EPM_Vea Porotetani_200802.pdf
- extracted text
-
MENSUEL PROTESTANT DE POLYNES E FRANCA SE
Porotetani
Pureraa tau
dSepmrieaèine
Papenoo
Sommaire
2
4
5
Pofêtetâni
■»
9
9
^
Pinai o te fenua : Te fenua Moorea
Edito, Heiata Flores-Pifao
-
Actualités
IVeSSUELœLkijœPRCŒESrANffiMAC»!
EN P(XY^1E FRANÇAISE
V <RÉÉEI^1921
.
Photos, Semaine de prière à Papenoo
6
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - RF.
Tel. (689) 46.06.99 -Fax. (689)*41.93.57 •*
Email : veap,orotetani@epm.pf
■
7
8
• "
9
®
^
Où va L’Oecuménisme
la fàrerei te Mâôhi i te Mâôhi
Hepetoma pure no te Hoêraa o te mau marumetia
Directeur de Publication
■»'
MARABATaarii' •
.
'
Rédacteur en Ghef
TARIHAiA Lucien •
Dossier
Secrétariat-Maquettiste
POHUE Ben
Te poritita, te fatereraa maitai
Comité de Rédaction,
HOÎÔRE Céline MARAÈA Taaiii,
TEURURAI Jean, IHORAI Jacques,
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe, '
,
.
o te hoê nünaa
.
La politique, une bonne gestion
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,.
KOENIG Robert, CHENE Christian,
et la coUaboraiion de
de la vie du peuple
.
MALÉ Émile
■
%
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie ; 1200 F-(cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4700 ex.
Etârétia
,
16
17
18/19
20/21
Crédit photos
22
John DOOM, Veà Porotetani
23
24
Hohoà àpi matamua, Veà porotetani
I Ua-Huka, ua taahi te
Âpooraa Rahi Amui nâ
nià i te èà tei patuhia e te nùnaa mâôhi no te
fenua Raromataî, râtou tei hopoi-titî-hia i taua
fenua ra i te matahiti 1880.
•
•
•
•
•
•
•
Parau pâôfaî, Taaroanui Maraea
Heremona
Moruoa e tatou
Te mau Ètàrëtia no Patitifa
Hiroà porotetani
Photos, Assemblée générale du PCC
Paripari ; Pehe no Afareaitu
Légende Photo couverture, Veà porotetani
A Ua-Huka, les membres du Synode ont ejfectué
un pèlerinage sur le chemin construit par les
déportés politiques des îles Sous-le-Vent,
détenus sur l’île en 1880.
te fenua
pionài
Te fenua Moorea
Te
Te taata e ta na faaîteraa
Te hui àito, te hui tupuna e te hui arii
I roto i te parau o te mâôhi, te vai ra terà nâ pupu e 3 :
te hui àito, te hui tupuna e te hui arii. Ua tae roa
vetahi i
te faanahoraa e 3 tau no teie nâ pupu taata : te tau o te hui
E parau faufaa roa to te mau tupuna no te mea no reira
mai to tàtou parau. Te reira ôpû fëtii e te parau o to ràtou
mau
tupuna. I roto i ta ràtou parau, e màramarama ai
tàtou i to tàtou parau.
àito, te tau o te hui tupuna e te tau o te hui arii.
I teie mahana, te haafaufaa noa ra vetahi i te parau o
I mua i te arataîraa a te paparaa tupuna, i reira te mau
ôpü fëtii e ite ai i roto i to ràtou mau tupuna te vai ra : te
àito, te arii, te tahuà... Te auraa, a faanaho tau noa atu ai
tatou i teie nâ pupu taata e toru, na te paparaa tupuna
e
ihoâ
haapâpû mai i to râtou parau. I roto i te faatiàraa a te
taata no terâ fenua e terâ fenua, te matara atoà mai ra te
parau o te mau àito, te mau arii, te mau tahuà...
fenua te roaa mai. Te
fenua, te faufaa ia ta te mau tupuna i vaiiho mai. Te
faufaa teie i rahi ai te peàpeà fëtii i teie mahana no te mea
te vai ra te popore. Te fenua, te vàhi e roaa ai ia tàtou te
hau, te maitaî, e te ôaôa. E aha te hau, te ôaôa e te maitaî
e roaa ai i roto i te popore e te feîî. E faaitoito i te îmi i te
hau, te maitaî e te ôaôa. Na tàtou e faaôna ra i te mau pà¬
te mau tupuna no te mea e tàpû
ruru e te mau
notera i to tàtou peàpeà fenua.
Te hui àito e te hui arii
Te hui àito, ua rave ràtou i te parau o te fenua e te
Te faatià ra te tahi mau taata, pohe noa atu ai to tàtou
parau o to ràtou hiroà ei ràveà no te haamaitaî i to ràtou
ite e to râtou paari i te îmiraa i te ora. Ua faariro atoà
tupuna te ora noa ra ràtou. Te haamanaô ra vau i te
faatià a te mau taata tei horoàhia te ràau e to ràtou tupuna
mau
ràtou i te reira ei ràveà e pàrahi fâtata ai ràtou i te Atua.
nà roto i te taôto. E te ràau i horoàhia ia ràtou, te ràveà i
To râtou rà parau rahi i îtehia i roto i te nûnaa, to ràtou ia
ora ai to ràtou
tiàraa faaora. O ràtou tei faataa ia ràtou no te faaora i te
haamanaô atoà ra vau i te faatià a te tahi mau taata tei
nünaa e no te pàruru i te fenua. E mea îtehia, e mea faaturahia e e mea mataù-roa-hia ràtou. Te tupu atoà ra te mau
tauturuhia e to ràtou mau tupuna no te mea ua tupu te tahi
àroraa i roto i te mau àito o terà fenua e terà fenua.
maî e te maî o ta ràtou mau tamarii. Te
ôhipa huru ê i nià ia ràtou no roto mai i te peàpeà
fenua. Eita e ôre te vai atu ra te mau àti tei fàrereihia e te
mau
nünaa e na to ràtou mau tupuna i tauturu ia ràtou.
Te hui arii, mea taa ê roa to ràtou parau. Ua faanaho
ràtou i to râtou parau eiaha te nünaa ia fàtata mai ia ràtou
no te mea ua haamoàhia ràtou. Te
I mua i te parau o to tàtou tupuna, te parau o te hui
àito e to te hui arii, te vai ra te tauturu e roaa ia tàtou i
parau o te Atua, to
ràtou atoà ia parau. Tei ia ràtou ra te faatereraa o te fenua.
roto i te hiôraa i to râtou parau. No te mea no reira mai
Aita ràtou i faaea noa i reira no te mea ua tae roa ràtou i
tàtou, e te màramaramaraa o to tàtou parau tei roto te tahi
te faaotiraa i te pohe o te taata. Ua faanaho ràtou i ta
tuhaa rahi ia ràtou. Te auraa, te vai ra ihoà te tahi tàamu-
ràtou faatereraa ia ora e ia maitaî ràtou.
raa to tàtou e o ràtou.
No reira, te îte ra tàtou, e tiàraa faaora to te hui àito i
titauhia ai ràtou e îmi i te mau ràveà atoà e tatara i te fifi
roto i ta tàtou hiôraa i te iôa o ta tàtou Etài'ètia Porotetani
Te tiàturi nei au e te vai ra ta ràtou tauturu ia tàtou i
nünaa e e pàruru i te fenua i te mau haafifiraa no
ràpae mai. Areà te hui arii e mau faatere te reira o te
Màôhi, ta tàtou mau tautooraa i te hiôraa i to tàtou parau
nünaa. Ua titauhia ràtou e arataî i te nûnaa i roto i te ora-
ta ràtou tauturu. Eita e ôre e, te tiaî noa mai ra ràtou i ta
raa maitaî e te
tàtou aniraa tauturu.
o te
hau. Mea pinepine ràtou i te haapaô noa i
e te faanahoraa i to tàtou fenua. Eiaha e faaère ia tàtou
to ràtou maitaî e te haavî i te nûnaa.
Jean Teimirai,
Te hui tupuna
E tano e parau, te hui àito, e te hui arii, e mau tupuna
te reira no te mau taata tei roto i to ràtou paparaa tupuna.
la màramarama te mau ôpû fëtii i te faufaa o to ràtou
parau, ia riro te reira ei haapiiraa no ràtou e no to tàtou
nûnaa. I roto atoà i te mau ôhipa i ravehia e ràtou, e titià
ai i te mea e tàpeà mai e te mea e haapae.
Veà Porotetani n°3 / Fepuare 2008à
Tehaapapa dr
ê
i
Porinetia
i roto i te
ârepurepuraa
La Polynesie
en crise
M'atahiti âpiteie ta tatou e tomoati , eere faa- Une annéetumultueusedébute, noussommes
hou te Porinetia i terà ra tau. Ua riro to tatou
fenua ei pâtere màa na râtou, ei imiraa moni
na râtou.
Tei heâ tatou te nünaa mâdhi i teie nei. Fenua
numera hoê no
vetahi ê, area tatou eere ia to tatou
manaà mai terâ i haamauhia e râtou ra. E nünaa ihitai
tâtou i terâ ra tau, i teie mahana ua riro tâtou ei nünaa tei
mau i nià i te fenua e tïti i roto i te
loin de la Polynésie d’autrefois.
Les
Grands se disputent la plus grande part,
mais que sommes-nous devenus
? Un morceau de
choix pour les autres mais pas pour le peuple polyné¬
sien. Ce peuple navigateur devenu sédentaire est sou¬
dhipa a te àna. Tei
heâ ta oè peu tumu, eere faahou na de e fatu, ua riro te
mis à la loi du travail et de l’autre. Le peuple polyné¬
reira ei imiraa moni na vetahi ê. Tei hea de e te nünaa
sien si fidèle à sa culture est devenu étranger, tout
ravài. Mea nâhea de e ora ai i teie tau. E ite ânei de i te
n’est qu’apparat et recherche de profit. Où es-tu
dada i roto i te reira ora.
peuple de la mer, comment vis-tu aujourd’hui ? Es-tu
heureux de ee que tu es devenu
?
Ua topa te hau arii, âreà ra te àito, ua taui râtou, te
maro
ùra no te domo atu i te àhu tâne, ua taui atoà te
dmore i te roro uira, âreà ra i nià i te vâhi tamai, te tahe
noa ra te toto o te nünaa.
Te ora nei tâtou, eere râ na
tâtou e faatere faahou ia tâtou, na te tahi e aratai ia tâtou
i te ùputa, raii noa atu te vâhi e amo ei o ia i teie fenua.
La royauté est tombée, les guerriers ont changé
d’habit, mais le combat est tout aussi sanglant, même
sans arme.
Nous existons, mais sans que nous puis¬
sions faire quelque chose. Il y a toujours quelqu’un
Ua riro ânei teie aratairaa ei faaoraraa i te nünaa aore ra
pour nous conseiller de nous diriger vers ce qui lui
no râtou anaè.
paraît le meilleur. Quelle que soit l’issue, est-ce pour
le peuple ou pour lui-même
?
Nünaa no Porinetia, a tià na ia ora de ia de iho e ia
ora
ta de huaai tamarii. E o de, te Porotetani, tei heâ to
oè hiroà tumu, nâ hea de i mua i teie ârepurepuraa. Te
îmi ra ânei de i te tahi râveà no te faaora faahou i to de
hiroà tumu Porotetani.
Polynésie en émoi ou en crise face à son avenir,
comment pourrions-nous faire encore de la politique ?
Et toi Protestant, comment fais-tu pour affirmer ta
«Foi» devant ce tumulte qui ne cesse de grandir
Heiata Hores-Pifao
Cherches-tu à te dépasser
?
Teahu vahiné àrometua
Veà Porotetani n°3 ! Février 2008 il
?
OÙ va
l’oecuménisme
L’Église est toujours à réformer.
Les églises protestantes issues de la Réforme se sont
engagées résolument dans l’œcuménisme, d’abord
en oeuvrant au rapprochement des églises réfor¬
mées elles-mêmes à partir des années 1910, puis au début
des années soixante en entamant le dialogue qui s’est
révélé fructueux avec l’Église catholique. Le concile de
Vatican II (1962-1965) a consacré le souhait d’ouverture
de l’Église romaine aux autres formes de foi. Les rela¬
tions entre les églises se sont alors améliorées, ce dont ont
bénéficié les couples mixtes qui ont pu avancer quelque
peu sur le chemin de leurs spiritualités différentes sur les
questions du baptême, du mariage, de l’intercommunion,
de l’éducation religieuse des enfants etc. Mais beaucoup
confessions chrétiennes. Affirmer l’identité de son Église
sans exclure celle de son prochain, tel devrait être le
credo des institutions ecclésiastiques.
reste encore à faire.
