EPM_Vea Porotetani_200603.pdf
- Texte
-
DOSSffiR
Te Etârëtia Porotetani Mâôhi
L’Eglise Protestante Mâôhi
Te
oraraa
faaroo i roto i te mau tare maî
Te maitaî noa ta te taùrua varua a
Popora
L’école Charles Viénot chante la Vie
Quand les femmes prennent la parole
Sommaire
bffotetahi
■r-
v.;7^réérni%i''.*
'
v-.
1"
*
'■
.
.
r.\
...
...
'"il
■
•
Radio Paofai
8/9
•
Te oraraafaaioo iiota i te mau faie mai
10/11
•
Te Taurua Varna i Popora
13/23
o
te fenua
Te maitai noa ra te Taurua Varna
Dossier
Te faaineineraa tamau
La formation continue
•
HOÎÔRE, Taarii MARAEA,
Céline
-.William
‘
^
Ètâfètia
-
,
"
7
12#
V^
.
HAMBL'ÎN, Jacques IHORAI,
Thierry TAPU, Marthe TÊMAtAJIOTOA,
• V y Jean TEyRURAÎ, Eva RAAPOTO;
'
•
Final
-
,
'. Çoqtité de Rédaction
.
.
-
Berfp^HlÆ
'i,
-
/
•
^•oSfecFëtamt-^âquSttis^
i’V
'
6
‘
i-Réiiâctaîcè'èn Gheï
'j-'
V> .’ ^ Évÿ RAfPOTO V/f. *-
'
’
•
Édita
^
.
\
-, -'■v*
• Taarii MARAEA-'.;
■!:
'■
.
*.Direçtëin^lçVwbBcàdon
^
•
■
^
;
•
■
.
^
5
,
.
fvj'Poîtepostâie 113 ^ 98713 Papeete, Tahiti. P.F.
Rf.,(689) 45^06.23.^8?. (689)' 41.93'.57
' Ê-jmiàil iveap6rotetâni@epiii.pf’r -V
■
Agenda
Actualités
.
EN POLYMsiE FRANÇAISE
V
.
•
H.
■.>“
X
4
TuroRAAPOTO.SylviaJRICHAÜD, '
Daniel MA.RGUERÔN, Jlobett KOENIÇ,
•
'
Christian CHENE, Moetu VAAIE, Heiata LUCAS'
et la
*
eoUaltdratien dé
•>,*'
_
(i
,
-
an
.
-
Émile MALÉ
•
V
A
-. -i
■ ■
-
■
* ‘ Prix de Pab'omiement i
^
-
'', )Y*
-'d.O’Jiimiérol^ - Polynésie-s 120^F.(cft»>.
Métropole : -22j87 Etira/Suisse : 41',FS
■
'■
h'.
impreœiôû : Çolypr^s '
*
"
-
Tiragq
-
:«50Ô0 ex.,
-
TÀc
^
24
^
ParauPaofai
25
^
Te âveià parau pâpaî
26-27
0
La foi peut-elle rendre malade?
28
^
L’école Viénot chante la Vie
29/30/31
0
Quand les femmes prennent la parole
32/33
^
Evaneria
'
-
A
a
loane 2/13-25
Faaànaànataeraa
34/36
Nom
Adresse
Je
Prénom
:
:
:
me
réabonne
je verse
Abonnements :
et
À
# Cuisine / Loisirs
renvoyer
au
Veà Porotetani pour
l’année 2006 (lan
-
10 numéros)
la somme de
Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
à : Veà Porotetani - BP. 113 Papeete 98713 TAHITI - Polynésie Française
A G E N D A
Le CoUèse POMARE TV de
Papeete
r^istre de ^'pré-ins¬
vendredi i2 mai 2006. Les
familles désirant pré-inscrire leurs enfants dans notre établissement
peuvent se présenter au Collège Pômare JV, 34 rue Charles VÆNOTPapeete dans la période pré-citée, munies des photocopies des bulle¬
du mercredi 1er
criptions
ouvre son
mars au
tins de notes ou des carnets de notes de leurs enfants.
Le Directeur, Monsieur Christian CHEIŒ.
Te faaâra nei te fare
haapiiraa Pômare TV e vai ra i Papeete, e Mti te
tapadraa ida tamani i te mahana matamua no te avaè mâti e tae
i te 12 no mé 2006. Mai te peu te hinaaro nei outou e tapad i ta
mau
atu
outou mau
tamani, a haere atu i te fare haapiiraa Pômare IV, 34 rue
Charles Viénot-Papeete, e te tahi hohoà o te puta tapaôraa nota a te
tamani e àore ra te puta tapadraa nota iho.
Te faatere o te farenaapiiraa, Christian CHENE tàne.
Du 25 au 31 mars 2006, réunion du comité exécutif du PCC à
L EPM sera représentée par John DOOM.
Fidji.
Mai te 25 e tae atu i te 31 no mâti 2006, e tupu te àpooraa faatere a te
PCC i te fenua Fiti. O John DOOM te tià atu no te EPM. ^
L’abonnement n’a pas
augmenté et le nombre de Veà par an est de dix. Nous gardons toujours le même format, ainsi vous
plus facilement dans vos pages et mbriques préférées. Je sollicite votre indulgence pour les retards occasionnés
en espérant que vous continuerez à soutenir le Veà Porotetani
par vos abonnements, vos réactions et vos articles.
vous
retrouverez
Mon
souhait, que le Veà Porotetani demeure un outil d’information et de communication au sein de l’EgUse..
Le Président Taarii
Aita te moni veà i
huru
o te
taui,
e ua
faaea
noa
veà i nià i te faite matauhia
manaà nei
au e, e
vai
noa
e
i nia i te faite 10 Veà i
te matahiti. No te faaàhie i ta tatou
tatou. Te faahaehaa atu nei i
terà tuàtiraa to tatou
na roto
mua
i te taere
o te
taioraa,
ua
a
Maraea
vai noa ihoà te
mau veà, e te
mahiti-raa-mai ta tatou
anei i te hooraa i ta tatou veà, to outou mau manad
e
ta outou mau
parau ta outou e faatae mai no te faaî i ta tatou veà.
Te manaonaoraa, ia mo noa te Veà Paotetani d nadbaa no te ba^maieiaa i te mau parau i roto i te Etaretia.
4
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
traduction
:
Veà Porotetani
Te faufaa
o
te faaineineraa tamau
L’importance de la formation continue
Te
La formation est
une
chose
importante et vita¬
le dans la vie d’une personne.
Ce qui est
faaineineraa,
tumu e e
raa o
hoê te reira parau
parau rahi roa atoà i roto i te orao te
te taata. Te titauraa i mûri i te reira
essentiel, c’est d’accepter ce qui est enseigné parau, o te faaitoitoraa ia i te farii i te haapour acquérir la connaissance, le savoir, l’in¬ piiraa i reira e roaà mai ai te ite, te màramarama, te àravehi, te paari e te faaroo. A
telligence, la sagesse, la foi et l’obéissance.
riro atu ai te reira ei raveà i roto i te rima
Pour que
bâtir
sa
toutes ces vertus aident chacun à
vie et à améliorer
ses
relations
avec
te taata no te
faanaho-maitai-raa i tô
o
na ora-
haamaitairaa i tô na mau tùàtiàtiraa
l’être humain, la nature, la terre, le Seigneur... (taata e taata, taata e rahu, taata e fenua,
Tout ce que l’homme aura acquis pendant la taata e te Atua ...). Te rahi o te faufaa e roaà
i te taata i roto i te faaineineraa, e tauturu
formation l’aidera aussi à surmonter les diffi¬
cultés
aux
remettre en
qui lui est donné
parole du Seigneur. Le temps
les organisations. Le pasteur ne peut
négliger tous
ces
changements. Au contraire,
doit 1’ encourager
mutations tout
teur de
son
les pensées et les recherches évoluent,
ainsi que
en
à suivre et vivre
étant conscient
ces
qu’il est pas¬
l’Eglise protestante mâôhi inspirée par
l’esprit de la Réforme.
Traduction
i te arairaa i te
:
Veà Porotetani
i to
mau
fifi
e
fà mai i
taime manaô-ôre-hia. Areà te faai¬
e
titauhia i te ôrometua, o te
pour se taime ia i horoàhia ia
question et surtout réfléchir à
service selon la
on
te mau
na
la formation proposée aux pas¬ neineraa tàmau
teurs, est un temps
avance,
atoà ia
moments inattendus.
Par contre,
raa, e te
na no te
hiô-faahou-
iho parau e ta na
tàviniraa ia au
i te turamaraa a te parau a te Atua. Te nuu
nei te tau i mua, te âpi nei te mau feruriraa
e te mau tuatâpaparaa manaô, te âpi nei te
mau faanahoraa ôhipa. Eita e tià i te ôro¬
metua ia àpe i te reira mau tauiraa, e faaitoito rà o ia i te àpee e te ora i te reira mau
faaàpiraa, mai te haamanaô tàmau e, e ôro¬
metua o ia na te ètaretia porotetani mâôhi
tei tùramahia tô na parau e te vàrua o te
raa
na
reforomatio.
^
^
TTAn^nTTAj
William HAMBLIN
\ Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
Ta à fenua
iti
e
Te mauiui nei to ôe nei tino iti
I te
rave
inoraa
a
te taata
Aita hoi ràtou i ite, o râtou iho terà e mauiui nei.
Ua ôhia
ràtou te paa
maitaî,
Aita hoi ràtou i ite o te paa ia teie o te ora.
ua vàvàhihia e ràtou te àpu
Te àpu e tàpeà ra i te toto o to ôe tino
e
Aita ràtou i f aaea
Oro atu
ra
ia te
mea
Paruparu
Aita
Ua
noa
i reira
faufaa ei màa aè
na
ràtou
hoi ôe
roa atura
faahou no te tamarü i te ahu o te rà
Aita e àpu faahou no te tapeà i te ora
E, àita hoi e màa faahou no te faatupu ia ôe
hinaaro te taata e tàpeà i teie mau faufaa nà na anaè
e
paa
Aita ôe i tauà faahouhia
o
vai rà teie
e
mauiui nei.
Te àueue nei te fenua
Te
paaina nei te
Te
aue
vero
nei te tai
te ura nei te natura
No te aha
ra.
Ta ù fenua iti
e.
Raapoto Arieta, Lydie.
6
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
/
mahana
piti atoà i roto te hepetoma, te haaparare nei te pü
Pàdfaî a te Ètârétia Porotetani Màdhi, na nià i te réni 104.7,
mau haapiiraa èvaneria na roto i te reo tahiti e te reofardni.
te mau
Radio
te
i^orinetia jfi
olynésie Fr|l
Reuvera
Teihotu
v.
Etoru tià O te Tomite Poro Èvaneria no
te Tuhaa Hitu mai teie
te mau
e
faaineine nei
tahiti. E te tuahine
rave
mai ia
ra o
roto i te
Reuvera vahiné
reo
o
te
farâni.
haapiiraa èvaneria.
Na Ben
Teie to raton iôa
O
Ahapa, Peretiteni o te
Èvaneria no te Tuhaa Hitu, e o
Tomite Poro
na
Teihotu. Na ràua
:
e rave
mai
na roto
i te
E aha te
POHUE,
e
rauti nei i teie tapura
ôhipa tauturuhia mai e ïteata TEVAARAUHARA to tatou haapaô pitopito.
reo
manao e
Ahapa
Poro èvaneria vau, e paraparau
no te Pororaa èvaneria.
Etaretia èvaneria i Poriî!
Eglise évangélique en Polynéi
atu ia vau i te parau
Mai te matahiti 1978 mai, i haamata ai au te rave
i
ôhipa Pororaa Èvaneria. E te tumu parau o taua
Pororaa Èvaneria ra, oia hoi te Fâ : Te titauraa ia
te taata ia fàî e, o letu Metia to na Fatu, ia au te
Parau no te haapàpüraa i te Papetitoraa. E mai te
reira matahiti e tae roa mai te matahiti 2003, i roto
i te Tuhaa hitu nei, ua taui ia te Fâ a te Poro Èvane¬
ria, oia hoi ; la fârii te taata i te ora mure ôre.
te
T O te huifaaroo nei,
la
i te Aroha
Te ôaôa nei
I teie
ora na
i te
o
nei,
e
piti atu
ra
Èvaneria, teie hoi te
te Atua.
Èvaneria
hohoà Parau no te Pororaa
âpi te Pororaa
auraa, ua
i te Tuhaa hitu nei. Te aroha ia rahi.
te taime matamua roa
teie i titauhia ai au ia faaite te tahi manao na roto i
te Veà porotetani. Eere roa atu i te ôhipa ôhie ia
au
mea e, o
tuu atu i te manao na roto
i te Veà. I te
mea
Ahapa
râ e, e
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
7
Te
E
faaroo i roto i te
oraraa
rave
rahi
paô i te
mau
oraraa
taata àita i ite e, te
fare mai
mau
vai nei te ôrometua i faataahia no-te haa-
faaroo i roto i te mau fare mai. Teie mai nei no tatou te tahi mau
Kelly Henry i horoà ia màramarama tatou i te ôhipa e
tàtararaa ta te ôrometua
te mau
ru ra
faanahoraa
i te
oraraa o
e
orahia
teie
tae noa atu i te mau tomite atoà e tautu-
ra e ana e
paroita iti
no te
fare mai.
Te aroha ia rahi i teie matahiti
àpi 2006. E reo âmui teie no mâtou : te tomite fare mai no Mamaô, te tahi ia
ôhipa no te fare mai Mamaô tei haamau i te hoê tomite fare mai na râtou, peretitenihia e
TAERO tâne. Te tomite Poro èvaneria no Mamaô, te tahi ia mau mero poro èvaneria no roto mai i na paroi¬
ta e vai ra i te tuhaa 7, Tiroama e Evaneria, peretitenihia e Raihaumanarii vahiné. Te tomite poro èvaneria
mau mero rave
no
te
tae
paroita Tiroama
noa
no te
atu i te ôrometua
o
tuhaa 7, peretitenihia
e
Ahapa tane. Te pipi ôrometua
no te
âua
Heremona,
no
e
te fare mai.
Ite mau monire poipoi atoà i te
hora 7
e
atu
tae
i te hora 7
e
te
àfa,
e
ravehia te pureraa poipoi i
roto
i
te
fare
pure
“Te Aroha”
no
Mamaô. Te âmui mai nei i te pureraa
te
tahi
mai
mau
rave
ôhipa
tahi
e te
mau
Mamaô iho.
no
Iteàfa,mahana
piti iai tei avatea i te hora
12 “Te
e te
farereiraa
i
pù
te mau mai
Tiare” i Punaauia. Te vai
vai
raa
te tahi
ra
mau
mai
i roto i te fare mai. Te raveà
maoro
ravehia
te
te ôrometua o te
ra e
e
fare mai, o te tii-
ia ia râtou i te tahi taime i roto i te
hepe-
toma, mahana mâa i te avatea, àore ra i te
tapati avatea, no te faaori haere ia râtou na
rapae, na Punaauia, Papeete, Mahina, e faahoi faahou atu ai ia râtou i “Te Tiare”.
te mahana toru
reiraa ia i te
tahi
mau
to râtou
mai
mau
i te avatea i te hora 12
mai
mau
e
no
8
-S
àfa, fâre-
Mamaô. Te vai atoà
àhu
no
te
ra
te
puà, te tiiraa atu ia râtou no te
i te fare mai
e te
faahoi faahou
atu ia râtou i te fare mai. Te haereraa
mai,
te
tauturuhia râtou, oia hoi te raveraa i
faahaere i rapae
mau
e
eere noa
ia
no te
e
raa
fârerei i te
faaôti i te pureraa, e tau-
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
turu
atoàhia râtou. I te mahana maha i te avatea i te
hora 12
e
te
àfa,
e
fârereiraa ia i te
“TAAONE” i Piraè. I te mahana pae
hora 12
e
te
àfa, fârereiraa ia i te
nique Cardella”,
na
mau
mai i
i te avatea i te
mau
mai i te “cli¬
reira atoà i te mahana mâa i te
“clinique Paôfai”.
