
haapâpü i to
faaroo
mua
».
aita
na
roa
te
peretiteni.
o te mau
atu te
peretiteni i fifi i te
mau tumu parau
Mea tià râ ia faaea tiàniâ
a
te
ua
Ètârétia porotetani
manaà i nià i te
i te faanahoraa
àhipa
a
Hau.
«
noa
eiaha
e
te
Ètârétia
i
ànoihia te
».
dent de notre
Eglise, le pasteur Taarii Maraea s’y exprime
longuement sur la question de la laïcité et diverses per¬
sonnalités alimentent le débat local.
E i Poiinetia nei
Ua
faaàhipahia anei te ioà
poritita.
o te
Atua i roto i te
mau rururaa
Margueron Daniel
Veà Porotetani
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
17
Actualiés
Maire et Serviteur
Le
premier magistrat d'une ville,
est-il le plus grand aux yeux des autres ?
Oreille attentive serviteur
Réponses bibliques
La fonction actuelle de maire date de
1789, mais le
plus ancien. C’est à l’origine, dès le Xlle siècle,
un adjectif qui veut dire « plus grand » dérivé du
«
major » latin. Il n’est pas inutile de rappeler cette éty¬
mologie. Elle oblige à réfléchir sur le rôle du maire et sur
les motivations de ceux qui se sont présentés aux élec¬
tions municipales, puis à l’intérieur du conseil municipal,
au fauteuil de « premier magistrat ». Est-ce pour être
le plus grand » de la commune ?
mot est
«
De nombreux textes
bibliques sont à ce sujet éclai¬
particulièrement à ceux qui décrivent les
bons et surtout les mauvais bergers (entendez chefs poli¬
tiques et religieux) en Ezéchiel 34. Mais c’est dans la
bouche des disciples de Jésus que l’expression « le plus
grand » est directement employée, en Marc 9,34. Ces
messieurs se disputent en effet le titre de
«
plus grands ».
rants. Je
pense
Mais
reprend
disciples
des
«
grands et petits » mais, ce qui est un peu différent des
«
premiers et derniers ». Il ne condamne pas le désir
d’être premier mais propose une voie tout à fait para¬
doxalement pour devenir premier : se faire dernier et,
pour cela, le serviteur de tous.
ses
en
parlant
non
aux
revenons aux
différentes
Mais comment être serviteur de
forcément
en
yeux
yeux
qu’en de faisant serviteur on n’est pas, aux
des humains, le plus grand. On est le premier aux
de Dieu, le premier à entrer dans le Royaume.
D’une
façon très générale, bien au-delà de la question
politiques, ces paroles de Jésus nous
poussent à nous demander souvent si nous agissons en
fonction de l’appréciation des humains ou du regard de
Dieu en fonction du temps présent ou du Royaume.
des engagements
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
sa commune
? Pas
prenant le balai de l’employé communal ou
utilisant la photocopieuse de la secrétaire. La caracté¬
ristique principale du serviteur me semble être à l’écou¬
te. On ne peut répondre à l’attente d’un maître qu’en
l’écoutant. Avoir une oreille attentive est la première et
peut-être même la seule condition indispensable pour être
un serviteur acceptable.
en
Reste la
question de savoir comment être à l’écoute de
centaines voir des milliers de personnes dont les situa¬
tions et attentes sont diverses et même opposées. Voici
pistes
:
aller à la rencontre des
«
administrés
»
et
accepter les revendications et critiques même si elles sont
peu agréables. Travailler en équipe au
varié (y compris avec les membres de
chaque membre
quête.
De toutes
Il est clair
motivations
possibles d’un maire
façons d’exercer les fonctions de
«
plus grand » dans sa commune. C’est en étant servi¬
teur, peut-on dire en appliquant à la fonction politique ce
que dit Jésus à ses disciples.
et
deux
Jésus
acceptable
plus grand
a
sein d’un conseil
l’opposition) dont
le souci permanent d’écoute et d’en¬
façons,
aux yeux
ce n’est pas en cherchant à être le
des autres, que Ton peut être bon
maire de
sa commune et
pourquoi
pas,
bon serviteur des
au très... et
de Dieu.
Olivier PIGEAUD
Réforme N°3263,13-19 Mars 2008, p. 13
A himene
e a
ôii, ia banahana te Qroà Pâta
Te faanahoraa
/etu no Natareta, o ia te taata ihôroà hope i to na tià-
turiraa, to na oraraaa e ta na tâviniraa i roto i te Atua,
te Metua, te Tumu e te Ora. A riro atoà atu ai to na
àti, to na pohe e to na tià-faahou-raa ei nia haamauraa no
te hiroà faaroo o te Haapadraa Teretitiano. la riro atoà râ
teie Faraite poheraa, ei taime à, i reira to te Nûnaa faaroo
e
te mau Arataî e
faaroo
ruriruri ai
e e
hidhid ai i te tiàraa
o te
hinaaro, te tiàraa o te parau e te àhipa, e te tià¬
e te peu a te Taata nei. Oia hoi, ia tià i te
Taata ia uiiii e ia feruri à e, te aha nei o ia ia na iho e to
raa o
nei
te
nei
te
huru
Tauaro ? Te aha nei
na
e
e
te
o
ia i te Here
e
o
ia i te Ora
te Aroha
Paraumau 7 Te aha nei
o
ia i te Vârua
e
o
e
te
Rahu 7 Te aha
7 Te aha nei
ia ia letu
e
o
ia i te Parautià
te Metia 7 Te aha
te Atua 7
te hoê taata
o
pohe
Te haapâpü ra Mâtaio e, ua tupu teie mau ôhipa,
mai te
ono
tae roa
aè
mai â
te hora
(hora 12 i te avatea) e
(hora 3 i te taharaa
mahana). I roto i te faatiàraa a Màreto 15.25, ua faatataurohia letu i te toru o te hora (hora 9 i te poîpoî) no taua
mahana
ra.
ra
o
i te iva
o
te
hora
E i roto hoi i te faanahoraa
a
te nünaa âti-Iuta
te tahi taata pohe, ia fâtata anaè mai te
tâpati, ôia hoi, i te 12 o te hora i te mahana pae
(hora 6 i te ahiahi), eita te taata pohe e vaihohia i nià i te
no
te parau o
mahana
tatauro, e tanuhia râ i taua ihoâ mahana
ra.
Veà PoTotetani
Ua faahitihia
21.22-23
o
Chantez et dansez
ia ia
; «
na
teie parau i roto i te puta Teuteronomi
te taata i te hara pohe roa ra, e ua ri
na
rave
i nià i te râau ;
na
tino
vaihohia i nià i
e
ra e
ai ia
ia dre ia viivii to fenua, ta to Atua ta lehova
na
;
no
ia
eiaha to
taua râau
horoà mai
Pâques
la
te
ao
de ei
rui ra, ei taua mahana ra de e tanu
pârahiraa (patrimoine)
hoi i rihia i nià i te râau ra, ua tâtarahia
diction) ia
e te
Atua
; o te taata
(faainohia
-
e
atoà
malé¬
».
O te
Jésus de Nazareth a mis toute sa confiance, sa vie et
son
service
sion,
en
Dieu, le Père, Source de Vie. Sa pas¬
sa mort et sa
résurrection sont les bases de la
foi chrétienne. Que Vendredi Saint soit l’occasion pour
tous les chrétiens responsables d’Eglise de réfléchir en
commun sur
chacun
la vie de l’homme et
puisse
se remettre en
sa
sur
lui-même et
ses
rapports avec son prochain. Que pense-t-il de la vie et de
toute la création ? Qu’en est-il de l’Amour et de la Grâce
?
Qu’en est-il de la Justice et de la Vérité ? Qu’en est-il
de Jésus-Christ et de
Veà Porotetani
l’Esprit Saint et de Dieu ?
tei faatataurohia i
tahi taime
destinée. Afin que
question,
ôhipa atoà ia i ravehia i nià ia letu e i nià i nâ
pihaî iho ia na. Te faaite atoà mai
ra râ teie parau e, mai te taime i
pohe ai letu (hora 3 i te
taharaa mahana) e tae atu i te tâpati âti- luta, te toe ra ia e
3 hora no te haapaôraa i teie mau tâpura ôhipa. Eere i te
taata
ravai roa.
Te faanahoraa râ teie
a
te nünaa
âti-
Iuta. Teie râ, ia au i te tahi ture a te Hau Rôma, e titauhia
i te
mau
fëtii ia ani mai i te tino
mai te peu e, no
fëtii e haere mai
ei
«
mâa
Julien
» na
a
pohe no te âfaî e tanu,
râtou teie taata. Mai te peu râ eita te mau
te
e
ani,
ùrî.
e
faaruèhia ia teie tino,
.
MAHAA, lotua drometua
Ji-
e e
riro ia
Te
tâpiti nei te mau arataî faaroo
i te
haapohe ia letu
letu. O teie
Taiôraa
:
Mataio 27.62-66.