Depuis quelques années pourtant, on observe un rai¬
dissement et un recentrage de l’Église catholique sur des
positions dogmatiques et identitaires à partir de textes
officiels tels que « Motu Proprio »,« Dominus Jésus »
etc. Les théologiens protestants et certains penseurs catho¬
liques ont cherché à en éclaircir les raisons. Que cette
position de la hiérarchie soit conjoncturelle pour faire face
à des divisions internes au sein de l’Église catholique ou
pour juguler l’avancée d’un protestantisme évangélique
notamment en Amérique centrale et du sud ou encore
qu’elle soit plus conforme à la tradition de cette église,
cette relative « nouvelle » situation interpelle voire
inquiète les églises protestantes qui voient à nouveau sur¬
gir le spectre de l’Église catholique qui se considère
comme « unique et véritable Église du Christ ». Il est
prétentieux aujourd’hui de laisser croire qu’on détient tout
seul la vérité, surtout en matière de foi et de juger les
autres églises chrétiennes qui seraient « victimes de défi¬
ciences ». Dans la première homélie de son pontificat, le
pape Benoît XVI avait pourtant affirmé son engagement
en faveur de l’oecuménisme, « s’engageant à travailler
sans relâche au rétablissement de l’unité pleine et visible
de tous les fidèles du Christ ». Le pape avait bien
conscience que l’œcuménisme n’avait jusqu’à présent
guère changé la nature de l’Église, qui ne s’était pas «protestantisée» pour autant en s’ouvrant au dialogue interreli¬
gieux.
Chaque église est en droit néanmoins de rappeler ses
convictions autant à ses fidèles qu’à la société, en matière
de théologie ou de morale individuelle et sociale. Rien
n’est plus légitime que de décliner son identité. Personne,
en effet, ne souhaite vivre sa foi dans un relativisme abso¬
lu ou une absence de repères. On doit être conscient des
paroles qu’on prononce, comprendre les rites qu’on obser¬
ve, réfléchir aux règles de vie que la foi produit. Mais
affirmer à l’heure actuelle qu’une seule Église est
l’unique légitime dans la succession apostolique, paraît
excessif. Cette position chagrine et blesse les autres
6
Veà Porotetàni n°3 / Fepuare 2008
Engageons-nous à travailler sans relâche
Nombreux sont pourtant les fidèles en Polynésie qui
voient dans la division des églises chrétiennes un produit
d’importation missionnaire qui ne les concerne que de
très loin. Qui n’a pas entendu dire que finalement le Dieu
des Chrétiens est le même pour tous et que protestants ou
catholiques c’est pareil ? Les querelles théologiques n’af¬
fectent pas forcément le paroissien de base. L’adhésion à
une
église est soit sociologique, soit le résultat d’une
conversion où les éléments doctrinaux interviennent peu ;
le désir d’unité spirituelle rejoint ici l’actuelle volonté
d’émergence d’une citoyenneté polynésienne qui efface¬
rait des divisions externes entretenues savamment et arbi¬
trairement (droite/gauche, autonomie/indépendance etc.).
L’œcuménisme en Polynésie est non seulement une chan¬
ce mais un devoir. Une chance de contacts, de compré¬
hension de l’autre (qui est une partie du « moi » ou du
«nous») et un devoir d’unité familiale et sociale notam¬
ment dans les petites
communautés humaines insulaires.
Les jeunes, déjà bien émancipés, transgressent aisément
les limites ecclésiales. Demain ils poun-aient s’éloigner
encore
davantage des églises, si celles-ci ne comprenaient
pas qu’il faut savoir dépasser le clocher de son église. Les
défis que les églises dans leur totalité ont à relever sont
nombreux, l’ouverture à la modernité, même si cette der¬
nière est déroutante, est préférable à la peur et au repli sur
soi. «
L’Église, comme l’affirmait un célèbre théologien
protestant, est toujours à réformer. Le cœur et l’esprit
également !
,
Daniel Margueron
: journcd Réforme n° 3232 à 3237
(juillet-septembre 2007).
Sources
la fàrerei
te Mâôhi
i te Mâôhi
Te fàrereiraa i roto i te here e te aroha
Ua îritihia teie pureraa no te hoêraa o te mau marumetia i te
mahana pae 18 no ténuare e tae atu i te 25 no tënuare 2008.
Ua âmui atu vau i roto i te pureraa tau no te Hoêraa o te mau
marumetia i Papenoo i te tâpati 20 no ténuare 2008.1 te mau
matahiti atoà, te âmui nei nâ Etârétia Porotetani e Tatorita, no te
ora âmui i te parau no te
hoêraa o te mau o te mau marumetia.
Te tuatua o te piireraa tau
No taua pureraa ra, ua tîtau tatou i te tiàtono faatuhaahia
la au i te tuatua o teie pureraa, o të ravehia no te taime
matamua roa, i teie ihoà taiô mahana e ravehia e tatou i
ia Tematauira, o John DOOM. Ua îte tàtou e, e rave rahi
matahiti to na ohiparaa i te pû o te COE. Na na i vauvau i
teie mahana oia hoî i te 18 e tae atu i te 25 no ténuare
te tahi mau manaô no te tauturu e te îte mài'amaramaraa i
1908. Te auraa, hànere matahiti (100) i teie matahiti. Ua
fânau mai teie pureraa nâ roto mai i te ôrometua o Paul
te tahi mau parau no te orai'aa o teie pureraa no te hoêraa
o te mau marumetia.
Wattson, ôrometua no te Etàrëtia anglican no te tuhaa
fenua no New York i Marite.
Teie nei fàrereiraa, eere i te hoê ôhipa âpi no ràtou, i
te mea e, ua ravehia na i te tau o te ôrometua Kelly, a
I te matahiti 1968, te auraa 60 matahiti i mûri mai, i
reira to te mau Etàrëtia fâriiraa i te mau tumu pure mai
roto i te Amuitahiraa o te mau Etàrëtia o teie nei ao, rauti-
hia e te hoê âmaa ôhipa o tei parauhia “Foi et
ôrometua ai o ia i Papenoo e tae roa mai i teie mahana.
Te vai ora noa ra taua ôhipa. A taa noa atu ai te feià paari,
ua îte-atoà-hia te feià âpi, nà pae e piti atoà ra, i te âmuirahi-raa mai. Ua fàrii maitaî teie pàroita tatorita o te rauti-
Constitution” no te âmuitahiraa o te
hia e te tiàtono Tehei. Ua riro taua fàr¬
Ètàrëtia o teie nei ao (COE), e
tauturuhia e te piha pâpaî parau a te
“Eiaha e tuutuu i te pure,
Ètàrëtia Tatorita. I teie mahana, e rave
ereiraa ra, mai te tahi tiàororaa i te tahi
mau
rahi mau ètàrëtia i ô i roto i teie nei
faanahoraa.
ia taui te mau âau atoà”
(I Tetarônia 5.14).
I teie matahiti 2008, ua tae mai ta tàtou tumu parau, e
teie i mûri nei : “Eiaha e tuutuu i te pure”l Tetarônia
atu mau pàroita, ia rave atoà i teie huru
faanahoraa. E ôhipa teie, hinaarohia e te
Fatu, ia au mai ta na i pure i ta na
Metua “la hoê rëtou, mai taua e hoê
nei. ”
5.17). Te faaîte nei o Pauro i te faufaa o te pure i roto i te
I to tàtou pae atoà, ua îtehia te taata i te âmui rahi mai
i taua tàpati ra. Ua îtehia te mata ôaôa o te taata. Inaha, na
oraraa âmui o te mau marumetia no
te feià âpi i rauti mai i te pureraa
te mea e tauturu, e
arataî te reira i te faanahoraa i to ràtou tüàtiraa i te Metia.
i nià i terà tumu parau e,
“Eiaha e tuutuu i te pure, ia taui te mau âau atoà” (I
Tetarônia 5.14).
I roto i te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi, na te mau tuhaa e
iriti ta tàtou
pureraa tau i te mahana pae 18 no tënuare e tae atu i te 25
te mau pàroita e rauti ta ràtou iho pureraa. E
2008. E pureraa teie no te hoêraa o te mau
marumetia. Ua îte tàtou, eere i te mea tupu maitaî, te
no tënuare
auraa te rave nei
mau tumu parau
te reira pàroita mà te âpee maitaî i te
tàtaîtahi no te roaraa o teie nei pureraa.
manaô tumu ta te ôrometua i roto i ta na parau
faaara, “la fàrerei te mâôhi i.te mâôhi”. No reira, a rohi
âmui tàtou no te mau tau i mûri nei.
I te pae hopeà, ua titauhia te mau taata atoà i te tahi
tàmàaraa i roto i te fare uî-âpi.
Te mea e tià e tàpeà mai, o te riro atoà ei piiraa i te
la taui te mau âau atoà
Teie ra, te vai ra te tahi pàroita a te
Ètàrëtia Porotetani
Mâôhi o tei âmui atu i roto i te Ètàrëtia Tatorita. Ua tupu
te reira fàrereiraa i te tàpati 20 no tënuare
mau
ètàrëtia o te fenua nei, ia fàrerei te tahi i te tahi, a ora
i roto i te ôitumene.
2008, i roto i te
pàroita no Papenoo. Te auraa, ua âmui nà pàroita i te vàhi
hoê, ômuahia e te Ètàrëtia Tatorita e i te hora 10, ua âmui
i roto i te fare pure a te
Ua rauti atoà te feià âpi i te mau himene no taua pureraa
ra. Te
Ètàrëtia Porotetani.
Lucien Tarihaa,
"’4f
Natupuài ôrometua
Veà Porotetani n°3 / Février 2008
Actualiés
Te fârereiraa
Oia, parau mau roa, eere i te mea ôhie, mea ê rii
paî te faanahoraa, mea taa ê ta terà, mea taa ê ta
teie. I teie rà mahana, e manaô vau e, aita tatou e
faanaho faahou nei te mau mea (très grand). I teie maha¬
na, mea âpi paî. Te tiàturiraa, te
reira ta tatou fâ e ia haere
atoà te ôhipa i mua.
[
Na mua roa, ua haamata ihoà nâ roto i te parauparauraa e tae mai
i teie mahana, ua tupu teie fârereiraa. E terâ
tumu parau faufaa roa, te
fârereiraa e te hoêraa.
I te tau O te ôrometua Henri Kelly e te ôrometua
metua Norbert Holozet, te haamataraa teie nei fârereiraa.
Ua raeaèhia e piti àhuru matahiti e tiàhapa i teie nei. E i
te mau matahiti atoà, e haapaô mâtou i teie tâpura ôhipa.
Teie ia te vâhi e maraa i te taata tâtaîtahi i roto i teie nei
âmuiraa i roto i nâ pae e piti, te tatorita e te porotetani.
Eere, tei te mau vâhi atoà. Te paruparu, no roto ia i te
mau
tiraa mai e tae mai ai i roto i te mafatu o te mau tià e haa¬
paô nei e haapaô nei i teie nau pâroita. Eita e ôre e, nâ
pae e piti atoà ra. E àhiri e, tiàturi noa i te taata hoê, eita e
haere. E piti rima, e piti âvae, eita e haere. Hoê rà nünaa i
mûri mai, na ràtou e faaitoito mai. E i te pororaahia, ua
tià mai ràtou no te rururaa, no te haaputuputuraa, no teie
ôhipa faufaa rahi roa. Te tâatiàraa, te âpitiraa te tahi e te
tahi, tei roto i to na oraraa faaroo, i roto i ta na faanahoraa
e i roto
tià, mai ia ù, no te mea e repo noa vau tei poietehia e
atoà i ta na poritita.
Tehei tiàtono
te Atua. Te pûai, no roto mai ia i teie mau âmuiraa. Na
ràtou i tûraî i teie ôhipa. E mea nâ reira te manaô te mahi-
Le Pain Bio
Ce n 'est pas le rôle des boulangers de “faire du
social”, a déclaré le syndicat des boulangers. Les
boulangers ont affirmé à plusieurs reprises tra¬
Lorsque Jésus donna à manger aux 5000 personnes
réunies en un même lieu, en leur offrant du pain, il n’é¬
tait guère “ à perte ”. Bien au contraire, il enseigna la
vailler “à perte” : situation à l’origine de leur ultimatum
vraie valeur du partage du pain et de l’amour pour son
de grève du pain au 19 janvier 2008.
prochain.
Le pain, “une vraie valeur” et boulanger, “un métier
d’avenir”.
Aujourd’hui en 2008, la politique de la commerciali¬
sation du pain en Polynésie évolue, non seulement de par
rapport à l’éducation, au pouvoir d’achat mais aussi à la
Il faut que la valeur du pain soit réhabilitée, car c’est
Actualiés
une “vrcde valeur”, a ajouté Pierre Erébault en précisant
également que le métier de boulanger est “un métier
d’avenir” qui doit être attractif pour les Jeunes.
vie quotidienne de chacun.
Une petite communauté polynésienne ne poumait-elle
tenter de faire son propre pain bio sans trop dépenser ?
La création d’une entreprise fabriquant une farine locale,
Il faut donner un signe à la jeunesse, à la relève,
qu’elle peut s’engager dans ce métier.
sans taxe, en valorisant les produits locaux tels que le
fruit à pain, le manioc... pourrait permettre l’ouverture de
la jeunesse vers le métier de boulanger. Elle serait aussi
moyen de développement sur le chemin d’une
autonomie retrouvée.
un
Réponse du Ministre :
Si “le pain a une dimension sociale particulière dans
pays” mais, fait-il remarquer, “il faut aussi cjue les
boulangers puissent dégager des résultats, tout en servant
la population”.
