EPM_Vea Porotetani_20060708.pdf
- extracted text
-
Porotetani
Te lunuaa ôiometua 2006 :
Te Faamdnfflaa e te Tâymiiaa
ni
1
1
I.
1
f
Te drometua, e rave ohipa oiana mua roa
Te èrometim e ta im dMpmma
Te faaineineraa
Te haapaariraa
le
Te Tiàrama de rEPM
La Bil:^e
Chouraqui
RS surfeurs'
La Bible
chopraki
(Reo (arani)
ATtAÏ
Pipiria tahiti
Gbd News Bibl/e
ânifançai
i murant
(Puta naînai)
wifh Concordante
I (Reo perefâne) /
.i Ci X
V
I
B-ll
Pipiria tahiti
(Puta rahi)
Concordance \
Ancien Testamen-f.
en
Hébreux
(Reo hepera)
i
%
ToipraapipîPij
E ncien
Concordance
Testament
en
Hébreux
(Reo hepera)
Parole pour tous
I
Sommaire
4/5
6
7/8
9/10
11
MENSUEL DE L’ÉGLISE PROTESTANTE MAÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
Te ôrometua, e rave ôhipa o ia nà mua roa
Te faaineineraa e te Tàviniraa
E aha te parau a te mau Tuhaa
Te ôrometua, e aha te türamaraa a te reo
Te ôrometua, e aha te türamaraa
a te
CRÉÉ EN 1921
Boîte postale. 113 --98713 Papeete, Taliiti - RF.
Tél. (689) 46.06.26 - Fax.'(689) 41.93.57
’E-mail : veaporotetani@epm.pf
^
^
^
^
#
12
13/24
^ Te ôrometua, e aha te türamaraa a te Fatu
0 Te ôrometua e ta na ôhiparaa
i roto i te Ètârètia Porotetani Mâôhi
Directeur-de Publication
Taarii MARAEA
*
Te ôrometua i mua ra
*
Te èuhe e te fàîraa faaroo
Ben POHUE
*
Te ôrometua e te ôrometua
Comité de Rédaction
*
Te ôhiparaa a te ôrometua
Rédactrice’en Chef et Maquettiste
Céline HOIORE
-
-
nùnaa
Secrétariat-Maquettisté
Céline HOIORE, Taarii MARAEA,
William HAMBLIN, Jacques IHORAI,
i roto i te vaamataèinaa
Thien-y TAPU, Marthe TEMATAHOTOA,
Jean TEURURAi, Turo RAAPOTO,
*
Sylvia RICHAUD, Daniel MARGUERON,
Robert KOENIG, Christian CHENE,
Te ôhiparaa a te ôrometua
i roto i teie nei ao
Moetu VAAIE, Heiata LUCAS
et la collaboration de
Émile MALÉ
E aha te tahi hidraa âmui i noaa mai
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie ; 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
Ênpression : Taliiti Graphics
Tirage : 4800 ex.
25/26
0 Faaineineraa : I te âua. Hou te âua
e
27/35
Photos : Veà Porotetani
0 Haapaariraa
E aha te tahi hioma âmui i noaa mai
36
BULLETIN
i roto i te Matahiti ïmiraa Ràveà
DE
Himene màu
RÉABONNEMENT
Prénom
Nom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2007 (lan -
10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Te ôrometua,
e rave
ôhipa o ia nâ mua roa,
Taarii a Maraea
E poroî teie na peretiteni i te rururaa drometua.
E parau ta te drometua.
E aha râ te parau e tano.
Teie rà, eere te
E nahea râ e riro ai teie
tauiraa, eere hoï te
mânaônaôraa ei tapura
tiàraa peretiteni anaè
ôhipa nâ tàtou ananahi?
te mea faufaa i roto i
Te tiàturi nei au e aita atu hoi
ta tatou tâviniraa. Te
râveà maitai roa no te haamaitai-
vai atoà ra te ôhipa ta
raa i ta tâtou
tatou e rave nei i te
maoti râ, nâ tâtou iho e hiô âmui
ôhipa ôrometua,
mau mahana tâtai
i te reira parau. No te mea, o
tahi, te pureraa i te
tâpati, te mau haapiiraa, te fârereiraa i to
tâtou iho terâ e ôhipa ra, e o
tàtou mau taata, te
tâtou e rave nei. E no te mea na
feruriraa i te oraraa o
te pâroita, te tuhaa, te
tâtou e feruri, te tiàturi atoà nei
ia vau e, na tàtou atoà e faanaho
tâtou te mea fatata e tei îte pâpü
i te mea e tano no te ôhipa ta
mau titauraa a te
e e horoà i
Te poroî a te Peretiteni Taarii :
Etârètia i ta na mau
faataa i te mau ôtià e tae ai teie
‘te Ôrometua, e rave àhipa o ia nâ mua roa.’
ôrometua no te faatu-
mau manaô i to tàtou i to na
Ehoa ino mà e, ia ora na roa i
te aroha o te Atua i to tatou
pu i ta na mau ôpuaraa, no te turu i ta na
faaiteraa i te hinaaro o to na
Te haamanaô ra vau, e tau
matahiti i teie nei, te raveraahia
te hoê rururaa mai teie te huru.
Ua feruri te mau ôrometua i nià i
Te auraa, eiaha e fiu
te arataîraa i te manad
i nià i te vairaa
ta tatou e hinaaro ra.
te faanahoraa o te tauiraa ôrome¬
tua
; te faanahoraa e 6 matahiti e
aore ia e 4 matahiti
; te maoro-
Fatu, etv...
peretiteniraa i roto i te hoê
Taua mau tuhaa atoà tê tià roa ia
tuhaa. Ua riro te reira feruriraa ta
haamaitai-atoà-hia no te tauturu i
te mau ôrometua ei tauturu rahi i
te nünaa i roto i to na faaroo e i
te Etârètia, te mau tuhaa, te mau
to na oraraa.
raa te
pàroita e i te mau ôrometua iho i
mua i te parau no to râtou taui¬
raa. Noa atu
i te tahi taime eita e
tae roa mai ta tatou i hinaaro.
4
tupuraa nâ roto i te ôhipa.
Aita rà teie parauraa e na
tàtou e hiô, na tàtou e faanaho, e
nei fârereiraa i teie nei ruru¬
raa taaê na tatou.
te mau aratairaa, e
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
faaère ra i te Âpooraa Faatere e i
te
Âpooraa Rahi Âmui i te hiô e
te tuatâpapa i te reira mau
manaô i to tàtou. No te maitairaa
o
to tàtou oraraa âmui e mea
maitai ihoà, ia faahoihia te mau
parau, te mau feruriraa i te vàhi
faaotiraa e haamanaraa.
Eiaha atoà hoi tâtou e tiàturi
noa e, no te mea te parau
nei
tàtou i te tahi manaô, te nâ ô-
atoà-raa ia tàtou e, ananahi poi-
poi ua mana te reira parau. la
pàpû ia tàtou e, te vai ra to tàtou
manaô, te vai ra te mau faaotiraa
e ravehia no te haapàpüraa i te
manaô e tano e faaôhipa, e te vai
mea âuahaati
ra te fëruriraa e nahea te faaôhi-
taime, te ite ra tâtou i te tahi area
paraa i teie mau manaô. Te
auraa, eiaha e fin te arataîraa i te
manaô i nià i te vairaa ta tatou e
rahi e vai ra i roto i teie nünaa e
hinaaro ra.
faaite noa mai ra ia ua atea o ia i
atoà nei tâtou e, i mua i te Fatu o
ta tâtou faaiteraa e i ta tâtou tià¬
te Etârëtia, aita tâtou i hau atu i
turiraa.
te tahi mero, maoti te tiàturiraa
No reira teie hepetoma ruru-
nei ia na. E i te tahi
ta tâtou faaiteraa. E ia faahiti hoi
tâtou i te parau no te area, te
raa, e titauhia ia tatou ia parau-
parau, ia matara mai terà mea e
vai noa ra i roto i te ôpù. Eere râ
hoi na te Metia.
No reira, noa atu ta te Etârëtia
haafaufaaraa i te ôrometua i roto
i ta na mau faanahoraa, te ite
ta te Etârëtia i tuu i nià ia tâtou
No reira, e imi ia i te mau
no te mea ua faaineinehia tâtou
ràveà e î ai te area, e imi i te
no te rave i te tahi
i to te tahi parau e
aore ia no te hiô i ta te tahi ôhipa
ràveà e fatata faahou ai tâtou i
tahi i ineine i te rave tirârà atu ai.
e i to te tahi
ia to roto noa i te mau tere ùtua-
no te parau
huru. E faariro râ i
teie nünaa. E te reira parau, aita
ta tatou parau ei tumu parau
fare ta tâtou e rave, tei roto atoà
fëruri nà tatou a nehenehe atu ai
râ i te faatanoraa i ta tâtou mau
ia faariro ei faanahoraa ôhipa i
faanahoraa i te huru o te nünaa e
te mea ta na e màramarama mai.
roto i te Etârëtia.
ôhipa të ôre te
Te poroîraa
No reira, te manuiaraa o teie
rururaa, tei ia tâtou ra ia. Tei ta
tâtou tuuraa i to tâtou âau, to
tâtou manaô no te haamaitai-
âmui-raa i ta tâtou ôhipa. Eita e
No te tauturu ia tatou i roto i
ta tatou mau fëruriraa teie e 3
parau te tià ia tatou ia haamanaô
tâmau.
Nâ mua roa no tatou iho ia
te mau ôrometua.
la pâpü ia tatou e no te
faatere i ta na mau tapura
ôhipa, e tiàturiraa
au i ta tâtou aratairaa
Etârëtia, te riro nei te
te haere mai e rave i te reira, e
eere noa ia terà mau taata i
tereraa o te Etârëtia e horoà noa
Paôfai, e aore ia terà mau piha
ôhipa i Paôfai. Te Etârëtia, terà
mai i te faanahoraa nà roto ànei i
tià ia tâtou ia tiai i te tahi atu no
aore ia e tiàturi tâtou e
te raveraa i te mau faaotiraa.
âmuiraa taata ta tâtou e parau
Te tiàturi nei au e nà
“
Te drometua,
e rave
matara mai te tahi mau
faanahoraa âpi no të
dhipa o ia nâ mua roa
tauturu i ta tâtou mau
E mea titauhia ihoâ ia ia na
ôhipa ôrometua ta tâtou
ôrometua ei tià no te
ia rave i te mea ta to na fatu dhipa
Etârëtia i te mau vâhi
e faaue ra ia na.
atoà ta na e ôhipa.
e tano e tuu
atu i mua i
te Apooraa rahi âmui a
riro atu ai ei tapura
”
ôhipa âmui na tâtou te
Eiaha i te mea e, ua
mau
horoàhia ia tâtou te tahi mana
taaê. No te mea râ e rave ôhipa o
ia nà mua roa. E mea titauhia
ihoà ia ia na ia rave i te mea ta to
na fatu
ôhipa e faaue ra ia na. A
piti, no te mea, te fàîraa faaroo a
te Etârëtia, ua riro atoà ei fàiraa
faaroo nà na. Ua faaineinehia o
ia no te haamàramarama i te
taata i te auraa no te mau faana¬
horaa e te mau aratairaa a ta na
Etârëtia. Tei ia na ra taua îte ra e
te reira ite ua riro ia ei mauhaa
na na no te faatere i ta na
nà te faa-
roto atu i teie rururaa, e
rahi to te Eaatereraa o te
Etârëtia i nià ia tâtou. la
Te toru, te Etârëtia ia e ta na
faaiteraa
A haamanaô tâtou, te Etârëtia,
ôhipa.
Te piti, te huru ia o te nünaa
o ta na i hinaaro i te tâvini
Eiaha hoi ia moèhia ia tâtou e, te
huru o te nünaa ta tâtou e tâvini
nei, eere ia e faaea noa i nià i te
tahi mea taui-ôre. Te taui nei râ
o ia ia au i te tauiraa o te mau
nei, te « Etàrétia porotetani
mâdhi
».
Mai te tamarii e tae atu
i te ruhiruhia. Mai ia tâtou te
mau ôrometua e te taata
pàroita,
ôrometua e to te
Etârëtia tààtoà.
E mea maitai atoà râ ia hiô
mai tâtou e, e aha te maororaa e
tano ia tâtou ia tuu no te rave
terà atoà aita i papetitohia. Tei
faahouraa i teie huru rururaa. E
roto tâtou i teie pupu taata te
mea maitai eiaha tâtou e tiai e ia
ôhiparaa. Te ôhipa nei no ràtou e
no te taata atoà i rapae mai i teie
pupu taata. To na aratai o to
tâtou ia Eatu, te Metia ra o letu.
15 te matahiti i reira e feruri faa¬
hou ai e rave i te rururaa mai teie
te huru. Eita atoà hoi e tano ia
rave i te mau matahiti
atoà.
E titauraa ta teie Eatu i teie pupu
la maitai roa i teie hepetoma,
taata. Ta na titauraa, eere ia no
ia tauturu mai te Fatu o te
teie noa pupu taata, no te taata
e
atoà ra râ ia ite i te Parau maitai
ôhipa ta tâtou e rave nei i ta
tâtou mau fëruriraa.
Hau, ia fànaô i te ora
tei faaitehia ia tâtou, ia faaroo e
ia haapaô i ta na parau.
no to na ra
Nà roto i teie pupu taata, te
Etârëtia, te riro nei tâtou ei rave
ôhipa nà te Fatu o te Etârëtia oia
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
5
Te Faaineineraa e te Tâviniraa
E tumu parau tei ferurihia e te mau orometua i roto
i ta na rururaa i Tahaa i te matahiti 2005.
Ua tâuàparauhia i roto i ta na rururaa drometua
2006 i Mahina, ua haapotohia i roto i teie veà.
oraraa e to râtou
I.FAAINEINERAA
ùtuafare hou a
tomo ai i roto i te Aua.
5. Te orometua e te mau
tauturu
1. Heremona
Te oraraa fenua
Te faaineineraa haapiiraa
Màmà i nià i to na fenua. Te ora¬
turu :
Heremona
raa fenua e te fifi o te fenua
*
ta na tauturu âvaè.
Faaineineraa i te feià e haere i te
mau manumanu
*
te tahi mau tauturu taa ê
*
te hoa e rave i te ôhipa.
te parau
: ia fânau te
Te ôrometua e te parau o te tau¬
:
te
âpi...
Aua.
la hiôhia te huru orometua e tano
3. Tùàtiraa i roto i te mau
*
e faaineine no teie nünaa to
orometua
reraa e te
tatou.
la tâuàparau te orometua e te
âvaè.
haamaraaraa, te faaôfaatoparaa i te tauturu
orometua.
Eiaha te reira e haapaô noa ia na.
6. Te tauiraa ôrometua
no te
Parauparau no te tautururaa i te
*
ôhipa taa ê (fare mai...).
tàatoà o te mau orometua ia ô i
ôrometua.
Te hoa o te orometua, e rave i te
roto i te faaâpiraa i ta tatou
No te tauiraa ôrometua : e tâuà i
tahi faaineineraa taa ê.
Etàrëtia.
te parau o te metera âfata, te
n. TÂVINIRAA
4. Te mau fifi
2. Faaineineraa taa ê
Faaineineraa orometua
mau
E feruri i te parau o te tauiraa
parau o te tamarii, te roaraa i
roto i te matahiti 4-6.
Te orometua i mua i te parau
1. Te orometua
e ta na
ôhipa
Te orometua e te mau fifi rau. Te
haapaôraa èê.
