EPM_Vea Porotetani_20060708.pdf
- Texte
-
Porotetani
Te lunuaa ôiometua 2006 :
Te Faamdnfflaa e te Tâymiiaa
ni
1
Te
I.
1
f
drometua, e rave ohipa oiana mua roa
Te èrometim
e
ta
Te faaineineraa
Te
1
haapaariraa
im
dMpmma
le
Te Tiàrama de rEPM
La Bil:^e
Chouraqui
RS surfeurs'
La Bible
chopraki
(Reo
(arani)
ATtAÏ
Pipiria tahiti
Gbd News Bibl/e
ânifançai
i murant
(Puta naînai)
wifh Concordante
I (Reo perefâne) /
.i Ci X
V
I
B-ll
Pipiria tahiti
(Puta rahi)
Concordance \
Ancien Testamen-f.
en
Hébreux
(Reo hepera)
i
%
ToipraapipîPij
E ncien
Concordance
Testament
en
Hébreux
(Reo hepera)
Parole pour tous
I
Sommaire
4/5
6
7/8
9/10
11
L’ÉGLISE PROTESTANTE MAÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
MENSUEL DE
Boîte postale. 113 --98713 Papeete, Taliiti - RF.
Tél. (689) 46.06.26 - Fax.'(689) 41.93.57
’E-mail : veaporotetani@epm.pf
^
^
^
^
#
Te ôrometua,
Te faaineineraa
E aha te
13/24
aha te türamaraa
Te ôrometua,
e
aha te türamaraa
Ètârètia
Te ôrometua i
*
Te èuhe
Ben POHUE
*
Te ôrometua
Comité de Rédaction
*
Te
e
Fatu
mua ra
fàîraa faaroo
te
ôhiparaa
a te
Porotetani Mâôhi
*
Céline HOIORE, Taarii MARAEA,
William HAMBLIN, Jacques IHORAI,
e
te ôrometua
a te
ôrometua
i roto i te vaamataèinaa
Thien-y TAPU, Marthe TEMATAHOTOA,
Jean
a te reo
te nùnaa
i roto i te
Secrétariat-Maquettisté
mua roa
Tuhaa
e
Rédactrice’en Chef et Maquettiste
Céline HOIORE
-
parau a te mau
o
^ Te ôrometua, e aha te türamaraa
0 Te ôrometua e ta na ôhiparaa
Directeur-de Publication
Taarii MARAEA
-
e
ôhipa
Te ôrometua,
a
12
ia nà
te Tàviniraa
e rave
TEURURAi, Turo RAAPOTO,
*
Sylvia RICHAUD, Daniel MARGUERON,
Robert KOENIG, Christian CHENE,
Moetu VAAIE, Heiata LUCAS
Te
ôhiparaa
a te
i roto i teie nei
ôrometua
ao
et la collaboration de
Émile MALÉ
E aha te tahi hidraa âmui i noaa mai
Prix de l’abonnement
(1
-10 numéros) - Polynésie ; 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
Ênpression : Taliiti Graphics
Tirage : 4800 ex.
an
25/26
0 Faaineineraa : I te âua. Hou te âua
e
27/35
Photos
:
Veà Porotetani
Ràveà
E aha te tahi hioma âmui i noaa mai
BULLETIN
DE
Himene màu
RÉABONNEMENT
Prénom
:
Adresse
ïmiraa
0 Haapaariraa
36
Nom
i roto i te Matahiti
:
Je
me
réabonne
au
je verse la somme de
Abonnements : Polynésie
Veà Porotetani pour
l’année 2007 (lan
-
10 numéros)
et
À
renvoyer
à
:
Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
VEÀ POROTETANI - BP. 113 - 98713 PAPEETE - TAHITI - POLYNÉSIE FRANÇAISE
Te
ôrometua,
e rave
ôhipa o ia nâ mua roa,
Taarii
E poroî
teie na peretiteni i te rururaa drometua.
E parau
ta te drometua.
E aha râ te parau e
tauiraa,
tiàraa
E nahea râ
riro ai teie
mânaônaôraa ei tapura
hoï te
eere
peretiteni anaè
te mea
faufaa i roto i
râveà maitai
raa
mau
te
ôhipa ta
nei i te
mahana tâtai
tahi, te pureraa i te
tâpati, te mau haapiiraa, te fârereiraa i to
tàtou
taata, te
mau
feruriraa i te
te
‘te
Ôrometua,
àhipa
e rave
o
ôrometua
ia nâ mua roa.’
Ehoa ino mà e, ia ora na roa i
o
te
Atua i to tatou
nei fârereiraa i teie nei
raa
taaê
na
vau, e tau
matahiti i teie nei, te raveraahia
te hoê rururaa mai teie te huru.
Ua feruri te
te
mau
faanahoraa
tua
; te
aore
raa
ia
te
o
ra
no
i ta
Te auraa, eiaha e fiu
te arataîraa i te manad
ta tatou
e
e
6 matahiti
peretiteniraa i roto i te hoê
mau
hinaaro ra.
tuhaa atoà tê tià
roa
ia
haamaitai-atoà-hia
no
te tauturu i
ôrometua ei tauturu rahi i
te nünaa i roto i to
na
faaroo
Etârètia, te mau tuhaa, te mau
pàroita e i te mau ôrometua iho i
mua i te parau no to râtou taui¬
te
raa.
Noa atu i te tahi taime eita
tae roa mai ta tatou
4
to na oraraa.
e
i hinaaro.
Veà Porotetani N°59 / jul-août
2006
i te
mea
mea e
tâtou
e rave
tâtou
e
ia
fatata
tano
no
nei. E
e
te
tei îte
pâpü
ôhipa ta
te mea na
no
feruri, te tiàturi atoà nei
tàtou atoà e faanaho
horoà i te mau aratairaa, e
vau
e, na
mau
mau
ôtià
e
tae
ai teie
manaô i to tàtou i to
na
tupuraa nâ roto i te ôhipa.
Aita rà teie parauraa e na
tàtou e hiô, na tàtou e faanaho, e
faaère ra i te Âpooraa Faatere e i
te
te
Âpooraa Rahi Âmui i te hiô
tuatâpapa i te reira mau
e
to tàtou
oraraa
âmui
e
e mea
parau, te mau feruriraa i te
faaotiraa e haamanaraa.
tuhaa. Ua riro te reira feruriraa ta
te mau
haamaitai-
maitai ihoà, ia faahoihia te mau
Fatu, etv...
Taua
tâtou te
o
e
4 matahiti ; te maoro-
te
ôhipa ôrometua,
manaô i to tàtou. No te maitairaa
i nià i te vairaa
ôrometua i nià i
aita atu hoi
roa no
i ta tâtou
faataa i te
te faatu-
au e
maoti râ, nâ tâtou iho e hiô âmui
i te reira parau. No te mea, o
tâtou iho terâ e ôhipa ra, e o
e e
te tauiraa ôrome¬
faanahoraa
e
te
ruru¬
tatou.
Te haamanaô
a
na mau
na mau ôpuaraa, no te turu i ta na
faaiteraa i te hinaaro o to na
pu
te aroha
titauraa
Etârètia i ta
:
oraraa o
pâroita, te tuhaa, te
mau
Peretiteni Taarii
a te
ôhipa nâ tàtou ananahi?
vai atoà
ra
e
Te tiàturi nei
ta tatou tâviniraa. Te
tatou e rave
poroî
Maraea
tano.