■M
Maitihere
ce
i'
1
8
Veà Porotetani n°3J Fepuare 2008
Te poritita : “ Ei Hau
Eauraa maitaî to teie parau no te nûnaa Mâôhi no te
inea e titauraa teie
amo
i te mau taata atoà i faaoti e
i teie tiàraa ia tuu i te fâ hoê roa « te faate-
reraa maitaî i te hoê
nûnaa, te hoê feinia. la faaterehia te
nûnaa i roto i te hau, te maitaî, te dada. » Ei taata itoito no
te tià i mua i te faaotiraa, tei ineine i te amo i te
parau o te
nûnaa e tei riro te nûnaa ei pû tarià e ei ôriô mata no na.
Na te tarià e faaroo i te parau, te mauruuru e te autâ o te
nûnaa, e na te mata e hiô e faahoî mai te hohoà e te vairaa
o te
nûnaa e te fenua i teie mahana. Nâ te âau e arataî i te
tupuraa ôhipa.
O vai tei ineine i te fâî e, e fenua mâôhi teie, e Atua to
teie nûnaa, e reo to teie fenua, e peu ta na e e hiroà to na.
Eiaha ia hape te tiàturiraa e, i te moni noa te màohi e ora
ai. la pâpû ia tatou, te nûnaa mâôhi, aita te reira i tâôtiàhia
i nià i te taata âia, te feiâ atoà râ tei here i teie fenua e to
na parau.
Terà mai te mau manaô ta ôutou e taiô mai i
roto i te parau feruri no teie âvaè.
No te mea e fenua,
e taata ia to nià iho
Céline Hoîàre,
La politique :
Que règne la Paix
La politique est le moyen par lequel est régi
le peuple Mâàhi. Les candidats politiques
s'engagent à prendre la responsabilité de
bien gérer la vie du peuple et d’organiser celle
du pays pour que régnent la paix, la compassion
et la joie.
Le responsable politique doit être une per¬
sonne
lucide. Pour relever les défis de ce pays, il
doit être à l’écoute du peuple en mobilisant ses
yeux et ses oreilles. Il entendra ainsi les satisfac¬
tions du peuple, mais aussi ses alarmes et ses
espérances. Son regard lui révélera les injus¬
tices, la stabilité ou la confusion du peuple qii 'il
s’engage à servir. Il devra donc le faire avec
beaucoup de coeur.
Le responsable politique doit aussi tenir
compte de l'attachement du peuple Mâàhi à sa
terre, de sa foi, de sa langue et sa culture.
Le responsable politique doit être désintéres¬
sé. Il ne s’engage pas pour s’enrichir personnel¬
lement.
U arau te pupu poritita i to tâtou neifenua. Te reira pupu
poritita e ta na arataîraa, ta na mau pehepehe e tuu ra i
mua i te nûnaa.
Eere na te hoê pupu poritita e faaora ra te parau o te hoê
nûnaa, o te hoê fenua. Te parau ra to ù taeaè o Henri HIRO
“mai te peu aita e fenua, aita atoà ia e taata, e no te mea e fenua,
e taata ia to nià iho. Terâ ia to na
pâhonoraa e, na te fenua e faa¬
ora i te hoê nûnaa i to na iho fenua. Eiaha râ te Atua ia moèhia.’’Te poritita, no te arataî noa o na te hoê pupu taata, tirara
atu ai.
I roto i te oraraa o to
te oraraa faaroo, mea tano
te Etârëtia e te poritita ia parauparau maitaî ràua i to râua manaô
no te faatereraa i
ere
te hoê fenua, eiaha râ na te hoê poritita e faati te hoê Etârëtia. Na te Ètârëtia râ e faatere i te hoê pupu
poritita. No te mea, te hoê nûnaa, mea tiàturi o na i te Atua, e
mea tano ia na te hoê Etârëtia e arataî i
te hoê nûnaa, rau noa
atu ai te mau pupu poritita. E haere âpitipiti paî râua. Mai te
e, cita te
peu
poritita e fârii i te haereraa o te Etârëtia, eita râua e
tûàti. Te Etârëtia, o te Atua to na arataî, e Atua no te nûnaa e te
fenua.
Te vai ra terà pupu pori¬
tita, o o na noa terà e haere
ra e ta na faanahoraa e
to na
manaô, tirara atu ai. Te Etâ¬
rëtia râ, aita. Te arataîhia ra
te Etârëtia e te Parau a te
Enfin le responsable politique doit com¬
prendre que le peuple Mâàhi ne se limite pas aux
personnes de sang, mais qu ’il est ouvert aux per¬
sonnes qui aiment ce pays et qui sont convain¬
cues que le fenua a contribué à leur bien-être.
Atua, te parau o te fenua e
te parau o te nûnaa. Terà te
Telle est la réflexion que conduit ce mensuel.
aita ia e faufaa, eita ràua e
Céline Hoîàre
Te Atua te tumu o te ora o te
tâtou nûnaa i teie mahana ehoê nunaa, eiaha ra te poritita.
vàhi faahiahia no te Etârëtia.
la ôre terâ pupu poritita e
fârii i te manaô o te Ètârëtia,
tûàti.
,
Tahea Hiro
r
w
Veà Porotetani n 3 / Février 200
Te Hoêraa o teie nünaa
E taid mai tatou i mûri nei te mau
manaà o lotua loane drometua o tei
uiuihia atu e te veà porotetani
La diversité des groupes politiques existants
nous laisse dans une
perplexité et une
confusion telles qu’ils oublient qu’ils sont
avant tous des hommes. Leurs divergences font
qu’ils ignorent le respect réciproque et le civisme.
Comment faire vivre notre « Fenua » ? je pense
que ce ne sont pas les partis politiques mais bien
l’intervention divine qui fera vivre et revivre ce
«Fenua». La recherche du profit n’est pas non plus
la solution, et si l’argent est un moyen de faire
vivre son foyer, il n’est pas le moyen d’exister. Les
liens qui rapprochent le Chef de parti du chef de la
communauté sont
-
-
-
:
L’unité du peuple
L’appartenance à la même terre
Le bien du peuple.
Te mea ta teie manaô e hinaaro ra e parau, oia hoî ia
vai Hoa paî terâ parau no te faaturaraa, faaturaraa i te
taata, faaturaraa i te fenua. Te reira te mea ta te manaô e
hinaaro ra e parau i ô nei.
la hiôhia i teie mahana, fâtata terâ te tahi mea e
moèhia-roa-hia ra i roto i te mau pupu poritita e i roto i te
mau
taata tàtaîtahi e hinaaro ra e arataî i to tatou fenua.
Ua vaiihohia te parau no te faaturaraa i te taata, faaturaraa
i te nünaa, faaturaraa i te fenua, ma te faatura atoà te reira
pupu poritita i te tahi atu pupu poritita.
2.1 to ôe manaô, na te mau arataî pupu poritita e faaora i
teie nünaa aore ra na te fenua iho.
No ù iho nei rà, e parau pâpü e, no te faaora i teie
nünaa, no te faaora faahou i to tatou fenua, eere na te
pupu poritita, na te Atua iho na mua roa, ta ù e tiàturi nei,
o ia te Fatu no teie nünaa màôhi, te Fatu atoà no te fenua.
Ta ù ia e tiàturi nei e, na na e faatià.
Mais pour les politiques ce bien-être est fondé sur
leurs propres convictions et non sur celles du
peuple. A l’inverse, l’Eglise a pour conviction la
Parole de Dieu qui lui permet de méditer sur l’uni¬
té et la paix de son peuple.
Veà Porotetani
la parau-anaè-hia te parau no te faahoturaa i te fenua,
ta ù e màramarama ra ia parau anaè te pupu poritita, aita
atu, oia hoî, e îmiraa moni. Te reira te parau, îmi te moni,
îmi te moni, îmi te moni.
la hiôhia rà, mai te peu e, e nà reira tatou i te arataî i
to tatou nünaa, mai te peu e, e haamauhia to tatou oraraa i
1. E aha to ôe manaô i mua i te rauraa o te mau pupu
poritita e ta ôe hiôraa i teie mahana.
To ù manaô no nià i te rauraa o te mau pupu poritita
io tatou i teie mahana, parau mau roa te reira, no te mea,
nià i te moni, eita to tatou fenua e matara mai roto mai i
to na fifi. la faahotuhia râ to tatou fenua, i nià i te maitaî,
i nià i te here, i nià i te aroha, i nià i te parau no te autae-
aèraa, no te faaturaraa, ta ù e tiàturi, e nà reira tàtou e
matara ai i to tàtou oraraa.
ia hiôhia i roto i to tatou oraraa, mea rahi te pupu poritita
e îtehia ra. Eita
paha ia e ôre e, i rahi ai te pupu poritita,
te faaîte mai ra te reira i te rahi atoà o te mau manaô o to
tatou mau taata, i te parau o te oraraa o to tatou nünaa e te
parau no to tatou fenua.
Mai te peu ua rahi te taata e manaônaô ra i te parau no
to tatou nünaa e no to tatou fenua, na te reira mea e türaî i
te haafaufaaraa i te mea e vai ra i roto ia na : to na
manaô, ta na manaônaôraa e ta na hiôraa. Nâ fea no to
tatou nünaa. E aha te aratairaa e tano no to tatou nünaa i
roto ihoà i terâ parau e, “ia maitai to tatou nünaa e ia
maitai to tatou fenua.”
10
Veà Porotetani n°3 / Fepuare 2008
Te parau no te faahoturaa i te fenua, i roto i ta te
manaô hiôraa, ê na te hotu o te fenua. Te vai noa ra to
tàtou fenua i roto i to na hotu. Te mea e èrehia ra i teie
mahana e te mea e tano e faahotu, terà ia ta te manaô e
parau ra, oia mau te here, te aroha, te parau mau, te parau
tià, te reira te mau mea e èrehia ra, e vevehia ra e tàtou i
teie mahana. E tei reira paha te mea e tano ia tàtou ia faa¬
hotu, ia hotu ùmu faahou i nià i to tàtou fenua. E na reira
tàtou e maitaî ai.
3.1 to ôe manaô, i rotopü te arataî o te Ètârêtia e te arataî
O te pupu
poritita, e aha to râua tüàtiraa e te vâhi eita râua
Te mea ra paha e taa ê ai i roto i te mau arataî Poritita
e te mau
e tüàti.
-
I nià i teie uiraa, to ù manaô e tano ia parauhia, maoti,
manaônaôraa no te maitaî o teie nünaa, no te maitaî o
teie fenua i nià i to râtou manaô, ua patuhia i nià i te
te tüàtiraa i roto i te mau arataî o te Ètârêtia e i te mau
arataî o te Poritita, oia maoti,
-
a tahi
mea ta râtou e hinaaro ra
roa, te parau ia no teie nünaa, hoê nünaa ta
-
tatou e faatano nei i to tatou mata ;
-
a
a toru,
ta te mau arataî o te
;
Ètârêtia, te tiàturi vau e, aita i
niuhia i nià i to râtou manaô, i nià i te mea ta râtou e
piti, te parau ia no teie fenua, hoê atoà fenua ta
hinaaro ra, ua niuhia râ i nià i te Parau a te Atua e te
tatou e faatano nei i to tatou mata ;
-
arataî o te Ètârêtia oia maoti :
ta te mau arataî Poritita. Ua niuhia ta râtou
türamaraa i te Parau a te Atua, no te maitaî o teie
nünaa e no te tupuraa o te Hau i nià i teie fenua.
terâ manaônaô no teie nünaa e te maitaî no
teie fenua.
Terâ te manaô e tano e horoàhia i nià i teie mau uiraa.
Te tiàturi ra vau e, mai te peu, te reira te fi a te mau
arataî o te Ètârêtia, te reira atoà te fà a te mau arataî
Poritita.
lotua loane,
lotua drometua
A hoî i roto i te nünaa
I teie râ mahana, aita paî. E au e, te
No te feià e poritita ra, te taime noa
râtou e haere ai e poritita, i reira
taeraa ihoâ i nià i te pârahiraa, ua oti. Hoê
râtou e îtehia ai i roto i te taata. E
noa ia mea, te îtehia atu ra, e manaô noa
teie, te hopeà âvaè noa terâ e haafaufaahia
i te taime râtou e pârahi ai i nià i te pârahiraa, eita paî râtou e îte-faahou-hia.
ra.
Tetuareva Amant
Te tereraa poritita i mütaaihora, ia tae i
te taime e hope ai te tau porititaraa, e hoî
faahou mai te mau pupu poritita na roto i
te nünaa no te fârerei ânei, no te paraparau
ânei.
Dosier
la tupu te haèhaa
la tupu te haèhaa
No te mau faatere poritita e
E parau ta te
Ètârêtia
i mua i te hape
Te Ètârêtia Porotetani Mâôhi, te vai ra ihoâ te vâhi
manuia mai i roto i teie mâîtiraa, a
aita o na e tüàti ra i te arataîraa, te parau ra o ia. No te
tuu te fâito haèhaa i raro ia maitaî
mea hoî e, e
mai te nünaa mâôhi. la îte ôe e, e
ua îte o na e, e
nünaa aroha te mâôhi i te taata, e
Ètârêtia Porotetani Mâôhi no te manaô e pâtoî i te vâhi
aita e tano ra. E parau o na, eita o na e mâmü. No tâtou te
Mâôhi, e nünaa parau tâtou. Eere tâtou te nünaa mâmü.
nünaa no te here.
Teie fenua Moorea, e nünaa to
na, e reo to na, e mâa ta na, e peu
ta na, e hiroà to na. Na te nünaa o
teie fenua e faaora i to na iho
fenua, eere na te poritita.
la au i ta ù hiôraa e ia au i to ù
tiàraa tiàtono, e tâvini au na mua roa i to ù Atua, e tàvini
ia ù iho na mua roa, e tâvini i to ü fenua e to ù nünaa.