E hiô i ta tatou mau ôhipa.
Te orometua e te paturaa i te faa-
*
te haapaeraa i te àva taèro
7. Te faaturaraa
*
te haapoheraa taata.
*
te tàninaraa taata.
Mànaônaôraa i te mau ôrometua
e haere i te faaturaraa, te vahiné
*
te horoàraa i te mau mero.
îvi.
*
te tanuraa taata târehuhia, te
mohina rehu.
8. Te tômite rautî
*
te ôhipa inuraa àva,
*
te àvaàva taèro,
a te tomite rauti. E 2
2. Te ùtuafare orometua
*
te rahu a te Atua i te raveraa a
hiôhia ra
E feruri i te parau o te ùtuafare
te taata.
roo.
orometua.
E faaineine te mau pipi i to râtou
mea
*
te parururaa
*
te reo
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
Te ôrometua i mua i te haapiiraa
nàtura.
mâôhi
:
manaô e
Ta te tomite anaè te
tià, e hiô i te mau manaô o
temaupupu...
E aha te parau a te mau
tuhaa
No te ômuaraa i teie rururaa i Mahina, ua tuuhia
te tumu parau
Te faaineineraa e te tâviniraa ” i
roto i te mau tuhaa. Teie mai nei to râtou manad.
Tuhaa 1 (Teiva)
Faameineraa i Heremona : la faara-
Tuhaa 3 (Heitarauri v.)
Faaineineraa : Parau no te
faaàpu, te tàià, te tahuraa i te
ahimàa, te hàmaniraa fare.
vaîhia te mau haapiiraa a te Tômite
Rautï.
No te tau haapiiraa : E tàpeà noa e 4
matahiti te itiraa, ia hiôhia râ te ineineraa
pipi tâtai tahi no te haere i nià i te tahua
ôhiparaa. la ôre ia ineine, e faaroa à i ta na tau i te
âua (1,2 matahiti).
No te feià e haere i te âua pipi, ia hiôhia te pàpüraa
O te
O
to râtou oraraa i roto i
tej)âroita.
No te faaineiiieraa taa e : ia rave-pâpù-hia te
reira (Tâne / Vahiné). la haamaitaihia e ia faaitoitohia. No te mau hoa o te mau ôrometua, ia ravehia te tahi mau faanahoraa mai te pâpairaa i te mau
parau o te veà, te haaparareraa parau âpi, te haapii¬
raa faaroo, etv...
No te faaineine-tâmau-raa : ia haapâpü-mai-
Tâviniraa
la faahoihia ihoâ
!
te püfenua i roto i te fenua. E
rave i te haapiiraa no terâ tuhaa.
No te tahua ôhiparaa a te ôrometua, te vai ra te
pâroita ua matara i nià i te tahi mau mauhaa
ùpa, àhu, te tiare. Te manaô, ia âpee te ôrometua i
te faanahoraa matara i roto i te pâroita ta na e
mau
haere atu ra, eiaha e faahoi i mûri.
Tuhaa 4
i) Herehia : No te feiâ e hinaaro ra e haere
i te âua, hou a
haere ai i Heremona, e hiô i te
huru o te taata, te huru faainei-
taî-hia te reira i roto i te tuhaa.
'
neraa i roto i te pâroita. E hiô
faahou i te fâito matahiti o te feià
e haere i Heremona.
E faaâano i te hiôraa i te parau o te faaineineraa.
Te huru faaineineraa i Heremona, te vai ra te parau
Tuhaa 2 (lotua)
No te faaineineraa i te mau hoa : No te
feiâ i ôre i taeà-hia te tahi fâito e roaa ia
râtou, ia faanahohia te tahi mau haapiiraa
taa ê.
Te mau fifi. I te Tuhaa 2, mea rahi e ua
fifi, e e tano ia haapâpü i taua mau fifi rau,
no te imi i te râveà no te ôpere, no te tauturu ihoâ
rau te
ia tâtou.
No te faaroo
: te uiuiraa, no te paturaa i to tâtou
faaroo, ua ineine mau ânei tâtou i te tomo i roto i
te faaâpiraa ta te faatereraa e faanaho ra. Te manaô
tumu, e tano tâtou e faatùàti maite ia tâtou, ia tâuà-
o te faaineineraa e te fà o te faaineineraa. E hiô
No te faaineineraa i te mau hoa o te mau ôrometua,
e faaitoito ihoâ. No te mau ôrometua vahiné e haa-
fànauhia i Tahiti, e imi i te râveà ia faaea noa i te
vàhi, pâroita i reira te ùtuafare i te ôhiparaa.
No te mau fifi rau o te mau ôrometua, e tano e
faaineine maitaî i mua i te tahi mau fifi âpi e tupu
mai ra, mai te horoàraa i te mero.
.i->
" '
ii) Michel Faua
Mai te fare tàpeàraa, ia faainei-
ne-maitaî-hia. Na reira atoà to te
fare mai, no te fare rüau, te fare
te ôrometua, ia âparau te taeaè ôrometua, te
mau ùtuafare
\
la ravehia te faaineineraa taa ê.
parau.
Te tüàtiraa i rotopù i te mau ôrometua. la tâuàparau
üpoo îno, no te feià âpi e ôvere
ôrometua, ia hiô maitai, ia tüàti mai-
noa ra. E faaineine
tai. Te mea e îte-pinepine-hia ra, na tâtou iho te
atoà i te feià e
mau ôrometua e
faatupu ra i te fifi na roto i ta
tâtou mau parau. la tauturu te ôrometua e vai iho
ôhipa ra i roto i te faatereraa.
No te pàpà e te màmà e haere i te âua, e îmi i te
ra i te tahi
pâroita i terâ e haere mai ra.
Te horoàraa i te mau mero : E tâpiri atoà te
parau no te feiâ e taui ra i to râtou mero.
tâne e te vahiné hou a haere ai i te âua.
Te ôrometua e te parau no te « târehuraa »
i te taata pohe. E tatara maitaî i te auraa o terâ
tauiraa.
parau.
Te ôrometua e ta na tauturu
âparauhia.
: te tüàti ra ia
i te
feià e faaineine ra i te mau pipi i Heremona.
E faaineine atoà i te pae o te paturaa fare.
E tauturu i te ôrometua no te faaineine ia na no te
la tauturuhia te mau vahiné îvi.
Te faturaraa, e faaineine maitaî.
Tenohoraa : E hiô i te fenua, te nohoraa no terâ
ihoâ mau màmà ôrometua îvi.
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
1
Tuhaa 7 (Temarama)
Faaineineraa hou te âua : ia
Tuhaa 5 (Tuteanaiva t.)
Faaineineraa : Te parau no te
vâhi (fenua, taata, reo)
Te parau no te tâninaraa taata :
ia hiôhia te hiroà o te màôhi. la
au te mau mea e orahia ra e te
tahi mau taata râtere i te fenua
nei, ua matara râtou, âreà te tahi
pae mai te Tuhaa 5, aita ia i ineine i mua i te reira
parau.
y/
pàpù i roto i te oraraa pàroita.
Te tahi pae tei ineine i roto i to
râtou oraraa, ia au te mau pûîte i
roaa ia râtou, e tano e haafaufaa
i terâ mau îte. E faatano atoà ia
au te faanahoraa
I te âua
:
âpi.
la târenahia te mau haapiiraa ia au te
ravehia e te mau âua i Fiti. la ôre ia tâpiti i te mau
haapiiraa i roto i te mau pü faaineineraa i te ara.
No te tauturu a te ôrometua : e aha te manaô e
faaôre i terâ tauturu. Te tahi manaô, ia rave te ôro¬
metua i te tahi ôhipa ia au te mau ite e te àravihi i
roaa ia na e i te
tâpati e rave ai te ôhipa a te ôro¬
metua.
E faatura i te mau ôrometua vahiné îvi, tâne ïvi e
ia tauturuhia râtou.
OMea maitaî te mau haapiiraa atoà, ua haere mai
tâtou no te âpee i te haapiiraa ei tauturu i te ôhipa,
eiaha râ e haere mai no te faatito.
Tuhaa 6 (Marii t.)
Ua hiô mai mâtou i te vârua o
te taô faaineine, ua rave mâtou i
te parau no terâ haùti a te mau
tamarii, pere faaine, aore ra,
pere faanuu. Te auraa, te ine, ia
nuu, ia haere i mua, eiaha e
faaea noa i te hoê vâhi, eiaha e
tütau, ia haere râ i mua, titau â i mua. E ô mai te
manaô faaâpï. la ineine noa no te nuu, faaineraa.
Tuhaa 8 e te faatereraa
(Natupuài v.)
Te faaineineraa i Heremona, no
te ôrometua pàroita i teie taime,
te hiô-faahou-hia ra, te faaâpi-
hia ra te faanahoraa.
Faaineineraa i Heremona
: te faaineineraa
haapiiraa, eita ia e hope noa i Heremona, e türai
i roto i te tâatoàraa o to ôe oraraa e
ta ôe tâviniraa.
E vâhi e faaî i te roro, îmi, feruri, tuatâpapa, tataroa 0 na ia ôe
Te fifi o te ôrometua
: Aita e taaêraa i roto i te
ôrometua pâroita e to te faatereraa, i te pae ihoà o
te tonoraa.
ra...
Faanaho i te hoê ôpuaraa i roto i te pâroita (ture,
îmiraa moni). Ua rahi te ôpuaraa, ua naînaîhia te
moni... (Terai ôrometua) Te vai atoà ra terâ
manaô e, ia rave-âmui-hia te ôhipa, mea maitai
atoà ia rave rima roa, eiaha râ na te vaha noa.
la hiô-âmui-hia te parau o te faaineineraa mai te
tau i Heremona e tae mai i teie mahana.
la hiôhia te parau o te ôrometua, e faatano te ôro¬
metua ia na i nià i te Tuhaa i reira o ia e ôhipa ai.
Ei hiôraa, i te Tuhaa 6, eita e tano te mau huru
ôrometua ia haere i te Tuhaa 6. Te auraa, e vai iho
atu i terâ huru i te vâhi mea nà reira ôe i te haereraa mai.-
Te faaineineraa : Hou te âua, te
vai ra te Matahiti Imiraa Ràveà
tPupu âua pipi (Taîmetua t.)
(MIR), ia âmui te feià fàito pùite
Bac i te toeà, no te mea te îtehia
ra te taa-ê-raa ia tae
i te âua.
Aita ànei e maoro roa ia tiai roa
i te mau piti matahiti no te faaô.
No te ôpuaraa a te faatereraa e faatoroà nà tino e
piti, e imi i te ràveà no te haapaôraa tamarii.
Aniraa : la haere mai te peretiteni o te Tômite
Rauti o Turo a Raapoto e faatere i te haapiiraa reo
Màôhi i te âua, no to na àravihi i te pae no te hiroà
e te peu
8
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
tumu.
a
Te Orometua,
No teie tuhaa, e toru tûramaraa tei
hidhia mai :
* ta te reo,
*
*
ta te nünaa
e
ta te Fatu
Tehaapapa drometua
E
aha
Uiraa
te
tûramaraa
a
te
reo
: Mea nëhea te mau
mitionare i tac ai i te mâîti i teie
taà orometua no teie tiàraa?
mai te tahuà no te tiàraa ta tatou e
(Pupu 1 pâpà)
Oro
atua no te tamai, îte e te
paari
Metua
vairaa no te ora, teie ora
no te horoà ia, ia ora te tamarii
E tatararaa tei haapiihia e te tômite
rauti e tei matau-roa-hia i teie
:
parau. Ua faaôre te mau mitionare i
te Oro e ua faaôhipa rà i te taô i nià
i te tiàraa orometua.
Te uiui ra te manaô e, i taui ai te
mahana.
Ua tae râ te feruriraa i nià i te tumu
iôa, no te mea ànei eita te taô tahuà
faaôhipa i roto i te fare
pure, te vai atoà ra te manaô e te
tiàturiraa e, o letu anaè te tahuà
te mau mitionare i tuu mai ai i teie
mau. Terà te mau uiuiraa ta te pupu
taô, inaha, i vai na ta te mâôhi taô
i hiô mai.
e tano e
Iteraèra
taata e ôrometua to na tiàraa e te ôhipa ta na e rave
(Pupu 2 pâpâ)
ra e te auraa atoà. la
E taô hàmani, ORO e METUA
Oro
:
Paari. Taata tei î i te ite,
te mâramarama, i te parau no te
oraraa, no te nünaa e no te
fenua ; e taata atoà tei î i te
paari i roto i te mau tuhaa ôhipa
atoà faaàpu ànei, tautai ànei e te vai atu ra (tahuà
ànei)...
Oro : e parau atoà no te ôfaï, no te mato e te
mouà, te auraa, e taoà paari.
Oro : e iôa atua teie, ia vai te parau no te tura e te
parauhia «e pureraa, ôroà...»,
e ôrometua terà.
Uiraa : Ua tano ânei teie taà e aore ra e aha te
vàhi e faatano i nià i teie taà drometua. Te auraa, e
rave faahou ânei i te
tahi faaineineraa, ia faanaho
faahoLï i te ôhipa tâviniraa ia au i te auraa ta te reo
e horoà ra.
Te auraa, ta tàtou i ora noa mai ra, aita à i ravaî, e
parau àano roa teie, e aita atoà e màîti i te taata : o
tàtou te faatano i nià i te auraa o te reo.
Ei metua, ei tiai hoê roa, te Atua. Te auraa, eiaha e
tàpeà i te ora, e horoà rà no te tahi. Te auraa ia o te
ma.
Metua
Te tahi tavini no ananahi
: horoà i te ora, faaàmu, àtuàtu, ràpaau e
haapii. Te auraa, e ôhipa ta na e rave no te tahi e
aita i tàôtiàhia i nià i te fànau. E taata tei riro ei
ôriô mata e ei pü tarià no te tahi.
Rapi : ôrometua. Ua hope te mau mea atoà i roto
ia na e aita i tàôtià-noa-hia i roto i te tûnato, te
patu timà.
Ôrometua
: te itehia ra te tahi àrea i roto i terà
ôrometua. Eere tàtou i te Eatu o te ora ia au i te
auraa o teie taô ôrometua.
E Oro e METUA : e piti tîtauraa, e taata tei ôre
e feruri noa, tê tàmau rà i te imi i te ite e te paari, e
taata te imi i te ora, e te horoà i te ora. Te manaô, e
tàpeà terà iôa i teie mahana e a mûri atu, noa atu te
teiaha o te auraa o teie iôa.
!
Veà Porotetani N°59 i jul-août 2066
9
Tâuàparauraa
Taarii
:
E ui e e imi
nahea tatou e
tâpae ai i
reira. Mea
rahi te parau
ta tatou e parau
nei e aita e râveà tatou e haere
ai i nià i te auraa o te parau. E
ôhipa rahi te titauhia ra.
Tù mau tamarii o te haapiiraa tapati no Mahina
Tâpati :
te faahiti ra ôutou i te parau no
te atua Oro, te vai ra ànei te
tiraa i teie taô ôrometua.
i
tùà-1
|
No te tiàraa tahuà, eita paha e
j
tano e faaôhipa no te ôrometua,
i
te mea eita tatou e tahuàhia i
;
no
nià i te ôhipa ta tatou e rave ra, mai te tahuà vaa tei|
hope i roto ia na te ite e te paari no te ôhipa ta na e ;
|
lia parau tatou e, e taata tei î i te ite e te paari, e
|
tano e ui e ite i te aha, e paari no te aha. Mea ê ta
j
tatou mâramaramaraa i te parau, e mea ê ta tatou e
j
rave.
rave ra.
