EPM_Vea Porotetani_20070809.pdf
- extracted text
-
Porotetani
A
À
%
Synode 2007
Source de Vie du Peu^Éi i
‘Wit'
Librairie Te Tiarama de l'EBM
Choura-qui
ftanjçais
(Puta mhL
Sommaire
^P^fêtetani
Paripari o te fenua
Avis à nos lecteurs
MENSUEL DE L’EGLISE PROTESTANTE MAOHI
Édito
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Boîte postale. 113 - 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
■
Tel. (689) ,46.06.26 - Fax. (689) 41.93.57
E-mail : veaporotetani@epm.pf
Dossier
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
14/35
Rédactrice en Chef et Maquettiste
TARIHAA Lucien
Secrétariat-Maquettiste
Te Apooraa Rahi Amui
Le Synode 2007
POHUE Ben
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline, MARAEA Taarii,
HAMBLIN William, IHORAI Jacques,
TAPU Thieny, TEMATAHOTOA Marthe,
Rururaa ôrometua i Teahupoo
TEURURAI Jean, RAAPOTO Turo,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
Te mâramarama, te ora o te nünaa i teie mahana
’
Parau faaara a te
VAAIE Moetu, LUCAS Heiata
Âpooraa Rahi Âmui
Communiqué du Synode
E te tama Ènana nei e
et la collaboration de
MALÉ Émile
Prix de l’abonnement_
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1*200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4800 ex.
V
ÉmEiHOTESTANTE
IVAOHI
Crédit photos
lià Ë
Veà Porotetani,
BULLETIN
ÎI3 Papeete
TéP. (689) 46 06 00
Wmc (689) 41 9.9 S7
DE
RÉABONNEMENT
Prénom :
Nom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2007 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEA POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNESIE FRANÇAISE
ÎTOrekaija^
lairaanote
latemil
rcan/tj
pana,
tç^'mp'anahaMraa ôre
Mta
evte ÿii
■
vaa e.
Ote&iraaiâ?||
UahauM
MüJîHall
(-Te pàtià, teie-M^uraa o teie nei paau
AVISA NOS LECTEURS
Aita te moni veà i taui, e ua faaea noa i nià i
tefâito 10 Veà i te niatahiîi. No te faaàhie i ta
tatou taiàraa, ua vai noa ihoâ te huru o te veà i
nià i tefâito màtauhia e tatou. Tefaahaèhaa
atu nei i mua i te taere o te mahitiraa mai ta
tatou mau veà, e te manaù nei au e, e vai noa
terâ tüàtinia to tatou nà roto ânei i te hooraa i
ta tatou veà, to dutou mau manaà e ta ôutou
mau paraît
ta àutou efaatae mai no te faaî i ta
tatou veà.
Te manadnadraa, ia riro noa te Veà
Porotetani ei moihaa no te haaparareraa i te
mau parau
i roto i te Ètàrétia.
^
Traduction, Veà Porotetani
L’abonnement n’a pas augmenté et le nom¬
bre de Veà par an est de dix. Nous gardons
toujours le même format, ainsi vous vous
retrouverez plus facilement dans vos pages et
rubriques préférées. Je sollicite votre indul¬
gence pour les retards occasionnés en espérant
que vous continuerez à soutenir le Veà
Porotetani par vos abonnements, vos réactions
et vos articles.
Mon souhait, que le Veà Porotetani
demeure un outil d’information et de comy
munication au sein de l’Eglise.
^
Le Président MARAEA Taarii
A,
/\
s
I te Iritiraa o te Apooraa Rahi Amui 2007
La lumière
Pour la première fois dans
Te màramarama
l'Église
No te taime màtamua, ua tupu te Âpooraa
Protestante Màôhi, le Synode s'est déroulé
Rahi Âmui a te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi i te
dans le Vlème Arrondissement, plus particu¬
tuhaa VI, i te pae no te mau fenua
lièrement aux îles Marquises, à Nuku-Hiva,
Nuku-Hiva, Taiôhaè.
Taiôhaè.
Ènana, i
No te tauturu e te arataî i roto i ta na mau
Pour l'aider et le guider dans ses réflexions,
le Synode s'est penché sur le thème “la
lumière, source de vie pour le peuple” tiré du
texte de Jean 8,12 : « Je suis la lumière du
monde ». Ce terme “lumière” selon le livre de
la Genèse, nous révèle que Dieu est lui-même
source de lumière. Il en est de même pour
feruriraa, ua màîti te ARA i te tumu parau ra :
“Te màramarama, te puna o te ora no te
nünaa”. No roto teie tumu parau i te èvaneria
a loane
8,12 ; « O vau te màramarama o teie
nei ao. Teie taô “màramarama”, ia au i te puta
Tenete o tei heheu mai e, o te Atua te pü o te
màramarama. Ai ta letu i mataù i te rave i teie
Jésus, Fils de Dieu, celui qui n'a pas hésité à
parau no na iho, o ia te Tamaiti a te Atua, o
tei nà ô e, o o ia iho te màramarama o teie nei
prendre comme exemple en se disant qu'il est
ao.
lui-même la lumière du monde.
Te vavahi nei letu i te mau patu e faataaê i
Jésus brise ainsi les barrières qui séparent
te mau nünaa, o te feià atoà e vai nei, te mau
les peuples, le monde, les langues, les cultures
reo, te mau peu tumu e te mau aratairaa faa-
et même les structures religieuses. Par cela
roo
même, Jésus affirme l'oeuvre de Dieu, son
i ravehia mai e te Atua to na Metua.
père.
atoà. No reira letu i haapàpü ai i te ôhipa
Inaha, te mau rahu e to na mau î atoà, e vai
Néanmoins, toutes les créatures telles qu'el¬
les sont, se trouvent dans la nature, la mer, le
nei i roto i te aru, i te tai, i te reva, te hiaai nei
i teie màramarama.
Te titau nei e te faahepo atoà mai nei teie
ciel, ont besoin de cette lumière.
Il en est de même pour nous aujourd'hui,
parau e, ia vai àma noa ta tàtou mau môri no
te nünaa.
cette parole nous interpelle et exige que nous
soyons cette lumière afin que nos lampes
soient toujours allumer pour le peuple.
Natupuài dr
^
Veà Porotetani n°l ! Atete - Tetepa 2007
5
Rururaa ôrometua i Teahupoo
(Mai te Montré 9 efaaoti i te Mahana pae 13 no Tiurai 2007)
Te mau Rauti o te Rururaa drometua 2007
Ômuaraa
Teie nei rururaa drometua
no
teie matahiti 2007, e püàiraa ia no te rururaa i
tupu i Mahina i te matahiti 2006 ra. Teie i mûri nei te mau tumu parau :
*
Montré : Te drometua ia au i te hidraa porotetani
*
Mahana piti :
*
Mahana toru : Te drometua e te dhipa Faaoraraa mai
*
Mahana maha : Te tauiraa drometua
Te tàne e te vahiné ei drometua
Teie mau tumu parau, e aratai-
atu i ta te mau pâpâ. E te vai
hia e te tahi mau ôrometua, o
atoà ra te tahi mahana, e faahoi-
ràtou tei riro ei Rauti i roto i
hia te feruriraa nà roto i te
teie nei rururaa ôrometua. E piti
tuhaa tâtai tahi e tae noa atu i te
pupu no te feruriraa, te vai ra te
pupu a te mau ôrometua e ôhipa
pupu a te mau màmà e tae noa
ra i roto i te Eaatereraa.
6
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
1)-
23))--
45))--
Te mau uiraa
Te mau pâhonoraa
E aha te vârua e vai ra i roto i terà taô :
Porotetani, ia au i te türamaraa a te
Porotetani. E aha atu ra te titauraa i te ôrometua i teie mahana. (PI, Ml)
ET
potoraa. Te mau tumu
: Taramo 23 ; Tohereta 12/8-10
;
leremia 3/15.
la au i teie mau taiôraa, e aha te haapiiraa e
tano tatou e tâpeà mai no te ôrometua
?
(P2, M2)
FA
: Màtaio 23/8
Pâhonoraa i te uiraa
n°l
E piti pupu tei feruri mai
i teie uiraa e teie te haatei matara mai i nià i teie
taô porotetani : pâtoî te
auraa. Pâtoî i te ôhipa tià
ôre.
Manaô o te Rauti
E taô farâni teie o tei haamâôhihia mai ta ôutou i
parau mai, te auraa e pâtoî. E pâtoî ia tupu te parau
tià. No te tupuraa teie parau, ia haapii tâtou i te
; loane 21/15-17
;
Efetia 4/11.
nünaa, e na te haapiiraa e türama i te auraa o te
parau.
la au i teie mau taiôraa, e aha te haapiiraa e
tano tatou e tâpeà mai no te ôrometua
?
(P3, M3)
E aha ta te reo türamaraa i teie mau taô i
: Faatàhinu, haamauraa, faaiteraa ?
Pâhonoraa i te uiraa
n°2
I ô nei, e piti atoà pupu.
murinei
Te parau tumu a teie nâ
E aha te tùàtiraa e te taaêraa i roto i teie mau
pupu i tâpeà mai ia au i
te Taramo 23, te parau ia
taô ? E aha atu ra te ôhipa e tano ia rave i teie
nei
?(P4,M4,M5)
tepaaii.
E aha ta te reo türamaraa i teie nâ taô e
piti ; faaroo e tiàturi ? Te fâïraa faaroo, e
parau îtehia teie no te taata hoê e àore ra no
te
no te tiaî ; âreà i roto i te
Tohereta, te parau ia no
Etàrëtia, e aha ta na titauraa i te taata
parau? (P5, P6, M6)
Manaô o te Rauti
la au i te hiôraa a te pipiria i roto i te Faufaa
Tahito, 12 taime te faahitiraahia teie taô ôrometua.
la au i te hiôraa a te reo hëpera, e tiaî mâmoe, e
taata hiôhiô. Te auraa e taata e horoà i te ora i te
nünaa (mâa, pape etv...).
Pahonoraa i te uiraa
n°3
E piti atoà pupu e teie tei
tâpeàhia. la au i te
Màtaio 23,8 : te vai ra
te parau no te haèhaa,
àifâitoraa. Te ôrometua
o letu e o tâtou te taeaè.
Ua haapaôhia tâtou ei âpotetoro, perofeta, haapü
èvaneria, tiaî.
Manaô o te Rauti
I roto i te Faufaa Âpï, 60 taime i te faahitiraahia, e
ôhipa i pühia ai te hoê taata ei ôrometua. Te
ôrometua, ua riro atoà o ia ei mataara i nià i te
taata. I teie mahana, ua tae atoà ta tâtou parauraa
e, ôrometua patu fare, faaàpu, etv... la îte rà tâtou
no te
To te tuhaa 7 i roto i te feruriraa
e, na te ôhipa e parau mai e, terà e ôrometua.
Veà Porotetani n°l ! Atete - Tetepa 2007
7
Pàhonoraa i te uiraa n°4
Manaô o te Rauti
E piti atoà pupu tei feruri mai. Ua rahi te mau
Te taô tumu no te pàhonoraa i te titauraa e te
manaô o nâ pupu. Teie te tahi mau parau i
hinaaro o te Atua. Te vai ra te parau hinuhinu
matara mai.
E faaôhipa-atoà-hia e te mau ruàu. A hiô na i
1) Te parau no te faatâhinu : te parau tumu =
hinu. E faaôhipa i nià i te marae no te tuu i te
hinu i nià i te hoê arii. I teie mahana, te tuuraa
rima teie e faaôhipahia nei. No reira, aita teie
taô faatâhinu e faaôhipa-faahou-hia nei, te
te moana, ua hinuhinu roa (ànaàna), ia faatâ-
raa mau, e rave
haamauraa rà.
ôrometua.
Pàhonoraa i te uiraa n°5
Manaô o te Rauti
E piti atoà pupu tei hiô mai i teie uiraa. Teie
E mea nâ hea tàtou i tae ai i nià i te parau no
te tahi mau manaô. I roto i te hiôraa a nâ
faatâhinu. Aita ânei tàtou i hape, aita ànei
pupu i te uiraa, e tano ànei teie mau parau no
tàtou i rave i te tiàraa o te Atua. Mai te mea
te taata, no te Atua rà, oia ia.
hinuhia anaè, e parau ia no te Atua. Te tano-
i te hinu e parai. I teie
mahana, te hiô faahou ra tatou i teie taô, haamau. Te haamau, e tuuhia teie taô i nià i te
no
te arii anaè teie parau i te taime e tuuhia ai
te monoï i nià i ta na upoo. No reira, na te
Te faatâhinu, e ôhipa ia e ànaàna, e aore ra e
ôhipa e te parau e faaite mai i te ôhipa e tupu
hinuhinu. Ei hinu i roto i te môrï i reira e
ra.
ànaàna ai. la itehia te ànaàna o te Atua e ta na
No reira, i teie mahana, te parau nei eiaha faa¬
parau i roto i te mau tàvini. E faaïte mai te
tûàtiraa o te parau e te ôhipa.
haamauhia te ôrometua i nià i te mea i titau-
hou e faatâhinu, e haamau rà. Te auraa, ua
hia ai o ia.
Pàhonoraa i te uiraa n°6
Manaô o te Rauti
E piti pupu tei hiô mai. Ua tûàti noa nà
Faaroo = ôhipa na te tarià
manaô o nà pupu nei. Te parau tumu :
Faaroo = tarià e ôhipa, o ta te tarià e faaôhipa.
Tiàturi = tàpaô no te faahaèhaa. la ora ta ôe
Tiàturi
tupu te parau e te ôhipa e tià ai.
eere
:
turi, te mea ia i nià i te àvae. Te tià,
parau, te auraa no teie taô fâîraa faaroo. la
ia i te pàrahi. E parau anaè teie no te
tàviniraa.
