EPM_Vea Porotetani_200603.pdf
- extracted text
-
DOSSffiR
Te Etârëtia Porotetani Mâôhi
L’Eglise Protestante Mâôhi
Te oraraa faaroo i roto i te mau tare maî
Te maitaî noa ta te taùrua varua a Popora
L’école Charles Viénot chante la Vie
Quand les femmes prennent la parole
Sommaire
bffotetahi H.
■r-
V EN
.
POLYMsiE FRANÇAISE
v.;7^réérni%i''.*
,
v-. '
1"
.
'■
.
r.\
...
...
'"il
■
.
Céline HOÎÔRE, Taarii MARAEA,
-.William HAMBL'ÎN, Jacques IHORAI,
‘
Radio Paofai
Te oraraafaaioo iiota i te mau faie mai
•
Te Taurua Varna i Popora
Te maitai noa ra te Taurua Varna
Dossier
Te faaineineraa tamau
La formation continue
^
Ètâfètia
,
"
•
13/23 •
Thierry TAPU, Marthe TÊMAtAJIOTOA, • V y Jean TEyRURAÎ, Eva RAAPOTO;
'
7
12#
V^
'. Çoqtité de Rédaction
.
•
Final o te fenua
-
,
'i, Berfp^HlÆ
-
/
•
^•oSfecFëtamt-^âquSttis^
i’V
'
6
‘
i-Réiiâctaîcè'èn Gheï
'j-'
V> .’ ^ Évÿ RAfPOTO V/f. *-
'
’
•
Édita
^
.
\
.
•
10/11
-, -'■v*
• Taarii MARAEA-'.;
■!:
'■
.
*.Direçtëin^lçVwbBcàdon
^
•
■
^
;
5
8/9 •
.
^
Agenda
■
.
fvj'Poîtepostâie 113 ^ 98713 Papeete, Tahiti. P.F.
Rf.,(689) 45^06.23.^8?. (689)' 41.93'.57
' Ê-jmiàil iveap6rotetâni@epiii.pf’r -V *
■
•
Actualités
■.>“ .
X
4
TuroRAAPOTO.SylviaJRICHAÜD, '
Daniel MA.RGUERÔN, Jlobett KOENIÇ,
•
'
Christian CHENE, Moetu VAAIE, Heiata LUCAS'
et la
*
•>,*'
_
,
-
.
A
-
Émile MALÉ
•
V
eoUaltdratien dé
-. -i
-
■ ■
■
* ‘ Prix de Pab'omiement i
^
'
-
'', )Y*
(i an -'d.O’Jiimiérol^ - Polynésie-s 120^F.(cft»>. Métropole : -22j87 Etira/Suisse : 41',FS
■
'■
h'.
impreœiôû : Çolypr^s '
*
"
-
Tiragq :«50Ô0 ex.,
-
TÀc
^
-
A
24 ^
ParauPaofai
25 ^
Te âveià parau pâpaî
26-27 0
28 ^
29/30/31
0
32/33 ^
La foi peut-elle rendre malade?
L’école Viénot chante la Vie
Quand les femmes prennent la parole
Evaneria a loane 2/13-25
Faaànaànataeraa
34/36
Nom :
# Cuisine / Loisirs
Prénom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2006 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : Veà Porotetani - BP. 113 Papeete 98713 TAHITI - Polynésie Française
A G E N D A
Le CoUèse POMARE TV de Papeete ouvre son r^istre de ^'pré-ins¬
criptions du mercredi 1er mars au vendredi i2 mai 2006. Les
familles désirant pré-inscrire leurs enfants dans notre établissement
peuvent se présenter au Collège Pômare JV, 34 rue Charles VÆNOT-
Papeete dans la période pré-citée, munies des photocopies des bulle¬
tins de notes ou des carnets de notes de leurs enfants.
Le Directeur, Monsieur Christian CHEIŒ.
Te faaâra nei te fare haapiiraa Pômare TV e vai ra i Papeete, e Mti te
mau tapadraa ida tamani i te mahana matamua no te avaè mâti e tae
atu i te 12 no mé 2006. Mai te peu te hinaaro nei outou e
tapad i ta
outou mau tamani, a haere atu i te fare
haapiiraa Pômare IV, 34 rue
Charles Viénot-Papeete, e te tahi hohoà o te puta tapaôraa nota a te
tamani e àore ra te puta tapadraa nota iho.
Te faatere o te farenaapiiraa, Christian CHENE tàne.
Du 25 au 31 mars 2006, réunion du comité exécutif du PCC à Fidji.
L EPM sera représentée par John DOOM.
Mai te 25 e tae atu i te 31 no mâti 2006, e tupu te àpooraa faatere a te
PCC i te fenua Fiti. O John DOOM te tià atu no te EPM. ^
L’abonnement n’a pas augmenté et le nombre de Veà par an est de dix. Nous gardons toujours le même format, ainsi vous
plus facilement dans vos pages et mbriques préférées. Je sollicite votre indulgence pour les retards occasionnés
espérant que vous continuerez à soutenir le Veà Porotetani par vos abonnements, vos réactions et vos articles.
vous retrouverez
en
Mon souhait, que le Veà Porotetani demeure un outil d’information et de communication au sein de
l’EgUse..
Le Président Taarii a Maraea
Aita te moni veà i taui, e ua faaea noa i nia i te faite 10 Veà i te matahiti. No te faaàhie i ta tatou taioraa, ua vai noa ihoà te
huru o te veà i nià i te faite matauhia e tatou. Te faahaehaa atu nei i mua i te taere o te mahiti-raa-mai ta tatou mau veà, e te
manaà nei au e, e vai noa terà tuàtiraa to tatou na roto anei i te hooraa i ta tatou veà, to outou mau manad e ta outou mau
parau ta outou e faatae mai no te faaî i ta tatou veà.
Te manaonaoraa, ia mo noa te Veà Paotetani d nadbaa no te ba^maieiaa i te mau parau i roto i te Etaretia.
4
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
traduction : Veà Porotetani
Te faufaa
o
te faaineineraa tamau
L’importance de la formation continue
Te
La formation est une chose importante et vita¬
le dans la vie d’une personne.
Ce qui est
faaineineraa, o te hoê te reira parau
tumu e e parau rahi roa atoà i roto i te oraraa o
te taata. Te titauraa i mûri i te reira
essentiel, c’est d’accepter ce qui est enseigné parau, o te faaitoitoraa ia i te farii i te haapour acquérir la connaissance, le savoir, l’in¬ piiraa i reira e roaà mai ai te ite, te màramarama, te àravehi, te paari e te faaroo. A
telligence, la sagesse, la foi et l’obéissance.
riro atu ai te reira ei raveà i roto i te rima o
Pour que
toutes ces vertus aident chacun à
bâtir sa vie et à améliorer ses relations avec
te taata no te faanaho-maitai-raa i tô na ora-
raa, e te haamaitairaa i tô na mau tùàtiàtiraa
l’être humain, la nature, la terre, le Seigneur...
(taata e taata, taata e rahu, taata e fenua,
Tout ce que l’homme aura acquis pendant la
taata e te Atua ...). Te rahi o te faufaa e roaà
formation l’aidera aussi à surmonter les diffi¬
cultés aux moments inattendus.
Par contre,
i te taata i roto i te faaineineraa, e tauturu
atoà ia na i te arairaa i te mau fifi e fà mai i
te mau taime manaô-ôre-hia. Areà te faai¬
la formation proposée aux pas¬ neineraa tàmau e titauhia i te ôrometua, o te
teurs, est un temps qui lui est donné pour se taime ia i horoàhia ia na no te hiô-faahouremettre en question et surtout réfléchir à son
raa i to na iho parau
e ta na tàviniraa ia au
service selon la parole du Seigneur. Le temps i te turamaraa a te parau a te Atua. Te nuu
nei te tau i mua, te âpi nei te mau feruriraa
avance, les pensées et les recherches évoluent,
e
te mau tuatâpaparaa manaô, te âpi nei te
ainsi que les organisations. Le pasteur ne peut
mau
négliger tous ces changements. Au contraire,
metua ia àpe i te reira mau tauiraa, e faai-
on
doit 1’ encourager à
suivre et vivre ces
faanahoraa ôhipa. Eita e tià i te ôro¬
toito rà o ia i te àpee e te ora i te reira mau
faaàpiraa, mai te haamanaô tàmau e, e ôro¬
metua o ia na te ètaretia porotetani mâôhi
teur de l’Eglise protestante mâôhi inspirée par
tei tùramahia tô na parau e te vàrua o te
l’esprit de la Réforme.
reforomatio. ^
^
mutations tout en étant conscient qu’il est pas¬
TTAn^nTTAj
William HAMBLIN
Traduction : Veà Porotetani
\ Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
Ta à fenua iti e
Te mauiui nei to ôe nei tino iti
I te rave inoraa a te taata
Aita hoi ràtou i ite, o râtou iho terà e mauiui nei.
Ua ôhia e ràtou te paa maitaî,
Aita hoi ràtou i ite o te paa ia teie o te ora.
ua vàvàhihia e ràtou te
àpu
Te àpu e tàpeà ra i te toto o to ôe tino
Aita ràtou i f aaea noa i reira
Oro atu ra ia te mea faufaa ei màa aè na ràtou
Paruparu roa atura hoi ôe
Aita e paa faahou no te tamarü i te ahu o te rà
Aita e àpu faahou no te tapeà i te ora
E, àita hoi e màa faahou no te faatupu ia ôe
Ua hinaaro te taata e tàpeà i teie mau faufaa nà na anaè
Aita ôe i tauà faahouhia
o vai rà teie e mauiui nei.
Te àueue nei te fenua
Te paaina nei te vero
Te aue nei te tai
te ura nei te natura
No te aha ra.
Ta ù fenua iti e.
Raapoto Arieta, Lydie.
6
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
te mau mahana
/
piti atoà i roto te hepetoma, te haaparare nei te pü
Radio Pàdfaî a te Ètârétia Porotetani Màdhi, na nià i te réni 104.7,
te mau
haapiiraa èvaneria na roto i te reo tahiti e te reofardni.
i^orinetia jfi
olynésie Fr|l
Teihotu
Reuvera v.
Etoru tià O te Tomite Poro Èvaneria no
te Tuhaa Hitu mai teie e faaineine nei
tahiti. E te tuahine ra o Reuvera vahiné o te
rave mai ia na roto i te reo farâni.
te mau haapiiraa èvaneria.
Na Ben POHUE, e rauti nei i teie tapura
Teie to raton iôa : O Ahapa, Peretiteni o te
Tomite Poro Èvaneria no te Tuhaa Hitu, e o
ôhipa tauturuhia mai e ïteata TEVAARAUHARA to tatou haapaô pitopito.
Teihotu. Na ràua e rave mai na roto i te reo
E aha te manao e Ahapa
Poro èvaneria vau, e paraparau atu ia vau i te parau
no
Etaretia èvaneria i Poriî!
Eglise évangélique en Polynéi
te Pororaa èvaneria.
Mai te matahiti 1978 mai, i haamata ai au te rave i
te ôhipa Pororaa
Èvaneria. E te tumu parau o taua
Pororaa Èvaneria ra, oia hoi te Fâ : Te titauraa ia
te taata ia fàî e, o letu Metia to na Fatu, ia au te
Parau no te haapàpüraa i te Papetitoraa. E mai te
reira matahiti e tae roa mai te matahiti 2003, i roto
i te Tuhaa hitu nei, ua taui ia te Fâ a te Poro Èvane¬
ria, oia hoi
T O te huifaaroo nei,
; la fârii te taata i te ora mure ôre.
la ora na
I teie nei, e piti atu ra hohoà Parau no te Pororaa
i te Aroha o te Atua.
Èvaneria, teie hoi te auraa, ua âpi te Pororaa
Èvaneria i te Tuhaa hitu nei. Te aroha ia rahi.
Te ôaôa nei au i te mea e, o te taime matamua roa
Ahapa
teie i titauhia ai au ia faaite te tahi manao na roto i
te Veà porotetani. Eere roa atu i te ôhipa ôhie ia
tuu atu i te manao na roto i te Veà. I te mea râ e, e
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
7
Te oraraa faaroo i roto i te mau fare mai
E rave rahi mau taata àita i ite e, te vai nei te ôrometua i faataahia no-te haa-
paô i te oraraa faaroo i roto i te mau fare mai. Teie mai nei no tatou te tahi mau
tàtararaa ta te ôrometua Kelly Henry i horoà ia màramarama tatou i te ôhipa e
te mau
ru ra
faanahoraa e orahia ra e ana e tae noa atu i te mau tomite atoà e tautu-
i te oraraa o teie paroita iti no te fare mai.
Te aroha ia rahi i teie matahiti àpi 2006. E reo âmui teie no mâtou : te tomite fare mai no Mamaô, te tahi ia
mau mero rave
ôhipa no te fare mai Mamaô tei haamau i te hoê tomite fare mai na râtou, peretitenihia e
TAERO tâne. Te tomite Poro èvaneria no Mamaô, te tahi ia mau mero poro èvaneria no roto mai i na paroi¬
ta e vai ra i te tuhaa 7, Tiroama e Evaneria, peretitenihia e Raihaumanarii vahiné. Te tomite poro èvaneria
no te
paroita Tiroama no te tuhaa 7, peretitenihia e Ahapa tane. Te pipi ôrometua no te âua no Heremona, e
tae noa atu i te ôrometua o te fare mai.
Ite mau monire poipoi atoà i te
hora 7
e
atu
tae
i te hora 7
e
te
àfa,
e
ravehia te pureraa poipoi i
roto
i
te
fare
pure
“Te Aroha”
no
Mamaô. Te âmui mai nei i te pureraa
te
tahi
mai
mau
rave
ôhipa e te tahi mau
Mamaô iho.
no
Iteàfa,mahana
piti iai tei avatea i te hora
12 “Te
e te
farereiraa
i
pù
te mau mai
te
Tiare” i Punaauia. Te vai ra te tahi mau mai
vai
maoro
i roto i te fare mai. Te raveà e
ravehia ra e te ôrometua o te fare mai, o te tiiraa ia ia râtou i te tahi taime i roto i te
hepe-
toma, mahana mâa i te avatea, àore ra i te
tapati avatea, no te faaori haere ia râtou na
rapae, na Punaauia, Papeete, Mahina, e faahoi faahou atu ai ia râtou i “Te Tiare”.
te mahana toru i te avatea i te hora 12 e te àfa, fâre-
turu atoàhia râtou. I te mahana maha i te avatea i te
reiraa ia i te mau mai no Mamaô. Te vai atoà ra te
hora 12
e
te
àfa, e fârereiraa ia i te mau mai i
tahi mau mai e tauturuhia râtou, oia hoi te raveraa i
“TAAONE” i Piraè. I te mahana pae i te avatea i te
to râtou mau àhu no te puà, te tiiraa atu ia râtou no te
hora 12 e te àfa, fârereiraa ia i te mau mai i te “cli¬
faahaere i rapae i te fare mai e te faahoi faahou raa
nique Cardella”, na reira atoà i te mahana mâa i te
atu ia râtou i te fare mai. Te haereraa e fârerei i te
“clinique Paôfai”.
mau
8
mai, eere noa ia no te faaôti i te pureraa, e tau-
-S Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
.../...
la hanahana te Atua i roto i te taviniraa
Ite piti O te mahana
atoà, mâtamua
tupu ia otete hepetoma,
te
i te mau âvaè
pureraa a
e
pohe e àfaihia atu ai i nià i te pahï, fano atu ai
i te âià.
tare mai no Mamaô e, e ôroà a te Fatu atoà to
Hoê taime i te âvaè, oia hoi, te mahana màa
te reira mahana. I mûri aè i te pureraa, e ôpe-
rii mai e àore ra te tamarii paruparu i te tare
hopeà o te âvaè, ta mâtou ia fârereiraa i te mau
matahiapo i Taravao. E taime ôaôa te reira no
te mau matahiapo e no mâtou atoà hoi. I te
hora iva i te poipoi, e faaterehia to mâtou pure¬
raa, e i mûri mai e haere atoà atu mâtou e fàre-
mai no Mamaô.
rei i te mau mai i roto i te fare mai no Taravao.
