EPM_Vea Porotetani_200720081201.pdf
- Texte
-
Ecoles
ldeanss
Noël
protestantes
Sommaire
2
4
Pofâtetani
•
•
Noël dans les écoles protestantes
Pinai
Avis à
5
Édito
•
MENSUEL DELteBEFROIESTANIEMÂÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Boîtë postale: 113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
Tél. (689) 46.06.99 - Fax. (689) 41.93.57
Email
veaporotetani@epm.pf
;
o
(Tuhaa matamua)
lecteurs
nos
de Président MARAEA Taarii
Actualités
6
7
Directeur'de Publication
M ARAEA Taarii
(Photos)
te fenua : Te fenua Moorea
8
•
•
•
Fare âmuiraa “Tamara” i Mahina
Fare pureraa
Hepetoma
“Fare puà” i Papeari
pure no te
Hoêraa
o te mau
marumetia
Rédacteim en Chef
TARIHÀA Lucien
ISecrétariat-Vlaquéttiste
POHUE Ben
Dossier
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline MARAEATaarii,
TEURURAI Jean, IHORAI Jacques,
9/15
,
V
•
Te Oitumene
TAPU Thierry, TEMATAHOTOA Marthe,
RAAPOTO Turo, LUCAS Heiata,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
L ’ Oecuménisme
et la collaboration de
MALÉ Érnile
^
documentation
I
Prix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4700 ex.
an
Crédit photos
Veà Porotetani, TERAIARUE Allan,
TEREINO Rihau
Nom
Adresse
je
verse
À
Faaineineraa tàmau i te Tuhaa toru
18
Heiva nui 2010
19
Poetini vahiné
(1)
en
France
20
Ôroà
noera
i roto i te
21
Oroà
noera
i Uruaî
22
Jeux
:
23
Noël dans les écoles protestantes
24
Paripari
a
mau
fare
haapiiraa porotetani
Tama
C’est dans la Bible
:
(Photos)
Aimeho
:
:
Je
et
Parau
17
Prénom
:
~
pâôfaî rri i*-| Il
16
la
me
somme de
Abonnements
renvoyer
réabonne
au
Veà Porotetani pour
l’année 2008 (lan
-
10 numéros)
: Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
à : VEA POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNESIE FRANÇAISE
te fenua
0
pinài
Te
Te fenua Moorea (Te Tuhaa matamua)
Haapiti
Te mâîriraa iôa
Aimeho i te
rara varu
ia
i te faatiàraa
au
a
Haapiti : Âtihâ, Ôio, Haapiti, Moruu,
Âtihâ e moti Pâroa e haere roa i Âtihâ.
moti i Haapiti e haere roa i Ruarei.
E 5 tuhaa i roto ia
Tearapô
Varari.
Ôio
Te parau o Aimeho
Ua parauhia o Aimeho
hia
o
au
rara varu no te mea ua faaaunâ rara e varu oia hoî nü àvei e
i te
ia i te hoê fee nui
vaù ia
e
e
Moruu
Varari
moti Ruarei
e
moti Maenu
e e
e
e
haere
roa
haere
i Maenu e.
i Afaatëtea.
roa
i te parau :
Faatoài
Te
mau
tâtuhaaraa
E moti Afaatëtea
Aimeho
o
ra,e.l tuhaa to Aimeho i te rara varu : o Afareaitu,
Haumi, Maatea te iôa i nià, Haapiti, Faatoài, Teàharoa,
I
e
haere
roa
i Teàhuâteaè.
mua
Teàvaro
/ teie
e
îô
mahana,
e
Teàharoa
auraa o teie iôa, e taura roa e nati ra i nâ tuhaa e 8 :
Urufara, Opunohu, Vaihere, Pihaèna, Paopao, Paraoro,
Te
raro.
5
tuhaa to Aimeho
noa
Haapiti, Faatoài, Maharepa
: o
Afareaitu,
Maharepa, Temaè.
Teàvaro.
e o
Urufara
Afareaitu
E moti Mânino
fenua,
raa
ua
e
e
haere
roa
parau-atoà-hia
i te hui tamarii arii
e
o
i Mâtaùvaru
Farearii. Te
o
Afareaitu ia
auraa, e
moti Teàhuâteaè
e
haere
roa
i Teùrutüîaiteau
e
moti i Teùrutüîaiteau e e haere roa i Âpuu.
Vaihere (Taareu) : E moti Âpuu e haere roa i Vaipahu e.
Pihaèna : E moti Vaipahu e e haere roa i Vaipipiha.
Paopao : E moti Vaipipiha e haere roa i Âpapa.
Paraoro : E moti Âpapa e e haere roa Teàuapuaa.
Maharepa : E moti Teàuapuaa e haere roa i
Opunohu
fare faaî-
àitu.
Haumi
e
Teruanevaneva.
E moti Mâtaùvaru
e
haere
roa
i Teruaupoo o
Haumi ia
Temaè
:
E moti Teruanevaneva
e
haere
roa
i Toàtea.
fenua.
Teàvaro te iô i
Maatea te iôa i nià
E moti i
Teruaupoo
Te iôa râau
e
haere
roa
i Pâroa
e o
Maatea ia
o
raro
Teàvaro
e
moti Toàùra
e
haere
roa
i
Faramoo.
fenua.
Vaiàre
e
moti Faramoo
e
haere
roa
i Mânino.
Te Tomite Faaineineraa Tâmau
A NOS LECTEURS
AVIS
Aita te moni veà i taui, e ua faaea noa inià i te fâito L’abonnement n’a pas augmenté et le nombre de
10 Veà i te matahiti. No te faaôhie i ta tatou taià-
raa, ua
mâtauhia
te
e
vai
noa
tatou. Te
ihoâ te hum
vai
noa
mau
faatae mai
no te
Te
e
mau
no
te
veà,
i te taere
o
e
manaà
e ta àutou mau parau ta
faaî i ta tatou veà.
manaànadraa, ia riro
moihaa
mua
te manaà nei au e, e
terâ tuàtiraa to tatou nâ roto ânei i te hooraa i ta
veà, to àutou
àutOLi
veà i nià i te fâito
faahaehaa atu nei i
mahitiraa mai ta tatou
tatou
o te
noa te
haaparareraa i te
Veà Porotetani ei
i roto i te
mau parau
Ètàrétia.
de dix. Nous gardons toujours le
vous vous retrouverez plus
facilement dans vos pages et rubriques préférées. Je sol¬
licite votre indulgence pour les retards occasionnés en
espérant que vous continuerez à soutenir le Veà
Porotetani par vos abonnements, vos réactions et vos
Veà par an est
même format,
ainsi
articles.
Mon souhait, que le Veà Porotetani demeure un
outil d’information et de communication au sein de
rÉghse.
■âS
Traduction, Veà Porotetani
Le Président MARAEA Taaroanui
Pasteur Taarii
4 IM
Veà Porotetani n°2 / Déc 07
-
Jan 08
y
La semaine de prière pour l'unité des chrétiens
initiée par le Conseil œcuménique, a la voca¬
tion de rassembler les églises confessant le
Christ
Seigneur. Dans notre pays, cette pro¬
très partiellement et sporadique¬
ment vécue par les deux principales églises.
Protestante et Catholique. Les difficultés sont
diverses, et paraissent quelques fois insurmontables.
Et pourtant, il suffirait d'un rien, d'un engagement
personnel, d'une rencontre avec l'autre, pour que les
choses se mettent en place et que la magie de la ren¬
contre s'installe dans nos cœurs de chrétiens déjà
prêts à entrer en communion avec le Seigneur qui
nous appelle à l'unité.
comme
position
ne fut que
Te hepetoma pure no te hoêraa o te mau maru-metia
rautihia
nei
rètia atoà
Malgré cette perspective heureuse qui ne peut
laisser indifférents, nous continuons à nous
enfermer dans nos convictions étriquées et stériles.
Chacun chez soi, priant pour l'unité des chrétiens du
monde. Telle
est
la situation actuelle que nous
a
riro atu ai te reira ei râveà
nous
Noa atu te reira
consoler,
ou pour
tütavaraa, aita
mau
e
îtehia
ra te
vàhi
auraa, te faaea noa nei tatou i roto i to tatou iho
manaô ètaèta e te hotu ôre. Te faaea ôtahi noa nei
No reira, te faataa nei te Etârêtia Porotetani Mâôhi i
teie mahana, hoê hepetoma, o tê haamata i te 18 e tae atu
te 25 no Tenuare i te mau matahiti atoà.
Pour cette année, la commission « Foi et consti¬
» du Conseil œcuménique des églises, propose
le thème suivant, tiré de la première
Paul aux Thessaloniciens : chapitre
lettre de l'apôtre
5 verset 17 :
«priez sans cesse». L'unité des chrétiens n 'est pas
une chose facile. Elle est à chercher en permanence,
un engagement de tous les jours malgré les difficul¬
tés. La prière étant un des moyens qui peut nous
aider dans cette entreprise.
Si le XX° siècle
a
été
un
siècle de tentative pour
de constater
qu'aujourd'hui, nous sommes encore loin de réaliser
ce vœu. Il appartient donc à chaque Eglise de se
reposer la question de l'importance ou de la perti¬
nence de l'œcuménisme. Ici, il ne s'agit pas de mettre
en pratique un souhait formulé au niveau du Conseil
œcuménique des églises, mais de trouver des
réponses face à tout ce qui divise et sépare les chré¬
tiens. Mais au-delà des questions théologiques,
ecclésiologiques nous ne devons pas oublier que
chaque Eglise, membre du corps du Christ a sa part
dans la mission de Dieu parmi les hommes. Il nous
faut donc aussi trouver des réponses face à ce qui
divise notre société aujourd'hui.
No teie matahiti, te tumu parau a te âmuitahiraa o te
étàrëtia i horoà mai, terà ia parau a te àpotetoro ra o
Pauro i roto i te 1 Tetarônia
pure”
Te hoêraa
tià
Eglises auront-elles la force de s'engager
plus ouvertement vers l'unité souhaitée par le Christ
lui-même pendant cjue le pays s'engage dans l'aven¬
ture de la mise en place d'un nouveau gouvernement.
acharnée que se
livreront les différents
partis politiques pour le Pouvoir - pour quelle espé¬
?
o
Ètârêtia, eere i
te
ia îmihia i te
ra
5,17
mau
râveà i te
atu te mau fifi. Te pure, teie te
tâtou i roto i taua tautooraa.
Noa atu te 20
oraraa
i te hoêraa
e mea
atea
E
à
no
i te
te
eiaha
tino
rave
o
roa
te
nei
te hoê ôhipa ôhie. E mea
mau mahana atoà, noa
tahi râveà
no te tauturu
ia
faatupu-hope-raa i teie ôpuaraa.