:
Mâtaio 27.62vr-63
«
...
ua
haaputiiputu atoà mai ra te mau tahuà
rarahi
te mau
e
Fâritea ia Pirata ra, nâ ô
mai ra, E te tâvana, te
i te parau a taua taata
oraraa ra
te ruî toru
manad nei matou
haavare nei i te
E tiàfaahou
e,
vau
i nia ia tae i
pohe o letu e te faanahoraa a lotêfa Arimataio
la tae anaè mai tatou i nià i te parau no to letu poheraa
(Mâtaio 27.57-61), aita hoê aè fëtii i haere mai e ani i to
tino, no te mea, e mau taata Tarirea teie, e aita hoê
fëtii to râtou i lerutarëma, e aita atoà hoî to ràtou e menetaoà
lotëfa
o
lerutarëma.
no
Âuaa
màoti teie taata
Arimataio, ua haere atu o ia e ani ia Pirato ia
o letu, o tà na i tuu atu i roto i te tahi
horoàhia mai te tino
menema
pao-âpï-hia. E tià roa ia tatou ia haamauruuru
maitaî ia lotëfa Arimataio tei faataa i te tahi vàhi ei vairaa
no
tino
te
parau e
ràtou,
o
taeaè
» o
letu. Eita
ani i te tino
Te
to tatou Fatu
tàtara ra i te
e «
vahiné
o
o
e
o
letu Metia. I roto i te tahi
mau
lotëfa Arimataio, te nà ô ra
lotëfa Arimataio no Maria, te metua
ôre, teie te tahi tumu i haere ai o ia e
parau o
letu.
parau-atoà-hia
ra e, ua faaineine
no letu hou to na
lotëfa Arimâtaio i te tahi menema
poheraa. E mero
atoà teie taata no te Tünëteri (Ruta èv 23.50), e aita o ia i
tüàti
ê
na
aè i te faaotiraa i ravehia e teie Tiripuna no te
faautuà ia letu i te utuà pohe (Ruta èv 23.51). Eita e ôre,
noa
tërà putuputuraa tei tîtauhia e te Tiripuna i te tuïraa
fare o Taiàfa, e putuputuraa pata huna teie, ia ôre o
pô i te
lotëfa
Arimataio ia ïte i teie perëraa ta ràtou. A tahi atoà ra ia
ôhipa a ravehia ai mai teie te huru, te âfaîraa i te putupu¬
turaa a te Tiripuna i te fare o te tahi taata.
E tano rà tàtou
e
parau e, na roto
i teie
mau
tupuraa
ra, ua fàriu mai o lotëfa Ârimàtaio i te pae
o te taata e faautuàhia ra, ôia hoï, i te
pae o letu. I roto i
teie faaotiraa tà na i rave, ua faaîte mai o ia i to na itoito.
ôhipa
«
e
îtehia
E puaa
tàne mau teie ». Tei te huru atoà rà hoï o te
tàne. Ua ïte ôutou, i roto i tërà taiôraa no nanahi ra,
mea puaa tàne » aè ia te mau vahiné i te mau
pipi a
puaa
«
10
^
tae
roa
aè
ra
i te
o te ôhipa, te mau pipi hoï (o ràtou
faaau i te puaa vahiné), ua ùme (tàumi) ia
të tano maitaî
i te horo, e
puehu te pôpoti. Te vàhi taa-ê ia i teie puaa tàne ta tàtou e
tàuàparau ra i teie mahana, no te mea, eere i te mea ôhie
no te tahi tià o te tahi Tiripuna teitei, te rave i te tahi faao¬
tiraa e pàruru i te tahi taata tei faautuàhia i te utuà pohe.
Teie huru faaotiraa i ravehia
e
Ârimàtaio,
lotëfa
ua
riro ia mai te tahi « aroraa atu » ia Pirato. la àro anaè hoï
o ia ia Pirato ra, te àro atoà atu ra ia o ia i te nünaa âti-
luta,
no
hànoa
te mea, o te nünaa âti-Iuta teie e « hutihuti »
ia Pirato, mai te « pèpe hürio » ra te huru, ia
ra
Ârimàtaio i te ïmiraa i te mau ràveà
ôhipa maitaî tei au no to na Fatu.
na
i roto i te ôire
e
tupu ta ràtou ôpuaraa. Te mea rà ta tàtou e ïte ra i roto i
teie taiôraa, o tërà ia manaô maitaî e vai ra i roto ia lotëfa
».
Te tino
ma
vahiné tei faaea mai
hoperaa
e
Poroî
mau
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
no
atoà
te
no
rave
i te
Eaha te parau a te mau vahiné
Te ïte atoà ra tàtou i roto i ta tàtou taiôraa i te parau
teie nà vahiné, o Mària i Màtatara te hoê, o te « tahi
»
Mària, te tahi (Te parau o Màreto, te tahi Mària, e metua
vahiné ia no lôte
Màreto 15.47). E aha rà o Mâtaio i
-
haafaufaa ai i te parau o teie nà vahiné ?
noa mai ra Mâtaio i te parau no tërà mau
o te tatauro o te Metia. Te faaîte noa mai
vahiné i te rahi
no
to ràtou
here
e
Te haamanaô
vahiné i te tumu
ra
teie
mau
to ràtou aroha i to ràtou
Fatu ia letu. Mai tërà ihoà ta ràtou i faaîte i te taime të
noa ra
letu
letu,
o
ora
ta ràtou atoà ia e rave ra i te taime no to
poheraa.
Ua ôfati râtou i te ture
o
te
tâpati
E ia tae anaè mai tàtou i te tuhaa
hopeà o teie taiôraa
i te ïrava 66), e taui te taata e
fàrerei ia Pirato, eere faahou atu ra ia o lotëfa
(mai te ïrava 62
haere mai
e
e tae atu
Ârimàtaio,
mau
o te mau Tahuà Rarahi rà e tae noa atu i te
Fàritea, i te mahana ia i mûri iho, ia au i tërà maa
parau e : « e ao aè ra - ïrava 62 vm ». E aha teie maha¬
na i mûri iho, e mahana màa ia, ôia hoï, e tàpati âti-Iuta.
Aita teie puèraa tüpâpaù i haere i ta ràtou pureraa. E te
mea
hou
fifi
roa
atu, aita teie mau arataï faaroo
e
faatura faa¬
i te
tàpati. O ràtou mau hoï te feià ètaèta roa aè i
nià i te parau o te tàpati. Eita paha e ôre, tei ô io Pirato ra
ta ràtou vàhi pureraa. la hiô-anaè-hia atu ta ràtou ïrava no
tërà tàpati, të nà ô ra ia : « E te tàvana, te manaô nei
màtou i te parau a taua taata haavare nei i te oraraa ra e, E
ra
tiàfaahou
vau
i nià ia tae i
ïrava i te Mâtaio 27.63.
te
ruï toru
».
Tei roto ta ràtou
Tërâ
paî mahana
i te hora
atu
6,
pae, mai te hora 3 i te ahiahi e tae
taime faaineineraa te reira na râtou (tei
e
parau-atoà-hia te Èva), hou te tâpati ati-Iuta. Eere ta tatou
i te tâpati, e « dimanche - e tâpati porotetani ». Te Èva,
e
mahana faaineineraa hou te mahana rahi, mai teie ta te
peretâne
Noera
-
e
haamanaô
te
paha teie
noa ra
mahana fânauraa
i te 24
no
letu
».
o
titema hou te
Ua faaineine ihoâ
aratai faaroo ia râtou i te mahana faaineine¬
raa, ta râtou Èva, aita râ to te fare pureraa, tei ô io Pirato.
Te vâhi fifi noa rà, aita râtou i haere i te pureraa i te tâpa¬
ti,
mau
haere atu râtou ia Pirato
no te mea, ua
ra.
Eere i te tahi
tere
pureraa, no te haere râ e faaîte i te tahi manaô to
râtou, no nià i te tahi parau tei faahitihia e letu ; « E
faahou o ia i nià ia tae i te ruî toru ».
tià-
noa
te
ia te puaatoro ;
âreà teie ta te
mau
pipi
ra, e
pohe ia
èrefani.
E mai te
ânei ta
letu,
reira noa, e
râtou
: «
hinaaro
a
hinaaro tâtou e îte e, e parau mau
i te tahi ôfaî rahi i te menema, eere te
tuu atoà i te tahi tiaî. Na ô atu ra o Pirato ia
mea
e, e
e tuu
haere
a rave
itoito i taua
menema ra ta
ôutou i
Te auraa, « a faaitoito atu ôutou i te tâmau
atu i te Metia i roto i te menema, mai ta ôutou
na
».
i hinaaro ». la hiô-anaè-hia, e huru parau faaôô teie ta
Pirato i teie mau arataî faaroo. Ua îte maitaî o Pirato e, te
tiàfaahouraa o letu, eita e mau i te ôfaî e te tiaî ia
«
tâpeàpeà
nehe
e
».
Aita
e menema
i
raro
tàmaumau i te tiàfaahouraa
aha te huru
o
aè i teie raî, e nehete Metia, noa atu e
o to na raveraa.
No te huru
ôhipa ta râtou i rave, e tano ia parauhia, ua
ôfati râtou i te ture o te tâpati. Ua hinaaro mau ihoâ râtou
ia « KO » maitai ihoâ letu. Aita paî i ravaî te poheraa i
te hora 3, ua hinaaro faahou teie puèraa tüpâpaù e tâpiti i
te pohe o te Tamaiti a te Atua, mai teie atoà paî e ravehia
nei
tâtou i te
e
faahou, i reira
no
hoî
e
«
coup »
hopeà,
e
hiôhia ihoâ ia, aita anaè
tüpaî atu ai te tahi
hinaaro îte
te
fâito
taime,
noa
ia e, eita ânei
« coup »
e
e
haùti
pâpü maitaî,
haùti faahou. Tërâ râ
pâpü maitai, eere i te tahi fâito marû noa, e
haapohe ihoâ ia i te tahi mea ua pohe ê
no te
na.