.../...
la hanahana te Atua i roto i te taviniraa
Ite piti O te mahana
atoà, mâtamua
tupu ia otete hepetoma,
te
i te
âvaè
mau
tare mai
te reira
Mamaô e, e ôroà a te Fatu atoà to
no
mahana. I mûri aè i te pureraa, e
rehia ai te ôroà i te
i
roto
Paôfaî. Te
àore
e
mai
Mamaô.
mau
metua o te
ôpe-
ètaretia atoà i
Mamaô, Cardella
ra
te
e
papetitoraa tamai te tare
tamarii paruparu
ra te
àti
no
atoà hia
rave
rii mai
No te
mau mero
tare mai
na
no
pureraa a
e
e àfaihia
i te âià.
pohe
pohe
hopeà o te âvaè, ta mâtou ia fârereiraa i te mau
matahiapo i Taravao. E taime ôaôa te reira no
te mau matahiapo e no mâtou atoà hoi. I te
hora iva i te poipoi, e faaterehia to mâtou pure¬
raa, e i mûri mai e haere atoà atu mâtou e fàre-
te tomite fare
mai
e
mau
mai i te fare mai
fârii maitaihia mâtou
ôrometua vahiné
no
na
mâtou i te mâa àmuàmu
e
te
Afareaitu i Moorea. Ua
Aneterea e te
te ôrometua
paroita Teàvaro. Mauruùru e
ôrometua mâ.
No te
noera
te hoê
Hoê
âmui
tomite
mero
no
e
a te
faanaho
roto
Mamaô, te vai nei
i teie nei tapura ôhipa.
fare mai
ra
no
mai i te haapaôraa Tatorita,
mau
no
e
na te mau
Taravao.
faanaho na
matahiapo.
hopeà matahiti atoà, i te âvaè titema,
pûpù atu ia mâtou e piti peru àhu.
E te
e
no
hopeà âvaè atoà,
ôro-
Ite âvaè no novema i te matahiti
2005,fârerei
no te
tere atu iiamairi
mâtou
i te
mai i roto i te fare mai
haa-
paô i te reira. Mai te faatereraa i te pureraa fetii
i te pô, e te pureraa iritiraa tino, hou te tino
taime matamua roa, ua
mau
E i te
o te mau motu, na te
e
ai
Hoê taime i te âvaè, oia hoi, te mahana màa
rei i te
tare mai
atu ai i nià i te pahï, fano atu
mau
Penetetote, Hautahi, Mahana hitu,
te
Momoni
e
tâtou
Porotetani Mâôhi.
I te âvaè novema, te putuputu
faanaho i te
noera
âmui
a
nei teie tomite no te
te fare mai no
Mamaô.
Putuputuraa e fârereiraa ôaôa, no te mea hoê taime i
te matahiti teie fârereiraa e tupu ai. la haamaitaihia
te Atua te fatu no te ôhipa. Te faanaho atoà ra teie
vahiné e te mau
tâne. la hanahana te Atua i roto i te taviniraa.
tomite i te ôroà
metua
o
te mau metua
^ KELLY Henry drometua
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
Jè 9
Te Tauma Varna i
O te tahi teie tauma
Popora.
tei
parauhia na e « faaaoraa » no te mea è tupu
teie ôhipa i te ahiahi tapati e tae atu i te poipoiraa. la au i te faatiàraa a
te mau tiàtono paari no te fenua nei, mai te tau mai ia o te mau ôrometua Puahio i ômua i teie tapura ôhipa, ua àpee noa mai te mau ôrometua i mûri mai i teie aratairaa mai ia Mehao, Paparai, Tehei, Tariu,
Teuiarai, e tae roa mai i teie tau. Ua mau na teie ôhipa i te tau o te mau
Marite. Inaha ua ôpanihia ia faaàma i te mori i te pô. Eita ia te taata e
i te hoê vàhi, e itehia
ruru
te taime
I te tau
o
a
mai ia te mori
hope ai teie tau Marite,
ua
na
tua mai e te mau ènemi. I
faatupu faahouhia teie faaaoraa.
Gaston Maramaôrometua,uatauihia teie iôa«
faaaoraa »ei« Tauma Varna »,iaauitetâtararaa, e taime faaôaôaraa no te vama na roto i le tahi mau raveà faaànaànataeraa. E haamata ôiôi teie ôhipa
o
i te noera na roto ia i te faaiteraa titeti. E ôperehia te mau titeti irava pipiria na te mau tamarii, na te fei âpi,
na te mau taeaè e na te mau tuahine. E rave atoà mai te mau amuiraa i te ômuaraa o te puta tei reira ta
râtou irava na te aito i te haamauraahia.
I teie matahiti
tua
âpi
tino
o
o
na
e
piti ia
tei tonohia mai
te fenua
metua e o
ora
2006,
e
nei, oia hoi
o
Herehia ôro-
Heiotiu ôrometua. Aita
roto rà i te faatiàtiàraa
e
Apooraa Tiàtono Amui
ua
ôrome-
ôhipa i nià i te
aè nei i roto i teie tapura
Popora,
nau
âpee
noa
ôhipa,
raua
e mea
te tauturu a te
no
te fenua
mai ràua i te faana-
horaa. E tià ia parau e ua maraa te
ôhipa i
püpühia i roto i to ràua rima i roto i
paroita e toru. I teie matahiti
îriti
e e
i
na
na
Vaitape i
ôpani i Anau
Qr. Herehia mâ
ra
baapaô
Vaitape
i te paroita
Mai tei
raa
i te
e
matauhia, e
mau
fenua, te
no
te
10;
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
e
te paroita
baapad ra i
Anau e Faanui
na mua
ihoà ia te fàrii-
e
manihini mai te hui
mau
te tahi atu
pahu
Or. Heidtiu
mana o
te
fatu ôhipa, te mau âmuiraa
paroita. Na te pù
e te
toère,
pii i te taata ia âmui mai i te hora
5 i te ahiahi. Te vai
ra
fenua
tamàa atu ai te taata.
no
te
fàriiraa,
e
te ôrero-
paripari
E haamata te
na
roto
irava
a
ôhipa i te hora 7 e te afa
i te pure, te taiôraa i te mau
te mau aito. E tupu atu ai te
aufauraa
no
te tauturu ia i
te mau
e
tatauhia
e
faaineine mai teie ia
Himene papaa,
:
himene rüau, himene
tarava, himene rarotoà e te himene
tarava Tuhaa Pae. E nehenehe e hope
ôpuaraa e vai ra i roto i terà e terà teie tataùraa i te hora ahuru ma piti.
paroita. Te vai ra ihoâ te rauti i faataa- Te vai ra te tomite i faataahia no te
hia no te reira po. Tei roto noa ia na te hiôpoà i te mau hmene e tae noa atu i
faanahoraa i te ôhipa. E ia oti, tupu atu te hoperaa. E tamâa faahou te taata i te
ai te tataùraa himene. Te
mau
Ua tomo faahou anaè i roto,
te
mau
aito
e
maitihia mai
himene
ei reira
tià mai ai. O ràtou tei
e
te
mau
amuiraa
no
reira taime
nei
na
e
tae atu i te
hora hoê.
te riiau ôrometua ia
ia ràtou.
orero, e
la
hiôpoà
hope te hoê aito i tà na
e
faanavai mai te ôrometua i
i te roo o te tà na parau. I nià i te irava a te aito,
amuiraa e
paroita. E ao ua faaineine mai te ôrometua i te
mai râtou, e hiopoàhia te mau o te tahi hohoà, e te reira tà na taoà
parau, te àpa, te reo, to na huru i püpù na te aito, taa ê noa atu i tà na
rè ia tae i te hopeàraa o te rururaa.
mua i te nahoà rahi i âmui mai. I ô
na
paroita
no te amo
àore ra o te
I
Veà Powtetani n°56 / Mars 2006
..
11
Te maitai
noa ra
i
la
te Taùma vama
Popora nei.
pauroa te mau aito, e puôi roa mai i nià i te tuaroi. I ô nei na te ôrometua ia e horoà
irava e ia tâtarahia mai. E tapupühia te tatararaa e te tahi mau himene. Na te rauti iho
hope
atu i te
faanaho i te reira. E ia tae i te hora pae, ua
i te fatu irava ra e
hope roa atu i te hora hitu i te poipoi. E ia ôhu na faaaoraa e tom, i reira e amuihia ai te mau
nota, e ôperehia atu ai te mau rê, to te àhu, to te himene, to te ôrero.
e
faahoi hia mai te irava i
E ôroà ôaôa
te
raveà ia
teie,
mua
e
imi atoà te taata i
ràtou i roto i teie
ao
E tano ia parau e, e mea
ôhipa.
manuia mai-
tai teie taurua i teie matahiti, e mea
mperupe te taata,
àhu, te faanahoraa
himene. E
nehenehe te
mau
fare, te
mau
o te
rahi atoà te faufaa i
mea
noaà mai. E tià ia parau, te
te Taurua varua
noa ra
E tià râ ia haamauruùru i te tavana oire
i faataa mai
no
tà
i te tonoraa mai i te
i
tupu maitairaa o teie tapura ôhipa, te mau mutoi, te
tomite iho tumu no te fenua, te mau àmuiraa
i fàrii i te rururaa, te mau ütuütu màa, te mau
fatu hotèra, te mau fare toa o te fenua.
turu
Haamauruùru atoà i
tapaôhia
na mau
tauturu
na
no
te
faaroo i toro atoà mai
i to ràtou rima i nià i teie
ôhipa.
Haamauruùru atoà i te faatereraa
^
o
te
Etar^fâ
na
ôrometua
o
to te fenua nei i teie
hoï faahou
ra
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
ôrometua
no
te tau¬
te fenua nei. E ôaôa
matahiti i te
rahi
mea e e
te
faito
Ua naînaîhia te
fare
i te matamua
ra.
fàriiraa. Ua ineine maitai
mau
Popora nei.
te taurua varua i nià i to na
na
mau
àmuiraa
e
toru i
fàriiraa, ua ineine maitai te
himene, e tae noa atu i te mau aito
no te
pupu
ôrero.
Te
12
mau
i
maitai
Apooraa Tiàtono Amui
fS'-
ii’
@î>.
Ua haamata faahou te faaineineraa tâmau
no
te mau ôrometua
Ua haamta faahou te faaineineraa tâmau
mau
te
ôrometua. E tano
e
haamanaô
no
Etârëtia, to
te
te titauraa
e
a
Apooraa rahi âmui, ia haere ia te ôrometua i te
faaineineraa i te
mau
maha matahiti atoà. Eiaha
manaô e, i mûri aè i nà matahiti
mai
e
e
e
maha i orahia
tatou, ua faaea teie faaineineraa, e aore ia ua
te fenua nei. I
mûri i te
mai te titauraa
e
turu
mau
vai
mâti, nâ te
ôrometua
mau
tuhaa
o te
manaô
ôrometua
e
to râtou
Te tereraa teie i faaotihia
e
te faatereraa
O
Etârëtia,
te
mau
e rave
o
i te faaineineraa i roto i te
mau
fàriiraa i te Evaneria. Te
tuhaa tâtai tahi. No te âvaè
faahuruê
ia te tuhaa. Nâ reira
te oraraa i te
atoà
noa e
te
o
te
hoa here.
mau
o
àito
Reforomàtio, i
parauhia ai tàtou e
«
porotetani ».
Te toru o te tuhaa, ua hiôhia mai te parau no to
tàtou hiroà tumu Màôhi, e te huru o teie nünaa i te
hoê i iriti i te faaineineraa. Ua tupu te reira i te
fenua àihere i « Atomoahine ». Ua âmui mai te
tâàtoà
i te
ra
te mau
I teie àvaè
reira,
hiô atoà hia
ua
hope. Aita to
na e hoperaa. E riro râ te reira ei taurahi i te ôrometua e te taata ta na e aratai ra.
na
haamauraahia i
àtopa i mûri nei, e taui
hope atu te mau tuhaa
hiroà i
te Etârëtia.
o
Ua îtehia te tahi huru
âpi ia faaauhia i te mau faai¬
neineraa i mairi. A tahi, te âmui-pàatoà-raa mai te
mau ôrometua, ua tauturu ia i te hiôraa i te
haapiiraa ia au i te mea ta râtou e ora ra e te mau ôhipa
ta râtou e rave ra
i roto i te tuhaa. Ua riro atoà rà
teie âmuiraa ei taime
haapàpù i to râtou
au no
râtou
no
te hiô
e no
te
mau tuàtiàtiraa mà te tauturuhia
tuhaa. Te piti o te vàhi faufaa,
faufaa
teie iôa
o
a
te
mau
ôrometua, te
te tauturu i ta râtou tàviniraa
no
e
faaâpi i ta râtou hiôraa i te Etârëtia i roto i ta
no
te
na
faaiteraa i te hinaaro
o
te Atua i roto
i teie nei
ao e
i nià i to tàtou fenua. Ua hinaaro atoà rà te
mau
ôrometua
haapàpù e, eita e tano ia hiô
i teie iôa. E hiô rà ia na i roto i to
àpaàpa
noa
tààtoàraa.
e
na
te mau aratai o te
to te
hoa here ia âmuiraa mai i roto i teie
mau
Te
Etârëtia, ei âmuiraa no te feià i hinaaro i te fài
Meita, ei tià mataara i te ora¬
faaineineraa tei àfai atoà mai i ta râtou hiôraa i nià
i to râtou faaroo i te
i te tàviniraa
raa
a
te
mau
ôrometua.
o
No teie haamata-faahou-raa
tâmau,
«
faaâpï i roto i
Evaneria.
Ua itehia i roto i te fëruriraa
e
vàhi ta te Evaneria i
mau
te mau vàhi ta te
e
ua
tapeàhia te iôa âpi
te
faaineineraa
o te
mau
o
te nünaa. Oia atoà te faufaa
te Reforomàtio tei haamanaô mai i te
tâmau
a
»
«
te Evaneria
faaora
e
hinaaro
mau
Màôhi ia àtuàtu i to
matahiti i mairi. Tei faaite mai te faufaa
o
to tàtou
te vàrua
faaâpiraa
mai teie Parau
no
i roto i teie nünaa Màôhi
te faatià ia
o
tae
e ua
»
naôhia e, i
faaâpihia ai te iôa, no te mea ia nà te
fëruriraa i orahia i roto i te Etârëtia i te mau
o
te Evaneria i te taata. Te haamanaô atoà
mai nei teie iôa
Etârëtia
ei tumu parau feruôrometua. E tano atoà rà ia haama-
Etârétia Porotetani Mâdhi
ri nà te
o
maitar
na
i roto i to
na
te ora,
no
huru ia
te
au
i te
te Atua. Te titau atoà mai ra teie iôa i te
na
parau
ia
au
i te türamaraa
ta te Parau e türama ra.
Te
Màôhi, e tei faaite atoà mai te tahi vàhi
paruparu to tàtou ia atearaa i te vàrua faaâpi o te
Reforomàtio, tei riro hoi ei papa i ta tàtou mau
peu te amo
te amo atoà nei teie iôa ia tàtou i roto i ta tàtou
aratairaa faaroo.
tàviniraa
parau to te
poroiraa
ôrometua teie ia, « mai te
nei tatou i teie iôa, eiaha ia moèhia e,
a te mau
».
Ei
Te hinaaro
o
ôrometua ia
nei ia tàtou
roa
ia
au
te
faatereraa, te tautururaa ia i te
pàpü i te
e
mau
auraa ta teie iôa e titau mai
i te Etârëtia i teie mahana. Nà mua
ia i te
mau
tuatàpaparaa
e te
àai
o te
ôpaniraa, e haamàuruururaa
horoà mai i teie vàhi nehenehe
ia te ôpü fëtii i
mau no
neineraa. Mauruuru atoà i te faatereraa
hoê
e
te
mau
teie faai¬
o
te tuhaa
pàroita tei faanaho mai te tupu-mai-
tar-raa o te rururaa.