étàrëtia tàtaîtahi ia uiui faahou
mau
ôitumene. I ô nei, eere i te parau noa i te
te tàatiraa o te mau Ètârêtia (COE), i te îmi¬
maha nei ia tâtou, e e
taa noa atu,
i te
te mau
o
râveà atoà
mau
e tuutuu
te
no
mau manao o
raa
“Eiaha
tenetere, eere i te mea ôhie no te
maru-metia. Te ite nei tâtou e,
te
raa o
tîtauhia i te
mea
i te faufaa
:
“E tâmau i te pure.”
e aore ra :
mea e
Les
i
mau
vivre l'unité des chrétiens, force est
rance
hoê ai tatou i roto i te
tatou, e te pure noa nei tatou no te hoêraa o te mau marumetia, 0 te mea e îtehia nei i teie mahana.
tution
course
e
Metia.
âpi, te
faire comme les
autres églises, nos paroisses se rassemblent pendant
la deuxième semaine de janvier, du 18 au 25 précisé¬
ment pour nous rappeler que nous appartenons à la
grande famille œcuménique.
Une
étâ-
nei, taua ôpuaraa ra, eere i te mea ora-maitaîporotetani e tatorita. E rave rahi te mau
fifi, inaha hoî, te ani-noa-hia nei ia fârerei te tahi i te tahi,
mau
Pour
teie
letu Metia, te Fatu.
: o
e
o
no te mau
nâ ètarëtia
e
vivons
aujourd'hui.
fàî
Ètârêtia
o te mau
îmiraa i te hoêraa
o te
I ô tatou
hia
nous
te
o
âmuitahiraa
te
e
(COE),
ao
ai te
mau
e
i
mua
i te
mau mea e
faataaê nei i te
mau
faaâmaha-
maru-metia. A
feruriraa parau atua, aore ra étàrëtia,
ia àramoinahia i te ètârêtia tàtaîtahi, mero no te
Metia,
no
e
tuhaa ta
E
te taata.
i roto i te ôhipa a te Atua e
maitaî atoà ia tütonu i te mau
na
mea
haaparari nei i to tâtou
oraraa
vaamataèinaa i teie
mahana.
E riro te reira
hinaarohia
e
türaî i te
mau
ètârêtia i roto i te hoêraa
iho, hou te fenua a haamau ai i te hoê
faatereraa hau âpi. E riro teie tau porotitaraa mai te hoê
faatitiàuaraa na te mau pupu poritita rau. Te uiraa : te vai
ra
e
te Fatu
ànei te tiàitururaa.
Vieà porotetani
Président Taarii
Ve à Porotetani n°2 / Tit 07
-
Ten OS ^^5
Tomoraa Fare Amuiraa
“Tamara” i,Mahina
.
fi
HAAMAU ma l ROTO1 TE PAROnR POROTEIANl
MAOHl NO MAHl
ITETAPATl IINQ AIOPA1998
,
,
|THOROMETUA JACQUK mOHAi
PERETÎTENl OTE ETARETIA
^
“
Ite mahanamâa 24 no Novema 2007, i te hora 9 i te
poîpoî, i tomohia ai te Fare âmuiraa Tamara e vai i te
pâroita no Mahina. E nahoà rahi tei tae mai no roto
mai i te mau pâroita no Papara, Paea e Tiroama. E Fare
teie, tei patuhia i nià i te hoê fenua i pupuhia mai e te
Mahina. Teie nei fare, na te mau taeaè e
tuahine no te Tuhaa 5 i patu. E fare nahonaho
Fare ôire iho
te
mau
maitaî
mata
e
no
te mau
ôaôa
faanahoraa
te mau taata
o
Tomite âmuiraa
e
e au no
âmuiraa
arataïhia
teie tau. Ua îtehia te
e
tae noa atu i te
ra e to na
peretiteni
o
Tereîno.
ïteraèra i ômua mai te parauparauraa,
mai i te pure, hou a pupu atu ai te tâvite fare i roto i te rima o te Peretiteni o te Etàrëtia, a
Na te ôrometua
e na na
ri
o
atoà i
rave
tomo atu ai te taata
i roto ia “Tamara”. Ua âmui mai to te
tuhaa 1, mai te Peretiteni iho, e tae noa atu i te tahi mau
taeaè ôrometua o te tuhaa iho. Na te ôrometua e haapaô
faufaa i rauti mai i te pae o te papa
haamori. Areà te
Peretiteni o te Etàrëtia
Ta na parau, no roto mai
i te puta a Nehemia 8.15 : « E haere i te rnoiià, e rave
mai i te âmaa drive, e te âmaa paina, e te âmaa heteta, e
poroîraa,
na te ôrometua Taarii,
Porotetani Màôhi i haapaô mai.
te âmaa
tâmara...”
Ua tatara maitaî mai te Peretiteni i te
tumu ràau te
auraa no
teie
“Tamara”. E ràau tupu
maitaî i te vâhi mëtëia i te haari ; te vâhi taa ê noa, aita e pape e
para, e au o
vai ra i roto i te mâa. E hàmanihia ihoà i te hinu.
Veà Porotetani n°2 ! Déc 07
-
Jan 08'
..
EVANE^ 1PORINETIA FARANl
PATÜRAA FARE
'•^HIAlTCHAHANAMAA24NONii
I mûri aè i te poroîraa, ua haamata te àufauraa ia au
ihoà i terà faaineineraa Tuhaa 5 o ta râtou e parau noa ra ;
“Te taùrua vàrua”. la hiôhia, ua manuia maitaî taua tàpura
ôhipa
âmui
o
ra, e riro te reira faufaa ei tauturu i te oraraa
âmuiraa. la au i roto i ta tàtou mau ôroà, ua
te
faa-
hopehia nà roto i te tahi tàmàaraa i roto i te fare heiva a
te pâroita. Te poroîraa, ia faaitoito te âmuiraa i te faaôhipa e ia faaî roa i teie fare.
Natupuaî àr
Te àuvaha
Te Fare pure
Te
mau
tamarn
‘Tare Pua”
no
pâroita
o
Marama tiàtono
Papeari
haapuraa tapati
Te taime tamaaraa
Te
mau
utuutu maa
Tomoraa Fare pure
‘Fare puà” i Papeari
mai te Faatereraa
U a tupu te tomoraa Fare pureraa âpî no Papeari o
“Fare Puà” i te Mahana màa 1
te àrea no te hora
9 i te
no
Titema 2007 i
poîpoî.
E parau mau, e rave rahi te taata i tae mai, a taa noa
atu ai i te pâroita tei titan manihini mai ia Papenoo i te
Tuhaa 1, te vai atoà ra te
atoà
pâroita Punaauia. Ua âmui atoà
ra
hui
te
A tahi
ra
te
ôhipa
Ètarëtia Porotetani Màôhi.
Te vai
te Fenua.
a tupu
ai i roto i te
Ètârëtia i
te mea e,
teie fare pure, e iôa no te âià iho, oia hoi o “Fare
Puà”. O Fare Puà, e iôa no te hoê marae no Vaiari, tei tui
to na roo. Tei roto te marae i te faa o te parauhia o
te
iôa
o
mana o
o
“Titaaviri”, i uta noa atu i te tiàraa no teie fare. E mea âpî
atoà, i te mea e, na te mau tamarii o te Haapiiraa tapati o
Papeari, i rauti mai i te papa haamori.
Oia mau, i mütaaihora, o “Fare Puà”, e marae, i reira
hui tupuna haamoriraa i to na mau atua. 1 teie
to te mau
ra
mahana,
ô te nûnaa
i te taata
pâroita. Te
pâroita
mau
faahou atu ra i te marae, e fare pure
haamori ai i te Atua. Ua îtehia te ôaôa i
eere
e
râ, i
roto
tià e tâpeà mai, te itoito o teie
atu i to te Apooraa tiàtono imiraa i te
mea e
e tae noa
râveà atoà ia oti teie fare. Mai te
tamarii i rauti i te papa
peretiteni Tuhaa 2 ia
o
mea
e, na te mau
haamori, âreà te poroîraa, na te
Faatura ôrometua i rave mai te
reira tuhaa.
Natupuaï dr
pure no te hoêraa
te mau maru-metia
O te ao nei
Hepetoma
O
(E pure tâmau : 1 Tetaronia 5.17)
la
ora na
i teie matahiti
âpl 2008. Terâ mai te tahi haapotoraa
pure i te mau mahana tâtai tahi. E haamata i te 18 no
25 no Ténuare 2008. Teie i mûri nei te mau tumu parau.
tumu
Mahana matamua
Mahana pae 18 no
Tumu parau
Eiaha
Te
e
mau
Pae
;
ôpani i te
te mahana
piti 22 no tënuare 2008
Tumu parau
Tâmau mâite i te pure mâ te âau faaôromai
la maoro te faaoromai i te taata atoà ra
(I Tetaronia 5.17)
taiôraa
ïtaia 55.6-9
e e
Mahana
tënuare 2008
tuutuu i te pure
O
no ta tatou mau
Ténuare
(I Tetaronia 5.14)
Taramo 34
I Tetaronia 5.13vr-18 ; Ruta èv.
Te
18.1-8
mau
taiôraa
Ètoto
17.1-4 ; Taramo 1
1 Tetaronia 5.13-18 ; Ruta èv.
Piti
O te mahana
Mahana mâa 19 no tënuare 2008
Tumu parau
Tâmau à i te pure, e faaroo i
E haamaitai i te Atua i te mau
Ono
mea
atoà
mau
I Te
taiôraa
mau
no
Arii 18.20-40 ; Taramo
te mahana
tâui te
E ad atii àutou i te
te
Te
âau taiâ
mau
haapad ôre,
(I Tetaronia 5.14vr)
o
e
âau atoà
haamâhanahana atu i
mau
no
atoà
ra
; e
te taata
atoà
ra
e
faaea, i roto
hoi.
mau
te mahana
Mahana maha 24
no
tënuare 2008
mau
taiôraa
11.5-13
Vaù O te mahana
Mahana pae 25 no
tënuare 2008
Tumu parau
E râveà maitai
te pure no
roa
E ei hau hoi to roto ia dutou iho
taiôraa
(I Tetaronia 5.13vh)
Ètoto
3.1-12 ; Taramo 146
I Tetaronia 5.12-18 ; Mâtaio 5.38-42
Te
mau
taiôraa
ïtaia 11.6-13
;
Taramo 122
I Tetaronia 5.13-18 ; loane
Veà Porotetani n°2 ! Déc 07
te faatupuraa i te Hau
te Hoêraa
(I Tetaronia 5.15)
Te
O
10.1-24
tënuare 2008
tïtau mâite râ i te maitai eiaha
e
taiôraa
I Tâmuera 1.9-20 ; Taramo 86
I Tetaronia 5.13-18 ;RutaÈv.