I mua i teie nà parau, eere roa atu i te taô
hàmani, e parau hoê rà. I mua i te parau a te
Atua, aita to tàtou e parau, aita tàtou i hau atu
i te tahi taata. E o te reira atoà ta tàtou tiàturiraa. I to
tàtou tuuraa i mua i te parau a te
Atua, o te Atua te ôrometua e arataî ra ia
tàtou i te mau taime atoà e i te mau vàhi atoà.
8
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
Te ôrometua,
ia au i te hiôraa porotetani e te pïpîria
Tehaapapa ôr
Teie ta tatou
Taitapu ôr
e
rave
nei, e puôiraa ia no
tërâ rururaa i tupu na i
Mahina. Ua parauparau maitai tatou ia au i
te tûramaraa a te reo e
te parauraa
a te Fatu.
Te piti O te tuhaà, ua ani atoà tatou ia puôihia
Te tahi mau manaô
ômuaraa no te
heheuraa taô
:
ôro¬
metua.
No te haamanaôraa i
te mea i hiôhia mai e
tatou i Mahina, ua
mai teie haapiiraa.
rave mai tatou i te heheuraa o teie
1- Hiôraa porotetani e te pipiria.
2- Tàne e vahiné, toopiti atoà e ôrometua.
metua. Teie te tahi manaô e tano ia haama-
taô, ôro¬
naô-noa-hia ia tatou.
3- Te ôrometua e te faaoraraa mai.
Te fâi nei tatou e, te reo, te fauraô ia no te
4- Te tauiraa ôrometua.
ite e te paari o te hoê nünaa.
Te tiàturi nei te pupu e tâuàparau maitai
tatou i nià i teie mau tumu parau, e haafaufaa
tatou i teie mau manaô.
Ôrometua, e taô màôhi teie, e piti tuhaa i
roto i teie taô, ôro/metua.
ôro, te manaô rahi e itehia, teie ia : te parau ia no te paari e no te ruàu-
Te piti o te tuhaa : metua. Teie te tahi mau
manaô i tâpeàhia mai. E ite-atoà-hia te parau o te
raa. E te
paari, te ite, te àravihi, e te mana hoi. I tae ai o ia
Te tuhaa màtamua
:
tahi, no te rahi ia o to na matahiti, i rahi
ai to na ite e to na paari. Te paari ra o teie taata,
i nià i teie fâito, eere ia no te haamata-noa-raa te
ia ia na i te haapaeraa i to na mau
hinaaro atoà no te maitai o te feià tei riro o ia iho,
tahi i te rave i te ôhipa, no te tuutuu ôre rà i te
ei metua, te tumu ia o to na paari, te riroraa o ia
ei taata tei haamatara i te parau o te ora, ia fànaô
te ite e te àravihi hoi.
te tâatoàraa.
te taata âpi, eere atoà i te ruàu, e taata râ tei î i te
te noaaraa
raveraa i
te reira ôhipa, i roaa ai te tahi te paari,
la au i teie mau tûramaraa, te ôrometua eere ia i
paari, no te reira paari, e ravehia o ia ei hiôraa, e
hohoà e tano e pee, no te mea, e faatupu o ia i te
ora no te feià atoà o
ta na e aratai.
Mauruuru e Teahupoo no ta de fàriiraa
Mea faufaa roa te hiôraa a te tuhaa tataî tahi.
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
9
Te tane e te vahiné
ei ôrometua,
Ua ômuahia nà roto i te pureraa o tei rautihia mai e te
pupu 5 mâmâ. Taidraa : Màtaio 4, 23-25.1 mûri mai i te
pureraa, na te rauti tumu ia i ômua mai. Ua tatara mai i
te tumu parau
“Tâne e te vahiné, ràua atoà ei drometua.’
Omuaraa
Ua tâmata mai na tatou i te hiô i teie tumu
hou-hia e ia feruri-maitaî-hia rà teie tumu parau
parau i te rururaa ôr i Mahina, o tei feruri-atoàhia i roto i te ARA i Tupuaî. Eere atoà rà teie i
e
tià ai. I teie mahana i roto i te EPM, ua matara
te tâne nâ reira atoà te vahiné ei ôrometua. Teie
te tahi parau âpi, ua tupu teie parau i te ârea 80
mahana, te tâmata nei tàtou i te hiô i te parau o
Taoàhere ma e i mûri iho i te ârea 2000 o
te hoê ùtuafare te tâne e te vahiné tei tàatihia,
Terahimonoarii mâ, no te manaô e haafaufaa i
ràua toopiti atoà e mau i te tiàraa ôrometua. Ta
tàtou ia e hiô e parauparau e feruri i teie nei.
te faaineineraa a te hoa tei roaa te parau pü ite,
e te faaotiraa a te ARA i Tahaa e
i Tupuaî ia
ferurihia teie tumu parau. No reira aita i hinaa-
I mûri mai, ua horoàhia te mau uiraa. Na te mau
rohia e rü i te rave i te tahi faaotiraa, ia hiô-faa-
tuhaa e pàhono mai.
Te mau uiraa
1) la au i te türamaraa a te reo, no teie parau
ôrometua e taata faatupu ora, e tauturu ànei i te
3) E aha te mea e haafifi ra, te tâne e te vahiné
tàatihia, toopiti atoà ei ôrometua. Tuhaa 4 &
feruriraa i te parau o te tâne e te vahiné tei taati-
Tuhaa 6.
hia, toopiti atoà ei ôrometua. Tatara mai. Tuhaa
hia, e toopiti atoà ei ôrometua. Tuhaa 2, Tuhaa
4) E aha te mea e faatià ra te tâne e te vahiné,
toopiti atoà ei ôrometua.
5) E teie te tahi uiraa. la ani noa mai hoê ùtua¬
fare e piti atoà e haere e ôrometua, eiaha rà ta te
tahi e pàroita. Te auraa hoê noa pàroita, hoê
5 & Aua pipi.
atoà tauturu... E aha te manaô.
1 & Tuhaa 3.
2) la au i te Tenete 1,28, e tauturu ànei i te feru¬
riraa i teie parau o te tâne e te vahiné tei taati-
Te mau pahonoraa
1) E piti tuhaa i nià i te uiraa màtamua. Te
auraa, na te Tuhaa 1 e te Tuhaa 2.
Teie te tahi mau manaô i tàpeàhia mai.
Te ôrometua, e taata faatupu ora. E fàrii, i te
Te ôrometua, eere no roto noa i te Ètàrëtia, i
mea e titauraa na te Atua i te taata. Eiaha te
te ôpuaraa a te Atua. la rave ràua toopiti atoà
roto atoà rà i te mau rahu (fenua, moana). Aita e
fifi i roto i te titauraa a te Atua, âreà ta te taata,
ua haafaufaa ia na iho. E faaitoito tàtou ia
tupu
parau no te moni e haafifi. E riro ràua atoà ei
(te tâne e te vahiné) ei ôrometua. Ua riro te
tauturu rahi i te pàroita.
reira ei haamaitaîraa na te Atua.
2) la au i te Tenete 1,28 e tauturu ànei teie
parau o te tâne e te vahiné tei tàatihia e toopiti
atoà ei ôrometua. E 3 pupu : Tuhaa 2, Tuhaa 5
e te Aua pipi.
10
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007
Te tahi mau manaô o te mau rauti
Te faaotiraa hopeà tei roto ia te rima o te tâne e
to na hoa. la pàpü te ôrometua e ôhipa i roto i te
Ètârëtia, i reira e tià ai ia na ia rave i to râpae. I
4) E piti atoà tuhaa tei feruri e teie te mau pâho-
mütaaihora, na te ôrometua noa te parau. Eere
atu ra i te ôhipa na te hoê noa taata e toopiti ra.
noraa.
Te auraa, e parauparau ùtuafare.
Te faaineineraa i Heremona, e mea faahepohia e
Ua tupu te mau pàhonoraa i te pae avatea. E piti
toopiti atoà e haere i te faaineineraa. Aita e hoê
mea iti e haaapiapi nei, o tatou rà teie e fifi nei.
I teie mahana, ua matara te parau o te vahiné.
atoà tuhaa.
toopiti atoà ei ôrometua.
5) E mea rahi te mau manaô. la tiàmâ anaè te
ùtuafare, e tiàmâ atoà te tàviniraa. Te auraa, e
tià râua atoà ei ôrometua, a îmi i te mau râveà
atoà, i te mea e, e rave rahi à mau pâroita e aita
e ôromeuta. Lia tae tâtou i te taime, e faatupu i
I mua i teie nà uiraa, e mea rahi te manaô. Te
taua parau, eiaha e parau noa.
3) E, e tià ia râua atoà ia riro ei ôrometua i te
mea e, ua titauhia ràua atoà e te Atua. Teie râ,
te vai atoà ra te manaô tei ôre i tüàti ia haere
manaô e tàpeàhia mai, eiaha te fifi ia riro ei
parau hopeà. A faaitoito i te tatara.
Te ôrometua
e te
ôhîpa faaoraraa mai
Ua ômuahia te fàrereiraa nâ roto i te pureraa. Taidraa pîpïria : Màtaio
5,1-12. Te manad tumu
mua
: Te haapiiraa a letu. Te auraa, to letu tiàraa i
i te nahoà taata, no te tauturu ia râtou e to ràtou oraraa.
I mûri mai te pureraa, te tahi mau parau faaara. Haamanadhia mai te
tumu parau o te montré e to te
mahana
:
mahana piti. Areà te tumu parau o teie
“Te ôrometua e te ôhipa faaora mal.”
Omuaraa
Teie tumu parau “Te ôrometua e te ôhipa faao¬
atu i mua ia ôutou, ua tâpeà mai te pupu faai-
raraa
mai”, ua matara mai i te taime a tuatâpapahia ai te parau o te ôrometua e ta na ôhipa, i
neine i teie parau : “Te ôrometua e te ôhipa
faaoraraa mai” ei tumu parau na tâtou i teie
Mahina. I roto i te tuatua o ta tâtou Ètârëtia, ua
mahana. E horoàhia atu te tahi mau uiraa no te
îtehia te mau ôrometua matahiapo i te raveraa i
tauturu ia tâtou i te feruriraa e te tàuàparauraa i
teie ôhipa. Ua parauhia no Teriimana ôrometua
nià i teie tumu parau.
i ôhipa na i Rurutu, e taata taurumi e ua faatere
atoà i te ràau. Na reira no Mauarii ôrometua tei
ite i te ràau e te tàpü i te mai ô. Eita e ôre te vai
atu ra te tahi atu mau ôrometua matahiapo ta
tâtou i ite aore ra i faaroo e ua rave atoà i teie
ôhipa. I teie mahana, te vai ra te tahi mau ôro¬
metua e rave ra i teie ôhipa.
la au i te türamaraa a te reo e te parau a te Atua
i te parau o te ôrometua, ua matara mai te
parau, te ôrometua, e taata tei î i te ite e te
paari, e taata faatupu ora. Te auraa, e tiàraa
faaora to te ôrometua.
Te Atua ta tâtou e tiàturi nei, e Atua tei hinaaro
i te ora o te taata. E te Eatu hoi ta te ôrometua e
fài ra, e Eatu ia tei faaora i te mau huru mai
atoà o te taata. la au i teie mau tumu i faaitehia
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
11
Te tahî mau manao
teî hiohia
no te
faatupuraa
i te tumu parau
1. Te faatereraa i te haapiiraa i nià i teie parau i te Âua pipi.
2. Te haafaufaaraa i te mau drometua/taata e rave ra i teie dhipa.
Te ôpereraa i te mau uiraa na nià i te mau pupu
Ul - Pupu pâpâ e mâmâ Tuhaa 5 & 6
U2 - Pupu pâpâ e mâmâ Tuhaa 3 & 4
Te ôrometua, e taata faatupu ora. I roto i te rau-
la au i te Rua èv. 9/1-2, e aha ta na e tïtau mai
faatupuraa i te ora, e tuhaa ànei na te
ôrometua aore ra te ùtuafare ôrometua te ôhipa
ra ia tatou.
faaoraraa mai.
la au i te loane 9/1-8, e aha te tauturu e roaa ia
raa no te
U3 - Pupu pâpâ e mâmâ Tuhaa 1 & 2
tatou i mua i te ôhipa faaoraraa mai.
Te tahi ohipa e manaohia ra e rave i te rururaa ôrometua
E hiô te tahi mau taata i roto i te rururaa ôrome¬
nünaa. Te haru parau o Julien.
tua e tano e rauti i te tahi mau tumu parau
Taime feruriraa
Rauti
âmui te àmuàmuraa.
Tehaapapa, Temarama
1) Tepito & Iteraèra, no te ôhipa taurumi. Te
haru parau o Herehia.
2) Tanavae & Taitapu v., no te ôhipa hâmani
râau. Te haru parau o Tuteanaiva.
3) Taahitua no te faaoraraa i te mai tapiri e te
mai tapahi. Te haru parau o Natupuài v.
4) Taùhere mà, lotua & Tiaihau mâ, no te mai.
Te haru parau o Môte.
5) Rahiti, no te mau tuhaa e rave hou te faaora¬
raa mai. Te haru parau o Marie.
:
6) Maehaa mâ & Taehau, no te mau fifi o te
12
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
:
08H00
-
09H30, mâ te
E faanahohia e 6 pupu : Tuhaa 1 (18), Tuhaa
2(15), Tuhaa 8 (2), Tuhaa 4 (32), Tuhaa 3 (7),
Tuhaa 5(12) Âua pipi (11), Tuhaa 7 (3),
Faatereraa (14), Tuhaa 6 (7).
Tehaapapa : Te roaraa o te taime ta te pupu e
manaô ra no teie tumu parau e piti âfa mahana.
E hoê âfa mahana no te feruriraa e te tâuàparauraa i nià i teie tumu parau ia au i te mau uiraa i
faanahohia. E hoê âfa mahana no te faaôhiparaa
i te mau taata tei ite i te ôhipa faaoraraa mai.