Te tiàfaahouraa
«
o
letu, eita
e mau
i te ôfaî
e
te tiaî ia
tâpeàpeà
»
Mai te reira atoà teie faanahoraa
arataî faaroo. Aita râtou
e
ravehia nei
e
teie
tüpaî noa ra i nià i te pohe
o letu, te tüpaî atoà ra râtou i nià i te mea ta râtou i pâruru
maitaî na, ôia hoî te ture moà o te tâpati. I ô nei, ua hâmamau
e
ni atoà râtou i te tahi manaô, no to râtou
hinaaro e îte e, e
tërâ parau ta letu e, « e tiàfaahou o ia ia
», e nâ ô ia râtou i te faanaho, mai te peu
eita te tino o letu e îtehia i roto i te menema, eere ia no
mea e, ua tiàfaahou letu mai te pohe mai, ua èiâhia rà
parau mau ânei
tae i te ruî toru
e,
te
tino
iho
pipi i te ruî, i reira e parau ai i
o ia mai te pohe mai ». E te
parau atoà ra teie mau arataî faaroo e : « e îno rahi atu ra
to te reira haavare hopeà i tei mutaa iho ». Te auraa, mea
îno atu ia teie haavare ta te mau pipi i ta letu. I roto i te
hiôraa a te mau arataî faaroo, te haavare a letu, e pohe
to na
e
te taata e :
ta na
«
mau
Ua tiàfaahou
E hoa here mâ,
mai te peu e, te vai ra te tahi taata i
rotopü ia tâtou
Tamaiti
a
ôpuaraa,
Aita i
e hinaaro noa atu e « tàmaumau » i te
te Atua i roto i ta na faanahoraa e no ta na mau
a
îte mai
mau
o
la haamaitaî mai
Julien
a
ia i teie-nei-raa e, « e taime màuà
tàpeà, e mau ia i te taata ?
i te ôfaî i te
e
ia tiaî mai te Atua ia tâtou.
MAHAA, lotua ôrometua
^
».
Dosier
Oia mau, e riro â e, na ta tatou taiôraa Mâtaio 27 e
tûrama atoà mai ia tatou, i roto i ta tatou mâîmiraa e hôroàraa i te tahi mau âmaa pàhonoraa no
nià i ta tatou
mau
uiuiraa i nià nei. E
no
te mea, e
Faraite
haapaeraa atoà teie, tei nià atoà ia i te tuhaa
HAA-PAE-RAA to tatou haatumuraa manao, e i to
mau faatiàraa Parau a te pàpaîEvaneria a Mâtaio 27. Inaha, i reira atoà ia tatou e ite
ai i te Haa
Ohipa
rau i ravehia e te Ati-Iuta e te
Rôma-Itaria, no te Paeraa i te tahi Vâhi, i te tahi Peu, e i
te tahi Taata. Ei tapaô faaîteraa e, tei te Pae o letu vëtahi,
aore ra te
àreà vëtahi ra, aita ia
roto i te tahi Peu no te rura
Oia mau,
i to ràtou faaotiraa
te Peu no te
âpoo
te Peu no te
ruru e e
Peu
tatou fëruriruriraa i nià i te
raa
23--NNoa
e e
Noa atu à ia ta luta
tàtarahaparaa, tae noa atu i ta
parautià, e ta letu faîraa paraumau, te Haa
Ohipa rau, ta te Ati-Iuta e te Rôma-îtaria i rave
Pirato,
o
herepata
tei haamàtauhia i te Ati-Iuta,
no
l-I roto i te
mau
faaîteraa i ta ràtou huru Paeraa
Vâhi
no
Atua. Eita rà te reira
Vâhi
no
te
Vâhi
no
te
mai te
e
:
i te huru
eita
e
faataehia
na
roto
i te
e
mau
Vâhi feruriraa
faaotiraa parau a te Haapaôraa Ati-Iuta e tiàauhia ra e te
tahuà e te feià paari, e na roto i te mau vâhi haama-
faatupuraa ôpuaraa
hia
te
ra e
a te
Hau
tupu, mai te mea eita e ravehia na
te hôhoà
o
te Taata
pàroo i te hara o
Pirato,
e tei tuuhia e te tâvana
tei faanavenavehia e te Âti-Iuta.
e o
E letu ia ! Aita
ia Na, i roto i te
mau
naraa e
e
e
TA ŒTU HAAPAERAA
i roto i te mau
faatâtauroraa e te haapoheraa e i roto i te mau
hunaraa e te haamoèraa. Eita rà te reira e tupu,
mea
ia i anihia
te haavâraa
Oia mau, i to ràtou màîtiraa e haapae
Vâhi no te haavâraa e te faautuàraa,
mau
tei riro â hoî ei
te faaora i te tahi Taata faatura ôre
Parapa. O ia i tàpeàhia
no te
e o
ràtou.
aore ra te
letu,
i
haapupu e e rave i te ohipa îno. Eita rà te reira e
tupu, mai te mea, eita e faahaerehia na roto i te mau Peu
màtauhia e faahereherehia e te tâvana Hau Rôma-îtâria o
roto
ia
na roto
te
no
Pirato faaîteraa
mua
haapae ia Na,
manao îno, mea na roto i
faaoti i te utuà îno, e na roto hoî i te
I to ràtou hinaaroraa e haapae ia Na, no te faaora i te
Taata faatura ôre i te tauaro, no te faatiàmà i te Taata fàrii
ôre i ta na hapa, e no faaupootià i te Taata hinaaro ôre i te
TO lETUHAAPAERAAHIA
i
e
feruri i te
Rôma-îtâria e tiàau¬
tâvana Pirato.
raa no
îrià
vave noa e
atoà
o
tei fânau ûàna mai roto mai i terâ
terâ Taata. Ua tiàturi rà
o
la i te maitaî
Vâhi, terà Peu,
no roto
e
mai i to Na
Tiàmâraa hope, mà te haapae i to na huru Tamaiti na te
e na te Atua, no te rave i to na
pae Taata paruparu.
Noa atu à ia, e faatae te reira, e faahaere e e faatupu â te
Taata
reira i te àti màuiui
faaau...
Veà Porotetani n°4 / Màti 2008
noa aè letu i topa i roto i te faahemapâruru ia na iho, e tae noa atu i te manao
te ôpuaraa tàhoo. Noa atu te mau ôhipa
te hinaaro
e
te
pohe rahi
no
Na, eita
e noaa
ia
Àreà rà, ei tàpaô tâhemo ôre ia te reira Huru to letu no
ineine-tâmau-raa i te haapae i to na hinaaro Taata, e
no to na pae-tuutuu-ôre-raa i te hinaaro o to na Atua. Te
Atua O tei haapiihia e tei haatiàturihia ia Na, te Atua o tei
to Na
faaroohia
tei herehia
Atua o tei riro ei Metua
tamarii atoà, no terâ Vâhi e
terà Fenua, no terâ Peu e terâ Hiroà, e no terâ Taata e terâ
Nünaa. I tae roa atoà ai o la i te vaiho ia Na i roto i te
faauruaraa e te paèpaèraa a te Vârua no te faaôromaî e te
ora e
e
faaora
te
haamâhu,
no
no te
here
tae noa atu ra rà
e
ta na
e te
aroha,
ôraa e, ‘’E ta ù Atua
ai ia ù”...
ta ù
e
te faatià
no
hôpeà
Atua,
e
o to
e te
Na
faaora. E
autâ i te
reo
aha ôe i faaruè mai
Mai te
TATOUHAAPAERAA
E Tatou ia ! No tàtou
e ora
no
te
faahiahia
e te faaànaànatae, no te faanehenehe e te faaùnaùna, no te matara e te faaôhie, no te màramarama e te
àravihi, no te haamaitaî e te faaora. Anotau atoà rà no te
faatïani e te faahema, no te haavare e te tôtôà, no te pîpiri
e te nounou, no te
tapihoo e te tàviri, no te taparahi e te
haapohe. E rau noa atu à hoî te maitaî e te îno e faatupuhia na te Aià nei e na te Ao nei, e te Taata, i terâ Mahana
e
i terà Vâhi. I reira tâtou
roto
i te araraa, te
e
mea
e
te
faaara mai nei
te
faatiàraa parau a
pàpaî Evaneria e, i te tahi taime, e riro te Taata
haapae roa îno i te Atua e to na Metua, to na
Hinaaro e ta na Ora. Te faaîte noa atoà mai ra râ te pàpaî
e, i te tahi atu taime, e riro atoà te Taata nei i te haapae
roa ia na iho e i ta na iho, e no te
piripae roa i ta te Atua
te Tumu e te Metua o te
Ora o te Taata e te mau mea atoà
nei. Oia mau, o letu iho te hiôraa e te hôhoà, e tae noa atu
i te Taata hara tei fàrii i te tatarahapa e te tauiraa huru, e
faaâpiraa i te hiôraa
Etàrëtia
nei i teie anotau
mea
hau,
oraraa
Màtaio
nei i te
te
TA
ôhie aè
paha i te rave i te maitaî e tupu
i te tahi atu rà mahana, mea ôhie aè
paha i te rave i te fifi e tupu ai te oraraa huehue...
ai te
ana, e te
mau
hoî i te ôtoraa
na
tahi mahana
e
o te oraraa e te tàviniraa i roto i te
Vaamataèinaa tâàtoà. Mai ia luta ànei i na ô
te
e,
‘Ua hara
te
raatira hànere ânei
i tuu i te taata hara ôre nei’
vau, o vau
e
te
feià atoà
e
tiaî
taurohia i faî e, ‘O te Tamaiti mau à teie
te mau vahiné ânei e rave rahi ‘O tei pee
ra
;
mai
ia letu faatà-
Atua’, mai
na te
mai ia letu mai
Tarirea mai ra, e o tei turu mai ia Na ra’ ; mai ia lotefa
no Arimataio ânei i ani i te tino o letu e ua ‘Viri ihora i te
àhu parupape maitaî ra’ no Na...
Joël a HOIORE, Taoàhere ôrometua
tïtauhia ai ia
faaroo, te pure, e
pàrahi màite i
te haapae. Inaha, i te
Dosier
To te Atua
hoo-faahou-raa
ia tâtou
f
Iroto i terà hepetoma, e hiroà
faahou ai tâtou
no
No reira, te manaô tumu i ô nei i nià i teie tumu parau
Oroà Pâta, to te Atua ia hoo-faahou-raa ia tàtou i
te
roto
e
haamanaô-faahoLiraa i te reira parau no
i te îno ta te taata iho i
faatupu i roto i teie
ao.
te
ù iho nei
E parau
atoà
no
roto
i te
iraa i
HANERE-MARAMA
te
no
Paorai tiàtono
huru mauiui
te mea,
mau
e ua tae roa
îtehia
i
mea
rà
i te türamaraa
e
i
pohe. Te
roto
ra
e
Te faufaa
Fatu, tei mauiui
i te
na i
hinaaro te parau no te
ia i te here e te aroha o te Atua.
te Atua
horoàhia, i reira
tàtou
roto
I mua i teie parau, ua pohe o letu i nià i te tatauro.