No te mau àti pohe o te mau motu, na te ôro-
E i te
metua o te tare mai e te tomite fare mai e haa-
mâtou i te mâa àmuàmu na te mau matahiapo.
paô i te reira. Mai te faatereraa i te pureraa fetii
i te pô, e te pureraa iritiraa tino, hou te tino
E te mau hopeà matahiti atoà, i te âvaè titema,
rehia ai te ôroà i te mau mero ètaretia atoà i
roto
i
na
tare mai
no
Mamaô, Cardella
e
Paôfaî. Te rave atoà hia ra te papetitoraa tama-
e
Ite âvaè no novema i te matahiti
2005,fârerei
no te
tere atu iiamairi
mâtou
taime matamua roa, ua
e
mau
hopeà âvaè atoà, e faanaho na
pûpù atu ia mâtou e piti peru àhu.
Penetetote, Hautahi, Mahana hitu, Momoni e tâtou
te Porotetani Mâôhi.
i te mau mai i te fare mai no Afareaitu i Moorea. Ua
I te âvaè novema, te putuputu nei teie tomite no te
fârii maitaihia mâtou na te ôrometua Aneterea e te
faanaho i te noera âmui a te fare mai no Mamaô.
ôrometua vahiné no te paroita Teàvaro. Mauruùru e
No te noera âmui a te fare mai no Mamaô, te vai nei
Putuputuraa e fârereiraa ôaôa, no te mea hoê taime i
te matahiti teie fârereiraa e tupu ai. la haamaitaihia
te Atua te fatu no te ôhipa. Te faanaho atoà ra teie
nei tapura ôhipa.
tomite i te ôroà o te mau metua vahiné e te mau
mai i te haapaôraa Tatorita,
metua tâne. la hanahana te Atua i roto i te taviniraa.
ôrometua mâ.
te hoê tomite e faanaho ra i teie
Hoê
mero
no
roto
^ KELLY Henry drometua
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
Jè 9
Te Tauma Varna i Popora.
O te tahi teie tauma o tei parauhia na e «
faaaoraa » no te mea è tupu
teie ôhipa i te ahiahi tapati e tae atu i te poipoiraa. la au i te faatiàraa a
te mau tiàtono paari no te fenua nei, mai te tau mai ia o te mau ôrometua Puahio i ômua i teie tapura ôhipa, ua àpee noa mai te mau ôrometua i mûri mai i teie aratairaa mai ia Mehao, Paparai, Tehei, Tariu,
Teuiarai, e tae roa mai i teie tau. Ua mau na teie ôhipa i te tau o te mau
Marite. Inaha ua ôpanihia ia faaàma i te mori i te pô. Eita ia te taata e
ruru
i te hoê vàhi, e itehia mai ia te mori na tua mai e te mau ènemi. I
te taime a hope ai teie tau Marite, ua faatupu faahouhia teie faaaoraa.
I te tau o Gaston Maramaôrometua,uatauihia teie iôa« faaaoraa »ei« Tauma Varna »,iaauitetâtararaa, e taime faaôaôaraa no te vama na roto i le tahi mau raveà faaànaànataeraa. E haamata ôiôi teie ôhipa
i te noera na roto ia i te faaiteraa titeti. E ôperehia te mau titeti irava pipiria na te mau tamarii, na te fei âpi,
na te mau taeaè e na te mau tuahine. E rave atoà mai te mau amuiraa i te ômuaraa o te
puta tei reira ta
râtou irava na te aito i te haamauraahia.
I teie matahiti 2006, e piti ia nau ôrometua âpi o tei tonohia mai e ôhipa i nià i te
tino o te fenua nei, oia hoi o Herehia ôrometua e o Heiotiu ôrometua. Aita raua i
ora aè nei i roto i teie
tapura ôhipa, e mea
na roto rà i te faatiàtiàraa e
te tauturu a te
Apooraa Tiàtono Amui
no
te fenua
Popora, ua âpee noa mai ràua i te faanahoraa. E tià ia parau e ua maraa te ôhipa i
püpühia i roto i to ràua rima i roto i na
paroita e toru. I teie matahiti na Vaitape i
îriti e e ôpani i Anau
Qr. Herehia mâ e baapaô
Or. Heidtiu e baapad ra i
ra i te
te paroita Anau e Faanui
paroita Vaitape
Mai tei matauhia, e na mua ihoà ia te fàriiraa i te mau manihini mai te hui mana o te
fenua, te mau fatu ôhipa, te mau âmuiraa
no
te tahi atu paroita. Na te pù e te toère,
te pahu e pii i te taata ia âmui mai i te hora
5 i te ahiahi. Te vai ra te ôrero- paripari
fenua no te fàriiraa, e tamàa atu ai te taata.
10;
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
E haamata te ôhipa i te hora 7 e te afa
roto i te pure, te taiôraa i
e
tatauhia
e
faaineine mai teie ia
:
te mau
Himene papaa, himene rüau, himene
irava a te mau aito. E tupu atu ai te
tarava, himene rarotoà e te himene
tarava Tuhaa Pae. E nehenehe e hope
na
aufauraa
no
te tauturu ia i
te mau
ôpuaraa e vai ra i roto i terà e terà teie tataùraa i te hora ahuru ma piti.
paroita. Te vai ra ihoâ te rauti i faataa- Te vai ra te tomite i faataahia no te
hia no te reira po. Tei roto noa ia na te hiôpoà i te mau hmene e tae noa atu i
faanahoraa i te ôhipa. E ia oti, tupu atu te hoperaa. E tamâa faahou te taata i te
ai te tataùraa himene. Te mau himene
Ua tomo faahou anaè i roto, ei reira
te
mau
aito
e
maitihia mai
tià mai ai. O ràtou tei
e
te
mau
amuiraa
no
reira taime e tae atu i te hora hoê.
nei
na
te riiau ôrometua ia
ia ràtou.
orero, e
la hope
hiôpoà
te hoê aito i tà na
e
faanavai mai te ôrometua i
i te roo o te tà na parau. I nià i te irava a te aito,
amuiraa e àore ra o te paroita. E ao ua faaineine mai te ôrometua i te
mai râtou, e hiopoàhia te mau o te tahi hohoà, e te reira tà na taoà
parau, te àpa, te reo, to na huru i püpù na te aito, taa ê noa atu i tà na
rè ia tae i te hopeàraa o te rururaa.
mua i te nahoà rahi i âmui mai. I ô
na
paroita no te
amo
I
Veà Powtetani n°56 / Mars 2006
..
11
Te maitai noa ra te Taùma vama
i Popora nei.
la hope pauroa te mau aito, e puôi roa mai i nià i te tuaroi. I ô nei na te ôrometua ia e horoà
rauti iho
faahoi hia mai te irava i mua i te fatu irava ra e
hope roa atu i te hora hitu i te poipoi. E ia ôhu na faaaoraa e tom, i reira e amuihia ai te mau
nota, e ôperehia atu ai te mau rê, to te àhu, to te himene, to te ôrero.
atu i te irava e ia tâtarahia mai. E tapupühia te tatararaa e te tahi mau himene. Na te
e faanaho i te reira. E ia tae i te hora pae, ua
E ôroà ôaôa teie, e imi atoà te taata i
te raveà ia ao ràtou i roto i teie ôhipa.
E tano ia parau e, e mea manuia mai-
tai teie taurua i teie matahiti, e mea
mperupe te taata, nehenehe te mau
àhu, te faanahoraa o te fare, te mau
himene. E mea rahi atoà te faufaa i
noaà mai. E tià ia parau, te maitai
noa ra te Taurua varua i
Popora nei.
E tià râ ia haamauruùru i te tavana oire no tà
i te tonoraa mai i te mau ôrometua no te tau¬
tauturu i faataa mai no te tupu mai-
turu i na ôrometua o te fenua nei. E ôaôa rahi
tairaa o teie tapura ôhipa, te mau mutoi, te
to te fenua nei i teie matahiti i te mea e e te
tomite iho tumu no te fenua, te mau àmuiraa
hoï faahou ra te taurua varua i nià i to na faito
i fàrii i te rururaa, te mau ütuütu màa, te mau
i te matamua ra. Ua naînaîhia te
fatu
te fenua.
fàriiraa. Ua ineine maitai na àmuiraa e toru i
Haamauruùru atoà i na faaroo i toro atoà mai
tapaôhia no te fàriiraa, ua ineine maitai te
mau pupu himene, e tae noa atu i te mau aito
na mau
hotèra, te
mau
fare toa
o
i to ràtou rima i nià i teie ôhipa.
^
Haamauruùru atoà i te faatereraa o te Etar^fâ
12
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
mau
fare
ôrero.
Te Apooraa Tiàtono Amui
fS'-
ii’
@î>.
Ua haamata faahou te faaineineraa tâmau
no te mau ôrometua
Ua haamta faahou te faaineineraa tâmau no te
Etârëtia, to na
mau ôrometua. E tano e haamanaô e te titauraa a
haamauraahia i
te Apooraa rahi âmui, ia haere ia te ôrometua i te
te fenua nei. I
faaineineraa i te mau maha matahiti atoà. Eiaha e
mûri i te reira,
manaô e, i mûri aè i nà matahiti e maha i orahia
ua hiô
mai e tatou, ua faaea teie faaineineraa, e aore ia ua
mai te titauraa
hope. Aita to na e hoperaa. E riro râ te reira ei tau-
e vai ra i te
turu rahi i te ôrometua e te taata ta na e aratai ra.
mau manaô o
atoà hia
te mau àito o te
I teie àvaè mâti, nâ te mau ôrometua o te tuhaa
Te tereraa teie i faaotihia e te faatereraa o te
Reforomàtio, i
parauhia ai tàtou e
«
porotetani ».
Te toru o te tuhaa, ua hiôhia mai te parau no to
tàtou hiroà tumu Màôhi, e te huru o teie nünaa i te
Etârëtia, e rave i te faaineineraa i roto i te mau
fàriiraa i te Evaneria. Te mau vàhi ta te Evaneria i
tuhaa tâtai tahi. No te âvaè àtopa i mûri nei, e taui
faahuruê e te mau vàhi ta te hiroà i faaâpï i roto i
ia te tuhaa. Nâ reira noa e hope atu te mau tuhaa
te oraraa i te Evaneria.
hoê i iriti i te faaineineraa. Ua tupu te reira i te
fenua àihere i « Atomoahine
».
Ua âmui mai te
tâàtoà O te mau ôrometua e to râtou mau hoa here.
atoà o te Etârëtia.
Ua itehia i roto i te fëruriraa a te mau ôrometua, te
Ua îtehia te tahi huru âpi ia faaauhia i te mau faai¬
faufaa o teie iôa no te tauturu i ta râtou tàviniraa e
neineraa i mairi. A tahi, te âmui-pàatoà-raa mai te
no te
mau
ôrometua, ua tauturu ia i te hiôraa i te haapii-
raa ia au i te mea ta râtou e ora ra e te mau
ôhipa
ta râtou e rave ra i roto i te tuhaa. Ua riro atoà rà
teie âmuiraa ei taime au no râtou no te hiô e no te
faaâpi i ta râtou hiôraa i te Etârëtia i roto i ta
na faaiteraa i te hinaaro o te Atua i roto i teie nei
ao e i nià i to tàtou fenua. Ua hinaaro atoà rà te
mau ôrometua e
haapàpù e, eita e tano ia hiô
àpaàpa noa i teie iôa. E hiô rà ia na i roto i to na
haapàpù i to râtou mau tuàtiàtiraa mà te tauturuhia
e te mau aratai o te tuhaa. Te
piti o te vàhi faufaa,
tààtoàraa.
to te mau hoa here ia âmuiraa mai i roto i teie
Te Etârëtia, ei âmuiraa no te feià i hinaaro i te fài
faaineineraa tei àfai atoà mai i ta râtou hiôraa i nià
i to râtou faaroo i te Meita, ei tià mataara i te ora¬
i te tàviniraa a te mau ôrometua.
raa maitar o te nünaa.
Oia atoà te faufaa o te vàrua
o te Reforomàtio tei haamanaô mai
i te faaâpiraa
No teie haamata-faahou-raa o te faaineineraa
tâmau a te Evaneria i te taata. Te haamanaô atoà
tâmau, ua tapeàhia te iôa âpi o te Etârëtia
mai nei teie iôa e ua tae mai teie Parau no te ora,
«
Etârétia Porotetani Mâdhi
»
ei tumu parau feru-
«
te Evaneria
» i
roto i teie nünaa Màôhi no te
ri nà te mau ôrometua. E tano atoà rà ia haama-
faaora e te faatià ia na i roto i to na huru ia au i te
naôhia e, i faaâpihia ai te iôa, no te mea ia nà te
hinaaro o te Atua. Te titau atoà mai ra teie iôa i te
mau fëruriraa i orahia i roto i te Etârëtia i te mau
Màôhi ia àtuàtu i to na parau ia au i te türamaraa
matahiti i mairi. Tei faaite mai te faufaa o to tàtou
ta te Parau e türama ra.
parau to te Màôhi, e tei faaite atoà mai te tahi vàhi
Te poroiraa a te mau ôrometua teie ia, «
paruparu to tàtou ia atearaa i te vàrua faaâpi o te
mai te
peu te amo nei tatou i teie iôa, eiaha ia moèhia e,
Reforomàtio, tei riro hoi ei papa i ta tàtou mau
te amo atoà nei teie iôa ia tàtou i roto i ta tàtou
aratairaa faaroo.
tàviniraa
».
Ei ôpaniraa, e haamàuruururaa ia te ôpü fëtii i
Te hinaaro o te faatereraa, te tautururaa ia i te mau
horoà mai i teie vàhi nehenehe mau no teie faai¬
ôrometua ia pàpü i te auraa ta teie iôa e titau mai
neineraa. Mauruuru atoà i te faatereraa o te tuhaa
nei ia tàtou e i te Etârëtia i teie mahana. Nà mua
hoê e te mau pàroita tei faanaho mai te tupu-mai-
roa ia au ia i te mau
tar-raa o te rururaa.
tuatàpaparaa e te àai o te
Taarii Maraea ôrometua
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
.-IF
Dosier
■
Te iho e te hiroà o te Ètârëtia
Te Ètârëtia
na na atoà e horoà nei ia na i te ora
Rau noa atu ai te mau huriraa e hôroàhia ra no teie
roto mai (intra nos)].
(extra nos), na
taô Ètârëtia, ua riro te Ètârëtia ei rahu na te Parau a
te Atua e na te Vàrua Moà (creatura
Verbi & creatura Spiritus). O te Atua Toru-tahi, te fatu i te Ètârëtia.