Teie rà, eere te
Te
a
i
Eiaha atoà hoi tâtou
noa
e
e, no te mea te parau
tàtou i te tahi
vàhi
tiàturi
nei
manaô, te nâ ôatoà-raa ia tàtou e, ananahi poipoi ua mana te reira parau. la
pàpû ia tàtou e, te vai ra to tàtou
manaô, te vai ra te mau faaotiraa
e ravehia no te haapàpüraa i te
manaô
te
ra
faaôhipa,
tano
e
fëruriraa
e
e
i teie
paraa
fin te arataîraa i te
e
manaô i nià i te vairaa ta tatou
hinaaro
âuahaati nei ia
mea
manaô. Te
mau
eiaha
auraa,
e te vai
nahea te faaôhi-
ra
rahi
i roto i teie nünaa
vai
e
faaiteraa
ruru-
e
e
i ta tâtou tià¬
te
no
aore
e
No
i roto i te
ôpù. Eere râ
parau i to te tahi parau e
ia no te hiô i ta te tahi ôhipa
noa ra
i to te tahi huru. E faariro râ i
reira,
e
imi ia i te mau
area, e imi i te
ràveà
e
î ai te
ràveà
e
fatata faahou ai tâtou i
No reira, noa atu ta te Etârëtia
haafaufaaraa i te ôrometua i roto
i ta
na mau faanahoraa, te ite
atoà nei tâtou e, i mua i te Fatu o
Etârëtia, aita tâtou i hau atu i
maoti te tiàturiraa
te
fare ta tâtou
ia faariro ei faanahoraa
faanahoraa i te huru
ôhipa i
Etârëtia.
e
rave,
tei roto atoà
râ i te faatanoraa i ta tâtou
mau
te nünaa
o
te mea ta na e màramarama
faaineinehia tâtou
no
te
no
te rave i te
mea ua
tahi
tahi i ineine i te
teie nünaa. E te reira parau, aita
ia to roto noa i te mau tere ùtua-
ta tatou parau ei tumu parau
fëruri nà tatou a nehenehe atu ai
roto i te
te Metia.
ta te Etârëtia i tuu i nià ia tâtou
raa, e
vai
na
te tahi mero,
turiraa.
titauhia ia tatou ia parauparau, ia matara mai terà mea e
hoi
area
tâtou i te parau no te area, te
faaite noa mai ra ia ua atea o ia i
e
ta tâtou
hepetoma
ra
tâtou i te tahi
faaiteraa. E ia faahiti hoi
ta tâtou
ra.
No reira teie
E i te tahi
na.
taime, te ite
e
mai.
Te
ôhipa të ôre te
poroîraa
No
reira, te manuiaraa o teie
rururaa, tei ia tâtou ra ia. Tei ta
tâtou tuuraa i to tâtou âau, to
tâtou manaô
te haamaitai-
no
âmui-raa i ta tâtou
Te toru, te
faaiteraa
No te tauturu ia tatou i roto i
fëruriraa teie
ta tatou mau
3
tià ia tatou ia haamanaô
parau te
tâmau.
Nâ
e
te mau ôrometua.
la
pâpü ia tatou
faatere i ta
Paôfai,
mai i te faanahoraa nà roto ànei i
tapu-
“
Te
te
e rave
i ta tâtou aratairaa
E mea
Etârëtia, te riro nei te
ôrometua ei tià
no
Etârëtia i te
mau
atoà ta
ôhipa.
na e
Eiaha i te
mea
ia nà
te
vâhi
na
fatu
piti,
te
na
ia
ôhipa
râ
E
mua roa.
ihoà ia ia
mana
e rave
mea
rave
ôhipa
Etârëtia,
mea
ta to
riro atoà ei fàiraa
faaroo nà na. Ua faaineinehia
ia no te haamàramarama i te
taata i te auraa no te mau
horaa
e
te
mau
Etârëtia. Tei ia
te reira ite
na na no
Te
ua
aratairaa
na ra
a
taua
o
faana¬
ta
îte
na
ra e
riro ia ei mauhaa
te faatere i ta na
ôhipa.
piti, te huru ia o te nünaa
ta na i hinaaro i te tâvini
Eiaha hoi ia moèhia ia tâtou e, te
o
huru
o
te nünaa ta tâtou
e
tâvini
nei,
eere
ia
tahi
mea
taui-ôre. Te taui nei râ
o
ia ia
au
e
faaea
noa
i te tauiraa
o
i te
parau
mau
e
horoà
noa
faaotiraa.
Te tiàturi nei
nà
au e
i teie rururaa, e
matara mai te tahi mau
ta to na fatu
faanahoraa
i nià i te
te mau
Etàrétia porotetani
«
mâdhi
».
Mai te tamarii
ôrometua
mau
terà atoà aita i
e
roto tâtou
te taata
i teie pupu taata te
ôhiparaa. Te ôhipa nei
no
te
ràtou e
taata atoà i rapae mai i teie
taata. To na aratai o to
pupu
tâtou ia
Eatu, te Metia
dhipa
noa
atoà
ra
no
ra o
letu.
pupu taata, no te taata
râ ia ite i te Parau maitai
Hau, ia fànaô i te ora
tei faaitehia ia tâtou, ia faaroo e
ia haapaô i ta na parau.
no
të
mau
te
e
tuu atu i mua i
Apooraa rahi âmui
a
to na ra
ôhipa âmui
tâtou te
mau
e
na
ôrometua
to te
Etârëtia tààtoà.
E
mea
maitai atoà râ ia hiô
mai tâtou e, e aha te maororaa e
tano ia tâtou ia tuu no te rave
faahouraa i teie huru
mea
rururaa.
maitai eiaha tâtou
e
tiai
E
e
ia
feruri faa¬
hou ai e rave i te rururaa mai teie
te huru. Eita atoà hoi e tano ia
rave i te mau matahiti atoà.
15 te matahiti i reira
E titauraa ta teie Eatu i teie pupu
taata. Ta na titauraa, eere ia no
teie
tano
e
tae atu
pàroita,
papetitohia. Tei
e
no
ôhipa ôrometua ta tâtou
”
na.
âpi
tauturu i ta tâtou
riro atu ai ei tapura
i te ruhiruhia. Mai ia tâtou te
e
ua
mea
ia
ra
nei, te
o
titauhia
i te
tiàturi tâtou
raveraa
o ia nâ mua roa
titauhia ihoâ ia ia na
faaue
e
faaue ra ia na. A
te mea, te fàîraa faaroo a
no
te
e, ua
mea
e
tereraa o te Etârëtia
dhipa
ia rave i te
horoàhia ia tâtou te tahi
taaê. No te
e
ia
drometua,
Etârëtia i nià ia tâtou. la
au
i te reira, e
e nà te faa-
aore
roto atu
ôhipa,
o
e
no
A haamanaô tâtou, te Etârëtia,
eere noa ia terà mau taata i
âmuiraa taata ta tâtou
e tiàturiraa
rahi to te Eaatereraa
ra
ôhipa. Eita
tià ia tâtou ia tiai i te tahi atu
te haere mai e rave
e no te
na mau
na
e aore ia terà mau piha
ôhipa i Paôfai. Te Etârëtia, terà
iho ia
mua roa no tatou
Etârëtia ia e ta
tirârà atu ai.
rave
la maitai
e
roa
e
i teie
hepetoma,
ia tauturu mai te Fatu
ôhipa ta tâtou
tâtou
mau
e rave
fëruriraa.
o
te
nei i ta
Nà roto i teie pupu taata, te
Etârëtia, te riro nei tâtou ei rave
ôhipa nà te Fatu o te Etârëtia oia
Veà Porotetani N°59 / jul-août
2006
5
Te Faaineineraa
e
te Tâviniraa
i roto
E tumu parau tei ferurihia e te mau orometua
i ta na rururaa i Tahaa i te matahiti 2005.
Ua
tâuàparauhia i roto i ta na rururaa drometua
2006 i Mahina, ua haapotohia i roto i teie veà.
