EPM_Vea Porotetani_20070809.pdf
- Texte
-
Porotetani
A
À
%
Synode 2007
Source de Vie du
‘Wit'
Peu^Éi i
Librairie Te Tiarama de l'EBM
Choura-qui
ftanjçais
(Puta mhL
Sommaire
^P^fêtetani
Paripari
Avis à
o te
nos
fenua
lecteurs
MENSUEL DE L’EGLISE PROTESTANTE MAOHI
EN
Édito
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Boîte postale. 113
Tel.
■
- 98713 Papeete, Tahiti - P.F.
(689) ,46.06.26 - Fax. (689) 41.93.57
E-mail
veaporotetani@epm.pf
:
Dossier
Directeur de Publication
MARAEA Taarii
Rédactrice
14/35
Te
Chef et Maquettiste
TARIHAA Lucien
en
Secrétariat-Maquettiste
Apooraa Rahi Amui
Le Synode 2007
POHUE Ben
Comité de Rédaction
HOÏÔRE Céline, MARAEA Taarii,
HAMBLIN William, IHORAI Jacques,
TAPU Thieny, TEMATAHOTOA Marthe,
TEURURAI Jean, RAAPOTO Turo,
RICHAUD Sylvia, MARGUERON Daniel,
KOENIG Robert, CHENE Christian,
VAAIE Moetu, LUCAS Heiata
Rururaa ôrometua i
Te mâramarama, te ora o te nünaa
’
Parau faaara
MALÉ Émile
Prix de
a
te
i teie mahana
Âpooraa Rahi Âmui
Communiqué du Synode
E te tama Ènana nei e
et la collaboration de
(1
Teahupoo
l’abonnement_
-10 numéros) - Polynésie : 1*200 F (cfp)
Métropole : 22^7 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Tahiti Graphics
Tirage : 4800 ex.
an
V
ÉmEiHOTESTANTE
IVAOHI
Crédit photos
lià Ë
ÎI3 Papeete
TéP. (689) 46 06 00
Veà Porotetani,
Wmc
BULLETIN
Nom
DE
Adresse
9.9 S7
RÉABONNEMENT
Prénom
:
(689) 41
:
:
Je
me
réabonne
au
je verse la somme de
Abonnements : Polynésie
Veà Porotetani pour
l’année 2007 (lan
-
10 numéros)
et
À
renvoyer
à
:
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
VEA POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNESIE FRANÇAISE
ÎTOrekaija^
lairaanote
latemil
rcan/tj
pana,
tç^'mp'anahaMraa ôre
Mta
evte ÿii
■
vaa e.
Ote&iraaiâ?||
UahauM
MüJîHall
(-Te pàtià, teie-M^uraa o teie nei paau
AVISA NOS LECTEURS
Aita te moni veà i taui, e ua
faaea noa i nià i
tefâito 10 Veà i te niatahiîi. No te faaàhie i ta
taiàraa,
tatou
nià i
atu
nei i
mua
tatou mau
ta tatou
i
veà,
terâ tüàtinia
mau
ua
vai
noa
tefâito màtauhia
te taere o te
e te
o te
veà i
Tefaahaèhaa
mahitiraa mai ta
manaù nei
to tatou
veà, to dutou
paraît ta
veà.
ihoâ te huru
e tatou.
au e, e
vai
noa
nà roto ânei i te hooraa i
mau
manaà
àutou efaatae mai
e ta
ôutou
no te faaî
i ta
tatou
L’abonnement n’a pas
augmenté et le nom¬
de dix. Nous gardons
toujours le même format, ainsi vous vous
retrouverez plus facilement dans vos pages et
rubriques préférées. Je sollicite votre indul¬
gence pour les retards occasionnés en espérant
que vous continuerez à soutenir le Veà
Porotetani par vos abonnements, vos réactions
bre de Veà par an est
et vos articles.
Mon
Te
manadnadraa, ia riro noa te Veà
Porotetani ei moihaa no te haaparareraa i te
mau parau i roto i te Ètàrétia.
^
Traduction, Veà Porotetani
souhait, que le Veà Porotetani
demeure
un
outil d’information et de
com-
y
munication
au
sein de
l’Eglise.
^
Le Président MARAEA Taarii
A,
/\
s
I te Iritiraa
o
te
Apooraa Rahi Amui 2007
La lumière
Te màramarama
première fois dans l'Église
Synode s'est déroulé
dans le Vlème Arrondissement, plus particu¬
lièrement aux îles Marquises, à Nuku-Hiva,
No te taime màtamua, ua tupu te Âpooraa
Rahi Âmui a te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi i te
Pour la
Protestante Màôhi, le
tuhaa
VI, i te pae no te mau fenua
Nuku-Hiva, Taiôhaè.
Taiôhaè.
No te tauturu
Pour l'aider et le
guider dans ses réflexions,
le Synode s'est penché sur le thème “la
lumière, source de vie pour le peuple” tiré du
texte de Jean 8,12 : « Je suis la lumière du
monde
».
Ce terme “lumière” selon le livre de
la Genèse, nous révèle que
source
de lumière. Il
en
Dieu est lui-même
est de même pour
Jésus, Fils de Dieu, celui qui n'a pas hésité à
comme exemple en se disant
lui-même la lumière du monde.
prendre
qu'il est
Jésus brise ainsi les barrières
qui séparent
les peuples, le monde, les langues, les cultures
et même les structures religieuses. Par cela
même, Jésus affirme l'oeuvre de Dieu, son
père.
Néanmoins, toutes les créatures telles qu'el¬
la nature, la mer, le
ciel, ont besoin de cette lumière.
les sont, se trouvent dans
Il
est de même pour nous
aujourd'hui,
cette parole nous interpelle et exige que nous
soyons cette lumière afin que nos lampes
soient toujours allumer pour le peuple.
^
en
e
Ènana, i
te arataî i roto i ta na mau
feruriraa, ua màîti te ARA i te tumu parau ra :
“Te màramarama, te puna o te ora no te
nünaa”. No roto teie tumu parau i te èvaneria
a loane 8,12 ; « O vau te màramarama o teie
nei ao. Teie taô “màramarama”, ia au i te puta
Tenete o tei heheu mai e, o te Atua te pü o te
màramarama. Ai ta letu i mataù i te
rave
i teie
parau no na iho, o ia te Tamaiti a te Atua, o
tei nà ô e, o o ia iho te màramarama o teie nei
ao.
Te vavahi nei letu i te
mau patu e faataaê i
feià atoà e vai nei, te mau
reo, te mau peu tumu e te mau aratairaa faaroo atoà. No reira letu i haapàpü ai i te ôhipa
te mau
nünaa,
i ravehia mai
Inaha, te
o te
e
te Atua to na Metua.
mau
rahu
e to na mau
î atoà,
e
vai
nei i roto i te aru, i te tai, i te reva, te hiaai nei
i teie màramarama.
Te titau nei
faahepo atoà mai nei teie
ia vai àma noa ta tàtou mau môri no
e
te
parau e,
te nünaa.
Natupuài dr
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007
5
Rururaa ôrometua i
Teahupoo
(Mai te Montré 9 efaaoti i te Mahana pae 13
Te
mau
Rauti
o
te Rururaa
no
Tiurai 2007)
drometua 2007
Ômuaraa
Teie nei
rururaa
drometua
no
teie matahiti
tupu i Mahina i te matahiti 2006 ra.
Teie
hia
e
*
Montré
*
Mahana
piti
*
Mahana
toru
*
Mahana maha
mau
Te drometua ia
:
:
Te
:
mau
au
e te
Te tauiraa drometua
tumu parau, e
te tahi
i te hidraa
porotetani
vahiné ei drometua
drometua e te dhipa Faaoraraa mai
Te tàne
:
2007, e püàiraa ia no te rururaa i
Teie i mûri nei te mau tumu parau :
aratai-
ôrometua,
o
ràtou tei riro ei Rauti i roto i
teie nei
rururaa
pupu no te
feruriraa, te vai
pupu a te mau
6
ôrometua. E
màmà
-
atoà
ra
te tahi
pâpâ. E te vai
mahana,
e
faahoi-
hia te feruriraa nà roto i te
piti
ra te
e tae noa
Veà Porotetani n°l / Atete
atu i ta te mau
Tetepa 2007
tuhaa tâtai tahi
pupu a te mau
ra
e
tae
noa
ôrometua
i roto i te Eaatereraa.
atu i te
e
ôhipa
1)-
23))--
45))--
Te
Te
uiraa
mau
E aha te vârua e vai ra i roto i terà taô :
Porotetani, ia au i te türamaraa a te
Porotetani. E aha atu
tua
i teie mahana.
ET
:
ra
te titauraa i te
ôrome-
(PI, Ml)
Taramo 23
;
au
i teie
tano tatou
e
Tohereta 12/8-10
;
taiôraa,
aha te haapiiraa e
tâpeà mai no te ôrometua ?
mau
e
(P2, M2)
FA
:
au
Màtaio 23/8
i teie
tano tatou e
;
loane 21/15-17
;
parau.
mau
taiôraa,
tâpeà mai
e
aha te haapiiraa e
no te
ôrometua ?
E aha ta te reo türamaraa i teie mau taô i
: Faatàhinu, haamauraa, faaiteraa ?
murinei
E aha te tùàtiraa
taô ? E aha atu
e
ra
te taaêraa i roto
te
i teie
mau
ôhipa e tano ia rave i teie
?(P4,M4,M5)
Pâhonoraa i te uiraa
n°2
I ô nei, e piti atoà pupu.
Te parau
tumu a teie nâ
pupu i tâpeà mai ia au i
te Taramo 23, te parau ia
no te tiaî ; âreà i roto i te
Tohereta, te parau ia no
tepaaii.
E aha ta te
piti
;
parau
te
tei matara mai i nià i teie
taô porotetani : pâtoî te
auraa. Pâtoî i te ôhipa tià
ôre.
Manaô o te Rauti
E taô farâni teie o tei haamâôhihia mai ta ôutou i
nünaa, e na te haapiiraa e türama i te auraa o te
(P3, M3)
nei
Pâhonoraa i te uiraa
n°l
E piti pupu tei feruri mai
i teie uiraa e teie te haa-
parau mai, te auraa e pâtoî. E pâtoî ia tupu te parau
tià. No te tupuraa teie parau, ia haapii tâtou i te
Efetia 4/11.
la
pâhonoraa
potoraa. Te mau tumu
leremia 3/15.
la
mau
reo
türamaraa i teie nâ taô
e
faaroo e tiàturi ? Te fâïraa faaroo, e
îtehia teie no te taata hoê e àore ra no
Etàrëtia,
e
aha ta
na
titauraa i te taata
parau? (P5, P6, M6)
Manaô o te Rauti
la au i te hiôraa a te pipiria i roto i te Faufaa
Tahito, 12 taime te faahitiraahia teie taô ôrometua.
la au i te hiôraa a te reo hëpera, e tiaî mâmoe, e
taata hiôhiô. Te auraa e taata e horoà i te ora i te
nünaa
(mâa, pape etv...).
Pahonoraa i te uiraa
n°3
E piti
atoà pupu e teie tei
tâpeàhia. la au i te
Màtaio 23,8 : te vai ra
parau no te haèhaa,
àifâitoraa. Te ôrometua
te
o
letu
e o
tâtou te taeaè.
Ua haapaôhia tâtou
ei âpotetoro, perofeta, haapü
èvaneria, tiaî.
Manaô o te Rauti
I roto i te Faufaa Âpï, 60
no
te
taime i te faahitiraahia, e
ôhipa i pühia ai te hoê taata ei ôrometua. Te
ôrometua, ua riro atoà o ia ei mataara i nià i te
mahana, ua tae atoà ta tâtou parauraa
e, ôrometua patu fare, faaàpu, etv... la îte rà tâtou
taata. I teie
To te tuhaa 7 i roto i te feruriraa
e, na te
ôhipa e parau mai e, terà e ôrometua.
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007
7
Pàhonoraa i te uiraa n°4
Manaô
E
Te taô tumu
piti atoà
manaô
o
pupu tei feruri
nâ pupu. Teie te
mai. Ua rahi te mau
tahi mau parau i
matara mai.
1) Te parau no te faatâhinu : te parau tumu =
hinu. E faaôhipa i nià i te marae no te tuu i te
hinu i nià i te hoê arii. I teie
rima teie
taô
mahana, te tuuraa
faaôhipahia nei. No reira, aita teie
faatâhinu e faaôhipa-faahou-hia nei, te
e
te Rauti
o
pàhonoraa i te titauraa e te
ra te parau hinuhinu
E faaôhipa-atoà-hia e te mau ruàu. A hiô na i
te moana, ua hinuhinu roa (ànaàna), ia faatâhinuhia anaè, e parau ia no te Atua. Te tanoraa mau, e rave i te hinu e parai. I teie
hinaaro
mahana, te hiô faahou ra tatou i teie taô, haamau. Te haamau, e tuuhia teie taô i nià i te
ôrometua.
Pàhonoraa i te uiraa n°5
Manaô
E
piti atoà
E
te
tahi
pupu
te
pupu tei hiô mai i teie uiraa. Teie
manaô. I roto i te hiôraa a nâ
i te uiraa,
e tano
ànei teie
mau parau no
taata, no te Atua rà, oia ia.
te
te Atua. Te vai
o
haamauraa rà.
mau
no
mea
o
te Rauti
nâ hea tàtou i tae ai i nià i te parau no
faatâhinu. Aita ânei tàtou i
tàtou i
no
rave
i te tiàraa
faatâhinu, e ôhipa ia e ànaàna, e aore ra e
hinuhinu. Ei hinu i roto i te môrï i reira e
ra.
ànaàna ai. la itehia te ànaàna
No
parau i roto i te mau tàvini. E
tûàtiraa o te parau e te ôhipa.
o
te Atua
e
ta na
faaïte mai te
ôhipa
i te taime e tuuhia ai
upoo. No reira, na te
faaite mai i te ôhipa e tupu
e te parau e
o
Manaô
E
Faaroo
=
Tiàturi
=
=
:
eere
tarià
e
turi, te
ia i te
ôhipa,
mea
pàrahi. E
o ta te
tarià
e
faaôhipa.
ia i nià i te àvae. Te tià,
parau
anaè teie
mea
i titau-
ia.
Pàhonoraa i te uiraa n°6
Faaroo
na
haamauhia te ôrometua i nià i te
piti pupu tei hiô mai. Ua tûàti noa nà
manaô o nà pupu nei. Te parau tumu :
mea
reira, i teie mahana, te parau nei eiaha faa¬
hou e faatâhinu, e haamau rà. Te auraa, ua
hia ai
Tiàturi
hape, aita ànei
te Atua. Mai te
te arii anaè teie parau
te monoï i nià i ta
Te
o
te Rauti
o
ôhipa na te tarià
tàpaô no te faahaèhaa. la ora ta ôe
parau, te auraa no teie taô fâîraa faaroo. la
tupu te parau e te ôhipa e tià ai.
no te
tàviniraa.