Eita e tià i te Ètârëtia ia ora nâ roto ia na iho e nô na
iho. Te pü e te papa o to na oraraa, o te Parau ia a te
Atua, tei faariro ia na ei âmuitahiraa no te feiâ faaroo, tei tiàturi ia letu Metia e tei haapâpühia e te
Vârua Moà i roto i te Ètârëtia, e tei porohia i roto i
te faaiteraa parau, i roto i nà ôroà tumu no te
Pàpetitoraa e te Ôroà Èuhari, e i roto i te parau no te
tàviniraa. Mai te peu e, ua riro te Ètârëtia ei rahu na
te Parau a te Atua e na te Vàrua Moà, te riro nei ia o
ia ei Ètârëtia, hoê, moà, tumu-tahi e veà-tono. ,
Teie mau ôrapa o te Ètârëtia, e haapàpûraa te reira i
to na vai-tàamu-raa i te Atua, na roto i ta na Parau e
i te Vàrua Moà. E Ètârëtia hoê, no te mea, te
Atua tei tàamu i te Ètârëtia ia na na roto i ta na
Parau e na roto i te Vàrua Moà, e Atua ôtahi ia tei
rahu i te rai e te fenua, e tei faariro i te Ètârëtia ei
mauhaa ôhipa no ta na ôpuaraa ora no te taata e te
rahuraa. E Ètârëtia moà, no te mea, te Atua e Atua
Moà ia, tei tàmà i te viivii e te hara na roto ia letu
na roto
Haamauhia i nià i te mau faaiteraa a te mau veàtono e ta te mau perofeta, ua riro te
Ètârëtia ei fare
Atua, e hiero moà, i reira te Atua e ora ai na
roto i te Vàrua Moà. Na roto i te mana o te Vârua, te
no te
âmui nei te feiâ faaroo no te faariro ia ràtou ei hiero
moà i roto i te Eatu (Êfëtia 2,21) ; ei fare nohohia e
te Vârua Moà (1 Pëtero 2,5), i reira ràtou e pure ai, e
faatupu ai i te parau no te here e te aroha, e ôhipa
âmui e e tàvini ai, arataîhia e te mana o te Vàrua, no
te haamaitaî i te parau no to ràtou titauraahia, no te
faatupu i te parau no te hoêraa i te Vàrua, na roto i
te oraraa i te parau o te hau (Êfëtia 4,1-3).
Te vai atoà ra rà te tahi atu mau faahohoàraa i roto i
Âpi, tei tàtara i te iho-metia e te hîroàmetia o te Ètârëtia, mai te parau no te « ôvine loane 15 » (te ora o te Ètârëtia, no ô mai ia i te
Metia ra) ; te « nana a te Metia - loane 10 » (ia tià¬
turi pâpü te Ètârëtia i to na arataï) ; te « here a te
te Eaaauraa
na
Êfëtia 5,25-32 » (te tûàti-pâpû-raa o te
Ètârëtia i te Metia). E îte-atoà-hia te tàviniraa a te
Ètârëtia na roto i teie mau faahohoàraa i te parau no
te miti no te fenua (Màtaio 5,13) ; te mâramarama o
teie nei ao (Màtaio 5,14) ; te faaapu a te Atua (l
Torinetia 3,9) ; te rata no ô mai i te Metia ra (2
Torinetia 3,3) ; te hid-hipa no te hanahana o te Atua
(2 Torinetia 3,18) ; te faèhau a te Metia (2 Timoteo
2,5 ; Êfëtia 6,1 Iss) ; te ôfaî ora (1 Pëtero 2,5) ; te
nünaa mâîtihia ...(1 Pëtero 2,9).
reira i te âmuitahiraa o te feiâ faaroo ia ora tàmau i
E tano e parau, na te mau veà-tono peretàne i âfaî
te parau mau tei faaîtehia e te mau veà-tono, e ia
mai i te haapaôraa teretetiàno e te faanahoraa oraraa
riro ràtou ei mauhaa ôhipa no te haaparare i taua
no te pae
Metia, e ua haamoà i te Ètârëtia na roto i ta na parau
no te faaôreraa hara i roto i te Vàrua Moà, e ua faa¬
riro i te Ètârëtia ei tino no te Metia. E Ètârëtia tumu-
tahi, no te mea, te Atua, o te pü ia o te ora, e na roto
i ta na Parau e te Vàrua Moà, ua faariro o ia i te
Ètârëtia ei vàhi e ei mauhaa ôhipa tei faaîte mai i ta
ôpuaraa ora no te taata e te rahuraa. E Ètârëtia
veà-tono, no te mea, na roto i ta na Parau tei faaora i
te Ètârëtia, ta te mau veà-tono i faaîte, ua tïtau te
parau ra.
Te Atua Manahope tei pii i te
Ètârëtia i roto i te tüà-
tiraa ia na na roto i ta na Parau e na roto hoî i te
Vârua Moà, o te Atua Toru-tahi ia. I to na tüàtiraa i
te Atua, te tüàti atoà ra ia o ia i te Metua, te Tamaiti
e te Vàrua
Moà, tei tauturu i to na oraraa. E tauturu
te tahi i te tahi i roto i te hiô-âmui-raa i te parau o te
Ètârëtia, ei nünaa no te Atua (tei titauhia ia riro ei
ôriô-mata e ei pütarià no te ôpuaraa ora a te Atua) ;
ei tino o te Metia (tei riro te Metia ei upoo no to na
tino, tei tàhoê e tei faaâpî i te oraraa o te taata nà
roto i te Eaaroo, te Pàpetitoraa e te Ôroà Èuhari) ; ei
hiero no te Atua, e aore ia, ei fare no te Vârua Moà
[tei püpü i te mau hôroà rau i te feiâ tei âmui i te
tino o te Metia, no te haamaitaî i te hoêraa i roto i te
rauraa. Te ôhipa nei te Vàrua i roto i te Ètârëtia, e
14
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
Metia
-
Te Ètâiétia, i te tau o te LMS (1797 -1863)
tooà o te rà i Tahiti nei. Mai te matahiti
1797 e tae atu i te matahiti 1815, ua îtehia te tupuraa
no ta ràtou ôhipa. Te haamanaô ra tàtou i te parau
Henry Nott tei fàrerei atu i te mau raatira o te
fenua nei, i te arii ia Pômare II e tae atu hoî i te
tahuà rahi o Pàtii tei fàrii i te Èvaneria, e tei faariro
ia Tahiti e o Mqorea ei mau fenua teretetiàno i te
matahiti 1830. Âreà te mau taha motu o te Tuhaa 4,
na te veà-tono ia no Pàtitifa, o John Williams, i haamau i te pü ôhipa porotetani i te matahiti 1818, e
mai reira parare roa atu ai te ôhipa pororaa èvaneria
no
i Pàtitifa e i Porinetia nei, tei haapaôhia mai e te
mau veà-tono màôhi iho. E tau atoà te reira i haamatahia ai te faaineineraa i te mau ôrometua e te mau
tiàtono, no te haapàpü faahou i to ràtou oraraa faa¬
roo e no te faaineine i
Ètârëtia
te parau no teie
âpi, e
i te titauraa i te taata ia fàrerei ia letu Metia, no te
haamaitaî i to ràtou oraraa e te oraraa âmui.
ra te reira faanahoraa ia riro atoà no te tauiraa i te
haapaôraa.
I mûri aè i to te Hau Farâni fâriiraa i te aniraa a te
Âpooraa Iriti Ture fenua, ua fârii te SMEP e rave i
te faatereraa o te mau Ètârëtia tahiti (mâti
1863 -
Thomas Arbousset). Te ôhipa matamua i ravehia,
o te
faatupuraa i te mau fârereiraa e te mau aratai
Ètârëtia, e te hiôraa e aha te mau tiaîraa e
hinaarohia mai ra. Te mau fârereiraa matamua e te
o te
Te haamanaô atoà ra tatou ia John Davies tei tautoo mai i te haapiiraa i te reo màôhi, tei tauturura-
hi i te ôhipa a te mau veà-tono, noa atu te mau fifi
poritita i fârereihia. Parau mau, aita te mau faana¬
horaa ôhipa i tàpae i te vâhi i hinaarohia, no teie
ihoâ ia mau tumu ta tatou i faahiti i nià nei. I te
matahiti 1836, ua ôpua te mau veà-tono tâtorita e
haere mai i Tahiti nei, mà te turu-rahi-hia e te Hau
Fârâni e ta râtou mau manuà tamai, e tae roa atu ai
i te haamauraa i te parau no te Hau Tâmaru i
Tahiti nei, mai te matahiti 1842 e tae atu i te mata¬
hiti 1843, e te faanahoraahia te mau ture no te
1851 e 1852, no te hiôpoà i te mau faanahoraa
ôhipa a te mau veà-tono peretâne.
I mua i teie huru tupuraa ôhipa, ua ôpua te rahiraa
O te mau veà-tono
peretâne e vaiho mai ia Tahiti
(te tahi pae tei hoi atu i te matahiti 1844 e te tahi
pae i te matahiti 1859), ua toe noa mai o W.
Howe, tei haapaô mai ia Pétera e tei ôhipa atu i
roto i te mau pâroita no Tahiti. Taa-ê atu ai ta na
ôhipa neneiraa i te tahi mau puta, mau haapotoraa
pipiria, mau ôivi faaitoitoraa tei tauturu rahi i te
ôhipa a te mau ôrometua, te tahi mau haapiiraa na
te mau îmi manaô e te tahi mau puta rii na te mau
fare haapiiraa. Ua ïte-atoà-hia râ i te reira tau te
tauturu rahi a te arii vahiné o Pômare i te
haapâpüraa i to na tiàturi pâpü i te faaroo porotetani i roto i te Ètârëtia Porotetani i Tahiti e i
Moorea, noa atu teie mau fifi poritita e te mau mai
huru rau i fârereihia e te fenua i taua tau ra (mai te
matahiti 1842 e tae atu i te matahiti 1860).
Te Ètârëtia, i te tau o te SMEP (1863 -1963)
Ua monohia atu te mau veà-tono peretâne e te
mau veà-tono no te SMEP (100 matahiti to râtou
nohoraa mai i te fenua nei), ia au i te aniraa a te
arii vahiné o Pômare IV e ta na faatereraa hau
fenua. Na Thomas Arbousset (1863) i îriti i te
ôhipa veà-tono a teie Tâatiraa, i raro aè i te hiôpoàraa a te Hau Farâni, e te mau faanahoraa atoà
ta râtou i manaô no te «
haafarâniraa
oraraa e vai ra i nià i teie fenua
»
i te huru
(te reo e tae noa
rima no te 15 no
mê 1860), tei faataehia e te Âpooraa Iriti Ture
fenua i te arii vahiné e te tià hau arii, no te titau i
te huiraatira ia âmui i te haapaôraa âmui o te
fenua. Te tahi râ manaô tei tâpeàhia mai i taua tau
ra, ia haapiihia te mau tamarii i te reo farâni, eiaha
atu i te haapaôraa - parau tuuraa
mau
ôpuaraa matamua, ua tupu ia te matahiti 1863
e tae
atu i te matahiti
1872, na roto i te taeraa mai
o T. Arbousset
(tauturuhia e ta na hunoà o
François Atger i te matahiti 1864), tei fârii-maitaihia e te mau taata tahiti e tae noa atu i te arii vahi¬
né ra o Pômare IV. Te
ôhipa rû roa i ravehia i taua
tau ra, o te faatiàraa ia i te fai'e haapiiraa reo farâni
porotetani, i raro aè i te peretiteniraa a Ariifaite i
te 17 no âtopa 1866, ei râveà ia ôre te nünaa ia
paremo i roto i te mau fare haapiiraa tâtorita, i
raro
aè i te faatereraa a te Hau Farâni.
I te matahiti 1867, ua tonohia mai te ôrometua ra
o Frédéric Vernier no te faaitoito faahou i te mau
ètârëtia no Tahiti e no Moorea. I te matahiti 1870,
ua monohia atu o
Atger e te ôrometua ra o Prosper
Brun. I mûri mai, ua haapaôhia mai te mau faana¬
horaa ôhipa a te mau veà-tono, e te oraraa o te
Ètârëtia Porotetani Tahiti e te ôrometua ra o
Charles Vienot. Mai te reira mai taime, ua faanahohia te mau haapiiraa no te mahana maha & te
tâpati, ei râveà tei hôroàhia i te feiâ âpî no te haa¬
paôraa mai i te mau pâroita no Moorea. Na
Charles Vienot i faatià i te fare pure ôrapa 8 no
Papetoài. I te matahiti 1886, i faaea roa ai te ôhiparaa a te mau veà-tono peretâne o te LMS i
Tahiti nei. Te manaônaôraa a teie mau veà-tono, o
te titauraa ia i te tahi faaâpiraa no te oraraa o te
Ètârëtia tahiti. Aita râ te reira mau ôpuaraa i
manuia, no terâ ihoâ mau ture i haamauhia i te
matahiti 1851 & 1852.1 te matahiti 1872, ua haainauhia te tahi âmuitahiraa o te mau Ètârëia
(Âpooraa Rahi no Tahiti & Moorea).
Mea na roto mai i teie ôpuaraa te mataraa mai te
manaô e faanaho roa i te tahi papa ture no te mau
Ètârëtia tahiti (1873 - 1884). Teie papa ture, ua
riro ia mai te tahi faaauraa i rotopü i te faanahoraa
no roto mai te mau veà-tono no te LMS (régime
congrégationnaliste) e te faanahoraa no te mau
Ètârëtia Rëforomâtio no Farâni (régime presbyté¬
rien-synodal), tei faanaho i te parau no te mau
Âpooraa Tuhaa, te Âpooraa Rahi, te Tômite
Tâmau e te mau Âpooraa Tiàtono.
I mua te reira huru faanahoraa tei tupu i taua tau
ra, ua vai te tiàturiraa i roto i te manaô e, e ua
matara te Ètârëtia Porotetani Tahiti i mua i te mau
fifi tâ na i faaruru noa mai na e rave rahi matahiti.
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
15
to
Teie râ, aita à ihoâ te mau àimàrôraa poritita & faaroo i raumaî
atu ra, i rotopü i te mau veà-tono, ara-
taî i te Ètârëtia, e te mau faanahoraa poritita tei hiô
pae tahi noa i te oraraa o teie nünaa. Ua tauturu noa
te Hau Farâni i te mau fare haapiiraa tâtorita. Aita o
Viénot i tüàti i te reira huru faanahoraa.
Te Ètârëtia, i te tau o te EEPF (1963 - 2004)
Te parau iriti i te tau màôhi o te EEPF, ua haamata
mai te reira i roto i te hiàraa a te SMEP i te ineine o
te mau aratai e te nünaa mâôhi i te faanaho i to na
oraraa. Te auahi faaàma râ i teie titauraa no te faatereraa ia na
ihp, ua tahuhia ia i nià i te parau no te
ôtônômi o te Ètârëtia Èvaneria i Niu-Taratoni & i te
mau taha motu o Loyauté, i te 24 no
êperera 1960,
tei haapaôhia mai e te ôrometua ra o André
Barnaud, tià no te Tômite faatere a te SMEP. Te
fâriiraa a te fenua taratoni i te Èvaneria i te ômuaraa
o te 19 o te tënetere, ua faatupu te reira i te faahinaaroraa i roto i te mau mâôhi no te faanaho i to na
parau. Te râveài faaôhipahia, o te râveà ia o te
auraa ta te taô Ètàrétia e faatoro ra, haere i râpqe
mai i te roto, no te tahi fànau-faahou-raa, mai roto
mai i to na rûàuraa i roto i te tahi faaâpîraa (i te 66
matahiti o te LMS & te 100 matahiti o te SMEP),
no atu te rahi o te mau fifi i fârereihia mai.
Na Samuel a Raapoto i rave mai i teie ôhipa i te
matahiti 1960, tauturuhia mai e Daniel Mauer. E
faaara râ i teie parau, na roto i te Veà Porotetani & e
te veà Notre Lien ia ara te nünaa mâdhi e te taata
papaâ. Te ânanahi o te Ètârëtia, eere noa ia i nià i te
manaô faaâpi i te mau faanahoraa e te mau arataïraa
ôhipa, te mau papa ture e te mau ture roto, te haafànauraa râ i te hinaaro no te faaâpîraa e te tahi araraa
âpi. O te reira te vàrua tei türai i te feià tei faaineine
i te parau no te
Ôtônômi
Ètârëtia.