Tumu parau
Tâmau i te pure no te parau tià
E ara ia dre roa te hoê ia tihoo i te ino i te ino i te taata
ia dutou iho
Hitu
Te
11.15-17
te mahana
Monirë 21
mau
tuutuu i te pure
e
Tumu parau
A pure no te mea e hinaarohia ra e tâtou
E tauturu atu i tel paruparu (I Tetaronia 5.14)
taiôraa
lona 3.1-10 ; Taramo 51.8-15
I Tetaronia 5.13vr-18 ; Màreto
Maha
Atua tauturu
ôhipa
roaa ta te
2 Tâmuera 7.18-29 ; Taramo 86
I Tetaronia 5.13vh-18 ; Ruta èv.
Tâpati 20
no tënuare 2008
Tumu parau
Eiaha e tuutuu i te pure, ia
ia
te rave-âmui-raa i ta na
e faaea i te dada, eiaha
(I Tetaronia 5.16-17)
Te
O
tënuare 2008
no
Eiaha
23
I Tetaronia 2.13-18 ; loane 11.17-44
Toru
te mahana
Tumu parau
Tâmau i te pure,
ra
(I Tetaronia 5.18)
Te
O
Mahana toru 23
te Atua
18.9-14
-
Jan 08
17.6-24
dituinene,
tad heréni, to
e
fenua faaeahia
aore ra
na auraa te
te ao
tâatoà. I roto
L'oecuménisme
i te Faufaa
ne
i te
âpï, te faaite ra te taà oitumetei faanaho-maitai-bia mai e te Haii
ao
Rôma ia
au
i te Ruta
terâ taà i te tau
te
o
te mau metua o te
faaîte i te Etârétia tei
reira
e
2, 1. Ua faaàhipahia
ev.
dhipa âmui
tûàti ai i nia i terâ
faaroo
e te
te ao
auraa
no
Hau i
faaeahia
r
Dans le
Te
ditumene, aita ia
parau o te
Ètârétia.
e
faaîte
noa ra
i te
temps
i
E matara atoà mai te mau
te Ètârétia e faaîte ai i
faanahoraa atoà i reira
i
!
.
L'oeucuménisme, est un mot grec qui veut dire la teiTe habi¬
tée
ou
bien
un
monde entier. Dans le
nouveau
testament, le
oecuménique indique un monde bien organisé comme
l'empire
romain
selon Luc chapitre 2 verset 1. Ce mot a été utilisé
parau o te mau âpooraa e to te mau faatere. No
à l'époque des pères de l'Église pour montrer tout le travail
teie auraa, te faaîte ra te ditumene i te mau vâhi
i parare ai te Ètârétia. Ua vai maoro teie auraa : important que l'Église oeuvrait au sein de l'empire et à partir de là
à tout le monde habité.
i roto i te Ètârétia tâtorita i te pae hitià o te râ e
te pae tooà o te râ e i roto i te mau taata no te
Reforomatio.
L'oecuménisme, ne se rapporte pas seulement à l'Église. 11 se
rapporte aussi à tous les organes par lesquels l'Église montre sa
cohésion et son universalité : les conciles et patriarches. Pour ce
I te 18 o te tenetere, te haamataraa te mau
sens, l'oecuménisme indique l'étendue de l'Église. Ce sens est
porotetani i te pâtoî ûàna i te taà tâtorita no te
resté dans l'Église catholique de l'Est et de l'Ouest ainsi que chez
faaîte i te parau no te âanoraa o te Ètârétia.
to na
hoêraa
e
to na
âanoraa. Te vai
mot
ra te
.
Mea nâ reira te raveraahia te taà ditumene
faaîte i te parau no te
noa atu te mau taa-ê-raa
te
mau
âanoraa
o
no
o te Ètârétia
faaroo e te
te mau
fenua. Ua faataa-ê-hia te tad ditumene i
roto i teie
auraa
âpï i te taà tâtorita tei tûàti i
o te Ètârétia.
nia i te faanahoraa
les Réformateurs.
C'est au XVIIIè siècle, que les protestants ont commencé à
protester violemment le mot catholique qui exprimait l'universali¬
té de l'Église. C'est ainsi que le mot oecuménisme a été employé
pour
indiquer l'universalité de
confessions
la hid-anaè-hia te tahi taata tei
matamua
i te
auraa
Zinzendorf i te 18
o
âpi o
faadhipa
te tad ditumene, o
te tenetere.
Alliance
évangélique ” i te matahiti 1846 i te
âpi o teie tad ditumene. I taua tau atoà te
faatupuraa o Georges Williams i Ronetona i te
Ui âpi tamaroa i te matahiti 1844 e te Tâtauro
ùra, te Uî âpi tamahine i te matahiti 1894 e te
auraa
Amuitahiraa
mau
o
te mau
tâatiraa marumetia
piahi i te matahiti 1895.
férencié du mot
nelle de
l'Église malgré les différentes
les différents pays.
Le mot oecuménisme a été dif¬
catholique plus liée à une conception instutition-
l'Église.
Hoê tenetere i
mûri mai, ua faadhipa atoà te mau taata no roto
mai i te mau Ètârétia porotetani tei faatiipu i te
“
et
o te
Le
premier homme qui
son nouveau sens est
siècle
a utilisé ce mot oecuménisme dans
Monsieur Zinzendorf au XVIIIè siècle. Un
après, d'autres personnes de l'Église protestante qui ont
évangélique ” vers l'année 1846 ont aussi utili¬
fondé “ l'Alliance
sé le mot œcuménisme dans
son sens nouveau.
A cette même
époque, Georges Williams créa les Unions Chrétiennes de Jeunes
Gens à Londres vers 1844 ainsi que la Croix rouge, les Unions
Chrétiennes de Jeunes Filles vers 1894 puis la Fédération
Universelle des aAsociations Chrétiennes d'Étudiants vers 1895.
feôS
Tehaapapa ôr
Tehaapapa
Veà Porotetani
n
2 / Tit 07
-
Ten 08
or
Te
Ôitumene porotetani
Na te ôitumene tei haahia
e te “ Alliance évangélique ” i faaineine i te faanahoraa ôitumene o te 20 o te
faahaeteraa i teie faanahoraa i roto i te mau Etârétia porotetani e tae roa i roto i
te mau Faaroo marumetia. Aita teie faanahoraa i ôhipa noa i nia i te taata, ua
ôhipa rahi o ia i nia i te mau
Etârétia ta na i hinaaro e ia vai matara noa no te tâuàparau e no te ôhipa âmui. Ua faaôhipahia teie faanaho¬
tenetere. Te
raa
i te
mau
fâ i tïtauhia
o te
matahiti matamua
o
te 20
o
te tenetere no te
türaî i te
tupu i te hoêraa o te mau marumetia tei ôre i tûàti-roa-hia
Stockholm i te matahiti 1925
te
fâriiraahia teie tautooraa
hoêraa
te
no
veà-tono
Ua
çarau
mau
Ètârétia
e te
ôpuaraa atoà tei faanahohia no te faatâtorita rôma. I te putuputuraa noa no
te mau marumetia.
o
te ao
o
taatoà i
Edimbourg i te matahiti 1910.
tuatâpapahia i roto i teie putuputuraa te mau tumu
i mûri nei : te faaîteraa èvaneria i roto i teie ao, te
Etârëtia i roto i te
mau
veà-tono
haapaôraa aita i tiàturi i te Metia, te
e
te mau
vâhi tonoraa, te faaîteraa a te mau
faaineineraa
o te mau veà-tono, te mau veà-tono e te mau
faatereraa fenua, te ôhipa âmuiraa e te faatupuraa i te
hoêraa. Aita te mau tâtorita rôma e te mau “orthodoxes” i
titauhia i roto i teie putuputuraa.
I mûri aè i teie putuputuraa, ua
Amuitahiraa
o
te
mau
veà-tono
o
faatupuhia te tahi
te
nei i New York i
ao
matahiti 1921. Ua putuputu o ia i
hiti 1928 i reira o ia te tuatâpaparaa
te
roto i te mau Etârëtia
fifi i roto i te
o
te
mau
mau
âpi
lerutarema i te mata¬
i te mau tüàtiraa i
Etârëtia metua, te mau
e te mau
tahi mau nünaa
taata no te
taata i roto i te
mau
mataèinaa
e
e
te mau
te mau
I Tambaram i te fenua Initia i te matahiti
fifi
ôire.
1938,
ua
o ia i te mau tüàtiraa i roto i te mau Etârëtia e
te Hau nà reira te ôhipa pororaa èvaneria. I Witby i te
tuatâpapa
fenua Tanata i te matahiti
1947, ua hiô o ia i te mau fifi
tei matara, mai roto mai i te piti o te tamaî rahi i te ao nei
e te tuhaa a te mau Etârëtia. Ua
putuputu atoà o ia i
Willingen i te fenua Heremani i te matahiti 1952, i
Achimota i te fenua Ghana i te matahiti 1958. Ua ô
ia i roto i te tàatiraa
o
te mau
Ètârëtia
o
te ao
roa o
nei i te
matahiti 1961.
U a matara te Ôitumene porotetani i te 20 o te tenete¬
re
i roto i nà faanahoraa
paraa e te
e
3
:
te
faaîteraa, te ôhi¬
arataîraa faaroo.
A. Te faaîteraa
I roto i teie
te
mea
i
ôhipa te îteraahia teie faanahoraa ôitumene no
roto i teie ôhipa te mau Ètârëtia e fârerei ai e e
tito ai. I te matahiti 1900, ua âmui te mau veà-tono no te
mau Ètârëtia e rave rahi i New York no te feruri âmui i
nià i te tahi faanahoraa âmui no ta râtou ôhipa. I roto i
teie fàrereiraa te faanahoraahia te putuputuraa a te mau
10
Veà Porotetani
n°T / Déc 07
-
Jan 08
E. Te
ôhiparaa
I te tamaî rahi matamua i roto i teie ao, ua mànaônaô e
rave rahi mau Ètârëtia i ta râtou tuhaa i mua i te
parau no
te hau
te parau tià i roto i teie ao. I te matahiti 1914 i te
Constance i te fenua Heremani, ua faatupuhia te
“Alliance universelle pour l’amitié internationale” e te
e
ôire
no
mau
Ètârëtia.