Eita rà te parau e hope i reira, te parau hopeà, te taeraa ia
i te tiàfaahouraa e tae roa atu i roto i te ora mure ôre. E
ôpuaraa pàpü maitaî terà ta
nà
haapi-
ù îteraa i te parau
to
o
na mua roa.
raa no
te
ao
faufaa rahi
no
faaineine no te taata. Eita
pohe o te taata ia ora ra o
ù, i teie mahana,
ua
haapàpûhia to ù
amuri atu. Terà te vàhi ôaôa
roa
terà
na
ù.
na
ù. E
te
ora¬
vàhi
.r.
HANERE-MARAMA Paorai tiàtono
no
teie parau, aita atu e tumu, no te aroha e te here o te Atua
tei rahu i te mau mea atoà e tei hàmani atoà i te taata.
Ua manaô te Atua i to
tuu
i nià iho i te taata ta
tiàau i te
mau
na
na
ôhipa atoà ta
hohoà
i tiàturi
na
e to na
huru, ta
na
i
haapaôraa e no te
i püpü mai i roto i teie ao.
no te
Veà Porotetani n°4 / Mars 2008
13
De
Pâques,
Pâques
libération
une
12-SLei
Des femmes et des hommes libres, nous le sommes,
depuis Pâques, parce que libérés de la mort, le salaire de
notre séparation avec Dieu, par la mort et la résurrection
de Jésus, Fils de Dieu ! Le Sabbat est un passage de l’es¬
clavage, en Egypte, des enfants d’Israël, à la liberté.
Mais
Pâques est plus que le Sabbat, parce qu’elle ne
pas seulement les enfants d’Israël, mais aussi
qui ne font pas partie du peuple d’Israël, comme
concerne
ceux
nous.
5
au
le
«
1797
mars
12-SLei
tatau
»
(tatouage), les
l’on offrait des sacrifices
«
himene
»
« marae »
(lieux de culte où
humains), voire même des
(des chants religieux et traditionnels avec les
corps...).
balancements du
Plus tard, des croyants
tahitiens diront que ces mis¬
péché en agissant de la sorte. Peut être !
Mais, en agissant ainsi, ils étaient plus que convaincus
qu’ils agissaient pour rendre à nos ancêtres leur liberté de
vivre. Pour qu’ils passent de l’esclavage à la liberté et de
la mort à la vie. La preuve ? Ils ont traduit, dans la
langue tahitienne, la Bible.
sionnaires ont
Vivre pour mourir, ce n’est plus que du
vieux et mauvais souvenir, puisque la mort
tienne,
pouvoir qu’elle avait, celui de
conque elle l’a prise.
langue à côté de la langue anglaise. Une preuve de leur
respect de la culture et de l’identité d’un peuple.
Tout cela est
fini, terminé,
ne pas
passé, un
n’a plus le
rendre la vie à qui¬
Une preuve, pour eux,
comme
de reconnaître la langue tahi¬
la langue officielle dans l’île ; la première
Pourquoi, en effet, la langue
Mois questions :
plus, avec
de l’anglais, missionnaire ou
Pâques, pour mourir, mais pour
croyant ici, à Tahiti, et dans nos îles, est-il non, serait-elle la première
ne plus mourir, comme à l’origi¬
encore pour Pâques, c’est-à-dire pour la liberté de
langue pour le peuple tahitien
ne de la formation de l’homme à
l’homme ou d’un peuple ?
qui Ta accueilli ?
oui, fait-il du « 5 mars 1797 » ici, à Tahiti, et
partir de la poussière de la terre.
Les missionnaires anglais,
Ce qui est pour le monde une
dans nos îles 7
ces
idiotie, (parce qu’il ne croit pas
croyants à Pâques, n’étaient
à Pâques), est, pour les croyants, un Evangile (Une Bonne
pas venus chez nous pour faire de l’évangélisation et de
la colonisation, pour ne pas dire de l’occupation. Non.
Nouvelle) : la mort, pour eux, n’est plus qu’un sommeil
Mais pour ne faire que de l’évangélisation. Pour que
d’où l’on se réveillera après s’être endormi.
Pâques soit et reste vraiment et réellement Pâques. Même
Libéré de la mort par la mort et la résurrection du Fils
pour nos ancêtres et pour leurs enfants, et pour les enfants
de Dieu Jésus
et libéré pour un Monde Nouveau où la
de leurs enfants.
mort n’a plus sa place - le croyant est quelqu’un qui est
Pour que les peuples, de Tahiti et des autres îles, les
contre l’irrespect de la liberté et de la justice, puisque
proches ou éloignés de Tahiti, restent des peuples libres et
Pâques est une porte ouverte sur la vie. Alors, libéré, à
libérés. Parce que Ton ne peut vivre sans liberté. Cela est
Pâques, de la mort, pour revivre pour un Autre Monde, il
ira en montrer les signes et les couleurs de celui-ci à des
impossible et contraire à l’Evangile de Pâques. C’est être
contre Pâques et le Dieu « Je suis », qui est Amour ! A
femmes et des hommes qui ne le connaissent pas. A ces
la suite de ces missionnaires anglais des « tupuna » à
derniers, ensuite, à croire ou ne pas croire. Alors, un
5
nous s’engageront, eux aussi, pour Pâques.
mars 1797 », des croyants à Pâques, des libéré(e)s de la
mort pour un Monde nouveau, arrivèrent à Tahiti pour en
Alors questions :
montrer à nos ancêtres ses signes et ses couleurs.
enterré. On
ne
vit
-
,
5
mars
1797, la libération jusqu’à Tahiti et les îles.
Ces croyants,
appelés aussi des missionnaires, des
ne sont pas venus chez nous dans le but de faire
ancêtres ici, à Tahiti, et dans les îles, de bons
anglais,
de
nos
anglais, c’est-à-dire pour préparer notre occupation par
des anglais. Non. Ils sont venus pour leur montrer, « en
œuvres et en paroles », l’existence et la présence de ce
Dieu d’amour, qui est contre la mort et ce qui rend
l’homme esclave. Contre, croient-ils, les « tii » (statues).
14
'
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
croyant ici, à Tahiti, et dans nos îles, est-il enco¬
pour Pâques,
d’un peuple ?
re
dans
c’est-à-dire
oui, fait-il du
nos
«
5
pour
mars
la liberté de l’homme
1797
îles ?
Pasteur IHORAI
Jacques, Terai
»
ici, à Tahiti, et
ou
Ôroà
Te
ta
e
Te Atua tei îriti i te
Iteraera
nunaa
na
Pâta
faaîteraa
parau e, te tatauro, e èà e taahiraa e tae ai tàtou i
haafàtata faahou ia tàtou i te Atua
e
te Atua ra no te
E faahoî
tatou
roa
i nià i te
auraa mau o
ôroà Pâta
te
oia hoî, to na auraa, e haere i ô mai i te tahi patu
tahi faanahoraa ânei aore ra i te tahi âua.
Te haamata-roa-raa
mea,
ânei, i te
ôroà Pâta, te haamanaôraa ia
to te Atua îritiraa mai i te nünaa ïteraèra mai roto mai i te
faatitiraa a Aifiti. I mûri mai râ, ua rave-noa-hia na te
reira ôroà
e
te mau taata
àmuraa mâa
te
no
faaroo eiaha i nià i
te mea,
manaô
te
ia parau-anaè-hia e ôroà,
tâmàaraa ia. E ravehia rà te tahi
püpûraa tutia,
e
ra te
te
tahi àrea i rotopü ia ü
tàpiri ia ù, e haafàtata ia ù i te Atua,
reira, te tatauro, no te faahiô noa mai
te faatoro noa mai ia to na rima, ei faaîteraa e, te
mea e
terà ia tatauro. No
te
o
Atua. E te
te
e
i roto i ta ù hiôraa, te vai
ô mai i
ra no
no
ôroà
terà tutia,
e
ia,
no
vai
ra
te
Atua. Fàtata
faatoro mai
ra
paî ia te tatauro,
ia tàtou te èà
e
tae
e tàpaô te
ai i te Atua ra.
reira,
e
No reira, e titauraa na te Fatu i te Ètàrëtia tàatoà, ia
âmui, ia haamori e ia haamaitai i te Atua no to na here e
to na
aroha.
ravehia ei ôroà tâmàaraa.
ua
Te Pâta i teie mahana
letu te pata
âpi
a te
Etârëtia
la ui anaè tàtou i te tamarii i teie
Te tahi
ia
ai
âpi i horoàhia i te taata faaroo tàtaîtahi,
hiô faahou ia letu te ôroà Pata âpi. Hou o ia a riro mai
ei tapaô manaôraa na te hui faaroo, ta te mau Etârëtia e
auraa
faatià nei i
i te
ati
mau
i te mahana
E ôroà
e
e e
e
e
mauiui,
e
te mau
e
tiàfaahou mai ai
ua
o
farii ia pohe e tae roa mai
ia.
îte ai te taata i te ôaôa
Fatu, oia hoî, te
te
roa
i te hoê ôroà tamaaraa, ua farii o ia e amo
roto
amoraa
Atua
te
no
e e
no
i te hara
ôroà te reira
ôhipa ta te Atua i
e
oeuf de
«
terà
a to
ôhipa i ravehia
teie nei
ao e
tae
a
rave no
ra
mahana, ia
na te Fatu
püpüraa tutia te reira
te
no
faaora ia tàtou. Te faahiô
te reira parau
iho ei tàvini
no
na,
ia tàtou iho, oia hoî, ia püpü ia tàtou
inaha, ua faaâpihia tàtou.