Ètârêtia teie no te here e te aroha i te taata, e
nünaa to na. No reira, e tià mai ihoâ te
Mea maitaî tâtou te Mâôhi, ia tâamu maitaî i roto i to
tâtou parau. la ora paî i roto i te Parau a te Atua e, aita atu
to ôe ora tei nià i te fenua ta te Atua i horoà mai, e te
fenua ra, e metua vahiné horoà ora. Te auraa, eiaha e tià¬
turi e, na to ràpae e horoà mai te ora no ôe. E faaitoito
maitaî i mua i to ôe parau, e faaitoito atoà râ i mua i te
parau no te oraraa e tàvini i te Atua. Aita atu.
Justine Papal tiàtono
Veà Porotetani n°3 / Février 2005.11
.'l'-
Te Atua e, haafâriu na ôe
i te aratairaa a te taata
I roto i to na auraa mau, te poritita no te îmi ia i te maita'i
O
te nûnaa. Te vai atoà ra te tahi parau, no te Atua i tâva-
na
ai, no te Atua i tiàtono ai, no te maitaî o te nûnaa.
Te parau a te papai Taramo
Teie nei, mai te peu e, e ture ê, aore ra e faanahoraa ê
Te parau ra te Taramo « E te Atua e, a faafàriu na ôe i
tâvana ra no te parau atu e, a taui na i ta de faatereraa, erâ
tahi, eita ihoà ia tatou e matara. Ua î roa teie rahiraa
matahiti, rahiraa haapiiraa, rahiraa ture i roto i to tatou
nûnaa, eiaha atoà ihoâ ia e maere e, eita atoà ihoà ia te
nûnaa e matara vave. Papu ia ù e, tau matahiti faahou à
ia, no te faahiroà faahou mai, e faaiho faahou mai i ta na
te nûnaa i roto i te mai, erâ te nûnaa i roto i te fifi, erâ i
arataîraa no to na oraraa mâôhi ia au i te faanahoraa. Ua
te huru aratairaa a te arii i nià iho i te maitai o te nûnaa i
roto i te fifi ». No terâ pâpaî Taramo, ua parau âfaro atu o
ia i te Atua, aita o na i àfaro tià atu i te arii ra aore ra i te
roto i te veve, erâ i roto i te feii, erâ i roto i te toto îno.
Te
na te
nuu
te tau, ua nuu te mau faanahoraa, e te faanahoraa no
tuto e amo-noa-hia ra e teimaha-noa-hia ra tei nià i te
to na oraraa. Eita e tià atoà ia rave mai no te mea, ua haa-
nûnaa. Mai te peu e, tei roto te nûnaa i te fifi, e titauhia te
aratai ia arataî maitaî. Te haapâpû mai ra teie parau e, mai
paehia.
tatou i tiàtono ai no te faatupu i te parau tià, no te faatupu
A haere, a haere a mâîti, eiaha râ hoî e, tatou te mau
tiàtono, te mau arataî o te Etârëtia. Teie ra e ara maitaî e
te mau arataî faaroo, tei roto te huiraatira i te nûnaa o te
Atua. Teie nei, a rave ia ia au i te tïtauraa, eiaha tatou e
rave no te tûmâ i te tahi, i roto i terâ manaô e «aita e faufaa to àutou reo, te reo mâôhi, eita e monihia, e reo veve,
e reo eita e nuu i mua, eita e mâramarama te tamarii.» E
parau hape roa te reira. Mea maitaî aè ôe ia hape i to te
te maitaî e no te faatupu atoà i te ora i roto i te nûnaa.
tahi reo i te hape ôe i to ôe.
No te hea ôe i tâvana ai e i tiàtono ai
Te poroîraa i to tâua nûnaa
te peu te vai ra te nûnaa faaroo i roto i te fifi, tàpaô ia e,
aita te ôrometua, te mau tiàtono e te mau poro èvaneria e
arataî maitaî ra i te nûnaa i roto i te ora, i roto i te maitaî,
i roto i te hau e i roto i te ôaôa.
Ta tatou ia tuhaa e te mau faatere Etârëtia, ia ora tatou
i roto i te nûnaa o te Atua e no te mea, na te Atua atoà paî
Te tûàtiraa i roto i te ôhipa a te mau faatere Ètârëtia e
te mau faatere poritita, ta ràua fà : e
faatupu i te parau
mau, e faatupu i te parau tià, e îmi te ora no te nûnaa, tei
roto i te fifi e tatara.
Mai te peu ua mana mai te reira ei tâvana, no te Atua
ia, e ua mana mai te reira ei tâvana no te Atua atoà o ia,
no te faatupu i te
parau tià e no te faatupu i te parau mau.
A îmi te ràveà no te nûnaa o ia e pàrahi nei i roto i te
autà.
Te vâhi e ère e tûàti faahou ai, te ôreraa ia te tâvana
ànei, e aore ia, te tiàtono ànei, te ôrometua ànei, e pâhono
no te aha e tâvana ai, no te aha e tiàtono ai, no te aha e
ôrometua ai, oia hoî, no terâ nûnaa e tatara i ràpae i te
fifi.
Te mea e tûàti, te pâhonoraa ia te mau faatere i te
tïtauraa a te Atua, no te îriti e aore ra, no te îmi i te ràveà
ia ôaôa te nûnaa. Te vai ra te fifi, ia tatarahia te fifi. Hoê
à ta ràua ràveà, hoê à ta ràua ôpuaraa, ia maitaî te nûnaa.
Te aratairaa e au no te nûnaa mâôhi
E te vâhi rà i reira e îmi ai i te ràveà, e îmi i roto i terâ
mau
faanahoraa no teie huru nûnaa mâôhi, to na oraraa, ta
Temarama Arapari
àrometua
Dieu reste-t-il
le moyen
orienter Vhomme
La politique est le moyen mis en œuvre pour le bien
être de la cité. Qu 'en est-il de son utilisation
?
Le psaume nous ouvre une piste de réflexion par rap¬
faatupuraa ôhipa, ta na huru arataîraa i te oraraa o teie
nûnaa. E hia matahiti tâtou i te arataîraahia i nià i te faa¬
port aux difficultés rencontrées dans la vie de tous
nahoraa a te mâôhi e te tahi mau faanahoraa no râpae
mai. Aita teie nûnaa e arataîhia ra i nià i te faanahoraa
éclaire. Elle précise la place du chef dans la commu¬
na
hiroà tumu mau o teie nûnaa.
la hiô-anaè-hia rà i teie mau taime, e au paî e, e piti
huru arataîraa teie e arataîhia nei i to tâtou nûnaa. Te vai
ra
ihoà te nûnaa mâôhi mea here i to na fenua, mea here i
to na metua, mea here i te faanahoraa, te arataîraa ture a
to na iho nûnaa, eiaha no te mea, o na iho to roto.
les jours. Cette approche de l’autorité suprême nous
nauté. Y Joue-t-il réellement son rôle ?
Nous sommes arrivés à séparer T autorité du Chef de
la cité de celui du Chef de la Communauté
Chrétienne. La division au sein de la communauté
est-elle une solution ? Comment pourrions-nous
réconcilier le peuple dans sa culture en lui donnant
envie de l’apprécier et d’avancer avec elle.
Veà Porotetani
12
Veà Porotetani n°3 / Fepuare 2008
"'ê
Tâamu aore ia Faataa
No te Ètareüa Porotetani Mâdhi, i te matahiti 2006, iia taainu e iia haafatata o ia i te
nûnaa porotetani no te mau motu Tuamotu, Ènata e Ènana ei Tuhaa 6. Te
àhipa
âmui nei teie nâ nûnaa i roto i to râua rauraa.
E vai a te tuhaa 6 ei hoê nûnaa no te Ètârétia Porotetani Mâdhi e no Mâdhi Nui.
Etau porititaraa i teie area. Eere i te ôhipa âpi, e eita
e faaea âmuri
nei ! E aha rà te taa-ê-raa, aore ra, e
reo Maôhi
atoà, e ua tano roa te haamanaôraahia te reira e
to Ènata.
taa-ê-raa ânei te vai ra i rotopû i nâ tau porititaraa.
Te pâhonoraa, oia. O ta tatou ia e tamata i te tuatâpapa
Ua meine no te faatere
poto noa i mûri nei. Mâ te tütonu ihoa râ i te parau no te
Ananahi ! te tiàturi ra tatou e te vai atu ra te mau ramau tau
porititaraa no te faaâpî i te Âpooraa rahi âmui o
veraa e haamaitaî atu à âmuri nei, mai te tere-roa-raa te
te mau taha motu màôhi, o tei
feiâ pàpaî veà no na pü (Rfo-Tntv),
parauhia e, te Etaretia Porotetani
mai ta râtou i matau noa i te rave no
Mâôhi i teie mahana e, o Maôhi
^ •
t' lv
te tahi atu mau tumu ôhipa. E te vai
Nui, o te tarava ra hoi i na poro e ha
C lââtüâ G 13. làhltl 1113 .
atu ra, eita e
^
o Moana Nui
hope ia tataù i teie nei.
Atea.
Te vai ra râ te tahi e tano tatou e tütonu no te tauturu i
Ua tauàhia te mau tià no te mau motu
Na mua aè nei ! Hape atu ai te manaô, eita te mau pü
haapuroro parau âpi (Rfo-Tntv etv) i raro aè i te Pü
Haapurororaa parau âpi (CSA) a te Hau Earàni, e titan e e
hôroà na i te parau i te mau tià i nià i te tâpura no terà e
terà pupu poritita o te mau taha motu no Màôhi Nui. la tià
ia ràtou iho, ia tütonu e ia faahohonu màite i to ràtou iho
parau. Noa atu à ia te taiôhia ra, te faaroohia ra, e te
màtaîtaihia ra vetahi tuhaa i roto vetahi veà no teie
mahana. A riro atu ai ei râveà haamatara i te tahi aveave
no
te oraraa poritita o te hoê vaamataèinaa, te hoê motu e
te hoê taha motu tàatoà.
te feruriraa, te hiôraa, te màitiraa, no te mea te ûàna noa
atu ra te reira. Oia hoî, i roto i taua mau poritita ra, te vai
hinaaro faatere. Oia ia, penei aè ihoà e hoi atu te
taha motu tàtaîtahi i nià i te hoê arataîraa âmui no te here
ra te
paari e te hoê tiàmâraa e te hoê turaraa no te faatere
ia na iho. la au noa ânei mai ta te papa turc Hau Earàni e
e te
faatià ra, e tei faahinaarohia e vetahi no to Ènata “tâamu
ia Earàni e faataa ê ia Tahiti mâ”. la au roa ânei mai ta te
papa ture Hau Âmui e faataa ra, e tei faahinaarohia e
vetahi no to Tuamotu “faataa ia Tahiti mâ e ia Earàni”. la
atoà ànei mai ta te papa ture tupuna Mâôhi i faatupu na
i te Hau Faatau Aroha no te Ao Uri e te Ao Tea, e te vai
au
atu ra. Tiaî noa atu ai rà i te tupuraa o teie nau ôpuaraa i
Te mea tumu rà i mâtau-noa-
nià nei, e tano e haamanaô e, ua
hia na ia tae i te tau porititaraa
haamatahia i te ora i te àveià i
No to Tu3motu,
maoti rà, na te mau tià arataî
pupu poritita e noho tàmau i
Tahiti-Nià Matai e tàmata na i te
‘f33t33 i3 T3hiti mâ e ia F3r3ni
àuvaha i te oraraa poritita o te
mau
nià nei nà roto i te mau faanaho-
taha motu Raro Matai, Tuamotu, Ènata, Maareva, e
raa vaamataèinaa e te ôire tâtai-
tahi no terà fenua e no terà taha
motu, o ta te papa ture Hau
Earàni e faatià ra i Màôhi Nui tààtoà nei.
nà Hiro e Pae.
Eita atoà rà e ôre e, e faaôhipa-ôiôi-hia atu te àveià
la tupu te tauiraa
I teie nei ! ua tae i te tau e itehia ai te tauiraa e faatupu
i te tahi taa-ê-raa. I te mea, no teie faaâpiraa Apooraa
Rahi Âmui Hau Màôhi Nui, ua huru tauà aè te CSA (RfoTntv) e te mau tià poritita no Tahiti mâ i te mau tià no te
■à
mau
tàpura pupu poririta o te mau taha motu.
Âpooraa fenua e te Âpoora taha motu tàtaîtahi, no te mea
e mau
poritita tahito o tei faatiàturi-noa-hia na, e o ta te
papa ture Hau Màôhi e faataa ra, e aita rà hoî e matara ra.