E i te 6 no tetepa 1962, ua haapâpù o Charles
Bonzon i te tauturu rahi a te Tâatiraa i teie Ètârëtia
âpi i te faaineineraa i to na parau, e te ïmiraa i roto
ia na iho te mau rauti tei arataïhia e te Parau a te
Atua, no te faanaho i to na oraraa e ta na faaïteraa,
ia ôre o ia i topa i roto i te mau hahiraa rau. I mua i
te parau no te faaineineraahia te Ture Tumu a te
Ètârëtia (31 no âtete 1963), teie te tahi mau parau e
tano ia faahitihia : Na te Ètârëtia iho e faanaho i to
eere faahou atu ra na te Tâatiraa a te mau
veà-tono. Te iteraa te mau veà-tono o te Tâatiraa i
te mana faatere o te Ètârëtia e te mau ôhipa atoà e
ravehia. Te haapadraa te Ètârëtia i te rnau veà-tono,
no te tauturu ia na. Na te Tômite o te Ètârëtia e faa¬
naho i teie Ture Tumu, ia au i te mau Ture Tumu i
na parau,
faaôhipahia no te tahi mau Ètârëtia a te Tâatiraa, e
te aniraa i te Tômite Faatere a te Tâatiraa no te tahi
mau
tauturu. Eere râ teie Ture Tumu i te tahi hohoà
no nâ
Papa Ture no te matahiti 1884 & 1927 a te
Tômite a te Hau. la riro râ teie Ture Tumu ei faaîteraa manaô pâpù na te mau aratai o te Ètârëtia, i roto
i te faaroo e te türamaraa a te Èvaneria, i roto i te
îte-pâpû-raa i te nünaa o te Ètârëtia, ia ôhie te faa¬
nahoraa i te âmuitahiraa o te feiâ faaroo. la riro teie
ôhipa ei haaraa na te tàatoà o te âmuiraa faaroo.
Te mau parau faufaa atoà râ e haamanaô-noa-hia ra
i te mau taime hopeà i ineine roa ai teie ôhipa, ua
haamauhia ia i nià i te parau no te faaïteraa faaroo a
te nünaa faaroo no te tâvini i te Atua i roto i te
Ètârëtia, te tâviniraa hoî i te mau taeaè e^ te mau tuahine, no te aratai ia râtou i te iteraa i te Èvaneria no
te tahi oraraa âpi.. .hoê noa faanahoraa e tiàmâ ai o
ia, te hoi-tâmau-raa ia i te vàrua o te Èvaneria e te
oraraa i roto i te reira
a
vàrua
...
»
«
O ta te Tamaiti
te Atua i faatiàmâ ra, ua tiàmâ mau ia - loane
8,36 ». E na te Èvaneria faatiàmâ e te auraroraa i to
Fatu, e tauturu i te Ètârëtia i roto i to na oraraa,
ta na faaïteraa e i te pae no to na hïroà tumu. la ïte
te Ètârëtia, e e mero o ia no te Ètârëtia maru-metia
tumu-tahi, tei titauhia ia fâï i to na faaroo i rotopü i
o te
Ua haamata te reira ôhipa i raro aè i te arataïraa a
Charles Bonzon, faatere no te SMEP. Ua îte-atoàhia râ te tauturu rahi a te Tômite Eaatere a te SMEP
i teie ôhipa, tauturuhia mai e Preiss, no te faatae i
teie ôhipa i nià i to na vairaa. Ua rave-âmui-hia teie
te nünaa i reira o ia i te oraraa e i te ara. la auraro i
na
ôhipa, te SMEP e te Ètârëtia iho, ma te haamanaô i
te mana no te Parau tei heheuhia mai e te Vàrua i
te aniraa i faataehia i te Apooraa Iriti Ture a te Hau
roto i te Pipîria, e tei haapàpühia i roto i te mau
Tâmaru i te matahiti 1860 e te taeraa mai o
tàpaô ôitumene e te mau fàïraa faaroo a te
Rëforomàtio. E ei pàhonoraa i te aroha o te Atua, ia
ïte o ia i to na tiàraa veà-tono i roto i te ôhipa pororaa èvaneria, na roto i te
haapii-pâpü-raa i te taata i
Arbousset i te matahiti 1863.1 mûri aè i nâ matahiti
100 i te faatere au-hoa-raa-hia mai, ua ineine te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi i te faatere ia na iho. I
roto i te mau faanahoraa ôhipa i haamatahia mai, ua
ïte faahou te mau veà-tono i ta ràtou tuhaa i roto i te
faanahoraa oraraa o teie Ètârëtia âpi, e te imiraa i te
mau râveà atoà ia faahoihia te faatereraa o te mau
fare haapiiraa i raro aè i te arataïraa a te Ètârëtia,
eiaha faahou râ i raro aè i te arataïraa a te mau veàtono. Mea maitaï ihoâ ia faahoï mai te Tôtaiete
te Parau a te Atua. E ia riro o ia ei tiaï-mata-ara i
pihaï i te nünaa i reira o ia i te oraraa. la haamanaôatoà-hia i ô nei, te feià atoà e te mau Âmaa Ôhipa
atoà (to te fenua nei e to te ara), tei faataa ia ràtou
no te
âpeeraa i te Ètârëtia i roto i to na oraraa.
I mua i teie mau parau faufaa tei ïriti i te parau o te
Ètârëtia,
Eaatupuraa Parau no Paris i te tàatoà no te mau faa¬
nahoraa ôhipa i roto i te rima o te Âpooraa Rahi e te
Apooraa Eaatere a te Ètârëtia. Aita râ te faatupuraa i
e te mau tupuraa ôhipa i orahia mai e ana i
roto i te parau no ta na faaïteraa faaroo e ta na tàvi-
te reira manaô i ôhie, no terâ ia faanahoraa no terâ
raa i roaa i te
Ture Debré e ôpuahia ra no te mau fare haapiiraa
eere i ta te Hau. Aita râ te reira ôhipa i tupu i te
taime i faaineine ai te Ètârëtia i to na ôtônômi ètârë¬
tia.
teie nei ? Teie te tahi o te mau uiraa tei tîtau i te
tahi pàhonoraa no te tau mâôhi e te êtoto âpi o te
Ètârëtia Porotetani Mâôhi (2004...).
16
Veà Porotetani n°56/ Mars 2006
niraa, e aha te mau manuiaraa e te mau manuia-ôreÈtârëtia, mai to na fànauraa e tae mai i
^
Mahaa lotua ôrometua, Tarihaa Céline
TebimpQKMmolsÈëætia
I te matahiti 2004, ua rave
te Apooraa rahi âmui a te
Etârêtia i te faaotiraa e taui
i te iôa o te Etârêtia
-
Etârêtia Porotetani Mâôhi.
Aita O ia i mâiti i teie iôa
no te hinaaro noa e
faaâpi,
no te mea râ te hinaaro ra
O ia e,
ia haapâpù-faahou-
hia to na hiroà Porotetani e
to na hiroà Mâôhi. E piti
teie nâ taô e haamanaô mai
nei e, no roto mai tâtou i te
tahi tiàturiraa ta te vârua o
Te mau drometua e to râtou mau hoa here no te tuhaa 1
te Reforomâtio e paèpaè ra
e tei onoono tâmau ia
parahi fatata noa tâtou i te
Parau a te Atua e tei haamanaô atoà mai e, ua tae
Nâ te faaroo (o te Metia tei haere mai e faaïte ia
mai teie Parau i roto i te àau o te nünaa o teie
No reira, eita e tià i te taata ia tapihoo i te Atua i
fenua, te nünaa Mâôhi, tei fârii ia faaâpihia o ia e
to na ora nâ roto i ta na haa. Na to na râ faaroo i
te reira Parau.
te ôhipa i ravehia e to na Eatu,
tâtou te Metua) e faatià ia tâtou i mua i te Atua.
i riro ai ta na ôhipa
ei ârueraa na na i te Atua.
No teie faaineineraa tâmau o te mau ôrometua, ua
faaoti te âpooraa faatere e rave i te reira iôa âpi ei
Te parau anaè a te Atua (i faaîtehia i roto i te
râveà hoî no te haapâpù
Pipiria) e faaite mai ia tâtou i to na hinaaro.
tumu parau haapiiraa. Ei
faahou i mua i te mau ôrometua te tahi mau titau-
I mua i ta na Parau, aita roa te hoê i hau atu i te
raa ta teie iôa e titau nei i teie mahana.
tahi. Mai te ôrometua aita ia o ia i hau i te mero
Etârêtia. Nâ roto i te papetitôraa ua riro pâatoà
Eita e ôre no te tahi pae ua pâpü ia râtou e aha râ
anaè ia ei tâvini no te Atua i roto i teie nei ao i
te porotetani, e e aha te hoê Etârêtia Porotetani.
pihaî iho i ta na Tamaiti.
No te tahi râ pae, e tano ia parau e, e mea iti roa
huru porotetani » e mauhia ra e aore ia i
mâramaramahia. Ua moè-atoà-hia no hea mai teie
te «
I mua i teie mau fâiraa faaroo a te mau àito o te
Reforomâtio, ua hinaarohia ia feruri âmui te mau
iôa e e aha te faufaa ta na e mau ra ei tautururaa i
ôrometua i nià i te mea ta râtou e ora ra i roto i ta
to tâtou faaroo e i ta tâtou faaiteraa i te hinaaro o
râtou mau pâroita. Nâ reira hoî i nià i ta râtou hiô-
te Atua i teie mahana. Tano atu te tahi parau i te
raa i te Etârêtia e
nâ ôraa e, «
teie mahana i roto i to tâtou oraraa vaamataèînaa.
i te fânauraa mai te porotetani i
morohi atoà ai te vârua o te Reforomâtio
i ta na faaiteraa i to na faaroo i
». Ua
moèhia e, no te Roforomâtio i porotetani ai. E ère
la vai tâmau mai te vârua o te Reforomâtio
râ no te porotetani i Reforomâtio ai.
Ua faaite mai teie mau feuriraa e, aita e hiroà
porotetani mai te peu, e moèhia ia tâtou te vârua o
Te auraa, te hinaaroraa e haapâpù faahou i te
te Reforomâtio. Te auraa, ia riro ia te vârua o te
hiroà porotetani, te titau mai ra ia, ia tomo faahou
Reforomâtio, tei faaâpi i te Etârêtia mâ te faahoî
tâtou i roto i te vârua o te Reforomâtio.
tâmau ia na i mua i te titauraa a te Atua ei vârua
Te tahi mau parau tumu no te Reforomâtio.
Porotetani i te tau o te mau mitionare LMS -
I te Atua anaè te hanahana. Aita e mana ê atu
SMEP.
arataî atoà ia tâtou te mau ôrometua.e parau o te
maoti te Atua, te Tumu o te mau mea atoà.
âh
Taarii Maraea drometua
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
17
TenemotePoMamitlmoteim
mxmelMS-SMEP
I mûri aè i te haapâpû-faahou-raa i te
tumu o te ôhipa
Reforomâtio- Porotetani i te tuhaa
mau parau
matamua, mea tià ia ômua i te tuhaa
piti no te haamanaô e, i roto i te terefaatupu te ôhipa
raa o te tau, ua
Reforomâtio-Porotetani i te mau
Amaa ètàrëtia e te mau Totaiete
mitionare.
E tano e parau e, e hoturaa te mau
totaiete mitionare no te mau araraa
(réveil) ètàrëtia metua porotetani. Ua
tâhoê e ua türaî te reira vètahi taata e
haere e poro i te èvaneria faaora i te mau ètene o te
toeà o te ao nei, mâ te hiô ôre i te huru e te tiàraa
(taeaè, tuahine, tâmuta, ôrometua), màoti rà to
râtou titauraahia e ineineraa.
te haapàpü i te âveià Reforomàtio-porotetani. I nà ô
ai te reo, ‘Mai te mea te parauhia nei tàtou e
Porotetani, ua tià roa,„ no te mea, te pàtoi nei tàtou
i te mau mea atoà ta te taata i hinaaro i te tâàti mai
i nià i te parau a te Atua’. E tano e parau ua faaite-
tuutuu-ôre-hia i te Ètàrëtia tàtorita rôma e te mau
O te tumu ia i tae mai ai te Totaiete mitionare poro¬
tetani peretâne (Lms) i Tahiti i te matahiti 1797. E
faatupu i te tahi atoà hinaaro rahi to râtou, oia
hoî, e haere ‘e poro i te èvaneria anaè, eiaha râ i te
no te
taa-ê-raa e te rauraa teretitiano e ètàrëtia’ e itehia ra
i te ûànaraa i
Èuropa e i Mari te.
I te mea atoà rà aita te mau tià Ètàrëtia tàtorita
rôma no Faràni i haamaoro no te haere mai e puhura i te parau no
te ‘hairetiraa/hahiraa’ ’ o te ôhipa
Reforomâtio-Porotetani. E no te tae-vave-atoà-raa
mai te mau tià Hau faràni e faahepo i te hau tàmaru, no reira, eita atu ra e tià faahou i te Lms ia àpe i
Ètàrëtia porotetani Màrite, e te Hau tàmaru faràni, i
Ètàrëtia porotetani
Èuropa/Peretàne-Faràni. I haamauhia ai nà papa
te tiàraa o te ôhipa a nà
ture
1884-1927, e i faarahihia ai te ràveà haaparare-
raa
(Fare haapiiraa, Puta haapiiraa, Veà porotetani).
la tae mai râ i te mau matahiti 1950-1960, ua fàrii
te Smep i te parau no te arataîraa taata porotetani
Màôhi i te Ètàrëtia, e te hiô-faahou-raa i te iôa o te
Ètàrëtia. I monohia ai te parauraa ‘porotetani
màôhi’ e te ‘èvaneria no Porinetia faràni’, no te
haamanaô ànei e, te ‘èvaneria’ o te Fâ ia a te
Reforomâtio-Porotetani.
te parauraa Porotetani.
Ua tae roa i te fàito no te hiô-poritita-raa e te piiraa
e, ‘e peretâne ra, e porotetani ihoà ia, e faràni ra, e
tàtorita ihoà ia’. E no te mau haaviraa a te hau
tàmaru faràni, i ôre ai e noaa faahou i te Totaiete
mitionare porotetani peretâne i te faaôromai, màoti
rà noa e ani i to râtou mau mono porotetani faràni.
O te tumu ia i tae mai ai te Totaiete mitionare poro¬
tetani farani (Smep) i Tahiti i te matahiti 1863, e no
la hiôhia, e àroraa tumu na te Lms-Smep ia tià
pâpù te ôhipa Reforomâtio-Porotetani. Teie rà, te
vai ra te parau i fatuhia na e te Lms (1801) e te
Smep (1864, 1946), o tei papahia i nià i te hiôraa
tàpihoo, taraèhara, faautuà e haapohe.
E aha te manaô i nià i te reira mau huru hiôraa, i
mûri aè i te mau haapàpùraa Fà i hiôhia mai no te
ôhipa Reforomâtio-Porotetani i roto i te tuhaa 1 ?