Taarii Maraea ôrometua
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
.-IF
Dosier
■
Te iho e te hiroà o te Ètârëtia
Ètârëtia
Te
Rau
ra
Ètârëtia, ua riro
Atua
hôroàhia
teie
ra no
e na
te
e
tei haapâpühia e te
Vârua Moà i roto i te Ètârëtia, e tei porohia i roto i
te faaiteraa parau, i roto i nà ôroà tumu no te
Pàpetitoraa e te Ôroà Èuhari, e i roto i te parau no te
tàviniraa. Mai te peu e, ua riro te Ètârëtia ei rahu na
te Parau a te Atua e na te Vàrua Moà, te riro nei ia o
ia ei Ètârëtia, hoê, moà, tumu-tahi e veà-tono.
tei tiàturi ia letu Metia
roo,
e
,
ôrapa o te Ètârëtia, e haapàpûraa te reira i
vai-tàamu-raa i te Atua, na roto i ta na Parau e
na roto i te Vàrua Moà. E Ètârëtia hoê, no te mea, te
Atua tei tàamu i te Ètârëtia ia na na roto i ta na
Parau e na roto i te Vàrua Moà, e Atua ôtahi ia tei
rahu i te rai e te fenua, e tei faariro i te Ètârëtia ei
mauhaa ôhipa no ta na ôpuaraa ora no te taata e te
rahuraa. E Ètârëtia moà, no te mea, te Atua e Atua
Moà ia, tei tàmà i te viivii e te hara na roto ia letu
Teie
mau
to na
Metia,
no
e ua
tahi,
i ta
haamoà i te
Ètârëtia na roto i ta na parau
te faaôreraa hara i roto i te
Ètârëtia
riro i te
ei tino
no
Vàrua Moà, e ua faa¬
te Metia. E
Ètârëtia
tumu-
no te mea, te Atua, o te pü ia o te ora, e na
Parau e te Vàrua Moà, ua faariro o ia i te
roto
na
Ètârëtia ei vàhi e ei mauhaa ôhipa tei faaîte mai i ta
na ôpuaraa ora no te taata e te rahuraa. E Ètârëtia
veà-tono, no te mea, na roto i ta na Parau tei faaora i
te Ètârëtia, ta te mau veà-tono i faaîte, ua tïtau te
reira i te âmuitahiraa
te parau mau
roto mai
e
horoà nei ia
na
i te
ora
(extra nos),
na
(intra nos)].
Ètârëtia ei rahu
te Vàrua Moà
tià i te Ètârëtia ia ora nâ roto ia na iho e nô na
iho. Te pü e te papa o to na oraraa, o te Parau ia a te
Atua, tei faariro ia na ei âmuitahiraa no te feiâ faa-
Eita
atoà
na na
atu ai te mau huriraa e
na te Parau a
(creatura Verbi & creatuSpiritus). O te Atua Toru-tahi, te fatu i te Ètârëtia.
taô
te
noa
o te
feiâ faaroo ia
ora
tàmau i
tei faaîtehia e te mau veà-tono, e ia
ôhipa no te haaparare i taua
riro ràtou ei mauhaa
Haamauhia i nià i te
tono
no
te
e
mau
faaiteraa
a te mau
veà-
perofeta, ua riro te Ètârëtia ei fare
hiero moà, i reira te Atua e ora ai na
Vàrua Moà. Na roto i te mana o te Vârua, te
ta te
mau
Atua,
roto i te
e
âmui nei te feiâ faaroo no te faariro ia ràtou ei hiero
moà i roto i te Eatu (Êfëtia 2,21) ; ei fare nohohia e
te Vârua Moà (1 Pëtero 2,5), i reira ràtou e pure ai, e
parau no te here e te aroha, e ôhipa
âmui e e tàvini ai, arataîhia e te mana o te Vàrua, no
te haamaitaî i te parau no to ràtou titauraahia, no te
faatupu i te parau no te hoêraa i te Vàrua, na roto i
te oraraa i te parau o te hau (Êfëtia 4,1-3).
faatupu ai i te
rà te tahi atu
faahohoàraa i roto i
Te vai atoà
ra
te Eaaauraa
Âpi, tei tàtara i te iho-metia e
mau
te hîroà-
metia o te Ètârëtia, mai te parau no te « ôvine loane 15 » (te ora o te Ètârëtia, no ô mai ia i te
Metia ra) ; te « nana a te Metia - loane 10 » (ia tià¬
turi pâpü te Ètârëtia i to na arataï) ; te « here a te
Metia
-
Ètârëtia
Ètârëtia
te miti
Êfëtia 5,25-32 » (te tûàti-pâpû-raa o te
i te Metia). E îte-atoà-hia te tàviniraa a te
na
roto i teie mau
faahohoàraa i te parau no
te fenua
(Màtaio 5,13) ; te mâramarama o
teie nei ao (Màtaio 5,14) ; te faaapu a te Atua (l
Torinetia 3,9) ; te rata no ô mai i te Metia ra (2
Torinetia 3,3) ; te hid-hipa no te hanahana o te Atua
(2 Torinetia 3,18) ; te faèhau a te Metia (2 Timoteo
2,5 ; Êfëtia 6,1 Iss) ; te ôfaî ora (1 Pëtero 2,5) ; te
nünaa mâîtihia ...(1 Pëtero 2,9).
Te
no
Ètâiétia, i te tau o te LMS (1797 -1863)
E tano e parau, na te mau veà-tono peretàne i âfaî
mai i te haapaôraa teretetiàno e te faanahoraa oraraa
no
matahiti
te pae tooà o te rà i Tahiti nei. Mai te
e tae atu i te matahiti 1815, ua îtehia te
parau ra.
1797
Te Atua
ôhipa. Te haamanaô ra tàtou i te parau
no Henry Nott tei fàrerei atu i te mau raatira o te
fenua nei, i te arii ia Pômare II e tae atu hoî i te
no
tiraa ia
Manahope tei pii i te
na na
Ètârëtia i roto i te tüà-
roto i ta na Parau e na roto
hoî i te
Moà, o te Atua Toru-tahi ia. I to na tüàtiraa i
te Atua, te tüàti atoà ra ia o ia i te Metua, te Tamaiti
e te Vàrua Moà, tei tauturu i to na oraraa. E tauturu
te tahi i te tahi i roto i te hiô-âmui-raa i te parau o te
Ètârëtia, ei nünaa no te Atua (tei titauhia ia riro ei
ôriô-mata e ei pütarià no te ôpuaraa ora a te Atua) ;
ei tino o te Metia (tei riro te Metia ei upoo no to na
tino, tei tàhoê e tei faaâpî i te oraraa o te taata nà
roto i te Eaaroo, te Pàpetitoraa e te Ôroà Èuhari) ; ei
hiero no te Atua, e aore ia, ei fare no te Vârua Moà
[tei püpü i te mau hôroà rau i te feiâ tei âmui i te
tino o te Metia, no te haamaitaî i te hoêraa i roto i te
rauraa. Te ôhipa nei te Vàrua i roto i te Ètârëtia, e
Vârua
14
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
tupuraa
ta ràtou
tahuà rahi o Pàtii tei fàrii i te Èvaneria, e tei faariro
ia Tahiti e o Mqorea ei mau fenua teretetiàno i te
matahiti 1830. Âreà te mau taha motu o te Tuhaa 4,
na te veà-tono ia no Pàtitifa, o John Williams, i haamau i te pü ôhipa porotetani i te matahiti 1818, e
mai reira parare roa atu ai te ôhipa pororaa èvaneria
i Pàtitifa e i Porinetia nei, tei haapaôhia mai e te
mau veà-tono màôhi iho. E tau atoà te reira i haamatahia ai te faaineineraa i te mau ôrometua e te mau
tiàtono,
roo e no
no te haapàpü faahou i to
te faaineine i te parau no
ràtou oraraa faa¬
teie Ètârëtia âpi,
i te titauraa i te taata ia fàrerei ia letu Metia, no te
haamaitaî i to ràtou oraraa e te oraraa âmui.
e
ra
reira faanahoraa ia riro atoà
te
no
te tauiraa i te
haapaôraa.
I mûri aè i to te Hau Farâni fâriiraa i te aniraa
a
te
Âpooraa Iriti Ture fenua, ua fârii te SMEP e rave i
faatereraa o te mau Ètârëtia tahiti (mâti 1863 Thomas Arbousset). Te ôhipa matamua i ravehia,
te
te
faatupuraa i te
o
te
Ètârëtia, e te hiôraa e aha te mau tiaîraa
hinaarohia mai
Te haamanaô atoà
ra
tatou ia John Davies tei tau-
mai i te
haapiiraa i te reo màôhi, tei tautururahi i te ôhipa a te mau veà-tono, noa atu te mau fifi
poritita i fârereihia. Parau mau, aita te mau faana¬
horaa ôhipa i tàpae i te vâhi i hinaarohia, no teie
too
ihoâ ia mau tumu ta tatou i faahiti i nià nei. I te
matahiti 1836, ua ôpua te mau veà-tono tâtorita e
haere mai i Tahiti nei, mà te turu-rahi-hia e te Hau
Fârâni e ta râtou mau manuà tamai, e tae roa atu ai
i te haamauraa i te parau no te Hau Tâmaru i
Tahiti nei, mai te matahiti 1842 e tae atu i te mata¬
hiti 1843, e te faanahoraahia te mau ture no te
1851 e 1852, no te hiôpoà i te mau faanahoraa
ôhipa
a te mau
I
i teie huru tupuraa ôhipa, ua ôpua te rahiraa
veà-tono peretâne e vaiho mai ia Tahiti
O
mua
te
veà-tono peretâne.
mau
(te tahi pae tei hoi atu i te matahiti 1844 e te tahi
i te matahiti 1859), ua toe noa mai o W.
Howe, tei haapaô mai ia Pétera e tei ôhipa atu i
roto i te mau pâroita no Tahiti. Taa-ê atu ai ta na
ôhipa neneiraa i te tahi mau puta, mau haapotoraa
pipiria, mau ôivi faaitoitoraa tei tauturu rahi i te
ôhipa a te mau ôrometua, te tahi mau haapiiraa na
te mau îmi manaô e te tahi mau puta rii na te mau
fare haapiiraa. Ua ïte-atoà-hia râ i te reira tau te
pae
tauturu rahi
a
te arii vahiné o Pômare
i te
haapâpüraa i to na tiàturi pâpü i te faaroo porotetani i roto i te Ètârëtia Porotetani i Tahiti e i
Moorea, noa atu teie mau fifi poritita e te mau mai
i fârereihia e te fenua i taua tau ra
matahiti 1842 e tae atu i te matahiti 1860).
huru
Te
rau
Ètârëtia, i te
tau o te SMEP
Ua monohia atu te
(mai te
(1863 -1963)
veà-tono peretâne e te
mau veà-tono no te SMEP (100 matahiti to râtou
nohoraa mai i te fenua nei), ia au i te aniraa a te
arii vahiné o Pômare IV e ta na faatereraa hau
fenua. Na Thomas Arbousset (1863) i îriti i te
mau
ôhipa veà-tono a teie Tâatiraa, i raro aè i te hiôpoàraa a te Hau Farâni, e te mau faanahoraa atoà
ta râtou
oraraa e
i te
no te « haafarâniraa » i te huru
i nià i teie fenua (te reo e tae noa
i manaô
vai
ra
haapaôraa - parau tuuraa rima no te 15 no
mê 1860), tei faataehia e te Âpooraa Iriti Ture
fenua i te arii vahiné e te tià hau arii, no te titau i
te huiraatira ia âmui i te haapaôraa âmui o te
fenua. Te tahi râ manaô tei tâpeàhia mai i taua tau
ra, ia haapiihia te mau tamarii i te reo farâni, eiaha
atu
o
Te
mau
e te mau
e
fârereiraa matamua
e
te
ua tupu ia te matahiti 1863
i te matahiti 1872, na roto i te taeraa mai
T. Arbousset (tauturuhia e ta na hunoà o
mau
e
ra.
mau
fârereiraa
aratai
o
ôpuaraa matamua,
tae atu
François Atger i te matahiti 1864), tei fârii-maitaihia
e
te mau taata
tahiti
Pômare IV. Te
e
tae
noa
atu
i te arii vahi¬
roa i ravehia i taua
haapiiraa reo farâni
porotetani, i raro aè i te peretiteniraa a Ariifaite i
te 17 no âtopa 1866, ei râveà ia ôre te nünaa ia
paremo i roto i te mau fare haapiiraa tâtorita, i
né ra o
raro
ôhipa rû
te faatiàraa ia i te fai'e
tau ra, o
aè i te faatereraa
a
te Hau Farâni.
I te matahiti
1867, ua tonohia mai te ôrometua ra
Frédéric Vernier no te faaitoito faahou i te mau
ètârëtia no Tahiti e no Moorea. I te matahiti 1870,
ua monohia atu o Atger e te ôrometua ra o Prosper
Brun. I mûri mai, ua haapaôhia mai te mau faana¬
horaa ôhipa a te mau veà-tono, e te oraraa o te
Ètârëtia Porotetani Tahiti e te ôrometua ra o
Charles Vienot. Mai te reira mai taime, ua faanahohia te mau haapiiraa no te mahana maha & te
o
tâpati, ei râveà tei hôroàhia i te feiâ âpî no te haa¬
paôraa mai i te mau pâroita no Moorea. Na
Charles Vienot i faatià i te fare pure ôrapa 8 no
Papetoài. I te matahiti 1886, i faaea roa ai te ôhiparaa a te mau veà-tono peretâne o te LMS i
Tahiti nei. Te manaônaôraa a teie mau veà-tono, o
te titauraa ia i te tahi faaâpiraa no te oraraa o te
Ètârëtia tahiti. Aita râ te reira mau ôpuaraa i
manuia,
no
terâ ihoâ
mau ture
i haamauhia i te
matahiti 1851 & 1852.1 te matahiti 1872, ua haainauhia te tahi âmuitahiraa o te mau Ètârëia
(Âpooraa Rahi no Tahiti & Moorea).
Mea
na
roto mai i teie
ôpuaraa te mataraa mai te
faanaho roa i te tahi papa ture no te mau
Ètârëtia tahiti (1873 - 1884). Teie papa ture, ua
riro ia mai te tahi faaauraa i rotopü i te faanahoraa
no roto mai te mau veà-tono no te LMS (régime
manaô
e
congrégationnaliste) e te faanahoraa no te mau
Ètârëtia Rëforomâtio no Farâni (régime presbyté¬
rien-synodal), tei faanaho i te parau no te mau
Âpooraa Tuhaa, te Âpooraa Rahi, te Tômite
Tâmau e te mau Âpooraa Tiàtono.
I
mua
ra, ua
te reira huru faanahoraa tei tupu i taua tau
vai te tiàturiraa i roto i te manaô e, e ua
matara te
fifi tâ
na
Ètârëtia Porotetani Tahiti i
i faaruru
noa
mai
na e rave
mua i te mau
rahi matahiti.
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
15
to
Teie râ, aita à ihoâ te mau àimàrôraa poritita & faaroo i raumaî atu ra, i rotopü i te mau veà-tono, arataî i te Ètârëtia, e te mau faanahoraa poritita tei hiô
E i te 6 no tetepa 1962, ua haapâpù o Charles
Bonzon i te tauturu rahi a te Tâatiraa i teie Ètârëtia
pae tahi noa i te oraraa o teie nünaa. Ua tauturu noa
te Hau Farâni i te mau fare haapiiraa tâtorita. Aita o
Viénot i tüàti i te reira huru faanahoraa.
ia
Te
Ètârëtia, i te tau o
te EEPF (1963
-
2004)
Te parau iriti i te tau màôhi o te EEPF, ua haamata
mai te reira i roto i te hiàraa a te SMEP i te ineine o
te mau aratai e te nünaa mâôhi i te faanaho i to na
Te auahi faaàma râ i teie titauraa
oraraa.
reraa
ia
na
ihp,
ua
no
te
faate-
tahuhia ia i nià i te
parau no te
Tômite faatere
SMEP. Te
ôtônômi o te Ètârëtia Èvaneria i Niu-Taratoni & i te
mau taha motu o Loyauté, i te 24 no
êperera 1960,
tei haapaôhia mai e te ôrometua ra o André
Barnaud, tià
no te
a te
fâriiraa a te fenua taratoni i te Èvaneria i te ômuaraa
o te 19 o te tënetere, ua faatupu te reira i te faahinaaroraa i roto i te mau mâôhi no te faanaho i to na
parau.
auraa
Te râveài faaôhipahia, o te râveà ia o te
Ètàrétia e faatoro ra, haere i râpqe
ta te taô
mai i te roto, no te tahi fànau-faahou-raa, mai roto
mai i to na rûàuraa i roto i te tahi faaâpîraa (i te 66
matahiti o te LMS & te 100 matahiti o te SMEP),
no atu te rahi o te mau fifi i fârereihia mai.
