EPM_Vea Porotetani_200720081201.pdf
- extracted text
-
Ecoles
ldeanss
Noël
protestantes
Sommaire
2
Pofâtetani
4
•
•
Pinai o te fenua : Te fenua Moorea (Tuhaa matamua)
Avis à nos lecteurs
5
•
MENSUEL DELteBEFROIESTANIEMÂÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Édito de Président MARAEA Taarii
Actualités
Boîtë postale: 113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
6
Email ; veaporotetani@epm.pf
7
Directeur'de Publication
M ARAEA Taarii
Noël dans les écoles protestantes (Photos)
8
•
•
•
Fare âmuiraa “Tamara” i Mahina
Fare pureraa “Fare puà” i Papeari
Hepetoma pure no te Hoêraa o te mau marumetia
Rédacteim en Chef
TARIHÀA Lucien
ISecrétariat-Vlaquéttiste
POHUE Ben
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline MARAEATaarii,
TEURURAI Jean, IHORAI Jacques,
,
Dossier
9/15
V
•
Te Oitumene
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
L ’ Oecuménisme
et la collaboration de
MALÉ Érnile
^
I
documentation
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4700 ex.
Crédit photos
Veà Porotetani, TERAIARUE Allan,
TEREINO Rihau
~
16
Parau pâôfaî rri i*-| Il
17
Faaineineraa tàmau i te Tuhaa toru
18
Heiva nui 2010 (1)
19
Poetini vahiné en France
20
Ôroà noera i roto i te mau fare haapiiraa porotetani
21
Oroà noera i Uruaî a Tama
22
Jeux : C’est dans la Bible
23
Noël dans les écoles protestantes (Photos)
24
Paripari : Aimeho
Prénom :
Nom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2008 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEA POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNESIE FRANÇAISE
te fenua
0
pinài
Te
Te fenua Moorea (Te Tuhaa matamua)
Te mâîriraa iôa
Haapiti
Aimeho i te rara varu ia au i te faatiàraa a Tearapô
E 5 tuhaa i roto ia Haapiti :
Âtihâ, Ôio, Haapiti, Moruu,
Varari. Âtihâ e moti Pâroa e haere roa i Âtihâ.
Te parau o Aimeho
Ua parauhia o Aimeho i te rara varu no te mea ua faaauhia o ia i te hoê fee nui e nâ rara e varu oia hoî nü àvei e
Ôio e moti i Haapiti e haere roa i Ruarei.
Moruu e moti Ruarei e haere roa i Maenu e.
Varari e moti Maenu e e haere roa i Afaatëtea.
vaù ia au i te parau :
Faatoài
Te mau tâtuhaaraa o Aimeho
E moti Afaatëtea e haere roa i Teàhuâteaè.
I mua ra,e.l tuhaa to Aimeho i te rara varu : o Afareaitu,
Haumi, Maatea te iôa i nià, Haapiti, Faatoài, Teàharoa,
Teàvaro e îô raro.
Teàharoa
/ teie mahana, e 5 noa tuhaa to Aimeho : o Afareaitu,
Urufara, Opunohu, Vaihere, Pihaèna, Paopao, Paraoro,
Haapiti, Faatoài, Maharepa e o Teàvaro.
Maharepa, Temaè.
Te auraa o teie iôa, e taura roa e nati ra i nâ tuhaa e 8 :
Urufara e moti Teàhuâteaè e haere roa i Teùrutüîaiteau e
Afareaitu
E moti Mânino e haere roa i Mâtaùvaru o Afareaitu ia
fenua, ua parau-atoà-hia o Farearii. Te auraa, e fare faaîraa
i te hui tamarii arii e àitu.
Haumi
Âpuu.
Opunohu e moti i Teùrutüîaiteau e e haere roa i
Vaihere (Taareu) : E moti
e haere roa i Vaipahu e.
Âpuu
Pihaèna : E moti Vaipahu e e haere roa i Vaipipiha.
Paopao : E moti Vaipipiha e haere roa i Âpapa.
Paraoro : E moti Âpapa e e haere roa Teàuapuaa.
Maharepa : E moti Teàuapuaa e haere roa i
Teruanevaneva.
E moti Mâtaùvaru e haere roa i Teruaupoo o Haumi ia
Temaè : E moti Teruanevaneva e haere roa i Toàtea.
fenua.
Teàvaro te iô i raro
Maatea te iôa i nià
Te iôa râau o Teàvaro e moti Toàùra e haere roa i
E moti i Teruaupoo e haere roa i Pâroa e o Maatea ia
fenua.
Faramoo.
Vaiàre e moti Faramoo e haere roa i Mânino.
Te Tomite Faaineineraa Tâmau
AVIS A NOS LECTEURS
Aita te moni veà i taui, e ua faaea noa inià i te fâito L’abonnement n’a pas augmenté et le nombre de
10 Veà i te matahiti. No te faaôhie i ta tatou taià-
raa, ua vai noa ihoâ te hum o te veà i nià i te fâito
mâtauhia e tatou. Te faahaehaa atu nei i mua i te taere o
te mahitiraa mai ta tatou mau
veà, e te manaà nei au e, e
vai noa terâ tuàtiraa to tatou nâ roto ânei i te hooraa i ta
tatou veà, to àutou mau manaà e ta àutou mau parau ta
àutOLi e faatae mai no te faaî i ta tatou veà.
Te manaànadraa, ia riro noa te Veà Porotetani ei
Veà par an est de dix. Nous gardons toujours le
même format, ainsi vous vous retrouverez plus
facilement dans vos pages et rubriques préférées. Je sol¬
licite votre indulgence pour les retards occasionnés en
espérant que vous continuerez à soutenir le Veà
Porotetani par vos abonnements, vos réactions et vos
articles.
moihaa no te haaparareraa i te mau parau i roto i te
Mon souhait, que le Veà Porotetani demeure un
outil d’information et de communication au sein de
Ètàrétia.
rÉghse.
■âS
Traduction, Veà Porotetani
Le Président MARAEA Taaroanui
Pasteur Taarii
4 IM
Veà Porotetani n°2 / Déc 07 - Jan 08
y
La semaine de prière pour l'unité des chrétiens
initiée par le Conseil œcuménique, a la voca¬
tion de rassembler les églises confessant le
Christ comme Seigneur. Dans notre pays, cette pro¬
position ne fut que très partiellement et sporadique¬
ment vécue par les deux principales églises.
Protestante et Catholique. Les difficultés sont
diverses, et paraissent quelques fois insurmontables.
Et pourtant, il suffirait d'un rien, d'un engagement
personnel, d'une rencontre avec l'autre, pour que les
choses se mettent en place et que la magie de la ren¬
contre s'installe dans nos cœurs de chrétiens déjà
prêts à entrer en communion avec le Seigneur qui
nous appelle à l'unité.
Malgré cette perspective heureuse qui ne peut
laisser indifférents, nous continuons à nous
enfermer dans nos convictions étriquées et stériles.
Chacun chez soi, priant pour l'unité des chrétiens du
nous
Te hepetoma pure no te hoêraa o te mau maru-metia
rautihia e te âmuitahiraa o te mau Ètârêtia o teie
nei ao (COE), o te îmiraa i te hoêraa no te mau étâ-
rètia atoà o te fàî e
letu Metia, te Fatu.
I ô tatou nei, taua ôpuaraa ra, eere i te mea ora-maitaîhia e nâ ètarëtia porotetani e tatorita. E rave rahi te mau
fifi, inaha hoî, te ani-noa-hia nei ia fârerei te tahi i te tahi,
a
riro atu ai te reira ei râveà e hoê ai tatou i roto i te
Metia.
monde. Telle est la situation actuelle que nous vivons
aujourd'hui.
: o
Noa atu te reira mau tütavaraa, aita e îtehia ra te vàhi
âpi, te auraa, te faaea noa nei tatou i roto i to tatou iho
mau
Pour nous consoler, ou pour faire comme les
églises, nos paroisses se rassemblent pendant
la deuxième semaine de janvier, du 18 au 25 précisé¬
autres
rappeler que nous appartenons à la
grande famille œcuménique.
ment pour nous
manaô ètaèta e te hotu ôre. Te faaea ôtahi noa nei
tatou, e te pure noa nei tatou no te hoêraa o te mau maru-
metia, 0 te mea e îtehia nei i teie mahana.
No reira, te faataa nei te Etârêtia Porotetani Mâôhi i
teie mahana, hoê hepetoma, o tê haamata i te 18 e tae atu i
te 25 no Tenuare i te mau matahiti atoà.
Pour cette année, la commission « Foi et consti¬
tution » du Conseil œcuménique des églises, propose
le thème suivant, tiré de la première lettre de l'apôtre
Paul aux Thessaloniciens : chapitre 5 verset 17 :
«priez sans cesse». L'unité des chrétiens n 'est pas
une chose facile. Elle est à chercher en permanence,
un engagement de tous les jours malgré les difficul¬
tés. La prière étant un des moyens qui peut nous
aider dans cette entreprise.
Si le XX° siècle a été un siècle de tentative pour
vivre l'unité des chrétiens, force est de constater
qu'aujourd'hui, nous sommes encore loin de réaliser
ce vœu. Il appartient donc à chaque Eglise de se
reposer la question de l'importance ou de la perti¬
nence de l'œcuménisme. Ici, il ne s'agit pas de mettre
en pratique un souhait formulé au niveau du Conseil
œcuménique des églises, mais de trouver des
réponses face à tout ce qui divise et sépare les chré¬
tiens. Mais au-delà des questions théologiques,
ecclésiologiques nous ne devons pas oublier que
chaque Eglise, membre du corps du Christ a sa part
dans la mission de Dieu parmi les hommes. Il nous
faut donc aussi trouver des réponses face à ce qui
divise notre société aujourd'hui.
No teie matahiti, te tumu parau a te âmuitahiraa o te
mau étàrëtia i horoà
mai, terà ia parau a te àpotetoro ra o
Pauro i roto i te 1 Tetarônia 5,17 : “Eiaha e tuutuu i te
pure” e aore ra : “E tâmau i te pure.”
Te hoêraa o te Ètârêtia, eere i te hoê ôhipa ôhie. E mea
tià ra ia îmihia i te mau râveà i te mau mahana atoà, noa
atu te mau fifi. Te pure, teie te tahi râveà no te tauturu ia
tâtou i roto i taua tautooraa.
Noa atu te 20 raa o te tenetere, eere i te mea ôhie no te
oraraa i
à no te faatupu-hope-raa i teie ôpuaraa.
E mea tîtauhia i te mau étàrëtia tàtaîtahi ia uiui faahou
i te faufaa no te ôitumene. I ô nei, eere i te parau noa i te
mau manao o te tàatiraa o te mau
raa
Ètârêtia (COE), i te îmi¬
i te mau râveà atoà e i mua i te mau mea e faaâmaha-
maha nei ia tâtou, e e faataaê nei i te mau maru-metia. A
taa noa atu, ai te mau feruriraa parau
atua, aore ra étàrëtia,
eiaha roa ia àramoinahia i te ètârêtia tàtaîtahi, mero no te
tino o te Metia, e tuhaa ta na i roto i te ôhipa a te Atua e
rave nei no te
mea e
Les Eglises auront-elles la force de s'engager
te hoêraa o te mau maru-metia. Te ite nei tâtou e,
e mea atea
taata. E mea maitaî atoà ia tütonu i te mau
haaparari nei i to tâtou oraraa vaamataèinaa i teie
mahana.
plus ouvertement vers l'unité souhaitée par le Christ
lui-même pendant cjue le pays s'engage dans l'aven¬
ture de la mise en place d'un nouveau gouvernement.
hinaarohia e te Fatu iho, hou te fenua a haamau ai i te hoê
Une course acharnée que se livreront les différents
faatereraa hau âpi. E riro teie tau porotitaraa mai te hoê
partis politiques pour le Pouvoir - pour quelle espé¬
faatitiàuaraa na te mau pupu poritita rau. Te uiraa : te vai
ra ànei te tiàitururaa.
rance
?