TAOÀHERE Joël Ôrometua
18
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
HAAPnRAA LMS, 1801
AÔRAA ARBOUSSET, 18641 HAAPERAA SMEP, 1946
lETU TE TARAÈHARA
-
TE TAATA HARA IMUA IA
Te riri mai ra ânei te atua i te
taata : E te riri mai ra
mâha ai to na riri
:
; E aha e
Ei taraè hara
-
la parau mai te hoê e, eiaha,
rahi e mâha ai ; O lesou Christou eiaha na ia i teie nei, e ôre à e
ÆTU TE TARAÈHARA
O ia anaè; Eaaroo ôhie atu ra o ia tià to ù faarooraa ia letu, e te haate parau no to na metua ; Hinaaro paôraa i te parau i roto i
te pipiria, te faaîte atu nei ia
O ia te
pohe ia ora tatou
vau e, aore roa vau
TE UTUÀ ORA E POHE
i viivii i te
toto o te reira taata, ei nià rà
to na toto i to na iho upoo...
-
Haere faahou mai o ia faaora te
taata pohe no te mau fenua àti noa A TE TAATA,
IMURIAÈI
aè ; Te taata faaroo ôhie ta na
parau, hopoi o ia to na iho noho-
Ua hinaaro te atua i te taata
raa, te taata faaroo ôre e huri te
atoà ia ora,,, Ua haapaôhia e
auah
ana te auahi
pohe ôre ra no
te mau tëmoni, e e huri atoà
ŒTU TE TARAÈHARA
o ia i te feià
atoà tê ôre e
tàtarahapa ra (Mâtaio 25/41)
-
Nâ hea râ te taata
maamaa
maamaa
?
Nâ roto i to na faaruè
vahavaha noa i te aroha
o
te Atua, e faariro o ia i
te toto taraèhara o letu
ei mea faufaa ôre. To na
hopeà, o te pohe riàrià ia.
(Mâtaio 24/42)
TE HAAVARAA HOPEÀ
E aha te utuà e tuuhia i
nià i te feia ïino ?
E utuà riàrià roa ia. Eita
?
e noaa ia râtou te
Nâ roto i to na faaruè
faaearaa hau i pihaï iho
vahavaha noa i te aroha
0 te
Nâ hea rà te taata
i te Atua e ia letu, e to
Atua, e faariro o ia i
râtou hopeà o te màuiui
te toto taraèhara o letu
rahi ia e te pohe mure ôre
ei mea faufaa ôre. To na
(Mâtaio 8/12)
hopeà, o te pohe riàrià ia.
(Mâtaio 24/42)
Dosier
TE HAA VARAA HOPEÀ
-
E aha te utuà e tuuhia i
nià i te feia ïino ?
E utuà riàrià roa ia. Eita
iu T.-:!
e noaa ia râtou te
llfK If
faaearaa hau i pihaï iho
i te Atua e ia letu, e to
râtou hopeà o te màuiui
rahi ia e te pohe mure ôre
(Mâtaio 8/12)
TAOÀHERE Joël Ôrometua
-
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
I mûri aè i te hiôraa vêtahi parau rarahi no te
Raapoto. I te mea, ua haafaufaa-faahou-hia
tau arataîraa
te tahi tuhaa no te hiroà faataa/âua no te
ôhipa a nâ Totaiete mitionare
porotetani papaâ (peretâne/Lms,
faràni/Smep), mea tià ia ômua i te tuhaa toru
no te haamanaô
e, i roto i te tereraa o te tau,
ua faahiroà nà Totaiete mitionare
O te
i te parau
ôhipa Reforomâtio-Porotetani i rotopü i
Marae tupuna Màôhi.
A taa atu ai te parau e, te rautï-tàmau-hia ra
nà te ara e nà te âià te mau feruriraa
i nià i te ‘tauàtiraa èvaneria e hiroà’, o tei
türaî i te mau rauti Cevaa i nià i te parau
te nünaa Màôhi.
arataî ‘te èvaneria tàatoà i te taata i roto i to
tàatoàraa’, e te mau rauti Pcc-Ptc i nià i
I te hoê tau haapùairaa i te mau faatiàmàraa
na
faatereraa hau e ètàrètia nà te ao nei, ua îte-
te parau arataî o te Atua, te Metia e te
atoà-hia te taata porotetani Màôhi ei arataî i
Èuhari i roto i te ‘tàpaô no te Haari’.
haapàpùhia i roto i ta na ture
tumu, ‘Te Eepf, e mero ia no te Etaretia taatoà,„ Te auraro nei te Eepf i te mana hau ê o
I te tau o te Peretiteni Teraî a Ihoraî, e tano
te Eepf, mà te
te Parau a te Atua,,,’.
haapüai-roa-hia te ôhipa rautîraa
Pipiria i faahaerehia e te Cevaa-Pcc-Ptc. E
e parau ua
ua tae
atoà ra i te tau no te arataîraa a nà
I te tau no te peretiteni Tàmuera a Raapoto,
rauti Màôhi, Remuna a Tufariua e o Turo a
pàpü te mau tùàtiraa ôitumene Pcc/Patitifa, Cevaa/Europa, Coe/Ao, e
ua tauturu atoà i te faatupuraa vêtahi faaâpiraa i roto i te oraraa faaroo o te Eepf. E te
hoê o te mau parau arataî i te ètàrètia màoti
rà, te feruriraa i nià i te ‘tauàtiraa èvaneria e
Raapoto, o tei haa âmui e te tahi mau tià
hiroà’.
te tahi ‘nuu-màite-raa atu i te reira paparaa,
e tano e parau ua
Ua faaôhipahia te reira i mua i te parau no te
y.
hiôraa e te faanahoraa Eepf i te ôroà Euhari
tomite i titauhia no te faaineineraa.
Teie nei, mai te peu te titauraa a te Ture
Tumu Eepf, ‘ia pàrahi tàmau ia o ia i raro aè
i te mana o to na Fatu ia au i te fàîraa faaroo
a te mau tià o te
Reforomàtio’. Te vai ra ia
haapùai i nià i te màôhiraa e hinaarohia ra e haafaufaa i roto i te oraraa faaroo’.
no te
e te Eare pure.
I te mea ua monohia e te
haapàpüraa papetitô tiàmà, te tuhaa faa-ôraa, huriraa e aôraa i te ètàrètia, e ua haamatahia te paturaa Fare pure naînaî e tià ia titau
I te tau o te Peretiteni Taarii a Maraea, i
mûri aè vêtahi feruriraa, ua rave te ARA i te
iôa Epm no te hinaaro, a tahi ia îtehia te fàî¬
Reforomâtio-Porotetani, a piti, ia
i te taata atoà i mua i te Euhari, te Tatauro e
raa faaroo
te Parau a te Atua.
îtehia te hiroà Màôhi ei horoà na te Atua’.
I te tau no te Peretiteni Maruraî a Ûtia, e
No reira, i mua i teie mau hiôraa, mea nà
tano e parau ua haapüai-faahou-hia te mau
hea ta teie mau tàuiraa, türamaraa i te mau
paturaa Fare pure rarahi (Piraè, Pàôfaî,
Punaauia, Taunoa), mà te haapae vêtahi
feruriraa i nià i te parau o te Hiroà
tuhaa matara no te hiroà faaroo o te tau o
Màôhi ? ^
20
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
Reforomâtio-Porotetani e te Hiroà Tumu
TAOÀHERE Joël Ôrometua
TE PARAU O TE MAÔHIIROTOI TE
ETÀRÈTIA POROTETANIMÀÔHI
I pihaî iho i nâ pupu i faataahia no te rautî i nâ taô matamua i roto i te iôa o te Etàrètia
Porotetani Màôhi, na Tehaapapa, Teihotua e o Emma i faanaho e i rautî i te mau
parau
ta te Tômite Faaineineraa Tàmau i manaô e tano e tuu i mua i te mau utuafare ôrometua
o te tuhaa
1. Te uiraa tumu i tapeàhia no te arataî i te
te parau o te Màôhi e tùrama ra i nià i te
tuatàpaparaa, teie ia ;« E aha ta
parau o te Etàrètia Porotetani ». Ua faaau atoà
te « pupu Màôhi » i te mau feruriraa e te mau
tauà-parau-raa i nià i nà ârea tau e toru
ta te tômite i faataa
:
i) te parau o te Màôhi i te tau hou te mau veà tono
ii) te parau o te Màôhi i te tau o te mau veà tono peretàne e faràni
iii) te parau o te Màôhi i te tau o te Etàrètia Evaneria no/i Porinetia Faràni
Na teihotua i faaineine
i rauti mai i te
tuhaa matamua e ua haamau o ia i ta na tua-
tàpeà hia mai no te faaoraraa i te
màôhi i roto i to na oraraa. Ua riro atoà to
tapaparaa i nià i te parau no te haamataraa
ràtou parau ei ràveà türama i te huru o te
o te Màôhi.
màôhi ia au i ta te Atua titauraa. O ia hoî, te
e
tano
e
here e te aupururaa i teie nùnaa.
E toru parau tumu i tàpeàhia mai i roto i
teie tuhaa :
A toru, te hahiraa te mau faatere o te màôhi
tei faatopa i teie nùnaa i roto i te îno.
A tahi, te mau parau tumu i haamau i te
E parau teie tè ôre e tano e haapae i roto i
parau o te màôhi. Ua ite tàtou i te parau o
te tumu i roto i te faanahoraa o te ràau. O te
teie feruriraa parau. No te mea, te reira te
tahi tumu i
vàhi paari te reira e amo i te mau âmaa, te
iroto i te huru
rau e te màa. Te vàhi atoà te
reira, e na reira
faatupu i te tahi tauiraa rahi
parau o te màôhi.
Faarirohia ai te mea îno ei mea maitaî, e te
e
te
mai te tàpau i te tahe.
mea maitaî hoî ra,
Faaite atoà mai te reira parau i te haamata¬
Te haamanaô noa mai ra teie parau i te tau
raa e
te hopeà raa o te ràau. Te auraa, hou
aè e hiô ai i te parau o te màôhi i roto i te
o
faarirohia ia e mea îno.
te huiarii e te mau àrioi. No te mea, terà
atoà te tahi huru i îtehia i roto i te màôhi.
Etaretia, e mea faufaa te hiôraa i te mau
mea
i na reira mai te ora e te parau o te
màôhi i te tupuraa mai.
Mai te mea e, te îtehia ra teie huru i roto i
teie nùnaa, èere ia te tahi haa naînaî ta tàtou
i te faatupuraâ i te hinaaro o te Atua i roto i
Aita atu hoî e vàhi e roaa mai ai ia tatou te
to tàtou fenua.
reira parau, maoti rà, i roto i to na reo e te
mau parau
i vai mai tei haapàpù i to na tià-
turiraa e te oraraa o teie nùnaa to tàtou.
la îte noa rà te màôhi e, àita to na parau i tae
noa
mai i teie mahana âhiri aita to
na e
tumu. No te mea hoî, no roto mai o ia i te
A piti, te tùtonuraa i nià i te parau e te huru
o te àito. No te mea, o
ràtou te tahi hiôraa e
ôpuaraa faaora a te Atua, e tano ai ia hiôhia
to na parau i roto i te Etaretia.
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
21
TeMMetÈmo^
anei te nünaa Mâôhi i noho na i te tuhaa 1 i
No te piti O te tuhaa, na Emma i faaineine e i rauti i
ua ôhie
tetumuparau, te Mâôhi e te faaroo âpï.
te fârii i te faaroo âpi i taitaihia mai ei porohia e te
mau veà tono
peretâne i roto i nâ matahiti e 90
Ua ômua o ia na roto i te haamanaôraa i te mau
i te tau o te mau veà tono farâni, i te roaraa o nâ
parau i hiôhia i te tuhaa matamua e mâ te faaau i te
mau manaô i ferurihia i nià i te parau o te etârëtia e
matahiti 100 (), e aha te huru e e aha te tahi mau
te porotetani
tapaô e faaite ra e ua fârii te nünaa Mâôhi o te tuhaa
1 ia riro ei mau mero pâpü no te Etârëtia Evaneria no
tamataraa i te tùtonu te manaô i nià i te parau o te
hia na e Tetunaè tei riro hoi ei papa i te oraraa o te
nünaa Mâôhi i parahi na i Tahiti, i te mau mataèinaa
nünaa. Ua te faufaa no te iteraa e te faahiroàraa i te
1, mai Piraè e moti atu i Tautira tei reira
hoi te mau vâhi tapaeraa pahi tei tui te roo na te mau
parau o te mau mataèinaa, te mau tâ-ôtià-raa i haa¬
mauhia na, mai te Poriunuu, Teaharoa e nâ Teva i
motu âtea e na te ara roa.
tai, te hâmanaôraa i te mau àroraa ta te mau tupuna i
i te tau o te mau veà tono peretâne e
fârani, ta râtou mau parau e ta râtou mau raveà i .^Porinetia Earâni.
horoà i fârii ai e i mau ai te Etârëtia e te hiroà
Porotetani i te fenua nei. Te titauraa i horoàhia, te Ua ôperehia te parau o te mau faatureraa i haamau¬
o
te tuhaa
faatupu ei pârururaa i to râtou mau mataèinaa i mua
Ua haamanaô-atoà-hia te mau haapiiraa e te mau
i te mau tauiraa i haamauhia e te mau veà tono e tei
faaararaa i horoàhia e te mau aratai mai ta te arii o
faarirohia ei papa no te oraraa faaroo o te nünaa e tae
Tetunaè, ta te tahuà Pauè ei paparaa i te oraraa o te
roa mai i teie mahana.
nünaa e ei faaineineraa i mua i te mau tauiraa ta te
mau «
fanauà ùnaùna
» e te mau «
manu moà a te
No te toru o te tuhaa, na Tehaapapa i faaineine i te
i taitaî mai. I roto i te roaraa o te tau i
parau no te mau àroraa a te Etârëtia Evaneria i te
ôhipa ai te mau veà tono peretâne e farâni i Tahiti
no te haaparare i te parau no te faaroo âpi, ia ïmihia
te mau parau e heheu ra i te huru o te Mâôhi, te huru
hoi o te nünaa no Tahiti nei i roto i nâ tau e piti, e
matara ihoâ te parau o te ôpu hui arii ra o Pômare e
■parau o te Mâôhi e na Emma e te tômite i rauti i te
te mau faanahoraa i haamauhia e te mau veà tono no
tapurahia te tahi mau parau mai te faanahoraa tuhaa
o te Etârëtia, te faaineineraa i te mau rave ôhipa, te
parau o te reo, te hiroà e te mau ôhipa Mâôhi, te
parau hoî o te fenua, te tiàraa mata ara o te nünaa, te
mau faaâpiraa i ravehia i te pae no te haamoriraa, te
àhu ôhipa, te ôroà e ua titauhia te mau utuafare ôrometua ia horoà i te tahi atu mau parau ta râtou i
Tumu nui
»
te aratai i te oraraa faaroo o te nünaa Mâôhi,
noa
atu
a taa
ai te mau faanahoraa a te hau farâni no te
haamau i ta na tâmârü i nià i te oraraa vaamataèinaa.
Ua tàtuhaahia te area tau i titauhia ia tütonu, a tahi,
1863-1963.
piti uiraa i horoàhia no te aratai i te mau tauà-
te area 1797-1887, e a piti, te area
E
parau-raa :
22
Veà Porotetani n°56 /Mars 2006
mau
tauà-parau-raa. Ua haamauhia te feruriraa i nià
i te tau no te Etârëtia Evaneria e te mau àroraa ta na
i haa no te parau o te Mâôhi, mai te tau a tiàmâ ai te
Etârëtia e tae mai i teie mahana (1963-2006). Ua
hinaaro e tauà parau.