Na Samuel a Raapoto i rave mai i teie ôhipa i te
matahiti 1960, tauturuhia mai e Daniel Mauer. E
faaara râ i teie parau, na roto i te Veà Porotetani & e
te veà Notre Lien ia ara te nünaa mâdhi e te taata
papaâ. Te ânanahi o te Ètârëtia, eere noa ia i nià i te
manaô faaâpi i te mau faanahoraa e te mau arataïraa
ôhipa, te mau papa ture e te mau ture roto, te haafànauraa râ i te hinaaro no te faaâpîraa e te tahi araraa
âpi. O te reira te vàrua tei türai i te feià tei faaineine
Ôtônômi
Ètârëtia.
i te parau no te
o te
Ua haamata te reira ôhipa i raro aè i te arataïraa a
Charles Bonzon, faatere no te SMEP. Ua îte-atoàhia râ te tauturu rahi a te Tômite Eaatere a te SMEP
i teie ôhipa, tauturuhia mai e Preiss, no te faatae i
teie ôhipa i nià i to na vairaa. Ua rave-âmui-hia teie
e te Ètârëtia iho, ma te haamanaô i
aniraa i faataehia i te Apooraa Iriti Ture a te Hau
Tâmaru i te matahiti 1860 e te taeraa mai o
Arbousset i te matahiti 1863.1 mûri aè i nâ matahiti
100 i te faatere au-hoa-raa-hia mai, ua ineine te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi i te faatere ia na iho. I
roto i te mau faanahoraa ôhipa i haamatahia mai, ua
ïte faahou te mau veà-tono i ta ràtou tuhaa i roto i te
faanahoraa oraraa o teie Ètârëtia âpi, e te imiraa i te
mau râveà atoà ia faahoihia te faatereraa o te mau
fare haapiiraa i raro aè i te arataïraa a te Ètârëtia,
eiaha faahou râ i raro aè i te arataïraa a te mau veàtono. Mea maitaï ihoâ ia faahoï mai te Tôtaiete
âpi i te faaineineraa i to
iho te
na
Atua,
no te
ia ôre
o
tano ia
faahitihia
faaôhipahia
no
terâ ia faanahoraa
no
terâ
16
Veà Porotetani n°56/ Mars 2006
Na te
Ètârëtia
no te
iho
tahi mau Ètârëtia
te aniraa i te Tômite Faatere
faanaho i to
e
a te
Tâatiraa,
e
Tâatiraa no te tahi
mau tauturu. Eere râ teie Ture Tumu i te tahi hohoà
no nâ Papa Ture no te matahiti 1884 & 1927 a te
Tômite a te Hau. la riro râ teie Ture Tumu ei faaîteraa manaô pâpù na te mau aratai o te Ètârëtia, i roto
i te faaroo e te türamaraa a te Èvaneria, i roto i te
îte-pâpû-raa i te nünaa
ôhipa ei haaraa
na te
o
a
te
Ètârëtia, ia ôhie
o te
nahoraa i te âmuitahiraa
te faa¬
te feiâ faaroo. la riro teie
tàatoà
âmuiraa faaroo.
o te
Te mau parau faufaa atoà râ e haamanaô-noa-hia ra
i te mau taime hopeà i ineine roa ai teie ôhipa, ua
haamauhia ia i nià i te parau no te faaïteraa faaroo a
te nünaa faaroo no te tâvini i te Atua i roto i te
Ètârëtia,
hine,
tahi
te
te tâviniraa hoî i te mau taeaè e^ te mau tuaaratai ia râtou i te iteraa i te Èvaneria no
no te
oraraa
âpi.. .hoê noa faanahoraa
ia, te hoi-tâmau-raa ia i te vàrua
oraraa
i roto i te reira vàrua
...
o te
»
«
e
tiàmâ ai
o
te
O ta te Tamaiti
Èvaneria e
te Atua i faatiàmâ ra, ua
tiàmâ mau ia - loane
8,36 ». E na te Èvaneria faatiàmâ e te auraroraa i to
na Fatu, e tauturu i te Ètârëtia i roto i to na oraraa,
ta na faaïteraa e i te pae no to na hïroà tumu. la ïte
te Ètârëtia, e e mero o ia no te Ètârëtia maru-metia
tumu-tahi, tei titauhia ia fâï i to na faaroo i rotopü i
a
te nünaa
roto i te
ôhie,
:
parau, eere faahou atu ra na te Tâatiraa a te mau
veà-tono. Te iteraa te mau veà-tono o te Tâatiraa i
te mana faatere o te Ètârëtia e te mau ôhipa atoà e
ravehia. Te haapadraa te Ètârëtia i te rnau veà-tono,
no te tauturu ia na. Na te Tômite o te Ètârëtia e faa¬
naho i teie Ture Tumu, ia au i te mau Ture Tumu i
ôhipa, te SMEP
Ture Debré e ôpuahia ra no te mau fare haapiiraa
eere i ta te Hau. Aita râ te reira ôhipa i tupu i te
taime i faaineine ai te Ètârëtia i to na ôtônômi ètârë¬
tia.
ia i topa
na
te
te reira manaô i
na parau, e te ïmiraa i roto
rauti tei arataïhia e te Parau a te
faanaho i to na oraraa e ta na faaïteraa,
i roto i te mau hahiraa rau. I mua i
te parau no te faaineineraahia te Ture Tumu a te
Ètârëtia (31 no âtete 1963), teie te tahi mau parau e
te mana
Eaatupuraa Parau no Paris i te tàatoà no te mau faa¬
nahoraa ôhipa i roto i te rima o te Âpooraa Rahi e te
Apooraa Eaatere a te Ètârëtia. Aita râ te faatupuraa i
mau
i reira o ia i te oraraa e i te ara. la auraro i
te Parau tei heheuhia mai e te Vàrua i
no
Pipîria, e tei haapàpühia i roto i te mau
tàpaô ôitumene e te mau fàïraa faaroo a te
Rëforomàtio. E ei pàhonoraa i te aroha o te Atua, ia
ïte o ia i to na tiàraa veà-tono i roto i te ôhipa pororaa èvaneria, na roto i te
haapii-pâpü-raa i te taata i
te Parau a te Atua. E ia riro
pihaï i te nünaa i reira
o
o
ia ei tiaï-mata-ara i
ia i te
oraraa.
la haamanaô-
atoà-hia i ô nei, te feià atoà e te mau Âmaa Ôhipa
atoà (to te fenua nei e to te ara), tei faataa ia ràtou
no
I
te
Ètârëtia i roto i to na oraraa.
âpeeraa i te
i teie
faufaa tei ïriti i te parau o te
tupuraa ôhipa i orahia mai e ana i
roto i te parau no ta na faaïteraa faaroo e ta na tàviniraa, e aha te mau manuiaraa e te mau manuia-ôreraa i roaa i te Ètârëtia, mai to na fànauraa e tae mai i
mua
mau
Ètârëtia, e te
parau
mau
teie nei ? Teie te tahi o te mau uiraa tei tîtau i te
tahi pàhonoraa no te tau mâôhi e te êtoto âpi o te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi (2004...).
^
Mahaa lotua
ôrometua, Tarihaa Céline
TebimpQKMmolsÈëætia
I te matahiti
2004,
ua rave
Apooraa rahi âmui
te
Etârêtia i te faaotiraa
i te iôa
o
te Etârêtia
a te
taui
e
-
Etârêtia Porotetani Mâôhi.
Aita
ia i mâiti i teie iôa
O
hinaaro
no
te
no
te mea râ te
O
ia e, ia
hia to
na
noa e
faaâpi,
hinaaro
ra
haapâpù-faahouhiroà Porotetani
to na hiroà Mâôhi. E
teie nâ taô
piti
haamanaô mai
e
nei e, no roto
mai tâtou i te
tahi tiàturiraa ta te vârua
Reforomâtio
te
e
tei
te
a
e
Te
o
mau
drometua
paèpaè ra
parahi fatata
tâmau ia
onoono
Parau
e
Atua
e
noa tâtou i te
tei haamanaô atoà mai e, ua tae
mai teie Parau i roto i te àau
o
te nünaa
o
teie
te
reira Parau.
(o te Metia tei haere mai e faaïte ia
Metua) e faatià ia tâtou i mua i te Atua.
reira, eita e tià i te taata ia tapihoo i te Atua i
tâtou te
nâ roto i ta
to
na ora
te
ôhipa i ravehia
ei ârueraa
No teie faaineineraa tâmau
faaoti te
âpooraa faatere
o
te mau
e rave
ôrometua,
i te reira iôa âpi ei
parau haapiiraa. Ei râveà hoî no te haapâpù
faahou i mua i te mau ôrometua te tahi mau titauta teie iôa
e
e to na Eatu,
i te Atua.
na na
titau nei i teie mahana.
ôre
no
te tahi pae ua
mâramaramahia. Ua moè-atoà-hia
iôa
e e
aha te faufaa ta
na e mau ra
to tâtou faaroo e i ta tâtou
hea mai teie
ei tautururaa i
faaiteraa i te hinaaro
te Atua i teie mahana. Tano atu te
nâ ôraa e, «
no
tahi parau
o
i te
i te fânauraa mai te porotetani i
morohi atoà ai te vârua
o
te Reforomâtio
».
I
mua
i ta
na
Parau, aita
roa te
pihaî iho i ta
Tamaiti.
I
mua
i teie
na
fâiraa faaroo
mau
Reforomâtio,
ua
raa
mau
mea ta
i ta
e
na
porotetani mai te
e
te
Reforomâtio.
mau
parau tumu no te Reforomâtio.
I te Atua anaè te hanahana. Aita e mana ê atu
mau
maoti te Atua, te Tumu o te mau mea
atoà.
i
te mau àito o te
e ora ra
mau
i roto i ta
oraraa
na
faaroo i
vaamataèînaa.
o te
Reforomâtio
feuriraa e, aita e hiroà
peu, e
moèhia ia tâtou te vârua o
te Reforomâtio. Te auraa,
ia riro ia te vârua
o te
Reforomâtio, tei faaâpi i te Etârêtia mâ te faahoî
tâmau ia
na
i
mua
i te titauraa
arataî atoà ia tâtou te
Te tahi
râtou
teie mahana i roto i to tâtou
haapâpù faahou i te
hiroà porotetani, te titau mai ra ia, ia tomo faahou
o
a
faaiteraa i to
Ua faaite mai teie
tâtou i roto i te vârua
riro pâatoà
pâroita. Nâ reira hoî i nià i ta râtou hiô-
i te Etârêtia
la vai tâmau mai te vârua
hinaaroraa
ua
mero
Ua
porotetani ai. E ère
porotetani i Reforomâtio ai.
Te auraa, te
ia i hau i te
hinaarohia ia feruri âmui te
ôrometua i nià i te
râtou
o
hoê i hau atu i te
papetitôraa
no
râ
te
i riro ai ta na ôhipa
te Atua i roto i teie nei ao
anaè ia ei tâvini
moèhia e, no te Roforomâtio i
no
râ faaroo i
anaè a te Atua (i faaîtehia i roto i te
Pipiria) e faaite mai ia tâtou i to na hinaaro.
tahi. Mai te ôrometua aita ia
pâpü ia râtou e aha râ
te porotetani, e e aha te hoê Etârêtia Porotetani.
No te tahi râ pae, e tano ia parau e, e mea iti roa
te « huru porotetani » e mauhia ra e aore ia i
e
na
Te parau
Etârêtia. Nâ roto i te
Eita
haa. Na to
na
ua
tumu
raa
te tuhaa 1
no
Nâ te faaroo
No
fenua, te nünaa Mâôhi, tei fârii ia faaâpihia o ia e
hoa here
to râtou mau
e
Porotetani i te tau
SMEP.
âh
o
mau
a
te Atua ei vârua
ôrometua.e parau o te
mitionare LMS -
te mau
Taarii Maraea drometua
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
17
TenemotePoMamitlmoteim
mxmelMS-SMEP
I mûri aè i te
haapâpû-faahou-raa i te
tumu o te ôhipa
mau
parau
Reforomâtio- Porotetani i te tuhaa
matamua, mea tià ia ômua i te tuhaa
piti
no te
raa o
haamanaô e, i roto i te terefaatupu te ôhipa
te tau, ua
Reforomâtio-Porotetani i te
Amaa ètàrëtia
e
te
mau
mau
Totaiete
mitionare.
E tano
e parau e, e hoturaa te mau
totaiete mitionare no te mau araraa
(réveil) ètàrëtia metua porotetani. Ua
tâhoê
e ua
haere
e
toeà
türaî te reira vètahi taata
poro
te ao
o
i te èvaneria faaora i te
e
nei, mâ te hiô ôre i te huru
ètene
e te
o te
tiàraa
(taeaè, tuahine, tâmuta, ôrometua), màoti rà to
râtou titauraahia
e
faatupu i te tahi atoà hinaaro rahi to râtou, oia
hoî, e haere ‘e poro i te èvaneria anaè, eiaha râ i te
te
e
i te ûànaraa i
I te
mea
rôma
ra
no
rauraa
teretitiano
e
Ètàrëtia
Faràni i haamaoro
no
te haere mai
mau
‘hairetiraa/hahiraa’ ’
tià Hau faràni
reira, eita atu
te parauraa
ra e
itehia
ra
no
Ètàrëtia porotetani Màrite, e te Hau tàmaru faràni, i
te tiàraa o te ôhipa a nà Ètàrëtia porotetani
Èuropa/Peretàne-Faràni. I haamauhia ai nà papa
ture 1884-1927, e i faarahihia ai te ràveà haaparareraa (Fare haapiiraa, Puta haapiiraa, Veà porotetani).
tàtorita
o
puhute ôhipa
e
te tae-vave-atoà-raa
faahepo i te hau tàmatià faahou i te Lms ia àpe i
e
te
roa
tàmaru
i te fàito
hiô-poritita-raa e te piiraa
porotetani ihoà ia, e faràni ra, e
no
faràni, i ôre ai
mitionare
rà
noa e
mau
matahiti
parau no te
1950-1960,
ua
fàrii
arataîraa taata porotetani
Ètàrëtia, e te hiô-faahou-raa i
te iôa o te
Ètàrëtia.
I monohia ai te parauraa ‘porotetani
màôhi’ e te ‘èvaneria no Porinetia faràni’, no te
haamanaô ànei e, te ‘èvaneria’ o te Fâ ia a te
Reforomâtio-Porotetani.
Porotetani.
te
‘e peretâne ra, e
tàtorita ihoà ia’. E no te
e,
Smep i te
Màôhi i te
la
Ua tae
atoà ta te taata i hinaaro i te tâàti mai
la tae mai râ i te
tià
Reforomâtio-Porotetani. E
ru, no
ètàrëtia’
mau
i te parau no te
mai te
e
Èuropa e i Mari te.
atoà rà aita te
mau mea
i nià i te parau a te Atua’. E tano e parau ua faaitetuutuu-ôre-hia i te Ètàrëtia tàtorita rôma e te mau
te
taa-ê-raa
ai te reo,
i te
ineineraa.