Président Taarii
E riro te reira e türaî i te mau ètârêtia i roto i te hoêraa
Vieà porotetani
Ve à Porotetani n°2 / Tit 07 - Ten OS ^^5
Tomoraa Fare Amuiraa
“Tamara” i,Mahina
.
fi
HAAMAU ma l ROTO1 TE PAROnR POROTEIANl
MAOHl NO MAHl
ITETAPATl IINQ AIOPA1998
,
,
|THOROMETUA JACQUK mOHAi
PERETÎTENl OTE ETARETIA
^
“
Ite mahanamâa 24 no Novema 2007, i te hora 9 i te
poîpoî, i tomohia ai te Fare âmuiraa Tamara e vai i te
pâroita no Mahina. E nahoà rahi tei tae mai no roto
mai i te mau pâroita no Papara, Paea e Tiroama. E Fare
teie, tei patuhia i nià i te hoê fenua i pupuhia mai e te
Fare ôire iho no Mahina. Teie nei fare, na te mau taeaè e
te mau tuahine no te Tuhaa 5 i patu. E fare nahonaho
maitaî e te mau faanahoraa e au no teie tau. Ua îtehia te
mata ôaôa o te mau taata âmuiraa e tae noa atu i te
Tomite âmuiraa e arataïhia ra e to na peretiteni o Tereîno.
Na te ôrometua ïteraèra i ômua mai te parauparauraa,
e na na atoà i rave mai
i te pure, hou a pupu atu ai te tâviri o te fare i roto i te rima o te Peretiteni o te Etàrëtia, a
tomo atu ai te taata i roto ia “Tamara”. Ua âmui mai to te
tuhaa 1, mai te Peretiteni iho, e tae noa atu i te tahi mau
taeaè ôrometua o te tuhaa iho. Na te ôrometua e haapaô
faufaa i rauti mai i te pae o te papa haamori. Areà te
poroîraa, na te ôrometua Taarii, Peretiteni o te Etàrëtia
Porotetani Màôhi i haapaô mai. Ta na parau, no roto mai
i te puta a Nehemia 8.15 : « E haere i te rnoiià, e rave
mai i te âmaa drive, e te âmaa paina, e te âmaa heteta, e
te âmaa
tâmara...”
Ua tatara maitaî mai te Peretiteni i te auraa no teie
tumu ràau te “Tamara”. E ràau tupu maitaî i te vâhi mëtë-
para, e au o ia i te haari ; te vâhi taa ê noa, aita e pape e
vai ra i roto i te mâa. E hàmanihia ihoà i te hinu.
Veà Porotetani n°2 ! Déc 07 - Jan 08'
..
EVANE^ 1PORINETIA FARANl
PATÜRAA FARE
'•^HIAlTCHAHANAMAA24NONii
I mûri aè i te poroîraa, ua haamata te àufauraa ia au
ihoà i terà faaineineraa Tuhaa 5 o ta râtou e parau noa ra ;
“Te taùrua vàrua”. la hiôhia, ua manuia maitaî taua tàpu-
ôhipa ra, e riro te reira faufaa ei tauturu i te oraraa
âmui o te âmuiraa. la au i roto i ta tàtou mau ôroà, ua faa-
ra
hopehia nà roto i te tahi tàmàaraa i roto i te fare heiva a
te pâroita. Te poroîraa, ia faaitoito te âmuiraa i te faaôhipa e ia faaî roa i teie fare.
Natupuaî àr
Te àuvaha pâroita o Marama tiàtono
Te Fare pure ‘Tare Pua” no Papeari
Te mau tamarn haapuraa tapati
Te taime tamaaraa
Te mau utuutu maa
Tomoraa Fare pure
‘Fare puà” i Papeari
U a tupu te tomoraa Fare pureraa âpî no Papeari o
“Fare Puà” i te Mahana màa 1 no Titema 2007 i
te àrea no te hora 9 i te
mai te Faatereraa o te Ètarëtia Porotetani Màôhi. Te vai
atoà ra te hui mana o te Fenua.
poîpoî.
A tahi ra ôhipa a tupu ai i roto i te
Ètârëtia i te mea e,
E parau mau, e rave rahi te taata i tae mai, a taa noa
te iôa o teie fare pure, e iôa no te âià iho, oia hoi o “Fare
atu ai i te pâroita tei titan manihini mai ia Papenoo i te
Puà”. O Fare Puà, e iôa no te hoê marae no Vaiari, tei tui
Tuhaa 1, te vai atoà ra te pâroita Punaauia. Ua âmui atoà
to na roo. Tei roto te marae i te faa o te parauhia o
“Titaaviri”, i uta noa atu i te tiàraa no teie fare. E mea âpî
atoà, i te mea e, na te mau tamarii o te Haapiiraa tapati o
Papeari, i rauti mai i te papa haamori.
Oia mau, i mütaaihora, o “Fare Puà”, e marae, i reira
to te mau hui tupuna haamoriraa i
ra
to na mau atua. 1 teie
mahana, eere faahou atu ra i te marae, e fare pure râ, i
ô te nûnaa e haamori ai i te Atua. Ua îtehia te ôaôa i roto
i te taata pâroita. Te mea e tià e tâpeà mai, te itoito o teie
pâroita e tae noa atu i to te Apooraa tiàtono imiraa i te
mau râveà atoà ia oti teie fare. Mai te mea e, na te mau
tamarii i rauti i te papa haamori, âreà te poroîraa, na te
peretiteni Tuhaa 2 ia o Faatura ôrometua i rave mai te
reira tuhaa.
Natupuaï dr
Hepetoma pure no te hoêraa
O te mau maru-metia
O te ao nei
(E pure tâmau : 1 Tetaronia 5.17)
la ora na i teie matahiti âpl 2008. Terâ mai te tahi haapotoraa no ta tatou mau
tumu pure i te mau mahana tâtai tahi. E haamata i te 18 no Ténuare e e ôpani i te
25 no Ténuare 2008. Teie i mûri nei te mau tumu parau.
Mahana matamua
Pae O te mahana
Mahana pae 18 no tënuare 2008
Mahana piti 22 no tënuare 2008
Tumu parau
Tumu parau
Eiaha e tuutuu i te pure (I Tetaronia 5.17)
Tâmau mâite i te pure mâ te âau faaôromai
Te mau taiôraa
la maoro te faaoromai i te taata atoà ra
ïtaia 55.6-9 ; Taramo 34
(I Tetaronia 5.14)
I Tetaronia 5.13vr-18 ; Ruta èv. 18.1-8
Te mau taiôraa
Piti O te mahana
1 Tetaronia 5.13-18 ; Ruta èv. 18.9-14
Ètoto 17.1-4 ; Taramo 1
Mahana mâa 19 no tënuare 2008
Tumu parau
Ono O te mahana
Tâmau à i te pure, e faaroo i te Atua
Mahana toru 23 no tënuare 2008
E haamaitai i te Atua i te mau mea atoà ra
Tumu parau
(I Tetaronia 5.18)
Tâmau i te pure, ia roaa ta te Atua tauturu
Te mau taiôraa
no
I Te mau Arii 18.20-40 ; Taramo 23
Eiaha e faaea i te dada, eiaha e tuutuu i te pure
I Tetaronia 2.13-18 ; loane 11.17-44
te rave-âmui-raa i ta na ôhipa
(I Tetaronia 5.16-17)
Te mau taiôraa
Toru O te mahana
2 Tâmuera 7.18-29 ; Taramo 86
Tâpati 20 no tënuare 2008
I Tetaronia 5.13vh-18 ; Ruta èv. 10.1-24
Tumu parau
Eiaha e tuutuu i te pure, ia tâui te mau âau atoà
Hitu O te mahana
E ad atii àutou i te haapad ôre, e haamâhanahana atu i
Mahana maha 24 no tënuare 2008
te âau taiâ (I Tetaronia 5.14vr)
Tumu parau
Te mau taiôraa
A pure no te mea e hinaarohia ra e tâtou
lona 3.1-10 ; Taramo 51.8-15
E tauturu atu i tel paruparu (I Tetaronia 5.14)
I Tetaronia 5.13vr-18 ; Màreto 11.15-17
Te mau taiôraa
Maha o te mahana
I Tâmuera 1.9-20 ; Taramo 86
I Tetaronia 5.13-18 ;RutaÈv. 11.5-13
Monirë 21 no tënuare 2008
Tâmau i te pure no te parau tià
Vaù O te mahana
Mahana pae 25 no tënuare 2008
E ara ia dre roa te hoê ia tihoo i te ino i te ino i te taata
Tumu parau
atoà ra ; e tïtau mâite râ i te maitai eiaha e faaea, i roto
E râveà maitai roa te pure no te faatupuraa i te Hau
ia dutou iho e te taata atoà ra hoi.
te Hoêraa
(I Tetaronia 5.15)
E ei hau hoi to roto ia dutou iho
Tumu parau
Te mau taiôraa
(I Tetaronia 5.13vh)
Ètoto 3.1-12 ; Taramo 146
Te mau taiôraa
I Tetaronia 5.12-18 ; Mâtaio 5.38-42
ïtaia 11.6-13
; Taramo
122
I Tetaronia 5.13-18 ; loane 17.6-24
Veà Porotetani n°2 ! Déc 07 - Jan 08
dituinene, e tad heréni, to na auraa te
fenua faaeahia aore ra te ao tâatoà. I roto
L'oecuménisme
i te Faufaa âpï, te faaite ra te taà oitumene i
te ao tei faanaho-maitai-bia mai e te Haii
Rôma ia au i te Ruta ev. 2, 1. Ua faaàhipahia
terâ taà i te tau o te mau metua o te faaroo no
te faaîte i te Etârétia tei dhipa âmui e te Hau i
reira e tûàti ai i nia i terâ auraa te ao faaeahia r
Dans le temps
Te ditumene, aita ia e faaîte noa ra i te
parau o te
i
Ètârétia. E matara atoà mai te mau
faanahoraa atoà i reira te Ètârétia e faaîte ai i
to na hoêraa e to na âanoraa.
i
!
.
parau o te mau âpooraa e to te mau faatere. No
teie auraa, te faaîte ra te ditumene i te mau vâhi
L'oeucuménisme, est un mot grec qui veut dire la teiTe habi¬
tée ou bien un monde entier. Dans le nouveau testament, le
mot oecuménique indique un monde bien organisé comme
Te vai ra te
l'empire romain selon Luc chapitre 2 verset 1. Ce mot a été utilisé
à l'époque des pères de l'Église pour montrer tout le travail
i parare ai te Ètârétia. Ua vai maoro teie auraa
: important que l'Église oeuvrait au sein de l'empire et à partir de là
i roto i te Ètârétia tâtorita i te pae hitià o te râ e
.
à tout le monde habité.
te pae tooà o te râ e i roto i te mau taata no te
Reforomatio.
L'oecuménisme, ne se rapporte pas seulement à l'Église. 11 se
rapporte aussi à tous les organes par lesquels l'Église montre sa
I te 18 o te tenetere, te haamataraa te mau
porotetani i te pâtoî ûàna i te taà tâtorita no te
faaîte i te parau no te âanoraa o te Ètârétia.
Mea nâ reira te raveraahia te taà ditumene no
te faaîte i te parau no te âanoraa o te
cohésion et son universalité : les conciles et
sens, l'oecuménisme indique l'étendue de
patriarches. Pour ce
l'Église. Ce sens est
resté dans l'Église catholique de l'Est et de l'Ouest ainsi que chez
les Réformateurs.