^
Emma Faua-Tufariua, Tehaapapa dr, Teihotua dr
Feruiiraa âmui i nià i te iôa
“Etàrétia Porotetani Mâdbi”
“la fârii te Mâdhi i to na iho parau. la haa-
faufaahia te iàa no te mea e faurad atoà te iàa
i te taata. Terâ râ e tano ia ravehia te feruriraa na mua roa
mai teie ta tatou e rave nei
hou e faaoti atu ai. Aita ânei teie iàa e tatahi
nei te vahiné ? la papaî te drometua i to na
parau e o te fenua tei fârii mai ia na. la faaineinehia te àhipa tanuraa maa. Tona tanoraa
mau, no
teie iàa, e feruri na mua, ia oti, i
reira e faaoti atu ai. No reira terâ manad e, te
hid àpaàpahia ra teie iàa.
Ua tupu anaè hoê
àhipa, e fârii ia. Teie iàa eere te mâdhi, eere
te ètârétia, eere te porotetani. Ahiri te vai ra
hoê iàa no terâ e toru parau.”"'
“... Eiaha te manad e riro noa ei manad, e faadhipa ra. E faaitoito te amo i te ida na roto i te dhipa. Eiaha
e
tavini haavarevare noa terâ ida. E faatura i te rauraa, te mâdhi, te farâni, te peretâne, te tinitd”.
“Papaa, Peretâne, Madhi, Earani. la fârii te
taata i te ida, mai te vine ta letu i faahiti, ia àti
te taata i nià i te ida
I
...
Te haapiiraa e tano ia tâtou, te mâramarama-
dre-raa ia i te parau o te mâdhi. la haamâramarama
ia te drometua i to na iho parau ma te
maîmi te parau o te fenua. E haafaufaa i to tâtou
iho parau.
Eporoî : E titauhia i te ùtuafare o te
drometua ia hid te tumu i mâdhi ai e ia riro te
reira ei fâiraa faaroo.
Eere a tahi ra te tauiraa ida. Te mea faufaa râ,
ia parau te hoê reo e, o de te haere no tâtou, mea
tano ia mâramarama-maitaî-hia te parau. Ua tae
anaè te taime no te faaâpi, aita ta te taata, na te
fenua e faatupu, e faariro te mau nünaa ei hoê
nûnaa.”
“Ua faataata teie ida ia ù. Eere au te porotetani noa,
eere au
te mâdhi noa. Mea mauruuru no te fenua terâ
$
ida, eiaha no te taata”.
“Mai te hoê faatiàmâraa te fenua, te rnau ètâré¬
tia. Mai te âmuitahiraa o te mau ètârétia. Eiaha
ia morohi, e faatuàti râ. î teie mahana, no te
tahi paha ia mau mea o ta tatou mau tamarii e
ù atu, ei tautururaa atu”.
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
,
23
I teie matahiti 2006, te ôaôa nei te faatereraa o te Etârëtia
i teie parau âpî no te manuiaraa o te ôrometua Marama
TAUIRA i ta na parau pùite « Taote i te parau a te Atua »
i te pae no te tuatua o te Etârëtia.
O Marama ia te toruraa te ôrome¬
tua reo Farâni e haapii atu i roto i
teie Aua ôrometua.
Areà no te hoa, ia Marama vahiné,
ua faaineinehia o ia i nià i te tuhaa
ôhipa no te haapaôraa i te mau
piha puturaa parau. E tapura ôhipa
teie e hinaaro rahihia i roto i te
mau
aore
pü faaineineraa ôrometua e
ia no ta tatou piha puturaa
parau a te Etârëtia.
Te riro nei ia ràua ei tauturu rahi i
ta tatou mau ôrometua e tonohia i
te faaineineraa i reira, e ei tauturu-
atoà-raa i te ôpuaraa a te Etârëtia
no tâ na faaîteraa Evaneria i
pihai
iho i te mau Etârëtia no Patitifa.
Ta na tuatâpaparaa, no nià ia i te ôhipa pororaa
E mea tano ia haamanaôhia e, te ôhiparaa e te
mau
Etârëtia no Patitifa, e tuhaa ôhipa te reira
Evaneria i ravehia e te mau mitionare papaa e
tei faanahohia mai na e te mau metua i aratai
màôhi i roto i te mau motu no Patitifa.
mai i te Etârëtia mai te matahiti 1963 ra.
No reira eita e tano ia haaparuparu tâtou i teie
Ua tonohia
na
o
ia
e
tô
na
hoa i te fenua
mahana i te reira manaô. Hau roa atu, ua tià ia
Aotearoa, i te ôire no Auckland.
tâtou ia faainene i te mau tino ôrometua e tano
Te pitiraa teie o te ôrometua i roto i te Etârëtia
e rave
nei tei noaà teie parau püite taote i te Parau a te
mau
Atua.
Etârëtia.
E hoi mai o ia i te fenua nei no te tahi faaeaea-
la haamauruùru-atoà-hia te faatereraa
ôrometua no roto mai i te tahi atu mau
o
te
poto noa, hou a tono faahou hia atu ai râua i
Etârëtia tei turu maitai mai i teie ôpuaraa no te
te fenua Fiti i Suva no te amo ia i te tôroà haa¬
haamaitaï i ta tâtou faaineineraa ôrometua,
pii i te mau ôrometua e tonohia atu i roto i ta
tâtou Aua pipi (PTC : Pacific Theological
College).
i te âmuitahiraa no te mau Etârëtia no Patitifa.
E faaauraa teie i ravehia e ta tâtou Etârëtia e teie
Te tiàturiraa, e riro te manuiaraa o Marama mâ
fare haapiiraa i ta tâtou i te mau matahiti i mairi.
i ta râtou faaineineraa, e te mau ôrometua i nâ
raa
eiaha i roto noa i ta tâtou Etârëtia, i roto atoà râ
no Heremona tei monohia atu e te hoê ôrometua
ei tautururaa i te mau pipi i roto i te tau
faaineineraa, e ia tâtou atoà i roto i te tâviniraa.
la maitai hoi te faaineineraa, te fânaô ra ia te
Taratoni.
pâroita, te Etârëtia e te nünaa ta tâtou e tâvini
Haapaô-atoà-hia mai teie tiàraa e te ôrometua
Taoàhere e faatere nei i ta tâtou Aua ôrometua
mua atu,
nei.
24
i te reira mau tapura ôhipa e te tahi atu
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
cSfe
Taaroanui Maraea
TE AVEIA PARAU PAPAI
E haapiiraa teie e horoàhia nei i te tom o te matahiti haapiiraa i Heremona. Tae roa mai i teie
nei, e mea faahepohia te Parau papaî i roto i te faaineineraa o te Pipi. Te manaô tumu, ia taa
maitai e ia mau papü roa te hoê âveià na Heremona, o te tià ia haapaô-mau-hia e te taàtoà
(Pipi, Orometua haapii, Feia hiôpoà) i roto i te mau faaôhiparaa. Ua niuhia te âveià parau
papaî a Heremona i nià i te mau mea ta Heremona iho i faanaho e te mau mea i tipeehia mai
roto mai i te mau faanahoraa a to te ara i te pae Patitifa, Marite e Europa. Na te Tomite e te
Apooraa Orometua Haapii e mata àra i nià i te haamaramaramaraa, te faaôhiparaa e te faaàpiraa i taua âveià ra. Teie te ta-tuhaa-raa o te âveià : te taata haapii, papaî, âpee, hiôpoà, te
haapaô puta, e te tahi mau haapapüraa.
/V
V
TE TAATA HAAPII. O te hoê ia o te mau orometua
haapii, tei îtehia e te Tomite e te Âpooraa Orometua
haapii, no te horoà i te mau haapiiraa tumu tei tauturu i te pipi i te arataîraa i to na manaô i roto i te ao o
te parau papaî ma te faatura i te âveià tumu a
mau parau
atoà e hinaarohia e te pipi no ta na parau
papaî.
TE MAU HAAPAPÜRAA. I ô nei e titauhia i te
ia papaî i te puta i nià i te hoê tumu parau. Ua ara o
pipi, i te piti o te hepetoma no Më i te Tua Toru e
faahoî i te Tumu parau, Ôivi, e te hoê tatararaa iti. I
te hepetoma matamua no Tetepa i te Tua Maha, e
faahoî i te tumu parau ia taui noa atu, e i te avaè Më
i te Tua Maha (e haapapuhia te hepetoma ia tae i te
taime au) e faahoî i te Parau papaî no te hiôpoà. E
ia e, ia hope te taatoà o ta na mau haapiiraa e ia roaahia te faito âmui tano noa (C), ei reira o ia e vauvau
faataahia te tahi faito taaê (Mention) no te faahoî
ôiôiraa e no te maitaîraa o te parau papaî i te pae no
ai i ta na parau papaî i mua i te hoê Tomite Hiôpoà
te papaîraa e te vauvauraa.
Heremona.
PAPAÎ. O te hoê ia pipi o tei farii i te
faanahoraa faaineineraa a Heremona, tei titau ia na
TE TAATA
e te âmuiraa no Heremona.
TE RAU'l'lKAA I TE HIÔPOÀRAA. Na mua roa,
ÂPEE. O te hoê ia o te mau ôrometua
haapii tei faataahia e te Tomite e te Âpooraa Ôrome¬
tua Haapii. Eita o ia e haapaô noa i te tumu parau o
tei tuàti noa i ta na âmaa haapiiraa. Ei taata papü i te
ôhipa papaî e tei faatura i te âveià. E haamata ta na
tuhaa i te taime e maîtihia ai o ia no te âpee i te hoê
e aôre ra e piti pipi, e e hope i mûri aè i te hiôpoàraa
e te mau tataîraa hopeà. E faaîte o ia i te huru no te
pipi e te tereraa o ta na ôhipa maîmi e te papaî i te
Tomite e te Âpooraa Ôrometua Haapii.
TE TAATA
na te faatere e arataî i taua tuhaa ra,
TE HOHOÀ PUTA. E titauhia i te pipi ia âpapa ta
na
puta mai teie i mûri nei : Tumu Parau
tano atoà rà i te tahi taata te rave ra i te hoê tuhaa
ôhipa tei tuàti i te tumu parau o te manaôhia ra e na
na e hiôpoà.
-
Haapotoraa taô - Haapotoraa Parau Papaî - Parau
Eaatau Aroha Ôivi Haamauruururaa Ômuaraa
Te mau Tuhaa
Pôhuraa
Te mau Parau Tapiri Tapura puta. Te rahiraa àpi : 40-50 mai te Tuhaa 1 e
-
-
-
HIÔPOÀ. E taata tei maîtihia e te
Tomite e te Âpooraa Ôrometua Haapii. Ua papaî na
o ia i te hoê parau papaî, e aore ia i te tahi atu tumu
parau no te oraraa o te Etaretia e no te Totaiete. E
TE TAATA
oia hoî, te rauti-
i te vauvauraa, te putuputuraa a te
Tomite
Hiôpoà e te faaararaa i ta na faaotiraa. No te tahi rà
mau tumu papü, e tano atoà ai te mono faatere e aore
ra te rauti
haapiiraa ia rave i taua tuhaa ra.
raa
-
-
-
tae atu i te Puôhuraa.
TE MAU PUNA O IEEE ÂVEIÀ
Méthod’Sup. Paris: Les Editions d’Organisation,
1989.
-
Ceely, Jonatha, Helen W. Dunn, Mary Tyler
Knowles, Judith Rohhins. Writing a Research Paper.
TE HAAPAÔ PUTA.O te taata ia e haapaô ra i te
Wellesley Hills: The Independent School Press,
1986.
fare puta a Heremona. E titauhia ia na
i roto i te faa¬
nahoraa o te parau papaî : i te taime maîmiraa, e
tauturu o ia i te pipi i roto i ta na mau maîmiraa i roto
i te fare puta a Heremona e i roto i te tahi atu mau
fare puta i rapae. E pata o ia i te mau tuhaa puta e te
-
Eragnière, Jean Pierre. Comment Faire
Mémoire? Lausanne:
1985.
^
un
Editions Réalités Sociales,
Tarihaa Céline
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
25
La foi peut-elle rendre malade ?
De
prime abord, la religion a une vocation libératoire. Elle
censée nous orienter, nous permettre de mieux nous
comprendre nous-même et de proposer un sens à notre exis¬
tence. Certains témoignent cependant d’images de Dieu qui
les paralysent ou d’une foi qui les prive de cette liberté
qu’elle devrait pourtant nous faire découvrir. Quelles sont
ces formes pathogènes de la foi ? Début d’analyse.
est
“Oui, croire en Dieu comme ma communau¬
té me l’a enseigné m’a rendue malade. J’ai
été déstabilisée dans mon équilibre person¬
nel. Les peurs et les psychoses générées par
la représentation d’un Dieu qui me juge .sans
cesse me hantaient. ” Marylène, 47 ans,' est
intarissable quant à la pression psycholo¬
gique qu’une certaine façon de croire peut
Si la foi représente pour beaucoup
une réserve de sens et de plénitude inépui¬
exercer.
sable, il existe incontestablement aussi des
formes pathogènes et destructrices de la foi.
La forme destructrice de la foi inverse ce
mouvement libératoire possible quand le
religieux sert consciemment ou
inconsciemment à exercer de la pression, de
contenu
l’autorité, à justifier des contraintes et même
de la violence. Ces formes abusives d’exerci¬
ce de la religion conduisent les individus ou
les groupes qui les subissent à la dépendan¬
ce, au développement de complexes
d’infé¬
riorité et de sentiments de culpabilité.
Dieu, agent de surveillance.
Aujourd’hui, les pathologies de la foi sont nous rendait directement responsables de ce
beaucoup plus discrètes et se jouent dans drame résonne aujourd’hui encore à mes
l’intériorité des croyants, mais leur genèse oreilles. Nous étions impuissants en tant que
remonte souvent à un passé lointain. Pendant gamins face à une si lourde responsabilisa¬
longtemps, elles ont fleuri sur le terreau fer¬ tion. Nous nous sentions lamentables, sans
tile de l’éducation : Dieu a été instrumentali¬ valeur, paralysés, et terriblement coupables
sé pour accomplir le rôle ingrat d’”agent de d’être ce que nous étions. ”
surveillance”. Un Dieu qui tient scrupuleuse¬
ment
à jour la comptabilité de nos Dans la sphère privée de l’éducation, cet
défaillances multiples, d’emblée estam¬ usage de la religion empêche l’enfant d’ac¬
pillées comme péchés. Un Dieu qui observe, céder à une autonomie et une responsabilité
un Dieu qui juge, un Dieu qui condamne. Un
personnelle. Plus Dieu est présenté comme
Dieu qui joue au “big brother”. Un Dieu qui omnipotent, tout-puissant, et omniscient,
s’immisce dans la sphère intime de l’enfant plus l’enfant se sent petit, inmiature et fina¬
et le prive de cette liberté si essentielle au
lement insignifiant, puisque entouré par
développement de sa personnalité. N’est-ce autant de grandeur. Selon le théologien
pas sur ces parcelles de jardin secret, à culti¬ Gérard Siegwalt, un sentiment de culpabilité
ver à l’abri des regards indiscrets, que la fan¬
dans la foi, à distinguer d’une “conscience de
taisie infantile s’exerce dans toute son exu¬ la faute”, est souvent le signe que notre
bérance ? Jean-Claude, 49 ans, aujourd’hui propre relation à Dieu n’a pu évoluer de l’en¬
croyant, mais distancié de toute forme de fance vers l’âge adulte. Ce passage implique
religion institutionnalisée, se rappelle d’un la nécessité d’”une véritable mort aux repré¬
enseignement religieux où la mort de Jésus sentations infantiles de Dieu”. Il arrive aussi
sur la croix était présentée comme la consé¬
que certains concepts religieux compris
quence
inéluctable du comportement comme des orientations possibles soient éri¬
défaillant de chaque élève de la classe.
gés en exigences absolues.
“L’insistance avec laquelle l’enseignant
26
Veà Porotetani n°56 /Mars 2006
.../...
Dieu souhaite-t-il une attitude de soumission
passive de notre part ?