Mea faufaa te parau no te
te
Pàta,
no te
faaâpi ia tàtou
huero
e
rave
taata
e îmi, mai te tamarii e âfaîhia ra e îmi te
i roto i te âua ; tàtou rà, e haere tàtou e îmi i
nà hea tàtou
Te tiàfaahouraa
ora
âpi.
moihaa i reira
e
patitihia ai te
hara, te taata èià, te taata hàmani îno
e rave
i te îno i roto i to
e
tàvini faahou i to tàtou
a
te
Fatu, te hoê
araraa
na oraraa.
aore
rà te
Ua hiô anaè rà
tàtou ia letu i nià i te tatauro, e parau ia tàtou e, te ùputa
te reira e tae ai tàtou i roto i te tahi ora âpi. Nehenehe paî
âpi
e,
anaè te taata i roto i te pohe, te nà ô ra te Fatu
taôto te reira taata. Te vai ra rà te mahana e, e ara
faahou mai. No reira, ei faahiôraa ia tàtou e, te araraa, o
te tiàfaahouraa ia te reira taata, ia nehenehe ia na ia haere
faahou i miia, i roto i ta na ôhipa, i roto i to na oraraa
ùtuafare, ta na tàviniraa.
i
Te
tàvini faahou i to tàtou
ùputa no te
Oia mau, te tatauro, e
feià
haere
moa
poroîraa
E faaitoito i te
letua
no
mau
to tàtou parau e
te
âpee te
ora
i roto i te faaroo. E faaitoito i te
mea o ta te
Atua, i reira
e
e
ra
faufaahia ai te Pohe
Metia. I reira atoà
raa o
Atua
faaue mai
ora
ia tàtou. E
faaitoito, èita e navaî noa i tàiô-noa-raa i te pipiria, te
Parau a te Atua, e faaitoito rà i te ôhiparaa i te Parau a te
e
o
mea ta te tamarii i mau
tàtou ia faaitoito i te tàtara i roto i
Fatu.
Fatu.
Te tatauro
tôtôrâ
E te reira te
la topa
tàviniraa i roto i te ôroà
no te
».
aha te
moa
e, ua
Pàta.
E vaiiho i te parau no te mauiui o te pohe o te Fatu, e
hiô râ nà hea tàtou ia pùpû ia tàtou iho, no te tomo i roto
e
E, mea rahi atoà to tàtou puèraa taata teretetiano aore
màôhi, aita e tiàturi faahou ra i te parau no te tiàfaa¬
houraa. Mea maitaî rà ia tàtou ia îte e, te fà mau te reira o
te Etârëtia. No te mea, ua faaîte mai te Fatu e, te vai ra te
tiàfaahouraa. Te tahi te reira türamaraa ia tàtou e, te tià¬
faahouraa, o te tahi ia araraa âpi.
tàtou.
la hiô faahou anaè tàtou te ôroà Pàta i teie
mai
Pâques
haamaitai ai tàtou i te
te nünaa i teie ôroà Pâta
màramarama ia tàtou e, e
ia na iho i nià i te tatauro
tàtou
mahana,
ràtou te horo i nià i terà huero
tamarii e, te reira peu, na te popaâ te reira.
Mea maitaî tàtou ia îte faahou i to tàtou parau, te mea ia
ta
ra
Te hiôraa
roa
mai. Mea maitaî rà
ta tàtou e
mai i teie mahana. Ua tàmàhia o na, ua faaâpihia o na,
tià ai ia faatupu i te ôroà. Teie ia ta tàtou e parau nei e,
ôroà tâmàaraa
Pàta. E ôiôi
e
o to tàtou Fatu o letu
faufaahia ai te parau no te tiàfaahou¬
to tàtou Fatu.
Jeffry Tamati, Herehia
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
15
Dosier
Te feià
âpï i roto
i te Ètârètia porotetani mâôhi
I roto i ta
No te faaineineraai te Heivanui no te matahiti
2010,
ua
haamata te tahi
mau
Tuhaa i te
faaineine i ta ràtou feià
âpi mai nâ Tuhaa e toru
Papara i teie
âvaè Màti. Te ôpua atoà ra to te Tuhaa 5 e âmui i ta ràtou
feià âpi no nà fenua atoà e 5 i te fenua Rurutu i teie âvaè
Màti. Te faaîte noa mai ra teie mau parau i te hinaaro rahi
O te mau Tuhaa o ta tàtou Ètàrëtia e faanaho e e faatupu i
te mau ôhipa e au no ta tàtou feià âpï. Te reira Tuhaa e ta
no
na
Tahiti tei faanaho i te tahi fàrereiraa i
faanahoraa, ta
na
faaineineraa
e ta na
tautooraa.
la tauturu mai te Atua ia tatou.
E maha atu
te Tuhaa
e
i te Tuhaa 1 i
rave
ua
faaineineraa
a te feià âpi tei faatupuhia i
Tipaeruî, i te Tuhaa 2 i Punaauia
Ârue no te hiô i te mau ôhipa e tano e
ra
7 i Taunoa
e
teie
mau
no
te
matahiti 2010. Eita
faaineineraa i te
mai
Feià
e te
âpi, e teie te tumu parau
Heiva nui 2010
te
teie veà i te
mau
ra no
;
Te vai nei
FEpuare, ua
tei hiôhia
tei tâpeàhia mai
parau
no
E îte mai tatou i roto i
au.
manaô tumu i nià i teie tumu parau.
teie tumu parau e
aratai i te
mau
ôhipa atoà
e
Na
faanahohia
teie Heiva nui. Ua haamatahia i te tatara i teie tumu
i te Âpooraa rahi a te Uî-âpi tei tupu i te hopeà no
Fëpuai'e ra i roto i te pàroita no Teàvaro i Àimeho
nui. Eita e ôre e faanaho atu à te Tômite a te Feià âpi i te
mau fàrereiraa no te tatara i teie tumu parau i te mau
Tômite a te Feià âpi atoà a te Ètàrëtia.
parau
âvaè
te
la tauturu mai te Atua ia tatou,
mau
tià
o
e
ôre
te mau
Te Atua te Fatu
Feià
te
te
la tauturu mai te Atua ia tatou.
tumu e ta
ia
o te
ia
na.
e
o
no
ràtou
e no
âpï. Te
taata
Te titau mai
faaroo i to
ia
ôhipa ta tàtou
e
i
rave
e haa nei. No te
ai i teie rahiraa ôhipa no
âpi. Ua ineine atoà te Feià âpi i te
tuhaa
mau
o
Atua tàtou i faanaho ai
ôhipa e tià ia ràtou ia rave mai
teie atu nei. I roto i te pàroita no Punaauia te âmui-atoàraa mai te tahi atu mau Tômite Feià
âpï a te Ètàrëtia mai
te Haapiiraa tàpati, ta tàtou mau Fare haapiiraa, te
Haapiiraa faaroo, Temarama, Uruaî a tama, CPCV, etv...
Ua arataîhia teie tàpura ôhipa rahi e te Tômite a te Feià
âpi CPJ a te Ètàrëtia.
Tuhaa i te hiôraa i te
putuputura no te âvaè
haapÀpû te Âpooraa faatere i te tumu
i
i roto i te Heiva nui
tauturu
na
na e e
ia i te
âuahàati
Jean
rave
ra
a
parau ra o na
ra te
na reo, e
here ia
na.
rave
i ta ràtou
teie Heiva nui. Te vai nei au, o te reo
taata
tàuà ia
i te taata
âpi i te taata ta
na, e
faatura ia
Te faaîte atoà mai
i te tahi
ôhipa
e
ra o
tià atu i
mua
na e parau ra,
na, e tauturu
ia e, ua ineine
no na e no te mau taata
atoà
e
ia na, rau noa atu ai to ràtou huru, to ràtou iho
ràtou
haapaôraa.
^
TEURURAÎ, Tehaapapa drometua
Heremom
Te faaineineraa Pùïte
a
te
Âua Pipi
no
Ua parau atu ra o
ra mau
« And when he had called the
people unto him with
disciples also, he said unto them, Whosoever will
corne after me, let him deny himself, and take
up his
his
cross,
and follow me.
»
(KJ/Mark 8.34)
Puis il
appela la foule avec ses disciples et leur dit :
Si quelqu'un veut me suivre, qu ’il se renie lui-même, qu ’il
se charge de sa croix et
qu ’il me suive. »
(NBS/Marc 8.34)
«
No tei hinaaro
e
faaô i te
Âua Pipi
Ôrometua no
2009-2010, te faaarahia atu nei
ôutou e, i te haamataraa haapiiraa no te matahiti 20082009, e ravehia atu ai :
i te Pü
Râveà
: e
no
te Faatereraa
faanahoraa teie
no
a
te
te
EPM, te Matahiti
feiâ
pûîte ôre
ïmiraa
e no to raro
mai i te fàito Bac, e fârii-atoà-hia rà te fàito Bac e tei hau
atu.
nâ roto i te
e
-
ôrometua
te
na
hia atu
te
e
reira
te
e
te
Tômite
mau
fàito
e
pâroita, te Matahiti Âpeeraa Bac :
âpooraa tiàtono pâroita, ma te tauturuÔrometua Haapii a te APOH, e âpee i
mau
tei hau atu.
Na te Tômite Heremona
e
tuatàpapa, i mûri aè i te
hiôpoàraa haapiiraa
e faaineineraa, i tei tano i te
tîtauraa a te APOH, a tià atu ai i te Âpooraa Faatere ia
rave i te faaotiraa o tei faaarahia atu i to te
Rahi
mau
Âmui.