/
■
Ua farii-maitaî-hia mai to te rururaa
e te
Maehaa
paroita no Mahina
:
-
i
Te papu ra ia, hoê a tatou i mua i
teie parau, hoê à tatou tütonuraa i :
nià i to tatou parau. Ua matau noa.,.
rS
haapii, tatara i to ôe iho parau. Te
fâ, ia hoê à tatou i mua i teie parau.
tatou e, na te tahi e haere mai e
Teiva
:
Eita paha e
Eita e ôre o vau iho te tumu, ta ù vahiné, ta ù mau
tamarii, ta ù faanahoraa i roto i te paroita i ârea ai.;-^:;
faufaahia te
paari, te ite o
te taata, mai
te peu
aita te
faaroo i te Atua. Na te reira e
faataa ê i te ôrometua i te tahi
mau ôrometua.
10
Veà Porotetani N°59 / jul-aoûî 2006 ^
Te paroita no Mahina
E
aha
te
tûramaraa
a
te
nûnaa
Ua hid atoà mai to te rururaa i te
parauraa a te tahi mau fenua.
No te mau ôrometua, e faaôhipa ràtou i te
“hakaiki”, e arii ia. Ua uiui atoà no te aha te
mitionare i faaôhipa ai.
Ta te Rapa parau no te ôrometua, te “karakua”
taùna, te auraa, e tahuà, e taata tiàraa teitei.
Ta te Rurutu. e “àraïa”, te auraa e hoà uira. la uiui
e
aha te tumu i rave ai ràtou i terà taô, eere ànei tei
roto i terà manaô, na te ôrometua e faaara, a tupu
mai ai te ôhipa i faaarahia.
Tahiarii
: E tano e haapapu i te tahi parau no tera
Rurutu, « Te àraïa ». Na te ôrometua e
faaoti i te parau i ferurihia e te tàvana. la ôre te ôro-
taô
a
te
“... ta te Rapa : e karakua
...
ta te Rurutu : e àraïa ”
metua ia fârii, eita ihoâ e tupu. la hoà te uira, i reira
te pâtiri e faaroohia ai. Te mea ta tatou e haamanaô,
na
te farâni i haapii na i Heremona. Ua îte ê na to
tatou mau rùau i te mau parau paari o te fenua. Mai
hinaaro tatou e piri i te huru o terà mau
rùau, mea àtea à e mea rahi te toe ra ia tàtou ia rave.
te peu e
îteraèra, ôrometua no Mahina
E tano e haamata i te faaineineraa i to tàtou mau
taata i raro, i roto i te feià âpi e vai ra i roto i te mau
pàroita. Te tahi fifi, te varavara atu ra te feià paari e
mau ra i te mau parau o te fenua. E tano ihoà tàtou
e haamata i raro i roto i te pàroita.
Temarama : Te mihimihi ra i terà mau rùau, no te
mea, mea fàtata ràtou i te Atua. Eita vau e faahiti i
te parau o te faaineineraa, no te mea hoê noa tuhaa
i roto i te roaraa o te faaineineraa. Te parau rà o te
Atua ta ù e mànaônaô ra. Te tauiui ra te tau, te tere
Te mau tamarii o te haapnraa tapati
ra, te taui ra te feruriraa o te taata. Ta tàtou ôhipa e
rave ra i
teie mahana, e au mai te “ passoire ”, mea
rahi i te haamataraa e ia hope anaè, aita reà taata e
parau e toe mai. E tano te faatereraa e feruri i te
ràveà e fàtata ai tàtou i te Atua, e haapüai i te haa-
piiraa. Eiaha e tîtau ia taui i to ù huru, no ô roa mai
te reira i te Atua. A hea tàtou e haafaufaa ai i te
Atua.
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
11
E
aha
te
^
te mamoe i boro ai ?,
Uiraa
*
: No te aha
Ruta 14/25-26
*
*
E taata tei âpee i ta te tahi haa¬
loane 15/15
:
Tâuà
E taata tei fàrii e pee i te Fatu
E taata tei ite e ora o ia i reira
E taata tei horoà i to na tâatoà-
raa, to na tiàturiraa i te Fatu
*
te
a
piiraa, faaroo noa
Pipi :
*
tûramaraa
E taata tei fârii i te haapiiraa e
tei ineine i te pee i te Fatu.
Fatu
Iqane 21/14-17 :
Tiaï, Faaàmu
: la hinaaro ôe
ia ù, a rave i te ôhipa.
*
:
E taata tei horoà i to na ora ; e
taata tei faaàmu i te parau a te
:
*
E taata tei tiàturihia e ôe
Atua.
*
E hoa, e taata fàtata roa ia ôe,
*
E horoà i te mâa ia roaa te püai
aita e taa-ê-raa.
âpi.
Te tâuà
*
: To
pihai iho ia ù,.te
hoa here, tei tàmai eiaha ia horo,
E hiô i to tatou parau no te
haamàmà i te àti o te nûnaa, ia
eiaha rà no te vâvâhi.
mauruuru noa mai te Atua ia
tatou.
Tàuàparauraa
“
O leta anaè tei piihia e
àrometaa.
Orometua noa ata â tatou, e pipi noa
atoà tatou i mua i te Fatu. ”
«Natupuài v ; la au i
Tahiarii :
la hiôhia, te ôro¬
te mau taiôraa, te vai ra
te titauraa a te Fatu e ua
i
horoà rà i te tiàmâraa no
^
i
te mâîti. la hiôhia nà
nuuraa no te mau titauraa ta te Fatu e
I
I
horoà ra i ta na mau pipi.
|
I roto i teie mau taiôraa, aita hoê vàhi i
-
taiôraa, te îtehia ra te tahi
metua, e pipi noa
à o ia i mua i te
Fatu. E imi ihoà
ra ia
tàpae i nià i te
auraa o te taô.
faahiti ai letu i teie taô ôrometua. O letu
Tehau
anaè tei piihia e Orometua. Orometua noa
j
atu à tatou, e pipi noa atoà tatou i mua i te
!
: I pihai i
teie mau taô, te vai
atoà ra te parau no
te tàvini, ta te Fatu e
Eita
parau ra : «
Tâmuera
vau e parau
: I mua i nâ taiô¬
te tàvini i ite i ta to na Fatu e rave ra
raa i tuuhia
mai, ua titauhia ia
hiô i te parau o te pipi, te tâuà,
».
te metua tei ia na te tuhaa no te
tiai, faaàmu. Te manaô rà, aita
atu ia ôutou e tàvini, aore
.
I roto i te tahi tatararaa a te mau
rautï, te tàvini, e taata tei ite maitai i te
hinaaro o to na Fatu. çÿ-l
letu i topa aè nei i te tahi iôa i
nià i te hoê taata tei ôre i tae i te
fàito e tano ai ia na terà tiàraa. Ta letu, ua rave o
ia na mua roa i te mea ta na e titau ra i te tahi.
I mua i te tahi mau haapiiraa i ravehia mai, te
tàvini, e imi o ia i te ràveà ia màuruuru noa to na
fatu ia na. No tâtou, i roto i te tàviniraa te reira ta
tàtou e faaite.
Tehahe
I mua i teie mau
parau e matara
mai ra, aita ànei
te parau o te ôro¬
metua e marua ra,
e rave rà i te parau o
12 S; /
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006^
:
te pipi.
:L:j
Te ôrometua e ta na ôhiparaa
i roto i te Ètàrëtia Porotetani Mâôhi
Orometua
Te
*
Ta na ôhipa, tei roto ia i te huru o ta na e faaîte ra
i mua i te mau taata atoà (te porotetani e te mau huru
i
mua
ra
Eîta atoà o ia e mànaônaô i te parau no to na faaturaraa.
taata atoà).
*
*
E taata faaturahia e te mau taata atoà.
ne ia na hou
*
E taata faaroohia e te mau taata atoà.
Na te pâroita e te fenua no reira mai o ia e faainei-
haere mai ai i te âua pipi.
Ua îte o ia i te huru e te parau o to na fenua e to na
Ta na parau e parau ra, e ta na ôhipa e rave ra, eere
nünaa.
ia no roto i to na upoo e to na feruriraa, no roto mai
*
râ i to na âau e to na ôpü.
iho ôrometua e îmi i te râveà e tae ai o ia i te vâhi e
tonohia ra (te tahi hiàraa, no Mataîtaî dr, no te tiai i
Ta na mànaônaôraa rahi o to na ia nünaa na mua
I roto i te tonoraa, e aore ia i te tauiraa, na te reira
roa.
*
Te vai atoà ra rà te tahi
Uiraa
mau ôrometua tei îte i te
haùti e te f aaàta i te taata
te
e
pâroita. I roto i te
taime maitaî e i
roto i te mau taime fifi.
E îmiraa râveà ânei hoî
mau
no te tâmârü i te âau o te
taata.
*
to na pahi no te haere i
Maareva, e 3 mahana o
: Eere ânei e no to na mataù i ia e to na ùtuafare taà-
to na Atua o ta nai here, e no to na toraa i nià i te taupee i o
hoî faaroo i to na Fatu, i riro ai te
“Donald”).
*
E taata tei îte
i te
tupuna o te
drometua i mua ra mai teie te hum. mau
ôpü fëtii i roto i ta
na pâroita. (No to na
maoro i roto i te pâroita, ua îte maitaî o ia i te mau
paparaa
I mua i te reira huru o te ôrometua, te parau ra ia
taata atoà. No te mea atoà na na e pàpetito, na na e
te pupu e, aita te faaineineraa ôrometua i riro ei faa-
faaipoipo, e ia pohe na na atoà e tanu). Te parau ra
ia te pupu e, e îte fenua e e îte nünaa to na. E to na
îte tei roto ia i to na ôpü.
*
E mea mau e e mea tâmau ta na parau. Aita o ia i
îte e e aha terà mea e, e papa haamori.
E mea turu e e mea îte i te mau ôhipa a te fenua. E
îtehia o ia i roto i te mau ôhipa fàriiraa. -Vj
huru-ê-raa i te huru o te taata, ua faaravaï râ e ua
tauturu ia na.
*
E taata îte i te mau ôhipa atoà (faaàpu, ravaai, patu
fare, etv...)
*
E taata itoito e te püai i nià i ta na ôhipa ôrometua,
noa atu e
aita e tauturu ôrometua.
Tâuàparauraa
Teàue : Ua tuu
Viritua : Te haapiiraa a te ôrometua,
te àroraa i to na tino ia vi. Ta letu, i mua i
te vahiné Tàmaria, te faahiôraa i te huru
haamoriraa a te mau tupuna, ia vi ràtou i
mua i te haamoriraa
hape. Te reira paha ta
terà mau ôrometua i
te tahi manaô tumu i
'
mua i te parau no ta
ràtou tàviniraa. Te
tahi mau parau ta te
mau
fifi e tàpeà ia ôe », Koringo : « Eere te
Raapoto :
“
âua pipi te
fare maî ».
Eiaha na te m T^^hi atoà
parau i faa-
e
e
tàtou
rüau, ta Raapoto : « Eiaha na te
tâpeà ia de ”
roohia na :
Na te fenua
nômino i te pipi. I Heremona, ua iti
te mau haapiiraa no te mau mea e
titauhia ia tàtou ia rave.
titauraa,
te àroraa i te îno. Ta
E faatano i ta
tatou àroraa i nià i te
tàtou türuîraa i teie
mahana, ta te Etàrëtia, o
te pipiria ia. Na te parau
a te Atua e
“
hinaaro o te Atua.
arataî e e haa-
püai ia tàtou. E faatano tàtou i ta tàtou tàviniraa mai ta te
Fatu i rave i mua i teie vahiné. E vàvàhi i te mau tii, e tànina i te mau
ururàau mai tei ravehia e te mau tupuna. E faa¬
tano i ta tàtou àroraa i nià i te hinaaro o te Atua.
-'Jà
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
13
Teiki : O vau te hoê i ôre i
“
faahiti i to râtou parau, no te
mea e mau te ua, e
faaea te
te îte matamua o te tama
âpi, o to na ia fenua. ”
matai i ta râtou parau e ta râtou
pure. la hiô vau ia ù i teie mahana, aita i haere, aita i roaa terâ
lotua : Te vai ra te faufaa no
paari. E hinaaro rahi to te nünaa i te ôrometua e
mau ia na te ua e te matai. I teie tau, te piri ra te
ùputa fare i te râau i te raveraa a te tahi mau ôro¬
te hiôraa i te parau o terâ mau
ôrometua i mua ra, mai ia
Tiaihau i Mâtuita, o Mehao i
metua, ua horo te taata...
Pora Pora, etv. la hiôhia, eere na
râtou i parau ia râtou e, e ôrome¬
Hitiùra v : Te tahi faanahoraa i ravehia e to mâtou pâpâ
rüau, te tuuraa i teie parau
paari: O vai te ite matamua o te
tama ui âpi, na mâtou e
imi. Ta
pâhonoraa, te ite matamua o
te tama âpi, o to na ia fenua. Na te fenua e haapii
i te ite e te paari i te taata e ia vai te here e te
na
aroha i roto i te taata.
Tepito V : Te ôrometua i
iti o te râveà. O tâtou
i te tahi, noa atu te ite mata mai
faaueraa, e
haere, e hoi i te fenua ra.
Te
èuhe
e
râtou. Ua riro te ùtuafare o te ôrometua ei vâhi
faaàmuraa, faaoraraa, tautururaa i te taata, te mau
huru taata atoà.
Ua riro atoà ta râtou mau parau ei tauturu atoà, ei
faahapa i te faatereraa o te fenua i mua i te tahi
ôhipa i ravehia. la hiôhia, no te tahi o râtou,
na te mau tiàtono i faahiti i te parau o terâ mau
ôrometua. Te vai ra terâ parau a te tahi tiàtono no
te hoê ôrometua i mua ra e, « ua tùpai teie mau
mau
te oraraa o te taata ».Æ
i teie mahana, eita e pii faahou
ra. Ua tano terâ
râtou i hoiroà, te huru oraraa i faa-ôrometua ia
ôrometua i to râtou faaroo i nià i te âuri e maitai ai
feiâ mâiti ôre i te
taata, ia haere mai te taata, e
pii ihoâ. Mea here i te taata,
mua ra, e
noa atu te
tua, na te taata, na te nünaa i pii ia râtou e ôrome¬
tua. Na te ôhipa ta râtou i rave, te haapiiraa ta
“
ua
tüpaî teie mau ôrometua i
to râtou faaroo i nià i te âuri e
maitai ai te oraraa o te taata. ”
-i'.
te
fâiraa
faaroo
Te titauhia te drometua ia faaïte i te mea ta na e ora ra. Te èuhe, e
faaauraa ia i roto i te taata e te Atua. Te mea râ e îtehia ra, e faaauraa i te faatereraa o te Ètârétia. Mea taa ê te fâîraa faaroo, e matara
te tâatoàraa i roto i teie parau.
PupuSjpâpâ
(Taumata)
1. Te euhe :
E parau faaauraa i rotopü i te
taata e te Atua
E pâhonoraa na te hoê taata i
mua i te ôhipa e titauhia ra ia
na. la ê anaè, tei mua i te Atua,
ia tatara-anaè-hia te tiàraa, na te
taata ia e rave.