Âreà rà, e tià ia haamanaô, aore ra ia faaara atu e. mai
to na mauraa mai à e tae mai i teie mahana, te huru àpee
noa nei te
Oia mau, a tahi nei a itehia ai to ràtou ineineraa e fàrii
Ètàrëtia Porotetani Màôhi i teie àveià, ia au i te
ture 1796, 1819, 1842, 1884, 1927,
mau faataaraa papa
i te titau e te hôroà i te taime i to te mau motu ia haapuro¬
1963. Eita ànei te reira i te hiôraa e tauturu atu i te feruri¬
ro i
raa e te
poritita no te oraraa i to ràtou mau pae fenua. Mea ê rii
màitiraa a te nûnaa Màôhi i ta na poritita oraraa e
titau i nà huru e piti, te faaàtea e te haafàtata i te tahi e te
ihoà e, na te tamarii i fànauhia e tei ora i te àià tupuna,
tahi i roto i te parau mau e te parau tià, te here e te aroha,
ta ràtou pororaa e te tauàparauraa i te tahi ôpuaraa
aore ra na te
tamarii i faaàmuhia e tei ora i te àià puru-
tiaraa, e tià mai e ôrero i ta tana iho pupu hiôraa poritita i
to na oraraa i teie mahana e ànanahi. Parau mau, toe rii ra
ihoà te rave-tààtoà-raa i te reira tuhaa nà roto roa i te mau
te tiàmà e te tura, ia vai te ora e te maitaî.
Joël Holore,
Taoàhere Ôrometua
Veà Porotetani n °3 / Février 2008
.Ml3
Dosier
Te faatereraa maitai o te
hoê nùnaa, te hoê fenua
Te vârua o teie taô “poritita”
Te mea matamua paha e tano ia hiô, e haamanaô faa-
Aita vau e tiàturi ra i terà parau e, e ora te nünaa
màôhi i te poritita, aita. Ahiri e tae na ihoà tàtou i nià i
hou i te auraa o terâ taô poritita, no te mea, ia hiô-anaè-
terà manaô e, e taui paî te taata i to na manaô, e faaâpi i
hia te mau aratairaa i teie mahana ta terà pupu e ta terà
ta na huru hiôraa, i te tîtauraa ta na e hinaaro ra i te arataî
pupu, aita te vârua o terà parau poritita e îte-faahou-hia
ra. Terà paî taô poritita, to na auraa, te faatereraa maitai o
i teie nünaa, ia manaô anaè vau, i ô e vave mai ai te
te hoê nünaa, te hoê fenua. Te auraa, mea tîtauhia i te
mau
arataî o te mau nünaa atoà ia faatere i te hoê nünaa i
mahana no te parau tià.
Nâ te faaroo e faaora i te nünaa
Hoê noa mea e faaora i
roto i te hau, te maitai e te
oaoa.
Terâ paî tad poritita, to na auraa, te faate¬
Teie nei, nà hea e tupu ai reraa maitai o te hoê
te reira huru faanahoraa e
faatereraa. la îte faahou te
mau
arataî i te faatura i te
taata e te here i te taata, te
atoà ia faatere i te hoê nünaa i
roto i te hau, te maitaî e te dada.
auraa ia o terà taô e
poritita.
Mai te peu e, te hoê nünaa, e ora faahou o na i roto i te
parau o te hau, te îteraa i te tahi mai ia na atoà, te manaô
nei au te reira te hinaaro mau no teie taô e poritita i te
mau
arataî e faatere nei i te mau nünaa.
Te tàatoàraa o te mau arataîraa poritita o to tàtou
fenua, aita hoê aè e manaô e faatià faahou i teie nünaa,
aita. E taa noa i roto i ta ràtou mau pororaa. la faarooanaè-hia atu, e aha te mea e îtehia ra. Terà ihoà ia ta te
nünaa e parau ra e, aita te haapaà noa ra te feià aè ra ia
raton i te mea te tîtau noà ra i te reo màîti o te nünaa e te
ôre te faaroo ia tià i nià no te
nünaa, te hoê fenua. haapàpü i to na vairaa i nià i
Te auraa, mea tîtauhia i te mau arataî o te
mau nünaa
teie nünaa, te faaroo ia. la
teie fenua, i roto i to na
nünaa, te nünaa i reira to te
Atua tuuraa ia na, eita tàtou
e matara. I parau
ai au e, na
te faaroo, e ara atoà i te reira
parau no te mea ua rau te faaroo i nià i to tàtou fenua i
teie mahana. Te faaroo e here i teie fenua, e here i teie
nünaa, i roto i ta na tàviniraa, i roto i ta na faaîteraa, ia au
i te hinaaro o te Atua, e ora teie fenua.
Te tiaî noa ra te fenua i ta na mau tamarii, e parau
tumu te reira na to tàtou mau metua. Mai te peu, ua hiô
metua vahiné mai na to tàtou mau tupuna i te parau o te
fenua, te auraa te ora noa ra te fenua. Tàtou noa rà teie e
faarapu haere noa nei, e aita atoà e taa faahou e, e haere
rà i hea. Parau hà noa atu ra tàtou e, e ora te fenua i te
popore ra te mau pârahiraa ia pàrahi no te faatereraa i te
tahi faanahoraa ia au i to ràtou hinaaro, eiaha rà i te mea e
poritita, e ora te fenua ia mea. Aita, e taoà ora te fenua.
hinaarohia ra, e tiaîhia ra e te nünaa.
faaroo e, e aha ta te fenua e parau mai ra, e aha ta na e
Gérer la vie du peuple
et de son pays
Te mea noa rà e toe ra, to tàtou ia faaitoito-faahou-raa i te
haapii mai ra. Tei reira to ù manaô i nià iho i terà parau e,
e ora ànei te fenua i te poritita. la ù nei, e parau vau e,
aita. E ora rà teie fenua i te parau tià e te parau mau, te
aroha e te here, oia ia. Te reira te mea e tiaîhia mai ra ia
tàtou.
Na te Hoê e faatupu mai i te Puai
Lapolitique tel e qu 'appliquée par les partis est
te faaroo, te hinaaro o to tàtou nünaa, ia rave âmui i te
«Foi» qui fera vivre le peuple et fortifiera son
ôhipa teie nà upoo faatere, na reira tàua ia parau, no te
attachement à son « Fenua
». La
Terre est la mère
nourricière qui fait de ce peuple un peuple uni dans
l’amour de sa culture et de sa terre. La force du
peuple polynésien c’est l’unité. Mais la pirogue n’est
plus. Elle est détachée de son balancier et coule petit
à petit. Au contraire, l’Eglise garde son autonomie et
ses convictions, et permet de préserver l’équilibre de
la pirogue polynésienne sans pour autant s’initier
dans la vie politique.
:
'■fc
Veà Porotetani
14
la manaô anaè au e, i roto i terà parau no te poritita e
loin de faire vivre le peuple. C’est plutôt la
Veà Porotetani n°3 / Fepuare 2008
maitaî o teie nünaa. No te aha. No te mea, hoê nünaa teie,
teie. E màôhi tei màîtihia, e màôhi ta te
màôhi e hinaaro e arataî ia na. Teie nei, i roto i te reira
e nünaa màôhi
huru faanahoraa, mea tîtauhia ihoà ia i te mau faatere,
poritita noa atu à, faaroo noa atu à, ia âmui i to ràua püai.
la ôre ia roaa i te tahi i te faaturaraa i te tahi, eita teie
nünaa e maiha i ràpae i to na fifi.
Ahiri mau na, e tae na
paî tatou i nià iho i terâ
parau ta te Fatu e, ia riro paî
râtou atoà ei Hoê, no te mea
na te
Hoê e faatupu mai i te
la hid anaè mai tâua i te oraraa o te nünaa
tâtou e faatupu ai i te hoêraa
i teie mahana, e au mau e mai te tahi vaa
nünaa.
e ua pee
te ama. Ua pee anaè te ama o te
Pùai. Na te Hoê e türaî i te
vaa, e tâpaà ia e, hoê tuhaa iti terâ e
tahi mea e tae ai o na i roto i
maraa ra i
te maitaî. la hiô-anaè-hia râ
noa atu ra ia.
nià, âreà te paeàu rahi, te tomo
te ôhipa e tupu nei, ai ta, mea
purara te mau upoo faatere.
Haapaô noa atu ra te poritita i ta na, haapaô noa atu ra te
faai'oo i ta na. E inaha hoî, te Atua i te màîtiraa i to na
faatupu i to na hinaaro, e aita o na i
haapurara i te taata. E haapaô ôutou i ta te vârua, e haa¬
paô te tahi i ta te tino. Aita, na te taata te reira ôpuaraa.
Te Atua râ, aita ia. Ahiri mau e, terâ nâ püai e piti, te mau
mau taata, no te
arataî o te fenua, te mau arataî o te faaroo, e âmui na ia
ràua no te arataî i teie nünaa, e parau vau e, eere teie i te
tahi parau moemoeâ, e îte to tâua nünaa i te ôaôa. E, e
tàuàhia te fifi o te tahi. Eita ia e haapaô noa i te tahi pae.
Te nünaa e au mai te tahi vaa e ua pee te ama
la hiô anaè mai tâua i te oraraa o te nünaa i teie mahana, e au mau e mai te tahi vaa e ua pee te ama. Ua pee
anaè te ama o te vaa, e tàpaô ia e, hoê tuhaa iti terâ e
ia maitaî te oraraa o to tâua
Te tiàmâraa no te parau
Te Ètàrëtia, e parau noa
vau
te Ètàrëtia Porotetani
Mâôhi, mea tiàmâ o na ia
parau i ta na parau.
Te manaô matamua, te tiàraa o te Ètàrëtia, e tiàraa
mataara o na i nià i teie nünaa e te mau fifi atoà e faatup-
uhia ra e terâ pupu e terâ pupu poritita, noa atu e o vai,
aita te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi e mauruuru, èita o na e
ôtiàtià. Te mau mea atoà e haafifi ra i te tupu-maitaî-raa o
teie nünaa, te parau ra te Ètàrëtia Porotetani. Ua îte tâtou i
te reira. Ua faaroo mai na tâtou i te mau ôhipa tià ôre :
mai te mau tamatamata âtômî ânei, aore ra te mau fare
pereraa moni, e te vai noa atu ra. Ua tià te Ètàrëtia i nià
E ia parau anaè te Ètàrëtia, e hiô mai te feià
poritita no te parau e, e poritita âpi teie. E pari haere noa
atu ra te tahi pae i te arataîraa o te Ètàrëtia Porotetani
Mâôhi e, te piri poritita ra. Aita, e parau te Ètàrëtia ia au i
no te parau.
te titauraa a te Atua ia na e ia au i te haamàramaramaraa a
te Parau a te Atua ia na.
maraa ra i
nià, âreà te paeàu rahi, te tomo noa atu ra ia. E
aha te auraa. Te auraa, ua haapaô noa te mau arataî i to
râtou manaô. O râtou terâ e pee ra i nià. Âreà te nünaa, te
moè noa atu ra ia i raro i te miti. E parau ia vau e, te fifi,
e fifi no te mau arataî. la manaô anaè au, te reira
paha te
tahi titauraa ia tatou, ia Hoê tâtou, te poritita e te faai'oo.
E tano maitaî, i teie hepetoma, e hepetoma no te pureraa
no te hoêraa o te mau
marumetia o te ao nei. Terâ mau
arataî poritita, e parau vau e, no roto mai râtou i te mau
ètàrëtia rau o to tâtou fenua e ua îte râtou e, ua îte râtou e
aha te parau ta te Evaneria e haapii mai ra ia râtou. Ua îte
râtou e, e aha te auraa o terâ parau e, e here, te faatura i te
taata. Te mea noa râ e toe ra, te faatupuraa ia i te reira
parau. Te reira te vâhi tâtou e paruparu ai. Aita e ràveà
Te imiraa râveà i mua
Te piti, i roto i terà parau e, te mea eita ràua e tüàti, tei
nià ihoâ i te huru arataîraa. la haapaô noa anaè te reira
pupu poritita i ta na pupu, te hahi ra. Màîtihia ai te hoê
upoo faatere, eere no te haapaô noa hoê pae. Aita, no te
tàatoà o na i màîtihia ai. No te tàatoà o na i titauhia ai no
te arataî. Te mea râ e îtehia nei, e te reira atoà ta te
Ètàrë-
tia Porotetani Mâôhi àroraa, ia faaea paî te mau arataî
fenua i te hiô pupu i to tâua nünaa, ia hiô-nünaa-hia rà, ia
arataîhia teie nünaa mâôhi ia au i to na hiroà e ta na peu.
la here te mau pupu poritita i teie nünaa. la vaiiho ihoà te
tiàmâraa i te taata ia màîti i te taata ta na e hinaaro. Aita i
mana mai
te reira taata, aita o na i tià mai, ua tià mai e
taata ê, eita ia e tano ia hiô àpaàpa o na, ia hiôhia rà no te
tàatoà.
E, terà te tiàraa o te Ètàrëtia Porotetani. Te mau ôhipa
atoà o të ôre e tüàti faahou i nià i te arataîraa mà o teie
nünaa, e tià o na i nià no te parau. E ia parau anaè hoî o
na, e parihia ia e, te poritita atoà ra o na. Na vai e pari ra.
Na te mau arataî poritita ihoà hoî ia. Te reira ia te tahi
i te mau fifi
manaô.
Ehia rahiraa pupu poritita, ia tae anaè i te
hopeàraa o ta na porititaraa, e hinaaro te tahi e,
faatere, e hinaaro te tahi e, na na e faa¬
tere, i ô e tupu ai te mau fifi e rave rahi, ua riro ta
na na e
râtou parau ei parau vavi noa.