I
mua
i teie nà parau, eere roa atu
i te taô
hàmani, e parau hoê rà. I mua i te parau a te
Atua, aita to tàtou e parau, aita tàtou i hau atu
i te tahi taata. E
raa.
o te
tàtou i te
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
te reira atoà ta tàtou tiàturi-
I to tàtou tuuraa i
Atua,
8
o
mua
i te parau a te
Atua te ôrometua
mau
taime atoà
e
e
arataî
i te
mau
ra
ia
vàhi atoà.
Te
ia
ôrometua,
hiôraa porotetani e te pïpîria
i te
au
Tehaapapa ôr
Teie ta tatou
nei,
e
Taitapu ôr
e
rave
puôiraa ia
no
rururaa i tupu na i
Mahina. Ua parauparau maitai tatou ia au i
tërâ
te tûramaraa a te reo e
Fatu.
ani atoà tatou ia puôihia
te
Te
piti O te tuhaà, ua
mai teie haapiiraa.
1- Hiôraa
2- Tàne
parauraa a te
e
e
heheuraa taô
No te haamanaôraa i
te mea i hiôhia mai
tatou i
Mahina,
ai to
na
ite
Te fâi nei tatou e, te reo, te
manaô.
ôro, te manaô rahi e iteia no te paari e no te ruàu-
:
te noaaraa
ia ia
hinaaro atoà
o to na
matahiti, i rahi
paari. Te paari ra o teie taata,
na i te haapaeraa i to na mau
to na
e
no
te maitai o te feià tei riro o ia
ei metua, te tumu
ia
o to na
iho,
paari, te riroraa o ia
ia fànaô
ei taata tei haamatara i te parau o te ora,
te tâatoàraa.
e
roto
Te
a te
teie taô, ôro¬
ia haama-
fauraô ia
no te
paari
o te hoê nünaa.
taô màôhi teie, e piti tuhaa i
i teie taô, ôro/metua.
te
piti
te tuhaa : metua. Teie te tahi mau
tâpeàhia mai. E ite-atoà-hia te parau o te
paari, te ite, te àravihi, e te mana hoi. I tae ai o ia
o
i nià i teie fâito, eere ia no te haamata-noa-raa te
tahi i te
raveraa
rave
i te reira
e
la
i teie
te
ôhipa, no te tuutuu ôre rà i te
ôhipa, i roaa ai te tahi te paari,
àravihi hoi.
te ite
au
i te
mau
tûramaraa, te ôrometua
eere
ia i
atoà i te ruàu, e taata râ tei î i te
paari, no te reira paari, e ravehia o ia ei hiôraa, e
hohoà e tano e pee, no te mea, e faatupu o ia i te
te taata
âpi,
te
eere
feià atoà
o
Mauruuru
hiôraa
o
tano
manaô i
ora no
Mea faufaa roa te
e
naô-noa-hia ia tatou.
Ôrometua, e
hia, teie ia : te parau
raa. E te tahi, no te rahi ia
ua
Teie te tahi manaô
metua.
te faaoraraa mai.
Te tuhaa màtamua
e
mai tatou i te heheuraa
Te tiàturi nei te pupu e tâuàparau maitai
tatou i nià i teie mau tumu parau, e haafaufaa
mau
ôro¬
:
metua.
ite
i teie
te
no
4- Te tauiraa ôrometua.
tatou
manaô
mau
ômuaraa
rave
porotetani e te pipiria.
vahiné, toopiti atoà e ôrometua.
3- Te ôrometua
Te tahi
ta na e aratai.
e
Teahupoo
no ta
de fàriiraa
tuhaa tataî tahi.
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
9
Te tane
ei
te vahiné
e
ôrometua,
Ua ômuahia nà roto i te pureraa o
tei rautihia mai e te
5 mâmâ. Taidraa : Màtaio 4, 23-25.1 mûri mai i te
pureraa, na te rauti tumu ia i ômua mai. Ua tatara mai i
te tumu parau “Tâne e te vahiné, ràua atoà ei drometua.’
pupu
Omuaraa
Ua tâmata mai
na
tatou
parau i te rururaa ôr
hia i roto i te ARA i
te tahi parau
Taoàhere
âpi,
ma e
i te hiô i teie tumu
hou-hia
i Mahina, o tei feruri-atoàTupuaî. Eere atoà rà teie i
tupu teie parau i te ârea 80
ua
i mûri iho i te ârea 2000
e
faaotiraa
te
a
te ARA
i Tahaa
e
i
mahana, te tâmata nei tàtou i te hiô i te parau o
hoê ùtuafare te tâne e te vahiné tei tàatihia,
te
o
ràua
i te türamaraa
e
a te reo, no
taata
1 & Tuhaa 3.
2) la
i te Tenete 1,28, e tauturu ànei i te feru¬
tâne e te vahiné tei taatitoopiti atoà ei ôrometua. Tuhaa 2, Tuhaa
au
riraa i teie parau o te
hia,
e
5 & Aua
pipi.
mau
1) E piti tuhaa i nià i te uiraa màtamua. Te
auraa, na te Tuhaa 1 e te Tuhaa 2.
Teie te tahi mau manaô i tàpeàhia mai.
Te ôrometua, e taata faatupu ora. E fàrii, i te
titauraa
na
te Atua
i te taata. Eiaha te
parau no te moni e haafifi.
tauturu rahi i te pàroita.
2) la
au
i te Tenete 1,28
E riro ràua atoà ei
te Aua
10
e
i te tiàraa ôrometua. Ta
parauparau e feruri i teie nei.
e mau
tuhaa
mai,
e
ua
horoàhia te
uiraa. Na te
mau
mau
pàhono mai.
uiraa
3) E aha te mea e haafifi ra, te tâne e te vahiné
tàatihia, toopiti atoà ei ôrometua. Tuhaa 4 &
Tuhaa 6.
4) E aha te mea e faatià ra te tâne e te vahiné,
toopiti atoà ei ôrometua.
5) E teie te tahi uiraa. la ani noa mai hoê ùtua¬
fare e piti atoà e haere e ôrometua, eiaha rà ta te
tahi e pàroita. Te auraa hoê noa pàroita, hoê
e tauturu
ànei teie
pipi.
Veà Porotetani n°l ! Atete
pahonoraa
eere no roto noa i te Ètàrëtia, i
atoà rà i te mau rahu (fenua, moana). Aita e
fifi i roto i te titauraa a te Atua, âreà ta te taata,
ua haafaufaa ia na iho. E faaitoito tàtou ia tupu
Te
ôrometua,
roto
te
ôpuaraa
(te tâne
Atua. la rave ràua toopiti atoà
vahiné) ei ôrometua. Ua riro te
a te
e te
reira ei haamaitaîraa
parau o te tâne e te vahiné tei tàatihia e toopiti
atoà ei ôrometua. E 3 pupu : Tuhaa 2, Tuhaa 5
e
hiô
atoà tauturu... E aha te manaô.
Te
mea e
I mûri
mau
teie parau
faatupu ora, e tauturu ànei i te
feruriraa i te parau o te tâne e te vahiné tei taatihia, toopiti atoà ei ôrometua. Tatara mai. Tuhaa
au
e
Tupuaî ia
Te
1) la
toopiti atoà
tàtou ia
ferurihia teie tumu parau. No reira aita i hinaarohia e rü i te rave i te tahi faaotiraa, ia hiô-faa-
ôrometua
reira atoà te vahiné ei ôrometua. Teie
te tâne nâ
Terahimonoarii mâ, no te manaô e haafaufaa i
te faaineineraa a te hoa tei roaa te parau pü ite,
e
ia feruri-maitaî-hia rà teie tumu parau
tià ai. I teie mahana i roto i te EPM, ua matara
e
-
Tetepa 2007
Te tahi
mau
Te faaotiraa
to
na
hoa. la
manaô
na
o
te
te
Atua.
mau
rauti
hopeà tei roto ia te rima o te tâne e
pàpü te ôrometua e ôhipa i roto i te
Ètârëtia, i reira e
tià ai ia na ia rave i to râpae. I
mütaaihora, na te ôrometua noa te parau. Eere
atu ra i te ôhipa na te hoê noa taata e toopiti ra.
4) E piti atoà tuhaa tei feruri
Te auraa, e parauparau
Te faaineineraa i
Ua tupu te mau
atoà tuhaa.
ùtuafare.
pàhonoraa i te
E piti
pae avatea.
e
teie te
mau
pâho-
noraa.
I teie
mahana,
te vahiné.
Heremona, e mea faahepohia e
toopiti atoà e haere i te faaineineraa. Aita e hoê
mea iti e haaapiapi nei, o tatou rà teie e fifi nei.
ua matara te parau o
toopiti atoà ei ôrometua.
5) E mea rahi te mau manaô. la tiàmâ anaè te
ùtuafare, e tiàmâ atoà te tàviniraa. Te auraa, e
tià râua atoà ei ôrometua, a îmi i te mau râveà
atoà, i te mea e, e rave rahi à mau pâroita e aita
e ôromeuta. Lia tae tâtou i te taime, e faatupu i
I
taua
3) E,
mea
e
e,
tià ia râua atoà ia riro ei ôrometua i te
ua titauhia ràua atoà e te Atua. Teie râ,
atoà
te vai
ra
te manaô tei
i teie nà
uiraa,
ôre i tüàti ia haere
rahi te manaô. Te
tàpeàhia mai, eiaha te fifi ia riro ei
parau hopeà. A faaitoito i te tatara.
mua
manaô
e mea
parau,
eiaha
e parau noa.
e
Te ôrometua
ôhîpa faaoraraa mai
te
e
Ua ômuahia te fàrereiraa
5,1-12. Te manad tumu
:
i te nahoà taata, no
mua
I mûri mai te pureraa, te
nâ roto i te pureraa. Taidraa pîpïria : Màtaio
Te haapiiraa a letu. Te auraa, to letu tiàraa i
te tauturu ia râtou e to ràtou oraraa.
tahi
mau parau faaara.
Haamanadhia mai te
te montré e to te mahana piti. Areà te tumu parau o teie
“Te ôrometua e te ôhipa faaora mal.”
tumu parau o
mahana
:
Omuaraa
Teie tumu parau “Te ôrometua e te ôhipa faao¬
raraa mai”, ua matara mai i te taime a tuatâpaparau o te ôrometua e ta na ôhipa, i
Mahina. I roto i te tuatua o ta tâtou Ètârëtia, ua
pahia ai te
îtehia te
ôrometua
matahiapo i te raveraa i
ôhipa. Ua parauhia no Teriimana ôrometua
ôhipa na i Rurutu, e taata taurumi e ua faatere
mau
teie
i
atoà i te ràau. Na reira
ite i te ràau
e
te
no
atu i
mua ia ôutou, ua tâpeà mai te pupu faaineine i teie parau : “Te ôrometua e te ôhipa
faaoraraa mai” ei tumu parau na tâtou i teie
mahana. E horoàhia atu te tahi
tauturu
ia tâtou i te feruriraa
e
mau
te
uiraa
no
te
tàuàparauraa i
nià i teie tumu parau.
Mauarii ôrometua tei
tàpü i te mai ô. Eita e ôre te vai
matahiapo ta
atu ra te tahi atu mau ôrometua
tâtou i ite
aore ra
i faaroo
e ua rave
atoà i teie
ôhipa. I teie mahana, te vai ra te tahi
e rave ra i teie ôhipa.
mau
ôro¬
metua
la
i te türamaraa
te Atua
ôrometua, ua matara mai te
parau, te ôrometua, e taata tei î i te ite e te
paari, e taata faatupu ora. Te auraa, e tiàraa
au
a
te
reo e
te parau a
i te parau o te
faaora to te ôrometua.
Te Atua ta tâtou
i te
ora o
tiàturi nei, e Atua tei hinaaro
te taata. E te Eatu hoi ta te ôrometua e
e
fài ra, e Eatu ia tei faaora i te mau huru mai
atoà o te taata. la au i teie mau tumu i faaitehia
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 11
Te tahî
mau manao
teî hiohia
no
te
faatupuraa
i te tumu parau
i te haapiiraa i nià i teie parau i te Âua pipi.
haafaufaaraa i te mau drometua/taata e rave ra i teie dhipa.
1. Te faatereraa
2. Te
Te
Ul
Te
ôpereraa i te
ôrometua,
te
e
e mâmâ Tuhaa 5 & 6
taata faatupu ora. I roto i te rau-
faatupuraa i te
ôrometua
aore ra
faaoraraa
mai.
Te tahi
E hiô te tahi
e
uiraa
Pupu pâpâ
-
raa no
tua
mau
tano
e
te
ora, e tuhaa ànei na te
ùtuafare ôrometua te ôhipa
ohipa
mau
e
taata i roto
rauti i te tahi
manaohia
i te
mau
rururaa
ôrome¬
tumu parau
haru parau o
Herehia.
2) Tanavae & Taitapu
v., no te ôhipa hâmani
Tuteanaiva.
3) Taahitua no te faaoraraa i te mai tapiri e te
mai tapahi. Te haru parau o Natupuài v.
4) Taùhere mà, lotua & Tiaihau mâ, no te mai.
Te haru parau o Môte.
5) Rahiti, no te mau tuhaa e rave hou te faaora¬
raa mai. Te haru parau o Marie.
râau. Te haru parau o
no te mau
Veà Porotetani n°l / Atete
-
fifi
o
e mâmâ Tuhaa 3 & 4
i te Rua èv. 9/1-2, e aha ta na e tïtau mai
ra
ia tatou.
U3
te
Tetepa 2007
mau pupu
Pupu pâpâ
au
e mâmâ Tuhaa 1 & 2
i te loane 9/1-8, e aha te tauturu e roaa ia
tatou i mua i te ôhipa faaoraraa mai.
-
Pupu pâpâ
au
ra e rave
: Tehaapapa, Temarama
1) Tepito & Iteraèra, no te ôhipa taurumi. Te
6) Maehaa mâ & Taehau,
-
nià i te
la
la
Rauti
12
U2
na
i te
rururaa
ôrometua
nünaa. Te haru parau o Julien.
Taime feruriraa : 08H00 - 09H30, mâ te
âmui te àmuàmuraa.
E faanahohia
6 pupu :
Tuhaa 1 (18), Tuhaa
2(15), Tuhaa 8 (2), Tuhaa 4 (32), Tuhaa 3 (7),
Tuhaa 5(12) Âua pipi (11), Tuhaa 7 (3),
Faatereraa (14), Tuhaa 6 (7).
Tehaapapa : Te roaraa o te taime ta te pupu e
manaô ra no teie tumu parau e piti âfa mahana.