Ètârétia
noa
atu te mau taa-ê-raa o te mau faaroo e te
mau
fenua. Ua faataa-ê-hia te tad ditumene i
roto i teie auraa âpï i te taà tâtorita tei tûàti i
nia i te faanahoraa o te Ètârétia.
C'est au XVIIIè siècle, que les protestants ont commencé à
protester violemment le mot catholique qui exprimait l'universali¬
té de l'Église. C'est ainsi que le mot oecuménisme a été employé
l'Église
pour indiquer l'universalité de
malgré les différentes
confessions et les différents pays. Le mot oecuménisme a été dif¬
la hid-anaè-hia te tahi taata tei faadhipa
matamua i te auraa âpi o te tad ditumene, o
férencié du mot catholique plus liée à une conception instutitionnelle de l'Église.
Zinzendorf i te 18 o te tenetere. Hoê tenetere i
mûri mai, ua faadhipa atoà te mau taata no roto
mai i te mau Ètârétia porotetani tei faatiipu i te
“
Alliance évangélique ” i te matahiti 1846 i te
âpi o teie tad ditumene. I taua tau atoà te
faatupuraa o Georges Williams i Ronetona i te
Ui âpi tamaroa i te matahiti 1844 e te Tâtauro
ùra, te Uî âpi tamahine i te matahiti 1894 e te
auraa
Amuitahiraa o te mau tâatiraa marumetia o te
mau
piahi i te matahiti 1895.
Le premier homme qui a utilisé ce mot oecuménisme dans
son nouveau sens est Monsieur Zinzendorf au XVIIIè
siècle. Un
siècle après, d'autres personnes de l'Église protestante qui ont
fondé “ l'Alliance évangélique ” vers l'année 1846 ont aussi utili¬
sé le mot œcuménisme dans son sens nouveau. A cette même
époque, Georges Williams créa les Unions Chrétiennes de Jeunes
Gens à Londres vers 1844 ainsi que la Croix rouge, les Unions
Chrétiennes de Jeunes Filles vers 1894 puis la Fédération
Universelle des aAsociations Chrétiennes d'Étudiants vers 1895.
feôS
Tehaapapa ôr
Tehaapapa or
Veà Porotetani n 2 / Tit 07 - Ten 08
Te Ôitumene porotetani
Na te ôitumene tei haahia e te “ Alliance évangélique ” i faaineine i te faanahoraa ôitumene o te 20 o te
tenetere. Te fâ i tïtauhia o te faahaeteraa i teie faanahoraa i roto i te mau Etârétia porotetani e tae roa i roto i
te mau Faaroo marumetia. Aita teie faanahoraa i ôhipa noa i nia i te taata, ua
ôhipa rahi o ia i nia i te mau
Etârétia ta na i hinaaro e ia vai matara noa no te tâuàparau e no te ôhipa âmui. Ua faaôhipahia teie faanaho¬
raa i
te mau matahiti matamua o te 20 o te tenetere no te türaî i te mau
ôpuaraa atoà tei faanahohia no te faatupu i te hoêraa o te mau marumetia tei ôre i tûàti-roa-hia e te Ètârétia tâtorita rôma. I te putuputuraa noa no
Stockholm i te matahiti 1925 te fâriiraahia teie tautooraa no te hoêraa o te mau marumetia.
veà-tono o te ao taatoà i Edimbourg i te matahiti 1910.
Ua tuatâpapahia i roto i teie putuputuraa te mau tumu
çarau i mûri nei : te faaîteraa èvaneria i roto i teie ao, te
Etârëtia i roto i te mau vâhi tonoraa, te faaîteraa a te mau
veà-tono e te mau haapaôraa aita i tiàturi i te Metia, te
faaineineraa o te mau veà-tono, te mau veà-tono e te mau
faatereraa fenua, te ôhipa âmuiraa e te faatupuraa i te
hoêraa. Aita te mau tâtorita rôma e te mau “orthodoxes” i
titauhia i roto i teie putuputuraa.
I mûri aè i teie putuputuraa, ua faatupuhia te tahi
Amuitahiraa o te mau veà-tono o te ao nei i New York i
te matahiti
1921. Ua putuputu o ia i lerutarema i te mata¬
hiti 1928 i reira o ia te tuatâpaparaa i te mau tüàtiraa i
roto i te mau Etârëtia âpi e te mau Etârëtia metua, te mau
fifi i roto i te mau taata no te tahi mau nünaa e te mau fifi
o te mau
taata i roto i te mau mataèinaa e te mau ôire.
I Tambaram i te fenua Initia i te matahiti
1938, ua
tuatâpapa o ia i te mau tüàtiraa i roto i te mau Etârëtia e
te Hau nà reira te ôhipa pororaa èvaneria. I Witby i te
fenua Tanata i te matahiti 1947, ua hiô o ia i te mau fifi
tei matara, mai roto mai i te piti o te tamaî rahi i te ao nei
e te tuhaa a te mau
Etârëtia. Ua putuputu atoà o ia i
Willingen i te fenua Heremani i te matahiti 1952, i
Achimota i te fenua Ghana i te matahiti 1958. Ua ô roa o
ia i roto i te tàatiraa o te mau Ètârëtia o te ao nei i te
matahiti 1961.
U a matara te Ôitumene porotetani i te 20 o te tenete¬
re
i roto i nà faanahoraa e 3
:
te faaîteraa, te ôhi¬
paraa e te arataîraa faaroo.
I roto i teie ôhipa te îteraahia teie faanahoraa ôitumene no
Ètârëtia e fârerei ai e e
tito ai. I te matahiti 1900, ua âmui te mau veà-tono no te
mau Ètârëtia e rave rahi i New York no te feruri âmui i
nià i te tahi faanahoraa âmui no ta râtou ôhipa. I roto i
teie fàrereiraa te faanahoraahia te putuputuraa a te mau
10
I te tamaî rahi matamua i roto i teie ao, ua mànaônaô e
Ètârëtia i ta râtou tuhaa i mua i te parau no
1914 i te
ôire no Constance i te fenua Heremani, ua faatupuhia te
“Alliance universelle pour l’amitié internationale” e te
mau Ètârëtia. I te hoperaa te tamaî, ua îmi teie tàatiraa i
rave rahi mau
A. Te faaîteraa
te mea i roto i teie ôhipa te mau
E. Te ôhiparaa
Veà Porotetani n°T / Déc 07 - Jan 08
te hau e te parau tià i roto i teie ao. I te matahiti
te mau râveà atoà ia ora te mau nünaa i roto i te hau no te
tahi tau maoro e ua faanaho o ia i te mau hiôraa faaroo i
nià i te mau ôhipa tapihooraa, totiare e morare i mûri aè
naho-faahou-hia te îrava 4 i nià i te tiàraa èpitetopo mai
te tahi tiàraa îtehia e te mau Ètârëtia tei matara mai roto
mai i te ôhipa a te Vârua maitaî, ta te Metia e te mana i
horoàhia i te tâatoà o te tino o te Metia.
I te ômuaraa o te 20 o te tenetere, ua matara atoà mai
teie mau mânaônaôraa i roto i te mau Ètârëtia “ortho¬
doxes”. I te matahiti 1902 e 1904, ua faaîte te patereareha
no “Constantinople”, o “Joachim IH” i to na hinaaro e
ôhipa âmui e te mau taata eere te “orthodoxe”. I te mata¬
hiti 1920, ua hinaaro te faatereraa “orthodoxe” e faatupu i
te tahi âmuitahiraa o te mau Ètârëtia i nià i te faanahoraa
a te Hau âmui e te mau
putuputuraa rahi. Mai reira mai to
te mau Ètârëtia “orthodoxes” rave-atoà-raa i ta râtou
tuhaa i roto i te ôhipa âmuiraa no te ôitumene i roto i ta
râtou mau fârereiraa rârou ràtou iho e ta râtou ôhiparaa i
te ôitumene e tae roa te taime a ô ai râtou i roto i te
Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei ao i te matahiti 1961.
Hoê â faanahoraa no te Amuitahiraa “anglican” tei
hinaaro nâ roto i te Ètârëtia èpitetopo marite i te putupu¬
turaa rahi a te mau veà-tono i te matahiti
1910 e faatupu i
te tahi putuputuraa rahi no te tuatâpapa i te mau
parau tei
tüàti i nià i te Eaaroo e te Ètârëtia.
Te vai ra te tahi putuputuraa rahi tei faatupuhia i
Lausanne i te matahiti 1927 i nià i te tumu parau “Loi et
Constitution”, e 400 tià no te mau Ètârëtia, 127 “ortho¬
doxes”, “anglican” e porotetani no te hiôpoà i te mau vâhi
tüàti i roto i te mau Ètârëtia i nià i te arataîraa faaroo e te
parau o te Ètârëtia e te mau vâhi e taa ê ai. Ua faaîte te
Ètârëtia tâtorita eita o na e âmui i roto i terâ putuputuraa,
te tamai. I te ôire no “Genève” i te matahiti
1920, ua
piituputu te mau tià no nâ fenua hoê àhuru mà pae arataîhia e Nathan Sôderblom e o John Raleigh Mott no te faanaho i te tahi putuputuraa rahi no te tuatâpapa i teie mau
tumu paraii. Ua tîtau-atoà-hia i te putuputuraa rahi a te
“Christianisme pratique Vie et Action” tei tupu i
te mau “orthodoxes” râ ua haapâpû ia e tae râtou. Mai
Lausanne e i roto i te mau putuputuraa i mûri mai, ua
ôhipa teie tomite “Loi et Constitution” i nià i te mau
parau faufaa roa mai te pâpetitoraa, te àiraa mâa a te
Eatu, te tiàraa haamauhia, te hoêraa o te Ètârëtia, te haamauraa i te vahiné ei ôrometua, te auraa o te fâîraa faa¬
roo...
Ua faaôhia teie tomite i roto i te Tâatiraa o te mau
Stockholm i te matahiti 1925 te mau Etârëtia “ortho¬
Ètârëtia o teie nei ao i te matahiti 1948. Ua faanaho teie
doxes” tei fàrii e te Etârëtia tâtorita tei pâtoi. Ua manaô-
tomite i roto i ta na putuputuraa i “Lima” te tahi puta fau¬
hia e hiô-ôiôi-hia te mau ôhipa e tià ia rave. Aita te reira i
tupu no te mea te ère ra ràtou i te papa no te tahi arataîraa
faaroo. No te reira tumu, ua faatupuhia te piti o te putu¬
puturaa rahi a te “Christianisme pratique” i “Oxford” i te
matahiti 1937 no te rave i te tuatâpaparaa hohonu e te
hiôraa faaroo no te mau parau e mânaônaôhia ra.
F. Te arataîraa faaroo
I te 19 o te tenetere, ua hinaaro te Amuitahiraa anglican e
tïtau i te mau Etârëtia e âmui no te hiô i te papa no te tahi
arataîraa faaroo âmui. I te matahii 1886, ua faanaho te
Etârëtia èpitetopo marite e 4 îrava i nia i te mau parau
faufaa o teie arataîraa faaroo
:
1. Te pâpaî moà o te Eaufaa tahito e te Eaufaa âpi
2. Te fâîraa faaroo a “Nicée-Constantinople”
3. Nâ ôroà
:
te pâpetitoraa e te
faa roa te BEM i nià i te pâpetitoraa, te àiraa mâa a te
Eatu e te tàviniraa. E feruriraa teie tei tâmata i te faatûàti i
te mau Ètârëtia i nià i te huru e te faaîteraa a te Ètârëtia.