“
2. Te fâiraa faaroo
: O te tahi ia parau no roto
ia ù. E parau tei faaô ia ôe i roto i te parau
e i roto i te ôhipa.
la hape te hoê taata i ta na èuhe, ua hape atoà te
taata i hàmani atu i te parau.
roa mai
Aita e taa-ê-raa to te èuhe e to te fâîraa faaroo, e faaau¬
raa i roto i te taata e te Atua, no te faatupu i te hinaaro o
te Atua. To na faaôhiparaa, tei roto i te tâviniraa. ”
14
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
Pupu 6 pàpâ (Tamahere)
1. Te èuhe
2. Te fàiraa faaroo : E faaîteraa na te taata tâtai
tahi i to na tiàturiraa, to na faaroo a tahi i te Atua e
piti i te nünaa, te Etârêtia i reira o ia i te ôhipa-
E parau faaôhipa-noa-hia i roto
a
i te pïpiria, i roto i te rïturia
raa.
(pâpetito, haapâpü, faai-
moana
poipo).
Te manaô, e haapâpùraa te taata
èuhe ia na, e ôtià to te èuhe.
Ta na èuhe, e èuhe ia i te Etârêtia (fatu ôhipa)
Mai te tahi “contrat”, faaauraa ôhipa
No te mea e ture faaroo ta te Etârêtia ia na
Lia riro atoà ei faaheporaa ia na ia haapaô.
Te ôrometua : E taata tei noaa ia na te paari, e
taata horoà o ia i te ora i te taata.
Taa ê noa atu te auraa, hoê noa fâ ta te èuhe e te
fâiraa faaroo. Te fâ, te faatupuraa i te hinaaro o te
Atua.
Mea tano aè ei fâiraa faaroo no te mea aita te parau
i haafaufaahia i nià i te faanahoraa e tiaihia ra ia
na, ta na râ faaiteraa, e tâvini i te Atua, no roto roa
i te taata fâi.
Ahiri te fâiraa faaroo rituria moana e tano e faahoi
i te ômuaraa. .:i;ï
Tâuàparauraa
Mai te peu te hid ra tatou i te parau o te ôrometua i mua ra, ta râtou ia raveraa. E
tatou i teie mahana, na vai e faaîte ia tatou i te èà. Te tûramaraa a te reo, te àro-
metua, e taata tei î i te îte e te paari. Ua moèhia e, e taata atoà e arataï i te taata i
te ora, i roto i te maitaî. E tatou, tei nià noa ânei i te èà e tae ai i te ora.
Taehau
Tp tâtou fatu
ôhipa, o te Ètârètia Porotetani
:
Tahiarii
i te Atua, ta ù « E
» i te
EPM, e tâpeà noa e tae atu i te taime cita e mâraa
faahou, ia ôre ia fâi faahou, e faaea. Te vai ra te
faaea noa, aita e parau mai. Te fâiraa faaroo râ e te
èuhe i te Atua, e vai noa ia. E faaitoito i te tâpeà i
te « E », eiaha no tâtou, no te nünaa râ ta tâtou e
haapaô ra.
‘‘
r.;-;
Te tahi hiôraa,
Atua ia na no te haere i roto i
te hoê nünaa no te faaite i te
hinaaro o te Atua. la oti te
mâraa, ia ôre ia tià, e patahia i
râpae. Vai noa ai te fâiraa faa¬
roo
:
te perofeta lona, ua titau te
Mâôhi ia, e te èuhe, tei te EPM.
E ôtià to te èuhe, ia ôre ia
ôhipa i te ravehia, ua hope atoà
te parau o lona. I mûri mai, no te Atua te parau.
Hoê à no te ôrometua, ia pàpü tâtou i te titauraa a
te Atua ia tâtou, te reira ta ôe e rave, eiaha e haamau te manaô i nià i te mea i faanahohia, i pàpaihia. Eere te faatereraa te fatu o ta tâtou èuhe, o te
Atua te fatu o te titauraa.
la haamanao i te èuhe a te drometua i te taime o to na
haamauraa. E tora tuhaa e vai ra, te tuhaa matamua, e taata
haapii te drometua, te piti, e auraro i te faaueraa a te ètârétia, te toru, e faaitoito te drometua i roto i ta na tâviniraa. ”
lotua
:
Taarii : E faahoi ia tâtou i
nià i te hiroà faaroo i reira tâtou
i te niuraahia. Te mau mea atoà
ta tâtou i tâuàparau, na tâtou iho
i faahinaaro i te rave. E haamanaô tâtou e, e rave ôhipa noa
tâtou. la haamata tâtou i te haa¬
Te parau o te èuhe i
roto i te fâiraa faaroo, ta ù hiô¬
raa, ta ù èuhe, o vau noa. Ta ù
«E» cita e taui, o vau paha te
haere i râpae i ta ù «E». Ta ù
fâiraa faaroo, no roto mai i te
ôpü, e morohi noa o na. Te parau
o te
mâôhi, mai te peu aita to roto i to ù ôpü, cita e
riro ei fâiraa faaroo.
pâpü i te faanahoraa no te fâiraa faaroo e te èuhe,
te taiâ ra a riro tâtou i te ùme ia tâtou i te tahi fâito
eere i
“
E haamanad tâtou e, e
rave
dhipa noa tâtou. ”
to tâtou, ia au te hiroà faaroo porotetani. Te
parau no te tâviniraa, aita tâtou i hau te tahi i te
tahi. E rave ôhipa noa tâtou. Te parau no te fâiraa
faaroo, e fâiraa no te tâatoàraa o te nünaa.
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
15
Irot
Maitoà : Te èuhe e te fâîraa faaroo, i mua i te parau o te
faaineineraa i Heremona, te
manaô, e rave i te taime e haa-
pàpühia ai i te âua pipi, eiaha
paariraa.
la rave tatou i te parau o te fâiraa faaroo, e faaôre
ânei tatou i te parau o te èuhe, e aore ra e faaâpi
tatou i te parau o te èuhe mai ta tatou e hinaaro
faaâpi i te parau o te fâiraa faaroo.
Teie
te
tahi
: la tutonuhia te
fâiraa faaroo i nià i te parau o
te ôrometua, e rave i te parau o
te ite, te paari, te parau o te
metua. Te metua matamua râ,
fenua, eere te ôrome¬
tua, o te Atua râ. Na reira tâtou
i te haamata, e haere mai ai i nià i te fenua, e i te
taata, no te mea na reira te Atua i te horoàraa i
taua tiàraa metua. Te vàhi hau i roto i te èuhe, na
te taata èuhe e parau, e te tanoraa, e ômua na nià
i te faahoiraa i te parau i nià i te Atua.
i te parau o te ôrometua ua hope te mau
rà e tiai roa i te hopeà o te haa-
ra e
Teihotua
eere te
3loane
atoà, tei roto te haapii, te ite, te paari. Te
titauraa, no te taata e mau ra i te tiàraa, e titauhia
o ia ia mure i roto i te parau o te
nünaa.-^|;
mea
manaô
no
roto
Ohipa 26/29 : 29. Ua parau atu
mai
i
Rauû
te
Ohipa 27/29 : 29. E mataù aè ra
ràtou o te paiùma i nià i te toà,
1 .Te èuhe
A. Te heuraa taô
Te èuhe, e taô hereni “euch” tei
ra Pauro
Atua, eiaha o ôe anaè ra, o te
ua tuu atu ra ràtou
haamàôhihia. No roto mai teie
feià atoa rà e faaroo mai ia ù i
maha atoà i te reimuri, te hinaaro
taô hereni “euch” i te taô haa
teie nei mahana, ia fatata, e ia
ra ràtou ia ao.
“eucomai”, to na auraa e faaite i
to ôe hinaaro i te Atua, e faatae i
ta ôe pure i te Atua...
fàito roa mai ia ù nei, eiaha rà
Roma 9/3
teie nei tâpeà.
temahia vau e taa ê atu vau i te
2 Torinetia 13/9 : la paruparu
hoi màtou e ia püai ôutou, te
Metia ra, i ta ù mau taeaè, to ù ra
paraahia teie taô : Ohipa 26/29,
2 Torinetia 13/9, Ohipa 27/29,
ôaôa nei màtou i reira ; e te pure
atoà nei hoî màtou, ia tià roa
2 : E ta ù here e, te
hinaaro nei au ia maitaî ôe i te
Roma 9/3, 3 loane 2.
ôutou.
mau mea atoà ra, e
Te mau taiôraa i reira te faaôhi-
:
To ù ia hinaaro i te
:
i te tau e
E tià hoî ia ù ia àna-
fëtii i te haapaôraa i te tino nei.
ia ora to tino
mai to vàma e ora na.
2. Te fâiraa faaroo
A. Te heuraa taô
Te fàîraa faaroo, te faaîteraa i te mea e tiàturihia
ra na roto i te parau.
Te fàîraa faaroo marumetia, o te faaîteraa i te tià-
turiraa i te Atua te Metua, ia letu ta na Tamaiti e i
te Vàrua maitaî.
3. Te èuhe a te ôrometua ia
faaroo a te Etàrëtia e ta na fârii-
au i te Faatâhinuraa
raa i te auraro i te faatureraa a te
E 7 parau e anihia i te ôrometua
Etàrëtia.
pure ei ture ta na e haapaô.
A maha, mai te Metia i haere
mai e tàvini e anihia ia riro o ia
A piti, e anihia e faaau ia na i te
ei tàvini i te taata mà te màîti
haapàpü.
A tahi, te ôhipa a te Atua eere te
ôhipa e au ia rave e ia faaruè. Te
e
Parau a te Atua no te arataî i te
ôre.
taata i te Metia i roto i ta na
A pae, e anihia o ia e poro i te
taata e fàrii i te tiàraa ôrometua,
ôhipa.
matararaa hara, e aô, e tauturu i
ia îte o ia e te fàrii ra o ia i teie
A toru, e anihia e faariro ia na ei
te taata e e tàpeà i te parau.
tiàraa no te oraraa tàatoà. E ani¬
hiôraa e ia faaàmu o ia i te taata i
A ono, e anihia o ia e ôhipa âmui
hia ta na faatiàraa i te Eaaîteraa
te Parau a te Atua. la riro te
no te titau i te taata no
heheuraa i te parau a te Atua e te
roto i te Etàrëtia.
16
Veà Porotetani N°59 / jiil- août 2006
te ôhipa i
TM/ma J
1
ISiiiUÉiÉr^^KsM
IMiii.'^-\iii i>
jj[[t M
il 1 >|^M
if^t '
^‘‘''^iF
'ikV
VI|^H\arT^BiK|9
>3
HK^ITvjy'v^H
-
dâ
i^
tA.
'
■■
.
MM-
-=—.^
il
»Mg-
:
’
*■
-
•>
\ i
nflVaSjfSSSÜÊÿlf- .-yt'vyWK^SM^WB
^^£3 »
".n^wit
'/JÀ
SB
^K
I^K^. '--!»''' fl
Pf
B£
ISki^
^1p/.---
^ /jB
Ijwrf
Pi£9>C^lB
^rarvv, '■
• 1^
B^Kf^cE ’-j. ÆB£^B
’ fl
Tuhaa
py.vi^
Tuhaa
6
Carrofo^ir <i>
mn^î
lâi fl
'
'
1H7
îi
''t
Wr
^JÊr"
«
■
W"
^
;
SV.
-^^H[K| iK'ÆlH^*
'I
«^■■r^.N L
'®//æîflS5î
lOâSffîry’ i
Ji*
^^rtiK/IllVV^J
IsWA'-. -< ■■^-
•rcf<rttr <
Tuhaa
7
KjiJV'^jr
mmjÉ
^iHfl
Raiiti 0 te rururaa ôrometua 2006
Te
ôrometua
ôrometua
te
e
Pupu pâpà 1
*
râua pâroita : no te mea ua haere râua toopiti atoà
i te faaineineraa (Heremona, ara), ia rave atoà râua
toopiti i roto i te faaôhiparaa.
*
FAARAVAIRAAATERAUn
Te ôrometua e to na hoa (tâne, vahiné) i roto i ta
: mea maitaî te ôrometua i
rau e aore ra e fârerei i terâ mea
âpi e ô mai ra i
roto i taua pâroita ra no te haamâramaramaraa.
Mea maitaî ia tupu ihoâ te fàrereiraa i roto i te
ôrometua e te ôrometua no te tauturu ihoâ i te vàhi
e fifihia ra aore ra e
Te tauiraa ôrometua
roto i te tauiraa i roto i te reira pâroita e tâuàpa-
paruparuhia ra e te reira ùtua-
fare ôrometua, hoê aè taime i roto i te hepetoma e
aore ra matahiti.
Faaineineraa i te oraraa o terâ e haere mai ra, e
tâuàparau i te pâroita aore ra e faaineine i te
pâroita.
la roaa te tahi i te tauturu i teie e mono mai ra. E
haafaufaa i te fàrereiraa ei râveà e îtehia ai te
Te vai mau ra te tüàtiraa te tahi i te tahi
tüàtiraa i roto i te ôrometua e te ôrometua mà te
mea faufaa te
ôre e hiô i to na huru.
tâuàparauraa, te hereraa te tahi i te
tahi.
Aniraa i te faatereraa
Tefifi
*
:
Te haafaufaa-ôre-raa te tahi i te tahi
Te haapaô-noa-raa i to na iho manaô e aita e fârii i
:
mea maitaî ia
tâuàparau i te ôrometua e tauihia, ia tupu te fàrereiraa, eiaha râ e taui noa mai
terâ. Aita e fifi mai te peu e tâuàparau, ia hoê
noa tatou.
to te tahi manaô.
Mea màiti te taata i roto i te tauiraa ôrometua
*
Te tahi e rave i to na tiàraa e te tahi ra, aita ia.
Te tùàti-ôre-raa, te ôrometua e to na mau hoa rave
ôhipa.
e tano e hiô faahou i te tauiraa ôrometua
:
te
huru ôpereraa i roto i te mau tuhaa. la îtehia te
mau
ôrometua paari i roto i te mau ôrometua âpi
no te tauturu ia ràtou i roto i
ta ràtou ôhipa.
Te ôhiparaa a te ôrometua i roto i te Vaamataèinaa
Pupu pâpâ 4 : Na mua roa, te
ôhiparaa a te ôrometua, tei roto
tae noa atu Mataio 28 : « E
tahi e te tahi, te tautururaa te tahi
haere àutou e faariro i te mau
i te tahi. No te mea, te mata o te
mataèinaa tei nià ia i te ôrometua
ia i te Etârêtia Porotetani Màôhi.
fenuaatoà...
No te mea, e ôrometua o ia na te
E mero atoà te ôrometua no te
Etârêtia. Ua îte atoà rà te ôrome¬
tahi oraraa vaamataèinaa (fenua,
».
e te tiaî
atoà mai ra ia na.
ôire etv...). E e tuhaa atoà ta na i
Te vaamataèinaa, hoê nûnaa teie,
noa i roto noa i te Etârêtia
roto i taua oraraa vaamataèinaa
tei matau te tahi i te tahi, e fètii
Porotetani, tei ràpae atoà rà i te
ra, te tautururaa ia maitaî noa te
hoî te tahi no te tahi. Te hinaaro,
tua e, èîta ta na ôhiparaa e faaea
ia ora noa teie nùnaa i
mau ôtià o te Etârêtia.