Poroî
E, te manaô hopeà ra, e manaô ôaôa ia, no te mea, ia
hiô anaè vau i roto i teie faanahoraa ta tâtou, aita tâtou e
mohi noa ra i nià ia tâtou. Te matara ra rà ta tâtou mau
ôhipa i roto i te oraraa o teie nünaa. E tàpaô haapàpü e,
I mua i te mau taime i haerehia mai e tâtou, mea
terà te tiàraa o te Ètàrëtia, ia haere o na e fàfà, e aha te
taa ê rii te poritita. I te reira tau, eere te taata mea horo
manaô e vai ra i roto i to tâua nünaa no te huru arataîraa o
noa. E màîti
to tâtou fenua : te pae ânei o te oraraa poritita, te pae ânei
ihoà râ, e haere ânei au aore ra eita.
Te vâhi e tüàti ai te Ètàrëtia e te mau faatere poriti¬
o
te oraraa faaroo.
ta, i roto ia i te îmiraa ràveà i mua i te mau fifi tei iri i
nià i te nünaa. Ua tupu te tahi mau peàpeà, eita e roaa
Ta ù poroî no teie mau ôhipa e tupu no teie mau
taime i mûri nei, i roto i te mau màîtiraa, e màîtiraa âpo-
faahou i te faatereraa fenua ia faahau, e titauhia te tau-
oraa rahi
Ètàrëtia Porotetani. O ràua terâ e âmui ra no
te îmi i te ràveà. Ua àfaro anaè, ua tupu te hau.
turu a te
Mai te mea, e parau no te maitaî o te nünaa, ia
ôhipa ia te poritita i reira, oia hoî te îmiraa i te ràveà ia
tupu te hau.
Alfred Tetuaaui drometaa faatura
mau
teie e haere mai nei, i mûri mai, e màîtiraa no te
ôire, e vaiiho te tiàmâraa i roto i te nünaa, na na e
hiô i te taata ta na e hinaaro ia riro ei arataî no na e ia faaturahia te reira manaô to te nünaa.
Adrien Flores,
Vaetua drometaa
^
M'
Veà Porotetani n 3 / Février 2008 :'^15
Dosier
Paofat
Par u
I
Putuputuraa
faaineir^ai
dÈmetiÆj^r!btetanit
a te Cevaa
i Roma
Te rhau faatere o te CEVAA
Te Tômite faatere a te Defap
ai te 12 e tae atu i te 18 no tënuare, ua tupu na
Cevaa i roto i te Ètâi'ëtia
porotetani no îtaria i Rôma (Église évangélique
te putuputuraa a te
i’Italie). E Ètâreda mero atoà teie no te Cevaa.
Ètarëtia ia patu i to na orai ta na mau tâpura ôhipa mâ te tiàturi noa i nià
na iti, ua tià i teie
)
e te
itoito o to na mau mero. I teie mahana, ua
àretia ei hiôraa na te mau Ètarëtia o te Cevaa e
Mai te mau Ètârëtia atoà o teie fenua, te turuhia nei
râtou e te Hau Itaria. No teie nei râ Ètârëtia, ua pâtoî roa o
ia i te faaôhipa i te moni a te Hau no to na oraraa faaroo,
mai te paturaa i te mau fare pure. Te faaôhipa nei râ, no te
turu i te mau ôpuaraa a te mau
tâàtiraa i Itaria iho e aore
ia i roto i teie nei ao.
g Tômite teie e âmui ra i te mau Ètârëtia
porotetani no
Farâni tei ani mai ia tià atu te Pei'etiteni o te Etârëtia
Porotetani Mâôhi i roto i ta na âpooraa no te àparau i nià i
jg
ôhipa e ravehia nei e te Etârëtia i te fenua nei e i
ajoà i te mau ôhipa e tano ia rave âmui e râtou i te
nrau
matahiti i mûri nei.
E 3 tumu parau i tuuhia mai. Te hura o te oraraa o te
nûnaa mâôhi i teie mahana i mua i te mau fifi poritita, te
ôhiparaa a te Ètarëtia, te hiôraa i te parau no te tonoraa i
te maü taata no te ôhipa i roto i teie nà Ètârëtia e piti.
Ua faahiahia te mau tià i mua i te mau ôhipa ta te
Ètârëtia porotetani mâôhi e rave nei e i mua atoà i te mau
feruriraa e ravehia nei i roto ia na nà roto i te haafaufaaraa
O ta tâtou ia i fânaô nà roto i te tauturu i noaa no te
mau
tâpura ôhipa a « Moruroa e tâtou ». E tano e parau
e, na te Hau Itaria i tauturu i te nûnaa mâôhi i roto i te fifi
ta na e faaruru nei no te mau tamatamataraa âtômï i faatu-
puhia i nià i to tâtou fenua.
i te Parau a te Atua. Ua riro te reii'a ei faaitoitoraa ia râtou
i te haafaufaa atoà i te reira parau i roto i ta râtou mau
pàroita e i roto ihoà râ i te nûnaa faai'oo.
No te tauturu i ta na faaîteraa i te hinaaro o te Atua, te
Te hoê o te mau tâpura ôhipa e amo-itoito-hia nei e
teie Ètârëtia. te tautururaa ia i te feià i faaruè i to râtou
tiàturi nei te mau Ètârëtia porotetani no Farâni e te vai
mau ra te faufaa i
roto i te tonoraa i te mau rave ôhipa a te
Ètârëtia i roto i te tahi atu Ètârëtia.
fenua no te haere mai e îmi i te ôhipa, e îmi i te ora i nià i
to râtou fenua. Te rahiraa o râtou e mea tomo huna noa
mai ia e aita ta râtou e parau tiàraa taata, aita hoi e parau
faatià no te noho i Itaria. Ua faataahia te tahi mau ôrometua no te rave i teie tuhaa ôhipa i rotopü i
teie mau taata.
I mua i te tahi mau parau fifi, mai tei orahia mai e
tâtou i mua i te parau o te âtômï, te tiàturi nei te mau
Ètârëtia porotetani no Farâni, e tuhaa atoà ta râtou i roto i
te tururaa i te Ètârëtia Porotetani Mâôhi nâ roto i te faaiteraa i to na manaô
i mua i te Hau Fai'àni.
Te tiàturiraa e vai ra i roto i teie Ètârëtia, e tuhaa ta na
i roto i teie huru àti e fârereihia nei e te mau taata i faaruè
i to râtou fenua. E tano e parau e, e mea rahi o râtou i
Èuropa. Na te huru o te oraraa i to râtou fenua, i tûraî ia
râtou e imi i te ora i te tahi atu fenua noa atu te fifi e vai
ra
E tià ia haamauruuruhia teie Tômite tei faatupu i teie
nei fàrereiraa no te haamaitaî i te mau tûàtiraa i roto ia
tâtou e râtou.
i mua. I mua i teie huru fifi ua hinaaro te Ètârëtia e
i te reira parau ei ài'oraa na na i teie mahana mai te
Ite atoà i te mau faatauiraa ta te reira mau taata e faatupu i
rave
roto i te oraraa o te Ètârëtia. Te haamanaô mai ra teie
parau i te tiàraa o te Ètârëtia i mua i te tîtauraa a te Atua.
Veà Powtetani n°3 / Fepuare 200%
Taaioanui Maraea,
Taarü drometua
Heremona
Parm
Heremona e te pù âpï
no te faaineineraa i te nünaa
Eparau haapapa teie na te faatere o te âua pipi no Heremona, ta na i vauvau atu i roto i te âpooraa faatere no Tiunu-Tiurai 2007. Te faaite ra o ia i
te mau rëni rarahi no te oraraa o te âua i teie mahana e te ôpuaraa a te
Etârétia no ta na pü faaineineraa.
a) Te parau o te faatere
I te Âpooraa Rahi Âmui i te 2003 i Toàhotu, ua faaue
faahou na te Ètârëtia ia Taoàhere ôrometua e faatere i te
Âua pipi ôrometua no Faiere-Heremona i te tau faatereraa
(2003-2007). O ta na à ia i rave âmui noa na e te Tômite
heremona e nà Mono faatere o Natupuài t (2003-2005) e
Natupuài v (2005-2007), tae noa atu i te mau tiàrauti
ôhipa (Emma, Tihiri v, Marama v, Vanina), te mau ôro¬
metua tàmau (Tehaapapa t, Marama t, Tihiri t), te mau
pipi raatira hepetoma, e te mau tômite ôhipa rau a te Âua.
o
Mea faufaa te reira, no te tauturu i te tahi e te tahi i te
amo i ta na
hôpoià, ia au i te mau fâ e te mau titauraa
tumu a te Etârëtia no ta na Âua pipi ôrometua.
e) Te parau o te pipi
E ô mai te pipi i te f aaineineraa i te Âua, i mûri aè i
te mau mono ei arataî, ei tiàrauti, e ei ôrometua, mai tei
ravehia na no Taoàhere mà, Marama mâ, lotua mà,
Natupuài mà, Emma, Tihiri mà, Manaèna mà, Teihotua
ma.
h) Te parau o te tâatiraa âua
Mea pàpü, e na te mau Âua pipi no Moana-nui-àtea i
haamau i te « tâatiraa Spats », e ta na mau arataîraa âmui.
Inaha, na te reira atoà i tauturu i te faanaho-màite-raa i te
Âua, te ôpere-màite-raa i te haapiiraa, e te hôroàraa
hiôpoà-màite-raa i te reira i te Vaehaa, te Tua e te
Papa. Eita atoà e aramoinahia ta te « tâatiraa Spats » faaitoitoraa i te mau Âua ia faatupu i te mau fàrereiraa i
rotopü i te pipi e te ôrometua no terà e terâ Âua. Eere rà i
oraraa
e te
te mea ôhie i te rave i te reira, a taa atu ai te tahi faanahoraa Màôhi e Kanaki
i orahia na i nà matahiti 1994,2004.
to na manuiaraa i te matahiti Imiraa ràveà no te feià aita e
Bac e aita roa atu e püîte ta râtou, aore ra, i mûri aè i te
matahiti âpeeraa no te feià e Bac e ua hau atu ta râtou
püîte. Ua îtehia te maraaraa te feiâ e Bac ta râtou, e te
vahiné taanoa. Teie râ, ua îte-atoà-hia te topa o te feiâ no
te pupu matahiti imiraa ràveà. E tano atoà e parau, te
türaîhia ra te tàne aore ra te vahiné a te pipi i te haapiiraa,
e ua riro atoà ei ràveà faaruperupe i nà piha haapiiraa no
nâ Papa 1-2. Te tahi atoà, no te hinaaro faaiti o te Ètârëtia
i te vai-ôtare-raa vetahi Pàroita, aore ra, vetahi Pü e te
Âmaa, i iti atoà mai ai ta na tonoraa i te pipi i te faaravaîraa faaineineraa, i mûri noa aè i te tau i te Âua. E mai te
mea ua
tàpaôhia na vetahi, aita rà ia i tupu no te ineine
i) Te faaâpiraa Âua
E parau rahi teie i roto i te tuatua o te Ètârëtia e te
Âua, no te mea tei nià i te Âua to te Ètârëtia türuîraa no
te faaineine i te mau tïaî e arataî Pàroita, Fenua, Tuhaa,
Ètârëtia. E inaha, o râtou hoî o të faaineine atu i te Nünaa
e te
arataî o te Vaamataèinaa, te Âià e te Hau i mua i te
Ètârëtia e
Âua, ia manaônaô tàmau i te parau o te mài'amaramaraa
o te fà e te àveià, te tiàraa e te
ôhipa a te hoê Pü faainei¬
oraraa, te faaroo e te tàviniraa. E titauhia ai i te
te
neraa taata e arataî Màôhi
mai te Âua pipi ôrometua te
huru. I haamata ê na to na parau e ta na ôhipa i te mau
matahiti 1820raa ra i Moorea, Tahiti, Tahaa, Raîàtea, e tei
ôre o te manaô.
Tahiti nei mai te mau matahiti 1900 ra e tae mai à i teie
jQ Te parau o te ôrometua
mahana. Aita rà e aramoinahia ra, e ua rave te
Rahi Âmui i te faaotiraa i te 2001 i Ârue, « E patu i te
Âpooraa
Ua îtehia te maraaraa te rahiraa ôrometua tumu, mai
te fàito 3 e tae atu i te 4, e te rave ôhipa âfa taime, mai te
fàito 1 e tae atu i te 2. E ua vaivai te ôrometua tauturu i
nià i te fàito 6 e tae atu i te 8. Teie rà, ua îte-atoà-hia te
rahiraa ôhipa Ètârëtia e Oitumene i iri i nià i te tapono o
te mau ôrometua. O tei riro te reira, i te haauiui i mua i te
Âua âpï i te hoê vàhi âpi, e mâ te tàamu i te reira i te Pü
âpï no te mau faaineineraa Nünaa. » O Hurepiti-Tahaa ia
te vauvau âpi tei tàpaôhia na, no te mea e pàhono te reira
i te ôpuaraa, o tei faauehia i te Tômite heremona e te
tômite tauturu ia tuatàpapa e ia tàmata i te faahôhoà i te
tau faatereraa âpi, 2007-2011.
fàito taata e te taime tano e hinaarohia no te âpee mâite i
te faaineineraa o te pipi e to na
ùtuafare. Te vai ara noa
atoà ra râ te Ètârëtia i nià i te faaineineraa tàmau o te ôro¬
metua ia au i te manaô e faaravaî e e haamaraa tàmau i te
mau
Joël Hoîdre,
Taoàhere ôrometua
fàito püîte. E ia au atoà hoî i te manaô e faaineine i
Veà Porotetani n°3 / Février 2008
17
Ètârëia
Moruroa e tatou
Le tribunal de Tulle reconnaît
Comuniqé
la faute inexcusable du CEA
à l’égard d’un ancien
de Moruroa
Le Tribunal des Affaires de Sécurité Social de TULLE a rendu mardi 8 janvier 2008 son
délibéré dans l'affaire opposant Monsieur Gilles DELAMARE-OUBRON à ses anciens
employeurs (SOTRAPLEX, DORIS, SOGRETRAM) Le Tribunal a reconnu la faute inex¬
cusable de la société SOTRAPLEX. Cette reconnaissance de la faute inexcusable ouvre
droit à la majoration au maximum légal de la rente servie à Monsieur DELAMARE.