H. Te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei ao
I te matahiti 1937, ua hinaaro nâ faanahoraa rahi e piti te
putuputuraa rahi a te “Christianisme pratique” e te “Loi et
Constitution” e faatupu i te tahi faanahoraa âmui. 1 te
matahiti 1938, ua faaineinehia te tahi Tâatiraa o te mau
Ètârëtia o' teie nei ao tei püpûhia te arataîraa i roto ia
William Temple. I roto i te tau faaineineraa tei faaroahia
piti o te tamaî rahi i roto i teie ao, ua tàpiri te
“Alliance universelle pour l’amitié internationale” tei faa¬
e te
tupuhia e te mau Ètârëtia i nâ faanahoraa e piti. I te mata¬
hiti 1946, ua faatupuhia te pü ôitumene no Bossey i te
ôire no Genève.
àiraa mâa a te Eatu
4. Te tiàraa èpitetopo.
1 te 23 no Atete no te matahiti 1948 ua âmui nâ faana¬
horaa e toru i Amsterdam no te faaoti e faatupu i te
I te matahiti 1888, ua fârii te toru o te putuputuraa
rahi i “Lambeth” i teie mau îrava e ua tuu atoà i te fâîraa
faaroo a te mau àpotetoro i roto i te îrava 2.1 te ono o te
putuputuraa rahi i “Lambeth” i te matahiti 1920, ua faa-
Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei ao. Ua püpûhia te
piha ôhipa a te pâpaî parau rahi i roto ia Willem Adolf
Viser’t Hooft. E 147 Ètârëtia porotetani, anglican e ortho¬
doxe tei faaoti e rave i te mau tâpura ôhipa i mûri nei ;
Veà Porotetani n°2 / Tit 07
-
Teii
11
1. E tâmau i te rave i te ôhipa i haamatahia e nâ faanahoraa rahi a “te Christianisme pratique” e “te Foi et
No te papa o te arataîraa faaroo, ua faaravaîhia i New
Delhi i te matahiti 1961 mai teie i mûri nei : «la au i te
Constitution”.
mau
2. E faaôhie i te ôhipa âmui a te mau Ètârëtia.
pàpai moà, e faaitoito te mau Ètârëtia i te pâbono
âmui i to râtou titauraahia no te hanahana anaè o te
3. E faaitoito i te tuatâpaparaa âmui.
Atua te Metua, te Tamaiti e te Vârua maitai». I roto i teie
4. E faatupu i te hinaaro ôitumene i roto i te mau taata
putuputuraa, ua faaôhia “te Conseil international des
atoà a te mau Ètârëtia.
Missions” i roto i te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei
5. E faatupu i te mau tüàtiraa i roto i te mau faaauraa
Ètàrëtia-Ètàrëtia e te tahi atu mau faanahoraa ôitume¬
ao.
Ua fârii-atoà-hia te mau Ètârëtia “orthodoxes” no te
pae hitià o te râ e te mau Ètârëtia âpï no Afirita e no Atia.
ne.
6. E tîtau i te mau putuputuraa rahi i nià i te tahi tumu
parau taa ê no te mau tumu pâpü maitaî.
7. E turu i te mau Ètârëtia i roto i ta râtou ôhipa pororaa èvaneria.
Ua haapâpühia no te mau tumu parau
atoà tei faataahia na te mau Ètârëtia e tei tüàti i nià i
te tâpura ôhipa a te “Foi et Constitution”, ua ôhipa te
Amuitahiraa i nià i te mau arataîraa tei faanahohia e te
mau putuputuraa rahi i Lausanne (1927) e i
Edimbourg (1937) oia hoî ia faaturâhia te arataîraa
faaroo a te mau Ètârëtia.
I te putuputuraa i Amsterdam i te matahiti 1948, ua
âmui e 351 tià no roto e 147 Ètârëtia no Èuropa, Marite
àpatoèrau. E ua maraa noa te rahiraa tià Ètârëtia i te mau
putuputuraa i mûri mai : I Evanston i te matahiti 1954 e
502 tià e 161 Ètârëtia, i New Delhi i te matahiti 1961 e
577 tià e 197 Etârëtia, i Uppsala i te matahiti 1968 e 704
tià e 235 Ètârëtia, i Nairobi i te matahiti 1975 e 676 tià e
285 Ètârëtia, i Vancouver i te matahiti 1983 e 847 tià e
301 Ètârëtia, i Canberra i te matahiti 1991 e 842 tià e 317
Ètârëtia... I teie nei, ua fârii te Tâatiraa o te mau Ètârëtia
O teie nei ao i te mau Ètârëtia no nâ tuhaa rahi e 5 o teie
nei ao. Te rahiraa, e mau Ètârëtia porotetani, e haere mai
ai te mau Ètârëtia orthodoxes e te mau Amuiraa
Penetetôte...
I teie nei, ua faanahohia te ôhipa a te Tâatiraa o te
mau
Ètârëtia o teie nei ao i roto i nâ tuhaa rahi e 4 :
1. Te hoêraa (“Foi et Constitution”, te mau taata aita e
tiàraa i roto i te Faaroo, te faaineineraa i nià i te Parau
Atua, te haamoriraa e te oraraa faaroo).
2. Te mau Ètârëtia i roto i te tonoraa, te maitaî o te
a te
tino, te arataîatiàmâ, te faaîteraa (te tonoraa e te poroi te hoêraa), âmuiraa e parau tià, te
pororaa èvaneria e te mau hiroà tumu, te ôhipa a te
mau Ètârëtia no te maitaî o te tino, te faaineineraa i te
nünaa o te Atua).
3. Te parau tià, te hau e te faatupuraa (te àroraa i te
mata-ê-raa, te mau vahiné, te feiâ âpî...).
4. Te ôpereraa e te tâviniraa (te ôpereraa i te mau faufaa ôitumene, te tâviniraa, te mau tauturu àti, te tautu¬
ru i te mau taata èê, te tautururaa e te ôhiparaa e te
mau taata veve, te tauturu i roto i te mau Ètârëtia).
raa èvaneria i roto
Te faanahoraa i teie nei, tei Genève te pü o te Tâatiraa
Ètârëtia o teie nei ao. E haaputuputu o ia i te
tià o te mau Ètârëtia mero i te mau 6 aore râ 7 mata¬
o te mau
mau
hiti. E mâîti o ia e 6 aore râ e 7 peretiteni o te faanahoraa
i teie nei, tei Genève te pü o te Tâatiraa. E faatupu teie
peretiteni e te tahi mau tià i te tomite faatere, e 145
tià. E putuputu râtou e 2 taime i te matahiti. E mâîti râtou
mau
Te ôhipa i haamatahia i Amsterdam, ua haapâpühia e
ua faaravaîhia e te Tomite faatere
i Toronto ! te matahiti
1950 nâ roto i te tahi parau i nià i “te Ètârëtia, te mau
Ètârëtia e te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei ao”. Te
haapâpü ra teie parau no te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o
teie nei ao
:
1. Eere o ia i te Ètârëtia rahi roa aè.
2. Eere ta na fâ i te faatupuraa i te faaauraa i roto i te
mau
Ètârëtia. Na te mau Ètârëtia e rave i te reira.
3. Eita roa atu te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei
ao e haamau
i nià i te tahi hiôraa taa ê i te parau o te
Ètârëtia.
4. Eiaha te Ètârëtia mero no te Tâatiraa o te mau
Ètârëtia o teie nei ao e hiô e ua tüàti noa ta na hiôraa i
te parau Ètârëtia i ta vetahi. Eiaha atoà o ia e hiô i te
tahi mau Ètârëtia mai te mea ra o râtou te mau Ètârë¬
tia mau.
5. Eiaha te Ètârëtia mero i te Tâatiraa o te mau Ètârë¬
tia o teie nei ao e tiàturi e fârii o ia i te tahi faanahoraa
taa ê no te huru e te hoêraa o te Ètârëtia.
Ua fârii maitaî te mau Ètârëtia “orthodoxes” i teie
mau
haapâpüraa. Eita e ôre i te tauturu i te Ètârëtia tâtoriôhipa âmuiraa e te Tâatiraa o te mau Ètârëtia
ta Rôma i te
o teie
nei ao aore râ i te tahi o ta na mau faanahoraa. Ua
faaravaîhia e ua haamâramaramahia teie mau haapâpüraa
i roto i te mau putuputuraa i mûri mai.
I',
Veà Porotetani n°2 / Déc 07 - Jan 08
i te tomite ôhipa e 27 tià e te pâpaî parau rahi.
(E mau parau tei îritibia e Tebaapapa àr
mai roto mai i te puta
“Encyclopédie” du protestantisme,
àpi 1085-1104)
Te ôitumene i roto i te pâroita
A 46 matahiti i teie nei te ôraa te Ètàrétia porotetani, i piihia i teie nei te
Ètaretia pototetani mâàhi, i roto i te parau no te ditumene tâ te Âmuitahiraa àitumene a te mau
Ètàrétia (te COE, Conseil Œcuménique des Églises) i tuu ei parau tumu matamua roa i
roto i tâ na papa haamauraa. No te mea tei roto te mau
paroita atoà a te Ètàrétia i te
Hepetoma Pure i faataahia no te Hôêraa o te mau maru-metia o te ao nei (18-25 tenuare 2008), e mea tano paha ia hiàhià rii i te huru o te auraa ditumene e orahia nei, aore
ra e dre e orahia
nei, io tatou.
L'œcuménisme en paroisse
Ôitumene
1. Ei haatnanaoraa i te auraa no te parau o te
Mai ta te taîraa reo e faaîte ra, eere teie taô nà tatou. No
roto mai teie taô i te reo herëni i te raveraahia mai no te
faahiti i teie auraa : te ao tâatoà i pàrahihia, te ao tâatoà i
taatahia.
te, dénommée aujourd'hui Eglise Protestante
màdhi, ait adhéré au mouvement œcumé¬
taata i püpühia mai e te Atua ei faaora no te ao nei.
nique en devenant membre du COE fondé à
Amsterdam en 1948, elle continue, malgré tout, à
œuvrer à sa manière en faveur de l'unité des chré¬
tiens. La semaine de prière pour l'imité des chré¬
tiens, du 18 au 25 janvier, est là une fois de plus,
pour témoigner de cette préoccupation dont la tra¬
duction sur le terrain n'est pas toujours facile et
évidente à vivre. C'est aussi le temps propice pour
se poser (voir reposer) des questions sur ce qu'est
Te màramarama ra tatou e tuhaa ôhipa rahi tà te mau
Faire de l'œcuménisme, c'est autant créer les condi¬
Te faananearaa i teie parau, teie ia : te ururaahia te
taata e pàrahi nei i te ao i te Vàrua Maitaî no ô mai i te
Atua ra i te niniiraahia mai. Nâ te Vàrua Moà e pàrahi
mai i roto i te taata e ineine i te fàrii ia Na e faatupu i te
tahi ao âpî eita te taata e topa faahou i roto i te ino e te
hepohepo. Nà te Vàrua Moà e taui i te taata ei taata mau,
ei taata î i te here e te aroha ia au i te hohoà o te Tamaiti
a te
Quarante-six ans après que l'Eglise protestan¬
l'oecumémisme, àikumene, ditumene en reo tahiti.