I.FAAINEINERAA
oraraa e
ùtuafare hou
to râtou
a
tomo ai i roto i te Aua.
fenua
1. Heremona
Te
Te faaineineraa
Màmà i nià i to
haapiiraa
oraraa
fenua
te
raa
Faaineineraa i te feià
mau manumanu
e
haere i te
ia fânau te
fenua. Te
fifi
Heremona
e
:
na
o
Te ôrometua
ora¬
te fenua : te
âpi...
Aua.
la hiôhia te huru orometua
e
faaineine
e
tano
mau
orometua
teie nünaa to
no
3. Tùàtiraa i roto i te
la
tatou.
tâuàparau te orometua
5. Te orometua e te mau
tauturu
e te
turu
e
te parau o
te tau¬
:
*
ta na tauturu
*
te tahi mau tauturu taa
*
te
*
te
hoa
âvaè.
ê
i te
ôhipa.
parau haamaraaraa, te faaôreraa e te faatoparaa i te tauturu
e rave
âvaè.
orometua.
Eiaha te reira
2. Faaineineraa taa ê
Faaineineraa orometua
mau
no
Parauparau
te
tàatoà
ôhipa taa ê (fare mai...).
Te hoa
o
te orometua, e rave
i te
roto
o
i te
te
no
mau
4. Te
n. TÂVINIRAA
1. Te orometua
ôhipa
Te orometua
te mau
e
fifi
rau.
Te
haapaôraa èê.
E hiô i ta tatou
Te orometua
e
mau
te
ôhipa.
paturaa i te faa-
mau
fifi
*
te tàninaraa taata.
*
te
*
te tanuraa taata
horoàraa i te
te
àvaàva taèro,
te rahu a te Atua i te
E feruri i te parau o te
pipi i to râtou
*
*
Veà Porotetani N°59 / jul-août
parururaa nàtura.
te reo mâôhi
te
2006
te tauiraa
ôrometua.
No te tauiraa ôrometua
: e
tâuà i
te metera âfata, te
i
7. Te faaturaraa
Mànaônaôraa i te mau ôrometua
e haere i te faaturaraa, te vahiné
îvi.
târehuhia, te
8. Te tômite rautî
ôhipa inuraa àva,
te taata.
ùtuafare
mau mero.
mohina rehu.
*
E feruri i te parau o
i te parau
haapaeraa i te àva taèro
haapoheraa taata.
*
orometua.
mua
te
te
*
parau o te tamarii, te roaraa
roto i te matahiti 4-6.
*
*
6. Te tauiraa ôrometua
te parau o
te
2. Te ùtuafare orometua
mau
orometua ia ô i
*
roo.
E faaineine te
noa
faaâpiraa i ta tatou
Te orometua i
ta na
haapaô
Etàrëtia.
tahi faaineineraa taa ê.
e
ia na.
te tautururaa i te
e
Te ôrometua i
a
raveraa a
mua
i te
haapiiraa
te tomite rauti. E 2 manaô e
hiôhia
mea
ra
tià,
e
:
Ta te tomite anaè te
hiô i te
temaupupu...
mau
manaô
o
E aha te parau a te mau
No te ômuaraa i teie
te tumu parau
roto i te mau
mau
haapiiraa
i Mahina, ua tuuhia
Te faaineineraa
e te tâviniraa ” i
tuhaa. Teie mai nei to râtou manad.
Tuhaa 1 (Teiva)
Faameineraa i Heremona
vaîhia te
rururaa
a te
:
Tuhaa 3 (Heitarauri v.)
Faaineineraa : Parau no te
faaàpu, te tàià, te tahuraa i te
ahimàa, te hàmaniraa fare.
la faara-
Tômite
Rautï.
No te tau
haapiiraa
: E tàpeà noa e 4
itiraa, ia hiôhia râ te ineineraa
O te pipi tâtai tahi no te haere i nià i te tahua
ôhiparaa. la ôre ia ineine, e faaroa à i ta na tau i te
âua (1,2 matahiti).
No te feià e haere i te âua pipi, ia hiôhia te pàpüraa
matahiti te
O
to râtou
oraraa
i roto i
tuhaa
tej)âroita.
No te faaineiiieraa taa e : ia rave-pâpù-hia te
reira (Tâne / Vahiné). la haamaitaihia e ia faaitoitohia. No te mau hoa o te mau ôrometua, ia ravehia te tahi mau faanahoraa mai te pâpairaa i te mau
parau o te veà, te haaparareraa parau âpi, te haapii¬
raa faaroo, etv...
No te faaineine-tâmau-raa : ia haapâpü-mai-
Tâviniraa
!
la faahoihia ihoâ
püfenua i roto i te fenua. E
rave i te haapiiraa no terâ tuhaa.
No te tahua ôhiparaa a te ôrometua, te vai ra te
mau pâroita ua matara i nià i te tahi mau mauhaa
ùpa, àhu, te tiare. Te manaô, ia âpee te ôrometua i
te faanahoraa matara i roto i te pâroita ta na e
te
haere atu ra, eiaha e faahoi i mûri.
Tuhaa 4
i) Herehia : No
te feiâ e hinaa-
haere i te
âua, hou a
haere ai i Heremona, e hiô i te
huru o te taata, te huru faaineiro ra e
taî-hia te reira i roto i te tuhaa.
'
Tuhaa 2
neraa i roto i te pâroita. E hiô
faahou i te fâito matahiti o te feià
e haere i Heremona.
E faaâano i te hiôraa i te parau o te faaineineraa.
Te huru faaineineraa i Heremona, te vai ra te parau
(lotua)
No te faaineineraa i te mau hoa : No te
feiâ i ôre i taeà-hia te tahi fâito e roaa ia
râtou, ia faanahohia te tahi
taa
no
haapiiraa
ê.
fifi. I te Tuhaa 2, mea rahi e ua
fifi, e e tano ia haapâpü i taua mau fifi rau,
te imi i te râveà no te ôpere, no te tauturu ihoâ
Te
rau
mau
mau
te faaineineraa
feià
e
faaineine
ia tâtou.
: te uiuiraa, no te paturaa i to tâtou
ineine mau ânei tâtou i te tomo i roto i
te faaâpiraa ta te faatereraa e faanaho ra. Te manaô
tumu, e tano tâtou e faatùàti maite ia tâtou, ia tâuà-
No te faaineineraa i te
ua
\
" '
parau.
âparauhia.
e
ta na tauturu
: te tüàti ra ia
»
no te feià âpi e ôvere
E faaineine atoà i te feià e
üpoo îno,
noa ra.
ôhipa
parau.
Te ôrometua
tàpeàraa, ia faainei-
ne-maitaî-hia. Na reira atoà to te
fare mai, no te fare rüau, te fare
e
Te ôrometua e te parau no te « târehuraa
i te taata pohe. E tatara maitaî i te auraa o terâ
e
e tupu
ii) Michel Faua
Mai te fare
faatupu ra i te fifi na roto i ta
la tauturu te ôrometua e vai iho
ra i te tahi
pâroita i terâ e haere mai ra.
Te horoàraa i te mau mero : E tâpiri atoà te
parau no te feiâ e taui ra i to râtou mero.
mau
âpi
la ravehia te faaineineraa taa ê.
rotopù i te mau ôrometua. la tâuàpaôrometua, ia âparau te taeaè ôrometua, te
ôrometua
pipi i Heremona.
mau
faaineine maitaî i mua i te tahi mau fifi
mai ra, mai te horoàraa i te mero.
.i->
ùtuafare ôrometua, ia hiô maitai, ia tüàti maitai. Te mea e îte-pinepine-hia ra, na tâtou iho te
mau
te faaineineraa. E hiô i te
hoa o te mau ôrometua,
faaitoito ihoâ. No te mau ôrometua vahiné e haafànauhia i Tahiti, e imi i te râveà ia faaea noa i te
mau
tâtou
o
mau
e
parau.