.
Le tribunal deTulle a également désigné un expert
dont la mission sera d’évaluer les préjudices subis
par Monsieur DELAMARE, afin de permettre au
tribunal de fixer le montant de l’indemnisation qui lui
sera allouée. Monsieur DELAMARE
a été
employé par
la SA SOTRAFLEX du 16/06/1986 au 08/01/1997,
scaphandrier puis comme chef de chantier. Au
période, Monsieur DELAMARE a effectué
plusieurs missions pour le compte d’EDF et de Cogéma,
mais surtout pour le Commissariat à l’Energie atomique
pathologies inscrites sur le même tableau n° 6 des mala¬
dies professionnelles dues aux rayonnements ionisants.
La « faute inexcusable » devra-t-elle être invoquée
contre la CPS qui, de fait, se refuse à accorder l’égalité
des droits entre travailleurs polynésiens et travailleurs
métropolitains.
comme
cours de cette
Association Moruroa e tatou
Papeete, le 8 janvier 2008
de Moruroa.
Haapotoraa
Entre 1988 et 1996, M. DELAMARE effectuait à
Moruroa des missions de deux mois et demi par an. Il
disposait du statut de personnel directement affecté aux
travaux sous rayonnements ionisants.
M. DELAMARE, membre de l’Aven, est atteint d’une
leucémie à tricholeucocytes qui a été diagnostiquée en
2003. Le 9 Mars 2004, la Caisse Primaire d’Assurance
Maladie de la CORRÈZE avait reconnu le caractère pro¬
fessionnel de sa pathologie inscrite au tableau n° 6 du
code de la sécurité sociale. Un taux d’incapacité perma¬
nente de 30% lui avait été notifié par la Caisse.
Me Jean-Paul Teissonnière, avocat de l’Aven et de
Moruroa e tatou, est très satisfait de ce délibéré pour son
client : «Il s’agit du premier jugement pour faute inexcu¬
sable que nous obtenons, qui confirme l’obligation de
sécurité et de résultat à laquelle l’employeur est assujet¬
ti.»
Moruroa e tatou se réjouit de ce résultat positif pour un
employé civil métropolitain qui travaillait à Moruroa
comme de nombreux travailleurs polynésiens. Moruroa e
tatou constate une nouvelle fois que la Sécurité sociale en
France est en train d’établir une jurisprudence favorable
aux
travailleurs de Moruroa atteints d’une maladie inscri¬
te au tableau n°6 des maladies professionnelles dues aux
rayonnements ionisants. De plus, comme c’est le cas à
Tulle, les tribunaux des Affaires de Sécurité Sociale
M
Ê
fa tupu te haavaraa i te hoê rave àhipa
J farânii O Gilles
DELAMARE-OUBRON
dire
TULLE i
fenua farâni.
tâne
te
te
no
Ua àhipa maoro o ia mai te matahiti 1988 e tae atu
i te matahiti 1996 i roto i te pü
àhipa pâriirii i te
moihaa âtômi «Commissariat à TEnergie atomique
de Moruroa». Fatuhia teie tâiete e SOTRAPLEX,
DORIS, SOGRETRAM. Ua faautuàhia teie tâiete i
te mea ia e, e tüàtiraa to na mai e te taèro no te
paura âtômi.
Te manaà o Jean-Paul Tessonière, te pâruru o
te Aven e Moruroa e tâtou : « Teie te haavâraa
matamua roa ua upotià mâtou, e hape teimaha eita
e tià ia
fâriihia, tei haapâpü i te hape o te fatu
àhipa i mua i te mau faaheporaa no te mau pâruru
àti.
»
I te fenua nei, te peàpeà nei o Moruroa e Tâtou
i te faaotiraa a te CPS, eita e fârii te mai o te mau
àhipa no Moruroa, râtou tei roohia i teie àti i
Ua tâpaàhia teie
mai ei numera 6 i nia i te tâpura no te mau mai tei
itehia e te pü turu utaa no Farâni.
rave
te tau a àhipa ai râtou i Moruroa.
confirment les décisions des caisses de Sécurité sociale
en
reconnaissant « la faute inexcusable
»
de l’employeur
de personnels ayant travaillé à Moruroa.
No Roland Holdham
àre e tià ia fâriihia
Moruroa e tatou s’indigne de l’inaction de la CPS qui
rejette systématiquement les dossiers des anciens tra¬
vailleurs polynésiens de Moruroa atteints des mêmes
18
Veà Porotetani n°3 / Fepuare 2008
: «
/ mua i teie faaotiraa
ta te Haavâ : Teie mai teimaha, ua riro ei hape te
» e
îte ânei te CPS i te reira. la
àre râtou e tâuà i teie faaotiraa, aita ânei te reira e
faaite noa mai ra i te taa-ê-raa i roto i te mau taata
mal no farâni e te mau taata mai no te fenua nei.
Veà porotetani
»
Moruroa et nous
Comuniqe
Papeete, 13 décembre 2007, Jeudi 13 décembre, M. Hubert Clément, ancien marin du Morvan
et de la Moselle en 1968 et membre de l’Aven du Gard, s’est recueilli avec plusieurs membres
de sa famille devant le monument à la Mémoire des victimes des essais nucléaires de Papeete.
Français, Algériens et Polynésiens - au nom de sa
sécurité et de son rang parmi les nations. » Et pour
-
Malgré une pluie battante, la cérémonie a été plei¬
ne d’émotion. M. Clément a
rappelé son séjour
à Moruroa, expliqué son silence de trente ans
sur ce qu’il avait vécu du temps des essais nucléaires et il
a exprimé sa solidarité et celle de l’Aven envers ses
camarades polynésiens. «Ici, c’est le seul lieu de Mémoire
où nous pouvons nous recueillir en souvenir de tous ceux
qui sont morts ou qui soujfrent encore aujourd’hui à
cause des essais nucléaires, a-t-il déclaré. La République
doit reconnaître les souffrances infligées à tant d’hommes
Haapotoraa
/te mahanamaha 13 no titema2007, t/a àmii
signifier que nous ne devons pas oublier les risques éga¬
lement encourus par les générations futures, Hubert
Clément a déposé une gerbe de fleurs sur le monument
accompagné de ses deux enfants.
Roland Oldham, président de Momroa e tatou,
accompagné d’une petite délégation d'anciens travailleurs
de Moruroa, a remercié Hubert Clément et sa famille
pour leur geste de mémoire et de solidarité. <■ Ce monu¬
ment, selon la tradition polynésienne, est construit avec
des pierres de notre pays symbolisant nos cinq archipels.
a-t-il dit. Ces pierres sont plantées là pour crier la souf¬
france de tous les anciens travailleurs de Moruroa mais
aussi de tous les habitants de nos îles victimes des consé¬
mai te ùtiiafare o Hubert Clément tâne, faèhau
quences de 193 essais nucléaires. Ces pierres sont
ihitai e to na mau fétii i mua i te tâpad haama-
debout, comme notre déteiinination à faire reconnaître le
naàraa i te mau taata tei pohe i roto i te rave a te
paura
âtômi.
Noa atu te ua, ua haapaà o ia i ta na ôroà haamanaàraa, ma te mâmù no te haapâpü i to na turu i
te àroraa a te mau rave àhipa no Moruroa, ia tupu
te parau tià e te paraît mau, e teie to na reo : « Teie
anaè te vàhi i reira e tià ai i te mau taata atoà e
haere mai no te haamanaà i te feià tei mate e te feiâ
e mauiui ra
i teie mahana i te rave a te mau tamata-
mataraa âtômi. la ite te hau farâni i te fifi o ta na i
faatupu i nia i te niinaa farâni, porinetia e Areteria.
O râtou tei àhipa no te pâruru ia Farâni, i tae ai o ia
i nia i te fâito o to na pûai i teie mahana. »
Veà porotetani
droit des victimes. Ces pierres sont dressées pour rappe¬
ler à l’EtatJj-ançais qu’il doit reconnaître ses responsahilités.
»
Le symbolisme des pienes du lieu de Mémoire était
d'autant plus profond que M. Hubert Clément vient ici en
Polynésie pour mettre en place un projet de coopération
entre les sculpteurs et tailleurs de pieiTe du Gard et les
sculpteurs de pieiTe des Marquises. « Dans le Gard, la
fradition de la taille de la pierre est plus que millénaire.
a-t-il ajouté. C’est avec les pierres de nos carrières que
tes Romains, il y a vingt siècles, ont construit te fiimeiK
Pont du Gard et les arènes de Nîmes. Aujourd’hui nos
sculpteurs gardois veulent partager leurs savoirs arec
leurs lointains compagnons des Marquises qui. eu.x aussi,
sont héritiers d’une longue tradition de la pierre. "
S: ifefeà Porotetani n 3 / Février
Te Atua, a horoà mai
i te püai, ia riro màtou
ei mau âmutraa
faatiàmâhia
Ua îritihia mai teie mau tuhaa matamua no roto mai i te vauvauraa tei rautihia e te
Peretiteni no Patitifa no te Amuitahiraa no te mau Etirétia no teie nei Ao,
Tematauira Tiàtono, John Doom no te iritiraa i te Apooraa Rahi Amui a te mau
Ètârétia no Patitifa. Ua tupu te âpooraa i te Âua Pipi no Kanana Fou i PagoPago
Samoa mai te 2-8 no Tetepa 2007.
Patitifa, to tatou ùtuafare
-
Te tâatoàraa o Patitifa, tae noa’tu i te pae àpatoèrau
ia tupu te faatereraa hau manahune, ia ôre ia tupu te
Patitifa, te amo nei i te oraraa faufaa o te Ao
nei, i te pae ihoà rà no te faufaa o te moana (60 %
o te ià te taiàhia nei i roto i teie Ao no Patitifa nei) : te vai
nei te môri-ârahu, te paù-ahi, te faufaa i raro i te fenua, te
one, te îriîri.
faataahuriraa Faatereraa mai te fenua Fitî e te faatere¬
I Patitifa nei, mea au aè na tatou tei rôpû maitai o
Patitifa i te tàpura fenua. E tei reira to tatou Ao. Tei rôpû
Nuu faèhau no te Hau i roto i to tatou mau motu no
no
-
ta tatou mau àroraa no te ôhipa ôre i roto i te mau
ôire e te mau ôhipa îino e haere noa’tura i te ûànaraa
mai te tupu noa nei i te fenua Pàpua. Te ôhipa nei te
Patitifa no te faahau i te mau fifi.
te moana i to tatou oraraa. Parau mau, eere to tatou mau
-
huiraatira i te mau huiraatira rarahi, ua ôperehia râ o ia i
nià i te hoê tuhaa rahi tei araihia e te moana.
manahune i te fenua Tonga.
raa hau
te tâmau noa nei â te mau peu îino o te Aifenua. Aita
tatou i pôuri e ua faaôhipahia o Patitifa, no vetahi mau
ôpuaraa tià ôre no te mau îmiraa moni-repo.
Te mau
-
fenua no
Te moana Patitifa, e 28 % to na rahi i nià i te tàpura fenua o teie nei Ao. O Patitifa te
Mitronetia,
Meranetia,
Porinetia, o ta
o teie nei Ao i roto i te moana Patitifa
tuhaa rahi aè i roto i te mau tuhaa atoà o teie Ao. E 6 te tâatoàraa o te mau tuhaa fenua
:
O Marite, Initia, Pakistan, Marite Ratino,
Afirita, Èuropa Hitiaa oteràe Tooà o te rà, e toe à te vàhi fâriiraa i vetahi atu fenua.
tatou ia e
parauhia. E ora fàtata nei tatou i te nâtura. Te mau
nanuraa miti aore ia te matai e farara ra, tei
roto ia i te
oraraa e te mau mahana atoà o te Nünaa.
E tuhaa taa ê mau à to tatou tei araihia e te moana, o
Patitifa anaè i to na huru. Te manaô nei to te Ao nei e, ua
rte râtou o vai tatou. Tuhaa hitihia e te mahana e te raî
teatea, âua-haati-hia e te mau hôtera au maitaî. O tatou râ,
ua îte ia tatou e, eere te reira to tatou hüru.
E parau mau, ua riro te fâriiraa râtere, ei îmiraa faufaa
tumu. Aita to tatou huru i au i te mau hohoà ta râtou e
màtaîtaî nei i roto i te mau parau faatianianiraa e aore ra i
te mau hôhoà ta râtou i pata haere. Tàtou tei pâpù e, ua
hau atu tatou i te reira huru hiôraa ta râtou.