Ètàrëtia atoà o te ao nei e fàrii nei ia letu Metia ei Fatu e
ei Faaora no ràtou no te amo. Inaha, te tiaîhia ra ia ràtou
ia faatupu i tà te àpotetoro Pauro i parau atu i te Ètàrëtia
Torinetia, i te nà ôraa e i te 12/12; « Mai te tino hoi
hoê nei, e rave rahi to na mero, e te mau mero atoà no
taua tino hoê ra, rahi noâ ràtou hoê à ia tino, oia hoi te
tino o te Metia. » (Te Pïpiria moà ra, Ronetona, 1838). Te
màramarama atoà ra tàtou e, eere teie ôhipa no te imiraa i
te ràveà no te Hôêraa ei ôhipa noa na te mau Ètàrëtia e te
no
mau faatere ètàrëtia e
aratai nei i taua mau ètàrëtia ra ! E
parau mau, ia itoito anaè te mau faatere i te turu i te tahi
ôhipa, e itoito e e ànaànatae atoà te mau mero ètaiêtia i te
türaî i taua ôhipa ra i te hôê fàito maitai. E ôhipa atoà rà
teie nà tàtou tàtaîtahi, ia ôre teie parau ia vai noa ei parau,
ia ôre teie parau ia vai marô noa e ia vai hotu ôre noa !
la ite atoà ra tàtou e ua haamata-ê-hia na te tahi mau
ôhipa i tààihia i te ôitumene i te tauàparauhia i rotopû i te
mau Ètàrëtia o te ao nei a 60 matahiti i te maoro i teie nei
(i te matahiti 1948 i haamauhia ai te Âmuitahiraa Ôitume¬
Ètàrëtia i Amsterdam), mai te parau o te ôroà,
ne a te mau
te pàpetitoraa e te faaipoiporaa. (Io te mau Porotetani, ua
îtehia te faaipoiporaa, aita rà te reira i faarirohia ei papa-
moà a te Ètàrëtia). Nà reira atoà te parau o te
Parau a te Atua i roto i te Pïpiria, i matara ai e i neneihia
raa ture
mai ai te huriraa pipiria “Pïpiria ôitumene”, i màtau-noa-
tions pour faire de la terre des humains une terre «
habitée » et habitable ; mais c'est aussi, et plus par¬
ticulièrement en ce moment, favoriser le dialogue
inter-religieux sans pour autant renier sa foi et son
appartenance à une église propre. Des mots, encore
des mots, dirait-on ? Peut-être pas.
Nous avons jugé utile défaire toucher du doigt
exemple concret de « vécu œcuménique » à tra¬
l'expérience de la communauté de langue fran¬
çaise au sein de la paroisse de Mahina (Tahiti).
Ouvert depuis 1999, de 8h à 9h, le culte en langue
française de Mahina donne la possibilité à des pas¬
teurs pu diacres membres d'autres confessions reli¬
gieuses à venir faire la prédication sur le texte
biblique du jour, partageant ainsi leur foi et leur
compréhension du texte choisi face à une commu¬
nauté de fidèles au départ réticents mais devenus
moins refermés, moins craintifs et peut-être plus
«réceptifs», plus ouverts. Certains d'entre eux sont
souvent accompagnés de leurs propres chorales ;
un
vers
Face à cette pratique pour le moins inhabituelle,
fonctionnant pour le moment ci sens unique, des
interrogations apparaissent.
hia i te pii te TOB (= te huri-ôitumeiie-raa i te pipiria).
Vâhi a Tubeiava-Ricbaud
Veà Porotetani n~°2 / Tit 07 - Ten 08
E tià ia parau e, i roto i te nuuraa o te parau o te ôitumene i
te ao nei, e piti taime i orahia
mai na. A tahi, te
Hôêraa te manaônaôraa tumu tei riro ei ivi tua arataî i te
fârereiraa e te mau tauàparauraa. Eiaha no te faaore
mau
metua Joël Teheiùra i monohia mai e te ôrometua Iteraèra
Taruoura, cita e tià ia parau e ua raeàhia te hôê fàito ua
matara nà pae e
piti atoà ra, oia hoî te pae o te paroita
Ètârëtia (aore ra paroita) e fàrii i taua
tîtau e te pae o te
te tûmâ i terà e terâ Etàrëtia, eere roa atu te reira te mea
tîtauhia ra, te tütavaraa ra e te îmiraa i te mau ôhipa
titauraa ra. la hiô-anaè-hia te mea i orahia mai na, te hôê
atoà e fâtata ai te tahi Etàrëtia i te tahi, e tupu ai te parau
pae, e mea iti roa te faahoîraa. Ua toro te rima, noa atu te
mau amuamu e te mau manaô rii tàpeàpeà e nà roto atu i
e
e
Hôêraa i roto i te Fatu i te ao nei.
o te
noa pae
teie e fànaô nei e e tautoo nei, âreà te tahi atu
tô tàtou iho mau taata (âuaè, eere te rahiraa, ahani paha!),
E au ra e, ua îtehia te manuiaraa e ua îte-atoà-hia ra te
ôtià o taua tumu parau ra. I mua i te mau fifi i tâpeàpeà
e mea iti roa ra te
tahi atu pae i te tîtau mai e nà reira atoà
atu i roto i tà ràtou iho
Ètârëtia. Terà te mea e îtehia ra.
rii i te nuuraa o te ôhipa i mua, ua maumau rii te tereraa o
te ôhipa, aita rà i faaea. I
rauraa i
teie nei, te parau no te « tauapa-
roto i te mau Ètârëtia atoà » te mea e faarirohia
nei ei manaônaôraa rahi. Ua vai noa te fà matamua, e
mea nà roto ra i te tauàparauraa te reira ôhipa e ôhie ai i
tahi e nà nià atu i te tahi, aore ra ia ôre te tahi i te rave
mai tà na i manaô e mea tano ia nà reira i te rave, fifi atu
piti ia teie o te taime e orahia nei e te ôituE mea nâ roto i te fârereiraa e te àparauraa nâ mua
ai te tahi i te pàhono noa mà te ôre e ôpua mai tà na iho e
hinaaro. Te auraa ra, e àparu paha nà mua aè, ia tü te
tupu ai te Hôêraa e titauhia ra.
manaô o na pae e piti, rave atu ai mai tei ôpuahia. Eiaha
te faatupu. Te
mene.
roa e
Ua riro teie ei faatupuraa i te uiui e te manaônaô i te
huru o te taura ôitumene e tano ia tuu-pàpü-hia ia ôre te
tàtou ia hape : e taahiraa matamua noa teie, e tupu mai
No tatou i Porinetia nei, tei hea atu ra tatou i mua i
teie parau no te tino o te Metia te îtehia ra to na hohoà i
roto i terâ e terà Ètârëtia, i roto i terà e terâ pàroita, i roto
iho à tô mûri mai ia vaiiho-noa-hia ra te Vàrua maitaî ia
ôhipa na i roto i te àau o te feià maitaî.
E tae roa mai i teie mahana, e au ra e ôhipa noa teie
i terà e terà mero ètârëtia, i roto i terà e terà taata, te taata
tahi noa mau tino i tiàturi i te maitaî o te ôitumene,
âpï e te taata paari ? Eiaha no te mea eere i te mea ôhie i
na te
te rave, e faaea noa ia mai te tiaî e te hiôhiô hànoa atu nà
eere ra na te faatereraa
te àtea, mà te parau eere teie ôhipa nà ù, nà mea mà noa
feruri : peneiaè ia ravehia teie autaeaèraa ôitumene na
paroita i ôpua. E nà ô ia tàtou i te
Tei hea tâtou i mua i te parau no te fârereiraa e te
roto atu i te faanahoraa paroita ta te tahi mau tino itoito e
tauàparauraa i te tahi atu mau Ètârëtia i nià i te tino o te
vai nei, tei hea ràtou i mua i te ôitumene ? Mea matara aè
tîtauhia ia amo, e matara pàpü ai te ôitumene i roto i te
paroita. E nà ô atoà tàtou e : ua feruri-ê-hia na paha teie
huru ôhipa, no te tiàturi-ôre ra i te âpï tà teie huru ôhipa e
? E taime tano teie no te
fàfà faahou i tà te Fatu e hinaaro ra ia tàtou. Mai ia na i
horoà mai, vaiiho-noa-hia atu ra i te hiti, mà te tiàturi e e
mea hoona aè te taime ia haapaô noa i tà na iho. Te na ô
hôê i tô na metua, nà reira atoà tàtou i te hôê ia na e i roto
ra
ra.
fenua nei ? Nà reira atoà hoî i te pae o te mau Ètârëtia e
ànei ràtou ia tàtou, aore ra
...
ia na.
paî te reo o te feià paari e : « A haapaô i tâ àe iho io
de iho hou a onoono ai e haapaô i tâ te tahi ».
I te haamauraahia mai te pureraa reo faràni i te pàroita no
Nà teie mau parau, aore te tàtaoàraa i hope mai, e haaferuri faahou ia tàtou i te parau o te oraraa ôitumene ta te
Mahina mai te matahiti 1999 mai à, ua fàtata i te vaùraa o
Fatu e tîtau ra ia tàtou. Eita te ôhipa e tupu ia faaea noa
te matahiti i teie nei, ua îritihia te
ùputa no te tàmataraa i
te ora i te parau o te ôitumene, eiaha noa no te faatupuraa
mà te ôre e âhihi. Te uiraa e tano : nà hea ia ora i te ôitu¬
i te tahi mau ôroà aore ra taùraa e îtehia ai te rima tauturu
raa i te
2. Te ôitumene i te pàroita no Mahina
no
ô mai i terà e terà Ètârëtia, i roto roa rà i te fare pure, i
mene e ôaôa nà pae e
piti, e fànaô ai nà pae e piti i te hiô-
parau a te Fatu, mà te ôre e huri i te tua i tà na iho
faaroo, i tà na iho Ètârëtia. O letu te fatu o te Ètârëtia,
te taime haamoriraa i te Atua. No te mea e mea nà roto i
tàtou te Etaretia tô na tino. Nà tàtou e îmi i te ràveà ia ôre
te reo faràni te faaitoitoraa i te mau
taua tino ra ia
mea nà reira
poîpoî tàpati atoà, e
mai. Ua tîtauhia te tahi mau tià no te tahi atu mau Ètârëtia
e haere
pohehia i te maî, ia repo e ia î i te hara.
ia te autaeaèraa ôitumene i te faaôraahia
mai e rave i te aôraa i roto i te pureraa reo faràni.
E ua pàhonohia mai teie titauraa. Ua fànaô te pàroita no
te pae reo faràni i te faaitoitoraa nà roto atu
i te tahi mau
tino no te Ètârëtia Mahana Hitu, te Ètârëtia Èvaneria
âmaa Penetetôte, te Ètârëtia Tàtorita e te Ètârëtia Sanito.
Aore e tino no te Ètârëtia a letu Metia a te Feià Moà no
A tiaî noa atu ai i te âfaîraa i te ôitumene i te tahi fàito
huru maitaî aè, ua rau te reo o te feià aô e te feià hîmene
e faaroohia nei
i te pàroita o Mahina. la ôaôa tàtou i roto i
te Hepetoma Pure
i faataahia no te Hôêraa o te mau
Ètârëtia atoà o te ao nei.
Enà atu te parau o te aroha,
te mau mahana
hopeà, e no Te mau Ite no lehova i tià
mai. la au i te tià no te Ètârëtia ê e haere mai, e âpeeatoà-hia mai o ia, i te tahi mau taime, i te pupu hîmene o
tà na iho paroita. Eere noa atu ra ia te aôraa noa të ravehia, te àrue-atoà-raa ia i te Fatu nà roto i te mau reo hîme¬
ne navenave mau e te mau moihaa faataî pehe no teie tau
(te tità e te piana uira ...) tei arataî i te tàatoàraa i roto i te
faahanahanaraa i te Atua. E no te mea hoî e pupu hîmene
oraora atoà tô te pureraa reo
faràni, rahi roa atu ia te ôaôa
ànaànatae i te àrueraa.
e te
Mai te peu ua vai matara noa teie ùputa no te oraraa i
te taura ôitumene i Mahina nei, mai te tau mai à o te ôro-
14
Veà Poroteîani n°2 / Déc 07 - Jan 08
Vâbi a Tüheiava-Ricbaud
^
Te ôitumene e te Ètârètia
ia au i te türamaraa
a te
1 Torinetia 1.18-25
Iroto i te rata màtàmua ta Pauro i to Torinetia, e i mua
hoî i te îmiraa a te taata i to na parau i roto i te oraraa
Etârëtia, te faaara ra te âpotetoro e, i te vàhi i
paruparu ai te paari o te taata, i reira to te Atua faaîteraa i
to na mana, nà roto i te parau o te tatauro, tei riro ei maamaa no te Atua. I roto i te Etârëtia, ua hinaaro te tahi mau
taata e papa i te tahi àveià aratairaa i to râtou tiàturiraa i
nià ia Pauro, ia Âporo, ia Pëtero e i nia i te Metia (1
Torinetia 1, 12). No Pauro, ua hinaaro o ia e hôroà i te
tahi hiôraa e te tahi auraa âpi i nià i te parau no te oraraa i
roto i te âmuitahiraa, tei taa ê i ta na parauatua no te “tiàhia nâ roto i te faaroo”. No te hoêraa o te âmuitahiraa, te
O te
ôitumene e te Etârëtia, e îtehia te reira i roto i te fàiraa a
te taata tàtaî tahi i to na faaroo, riro noa atu ai o ia ei taata
no terà e terâ pupu
taata (1 Torinetia 1, 13-16). E aha
te reira hoêraa i roto i te âmuitahiraa.