Par exemple, le propos de l’apôtre Paul d’être “saints et irréprochables”
(Ephésiens 1,4) est transformé en l’impératif impitoyable à l’égard de
soi d’être toujours parfait. En une période où une sensibilité accrue est
accordée aux crises identitaires, on peut observer une tendance à abso¬
lutiser des valeurs qui étaient simplement conçues comme des repères.
,
Parfois, les propres défaillances sont inver¬
sées, puis projetées sur l’image de Dieu,
découverte insoutenable. Le risque de s’en¬
témoigne Marylène : “Plus je me
sentais faible et insignifiante, plus j’ampli¬
prive de toute possibilité d’évolution est réel.
fiais, et magnifiais la grandeur et la toutepuissance de Dieu. ” Nous obtenons ainsi
une représentation
divine susceptible de
combler provisoirement notre propre vide ou
mission passive de notre part ? Même si de
comme en
du moins de
dévier l’attention de cette
fermer dans
une
infériorité paralysante qui
Mais Dieu souhaite-t-il une attitude de sou¬
notre
côté, la conscience d’une dépendance
réelle peut être juste, Dieu désire bien plus
entrer dans
une
forme de
partenariat avec
nous.
Se laisser mettre au large.
Souvent la
religion s’avère destructrice
quand un poids démesurément grand lui est
attribué. Quand des affirmations dogma¬
tiques déterminent la vie au point de sup¬
planter le rôle des expériences et des appré¬
ciations personnelles, il y a déséquilibre.
Quand nous ne nous orientons plus selon ce
qui nous paraît juste dans notre intime
conviction, mais uniquement selon ce qui est
apparemment exigé de nous, alors nous
entrons déjà dans un rapport aliénant avec la
religion. La religion dans son expression
destructrice privilégie ce qui est statique, ce
qui ne peut être remis en cause, des valeurs
conservatrices comme l’ordre et la discipli¬
ne. C’est en ce sens que la religion devient
aisément un moyen de domination. Une
longue exposition aux effets destructeurs de
la religion peut susciter des attitudes néga¬
tives à l’égard de sa propre personne. Elle
est un frein à une vision dynamique de la
personne humaine en général et de la vie
elle-même. La vocation originelle de la foi
en Dieu est “de nous mettre au large et de
nous
laisser respirer”, précise Gérard
Siegwalt. Elle est censée amener celui qui
croit à dire pleinement “oui” à la vie telle
qu’elle se présente à lui. Quand ce mouve¬
ment est inversé, quand la foi emprisonne et
crée un grand malaise intérieur, une person¬
peut adopter une attitude de rejet global
de la foi. Et ce, dès l’adolescence. Cette per¬
ne
sonne
se
distancie
alors
non
seulement
d’une institution religieuse ou d’un système
dogmatique, mais aussi de ce qui aurait pu
subsister en elle de demande spirituelle per¬
sonnelle. Aujourd’hui, il est plutôt rare de
trouver des clercs cultivant des images
pathogènes de Dieu. Par contre, il relève
d’un défi pour les Eglises de rétablir une
image de Dieu constructive, l’image d’un
Dieu qui relève et édifie, auprès de ceux qui
ont pris leurs distances par rapport à l’ensei¬
gnement d’images pas toujours très
bibliques de Dieu. Un autre challenge est
celui d’ouvrir des perspectives pour libérer
ou guérir progressivement des innombrables
maladies de la foi ou d’images ankylosantes
de Dieu, des distorsions qui nécessitent un
dialogue suivi ou un travail en groupe, sou¬
vent long, mais toujours édifiant.
^
Sybille Stohrer ILe Messager n°5/2006
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
27
L’école VIENOT chante la VIE
C’est le titre du tout premier album musical de notre école. Sa sortie est prévue
courant juin 2006.
Au mois d’octobre 2005, sous la houlette de Mr Martial YOUNG FINE et de
Mlle Weena TEAMAURI, quelques enseignants décident de mettre en éviden¬
ce, au travers d’une comédie musicale, les talents
artistiques de chaque élève.
Ainsi naît le conte musicale de Noël
Apo mai »
Àpo mai » raconte l’histoire d’un
enfant qui vit de grandes difficultés
«
.
«
familiales. Un sentiment d’incom¬
préhension de désespoir lui apporte
souffrance et solitude. Fort heureuse¬
ment, l’Amour et l’Amitié finissent
par triompher et la fin de cette histoi¬
re est merveilleuse comme dans tous
les contes de Noël.
Pas moins de 500 élèves jouent dans cette comé¬
die musicale, encadrés par Mr Martial YOUNG
FINE pour la mise en scène et le décor, par Mlle
Weena TEMAURI pour
la partie musicale, par
l’expression scé¬
Mlle Florida SOUFFET pour
par Mlle Maeva PATACCONI pour la
danse et par Taiho TEHEIPUARII et Albert HIRI-
nique,
HIRI pour les sons et les lumières. Fort du succès
de ce spectacle, joué devant les parents le mercre¬
di 7 décembre 2005 dans la cour de l’école,
l’équipe enseignante décide de produire un CD.
Après les vacances de mars 2006, les répéti¬ tempos si différents puisque l’on passe du « bolé¬
tions reprennent durant cinq jours. La semai¬ ro au « gospel » puis au rythme « latino ».
Les bénéfices serviront à équiper notre salle
ne suivante, l’Église Protestante Màôhi ouvre
gentiment son studio d’enregistrement aux informatique de trois ordinateurs supplémen¬
150 chanteurs sélectionnés. Nos jeunes cho¬ taires. Ce grand projet n’aurait jamais pu
ristes, impressionnés par les micros et autres exister sans l’aide précieuse de notre directri¬
équipements, chantent avec beaucoup de ce madame Inès DUBOIS, des non-ensei¬
plaisir et de professionnalisme ! Notre CD sera gnants qui nous ont soutenus, encouragés et
»
vendu à l’école VIENOT même, au prix de 1000
collaborés à leur manière !
frs. Il comportera quatre morceaux inédits aux
Alors parents, amis et mélomanes, n ^hésitez plus ! Achetez notre CD et venez partager
notre BONHEUR de chanter la VIE,
VAMITIÉ et VAMOUR ! D^avance, merci à tous !
^
TEMAURI Weena
(Enseignante en CP
28
Veà Powtetani n°56/Mars 2006
à Pécole Charles VIENOT)
Qmtdksfermmsprennenthpcovle
En juin 2005 Gwendoline Malogne-Fer a soutenu une thèse de
sociologie effectuée sous la direction de Danièle Hervieu-Léger
à l’Ecole des Hautes Etudes en sciences sociales (Paris) qui
s’inscrit dans le prolongement d’un mémoire de DEA (diplôme
d’études approfondies) réalisé en collaboration avec Yannick
Fer qui avait pour sujet les tuâro’i, réunions de discussions
autour de l’interprétation de versets de la Bible à Rapa.
Cette thèse intitulée «
1980 et l’accession des femmes
^^Quand les femmes pren¬
nent la parole “ : démocratisation institutionnel¬
le et professionnalisation des ministères au sein de
l’église évangélique de Polynésie française » a
pour fil conducteur la transformation de l’institution
des années
ecclésiale et des modes d’exercice des différents
crée des tensions entre une tendance autonomiste
ministères en lien avec la transformation des rela¬
(les femmes entre elles) et une tendance intégration-
tions entre les hommes et les femmes en Polynésie
niste (les
française. L’institutionnalisation des activités des
femmes initiée par les épouses de pasteurs au début
retrouvent au niveau de l’institution ecclésiale et du
au
ministère
pastoral en 1995 illustrent deux dyna¬
miques - parfois concurrentes - de participation
accrue des femmes au sein de l’église évangélique
de Polynésie française. Cette double dynamique
femmes
au
côté des hommes) qui se
couple pastoral ou diaconal.
La méthode repose avant tout sur des entre¬
tiens effectués entre octobre 2000 et août
2002 auprès de personnes impliquées à des
degrés divers dans l’église protestante (pas¬
teurs, épouses de pasteurs, diacres, évangé¬
listes, membres d’église) - qui sont ici vive¬
ment remereiées pour leur étroite collabora¬
tion
auxquels il convient d’ajouter la par¬
ticipation aux différentes activités (cultes,
rencontres des femmes, tuâro’i, organisa¬
tion de collectes pour l’église, commémora¬
tion de l’arrivée de l’Evangile) et la littéra¬
ture missionnaire (correspondances et écrits
-
de John Davies et de William Ellis notam¬
ment).
La
première partie, historique, analyse le
rôle des femmes dans l’histoire de l’évangé¬
lisation de la Polynésie, le « couple pastoral
»
contemporain et l’institutionnalisation
progressive des activités des femmes en
paroisse. Cette première partie revient sur les
raisons originelles de l’obligation de mariage,
pour les missionnaires anglais de la London
Missionary Society mais aussi pour les
Polynésiens qui souhaitent se convertir, deve-
nir membres
d’église ou ‘etâretia et prendre
responsabilités dans la paroisse. Il s’agit
en fait, en obligeant les missionnaires anglais
à se marier avant le départ pour Tahiti, d’in¬
terdire
le
mariage
entre
Anglais
et
Tahitiennes. Le mariage apparaît comme un
outil indispensable de l’œuvre d’évangélisa¬
tion des missionnaires et pour les Polynésiens,
la preuve d’une conversion réussie qui va de
pair avec la stabilité des relations conjugales.
des
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
d 29
Les épouses ne sont pas consacrées
ni rémunérées par l’église...
À travers la littérature missionnaire émerge la figure-type de la femme du missionnaire tout à la fois pieu¬
se, dévouée, discrète et efficace. Les descriptions de ces femmes laissent apparaître non
le portrait singu¬
lier de ces épouses mais le modèle idéalisé de ce que doit être une bonne chrétienne. Les épouses de mis¬
sionnaires s’investissent essentiellement dans les domaines suivants
apprentissage de la couture et des
chants, instruction des jeunes filles et femmes membres d’église, visite des malades ou des inconvertis et
parfois soin aux malades et aux enfants. Le missionnaire William Ellis mentionne dès 1820 - c’est-à-dire
dès les premiers temps de la mission - à Huahine une réunion de femmes, ancêtre des tuâro’i tuahine.
L’autonomie de
l’église en 1963 - vis-à-vis de la
société des missions évangéliques de Paris- s’ac¬
compagne du maintien de l’obligation de mariage
pour les futurs pasteurs et de l’organisation d’activi¬
tés
exclusivement réservées
aux
femmes de la
paroisse. Le couple pastoral (de même que le couple
diaconal au niveau de chaque ‘âmuira’a) est
l’unique modèle capable de faire fonctionner de
façon optimale la paroisse, l’épouse du pasteur s’oc¬
cupant des femmes de la paroisse quand le pasteur
s’occupe de toute la paroisse. Les épouses ne sont
pas consacrées ni rémunérées par l’église, elles exer¬
cent néanmoins un ministère dérivé qui n’est pas
attaché à leur statut ecclésiastique -elles sont simples
laïques- mais à leur situation conjugale. La cérémo¬
nie de consécration pastorale signifie que si le pas¬
teur est consacré, son épouse, qui a généralement
participé à toutes les étapes de la vocation et de la
formation du conjoint, et bien qu’associée à la céré¬
monie, n’est pas consacrée. Au cours des années
1980, les épouses de pasteurs ont consolidé leur
ministère dérivé en ayant accès aux mêmes cours à
l’école pastorale que leurs maris (1977), en étant
autorisées à assister aux réunions pastorales et en
exerçant pour certaines d’entre-elles des activités
rémunérées par l’église (directrice de foyer des
jeunes filles de Paofai, institutrices, professeures ou
bibliothécaire dans les écoles protestantes).
Parallèlement l’institutionnalisation en paroisse des
:
activités des femmes a renforcé la place des épouses
de pasteurs et des épouses de diacres, le plus souvent
à la tête du comité des femmes
qui dans chaque
paroisse est chargé d’organiser le rassemblement
annuel des femmes de l’église et le dimanche des
femmes tous les troisièmes dimanches. La création
du comité des femmes en 1977, d’abord au niveau de
la direction de
l’église puis progressivement dans
chaque paroisse, avait initialement pour objectif de
former les femmes, le plus souvent des épouses de
pasteurs, chargées de représenter les femmes de
l’église lors des rencontres œcuméniques à l’étran¬
ger. Le comité des femmes a par la suite été chargé
de centraliser les demandes et attentes des femmes à
l’égard de leur église. Le rassemblement des femmes
qui réunissait quelques centaines de personnes au
début des années 1980 s’est progressivement imposé
comme un événement exceptionnel réunissant des
milliers de femmes protestantes de la Polynésie fran¬
çais mais aussi de Nouvelle-Calédonie et des îles
Cook. Enfin la mise en place d’un dimanche des
femmes à la fin des années 1980 a été l’occasion de
donner la prédication à des femmes de la paroisse.
L’institutionnalisation des activités des femmes s’est
accompagnée d’un processus de démocratisation de
la parole : il n’est pas besoin d’être diacre, pasteur
ou épouse pour prendre la prédication lors
du
dimanche des femmes, ce qui contribue à réinterro¬
ger la pertinence de la frontière entre clercs et laïcs.
La seconde partie de la thèse étudie les parcours des femmes pasteures et diacres et les répercussions
attendues en termes de dynamique de couple. En 1995, l’église évangélique autorise les femmes à deve¬
nir pasteures. Cette décision synodale a été prise suite à la demande répétée de plusieurs épouses de pasteurs
fortement impliquées dans le mouvement œcuménique et tout particulièrement le Conseil œcuménique des
églises au niveau mondial et la Pacific Conférence of Churches au niveau régional qui travaillent au rap¬
prochement entre les églises et les différentes religions chrétiennes, mais qui sont aussi particulièrement effi¬
caces en matière de promotion des droits des femmes.
30
Veà Porotetani n°56 /Mars 2006
«
rien dans la Bible n’interdit aux femmes
de devenir pasteures ».
La question du pastorat des femmes a été posée une première fois en 1981 à
propos d’un
particulier, une épouse de pasteur qui avait obtenu le même diplôme en théologie que
son mari au Pacific Theological College à
Fidji mais n’avait pas été consacrée parce que
cette décision aurait mis à mal le fonctionnement traditionnel de la
paroisse qui veut que le
pasteur soit aidé de son épouse. La question est à nouveau posée en 1995, le synode décide
cette fois d’autoriser le pastorat des femmes au motif
que « rien dans la Bible n’interdit aux
cas
femmes de devenir pasteures ».
L’accession des femmes au ministère pastoral et
diaconal interroge directement ces femmes sur la
difficile construction d’une identité féminine
qui
s’analyse à travers les vêtements, le maquillage,
l’implication dans les activités des femmes de la
paroisse - qui puisse aller de pair avec l’exercice
d’un ministère pastoral et diaconal. L’analyse com¬
parée des parcours de femmes diacres et pasteures
souligne des stratégies différentes selon l’âge, les
fonctions occupées et la personnalité de chacune et
met à jour des hésitations entre la revendication de
-
rester soi-même et un certain conformisme. Dans la
grande majorité des cas, les femmes qui deviennent
diacres étaient déjà fortement impliquées dans les
différents comités de la paroisse notamment celui
de l’école du dimanche. Lorsqu’elles deviennent
diacres, ces femmes cessent le plus souvent de s’im¬
pliquer dans le comité des femmes de la paroisse,
traduisant par là l’impossibilité à siéger à la fois au
conseil de diacres et au sein du comité des femmes
de la paroisse et les rivalités entre celles qui ont un
ministère à part entière (diacres) et celles qui ont un
ministère dérivé (épouses de diacres). L’accession
des femmes à des ministères qui étaient jusque-là
exclusivement détenus par des
hommes interroge
également ces derniers sur ce qu’il y avait de
«
masculin
»
dans l’exercice de leur ministère.