Te mau pahonoraa e tâuàparauraa
Pahonoraa i te uiraa n° 1
E maha pupu i hiô mai i teie uiraa. Te mau manaô
tumu
:
E, te ôhipa faaoraraa mai, e tuhaa ta te ôrome-
tua nâ roto ânei i te parau, te pure. Te auraa, e tautum
te ôrometua e te ùtuafare i te feiâ atoà i roohia i te àti,
te mai. la ite te ôrometua, te ôhipa faaora, e ôhipa ia na
te Atua. I roto i te ôhipa faaora, te vai ra te parau o te
râau. Te poroîraa : ia imi i te mau râveà atoà no te
rauraa o te mai.
Tâuàparauraa
Te manaô tumu
: Eiaha e tiai ia mai-roa-hia, i reira e
haere ai e imi i te ora. Te mea pinepine, te haere nei
tatou e hiô i te taote. Te iti noa atu ra i te faaôhipa i ta
tatou iho ràau. Te mea pâpü, eiaha e tiai ia maihia e
imi ai i te râveà. Oia mau, o tatou e te mau ôrometua,
râ letu i te mana i ta na mau pipi ra, e ua faaora râtou i
o tatou terâ e
Pahonoraa i te uiraa n° 3
E maha atoà pupu tei ôhipa i nià i teie uiraa e teie te
mau manaô i mûri nei o tei tàpeàhia mai : E taata e
itehia te ora. Tei te taata mai te tuhaa matamua no te
pinepine ra i te maihia.
Manaô o te Rauti
I teie mahana ta tatou e ora nei, te vai ra te mau ôro¬
metua e rave nei i teie tâpura ôhipa, aita rà e fâriihia. E
te mau mai atoà.
mea tià ia rave tatou teie
ora, mà te ite rà, o te Atua te faaora. la ravehia teie
e ia riro teie
ôhipa i roto i te mâramarama, eiaha rà i roto i te pôuri.
ôhipa i roto i te mâramarama,
tâpura ôhipa ei tâviniraa.
Pahonoraa i te uiraa n° 2
E maha atoà pupu tei tutonu mai i nià i teie uiraa. Teie
te mau manaô ; Na te mana e te püai o te Atua/Fatu e
Hiôraa a te Ati-Iuta, te hara te tumu o te mai. la iteahia
te mana o te Atua. I roto i to tâtou nünaa, ua horoà
atoà mai te Atua i te mau râveà no te rapaauraa : ràau,
faaora i te mai. Aita te reira i horoàhia i te tâatoàraa.
Te titauraa i ô nei : Eere tâtou i te Fatu o te ora, o te
Atua te tumu. Mai te mea te rave nei te tahi pae i teie
pure, tâuàparau. Eiaha rà ia àramoinahia, e tei te Atua
ra te râveà hopeà. Mai te mea te rave nei te tahi mau
ôhipa, eiaha tâtou e faaapiapi. I roto i te èvaneria, aita
marama, ia hanahana te Atua.
ôrometua i te ôhipa faaora mai, a rave i roto i te mâra¬
letu i tü i te feiâ faaora mai, e mau ravaai râ. Ua horoà
Tâuàparauraa
E rave rahi mau manaô i matara mai no roto i te
mau
ôrometua, e teie te tahi mau manaô
: Te
ràau matamua roa ta te ôrometua e horoà, o te
haapiraa ia. E parau mau e mea rahi te mai e
taeàhia ra i nià i te nünaa e te haere nei râtou e
hiô i te mau taote. Te tahi mai rahi i teie
mahana, e mea teimaha, te peàpeà fenua o te
faatupu i te fifi i roto i te mau ôpü fëtii. E faaitoito tâtou i te faaroo-faahou-raa i te parau a te
Atua e te pàhono atoà i te tiairaa a te taata.
Manaô o te Rauti
Terâ ôhipa faaora mai, eere i te ôhipa na te
taata hoê, e ôhipa âmui. Te auraa, na tâtou.
Te
parau no te mana e te püai ta letu i faaite mai i
roto i ta na tâviniraa : te faahaèhaaraa, te hereraa, te aroharaa i te taata. E mea tià ia tâtou ia
faanaho i teie nei à.
I te àrea no te hora 1 e te àfa i te avatea, ua haamata faahou te rururaa. Aita te tumu parau i
taui, ua tutonu rà i nià i te parau no te taurumi.
Terâ parau taurumi i te Tuhaa 4, e màrô e aore
ra e pàrô. E tuhaa teie e ravehia ia haùti te mau
uaua. E maha huru uaua
:
te uaua noa, te uaua
tufetufetu, te uaua puta toètoè e te uaua màpê.
I roto i te faanahoraa a te Màôhi, e toru taime ia
faaterehia. Te vai ra te mai, hoê noa taime. E
ôhipa teie, ia here e ia âpee i te mai, teie te
titauraa e anihia ra i te taata taurumi. Na te tàne
ihoà e màrô i te tàne, oia atoà te vahiné, na te
vahiné ihoà. E rave marü, haaâfarofaro i te
uaua, e rave pâpü rà. Te tahi, éita te rima te
faaôhipahia, e ravehia te pape veàveà mà te
tàpoi i te àhu i nià i te tino.
No te mau mai fati, e faaôhipahia te râau fati.
Te auraa, na te ràau e taurumi. E toru hohoà
taurumi ; rima, pape veàveà, ràau.
Manaô âmui : Terâ ia parau e, i te vai-tamariiraa ra, ua itehia te metua vahiné i te hàmaniraa i
te mau ràau. E tano ra ia haapàpühia atu e, aita
te reira i haafaufaa-roa-hia, e te tumu, no terâ ia
huru vai-tamarii-raa ra. I te taime rà a fànau ai i
te tamarii, i reira te haafàtataraa atu i te mau
màmà e rave noa ra i te mau ràau e te haafaufaaraa i te parau no te hàmaniraa ràau.
^
Veà Porotetani n°l ! Atete - Tetepa 2007
13
yv
Te
yv
Apooraa Rahi Amui
(Mai
te
tapati
22 ! 09
e
Te Màramarama,
te Ora o te nûnaa
i teie mahana
Apooraa
Amui.
Teie te tumu parau tei arataî i te
Rahi
Te tuhaa
mâtamua teie no te feruriraa tei arataîhia e te Rauti Pîpîria o Turo a
RAAPOTO. E taià mai tatou i te piti o te tuhaa i te veà i mûri nei.
loane 8,12 : O vau te màramarama o teie
ramepa a tuu ai i te tàpoî na nià iho, e tuu rà
nei ao, të pee mai ia ù ra, e dre ia e haere nà
i nià i te vairaa, ia màramarama to te far e
te pôuri, e màramarama ora ra to na.
Mataio 5,14-16 : Outou te màramarama o
teie nei ao. E dire faatiàhia i nià i te mouà,
atoà ra. 16. Oia atoà to dutou màramarama,
eita ia e moè. 15. E dre te taata e tutuî i te
maitai i to dutou Metua i te ao ra.
ia ànaàna ia i mua i te aro o te taata nei, ia
hid ràtou i ta dutou dhipa maitaî, e ia haa-
Aita atu taimehinaaro-roa-hia aè te
màramarama maoti rà, ia rahi te
pôuri ; aita atu hoi taime hinaaro-
roa-hia aè te ora maoti rà, ia rahi te pohe. Aita
atu rà taime peàpeà roa aè maoti rà, ia tae te
nünaa i te parauraa i te îno e maitai, e te maitai
ra, e ino ia ; ia parau hoi i te màramarama e
pôuri, e te pôuri ra, e màramarama ia (Itaia 5,
20), aore ra ia pàrahi pûmahana noa te mau
tàvini o te Atua i mua i te àti rahi e nenei noa
nei i to tàtou nûnaa i teie mahana (Apotarupo
3, 15-16).
14
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007
tae
Taiôhaè
i
i
atu
te
tapati
i
Nuku-Hiva
29 ! 09 ! 2007)
Aita tatou e parau nei e, te nünaa faaroo, o te
naeàhia tatou i ta te Atua faahaparaa, no te mea
aita te Atua i hàmani i te taata ei taata faaroo te
tahi, ei taata faaroo ôre te tahi. Te faaroo e te
faaroo ôre, ta te taata ia pàhonoraa i te hinaaro
O
te Atua, ia au i to na fâriiraa, aore ia to na
ôreraa e fârii i te ora ta te Atua i horoà mai, nà
reira hoî te vàhi tei reira to te Atua tuuraa i taua
ora ra. Mai te peu
te parau ra letu e : E ôaôa
rahi to nià i te rai i te taata hoê ia tatarahapa, i
te iva àhuru ma iva te ôre e au ia râtou te tatara¬
teie nei ao. I te haamataraa ihoâ, te iriti nei letu
hapa (Ruta 15, 7), e aha atu à ia ia ite te iva
i te mau ôtià atoà e faataa ê nei i te mau nünaa e
àhuru ma iva i te faufaa no teie fâriuraa e te
te mau fenua, te mau reo e te mau peu, te mau
hoiraa i te vâhi tei reira to te Atua tuuraa i te
faanahoraa e te mau tiàturiraa. Aita letu e
ora. Aita
hinaaro nei e faahuru ê i te ôhipa i ravehia mai
paha tatou i âtea roa atu i te parau mau
ia nà ô tatou e, te iva àhuru mà iva mau teie e
e te
onoono nei i te parau
aru, te tai, e te reva e hinaaro nei i te màrama-
i te pôuri e, mâramarama,
e te mâramarama ra, e pôuri ia, te iva àhuru mà
iva teie e fàrii atoà nei i te parau i te ïno e, maitai, e te maitaî ra, te ino ia. Aita atu paha taime
Atua, mai te mau mea atoà rà e faaî nei i te
rama o
te mahana no te maitaî o te ora ta râtou
e mau ra,
oia atoà te mâramarama ta letu e
parau nei, e fifi atoà te taata e ère i taua màra-
tano roa aè no tatou no te tùtonuraa i nià i teie
marama ra. Mai
parau no te mâramarama maoti râ, teie.
faufaa o te mâramarama o te mahana no te
te peu e ôhie tàtou i te
fàrii i te
Faufaa ora a te Atua, e rirô tàtou i te ani i te
Hiôraa a te Faaauraa mâtamua
tahi taime feruriraa no tàtou mai te peu e haa-
mauhia te reira parau i nià i te taata hoê. E au ra
Mai te peu te ite ra te Faaauraa matamua i te
ia faaroohia e, te mâramarama e o letu, taua
parau a te Atua ei tumu no te mâramarama
mea nei
(Taramo 119, fOS), aita letu i mataù i te faariro-
i te tahi. Aita rà letu e rave nei i te tahi faaauraa
raa i te reira parau
ei parau no na : O vau te
mâramarama o teie nei ao. Aita o ia e hiô nei ia
na mai
te tahi o te mau pü e faatupu
nei i te
mâramarama, te pû ôtahi ra, te mâramarama o
à ia, e eita te tahi e tano ia faataa-ê-hia
parau, te tahi faahohoàraa, e fàiraa rà teie tei
anihia te taata ia îte e ia fàrii. Te vau, e taô ia
no te taata
hoê, te taata hoî e parau ra, eiaha te
taata e parauhia atu ra (ôe), aore ra te taata tei
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
15
riro noa ei tumu parau (o na). Eere na te taata i
Atua i faatupu i te pôuri ei vâhi tupuraa no te
30), i mua i te parau o te mâramarama, eita e tià
ôpuaraa faaora a te Atua, vai noa ai te pôuri i to
i te ùputa o te mâra¬
marama, e ua îriti te mâramarama i te ùputu o te
ora. Te îte ra tâtou e, aita te mâramarama i
ia tatou ia haapae i te hiô i ta te Atua faaîteraa i
haere mai e àro i te pôuri, e faatupu râ i te ora.
te reira parau, nâ reira hoï ta letu iho oraraa i te
Te auraa, aita atu e faufaa to te mâramarama
reira parau.
maoti râ, te tautururaa, te faaôhieraa hoî i te
hinaaro atu i te mâramarama, na te mâramarama
iho râ i faaîte mai ia na. Mai te peu te parau ra
letu e
:
O vau e te Metua, hoê â ia (loane 10,
na vairaa. Ua îriti te parau
taata i te îteraa e te fâriiraa i te aroha e te here o
la hiô tatou i te parau i îriti i te ùputa o te
te Atua. Aita te
mâramarama e te ora, te nâ ô ra te pâpaî tenete :
ua faatura râ i
Ua parau iho ra te Atua : Ei mâramarama. Ua
Atua. Ua îte te pôuri e te vai ra te mâramarama,
mâramarama iho ra. Hiô aè ra te Atua i te mâra¬
aita râ te pôuri i fârii i te mâramarama, inaha te
marama e te
maitaî ra. Ua faataa iho ra te Atua i
pôuri i mataù i te mâramarama,
te faatura e au i te hanahana o te
vai ra te tahi, e te vai ra te tahi.
te mâramarama i te pôuri (Tenete 1, 3-4). Te vai
ra te
la ôre tâtou ia hape i te manaô o letu e te
Atua, te vai ra te poüri ; ua faatupu te
te mea o ta na e parau ra, mea maitaî
parau a te Atua i te mâramarama, e te hiô atu ra
auraa o
te Atua i te mâramarama i te maitairaa. Te taata
tâtou ia tütonu maitaî â i te faaîteraa manaô e
nei, ia noaa ia na te faatupu mai i te tahi hohoà
ravehia ra e te pâpaî Tenete. Ore noa atu ai te
râau âpi, eita e moèhia ia na te marri i to na iôa
Atua i parau e, o vau te mâramarama, aita to te
i nià i taua râau ra. E aha râ te Atua i ôre i parau
mâramarama e parau i râpae aè i te parau i faa-
ai e, o ia te mâramarama.