E hoê âfa mahana no te feruriraa e te tâuàparauraa i nià i teie tumu parau ia au i te mau uiraa i
e
faanahohia. E hoê âfa mahana no te faaôhiparaa
i te mau taata tei ite i te ôhipa faaoraraa mai.
Te
mau
pahonoraa
e
tâuàparauraa
Pahonoraa i te uiraa n° 1
E maha pupu i hiô mai i teie uiraa.
Te mau manaô
E, te ôhipa faaoraraa mai, e tuhaa ta te ôrometua nâ roto ânei i te parau, te pure. Te auraa, e tautum
te ôrometua e te ùtuafare i te feiâ atoà i roohia i te àti,
te mai. la ite te ôrometua, te ôhipa faaora, e ôhipa ia na
te Atua. I roto i te ôhipa faaora, te vai ra te parau o te
tumu
:
râau. Te
poroîraa : ia imi i te mau râveà atoà no te
rauraa o
te mai.
Tâuàparauraa
Te manaô tumu
: Eiaha e tiai ia mai-roa-hia, i reira e
imi i te ora. Te mea pinepine, te haere nei
tatou e hiô i te taote. Te iti noa atu ra i te faaôhipa i ta
tatou iho ràau. Te mea pâpü, eiaha e tiai ia maihia e
imi ai i te râveà. Oia mau, o tatou e te mau ôrometua,
haere ai
o
e
tatou terâ
e
pinepine ra i te maihia.
Manaô o te Rauti
I teie mahana ta tatou e
ora
nei, te vai ra te mau ôro¬
nei i teie
tâpura ôhipa, aita rà e fâriihia. E
mea tià ia rave tatou teie ôhipa i roto i te mâramarama,
e ia riro teie tâpura ôhipa ei tâviniraa.
metua
e rave
Pahonoraa i te uiraa n° 2
E maha atoà pupu tei tutonu mai i nià i teie uiraa. Teie
te mau manaô ; Na te mana e te püai o te Atua/Fatu e
faaora i te mai. Aita te reira i horoàhia i te tâatoàraa.
Te titauraa i ô nei : Eere tâtou i te Fatu o te ora, o te
Atua te tumu. Mai te mea te rave nei te tahi pae i teie
ôhipa, eiaha tâtou e faaapiapi. I roto i te èvaneria, aita
letu i tü i te feiâ faaora mai, e mau
râ letu i te
mana
i ta na mau
pipi ra, e ua faaora râtou i
te mau mai atoà.
Pahonoraa i te uiraa n° 3
E maha atoà pupu tei ôhipa i nià i teie uiraa e teie te
mau manaô i mûri nei o tei tàpeàhia mai : E taata e
itehia te ora. Tei te taata mai te tuhaa matamua no te
ora,
mà te ite rà, o te Atua te faaora. la ravehia teie
ôhipa i roto i te mâramarama, eiaha rà i roto i te pôuri.
Hiôraa
te
a
Ati-Iuta, te hara te tumu o te mai. la iteahia
nünaa, ua horoà
te
mana o
te Atua. I roto i to tâtou
râveà no te rapaauraa : ràau,
pure, tâuàparau. Eiaha rà ia àramoinahia, e tei te Atua
ra te râveà hopeà. Mai te mea te rave nei te tahi mau
ôrometua i te ôhipa faaora mai, a rave i roto i te mâra¬
marama, ia hanahana te Atua.
atoà mai te Atua i te
mau
ravaai râ. Ua horoà
Tâuàparauraa
E
rave
rahi
mau
manaô i matara mai
ràau matamua
taeàhia
hiô i te
ra
e
teie te tahi
no
roto i te
manaô : Te
horoà, o te
haapiraa ia. E parau mau e mea rahi te mai e
ôrometua,
mau
roa
mau
ta te ôrometua e
i nià i te nünaa e te haere nei râtou
taote. Te tahi mai rahi i teie
e
mau
teimaha, te peàpeà fenua o te
faatupu i te fifi i roto i te mau ôpü fëtii. E faaitoito tâtou i te faaroo-faahou-raa i te parau a te
Atua e te pàhono atoà i te tiairaa a te taata.
mahana,
Manaô
e mea
o
te Rauti
Terâ
ôhipa faaora mai, eere i te ôhipa na te
taata hoê, e ôhipa âmui. Te auraa, na tâtou. Te
parau no te mana e te püai ta letu i faaite mai i
faahaèhaaraa, te herete aroharaa i te taata. E mea tià ia tâtou ia
roto i ta
raa,
na
tâviniraa
:
te
faanaho i teie nei à.
I te àrea no te hora 1 e te àfa i te avatea, ua haamata faahou te rururaa. Aita te tumu parau i
taui,
ua tutonu rà i nià i te parau no te taurumi.
Terâ parau taurumi i te Tuhaa 4, e màrô e aore
ra e
pàrô. E tuhaa teie
e
ravehia ia haùti te
mau
uaua.
E maha huru
tufetufetu, te
uaua
:
te uaua noa, te uaua
puta toètoè e te uaua màpê.
uaua
Màôhi, e toru taime ia
mai, hoê noa taime. E
ôhipa teie, ia here e ia âpee i te mai, teie te
I roto i te faanahoraa
faaterehia. Te vai
titauraa
e
anihia
ra
ra
a
te
te
i te taata taurumi. Na te tàne
ihoà e màrô i te tàne, oia atoà te vahiné, na te
vahiné ihoà. E rave marü, haaâfarofaro i te
pâpü rà. Te tahi, éita te rima te
faaôhipahia, e ravehia te pape veàveà mà te
tàpoi i te àhu i nià i te tino.
No te mau mai fati, e faaôhipahia te râau fati.
Te auraa, na te ràau e taurumi. E toru hohoà
taurumi ; rima, pape veàveà, ràau.
Manaô âmui : Terâ ia parau e, i te vai-tamariiraa ra, ua itehia te metua vahiné i te hàmaniraa i
te mau ràau. E tano ra ia haapàpühia atu e, aita
uaua, e rave
reira i haafaufaa-roa-hia, e te tumu, no terâ ia
huru vai-tamarii-raa ra. I te taime rà a fànau ai i
te
te
tamarii, i reira te haafàtataraa atu i te
màmà
e rave noa ra
faaraa i te parau no
i te
mau
ràau
e
mau
te haafau-
te hàmaniraa ràau.
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
^
Tetepa 2007 13
yv
Te
yv
Apooraa Rahi Amui
(Mai
Te
22 ! 09
tapati
te
e
Màramarama,
te Ora
o
te nûnaa
i teie mahana
tei arataî i te Apooraa Rahi Amui. Te tuhaa
tei arataîhia e te Rauti Pîpîria o Turo
mai tatou i te piti o te tuhaa i te veà i mûri nei.
Teie te tumu parau
mâtamua teie
no
te feruriraa
RAAPOTO. E taià
loane
8,12
O vau te màramarama o teie
mai ia ù ra, e dre ia e haere nà
te pôuri, e màramarama ora ra to na.
Mataio 5,14-16 : Outou te màramarama o
teie nei ao. E dire faatiàhia i nià i te mouà,
:
nei ao, të pee
eita ia
e
moè. 15. E dre
te taata e
tutuî i te
ramepa a tuu
ai i te tàpoî
na
a
nià iho,
e tuu
rà
i nià i te vairaa,
ia màramarama to te far e
atoà ra. 16. Oia atoà to dutou màramarama,
ia ànaàna ia i mua i te aro o te taata nei, ia
hid ràtou i
ta
dutou
dhipa maitaî,
maitai i to dutou Metua i
e
ia haa-
te ao ra.
Aita atu taimehinaaro-roa-hia aè te
màramarama maoti rà,
pôuri
roa-hia aè te
;
ia rahi te
aita atu hoi taime hinaaro-
maoti rà, ia rahi te
pohe. Aita
peàpeà roa aè maoti rà, ia tae te
nünaa i te parauraa i te îno e maitai, e te maitai
ra, e ino ia ; ia parau hoi i te màramarama e
pôuri, e te pôuri ra, e màramarama ia (Itaia 5,
20), aore ra ia pàrahi pûmahana noa te mau
atu rà
taime
tàvini
o
ora
te Atua
i
mua
i te àti rahi
nei i to tàtou nûnaa i teie mahana
3, 15-16).
14
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007
e
nenei
noa
(Apotarupo
tae
Taiôhaè
i
i
atu
Aita tatou
e
nei
parau
Nuku-Hiva
29 ! 09 ! 2007)
tapati
te
i
e, te
naeàhia tatou i ta te Atua
nünaa faaroo,
faahaparaa,
o te
no te mea
aita te Atua i hàmani i te taata ei taata faaroo te
tahi, ei taata faaroo ôre te tahi. Te faaroo
faaroo ôre, ta te taata ia
O
Atua, ia
te
ôreraa
e
au
i to
fârii i te
na
pàhonoraa i te hinaaro
fâriiraa,
ia to
aore
na
i horoà mai, nà
ta te Atua
ora
e te
reira hoî te vàhi tei reira to te Atua tuuraa i taua
ora ra.
Mai te peu te parau ra
letu
rahi to nià i te rai i te taata hoê ia
iva te ôre
te iva àhuru ma
hapa (Ruta 15, 7),
àhuru
ma
e
e au
E ôaôa
tatarahapa, i
e :
ia râtou te tatara¬
aha atu à ia ia ite te iva
iva i te faufaa
no
teie fâriuraa
e
i te
te
Aita
paha tatou i âtea
ia nà ô tatou e, te
roa atu
i te
iva àhuru mà iva
parau mau
mau
teie
e
nei i te parau
i te pôuri e, mâramarama,
e te mâramarama ra, e pôuri ia, te iva àhuru mà
iva teie e fàrii atoà nei i te parau i te ïno e, maitai, e te maitaî ra, te ino ia. Aita atu paha taime
onoono
tano
roa
aè
parau no te
i nià i teie
tatou no te tùtonuraa
no
mâramarama maoti râ, teie.
a
te Faaauraa mâtamua
ôtià atoà
fenua, te
e
hinaaro nei
e
faahuru ê i te
mau
Atua, mai te
aru, te
tai,
rama o
te
parau
nei,
e
marama ra.
o
te mâramarama o te mahana no te
ora a
te
Atua,
e
no
raa
i te reira parau
mâramarama
na
mai te tahi
o
o
ei
parau no na :
teie nei
ao.
te mau
pü
Aita
e
o
O
ia
e
i te tahi. Aita rà letu
parau, te
hiô nei ia
anihia te taata ia îte
faatupu nei i te
tàtou mai te peu e
no
tahi faahohoàraa,
te taata
taata
e
faataa-ê-hia
fàiraa rà teie tei
e
ia fàrii. Te vau, e taô ia
hoê, te taata hoî
parauhia atu
au ra
letu, taua
nei i te tahi faaauraa
e rave
e
haa-
i nià i te taata hoê. E
nei à ia, e eita te tahi e tano ia
vau te
mâramarama, te pû ôtahi ra, te mâramarama o
rirô tàtou i te ani i te
ia faaroohia e, te mâramarama e o
mea
e
fifi atoà te taata e ère i taua màraMai te peu e ôhie tàtou i te fàrii i te
mauhia te reira parau
ite ra te Faaauraa matamua i te
parau a te Atua ei tumu no te mâramarama
(Taramo 119, fOS), aita letu i mataù i te faariro-
ôhipa i ravehia mai
atoà rà e faaî nei i te
te maitaî o te ora ta râtou
no
tahi taime feruriraa
Mai te peu te
e
oia atoà te mâramarama ta letu
ra,
e
hinaaro nei i te màrama-
e te reva e
mahana
e mau
faufaa
mau mea
nünaa
te mau
tiàturiraa. Aita letu
te
te
mau
mau reo e te mau peu,
e
e
ihoâ, te iriti nei letu
faataa ê nei i te
faanahoraa
Faufaa
Hiôraa
I te haamataraa
ao.
mau
te mau
hoiraa i te vâhi tei reira to te Atua tuuraa i te
ora.
teie nei
ra
(ôe),
eiaha te
ra te taata tei
e parau ra,
aore
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 15
riro
ei tumu parau
noa
(o na). Eere
na te taata
Atua i
i
hinaaro atu i te mâramarama, na te mâramarama
iho râ i faaîte mai ia
letu
e
te
Metua, hoê â ia (loane 10,
te
vau e
Mai te peu te parau ra
tià
tatou ia haapae i te hiô i ta te Atua faaîteraa i
reira parau, nâ reira hoï ta letu iho oraraa i te
30), i
ia
O
:
na.
i te
mua
mâramarama, eita
parau o te
e
faatupu i te pôuri ei vâhi tupuraa no te
ôpuaraa faaora a te Atua, vai noa ai te pôuri i to
na vairaa. Ua îriti te parau i te ùputa o te mâra¬
marama, e ua îriti te mâramarama i te ùputu o te
Te îte
ora.
haere mai
Te auraa,
ra
e
tâtou e, aita te mâramarama
àro i te
aita atu
taata i te îteraa
la hiô tatou i te parau
mâramarama
e
Ua parau
ra te
iho
te ora,
mâramarama iho
ra.
i îriti i te ùputa o te
nâ ô ra te pâpaî tenete
:
râau
noaa
ia
te Atua i te mâra¬
ra
te Atua i
âpi, eita
e
faatupu mai i te tahi hohoà
moèhia ia
ra.
i te maitairaa. Te taata
marri i to
na te
iôa
na
E aha râ te Atua i ôre i parau
parau te
peà i te pôuri,
te
tahi
vai
ra
faa,
mea e
no te
taui
Te vai
:
e
i te
te here o
pôuri i mataù i te mâramarama,
faatura râ i te faatura
e au
i te hanahana
o te
Atua. Ua îte te
pôuri e te vai ra te mâramarama,
pôuri i fârii i te mâramarama, inaha te
aita râ te
vai
ra
te
tahi,
vai
e te
la ôre tâtou ia
auraa o
ra te
tahi.
âfaî mai râ i te tahi
roa
i te huru
ano noa ra
hape i te manaô
o
letu e te
maitaî
te mea o ta na e parau ra, mea
tâtou ia tütonu maitaî â i te faaîteraa manaô
ravehia
ra e
e
pâpaî Tenete. Ore noa atu ai te
mâramarama, aita to te
e parau i râpae aè i te parau i faa-
te
Atua i parau e, o vau te
mâramarama
parau, e te
Atua, e aita to te mârama¬
rama e parau i râpae aè i te Atua, eere ia na te
Atua e parau e, o vau te mea ta ù i faatupu, na
te mâramarama râ e fâî i te parau o te Atua, mai
ta te pâpaî taramo i mâramarama (Taramo 19,
1-4). Aita te mâramarama i ô mai no te haapeàe
i te aroha
tuputu mai ia na, oia hoî te Atua. No reira, te
ia te mâramarama.