Âpooraa
Ei haamanaôraa, e faaineine te APOH i te
mau
pipi
ôrometua, no te hoê tau haapiiraa e 4 matahiti, ei ôrome¬
tua na te EPM, e te reira, ia au i te fàito Püîte no te
Parauatua. No te
«Maitai Roa
te
Heremona i te matahiti
-
Etâœi
Ôrometua
Heremona
ia (letu) i te mau taata atoà, e ta na
pipi, nâ ô atu ra o ia ia râtou : Te taata i hinaaro i
te pee mai ia ù, e faamè o ia ia na iho, e rave i ta na tâtauro, a pee mai ai ia ù. » (TBMR/Màreto 8.34).
«
te Parauatua
no
Pü
:
pipi ôrometua tei naeàhia te fàito
(7,5/10)», e tàpaôhia o ia no te faareva i
Bh-
Haapiiraa Parauatua i Suva / Fïtï, e aore ia nà
e Europa (Niu Terani, Àuterària, Faràni,
Pàtitifa
Herevetia, etv.).
E aha te faanahoraa
Na te
o
te mau
haapiiraa
a te
APOH.
raro nei e haamàramarama ia ôe, mà te ara
te ôtià matahiti e fàriihia : 18-30 ; e mà te îte e, a taa noa
atu
tàpura i
ai tei
tààtihia,
e
fàrii-atoà-hia te taanoa (tàne, vahiné).
No te haamàramaramaraa hau atu, a tàniuniu i te
: 50.25.30.
APOH i te nümera niuniu
Veà Porotetani n°4 / Mars 2008
17
i
TUA
TORU
(TORU
O
MATAHITI)
TE
1
1
1
ÂMAAHHklA
ÂMAAHIROÀFAAROO ÂMAAFAAŒBPA
Hiàaa Qmraa/HumqMiau
NâQrcàMcà
Tuatipaparaa Faufaa Tahite/Ap
Te Atua i lOlD i le Faufea Tahitc/Api
HaapiiiaaTumu/Firotofo Faaitokxaa/Haapiiiaa Faaroo
4 Haa/15 Hqxtoma/
4 Hora/15 Hepetoma/
8 Haa/15 Hq^etoma/
1 Vaehaa
2Vadiaa
ÂMAAHIROÀFAAROO
ÂMAAHHRIA
FDàaa Qaiaa/Huruâparau
Tualfpipataa Faufaa Tahhc/Api
Te Atua i roto i te Faufaa Tahito/Api
Haapiiraa Tumu/Firotofo
7 Haa/15 Hepetoma/
4Haa/15 Hqtetoma/
2VadTaa
te
Veà Poroteîani n°4 / Mati 2008
Te mau Taneteie 17 e 20
2 Hcsa/lS Hepetoma/
4Hoia/15 Hqtetoma/
2 Vaehaa
2 Vaehaa
Reoltetâne
ÂMAAFAAŒIIPA
ÂMAATUATUA
Taàtiraa/Faaitoilaaa
Te mai Etâiêlia IM Pâlififà
ÂMAAHAAFDRAARAU
ReomeSne
Traau Fatfea/Oitümene
Haapiiraa Faarcx)
4Haa/15 Hqjetoma/
2 Haa/15 Hepetoma/
4 Haa/15 Hepetoma/
2 Vaehaa
1 Vadiaa
1 Vaehaa
2Vadiaa
tâpura haapiiraa i mua i te
Apooraa Faatere (2006) : Aua Pipi Orometua
no Heremona, Parau Haapapa i faaineinehia no te Tomite
Hidpoà a te SPATS, 20-25 no novema 2006.
e
1
ÂMAAHAAFDRAARAU
AveiàParau-pâpaî
ÂMAATUATUA
2 Vaehaa
Ua vauvauhia atu teie
SPATS
“■
1
.
Na te Tomite
e
faanaho i te
Antonino
Ôrometua Haapii
mau
a
e te Tomite Heremona
tâpura haapiiraa matahiti e vaehaa.
LUCAS, Tibiri àrometua
SPATS / F/t/
Ètârètia
Te
te
e
hamani-îno-raa
i te
Vahiné
mau
Ua tupu te hoê âpooraa mai te 09-14 no màti 2008 i te fenua Fiti. Ua rautihia e te Âmuitahiraa o
Aua pipi no Patitifa “Spats” e ta na âmaa àhipa “Weavers” o ia e âpee nei i te
parau o te
tâviniraa a te mau vahiné. Ua âmui atu o ôrometua Terahimonoarii v. (Sandrine Canivet) e àrometua Manaèna Tupaia. Tei nia i te fâito hau i te 20 rahiraa tià no te mau Âua
Pipi tei âmui mai no
te mau
teie
e
rururaa
tei tupu
i Suva-Fiji i te pû Jovili Meo Mission Centre. Te tumu parau : « Te Etârètia
te mau Vahiné. » «The Church and Violence Against Women ».
Hamani-îno-raa i
te
Etumu parau teie tei feruri-mâtamua-hia i te mata-
hiti 2004, e tei riro roa atoà mai teie mau feruriraa
ei “puta”. Ua neneîhia e ua àvarihia teie puta i te
7
Novema 2007, e, te vai ra te tiàturiraa e ia faaôhipahia teie puta i roto i te mau Aua Pipi atoà no teie pae
Moana Patitifa. E hau roa atu hoî, eiaha teie tuatàpaparaa
no
ia vai
noa
i roto
noa
i te
mau
Aua
Pipi,
e aore
ia i roto
i te
Etaretia, ia fànaô atoa ra te mau huru taata atoà,
faaroo atoà, te mau tâàtiraa atoa e pâruru nei i te
turaraa o te vahiné. Te auraa, te vai ra ia teie puta “Te
Etârètia i te hamani-ino-raa i te mau Vahiné” të tià roa ia
noa
te
mau
faaôhipahia i roto i te mau haapiiraa. Pai'au mau atoà ra e,
e tàfifi rii te tahi pae i te mea hoî e, mea na roto teie
puta
i te reo peretâne i te papaî-raa-hia.
ta atoa ia tatou i te tütono
no
te
hamani-îno-raa i
e
Te fà tumu râ
ia ia mâua iho
te manaô
i ô
e
te
faaruruhia
o
ra e
te mau vahiné
fea i te faatereraa i teie haapiiraa ia au
arataîraa a te puta. Te auraa, te manaô tumu
na
nei, i mûri aè i teie faaineineraa,
e mea
tià
roa
ia ia
rahiraa o te taime
tupu nei ia te hamani-îno-raa i roto i te ùtuafare tâtaîtahi, e, e mataù rii te vahiné ia faaîte i to na manaô peà-
peà. Te faaitoitoraa ra i ô nei, ia tià teie mau vahiné e ia
pûhara i te ôhipa tià ôre e tupu nei i nià ia ratou. Te riro
ra ia teie ôhipa e tupu nei i nià i te mau vahiné mai te tahi
haafaufaa-ôre-raa i to ratou turaraa, tiàmâraa, tâuà-raa, e,
ia fànaô ràtou i tera tiàraa tamahine na te Atua, hamanihia
ia
au
i teie
i te huru
hau
Heremona, eiaha paî teie tumu parau ia vai noa ei
parauparauraa, e rave râ i te tahi mau ôhipa, mau faanahoraa tei faatiàmâ e tei paèpaè i te turaraa o te mau vahi¬
né. Te mea mau ia ta teie
puta e hinaaro nei i te faaîte, oia
hoi, te ôia-mau-raa o te haafaufau-ôre-raa e te hamaniîno-raa i te mau vahiné. Te îte ra ânei te Etârètia, te
nünaa, te ùtuafare, te taata iho i te fâito fifi e faaruruhia
te mau vahiné. Mai te peu te îte ra, e aha ia te tuhaa e
ra
e
rave.
Tei roto i te ùtuafare tataî tahi te tupuraa o te
hamani-
ino-raa
Na roto i te faatereraa i teie
ânei
e aore ra
pâroita,
e
haapiiraa, i te Aua Pipi
i râpae ae i te Etârètia, ua haama-
e
parau,
atu, ia iho faahou i roto i te ùtuafare iho, tâne e
tamarii, i tera vârua faatupu ora e te pàrula ôre anaè tera vahi iti ia aupuruhia e ia riro ei pü no
roa
e
te mau
eita tera fifi e faaea noa i roto i te ùtuafare, e haere
ia i roto i te Etârètia, te tôtaiete, te vâhi ôhiparaa, e te
te ora,
atu
vai atu
parau,
no
te hôhoà
o te Atua. Tàpiri mai i pihaî iho
ia faatura-atoàhia te vahiné i roto i te
nünaa, poritita, i te vahi tei reira o ia i te ôhiparaa,
mau
oraraa
e
faaôhia teie tumu parau « Te Etaretia i te Hamani-îno-raa
i te mau Vahiné » i roto i te tàrena haapiiraa a te Aua
Pipi
tâuàparau i nià i te parau
vahiné. Eere ihoâ i te mea
te
ru.
to mâua tere maori rà te faaineineraa
te
ôhie i te hiôraa i teie parau no te mea te
vahiné
Te fâito fifi
e
te mau
ra.
Te
auraa
te
vâhi matamua
e
tano e
hiô i teie
tei roto ihoâ ia i te ùtuafare.
Te puta e tauturu i te feruriraa
Te parau no te puta, te haapâpuhia ra te
vairaa mau o
ôhipa hamani-îno-raa, i roto ânei i te pipiria, te tôtaie¬
te, te hîroà e te peu a te hoê nünaa. E ia hiôhia i roto i to
tatou mau pae fenua, te ùàna atoà ra teie fifi no te hama¬
ni-îno-raa i te mau vahiné. Te piti o te tuhaa, ua hiôhia ia
te parau no te turaraa taata e to na tüàtiraa i nia i te parau
teie
hamani-îno-raa. Te toru
na
roto i te
no
te
o
te
tuhaa,
ua
tâmatahia ia i te hiô
e aha ta te parau a te Atua e haapii mai
ra ia tatou i nia i teie tumu
parau, e, ta te tahi mau vahiné
türamaraa i nià i teie parau. Te maha o te tuhaa, e parau ia
mau
pipiria,
Etaretia atoà
e
to ratou tiàraa
e
tuhaa i roto i te
haamouraa i te parau no te hamani-îno-raa
né i to tatou pae Moana Patitifa.