I te
hoperaa te tamaî,
te mau
râveà atoà ia
tahi tau
maoro e ua
nià i te
mau
ora
ua
îmi teie tàatiraa i
te mau nünaa i roto i te hau
faanaho
o
ia i te
ôhipa tapihooraa, totiare
mau
no
te
hiôraa faaroo i
e morare
i mûri aè
naho-faahou-hia
te
îrava 4 i nià i te tiàraa
te
èpitetopo mai
Ètârëtia tei matara mai roto
te Vârua maitaî, ta te Metia e te mana i
tahi tiàraa îtehia
mai i te
ôhipa a
horoàhia i te tâatoà
I te ômuaraa
teie
te
e
o te
tino
o
20
o te
tenetere, ua matara atoà mai
i te mau Ètârëtia “ortho¬
te
o
mau
mânaônaôraa i
mau
doxes”. I
roto
Metia.
te
matahiti 1902 e 1904, ua faaîte te patereareha
“Constantinople”, o “Joachim IH” i to na hinaaro e
ôhipa âmui e te mau taata eere te “orthodoxe”. I te mata¬
hiti 1920, ua hinaaro te faatereraa “orthodoxe” e faatupu i
te tahi âmuitahiraa o te mau Ètârëtia i nià i te faanahoraa
a te Hau âmui e te mau
putuputuraa rahi. Mai reira mai to
te mau Ètârëtia “orthodoxes” rave-atoà-raa i ta râtou
tuhaa i roto i te ôhipa âmuiraa no te ôitumene i roto i ta
râtou mau fârereiraa rârou ràtou iho e ta râtou ôhiparaa i
te
no
te
ôitumene
Tâatiraa
tae roa te
e
Hoê â faanahoraa
hinaaro nâ
turaa rahi
i te
roto
a
taime
Ètârëtia
o te mau
no
o
te
ao
i te matahiti 1961.
Amuitahiraa
“anglican” tei
Ètârëtia èpitetopo marite i
veà-tono i
te mau
ô ai râtou i roto i te
a
teie nei
te
tahi putuputuraa rahi no te tuatâpapa
tüàti i nià i te Eaaroo e te Ètârëtia.
te
Te vai
ra
tahi putuputuraa
te
te putupu¬
matahiti 1910
i te
e
faatupu i
tei
mau parau
rahi tei faatupuhia i
Lausanne i te matahiti 1927 i nià i te tumu parau “Loi et
Constitution”, e 400 tià no te mau Ètârëtia, 127 “ortho¬
doxes”, “anglican” e porotetani no te hiôpoà i te
tüàti i roto i te
te tamai. I te ôire no “Genève” i te matahiti 1920, ua
piituputu te mau tià no nâ fenua hoê àhuru mà pae arataîhia e Nathan Sôderblom e o John Raleigh Mott no te faanaho i te tahi putuputuraa rahi no te tuatâpapa i teie mau
tumu paraii. Ua tîtau-atoà-hia i te putuputuraa rahi a te
“Christianisme pratique Vie et Action” tei tupu i
Stockholm i te matahiti 1925 te
doxes” tei fàrii
te
mau
Etârëtia “ortho¬
Etârëtia tâtorita tei
pâtoi. Ua manaôhia e hiô-ôiôi-hia te mau ôhipa e tià ia rave. Aita te reira i
tupu no te mea te ère ra ràtou i te papa no te tahi arataîraa
faaroo. No te reira tumu, ua faatupuhia te piti o te putu¬
puturaa rahi a te “Christianisme pratique” i “Oxford” i te
matahiti 1937 no te rave i te tuatâpaparaa hohonu e te
hiôraa faaroo no te mau parau e mânaônaôhia ra.
e
F. Te arataîraa faaroo
I te 19 o te tenetere, ua hinaaro te Amuitahiraa anglican e
tïtau i te mau Etârëtia e âmui no te hiô i te papa no te tahi
arataîraa faaroo âmui. I te matahii 1886, ua faanaho te
Etârëtia èpitetopo marite e 4 îrava i nia i te mau parau
faufaa o teie arataîraa faaroo :
1. Te
pâpaî moà
o te
Eaufaa tahito
e te
Eaufaa âpi
2. Te fâîraa faaroo a “Nicée-Constantinople”
3. Nâ ôroà : te pâpetitoraa e te àiraa mâa a te
4. Te tiàraa
rahi i “Lambeth” i teie
faaroo
ua
Eatu, te tiàraa haamauhia, te hoêraa
mau
îrava
o te
te
mau
e ua tuu
vâhi
e
te
Ètârëtia
o
teie nei
tomite i roto i ta
faa
Ètârëtia,
te
te haa-
te
e
te mau
i te matahiti 1948. Ua faanaho teie
ao
putuputuraa i “Lima” te tahi puta fau¬
BEM i nià i te pâpetitoraa, te àiraa mâa a te
te
roa
Eatu
o
ôrometua,
te auraa o te fâîraa faa¬
Ua faaôhia teie tomite i roto i te Tâatiraa o te mau
roo...
na
tàviniraa. E feruriraa teie tei tâmata i te faatûàti i
Ètârëtia i nià i
H. Te Tâatiraa
I te matahiti
te huru
te mau
o
1937,
e
te
faaîteraa
Ètârëtia
o
a
teie nei
te
Ètârëtia.
ao
hinaaro nâ faanahoraa rahi
e piti te
putuputuraa rahi a te “Christianisme pratique” e te “Loi et
Constitution” e faatupu i te tahi faanahoraa âmui. 1 te
matahiti 1938, ua faaineinehia te tahi Tâatiraa o te mau
Ètârëtia
teie nei
ua
tei
püpûhia te arataîraa i roto ia
Temple. I roto i te tau faaineineraa tei faaroahia
e te piti o te tamaî rahi i roto i teie ao, ua
tàpiri te
“Alliance universelle pour l’amitié internationale” tei faa¬
tupuhia e te mau Ètârëtia i nâ faanahoraa e piti. I te mata¬
hiti 1946, ua faatupuhia te pü ôitumene no Bossey i te
o'
ao
William
ôire
putuputuraa
atoà i te fâîraa
àpotetoro i roto i te îrava 2.1 te ono o te
putuputuraa rahi i “Lambeth” i te matahiti 1920, ua faaa
i te vahiné ei
mauraa
no
Genève.
1 te 23
fârii te toru
mau
i nià i te arataîraa faaroo
Eatu
èpitetopo.
1888,
Ètârëtia
parau o te Ètârëtia e te mau vâhi e taa ê ai. Ua faaîte te
Ètârëtia tâtorita eita o na e âmui i roto i terâ putuputuraa,
te mau “orthodoxes” râ ua haapâpû ia e tae râtou. Mai
Lausanne e i roto i te mau putuputuraa i mûri mai, ua
ôhipa teie tomite “Loi et Constitution” i nià i te mau
parau faufaa roa mai te pâpetitoraa, te àiraa mâa a te
horaa
I te matahiti
mau
no
toru
Atete
no te
i Amsterdam
matahiti 1948
faaoti
ua
âmui nâ faana¬
faatupu i te
Ètârëtia o teie nei ao. Ua püpûhia te
piha ôhipa a te pâpaî parau rahi i roto ia Willem Adolf
Viser’t Hooft. E 147 Ètârëtia porotetani, anglican e ortho¬
doxe tei faaoti e rave i te mau tâpura ôhipa i mûri nei ;
e
Tâatiraa
o
no
te
e
te mau
Veà Porotetani n°2 / Tit 07
-
Teii
11
1. E tâmau i te
nahoraa rahi
i te
rave
ôhipa i haamatahia e nâ faapratique” e “te Foi et
“te Christianisme
a
No te papa o te arataîraa faaroo, ua faaravaîhia i New
Delhi i te matahiti 1961 mai teie i mûri nei : «la au i te
pàpai moà, e faaitoito te mau Ètârëtia i te pâbono
âmui i to râtou titauraahia no te hanahana anaè o te
Constitution”.
mau
2. E faaôhie i te
ôhipa âmui
Ètârëtia.
a te mau
3. E faaitoito i te tuatâpaparaa
Atua te Metua, te Tamaiti e te Vârua maitai». I roto
4. E
putuputuraa, ua faaôhia “te Conseil international des
âmui.
faatupu i te hinaaro ôitumene i roto i te mau taata
atoà a te mau Ètârëtia.
5. E faatupu i te mau tüàtiraa i roto i te mau faaauraa
Ètàrëtia-Ètàrëtia e te tahi atu mau faanahoraa ôitume¬
i teie
o te mau Ètârëtia o teie nei
Ètârëtia “orthodoxes” no te
Ètârëtia âpï no Afirita e no Atia.
Missions” i roto i te Tâatiraa
Ua fârii-atoà-hia te
ao.
hitià
o te
I teie
nei,
pae
mau
râ
e te mau
ua
faanahohia te ôhipa a te Tâatiraa o te
ne.
6. E tîtau i te
putuputuraa rahi i nià i te tahi tumu
mau
parau taa ê no te mau tumu pâpü maitaî.
7. E turu i te mau Ètârëtia i roto i ta râtou
mau
ôhipa
haapâpühia no te mau tumu parau
na te mau Ètârëtia e tei tüàti i nià i
tâpura ôhipa a te “Foi et Constitution”, ua ôhipa te
Amuitahiraa i nià i te
arataîraa tei faanahohia
mau
e te
Ètârëtia.
I te putuputuraa i Amsterdam i te
e 351 tià no roto e 147 Ètârëtia
matahiti 1948, ua
Èuropa, Marite
àpatoèrau. E ua maraa noa te rahiraa tià Ètârëtia i te mau
putuputuraa i mûri mai : I Evanston i te matahiti 1954 e
âmui
no
Ètârëtia,
502 tià
e
161
577 tià
e
197 Etârëtia, i
i New Delhi i te matahiti 1961 e
Uppsala i te matahiti 1968 e 704
tià e 235 Ètârëtia, i Nairobi i te matahiti 1975 e 676 tià e
285 Ètârëtia, i Vancouver i te matahiti 1983 e 847 tià e
301 Ètârëtia, i Canberra i te matahiti 1991 e 842 tià e 317
Ètârëtia... I teie nei, ua fârii te Tâatiraa o te mau Ètârëtia
teie nei ao i te mau Ètârëtia no nâ tuhaa rahi
nei ao. Te rahiraa, e mau Ètârëtia porotetani, e
O
ai te
mau
Ètârëtia
orthodoxes
te mau
e
e
5
o
teie
haere mai
Amuiraa
Penetetôte...
Te
ua
ôhipa i haamatahia i Amsterdam,
faaravaîhia
e
te
ua haapâpühia e
Tomite faatere i Toronto ! te matahiti
1950 nâ roto i te tahi parau i nià i “te Ètârëtia, te mau
Ètârëtia e te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei ao”. Te
haapâpü ra teie parau no te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o
teie nei
ao
:
Ètârëtia rahi roa aè.
faatupuraa i te faaauraa i roto i te
mau Ètârëtia. Na te mau Ètârëtia e rave i te reira.
3. Eita roa atu te Tâatiraa o te mau Ètârëtia o teie nei
1. Eere
o
2. Eere
ta na
ao e
ia i te
fâ i te
haamau i nià i te tahi hiôraa taa ê i te parau o te
Ètârëtia.