In aha
ora.
faufaa to te mâramarama
te fâriiraa
e
Atua. Aita te
ua
ra te
na te
i nià i taua râau
ai e, o
ra
Ua faataa iho
te Atua i te mâramarama
nei, ia
:
Ei mâramarama. Ua
Hiô aè
ra.
te
pôuri (Tenete 1, 3-4). Te vai
poüri ; ua faatupu te
te Atua i te mâramarama, e te hiô atu ra
parau a
faatupu râ i te
i te
Atua, te vai
te
te
Atua
maitaî
te
te mâramarama
ra
e
maoti râ, te tautururaa, te faaôhieraa hoî
reira parau.
marama e
e
pôuri,
i
o
mea
âpi,
taua mea
no
te ora,
i faatupu mai,
ei tumu
to te ora i râpae aè i te
mâramarama ta
nei â ia. Riro
aita
e parau
noa
na
ai te parau
mâramarama, oia hoî eita te tupuraa o te ora e
tano
ia faataa-ê-hia i te tupuraa o te
rama.
te
E tâno ai tâtou
mâramarama,
e
e
parau e,
mârama¬
tei roto te
ora
i
tei roto te mâramarama i te
parau.
te mau mea e
Turo
te fenua aore e fau-
a
RAAPOTO
pôuri hoî i nià iho i te îriatai (Tenete 1,
: Ua mârama¬
iho ra (Tenete 1,3). Eere te pôuri terâ i
e te
2). Te tauiraa mâtamua teie ia
rama
mâramarama, te mâramarama râ terâ i ô mai i
roto
i te
rama
ao
i te
nei. Ua faataa te Atua i te mârama¬
pôuri, te
auraa, ua
riro te îteraa i te
pôuri. Te vai
mâramarama ei îte-atoà-raa i te
te
tahi,
te Atua
aita i
e te
i
vai
ra te
ra
tahi. Aita te mâramarama ta
faatupu i tâpoî i te pôuri, aita i huna,
haamoè, mai te tahi
mea
faufaa ôre
ra te
huru. Mai te Atua i vehe i te vai ei vâhi tupuraa
no
te fenua
raa, ua
e
te
raî, vai
noa
ai te vai i to
na
vai-
vehe atoà te mâramarama ta te parau a te
Pupu
16
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007
no te pureraa
poîpoî
no te
tuhaa 6
Te
Ua drero mai
no
o
Atea
ia i
e
te
parau
pahu, moihaa tei faadhipahia
i te ARA
no te mave
paari
Atanua
Papa Tetahi
Te dri Haka
>•
Uafaterehia te haamoriraa
Te
mau
%
te nunaa Nuu-Hiva no
tefaaîte i to
na paraît
1
>•
na roto
tià i roto i te
a
i te
reo
paùmutu
e te reo
Apooraa Faatere mai
Nuu-Hiva,
ua
rautihia mai te reira
e te mau
te matahiti 2007 e tae atu i te matahiti 2011
tamarii
Tià ARA Tiihaa 1
Te
mau
tià âmaa dh
Tià ARA Tiihaci 6
la haamaitoî mai te Atua
Tià ARA Tuhaa 7
Tià ARA Tuhaa 4
Tià ARA Tuhaa 8
âmaa
N
Vf
fl
té'*
./
ÿ
^
.*■11
’hÆ
dhipa i roîo i te ARA
Tià ARA Tuhaa 2
ifKf
ly..
'jfÊÊk.
i'.
'Jj
Æ^jÊ
11m1P]ilplM
Tià ARA Tuhaa 3
i te Atua ia dutou atoà
Na
na
papal paraît
o te
ARA
Tià ARA Tuhaa 5
w
m
Vahi haamanadraci i
i Te tiùmâraa
Te
no Raiatea e Tahaa tei utahia mai e te farani i Ua-Huka, raton tei here ei tel paruru
râtoii âià. E pâhonoraa na te ARA i to râtou mauiiii i mua i to râtou maii fétii
feia
o to
Himene
Nci Tavana
Ôire Litchlé
e
Kautai
e
e
te
Ori Nuu-Hiva
te
peretiteni o te tiihaa 6 Terai drometua
Va fàrii poupon mai râtou i te ARA.
Ua
Himene Fariiraa
na te nunaa no
Ua-Huka i to te ARA
rail
te
ànani i roto i
tefaaâpu
Maupiti tiàtono, tià himene
Himene Tarava
a te
ARA
no
te
pahono i te fariiraa
o te
a
Litchlé
ARA
[
^
Te faanahoraa o te
Apooraa Rahi Arniii 2007 i Taidhaê
Parau faaara
a
te 123
yv
o
/ tupu
te
no
21e
yv
Apooraa Rahi Amui
o tc Apooraa Rahi Àtinii a te Ètârêtia
tainie inâtainiia roa i te Tuhaa 6, mai te mahana
ciê nei te 123-raa
Porotetaiii Mâôhi
mcia
no
mai i
tae
te
te
tapati 29
no
tiurai 2007.
Ua tiipii ta na âpooraa mai te monire 22 e tae atii i te mahana mcla
tiurai 2007 i roto i te fare Heiva no PATOA i Taiohaè Niikii-Hiva.
O Ua-Huka te Tâmâ i te fare nui nei.
Eo Enana
Tuamotu
Atea
me
e
Ènana, to te Fenua Ènata to
hakatu tiàtohu kotou
no
E fare i faatiàhia
te
reàreà
te tau tama a
Atanua i hakatu i te haè i ùka
o
te
papa o
nui o hiva. Ua ôko te tau ètua i te anauAtea i vaièi ai àtou i te maama me te tuhuka
te moana
nau a
no
te
kaneaîa i hua haè nei.
E te tama ènana nei e, e haè te Fienua Enana no
koe. E haè i kaneaîa no to koe pohuèîa, a kaiè, a
hakameitaî i te Etua. O Ua-Pou te pou, o
nui, o Nuku-Hiva te tuutuu, o EatuIva te timaù, o Tahuata te tahu i te ata uà, O EiaHuka te hakataîtaî i te huaa haè nei.
èkaèka
E
haè, e haè no te moù, e haè no te pohuè e haè
ètua, e haè ènana. E fenua, e fenua kanahao, e
fenua tapavaù e fenua no te pohoè e fenua no te
ètua e fenua ènata. Ua taa mai to èo, ua mave mai
ôe, ua aupuu, ua tafai ua maôna te ènata. Koù,
koùhei, koùtau-nui.
te Henua
Ènana, te fenua Ènata, to Maareva e
Tuamotu. E huru
Atea râua
te moana
e, e
Âpooraa Rahi Âmui i to
mau
â ôutou
no te mau
to
tamarii
a
Atanua i faatià i te fare i nia i te papa o
nui o hiva. E te mau tamarii a te taata nei
o
fare te Eenua
Ènata e te Henua Ènana no
ôutou:
O Ua-Pou te Pou,
O Hiva Oa te Tâhuhu,^
O Nuku-Hiva te mau Àho o te fare,
O Eatu-Iva te Tâmaru o te Pare,
e a
to ôe oraraa, a
no
haamaitaî i te Atua. E fare
teôteô, a
te hau,
no
e
fare no te ora, e fare no te ètua, e fare no te taata. E
fenua nehenehe, e fenua heeuri, e fenua no te ora e
fenua no te Atua, e fenua ènana. Ua pii mai to reo,
ua mave mai ôe, ua fârii mai ôe, ua faaàmu e ua
paia.
Mauruuru
roa.
Te haamauruuru nei te
a
Hiva-Oa te oka
Te haamauruuru nei te
27
O Tahuata te Tutuî i te ata Tataiao
HAAMAURUURURAA I TE TUHAA 6
To te Henua
raa
ôe
e
te
hui faaroo
no
Âpooraa Rahi Âmui ia
te mau motu
Tuamotu
e
Maareva, ua tàhoê mai ôe i roto i te fare o Atea e
Atanua, a tahi nei â matahiti to ôe amoraa mai i
teie tiàraa Tuhaa 6. E tuhaa huru taa ê ôe, no te
rauraa o te huru o to ôe oraraa, tei ôre i hiô pôrotetani i te ôhipa, tei hiô fenua ra i te ôhipa.
la haamaitaîhia te Atua, tei horoà i te püai e te
itoito ia ôutou e te mau tamarii, te feiâ âpî, te mau
metua paari te tàne e te vâhine, te mau tiàtono, te
mau
tâvini
o
te
Atua
e
to
ôutou
mau
ùtuafare.
Mauruuru ia ôutou tei turu maitaî mai i teie
ôhipa.
la haamauruLiruhia te faatereraa
Tâvana ôire ia Benoît
tei îte mai i teie tere
maitaî-raa te
mau
e
o te ôire, mai te
KAUTAI e ta na âpooraa
tei faataa ia râtou no te tupua
tâpura ôhipa
a te
Âmui.
Te haamauruuru atoà nei to te
Âmui
i te Tâvana
motu no ta
o
Ua-Huka
e
Âpooraa Rahi
Âpooraa Rahi
te nünaa o te
reira
râtou fâriiraa.
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 21
K
Te vai nei
o «
au o vau e
vai nei
nünaa, ia fàriu faahou i nià ia
to tâtou ora,
»
ia ôe
e te
hoê
roa o
ora ta te
fenua
na, te tumu
ia rave faahou tâtou i te
horoà pipiri ôre noa ra, ia àmu tâtou i te reira, e ia
Aita atu hoî e mea e ora ai tâtou maoti rà, i te
aroha e te here o te Atua ta te fenua e ta letu e
faaîte noa ra. Te haapàpü ra hoî o loane e, te ORA,
to te taata ia mâramarama, no reira, a àmu anaè i te
e
ora.
mauhia ra e te fenua, e mâramarama ia tâtou i
e te here o te Atua ia tâtou i teie mahana.
ora e
te aroha
Âpooraa R^i Âmui teie te tumu
parau e arataî i te Rururaa Ôrometua, te mau mruUa faaoti te
Ua haamanaô mai teie tere i te tahi parau
rahi no tatou te nünaa Màôhi.
faufaa
Ua utahia mai te tàhi mau taata no Raîatea e
Tahaa i Ua Huka no to râtou àroraa i te nùnaa
faràni ia vai noa mai te tiàmâraa o to ràtou âià. No
here i to râtou âià, to râtou metua vahiné,
faaâteahia râtou, ua riro teie tere ei haamanaôfaahou-raa ia tâtou i to râtou fëtii i ta tâtou pâhonoraa i mua i to râtou mauiui.
ua
E ôaôa rahi to te
Farâni, te
Âpooraa Rahi Âmui i te fârii-
Ètârëtia Reforomatio
ôrometua Jean-François FABA.
i te tià faatere
no
te
Te
E tupu
a
ora o
i teie mahana
e
ÂPÎ
1.1. HAAMAURAA ÔROMETUA
Âpooraa Rahi Âmui, ua
I te pure îritiraa i te
haamauhia ei ôrometua
i teie
ao ».
A rahu ai te Atua i teie nei ao, ua
na
parau
mâramama i te î
taata e :
faatupu mai ta
türama mai teie
te fenua ta te Atua i parau i te
i te mâramarama, e
«
o
A hiô i tei
au
ua
ei mâa, a rave a àmu ».
*0 Galbert Teahinavai
Tamahere tàne
Te
tàvini
«
I te
pûraa mai to tâtou Fatu i te ao nei, te mâra¬
marama o teie nei ao, teie atoà to na reo : « A
rave a àmu, a rave a inu. »
vehe te
Atua i te
pôuri ia ô mai te mâramarama. Te auraa,
aita te Atua i faaôre i te pôuri, e te tiaî noa atoà ra
te pôuri i te taime e tano ai o ia e rave i te vàhi e
tiàhia ra e te mâramarama. Te mâramarama, eere
ia i te tahi mea vai tâmau, te vai ra te mâramarama,
te
vai
ra
hoî te
Te titauraa
pôuri.
a
ia tâtou i teie mahana, tâtou
teie nei ao, ia türama faahou ia te
te mâramarama o
parau a te Atua i te fenua e to na î, e ia faaitoito
tâtou i te nünaa faaroo ia hoï i te fenua ra, ia rave e
ia àmu i te faufaa ora a te Atua.
la faaitoito te
mau
ràtou faaîteraa i te èà
tàvini
o
o
te ora
te
o
Atua, ia türama ta
to tâtou nünaa. E
i te Atua ia tupu ta na ôpuaraa faaora
te nünaa màôhi i teie mahana. Te tiaî nei
tautum tâtou
no
tâtou
22
e
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
TAHIATA,
Âpooraa Rahi Âmui i teie mau
faaî ia ôutou i te aroha
a
e
te here e a faaitoito i te
».
12. TE MAU TAATA E AMOI TE MAU
TIARAAÂPÏ
I te fare
haapiiraa Pômare IV
O Annick
a
Fombardini te faatere
O Rodney a Fivine te mono faatere
O Marie a Raapoto tei roto ia
i te faaineineraa no te tiàraa faatere
-
-
13. TE MAU ÔROMETUA I TAE I TE
O TA RÀTOU TÀVINIRAA
HOPEÀ
aî-Te Orometua
haapü i faatuhaahia
I mûri aè i te tahi tau
maoro
i te tàviniraa i te
Ètârëtia.
*
te Fatu
poroî nei te
âpi :
a
àhu i te faaôromaî i roto i ta ôutou tàviniraa
-
Eiaha râ ia àramoinahia ia tâtou e, ua
:
Répéta a TAUTAFLANA
*0 Vincent a MAHAA
*0 Gabriel a TEMARIIAUMA,
Tuteanaiva tàne
te nünaa
hinaaro nei ia riro atoà ei parau no tâtou
; « ôutou te mâramarama o teie nei
i te tuhaa 7. Na te tômite Rauti i te parau
faatere i te haapiiraa.
I. TE MAU PARAU
».
mahana
te matahiti
*0
Ua parau te Fatu : « o vau te mâramarama o
teie nei ao ». Te parau e au no te Fatu, ta na atoà
ia
no
te Atua e
i aratai mai i te feruriaa a te
mâramarama, te
ètârëtia
TE RURURAA ÔROMETUA
ÂPOORAA RAHI ÂMUI 2008
Âpooraa Rahi Âmui
«
te mau rururaa
E TE
PÏPÏRIA
FERURIRAA
Teie te tumu parau
no
e
2008.
to râtou
raa
tiàtono
raa
Faivre
Nina
Kong Fou nâ haapaô tamarii no Maheanuu.
*
O Véronique a Maruoi, tiaî fare haapiiraa.
*
O Jean Michel a Rouet, ôrometua haapü e
pâpaî parau rahi hoî i roto i te mau fare haapii¬
raa porotetani.
*
O François a Dubois, ôrometua haapü i
O Ruta
a
e o
a
Pômare IV.