Henri
a
i te
mau
vahi¬
TUPAIA, Manaèna ôrometua
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
19
Ètarêi
SPATS i FM
*
E aha te
ôhipa e rave mai teie atu nei. Parau mau te
haapiiraa e to na faufaa, hau roa atu ra te maitaî,
oia hoî, te ôhiparaa ia. Teie i rare nei te tahi ôpuaraa
tâpura ôhipa e tano ia ravehia :
*
Te faaôraa i teie haapiiraa « Te ai'oraa a te Ètârëtia
vai
te
ra
i te Hamani-îno-raa i te
Vahiné
mau
i roto i te târena
»
i ta
*
a
*
mau
tino
e na
râtou
e
faatere
*
haapiiraa i roto i te paroita âiiei, e aore te tahi atu mau
tomite (vahiné, feià âpi, haapih'aa tâpati, papa haamori)
la àifaito te tâne
riraa
e
faaôhipahia
ra
e
te
vahiné i roto i te
mau
tômiteraa
la
tàuàparauhia
e
Te
ôhiparaa
tahi atu
ia faaai-ahia te taata i nià teie
parau
*
e te
mau
tâàtiraa
vahiné i nia i te
reo e te
la haamatahia i te hiô i teie parau
atu
te
*
mau
aôraa, faaitoitoraa
mau
Te faaineineraa i te
Te faaôraa i te
Etaretia
te
haapiiraa a Heremona, e te faariroraa ei tumu haapiiraa e
ei tumu i roto i ta tatou
la fariihia te vahiné i nià i te tiàraa ôrometua, e i nià
vâhi ôhiparaa (pàroita)
na
feru-
raa
ùtuafare, tâne
e
vahiné, tamarii,
e
i roto
roa
i te
ora-
fêtii
Henri TUPAIA, Manaèna or,
i te Aua Pipi
Te tiàraa
o
te vahiné i roto i te
Ètârëtia
Ua tupu te pure iritiraa i te fare pure no te Etârétia Methodist i Nasese,
fâriiraa matamua. Te poroiraa no taua pureraa ra, ua hôroàhia mai
Suva e tae noa
ia e te hoê ôro¬
metua vahiné Fiti. E poroiraa pautuutu tei faaara faahou i te Etârétia i te parau no te titauraa e te mau
tâpad e tià e rave no te faaite i te tîtauraa a te Atua i te taata tâtai-tahi i roto
i te oraraa Etârétia e totaiete, e auraa ânei hoi te reira i roto i te parau no te tâviniraa.
atu te
Te uiraa ta na i ui-pinepine-hia, oia hoî, e aha te
tîtauraa i teie mahana. E nehenehe e
parau, ua mauruuru rahi te mau tià tei âmui atu i
pureraa i te faarooraa i te poroî no roto mai i te vaha
parau no te
teie
O
te hoê vahiné ôrometua tei faaîte faahou te tiàraa o te
vahiné
o
e te ôhipa ta
Ètârëtia.
te
na e
Vahiné,
ferurihia
e
e rave
i roto i te
oraraa
Te
Ètârëtia e te Hamani-îno-raa i
tumu parau ia tei faanahohia e tei
te SPATS i te matahiti 2004. Teie ia te auraa, i
» e
teie matahiti 2008
e
tumu
faaôhiparaahia i roto i te mau Ètârëtia
Patitifa nei i mûri aè ia i te piaraanià i teie tumu parau.
e
Pipi
hia te hoê pu ta no
I teie
roto i te
raa
taime ia
no
te hiôraa te vairaa
no
teie
parau e to na
te mau Aua
no
taime, ai ta te rahiraa no te mau Âua Pipi, mero i
SPATS, i ineine atu ra no te faatere i teie haapii¬
i roto i to ratou iho fenua
vëtahi
o
te mau
e
te
Ètârëtia
i te
mea
hoî e,
âua ôrometua, aita ta râtou e moihaa
(puta) no te faatere i teie tumu parau, e aore ia no te mau
tauiuiraa i tupu na i roto i te mau âua pipi, te mau faatere
e aore e
atoà
tià
mau
Ètârëtia,
Ètârëtia
e
mau ôrometua haapii e aore ia vëtahi
âua ôrometua tei ôre â i fârii atu ra ia
faaterehia teie tumu parau
ia pü faaineineraa.
i roto i te âua ôrometua
e aore
ra o
ta, na roto atu ânei ra i te ôrometua e aore ia mau tuahine
i te mea hoî e, te ûàna noa atu ra teie parau no te hamaniîno-raa i roto i te mau fenua Patitifa, e te hoê o te mau
te
hinaarohia maori
e
tano
ia uihia, e aha te tuhaa a te
ra o te
faaineineraa
ia te puta arataî no nià i teie tumu parau, te mau rëni arataîraa no te faaineineraa i te mau tino, te tahi ânei o te
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
Ètârëtia i
mua
i
teie parau fifi. E mai te peu hoî e, te tâupupu ra te Ètârëtia
i te hiô i teie tumu parau, a fea ia ô ia e haamata ai i te
feruri
e
te
îriti i te
tâuàparauraa
Te tiàturiraa rahi
no
te
no
nià i teie tumu parau.
feiâ tei âmui mai i roto i te
maori râ, àtirâ te parau.
Ua tupu na te mau feruriôpereraa manaô, te mau faaotiraa no nià i teie
tumu parau, ua tae paha i te taime no te faaôhiparaa e te
mau parau ia riro ia ei ôhipa. Ua faatâhoêhia te mau Aua
Pipi e te mau tià i âmui mai i roto i te pupu tâtaîtahi no te
feruri i te mau rëni o te tano ia faaôhipahia, mâ te fâfâ
atoà râ te manaô o te mau tômite faanaho haapiiraa i roto
i terâ e terâ âua pipi e tae noa atu hoî te mau tià faatere o
te Ètârëtia ia âmui te manaô e te püai ia nehenehe teie
tumu parau ia riro ei tumu parau faaôhipahia no te îmi i te
râveà e àro i teie parau fifi e tupu ra i roto i te oraraa o te
rururaa
raa, te mau
vahiné. Teie râ, eere noa te vahiné teie e hâmani-îno-hia
ra, o te
tâne atoà râ
fifi teie
e
e
te mau tamarii. E no reira, e parau
tupu nei i roto i to tâtou mau tôtaiete e i roto i te
Ètài'ëtia.
Faaôhipa i te parau ia riro mai ei ôhipa
Te fâ rahi
ânei i te
uiraa
Teie tumu parau «
te mau
nehenehe
ôrometua
haapii e aore ia te tahi atu mau tino i roto
Ètârëtia e ta na mau âmaa ôhipa no te faatere i te
haapiiraa o të tano hoî ia faaterehia, i roto ânei i te pâroimau
Gaston
a
TAUIRA, Marama àrometaa
i'
«
Le Jeu
: «
C’est dans la Bible
»
(Pasteur IHORAI Jacques, Teraî)
1) Quelle femme
dit à sa belle-mère : « ...ton
Dieu ; où tu mourras, je mour¬
rai, et j’y serai enterrée » ?
Dieu
5) Avant d’être enlevé au ciel, qu’a dit Jésus
ses onze disciples : « Allez, faites
a
ressuscité à
sera mon
de toutes les nations ?
Ruth
a-
a-
b- Esther
c-
2) A quel animal Jésus compare-t-il Hérode, qui
des
a- un
renard
b-
b-
serpent
c- un
c- un
évangélistes
6) Le prophète Jonas est-il englouti par ?
a- un grand
poisson
veut le faire mourir ?
un
disciples
b- des témoins
Marthe
c-
des
»
une
baleine
cachalot
loup
7) Ses disciples, pour Jésus, sont-ils ?
3) Pour les deux disciples qui vont à Emmaüs,
le premier jour de la semaine, Jésus de Nazareth
est-il un prophète puissant ?
a-
dans le monde
b- du monde
c-
pour
le monde
a- en œuvres
b-
en
c- en
d-
paroles
paroles et
en œuvres
8) D’entre les sept jours de la semaine, lequel
est le septième ?
en
en œuvres
et en
paroles
a-
le samedi
b- le dimanche
4) Après le déluge, quel oiseau Noé a-t-il lâché
et n’est plus revenu vers lui ?
a- une
b-
un
c- un
c-
colombe
le vendredi
9) Dans le couple, qui est, pour l’autre, l’aide ?
corbeau
a-
merle
b- la femme
c-
l’homme
ni l’un ni l’autre
ê
Solution au leu
C'est dans la Bible
■(ZZ13 8r3 9S3U3o)q-6î (hl’Ç stuouojojnoa î OEOZ: ^po^a) ^'8
(91 13 irz,j u^sf) ^ -L {vz ST^uof) B -9 ; (6r8Z noiqimpM) b -ç
(zrg 3S9U39) B-17 ! (6rt^ 3ni) P-e ; (se'£i ^nqjB-^ ; (/.T-9rmina)^-i
•
;
:
•
Veà Porotetani n°4 ! Mars 2008
l^mtetani
Te faufaa
te tiàraa
porotetani
i teie mahana i roto i te Ètàrëtia
te oraraa vaamataemaa
e
to tatou fenua
O
Himà
Etùrêtia
o
Te Èvaneria e te hiroà
porotetani i teie mahana
E maha uiraa tei tàpaôhia mai, eiaha no te pâhono
hope roa i te mau uiuiraa a
reira taeaè
te
te
e
hoî
e
uiuiraa maru-refo-
româtio-porotetani teie tei
titau mai ia tâtou
3.1 te
mea e te
faaâpi
oraraa
(histoire) mitionare tei faa-
ètàrëtia ia
tua
i te tahi
mau
haereà faaroo i ô ai tatou i
ia
no
te ora
e
au
teie
ara no
te Fatu
nünaa
e no
ni
maru-ôitümene. E
e
e
mua
nau
titau mai
ânei
o
e aore
o
te
porotetani ? Te Atua
mau
ia te hoê
o
te
mau
atua
o
te
mau
tupuna ? A piti : Nâ roto i to tatou iôa âpï Etàrétia
Porotetani Mààhi, aita ânei tatou e haamoè nei i te Evaneria ? A tom
Nâ roto i te
faaitoitoraa
faaâpi i
ta tatou mau faanahoraa ètàrëtia, te porotetani faahou ânei
rà hoi tatou ? A maha : Aita ânei to tâtou porotetaniraa e
ta tâtou mau haaporotetaniraa e turu nei, mâ te îte ôre
paha e aore ia mà te ôpu ôre paha, i te tahi mau arataîraa
vaamataèinaa e poritita ?