Te tahi mau hiôraa, i te
“
roto i te hoêraa. Ua îte
Na to na FAAROO i to na
Tià-faahou-raa o te Fatu,
atoà ra tàtou e, ua âma-
tei ràpae i te menema to
Ataa, e tahoê ia na, e te riro nei te
hamaha roa to tàtou ora¬
drometaa ei mauhaa no te arataî i
rave rau e e rave rahi. Te
te mau vahiné e te mau
pipi fàrereiraa ia letu. I
te Penetetote, tei ràpae
atoà, i nia i te aroa to te
mau
raa, no te mau tumu e
manaô o te pupu, èiaha e
te nûnaa i roto i to na faaroo. ”
Apotetoro faaîteraa
i te Mana o te Vàrua Maitaî E
tiàturi i te poritita e te
oraraa, ia parahi noa i roto i te
haapaôraa no te
tàhoê faahou i teie nünaa, na
hau, te autaeaèraa, te hereraa te
tàtou rà e rave, no tàtou teie
mau
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
21
tatou fenua e àti aè. la îte e ia mâramarama o ia i
te huru tupuraa o te mau ôhipa e te oraraa
i roto i
terâ e terà taamotu.
Pupu mâmâ 6 :
I roto i te oraraa vaamataèinaa
E tiàraa metua horoà ora to te ôrometua i roto i te
nünaa porotetani e rau noa atu te faaroo.
E haere o ia e fârerei e e fârii o ia i te taata (tàvana, feiâ faaroo êê)
Te vahi haruharuraa parau
E âmui o ia i roto i te faanahoraa no te tauturu i te
nünaa
nünaa. Te tiàturiraa atoà o te pupu, teie nünaa, tei
la pâpü te ôrometua i roto i ta na fâïraa faaroo, ia
to na anaè FAAROO i to na Atua o ia e ora ai. Na
fârii o ia e, e tuhaa na na te tauturu i to na tauaro
(âmui i roto i te paturaa
to na FAAROO i to na
Atua, e tâhoê ia na, e te
E tiàraa metaa horoà ora to te
riro nei te ôrometua ei
f taata)
oaoa te
mauhaa no te arataî i te
drometua i roto i te nünaa poro- Te vai ra te vàhi e tuàti e te
nünaa i roto i to na faaroo.
tetani e rau noa atu te faaroo. ”
Te auraa, ia au i ta te pupu
hiôraa, aita e Porotetani,
aita e Tatorita, aita e Mahana Hitu... E aita tatou e
parau nei e, tei nià i te Porotetani e ora ai.
I te tahi atoà ra taime e taahuri atu te ôhiparaa a te
ôrometua i râpae atu i te oraraa vaamataèinaa, e
haere roa i roto i te oraraa nünaa. Te tahi hiôraa,
ÎJahSaa
A taa noa atu te faanahoraa
âmui, ia riro noa te ôrometua ei rauti i ta na ôhipa
eiaha rà te ôrometua ia riro ei àpa
e to na oraraa,
natehau.
no te mau tamarii o te henua Enana e haere mai
nei i te haapiiraa i Tahiti nei, e aita e fârii-faahouhia ra e te mau fêtii e èîta hoi e 5 faahou i roto i te
pühaparaa i te fare haapiiraa, te fâriihia ra e te ôro¬
metua Tapati (30 tamarii). Te fârii ra te Apooraa
Tiàtono e te pâroita i te reira.
I roto i te mau pâroita i te Tuamotu,
te faaarahia ra te mau tereraa ôhipa {taùrua ânei...)
atu mau Etârëtia i roto i ta tatou mau
a te tahi
taime pâroita. E au ihoâ ia e mai terâ ihoâ. E ora¬
raa âmui
to râtou. Te auraa, ia tiàmâ atoà ia te ôro¬
metua i mua i te mau mea atoà.
Te manaô o te pupu, ei ôpaniraa, ia faaâano i te
faaineineraa i te ôrometua i nià i te âanoraa o to
Pupu a te faatereraa
Te ôhiparaa a te ôrometua i roto i teie nei ao
E faaàpi te reira i te hiôraa i te
I roto i teie nei ao
Te tüàtiraa autaeaèraa (PTC,
Te tüàtiraa i te faatereraa ôire, te
Rarotoà...)
fare mai, te fare haapiiraa, te
no te mau faaineineraa
mütoî, te hotera, te tuàroraa etv.
No te pure. No te faanaho i te
ôhipa, te mau ôroà rarahi. No te
te iteraa i te tahi mau faanahoraa
peu). E riro atoà ta râtou mau
haapiiraa ei tauturu ia tâtou.
taaê hou te fifi a tae mai ai.
E fârerei i te tahi mau nünaa no
tahi mau nünaa (orara, màa,
taaê, no
te iteraa i to na mau fifi e no te
mata ara i roto i te oraraa o te
Mea faufaa te tüàtiraa i te mau
tauturu i te faanahoraa e te ora¬
nünaa i mua i te mau ôpuaraa a
Etârëtia no Patitifa, no Europa,
raa o ta tâtou Etârëtia.
te fenua, te ôire e te tereraa
no
ôhipa
Rarotoà, no Eàrani.
la vai matara i roto i te mau tüà¬
tiraa no te haamatau i te mau
nünaa, no te haapii i te reo.
22
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
Ei faaineineraa i nià i te haapii¬
raa e èrehia ra i te fenua nei.
m
E aha te tahi hiôraa âmui
i
L TE ÔROMETUA E TA NA ÔHIPA
1.1. Türamaraa a te reo ôrometua
mai
noaa
:
1 mua te auraa
O teie taô
ôrometua, teie te mau manaô i matara
mai. A tahi, ua fârii te âpooraa ôrometua e, te vai
nei te àrea i rotopù i te màramarama o te taô e te
taata no na te parau. A piti, e nâ hea râ te faaiti i
teie area. Te auraa, ua tüàti te âpooraa ia tae ihoâ
te ôrometua i nià i te auraa o to na parau. A toru, e
hoi, te ôreraa e maraa hope roa teie parau ôrome¬
tua ia tàtou. Te auraa, riro noa ai te taata ei hiôraa
na te tahi no te titauraa i teie tiàraa, e itehia ihoà te
tahi vàhi paruparu i roto i ta tàtou faaiteraa. No
reira, te haamanaô noa mai ra teie huru to tàtou i te
faufaa i te hoiraa i te Fatu ra.
Te hiôraa
: Mai te mea, te paruparu nei ta tàtou
huru faaiteraa i teie parau no te ôrometua. Aita atu
Te auraa, e faanaho maitai ia màramarama e ia
paha e hiôraa e tano tàtou e tàpeà mai, màoti rà, o
letu. Te reira te tahi hiôraa pàpü maitai no te ôro¬
metua. Teie rà, i roto i ta te Fatu haapiiraa, te faa-
matara maitai te taata no na te parau i nià i te
toro ra o ia i te tahi hiôraa atu à no teie parau e
ôhipa ta na e rave ra.
ôrometua, aore ia, te tahi vàhi i reira te ôrometua e
ôrometua ai. Oia hoi, i roto te fenua. O te tahi ia
ôrometua, aore ia, te tahi ia fare haapiiraa ôrome¬
tâuàparau maitaî, e haere marü, eiaha e horo.
1.2. Te parauraa a te Fatu.
Te pipi (Ruta 14,25-26) ;
Te tâuà (loane 15,1-5) ;
tua ai te ôrometua.
Te tïaî e te faaàmu (loane 15,1-5).
Te titauraa ia tatou i teie mahana :
-
Te tahi uiraa i tuuhia mai
: E aha te màmoe i
horo ai.
Te tahi mau manaônaôraa
: la au i te parauraa a te
Fatu, ôrometua noa ai tatou, e pipi noa à ia. No te
mea, ua ite te Fatu i te maitai e te paari e vai nei i
roto i teie parau pipi. Oia hoi, te faaineraa e te fatu
atoà. Nâ hea râ i te faatàpae i to tatou parau i nià i
te parau o te pipi ta te Fatu e titau nei. la âpeehia
te màramarama o te parau, eita te parau ôrometua
e topa. Titau-atoà-hia rà o ia e pee i te Fatu. Oia
hoi, e faaine noa i roto i te ôpuaraa faaora a te
Atua. Te auraa, riro atoà te parau o te tâuà, te faaàmuraa, ei manaô tumu no te ôpuaraa a te Atua, ta
te Fatu e titau nei i ta na mau pipi.
2. Te ôhiparaa a te ôrometua i roto i te
Ètâ-
rëtia & te vaamataèinaa
a. I roto i te
Ètàrëtia
-
Imi i te mau taata e mau ra i te paari o te fenua.
Haapii i te ôhipa tàià, faaàpu, hàmani fare, te
parau o te fenua i raroraa ra, hou o ia a tae ai i roto
i te âua pipi.
Te vàhi e haerehia, a hiô i te parau o te reira
fenua. Eiaha e faariro mai te fenua ia ôe ra. Faariro
ra ia ôe i te fenua ra.
E faaineine i to ôe ùtuafare.
-
-
-Te Pipiria
E mea faufaa te hoa o te ôrometua, o ràtou te tauturu o te ôrometua.
Eere teie parau no ôe anaè. No ôrua rà teie parau.
E mea tano e rèni i te mea e tano no tera e terà
fenua.
Na ôrua e tarai i to ôrua parau.
la ïte ôrua e, e nàhea ta ôrua hereraa i to ôrua
parau e ta ôrua tàviniraa.
Na ôe e tarai te hohoà o te ôrometua, eere ra te
mea horoàhia mai.
Te tahi manaô : la hinaaro te ôrometua ia maitai
o na,
2.1. Te ôrometua i mua ra
ia pipi faahou o ia.
Te uiuiraa : F aha te tahi mau faaineineraa e tano
To ràtOU huru
: Ua itehia to ràtou maitai i roto i
ta ràtou ôhipa. Oia hoi, to ràtou fàtata i te nünaa, te
e rave no te
faaôhipa i terà mau faaravairaa ta
tàtou.
fenua e i te Atua. Te auraa, na ta ràtou ôhipa i faaite i to ràtou huru e ta ràtou parau. Teie rà, ua ite-
2.2.,^Te Èufe e te fâiraa faaroo
:
: Ua riro te Èufe ei faaauraa parau i
atoà-hia to ràtou fifi. Te auraa, aita i maitai noa. E
Te Eufe
haapàpùraa ihoà paha teie e, eita e hope roa teie
rotopù i te ôrometua e te Ètàrëtia. Eere na te ôro¬
metua te parauraa, na te tahi ra te parau raa ia na.
Ta te ôrometua, te fârii noa mai i te parau.
tiàraa ôrometua i te taata.
Te ôrometua o teie mahana : Te mea mau teie
e itehia nei i roto i te ôrometua o teie mahana. Oia
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
23
3
-
Te faaîte mai ra te reira mau tâpaô i te tahi
ârearaa e vai ra i rotopü i te haapiiraa i nià i te
tauaro e to na faaôhiparaa i roto i te tâviniraa.
4
-
la hiô-atoà-hia, te hinaarohia ra e haafaufaa i te
parau o te âpooraa ôrometua no te tauturu mâite i
te ôrometua.
*
Ua âparauhia te parau o te hoa here o te ôrome¬
tua i roto i ta na ôhiparaa. Teie ra, e tano e faahoî i
te reira i roto i te tuhaa no te faanahoraa o te ôro¬
metua e to na ùtuafare i roto i te Ètârêtia.
e. I roto i te oraraa vaamataèinaa
Ôrometua Namata, Tihiri e Tarihaa
e te ao
(PTC, Rarotoà, Farâni, te mau tere)
Te fàîraa faaroo
: Ua haamauhia te fàîraa faa-
Te mânaônaôraa a te âpooraa ôrometua tei nià i te
hia te fàîraa faaroo i nià i te tumu o teie parau e
ôhipa tumü a te ôrometua, oia hoï, ia haapaô maitaî o ia i te pâroita, aore ra, te tômite ôhipa i reira o
ôrometua. Oia hoî, i nià iho i te Atua. Te fatu o te
ia te tuuraahia.
ite, te paari, te àravihi e vai nei i roto i te ôro. Oia
atoà te metua matamua roa. Aita rà i tapeà i te
reira na na anaè. Ua pupu atoà i roto i te fenua e i
roto i te taata. la faatupu atoà raua i te ora, te here
e te aroha o te Atua. Te auraa, e hoî i te atua ra na
mua, e hoî atoà i te Eenua ra, tei reira te fare haa¬
piiraa, te reira atoà te tahi metua, te tahi ôrometua.
Te auraa, aita te fàîraa faaroo i pàpaîhia i roto i te
puta. Ua tuuhia rà i roto i to na ôpü, i roto i to na
fenua. Te auraa, aita o na e anihia nei e taiô i ta na
Ua tüàti te âpooraa ôrometua i nià i te manaô e
tuhaa ta te ôrometua i roto i te oraraa vaamataèi¬
naa. E tuhaa ta te ôrometua i te mau huru taata
roo
i nià i te tâviniraa a te ôrometua. Haamau atoà
fàîraa faaroo. No te mea, te taime te reira e tià atu
ai te ôrometua i mua i to na atua. No te fàî i to na
tiàturiraa, e te mau mea i ineine o ia i te faatupu.
No reira, ia au i teie mau tàtararaa i nià nei, te vai
nei ihoà te taa-ê-raa i rotopü te Èufe e te Eàîraa
atoà e vai ra i roto i te oraraa vaamataèinaa mâ te
ôre e màîti i ta râtou haapaôraa, to râtou tiàraa, te
fenua e te nünaa no reira mai râtou. E tià i te ôro¬
metua ia ôhipa atoà i reira, mai te peu, eita te reira
e haafifi i ta na ôhipa tumu.
Ua fàrii te âpooraa ôrometua e ia haere atoà te ôro¬
metua i roto i te mau ôhipa tei faanahohia no te
maitai o te nünaa, mai te mau ôhipa faaàpu, ravaai,
haapiiraa i te reo e te hiroà màôhi, te mau ôhipa
heiva, ôri...). I nià i teie parau, ua faaite te âpooraa
ôrometua i to na hinaaro ia parauparau maitai te
mau ôrometua i teie parau.
faaroo.
2.4. Te ôrometua i roto i te ao
Te uiraa
:
E aha to tatou manaô i ta tatou faîraa
Noa atu te haamanaôraa e nà mua i te rave i te
faaroo a te ôrometua. E aha ia tera fàîraa faaroo.
ôhipa i te fenua, te îte atoà ra rà te âpooraa i te
faufaa no te tonoraa i te ôrometua e ôhipa i roto i
Te mau manaônaôraa : I mua i teie nà uiraa, te vai
nei te manaônaôraa e hiô i te tahi fàîraa faaroo na
te tahi mau vàhi i faataahia na te Ao.
te ôrometua. Manaônaô atoà te âpooraa ia ô teie
Vëtahi tumu, mâoti râ, e haere atoà ihoà e fàrerei
ia vëtahi ê, e ei ràveà faaiteraa atoà i te parau o te
parau no te fàîraa faaroo i roto i te faaineineraa i te
âua.
Màôhi.
Hau roa atu ai, hiô-noa-hia ai te fàîraa faaroo a te
ôrometua, mea tano atoà ia hiôhia te tuhaa a te
Ètàrëtia Porotetani rnàôhi. Te manaô, e hiô atoà i
raa o te ôrometua na te Ara. Teie
*
Ua âparauhia te parau o te faaravairaa faaineine-
râ, e tano e faa¬
hoî i te reira i roto i te tuhaa no te faaravairaa faaineneraa i mûri aè i te Aua.
te fàîraa faaroo a te Ètàrëtia. la ôre te fàîraa faaroo
a te ôrometua ia haere noa o ia anaè to na hae-
No te mea, e ôrometua teie e ôhipa nei i roto
i teie Ètàrëtia, i roto i teie nünaa e i roto i teie
fenua.
reraa.