O te tumu ia i tae mai ai te Totaiete mitionare poro¬
tetani peretâne (Lms) i Tahiti i te matahiti 1797. E
no
haapàpü i te âveià Reforomàtio-porotetani. I nà ô
‘Mai te mea te parauhia nei tàtou e
Porotetani, ua tià roa,„ no te mea, te pàtoi nei tàtou
te
mau
mau
e noaa
haaviraa
a
te hau
faahou i te Totaiete
porotetani peretâne i te faaôromai, màoti
mau mono porotetani faràni.
ani i to râtou
O te tumu ia i tae mai ai te Totaiete mitionare poro¬
tetani farani (Smep) i Tahiti i te matahiti 1863, e no
hiôhia,
àroraa tumu
Lms-Smep ia tià
pâpù te ôhipa Reforomâtio-Porotetani. Teie rà, te
vai ra te parau i fatuhia na e te Lms (1801) e te
Smep (1864, 1946), o tei papahia i nià i te hiôraa
tàpihoo, taraèhara, faautuà e haapohe.
e
na te
E aha te manaô i nià i te reira
mûri aè i te
mau
huru hiôraa, i
haapàpùraa Fà i hiôhia mai no te
ôhipa Reforomâtio-Porotetani i roto i te tuhaa 1 ?
mau
TAOÀHERE Joël Ôrometua
18
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
AÔRAA ARBOUSSET, 18641 HAAPERAA SMEP, 1946
HAAPnRAA LMS, 1801
TARAÈHARA
lETU TE
Te riri mai
-
TE TAATA HARA IMUA IA
ânei te atua i te
ra
taata : E te riri
mai
ra
;
E aha
e
la parau mai te hoê e, eiaha,
rahi e mâha ai ; O lesou Christou eiaha na ia i teie nei, e ôre à e
ÆTU TE
O ia anaè; Eaaroo ôhie atu ra o ia tià to ù faarooraa ia letu, e te haamâha ai to
te parau no
ia te
O
riri
na
:
Ei taraè hara
to na metua
pohe ia
;
ora tatou
-
Hinaaro paôraa i te parau i roto i
te pipiria, te faaîte atu nei ia
vau
TE
UTUÀ
toto
ORA E POHE
to
Haere faahou mai
-
taata
pohe
o
no te mau
hopoi
raa, te taata
o
ia to
na
fenua àti
na
faaroo ôre
noa
toto i to
A TE
e
huri te
atoà ia ora,,, Ua
te
TARAÈHARA
TAATA, IMURIAÈI
Ua hinaaro te atua i te taata
iho noho-
auah
o
te
mau
auahi
haapaôhia e
pohe ôre ra no
tëmoni,
e e
huri atoà
ia i te feià atoà tê ôre
tàtarahapa
-
taata, ei nià rà
na iho upoo...
na
ana
ŒTU TE
te reira
o
i viivii i te
ia faaora te
aè ; Te taata faaroo ôhie ta
parau,
e, aore roa vau
ra
Nâ hea rà te taata
Nâ roto i to
vahavaha
te
o
Atua,
vahavaha
te
0
na
noa
Atua,
e
o
faufaa ôre. To
mea
mea
faufaa ôre. To
-
E aha te utuà
e
ia i
letu
na
TE HAAVARAA
HOPEÀ
E aha te utuà
e
tuuhia i
nià i te feia ïino ?
roa
ia. Eita
ia râtou te
e
ia
pihaï iho
letu,
e to
râtou
hopeà o te màuiui
e te pohe mure ôre
(Mâtaio 8/12)
rahi ia
na
hopeà, o te pohe riàrià ia.
(Mâtaio 24/42)
TE HAA VARAA
o
hopeà, o te pohe riàrià ia.
(Mâtaio 24/42)
i te Atua
ia i
o
ei
faaearaa hau i
i te aroha
te toto taraèhara o letu
ei
faariro
E utuà riàrià
faaruè
faariro
e
faaruè
i te aroha
taraèhara
e noaa
Nâ roto i to
na
noa
te toto
?
maamaa
?
maamaa
e
(Mâtaio 25/41)
Nâ hea râ te taata
TARAÈHARA
Dosier
HOPEÀ
tuuhia i
nià i te feia ïino ?
E utuà riàrià
e noaa
roa
faaearaa hau i
i te Atua
râtou
ia. Eita
iu T.-:!
ia râtou te
e
llfK If
pihaï iho
ia letu, e to
hopeà o te màuiui
e te pohe mure ôre
rahi ia
(Mâtaio 8/12)
TAOÀHERE Joël Ôrometua
-
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
rarahi no te Raapoto. I te mea, ua haafaufaa-faahou-hia
te tahi tuhaa no te hiroà faataa/âua no te
tau arataîraa ôhipa a nâ Totaiete mitionare
Marae tupuna Màôhi.
porotetani papaâ (peretâne/Lms,
faràni/Smep), mea tià ia ômua i te tuhaa toru
A taa atu ai te parau e, te rautï-tàmau-hia ra
no te haamanaô e, i roto i te tereraa o te tau,
I mûri aè i te hiôraa vêtahi parau
ua
O
faahiroà nà Totaiete mitionare i te parau
te
ôhipa Reforomâtio-Porotetani i rotopü i
te nünaa
nà te
ara e
mau
feruriraa
i nià i te ‘tauàtiraa èvaneria
türaî i te
Màôhi.
nà te âià te
mau
hiroà’,
e
o
tei
rauti Cevaa i nià i te parau
arataî ‘te èvaneria tàatoà i te taata i roto i to
I te hoê tau
haapùairaa i te
faatereraa hau
e
mau
ètàrètia nà te
faatiàmàraa
ao
nei,
ua
îte-
porotetani Màôhi ei arataî i
te Eepf, mà te haapàpùhia i roto i ta na ture
tumu, ‘Te Eepf, e mero ia no te Etaretia taatoà,„ Te auraro nei te Eepf i te mana hau ê o
atoà-hia te taata
te Parau a te
Atua,,,’.
na
tàatoàraa’,
te parau
arataî
Èuhari i
roto i te
I te tau
tae
rauti
hiroà’.
te
te
Ua
faaôhipahia te reira i mua i te parau no te
hiôraa e te faanahoraa Eepf i te ôroà Euhari
e te Eare pure. I te mea ua monohia e te
haapàpüraa papetitô tiàmà, te tuhaa faa-ôraa, huriraa e aôraa i te ètàrètia, e ua haamatahia te paturaa Fare pure naînaî e tià ia titau
te Parau a te
mua
i te Euhari, te Tatauro e
Atua.
Ûtia, e
tano e parau ua haapüai-faahou-hia te mau
paturaa Fare pure rarahi (Piraè, Pàôfaî,
Punaauia, Taunoa), mà te haapae vêtahi
I te tau
no
te Peretiteni Maruraî a
tuhaa matara
20
no
te hiroà faaroo o te tau o
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
a
Ihoraî,
e tano
atoà
ra
i te tau
no
Màôhi, Remuna
a
te arataîraa a nà
Tufariua
e o
Turo
a
Raapoto, o tei haa âmui e te tahi mau tià
tomite i titauhia
Teie
i te
a
no
te faaineineraa.
nei, mai te peu te titauraa a te Ture
Tumu
o ia i raro aè
i te fàîraa faaroo
Eepf, ‘ia pàrahi tàmau ia
to na Fatu
mana o
te mau
tià
o
te
ia
au
Reforomàtio’. Te vai
ra
ia
tahi ‘nuu-màite-raa atu i te reira paparaa,
no
y.
i te taata atoà i
Peretiteni Teraî
te
parau ua
peretiteni Tàmuera a Raapoto,
e tano e parau ua pàpü te mau tùàtiraa ôitumene Pcc/Patitifa, Cevaa/Europa, Coe/Ao, e
ua tauturu atoà i te faatupuraa vêtahi faaâpiraa i roto i te oraraa faaroo o te Eepf. E te
hoê o te mau parau arataî i te ètàrètia màoti
rà, te feruriraa i nià i te ‘tauàtiraa èvaneria e
no
Atua, te Metia e te
‘tàpaô no te Haari’.
o te
haapüai-roa-hia te ôhipa rautîraa
Pipiria i faahaerehia e te Cevaa-Pcc-Ptc. E
e
ua
I te tau
o
rauti Pcc-Ptc i nià i
e te mau
hia
te
haapùai i nià i te màôhiraa
ra e
I te tau
haafaufaa i roto i te
o
te
Peretiteni Taarii
e
oraraa
a
hinaarofaaroo’.
Maraea, i
mûri aè vêtahi feruriraa, ua rave te
iôa
raa
Epm no te hinaaro, a tahi ia îtehia te fàî¬
faaroo Reforomâtio-Porotetani, a piti, ia
îtehia te hiroà Màôhi ei horoà
reira, i
mua
hea ta teie
mau
No
ARA i te
na te
Atua’.
i teie mau hiôraa, mea nà
tàuiraa, türamaraa i te mau
feruriraa i nià i te parau o te Hiroà
Reforomâtio-Porotetani e te Hiroà Tumu
Màôhi ?
^
TAOÀHERE Joël Ôrometua
MAÔHIIROTOI TE
ETÀRÈTIA POROTETANIMÀÔHI
TE PARAU O TE
I
pihaî iho i nâ
i faataahia no te rautî i nâ taô matamua i roto i te iôa o te Etàrètia
Màôhi, na Tehaapapa, Teihotua e o Emma i faanaho e i rautî i te mau parau
Porotetani
Tômite Faaineineraa Tàmau i manaô
ta te
o
pupu
te tuhaa 1. Te uiraa tumu i
tapeàhia
e
tano
e
tuu
i
i te
mua
mau
utuafare ôrometua
arataî i te tuatàpaparaa, teie ia ;« E aha ta
te Màôhi e tùrama ra i nià i te parau o te Etàrètia Porotetani ». Ua faaau atoà
pupu Màôhi » i te mau feruriraa e te mau tauà-parau-raa i nià i nà ârea tau e toru
no te
te parau o
te
«
ta te tômite i
faataa
:
i) te parau o te Màôhi i te tau hou te mau veà tono
ii) te parau o te Màôhi i te tau o te mau veà tono peretàne e faràni
iii) te parau o te Màôhi i te tau o te Etàrètia Evaneria no/i Porinetia Faràni
Na teihotua i faaineine
tuhaa matamua
e ua
e
i rauti mai i te
haamau
o
ia i ta
na
tua-
tapaparaa i nià i te parau no te haamataraa
te Màôhi.
o
tano
e
faaoraraa i te
no te
na oraraa.
Ua riro atoà to
ràtou parau ei ràveà türama i te huru o te
màôhi ia au i ta te Atua titauraa. O ia hoî, te
here
E toru parau tumu
teie tuhaa :
tàpeà hia mai
màôhi i roto i to
e
te aupururaa
i teie nùnaa.
i tàpeàhia mai i roto i
A toru, te
hahiraa te
mau
faatere
o te
màôhi
tei
faatopa i teie nùnaa i roto i te îno.
tahi, te mau parau tumu i haamau i te
i roto i
parau o te màôhi. Ua ite tàtou i te parau o
reira te
te tumu i roto i te faanahoraa o te ràau. O te
tahi tumu i faatupu i te tahi tauiraa rahi
vàhi paari te reira e amo i te mau âmaa, te iroto i te huru e te parau o te màôhi.
A
E parau teie tè ôre e tano e haapae
teie feruriraa parau. No te mea, te
rau e
te màa. Te vàhi
mai te
atoà te reira, e na reira
tàpau i te tahe.
i te haamata¬
raa e te hopeà raa o te ràau. Te auraa, hou
aè e hiô ai i te parau o te màôhi i roto i te
mea
i
na
e mea
faufaa te hiôraa i te
reira mai te
màôhi i te tupuraa
ora e
Te haamanaô
o
te huiarii
e
vàhi
mau
teie parau i te tau
àrioi. No te mea, terà
ra
mau
te parau o
te
mai.
e roaa
te
mai
mea
atoà te tahi huru i îtehia i roto i te màôhi.
Mai te
îtehia ra teie huru i roto i
teie nùnaa, èere ia te tahi haa naînaî ta tàtou
i te
Aita atu hoî
e
noa
îno ei
maitaî, e te
faarirohia ia e mea îno.
mea
maitaî hoî ra,
mea
Faaite atoà mai te reira parau
Etaretia,
Faarirohia ai te
mai ai ia tatou te
mea
e, te
faatupuraâ i te hinaaro
o te
Atua i roto i
to tàtou fenua.
reira parau,
mau
parau
turiraa e te
maoti rà, i roto i to na reo e te
i vai mai tei haapàpù i to na tiàoraraa o
teie nùnaa to tàtou.
la îte
noa
noa
rà te màôhi e,
o
ràtou te
hoî,
no roto
mai
o
i tae
na e
ia i te
huru ôpuaraa faaora a te Atua, e tano ai ia hiôhia
tahi hiôraa e to na parau i roto i te Etaretia.
piti, te tùtonuraa i nià i te parau
te àito. No te mea, o
na parau
mai i teie mahana âhiri aita to
tumu. No te mea
A
àita to
e te
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
21
TeMMetÈmo^
tuhaa, na Emma i faaineine e i rauti i
tetumuparau, te Mâôhi e te faaroo âpï.
No te
piti
O te
ua
ôhie anei te nünaa Mâôhi i noho
o
ia
na roto
i te haamanaôraa i te mau
faaau i te
etârëtia e
te porotetani i te tau o te mau veà tono peretâne e
fârani, ta râtou mau parau e ta râtou mau raveà i
parau i hiôhia i te tuhaa matamua e mâ te
mau manaô i ferurihia i nià i te parau o te
horoà i fârii ai
e
i
ai te Etârëtia
mau
e
âpi i taitaihia mai ei porohia e te
peretâne i roto i nâ matahiti e 90
i te tau o te mau veà tono farâni, i te roaraa o nâ
matahiti 100 (), e aha te huru e e aha te tahi mau
tapaô e faaite ra e ua fârii te nünaa Mâôhi o te tuhaa
1 ia riro ei mau mero pâpü no te Etârëtia Evaneria no
.^Porinetia Earâni.
veà tono
te hiroà
Porotetani i te fenua nei. Te titauraa i horoàhia, te
Ua
ôperehia te parau
i te tùtonu te manaô i nià i te parau o te
hia
na e
tamataraa
i te tuhaa 1 i
te fârii i te faaroo
mau
Ua ômua
na
o te mau faatureraa i haamau¬
Tetunaè tei riro hoi ei papa i te oraraa o te
te iteraa e te
faahiroàraa i te
i Tahiti, i te mau mataèinaa
o te tuhaa 1, mai Piraè e moti atu i Tautira tei reira
hoi te mau vâhi tapaeraa pahi tei tui te roo na te mau
nünaa. Ua te faufaa
motu âtea e na te ara roa.
tai, te hâmanaôraa i te mau àroraa ta te mau tupuna i
nünaa Mâôhi i
parahi
na
no
parau o te mau mataèinaa, te mau tâ-ôtià-raa i haa¬
mauhia na, mai te Poriunuu, Teaharoa e nâ Teva i
faatupu ei pârururaa i to râtou mau mataèinaa i mua
Ua haamanaô-atoà-hia te
faaararaa i horoàhia
e
mau
te mau
haapiiraa
e te mau
aratai mai ta te arii
o
Tetunaè, ta te tahuà Pauè ei paparaa i te oraraa o te
nünaa
e
ei faaineineraa i
mua
i te
mau
i te
mau
tauiraa i haamauhia
e
faarirohia ei papa no te oraraa
roa mai i teie mahana.
te mau
veà tono
e
tei
faaroo o te nünaa e tae
tauiraa ta te
Tehaapapa i faaineine i te
parau no te mau àroraa a te Etârëtia Evaneria i te
■parau
o te Mâôhi e na Emma e te tômite i rauti i te
ôhipa ai te mau veà tono peretâne e farâni i Tahiti
mau
no te haaparare i te parau no te faaroo âpi, ia ïmihia
tauà-parau-raa. Ua haamauhia te feruriraa i nià
i te tau no te Etârëtia Evaneria e te mau àroraa ta na
te mau parau e heheu ra i te huru o te Mâôhi, te huru
i haa no te parau o te Mâôhi, mai te tau a tiàmâ ai te
hoi o te nünaa no Tahiti nei i roto i nâ tau e piti, e
Etârëtia e tae mai i teie mahana (1963-2006). Ua
matara ihoâ te parau o te ôpu hui arii ra o Pômare e
te mau faanahoraa i haamauhia e te mau veà tono no
tapurahia te tahi mau parau mai te faanahoraa tuhaa
o te Etârëtia, te faaineineraa i te mau rave ôhipa, te
te aratai i te oraraa faaroo o te nünaa Mâôhi, a taa
noa atu ai te mau faanahoraa a te hau farâni no te
parau o te reo, te hiroà e te mau ôhipa Mâôhi, te
haamau i ta na tâmârü i nià i te oraraa vaamataèinaa. parau hoî o te fenua, te tiàraa mata ara o te nünaa, te
Ua tàtuhaahia te area tau i titauhia ia tütonu, a tahi, mau faaâpiraa i ravehia i te pae no te haamoriraa, te
àhu ôhipa, te ôroà e ua titauhia te mau utuafare ôrote area 1797-1887, e a piti, te area 1863-1963.
metua ia horoà i te tahi atu mau parau ta râtou i
E piti uiraa i horoàhia no te aratai i te mau tauàmau «
fanauà ùnaùna
Tumu nui
»
» e
te mau
manu
«
i taitaî mai. I roto i te
parau-raa :
22
moà
a te
roaraa o te tau
Veà Porotetani n°56 /Mars 2006
No te toru
o
te
tuhaa,
na
i
hinaaro
e
tauà parau.