Ua îte tatou i te mau àroraa ta tatou i àro na io tatou nei :
-
faaôhipa¬
ei vàhi tàmatamataraa i te
tüpita àtômi i
te vàhi àtea
parau nei to tatou ùtuafare. Te parau o verâ e te parataito
o Patitifa, e Nünaa rau te Nünaa Patitifa, rave rahi mau
reo e
ua
hia o Patitifa
te maraa mai ra te miti e te fifi atu ra te oraraa o
vetahi o tatou, mai te hôhoà e te parau i piahia i roto i
te hoê veà no Patitifa, tei parau e
: la faaîte tàtou i to
tàtou tàpaô aroha hopèa i te mau motu Kiribati,
Marshall, Tokélau, Tuvalu.
roa io
râtou, e tei faafifi i to tâtou mau Nünaa.
te tâpü-noa-raahia te mau uru-ràau i te mau motu
Toromona mâ e i te fenua Pàpua. Te heru-noa-raahia e
-
te tâpü-noa-raahia te mau mouà i Taratoni, i Nauru
aore ra i
Bougainville. Te heruraa repo mouà i
Bougainville i te pü no Paguna, âfa kirometera te
hohonu o te âpoo i ôhia, e ua raeàhia e 7 kirometera ia
faati i teie âpoo.
-
te faaruèraa te taata i to râtou mau vàhi nohoraa no
te haere mai
i roto i te ôire, aore ia te tere atu i roto i
te tahi atu motu e aore ra, reva roa i te ara, no te îmi
raa: ua
hau e 5 taime te rahiraa taata Rarotoà i
Aotearoa, Niu-Terani e i te Fenua âià o Rarotoà.
la hiô tàtou i te parau tuatàpapa o to tàtou mau pae
fenua, te mau fifi i fârereihia na e tàtou, na te reira e
haapàpû mai e, hoê à to tâtou àravihi e râtou no te feruri i
te mau parau i roto i teie mau putuputuraa, i mua i to
Europa e to Marite. I te tahi taime, mea maitaî aè tàtou. E
aha te tumu i horoà atu ai au i mua ia ôutou i teie mau
hiôraa. No te mea ia e, ua hinaaro vau e haamanaô ia
tâtou e, te vai nei te îte e te àravihi i roto ia tàtou.
20|.
Veà Porotetani n°3 / Fepuare 2008
i
te ôhipa e te moni no te oraraa o te ùtuafare. Ei hiô¬
Les deux grands responsables du
Conseil oecuménique et du Pacifique
Vous trouverez ci-dessous des extra¬
its du Message du Président du
Conseil Œcuménique des Eglises
pour le Pacifique, le Diacre
Tematauira, John Doom, prononcé à
l'ouverture à l’Assemblée Générale
Pacifiquef notre demeure
du PCC. Cette Assemblée s'est tenue
au
Collège Théologicpie de Kanana
2007
Fou du 2 au 8 septembre
notre région ; mais nous avons aussi participé à des actions
diplomatiques pour ramener la paix entre nos pays.
Nous sommes conscients des effets préjudiciables de la
colonisation qui se poursuivent encore aujourd'hui.
Nous savons encore que notre région a été utilisée et abu¬
sée par ceux qui profitaient de « l'argent sale ».
Nous savons aussi qu'on a exposé notre région à des
risques afin que d'autres parties du monde puissent expéri¬
menter leurs armes diaboliques loin de leurs propres fron¬
La région entière, y compris le Pacifique du Nord, est un
contributeur majeur à l'économie mondiale, avec des
zones de
pêche étendues (60% du poisson pêché dans le
-
monde vient du Pacifique), avec du pétrole, du gaz, des centres
miniers, du sable et du gravier.
-
Ici, dans le Pacifique, nous préférons des cartes du monde
qui présentent notre Océan Pacifique au centre. C'est notre
monde. L'océan est notre centre. Nos populations ne peuvent
pas être de grandes populations, mais nous sommes éparpillés
sur une région immense.
-
tières.
Nous constatons le déboisement de nos forêts dans tes îles
Salomon et en Papouasie Nouvelle Guinée.
Les exploitations minières en Nouvelle-Calédonie, à Nauru,
-
La Micronésie, la Polynésie et la Mélanésie sont des
régions que nous appelons « chez nous ». D'autres les appellent
le Paradis. Nous sommes des populations merveilleusement
variées, avec beaucoup de langues. Nous vivons près de la natu¬
re. Les marées
et
les vents font
partie intégrante
de notre mode de
vie.
Nous sommes
Les migra
L'océan Pacifique couvre approximativement 28% de la surface du monde. En fait, notre région
tions consti¬
est plus
tuent une
grande que toutes les terres émergées du globe. Nous pouvons accueillir dans notre
océan toutes les régions du monde : USA, Inde, Pakistan, Amérique latine, Afrique, l'Europe de
Est et de l'Ouest, et même nous avons encore de l'espace à offrir !
vraiment le
"Continent liquide". Un continent différent de tout autre conti¬
nent dans le monde. Nous sommes
unique !
Le reste du monde peut imaginer qu'il nous connaît comme
la région du ciel toujours bleu, du balancement des palmes au
gré des vents et d'hôtels où H fait bon vivre. Mais nous savons
que nous sommes plus que cela. C'est vrai que le tourisme est
un contributeur majeur de nos différentes économies. Mais nous
sommes plus que ce qu'ils voient sur les brochures
touristiques
et qu'ils rapportent chez eux dans leurs instantanés de
vacances. Oui, nous savons que nous sommes plus que cela.
Nous connaissons les luttes que nous avons dû entre¬
prendre dans la région :
-
Nous redoutons la montée croissante des mers qui mena¬
cent l'existence même de
quelques parties de notre région,
l'illustre par exemple la photo de la couverture de
notre document de travail. Adieu à Tuvalu et à d'autres
atolls ! Le journal Pacific Island Monthly avait titré sa pre¬
mière page: « Dites au revoir à Kiribati, aux Marshall
comme
Island, à Tokélau, à Tuvalu».
-
à Bougainville sont catastrophiques : la "Mine Paguna" a
1500 mètres de profondeur et 7 kilomètres de circonférence !
ou
Nous n 'ignorons pas les luttes pour la démocratie après
les coups d'Etat militaires à Fiji ou encore les cris pour la
démocratie aux îles Tonga.
Nous n 'oublions pas les conflits dus au chômage urbain et
à la violence grandissante qui sont devenus un problème
caractéristique
majeure de
notre région.
Pour assurer la survie économique de leurs familles ou même
de leur pays. Par exemple, la population des îles Cook installée
en Nouvelle Zélande est cinq fois plus nombreuse que celle qui
vit dans leur pays natal.
En fait, vous pourriez prendre presque toutes les luttes ou
les crises du monde pour vous rendre compte qu'elles .se repro¬
duisent, d'une certaine façon, dans notre région.
L'histoire de notre région, les expériences de notre région et
les défis auxquels nous faisons face dans notre région , nous
qualifient pour parler avec confiance dans n 'importe quel forum
international comme n'importe qui d'Europe ou d'Amérique. Et
parfois, nous sommes mieux qualifiés.
Pourquoi me semble-t-il nécessaire de vous faire partager
toutes ces considérations ? Simplement parce que je veux que
nous nous rappelions que nous sommes une immense région
d'expérience.
M. John, Taroanui DOOM
WCC President for tlie Pacific
TellFax: + 689.430905
Email: johndoom ©mail.pf
PO. Box 5456 98716 Pirae-TAHITI
-
préoccupant en Papouasie Nouvelle Guinée.
Nous savons qu'il y a des soldats de la paix déployés dans
-
Veà Porotetani n°3 / Février 2008
21
Etarei
porotetani
3.Te
Te faufaa o te tiàraa porotetani
i teie mahana i roto i te Ètârëtia
e te oraraa vaamataèinaa
4.Manô
O to tatou fenua
1. la haamanao tatou i te auraa
O teie taô
porotetani
No roto mai ia i te tahi reo
papaâ : “Protester/protestant”. E
pupu taata teie tei taeàhia e te mau
haapiiraa a Rùtero ma, e tei ôre i
hinaaro faahou i te auraro i te mau
Rôma. E no te reira huru i to râtou,
nei e tatou e “porotetani”.
Te mâramarama atoà ra ia
tatou e, aita to teie huru iôa i te
haamataraa e auraa e aore ia e fau¬
»
itUC
yi
nià i teie huru màîriraa iôa. Teie
Ètârëtia, i roto i to na
mai, i te haafaufaa i teie iôa i màîrihia no na.
P
Na mua roa, te faataa-ê-raa ia
na i
tuhaa o te iôa, ua hinaaro te ARA
e
haapâpü eiaha to tâtou noa tàate “feiâ arataî
muraa i te parau o
mai i te Reforomàtio, e aore ia i te
parau o te mau Ètârëtia i fànau no
roto mai i taua arataîraa manaô
ia parole
d6 liberté
i te mau matahiti i mûri
oraraa
3.1.1 roto i te Ètârëtia
I to tâtou faaotiraa e haapâpü i teie
ra”, i ta tâtou atoà râ haafaufaaraa
i te hiôraa “Reforomàtio” i roto i
te Ètârëtia porotetani màôhi i teie
mahana.
aujourd'hui
faa mai te peu e faaea te hiôraa i
ra, ua tià i te
te fenua nei
protestant
faatereraa a te Ètârëtia Tàtorita no
i piihia ai râtou i teie e parauhia
hiroà porotetani i roto i te
Ètârëtia e i roto i te vaamataèinaa i
pY
No reira, e hiô ia tâtou, e aha ta
te hiroà porotetani tautururaa i te
Ètârëtia i te pae no ta tâtou faaineineraa i te
I^CiLLSIC lîKFOKMKK
IMC FliViXFJi:
te Ètârëtia Rôma. Ua pâpü
maitaî atu ra e, te feiâ i fârii i teie
iôa, te feiâ ia tei ôre i hinaaro faa¬
hou i te tûàtiraa i roto ia na e te Ètârëtia Tàtorita Rôma.
hinaaro o te Atua.
raa ôrometua e tae noa atu
no
te ôhiparaa i roto i te
i te tau
Ètârëtia e
i te nünaa. Te faariroraa i te reira
parau, o te hoê ia papa o te faai-
3.2.1 roto i te oraraa vaamataèinaa
teie haapaôraa âpi tei ôre i faaea noa i nià i te iôa, tei
ia au i te hinaaro o to na Fatu, te Metia e ia au hoî i te
ta ia mai te taime no te faaineine-
neineraa ôrometua.
Ua pâpü atoà te taa-ê-raa e vai ra i roto i te feiâ i fârii i
haapàpühia râ nâ roto i te arataîraa faaroo parauatua (théo¬
logie) tei haamauhia e Rütero râtou Taravino mà, ta tâtou
e parau atoà nei te Reforomàtio (Réforme). Oia hoî, te
tïtauraa i te faatîtiàifaroraa i te mau aratairaa a te Ètârëtia
nünaa i mua i te Parau a
te Atua. E te reira hiôraa, e haama-
E parau pâpü teie no tâtou, te ôhipa nei tâtou i roto i teie
nei ao. Te auraa, e tuhaa ta tâtou i te hiôraa i te mau mea e
tupu nei i teie mahana i nià i to tâtou fenua. E tano ai e ui
ia tâtou e
-
:
E aha te tiàraa o te taata faaroo porotetani i roto i te
totaiete i mua i te mau fifi ta na e fârerei nei i te mau
mahana tàtaîtahi.
2. Te mau manaô tumu e tano e tâpeà mai
-
-
To te taata ia faahoïraahia i mua i te mana o te Parau.
To te Aroha hoo ôre o te Atua riroraa ei èà hoê roa e
noaa ai
-
i te taata te ora.
-
E aha ta na tuhaa no te tauturu i te nünaa tei reira o ia i
te oraraa.
-
E aha atoà te huru faaîteraa faaroo të tano ia na ia rave ia
au i te huru
To te faaroo o te Metia riroraa ei faatià i te taata faaroo i
mua i
te Atua.
tupuraa o te oraraa o teie tau.
âmui
Te parauraa e aore ia te fâriiraa e no roto tâtou e aore
I mua i teie mau parau haapàpüraa i te hiroà poroteta¬
ni, e tano ia ia tâtou ia ui e : Tei hea to tâtou faaôhiparaa i
teie parau i teie mahana i roto i ta tâtou tàviniraa.
ia e rave ôhipa na te Ètârëtia Porotetani Màôhi, eere ia i te
haapaô-noa-raa i te mau faanahoraa, te mau tàpura ôhipa a
Ètârëtia, te faaîte-atoà-raa râ i te tahi huru oraraa i to
tâtou faaroo i te Metia tei haere mai e heheu faahou ia
te
tâtou te huru mau o te Metua.
Taaroanui Maraea,
Taarn àrometaa
22
Veà Porotetani n°3 / Fepuare 2008
Apooraa Rahi Amui a te
Amuitahr
o
te
Te mau tià no te Etaretia Porotetani Maàhi e te utuafare o orometua Taase
Te pupuraa taoa a te Etaretia Samoa
mau
Te mau faatere o PCC
ètâr ia
Patifa
no
¥ea Porotetani n 3 / Février
Afareattu
ôüti.i {
i{ tncai (ut
no
Pehe
(Pélio i
No wto mai i to puta. ^"lo iMiau tid îp
WTÏÏTlWC
tminohi, àpi 13 ■ 14”)
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008