tuputu mai ia na, oia hoî te Atua. No reira, te
parau, e te mâramarama ta na i faatupu mai,
In aha e parau te Atua, e aita to te mârama¬
i râpae aè i te Atua, eere ia na te
Atua e parau e, o vau te mea ta ù i faatupu, na
te mâramarama râ e fâî i te parau o te Atua, mai
ta te pâpaî taramo i mâramarama (Taramo 19,
1-4). Aita te mâramarama i ô mai no te haapeàpeà i te pôuri, no te âfaî mai râ i te tahi mea âpi,
rama e parau
taua mea nei â ia. Riro noa ai te parau ei tumu
no
te ora, aita e parau to te ora i râpae aè i te
mâramarama, oia hoî eita te tupuraa o te ora e
tano ia faataa-ê-hia i te tupuraa o te mârama¬
rama. E tâno
ai tâtou e parau e, tei roto te ora i
te mâramarama, e tei roto te mâramarama i te
parau.
te tahi mea e taui roa i te huru o te mau mea e
vai ra
:
Te vai ano noa ra te fenua aore e fau-
Turo a RAAPOTO
faa, e te pôuri hoî i nià iho i te îriatai (Tenete 1,
2). Te tauiraa mâtamua teie ia : Ua mârama¬
rama iho ra
(Tenete 1,3). Eere te pôuri terâ i
mâramarama, te mâramarama râ terâ i ô mai i
roto i te ao nei. Ua faataa te Atua i te mârama¬
rama i te
pôuri, te auraa, ua riro te îteraa i te
mâramarama ei îte-atoà-raa i te pôuri. Te vai ra
te tahi, e te vai ra te tahi. Aita te mâramarama ta
te Atua i faatupu i tâpoî i te pôuri, aita i huna,
aita i haamoè, mai te tahi mea faufaa ôre ra te
huru. Mai te Atua i vehe i te vai ei vâhi tupuraa
no
te fenua e te raî, vai noa ai te vai i to na vai-
raa, ua vehe atoà te mâramarama ta te parau a te
Pupu no te pureraa poîpoî no te tuhaa 6
16
Veà Porotetani n°l ! Atete - Tetepa 2007
Te pahu, moihaa tei faadhipahia no te mave i te ARA
Ua drero mai o ia i te parau paari
no Atea e Atanua
Papa Tetahi
Te dri Haka a te nunaa Nuu-Hiva no tefaaîte i to na paraît
>•
%
>•
1
Uafaterehia te haamoriraa na roto i te reo paùmutu e te reo Nuu-Hiva, ua rautihia mai te reira e te mau tamarii
Te mau tià i roto i te Apooraa Faatere mai te matahiti 2007 e tae atu i te matahiti 2011
Tià ARA Tiihaa 1
Te mau tià âmaa dh
Tià ARA Tiihaci 6
la haamaitoî mai te Atua
Tià ARA Tuhaa 7
Tià ARA Tuhaa 4
Tià ARA Tuhaa 8
N
Vf
fl
té'*
./
ÿ ^
.*■11
’hÆ
âmaa dhipa i roîo i te ARA
Tià ARA Tuhaa 2
ifKf
ly..
'jfÊÊk.
i'.
'Jj
Æ^jÊ
11m1P]ilplM
Tià ARA Tuhaa 3
i te Atua ia dutou atoà na
Na papal paraît o te ARA
Tià ARA Tuhaa 5
w
m
Vahi haamanadraci i Te feia no Raiatea e Tahaa tei utahia mai e te farani i Ua-Huka, raton tei here ei tel paruru
i Te tiùmâraa o to râtoii âià. E pâhonoraa na te ARA i to râtou mauiiii i mua i to râtou maii fétii
Himene e te Ori Nuu-Hiva
Nci Tavana Ôire Litchlé e Kautai e te
peretiteni o te tiihaa 6 Terai drometua
Va fàrii poupon mai râtou i te ARA.
Himene Fariiraa na te nunaa no Ua-Huka i to te ARA
Ua rail te ànani i roto i tefaaâpu a Litchlé
Maupiti tiàtono, tià himene o te ARA [
Himene Tarava a te ARA no te pahono i te fariiraa
^ K
Te faanahoraa o te Apooraa Rahi Arniii 2007 i Taidhaê
Parau faaara a te 123 raa
yv
o te
yv
Apooraa Rahi Amui
/ tupu ciê nei te 123-raa o tc Apooraa Rahi
Àtinii a te Ètârêtia
Porotetaiii Mâôhi no te tainie inâtainiia roa i te Tuhaa 6, mai te mahana
mcia
21e tae mai i te tapati 29 no tiurai 2007.
Ua tiipii ta na âpooraa mai te monire 22 e tae atii i te mahana mcla 27
no
tiurai 2007 i roto i te fare Heiva no PATOA i Taiohaè Niikii-Hiva.
HAAMAURUURURAA I TE TUHAA 6
O Tahuata te Tutuî i te ata Tataiao
Eo Enana
O Ua-Huka te Tâmâ i te fare nui nei.
To te Henua Ènana, to te Fenua Ènata to te
E fare i faatiàhia no to ôe oraraa, a teôteô, a
Tuamotu e hakatu tiàtohu kotou no te tau tama a
reàreà e a haamaitaî i te Atua. E fare no te hau, e
Atea me Atanua i hakatu i te haè i ùka o te papa o
fare no te ora, e fare no te ètua, e fare no te taata. E
fenua nehenehe, e fenua heeuri, e fenua no te ora e
fenua no te Atua, e fenua ènana. Ua pii mai to reo,
ua mave mai ôe, ua fârii mai ôe, ua faaàmu e ua
te moana nui o hiva. Ua ôko te tau ètua i te anaunau a Atea i
vaièi ai àtou i te maama me te tuhuka
no te kaneaîa i hua haè nei.
E te tama ènana nei e, e haè te Fienua Enana no
koe. E haè i kaneaîa no to koe pohuèîa, a kaiè, a
èkaèka a hakameitaî i te Etua. O Ua-Pou te pou, o
paia.
Mauruuru roa.
Te haamauruuru nei te
Âpooraa Rahi Âmui ia
Hiva-Oa te oka nui, o Nuku-Hiva te tuutuu, o Eatu-
ôe e te hui faaroo no te mau motu Tuamotu e
Iva te timaù, o Tahuata te tahu i te ata uà, O Eia-
Maareva, ua tàhoê mai ôe i roto i te fare o Atea e
Atanua, a tahi nei â matahiti to ôe amoraa mai i
teie tiàraa Tuhaa 6. E tuhaa huru taa ê ôe, no te
rauraa o te huru o to ôe oraraa, tei ôre i hiô pôrotetani i te ôhipa, tei hiô fenua ra i te ôhipa.
la haamaitaîhia te Atua, tei horoà i te püai e te
itoito ia ôutou e te mau tamarii, te feiâ âpî, te mau
metua paari te tàne e te vâhine, te mau tiàtono, te
Huka te hakataîtaî i te huaa haè nei.
E haè, e haè no te moù, e haè no te pohuè e haè
ètua, e haè ènana. E fenua, e fenua kanahao, e
fenua tapavaù e fenua no te pohoè e fenua no te
ètua e fenua ènata. Ua taa mai to èo, ua mave mai
ôe, ua aupuu, ua tafai ua maôna te ènata. Koù,
koùhei, koùtau-nui.
Te haamauruuru nei te
Âpooraa Rahi Âmui i to
te Henua Ènana, te fenua Ènata, to Maareva e to
Tuamotu. E huru mau â ôutou no te mau tamarii a
mau tâvini o te Atua e to ôutou mau
ùtuafare.
Mauruuru ia ôutou tei turu maitaî mai i teie ôhipa.
Atea râua o Atanua i faatià i te fare i nia i te papa o
la haamauruLiruhia te faatereraa o te ôire, mai te
Tâvana ôire ia Benoît a KAUTAI e ta na âpooraa
te moana nui o hiva. E te mau tamarii a te taata nei
tei îte mai i teie tere e tei faataa ia râtou no te tupu-
e, e fare te Eenua
Ènata e te Henua Ènana no
ôutou:
O Ua-Pou te Pou,
O Hiva Oa te Tâhuhu,^
O Nuku-Hiva te mau Àho o te fare,
O Eatu-Iva te Tâmaru o te Pare,
maitaî-raa te mau tâpura ôhipa a te
Âmui.
Âpooraa Rahi
Te haamauruuru atoà nei to te Âpooraa Rahi
Âmui i te Tâvana o Ua-Huka e te nünaa o te reira
motu no ta râtou fâriiraa.
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
21
Te vai nei au o vau e vai nei
o «
» ia ôe e te
nünaa, ia fàriu faahou i nià ia na, te tumu hoê roa o
to tâtou ora, ia rave faahou tâtou i te ora ta te fenua
e horoà
pipiri ôre noa ra, ia àmu tâtou i te reira, e ia
ora. Aita atu hoî e mea e ora ai tâtou maoti
rà, i te
aroha e te here o te Atua ta te fenua e ta letu e
faaîte noa ra. Te haapàpü ra hoî o loane e, te ORA,
to te taata ia mâramarama, no reira, a àmu anaè i te
ora e mauhia ra e te
fenua, e mâramarama ia tâtou i
te aroha e te here o te Atua ia tâtou i teie mahana.
Âpooraa R^i Âmui teie te tumu
parau e arataî i te Rururaa Ôrometua, te mau mruUa faaoti te
Ua haamanaô mai teie tere i te tahi parau faufaa
rahi no tatou te nünaa Màôhi.
Ua utahia mai te tàhi mau taata no Raîatea e
Tahaa i Ua Huka no to râtou àroraa i te nùnaa
faràni ia vai noa mai te tiàmâraa o to ràtou âià. No
raa tiàtono e te mau rururaa ètârëtia no te matahiti
2008.
TE RURURAA ÔROMETUA
E TE ÂPOORAA RAHI ÂMUI 2008
to râtou here i to râtou âià, to râtou metua vahiné,
ua faaâteahia
râtou, ua riro teie tere ei haamanaô-
faahou-raa ia tâtou i to râtou fëtii i ta tâtou pâhonoraa i mua i to râtou mauiui.
E ôaôa rahi to te
Âpooraa Rahi Âmui i te fârii-
Ètârëtia Reforomatio no
Farâni, te ôrometua Jean-François FABA.
raa i te tià faatere no te
E tupu i te tuhaa 7. Na te tômite Rauti i te parau
a te Atua e faatere i te
1.1. HAAMAURAA ÔROMETUA
Âpooraa Rahi Âmui, ua
I te pure îritiraa i te
haamauhia ei ôrometua
:
*0 Répéta a TAUTAFLANA
FERURIRAA PÏPÏRIA
*0 Vincent a MAHAA
*0 Gabriel a TEMARIIAUMA,
Tuteanaiva tàne
Teie te tumu parau i aratai mai i te feruriaa a te
Âpooraa Rahi Âmui
«
haapiiraa.
I. TE MAU PARAU ÂPÎ
*0 Galbert Teahinavai a TAHIATA,
Tamahere tàne
Te mâramarama, te ora o te nünaa
i teie mahana ».
Ua parau te Fatu : « o vau te mâramarama o
teie nei ao ». Te parau e au no te Fatu, ta na atoà
Te poroî nei te Âpooraa Rahi
tàvini âpi :
ia e hinaaro nei ia riro atoà ei parau no tâtou i teie
«
; « ôutou te mâramarama o teie nei ao ».
mahana
A rahu ai te Atua i teie nei ao, ua faatupu mai ta
i te mâramarama, e ua türama mai teie
mâramama i te î o te fenua ta te Atua i parau i te
na parau
taata e : « A hiô i tei au ei mâa, a rave a àmu ».
a faaî ia ôutou i te aroha e te here e a faaitoito i te
àhu i te faaôromaî i roto i ta ôutou tàviniraa ».
12. TE MAU TAATA E AMOI TE MAU
TIARAAÂPÏ
I te fare haapiiraa Pômare IV
-
I te pûraa mai to tâtou Fatu i te ao nei, te mâra¬
marama o teie
rave a
nei ao, teie atoà to na reo : « A
àmu, a rave a inu. »
Eiaha râ ia àramoinahia ia tâtou e, ua vehe te
Atua i te pôuri ia ô mai te mâramarama. Te auraa,
aita te Atua i faaôre i te pôuri, e te tiaî noa atoà ra
te pôuri i te taime e tano ai o ia e rave i te
vàhi e
tiàhia ra e te mâramarama. Te mâramarama, eere
ia i te tahi mea vai tâmau, te vai ra te mâramarama,
te vai ra hoî te pôuri.
Te titauraa a te Fatu ia tâtou i teie mahana, tâtou
te mâramarama o teie nei ao, ia türama faahou ia te
parau a te Atua i te fenua e to na î, e ia faaitoito
tâtou i te nünaa faaroo ia hoï i te fenua ra, ia rave e
ia àmu i te faufaa ora a te Atua.
la faaitoito te mau tàvini o te Atua, ia türama ta
ràtou faaîteraa i te èà o te ora o to tâtou nünaa. E
tautum tâtou i te Atua ia tupu ta na ôpuaraa faaora
no tâtou e te nünaa màôhi i teie mahana. Te tiaî nei
22
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
Âmui i teie mau
O Annick a Fombardini te faatere
O Rodney a Fivine te mono faatere
O Marie a Raapoto tei roto ia
i te faaineineraa no te tiàraa faatere
-
-
13. TE MAU ÔROMETUA I TAE I TE
HOPEÀ O TA RÀTOU TÀVINIRAA
aî-Te Orometua haapü i faatuhaahia
I mûri aè i te tahi tau maoro i te tàviniraa i te
Ètârëtia.
*
O Ruta a Faivre e o Nina a Kong Fou nâ haa-
paô tamarii no Maheanuu.
*
O Véronique a Maruoi, tiaî fare haapiiraa.
*
O Jean Michel a Rouet, ôrometua haapü e
pâpaî parau rahi hoî i roto i te mau fare haapii¬
raa porotetani.
*
O François a Dubois, ôrometua haapü i
Pômare IV.
*
O Jean-Fucien a Marcel, ôrometua haapü e
mono faatere i Pômare IV.