^
Emma Faua-Tufariua, Tehaapapa dr, Teihotua dr
Feruiiraa âmui i nià i te iôa
“Etàrétia Porotetani Mâdbi”
“la fârii te Mâdhi i to
faufaahia te iàa
no
i te taata. Terâ râ
raa na mua roa
hou
e
na
te mea
e
tano
iho parau. la haae faurad atoà te iàa
ia ravehia te feruri-
mai teie ta tatou
e rave
faaoti atu ai. Aita ânei teie iàa
e
nei
tatahi
nei te vahiné ? la
papaî te drometua i to na
parau e o te fenua tei fârii mai ia na. la faaineinehia te àhipa tanuraa maa. Tona tanoraa
mau, no
reira
e
teie iàa,
e
feruri
na mua,
ia oti, i
faaoti atu ai. No reira terâ manad e, te
hid
àpaàpahia ra teie iàa. Ua tupu anaè hoê
àhipa, e fârii ia. Teie iàa eere te mâdhi, eere
te ètârétia, eere te porotetani. Ahiri te vai ra
hoê iàa no terâ e toru parau.”"'
“... Eiaha te manad
e
e
riro
tavini haavarevare
noa
ei
manad, e faadhipa ra. E faaitoito te amo i te ida na roto i te dhipa.
terâ ida. E faatura i te rauraa, te mâdhi, te farâni, te peretâne, te tinitd”.
noa
Eiaha
“Papaa, Peretâne, Madhi, Earani. la fârii te
taata i te
ida, mai te vine ta letu i faahiti, ia àti
te taata i nià i te
ida
I
...
Te
haapiiraa e tano ia tâtou, te mâramaramadre-raa ia i te parau o te mâdhi. la haamâramarama ia te drometua i to na iho parau ma te
maîmi te parau o te
iho parau.
fenua. E haafaufaa i to tâtou
Eporoî : E titauhia i te ùtuafare o te
drometua ia hid te tumu i mâdhi ai
e
ia riro te
reira ei fâiraa faaroo.
Eere
a
tahi
ra
te tauiraa ida. Te mea faufaa
râ,
ia parau te
hoê reo e, o de te haere no tâtou, mea
Ua tae
anaè te taime no te faaâpi, aita ta te taata, na te
fenua e faatupu, e faariro te mau nünaa ei hoê
tano ia mâramarama-maitaî-hia te parau.
nûnaa.”
“Ua faataata teie ida ia ù. Eere
eere au
au
te
porotetani
noa,
te mâdhi noa. Mea mauruuru no te fenua terâ
$
ida, eiaha
no te
taata”.
“Mai te hoê faatiàmâraa te fenua, te rnau ètâré¬
tia. Mai te âmuitahiraa o te mau ètârétia. Eiaha
ia morohi, e faatuàti râ. î teie mahana, no te
tahi paha ia mau mea o ta tatou mau tamarii e
ù atu, ei tautururaa atu”.
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
,
23
I teie matahiti
2006, te ôaôa nei te faatereraa
Etârëtia
o te
i teie parau âpî no te manuiaraa o te ôrometua Marama
TAUIRA i ta na parau pùite « Taote i te parau a te Atua »
i te pae no te tuatua o te Etârëtia.
O Marama ia te toruraa te ôrome¬
Farâni
tua reo
e
haapii atu i roto i
teie Aua ôrometua.
Areà
te
no
hoa, ia Marama vahiné,
faaineinehia
ua
o
ia i nià i te tuhaa
ôhipa no te haapaôraa i te mau
piha puturaa parau. E tapura ôhipa
teie
e
mau
aore
hinaaro rahihia i roto i te
pü faaineineraa ôrometua e
ia no ta tatou piha puturaa
parau a te Etârëtia.
Te riro nei ia ràua ei tauturu rahi i
ôrometua
ta tatou mau
e
tonohia i
faaineineraa i reira, e ei tauturu-
te
atoà-raa i te
no
tâ
na
iho i te
E
Ta
na
tuatâpaparaa,
Evaneria i ravehia
nià ia i te ôhipa
no
e
màôhi i roto i te
mau
Ua tonohia
o
ia
Aotearoa, i te ôire
no
pororaa
te mau mitionare papaa e
motu
no
Patitifa.
mea
mau
tano
e
tô
Etârëtia
no
Etârëtia
no
Patitifa,
tei faanahohia mai
na e
e
Auckland.
te mau metua i aratai
e
tano ia
ra.
haaparuparu tâtou i teie
mahana i te reira manaô. Hau
tâtou ia faainene i te
Te
Patitifa.
ôhiparaa e te
tuhaa ôhipa te reira
mai i te Etârëtia mai te matahiti 1963
hoa i te fenua
na
mau
ia haamanaôhia e, te
No reira eita
na
ôpuaraa a te Etârëtia
faaîteraa Evaneria i pihai
mau
atu, ua tià ia
tino ôrometua e tano
roa
pitiraa teie o te ôrometua i roto i te Etârëtia
nei tei noaà teie parau püite taote i te Parau a te
Atua.
mau
E hoi mai
la haamauruùru-atoà-hia te faatereraa
raa
o
ia i te fenua nei
no
te tahi faaeaea-
poto noa, hou a tono faahou hia atu ai râua i
te fenua Fiti i Suva
no
te
amo
ia i te tôroà haa¬
mau ôrometua e tonohia atu i roto i ta
tâtou Aua pipi (PTC : Pacific Theological
pii i te
e rave
i te reira
ôrometua
mau
no
tapura ôhipa e te tahi atu
roto mai i te tahi atu mau
Etârëtia.
o
te
Etârëtia tei turu maitai mai i teie
ôpuaraa no te
haamaitaï i ta tâtou faaineineraa ôrometua,
eiaha i roto
noa
i te âmuitahiraa
i ta tâtou Etârëtia, i roto atoà râ
no te mau Etârëtia no Patitifa.
College).
E faaauraa teie i ravehia
e
ta
tâtou Etârëtia
e
teie
fare
haapiiraa i ta tâtou i te mau matahiti i mairi.
Haapaô-atoà-hia mai teie tiàraa e te ôrometua
Taoàhere
no
e
faatere nei i ta tâtou Aua ôrometua
Heremona tei monohia atu
Taratoni.
e
te hoê ôrometua
Te
tiàturiraa, e riro te manuiaraa o Marama mâ
i ta râtou faaineineraa, e te mau ôrometua i nâ
mua atu, ei tautururaa i te mau pipi i roto i te tau
faaineineraa, e ia tâtou atoà i roto i te tâviniraa.
la maitai hoi te faaineineraa, te fânaô ra ia te
pâroita, te Etârëtia
nei.
24
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
e te
nünaa ta tâtou
cSfe
Taaroanui Maraea
e
tâvini
TE AVEIA PARAU PAPAI
E
haapiiraa teie e horoàhia nei i te tom o te matahiti haapiiraa i Heremona. Tae roa mai i teie
nei, e mea faahepohia te Parau papaî i roto i te faaineineraa o te Pipi. Te manaô tumu, ia taa
maitai e ia mau papü roa te hoê âveià na Heremona, o te tià ia haapaô-mau-hia e te taàtoà
(Pipi, Orometua haapii, Feia hiôpoà) i roto i te mau faaôhiparaa. Ua niuhia te âveià parau
papaî a Heremona i nià i te mau mea ta Heremona iho i faanaho e te mau mea i tipeehia mai
roto mai i te mau faanahoraa a to te ara i te pae Patitifa, Marite e Europa. Na te Tomite e te
Apooraa Orometua Haapii e mata àra i nià i te haamaramaramaraa, te faaôhiparaa e te faaàpiraa i taua âveià ra. Teie te ta-tuhaa-raa o te âveià : te taata haapii, papaî, âpee, hiôpoà, te
haapaô puta, e te tahi mau haapapüraa.
/V
V
TE TAATA HAAPII. O te hoê ia
te
o
mau
orometua
haapii, tei îtehia e te Tomite e te Âpooraa Orometua
haapii, no te horoà i te mau haapiiraa tumu tei tauturu i te pipi i te arataîraa i to na manaô i roto i te ao o
te parau papaî ma te faatura i te âveià tumu a
Heremona.
mau
parau
atoà
e
hinaarohia
e te
pipi
no ta na parau
papaî.
TE MAU HAAPAPÜRAA. I ô nei
e
titauhia i te
pipi, i te piti
o te hepetoma no Më i te Tua Toru e
faahoî i te Tumu parau, Ôivi, e te hoê tatararaa iti. I
hepetoma matamua no Tetepa i te Tua Maha, e
faahoî i te tumu parau ia taui noa atu, e i te avaè Më
i te Tua Maha (e haapapuhia te hepetoma ia tae i te
te
TE TAATA
PAPAÎ.
O te hoê ia
pipi o tei farii i te
Heremona, tei titau ia na
ia papaî i te puta i nià i te hoê tumu parau. Ua ara o
ia e, ia hope te taatoà o ta na mau haapiiraa e ia roaahia te faito âmui tano noa (C), ei reira o ia e vauvau
ai i ta na parau papaî i mua i te hoê Tomite Hiôpoà
faanahoraa faaineineraa
e
a
taime au) e faahoî i te Parau papaî no te hiôpoà. E
faataahia te tahi faito taaê (Mention) no te faahoî
ôiôiraa e no te maitaîraa o te parau papaî i te pae no
papaîraa
te
e te vauvauraa.
te âmuiraa no Heremona.
TE RAU'l'lKAA I TE
ÂPEE. O te hoê ia o te mau ôrometua
haapii tei faataahia e te Tomite e te Âpooraa Ôrome¬
tua Haapii. Eita o ia e haapaô noa i te tumu parau o
tei tuàti noa i ta na âmaa haapiiraa. Ei taata papü i te
ôhipa papaî e tei faatura i te âveià. E haamata ta na
tuhaa i te taime e maîtihia ai o ia no te âpee i te hoê
e aôre ra e piti pipi, e e hope i mûri aè i te hiôpoàraa
e te mau tataîraa hopeà. E faaîte o ia i te huru no te
pipi e te tereraa o ta na ôhipa maîmi e te papaî i te
Tomite e te Âpooraa Ôrometua Haapii.
TE TAATA
te
na
faatere
e
HIÔPOÀRAA.
Tomite
o
e
te
HIÔPOÀ.
E taata tei maîtihia
e
te
Âpooraa Ôrometua Haapii. Ua papaî na
ia i te hoê parau
papaî,
e aore
ia i te tahi atu tumu
parau no te oraraa o te Etaretia e no te Totaiete. E
tano atoà rà i te tahi taata te rave ra i te hoê tuhaa
ôhipa tei tuàti i te tumu
na e hiôpoà.
parau o te
manaôhia ra
mua
roa,
i te vauvauraa, te putuputuraa a te
Tomite
faaararaa i ta na faaotiraa. No te tahi rà
mau tumu papü, e tano atoà ai te mono faatere e aore
ra te rauti
haapiiraa ia rave i taua tuhaa ra.
raa
Hiôpoà
e te
HOHOÀ PUTA. E titauhia i te pipi ia âpapa ta
puta mai teie i mûri nei : Tumu Parau Haapotoraa taô - Haapotoraa Parau Papaî - Parau
Eaatau Aroha Ôivi Haamauruururaa Ômuaraa
Te mau Tuhaa
Pôhuraa
Te mau Parau Tapiri Tapura puta. Te rahiraa àpi : 40-50 mai te Tuhaa 1 e
TE
na
-
-
-
-
TE TAATA
Na
arataî i taua tuhaa ra, oia hoî, te rauti-
-
-
tae atu i te Puôhuraa.
ÂVEIÀ
Méthod’Sup. Paris: Les Editions d’Organisation,
TE MAU PUNA O IEEE
1989.
e na
-
Ceely, Jonatha, Helen W. Dunn, Mary Tyler
Knowles, Judith Rohhins. Writing a Research Paper.
TE
HAAPAÔ
PUTA.O te taata ia
haapaô ra i te
ia na i roto i te faa¬
taime maîmiraa, e
tauturu o ia i te pipi i roto i ta na mau maîmiraa i roto
i te fare puta a Heremona e i roto i te tahi atu mau
fare puta i rapae. E pata o ia i te mau tuhaa puta e te
fare puta a Heremona. E titauhia
nahoraa o te parau papaî : i te
e
Wellesley Hills: The Independent School Press,
1986.
-
Eragnière, Jean Pierre. Comment Faire
Mémoire? Lausanne:
1985.
^
un
Editions Réalités Sociales,
Tarihaa Céline
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
25
La foi
De
peut-elle rendre malade ?
vocation libératoire. Elle
orienter, nous permettre de mieux nous
comprendre nous-même et de proposer un sens à notre exis¬
tence. Certains témoignent cependant d’images de Dieu qui
les paralysent ou d’une foi qui les prive de cette liberté
qu’elle devrait pourtant nous faire découvrir. Quelles sont
ces formes pathogènes de la foi ? Début d’analyse.
est
prime abord, la religion
censée
“Oui, croire
en
a une
nous
Dieu
comme ma communau¬
té me l’a enseigné m’a rendue malade. J’ai
été déstabilisée dans mon équilibre person¬
nel. Les peurs et les psychoses générées par
la représentation d’un Dieu qui me juge .sans
cesse me hantaient. ” Marylène, 47 ans,' est
intarissable quant à la pression psycholo¬
gique qu’une certaine façon de croire peut
Si la foi représente pour beaucoup
une réserve de sens et de plénitude inépui¬
exercer.
sable, il existe incontestablement aussi des
formes pathogènes et destructrices de la foi.
La forme destructrice de la foi inverse ce
mouvement libératoire possible quand le
religieux sert consciemment ou
exercer de la pression, de
l’autorité, à justifier des contraintes et même
contenu
inconsciemment à
de la violence. Ces formes abusives d’exerci¬
ce de la religion conduisent les individus ou
les groupes qui les subissent à la dépendan¬
ce, au
développement de complexes d’infé¬
culpabilité.
riorité et de sentiments de
Dieu, agent de surveillance.
Aujourd’hui, les pathologies de la foi sont nous rendait directement responsables de ce
beaucoup plus discrètes et se jouent dans drame résonne aujourd’hui encore à mes
l’intériorité des croyants, mais leur genèse oreilles. Nous étions impuissants en tant que
remonte souvent à un passé lointain. Pendant gamins face à une si lourde responsabilisa¬
longtemps, elles ont fleuri sur le terreau fer¬ tion. Nous nous sentions lamentables, sans
tile de l’éducation : Dieu a été instrumentali¬ valeur, paralysés, et terriblement coupables
sé pour accomplir le rôle ingrat d’”agent de d’être ce que nous étions. ”
surveillance”. Un Dieu qui tient scrupuleuse¬
ment
à jour la comptabilité de nos Dans la sphère privée de l’éducation, cet
défaillances multiples, d’emblée estam¬ usage de la religion empêche l’enfant d’ac¬
pillées comme péchés. Un Dieu qui observe, céder à une autonomie et une responsabilité
un Dieu qui juge, un Dieu qui condamne. Un
personnelle. Plus Dieu est présenté comme
Dieu qui joue au “big brother”. Un Dieu qui omnipotent, tout-puissant, et omniscient,
s’immisce dans la sphère intime de l’enfant plus l’enfant se sent petit, inmiature et fina¬
et le prive de cette liberté si essentielle au
lement insignifiant, puisque entouré par
développement de sa personnalité. N’est-ce autant de grandeur. Selon le théologien
pas sur ces parcelles de jardin secret, à culti¬ Gérard Siegwalt, un sentiment de culpabilité
ver à l’abri des regards indiscrets, que la fan¬
dans la foi, à distinguer d’une “conscience de
taisie infantile s’exerce dans toute son exu¬ la faute”, est souvent le signe que notre
bérance ? Jean-Claude, 49 ans, aujourd’hui propre relation à Dieu n’a pu évoluer de l’en¬
croyant, mais distancié de toute forme de fance vers l’âge adulte. Ce passage implique
religion institutionnalisée, se rappelle d’un la nécessité d’”une véritable mort aux repré¬
enseignement religieux où la mort de Jésus sentations infantiles de Dieu”. Il arrive aussi
sur la croix était présentée comme la consé¬
que certains concepts religieux compris
quence
inéluctable du comportement comme des orientations possibles soient éri¬
défaillant de chaque élève de la classe.
gés en exigences absolues.