Te tüàtiraa i
te
te fà
i te
No te
No te faaroo
rau
e
ra
vàhi, pâroita i reira te ùtuafare i te ôhiparaa.
mau fifi rau o te mau ôrometua, e tano
te
faaroo,
o
No te
i roto i te faatereraa.
pàpà e te màmà e haere i te âua,
tâne
te
ra
e îmi
vahiné hou a haere ai i te âua.
E faaineine atoà i te pae o te paturaa fare.
E tauturu i te ôrometua no te faaineine ia na
tauiraa.
e
la tauturuhia te
Te
faturaraa,
mau
i te
no
te
vahiné îvi.
faaineine maitaî.
E hiô i te fenua, te nohoraa
e
Tenohoraa :
ihoâ mau màmà ôrometua îvi.
Veà Porotetani N°59 / jul-août
no
terâ
2006
1
Tuhaa 7 (Temarama)
Faaineineraa hou te âua
Tuhaa 5 (Tuteanaiva t.)
Faaineineraa : Te parau no te
vâhi (fenua, taata, reo)
Te parau no te tâninaraa taata :
màôhi. la
au te mau mea e orahia ra e te
tahi mau taata râtere i te fenua
ia hiôhia te hiroà
o
te
râtou, âreà te tahi
pae mai te Tuhaa 5, aita ia i ineine i mua i te reira
nei,
parau.
ua matara
y/
: ia
pàpù i roto i te oraraa pàroita.
Te tahi pae tei ineine i roto i to
râtou oraraa, ia au te mau pûîte i
roaa ia râtou, e tano e haafaufaa
i terâ
mau
faanahoraa âpi.
I te âua : la târenahia te
au
îte. E faatano atoà ia
te
ravehia
e
âua i Fiti. la ôre ia
te mau
haapiiraa i roto i te
No te tauturu
a
haapiiraa ia au te
tâpiti i te mau
pü faaineineraa i te ara.
mau
mau
te ôrometua : e aha te manaô e
faaôre i terâ tauturu. Te tahi manaô, ia rave te ôro¬
metua i te tahi ôhipa ia au te mau ite e te àravihi i
roaa ia na e i te tâpati e rave ai te ôhipa a te ôro¬
metua.
E faatura i te
mau
ôrometua vahiné îvi, tâne ïvi e
ia tauturuhia râtou.
OMea maitaî te
tâtou
no
eiaha râ
Tuhaa 6
e
haapiiraa atoà, ua haere mai
âpee i te haapiiraa ei tauturu i te ôhipa,
mau
haere mai
no
te faatito.
(Marii t.)
Ua hiô mai mâtou i te vârua
te
te
o
taô faaineine, ua rave mâtou i
terâ haùti a te mau
tamarii, pere faaine, aore ra,
pere faanuu. Te auraa, te ine, ia
nuu, ia haere i mua, eiaha e
faaea noa i te hoê vâhi, eiaha e
tütau, ia haere râ i mua, titau â i mua. E ô mai te
manaô faaâpï. la ineine noa no te nuu, faaineraa.
te parau no
Faaineineraa i Heremona
: te faaineineraa
noa i Heremona, e türai
roa 0 na ia ôe i roto i te tâatoàraa o to ôe oraraa e
ta ôe tâviniraa.
E vâhi e faaî i te roro, îmi, feruri, tuatâpapa, tata-
haapiiraa, eita ia
e
hope
Tuhaa 8
e
te faatereraa
(Natupuài v.)
Te faaineineraa i Heremona, no
te ôrometua pàroita i teie taime,
hiô-faahou-hia ra, te
hia ra te faanahoraa.
te
Te fifi
o
te ôrometua : Aita
ôrometua
pâroita
e to te
e
faaâpi-
taaêraa i roto i te
faatereraa, i te
pae
ihoà
o
te tonoraa.
ra...
Faanaho i te hoê
ôpuaraa i roto i te pâroita (ture,
moni). Ua rahi te ôpuaraa, ua naînaîhia te
moni... (Terai ôrometua) Te vai atoà ra terâ
manaô e, ia rave-âmui-hia te ôhipa, mea maitai
atoà ia rave rima roa, eiaha râ na te vaha noa.
la hiô-âmui-hia te parau o te faaineineraa mai te
îmiraa
tau i Heremona e tae
Te faaineineraa : Hou te âua, te
vai ra te Matahiti Imiraa Ràveà
mai i teie mahana.
la hiôhia te parau o
metua
ia
na
te ôrometua, e faatano te ôro¬
i nià i te Tuhaa i reira o ia e ôhipa ai.
hiôraa, i te Tuhaa 6, eita e tano te mau huru
ôrometua ia haere i te Tuhaa 6. Te auraa, e vai iho
atu i terâ huru i te vâhi mea nà reira ôe i te haereraa
tPupu âua pipi (Taîmetua t.)
(MIR), ia âmui te feià fàito pùite
toeà, no te mea te îtehia
Bac i te
Ei
ra
i te
e
Veà Porotetani N°59 / jul-août
ia tae i te âua.
e maoro roa
ia tiai
roa
piti matahiti no te faaô.
ôpuaraa a te faatereraa e faatoroà nà tino e
piti, e imi i te ràveà no te haapaôraa tamarii.
Aniraa : la haere mai te peretiteni o te Tômite
Rauti o Turo a Raapoto e faatere i te haapiiraa reo
Màôhi i te âua, no to na àravihi i te pae no te hiroà
mai.-
mau
No te
8
te taa-ê-raa
Aita ànei
2006
te peu
tumu.
a
Te
Orometua,
No teie tuhaa, e toru tûramaraa tei
hidhia mai :
* ta te reo,
*
ta te nünaa
*
e
ta te Fatu
Tehaapapa drometua
E
aha
Uiraa
:
tûramaraa
te
Mea nëhea te
te
a
reo
mau
mitionare i tac ai i te mâîti i teie
taà orometua no teie tiàraa?
mai te tahuà
(Pupu 1 pâpà)
Oro
atua no te
tamai, îte e te
paari
Metua
vairaa no te ora, teie ora
no te horoà ia, ia ora te tamarii
E tatararaa tei haapiihia e te tômite
rauti e tei matau-roa-hia i teie
mitionare i tuu mai ai i teie
taô, inaha, i vai
mâôhi taô
na ta te
tiàraa ta tatou
e
Ua faaôre te mau mitionare i
e ua faaôhipa rà i te taô i nià
Te uiui
e
faaôhipa i roto i te fare
tano e
Te tahi tavini
pure, te vai atoà ra te manaô e te
tiàturiraa e, o letu anaè te tahuà
mau. Terà te mau uiuiraa ta te pupu
taata e ôrometua to na
(Pupu 2 pâpâ)
ra e
E taô
e
hàmani, ORO
:
e
METUA
Paari. Taata tei î i te
ite,
mâramarama, i te parau no te
oraraa, no te nünaa e no te
fenua ; e taata atoà tei î i te
paari i roto i te mau tuhaa ôhipa
atoà faaàpu ànei, tautai ànei e te vai atu ra (tahuà
te
ànei)...
Oro : e parau atoà no te ôfaï, no te mato e te
mouà, te auraa, e taoà paari.
Oro : e iôa atua teie, ia vai te parau no te tura e te
atoà. la
ôrometua terà.
te auraa
tiàraa
e
parauhia
:
horoà i te ora, faaàmu, àtuàtu,
ràpaau
e
auraa, e ôhipa ta na e rave no te tahi e
aita i tàôtiàhia i nià i te fànau. E taata tei riro ei
haapii. Te
ôriô mata
ei
Rapi
pü tarià no te tahi.
: ôrometua. Ua hope te mau mea atoà i roto
ia
aita i tàôtià-noa-hia i roto i te tûnato, te
e
ôhipa ta
na e rave
ôroà...»,
te
Uiraa
: Ua tano ânei teie taà e aore ra e aha te
faatano i nià i teie taà drometua. Te auraa, e
rave faahou ânei i te tahi faaineineraa, ia faanaho
faahoLï i te ôhipa tâviniraa ia au i te auraa ta te reo
e horoà ra.