*
O Marc a Pirouet, ôrometua haapii i Tamuera
Raapoto
I teie matahiti, ua fârii te
Âpooraa Rahi Âmui ia
I ta na mau tamarii e te fètii, te faaîte nei te
raa Rahi
Âpoo¬
Âmui i to na tàpaô aroha ia outou atoà na.
1.4. FAAINEINERAA ÔROMETUA
Te ôrometua Jacques Teraî a IHORAI,
Ua amo i te tiàraa ôrometua mai te matahiti 1973 e
tae roa mai i teie matahiti.
a)-I te Âua Pipi no Heremona
E 6 pipi ôrometua e ô mai i teie matahiti :
I riro na ei peretiteni no te Ètàrètia mai te matahiti
1987 e tae roa mai i te matahiti 2003.
tae roa mai i teie matahiti.
I riro na ei peretiteni o te Tuhaa 4 mai te matahiti
1995 e tae roa i te matahiti 1999.
3. Lewis, lotua a TUTAÏRI no Papara
4. Marereva, Raînui a TEUIARAI no Vaitape
Popora
5. Tepiu, Solange a TIFIATI-EANAURA no
Maroè Huahine
Te ôrometua William Taùhere a HAMBLIN,
Ua amo i te tiàraa ôrometua mai te matahiti 1990 e
tae roa mai i teie matahiti. I liro na ei mono
1. Manuia, Francesca a TAUHIRO no Tupuai
2. Moerava a TAUMIHAU no Vairaô
Te ôrometua Teàue a TUHEIAVA,
Ua amo i te tiàraa ôrometua mai te matahiti 1978 e
*
Orometua Kahu a Tehevini, tautum ôrometua i
Hiva-Oa, Tahuata e Fatu Iva.
tuuhia i roto i te faaturaraa :
*
ef))--II
-
e)-Te Orometua e faaturahia
*
f)-Te Orometua i faaruè mai
pereti¬
teni no te Ètàrètia mai te matahiti 2003 e tae roa
mai i teie matahiti. No te àti mai, ua fàrii te Âpoo¬
raa Rahi Amui e tuu ia na i te faaturaraa i teie
6. Nohoraî a TEAVE no Punaauia
Aotearoa
E tere atu te ùtuafare o Marc Teihotua a
POHUE ôrometua no te faaineineraa i te fare haa-
piiraa papa toru no Auckland no te roaraa e 4 mata¬
hiti.
matahiti 2007.
Te haamauruum nei te
Âpooraa Rahi Âmui i
teie mau tâvini, to ràtou mau hoa e ta râtou fëtii
tamarii no ta ràtou tàviniraa i roto i te Ètàrètia.
Farâni
E tere atu te ùtuafare o Marthe Poetini a TEMATAHOTOA ôrometua i Strasbourg no te faaineine¬
raa i te tiàraa rautï i te
haapirraa faaroo no te roaraa
1 matahiti.
1.5 - Te faaâpïraa
Ua màiti te
Âpooraa Rahi Âmui ia
Taaroanui, Taarii a MARAEA ôrometua ei
peretiteni e o Jean Tehaapapa a TEURURAI
ôrometua ei mono peretiteni no te Ètàrètia
porotetani Màôhi.
Ua haamana te Âpooraa Rahi Âmui i te mau
faatere âmaa ôhipa e ô atu i roto i te âpooraa
faatere.
No te tàime mÿamua roa i roto i te oraraa o
te
Âpooraa Rahi Âmui, ua haamanahia :
-
te mau tià
te
âmaa^ôhipa ei mero tumu i roto i
Âpooraa Rahi Âmui.
e 4 tià âpi e ô atu i roto i te
âpooraa faatere
“te tià o te vahiné, te tià o te âmuiraa o te
feià âpi e e 2 tià no te tuhaa 6”.
-
Teie te poroî i te mau mero o te Âpooraa
Rahi Âmui :
“E amo âmui ôutou i mua i te Atua mà te âau
tae e te faaroo i te mau manaônaôraa o ta tàtou
Ètàrètia mai te haamanaô e, ua titau te Eatu ia
ôutou no te faaîte i to na aroha e to na here i teie
nünaa màôhi.
A faatura e a pàruru i te tiàmàraa o teie Ètàrètia
mai te haamanaô atoà e, taua tiàmàraa ra, no te
Te peretiteni Taarii a MARAEA
e
te mono peretiteni
Tehaapapa a TEURURAI
faatupu ia i te parau tià e te aroha i roto i to
tàtou nünaa ”.
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 23
1.6 - Te tauiraa ôrometua 2007
Tuhaa 5
Tuhaa 1
I Arue, e tuuhia atu o Vairea a Terorotua pipi
ôrometua
I Avera-Rurutu, e faaîtehia atu o Gabriel a
Temariiàuma ôrometua
I Afaahiti, e haamauhia o Sandrine a Hatitio ei
ôrometua
I Anapoto-Rimatara, e faaîtehia atu o Vincent
a Mahaa ôrometua
I Taravao, e Faaone e tuuhia atu o Stanley a
Tetuahiti ôrometua
I Raîrua-Raîvavae, e tuuhia atu o Herman a
Tamaititahio ôrometua
Tuhaa 2
Tuhaa 6
O Faaa, na te tuhaa 2 e haapaô mai
I Rairoa, e tuuhia atu o Galbert a Tahiata ôro¬
I Punaauia e tuuhia atu o Mitema a Tâpati ôro¬
metua
metua
Tuhaa 7
O Papeari, na te tuhaa 2 e haapaô mai
I Vairaô, e tuuhia atu o Clet a Tehuiotoà ôro¬
I Tiroama, e tuuhia atu o Alain a Maîtere ôro¬
metua
metua
I Petera, e tuuhia atu o Guido a Toofa ôrome¬
Tuhaa 3
tua
I Teàvaro, e tuuhia atu o Tepito a Viriamu
Tuhaa 8
ôrometua
I Nouméa, e tuuhia atu o Lery a Temauriuri
I Afareaitu, e tuuhia atu o lotua a loane ôro¬
metua
I Maiào, e tuuhia atu o Abdias a Tehahe pipi
ôrometua
I Heremona, e tuuhia atu o Henri a Tupaia ôro¬
metua
ôrometua
Te Haapiiraa faaroo
Tuhaa 4
I Tàmuera Raapoto, e tuuhia atu o Katia a
Tupaia
I Huahine,
I Haapû e Maroè, e tuuhia atu o
Évangéline a
I Pômare, e tuuhia atu o Sabrina a Teraîarue
I Tefarerii e Parea, e tuuhia atu o Henri a
pipi ôrometua
I Uturoa, e tuuhia atu o Répéta a Tautahana
Germain ôrometua
ôrometua
Tahiata pipi ôrometua
I Uruaiatama, e tuuhia atu o Robert a Taîrua
I Raiatea
I Fetuna e Vaiaau, e tuuhia atu o Jean-Marie a
ôrometua
Teikiotiu ôrometua
I te fare tâpeàraa no Faaa, na Robert a Taîrua
I Opoa e Puohine, e tuuhia atu o Arthur a
ôrometua e haapaô mai.
Taumaa ôrometua
E haapaô atoà mai o ia i te haapiiraa faaroo i
,
(1 matahiti te maoro)
I Tahaa
I Faaaha e Haamene, e tuuhia atu o Emile a
Tehuiotoà ôrometua
Uruaî a Tama.
E haapaôhia mai te fare tâpeàraa no Uturoa e
Albert a Pohemaî ôrometua
I Tiva e Tapuàmu, e tuuhia atu o Haua a
I te faatereraa
Manuel ôrometua
Te Haapaô faufaa, o Heiata a Pifao ôrometua
I Patio e Hipu, e tuuhia atu o Tehuiarii a Pifao
ôrometua
24
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
E haapaôhia mai te pü faaîteraa parau âpi e
Lucien a Tarihaa ôrometua
II - Te mau faaotiraa
l-TE FAAApIRAA I TE ÈTARETIA
la au i to tàtou iôa âpï «
3-TE IÔA FENUA
Ètârètia Porotetani
Màôhi », te hinaaro nei te Âpooraa Rahi Âmui
e ia haapàpü faahou te Ètârëtia i to na faaroo i te
Atua e i ta na Parau.
Te titauhia nei te Ètârëtia ia hiô faahou i ta na
Fâïraa Faaroo e i ta na Ture Tumu. E tauturu te
reira i to na oraraa âmui e ta na faaîteraa. Te
mea faufaa i roto i nà faaâpiraa e
piti nei, to ôe
ia manaô e to te Ètârëtia i te mea aita ôe i râpae i
te faaâpiraa ta te
Âpooraa Rahi Âmui e hinaaro
nei.
Âpooraa Rahi Âmui i to te hui-
faaroo ia âmui i roto i te vârua o te faaâpiraa e
na te mâramarama o te Parau a te Atua e tùrama
aratai i te mau mea atoà. la tauturu mai te
tâpura ôhipa no ta na ôpuaraa Ora no te nùnaa
Mâôhi e no te tupuraa o to na hau i nià i te tua o
te fenua.
e te hooraa i te râàu taèro i to tâtou
fenua, ua tae
roa atoà te mau metua i te faariroraa i te reira ei
imiraa moni no te titauraa i te hoê oraraa maitaï
aè.
la au i ta na tumu parau no teie mâtahiti «
hà o teie Moana Nui to tàtou.
Âpooraa Rahi Âmui, ia haapàpühia te parau no te HOERAA o te nùnaa
Te hinaaro nei te
Màôhi nà roto i te horoà-atoà-raa i to na manaô
i te parareraa o teie mai mai te tamarii haere
haapiiraa, te taureàreà e tae noa atu i te feiâ
pâari.
Te pii nei te Âpooraa Rahi Âmui i to te hui
faaroo,
ia itoito i te haamâramarama i to tâtou nünaa i
te îno e te fifi ta teie râàu taèro e faaino i te tino,
te feruriraa, te oraraa ùtuafare e te oraraa vaama-
taèinaa.
e tuhaa atoà nà te mau aratai o te faaroo te
mata araraa i nià i te nünaa ;
ia tuu i teie fifi i mua i te Atua nà roto i te haa-
paeraa màa no te tauturu i te nùnaa.
ia haafaufaa i te rauraa o te mau ràveà e faaô-
hipahia nei e te hau e te mau tààtiraa.
No reira, te ani nei te Âpooraa Rahi Âmui i te
Faatereraa o te Fenua ia feruri faahou i te hum
no te
na RAURAA. la hoê
i teie nünaa i roto i to
nünaa, ia hoê fenua, ia hoê
reo.
Te loa ta te Apooraa Rahi Amui i faaoti no
o
«
MAOHI NUI
la itoito te mau tià o te
».
Âpooraa Rahi Âmui e
to te nünaa faaroo tàatoà i te amoraa i to na iôa
fenua e to na parau tei au i te hinaaro e te ôpua¬
rahi i nià i te tua o teie fenua.
Te ani nei te
e faatere
ôpereraa faufaa i nià i te fenua. No te mea,
Âpooraa
Âmui
Rahi
i te mau tià
nei i te fenua ia îte mai i teie iôa e ia
itoito i te amoraa i te parau o te nünaa Màôhi ta
teie iôa e haamanaô mai nei ia tàtou.
4-TÂRENA HAAPIIRAA
O
ôutou te mâramarama o teie nei ao », te faaite
nei te Apooraa Rahi Amui i to na peàpeà i mua
-
türaraa o to tàtou nünaa e pàrahi nei i nà poro e
tupu to na hinaaro i roto i te nünaa ta na i haapà-
I mua i te ûànaraa te ôhipa tanuraa, te àmuraa
-
riro te reira ei ràveà tümàraa i te tiàmàraa e te
raa faaora a te Atua. E tauturu tàtou i te Atua ia
2-TE MAU RAAU TAÈRO
-
poritita no to tàtou fenua o ia hoi o TAHITI NUI
e te patoi ètaèta nei o ia i teie iôa no te mea, ua
to tàtou fenua
Atua ia tâtou i te rave-maitaï-raa i teie nei
-
Âpooraa Rahi Âmui, i to na
tüàti ôre i mua i te iôa i tuuhia mai e te mau tià
no te hoê iôa e TAAMU
Te ani nei te
e e
Te faaite nei te
Âpooraa Rahi Âmui, e no
Te haamanaô nei te
te TAMARII te tàrena haapiiraa i faanahohia ai,
ia tuuhia ihoà o ia i mua i roto i te feruriraa i te
reira parau.
Eiaha te mau faatere poritita ia faariro i te
tàrena haapiiraa ei vàhi haamàharaa i to ràtou
mau
peàpeà. la fàfàhia rà te manaô o te nünaa,
te feià metua, to te mau taha motu ihoà rà, no te
mea ta ràtou mau tamarii teie e fàrerei nei i te
fifi no te ôreraa e hoi pinepine mai i roto i te
ùtuafare.
Te tiàoro nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te
Eaatereraa o te Eenua
:
la faahoihia mai te faaearaa haapiiraa i te
hepetoma màtamua no te âvaè màti no te mea e
taiô mahana faufaa te 5 no màti no te oraraa o te
nünaa faaroo, no te haamanaôraa i te taeraa mai
te Èvaneria.
la ôre te tamarii ia faaruè-noa-hia mai te ôre e
ferurihia te tahi faanahoraa no te haapaô ia
nùnaa i te
faariroraa i teie ino ei ràveà e maitai ai to ràtou
ràtou. la imihia te ôhipa na te mau tamarii e tano
oraraa.
aore ra ia faanahohia te tahi mau
na te ère i tûrai i te feiâ riirii o teie
e rave i te
ôhipa i te reira àrea faaearaa haapiiraa
pü haapiipiiraa
nira ahu, tunu màa, faaàpu, tàià, e te vai atu ra.