“L’insistance avec laquelle l’enseignant
26
Veà Porotetani n°56 /Mars 2006
.../...
Dieu souhaite-t-il
une
attitude de soumission
passive de notre part ?
Par
exemple, le propos de l’apôtre Paul d’être “saints et irréprochables”
(Ephésiens 1,4) est transformé en l’impératif impitoyable à l’égard de
soi d’être toujours parfait. En une période où une sensibilité accrue est
accordée aux crises identitaires, on peut observer une tendance à abso¬
lutiser des valeurs qui étaient simplement conçues comme des repères.
,
Parfois, les propres défaillances sont inver¬
sées, puis projetées sur l’image de Dieu,
comme en témoigne
Marylène : “Plus je me
sentais faible et insignifiante, plus j’ampli¬
fiais, et magnifiais la grandeur et la toutepuissance de Dieu. ” Nous obtenons ainsi
découverte insoutenable. Le
risque de s’en¬
infériorité paralysante qui
prive de toute possibilité d’évolution est réel.
fermer dans
une
Mais Dieu souhaite-t-il
une
attitude de
sou¬
mission
passive de notre part ? Même si de
côté, la conscience d’une dépendance
une représentation
réelle
divine susceptible de
peut être juste, Dieu désire bien plus
combler provisoirement notre propre vide ou entrer dans une forme de
partenariat avec
du moins de
dévier l’attention de cette
notre
nous.
Se laisser mettre
au
large.
Souvent la
religion s’avère destructrice croit à dire pleinement “oui” à la vie telle
quand un poids démesurément grand lui est qu’elle se présente à lui. Quand ce mouve¬
attribué. Quand des affirmations dogma¬ ment est inversé, quand la foi emprisonne et
tiques déterminent la vie au point de sup¬ crée un grand malaise intérieur, une person¬
planter le rôle des expériences et des appré¬ ne peut adopter une attitude de rejet global
ciations personnelles, il y a déséquilibre. de la foi. Et ce, dès l’adolescence. Cette per¬
Quand nous ne nous orientons plus selon ce sonne se distancie alors non seulement
qui nous paraît juste dans notre intime d’une institution religieuse ou d’un système
conviction, mais uniquement selon ce qui est dogmatique, mais aussi de ce qui aurait pu
apparemment exigé de nous, alors nous subsister en elle de demande spirituelle per¬
entrons déjà dans un rapport aliénant avec la
sonnelle. Aujourd’hui, il est plutôt rare de
religion. La religion dans son expression trouver des clercs cultivant des images
destructrice privilégie ce qui est statique, ce pathogènes de Dieu. Par contre, il relève
qui ne peut être remis en cause, des valeurs d’un défi pour les Eglises de rétablir une
conservatrices comme l’ordre et la discipli¬ image de Dieu constructive, l’image d’un
ne. C’est en ce sens que la religion devient
Dieu qui relève et édifie, auprès de ceux qui
aisément un moyen de domination. Une ont pris leurs distances par rapport à l’ensei¬
longue exposition aux effets destructeurs de gnement d’images pas toujours très
la religion peut susciter des attitudes néga¬ bibliques de Dieu. Un autre challenge est
tives à l’égard de sa propre personne. Elle celui d’ouvrir des perspectives pour libérer
est un frein à une vision dynamique de la ou guérir progressivement des innombrables
personne humaine en général et de la vie maladies de la foi ou d’images ankylosantes
elle-même. La vocation originelle de la foi de Dieu, des distorsions qui nécessitent un
en Dieu est “de nous mettre au large et de
dialogue suivi ou un travail en groupe, sou¬
nous
laisser respirer”, précise Gérard vent long, mais toujours édifiant. ^
Siegwalt. Elle est censée amener celui qui
Sybille Stohrer ILe Messager n°5/2006
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
27
L’école VIENOT chante la VIE
C’est le titre du tout
courant juin
premier album musical de notre école. Sa sortie est prévue
2006.
2005, sous la houlette de Mr Martial YOUNG FINE et de
Mlle Weena TEAMAURI, quelques enseignants décident de mettre en éviden¬
Au mois d’octobre
ce, au
travers d’une
comédie musicale, les talents artistiques de chaque élève.
Ainsi naît le conte musicale de Noël
Apo mai »
Àpo mai » raconte l’histoire d’un
enfant qui vit de grandes difficultés
«
.
«
familiales. Un sentiment d’incom¬
préhension de désespoir lui apporte
souffrance et solitude. Fort heureuse¬
l’Amitié finissent
par triompher et la fin de cette histoi¬
ment, l’Amour et
re
est merveilleuse comme
dans tous
les contes de Noël.
Pas moins de 500 élèves
die musicale,
FINE pour la
encadrés
jouent dans cette comé¬
Mr Martial YOUNG
par
en scène et le décor, par Mlle
Weena TEMAURI pour la partie musicale, par
Mlle Florida SOUFFET pour l’expression scé¬
mise
par Mlle Maeva PATACCONI pour la
danse et par Taiho TEHEIPUARII et Albert HIRIHIRI pour les sons et les lumières. Fort du succès
nique,
de
ce
spectacle, joué devant les parents le mercre¬
di 7 décembre 2005 dans la cour de l’école,
l’équipe enseignante décide de produire un CD.
Après les vacances de mars 2006, les répéti¬ tempos si différents puisque l’on passe du « bolé¬
tions reprennent durant cinq jours. La semai¬ ro au « gospel » puis au rythme « latino ».
Les bénéfices serviront à équiper notre salle
ne suivante, l’Église Protestante Màôhi ouvre
gentiment son studio d’enregistrement aux informatique de trois ordinateurs supplémen¬
150 chanteurs sélectionnés. Nos jeunes cho¬ taires. Ce grand projet n’aurait jamais pu
ristes, impressionnés par les micros et autres exister sans l’aide précieuse de notre directri¬
équipements, chantent avec beaucoup de ce madame Inès DUBOIS, des non-ensei¬
plaisir et de professionnalisme ! Notre CD sera gnants qui nous ont soutenus, encouragés et
»
même, au prix de 1000
frs. Il comportera quatre morceaux inédits aux
vendu à l’école VIENOT
Alors parents,
collaborés à leur manière !
amis et mélomanes, n ^hésitez plus ! Achetez notre CD et venez partager
notre BONHEUR
de chanter la VIE,
VAMITIÉ et VAMOUR ! D^avance, merci à tous !
^
TEMAURI Weena
(Enseignante
28
Veà Powtetani n°56/Mars 2006
en
CP
à Pécole Charles VIENOT)
Qmtdksfermmsprennenthpcovle
En
juin 2005 Gwendoline Malogne-Fer a soutenu une thèse de
sociologie effectuée sous la direction de Danièle Hervieu-Léger
à l’Ecole des Hautes Etudes en sciences sociales (Paris) qui
s’inscrit dans le prolongement d’un mémoire de DEA (diplôme
d’études approfondies) réalisé en collaboration avec Yannick
Fer qui avait pour sujet les tuâro’i, réunions de discussions
autour de l’interprétation de versets de la Bible à Rapa.
Cette thèse intitulée
1980 et l’accession des femmes
^^Quand les femmes pren¬
nent la parole “ : démocratisation institutionnel¬
le et professionnalisation des ministères au sein de
l’église évangélique de Polynésie française » a
pour fil conducteur la transformation de l’institution
des années
ecclésiale et des modes d’exercice des différents
crée des tensions entre
ministères
(les femmes entre elles) et
en
lien
«
avec
la transformation des rela¬
tions entre les hommes et les femmes
Polynésie
française. L’institutionnalisation des activités des
femmes initiée par les épouses de pasteurs au début
La méthode repose avant tout sur
en
au
ministère
pastoral en 1995 illustrent deux dyna¬
miques - parfois concurrentes - de participation
accrue des femmes au sein de l’église évangélique
de Polynésie française. Cette double dynamique
niste (les
femmes
retrouvent
au
au
une
tendance autonomiste
tendance intégrationcôté des hommes) qui se
une
niveau de l’institution ecclésiale et du
couple pastoral
ou
diaconal.
des entre¬
tiens effectués entre octobre 2000 et août
2002
auprès de personnes impliquées à des
degrés divers dans l’église protestante (pas¬
teurs, épouses de pasteurs, diacres, évangé¬
listes, membres d’église) - qui sont ici vive¬
ment remereiées pour leur étroite collabora¬
tion
auxquels il convient d’ajouter la par¬
ticipation aux différentes activités (cultes,
rencontres des femmes, tuâro’i, organisa¬
tion de collectes pour l’église, commémora¬
tion de l’arrivée de l’Evangile) et la littéra¬
ture missionnaire (correspondances et écrits
-
de John Davies et de William Ellis notam¬
ment).
La
première partie, historique, analyse le
rôle des femmes dans l’histoire de l’évangé¬
lisation de la Polynésie, le « couple pastoral
»
contemporain et l’institutionnalisation
progressive des activités des femmes en
paroisse. Cette première partie revient sur les
raisons originelles de l’obligation de mariage,
pour les missionnaires anglais de la London
Missionary Society mais aussi pour les
Polynésiens qui souhaitent se convertir, deve-
nir membres
d’église ou ‘etâretia et prendre
responsabilités dans la paroisse. Il s’agit
en fait, en obligeant les missionnaires anglais
à se marier avant le départ pour Tahiti, d’in¬
terdire
le
mariage
entre
Anglais
et
Tahitiennes. Le mariage apparaît comme un
outil indispensable de l’œuvre d’évangélisa¬
tion des missionnaires et pour les Polynésiens,
la preuve d’une conversion réussie qui va de
pair avec la stabilité des relations conjugales.
des
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
d 29
Les
À
travers
se,
épouses
ne sont pas consacrées
ni rémunérées par l’église...
la littérature missionnaire
émerge la figure-type de la femme du missionnaire tout à la fois pieu¬
dévouée, discrète et efficace. Les descriptions de ces femmes laissent apparaître non le portrait singu¬
Les épouses de mis¬
de la couture et des
chants, instruction des jeunes filles et femmes membres d’église, visite des malades ou des inconvertis et
parfois soin aux malades et aux enfants. Le missionnaire William Ellis mentionne dès 1820 - c’est-à-dire
dès les premiers temps de la mission - à Huahine une réunion de femmes, ancêtre des tuâro’i tuahine.
une bonne chrétienne.
sionnaires s’investissent essentiellement dans les domaines suivants : apprentissage
lier de
ces
épouses mais le modèle idéalisé de
ce que
L’autonomie de
l’église en 1963 - vis-à-vis de la
société des missions évangéliques de Paris- s’ac¬
compagne du maintien de l’obligation de mariage
pour les futurs pasteurs et de l’organisation d’activi¬
tés
exclusivement réservées
aux
femmes de la
paroisse. Le couple pastoral (de même que le couple
diaconal au niveau de chaque ‘âmuira’a) est
l’unique modèle capable de faire fonctionner de
façon optimale la paroisse, l’épouse du pasteur s’oc¬
cupant des femmes de la paroisse quand le pasteur
s’occupe de toute la paroisse. Les épouses ne sont
pas consacrées ni rémunérées par l’église, elles exer¬
cent néanmoins un ministère dérivé qui n’est pas
attaché à leur statut ecclésiastique -elles sont simples
laïques- mais à leur situation conjugale. La cérémo¬
nie de consécration pastorale signifie que si le pas¬
teur est consacré, son épouse, qui a généralement
participé à toutes les étapes de la vocation et de la
formation du conjoint, et bien qu’associée à la céré¬
monie, n’est pas consacrée. Au cours des années
1980, les épouses de pasteurs ont consolidé leur
ministère dérivé en ayant accès aux mêmes cours à
l’école pastorale que leurs maris (1977), en étant
autorisées à assister aux réunions pastorales et en
exerçant pour certaines d’entre-elles des activités
rémunérées par l’église (directrice de foyer des
jeunes filles de Paofai, institutrices, professeures ou
bibliothécaire dans les écoles protestantes).
Parallèlement l’institutionnalisation en paroisse des
doit être
activités des femmes
renforcé la
place des épouses
de pasteurs et des épouses de diacres, le plus souvent
à la tête du comité des femmes qui dans chaque
paroisse est chargé d’organiser le rassemblement
annuel des femmes de l’église et le dimanche des
a
femmes tous les troisièmes dimanches. La création
du comité des femmes
en
1977, d’abord
au
niveau de
la direction de
l’église puis progressivement dans
chaque paroisse, avait initialement pour objectif de
former les femmes, le plus souvent des épouses de
pasteurs, chargées de représenter les femmes de
l’église lors des rencontres œcuméniques à l’étran¬
ger. Le comité des femmes a par la suite été chargé
de centraliser les demandes et attentes des femmes à
l’égard de leur église. Le rassemblement des femmes
qui réunissait quelques centaines de personnes au
début des années 1980 s’est progressivement imposé
comme un événement exceptionnel réunissant des
milliers de femmes protestantes de la Polynésie fran¬
çais mais aussi de Nouvelle-Calédonie et des îles
Cook. Enfin la mise en place d’un dimanche des
femmes à la fin des années 1980
donner la
a
été l’occasion de
prédication à des femmes de la paroisse.
L’institutionnalisation des activités des femmes s’est
accompagnée d’un processus de démocratisation de
la parole : il n’est pas besoin d’être diacre, pasteur
ou épouse pour prendre la prédication lors
du
dimanche des femmes, ce qui contribue à réinterro¬
ger la pertinence de la frontière entre clercs et laïcs.
partie de la thèse étudie les parcours des femmes pasteures et diacres et les répercussions
termes de dynamique de couple. En 1995, l’église évangélique autorise les femmes à deve¬
nir pasteures. Cette décision synodale a été prise suite à la demande répétée de plusieurs épouses de pasteurs
fortement impliquées dans le mouvement œcuménique et tout particulièrement le Conseil œcuménique des
églises au niveau mondial et la Pacific Conférence of Churches au niveau régional qui travaillent au rap¬
prochement entre les églises et les différentes religions chrétiennes, mais qui sont aussi particulièrement effi¬
caces en matière de promotion des droits des femmes.
La seconde
attendues
30
en
Veà Porotetani n°56 /Mars 2006
«
rien dans la Bible n’interdit
aux
femmes
de devenir pasteures ».
La
question du pastorat des femmes a été posée une première fois en 1981 à propos d’un
cas particulier, une épouse de pasteur
qui avait obtenu le même diplôme en théologie que
son mari au Pacific Theological College à
Fidji mais n’avait pas été consacrée parce que
cette
décision aurait mis à mal le fonctionnement traditionnel de la
paroisse qui veut que le
pasteur soit aidé de son épouse. La question est à nouveau posée en 1995, le synode décide
cette fois d’autoriser le pastorat des femmes au motif
que « rien dans la Bible n’interdit aux
femmes de devenir pasteures ».
L’accession des femmes au ministère pastoral et
diaconal interroge directement ces femmes sur la
difficile construction d’une identité féminine
qui
s’analyse à travers les vêtements, le maquillage,
l’implication dans les activités des femmes de la
paroisse - qui puisse aller de pair avec l’exercice
d’un ministère pastoral et diaconal. L’analyse com¬
parée des parcours de femmes diacres et pasteures
souligne des stratégies différentes selon l’âge, les
fonctions occupées et la personnalité de chacune et
met à jour des hésitations entre la revendication de
rester soi-même et
un
-
certain conformisme. Dans la
grande majorité des cas, les femmes qui deviennent
diacres étaient déjà fortement impliquées dans les
différents comités de la paroisse notamment celui
de l’école du dimanche. Lorsqu’elles deviennent
diacres, ces femmes cessent le plus souvent de s’im¬
pliquer dans le comité des femmes de la paroisse,
traduisant par là l’impossibilité à siéger à la fois au
conseil de diacres et
au
sein du comité des femmes
de la
paroisse et les rivalités entre celles qui ont un
ministère à part entière (diacres) et celles qui ont un
ministère dérivé (épouses de diacres). L’accession
des femmes à des ministères
qui étaient jusque-là
des hommes interroge
ce qu’il y avait de
exclusivement détenus par
également
«
ces derniers sur
masculin » dans l’exercice de leur ministère.