Te auraa, ta tàtou i ora noa mai ra, aita à i ravaî, e
vàhi
e
parau àano roa teie, e aita atoà e màîti i te taata : o
tàtou te faatano i nià i te auraa o te reo.
Ei metua, ei tiai hoê roa, te Atua. Te auraa, eiaha e
ora, e horoà rà no te tahi.
ôrometua. Eere tàtou i te Eatu o te
auraa o teie taô ôrometua.
: te
itehia
ra
te tahi àrea
i roto i terà
Te
ora
auraa ia o te
ia au i te
e METUA : e piti tîtauraa, e taata tei ôre
feruri noa, tê tàmau rà i te imi i te ite e te paari, e
taata te imi i te ora, e te horoà i te ora. Te manaô, e
E Oro
e
tàpeà terà iôa i teie mahana
patu timà.
Ôrometua
ananahi
«e pureraa,
tàpeà i te
ma.
Metua
no
i hiô mai.
Iteraèra
Oro
na e
te
i te tiàraa orometua.
ra te manaô e, i taui ai te
iôa, no te mea ànei eita te taô tahuà
:
mahana.
Ua tae râ te feruriraa i nià i te tumu
te mau
parau.
te Oro
no
teiaha
!
o
te auraa
o
e a
mûri atu,
noa atu te
teie iôa.
Veà Porotetani N°59 i jul-août
2066
9
Tâuàparauraa
Taarii
:
E ui
imi
e e
nahea tatou
e
tâpae ai i
reira. Mea
rahi te parau
ta tatou e parau
nei e aita e râveà tatou e haere
ai i nià i te auraa o te parau. E
ôhipa rahi te titauhia ra.
Tù mau tamarii
o
Tâpati
:
haapiiraa tapati
no
Mahina
ôutou i te parau no i
ra ànei te tùà-1
tiraa i teie taô ôrometua.
|
te
faahiti
te
te atua
ra
Oro, te vai
paha e j
ôrometua, i
No te tiàraa tahuà, eita
tano e
no
faaôhipa
te mea
no te
eita tatou
e
tahuàhia i
;
ôhipa ta tatou e rave ra, mai te tahuà vaa tei|
hope i roto ia na te ite e te paari no te ôhipa ta na e ;
nià i te
|
|
rave.
lia
parau tatou e, e taata tei î i te ite e te paari, e
tano e ui e ite i te aha, e paari no te aha. Mea ê ta
tatou mâramaramaraa i te parau, e mea ê ta tatou e
rave ra.
Ua farii-maitaî-hia mai to te
e
te
paroita
no
j
j
/
■
rururaa
Maehaa
Mahina
:
-
i
Te papu ra ia, hoê a tatou i mua i
teie parau, hoê à tatou tütonuraa i :
nià i to tatou parau. Ua matau noa.,.
tahi e haere mai e rS
haapii, tatara i to ôe iho parau. Te
fâ, ia hoê à tatou i mua i teie parau.
tatou e, na te
Teiva
Eita
e ôre o vau iho te tumu, ta ù vahiné, ta ù mau
tamarii, ta ù faanahoraa i roto i te paroita i ârea ai.;-^:;
Eita
:
paha
e
faufaahia te
paari, te ite
te
o
taata, mai
Te paroita no
peu aita te
faaroo i te Atua. Na te reira e
faataa ê i te ôrometua i te tahi
mau ôrometua.
te
10
Veà Porotetani N°59 / jul-aoûî 2006
^
Mahina
aha
E
tûramaraa
te
Ua hid atoà mai to te
parauraa a te
te
a
rururaa
nûnaa
i te
tahi mau fenua.
No te mau ôrometua, e faaôhipa ràtou i te
“hakaiki”,
e
arii ia. Ua uiui atoà
no
te aha te
mitionare i
faaôhipa ai.
Ta te Rapa parau no te ôrometua, te “karakua”
taùna, te
tahuà, e taata tiàraa teitei.
“àraïa”, te auraa e hoà uira. la uiui
e aha te tumu i rave ai ràtou i terà taô, eere ànei tei
roto i terà manaô, na te ôrometua e faaara, a tupu
auraa, e
Ta te Rurutu.
mai ai te
ôhipa i faaarahia.
Tahiarii
taô
a
te
e
: E tano e
haapapu i te tahi parau no tera
Te àraïa ». Na te ôrometua e
parau i ferurihia e te tàvana. la ôre te ôro-
Rurutu,
faaoti i te
«
“... ta te
...
Rapa
: e
karakua
ta te Rurutu : e àraïa ”
ia fârii, eita ihoâ e tupu.
la hoà te uira, i reira
haamanaô,
na
îte ê na to
tatou mau rùau i te mau parau paari o te fenua. Mai
te peu e hinaaro tatou e piri i te huru o terà mau
rùau, mea àtea à e mea rahi te toe ra ia tàtou ia rave.
metua
te
pâtiri
e faaroohia ai. Te mea ta tatou e
te farâni i haapii na i Heremona. Ua
E tano
e
haamata i te faaineineraa i to tàtou
taata i raro,
i roto i te feià âpi e vai ra i roto i te mau
pàroita. Te tahi fifi, te varavara atu ra te feià paari e
mau ra i te mau parau o te fenua. E tano ihoà tàtou
e
haamata i
raro
i roto i te
pàroita.
îteraèra, ôrometua no Mahina
mau
Temarama : Te mihimihi ra i terà mau rùau, no te
mea, mea fàtata ràtou i te Atua. Eita vau e faahiti i
te parau o te faaineineraa, no te mea hoê noa tuhaa
i roto i te roaraa o te faaineineraa. Te parau rà o te
Atua ta ù
Te
mau
tamarii
o
te
haapnraa tapati
e
mànaônaô
ra.
Te tauiui
ra
te tau, te tere
ra te feruriraa o te taata. Ta tàtou ôhipa e
i teie mahana, e au mai te “ passoire ”, mea
rahi i te haamataraa e ia hope anaè, aita reà taata e
ra, te
taui
rave ra
parau e toe mai. E tano te faatereraa e feruri i te
ràveà e fàtata ai tàtou i te Atua, e haapüai i te haa-
piiraa. Eiaha
e
tîtau ia taui i to ù huru,
no
ô
roa
mai
te reira i te Atua. A hea tàtou e haafaufaa ai i te
Atua.
Veà Porotetani N°59 / jul-août
2006
11
aha
E
No te aha ^
te mamoe i boro ai ?,
Uiraa
tûramaraa
te
*
E taata tei
âpee i ta te tahi haa¬
piiraa, faaroo noa
:
Iqane 21/14-17 :
Tiaï, Faaàmu
ia
Ruta 14/25-26
Pipi
*
*
*
Tâuà
:
E taata tei fàrii
E taata tei ite
pee
i te Fatu
e ora o
ia i reira
e
E taata tei horoà i to
raa, to na
*
loane 15/15
:
na
tâatoà-
tei ineine i te pee
:
haapiiraa
i te Fatu.
*
E taata tei tiàturihia
*
fàtata
:
To
e
ôe
roa
a rave
: la hinaaro ôe
i te ôhipa.
E taata tei horoà i to
na ora
; e
tei faaàmu i te parau a te
Atua.
ia ôe,
*
E horoà i te mâa ia
roaa te
püai
âpi.
*
pihai iho ia ù,.te
hoa here, tei tàmai eiaha ia horo,
eiaha rà no te vâvâhi.
e
ù,
taata
Te tâuà
E taata tei fârii i te
*
:
E hoa, e taata
aita e taa-ê-raa.
tiàturiraa i te Fatu
Fatu
te
a
E hiô i to tatou parau no te
haamàmà i te àti
mauruuru noa
o
nûnaa, ia
te
mai te Atua ia
tatou.