Na te 1 Torinetia 1, 18-25 e hôroà mai ia tatou i te tahi
mau na râ te papa o
pàhonoraa.
atoà mai ra te reira i te ôtià o ta na huru îteraa i te parau o
te Atua. Te parau o te tatauro tei tatahihia te âti-luta tei
titau i te tahi mau tàpaô haapàpûraa i te mana o te Atua, e
tei tatahi-atoà-hia râ te mau Herëni tei hinaaro e tàmaumau
te tahi e te tahi.
Te faaîteraa i te parau o te Metia tei faatataurohia, ua
riro te reira ei râveà ta te Atua i màîti no te huri-taère i te
patu ta te âti-luta e te Herëni i haamau i rotopû ia
râtou e te Atua, tei riro mai ei mea maamaa no te tàatoà
mau
(îr. 23). Te titau atoà ra râ te reira i te âti-luta e te Herëni
i te îteraa e, i roto i te paari ta te parau o te tatauro e faaa¬
ra noa ra e îte-atoà-hia ai te tupuraa o te ora (îr. 24). E te
faahope ra Pauro i te îrava 25 : « E paari rahi hoî to te
mea maamaa a te Atua nei, i to te taata nei
paari ; e puai
rahi to te paruparu o te Atua, i to te taata nei puai ».
No Pauro, te Èvaneria, e « faaîteraa ia i te parau o te
tatauro » (îr.
18). E taua faaîteraa ra, ua riro ia ei « mea
maamaa ». Ua riro ei mea maamaa, no te mea, te faaîte
nei te tatauro i te mana o te Atua i te vàhi i reira to te
paari o te taata hiôraa i taua ôhipa ra mai te tahi tàpaô no
te paruparu e no te manuia ôre. Ua riro ei mea maamaa,
no
te mea, te faaara mai ra te reira e, ua haere mai te Atua
e fàrerei
i te taata i te vàhi aita te taata i ineine no te tiaî
i te Atua i roto i te tahi faanahoraa (îr. 22). Ta ràtou
îmiraa i te parau o te ora, ua faahapa te reira ia râtou iho,
1 ô nei, e au ra e, te faahoî nei Pauro i te oraraa ôitu¬
mene o te
Etârëtia e i te Ètârëtia Porotetani Màôhi iho ia
patu i to ràtou hoêraa i nià i te auraa no te tahi taoà faaînohia, ôia.hoî, te parau o te tatauro. Teie râ, nà roto i te
tatauro o te Metia, te faaara noa mai ra te reira i te tahi
Atua taa ê roa tei faaîte mai ia na nâ roto i te pohe o te
Metia tei faatataurohia. O te reira mau te mea tei riro ei
mea maamaa
i mua i te mata o te taata. E tano atoà râ ia
mai ia na. Te auraa, te faaaara noa mai ra te « faaîteraa i
tàtoLi ia haapâpü e, te faaîteraa a te tatauro, eere ia i te
tahi Atua tei taa ê
tahi faaîteraa no te tahi mea pohe, e parau atoà râ no te
te parau o te tatauro » i te parau no te
ta na faanahoraa i te tiaîraa e e te mâramaramaraa a te
taata ia na.
Dosier
tahi tiàfaahouraa, no te mau tàne e te mau vahiné no te
Etârëtia no Torinetia, te mâîtihia e tei here-atoà-hia e te
Atua (1, 26-31), tei heheu mai i mua i te aro o teie nei ao
I ô nei, te ü nei e te fifi nei te paari o te taata i nià i te
parau o te tatauro (îr. 19), no te mea, aita te reira e arataî
i te taata i te Atua ra (îr. 20), e nà roto i te reira huru,
ra
aita mau â ia o ia i îte i te Atua (îr. 21). Mai te peu e, te
haafifi nei te tatauro i te mau titauraa a te taata, te hüaî
i te rahi no te here e te aroha o te Atua tei titau e tei faaora
i te mau taata atoà, rau noa atu ai to na iho e to na
hiroà.
%
Julien, lotua a MAHAA àr
Veà Porotetani n °2 / Tit 07 - Ten 08
15
M
Pâdfaî
Te mau tàvini ôrometua
e te huifaaroo e
mai te matahiti 2007. la haamaitaihia te Atua no
faaotiraa, no te mea ua îte o ia i te faufaa o te faaineine¬
raa o ta na mau rave ôhipa no te haamaitaî i te faaîteraa a
te reira e ia haamauruuruhia o ia tei tiaî ia tatou
te Ètârëtia i te hinaaro o to na Fatu.
U a tomo tatou i roto i te matahiti âpî e ua faaruè
mai te matahiti i hope aè nei e tae mai i teie matahiti âpï.
Te mau tâvini i faaruè mai
Te faaineineraa i te mau ôrometua
E no te mea te tomo nei tàtou i roto i te hoê tau âpi, eita e
Te ôaôa nei te Ètârëtia i te fârii ia Manaèna mâ tei hoî
tià ia haere noa tàtou mai te ôre e faahiti i te parau o te
mai na te fenua Fiti. 1 tonohia na râua i reira no te hoê tau
faaineineraa. Ua hope ta râua tau faaineineraa e ua
manuia maitai. E tano e parau e fâito faahiahia tei noaa ia
râua. Te haapàpû noa mai ra te reira i te itoito o teie ùtuafare i nia i te tàpura ôhipa i tiàturihia e te
mau
tàvini tei faaruè mai ia tàtou i teie matahiti. No reira,
te haamanaô nei au i to tàtou taeaè tauturu ôrometua faa-
Ètârëtia ia râua.
Ètârëtia,
la au i te ôpuaraa a te
e ôhipa atu râua i te Aua
ôrometua no Heremona a tiai noa atu ai i te taime e hoî
turahia ia Heinere POAREU i tâvini na i roto i te pâroita
i Rurutu, i to tàtou taeaè ôrometua faaturahia ia
CHIN LAN NIEN i tàvini na e àhuru mà maha matahiti i
no Hauti
roto i ta tàtou pàroita reo
tinito no loritana i Papeete. I to
râua nà hoa here e i ta râua nà fëtii tamarii, te faatae nei
faahou ai râua i te faaineineraa ia au i te mau ôpuaraa a te
te Ètârëtia i to na tàpaô aroha ia ràtou
Ètârëtia no te mau ôrometua haapii no Heremona.
ia vai noa mai te haamaitaîraa i nià ia ràtou.
mai te ani i te Atua
Ei poroi i to te huifaaroo
O Poetini mà tei tonohia atu i te fenua Farâni i te ôire
Strasbourg no te faaineine ia Poetini vahiné i nià i te
tiàraa ôrometua no te haapiiraa faaroo i roto i te mau fare
E tomo atu tàtou i roto i te hepetoma pure no te hoêraa o
haapiiraa.
tàtou faaroo i mua i te parau faufaa roa no te hoêraa o te
no
te mau marumetia, ia riro ei taime e faaitoito ai tàtou i to
mau
Ua rave te
Âpooraa faatere i te faaotiraa e haafaufaa i
Ètârëtia no te mea, e vàhi ôhi-
teie tàpura ôhipa i roto i te
paraa na na ta tàtou mau fare haapiiraa, e te mau vâhi e
matara, te mau fare haapiiraa a te Hau. Ua îte te Ètârëtia i
te faufaa o teie tàpura ôhipa no ta tàtou feiâ âpî i te pae
Ètârëtia. la tauturu atoà rà te reira i ta tàtou hiôraa i
te hoêraa no te mau nünaa e ora nei i nià i to tàtou fenua,
te hoêraa o te mau ôpü
fëtii. Eere ànei te hoê o te mau
mai rahi e vai nei i roto i te nünaa i teie mahana, te âmahamaha ia e àtuàtuhia nei no te haavi i to tàtou feruriraa e
i ta tàtou tiaîtururaa ?
no te oraraa faaroo.
No tàtou, ua horoà mai te Fatu i te hiôraa i roto ia na
e to na
O Teihotua mà tei tonohia i te fenua Niu-Terani i te
Metua.
ôire no Auckland no te faaineine ia na i nià i te tiàraa
ôrometua haapii i te mau pipi i Heremona. Te pitiraa teie
o te ôrometua
i tonohia atu i teie fare haapiiraa. Te tiàturi
nei te Ètârëtia e riro teie fare haapiiraa ei vàhi e tonohia
atu â te tahi mau ôrometua i te mau tau i
mûri nei.
O Sandrine (Rahimonoarii vahiné) Hatitio e to na hoa
tê tono-atoà-hia atu i te fenua Fiti i te matahiti i mûri nei.
Tei roto te reira i te ôpuaraa e haamaitaî â te faaineineraa
o te mau ôrometua e
ôhipa atoà nei i roto i te mau pàroita.
Mai te peu ua rave te
Âpooraa rahi âmui i teie mau
i;
Taarü a MARAEA drometua
Te iôa o te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi
(E.P.M.) e ta na tïtauraa
i te ôrometua
neneîraa i te mau puta
Erave rahi mau
uiraa, mau
manaô, mau
pipîria e oraraa faaixx), te
patiuaa i te mau faie pure
faaiteraa e mau poroî
e te faanahoraa i te oraraa
ta tatou i fânaô i roto i
ètàiëtia, vaamataèinaa,
te Rururaa ôrometua
etv... Ore noa atu à i noaa
no te Faaineineraa
ia tàtou i te tàuàparau i te
Tàmau i orahia mai e
“ôitumene”, te vai nei rà
tatou i roto i te Tuhaa
te tiàturiraa e na tàtou te
tom (Moorea e Maiào)
reira e heheu atu ei tautu-
i te fenua Moorea. Na
mraa i ta tàtou tàviniicia.
mua roa, e
tià ia parau-
hia e ua ora âmui tatou
A tom, te faaara atoà
mai ra te iôa Ètàiëtia
i ta tatou tumu parau.
Aita te Tomite
Porotetani Mâôhi, eiaha ia
Faaineineraa Tâmau i faataa e na na aè e haapii i te mau ôrome¬
moèhia to tàtou tààmuraa i te mau ètàiëtia màtàmua e te nünaa
tua e to râtou mau ùtuafaie. Inaha ua fenori-âmui-hia e tatou te
Iteraèra e faaîtehia ra e te Pipîria, to tàtou hoî tààmuraa i te
mau uiraa. Ua
tàuàparau-âmui-hia e tatou te mau pâhonoraa. E ua
firi-âmui-hia e tatou te mau manaônaôraa. I pîhaî iho i te reira, e
tano atoà ia haamanaôhia te tahi mau parau faufaa no ta tatou
tâviniraa, no to tatou oraraa faaroo, e no to tàtou oraraa hiroà e
vaamataèinaa. I roto i te rauraa o te mau parau faufaa, e maha aè
parau tei matara pinepine mai e të au atoà ia faanahohia ei tâpm-a
ôhipa na tatou.