4. Eiaha
Ètârëtia
te
o
Ètârëtia
teie nei
mero no
ao e
hiô
Tâatiraa
te
e ua
tüàti
o
noa
te mau
ta
na
hiôraa i
parau Ètârëtia i ta vetahi. Eiaha atoà o ia e hiô i te
tahi mau Ètârëtia mai te mea ra o râtou te mau Ètârë¬
te
tia
mau.
5. Eiaha te Ètârëtia
tia
o
taa
ê
teie nei
no
te
ao e
huru
e
te
i te Tâatiraa
mero
tiàturi
e
fârii
hoêraa
o
o
te
o te mau
Ètârë¬
ia i te tahi faanahoraa
Ètârëtia.
Ètârëtia “orthodoxes” i teie
haapâpüraa. Eita e ôre i te tauturu i te Ètârëtia tâtoriRôma i te ôhipa âmuiraa e te Tâatiraa o te mau Ètârëtia
Ua fârii maitaî te
mau
mau
ta
o
teie nei
ao aore
faaravaîhia
i roto i te
I',
e ua
mau
râ i te tahi
o
ta
na mau
haamâramaramahia teie
faanahoraa. Ua
mau
i roto i nâ tuhaa rahi
e
4
:
mau taata aita e
faaineineraa i nià i te Parau
a te Atua, te haamoriraa e te oraraa faaroo).
2. Te mau Ètârëtia i roto i te tonoraa, te maitaî o te
tino, te arataîatiàmâ, te faaîteraa (te tonoraa e te pororaa èvaneria i roto i te hoêraa), âmuiraa e parau tià, te
pororaa èvaneria e te mau hiroà tumu, te ôhipa a te
mau Ètârëtia no te maitaî o te tino, te faaineineraa i te
nünaa o te Atua).
3. Te parau tià, te hau e te faatupuraa (te àroraa i te
mata-ê-raa, te mau vahiné, te feiâ âpî...).
4. Te ôpereraa e te tâviniraa (te ôpereraa i te mau faufaa ôitumene, te tâviniraa, te mau tauturu àti, te tautu¬
ru i te mau taata èê, te tautururaa e te ôhiparaa e te
mau taata veve, te tauturu i roto i te mau Ètârëtia).
putuputuraa rahi i Lausanne (1927) e i
Edimbourg (1937) oia hoî ia faaturâhia te arataîraa
a te mau
ao
haapâpüraa
putuputuraa i mûri mai.
Veà Porotetani n°2 / Déc 07 - Jan 08
Constitution”, te
tiàraa i roto i te Faaroo, te
mau
faaroo
teie nei
1. Te hoêraa (“Foi et
atoà tei faataahia
te
o
poro-
èvaneria. Ua
raa
Ètârëtia
Te faanahoraa i teie
o
te
mau
mau
Ètârëtia
tià
te mau
o
hiti. E mâîti
ia
o
nei, tei Genève te pü o te Tâatiraa
ao. E haaputuputu o ia i te
teie nei
Ètârëtia
6
mero
râ
i te
mau
6
aore
râ 7 mata¬
7
peretiteni o te faanahoraa
i teie nei, tei Genève te pü o te Tâatiraa. E faatupu teie
mau peretiteni e te tahi mau tià i te tomite faatere, e 145
tià. E putuputu râtou e 2 taime i te matahiti. E mâîti râtou
i te tomite ôhipa e 27 tià e te pâpaî parau rahi.
o
e
aore
e
(E mau parau tei îritibia
e Tebaapapa àr
mai roto mai i te puta
“Encyclopédie” du protestantisme,
àpi 1085-1104)
Te ôitumene i roto i te
A 46 matahiti i teie nei te ôraa te
pâroita
Ètàrétia porotetani, i piihia i teie nei te
Ètaretia poto-
i roto i te parau no te ditumene tâ te Âmuitahiraa àitumene a te mau
Ètàrétia (te COE, Conseil Œcuménique des Églises) i tuu ei parau tumu matamua roa i
roto i tâ na papa haamauraa. No te mea tei roto te mau
paroita atoà a te Ètàrétia i te
Hepetoma Pure i faataahia no te Hôêraa o te mau maru-metia o te ao nei (18-25 tenuare 2008), e mea tano paha ia hiàhià rii i te huru o te auraa ditumene e orahia nei, aore
ra e dre e orahia nei, io tatou.
tetani mâàhi,
L'œcuménisme
Ôitumene
1. Ei haatnanaoraa i te
auraa no te parau o te
faaîte ra, eere teie taô nà tatou. No
roto mai teie taô i te reo herëni i te raveraahia mai no te
Mai ta te taîraa
faahiti i teie
te
auraa :
ao
tâatoà i
pàrahihia, te
ao
tâatoà i
taatahia.
teie ia : te ururaahia te
taata e pàrahi nei i te ao i te Vàrua Maitaî no ô mai i te
Atua ra i te niniiraahia mai. Nâ te Vàrua Moà e pàrahi
mai i roto i te taata e ineine i te fàrii ia Na e faatupu i te
tahi ao âpî eita te taata e topa faahou i roto i te ino e te
hepohepo. Nà te Vàrua Moà e taui i te taata ei taata mau,
ei taata î i te here
te taata i
e
te aroha ia
püpühia mai
Te màramarama
Ètàrëtia atoà
o te ao
ei Faaora
ràtou
no
ra
tatou
nei
no
e te
e
au
i te hohoà
Atua ei faaora
e
tuhaa
o
te Tamaiti
nei.
no te ao
ôhipa rahi tà te
mau
fàrii nei ia letu Metia ei Fatu e
te amo.
Inaha, te tiaîhia
ra
ia ràtou
parau atu i te Ètàrëtia
Torinetia, i te nà ôraa e i te 12/12; « Mai te tino hoi
hoê nei, e rave rahi to na mero, e te mau mero atoà no
taua tino hoê ra, rahi noâ ràtou hoê à ia tino, oia hoi te
tino o te Metia. » (Te Pïpiria moà ra, Ronetona, 1838). Te
màramarama atoà ra tàtou e, eere teie ôhipa no te imiraa i
te ràveà no te Hôêraa ei ôhipa noa na te mau Ètàrëtia e te
ia
faatupu i tà te àpotetoro Pauro i
no
mau
faatere ètàrëtia
e
aratai nei i taua
mau
ètàrëtia
ra
! E
ia itoito anaè te mau faatere i te turu i te tahi
ôhipa, e itoito e e ànaànatae atoà te mau mero ètaiêtia i te
türaî i taua ôhipa ra i te hôê fàito maitai. E ôhipa atoà rà
teie nà tàtou tàtaîtahi, ia ôre teie parau ia vai noa ei parau,
ia ôre teie parau ia vai marô noa e ia vai hotu ôre noa !
parau mau,
la ite atoà
ra
tàtou
e ua
haamata-ê-hia
na te
tahi
mau
ôhipa i tààihia i te ôitumene i te tauàparauhia i rotopû i te
mau Ètàrëtia o te ao nei a 60 matahiti i te maoro i teie nei
(i te matahiti 1948 i haamauhia ai te Âmuitahiraa Ôitume¬
te mau Ètàrëtia i Amsterdam), mai te parau o te ôroà,
ne a
te
e te faaipoiporaa. (Io te mau Porotetani, ua
faaipoiporaa, aita rà te reira i faarirohia ei papa-
pàpetitoraa
îtehia te
raa
ture moà
Parau
a
te
a
te
Ètàrëtia).
Atua i roto i te
mai ai te huriraa
hia i te
paroisse
Quarante-six ans après que l'Eglise protestan¬
dénommée aujourd'hui Eglise Protestante
màdhi, ait adhéré au mouvement œcumé¬
te,
devenant membre du COE fondé à
en 1948, elle continue, malgré tout, à
œuvrer à sa manière en faveur de l'unité des chré¬
tiens. La semaine de prière pour l'imité des chré¬
tiens, du 18 au 25 janvier, est là une fois de plus,
pour témoigner de cette préoccupation dont la tra¬
duction sur le terrain n'est pas toujours facile et
évidente à vivre. C'est aussi le temps propice pour
se poser (voir reposer) des questions sur ce qu'est
nique
Te faananearaa i teie parau,
a
en
reo e
Nà reira atoà te parau o te
Pïpiria, i matara ai e i neneihia
pipiria “Pïpiria ôitumene”, i màtau-noapii te TOB (= te huri-ôitumeiie-raa i te pipiria).
en
Amsterdam
l'oecumémisme, àikumene, ditumene en reo tahiti.
l'œcuménisme, c'est autant créer les condi¬
Faire de
tions pour faire de la terre des humains une terre «
habitée » et habitable ; mais c'est aussi, et plus par¬
ticulièrement
en ce
inter-religieux
moment, favoriser
le dialogue
renier sa foi et son
église propre. Des mots, encore
sans pour autant
appartenance à une
des mots, dirait-on ? Peut-être pas.
Nous
jugé utile défaire toucher du doigt
exemple concret de « vécu œcuménique » à tra¬
vers l'expérience de la communauté de langue
fran¬
çaise au sein de la paroisse de Mahina (Tahiti).
Ouvert depuis 1999, de 8h à 9h, le culte en langue
française de Mahina donne la possibilité à des pas¬
teurs pu diacres membres d'autres confessions reli¬
gieuses à venir faire la prédication sur le texte
biblique du jour, partageant ainsi leur foi et leur
compréhension du texte choisi face à une commu¬
nauté de fidèles au départ réticents mais devenus
moins refermés, moins craintifs et peut-être plus
«réceptifs», plus ouverts. Certains d'entre eux sont
souvent accompagnés de leurs propres chorales ;
avons
un
Face à cette pratique pour le moins inhabituelle,
fonctionnant pour le moment ci sens unique, des
interrogations apparaissent.
Vâhi
Veà Porotetani
n~°2
a
Tubeiava-Ricbaud
/ Tit 07
-
Ten 08
E tià ia parau e, i roto i te nuuraa o te parau o te ôitui te ao nei, e piti taime i orahia mai na. A tahi, te
Hôêraa te manaônaôraa tumu tei riro ei ivi tua arataî i te
mene
fârereiraa
mau
tûmâ i terà
tauàparauraa. Eiaha no te faaore
terâ Etàrëtia, eere roa atu te reira te mea
te mau
e
e
te
e
tîtauhia ra, te tütavaraa ra e te îmiraa i te mau ôhipa
e fâtata ai te tahi Etàrëtia i te tahi, e tupu ai te parau
te Hôêraa i roto i te Fatu i te ao nei.
e
atoà
o
E
ôtià
au ra
e, ua
îtehia te manuiaraa
o taua tumu
rii i te
parau ra.