*
O Jean-Fucien a Marcel, ôrometua
faatere i Pômare IV.
mono
haapü
e
*
O Marc
Pirouet, ôrometua haapii i Tamuera
a
f)-Te Orometua i faaruè mai
Raapoto
e)-Te Orometua
e
faaturahia
I teie matahiti, ua fârii te
tuuhia i roto i te faaturaraa :
*
Ua
Te ôrometua
a
I riro
na
1987
e
*
tae
roa
amo
tae
roa
a
na
1995
e
ei
tae
peretiteni
roa
ef))--II
a
HAMBLIN,
Âpooraa
Âmui
-
Te
Âpooraa Rahi Âmui ia
a
pipi ôrometua e ô mai i teie matahiti
:
a
TAUMIHAU
Lewis, lotua
a
no
Tupuai
Vairaô
TUTAÏRI no Papara
4. Marereva, Raînui a TEUIARAI no
a
Vaitape
TIFIATI-EANAURA
no
Maroè Huahine
Te haamauruum nei te
Rahi
i
teie mau tâvini, to ràtou mau hoa e ta râtou fëtii
tamarii no ta ràtou tàviniraa i roto i te Ètàrètia.
Taaroanui, Taarii
ÔROMETUA
Âua Pipi no Heremona
Popora
5. Tepiu, Solange
6. Nohoraî
i te tiàraa ôrometua mai te matahiti 1990 e
tae roa mai i teie matahiti. I liro na ei mono
pereti¬
teni no te Ètàrètia mai te matahiti 2003 e tae roa
mai i teie matahiti. No te àti mai, ua fàrii te Âpoo¬
raa Rahi Amui e tuu ia na i te faaturaraa i teie
matahiti 2007.
Ua màiti te
a)-I te
3.
e
amo
1.5
tamarii e te fètii, te faaîte nei te Âpoo¬
i to na tàpaô aroha ia outou atoà na.
Âmui
2. Moerava
mai te matahiti
Te ôrometua William Taùhere
Rahi
1. Manuia, Francesca a TAUHIRO no
TUHEIAVA,
o te Tuhaa 4
i te matahiti 1999.
na mau
raa
E 6
te matahiti
i te tiàraa ôrometua mai te matahiti 1978
mai i teie matahiti.
I riro
e
mai i te matahiti 2003.
Te ôrometua Teàue
Ua
*
peretiteni no te Ètàrètia mai
ei
I ta
a
1.4. FAAINEINERAA
IHORAI,
i te tiàraa ôrometua mai te matahiti 1973
mai i teie matahiti.
amo
tae roa
Ua
Âpooraa Rahi Âmui ia
Jacques Teraî
Orometua Kahu
Tehevini, tautum ôrometua i
Hiva-Oa, Tahuata e Fatu Iva.
-
MARAEA ôrometua ei
peretiteni
e o Jean Tehaapapa a TEURURAI
ôrometua ei mono peretiteni no te Ètàrètia
porotetani Màôhi.
a
TEAVE
no
Punaauia
Aotearoa
E tere atu te ùtuafare o Marc Teihotua a
POHUE ôrometua no te faaineineraa i te fare haa-
piiraa papa toru
no
Auckland
no te roaraa e
4 mata¬
hiti.
Farâni
E tere atu te ùtuafare o Marthe Poetini a TEMATAHOTOA ôrometua i Strasbourg no te faaineine¬
raa i te tiàraa rautï i te
haapirraa faaroo no te roaraa
1 matahiti.
faaâpïraa
Ua haamana te Âpooraa Rahi
faatere âmaa ôhipa e ô atu i roto
faatere.
No te tàime
te
Âmui i te mau
i te âpooraa
mÿamua roa i roto i te oraraa o
Âpooraa Rahi Âmui, ua haamanahia
-
te
te
mau
tià
âmaa^ôhipa ei
Âpooraa Rahi Âmui.
:
mero tumu
i roto i
e 4 tià âpi e ô atu i roto i te
âpooraa faatere
“te tià o te vahiné, te tià o te âmuiraa o te
feià âpi e e 2 tià no te tuhaa 6”.
-
Teie te poroî
Rahi Âmui :
“E
i te
mau mero o te
Âpooraa
âmui ôutou i mua i te Atua mà te âau
faaroo i te mau manaônaôraa o ta tàtou
Ètàrètia mai te haamanaô e, ua titau te Eatu ia
ôutou no te faaîte i to na aroha e to na here i teie
tae
e
amo
te
nünaa màôhi.
A faatura
e a
pàruru i te tiàmàraa
o
teie
Ètàrètia
mai te haamanaô atoà e, taua tiàmàraa ra, no te
Te
e
te mono
peretiteni Taarii a MARAEA
peretiteni Tehaapapa a TEURURAI
faatupu ia i te
parau
tià
e te
aroha i roto i to
tàtou nünaa ”.
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 23
1.6
Te tauiraa ôrometua 2007
-
Tuhaa 5
Tuhaa 1
I
Arue,
e
tuuhia atu
o
Vairea
Terorotua pipi
a
I
ôrometua
I
Afaahiti,
e
haamauhia
Sandrine
o
a
Hatitio ei
ôrometua
I Taravao, e
Faaone
e
tuuhia atu
o
Stanley
a
Tetuahiti ôrometua
I Punaauia
e
2
e
tuuhia atu
haapaô mai
Mitema
o
I
Anapoto-Rimatara,
a
Mahaa ôrometua
I
Raîrua-Raîvavae,
I
a
Tâpati ôro¬
metua
Rairoa,
Vairaô,
e
na te
tuhaa 2
tuuhia atu
o
e
haapaô mai
Clet
a
I
Tehuiotoà ôro¬
e
Tiroama,
faaîtehia atu
e
tuuhia atu
e
o
Vincent
Herman
o
a
tuuhia atu
o
Galbert
a
Tahiata ôro¬
tua
Teàvaro,
e
tuuhia atu
o
Tepito
a
Viriamu
Alain
a
Maîtere ôro¬
lotua
a
loane ôro¬
Petera,
I
e
tuuhia atu
o
Nouméa,
I
e
tuuhia atu
o
Abdias
Tehahe pipi
a
e
tuuhia atu
o
Guido
a
Toofa ôrome¬
e
tuuhia atu
Lery
a
Temauriuri
o
ôrometua
metua
Maiào,
o
Tuhaa 8
ôrometua
Afareaitu,
tuuhia atu
e
metua
Tuhaa 3
I
a
Tuhaa 7
Papeari,
I
I
Gabriel
o
metua
metua
I
faaîtehia atu
Tuhaa 6
O Faaa, na te tuhaa
I
e
Tamaititahio ôrometua
Tuhaa 2
O
Avera-Rurutu,
Temariiàuma ôrometua
Heremona,
e
tuuhia atu
o
Henri
Tupaia ôro¬
a
metua
ôrometua
Te
Haapiiraa faaroo
Raapoto,
Tuhaa 4
I Tàmuera
I
Tupaia
Huahine,
Haapû e Maroè, e tuuhia atu o Évangéline a
Tahiata pipi ôrometua
I Tefarerii e Parea, e tuuhia atu o Henri a
I
Germain ôrometua
ôrometua
I
I Fetuna
e
Vaiaau,
e
tuuhia atu
Jean-Marie
o
I
Taumaa ôrometua
,
e
tuuhia atu
o
Arthur
a
E
(1 matahiti te maoro)
e
Haamene,
e
tuuhia atu
o
Emile
a
e
Tapuàmu,
e
tuuhia atu
o
Haua
a
Manuel ôrometua
I Patio
e
Hipu,
e
tuuhia atu
o
Tehuiarii
a
Veà Porotetani n°l / Atete
o
Tautahana
Robert
a
Taîrua
Pifao
Tetepa 2007
Tama.
a
Pohemaî ôrometua
I te faatereraa
E
Haapaô faufaa,
o
Heiata
a
Pifao ôrometua
haapaôhia mai te pü faaîteraa parau âpi e
Lucien
-
tuuhia atu
a
Teraîarue
haapaôhia mai te fare tâpeàraa no Uturoa e
Te
ôrometua
24
E
a
Albert
Tehuiotoà ôrometua
I Tiva
Répéta
a
a
tâpeàraa no Faaa, na Robert a Taîrua
e haapaô mai.
haapaô atoà mai o ia i te haapiiraa faaroo i
Uruaî
I Tahaa
I Faaaha
o
Sabrina
Katia
ôrometua
ôrometua
Puohine,
e
o
o
a
I te fare
e
tuuhia atu
Uruaiatama,
Teikiotiu ôrometua
Opoa
e
pipi ôrometua
I Uturoa, e tuuhia atu
I
I Raiatea
Pômare,
tuuhia atu
e
a
Tarihaa ôrometua
II
l-TE
la
FAAApIRAA
i to tàtou iôa
au
âpï
Te
I TE
«
ÈTARETIA
Ètârètia Porotetani
Te faaite nei te
Ètârëtia
ia hiô faahou i ta na
Fâïraa Faaroo e i ta na Ture Tumu. E tauturu te
reira i to na oraraa âmui e ta na faaîteraa. Te
mea faufaa i roto i nà faaâpiraa e
piti nei, to ôe
ia manaô
to te
e
Ètârëtia
faaâpiraa ta te
te
i te
mea
aita ôe i
Âpooraa Rahi Âmui e
râpae i
hinaaro
nei.
Te ani nei te Âpooraa Rahi Âmui i to te huifaaroo ia âmui i roto i te vârua o te faaâpiraa e
te mâramarama o te Parau
na
te Atua
tùrama
atoà. la tauturu mai te
a
tâpura ôhipa
ôpuaraa Ora no te nùnaa
tupuraa o to na hau i nià i te tua
TAÈRO
Te hinaaro nei te
mua
i te ûànaraa te
ôhipa tanuraa, te àmuraa
hooraa i te râàu taèro i to tâtou fenua, ua tae
roa atoà te mau metua i te faariroraa i te reira ei
imiraa moni no te titauraa i te hoê oraraa maitaï
aè.
la
au
i ta
na
tumu parau no
ôutou te mâramarama
o
teie mâtahiti
teie nei
ao
»,
«
faaroo,
Te
loa
ta te
Apooraa Rahi Amui i faaoti
to tàtou fenua
fenua
e
o
mau
ùtuafare
e te oraraa vaama-
taèinaa.
-
e
ia tuu i teie fifi i
paeraa
-
màa
mau
mua
aratai
o
o
te
Âpooraa Rahi Âmui
faaroo tàatoà i te
amoraa
i to
na
e
iôa
to na parau tei au i te hinaaro e te ôpua¬
a te Atua. E tauturu tàtou i te Atua ia
o
teie fenua.
Te ani nei te Âpooraa Rahi Âmui i te mau tià
faatere nei i te fenua ia îte mai i teie iôa e ia
itoito i te amoraa i te parau o te nünaa Màôhi ta
teie iôa e haamanaô mai nei ia tàtou.
4-TÂRENA HAAPIIRAA
Te haamanaô nei te
te TAMARII te tàrena
ia tuuhia ihoà
reira parau.
Eiaha te
o
ia i
Âpooraa Rahi Âmui, e no
haapiiraa i faanahohia ai,
mua
i roto i te feruriraa i te
faatere
poritita ia faariro i te
haapiiraa ei vàhi haamàharaa i to ràtou
peàpeà. la fàfàhia rà te manaô o te nünaa,
mau
tàrena
feià metua, to te mau taha motu ihoà rà, no te
ta ràtou mau tamarii teie e fàrerei nei i te
fifi no te ôreraa e hoi pinepine mai i roto i te
te
mea
te faaroo te
e te
i te nùnaa.
rauraa o
hau
Te tiàoro nei te
Eaatereraa
te mau ràveà
e
faaô-
tààtiraa.
e te mau
ôpereraa faufaa i nià i te fenua. No te
no
te
na
te ère i tûrai i te feiâ riirii
faariroraa i teie ino ei ràveà
mea,
teie nùnaa i te
maitai ai to ràtou
o
e
o
Âpooraa Rahi Âmui i te
te Eenua
:
la faahoihia mai te faaearaa
haapiiraa i te
hepetoma màtamua
No reira, te ani nei te Âpooraa Rahi Âmui i te
Faatereraa o te Fenua ia feruri faahou i te hum
oraraa.
tià
no
».
e
i te Atua nà roto i te haa-
no te tauturu
ia haafaufaa i te
hipahia nei
MAOHI NUI
ùtuafare.
tuhaa atoà nà te
mata araraa i nià i te nünaa ;
-
«
faaora
mau
ia itoito i te haamâramarama i to tâtou nünaa i
te îno e te fifi ta teie râàu taèro e faaino i te tino,
-
oraraa
Âpooraa Rahi Âmui, ia haa-
reo.
te faaite
Apooraa Rahi Amui i to na peàpeà i mua
i te parareraa o teie mai mai te tamarii haere
haapiiraa, te taureàreà e tae noa atu i te feiâ
pâari.
Te pii nei te Âpooraa Rahi Âmui i to te hui
feruriraa, te
te mau tià
TAHITI NUI
parau no te HOERAA o te nùnaa
Màôhi nà roto i te horoà-atoà-raa i to na manaô
no te hoê iôa e TAAMU i teie nünaa i roto i to
na RAURAA. la hoê nünaa, ia hoê fenua, ia hoê
O
nei te
te
e
tupu to na hinaaro i roto i te nünaa ta na i haapà-
te
e
o
pàpühia te
rahi i nià i te tua
I
Âpooraa Rahi Âmui, i to na
i te iôa i tuuhia mai
no te mea, ua
riro te reira ei ràveà tümàraa i te tiàmàraa e te
türaraa o to tàtou nünaa e pàrahi nei i nà poro e
hà o teie Moana Nui to tàtou.
to te nünaa
o
FENUA
poritita no to tàtou fenua o ia hoi
e te patoi ètaèta nei o ia i teie iôa
raa
2-TE MAU RAAU
mua
la itoito te
no ta na
Mâôhi e no te
te fenua.
tüàti ôre i
e
aratai i te mau mea
Atua ia tâtou i te rave-maitaï-raa i teie nei
e e
IÔA
3-TE
Màôhi », te hinaaro nei te Âpooraa Rahi Âmui
e ia haapàpü faahou te Ètârëtia i to na faaroo i te
Atua e i ta na Parau.