Tàuàparauraa
“
O leta anaè tei piihia e
Orometua
noa
atoà tatou i
ata â tatou, e pipi noa
mua
«Natupuài v ; la au i
te mau
taiôraa, te vai
horoà
i
^
i
ra
i ta
na mau
mau
no
mâîti. la hiôhia nà
te mau titauraa ta te
I roto i teie
ra
horoà rà i te tiàmâraa
taiôraa, te îtehia
nuuraa no
ra te
Fatu
i te Fatu. ”
Tahiarii :
la hiôhia, te ôro¬
te titauraa a te Fatu e ua
te
àrometaa.
tahi
e
pipi.
metua, e pipi noa
à o ia i mua i te
Fatu. E imi ihoà
I
I
ra
auraa o
ia
tàpae i nià i te
te taô.
|
taiôraa, aita hoê vàhi i
-
faahiti ai letu i teie taô ôrometua. O letu
Tehau
: I
anaè tei
teie
taô, te vai
atu à
piihia e Orometua. Orometua noa j
tatou, e pipi noa atoà tatou i mua i te !
atoà
te
mau
ra
pihai i
te parau no
tàvini, ta te Fatu
Eita
parau ra : «
Tâmuera
raa
:
i tuuhia
I
mua
mai,
parau atu ia ôutou e tàvini, aore
te tàvini i ite i ta to na Fatu e rave ra
vau e
i nâ taiô¬
ua
titauhia ia
».
hiô i te parau o te pipi, te tâuà,
te metua tei ia na te tuhaa no te
tiai, faaàmu. Te manaô rà, aita
.
I roto i te tahi tatararaa
a
te mau
rautï, te tàvini, e taata tei ite maitai i te
hinaaro o to na Fatu. çÿ-l
letu i topa aè nei i te tahi iôa i
nià i te hoê taata tei ôre i tae i te
Tehahe
fàito e tano ai ia na terà tiàraa. Ta letu, ua rave o
ia na mua roa i te mea ta na e titau ra i te tahi.
I mua i te tahi mau haapiiraa i ravehia mai, te
tàvini,
e
fatu ia
na.
tàtou
e
I
imi
o ia i te ràveà ia màuruuru noa to na
No tâtou, i roto i te tàviniraa te reira ta
faaite.
Veà Porotetani N°59 / jul-août
2006^
mua
:
i teie
mau
parau e matara
mai ra, aita ànei
te parau o te ôro¬
metua e marua ra,
e rave
12 S; /
e
rà i te parau o te
pipi.
:L:j
Te ôrometua
Ètàrëtia Porotetani Mâôhi
i roto i te
Orometua
Te
*
i
Ta
na
mua
ôhipa, tei roto ia i te huru
i te
taata
mau
o ta na e
i
mua
Eîta atoà
faaîte ra
huru
atoà (te porotetani e te mau
o
ia
e
ra
mànaônaô i te parau no to na
*
*
E taata faaturahia e te mau taata atoà.
*
E taata faaroohia e te mau taata atoà.
Ta na parau e parau ra, e ta na ôhipa e rave ra, eere
ia no roto i to na upoo e to na feruriraa, no roto mai
râ i to na âau e to na ôpü.
Ta na mànaônaôraa rahi o to na ia nünaa na mua
Na te
pâroita e te fenua no reira mai
ra
rà te tahi
Uiraa
ôrometua tei îte i te
haùti e te f aaàta i te taata
mau
pâroita. I roto i te
te
e
taime maitaî e i
roto i te mau taime fifi.
E îmiraa râveà ânei hoî
mau
te tâmârü i te âau
no
o
:
Eere ânei
*
I
o
te
na.
E taata îte i te
mau
ôhipa atoà (faaàpu, ravaai, patu
fare, etv...)
E taata itoito
noa
here, e no to na
Fatu, i riro ai te
atu e
aita
e
e
te
püai i nià i ta na ôhipa ôrometua,
tauturu
ôrometua.
taata
pahi
Maareva,
ia
no te
e
haere i
3 mahana
o
ùtuafare taàtoraa i nià i te taupee i o
to
e
na
“Donald”).
*
E taata tei îte
i te
tupuna o te
te hum. mau
ôpü fëtii i roto i ta
na pâroita. (No to na
i te pâroita, ua îte maitaî o ia i te mau
i roto
atoà. No te
maoro
i te reira huru
tauturu ia
*
to na mataù i
te
te
*
e no
drometua i mua ra mai teie
ôrometua, te parau ra ia
pupu e, aita te faaineineraa ôrometua i riro ei faahuru-ê-raa i te huru o te taata, ua faaravaï râ e ua
mua
faainei-
I roto i te tonoraa, e aore ia i te tauiraa, na te reira
iho ôrometua e îmi i te râveà e tae ai o ia i te vâhi e
tonohia ra (te tahi hiàraa, no Mataîtaî dr, no te tiai i
na
taata.
e
*
to na Atua o ta nai
hoî faaroo i to
ia
nünaa.
to na
Te vai atoà
o
ia na hou haere mai ai i te âua pipi.
Ua îte o ia i te huru e te parau o to na fenua e to na
ne
roa.
*
faatu-
raraa.
atoà).
taata
ôhiparaa
ta na
e
paparaa
atoà
pàpetito, na na e
ia pohe na na atoà e tanu). Te parau ra
ia te pupu e, e îte fenua e e îte nünaa to na. E to na
îte tei roto ia i to na ôpü.
*
E mea mau e e mea tâmau ta na parau. Aita o ia i
îte e e aha terà mea e, e papa haamori.
E mea turu e e mea îte i te mau ôhipa a te fenua. E
îtehia o ia i roto i te mau ôhipa fàriiraa. -Vj
faaipoipo,
mea
na na e
e
Tâuàparauraa
Teàue
terà
te
'
: Ua tuu
mau
Viritua
ôrometua i
tahi manaô tumu i
mua i te parau no ta
ràtou tàviniraa. Te
tahi
parau ta te
rüau, ta Raapoto : « Eiaha na te
fifi e tàpeà ia ôe », Koringo : « Eere te
âua pipi te
mau
“
:
fare maî
Eiaha na te m
e
tâpeà ia de ”
T^^hi
atoà
parau i faaroohia na
te
mau
:
Na te fenua
nômino i te
e
».
pipi. I Heremona, ua iti
haapiiraa no te mau mea e
titauhia ia tàtou ia
rave.
haapiiraa
a te
ôrometua,
na
tàtou
mau
Raapoto
: Te
àroraa i to
tino ia vi. Ta letu, i mua i
te vahiné Tàmaria, te faahiôraa i te huru
haamoriraa a te mau tupuna, ia vi ràtou i
mua i te haamoriraa
hape. Te reira paha ta
te
titauraa,
àroraa i te îno. Ta
te
mahana, ta te Etàrëtia, o
te pipiria ia. Na te parau
te Atua
e
arataî
E faatano i ta
tatou àroraa i nià i te
tàtou türuîraa i teie
a
“
e e
hinaaro
o
te Atua.
haa-
püai ia tàtou. E faatano tàtou i ta tàtou tàviniraa mai ta te
Fatu i
na
rave
i te
tano
mau
i
mua
i teie vahiné. E vàvàhi i te
ururàau mai tei ravehia
e
te mau
i ta tàtou àroraa i nià i te hinaaro
o
mau
tii,
e
tàni-
tupuna. E faa¬
te Atua.