Pupu a te mau pipi
2.3. Te ôrometua e te ôrometua, e to na
mau hoa rave
ôhipa
1 - Te itéra te âpooraa e te vai ra te fifi tüàti ôre i
rotopü i te ôrometua e te ôrometua i te tahi vàhi e
te tahi mahana.
2
-
Te ràveà
:
te fàrereiraa, te faaiteraa i te manaô,
te tâuàparauraa, te faaâfaroraa. E hiô taeaè noa atu
e
aha te huru o te tahi e te tahi, te fàito püîte e te
ôhipa.
24
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
j
pu
FAAINEINERAA
Te
faaineineraa
Piÿpu a te mau Pipi
(H^aiterani)
Te taata
e hinaaro ra e tâvini
i te
Atua, e rave ia i te ôhipa a te
hou
hoê taata, e ïmi ihoâ o ia i te
râveà no te faaôre i to na fifi,
mai te reo màôhi.
Pupu Tuhaa 6
Te vai ra te parau o te titauraa,
mea tià ia hiô maitai ua tae
Te pupu tuhaa 1
Hou te âua, e parau teie no te
E haapaari i raro e piti matahiti,
taata tatai tahi i mua i te parau o
e ora i roto i te
te titauraa. Terâ manaô e, ua
te reo, te parau o te fenua, ia ara
ineine ânei no te haere i nià i
“
taua tiàraa ra. la ora i roto i te
ia na i te âua.
(lotua v.)
pâroita, ia pàpü
ia ara èita e monihia
i te âua. ”
hinaaro e ite i te
parau o te Atua. Na na ihoâ râ e
ite i te fifi i te âua. la fifi anaè te
Te
Te faaineineraa i te âua
raa i te hoê taeaè, e aore hoê tua¬
hine no to ràua oraraa i roto i te
E fârii i te parau o te ine, te tômo
: ia ite te
taeaè e te tuahine tei tae i te
titauraa i roto ia râua e faaineine
ia râua no te tâàti hou a haere ai i
i roto i te parau o te haapiiraa.
roto i te âua.
haapaariraa e tààti ai.
faaineineraa
tano no te pâroita, na te ôrometua râ e faaite e aha te mau haa¬
piiraa e faaôhipahia i roto i te
pâroita.
E maha matahiti te itiraa, e
haapii i te faaàmu i te püaa, e
haapii i te faanaho i te oraraa,
tarani i te moni, e haapii i te faa¬
naho i te oraraa âmui (faaàpu, au
àhu, faaàmu i te ânimara, tahu i
te ahimàa). Te tahi hiôraa, i te
tàpati, na te raatira e toe mai i te
âua e faaineine i te màa na te
i
âua
te
feia e haere i roto i te paroita.
Mea maitai te faanahoraa. Mea
maitai te haapiiraa, eita râ e roaa
i te faaite e aha te haapiiraa e
*
Te tuatâpaparaa : ua haapaômaitaî-hia teie tuhaa, no te fârii-
Te oraraa ùtuafare
Eita e tià ia haafaufaa ôre i te
*
tuahine e manaô ra e haere i roto
i te âua.
pâroita tei reira o ia i te nohoraa.
eita e monihia i te âua. I roto i te
mau taata e
ânei
te titauraa i roto i te taeaè e te
Atua.
pâroita. E tuhaa te reira e tauturu
âua
te
Eiaha o Heremona
(tààtiraa, pàpetitoraa, tanuraa
mai) haapàpü i te parau pàpai, ia
ineine maitai hou a haere ai e
màimi, te pàpà e te màmâ.
ia rko ei vâhi e haa*
No te mau ùtuafare e te mau
piihia ai te tanu mâa,
taa noa, eiaha na Heremona e
te tautai, ia tûtonu i
imi i te hoa, e rave i te haapiiraa
nià i te haapiiraa pîpîna e no te tiàraa dro-
metua. ”
e ia
hope, i roto i te pâroita e
tâàti ai.
Te faaineineraa i te tàne e te
vàhine no te oraraa ùtuafare, na
te pâroita e rave, eiaha na te pipi
e faaineine
i te reira i roto i te
âua.
*
E faaravai te haapiiraa ôrome-
tua i te mau reo (ènana, ènata,
paùmotu), te màtuturaa i te
moni, te parau no te mau ôroà
reo
Eiaha o Heremona e riro e vâhi e
haapiihia ai te tanu mâa, te tautai, ia tütonu i nià i te haapiiraa
pipiria e no te tiàraa ôrometua.
I roto i te matahiti ïmiraa râveà
I roto i te matahiti ïmiraa râveà
la hiô-atoà-hia te pae o te oraraa o te mau ùtuafare
âua. la faaô atoà i roto i te faaineineraa taaê hou te
âua. E faaineine atoà te mau taata e parau püite
o te mau taata no te mau môtu.
Bac ta râtou, mai te mau taata ai ta ta ràtou e parau
Eere na te Bac e faaoti e ua ineine no te haere i te
püite. la titiàhia i nià i te fàito maitai. Eiaha e hiô
noa i nià i te feià e parau püite ta ràtou.
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
25
Tâuàparauraa
“
E faaitoito i te rave i te hum o
Taîtapu : te uiraa na vai e
terâ mâa te haehaa, te tabi taime,
mea monamona,
faaineine i te mau tamarii i roto
i te âua. Mai te peu e rave te
reira mau haapiiraa i roto i te
e te tahi mau
taime, mea maramara. ”
pâroita hou te âua, na vai e
faaineine e o vai terâ e faainei-
Taoàhere
nehia ra (te parau o te reo, te
: e tano e tütonu i
nià i te tuhaa a te ôrometua i
roto i te pâroita, e tae noa atu i
parau o te fenua). Na vai e rave e nâ hea i te
rave, e parauparau noa.
.1:5
nià i te haapàpüraa i te fâ no
te faaineineraa a te E.P.M. e
aha ta na ôpuaraa no ta na mau
ôrometua. E tano e haapâpü e aha te tuhaa a te
feiâ e faaineine hou te âua, i roto i te âua e i mûri
mai. Te vai ra te tahi mau tuhaa i ravehia mai.
Namata
faahepohia no te haere i te âua,
ei fifi no na. Hou te âua,
e tano te ôrometua i roto i te
e riro
No te mau parau pùîte, ta tatou âveià, ua matara
no te
tàatoà, te feiâ parau püïte, te feiâ aita roa
atu e parau püïte. No te roa o te
: eiaha e taata e
pâroita e faaineine i te feiâ e
hinaaro e haere i te âua. Te mea
faaineineraa, e
maha matahiti te ïtiraa, e tano e haapâpü.
ia i orahia hou a haere ai i te âua. Hoê matahiti
faaineineraa.
Na te ôrometua e âpee e e faaineine i te taata e
Iteraèra ; la tae te manaô
no te haere, e faaitoito e e haapii. No te haapiiraa i te reo e te
hiroà tumu, e ani ihoâ vau ia
hinaaro ra e haere i te âua. Na na atoà e horoà i
te haapiiraa. la fifi, no to na
ia haapaô ôre.
Turo no te mau vâhi eita e
mâraa ia ù.
Maehaa V : no te tïtauraa,
noa atu te âpi o te taata e
I roto i te pâroita, mea ravaî te mau tauturu e vai
ra i
roto i te mau tiàtono e te vai atu â te tahi
hinaaro ra e haere i nià i te tià-
tauturu i roto i te pâroita. E tano e
uiui, e
âparau i terâ taata e hinaaro e haere i te âua, ia
itehia e manaô pâpü ânei, eere i te mea faahepomau
hia. Te mau mea e maraa ia tâtou i te rave i roto
i te pâroita, e rave no te tauturu i te feiâ e faai¬
neine ra i te âua. E faaitoito i te rave i te huru o
terâ mâa te haehaa, te tahi taime, mea monamona, e te tahi mau taime, mea maramara. Te haa¬
piiraa rahi, ia faaara e ia îte te taata e haere ra i
te âua i te mau mea atoà e tiaï mai ra ia na.
•»
raa, e tano e faaineine, e haapii.
Mai te peu te ère ra hou te âua,
i roto i te âua e haamata ai e i
haapiiraa. I roto i
vai ra te tahi mau taata aravihi no te
haapii i te mau mea ta tâtou e âparau ra. Na te
feiâ i nià i te tiàraa e haapii, i roto i te pâroita, te
mea e roaa ia tâtou, eita râ e hope ia tâtou.
roto i te pâroita e faahope ai te
te pâroita, te
Te haamanaô ra i te mau faaineineraa a te mau
metua i ta râua mau tamarii ia ïte te faanahoraa o
te oraraa.
Tehaapapa : Terâ mau
Nâ hea e roaa ai ia tâtou terâ paari no te ïteraa i
manaônaôraa, e tano e haamata
i roto i te pâroita, mai roto i te
Atua. A hiô na ia Petero mâ, ua paari i nià i te
HT e tae roa mai i te taime e
faaoti ai te taata e haere i te
âua. la ani mai to te âua i te
manaô o te ôrometua e âpee ra i te tahi pipi hou
te âua, e faaîte mai te rata i te mau mea i orahia e
ia tae i roto i te âua i reira te parau mau e pata
mai ai. E faaîte pâpü i te taata e hinaaro ra e
haere i te âua i te mau mea e tiaï mai ra i roto i te
âua, ia ara o ia hou a ora ai i roto i te âua.
26
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
te tanoraa o te tïtauraa, e tuhaa te reira na te
ôhipa, ia titauhia, ua pàhono ôiôi noa. E haama¬
naô atoà e, ia ôrometua, e riro ihoâ i te fifi, noa
atu te mau faaineineraa rau. Mai ia Petero atoà i
fifi i roto i ta na tàviniraa. Na te Eatu noa e arataï
i te ôrometua.
la pâpü te reo màôhi haere atu ai i te âua, e mai
tàfifi ra, te vai ra te ôrometua no te haa¬
pii, te tauturu. Na te fenua e haapii i to tâtou
parau e to tâtou reo.
-i:
te peu te
Haapaariraa
E tano e tûtonu i nià i te uiraa e
haapaari i te aha. la parau i te haapii, e haapii ia, e haapii râ i te aha, te paari, i hea ia e roaa ai, e haapâpü
nà hea te taata e tae i te fâito e tano ai e parau e ua ineine.
: e
Aita anei teie mau tuhaa e haaaparuparu i te pipi i
Pupu a te tuhaa 2 (Tehahe v)
Titauraa i te paari e vai ra i roto i te parau. I mûri
roto i ta na faaineineraa.
aè i nâ matahiti e maha i te âua, e 2 matahiti haa-
piiraa e tonohia i te motu o ôe anaè.
Uiraa : eita àiiei e tano na te pipi e tonohia ra e ani
i te vâhi e au ia tonohia.
Eiaha e tâôtià i te haapiiraa i roto i nâ matahiti e
piti, tei te roaraa o te tàviniraa e haapaari ai.
Te pupu Faatereraa e tuhaa 8 (Hitiùra)
Heiapaariraa,
Te tahi màa mea pi te haere ra i te pararaa, mai te
vi, ua tae i te fâito e tano ai e àmu. No te tahi mau
taeaè ôrometua i tâpirihia na i te tahi ôrometua e
piti matahiti, e haere atu ai i roto i te hoê pâroita o
Te manaô o te pupu, e tano e rave i te haapaariraa i
mûri mai i te tau i Heremona, e ia hope te reira tau
i reira te tômite tiàraa e rave ai i ta na âpeeraa e na
na e faaoti i te ineineraa o te pipi no te haamau.
Te tahi manaô i faahitihia, ia tonohia te pipi i roto
i te pâroita no te âmui i roto i te mau âmaa ôhipa
haapaari ia ràtou i roto i te reira mau tapura
ôhipa. Tei te faatereraa rà te faaotiraa no te tapeà i
te pipi i roto i te haapaariraa e aore ra no te tahi
no te
tonoraa.
Te faaravaîraa a te rauti
ia anaè.
E tano e tono no te haamaitai i te tàviniraa a te pipi
Te faanahoraa âpi i haamauhia, i Heremona e faai-
e te mau
neinehia ai te pipi no te rave i te ôroà e te tahi mau
Pàtitifa e i te ara.
tuhaa, tono atu ai i roto i te mau pâroita aita e ôro¬
metua. E faaineine atoà hia te pipi no te rauti i te
âpooraa tiàtono.
Te tahi faanahoraa âpi, na te tômite tiàraa e rëni i
te âpeeraa i te pipi i roto i te tau haapaariraa, tâpiri
mai i te hiôraa a te tuhaa. I roto i te hiôraa, eere i
te mea tano roa. I nanahi ra, ua fâ mai te parau e, e
rave i te reira mau tuhaa hou te
âua.
tapura ôhipa a te E.P.M., i te fenua, i
Te âpeeraa a te tômite no te mau tiàraa :
Tei ia ràtou te âpeeraa i te haapaariraa. la oti roa
terà nà matahiti haapaariraa e pàpü roa ai te tiàraa
o te tahi taata.
Uiraa : e aha mau na te auraa ia tuuhia te tahi pipi
haapaari i roto i te pâroita. Eiaha te pâroita ia faanaho-tumu-hia ei tahua ôhiparaa. E hiô i te mau
âmaa ôhipa a te faatereraa.
Tâuàparauraa
Tehahe
Taehau
: ua parau-atoà-
hia e te pupu, ia tuuhia e piti
: na te tau e faaîte
matahiti, te tahi ia tà-ôtià-raa, e
i te huru o te paariraa o te hoê
taata. I te tahi mau taime, na te
tano rà e tapeà terà manaô e, i
huru o te vâhi e haapaari i te
te roaaraa o te tàviniraa e haa¬
paari ai. la âfaihia te pipi i roto i
pipi e i te tahi mau taime, na to
na huru e faanaho i te roa o te
haapaariraa. E tano e hiô i te roa o te haapiiraa
(tano e piti matahiti), te vâhi haapaariraa, e faataa maitaî te ôhipa e rave i roto i te haapaariraa.
Te tau, te vâhi e te ôhipa.
te taata no te tanu i te parau. I te âua e haamata
ai, i teie taime, te vai ra te mau tuhaa e titauhia i
te pipi ia rave i te roaraa o nà matahiti e maha.
Ua faahitihia te parau no te haapiiraa i te paari o
te fenua, te tiàraa metua horoà ora, a hea e i hea
e
Eva
: ia au te mau haapii¬
raa i roaa i
Heremona, eita e
ravai e piti matahiti no te faaôhipa i te mau mea i haaferurihia
i roto i te âua. E tano e türaî roa
6 matahiti haapaariraa hou a
haamau ai.
e
haapii ai.
^
Tepito : na te pipi e tomo i
roto i te ôhipa, te nûnaa, i reira
e
paari ai. Mea faufaa atoà te
parau no te haapiiraa a te
fenua, a te mau metua. Te haa¬
paariraa, no te roaraa o te tàvi¬
niraa e tae atu i te faaturaraa:*^'^
^eà Porotetani N°59 / jul-août 2006
■
27
Tàpati : ua tano ànei teie
parau haapaari no te mea ta
tatou e parau noa ra, te vai ra
terâ parau e horoàhia ra, «a
haa-taata-paari mai na ia ôe».