Te titauhia nei te
faaotiraa
mau
no te âvaè màti no te mea e
taiô mahana faufaa te 5 no màti no te oraraa o te
nünaa faaroo, no te haamanaôraa i te taeraa mai
te
Èvaneria.
la ôre te tamarii ia faaruè-noa-hia mai te ôre
ferurihia te tahi faanahoraa no te haapaô ia
e
ràtou. la imihia te
ôhipa na te mau tamarii e tano
ôhipa i te reira àrea faaearaa haapiiraa
aore ra ia faanahohia te tahi mau pü haapiipiiraa
nira ahu, tunu màa, faaàpu, tàià, e te vai atu ra.
e rave
i te
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
25
A,
A
Te
Ua riro atoà te
pii nei te Apooraa Rahi Amui i te mau
ùtuafare Màôhi manaô maitaî ia hiô metua mai te
parau o teie mau tamarii e ia îmi atoà mai te
râveà ia ôre ràtou ia hiô râtere noa ia ràtou i to
pârahiraa mai io tatou nei no te mea e mau
ràtou
tamarii atoà teie
na
tatou.
Ua
rave
TAPAÔ
te
Porotetani Màôhi i te faaotiraa
no
te tauiraa
i to
monoraa i te tûtau ta tatou i mâtau noa
mai na. Ua türamahia e ua tauturuhia teie faaoti¬
raa e te tahi feruriraa pïpïria i ravehia mai i te roa-
hepetoma i nià i te tumu parau :
te
«
Te màramarama te
teie mahana.
ora o
türama mai te reira màramarama i te î
Teie te reo o te Atua i te taata
ei màa, a rave a àmu ».
: «
o te fenua.
A hiô i tei au
A tae mai te Tamaiti, to tàtou Fatu, te parau
riro mai ei taata. Teie to na reo : « O vau te
màramarama o teie nei ao ».
rave
atoà te Tamaiti i te hotu
o te
fenua
i
e
parau i ta na mau pipi no te faraoa e te uaina,
oia te hotu o te fenua : « o taù tino tenà, a rave a
àmu ; o taù toto tëna a rave a inu ». Te auraa ra,
ua
fenua, taua parau nei à ia, oia
parau o te aroha e te here o te Atua i te taata.
letu
o
te
no
e
te hotu o te
Mai te peu te riro ra te hotu o te fenua ei tàpaô
te aroha e te here o te Atua i te taata, ua riro
atoà te
oia te
te
no
tàpaô
rau
e
faahohoàhia ra e nà rau e toru ;
rau haari, e te rau ùm ei tàpaô
maià, te
aroha
e
te here o te Atua
i te Màôhi.
tàpaô, te tahi ia mea tei haamanaô mai i te
tahi, ua parau ihoà paha te Atua : no ù te fenua e
te î atoà i nià iho, eita rà tàtou e rave i te tàatoàraa
Te
o
te rahu. Te
tahi
noa
toeà, inaha
no te
te mea e repo fenua te
au i to na huru e to na
Mai te peu te
porotetaniraa, to tàtou ia raveraa
i te parau a te Atua ei türamaraa i te mau faaotiraa
ta tàtou e rave e te pàtoîraa i te mau mea atoà tei
ôre i faaïte i te hanahana
o te
Atua
e
ora e
mauhia
parau mau na tàtou, e hiô
reira ei parau tià na tàtou.
26
maià ei tàpaô no te Hau
rau
e parau
tàpaô
ra e te
fenua ei
atoà mai rà te Atua i te
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
i roto i
atoà te reira no te here tei
Te rau te reira e
no te mana.
te mau
tàtou hiroà, ta tàtou peu, ta tàtou màa, te
atoà te reira
Te ùru, e
e
îtehia mai ai to tàtou turaraa
ei Màôhi.
tàpaô te reira
no te
here metua i ta
tamarii. I te tau oè, ua pure te hoê metua i
te Atua ia faariro i to na tino ei màa na ta na mau
tamarii. Ua tiàhia mai to na hinaaro, no reira te
ùru ta tàtou e àmu nei, e tàpaô atoà ia no te here o
te Atua i te taata.
na mau
la haapotohia, aita atu e vàhi e roaa ai ia tàtou
hau, aita atu e vàhi e îtehia ai to tàtou turaraa
taata Màôhi, aita atu hoî e vàhi e îte ai tàtou i te
auraa e te tupuraa o te aroha e te here maoti rà, ia
ôre ia faataa-ê-hia to tàtou parau i to te fenua, te
te
Màôhi.
metua vahiné o te
Te poroî i to tàtou nûnaa ta teie nà rau e toru e
heheu mai nei ia tàtou, teie ia : A here i to ôe
màôhiraa, a here i to ôe fenua, a here i te horoà a
te Atua, a here i te Atua te tumu hoê roa o to
tàtou ora, na na e horoà mai ia tàtou i te hau, te
tura e te mana.
Na
ia tàtou i te aroha
na
e te
atoà rà
here.
A faaitoito anaè i te
faaitoito anaè i te
tapaô
e
amo
e
haapii faahou mai
faatupu i to tàtou parau,
i to tàtou parau ta
teie
haamanaô mai nei.
6-MORUROA E TÀTOU
Teie tàtou i te ùputa o te matahiti 2007, i mûri
aè i te tauiraa te faatereraa fenua, ôaôa rahi to
“Moruroa
mauraa
e
tàtou” i to
îteraahia mai, e te haafenua i te hoê pupu
na
te faatereraa o te
taata, ei tauturu ia na. Teie rà, ua taupupû faahou
te nuuraa maitaî o te mau ôhipa i te tàime i huri
faahou ai te faatereraa fenua i te 26 no Titema
2006.
ta na parau
tià, te haamanaô atoà mai ra ia te parau a te Atua
e, e tupu te parau mau mai roto mai i te fenua e te
hiô mai ra hoî te parau tià mai te raî mai. E riro to
tàtou fàriiraa i te
mea
e
rà tei riro ei haamanaô mai
Atua te fenua e te î atoà. No
taata ta te Atua i hàmani ia
hohoà, aita atoà ia to te
taata e parau i ràpae aè i te fenua e to na î. Aita e
ora i ràpae aè i te horoà a te Atua.
i te
ei
Ora, teie atoà te
toru ;
taata, to tàtou turaraa
»
I te rahuraa te Atua i teie nei ao, ua faatupu te
mana o teie nei parau i te màramarama, e ua
Ua
na
ai te parau o te
rau e
veà e tonohia e te arii i roto i te
nûnaa e ôre ai ràtou e fifi ai. No tàtou nei rà, aita
atu e mea e îtehia ai to tàtou mana maoti rà, ia
fàrii e ia here tàtou i to tàtou màôhiraa, to tàtou
mauhia
reo, to
te nûnaa i
atu
teie nà
haari,
ravehia
tâpào ei
raa o
noa
Ua riro te
Màôhi.
Te
Âpooraa Rahi Amui a te Ètârëtia
te
Taa
auraa o
O TE ETÀRÈTIA
POROTETANI MAÔHI
5-TE
na
tàpaô e faahohoàhia nei e nà
ei fàîraa faaroo na tàtou, oia hoî ei faaîteraa i to tàtou tiàturiraa e, èita tàtou e ora i ràpae
aè i te horoà a te Atua ia tàtou e te nûnaa Màôhi.
toru
rau e
Te hinaaro nei to te
faatae à i to
tàtou”
na
noa
haaraa,
na
Apooraa Rahi AMui i te
manaô faaitoito ia “Moruroa
atu te
e
piriraa teie ùputa, ia tàmau à i ta
na roto
i te
;
-ani-tuutuu-ôre-raa i te Hau faràni ia îritihia te
mau puè parau moè o te feià rave ôhipa e te
îteraa i to ràtou maî, ei maî ei taèro no roto
mai i te âtomi.
-faataaraa te Hau faràni i te tahi tauturu moni
na te mau ùtuafare e te ïteraa e, o ia te tumu o
teie àti riàrià e te pohe ta râtou e amo nei.
-te tamauraa i te mau
mana o
te
fenua, te
fârereiraa i te
mau
Hau faràni e i
pàtoi nei i te mau tâma-
tàatiraa atoà e
tamataraa âtômi na te
ao
nei.
No reira, ia au i te türamaraa ta te parau ta
tatou i feruri mai, e tià ia tatou e türama noa i te
nùnaa ia îte e ia màramarama o ia e, te vai noa
te
la
taèro âtômi i roto i te
ôpü no Moruroa e
Fangataufa, to taua te reira pohe. la àma to
tatou màramarama i pihaî iho i te feià i roto i te
mauiui e te pohe i te rave a te mauhaa faatupu
pohe.
te
Atua,
e taua
naô atoà mai ia i ta
Te hinaaro nei te
hitihia tàtou e te màrama¬
màramarama ra, ua haama-
ôpuaraa ora no teie nünaa.
Âpooraa Rahi Âmui e haapàpü i
to te nünaa
na
Màôhi e, aita atu vàhi e noaa ai ia
màramarama
na te
te faatià ia na ei nünaa,
no te patu i to na oraraa, maoti rà, to na ia haapàpü-faahou-raa i to na tààmuraahia i to na fenua,
ia itea ia na i reira te mau tàpaô no to te Atua here
ia
e
te ora, no
na.
la faaitoito ia to te huifaaroo
e
to te nünaa tàà-
toà, i te iteraa e, ta tàtou faufaa matamua roa e
àtuàtu, e aupuru e pàmm, o to tàtou ia fenua ta te
Parau
a
te
Âtua e
ani mai nei ia tàtou ia here faa-
hou. Eere rà, nà te fàito rahi o te moni e niniihia i
nià i to tàtou fenua e faaora, mai ta te tahi pae e
hinaaro nei ia vare te nünaa.
Te haamanaô atoà mai nei rà te Parau
te
a te Atua,
fenua, to tàtou ia màôhiraa, ta te Atua ia horoà
ôhipa
noa i te huru o te Metua i ta na mau pipi,
hoê à ia e ta te fenua e faaite noa mai ra ia tàtou i
teie mahana ; te here e te aroha o te Atua i te taata.
E te reira huru i to te
Atua, te parau atoà mai ra ia,
faatupuraa i to na hinaaro i
tuhaa ta tàtou i roto te
nià i teie fenua.
e
Te hoê
o
te mau
tàpaô
no to te
Atua here i te
Âpooraa rahi âmui, e pii i to te huifaaroo, i to te
nünaa tààtoà ia mau faahou i taua tiàmàraa ra i
horoàhia e te Atua ia na. Aita hoî e nünaa iôa ôre,
aita e fenua iôa ôre. Te haapàpüraa i to tàtou iôa i
mua
i te Atua, e i mua i to te ao, o ta tàtou ia
pàho-
reira
te
horoàraa i te
ràpaè nà roto i teie à ràveà.
pàtoi ètaèta nei te Âpooraa Rahi Âmui i te
ôhipa e ravehia nei e te mau ôna rarahi i te hoo¬
na to
te
raa e
faturaa i te iôa
o
te
fenua mai ia
Teahupoo, Tahiti, Popora, na reira atoà ta tàtou
mau faufaa tupuna mai te monoî, te nono, te
tatau.
Te
pàtoi atoà nei tàtou i te hooraa e te faturaa
ôna i te ite e te paari o te màôhi. To tàtou
faufaa tupuna te reira na tàtou.
te mau
e
te
e
i te here
noraa
mâohi
nunaa
o
te
Atua.
I mua i te mau àrepurepuraa
poritita e tupu nei
nià i to tàtou fenua, te pii nei te
Rahi
Âmui i te nünaa ia îmi tuutuu ôre i te tupuraa o te
Âpooraa
parau
Parau
o
te
tià e te hau ia au i ta te màramarama o
a
fifi
tàtou
te Atua
o te
e
türama mai
ràau taèro
e
ra.
I
mua
i
te
i te ûànaraa
faaôhipahia nei i nià i to
fenua, te titau nei te
Âpooraa Rahi Âmui i te
metua ia mau
faahou i to ràtou tiàraa metua, i
to te Ètàrètia tààtoà ia faaîtehia te here o te Atua e i
te mau mana o te fenua ia amo i ta ràtou hopoià,
no te tauturu e no te faaora i teie nünaa.
mau
Eiaha rà ia àramoinahia ia tàtou e, ua
vehe te
pôuri ia ô mai te màramarama. Te auraa,
aita te Atua i faaôre i te pôuri, e te tiaî noa atoà ra
te pôuri i te taime e tano ai o ia e rave i te vàhi e
tiàhia ra e te màramarama. Te màramarama, eere
ia i te tahi mea vai tàmau, te vai ra te màramarama,
Atua i te
te vai ra
hoî te
Te titauraa
pôuri.
a
te Patu ia tàtou i
te màramarama o
teie mahana, tàtou
teie nei ao, ia türama faahou ia te
parau a te Atua i te fenua e to na î, e ia faaitoito
tàtou i te nünaa faaroo ia hoî i te fenua ra, ia rave e
ia àmu i te faufaa ora a te Atua.
la faaitoito te
mau
ràtou faaîteraa i te èà
taata, te tiàmâraa ia ia màiri i te ida i nià i ta na
rahu e i nià i te taata. No reira, te hinaaro nei to te
na
Te
faatau aroha i te nünaa Màôhi. E mai ta letu hoî i
haapii
ôpani ètaèta-roa-hia te hooraa fenua nà
i te ràveà Internet
Poroî i te hui faaroo
rama o
tàpeàhia te ôhipa hooraa fenua i te fenua
la
roto
iôa
E to Màôhi Nui e, ua
|ÔA,
7-TE TAPIHOORAA I TE
ÎTE E TE PAARI O TE MAÔHI
nei no te pàruru i te nünaa màôhi no te mea tei
reira ànaè ta na faufaa e toe ra.
mana o te
te mau
ra
TE
tauturu
no
tàvini
o
o
te
Atua, ia türama ta
te ora o to tàtou nünaa. E
tàtou i te Atua ia tupu ta na ôpuaraa
e te nünaa màôhi i teie mahana.
faaora
tàtou
la haamaitaî mai te Atua i to te
Ètàrètia e
i teie
nünaa.
IA ORA NA !
KOUTAUNUI
I te ida
te
Apooraa Rahi Amui
Taiàhaè, i te 29 no tiurai 2007
o
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 27
de
Communiqué
du 123ème Synode
l’Eglise Protestante Mâôhi
1 e mau tamarii tei rauti te naamonraa
Le
123^^^ Synode de l’Eglise Protestante Madhi s’est
mière fois,
déroulé, pour la pre¬
dans le 6^^^ arrondissement, du samedi 21 au dimanche 29 juillet
2007.
Supérieur se sont tenues du lundi 23 au ven¬
2007, dans la salle omnisports de PATOA à Taiàhaè Nuku-Hiva
Les séances de travail du Conseil
dredi 27 juillet
REMERCIEMENTS AU
6*^™® ARRONDIS¬
Eo Enana
To te Henua Enana, to te Fenua Enata to te
Tuamotu e hakatu tiàtohu ko tou no te tau tama
Atea
me
Atanua i hakatu i te haè i ùka
papa O te moana
te anaunau a
nui
o
te maama me
i hua haè nei.