-'Jà
Veà Porotetani N°59 / jul-août
2006
13
Teiki
O
:
vau
te hoê i ôre i
“
faahiti i to râtou parau, no te
mea e mau te ua, e faaea te
matai i ta râtou parau e ta râtou
pure.
la hiô
vau
te îte matamua o te tama
âpi,
o to na
ia fenua. ”
ia ù i teie mahalotua
aita i haere, aita i roaa terâ
paari. E hinaaro rahi to te nünaa i te ôrometua e
mau ia na te ua e te matai. I teie tau, te piri ra te
ùputa fare i te râau i te raveraa a te tahi mau ôro¬
metua, ua horo te taata...
na,
: Te vai ra te
faufaa
te hiôraa i te parau o
terâ
no
mau
mai ia
Tiaihau i Mâtuita, o Mehao i
Pora Pora, etv. la hiôhia, eere
ôrometua i
mua
ra,
na
râtou i parau
Hitiùra
v : Te
horaa i ravehia
tahi faanae
to mâtou
pâpâ
rüau, te tuuraa i teie parau
paari: O vai te ite matamua o te
ui
âpi, na mâtou e imi. Ta
na pâhonoraa, te ite matamua o
te tama âpi, o to na ia fenua. Na te fenua e haapii
i te ite e te paari i te taata e ia vai te here e te
tama
aroha i roto i te taata.
Tepito V : Te ôrometua i
noa
ra, e
atu te
iti
o
e
hoi i te fenua
èuhe
Te
huru taata atoà.
Ua riro atoà ta râtou
parau ei tauturu atoà, ei
faahapa i te faatereraa o te fenua i mua i te tahi
mau ôhipa i ravehia. la hiôhia, no te tahi o râtou,
na te mau tiàtono i faahiti i te parau o terâ mau
ôrometua. Te vai ra terâ parau a te tahi tiàtono no
te hoê ôrometua i mua ra e, « ua tùpai teie mau
te râveà. O tâtou
Ua tano terâ faaueraa, e
haere,
faaàmuraa, faaoraraa, tautururaa i te taata, te mau
te oraraa o te taata
i teie mahana, eita e pii faahou
i te tahi, noa atu te ite mata mai
ra.
hoiroà, te huru oraraa i faa-ôrometua ia
râtou. Ua riro te ùtuafare o te ôrometua ei vâhi
râtou i
ra.
“
ua
te
e
maitai ai
».Æ
tüpaî teie mau ôrometua i
to râtou faaroo i nià i te
maitai ai te
-i'.
e
mau
ôrometua i to râtou faaroo i nià i te âuri
feiâ mâiti ôre i te
taata, ia haere mai te taata, e
pii ihoâ. Mea here i te taata,
mua
ia râtou e, e ôrome¬
tua, na te taata, na te nünaa i pii ia râtou e ôrome¬
tua. Na te ôhipa ta râtou i rave, te haapiiraa ta
fâiraa
oraraa o
âuri
e
te taata. ”
faaroo
Te titauhia te drometua ia faaïte i te mea ta na e ora ra. Te èuhe, e
faaauraa ia i roto i te taata e te Atua. Te mea râ e îtehia ra, e faaauraa i te faatereraa o te Ètârétia. Mea taa ê te fâîraa faaroo, e matara
te tâatoàraa i roto i teie parau.
PupuSjpâpâ
(Taumata)
1. Te euhe :
E parau
taata
E
e
faaauraa i rotopü i te
te Atua
pâhonoraa na te hoê taata i
i te ôhipa e titauhia ra ia
2. Te fâiraa faaroo
: O te tahi ia parau no roto
mai ia ù. E parau tei faaô ia ôe i roto i te parau
e i roto i te ôhipa.
la hape te hoê taata i ta na èuhe, ua hape atoà te
taata i hàmani atu i te parau.
roa
mua
na. la ê anaè, tei mua i te Atua,
ia tatara-anaè-hia te tiàraa, na te
taata ia e rave.
“
Aita e taa-ê-raa to te èuhe e to te fâîraa faaroo, e faaau¬
raa i roto i te taata e te Atua, no te faatupu i te hinaaro o
te Atua. To na faaôhiparaa, tei roto i te tâviniraa. ”
14
Veà Porotetani N°59 / jul-août
2006
Pupu 6 pàpâ (Tamahere)
E parau faaôhipa-noa-hia i roto
i te pïpiria, i roto i te rïturia
(pâpetito, haapâpü, faai-
moana
2. Te fàiraa faaroo : E faaîteraa na te taata tâtai
na tiàturiraa, to na faaroo a tahi i te Atua e
a piti i te nünaa, te Etârêtia i reira o ia i te
ôhipa-
tahi i to
1. Te èuhe
poipo).
Te manaô, e haapâpùraa te taata
èuhe ia na, e ôtià to te èuhe.
Ta
na èuhe, e èuhe ia i te Etârêtia
(fatu ôhipa)
Mai te tahi “contrat”, faaauraa ôhipa
No te mea e ture faaroo ta te Etârêtia ia na
Lia riro atoà ei faaheporaa ia na ia haapaô.
raa.
Te ôrometua : E taata tei noaa ia na te paari, e
taata horoà o ia i te ora i te taata.
Taa ê noa atu te auraa, hoê noa fâ ta te èuhe e te
fâiraa faaroo. Te fâ, te faatupuraa i te hinaaro o te
Atua.
Mea tano aè ei fâiraa faaroo no te mea aita te parau
i haafaufaahia i nià i te faanahoraa e tiaihia ra ia
na, ta na
râ faaiteraa,
e
tâvini i te Atua,
i te taata fâi.
Ahiri te fâiraa faaroo rituria
i te ômuaraa. .:i;ï
moana e
no roto roa
tano
e
faahoi
Tâuàparauraa
Mai te peu te hid ra tatou i te parau o te ôrometua i mua ra, ta râtou ia raveraa. E
tatou i teie mahana, na vai e faaîte ia tatou i te èà. Te tûramaraa a te reo, te àrometua, e taata tei î i te îte e te paari. Ua moèhia e, e taata atoà e arataï i te taata i
te ora,
i roto i te maitaî. E tatou, tei nià
Taehau
ôhipa,
:
noa
ânei i te èà
e tae
Tp tâtou fatu
o te
te
mâraa, ia ôre ia tià, e patahia i
noa ai te fâiraa faa¬
roo i te Atua, ta ù « E » i te
EPM, e tâpeà noa e tae atu i te taime cita e mâraa
faahou, ia ôre ia fâi faahou, e faaea. Te vai ra te
faaea noa, aita e parau mai. Te fâiraa faaroo râ e te
èuhe i te Atua, e vai noa ia. E faaitoito i te tâpeà i
te « E », eiaha no tâtou, no te nünaa râ ta tâtou e
r.;-;
:
Te tahi
hiôraa,
perofeta lona,
ua titau te
Atua ia na no te haere i roto i
te hoê nünaa no te faaite i te
hinaaro o te Atua. la oti te
râpae. Vai
ra.
ora.
Tahiarii
Ètârètia Porotetani
Mâôhi ia, e te èuhe, tei te EPM.
E ôtià to te èuhe, ia ôre ia
haapaô
ai i te
ôhipa i te ravehia, ua hope atoà
mai, no te Atua te parau.
ia pàpü tâtou i te titauraa a
te parau o lona. I mûri
Hoê à no te ôrometua,
te Atua ia
tâtou, te reira ta ôe
e rave,
eiaha
e
haa-
i nià i te mea i faanahohia, i pàpaihia. Eere te faatereraa te fatu o ta tâtou èuhe, o te
Atua te fatu o te titauraa.
mau
te manaô
‘‘
la haamanao i te èuhe a te drometua i te taime o to na
haamauraa. E tora tuhaa e vai ra, te tuhaa matamua, e taata
haapii te drometua, te piti,
tia, te toru,
lotua
e
:
e auraro
i te faaueraa a te ètâré-
faaitoito te drometua i roto i ta na tâviniraa. ”
Te parau o te
Taarii : E faahoi ia tâtou i
nià i te hiroà faaroo i reira tâtou
i te niuraahia. Te mau mea atoà
ta tâtou i tâuàparau, na tâtou iho
i faahinaaro i te rave. E haamanaô tâtou e, e rave ôhipa noa
tâtou. la haamata tâtou i te haa¬
èuhe i
roto i te fâiraa
faaroo, ta ù hiô¬
ù èuhe, o vau noa. Ta ù
«E» cita e taui, o vau paha te
haere i râpae i ta ù «E». Ta ù
fâiraa faaroo, no roto mai i te
raa, ta
ôpü,
o
te
e
morohi
noa o na.