I
e ua
îte-atoà-hia
ra te
fifi i tâpeàpeà
maumau rii te tereraa
i te
mua
mau
ôhipa i mua, ua
o
ôhipa, aita rà i faaea. I teie nei, te parau no te « tauaparauraa i roto i te mau Ètârëtia atoà » te mea e faarirohia
nuuraa o te
o te taime e orahia nei e
nâ roto i te fârereiraa e te àparauraa
faatupu. Te piti ia teie
te
E
mene.
mea
i roto i tà ràtou iho
atu
Ua riro teie ei
huru
tahi
nà nià atu i
e
nâ
hinaaro. Te
auraa ra, e
manaô
pae e
o na
terà
ètârëtia, i roto i terà e terà taata, te taata
âpï e te taata paari ? Eiaha no te mea eere i te mea ôhie i
te rave, e faaea noa ia mai te tiaî e te hiôhiô hànoa atu nà
te àtea, mà te parau eere teie ôhipa nà ù, nà mea mà noa
ra. Tei hea tâtou i mua i te parau no te fârereiraa e te
tauàparauraa i te tahi atu mau Ètârëtia i nià i te tino o te
fenua nei ? Nà reira atoà hoî i te pae o te mau Ètârëtia e
vai nei, tei hea ràtou i mua i te ôitumene ? Mea matara aè
ànei ràtou ia tàtou, aore ra
? E taime tano teie no te
i terà
e
...
hôê i tô
ia
na
ôhipa
e
hinaaro
metua, nà reira
ra
ia tàtou. Mai ia
atoà tàtou i te hôê ia
na
na e
i
i roto
na.
2. Te ôitumene i te
pàroita
no
Mahina
I te haamauraahia mai te pureraa reo faràni i te pàroita no
Mahina mai te matahiti 1999 mai à, ua fàtata i te vaùraa o
na
na
terà
Ètârëtia, i
roto roa rà
te taime haamoriraa i te Atua. No te mea e
te reo
faràni te faaitoitoraa i te
mea
nà roto i
poîpoî tàpati atoà,
e
mai. Ua tîtauhia te tahi
haere mai
e rave
mau
tià
no
te
tahi atu
mau
i te aôraa i roto i te pureraa reo
Ètârëtia
faràni.
pàhonohia mai teie titauraa. Ua fànaô te pàroita no
te pae reo faràni i te faaitoitoraa nà roto atu i te tahi mau
tino no te Ètârëtia Mahana Hitu, te Ètârëtia Èvaneria
E
ua
âmaa Penetetôte, te Ètârëtia Tàtorita e te Ètârëtia Sanito.
e tino no te Ètârëtia a letu Metia a te Feià Moà no
Aore
mahana
Te mau Ite no lehova i tià
mai. la au i te tià no te Ètârëtia ê e haere mai, e âpeeatoà-hia mai o ia, i te tahi mau taime, i te pupu hîmene o
tà na iho paroita. Eere noa atu ra ia te aôraa noa të ravete mau
hopeà,
mau reo
hîme¬
moihaa faataî
pehe no teie tau
(te tità e te piana uira ...) tei arataî i te tàatoàraa i roto i te
faahanahanaraa i te Atua. E no te mea hoî e pupu hîmene
oraora atoà tô te pureraa reo faràni, rahi roa atu ia te ôaôa
ne navenave mau e
te mau
ànaànatae i te àrueraa.
te
Mai te peu ua vai matara noa teie ùputa no te oraraa i
ôitumene i Mahina nei, mai te tau mai à o te ôro-
te taura
14
fifi atu
pàhono noa mà te ôre e ôpua mai tà na iho e
àparu paha nà mua aè, ia tü te
piti,
rave atu
roa
o te
ai mai tei ôpuahia. Eiaha
feià maitaî.
mai i teie mahana, e au ra e ôhipa noa teie
tino i tiàturi i te maitaî o te ôitumene,
noa mau
horoà mai, vaiiho-noa-hia atu ra i te hiti, mà te tiàturi e e
mea hoona aè te taime ia haapaô noa i tà na iho. Te na ô
paî te reo o te feià paari e : « A haapaô i tâ àe
de iho hou a onoono ai e haapaô i tâ te tahi ».
ra
iho io
Nà teie mau parau, aore te tàtaoàraa i hope mai, e haaferuri faahou ia tàtou i te parau o te oraraa ôitumene ta te
Fatu e tîtau ra ia tàtou. Eita te ôhipa e tupu ia faaea noa
raa
e
âhihi. Te uiraa
i te parau a
faaroo, i tà
tano : nà hea ia ora i te ôitu¬
na
piti, e fànaô ai nà pae e piti i te hiôte Fatu, mà te ôre e huri i te tua i tà na iho
tino
ra
ia
letu te fatu o te Ètârëtia,
tino. Nà tàtou e îmi i te ràveà ia ôre
Ètârëtia. O
iho
tàtou te Etaretia tô
taua
e
ôaôa nà pae e
na
pohehia i te maî, ia
A tiaî
noa
huru maitaî
atu
aè,
repo e
ia î i te hara.
ai i te âfaîraa i te ôitumene i te tahi fàito
ua rau
te reo o te feià aô e te feià hîmene
pàroita o Mahina. la ôaôa tàtou i roto i
te Hepetoma Pure i faataahia no te Hôêraa o te mau
Ètârëtia atoà o te ao nei.
e
faaroohia nei i te
Enà atu te parau o
te aroha,
e no
hia, te àrue-atoà-raa ia i te Fatu nà roto i te
e
rave,
nà reira ia te autaeaèraa ôitumene i te faaôraahia
mea
e
mau
i te fare pure, i
i te
:
mene e
e
tano ia nà reira
te faatereraa paroita i ôpua. E nà ô ia tàtou i te
peneiaè ia ravehia teie autaeaèraa ôitumene na
roto atu i te faanahoraa paroita ta te tahi mau tino itoito e
tîtauhia ia amo, e matara pàpü ai te ôitumene i roto i te
paroita. E nà ô atoà tàtou e : ua feruri-ê-hia na paha teie
huru ôhipa, no te tiàturi-ôre ra i te âpï tà teie huru ôhipa e
feruri
mà te ôre
ô mai i terà
ra.
eere ra na
te
no
e mea
i roto i te àau
tahi
te
te ora
matahiti i teie nei, ua îritihia te ùputa no te tàmataraa i
i te parau o te ôitumene, eiaha noa no te faatupuraa
i te tahi mau ôroà aore ra taùraa e îtehia ai te rima tauturu
îtehia
hape
E tae
mero
fàfà faahou i tà te Fatu
mea e
: e taahiraa matamua noa teie, e tupu mai
iho à tô mûri mai ia vaiiho-noa-hia ra te Vàrua maitaî ia
tàtou ia
No tatou i Porinetia nei, tei hea atu ra tatou i mua i
teie parau no te tino o te Metia te îtehia ra to na hohoà i
roto i terâ e terà Ètârëtia, i roto i terà e terâ pàroita, i roto
Terà te
faatupuraa i te uiui e te manaônaô i te
e tano ia tuu-pàpü-hia ia ôre te
te tahi, aore ra ia ôre te tahi i te rave
i manaô
na
ai te tahi i te
Ètârëtia.
ôitumene
te taura
o
mai tà
tupu ai te Hôêraa e titauhia ra.
roa e
e
i
te ôitumua
ôrometua Iteraèra
e te
tià ia parau e ua raeàhia te hôê fàito ua
matara nà pae e piti atoà ra, oia hoî te pae o te paroita
tîtau e te pae o te Ètârëtia (aore ra paroita) e fàrii i taua
titauraa ra. la hiô-anaè-hia te mea i orahia mai na, te hôê
noa pae teie e fànaô nei e e tautoo nei, âreà te tahi atu
pae, e mea iti roa te faahoîraa. Ua toro te rima, noa atu te
mau amuamu e te mau manaô rii tàpeàpeà e nà roto atu i
tô tàtou iho mau taata (âuaè, eere te rahiraa, ahani paha!),
e mea iti roa ra te tahi atu pae i te tîtau mai e nà reira atoà
te
nei ei manaônaôraa rahi. Ua vai noa te fà matamua, e
mea nà roto ra i te tauàparauraa te reira ôhipa e ôhie ai
Joël Teheiùra i monohia mai
metua
Taruoura, cita
Veà Poroteîani n°2 / Déc 07
-
Jan 08
Vâbi
a
Tüheiava-Ricbaud
^
Te ôitumene
ia
au
i te türamaraa
te 1 Torinetia 1.18-25
a
Iroto i te rata màtàmua ta Pauro i to Torinetia, e i mua
hoî i te îmiraa
O te
a
te taata
ai te paari
o
i to
parau i roto i te oraraa
âpotetoro e, i te vàhi i
te taata, i reira to te Atua faaîteraa i
Etârëtia, te faaara
paruparu
na
ra te
nà roto i te parau o te tatauro, tei riro ei maamaa no te Atua. I roto i te Etârëtia, ua hinaaro te tahi mau
taata e papa i te tahi àveià aratairaa i to râtou tiàturiraa i
nià ia Pauro, ia Âporo, ia Pëtero e i nia i te Metia (1
Torinetia 1, 12). No Pauro, ua hinaaro o ia e hôroà i te
tahi hiôraa e te tahi auraa âpi i nià i te parau no te oraraa i
roto i te âmuitahiraa, tei taa ê i ta na parauatua no te “tiàhia nâ roto i te faaroo”. No te hoêraa o te âmuitahiraa, te
ôitumene e te Etârëtia, e îtehia te reira i roto i te fàiraa a
te taata tàtaî tahi i to na faaroo, riro noa atu ai o ia ei taata
no terà e terâ pupu taata (1 Torinetia 1, 13-16). E aha
mau na râ te papa o te reira hoêraa i roto i te âmuitahiraa.
Na te 1 Torinetia 1, 18-25 e hôroà mai ia tatou i te tahi
to na mana,
pàhonoraa.
Èvaneria, e « faaîteraa ia i te parau o te
(îr. 18). E taua faaîteraa ra, ua riro ia ei « mea
». Ua riro ei mea maamaa, no te mea, te faaîte
atoà mai
»
maamaa
nei te tatauro i te
paari
te paruparu e
no te mea, te
e
ta
te Atua i te
vàhi i reira to te
faaara mai ra te reira e, ua haere mai te Atua
fàrerei i te taata i te vàhi aita te taata i ineine no te tiaî
mai ia
te
mana o
hiôraa i taua ôhipa ra mai te tahi tàpaô no
no te manuia ôre. Ua riro ei mea maamaa,
o te taata
na.