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
25
A,
A
Ua riro atoà te tàpaô e faahohoàhia nei e nà
Te pii nei te Apooraa Rahi Amui i te mau
ei fàîraa faaroo na tàtou, oia hoî ei faaî-
ùtuafare Màôhi manaô maitaî ia hiô metua mai te
rau e toru
parau o teie mau tamarii e ia îmi atoà mai te
râveà ia ôre ràtou ia hiô râtere noa ia ràtou i to
teraa i to tàtou tiàturiraa e, èita tàtou e ora i ràpae
aè i te horoà a te Atua ia tàtou e te nûnaa Màôhi.
ràtou pârahiraa mai io tatou nei no te mea e mau
tamarii atoà teie na tatou.
Taa noa atu ai te parau o te Ora, teie atoà te
auraa o teie nà rau e toru
5-TE TAPAÔ O TE ETÀRÈTIA
POROTETANI MAÔHI
Ua rave te
Âpooraa Rahi Amui a te Ètârëtia
tâpào ei monoraa i te tûtau ta tatou i mâtau noa
mai na. Ua türamahia e ua tauturuhia teie faaoti¬
raa e te tahi feruriraa
pïpïria i ravehia mai i te roaraa o te hepetoma i nià i te tumu parau :
«
Te màramarama te ora o te nûnaa i
teie mahana.
Te haari, e parau atoà te reira no te here tei
ravehia na ei tàpaô no te mana. Te rau te reira e
mauhia e te mau veà e tonohia e te arii i roto i te
nûnaa e ôre ai ràtou e fifi ai. No tàtou nei rà, aita
atu e mea e îtehia ai to tàtou mana maoti rà, ia
fàrii e ia here tàtou i to tàtou màôhiraa, to tàtou
reo, to tàtou hiroà, ta tàtou peu, ta tàtou màa, te
mea atoà te reira e îtehia mai ai to tàtou turaraa
taata, to tàtou turaraa ei Màôhi.
»
I te rahuraa te Atua i teie nei ao, ua faatupu te
mana o teie nei parau
Ua riro te rau maià ei tàpaô no te Hau i roto i
te Màôhi.
Porotetani Màôhi i te faaotiraa no te tauiraa i to
na
i te màramarama, e ua
türama mai te reira màramarama i te î o te fenua.
Teie te reo o te Atua i te taata
ei màa, a rave a àmu ».
: «
A hiô i tei au
Te ùru, e tàpaô te reira no te here metua i ta
riro mai ei taata. Teie to na reo
màramarama o teie nei ao ».
te Atua ia faariro i to na tino ei màa na ta na mau
tamarii. Ua tiàhia mai to na hinaaro, no reira te
ùru ta tàtou e àmu nei, e tàpaô atoà ia no te here o
te Atua i te taata.
: «
O vau te
Ua rave atoà te Tamaiti i te hotu o te fenua e
i ta na mau pipi no te faraoa e te uaina,
oia te hotu o te fenua : « o taù tino tenà, a rave a
àmu ; o taù toto tëna a rave a inu ». Te auraa ra,
fenua, taua parau nei à ia, oia
te parau o te aroha e te here o te Atua i te taata.
o letu e te hotu o te
Mai te peu te riro ra te hotu o te fenua ei tàpaô
no te aroha e te here o te Atua i te taata, ua
riro
atoà te tàpaô e faahohoàhia ra e nà rau e toru ;
oia te rau maià, te rau haari, e te rau ùm ei tàpaô
no te aroha e te here o te Atua i te Màôhi.
Te tàpaô, te tahi ia mea tei haamanaô mai i te
tahi, ua parau ihoà paha te Atua : no ù te fenua e
te î atoà i nià iho, eita rà tàtou e rave i te tàatoàraa
o te rahu. Te tahi noa rà tei riro ei haamanaô mai
i te toeà, inaha no te Atua te fenua e te î atoà. No
te mea e repo fenua te taata ta te Atua i hàmani ia
au i to na huru e to na hohoà, aita atoà ia to te
taata e parau i ràpae aè i te fenua e to na î. Aita e
ora i ràpae aè i te horoà a te Atua.
Mai te peu te porotetaniraa, to tàtou ia raveraa
i te parau a te Atua ei türamaraa i te mau faaotiraa
ta tàtou e rave e te pàtoîraa i te mau mea
atoà tei
la haapotohia, aita atu e vàhi e roaa ai ia tàtou
te hau, aita atu e vàhi e îtehia ai to tàtou turaraa
taata Màôhi, aita atu hoî e vàhi e îte ai tàtou i te
tupuraa o te aroha e te here maoti rà, ia
ôre ia faataa-ê-hia to tàtou parau i to te fenua, te
metua vahiné o te Màôhi.
auraa e te
Te poroî i to tàtou nûnaa ta teie nà rau e toru e
heheu mai nei ia tàtou, teie ia : A here i to ôe
màôhiraa, a here i to ôe fenua, a here i te horoà a
te Atua, a here i te Atua te tumu hoê roa o to
tàtou ora, na na e horoà mai ia tàtou i te hau, te
tura e te mana. Na na atoà rà e haapii faahou
tià, te haamanaô atoà mai ra ia te parau a te Atua
e, e tupu te parau mau mai roto mai i te fenua e te
hiô mai ra hoî te parau tià mai te raî mai. E riro to
tàtou fàriiraa i te ora e mauhia ra e te fenua ei
parau mau na tàtou, e hiô atoà mai rà te Atua i te
reira ei parau tià na tàtou.
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
mai
ia tàtou i te aroha e te here.
A faaitoito anaè i te faatupu i to tàtou parau,
faaitoito anaè i te amo i to tàtou parau ta teie
tapaô e haamanaô mai nei.
6-MORUROA E TÀTOU
Teie tàtou i te ùputa o te matahiti 2007, i mûri
aè i te tauiraa te faatereraa fenua, ôaôa rahi to
“Moruroa e tàtou” i to na îteraahia mai, e te haamauraa te faatereraa o te fenua i te hoê pupu
taata, ei tauturu ia na. Teie rà, ua taupupû faahou
te nuuraa maitaî o te mau ôhipa i te tàime i huri
faahou ai te faatereraa fenua i te 26 no Titema
2006.
ôre i faaïte i te hanahana o te Atua e ta na parau
26
oè, ua pure te hoê metua i
na mau tamarii. I te tau
A tae mai te Tamaiti, to tàtou Fatu, te parau i
ua parau
;
Te hinaaro nei to te Apooraa Rahi AMui i te
faatae à i to na manaô faaitoito ia “Moruroa e
tàtou” noa atu te piriraa teie ùputa, ia tàmau à i ta
na
haaraa, na roto i te
;
-ani-tuutuu-ôre-raa i te Hau faràni ia îritihia te
mau puè parau moè o te feià rave ôhipa e te
îteraa i to ràtou maî, ei maî ei taèro no roto
mai i te âtomi.
|ÔA,
7-TE TAPIHOORAA I TE
TE ÎTE E TE PAARI O TE MAÔHI
-faataaraa te Hau faràni i te tahi tauturu moni
ùtuafare e te ïteraa e, o ia te tumu o
teie àti riàrià e te pohe ta râtou e amo nei.
na te mau
-te tamauraa i te mau fârereiraa i te mau
mana o te fenua, te mana o te Hau faràni e i
te mau tàatiraa atoà e pàtoi nei i te mau tâma-
tamataraa âtômi na te ao nei.
No reira, ia au i te türamaraa ta te parau ta
tatou i feruri mai, e tià ia tatou e türama noa i te
nùnaa ia îte e ia màramarama o ia e, te vai noa
ra te taèro âtômi
i roto i te ôpü no Moruroa e
Fangataufa, to taua te reira pohe. la àma to
tatou màramarama i pihaî iho i te feià i roto i te
mauiui e te pohe i te rave a te mauhaa faatupu
pohe.
la tàpeàhia te ôhipa hooraa fenua i te fenua
nei no te pàruru i te nünaa màôhi no te mea tei
reira ànaè ta na faufaa e toe ra.
la ôpani ètaèta-roa-hia te hooraa fenua nà
roto i te ràveà Internet na reira te horoàraa i te
ôhipa na to ràpaè nà roto i teie à ràveà.
Te pàtoi ètaèta nei te Âpooraa Rahi Âmui i te
ôhipa e ravehia nei e te mau ôna rarahi i te hoo¬
raa e te faturaa i te iôa o te fenua mai
ia
Teahupoo, Tahiti, Popora, na reira atoà ta tàtou
mau faufaa tupuna mai te monoî, te nono, te
tatau.
Te pàtoi atoà nei tàtou i te hooraa e te faturaa
te mau ôna i te ite e te paari o te màôhi. To tàtou
iôa e faufaa tupuna te reira na tàtou.
Poroî i te hui faaroo e te nunaa mâohi
E to Màôhi Nui e, ua hitihia tàtou e te màrama¬
Atua, e taua màramarama ra, ua haamanaô atoà mai ia i ta na ôpuaraa ora no teie nünaa.
rama o te
Te hinaaro nei te
Âpooraa Rahi Âmui e haapàpü i
to te nünaa Màôhi e, aita atu vàhi e noaa ai ia na te
màramarama e te ora, no te faatià ia na ei nünaa,
patu i to na oraraa, maoti rà, to na ia haapàpü-faahou-raa i to na tààmuraahia i to na fenua,
ia itea ia na i reira te mau tàpaô no to te Atua here
no te
ia na.
I mua i te mau àrepurepuraa
poritita e tupu nei i
nià i to tàtou fenua, te pii nei te
Rahi
Âpooraa
Âmui i te nünaa ia îmi tuutuu ôre i te tupuraa o te
parau tià e te hau ia au i ta te màramarama o te
Parau a te Atua e türama mai ra. I mua i te ûànaraa
o te fifi o te ràau taèro e
faaôhipahia nei i nià i to
tàtou fenua, te titau nei te
Rahi
i te
Âpooraa
Âmui
mau metua ia mau faahou i to ràtou tiàraa metua,
i
to te Ètàrètia tààtoà ia faaîtehia te here o te Atua e i
la faaitoito ia to te huifaaroo e to te nünaa tàà-
toà, i te iteraa e, ta tàtou faufaa matamua roa e
àtuàtu, e aupuru e pàmm, o to tàtou ia fenua ta te
Parau a te Âtua e ani mai nei ia tàtou ia here faa-
hou. Eere rà, nà te fàito rahi o te moni e niniihia i
nià i to tàtou fenua e faaora, mai ta te tahi pae e
hinaaro nei ia vare te nünaa.
Te haamanaô atoà mai nei rà te Parau a te Atua,
te fenua, to tàtou ia màôhiraa, ta te Atua ia horoà
faatau aroha i te nünaa Màôhi. E mai ta letu hoî i
haapii noa i te huru o te Metua i ta na mau pipi,
hoê à ia e ta te fenua e faaite noa mai ra ia tàtou i
teie mahana ; te here e te aroha o te Atua i te taata.
E te reira huru i to te Atua, te parau atoà mai ra ia,
e tuhaa ta tàtou i roto te
faatupuraa i to na hinaaro i
nià i teie fenua.
Te hoê o te mau tàpaô no to te Atua here i te
taata, te tiàmâraa ia ia màiri i te ida i nià i ta na
rahu e i nià i te taata. No reira, te hinaaro nei to te
Âpooraa rahi âmui, e pii i to te huifaaroo, i to te
nünaa tààtoà ia mau faahou i taua tiàmàraa ra i
horoàhia e te Atua ia na. Aita hoî e nünaa iôa ôre,
aita e fenua iôa ôre. Te haapàpüraa i to tàtou iôa i
mua i te
noraa i te here o te Atua.
Atua, e i mua i to te ao, o ta tàtou ia pàho-
te mau mana o te fenua ia amo i ta ràtou hopoià,
no te tauturu e no te faaora i teie nünaa.
Eiaha rà ia àramoinahia ia tàtou e, ua vehe te
Atua i te pôuri ia ô mai te màramarama. Te auraa,
aita te Atua i faaôre i te pôuri, e te tiaî noa atoà ra
te
pôuri i te taime e tano ai o ia e rave i te vàhi e
tiàhia ra e te màramarama. Te màramarama, eere
ia i te tahi mea vai tàmau, te vai ra te màramarama,
te vai ra hoî te pôuri.
Te titauraa a te Patu ia tàtou i teie mahana, tàtou
te màramarama o teie nei ao, ia türama faahou ia te
parau a te Atua i te fenua e to na î, e ia faaitoito
tàtou i te nünaa faaroo ia hoî i te fenua ra, ia rave e
ia àmu i te faufaa ora a te Atua.
la faaitoito te mau tàvini o te Atua, ia türama ta
ràtou faaîteraa i te èà o te ora o to tàtou nünaa. E
tauturu tàtou i te Atua ia tupu ta na ôpuaraa faaora
no tàtou e te nünaa màôhi i teie mahana.
la haamaitaî mai te Atua i to te Ètàrètia e i teie
nünaa.
IA ORA NA !
KOUTAUNUI
I te ida o te Apooraa Rahi Amui
Taiàhaè, i te 29 no tiurai 2007
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
27
Communiqué
du 123ème Synode
de l’Eglise Protestante Mâôhi
1 e mau tamarii tei rauti te naamonraa
Le 123^^^ Synode de l’Eglise Protestante Madhi s’est déroulé, pour la pre¬
mière fois, dans le 6^^^ arrondissement, du samedi 21 au dimanche 29 juillet
2007.
Les séances de travail du Conseil Supérieur se sont tenues du lundi 23 au ven¬
dredi 27 juillet 2007, dans la salle omnisports de PATOA à Taiàhaè Nuku-Hiva
REMERCIEMENTS AU 6*^™® ARRONDIS¬
SEMENT
Eo Enana
To te Henua Enana, to te Fenua Enata to te
Tuamotu e hakatu tiàtohu ko tou no te tau tama
a Atea me Atanua i hakatu i
te haè i ùka o te
papa O te moana nui o hiva. Ua ôko te tau ètua i
te anaunau a Àtea i vaièi ai àtou i te maama me
te tuhuka no te kaneaia i hua haè nei.