Eere hoê â âfata tatou. E maha
tuhaa e vai ra. I roto i te roaraa o
te faaineineraa, eita ànei e faa-àano te tau haa¬
paariraa. E tano na te pipi e parau mai e, ua ineiPupu Tuhaa 5
ne no
te haamau. Na te faanahoraa e faaoti ra,
noa atu te faaite ra te tahi mau
Tuteanaiva
: E piti ao e
vai ra, te ao haapiiraa e te ao
pipi, aita à i inei-
'
pâroita/ôhiparaa. E vai noa te
ao haapiiraa areà te ao ôhiparaa, e taui noa. Te haapaariraa,
te arataîraa i te tahi i nià i te
fâito e tano ai e parau ua ineine. Ua rau te ôhipa e titauhia. I
“
e tûtahu te ahi
ia ère ia moè. ”
te taime a tae ai i roto i te pàroita, e ère i te mea
ôhie te pâhonoraa i te mau tiaîraa a te taata i te
pae o te haapiiraa. E tano anei e tûrai i te tau
haapaariraa, e aore ra e tano anei e vaiiho na te
pipi e faaoti i to na ineineraa e to na paariraa.0|
\
Marii
:
I to ù haapaariraahia
i Maupiti, na te mau ôrometua
paari e tano e tauturu ia tatou
ia mâramarama i te hum o ta
râtou haapaariraa. Te uiraa i
tuuhia na i nanahi, e tano ànei
Maehaa
: Te haapaariraa,
no te roaraa o te tâviniraa. No
te màa, na te tau e tâôtià ra i te
parau o te paari. I roto i te faai¬
neineraa i Heremona, te vai ra
te tàôtiàraa. Te vai ra te taime
e
pii i te pipi e piahi, no te mea,
te reira te tuhaa rahi i roto i te faaineineraa, te
ôhipa rahi e rave, e tûtahu te ahi ia ôre ia moè. E
na reira noa i te roaraa o te
tâviniraa, na te taata
iho e faaitoito i te tûtahu i te
auahi.,-ip:|'^g;.:. '
e horoàhia te tahi
tapaô faaîte
paari. No te hiô i te
mea e tano e rave i roto i te tau haapaariraa i
ua roaa ia na te tahi parapara
mûri mai ia Heremona, e haamanaô i te mea i
haapiihia i Heremona. E haapiihia te parau a te
Atua, e haapii ia i te faatano ia ôe i nià i te parau
a te Atua, i reira e roaa te paari e te îte no ta na
ahopa. Te vai ra te tuhaa e ravehia ra e
Heremona. la ite te pipi te toe ra te tahi mau mea
e au
28
ia na ia titau, e tuu i te vàhi e roaa ai.
Vfeû Porotetani N°59 / jul-août 2006
Pupu Tuhaa 4
Tahiarii
Iteraèra
: no terâ manaô e,
e maha matahiti te
itiraa i te
Heremona e hiô i te ineineraa o
te pipi. I te tahi mau taime, te haapaari atoà ra te
pipi i mua i te faanahoraa no te faaaineinehaapaariraa i mûri mai i te âua, ua
raa. I roto i te
oti ê na te âfata i te faaineinehia e e titauhia te
pipi ia tomo i roto. Hou te âua e haamata ai te
haapaariraa.
Nà hea te haapii i te parau o te fenua, te parau no
te tanuraa i te parau a te Atua, te paturaa i te faaroo o te taata... e hiô faahou i te
parau o te titauraa o te taata, te
ùtuafare e hinaaro ra e haere i
nià i te tiàraa. Te vai ra te tahi parau i roto i terâ
puta « Tàviniraa...
: e aha ta ta ù here i to ù
Atua e hinaaro mai ra ia ù ia rave... ». Te reira
»
te tano e haaferuri i te taata e hinaaro ra e faaô i
roto i te tàviniraa i te Atua.
“
te faatureraa i te
matahiapo e amo i te tiàraa.
Aimaro atu ra te mau tamarii.
Parauhia râua, e haere e imi i
te ite e te paari. Te haapaariraa,
e taime i roto i te oraraa o te
taata e tuuhia ai o ia i mua i
âua, e haamataraa terà no te
haapaariraa. Na te tômite ôrometua haapii, te tômite
mau
;
matamua, ia pohe te arii, na te
terà titauraa, e îmi i te ite e te
paari. la ôre te taata ia tuu ia na i roto i terà
parau, e haapoheraa pau ôre. Haapaari noa ai
tàtou, eita e hope. Na te pohe e tàôtià. E tano i te
tàatoà, mai te piahi, te mau ôrometua pàroita hou
te âua, na te mau ôrometua haapii, te mau ôro¬
metua i mûri mai e haapaari. E ôhipa âmui na te
tàatoà. Eita e hope i roto noa i terà area tau ta
tàtou i faanaho. Ua tapurahia te mau ôhipa e au
ia ravehia i roto i terà mau area i faataahia. E
tano e haapàpü i te ture tumu i te pipi, te reira te
fifi o te mau ôrometua, te mau ôre te ture tumu,
te mau faaotiraa a te E.P.M. ia hinaaro pàpü te
taata, aita e mouà, aita e ôhipa e tàpeà.
Te haapaanraa, e taime i roto i te
oraraa o te taata e tuuhia ai o ia i mua i
terâ titauraa, e îmi i te îte e te paari. ”
lotua : te faaineineraa i te
Marama : la tae te hopeà
o te faaineineraa, i reira e tuu ai
te pipi i mua i te tahi titauraa, e
imi i te paari. Na te natura e
haapii mai e, e taime ra, te
paari ra, e taime te paruparu ra.
E tano e parau e te tau haapaariraa, e tau imiraa. E tau e uiui ai e, « te hinaaro ra
anei ôe...
»
ara, e riro ei faaineineraa i roto.
Te haamanaô ra te ràpae, te mea
ia i orahia e te mau veà tono, ua
haere ràtou i ràpae, ua haapii i te
mea e vai ra i ràpae tei riro ei
faaineineraa i te ôhipa ra i roto.
Te mau faaineineraa i Fiti, e i Faràni, i Herevetia, i
Afirita tei orahia e te mau ôrometua i mua ra, ua
riro ei faaineineraa i ta tàtou tàviniraa i teie mahana.
“
-,
...e aha tataù here i to ù Atua
e hinaaro mai ra ia ù ia rave...
”
Viritua v : e haapaari i nià i
te maitaî ta te Atua i tuu i roto i
te taata. Haafàtata i te taata mai
ta letu i haapii. I mûri mai i te
Maitoà
: Te îte e te paari,
e taui noa i roto i te tau.
Eiaha
ia tae te manaô i te parauraa e, e
rara tàtou. No te
e tauturu
vàhi, na te reira
i ta tàtou hiôraa i teie
parau. Te tahi ôhipa âpi ta tàtou i
faanaho, te âpeeraa ia i te pipi i roto i te tau haa¬
paariraa. No terà e piti matahiti, no te haamataraa, ■
e tuu i te vàhi e roaa ai
te hinaaro e titau. la tuu i te
vàhi eita e roaa te reira manaô titau, aita ihoà ia
tauiraa.
■vV
maitaî, ia tupu te àroraa i te
maitaî, no te haafàtata i te taata,
no te vàvàhi i te patu e faataaê i
te tahi, e aha te patu, te huru o
te vahiné, te huru o te tiàtono.
Mai te peu e haamau i te manaô
i nià i te paruparu, eita te maitaî
a te Atua e
faaôhipahia. Te vai
ra te faufaa i roto
i te taata, e
îmi i te ràveà no te haafàtata i te tahi no te faaôhipa, ôpere i terà maitaî. E faaitoito i te tüpohe,
haavi i te îno. Mai te Tenete mai à te maitaî.
jfl Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
29
aè
i
I
mûri
Te
faaineineraa
Uiraa : E aha te faufaa no te faaineineraa
tâmau. E aha te mea i roaa ia tatou.
Tuhaa 4 (Répéta) : Te tahi ôhipa cita e mau,
âua
te
tâmau
Hou te faaineineraa, ua titauhia te mau ôrometua
ia pàpai i te tahi parau ei hiôraa âmui i ta ràtou
tàviniraa. E riro ei tauturu te tahi i te tahi.
la âmui atoà te mau màmà i roto i te faaineineraa
cita e faaea.
Hiôraa : te oraraa faaroo, vaamataèinaa, ùtuafare.
tâmau, no te mea e âpiti atoà ràtou i te ôhipa. E
roaa ia ràtou te tahi tauturu no te pàhono i te mau
Ua nuu tatou i roto i te îteraa i te mau mea i tuuhia
fifi.
Ei tauturu i te mau taata pàroita, e tano na tàtou e
tunu i ta tàtou màa i roto i te mau rururaa no te
mai (ea, ture, fifi i roto i te ôire...) aita râ i nuu i
nià i te mau râveà.
la pàhono i te mea e èrehia ra e te ôrometua (roro
faaineineraa tâmau.
Æî
uira, faaitoitoraa, haapiiraa pïpïria...)
Ei taata no te arataî ia nuu tatou. Ua hope te mau
mea atoà i roto
ia letu, aita râ tatou i ite i te hiô,
aita atoà tatou e vaiiho ra e na na tatou e aratai.
“
Ua hope te mau mea
atoà i roto ia letu, aita
Te vai atoà ra te tahi mau haapiiraa tei haa-faufaa-
ôre-hia ia hoi tàtou i roto i te pàroita. Te tahi hiô¬
raa : i roto i te faaineineraa tâmau, e tonohia tàtou
i roto i te mau aroa o te ôire no te fàrerei i te mau
tamarii. la hoi tàtou i roto i te pàroita, aita e haa-
râ tatou i îte i te hio. ”
faufaahia ra terà mau tonoraa.
Tâuàparauraa
Taitapu : te tahi mau parau
e horoàhia ra, e ôhipa aita to
Tahiarii
; e riro te faainei¬
na e taime e te ôrometua iho te
neraa tâmau ei tauturu i te faa-
tano e faaineine tâmau. Te
ravaîraa i te haapiiraa. No te
auraa, ia ôre te haehaa e ô i
roto ia na no te fârii i te parau a
âmuiraa te mau màmà, ua
matara e ua ora mai te tuhaa
loê i te reira. E tano ihoà te
mau ùtuafare ôrometua ia âmui ei hiôraa i te ora¬
raa faaroo i roto i te pàroita, te tuhaa. E tano atoà
e âfai i ràpae i te pàroita, ei ràveà e hiô mai ai
tàtou i to tàtou nünaa, ta tàtou ôhipa. E haere i
te Atua, i roto i te mau farereiraa e tupu ra i te
ràpae i te vàhi ôhiparaa, mai terà e orahia ra e te
te âmuiraa (pàroita, tuhaa, rururaa...)
feià e tonohia i te ara.
Te faaineineraa, aita to na e tau, e ôhipa tâmau,
raa
no te tàatoà e no te taata tatai tahi. Te parau
o te
paari, tei roto i te faaineineraa tâmau. E
eiaha e faaôre, e tâmau noa râ.
parau no te ôrometua, e no te pàturu i ta na
ôhipa. la tupu noa te tonoraa i nià i te ôhipa e
hiô atu ai te haapiiraa... e faaine âmui tàtou.
30
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
hepetoma, i te matahiti. I te taime e tono ai
tàtou i te tahi i te faaineineraa, e titauhia o ia ia
mau
horoà i ta na parau haapapa, i reira e îtehia ai te
faufaa no te tonoraa, no te faaineraa. Te riro ra te
mau maitaî e ôperehia e te taata tatai tahi i roto i
ei faaine¬
Te
Tômite
rautï
Pupu tuhaa 3 e tuhaa 5
(Ariirua)
tino ia taeaèhia te fâito o Turo. la vauvau tatou i te
E tômite faufaa roa i roto i te
roto i te puta.
E.P.M. no te mau haapiiraa ta
la ui anaè te tahi uiraa, o Turo noa te pâhono. I
na e
mau
horoà, no te hiroà faaroo,
no te hiroà tumu o te nünaa.
I
roto i te mau rururaa ôrometua,
te vauvau ra te tahi mau tiàtono i
manaô i roto i te rururaa, e haafaufaa atoà i
roto rà i te rururaa ètârëtia i roto i te tuhaa, e màraa
i te tahi mau rauti ia pâhono, âreà i te rururaa ôro¬
metua, na Turo noa e rave.
Eita ânei te tahi mau haapiiraa e tano e faaô mai. I
te haapiiraa. Na tatou terâ tômite, a taa noa atu te
roto i te pupu, mea faufaa te mau haapiiraa atoà.
mau tùàtiraa e vai ra.
Te manaô püôhu, te tômite rauti, na te E.P.M., eere
Mea maitaî ia feruri e ia faaineine i te tahi mau
na te tômite rauti
te Etârëtia.
-l î
Tâuàparauraa
''Aita e tiàraa, aita to nia,
aita to raro, e upoo fâito anaè
ff
Taahitua
: na tâtou ihoâ terâ
tômite. I roto i te mau rururaa
atoà, ta na anaè te parau e âfaî.
E te mau parau ta tàtou e
Tâpati : te faanahoraa ôhipa
f
I
a te tômite rauti, e haamata na
horoà, aita to roto i te puta. Te
tumu, ua oti ê na te puta i te
roto i te haapaeraa màa i te
âvaè Tenuare, e faaineine i te
te faaâpi i te reira. Ua ôhipa mai i roto i te taime
haapiiraa. E ravehia te haapae¬
raa hou te mau fârereiraa. E
ravehia hou te rururaa. Nâ hea i
faaineineraa hou te rururaa, ua itehia te maitai.
Ua rau te fâito e vai ra i roto i te mau rauti.
haere te mau rauti e faaineine ia râtou i te mau
parau âpi. I te rururaa ôrometua, i reira atoà te
mau rauti e faaineine ai no te haere i roto i te
noa te
pâhono i te rururaa ôrometua, no te huru
ia o te mau uiraa a te mau ôrometua. Ua hinaaro
Vaetua : a tahi ra te manaô
e hinaaro ai e parauparau.
Ahuru mà maha matahiti to ù
atoà te mau rauti e faaroo ia Turo. A tahi ra ruru¬
oraraa i roto i te tômite rauti. E
mau rururaa ètârëtia e tiàtono. Te tumu o Turo
raa i rahi
ai te mau roro uira. Hoê noa roro uiraa
ta te tômite. la tatara te mau rauti i te parau, te
haamauruuru ra râtou i te mau manaô i horoàhia
parau hape terâ e parau ra e, tei
te tômite te parau tià aè. E
tômite rauti na tâtou, na te faa-
e te rururaa. No te mea râ aita e taata no te haru-
tereraa te faaotiraa. I roto i te faanahoraa a te
haru. No te taata ôre. Te reira te tahi fifi rahi.
tômite, aita e tiàraa, aita to nià, aita to raro, e
üpoo fâito anaè. Te vai ra te tahi mau parau eita
e màraa ia ù ia tatara, no te mea ua ère au. Ua
Ahiri tàtou e tono mai i te taata no te rave i terâ
ôhipa. Eere i te mea ôhie i te faaruè i te pâroita
no te haere e faatere i te mau rururaa. A haere
fàrii rà vau e na te tahi e parau mai. la ôre ia
mai a rave i te ôhipa, a haere mai e haruharu i te
fài’ii, e fifi ihoâ te ôhipa. Te tômite rauti, e au
parau.
mai te tahi môrï e türama i te tahi mau ôhipa ta
tâtou. Mea rahi te mau ôhipa ta te tômite i tûrama, mai te reo i riro ei tâuàparauraa na tàtou. Te
feià e haapii ra i to tàtou reo, te faaitoito ra te
tômite rauti i terâ feià.