Te auraa, te faaaara noa mai ra te
faaîteraa i
i te parau no te tahi Atua tei taa ê
parau o te tatauro »
na faanahoraa i te tiaîraa
taata
ia
e e
te
«
mâramaramaraa
a te
na.
I ô
nei, te ü nei e te fifi nei te paari o te taata i nià i te
parau o te tatauro (îr. 19), no te mea, aita te reira e arataî
ra
i te taata i te Atua
ra
(îr. 20),
e
nà roto i te reira huru,
ia i îte i te Atua (îr. 21). Mai te peu e, te
haafifi nei te tatauro i te mau titauraa a te taata, te hüaî
aita
mau
â ia
o
ra
reira i te ôtià
te
o
ta na
huru îteraa i te parau o
te Atua. Te parau o te tatauro tei tatahihia te âti-luta tei
titau i te tahi mau tàpaô haapàpûraa i te mana o te Atua, e
tei tatahi-atoà-hia râ te mau Herëni tei hinaaro e tàmaumau
i te Atua i roto i te tahi faanahoraa
îmiraa i te parau o te ora, ua
te tahi e te tahi.
(îr. 22). Ta ràtou
faahapa te reira ia râtou iho,
Te faaîteraa i te parau o te Metia tei faatataurohia, ua
riro te reira ei râveà ta te Atua i màîti no te huri-taère i te
patu ta te âti-luta e te Herëni i haamau i rotopû ia
e te Atua, tei riro mai ei mea maamaa no te tàatoà
(îr. 23). Te titau atoà ra râ te reira i te âti-luta e te Herëni
i te îteraa e, i roto i te paari ta te parau o te tatauro e faaa¬
ra noa ra e îte-atoà-hia ai te tupuraa o te ora (îr. 24). E te
faahope ra Pauro i te îrava 25 : « E paari rahi hoî to te
mea maamaa a te Atua nei, i to te taata nei
paari ; e puai
rahi to te paruparu o te Atua, i to te taata nei puai ».
mau
râtou
No Pauro, te
tatauro
Ètârètia
te
e
1 ô
nei,
e au ra e, te
faahoî nei Pauro i te
oraraa
Dosier
ôitu¬
Ètârëtia Porotetani Màôhi iho ia
patu i to ràtou hoêraa i nià i te auraa no te tahi taoà faaînohia, ôia.hoî, te parau o te tatauro. Teie râ, nà roto i te
mene o
te Etârëtia e
i te
Metia, te faaara
mai
ra te reira i te tahi
nâ roto i te pohe o te
Metia tei faatataurohia. O te reira mau te mea tei riro ei
tatauro
o
te
Atua taa ê
mea maamaa
tàtoLi ia
i
mua
haapâpü
tahi faaîteraa
noa
tei faaîte mai ia
roa
no
i te
na
mata o te taata.
E tano atoà râ ia
e, te faaîteraa a te tatauro, eere ia i te
te tahi mea pohe, e parau atoà râ no te
tahi
tiàfaahouraa, no te mau tàne e te mau vahiné no te
Etârëtia no Torinetia, te mâîtihia e tei here-atoà-hia e te
Atua (1, 26-31), tei heheu mai i mua i te aro o teie nei ao
i te rahi
ra
i te
no
mau
te
here
taata
e
te
atoà,
aroha
o
te
rau noa atu
Atua tei titau
ai to
na
iho
e
tei faao-
e to na
hiroà.
%
Veà Porotetani
Julien, lotua
n
°2 / Tit 07
-
a
MAHAA àr
Ten 08
15
M
Pâdfaî
Te
mau
e
tàvini ôrometua
te huifaaroo e
faaotiraa,
U a tomo tatou i roto i te matahiti âpî e ua faaruè
mai te matahiti 2007. la haamaitaihia te Atua no
ia haamauruuruhia
te reira e
o
Ètârëtia
te
ia tei tiaî ia tatou
no
te mea ua îte o ia i te
ta na mau rave
raa o
faufaa
i te hinaaro
o
faaineine¬
i te faaîteraa a
o te
no te haamaitaî
to na Fatu.
ôhipa
hope aè nei e tae mai i teie matahiti âpï.
mai te matahiti i
tâvini i faaruè mai
nei tàtou i roto i te hoê tau âpi, eita e
tià ia haere noa tàtou mai te ôre e faahiti i te parau o te
mau tàvini tei faaruè mai ia tàtou i teie matahiti. No reira,
Te
mau
E
no
faaineineraa. Ua
te
haamanaô nei
manuia maitai. E tano
turahia ia Heinere POAREU i tâvini na i roto i te
ôrometua
Te ôaôa nei te Ètârëtia i te fârii ia Manaèna mâ tei hoî
mai na te fenua Fiti. 1 tonohia na râua i reira no te hoê tau
Te faaineineraa i te
mau
hope ta râua tau faaineineraa e ua
e parau e fâito faahiahia tei noaa ia
râua. Te haapàpû noa mai ra te reira i te itoito o teie ùtuafare i nia i te tàpura ôhipa i tiàturihia e te Ètârëtia ia râua.
la au i te ôpuaraa a te Ètârëtia, e ôhipa atu râua i te Aua
te mea te tomo
roto i ta tàtou
Ètârëtia
ôrometua
ia vai
no
te mau
a
haapii
no
Heremona.
Ètârëtia
te
Ei
O Poetini mà tei tonohia atu i te fenua Farâni i te ôire
reo tinito no loritana i Papeete. I to
i ta râua nà fëtii tamarii, te faatae nei
pàroita
faahou ai râua i te
Heremona
i to
na
e
tàpaô aroha ia ràtou mai te ani i te Atua
mai te haamaitaîraa i nià ia ràtou.
noa
poroi i to te huifaaroo
Strasbourg no te faaineine ia Poetini vahiné i nià i te
tiàraa ôrometua no te haapiiraa faaroo i roto i te mau fare
E tomo atu tàtou i roto i te
haapiiraa.
tàtou faaroo i
no
te mau
mau
Âpooraa faatere i te faaotiraa e haafaufaa i
teie tàpura ôhipa i roto i te Ètârëtia no te mea, e vàhi ôhiUa
rave te
paraa na na ta tàtou mau fare haapiiraa, e te mau vâhi e
matara, te mau fare haapiiraa a te Hau. Ua îte te Ètârëtia
te faufaa o teie tàpura ôhipa no ta tàtou feiâ âpî i te pae
no
te oraraa
i
hepetoma pure no te hoêraa o
e faaitoito ai tàtou i to
parau faufaa roa no te hoêraa o te
marumetia, ia riro ei taime
Ètârëtia.
te
hoêraa
no
te
hoêraa
o
mai rahi
e
hamaha ia
mua
i te
la tauturu atoà rà te reira i ta tàtou hiôraa i
te mau nünaa e ora
te mau
nei i nià i to tàtou fenua,
ôpü fëtii. Eere ànei te hoê o te mau
vai nei i roto i te nünaa i teie mahana, te âmae àtuàtuhia nei no te haavi i to tàtou feruriraa e
i ta tàtou tiaîtururaa ?
faaroo.
No tàtou, ua horoà mai te Fatu i te
e
O Teihotua mà tei tonohia i te fenua Niu-Terani i te
ôire
no
Auckland
o
no
te faaineine ia na i nià i te
nei te
haapii i te
Ètârëtia e
atu â te
tahi
riro teie fare
mau
haapiiraa ei vàhi
ôrometua i te
mau tau
e
tonohia
i mûri nei.
O Sandrine (Rahimonoarii vahiné) Hatitio e to na hoa
tê tono-atoà-hia atu i te fenua Fiti i te matahiti i mûri nei.
Tei roto te reira i te
o te mau
ôrometua
ôpuaraa e haamaitaî â te faaineineraa
e
ôhipa atoà nei i roto i te mau pàroita.
Mai te peu ua rave te
to na
hiôraa i roto ia
na
Metua.
tiàraa
mau pipi i Heremona. Te pitiraa teie
te ôrometua i tonohia atu i teie fare haapiiraa. Te tiàturi
ôrometua
pâroita
Hauti i Rurutu, i to tàtou taeaè ôrometua faaturahia ia
CHIN LAN NIEN i tàvini na e àhuru mà maha matahiti i
râua nà hoa here
no
i to tàtou taeaè tauturu ôrometua faa-
no
tiai noa atu ai i te taime e hoî
faaineineraa ia au i te mau ôpuaraa a te
ôrometua
au
Âpooraa rahi âmui i teie mau
i;
Taarü
a
MARAEA drometua
Te iôa
te
o
Ètârëtia Porotetani Mâôhi
(E.P.M.) e ta na tïtauraa
i te ôrometua
neneîraa i te
Erave rahi mau
uiraa, mau
manaô, mau
faaiteraa e
ta tatou
te
poroî
tatou
tom
e
ôrometua
noa
ia tàtou i te
atu à i noaa
tàuàparau i te
“ôitumene”, te vai nei rà
e
i roto i te Tuhaa
tiàturiraa e
te
reira
(Moorea e Maiào)
e
mraa
na
tàtou te
heheu atu ei tautu-
i ta tàtou tàviniicia.
tià ia parau-
mua
roa, e
hia e
ua ora
âmui tatou
i ta tatou tumu parau.
Aita te Tomite
mai
Faaineineraa Tâmau i faataa e
e
faanahoraa i te oraraa
etv... Ore
i te fenua Moorea. Na
tua
te
ètàiëtia, vaamataèinaa,
Faaineineraa
Tàmau i orahia mai
puta
pipîria e oraraa faaixx), te
patiuaa i te mau faie pure
i fânaô i roto i
te Rururaa
no
mau
mau
to râtou mau
Porotetani Mâôhi, eiaha ia
na na
aè
e
haapii i te mau ôrome¬
ùtuafaie. Inaha ua fenori-âmui-hia
e
tatou te
uiraa. Ua tàuàparau-âmui-hia e tatou te mau
firi-âmui-hia e tatou te mau manaônaôraa. I pîhaî
pâhonoraa. E ua
iho i te reira, e
tano atoà ia haamanaôhia te tahi mau parau faufaa no ta tatou
mau
tâviniraa, no to tatou oraraa faaroo, e no to tàtou oraraa hiroà e
vaamataèinaa. I roto i te rauraa o te mau parau faufaa, e maha aè
parau tei matara pinepine
A tom, te faaara atoà
ra te iôa Ètàiëtia
mai e të au atoà ia faanahohia ei tâpm-a
ôhipa na tatou.
moèhia to tàtou tààmuraa i te
Iteraèra e faaîtehia ra e te
mau
ètàiëtia màtàmua e te nünaa
Pipîria, to tàtou hoî tààmuraa i te
Reforomàtio i ômuahia mai
e
Rûtero
e
tei faananeahia e Taravino
mà.