E te tama ènana nei e, e haè te Henua Enana
no koe. E haè
28
i kaneaia no to koe pohuèïa, a
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
kaiè, a èkaèka a hakameitaî i te Etua. O Ua-Pou
te pou, o Hiva-Oa te oka nui, o Nuku-Hiva te
tuutuu, o Fatu-Iva te timaù, o Tahuata te tahu i
te ata uà, O Ua-Huka te hakataitaï i te huaa haè
nei.
E haè, e haè no te moù, e haè no te pohuè e
haè ètua, e haè ènana. E fenua, e fenua kanahau,
e fenua
tapavaù e fenua no te pohoè e fenua no
te ètua e fenua ènata. Ua taa mai to èo, ua mave
mai ôe, ua aupuu, ua tafai ua maôna te ènata.
Koù, koùhei, koùtau-nui.
Le Conseil Supérieur adresse ses remercie¬
avoir défendu l’indépendance de leur patrie face
ments aux fidèles du Henua Enana, du Fenua
à l’invasion française. Par amour pour leur
Enata et des Tuamotu-Gambiers. Vous êtes les
patrie, ils furent exilés ; ce voyage nous a per¬
véritables descendants de Atea et Atanua qui
mis de nous souvenir de ces personnes avec
érigèrent la maison sur le socle de l’océan de
leurs familles et de compatir à leurs souffrances.
Hiva. Chers enfants, le Fenua Enata et le Henua
Enana sont votre demeure
:
Ua Pou est le pilier,
Hiva Oa est la poutre faîtière,
Le Conseil Supérieur manifeste sa joie
d’avoir accueilli le pasteur Jean-François
FABA, Secrétaire exécutif au Service protestant
de mission ; le DEFAP, responsable de l’anima¬
Nuku-Hiva constitue les traverses,
tion dans les paroisses. Eglise Réformée de
Fatu-Iva forme le toit,
France.
Tahuata d’où partent les premiers rayons du
soleil,
Ua-Huka garante de la propreté.
Cette demeure a été bâtie pour que vous
REFLEXION BIBLIQUE
Voici le thème qui a accompagné les travaux
de réflexion du Synode de cette année ;
puissiez y vivre, soyez-en fiers, soyez resplen¬
«La Lumière, c’est la Vie du peuple
dissants et louez votre Dieu. Cette maison est le
aujourd’hui».
lieu de paix et de vie, où vivent les dieux et les
hommes. C’est une île belle, verdoyante, source
de vie, terre des dieux, Henua Enana. Votre voix
nous
est parvenue, vous nous avez souhaités la
Le Conseil Supérieur a décidé que ce thème
est retenu pour la pastorale et les rencontres dia-
conales et ecclésiales pour l’année 2008.
Jésus dit
bienvenue, vous nous avez accueillis, vous nous
avez nourris
et rassasiés. Grand merci.
monde
Le Conseil Supérieur tient à adresser ses
année et pour la première fois, vous vous êtes
constitués en
arrondissement. Vous êtes
différents des autres en raison des diversités de
votre mode de vie
; vous ne considérez pas
votre mission uniquement sous l’angle du pro¬
testantisme mais avec une vision plus commu¬
nautaire, oecuménique.
Que le Seigneur soit loué, toi qui donnes la
Je suis la Lumière du monde »,
».
Vous êtes la Lumière du
Aujourd’hui, cette dernière parole
: «
s’adresse à nous.
remerciements aux fidèles des archipels des
Tuamotu-Gambiers ; vous vous êtes rassemblés
dans la maison de Atea et Atanua. Depuis cette
: «
et aux disciples
Dieu créa le monde et la lumière pour éclai¬
la terre et tous ses bienfaits en disant à
l’homme: «Regardez ce qui est bon à manger».
rer
Lorsque Jésus arrive dans ce monde, la
Lumière du monde, voici ce qu’il nous dit :
«Prenez, mangez et buvez»
Dieu, « Je suis celui qui est », attend que
lui. Il est l’essentiel
de la vie et II nous encourage à valoriser tous
nous nous retournions vers
ses
bienfaits. Il nous invite à accepter cette
force et le courage à tes enfants, aux jeunes, aux
richesse que la terre nous offre pour que nous
aînés, aux diacres et aux serviteurs de Dieu
vivions. Nous ne pouvons pas vivre sans la
ainsi qu’à vos familles. Que vous soyez remer¬
ciés pour votre aide précieuse.
Le Conseil Supérieur tient à remercier les
grâce et l’Amour de Dieu tel que nous l’ensei¬
gnent Jésus et la Terre.
L’Evangile de Jean affirme, la VIE, « elle
autorités municipales de Nuku-Hiva, son Maire,
était la vie, et la vie était la lumière des hom¬
monsieur Benoît KAUTAI, son conseil munici¬
mes
pal, qui nous ont accueillis et qui se sont mobi¬
lisés pour le bon déroulement du Synode.
Le Conseil Supérieur remercie également
monsieur Léon LITCHLE, Maire de Ua-Huka
et la population de cette île pour leur accueil.
aujourd’hui.
LA PASTORALE DE 2007
Elle a eu lieu à TEAHUPOO, du 9 au 13
juillet 2007. Quatre thèmes ont été retenus
-
Tahaa, ont été exilés sur Tîle de Ua Huka, pour
les bienfaits de la Terre
pour comprendre la grâce et l’Amour de Dieu
Ce voyage nous a remis en mémoire une
page importante de l’histoire du peuple Maohi.
Certaines personnes, originaires de Raiatea et
», ainsi, mangeons
:
le ministère pastoral, tel qu’il se révèle à la
lumière de la langue, du protestatntisme et de
la Parole de Dieu
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 29
-
la question du ministère partagé d’un cou¬
ple de pasteur marié
le pasteur et la guérison
3.2 - Pasteurs mis à la retraite
Cette année, le Conseil Supérieur a accepté
-
-
le départ à la retraite des pasteurs suivants :
les mutations de pasteurs.
Le Conseil Supérieur a décidé de renvoyer
ces
questions à la Comission Permanente.
LA PASTORALE ET LE
SYNODE DE
2008
La Pastorale et le Synode se dérouleront
chargé de conduire les réflexions bibliques.
LES
PASTORAL
Au cours du culte d’ouverture, ont été consa¬
crés au ministère pastoral :
-
-
-
Répéta TAUTAHANA
Gabriel TEMARIIAUMA, Tuteanaiva
Galbert TAHIATA, Tamahere
les avoir soutenus durant leur ministère au sein
de l’Église.
MENT PROTESTANT
3.3 - Décès
-
Monsieur Kahu TEHEVINI, aide pasteur
des paroisses de Hiva Oa, Tahuata et Eatu
Iva.
Le Conseil Supérieur tient à présenter ses
Au Collège Pômare 4 :
condoléances aux enfants et à la famille
Madame Annick LOMBARDINI est la
nouvelle directrice
Monsieur Rodney LIVINE est le directeur
adjoint,
Mademoiselle Marie RAAPOTO poursuit
sa formation de future
jour. Il a également assumé la fonction de VicePrésident de l’Église de 2003 à 2007.
Pour des raisons de santé, le Conseil Supérieur
a accepté sa demande de départ à la retraite dès
remerciements aux épouses et à leurs enfants de
2. LES NOMINATIONS A L’ENSEIGNE¬
-
4.PRÉA TION
Ee pasteur William HAMBEIN, Taùhere
Le Conseil Supérieur tient à adresser ses
Vincent MAHAA
s’armer de patience dans leur service.
-
4ième arrondissement de 1995 à 1999.
cette année 2007.
Le Conseil Supérieur exhorte ses serviteurs
de se remplir d’amour et de compassion et de
-
Il a assuré son ministère de 1978 à ce jour. Il a
Il a assuré son ministère depuis 1990 jusqu’à ce
INFORMATIONS
1. LES CONSÉCRATIONS AU MINISTÈRE
-
jour. Il a également assumé la fonction de
Président de l’Église de 1987 à 2003.
également assumé la fonction de Président du
arrondissement.
Le Comité de l’animation théologique sera
-
Il a assuré son ministère depuis 1973 jusqu’à ce
Ee pasteur Teàue TUHEIAVA
dans le
I
Ee pasteur Jacques IHORAI, Teraî
responsable d’établis¬
endeuillée.
AU MINISTÈRE PAS¬
TORAL
4.1
-
A l’école pastorale de Hermon
Six élèves pasteurs font leur rentrée cette
année :
sement.
3. LES SERVITEURS EN FIN DE MISSION
3.1- Personnels enseignants mis à la retraite
1. Nohoraî TEAVE de Punaauia
2. Lewis TUTAÏRI, lotua de Papara
Après plusieurs années au service de l’Église,
ont fait valoir leur droit à la retraite
-
:
Mesdames Ruta EAIVRE et Nina KONG
EOU, aides socio-éducatives de Maheanuu.
Madame Véronique MARUOI, gardienne
-
des écoles protestantes de Papeete
-
Monsieur Marc PIROUE, professeur au
Lycée Samuel RAAPOTO
-
Monsieur Jean Lucien MARCEL, profes¬
seur et directeur
-
adjoint au Collège Pômare 4
Monsieur Jean Michel ROUET, professeur et
Secrétaire Général de l’Enseignement Protestant
Ua tauturu teie mau tiàtono e tiàtono vahiné
30
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
i te àhipa o te fàriiraa, i maitaï ai te âpooraa
3. Moerava TAUMIHAU de Vairaô
4. Tepiu, Solange TIHATI-FANAURA de
Maroè Huahine
5. Marereva, Raînui TEUIARAÏ de
Vaitape
Popora
6. Manuia, Francesca TAUHIRO de Tubuaî
4.2 - Faculté théologique d’Auckland
Le pasteur Marc POHUE, Teihotua, accom¬
pagné de sa famille, va poursuivre sa formation
en vue
de l’obtention de la Maîtrise en
Théologie à la faculté tbéologique de Auckland
4.3
-
En France
La pasteure Marthe TEMATAHOTOA,
Poetini, accompagnée de sa famille, part à
Strasbourg pour sa préparation d’aumônière
scolaire durant une année.
Ua tere ùtuafare to te Tuhaa 6 i Taidhaè
5. LE RENOUVELLEMENT
Taravao et Faaone
pasteur Stanley Tetuahiti
:
V
5.1 - Le Conseil Supérieur a élu le pasteur
2eme arrondissement
Taaroanui MARAEA, Taarii, Président et le
Faaa
pasteur Jean TEURURAI, Tehaapapa, Vice-
:
Punaauia
Président de l’Église Protestante Mâôhi
2^™^ arrondissement
à la charge du
:
pasteur Mitema Tapati
Papeari : à la charge du 2^^® arrondissement
Vairaô : pasteur Clet Tehuiotoà
5.2 - Le Conseil Supérieur a officiellement enté¬
riné l’intégration des branches d’activités dans
3ème arrondissement
le Synode et dans la Commission Permanente
de l’Église.
Teàvaro
5.3 - Les branches d’activités
Afareaitu : pasteur lotua loane
Maiào : Abdias Tehahe, élève pasteur, en stage
Pour la première fois dans la vie de l’Église, le
4ème arrondissement
Conseil Supérieur a officialisé ses nouveaux
membres
Huahine
:
Les représentants des branches d’activités au
Synode ;
pasteur Tepito Viriamu
:
-
:
Haapû et Maroè : Évangéline Tahiata élève
pasteure, en stage
Et 4 nouveaux membres au sein de la
Commission Permanente
;
la présidente du
Comité des femmes, le président du Comité
Protestant à la Jeunesse et 2 membres du 6ième
-
Tefarerii et Parea
pasteur Henri Germain
:
Raiatea :
-
Fetuna et Vaiaau
:
pasteur Jean-Marie
Teikiotiu
arrondissement.
Le Conseil Supérieur affirme son sonhait :
Opoa et Puohine : pasteur Arthur Taumaa,
pour une année, il continue à s’occuper de l’au¬
Nous devons oeuvrer ensemble de tout cœur
mônerie scolaire
-
«
et avec foi dans notre
Église, en se souvenant
de l’appel de Jésus à chacun de nous pour pro¬
clamer l’Amour de Dieu dans le peuple Mâôhi.
Respectons et protégeons la liberté de l’Église,
en sachant
que cette liberté exprime la vérité et
l’amour de Dieu au sein du peuple. »
Tahaa :
-
Faaaha et Haamene
-
-
5ème arrondissement
1er arrondissement
Avera-Rurutu
Afaahiti
:
pasteure Sandrine Hatitio
pasteur Emile
Tiva et Tapuàmu : pasteur Haua Manuel
Patio et Hipu : pasteur Tehuiarii Pifao
6. LES MUTATIONS 2007
Arne : élève pasteure Vairea Terorotua, en stage
:
Tehuiotoà
pasteur Gabriel Temariiàuma
Anapoto-Rimatara : pasteur Vincent Mahaa
Raïrua-Raivavae : pasteur Herman
:
Tamaititahio ôrometua
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007 31
II - LES DÉCISIONS DU SYNODE
1. LE RENOUVEAU DE L’ÉGLISE
Selon notre nouveau nom «
Église
Protestante Mâôhi », le Conseil Supérieur veut
réaffirmer, à son Église, sa foi en Dieu et en sa
Parole.
Le Conseil Supérieur invite les fidèles à
s’unir afin de revoir sa Confession de Loi et sa
Constitution. Celles-ci les aideront dans leur vie
communautaire et dans le message qu’il entend
donner. Ce qui est important dans ce renouvel¬
lement, c’est votre participation car vous n’êtes
Te mau rauti i te pae o te maa
L’Église Protestante Mâôhi demande à ses
gème arrondissement
Raïroa : pasteur Galbert Tahiata , il va égale¬
:
pasteur Alain Maîtere
pasteur Guido Toofa
:
geme arrondissement
Nouméa
:
2. LES DROGUES
La culture, la consommation et la cession de
pasteur Lery Temauriuri
Aumônerie
conduire dans toutes choses. Que le
Seigneur nous aide à réaliser efficacement nos
actions pour son projet de vie en faveur du peu¬
ple Mâôhi et pour la manifestation de la Paix
dans notre Pays.
yème arrondissement
Béthel
fidèles d’entrer dans la voie du renouveau ; la
lumière de la Parole de Dieu va nous éclairer et
nous
ment s’occuper de l’aumônerie scolaire
Tiroama
pas exclus de ce renouveau, c’est le souhait du
Conseil Supérieur.
stupéfiants sont en constante progression dans
:
Lycée Samuel Raapoto : Katia TupaiaCollège Pômare 4 : Sabrina Teraïarue, élève
nos îles.