E te tama ènana nei e, e haè te
koe. E haè i kaneaia no to koe
28
o te
hiva. Ua ôko te tau ètua i
Àtea i vaièi ai àtou i
te tuhuka no te kaneaia
no
a
èkaèka
a
te
SEMENT
a
hakameitaî i te Etua. O Ua-Pou
pou, o Hiva-Oa te oka nui, o Nuku-Hiva te
tuutuu, o Fatu-Iva te timaù, o Tahuata te tahu i
te ata uà, O Ua-Huka te hakataitaï i te huaa haè
kaiè,
Veà Porotetani n°l / Atete
-
E haè, e haè no te moù, e haè no te pohuè e
haè ètua, e haè ènana. E fenua, e fenua kanahau,
e fenua tapavaù e fenua no te pohoè e fenua no
te ètua e
fenua ènata. Ua taa mai to èo, ua mave
mai ôe, ua aupuu, ua
Henua Enana
pohuèïa,
nei.
a
Tetepa 2007
tafai
Koù, koùhei, koùtau-nui.
ua
maôna te ènata.
Le Conseil
Supérieur adresse
ses
remercie¬
fidèles du Henua Enana, du Fenua
Enata et des Tuamotu-Gambiers. Vous êtes les
véritables descendants de Atea et Atanua qui
ments
aux
érigèrent la maison
le socle de l’océan de
Hiva. Chers enfants, le Fenua Enata et le Henua
sur
Enana sont votre demeure
Ua Pou est le
:
pilier,
Le Conseil
lieu de
été bâtie pour que vous
paix et de vie, où vivent les dieux et les
une île belle, verdoyante, source
de
vie, terre des dieux, Henua Enana. Votre voix
est parvenue, vous nous avez souhaités la
bienvenue, vous nous avez accueillis, vous nous
nourris et rassasiés. Grand merci.
remerciements
Supérieur tient à adresser ses
aux fidèles des archipels des
Tuamotu-Gambiers ; vous vous êtes rassemblés
dans la maison de Atea et Atanua. Depuis cette
année et pour
constitués en
la première fois,
vous vous êtes
arrondissement. Vous êtes
différents des autres
en
raison des diversités de
mode de vie ; vous ne considérez pas
votre mission uniquement sous l’angle du pro¬
votre
testantisme mais
avec une
vision
plus
commu¬
nautaire, oecuménique.
Que le Seigneur soit loué, toi qui donnes la
force et le courage à tes enfants, aux jeunes, aux
aînés, aux diacres et aux serviteurs de Dieu
ainsi qu’à vos familles. Que vous soyez remer¬
ciés pour votre aide précieuse.
Le Conseil
autorités
Supérieur tient à remercier les
municipales de Nuku-Hiva, son Maire,
monsieur Benoît KAUTAI, son conseil munici¬
pal, qui
nous ont
lisés pour le bon
Le Conseil
Supérieur manifeste sa joie
Jean-François
accueillis et qui se sont mobi¬
déroulement du Synode.
Supérieur remercie également
monsieur Léon LITCHLE, Maire de Ua-Huka
et la population de cette île pour leur accueil.
Voici le thème
«La
qui a accompagné les travaux
Synode de cette année ;
Lumière, c’est la Vie du peuple
aujourd’hui».
Le Conseil
Supérieur a décidé que ce thème
la pastorale et les rencontres diaecclésiales pour l’année 2008.
est retenu pour
conales et
Jésus dit
Je suis la Lumière du monde »,
: «
disciples : « Vous êtes la Lumière du
monde ». Aujourd’hui, cette dernière parole
et
aux
s’adresse à
nous.
Dieu créa le monde et la lumière pour éclai¬
rer la terre et tous ses bienfaits en disant à
l’homme:
«Regardez
ce
qui est bon à
manger».
Lorsque Jésus arrive dans ce monde, la
qu’il nous dit
«Prenez, mangez et buvez»
Lumière du monde, voici ce
Dieu,
», attend que
lui. Il est l’essentiel
encourage à valoriser tous
retournions
de la vie et II
ses
:
Je suis celui qui est
«
nous nous
nous
bienfaits. Il
nous
vers
invite à accepter cette
richesse que la terre nous offre pour que nous
vivions. Nous ne pouvons pas vivre sans la
grâce et l’Amour de Dieu tel
gnent Jésus et la Terre.
que nous
l’ensei¬
L’Evangile de Jean affirme, la VIE,
« elle
vie, et la vie était la lumière des hom¬
mes », ainsi, mangeons les bienfaits de la Terre
pour comprendre la grâce et l’Amour de Dieu
était la
aujourd’hui.
LA PASTORALE DE 2007
Elle
a eu
lieu à TEAHUPOO, du 9 au 13
juillet 2007. Quatre thèmes ont été retenus
Ce voyage nous a
remis en mémoire une
page importante de l’histoire du peuple Maohi.
Certaines personnes, originaires de Raiatea et
Tahaa, ont été exilés sur Tîle de Ua Huka, pour
paroisses. Eglise Réformée de
de réflexion du
nous
Le Conseil
personnes avec
compatir à leurs souffrances.
REFLEXION BIBLIQUE
vivre,
hommes. C’est
avez
ces
France.
soyez-en fiers, soyez resplen¬
dissants et louez votre Dieu. Cette maison est le
y
souvenir de
nous
leurs familles et de
tion dans les
toit,
Tahuata d’où partent les premiers rayons du
soleil,
Ua-Huka garante de la propreté.
puissiez
mis de
FABA, Secrétaire exécutif au Service protestant
de mission ; le DEFAP, responsable de l’anima¬
Fatu-Iva forme le
a
l’indépendance de leur patrie face
française. Par amour pour leur
patrie, ils furent exilés ; ce voyage nous a per¬
d’avoir accueilli le pasteur
Hiva Oa est la poutre faîtière,
Nuku-Hiva constitue les traverses,
Cette demeure
avoir défendu
à l’invasion
-
le ministère
lumière de la
:
pastoral, tel qu’il se révèle à la
langue, du protestatntisme et de
la Parole de Dieu
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 29
la
question du ministère partagé d’un cou¬
ple de pasteur marié
le pasteur et la guérison
-
3.2
Pasteurs mis à la retraite
Cette année, le Conseil
Supérieur a accepté
départ à la retraite des pasteurs suivants :
-
le
les mutations de pasteurs.
-
-
Ee
Le Conseil
Supérieur a décidé de renvoyer
questions à la Comission Permanente.
ces
SYNODE DE
LA PASTORALE ET LE
2008
La Pastorale et le
Synode
se
dérouleront
arrondissement.
dans le
Le Comité de l’animation
théologique sera
chargé de conduire les réflexions bibliques.
I
LES
-
1. LES
AU
crés
-
-
-
-
Répéta TAUTAHANA
Gabriel TEMARIIAUMA, Tuteanaiva
Galbert TAHIATA, Tamahere
2. LES NOMINATIONS A L’ENSEIGNE¬
MENT PROTESTANT
Collège Pômare 4
Madame Annick LOMBARDINI est la
Monsieur
Rodney LIVINE est le directeur
adjoint,
-
Mademoiselle Marie RAAPOTO
sa
formation de future
poursuit
responsable d’établis¬
3. LES SERVITEURS EN FIN DE MISSION
3.1- Personnels
enseignants mis à la retraite
Après plusieurs années
au
accepté
de départ à la retraite dès
Supérieur tient à adresser ses
aux épouses et à leurs enfants de
les avoir soutenus durant leur ministère
au
sein
l’Église.
de
3.3
-
Décès
Monsieur Kahu TEHEVINI, aide pasteur
des paroisses de Hiva Oa, Tahuata et Eatu
-
Iva.
Supérieur tient à présenter
aux
ses
enfants et à la famille
endeuillée.
AU
MINISTÈRE
PAS¬
TORAL
4.1
-
A l’école
pastorale de Hermon
Six élèves pasteurs
font leur rentrée cette
:
1. Nohoraî TEAVE de Punaauia
2. Lewis
TUTAÏRI, lotua de Papara
l’Église,
service de
ont fait valoir leur droit à la retraite
de Vice-
santé, le Conseil Supérieur
sa demande
cette année 2007.
a
année
sement.
-
4.PRÉA TION
Ee pasteur William HAMBEIN, Taùhere
assuré son ministère depuis 1990 jusqu’à ce
a
Le Conseil
nouvelle directrice
-
ce
4ième arrondissement de 1995 à 1999.
condoléances
:
ce
jour. Il a
également assumé la fonction de Président du
remerciements
Supérieur exhorte ses serviteurs
remplir d’amour et de compassion et de
s’armer de patience dans leur service.
-
Ee pasteur Teàue TUHEIAVA
assuré son ministère de 1978 à
Le Conseil
Vincent MAHAA
se
Au
depuis 1973 jusqu’à
jour. Il a également assumé la fonction de
Président de l’Église de 1987 à 2003.
Pour des raisons de
du culte d’ouverture, ont été consa¬
ministère pastoral :
Le Conseil
de
a
ministère
son
a également assumé la fonction
Président de l’Église de 2003 à 2007.
cours
au
Il
pasteur Jacques IHORAI, Teraî
assuré
MINISTÈRE jour. Il
PASTORAL
Au
a
Il
INFORMATIONS
CONSÉCRATIONS
Il
:
Mesdames Ruta EAIVRE et Nina KONG
EOU, aides socio-éducatives de Maheanuu.
Madame
-
Véronique MARUOI, gardienne
des écoles protestantes de Papeete
Monsieur Marc PIROUE, professeur au
-
Lycée Samuel RAAPOTO
Monsieur Jean Lucien MARCEL,
et directeur adjoint au Collège
profes¬
Pômare 4
Monsieur Jean Michel ROUET, professeur et
Secrétaire Général de l’Enseignement Protestant
-
seur
-
Ua tauturu teie
30
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007
i te
àhipa
mau
tiàtono
o te fàriiraa,
e
tiàtono vahiné
i maitaï ai te âpooraa
3. Moerava TAUMIHAU de Vairaô
4.
Tepiu, Solange TIHATI-FANAURA de
Maroè Huahine
5. Marereva, Raînui
TEUIARAÏ
de
Vaitape
Popora
6. Manuia, Francesca TAUHIRO de Tubuaî
4.2
-
Faculté
théologique d’Auckland
Le pasteur
pagné de
sa
Marc POHUE, Teihotua, accom¬
famille, va poursuivre sa formation
de l’obtention de la Maîtrise
en vue
en
Théologie à la faculté tbéologique de Auckland
4.3
-
En France
La pasteure
Marthe TEMATAHOTOA,
Poetini, accompagnée de sa famille, part à
Strasbourg pour sa préparation d’aumônière
scolaire durant
une
année.
Ua
5. LE RENOUVELLEMENT
tere
ùtuafare to te Tuhaa 6 i Taidhaè
Taravao et Faaone
pasteur Stanley Tetuahiti
:
V
5.1
Le Conseil
Supérieur a élu le pasteur
Taaroanui MARAEA, Taarii, Président et le
-
2eme arrondissement
Faaa
pasteur Jean TEURURAI, Tehaapapa, VicePrésident de
5.2
l’Église
Protestante Mâôhi
Papeari
Supérieur a officiellement enté¬
riné l’intégration des branches d’activités dans
le Synode et dans la Commission Permanente
Vairaô
3ème
l’Église.
de
5.3
Pour la
Conseil
Les
représentants des branches d’activités
Synode ;
Et 4
nouveaux
membres
au
pasteur Mitema Tapati
pasteur Clet Tehuiotoà
arrondissement
pasteur Tepito Viriamu
:
4ème
arrondissement
Huahine
:
2^™^ arrondissement
charge du
à la charge du 2^^® arrondissement
:
:
Teàvaro
première fois dans la vie de l’Église, le
Supérieur a officialisé ses nouveaux
membres
:
Afareaitu : pasteur lotua loane
Maiào : Abdias Tehahe, élève pasteur, en stage
Les branches d’activités
-
à la
Punaauia
Le Conseil
-
:
au
-
:
Haapû et Maroè
Évangéline Tahiata élève
:
pasteure, en stage
sein de la
-
Commission Permanente ; la présidente du
Comité des femmes, le président du Comité
Tefarerii et Parea
Raiatea
Protestant à la Jeunesse et 2 membres du 6ième
arrondissement.
-
pasteur Henri Germain
:
:
Fetuna et Vaiaau
:
pasteur Jean-Marie
Teikiotiu
Opoa et Puohine : pasteur Arthur Taumaa,
pour une année, il continue à s’occuper de l’au¬
-
Le Conseil
«
Nous devons
et avec
de
Supérieur affirme
oeuvrer
foi dans notre
son
sonhait
ensemble de tout
Église, en
l’appel de Jésus à chacun de
:
cœur
se souvenant
mônerie scolaire
Tahaa
:
nous pour pro¬
clamer l’Amour de Dieu dans le
peuple Mâôhi.
Respectons et protégeons la liberté de l’Église,
en sachant
que cette liberté exprime la vérité et
l’amour de Dieu au sein du peuple. »
-
Faaaha et Haamene
-
-
Tiva et
Tapuàmu : pasteur Haua Manuel
Hipu : pasteur Tehuiarii Pifao
5ème
1er arrondissement
Avera-Rurutu
:
élève pasteure
Afaahiti
:
Vairea Terorotua,
pasteure Sandrine Hatitio
en
stage
pasteur Emile
Patio et
6. LES MUTATIONS 2007
Arne
:
Tehuiotoà
arrondissement
pasteur Gabriel Temariiàuma
Anapoto-Rimatara : pasteur Vincent Mahaa
Raïrua-Raivavae : pasteur Herman
:
Tamaititahio ôrometua
Veà Porotetani n°l ! Atete
-
Tetepa 2007 31
II
LES
-
DÉCISIONS
DU SYNODE
1. LE RENOUVEAU DE
Selon notre
L’ÉGLISE
nouveau nom «
Église
Protestante Mâôhi »,
réaffirmer, à
son
le Conseil Supérieur veut
Église, sa foi en Dieu et en sa
Parole.
Le Conseil
Supérieur invite les fidèles à
s’unir afin de revoir
sa
Confession de Loi et
sa
Constitution. Celles-ci les aideront dans leur vie
communautaire et dans le message qu’il entend
donner. Ce qui est important dans ce renouvel¬
lement, c’est votre participation car vous n’êtes
Te
gème
yème
pasteur Galbert Tahiata il va égale¬
s’occuper de l’aumônerie scolaire
,
:
pasteur Alain Maîtere
pasteur Guido Toofa
:
geme arrondissement
Nouméa
:
renouveau
va nous
;
la
éclairer et
conduire dans toutes choses.