Associée
au
maintien de
l’obligation du mariage,
elle annonce une redéfinition des formes d’autorité
au sein du couple pastoral ou diaconal et de la place
en paroisse de celui qui n’est que mari de femme
pasteure ou diacre.
La troisième
partie étudie en quoi la féminisation
pastoral s’inscrit dans un processus de
professionnalisation.
Cette dynamique de professionnalisation des minis¬
tères s’analyse à travers quatre axes : l’élévation du
niveau de formation académique, la création de
ministères spécialisés (c’est-à-dire non-paroissiaux
du corps
pasteurs-aumôniers des hôpitaux et des
qui correspondent à des tâches traditionnelle¬
ment dévolues aux femmes), la séparation entre vies
privée et professionnelle, enfin, l’interdiction
d’exercer des mandats politiques décidée en 1996 et
appliquée pour la première fois en 2001. L’accès des
femmes au pastorat s’accompagne d’une priorité
accordée à la formation des pasteurs et d’une modi¬
fication des critères d’entrée à l’école pastorale de
Hermon. Les trajectoires des élèves pasteurs sont
différentes selon le sexe : les jeunes filles entrent à
l’école pastorale le plus souvent célibataires et
bachelières alors que les hommes sont mariés, nonbacheliers mais envoyés par leur paroisse d’origine.
La féminisation du corps pastoral est ainsi parfois
associée à un risque d’intellectualisation des minis¬
tères pastoraux. La féminisation des corps pastoral
et diaconal s’accompagne d’une transformation des
modes d’exercice et de légitimation des ministères
ecclésiastiques qui entre en tension avec l’orienta¬
tion théologique officielle de l’église. Alors que la
professionnalisation du pastorat privilégie la forma¬
tion théologique et annonce une déterritorialisation
des appartenances religieuses, les récents travaux de
la commission d’animation théologique prônent au
contraire le retour à la terre (te fenua) et à la langue
tahitienne (reo mâ’ohi) comme unique chemin d’ac¬
cès à l’authenticité protestante polynésienne. Si
donc les femmes ont eu dès les premiers temps de la
mission accès au savoir biblique et à la transmission
comme
écoles
de
ce savoir, en devenant notamment monitrices de
l’école du dimanche, le fonctionnement de cette
commission d’animation théologique - corpposée
quasi exclusivement d’hommes- révèle
les
femmes n’ont pas encore pleinement accès à la
création de nouveaux savoirs théologiques.
Gwendoline
Malogne-Fer
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
31
Tâuàparauraa i nià i te taiôraa
i roto i te èvaneria
loane 2,13-25
a
loane
2,19 :« Ua parau ata ra leta ia ràtou, nà ô ata ra, a vâvâhi na
i teie nei hiero, euaruî toru anaè, ua tiàfaahou ia ia ù. »
E
piti tau tuhaa rarahi i roto i teie taiôraa
To letu tïahiraa i te feiâ hoo moni & hoo ânimara
i
I te
râpae i te hiero (2,13-22) :
ôroà o te Pâta, ua paîùma letu i lerutarëma, i
ôroà rahi matahiti
roto i
teie
raa
i to te Atua iritiraa i to
»
«
no
na
te haamanaô-
nünaa i
râpae i
I ô nei atoà râ to
te mau tere
atoà
tâ
na e
oraraa o te
na
o
haamataraa i ta
na
ôhipa. Mai
letu i lerutarëma, te vàhi mata-
haapii
no te «
hoo ânimara i
te « faaîte » i te Parau a te
tîahi » rà i te feiâ hoo moni & feiâ
râpae i te hiero. Ua faaôhipa o ia i
te « taura » no te tiahi ia râtou i râpae. I ô nei,
eere te parau no te taata tei tîahihia i râpae, o te
parau râ no te ânimara e te moni. Te auraa, aita
te riri o letu i haamauhia i nià i te taata, tei nià rà
mau
ràveà
e
te mau
faanahoraa ta to râtou
manaô i
faaôhipa, no te faariroraa i te fare o
te Atua ei vàhi tapihooraa taoà. E te ràveà i faaôhipahia e letu no te tiahi i teie mau faanahoraa i
râpae i te hiero, o te mau ràveà atoà ia i faaôhipahia e te mau perofeta no te tiahi i te manaô iino
atoà i râpae i te ôpù o te taata, te mau manaô e
mau
haafifi
ra
i ta te taata huru haamoriraa i to
Atua. E hou aè letu
nià i te
e
na
hôroà ai i te tahi tâtararaa i
i rave, te haapâpù noa mai ra
reira, eere te parau no te hiero teie e hinaarohia ra e tàmà, o te parau rà no te « moà » o teie
ôhipa tà
na
te
vàhi. Eita teie vàhi
e
tano ia
faarirohia ei vàhi
tapihooraa taoà. la ravehia te reira i roto i « te
âua 0 te mau êtene
le parvis des païens »,
-
eiaha râ i teie vàhi nohoraa
no
te hanahana o te
Atua. E teie parau no te faaôhiparaahia
ânimara (puaatoro, mâmoe, ûûàiraô) i
32
teie
mau
roto i te
reira i te tute o
hiero (l’impôt du Temple), no te haamaitaî i te
hiero, të haamanaô
te
e
faataa nei
I nià i te tahi
noa
mai
ra te
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
ia
na, e
tupu hope roa ai
no
te
haamoriraa i te Atua.
tahito ta te taata i mâtau, ua
mea
te Atua i te tahi mea
âpi. I
roto i teie faaâpiraa, ua hinaaro letu e haamanaô
i te taata i te tahi parau i faahitihia e Itaia : te
a
s.
nünaa âti-Iuta, i te pae no to na oraraa
» e no
o te
faaâpiraa i nià i te püpùraa tùtia ta te taata
tâtai tahi
atoà
Atua,
i te
te tahi
fare
pü
faaroo
no te oraraa
la tae mai letu, e na roto
no te
tomo, o te hiero ia, te
turu-utaa, tapi-hooraa-taoà, poritita e e oraraa
faaroo. Ua tomo o ia i roto i te hiero, eere no te
«
ôhipa
âti-Iuta.
âfai mai te Tamaiti
te titiraa.
mua roa
faanahoraa
mau
:
e
o
»
te
Atua,
« o
te fare pureraa no te taata
(Itaia 65,7), tei taa-ê i te parau i faahitihia
leremia
: «
Ua riro ànei teie fare tei mairihia i
êià
ôutou
(leremia
7,11). I ô nei, te hinaaro letu e haamanaô i te feiâ
hoo moni & feiâ hoo ânimara, i te taa-ê-raa e vai
to ù
nei iôa ei
ana
na
na »
i
rotopü i te fare o te Atua e te fare tapihooraa
taoà. I to letu faahitiraa i te parau o « to na
Metua », te hinaaro nei o ia e faaite i te taata i te
ra
tàpura ôhipa i hôroàhia e te Metua i te Tamaiti, e
to na faturaa i teie vàhi. Mai te peu e, ua haere
mai te Tamaiti e heheu i te parau o te Metua, te
ani mai
ra te
reira i te taata i te tahi
«
tüàtiraa
»
i te Atua, eere rà na roto
i te « püpùraa taoà offrandes »,eaoreia, te« püpùraa tùtia - sacri¬
fices ». Ua faaara ê na te mau perofeta i te hahiraa o
te reira huru
haere mai
e
haere mai rà
mau
ia
no
te
faanahoraa. I ô nei, aita letu i
faaâpî i terà faanahoraa tahito,
o
ia
e «
faaôre
roa
».
O te
tiahiraahia te feiâ hoo taoà i
ua
auraa
râpae i
hiero, âreà i te ôroà tàatiraa i Tana, ua faaî noa
letu i te tahi ârea, no te pàhono i te tahi « ère »,
te
tupu hope roa ai te ôaôa i roto i te ôroà. I ô nei,
letu iho teie e faatupu nei i te tahi ârea, e tei ia
na atoà te ràveà no te faaî i te reira. I ô nei, te faae
0
hoi nei letu i te paraparauraa i ta na mau pipi, no
te haamanaô i te tahi mau parau i faahitihia e te
69,22 e tel ite-atoà-hia i roto i te loane
19,20, i te huru hâmani-Ino-raa e ravehia i nià i
Taramo
faaite
i te parau mau, e tei faahaùti
te tahi faanahoraa tei màtauhia e te taata.
te taata e
ra
i
Te Ite
O te
ôhipa mau ia i tupu i rotopü ia letu
arataï
o te
e
te Tiàturiraa
e te mau
metia
«
hiero (te mau tahuà rarahi e te mau
hiero
no
pàpaî parau), e tei ôpua e faanaho i te tahi herepata no te haapohe ia letu (Ruta èv. 19,47).
ei hiero
no
te Atua », e
te Vârua
to râtou tino «ei
Moà» (1 Torinetia 3,16 &
6,19). I ô nei, te haamanaô
mai te reira i to
noa
te taata faataaraa i to na tino ei vâhi nohoraa no
te Atua.
I mûri
mai, ua ui teie mau arataï faaroo ia
letu, i tei hea mana tô na raveraa i teie mau
roa
ôhipa (Ruta èv. 20,2).
luta iho tei haere mai
i te tahi
tàpaô
Âreà i ô nei, o te mau âtie
fàrerei ia letu
no
te titau
No loane, ua riro o letu, mai te tahi hiero
mai te tahi vâhi i reira te taata
Atua,
ra
ïte ai hoï i to
e e
âpi,
fârerei ai i te
e
hanahana. Te vai atoà
na
teie manaô i te 1,14. Eita teie parau e
faufaa-
ei faaïteraa i to na mana ta te
raî i hôroà ia na (Mâtaiô 12,28), e te haapâpüraa
e, e veà-tono mau o ia na te Atua (Mâreto 8,11).
hia, mai te peu e, eita te pohe e te tiàfaahouraa
(egeirô) o letu e tupu. No loane, te « tàpaô » o
tê tano roa ia hôroàhia i teie uï, tei roto ia i te
Te
pàhonoraa ta letu i hôroà ia râtou, ua riro ia
tei ômua i te tahi tamaî rahi
(déclaration de guerre) : « A vâvâhi na i teie
raa o
mai te tahi parau
noa
nei
atoà ta letu i faatià nô
»
raa a
«
»
hiero, e ua ruï toru anaè, ua tiàfaahou ia ia ù
(loane 2,19). I roto i te mau èvaneria, ua tohu
letu i te parau no te vàvâhiraahia te hiero, aita
râ o ia i faahiti i te parau no to na faatià-faahouna
raa-hia
(Màtaio 24,2ss). Ua âfai atoà mai
te tahi mau ïte
i te
haavare i te tahi
mau
na
parau
i
hoï
mua
Tùnëteri, i te parauraa e : « Ua
parau o ia e, e tià ia ù ia vâvâhi i te hiero o te
Atua, e te faatià-faahou-raa ia na i nâ mahana e
3 » (Mâtaio 26,61 ), âreà o Mâreto ra, te pâpaï ra
ia e : « i roto i nâ mahana e 3, e faatià faahou
vau i te tahi (hiero) tei ôre i hâmanihia e te rima
taata » (Mâreto 14,58). Âreà o loane, ua rave
mai ia i teie mau parau e ua faariro i te reira ei
papa no ta na faaïteraa faaroo.
aro o
parau àro (parau moè) no te pohe e te tiàfaahou¬
letu. E i te tupuraa o teie mau parau, i reira
to te mau
pipi
ê
roa
ra,
ia
tiàhapa
na
I
».
e
» e
i te
mua
to râtou
mau
i te
parau
uiui-
mau
Eatu tei tiàfaahou
Parau
a te
manaôraa
e
pipi, na te faaroo i te
ïriti i te màramarama i te
Atua, tei riro
i te rahi
»
Atua i te taata
no te
ei vâhi
e
here
te aroha o te
e
ei tau haa¬
rahuraa.
te
e
«
te
roa
ta te parau a
hoï ta te mata
au
Atua
a te
te taata e ta te mau
Ei
mau
25)
tàpaô
o
i terâ manaô
te
letu
mau
e : «
e
faatoro ra, e vâhi
taata âti-Iuta e hiô
E maha àhuru
e ono
matahiti i te faatiàraa i teie nei
haafànau i te tiàturiraa (2,23-
no te
:
I roto i teie tuhaa
hopeà, te haapii noa mai ra te
reira i te hum râveà, na roto i te mau tàpaô, tei
faaôhipahia
e
letu,
no te
i roto i te taata. Aita teie
letu i haafifi
noa
ôroà Pàta. Aita
tàpaô i ravehia
E vàhi ê
haamanaôraa
«
tiàturiraa i te Parau
«
aè i te
loane
mau
faanahoraa
o
te
haapàpü ra i te mau
letu, eita rà e ôre, e mau faao-
o
e
haafànau i te tiàturiraa
mau tàpaô i ravehia e
e
maï, mai tei ïtehia i roto i te loane 4,54 e
6,2. Te manaô faufaa râ ta tâtou e tàpeà mai,
teie ia nâ taô no « te ïte & te tiàturiraa », tei
raraa
te
o
riro ei papa no te
hiero; e tià faahou ânei ia ia ôe i te ruï toru »
(loane 2,20). Te titauraa a loane i ô nei, ia «ïmi»
faaïteraa faaroo a loane. Te
tupu-hope-raa o te reira parau, tei nià ia i te
tuhaa rahi a te taata i mua i te mau tàpaô ta letu
te taata i te auraa o te
e
o te
i mûri mai i te
manaô o letu, o tâ na i pàhono i te ïrava 21 : «o
to na tino tâ na e parau ra». Mai te ïrava 19 mai,
e rave
te
rahi taime to loane faahitiraa i te parau o
hiero, mâ te
naos
parau
»
I te tau
mono
i te parau no te
i te parau o te «
o
Pauro,
ua
hiero
faariro
o
-
hieron
ia i te
« nao
-
».
mau maru-
tuu nei
i
mua
i to
na
tomo ai te taata i roto
rima
o
te
Atua,
tei ravehia
e
te
mata. Te râveà hoê roa e
i teie hiero tei taraihia i
te
o^ tiàturiraa ia i te mau tàpaô
Tamaiti,
tauiraa i roto i te
e o
të faatupu i te tahi
oraraa o te taata.
^
Julien lotua MAHAA
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
33
CUISINE
H
POISSON SAUCE AURORE
Ingrédients
:
6 filets de
poisson; 20 cl d’huile; 50g de beurre + 1 cuillère à café de
beurre; 50g de farine, 1/2 litre de lait, du sel, du poivre et du persil.
Technique de préparation
-
-
-
-
Préparer les ingrédients et le matériel
Saler et poivrer les filets de poissons
-
-
-
Frire les filets de
poisson.
sauce
Béchamel
:
Faire fondre les
50g de beurre dans une casserole
Ajouter la farine et bien mélanger
Verser le lait tout en remuant jusqu’à ce que la sauce devienne épaisse
Saler et poivrer.
Pour terminer
-
rv
Chauffer l’huile et la cuillère à café de beurre
Pour la
-
:
:
Dresser les filets de
de
*
poisson frits dans le plat de service,
napper
de
sauce et
garnir
m*-
persil.
Bon
appétit !
Annie BENNETT
34
^
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
-
LEMAIRE
Fare pure no
Faanui i Popora
Temple de Faanui à Bora-Bora
jsiêSÎ
y V'r
Mai te àiri
Mai te àiri
e
e
hiaai
®î#iiiSiliÉï8i'
hiaai
I te pape tahe ra
Oia atoà taù vâma
.......
^.
la ôe
Te
e
te Atua
poihà nei taù vàma
la ôe
Afea rà
I
e
sur
ainsi
tae atu ai
vau e
mua
Comme
taù Atua
i to
biche
une
des
aro na
cours
se
penche
d’eau,
mon
âme
penche
toi,
mon
Dieu.
vers
J’ai soif de Dieu,
du Dieu vivant
:
Quand pourrai-je entrer
et paraître face à Dieu ?
Himene
a
te faaineineraa tamau
i te tuhaa 1
Taramo 42
Fait partie de Vea Porotetani 2006