-
pasteure
-
Uturoa
pasteure Répéta Tautahana
Maison d’arrêt de Faaa : pasteur Robert
:
Cette situation a poussé certains parents à consi¬
dérer ces activités comme un moyen pour par¬
venir à améliorer leur existence.
Taîrua. Il s’occupera aussi du Foyer Socio-
Ainsi que le thème de cette année nous y
invite, « Vous êtes la lumière du monde », le
Educatif Uruaî a Tama
Conseil Supérieur exprime sa profonde préoccu¬
-
-
Maison d’arrêt de Uturoa
: pasteur
Albert
Pohemaï
École pastorale de Hermon : pasteur Henri
Tupaia
A la direction de
-
-
Trésorière
:
l’Église :
pasteure Heiata Pifao
La Cellule de la communication : pasteur
Lucien Tarihaa
7. LES COMPTES
Les comptes de l’exercice 2006 - 2007 et le
budget prévisionel de l’exercice 2007 - 2008
ont été approuvés.
Le Conseil Supérieur précise que la force de
l’Église réside dans l’esprit de don des fidèles
protestants pour porter tous ses projets. A toutes
les familles, recevez l’expression de notre pro¬
fonde gratitude.
pation au regard de la propagation de cette épi¬
démie qui contamine les élèves et les étudiants,
les jeunes gens ainsi que les adultes.
Le Conseil Supérieur exhorte les fidèles :
A encourager les initiatives visant à éclairer le
peuple sur les méfaits des drogues sur le corps,
l’esprit, la cellule familiale et communautaire;
A considérer le rôle de ses dirigeants comme
celui de sentinelles vigilantes à l’égard du peu¬
ple ;
A organiser un jeûne sur ce sujet ;
A valoriser en les relayant les diverses actions
des administrations et des associations.
Ainsi, le Conseil Supérieur invite le
Gouvernement à réfléchir sur le thème de la
redistribution des richesses sur le fenua. En effet,
le dénuement pousse les plus démunis à considé¬
rer ce mal comme un bienfait pour
32
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
leur existence.
3. LA DÉNOMINATION DU PAYS
Le Conseil Supérieur exprime son refus caté¬
gorique quant au nom Tahiti Nui proposé par
certains hommes politiques. En effet, il ne res¬
pecte ni la liberté, ni l’identité propre à chaque
îlien qui réside dans notre Océan.
Le Conseil Supérieur souhaite mettre en
exergue l’unité du peuple Mâôhi en proposant
qui respecte l’unité du peuple dans sa
diversité. Un peuple, une Terre, une langue.
un nom
Voici le nom retenu
:
Mâôhi Nui.
Le Conseil Supérieur encourage ses respon¬
sables et la communauté des fidèles à porter et
partager le sens de ce nom qui reflète le projet
de vie de Dieu.
5.LE
sitif particulier pour les élèves des îles qui rési¬
dent à Tahiti durant les vacances scolaires :
emploi rémunéré pour les enfants en âge de tra¬
vailler, des formations spécifiques (couture,
cuisine, agriculture, pêche, etc...).
Le Conseil Supérieur exhorte toutes les
familles Mâôhi d’accueillir les enfants des îles
et de ne pas les considérer comme des étran¬
gers, car ce sont aussi nos enfants.
De valoriser la commémoration de l’aiTivée de
l’Evangile, en aménageant le calendrier scolaire
de manière à planifier les vacances dès la
pre¬
mière semaine du mois de mars.
LOGO DE L’ÉGLISE
Le Conseil Supérieur a décidé d’adopter un
logo pour remplacer l’ancre qui nous
représentait jusqu’à lors. Cette décision a été
conduite au terme d’une réflexion biblique
menée tout au long de la semaine avec comme
sujet : « La lumière est la vie du peuple,
aujourd’hui ».
nouveau
Aidons Dieu à réaliser sa volonté dans le
peuple qu’il a installé sur cette terre.
Le Conseil Supérieur encourage également le
gouvernement du Pays à défendre l’intérêt du
peuple mâôhi tel que son nom nous le rappelle.
4. LE CALENDRIER SCOLAIRE
Le Conseil Supérieur rappelle que le calen¬
drier scolaire concerne avant tout l’enfant qui
doit être au centre de nos préoccupations.
Cette question du calendrier scolaire ne doit
pas servir uniquement les ambitions politiques
et être un lieu de règlement de leurs
querelles
politiciennes. Il convient de consulter l’avis du
peuple, des parents, des archipels, car ce sont
avant tout leurs enfants qui rencontrent des dif¬
ficultés du fait qu’ils ne peuvent pas rentrer plus
souvent chez eux.
Lorsque Dieu créa la terre et la lumière,
celle-ci a éclairé les bienfaits de la terre. Et
Dieu dit
:
«Regardez ce qui est bon à manger»
Puis vint son fils Jésus, la personnification
de la Parole, qui dit :
monde».
«Je suis la lumière du
Jésus utilisa les produits de la terre en disant
à ses disciples, en parlant du pain et du vin,
«ceci est mon corps, prenez et mangez ; ceci
est mon sang, prenez et buvez». Jésus et les
produits de la terre constituent l’amour et la
grâce de Dieu envers les hommes.
Dans la mesure où les produits de la terre
Le Conseil Supérieur exhorte le
Gouvernement :
symbolisent la grâce et l’amour de Dieu, il en
De ne pas laisser seuls les enfants durant les
est ainsi des feuilles de bananiers, de ùru et de
vacances
scolaires sans prévoir de prise en
la palme de cocotier à l’égard du Mâôhi.
charge. Il convient de mettre en place un dispo-
Un logo est une représentation d’une chose
par une autre. La terre et ses bienfaits appartien¬
nent à Dieu. Mais nous ne pouvons pas utiliser
toute son œuvre pour symboliser notre
Église.
Seule une partie suffit à nous rappeler l’ensem¬
ble. L’homme ayant été créé à l’image de Dieu,
son existence ne
ce
peut s’envisager en dehors de
contexte.
Si notre identité protestante nous a servi pour
éclairer nos orientations, et notre refus face à
toute chose qui ne reconnaîtrait pas la gloire de
Dieu et sa justice, sa Parole nous indique que la
vérité provient de la terre et que la justice des¬
la paari mai teie mau tamarii, e parau raton e
lia
cend du ciel.
âmui au i roto i te ARA i Taiàhaè
Veà Porotetani n°l / Atete - Tetepa 2007
33
Si nous acceptons le fait que les richesses de
la terre constituent la vérité, Dieu l’approuvera
comme une bienveillance.
Ce logo représenté par ces trois feuilles est
notre confession de foi. Il témoigne de notre
croyance protestante dans le fait que nous ne
pourrions survivre sans Lui.
Voici une autre signification du logo :
La feuille de bananier représente la paix pour
le Mâôhi ;
La palme de cocotier symbolise l’amour
alors qu’il représentait le pouvoir. Les envoyés
du chef de clan dans le peuple portaient cette
palme qui les protégeait. Pour ce qui nous
concerne, notre seul pouvoir est d’accepter
notre identité, notre langue, notre culture, nos
retombées radioactives.
de maintenir les rencontres avec les autorités du
Pays et de l’Etat français ainsi qu’avec toutes
les organisations de lutte contre les essais
nucléaires dans le monde.
C’est pour cela que, grâce à l’éclairage de la
Parole que nous avons abordée cette semaine, il
convient à notre tour d’éclairer le peuple sur la
présence continue des restes radioactifs à
Moruroa et Fangataufa, c’est notre mort. Que
notre lumière luise auprès des personnes souf¬
frantes et décédées des suites des essais nucléai¬
res
mortels.
7. LA COMMERCIALISATION DU PATRI¬
MOINE IMMATÉRIEL DU MAÔHI
Il convient de mettre un terme à la vente des
coutumes, notre nourriture. C’est aussi notre
droit.
terres dans l’intérêt du peuple mâôhi car la terre
La feuille de ùru symbolise l’amour d’un
Il importe d’interdire les offres de cession de
est la seule richesse qu’il possède encore.
parent envers ses enfants. En période de séche¬
terres ainsi que les offres d’emplois offertes au
resse, il offrit son corps comme nourriture à sa
public par l’intermédiaire de l’Internet, afin de
progéniture. Son vœu se réalisa. Ainsi, le ùru
représente l’amour de Dieu.
les réserver au marché local.
En résumé, ce logo représente notre lien avec
la terre, mère-patrie du Mâôhi.
Voici le message que porte les trois feuil¬
les:
Aimez votre identité ;
Aimez votre terre ;
Le Conseil Supérieur exprime sa ferme
opposition à l’égard de l’attitude des grands
groupes commerciaux qui s’approprient les
noms du pays tels que Teahupoo, Tahiti, Bora
Bora, ainsi que certains produits issus du savoir
ancestral tel que le monoi, le nono et le
tatouage.
Il s’oppose à l’appropriation des biens imma¬
Aimez les dons de Dieu ;
Aimez Dieu la source de Vie, qui nous donne
tériels du patrimoine Mâôhi qui constituent la
la paix, le respect et le pouvoir.
connaissance et la sagesse.
Il nous enseigne encore une fois l’amour et
la grâce.
Ayons le courage de défendre nos valeurs
telles que représentées par notre logo.
6. MORUROA E TATOU
Le Conseil Supérieur réitère_ son soutien à
l’association MORUROA E TÀTOU dans son
combat pour la manifestation de la justice et de
la vérité
:
l’État
pour demander avec insistance à
français
d’ouvrir les archives secrètes relatives aux
anciens travailleurs afin de faire reconnaître
leurs maladies comme profesionnelles car
issues de contaminations nucléaires ;
de demander à l’État français de prévoir une
indemnisation des familles victimes des essais
nucléaires et des souffrances engendrées par les
34
Veà Powtetani n°l / Atete - Tetepa 2007
Te faaineine ra no te hoî
III - Message du Synode
Au peuple Mâôhi, toi qui es éclairé par la
Face à l’importance des problèmes de dro¬
lumière et cette lumière te rappelle son projet de
gues dans notre pays, le Conseil Supérieur
vie pour toi.
exhorte les parents à assumer leurs responsabili¬
Le Conseil Supérieur souhaite affirmer au
peuple Mâôhi qu’il n’existe aucun autre lieu où
tu trouveras la lumière et la vie pour que tu
deviennes un peuple, pour construire ta vie,
tés parentales, toute l’Église à proclamer
l’Amour de Dieu et les autorités d’assurer leurs
obligations pour aider et sauver ce peuple.
Cependant, n’oublions pas que, au commen¬
c’est de réaffirmer ton attachement à la terre, ce
cement Dieu a introduit la Lumière dans les
sont les signes de l’Amour de Dieu pour toi.
ténèbres. En clair. Dieu n’a pas supprimé les
Que les fidèles ainsi que tout le peuple
reconnaissent que le bien le plus précieux à pré¬
server, c’est la terre, que la Parole de Dieu nous
invite à aimer. Ce ne sont pas les sommes énor¬
mes
qui sont versées dans le pays qui vont nous
ténèbres, les ténèbres attendent le moment pro¬
pice pour occuper l’espace laissé par la
Lumière. La Lumière a été créée après les ténè¬
bres, la Lumière existe, les ténèbres aussi.
La Parole de Dieu éclaire la Terre et ses
donner la vie comme le font croire certains pour
richesses. Ce que le Seigneur attend de nous
tromper le peuple.
aujourd’hui, nous qui sommes la Lumière du
La Parole de Dieu nous rappelle que la Terre
et notre identité Mâôhi, c’est ce que Dieu nous
offre. Jésus a enseigné à ses disciples le rôle du
Père, c’est aussi ce que la Terre nous montre
tous les jours, l’Amour de Dieu envers les hom¬
mes.
Ainsi, nous avons la responsabilité de réa¬
liser la volonté de Dieu sur cette Terre.
Un des signes de l’Amour de Dieu envers les
hommes, c’est la liberté de nommer les choses
monde, est d’encourager les fidèles à retourner
vers
la Terre, à prendre et à consommer les dons
de vie de Dieu.
Les serviteurs de Dieu doivent trouver la
force pour éclairer, par leur témoignage, le che¬
min de la Vie du peuple. Aidons le Seigneur à
réaliser son dessein pour nous peuple Mâôhi
aujourd’hui.
Que le Seigneur bénisse l’Église et ce peu-
(la création et les hommes). Aussi, le Conseil
Supérieur tient à interpeller ses fidèles, tout le
peuple, à reconsidérer la Liberté que lui offre le
Seigneur. Il n’existe aucun peuple sans nom,
aucun pays sans nom. Afin de lui témoigner
l’Amour de Dieu, nous confirmons le nom de
KOUTAU NUI
Au nom du Conseil Supérieur,
Taiôhaè, le 29 juillet 2007.
notre pays devant le Seigneur.
Face aux troubles politiques dans notre pays,
le Conseil Supérieur exhorte le peuple à trouver
sans relâche la manifestation de la vérité et de
la Paix comme la Lumière de la Parole de Dieu
nous éclaire.
Veà Porotetani n°1 ! Atete - Tetepa 2007
35
E te tama Enana nei e
Mea nu rota i Te HAKA ta te nunaa faeûteraa mai ta raton part
^
E te tarm ènana riei e, e haè
teMmm Enam no koe. E haè i
küneakerpj& koe pohue^^ u
tcmau
taiîïàt^ te taala nca c, c lai
pmwd ]inata^fe.] jtsüua ] iiiana no
Hènüa
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008