Associée au maintien de l’obligation du mariage,
elle annonce une redéfinition des formes d’autorité
au sein du couple pastoral ou diaconal et de la place
comme
pasteurs-aumôniers des hôpitaux et des
écoles qui correspondent à des tâches traditionnelle¬
ment dévolues aux femmes), la séparation entre vies
privée et professionnelle, enfin, l’interdiction
d’exercer des mandats politiques décidée en 1996 et
appliquée pour la première fois en 2001. L’accès des
femmes au pastorat s’accompagne d’une priorité
accordée à la formation des pasteurs et d’une modi¬
fication des critères d’entrée à l’école pastorale de
Hermon. Les trajectoires des élèves pasteurs sont
différentes selon le sexe : les jeunes filles entrent à
l’école pastorale le plus souvent célibataires et
bachelières alors que les hommes sont mariés, nonbacheliers mais envoyés par leur paroisse d’origine.
La féminisation du corps pastoral est ainsi parfois
associée à un risque d’intellectualisation des minis¬
tères pastoraux. La féminisation des corps pastoral
et diaconal s’accompagne d’une transformation des
modes d’exercice et de légitimation des ministères
ecclésiastiques qui entre en tension avec l’orienta¬
tion théologique officielle de l’église. Alors que la
professionnalisation du pastorat privilégie la forma¬
tion théologique et annonce une déterritorialisation
des appartenances religieuses, les récents travaux de
la commission d’animation théologique prônent au
contraire le retour à la terre (te fenua) et à la langue
tahitienne (reo mâ’ohi) comme unique chemin d’ac¬
cès à l’authenticité protestante polynésienne. Si
donc les femmes ont eu dès les premiers temps de la
mission accès au savoir biblique et à la transmission
paroisse de celui qui n’est que mari de femme
pasteure ou diacre.
de ce savoir, en devenant notamment monitrices de
La troisième partie étudie en quoi la féminisation
quasi exclusivement d’hommes- révèle
les
femmes n’ont pas encore pleinement accès à la
création de nouveaux savoirs théologiques.
en
du corps pastoral s’inscrit dans un processus de
professionnalisation.
Cette dynamique de professionnalisation des minis¬
tères s’analyse à travers quatre axes : l’élévation du
niveau de formation académique, la création de
ministères spécialisés (c’est-à-dire non-paroissiaux
l’école du dimanche, le fonctionnement de cette
commission d’animation théologique - corpposée
Gwendoline Malogne-Fer
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
31
Tâuàparauraa i nià i te taiôraa
i roto i te èvaneria a loane 2,13-25
loane 2,19 :« Ua parau ata ra leta ia ràtou, nà ô ata ra, a vâvâhi na
i teie nei hiero, euaruî toru anaè, ua tiàfaahou ia ia ù. »
faanahoraa ôhipa no te oraraa faaroo o te
E piti tau tuhaa rarahi i roto i teie taiôraa :
To letu tïahiraa i te feiâ hoo moni & hoo ânima-
mau
ra i
râpae i te hiero (2,13-22) :
I te ôroà o te Pâta, ua paîùma letu i lerutarëma, i
la tae mai letu, e na roto ia na, e tupu hope roa ai
ôroà rahi matahiti no te haamanaô-
tâtai tahi e faataa nei no te haamoriraa i te Atua.
i to te Atua iritiraa i to na nünaa i râpae i
I nià i te tahi mea tahito ta te taata i mâtau, ua
roto i teie «
raa
»
âti-Iuta.
te tahi faaâpiraa i nià i te püpùraa tùtia ta te taata
te titiraa.
âfai mai te Tamaiti a te Atua i te tahi mea âpi. I
I ô nei atoà râ to na haamataraa i ta na ôhipa. Mai
roto i teie faaâpiraa, ua hinaaro letu e haamanaô
te mau tere atoà o letu i lerutarëma, te vàhi mata-
tomo, o te hiero ia, te pü no te
i te taata i te tahi parau i faahitihia e Itaia : te
fare o te Atua, « o te fare pureraa no te taata
âti-Iuta, i te pae no to na oraraa
atoà
mua roa tâ na e
oraraa o te nünaa
turu-utaa, tapi-hooraa-taoà, poritita e e oraraa
faaroo. Ua tomo o ia i roto i te hiero, eere no te
«
haapii » e no te « faaîte » i te Parau a te
Atua, no te « tîahi » rà i te feiâ hoo moni & feiâ
s.
»
(Itaia 65,7), tei taa-ê i te parau i faahitihia
e leremia : «
Ua riro ànei teie fare tei mairihia i
to ù nei iôa ei ana êià na ôutou na »
(leremia
7,11). I ô nei, te hinaaro letu e haamanaô i te feiâ
hoo moni & feiâ hoo ânimara, i te taa-ê-raa e vai
ra i
te « taura » no te tiahi ia râtou i râpae. I ô nei,
rotopü i te fare o te Atua e te fare tapihooraa
taoà. I to letu faahitiraa i te parau o « to na
no te taata tei tîahihia i râpae, o te
Metua », te hinaaro nei o ia e faaite i te taata i te
parau râ no te ânimara e te moni. Te auraa, aita
te riri o letu i haamauhia i nià i te taata, tei nià rà
i te mau ràveà e te mau faanahoraa ta to râtou
tàpura ôhipa i hôroàhia e te Metua i te Tamaiti, e
to na faturaa i teie vàhi. Mai te peu e, ua haere
mai te Tamaiti e heheu i te parau o te Metua, te
mau manaô i
ani mai ra te reira i te taata i te tahi « tüàtiraa
hoo ânimara i râpae i te hiero. Ua faaôhipa o ia i
eere te parau
faaôhipa, no te faariroraa i te fare o
te Atua ei vàhi tapihooraa taoà. E te ràveà i faaôhipahia e letu no te tiahi i teie mau faanahoraa i
râpae i te hiero, o te mau ràveà atoà ia i faaôhipahia e te mau perofeta no te tiahi i te manaô iino
atoà i râpae i te ôpù o te taata, te mau manaô e
i te Atua, eere rà na roto i te «
»
püpùraa taoà -
offrandes »,eaoreia, te« püpùraa tùtia - sacri¬
fices ». Ua faaara ê na te mau perofeta i te hahiraa o te reira huru faanahoraa. I ô
nei, aita letu i
haere mai e faaâpî i terà faanahoraa tahito, ua
haafifi ra i ta te taata huru haamoriraa i to na
haere mai rà o ia e « faaôre roa
Atua. E hou aè letu e hôroà ai i te tahi tâtararaa i
mau ia no te tiahiraahia te feiâ hoo taoà i
nià i te ôhipa tà na i rave, te haapâpù noa mai ra
te hiero, âreà i te ôroà tàatiraa i Tana, ua faaî noa
hiero teie e hinaarohia ra e tàmà, o te parau rà no te « moà » o teie
letu i te tahi ârea, no te pàhono i te tahi «
te reira, eere te parau no te
vàhi. Eita teie vàhi e tano ia faarirohia ei vàhi
».
O te auraa
râpae i
ère »,
tupu hope roa ai te ôaôa i roto i te ôroà. I ô nei,
0 letu iho teie e faatupu nei i te tahi ârea, e tei ia
e
tapihooraa taoà. la ravehia te reira i roto i « te
âua 0 te mau êtene
le parvis des païens »,
na atoà te ràveà no te faaî i te reira. I ô
eiaha râ i teie vàhi nohoraa no te hanahana o te
te haamanaô i te tahi mau parau i faahitihia e te
Taramo 69,22 e tel ite-atoà-hia i roto i te loane
-
Atua. E teie parau no te faaôhiparaahia teie mau
nei, te faa-
hoi nei letu i te paraparauraa i ta na mau pipi, no
ânimara (puaatoro, mâmoe, ûûàiraô) i roto i te
19,20, i te huru hâmani-Ino-raa e ravehia i nià i
hiero, të haamanaô noa mai ra te reira i te tute o
te hiero (l’impôt du Temple), no te haamaitaî i te
te taata e faaite ra i te parau mau, e tei faahaùti i
32
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
te tahi faanahoraa tei màtauhia e te taata.
Te Ite e te Tiàturiraa
O te ôhipa mau ia i tupu i rotopü ia letu e te mau
metia « ei hiero no te Atua
arataï o te hiero (te mau tahuà rarahi e te mau
hiero
pàpaî parau), e tei ôpua e faanaho i te tahi herepata no te haapohe ia letu (Ruta èv. 19,47).
te taata faataaraa i to na tino ei vâhi nohoraa no
no
te Vârua
», e to râtou tino «ei
Moà» (1 Torinetia 3,16 &
6,19). I ô nei, te haamanaô noa mai te reira i to
te Atua.
I mûri roa mai, ua ui teie mau arataï faaroo ia
No loane, ua riro o letu, mai te tahi hiero âpi,
letu, i tei hea mana tô na raveraa i teie mau
mai te tahi vâhi i reira te taata e fârerei ai i te
ôhipa (Ruta èv. 20,2). Âreà i ô nei, o te mau âti-
Atua, e e ïte ai hoï i to na hanahana. Te vai atoà
luta iho tei haere mai e fàrerei ia letu no te titau
ra teie manaô
i te tahi «
tàpaô » ei faaïteraa i to na mana ta te
hia, mai te peu e, eita te pohe e te tiàfaahouraa
raî i hôroà ia na (Mâtaiô 12,28), e te haapâpüraa
e, e veà-tono mau o ia na te Atua (Mâreto 8,11).
(egeirô) o letu e tupu. No loane, te « tàpaô » o
tê tano roa ia hôroàhia i teie uï, tei roto ia i te
Te pàhonoraa ta letu i hôroà ia râtou, ua riro ia
raa o letu. E i te
mai te tahi parau tei ômua i te tahi tamaî rahi
noa to
i te 1,14. Eita teie parau e faufaa-
parau àro (parau moè) no te pohe e te tiàfaahou¬
(déclaration de guerre) : « A vâvâhi na i teie
nei hiero, e ua ruï toru anaè, ua tiàfaahou ia ia ù
»
(loane 2,19). I roto i te mau èvaneria, ua tohu
na letu i te parau no te vàvâhiraahia te hiero, aita
râ o ia i faahiti i te parau no to na faatià-faahouraa-hia (Màtaio 24,2ss). Ua âfai atoà mai na hoï
te tahi mau ïte haavare i te tahi mau parau i mua
i te
Tùnëteri, i te parauraa e : « Ua
parau o ia e, e tià ia ù ia vâvâhi i te hiero o te
Atua, e te faatià-faahou-raa ia na i nâ mahana e
3 » (Mâtaio 26,61 ), âreà o Mâreto ra, te pâpaï ra
ia e : « i roto i nâ mahana e 3, e faatià faahou
vau i te tahi (hiero) tei ôre i hâmanihia e te rima
taata » (Mâreto 14,58). Âreà o loane, ua rave
mai ia i teie mau parau e ua faariro i te reira ei
papa no ta na faaïteraa faaroo.
aro o
«
tupuraa o teie mau parau, i reira
te mau pipi «
haamanaôraa » e to râtou
tiàturiraa i te Parau a te Atua e i te mau parau
atoà ta letu i faatià nô na
raa a
».
I mua i te mau uiui-
te taata e ta te mau pipi, na te faaroo i te
Eatu tei tiàfaahou e ïriti i te màramarama i te
Parau a te Atua, tei riro « ei vâhi e ei tau haa¬
manaôraa
»
i te rahi no te here e te aroha o te
Atua i te taata e te rahuraa.
te
Ei mau tàpaô no te haafànau i te tiàturiraa (2,23-
25)
:
I roto i teie tuhaa hopeà, te haapii noa mai ra te
reira i te hum râveà, na roto i te mau tàpaô, tei
faaôhipahia e letu, no te haafànau i te tiàturiraa
i roto i te taata. Aita teie mau tàpaô i ravehia e
letu i haafifi noa aè i te mau faanahoraa o te
ôroà Pàta. Aita o loane e haapàpü ra i te mau
tàpaô i ravehia e letu, eita rà e ôre, e mau faaoE vàhi ê roa ta te parau a letu e faatoro ra, e vâhi
raraa
ê roa hoï ta te mata o te mau taata âti-Iuta e hiô
te 6,2. Te manaô faufaa râ ta tâtou e tàpeà mai,
ra, ia au i terâ manaô e : «
o teie ia nâ taô no «
E maha àhuru e ono
maï, mai tei ïtehia i roto i te loane 4,54 e
te ïte & te tiàturiraa », tei
tiàhapa o te matahiti i te faatiàraa i teie nei
riro ei papa no te faaïteraa faaroo a loane. Te
hiero; e tià faahou ânei ia ia ôe i te ruï toru »
(loane 2,20). Te titauraa a loane i ô nei, ia «ïmi»
tupu-hope-raa o te reira parau, tei nià ia i te
tuhaa rahi a te taata i mua i te mau tàpaô ta letu
te taata i te auraa o te
e
tuu nei i mua i to na mata. Te râveà hoê roa e
i mûri mai i te
manaô o letu, o tâ na i pàhono i te ïrava 21 : «o
to na tino tâ na e parau ra». Mai te ïrava 19 mai,
rima o te Atua,
e rave rahi taime to loane faahitiraa i te parau o
tei ravehia e te Tamaiti, e o të faatupu i te tahi
te hiero, mâ te mono
tauiraa i roto i te oraraa o te taata.
naos
»
parau
i te parau no te « nao -
i te parau o te «
hiero - hieron ».
I te tau o Pauro, ua faariro o ia i te mau maru-
tomo ai te taata i roto i teie hiero tei taraihia i te
o^ tiàturiraa ia i te mau tàpaô
^
Julien lotua MAHAA
Veà Porotetani n°56 / Mars 2006
33
CUISINE
H
POISSON SAUCE AURORE
Ingrédients :
6 filets de poisson; 20 cl d’huile; 50g de beurre + 1 cuillère à café de
beurre; 50g de farine, 1/2 litre de lait, du sel, du poivre et du persil.
Technique de préparation :
-
-
-
-
Préparer les ingrédients et le matériel
Saler et poivrer les filets de poissons
rv
Chauffer l’huile et la cuillère à café de beurre
Frire les filets de poisson.
Pour la sauce Béchamel :
-
-
-
-
Faire fondre les 50g de beurre dans une casserole
Ajouter la farine et bien mélanger
Verser le lait tout en remuant jusqu’à ce que la sauce devienne épaisse
Saler et poivrer.
Pour terminer :
-
^
*
Dresser les filets de poisson frits dans le plat de service, napper de sauce et garnir
m*-
de persil.
Bon appétit !
Annie BENNETT - LEMAIRE
34
Veà Porotetani n°56/Mars 2006
Fare pure no Faanui i Popora
Temple de Faanui à Bora-Bora
jsiêSÎ
y V'r
Mai te àiri e hiaai
®î#iiiSiliÉï8i'
Mai te àiri e hiaai
I te pape tahe ra
Oia atoà taù vâma
.......
^.
la ôe e te Atua
Te poihà nei taù vàma
la ôe e taù Atua
Afea rà vau e tae atu ai
I mua i to aro na
Comme une biche se penche
sur des cours
d’eau,
ainsi mon âme penche
vers
toi, mon Dieu.
J’ai soif de Dieu,
du Dieu vivant :
Quand pourrai-je entrer
et paraître face à Dieu ?
Himene a te faaineineraa tamau i te tuhaa 1
Taramo 42
Fait partie de Vea Porotetani 2006