Te
parau
mâôhi, mai te peu aita to roto i to ù ôpü, cita e
riro ei fâiraa faaroo.
“
E haamanad tâtou e, e
rave
dhipa noa tâtou. ”
pâpü i te faanahoraa
no te fâiraa faaroo e te èuhe,
taiâ ra a riro tâtou i te ùme ia tâtou i te tahi fâito
eere i to tâtou, ia au te hiroà faaroo porotetani. Te
te
parau no te tâviniraa, aita tâtou i hau te tahi
tahi. E rave ôhipa noa tâtou. Te parau no te
faaroo,
e
fâiraa
no te
tâatoàraa
o te
i te
fâiraa
nünaa.
Veà Porotetani N°59 / jul-août
2006
15
Irot
Maitoà : Te èuhe e te fâîraa faaroo, i mua i te parau o te
faaineineraa i Heremona, te
manaô, e rave i te taime e haa-
pàpühia ai i te âua pipi, eiaha
e tiai roa i te hopeà o te haapaariraa.
la rave tatou i te parau o te fâiraa faaroo, e faaôre
ânei tatou i te parau o te èuhe, e aore ra e faaâpi
tatou i te parau o te èuhe mai ta tatou e hinaaro
ra e faaâpi i te parau o te fâiraa faaroo.
tahi
te
manaô
: la tutonuhia te
fâiraa faaroo i nià i te parau o
te ôrometua, e rave i te parau o
te ite, te paari, te parau o te
râ,
fenua, eere te ôrome¬
tua, o te Atua râ. Na reira tâtou
i te haamata, e haere mai ai i nià i te fenua, e i te
taata, no te mea na reira te Atua i te horoàraa i
taua tiàraa metua. Te vàhi hau i roto i te èuhe, na
te taata èuhe e parau, e te tanoraa, e ômua na nià
i te faahoiraa i te parau i nià i te Atua.
i te parau o te ôrometua ua hope te mau
mea atoà, tei roto te haapii, te ite, te paari. Te
titauraa, no te taata e mau ra i te tiàraa, e titauhia
o ia ia mure i roto i te parau o te
nünaa.-^|;
rà
Teie
Teihotua
metua. Te metua matamua
eere
: 29. Ua parau atu
To ù ia hinaaro i te
Ohipa 26/29
1 .Te èuhe
A. Te heuraa taô
Te èuhe, e taô hereni “euch” tei
ra
Atua, eiaha
o
haamàôhihia. No roto mai teie
feià atoa rà
e
taô hereni “euch” i te taô haa
teie nei mahana, ia fatata, e ia
fàito roa mai ia ù nei, eiaha rà
teie nei tâpeà.
“eucomai”, to
na auraa e
ôe hinaaro i te Atua, e
ta ôe pure i te Atua...
to
Te
mau
taiôraa i reira te faaôhi-
paraahia teie taô
2 Torinetia
Roma
faaite i
faatae i
Ohipa 26/29,
13/9, Ohipa 27/29,
:
9/3, 3 loane 2.
Pauro
:
ôe anaè
e
ra, o te
ia
:
Ohipa 27/29 : 29. E mataù aè ra
o te paiùma i nià i te toà,
temahia
:
te pure
2
:
hinaaro nei
mau mea
ê atu
vau
i te
E ta ù here e, te
ia maitaî ôe i te
au
atoà ra, e ia ora to tino
e ora na.
roto i te parau.
Te fàîraa faaroo marumetia, o te faaîteraa i te tiàturiraa i te Atua te Metua, ia letu ta na Tamaiti e i
ra na
tiàturihia
taa
Metia ra, i ta ù mau taeaè, to ù ra
fëtii i te haapaôraa i te tino nei.
atoà nei hoî màtou, ia tià roa
ôutou.
mea e
e
E tià hoî ia ù ia àna-
vau e
mai to vàma
2. Te fâiraa faaroo
A. Te heuraa taô
Te fàîraa faaroo, te faaîteraa i te
i te tau
tuu atu ra ràtou
Roma 9/3
püai ôutou, te
; e
Rauû
te
maha atoà i te reimuri, te hinaaro
ra ràtou ia ao.
la paruparu
ôaôa nei màtou i reira
i
ràtou
ua
faaroo mai ia ù i
2 Torinetia 13/9
hoi màtou
3loane
mai
roto
no
te
te Vàrua maitaî.
3. Te èuhe a te ôrometua ia
i te Faatâhinuraa
au
E 7 parau e
anihia i te ôrometua
faaroo
raa
A
fàrii i te tiàraa ôrometua,
ia îte o ia e te fàrii ra o ia i teie
ôhipa.
taata
e
tiàraa
no
hia ta
na
tàatoà. E ani¬
faatiàraa i te Eaaîteraa
te oraraa
Etàrëtia
auraro
e
ta na
a
te
piti, e anihia e faaau ia na i te
Parau
a
te Atua no te arataî
taata i te
Metia i roto i ta
i te
Veà Porotetani N°59 / jiil- août 2006
ei ture ta
riro te
Atua
haapaô.
ôre.
e poro i te
aô, e tauturu i
te taata e e tàpeà i te parau.
A ono, e anihia o ia e ôhipa âmui
no
e te
na e
A maha, mai te Metia i haere
mai e tàvini e anihia ia riro o ia
ei tàvini i te taata mà te màîti
A pae, e
na
A toru, e anihia e faariro ia na ei
hiôraa e ia faaàmu o ia i te taata i
te Parau a te Atua. la
pure
anihia
o
hara,
e
matararaa
heheuraa i te parau a te
16
fârii-
i te faatureraa
Etàrëtia.
haapàpü.
A tahi, te ôhipa a te Atua eere te
ôhipa e au ia rave e ia faaruè. Te
e
te
a
i te
ia
te titau i te taata no te
roto
i te Etàrëtia.
ôhipa i
TM/ma J
1
ISiiiUÉiÉr^^KsM
IMiii.'^-\iii i>
jj[[t M
il 1
>|^M
if^t
'
^‘‘''^iF
'ikV
VI|^H\arT^BiK|9
>3
HK^ITvjy'v^H
-
dâ
i^
tA.
'
■■
.
MM-
-=—.^
il
»Mg-
:
’
*■
-
•>
\
i
nflVaSjfSSSÜÊÿlf- .-yt'vyWK^SM^WB
^^£3
^K
I^K^.
'--!»'''
»
".n^wit
'/JÀ
SB
fl
Pf
B£
ISki^
^1p/.---
^
/jB
Ijwrf
Pi£9>C^lB
^rarvv, '■
•
1^ ’
B^Kf^cE ’-j. ÆB£^B
fl
Tuhaa
py.vi^
Tuhaa
6
Carrofo^ir
mn^î
lâi fl
'
'
1H7
îi
''t
Wr
^JÊr"
«
■
W"
^
;
«^■■r^.N
'®//æîflS5î
lOâSffîry’
SV.
-^^H[K| iK'ÆlH^*
'I
L
Ji*
i
^^rtiK/IllVV^J
IsWA'-. -< ■■^-
•rcf
Fait partie de Vea Porotetani 2006