Inaha, no roto mai i te tuatua o te Reforomàtio to tàtou piiraahia “porotetani”. A tuatàpapa noa atu ai tàtou i to tàtou iho (iho
tumu) e to tàtou hiroà (hiroà tumu) no mutaaihora e tae noa atu i
te tuatua o ta tàtou Etàiêtia, e faaitoito atoà là tàtou i te hiô faahou
i te
ra
mau paiau reforomàtio e te mau parau porotetani e faaîte mai
“na vai” e “no vai” te “Etàiêtia” mà ta na fà i roto i te ao, e mà
tiaîturu i te tupu-hope-roa-raa mai te Pàtheia. E mai tei
poroîhia na e te mau metua reforomàtio, e rohi tàmau te “refo¬
ta na
tahi, e titau to tatou iôa âpî, oia te Ètàiêtia Porotetani
Mâôhi, ia tàtou ia îmi i te mau râveà no te faaora i te mau parau o
te fenua e vai ra i terâ metua e i terâ uî âpî, i terâ rautî e i terà tià.
A
Te tahi haamanaôraa i ô nei
;
te
vai
ra
tei horoà e tei
haapii i te
parau o te fenua i tei hinaai'o, e ua tae te leira hum horoà e haapii
i te poroî mai ia pâpaî-roa-hia te reira mau paiau ; e te vai ra eita e
romàtio” i te
huifaai'oo
e
“Etàiêtia”, ia vai
te mau arataî
ain
tàmau te mau taata faaroo, to te
huifaai'oo e
o
letii Metia i faatataurohia
i faatiàfaahouhia, te Faaora e te Fatu o te mau tamaiii a te
Metua mà te Vàmaraa.
e
horoà i te parau i te mau hum taata atoà, maoti râ e mâlti râtou i
tei tano i ta râtou hiôraa no te reira mau parau. A taa noa atu ai te
reira, eiaha ia àramoinahia ia tàtou te “rauraa” o te mau faatiàraa
A maha, te faauiui atoà mai ra te iôa Ètàiêtia Porotetani
Mâôhi ia tàtou i mua i te mau faanahoraa rau no to tàtou ao, to
tàtou oraraa i teie maliana. Nà hea tàtou i te ora ei “Ètàiêtia” mà
parau no te reira mouà e no te reira tahua, no te reira tahora e no
te reira ava, no te reira tauraa taata aiii/tahuà/àito/nünaa, etv. Te
to tàtou
tahi faufaa rahi
o
te “rauraa” o te mau
faatiàraa, te mau paripari-
te mau pâtaùtaùraa, etv., o to na ia haamàîmiraa e haapàîmiraa ia tàtou i te mau
parau e ora ai tàtou i teie mahana, e tae noa
raa,
atu i te mau parau e fifi ai te oraraa i teie tau,
reira ei faaineineraa i to tàtou a nanahi.
mà te riro atoà là te
raa na
pii atoà mai ra te iôa Ètàiêtia Porotetani Mâôhi ia
tuatàpapa màite i to tàtou tuatua eiaha ei haamanaô-noa-
tàtou i tei rohihia mai
metua no te
tia
LMS
e
e
te
mau
metua
Mâôhi
e
te mau
te SMEP. la riro atoà rà to tàtou tuatua ètàiê¬
vaamataèinaa ei puna i reira e noaa atoà mai ai ia tàtou te
mau tauturu no tàtou i teie mahana e no a nanahi. Mai te mau arii,
e
tahuà, te mau àito i vaiiho mai i ta râtou mau tàpaô i nià i
raî, ua horoà atoà mai te mau metua porotetani i ta râtou mau
te mau
te
tàpaô
no to
te
îte
e
te
ara e te
“porotetani” e to tàtou iho “Mâôhi” ? Nâ hea
îte i te
mau
tàuiuiiria o te
oraraa
? Nà hea tàtou i
faaôhipa i te mau mauhaa âpî no te oraraa ? Nà hea
tàtou i te vai
ara e
aha
mau na a
teie
mau
tàuiuiraa
oiriraa e mau
faatàuiraa femriraa, e ta teie mau mauhaa
âpî no te orairia e mau
faaâpîraa i te mau huai oraraa, e fcuitupu mai io tàtou e na te ao
nei ?
A piti, te
tàtou ia
hiroà faai'oo
tàtou i te
râtou faaroo e no ta râtou mau ôhipa nà roto i te
Te haamauruuru maitaî atu nei to te Tomite Faaineineraa
Tàmau i to te Tuhaa tom, mai nà pàroita no Moorea e no Maiào
e tae noa atu i te mau rima tum. Maumum no te tupu-maitaî-raa o
ta tàtou mniraa, no
te nahoraa o te
pûhaparaa e te mau maitaî o te
tino, no te lU'aaraa o ta tàtou mau haapiiraa e te mau faaîteraa, no
te au o to tàtou mau tere e no te mau poroî e rave rau. Maumuiun
i te Fatu e maumum i to te fenua e hope roa.
.
Te Tomite Faaineineraa Tâmau
Porotetani n°2 / Tit 07
-
Ten
Q^®il7
tarétia
HEIVA NUI 2010
Ite matahiti piti tauatini pae ra, i faatupu.ai te Ètârëtia
i te fârereiraa rahi
feiâ
âpï i niâ i te'fenua Tahiti
i niâ i te tumu parau ; “E te taureàreà, a ora i to faaroo e a patu i to ànanabi”.
na
te
Tei roto noâ tâtou i te tau
reira, i faaotihia ai,
faatupu i teie
huru fârereiraa i te mau pae matahiti atoà. I te matahiti
2006, i roto i te Âpooraa Rahi a te Uî âpi a te Ètârëtia
porotetani Mâôhi, tei tuu atu i teie manaô, ia faatupuhia
ta na Heiva Nui, ua faaoti te Âpooraa Rahi, ia ravehia
teie Heiva Nui i te matahiti 2010 mâ te âmui te
uî
âpi atoà
a te
Mai te
mau
faanaho i teie
âmaa
Ètârëtia.
ôpuahia nei teie tâpura ôhipa rahi,
e vai ra i roto i te Ètârëtia no ta na
feià âpi. Ua haamata te mau rururaa no te faaineine i teie
Heiva Nui ; te rururaa matamua, ua tupu ia i roto i te fare
âmuiraa “Papeiha” no te pâroita “Te Rau Orive” i
Tipaeruî i te ômuaraa no teie matahiti 2007, te piti no te
rururaa i roto i te fare Uî Âpi a te pâroita no Èvaneria i
Taunoa e te toru no te rururaa faaineineraa tei tupu i te
âvaè âtopa ra, i roto ia i te âmuiraa Taniera no te pâroita
no
te
mea
Âpi, e tupu
fârereiraa tuhaa
e
te
manaônaôraa ia
:
E faanahoraa teie tei arataîhia mai
mâ te
e te
âpeehia
mau
fârereiraa fenua,
e
haamata
Tomite
E te feià
haere mai
Atua ia
roto i te
au
e
âpi, e
faaîte
horoàhia te
e ua
parau i roto ia tàua. A
îte atoà tàua i te faahanahana i te
i to tàua huru taata
ôpuaraa
a te
âpi
e e
tuhaa atoà ta tàua i
Atua.
Hitiùra Orometua
a te
ôhipa matamua roa, o te tumu parau : te hoê
tei tü i te manaô o te feiâ âpi, te hoê tumu
parau tei riro ei püôiraa no te tumu o te matahiti 2005 ra.
No reira, ua tuuhia teie parau i roto i te feiâ âpi i raro mai
parau
i te 25 matahiti, na râtou e feruri mai i to râtou parau e ua
mai to râtou manaô, na te âpooraa faatere a te
matara
ètârëtia
Te
noa no
e
haapâpü
roa
mai i te reira.
piti
te
no te manaô : eiaha teie tumu parau ia riro
hoê mahana, ia riro râ ei faufaa no râtou i roto i
faaineineraa, te tau no te faaîteraa e ia riro
atoà ei tautururaa ia râtou i roto i to râtou oraraa faaroo
te tau no te
i roto atoà i te
Te toru
o
ia faaîte mai
oraraa
te manaô : ia vaiiho atoà tatou i te feià
e mea
Te manaô tumu
Ètârëtia
18
e e
: e
e
vaamataèinaa.
nâ hea ta
na
tuhaa atoà ta te taata
tâpura ôhipa ta
âpi
faahanahanaraa i te Atua.
âpi i roto i te
na.
Veà Porotetani n°2 ! Déc 07
-
Jan 08
ia i te
Te tïtauhia ra tâtou e te mau âmaa uî âpi atoà a te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi ia haamata i te tomo i roto i
teie tâpura ôhipa. Te hinaaro atoà i te tahi mau taata àravihi i te pae no te faanahoraa faufaa, te pae no te haaparareraa parau, te pae no te utaraa taata : pereoo mataèinaa,
pahï, manu reva e tae noa’tu i te parau no te faatoaatiraa i
te mau tâpura ôhipa.
Te
tumu
o
ôpuaraa.
Âpi a te
Uî
e te
feruriraa, i roto i te
te tahi mau
teie matahiti 2008
Punaauia.
Ètârëtia Porotetani Mâôhi
Feiâ âpi (CPJ).
te
âpooraa rahi a te Ètârëtia i te âvaè tiurai e pàpû ai te mau
arataîraa ôhipa, haamata atu ai te tau no te faaineineraa.
No te Uî
I mûri mai i te
no
no
teie Heiva
nu.
Pasteur Marthe
Tematahotoa,
Poetini vahiné
et
son
mari Poetini
France à
en
Elle a toujours une fleur à l'oreil e ou dans les che¬
On
toujours
trouve
une fleur
naturelle »,
dit-elle avec un sourire qui illumine la pièce.
Marthe Tematahotoa n'a pour l'instant qu'une crainte pour
les semaines ou les mois qu'elle va devoir passer à
Strasbourg : le froid. C'est qu'à Tahiti d'où elle vient avec
son mari, il fait en moyenne 22°C toute l'année. Marthe et
Abinera vivent en effet à Papeete. Lui est journaliste de
radio, elle est pasteur, aumônier des écoles, collèges et
lycées, responsable de ce service pour l'Église protestante
mâôhi. S'il est Impossible de citer les noms des innom¬
brables îles de la Polynésie, nous retiendrons au moins le
nom de l'une d'entre elles, l'île de Raîatea (le ciel
éloigné)
où Marthe a grandi et où elle fut institutrice, avant de
gagner Tahiti et d'embrasser le minstère pastoral.
veux. «
Ordonnée
de
religon, mais on peut organiser des clubs bibliques. Le
de manquer d'occasion d'enseigner l'Évan¬
gile, mais bien le manque d'ouvriers et Marthe rappelle
cette parole de Jésus :
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008