1. Eere
:
mau
no
te
Taaroa-Tumu-Nui te Atua i
porohia mai i te
5 no màti 1797 ra e te mau mitionare a te Pû Eaatupuraa
Parau no Ronetona mai ! Eere o Tuna tei pohe i nià i te
tàtauro,
e eere
ei Fatu
e
o
no
hoi
o
Rua-Taata tei tiàfaahou mai ei Eaaora
tamarii
te mau
Tetunaè i tono i te
a te
Metua
o
letu Metia. Eere
àpotetoro nâ te ao nei, e eere
pàpaîraa o te Pipiria ei
Faufaa Tahito e ei Faufaa Api. Eere na te marae i faaue
mai i te pàpetitoraa e te ôroà a te Fatu, e eere hoi no te
na
hoi
na
marae
Vaità i
mau
haaputu i te
mau
i ètàrëtiahia ai tâtou
te Pàtireia. Ei
e
i ô ai tâtou i roto i te tiaîturu
faufaa o te hiroà
tupuna a/o te Porinetia/Mâôhi, eiaha rà te reira ia ânoîhia
o
e
haapotoraa, te vai
eiaha ia faataaê-roa-hia
rà te reira ia tâtou i te aô
tâtou
mau
hiroà
rau
e
e
te
te
rotopû i te
motu e te
rahiraa
atoà nei tâtou
ra te
faaroo èvaneria
ora
i te
Èvaneria
:
ia tauturu
ia
au
i to
i teie mahana.
2.1 roto i ta tâtou rohi-hua-raa
màôhi i
e no
te iho e te hiroà
rauraa o te iho e te hiroà o te mau taaiho e te hiroà io tâtou nei, te hinaaro
o te
to tâtou
raa
i te
22
e
vai te
Èvaneria, e
o
vai
e
ia, nâ
i to
na
mau
peu e mau
aha te
Èvaneria, e riro
porotetaniraa i te arataî ia tâtou i roto i te haapaeParau Api Oaôa a te Atua, e te reira no te niu i to
Veà Porotetani n°4 / Mati 2008
raa, o te faahoî-faahou-raa
ia tâtou i roto i te parau no te faaoraraa mâ
mua roa,
te faaore anaè. Te tahi titauraa
te îmiraa
i te
porotetani i teie maha¬
e te arohai'aa i te
ôtahiraa o te taata nei e te âmuitahiraa o te huifaaroo, e ia
vai à ta tâtou EPM i roto i te hoêraa e te ôitümeneraa
na
:
e
te
ïtearaa, te faaturaraa
marumetia.
4. Io tâtou nei, e i te mau vàhi atoà e orahia ra e te tahi
âmuitahiraa ètàrëtia, eita te aôraa i te Èvaneria e tàhana
noa i te oraraa vaamataèinaa e poritita : te vai ra te mau
tàuiraa
e
e mau
vai atoà
te
tahi
mau
faatâuiraa manaô-ôre-hia
te mau onoraa e
ra
haapiiraa
a te
tahi
e
te hoê
faaonoraa
no
Ètàrëtia,
roto mai i te
Ètàrëtia. E mai te reira atoà i
pae no te vaamataèinaa e te poritita : te vai
hinaaro e ôhipa e faaôhipa i te hoê e aore ia te
atoà ra te
tahi mau
Ètàrëtia e mau haapaôraa (reiigions) no ta ràtou mau
ôpuaraa ei ora no te nünaa. I ô nei, te tahi uiraa e pàtôtô
tàmau mai ra i mua i to tâtou ùputa porotetani, e a taa noa
atu ai ta tâtou mau pàhonoraa i nâ matahiti i maîri : e aha
ta te mau porotetani parau e parauraa no te tiàmàraa o
te
Porinetia ei Mâôhi Nui ânei
aore
e aore
ia ei Tahiti Nui ânei
rà ei nünaa Porinetia màôhi ànei, etv, e
inaha
e
noa
atu, ei faatereraa hau ôtônômî ànei, e inaha noa atu à hoî,
ei faanahoraa âpï roa atu ?
No te tahi
no
haapâpü faahou i te papa o to tâtou hiroà
porotetani. Teie nei rà, ia ôre anaè tâtou e taa faahou e na
vai
mua
to na nûnaa
ôhipa tià ôre. Te porotetani¬
O vai te Atua
letu Metia
i
i
Fatu. Haamanaô rà
tiraa i te
haapâpü i to tatou hiroà
porotetani i teie mahana.
:
tâpaô
tâtou, te porotetaniraa, eere
noa ia i te pàtoîraa e te tàhi-
ra
ia tatou ia faaitoito i te
A tahi
i te
e
nei tâtou ei mata-
i te tuatua ètàrëtia
uiraa atoà teie
e
i to tâtou tua¬
ànotau,
maru-reforomâtio-poroteta-
roto
faaiho
nei tâtou i to tâtou
e
naho mai
na
e
faahiroà.
e
mai tatou i te tuatua
roto
porotetaniraa i nià i to
iho parau. E inaha
ta tâtou
e
reira tua-
hine, ei haamanaôraa rà
no
tâtou
mau
feruriraa
mau
manaô hohonu atu à, a taiô atu i te
tàuàparauraa i mûri nei
e
Faaineineraa Tàmau
a
te
Mâàhi i te EPM/Tuhaa 1
Mâàhi i te EPM/Tuhaa 6
Mâàhi i te EPM/Tuhaa 3
(Terorotua), Te
a
(2006)
(2006)
(2007)
;
;
;
:
Tomite
Ètârétia Porotetani
Te Ètârétia Porotetani
Te Ètârétia Porotetani
Vairea Teururaî
pâpai e pâpairaa,
ora : parau e parauraa,
Pü-îte parauatua,
Antonino
EPM, Te
APOH, 2007.
LUCAS, Tibiri
drometua"^'^
Pâques au
lyœe
Rapot
Ètûrétia
Porotetani
/ Mars 2006
FMRAAFAARCK)
CONFESSION DE FOI
Avec les témoins de Jésus-Christ
Et
avec
celles et
E te
qui l’ont servi à travers les âges,
tei tâvini ia
son
noa atu
noa
Noa atu te
e
Dieu
e
te ora noa ra o ia
e ua
rahu
Jésus-Christ.
Malgré les siècles
qui nous séparent du temps où il est venu,
nous croyons en sa Parole.
Malgré nos incompréhensions et nos refus,
résurrection.
Malgré sa faiblesse et sa pauvreté,
nous croyons en son règne.
o
ia i te ao
tupu-maitaî-raa o te ora.
mau
ôtià
o
to mâtou îte e te mau àre-
âau,
Te tiàturi nei mâtou i te Atua
.
Te tiàturi nei mâtou ia letu Metia.
Noa atu te mau tenetere
tei faataa ê ia tâtou i te tau i haere mai ai
Te tiàturi nei mâtou i ta
na
o
ia,
Parau.
Noa atu to mâtou mâramarama dre
croyons en sa
e
ta mâtou mau pâtoîraa.
Te tiàturi nei mâtou i to na tiàfaahouraa.
Noa atu to
paruparu e to na veve.
Te tiàturi nei mâtou i to na hau
l’Esprit Saint.
na
Te tiàturi nei mâtou i te Vârua Moà
Malgré les apparences,
nous croyons qu’il conduit l’Eglise.
Malgré la mort, nous croyons à la vie éternelle
Malgré l’ignorence et l’incrédulité.
Nous croyons que le Royaume de Dieu
est promis à tous.
Noa atu te
mau
Noa atu te pohe, te tiàturi nei mâtou
i te ora mure dre.
Noa atu te taadree te tiàturi
Te tiàturi nei mâtou
faataahia te hau
o
Parau
Ledent^
2(Kg
huru,
te tiàturi nei mâtou e aratai o ia i te Etârétia.
ua
Confession de foi dite par le pasteur
culte œcuménique à Toàtà le 11 Août
to na vai-moèmoè-raa
purepu 0 to mâtou
Nous croyons en
Nous croyons en
te tau,
o
atu té îno e te àti.
Te tiàturi nei mâtou
les révoltes de notre cœur,
nous
to na mâmüraa
no te
Malgré les limites de notre raison
croyons en
te mau taeaè
i te roaraa
Te tiàturi nei mâtou
Pour le bonheur de la vie.
nous
e
Te tiàturi nei mâtou i te Ataa
silence et son secret,
nous croyons qu’il est vivant.
Malgré le mal et la souffrance.
Nous croyons qu’il a fait le monde
et
na
letu Metia
O
Te haapâpü nei mâtou i to mâtou faaroo ;
:
Nous croyons en Dieu
Malgré
îte
E te mau tuahine
ceux
Nous affirmons notre foi
mau
Fâtaa faaroo tei ravebia
Dureraa
dre.
e
te Atua no te tâatoà.
mau.
e
Ledent àrometua i te
oitumene i Toàtâ i te 11
no
Atete 2007
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008