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
31
Pupu Tuhaa 2
Pupu Tuhaa 1
...
Eiaha e faadre te tômite rauti
...
Teie te tahi hoa tautura no te faaineineraa
Terai
rave te tômite rauti i te
: I roto i te rahiraa o te
mai ra i roto i ta tatou mau ruru-
haapiiraa i te tuhaa 6, e
aita e faataaraa te haapaôraa.
Te tahi râveà e maitaî ai te ôhipa a te tômite rauti,
ia âmui mai te mau taote i pihai iho i teie taote no
raa, ia haere mai te tômite rauti i
te reo.
te tuhaa 6, e âmui mai te fenua
la âmui te rauti no te haapii, te tuhaa a te ôrome-
tàatoà no te faaroo i te haapiiraa.
tua, te faanahoraa i te fàriiraa, te titauraa i te mau
tià O te mau etârëtia, no te roaraa o te mahana, e i
mau taata i tonohia e te
o Turo
âmui te tâatoàraa,
Etârëtia,
anaè te toe ra e te âmui
Ua tae te rauti i te vàhi aita à te
te tahi taime, e hope roa te hepetoma.
ôrometua i tae atu ra e aore ra hoê taime i te
:::5
matahiti te ôrometua e tere ai i taua vàhi ra. la
^
â
^ Marama : teie te tahi hoa
tauturu no te faaineineraa
:
Tepito : mauruuru no te
faanahoraa i teie «
; te
vai ra te faaineineraa tàmau, te
ôpü, mai terà parau e, e tûtava
vau ia tiàmâ to ù fenua e pohe
vai ra te tonoraa, e te vai ra
à
A
^
teie tômite rauti.
.
Iteraèra
âpooraa ».
tei roto teie tômite rauti i to ù
V;;
noa atu.
Tahiarii
: mea maitai
: te faahaehaa ra i
mua ia tàtou no teie mau parau
ôutou te mau rauti e faaïte mai
i to ôutou paari. Ahuru mâ hitu
i nia i te tômite rauti. Te haa-
matahiti i teie nei te faatereraa
manaô ra, e mau tamarii teie i
tonohia i roto i te faaineineraa
te tômite rauti i te mau haapii¬
raa.
e tei hoî mai no
Mea tito i te haamataraa. I
te faaôhipa i to
mûri aè i terà tau, a hiô e hia
ràtou ite i roto i teie tômite. No Turo, e faahoîraa
rahiraa ôhipa, e aha te hotu o te
na na no te tauturu ta te Etârëtia i haafanaô ia na
ôhipa i ravehia e te tômite. I roto i te oraraa o te
:
i roto i te tonoraa i te ara. Te tômite rauti, te tahi
E.P.M., ua haafaufaahia te reo, te hiroà tumu.
vàhi e tano e faariro ei tahua faaineineraa i te
Eiaha e faaôre te tômite rauti. eiaha te tômite e
fenua nei. Te tuhaa a te tômite rauti, no te tatara i
fifi i mua i te tahi mau manaô o te mau ôrometua
te màramaramaraa o te parau, te faaôhiparaa, tei
no te faanahoraa o te oraraa.
roto ia tàtou. Te fàrii e te fàrii ôre, tei ia tàtou ra.
Na tàtou teie tômite, e faatura rà i te tahi ia haere
eiaha rà tàtou e haaparuparu i terà ôhipa. No te
i mua i te tahi. No te mau rururaa ôrometua i
mau
haerehia mai, te vai ra te tahi mau tamarii e tuu-
puta, to tàtou parau terà e pàpaihia, to te
nünaa. E manaô ê atu to tàtou, e faaitoito i te
hia i roto i te tahi mau faaineineraa, e âmui mai
pàpai.
no te horoà i te
no Tihiri
mà,
haapiiraa. E tano e rave i te reira
...
Vea Porotetam N 59 / jul-aout 2006
_.
.
Haka no te haamaitai i te Atua
Te mau tauturu au i roto i te taviniraa
Te mau tauturu
E tamarii au na te Ôrometua
Faaravaîraa a te rautï
maii i te rau ti, ta na tuhaa no te türama noa, te
(Mana)
faatupuraa, tei te feiâ e ôhipa ra i nià i te tahua.
Te nà ô ra te reo o te mau pipi
To tatou iôa, te ui ra te taata, no te aha i taui ai.
ia letu, « a haapii mai ia
ua faahoîhia i roto
matou te pure » te haapiiraa a
tahi mau parau ei haamàramarama i te nùnaa.
Te rautîraa i te parau a te Atua : na roto i te reo e
letu, « e to matou metua i te
ia tupLi to ôe hinaaro » no te mau pipi terà
titauraa. E aha ta tatou no te faatupu i te hinaaro
ao...
i te tômite no te faaineine i te
màramarama ai te nünaa, te reo i riro ei fauraô no
te îte e te paari o te nünaa.
O te Atua.
E au rii te ôhipa a te
tômite rauti mai terà i ravehia e loane Papetito, te
Te tahi ràveà, e haamau te tuhaa i ta râtou tômite
tautururaa i te taata i te hoi i te Atua, ia roaa te
rautï, e faaineine i te taata no te tiàraa rautï.
itoito no te faatupu i te hinaaro o te Atua.
E tapeà terà hiôraa no te huru haapiiraa e horoà-
Te faaineineraa i Heremona, no te faatoro i te
hia ra.
pipi i nià i to na parau, no te pâhono i terà uiraa
No te hiôraa i te taata, e te mea e faahoî-noa-hia
e, e aha te ôrometua mâôhi ta tatou e hinaaro no
te parau ia Turo, no te faahoï ia i te feruriraa i nià
te ôhipa i roto i te nünaa mâôhi.
i te mea e titauhia ra. E tômite rautï i te parau a te
la tiaï tàtou àhuru matahiti e ui faahou ai i teie
Atua a te Etàrëtia Porotetani Mâôhi. Hoê mea e
parau, e taui à te hiôraa e te feruriraa. Te mau
türamaramaraa e horoàhia ra, te vai ra te titauraa
toe ra, te haapâpüraa i te papa o te faaroo o te
taata e amo ra i te tiàraa rauti. Te rautï, e taata tei
ia tàtou, mai te haehaa e rave ia pàimi, e faaitoito
tià no te faaineine hou a haere ai i te àroraa, e
rà.
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
33
E aha te tahi hiôraa âmuî
i
mai
noaa
i
raa tiàtono e te
paroita e rave no teie taata. Tei nià
ihoâ i te mau ôhipa e tano e rave i nià i ta te taô
t
ôro-metua e faatoro ra.
No te mea, ua faanahohia te Matahiti Imiraa Râveà
i Heremona i reira e faaterehia ai te mau haapiiraa
|
te hiô e maraa ânei i terà taata i te pàhono i te
[
no
1
j
!
mau titauraa a te faaineineraa i Heremona.
E titauhia te ôrometua e te âpooraa tiàtono e âpee i
teie taata i roto i ta na mau haapiiraa e te mau
!
ôhipa e tano e faarave ia na i terà matahiti.
Ua hinaaro te âpooraa ôrometua ia hiô mai te ôro¬
j
metua e te AT° i te parau o te
tâatiraa o teie taata e
ia faahepohia te tàatoà ia haere i te Matahiti Imiraa
râveà mai te mau taata aita e parau püîte e tae noa
,
atu i te mau taata Bac.
Te mau aniraa i te faatereraa o te Aua
Te mahana hopeà o te rururaa
:
la faanahohia te mau ôhipa e ütauhia i te âpeeraa a
te ôrometua i reira terâ taata te faaearaa.
n. FAAINEINERAA
la faanahohia te faaôraa i te mau matahiti atoà.
Te fâito matahiti no te haere i te Aua pipi, tei faa¬
la au i te türamaraa a te reo, te parau o te faaineineraa te taô tumu e ine to na auraa e nuu. Te faai-
neineraa, te ôhipa ia i ravehia e nuu ai te taata e
faaineinehia ra. Te titauraa a te faaineineraa, ia ine
terâ taata, oia hoi, ia nuu o ia. Te faaineineraa i te
taata ia riro o ia ei ôrometua. Te auraa, te vâhi e
titauhia ra i roto i te faaineineraa, ia tupu te parau
o te ôro e te
metua.
nahohia e 18 matahiti te iti roa e te 30 matahiti te
rahi roa. Te hiôraa a te âpooraa ôrometua, mea âpi
roa. Te
aniraa a te âpooraa ôrometua ia türaihia te
faito matahiti i nià i te 18 matahiti e i nià atu i te
30 matahiti.
2. Te feiaineineraa i Heremona
:
No te faatüàtiraa i te faaineineraa i ravehia hou ia
Heremona, ia faanahohia te mau ôhipa faaàpu,
No te faaineineraa i te ôrometua. ua hiôhia
e 3 tuhaa rahi
1. Te faaineineraa hou i Heremona
2. Te faainemeraa i Heremona
3. Te faainemeraa i mûri aè ia Heremona.
1. Te faaineineraa hou Heremona :
I roto i teie faaineineraa, ua itehia te faufaa o te
ôhipa e ravehia e te mau ùtuafare i te haapiiraa e te
parauraa i te tamarii i to tatou reo e te haapiiraa i
te mau ôhipa e ora ai te tamarii i te faaàpu, te
ravaai...
I pihaî iho i te ôhipa faufaa e ravehia i roto i te
ùtuafare, e tano te mau âmaa ôhipa mai te
Haapiiraa tâpati, Uî âpi, Tuahine, e te mau faanahoraa i roto i ta tatou Ètârëtia mai te âmuiraa, te
âpooraa tiàtono, e feruri i te parau no te faaineine¬
mau
raa
i te nünaa.
No te taata e hinaaro e haere i te Aua :
Te vai ra te faaineineraa ta te Orometua, te âpoo34 V, :
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006-^
ravaai, faaàmu ànimara, tâtàiraa...
Ua hinaaro te âpooraa ôrometua e ia ravehia i te
mau
ôhipa a te ôrometua. la faaravehia te mau pipi
Te pupu himene no Mahina
;
3.4 Te
Eiaha ra e tàpiri, e faaarea 4-5 matahiti ;
Ahiri paha faahaere roa i ràpae atoà no te hiô mai
ia te nünaa-fenua ;
Tômite Rauti
:
Tâuàparauraa - Manaô
Mea pàpü ihoâ na te ètàrètia te tômite, e e auraro
i te ètàrètia ;
-
E vâhi faaineineraa teie i te rauti-ôrometua e faaineine i te rururaa ôrometua ;
Te arataîraa te haamaitaî atu à :
E fàrii atoà ra e, na te taata i ineine e faaineine,
-
-
-
mà te ôre e hiô i te tiàraa/huru ;
Aita e ravai ra te taata i te âmui, no reira e faai¬
-
Ua ôpanihia te ruwraa na roto i te ôroà a te Fatu
i roto i te tau faaineineraa.
-
-
la faaravaïhia te haapiiraa a te Tômite Rauti
la hiô-faahou-hia te parau o Heremona : te vâhi, te
mau faanahoraa
toito i te âmui mai ;
Eaaitoito te tômite i te ora i te parau o te hiroà e e
faatura i te manaô rau ;
E tauturu te puta tômite i te hiô i te parau o te
haapiiraa e hiôpoàraa i te Aua e
tae noa atu te parau no te tiairaa tamarii.
màôhi ;
E horoà i te râveà-mauhaa no te haafaufaa màite i
ta te rururaa feruriraa ;
-
Eaaitoito i te haafaufaa i te haapiiraa i roto i te
atoà e te nünaa, e tae roa atu i te haamau i te mau Tômite ;
la âparau anaè i nià i te tahi taata, e titau atoà i te
-
mau tuhaa
3. Te faaineineraa i mûri aè ia Heremona :
3.1. Te haapaariraa :
Uiraa : E tià ânei na te pipi iho e parau ua ineme
ânei o ia, Eiaha e tâôtià i te maoro o te haapaari¬
-
taata no na te parau.
raa, E vai iho i te tiàmâraa i te pipi te haapâpüraa
Te mau manaô i tuuhia mai e te mau ôro¬
mai e, ua ineine. E hapaari ia na i nià i te aha. I
hea e noaa ai ia na te tuhaa metua : I nià i te
metua :
Taninaraa taata : Tatara maitaî i teie parau. Mea
tano atoà te mau tuhaa e hiô mai i teie parau.
Hiô i te hiroà màôhi.
Horoàraa mero : Paraparau maitaî, haamàramarama maitaî : Mea tano te mau tuhaa e hiô mai i to
ràtou manaô i nià i teie parau.
Tauturu ôrometua : la faaôre, nà hea. Vaiiho te
ôrometua ia haere e rave i te ôhipa tâmahana.
Faaturaraa : E hiô mai i teie parau.
Te mau îvi : Eaanaho te nohoraa, te tauturu etv...
fenua, te pipiiia, te feiâ paari ?
Mea tano e parau e, te haapaariraa, no te oraraa
tàatoà.
la hiôpoà te tômite tiàraa i te pipi haapaariraa, e na
te AF ihoâ e faaoti roa e tià ai. Ei râveà no te turai
noa i te
pipi ia faaitoito tâmau.
E hiô faahou i teie taô. E imi te tahi taô tano roa
aè. No te mea te haapaariraa e tano o na no te ora¬
raa tâatoà.
3.2. Te faaravaîraa
:
Mea faufaa teie parau. la faanaho-pâpü-hia râ. la
ineine i nià i te tahi mau ôhiparaa taa-ê.
3.3. Te faaineineraa tâmau
Haere mai e farii i te ôroà a te Fatu
:
Tàuàparau / Manaô tumu :
Auraa : Eita e faaea, o ia iho te rave na mua roa ia
na iho i te mau mahana atoà no na
iho;
Faanahoraa
Mea faufaa, aita e tau to te faaineineraa, eiaha e
tiaî ia faauehia
Ei râveà, tei roto i te horoàraa-ôpereraa a te tâatoà;
E hiô atoà râ o vai mau tei ineine i te haere e ia hoi
mai e faahoî e horoà-ôpere.
Tüàti e tuu atoà i te pipi no te mea e haapiiraa te
vai mau ra ; e ua matara te parau o te màmà e tei
roto i te tuhaa, e inaha e taime atoà no te tààtiraa
ôro-ôro e te hoa-hoa ;
P'
Veà Porotetani N°59 / jul-août 2006
35
Himene
ruùu
Mihimihi aè ra vau nei i to ù âià e
£ hiô aè ra vau nei e i to ù mouà e
Itou faaitio Tuaum,
E manaô tei tupu ia ù i reira e
A hiô e pahi e pah! ama dre teie !
Hiô aè ra vau i taua pahi ama ôre e,
Fârii aè ra vau i taua parau moà ra e
Afa'i mai e te mau mitionare
Itou ôtuè i Matavai e
0 taua parau nei tei nâ ô mai
I aroha mai te Atua i to te ao
E ua tae roa i te horoà mai
I ta na tamaiti fânau tahi mau,
la ôre ia pohe tei faaroo ia na
la roaa râ i te ora mure ôre e
Tupu aè ra te pâtireia te Atua e
I Porinetia e
Fait partie de Vea Porotetani 2006