Reforomàtio i ômuahia mai e Rûtero e tei faananeahia e Taravino
mà. Inaha, no roto mai i te tuatua o te Reforomàtio to tàtou piiraa-
hia “porotetani”. A tuatàpapa noa atu ai tàtou i to tàtou iho (iho
tumu) e to tàtou hiroà (hiroà tumu) no mutaaihora e tae noa atu i
te tuatua o ta tàtou Etàiêtia, e faaitoito atoà là tàtou i te hiô faahou
i te mau paiau reforomàtio e te mau parau porotetani e faaîte mai
ra “na vai” e “no vai” te “Etàiêtia” mà ta na fà i roto i te ao, e
mà
ta na tiaîturu i te tupu-hope-roa-raa mai te Pàtheia. E mai tei
A tahi, e titau to tatou iôa âpî, oia te Ètàiêtia Porotetani
Mâôhi, ia tàtou ia îmi i te mau râveà no te faaora i te mau parau o
poroîhia na e te mau metua reforomàtio, e rohi tàmau te “refo¬
romàtio” i te “Etàiêtia”, ia vai ain tàmau te mau taata faaroo, to te
te fenua e vai ra i terâ metua e i terâ uî âpî, i terâ rautî e i terà tià.
huifaai'oo e te mau arataî huifaai'oo e o letii Metia i faatataurohia
Te tahi haamanaôraa i ô nei ; te vai ra tei horoà e tei haapii i te
e i
parau o te fenua i tei hinaai'o, e ua tae te leira hum horoà e haapii
i te poroî mai ia pâpaî-roa-hia te reira mau paiau ; e te vai ra eita e
horoà i te parau i te mau hum taata atoà, maoti râ e mâlti râtou i
faatiàfaahouhia, te Faaora e te Fatu o te mau tamaiii a te
Metua mà te Vàmaraa.
tei tano i ta râtou hiôraa no te reira mau parau. A taa noa atu ai te
A maha, te faauiui atoà mai ra te iôa Ètàiêtia Porotetani
Mâôhi ia tàtou i mua i te mau faanahoraa rau no to tàtou ao, to
reira, eiaha ia àramoinahia ia tàtou te “rauraa” o te mau faatiàraa
tàtou oraraa i teie maliana. Nà hea tàtou i te ora ei “Ètàiêtia” mà
parau no te reira mouà e no te reira tahua, no te reira tahora e no
te reira ava, no te reira tauraa taata aiii/tahuà/àito/nünaa, etv. Te
to tàtou hiroà faai'oo “porotetani” e to tàtou iho “Mâôhi” ? Nâ hea
tahi faufaa rahi o te “rauraa” o te mau faatiàraa, te mau paripari-
te îte e te faaôhipa i te mau mauhaa âpî no te oraraa ? Nà hea
tàtou i te vai ara e aha mau na a teie mau tàuiuiraa oiriraa e mau
raa, te mau pâtaùtaùraa, etv., o to na ia haamàîmiraa e haapàîmiraa ia tàtou i te mau
parau e ora ai tàtou i teie mahana, e tae noa
atu i te mau parau e fifi ai te oraraa i teie tau, mà te riro atoà là te
reira ei faaineineraa i to tàtou a nanahi.
raa na tàtou i tei rohihia mai e te mau metua Mâôhi e te mau
faaâpîraa i te mau huai oraraa, e fcuitupu mai io tàtou e na te ao
Te haamauruuru maitaî atu nei to te Tomite Faaineineraa
Tàmau i to te Tuhaa tom, mai nà pàroita no Moorea e no Maiào
e tae noa atu i te mau rima tum. Maumum no te
metua no te LMS e te SMEP. la riro atoà rà to tàtou tuatua ètàiê¬
tia e vaamataèinaa ei puna i reira e noaa atoà mai ai ia tàtou te
tupu-maitaî-raa o
ta tàtou mniraa, no te nahoraa o te pûhaparaa e te mau maitaî o te
tino, no te lU'aaraa o ta tàtou mau haapiiraa e te mau faaîteraa, no
arii,
te mau tahuà, te mau àito i vaiiho mai i ta râtou mau tàpaô i nià i
te raî, ua horoà atoà mai te mau metua porotetani i ta râtou mau
tàpaô no to râtou faaroo e no ta râtou mau ôhipa nà roto i te
faatàuiraa femriraa, e ta teie mau mauhaa âpî no te orairia e mau
nei ?
A piti, te pii atoà mai ra te iôa Ètàiêtia Porotetani Mâôhi ia
tàtou ia tuatàpapa màite i to tàtou tuatua eiaha ei haamanaô-noa-
mau tauturu no tàtou i teie mahana e no a nanahi. Mai te mau
tàtou i te ara e te îte i te mau tàuiuiiria o te oraraa ? Nà hea tàtou i
te au o to tàtou mau tere e no te mau poroî e rave rau. Maumuiun
i te Fatu e maumum i to te fenua e hope roa.
.
Te Tomite Faaineineraa Tâmau
Porotetani n°2 / Tit 07 - Ten Q^®il7
tarétia
HEIVA NUI 2010
Ite matahiti piti tauatini pae ra, i faatupu.ai te Ètârëtia
i te fârereiraa rahi na te feiâ âpï i niâ i te'fenua Tahiti
i niâ i te tumu parau ; “E te taureàreà, a ora i to faa-
roo e a
Tei roto noâ tâtou i te tau no te feruriraa, i roto i te
âpooraa rahi a te Ètârëtia i te âvaè tiurai e pàpû ai te mau
arataîraa ôhipa, haamata atu ai te tau no te faaineineraa.
patu i to ànanabi”.
I mûri mai i te reira, i faaotihia
ai, e faatupu i teie
huru fârereiraa i te mau pae matahiti atoà. I te matahiti
No te Uî Âpi, e tupu te tahi mau fârereiraa fenua,
fârereiraa tuhaa : teie matahiti 2008 e haamata o ia i te
faanaho i teie mau ôpuaraa.
2006, i roto i te Âpooraa Rahi a te Uî âpi a te Ètârëtia
porotetani Mâôhi, tei tuu atu i teie manaô, ia faatupuhia
ta na Heiva Nui, ua faaoti te Âpooraa Rahi, ia ravehia
teie Heiva Nui i te matahiti 2010 mâ te âmui te mau âmaa
uî âpi atoà a te
Ètârëtia.
Mai te mea te ôpuahia nei teie tâpura ôhipa rahi,
no
te manaônaôraa ia e vai ra i roto i te Ètârëtia no ta na
Te tïtauhia ra tâtou e te mau âmaa uî âpi atoà a te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi ia haamata i te tomo i roto i
teie tâpura ôhipa. Te hinaaro atoà i te tahi mau taata àravihi i te pae no te faanahoraa faufaa, te pae no te haaparareraa parau, te pae no te utaraa taata : pereoo mataèinaa,
pahï, manu reva e tae noa’tu i te parau no te faatoaatiraa i
te mau tâpura ôhipa.
feià âpi. Ua haamata te mau rururaa no te faaineine i teie
Heiva Nui ; te rururaa matamua, ua tupu ia i roto i te fare
âmuiraa “Papeiha” no te pâroita “Te Rau Orive” i
Tipaeruî i te ômuaraa no teie matahiti 2007, te piti no te
rururaa i roto i te fare Uî Âpi a te pâroita no Èvaneria i
Taunoa e te toru no te rururaa faaineineraa tei tupu i te
âvaè âtopa ra, i roto ia i te âmuiraa Taniera no te pâroita
Punaauia.
E faanahoraa teie tei arataîhia mai e te Uî
E te feià âpi, e horoàhia te parau i roto ia tàua. A
haere mai e faaîte e ua îte atoà tàua i te faahanahana i te
Atua ia au i to tàua huru taata âpi e e tuhaa atoà ta tàua i
roto i te ôpuaraa a te Atua.
Hitiùra Orometua
Âpi a te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi mâ te âpeehia e te Tomite a te
Feiâ âpi (CPJ).
Te ôhipa matamua roa, o te tumu parau : te hoê
tumu parau tei tü i te manaô o te
feiâ âpi, te hoê tumu
parau tei riro ei püôiraa no te tumu o te matahiti 2005 ra.
No reira, ua tuuhia teie parau i roto i te feiâ âpi i raro mai
i te 25 matahiti, na râtou e feruri mai i to râtou parau e ua
matara mai to râtou manaô, na te âpooraa faatere a te
ètârëtia e haapâpü roa mai
i te reira.
Te piti no te manaô : eiaha teie tumu parau ia riro
noa no te hoê
mahana, ia riro râ ei faufaa no râtou i roto i
te tau no te faaineineraa, te tau no te faaîteraa e ia riro
atoà ei tautururaa ia râtou i roto i to râtou oraraa faaroo e
i roto atoà i te oraraa vaamataèinaa.
Te toru o te manaô : ia vaiiho atoà tatou i te feià âpi
ia faaîte mai e mea nâ hea ta na faahanahanaraa i te Atua.
Te manaô tumu : e tuhaa atoà ta te taata âpi i roto i te
Ètârëtia e e tâpura ôhipa ta na.
18
Veà Porotetani n°2 ! Déc 07 - Jan 08
no teie Heiva nu.
Pasteur Marthe Tematahotoa,
Poetini vahiné
et son mari Poetini
en France à
Elle a toujours une fleur à l'oreil e ou dans les che¬
veux. «
On trouve toujours une fleur naturelle »,
dit-elle avec un sourire qui illumine la pièce.
Strasbourg
de religon, mais on peut organiser des clubs
bibliques. Le
souci n'est pas de manquer d'occasion d'enseigner l'Évan¬
gile, mais bien le manque d'ouvriers et Marthe rappelle
Marthe Tematahotoa n'a pour l'instant qu'une crainte pour
cette parole de Jésus : <■< La moisson est
grande, mais il y
les semaines ou les mois qu'elle va devoir passer à
a peu
d'ouvriers. »
Strasbourg : le froid. C'est qu'à Tahiti d'où elle vient avec
son mari, il fait en moyenne 22°C toute l'année. Marthe et
Abinera vivent en effet à Papeete. Lui est journaliste de
radio, elle est pasteur, aumônier des écoles, collèges et
lycées, responsable de ce service pour l'Église protestante
mâôhi. S'il est Impossible de citer les noms des innom¬
brables îles de la Polynésie, nous retiendrons au moins le
nom de l'une d'entre elles, l'île de Raîatea (le ciel
éloigné)
où Marthe a grandi et où elle fut institutrice, avant de
gagner Tahiti et d'embrasser le minstère pastoral.
deux ans de stage en
précise : « Nous
voulons nous immerger dans la culture française pour ces
quelques mois. » Ce qui étonne le plus cette habitante de
Papeete qui découvre l'Alsace, c'est, dit-elle, «qu'ici les
gens ont toujours l'air pressé. Je marche tranquillement
dans la rue, et f entends toujours quelqu'un cpii court der¬
rière moi... (éclats de rire !)»
Quand on lui
Aumônier des écoles, colllèges et lycées, Marthe Tematahotoa vient
de Papeete. Elle a été envoyée par son Église protestante müàhi pour
une
formation d'un an au service de la catéchèse de Strasbourg.
paroisse, Marthe doit
organiser tout le travail d'aumônerie des nombreuseuses
écoles primaires et secondaires protestantes de Tahiti qui
compte 50% de protestants dans sa population.