Que le
aide à réaliser efficacement nos
actions pour son projet de vie en faveur du peu¬
ple Mâôhi et pour la manifestation de la Paix
dans notre Pays.
nous
nous
2. LES DROGUES
culture, la consommation et la cession de
en constante progression dans
La
pasteur Lery Temauriuri
Aumônerie
lumière de la Parole de Dieu
Seigneur
arrondissement
Béthel
c’est le souhait du
fidèles d’entrer dans la voie du
:
Tiroama
pas exclus de ce renouveau,
Conseil Supérieur.
L’Église Protestante Mâôhi demande à ses
arrondissement
Raïroa
ment
rauti i te pae o te maa
mau
stupéfiants sont
:
Lycée Samuel Raapoto : Katia TupaiaCollège Pômare 4 : Sabrina Teraïarue, élève
nos
îles.
-
pasteure
-
Uturoa
-
Maison d’arrêt de Faaa
Taîrua. Il
:
pasteure Répéta Tautahana
: pasteur Robert
s’occupera aussi du Foyer Socio-
Educatif Uruaî
-
a
Maison d’arrêt de Uturoa
:
pasteur Albert
Pohemaï
École pastorale de Hermon
Tupaia
l’Église
: pasteur
Henri
:
Trésorière
Ainsi que
invite,
«
le thème de cette année nous y
Vous êtes la lumière du monde », le
Supérieur exprime sa profonde préoccu¬
regard de la propagation de cette épi¬
démie qui contamine les élèves et les étudiants,
les jeunes gens ainsi que les adultes.
pation
-
La Cellule de la communication
:
pasteur
7. LES COMPTES
Les comptes
de l’exercice 2006 - 2007 et le
budget prévisionel de l’exercice 2007 - 2008
ont été approuvés.
Le Conseil Supérieur précise que la force de
l’Église réside dans l’esprit de don des fidèles
protestants pour porter tous ses projets. A toutes
les familles, recevez l’expression de notre pro¬
fonde gratitude.
-
Supérieur exhorte les fidèles
:
les initiatives visant à éclairer le
peuple sur les méfaits des drogues sur le corps,
l’esprit, la cellule familiale et communautaire;
A considérer le rôle de ses dirigeants comme
celui de sentinelles vigilantes à l’égard du peu¬
ple ;
A organiser un jeûne sur ce sujet ;
A valoriser en les relayant les diverses actions
des administrations et des associations.
Ainsi, le Conseil Supérieur invite le
Gouvernement à réfléchir
Tetepa 2007
sur
redistribution des richesses
le thème de la
le fenua. En effet,
sur
le dénuement pousse les plus démunis à considé¬
mal comme un bienfait pour leur existence.
rer ce
Veà Porotetani n°l / Atete
au
A encourager
pasteure Heiata Pifao
Lucien Tarihaa
32
poussé certains parents à consi¬
activités
comme un moyen pour par¬
venir à améliorer leur existence.
ces
Le Conseil
-
:
dérer
a
Conseil
Tama
A la direction de
Cette situation
3. LA
DÉNOMINATION DU
PAYS
Le Conseil
Supérieur exprime son refus caté¬
gorique quant au nom Tahiti Nui proposé par
certains hommes politiques. En effet, il ne res¬
pecte ni la liberté, ni l’identité propre à chaque
îlien qui réside dans notre Océan.
Le Conseil
Supérieur souhaite mettre en
l’unité du peuple Mâôhi en proposant
un nom
qui respecte l’unité du peuple dans sa
diversité. Un peuple, une Terre, une langue.
exergue
Voici le
nom
Le Conseil
retenu
:
Mâôhi Nui.
Supérieur
encourage ses respon¬
sables et la communauté des fidèles à porter et
partager le sens de ce
nom
qui reflète le projet
de vie de Dieu.
5.LE
sitif particulier pour les élèves des îles qui
dent à Tahiti durant les vacances scolaires
emploi rémunéré
pour
les enfants
en
rési¬
:
âge de tra¬
vailler, des formations spécifiques (couture,
cuisine, agriculture, pêche, etc...).
Le Conseil
Supérieur exhorte toutes les
familles Mâôhi d’accueillir les enfants des îles
de
et
ne
pas
les considérer
comme
des étran¬
gers, car ce sont aussi nos enfants.
De valoriser la commémoration de l’aiTivée de
l’Evangile,
aménageant le calendrier scolaire
planifier les vacances dès la pre¬
en
de manière à
mière semaine du mois de
LOGO DE
mars.
L’ÉGLISE
Le Conseil
Supérieur a décidé d’adopter un
logo pour remplacer l’ancre qui nous
représentait jusqu’à lors. Cette décision a été
conduite au terme d’une réflexion biblique
menée tout au long de la semaine avec comme
sujet : « La lumière est la vie du peuple,
aujourd’hui ».
nouveau
Aidons Dieu à réaliser
peuple qu’il
installé
a
sa
volonté dans le
sur cette terre.
Le Conseil
Supérieur encourage également le
Pays à défendre l’intérêt du
peuple mâôhi tel que son nom nous le rappelle.
gouvernement du
Lorsque Dieu créa la terre
4. LE CALENDRIER SCOLAIRE
celle-ci
Le Conseil
drier scolaire
doit être
au
Supérieur rappelle
le calen¬
qui
préoccupations.
que
concerne avant tout
centre
de
nos
Cette
question du calendrier scolaire ne doit
politiques
querelles
politiciennes. Il convient de consulter l’avis du
peuple, des parents, des archipels, car ce sont
avant tout leurs enfants qui rencontrent des dif¬
ficultés du fait qu’ils ne peuvent pas rentrer plus
eux.
Le Conseil
Supérieur exhorte le
Gouvernement
De
:
pas laisser seuls les enfants
vacances scolaires sans prévoir de
ne
charge. Il convient de mettre
en
Dieu dit
et la lumière,
éclairé les bienfaits de la terre. Et
«Regardez
:
l’enfant
pas servir uniquement les ambitions
et être un lieu de règlement de leurs
souvent chez
a
durant les
prise en
place un dispo-
Puis vint
de la
son
ce
qui est bon à
fils Jésus, la
manger»
personnification
Parole, qui dit : «Je suis la lumière du
monde».
Jésus utilisa les
produits de la terre en disant
disciples, en parlant du pain et du vin,
«ceci est mon corps, prenez et mangez ; ceci
est mon sang, prenez et buvez». Jésus et les
produits de la terre constituent l’amour et la
grâce de Dieu envers les hommes.
à
ses
Dans la
où les
produits de la terre
symbolisent la grâce et l’amour de Dieu, il en
est
la
mesure
ainsi des feuilles de bananiers, de ùru et de
palme de cocotier à l’égard du Mâôhi.
Un
logo est une représentation d’une chose
par une autre. La terre et ses bienfaits appartien¬
nent à Dieu. Mais nous ne pouvons pas utiliser
toute son œuvre pour symboliser notre Église.
Seule une partie suffit à nous rappeler l’ensem¬
ble. L’homme ayant été créé à l’image de Dieu,
son existence ne peut s’envisager en dehors de
ce
contexte.
Si notre identité protestante nous a servi pour
nos orientations, et notre refus face à
toute chose qui ne reconnaîtrait pas la gloire de
éclairer
Dieu et
vérité
la
paari mai teie
lia
âmui
au
mau tamarii, e parau raton e
i roto i te ARA i Taiàhaè
justice, sa Parole nous indique que la
provient de la terre et que la justice des¬
sa
cend du ciel.
Veà Porotetani n°l / Atete
-
Tetepa 2007 33
Si
acceptons le fait que les richesses de
constituent la vérité, Dieu l’approuvera
nous
la terre
comme une
Ce
bienveillance.
par ces trois feuilles est
notre confession de foi. Il témoigne de notre
logo représenté
croyance protestante
pourrions survivre
Voici
une
dans le fait
Lui.
que nous ne
signification du logo
La feuille de bananier
:
représente la paix
de maintenir les rencontres
avec
les autorités du
Pays et de l’Etat français ainsi qu’avec toutes
les organisations de lutte contre les essais
nucléaires dans le monde.
C’est pour cela que, grâce à l’éclairage de la
Parole que nous avons abordée cette semaine, il
convient à notre tour d’éclairer le peuple sur la
sans
autre
retombées radioactives.
pour
le Mâôhi ;
La
présence continue des restes radioactifs à
Moruroa et Fangataufa, c’est notre mort. Que
notre lumière luise auprès des personnes souf¬
palme de cocotier symbolise l’amour
qu’il représentait le pouvoir. Les envoyés
du chef de clan dans le peuple portaient cette
palme qui les protégeait. Pour ce qui nous
concerne, notre seul pouvoir est d’accepter
notre identité, notre langue, notre culture, nos
frantes et décédées des suites des essais nucléai¬
coutumes, notre nourriture. C’est aussi notre
droit.
terres
alors
symbolise l’amour d’un
parent envers ses enfants. En période de séche¬
resse, il offrit son corps comme nourriture à sa
progéniture. Son vœu se réalisa. Ainsi, le ùru
représente l’amour de Dieu.
résumé,
la terre,
logo représente notre lien
mère-patrie du Mâôhi.
ce
Voici le message que porte
les:
avec
les trois feuil¬
Aimez votre identité ;
Aimez votre terre ;
mortels.
7. LA COMMERCIALISATION DU PATRI¬
MOINE
IMMATÉRIEL
Il convient de mettre
est
La feuille de ùru
En
res
DU
un
MAÔHI
terme à la vente des
dans l’intérêt du
la seule richesse
peuple mâôhi car la terre
qu’il possède encore.
Il
importe d’interdire les offres de cession de
ainsi que les offres d’emplois offertes au
public par l’intermédiaire de l’Internet, afin de
terres
les réserver
au
marché local.
Le Conseil
Supérieur exprime sa ferme
opposition à l’égard de l’attitude des grands
groupes commerciaux qui s’approprient les
noms du pays tels que Teahupoo, Tahiti, Bora
Bora, ainsi que certains produits issus du savoir
ancestral tel que le monoi, le nono et le
tatouage.
Il
Aimez les dons de Dieu ;
Aimez Dieu la source de Vie,
tériels du
la
connaissance et la sagesse.
qui nous donne
paix, le respect et le pouvoir.
Il nous enseigne encore une fois l’amour et
la grâce.
s’oppose à l’appropriation des biens imma¬
patrimoine Mâôhi qui constituent la
Ayons le courage de défendre nos valeurs
représentées par notre logo.
telles que
6. MORUROA E TATOU
Le Conseil
Supérieur réitère_ son soutien à
TÀTOU dans son
la manifestation de la justice et de
l’association MORUROA E
combat pour
la vérité :
l’État français
pour demander avec insistance à
d’ouvrir les archives secrètes relatives
aux
anciens travailleurs afin de faire reconnaître
leurs maladies
comme
profesionnelles
car
issues de contaminations nucléaires ;
l’État français de prévoir une
indemnisation des familles victimes des essais
de demander à
nucléaires et des souffrances
34
engendrées
Veà Powtetani n°l / Atete
-
par
les
Tetepa 2007
Te faaineine ra no te
hoî
III
-
Message du Synode
Au
peuple Mâôhi, toi qui es éclairé par la
lumière et cette lumière te rappelle son projet de
vie pour toi.
Le Conseil
Supérieur souhaite affirmer au
peuple Mâôhi qu’il n’existe aucun autre lieu où
tu trouveras la lumière et la vie pour que
deviennes
un
peuple,
pour
les
pour
comme
que tout
le font croire certains pour
rappelle
la Terre
Mâôhi, c’est ce que Dieu nous
offre. Jésus a enseigné à ses disciples le rôle du
Père, c’est aussi ce que la Terre nous montre
tous les jours, l’Amour de Dieu envers les hom¬
nous
que
et notre identité
mes.
Ainsi,
nous avons
liser la volonté de Dieu
Un des
la responsabilité de réa¬
sur
hommes, c’est la liberté de
l’Amour de Dieu
nommer
envers
pour
cement Dieu
a
leurs responsabili¬
à proclamer
assumer
l’Église
les autorités d’assurer leurs
et
aider et
sauver ce
pice
les
les choses
peuple.
pas que, au commen¬
introduit la Lumière dans les
supprimé les
ténèbres, les ténèbres attendent le
pour occuper
l’espace laissé
Lumière. La Lumière
a
été créée
moment pro¬
la
après les ténè¬
par
bres, la Lumière existe, les ténèbres aussi.
La Parole de Dieu éclaire la Terre et
ses
richesses. Ce que
le Seigneur attend de nous
aujourd’hui, nous qui sommes la Lumière du
monde, est d’encourager les fidèles à retourner
vers la Terre, à
prendre et à consommer les dons
de vie de Dieu.
Les serviteurs de Dieu doivent trouver la
force pour
éclairer,
leur témoignage, le che¬
peuple. Aidons le Seigneur à
dessein pour nous peuple Mâôhi
par
min de la Vie du
réaliser
cette Terre.
signes de l’Amour de Dieu
à
parentales, toute
ténèbres. En clair. Dieu n’a pas
toi.
tromper le peuple.
La Parole de Dieu
tés
Cependant, n’oublions
le peuple
reconnaissent que le bien le plus précieux à pré¬
server, c’est la terre, que la Parole de Dieu nous
invite à aimer. Ce ne sont pas les sommes énor¬
mes qui sont versées dans le pays qui vont nous
donner la vie
l’importance des problèmes de dro¬
dans notre pays, le Conseil Supérieur
exhorte les parents
construire ta vie,
signes de l’Amour de Dieu
Que les fidèles ainsi
gues
obligations
tu
c’est de réaffirmer ton attachement à la terre, ce
sont
Face à
son
aujourd’hui.
Que le Seigneur bénisse
l’Église et ce peu-
(la création et les hommes). Aussi, le Conseil
Supérieur tient à interpeller ses fidèles, tout le
peuple, à reconsidérer la Liberté que lui offre le
Seigneur. Il n’existe aucun peuple sans nom,
aucun pays sans nom. Afin de lui témoigner
l’Amour de Dieu, nous confirmons le nom de
notre pays
Face
sans
du Conseil
Supérieur,
Taiôhaè, le 29 juillet 2007.
nom
troubles
politiques dans notre pays,
Supérieur exhorte le peuple à trouver
relâche la manifestation de la vérité et de
la Paix
nous
Au
devant le Seigneur.
aux
le Conseil
KOUTAU NUI
comme
la Lumière de la Parole de Dieu
éclaire.
Veà Porotetani n°1 ! Atete
-
Tetepa 2007 35
E te tama Enana
Mea
nu
rota
i
Te
HAKA
ta te nunaa
^
nei e
faeûteraa mai ta raton
part
E te tarm ènana riei e, e haè
teMmm Enam no koe. E haè i
küneakerpj& koe pohue^^ u
tcmau
taiîïàt^ te taala nca c, c lai
pmwd ]inata^fe.] jtsüua ] iiiana no
Hènüa
Fait partie de Vea Porotetani 2007-2008