Son souci est de bien intégrer la religion dans la cultu¬
re
travers du prisme strasbourgeois. Marthe
Ici, les gens ont toujours l'air pressé
Ordonnée en 2003,
après quatre ans de for¬
mation à l'École pasto¬
rale de l'Hermon, puis
Marthe et son mari mettent à profit toutes les occsasions qui leur sont offertes pour connaître la France au
tahitienne. Le discours et le matériel doivent refléter la
demande comment
elle voit l'Église ici,
Marthe sourit et ajou¬
te: « Nous découvrons
la culture française, les richesses de la ville, mais aussi la
vie des Eglises, assez différentes, en effet, de celles que
nous connaissons à
Tahiti. Ici, les gens sont beaucoup
plus réservés. Ils arrivent juste à l'heure aux réunions, on
parle les uns avec les autres, on est plus conviviaux. » Nul
doute que la présence de Marthe parmi nous nous aidera à
faire quelques progrès dans ce domaine.
culture et utiliser le plus possible la langue du pays, le
màôhi. Avant de créer ce matériel, Marthe a été envoyée
par son Église, ici à Strasbourg, pour un stage d'un an
dans le service de la catéhèse des Églises protestantes de
Daniel Poujol
(Extrait du magazine Rencontre)
la catéchèse des Églises protes¬
tantes d'Alsace et de Moselle.
Ètâréit
Elle s'informe du contenu des
cours destinés aux enfants sur la
formation proposée aux ensei¬
gnants, sur les méthodes d'ani¬
mation. Tout cela sera bien évi¬
demment adapté aux besoins et
aux particularités de la
Polynésie.
Tahiti compte beaucoup
d'écoles privées qui sont, par
définition, indépendantes du
gouvernement, mais dont les
enseignants sont tout de même
payés par l'État. Dans les écoles
publiques, il n'y a pas de cours
Veà Porotetani n°2 / Tit 07 - Ten 05 Si9
Te ôroà noera i roto
i ta tatou mau fare haapiiraa
porotetani matahiti 2007
i Pômare IV
No teie ôroà noera 2007, ua haafaufaahia te parau no te “hiroà tumn”. Mai te haamataraa e tae atu
i te hopeà o ta matou pureraa, ua ravehia ni roto i to tatou reo tumu. No te faatura râ i te mau
tamarii e te mau metua papaâ, ua horoàhia te tahi haapotoraa nà roto i te reo tïpee. la riro atoà
râtou e 6 i roto i te pureraa, e ia màramarama atoà i te faufaa o ta mâtou poroiraa, oia hoi, eiaha e
haamâ i to tatou hiroà, ta tatou peu, to tatou reo. A faaite, a faaiho. Eiaha e haamoè e, eiaha e faaruè teie horoà faufaa roa, no ô mai i to tatou mau tupuna, mai terâ ra tau e mai terà ra tau, no ô mai
i te Atua, te tumu o to tatou ora.
U a haamata mâtou i te hora 10. Erà mai te tereraa o
Ôutou e te mau tama, té ora ra i roto i te ao rai o
te pureraa e te mau haùti i
Pômare IV, aita ôe e ora faahou i ta ôe peu tumu, aita ôe
mau
e parau
faaineinehia mai e te
tamarii haapiiraa e o ta râtou e ôaôa nei i te
faaite atu ia tàtou.
faahou i to ôe reo. Terà mai ai te reo o to tàtou
arii vahiné o Pômare IV, tei piihia o Heimata : « Ua poiete to ù mau tupuna, ua
«
E hiroà toù »
Hiroà mau, hiroà to ù, ta to ù nei mau tupuna i heheu
mai. Eiaha, eiaha ia morohi ta ù nei mau peu. E faufaa
teie, e faufaa teie no tàtou. E faufaa tumu mau teie, vaiihohia mai no te mau uî, no te mau tama. A haafaufaa mai
ia tàtou. A haafaufaa mai i ta tàtou peu, to tàtou reo, to
tàtou hiroà. A here ia tàtou iho.
Poroï a POMARE IV (Tepoe)
E te mau tamarii, te ôaôa nei au i te fârerei ia ôutou i
teie mahana. Inaha, te vai ra te tahi manaônaôraa rahi to
ù, ia ôutou. Oia nei, ia hiôhia ia ôutou, ua haere popaà
ôutou, tinoto ànei, marite ànei. Ua rau atoà to ôutou
àhu. la faaroohia ia ôutou, ua rau to ôutou reo e ua moè
roa
to ôutou reo tumu. E aha hoi teie e tupu nei i ôre ai ôe e
parau faahou i to ôe reo ? E ôre ai ôe e haapaô faahou i ta
ôe peu tumu ? Ua îte ànei ôe, e faufaa teie tei horoàhia,
mai te tau e te tau, no ô mai i te mau tupuna ? E ta ù mau
vaiiho mai te hoê faufaa e peu
tumu, e hiroà no de e te tama màdhi e. »
E te Atua e, Mauruuru no to ôe here e to ôe aroha.
Mauruuru no ta ôe haamanaôraa ia mâtou, ei faufaa no
ôe, aita ôe i haamoè, aita ôe i faaruè ia mâtou. Ua here ôe
ia mâtou. O ôe te tumu o to mâtou ora.
E te mau tamarii, e aha to ôutou manaô ? Ôutou tei
putuputu i roto i te ao rai o Pômare IV ? A parau i to ôe
reo, a ora i ta ôe peu tumu. E hiroà to ôe, tei horoàhia mai
e te Atua. Teie mau taô, teie mau mea ta mâtou e parau
atu nei ia ôutou, na te Atua te reira i horoà mai. A tià e te
hui tama e, a faateitei to reva hanahana. Eiaha ia moè to
ôe âai. Tàpaô aroha te reira a te mau tupuna. Tàpaô aroha
te reira a te Atua.
No reira, ua ite ôe e te mau tama e hiroà to ôe, e peu
ta ôe, e reo to ôe.
la maitai tàtou i roto i te here e te aroha o to tàtou
tamarii, o vai ôe ? No hea mai ôe ? E te haere nei ôe i
Atua. la ôaôa i teie noera matahiti 2007 e ia maitai i teie
hea?
matahiti âpî 2008.
Poroï a Sabrina
E te mau tamarii, ua àhu te Atua i te rai e te fenua.
Ua parau o ia e ua tupu te mau mea atoà tè âuahaati ia
tàtou. I nià rà i te taata, ua hàmani o ia i te tàne e te vahi¬
né.
Nà roto i to na rima, ua poihere te Atua ia ràua. Ua
here e ua haamaitai o ia ia tàtou pàatoà. Aita te Atua i tuu
ia tàtou i roto i te ère. Aita te Atua i tuu ia tàtou i roto i te
aore. Ua horoà o ia ia tàtou, to tàtou reo, ta tàtou peu, to
tàtou hiroà tumu, no ô atoà mai i te Atua ra.
2®
Veà Porotetani n°2 / Déc 07 - Jan 08
la ora na.
(E mâtaîtaî mai te mau hoboà i te mau àpi 2 e 23.)
^
TERAIARUE Sabrina pipi ôr
Te ôroà noera i te Pü
Uruaî a Tama
roà teie tei haafaufaahia e te “Rotary Club” i roto
nâ matahiti matamua roa, i te haamauraahia te
pû. I mûri mai, ua monohîa e te “Tatauro lira”.
Ua hau i te piti àhuru matahiti i teie nei. Oroà herehia e te
tamarii, no te mea, e taime terâ e fànaô ai o ia i te
tahi taoà horoà, ta na e maîri nei i roto i to na ùtuafare.
mau
manihini i te mau pü ôhipa atoà, te mau tâatiraa, te mau
pü tapihooraa, te mau taata atoà tei tauturu maitai te pü i
roto i te îmiraa râveà no te mau ôhipa atoà tei orahia e te
mau tamarii, i roto i te area o te matahiti e maîri atu. E
haamauruururaa taa ê tei ravehia : te vai ra, te haamaitaî-
i te Atua, te parauparauraa, te haùtiraa, te ôpereraa i te
taoà horoà, e te àmuàmuraa.
raa
No te haamauruuru i teie pü ôhipa, te faaineine nei te
mau
tamarii i te tahi mau haùti : ôrero ànei, ôri ânei, haùti
ârearea ànei. E rave-atoà-hia mai te tahi mau àmuàmuraa,
e na te mau
rauti te reira e haapaô mai.
Oroà noera, taime i faanahohia e te Atua no te tuu mai
i ta na tamaiti fànau tahi i te ao nei, no te amo i te hara a
te taata. Oroà ôaôa, ôroà ruperupe, ôroà ta te mau tamarii
e
A pae matahiti i teie nei to mâtou tàuiraa i te tereraa o
teie ôroà. Ua manaô màtou hoê teie râveà no te tïtau
pii noa jiei “pâpà noera”, e ta na e moemoeâ noa ra, no
te mau haùti atoà ta na e nehenehe e fanaô. Terâ mau
ânei? Ta te pü Uruai a Tama e tiàturi ra, ua pahono hia i
te tahi vahi o te moemoea a te mau tamarii o ta na e farii
ra. No
reira, outou atoà tei tauturu papu mai i teie opua-
raa, e ia oaoa maitaî te mau tamarii i teie noëra, mauruuru
e mauruuru roa.
la vai noa mai a te haamaitaîraa a te
Atua ia outou, e ia oaoa outou i teie oroà noëra e te mata¬
hiti âpi.
la ora na.
Avélina MAIHI
Mono faatere
Pû Uruai a Tama
Veà Porotetani n°2 / Tit 07 - Ten 08
21
Etareh
C’est dans la bible
3-Quel
(Jacques, Teraî a IHORAI drometua faatuhaahia)
1- Quel animal était le plus rusé de tous les animaux des champs ?
Jeux
-
a-
le serpent
b- le renard
c- le
singe
2- Quel animal à quatre pattes a parlé à l’homme ?
a-
le cheval
b- la vache
c-
l’ânesse
animal est celui que le Seigneur Jésus aurait voulu être pour rassembler
les habitants de Jérusalem ?
a-
la poule
b- le coq
c-
le renard
4- Quel animal peut passer facilement par le trou d’une aiguille ?
a- le dromadaire
b- le chameau
c-
l’hippopotame
5- Quel annimal est comparé à une mère et à une soeur ?
a- la fourmi
b- la cigale
c-
les vers
6- Quel animal sur lequel le Seigneur Jésus est monté pour entrer à Jérusalem?
a- l’âne
b- l’ânon
c-
l’ânesse
7- Quel animal il est comme, lui, le disciple du Seigneur Jésus, parmi les loups
a-
?
la brebis
b- l’agneau
c-
la chèvre
Solution du Jeu : C’est dans la bible
O -Ç
22
■
(çz ‘01
q -t ■
(9l‘0l »m) P -Z • (Ç£‘6l
q -9
(pj ‘a qof)
(P£‘£ï ^^1) ^ -£ ■ (0£ 8Z
‘ZZ ssjqmoM) o-z ‘ (l‘£ ssousq) v-j
Veà Porotetani n°2 ! Déc 07
-
Jan 08
-
Noël dans les
H,
1^
J
^eà Porotetani n°2 / Tit 07 - Ten
Aimeho
Ta ù fee roa i Paepaeroa ra
I Tefaremuhuàrea
Te fare ôreroreroraa o te hui toa
E ruuruuraa ôpù
E màa na te Toèrauroa e te Arueroa
Mai nià mai i te ûrî atua ra o Raapoto
Aimeho i te rara varu
Te fenua pâhia e te arii Raapoto
O Eaatoài te fenua
O Mâtiti te marae
O Vaiâià e o Maevaiti
O Maevaiteurutüôuô
Te ùru i parauhia e
E paeà hune roa no Mouàpü
Tei pïpîhia i te one o Haavai
O Aimeho i te rara varu
E vaù tàravaraa âivi
Otià no na mataèinaa e maha (hitu)
O Aimeho i te pehau ià
E vaù âivi i te pehau
E vaù âvei to te fee
E iva i nâ matamata
Te àhuru aè ra i te pù
Tupu aè te ôàha i Nuuma
O vau teie o Tauàitaata i Nuurua
Tearapo
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008