EPM_Vea Porotetani_200520061201.pdf
- Texte
-
Porotetani
Poroî
a
te
peretiteni
Te Noera Amui i
o te
Papenoo / iVëi
Te faahanabanaj^e i te mahai
Le lycée technique Tuteao a '
AaDMHTAHnffiNNE
Faatoro
Pipiria Maôhi
Bible
en
reo
maôhi-reo
farâni
tahitien
Pipiria
Bible
LITURIA
reo peretane
en
anglais
Rituria hunaraa mai
Liturgie mortuaire
LE CHEMIN
(Introduction
i
la Bible)
FAAROO
EVANELIA
Tatararaa taiôraa
Réflexion
pipiria
biblique
Puta
haapiiraa tapati
Recueil d’école de dimanche
PAPA
HAAMORI
Rituria Reo Maôhi
Liturgie
en
Reo Maôhi
Puta
haapiiraa tiàtono
Diacres
Recueil pour
Enfants de l'école du dinnanche
Enfants de l'école du dimanche
Enfants de l'école du dimanche
mmikmi
mis mmw.
wnnmmi
La
culpabilité
Vivre dans
un
foyer brisé
Les
parents et moi
L'alcool, les
drogues
Le suicide
La mort et moi
Puta
La
haapiiraa tapati
reo
Recueil d’école du dimanche
PRE-ADOS DE CINQUIEME
T
farani
en
PRE-ADOS DE QUATRIEME
Les envies
sexuelles
français
PRE-ADOS DE TROISIEME
Sommaire
r
Pofâtetani
4#
Agenda
sm
Édita
Actualités
MENSUEL DE L’ÉGLISE PROTESTANTE MÂÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Boîte postale 113 - 98713 Papeete, Tahiti. P.F.
Tél. (689) 46.06.23 - Fax. (689) 41.93.57
E-mail : eepf@mail.pf
Directeur de Publication
Taarii MARAEA
6
•
Voeux du Président del’EPM
7-8-
•
Tomoraa fare pure i Vaiaàu
9-10
•
Eaha te tuhaa a te ôrometua
11-12
#
Te tere i Fare
Rédactrice en Chef
Eva RAAPOTO
Secrétariat
Ben POHUE
-
,
Dossier
Te faaïteraa i te ôroà
Maquettiste
4
Ben POHUE
13/23
•
Comité de Rédaction
noera
Céline HOiÔRE, Taarii MARAEA,
William HAMBLIN, Jacques IHORAI,
Thierry TAPU, Marthe TEMATAHOTOA,
Jean TEURURAÏ, Eva RAAPOTO,
Turo RAAPOTO, Sylvia RICHAUD,
Daniel MARGUERON, Robert KOENIG,
Christian CHENE, Moetu VAAIE, Heiata LUCAS
et la collaboration de
Émile MALÉ
Geoffroy
i teie matahiti
Etàrétia
24/25
0 ParauPaôfaî
25/26
^ Heremona
27/28
0 Grâce divine et dignité humaine
29/30
^ Te ôroà o te reo mâôhi
31/32
0 Taratia4/4
Marie
Prix de l’abonnement
(1
k
-10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
an
Impression : Polypress
Tirage : 5000 ex.
—y
I
Crédit photos :
c=
Veà Porotetani
Faaànaànataefaa
33/36
BULLETIN DE
Nom
Adresse
Je
RÉABONNEMENT
Prénom
:
:
:
me
réabonne
renvoyer
au
Veà Porotetani pour
l’année 2006 (lan
-
10 numéros)
la somme de
Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
à : Veà Porotetani - BP. 113 Papeete 98713 TAHITI - Polynésie Française
je verse
Abonnements :
et
À
0 Santé / Loisirs
A G E N D A
Du 12
Maraea
janvier 2006, le président de l'EPM, Taaroanui a
rendra en Franee à Paris pour une réunion de la CEVAA.
au
se
Mai te 12
28
e
tae atu i te
28
no
EPM i te fenua farani i Pari
tenuare, e reva atu te
no
te
peretiteni
tahi putuputuraa a te
o te
tàatiraa
CEVAA.
Le 19
janvier 2006, départ pour Fidji à PTC de la famille Tupaia
Henry pour continuer leurs études.
atu te ûtuafare o te ôrometua
Manaèna mâ i PTC i Fiti no te tahi tau haapiiraa.
I te 19
no
tenuare
2006,
No ta tatou târena
atu
e
e reva
taiôraa pipiria
nei te Veà Porotetani
no
2006, te faahaehaa
te mea àita te
âvaè Tetepa
''Chroniques'', e Parareipomeno
fârii mai â teie manaô tatarahapa e ia maitai tatou
matahiti àpi 2006. ^
i hurihia. No reira, te
ia. A
i teie
AVIS A NOS LECTEURS
augmenté et le nombre de Veà par an est de dix. Nous gardons toujours le même format, ainsi vous
plus facilement dans vos pages et mbriques préférées. Je soUicite votre indulgence pour les retards occasionnés
en espérant que vous continuerez à soutenir le Veà Porotetani par vos abonnements, vos réactions et vos articles.
L’abonnement n’a pas
vous
retrouverez
Mon
souhait, que le Veà Porotetani demeure un outil d’Lnformation et de communication au sein de l’Eglise..
Le Président Taarii
a
Maraea
nia i te faito 10 Veà i te matahiti. No te faaàhie i ta tatou taiôraa, ua vai noa ihoà te
Te faahaehaa atu nei i mua i te taere o te mahiti-raa-mai ta tatou mau veà, e te
manaô nei au e, e vai noa terâ tuàtiraa to tatou na roto anei i te hooraa i ta tatou veà, to outou mau manaô e ta outou mau
parau ta outou e faatae mai no te faaî i ta tatou veà.
Temanadnaàraa,ianronoa te Veà Porotetani a mofbaa no te ha^tararami te mauparau irotai teEtaietia.
Aita te moni veà i taui, e ua faaea noa i
huru
4
o te
veà i nià i te faito matauhia
e
tatou.
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
traduction
:
Veà Porotetani
«K
POROÏ A TE PERETTIENIO TE ETÀRÈTIA
E bqa^no mâ e,
mto i te
te tae nei tatou i te bopeà o
teie matabiti 2005, e te ineme n& i te tomo i
matabiti âpî2006 e fatata mai nei. No ieiiét;ia baammtaibia e ia baamaumurubia
te Atua no ta na tiaî e ta na arataî ia tatou e tae wa mm i teie nei mab^.
i teie nei ao. No te
paari ânei o te tino, no te mai ânei, e aore ia no te tabi àti riàrià mai ta tatou i ora ibo
nei i teie tau mabana i maîri. I te mau ùtuafare i fârii na i teie mau parau peàpeà, terâ
mai te tapaà no te aroba, te faaitoito e te tâmabanabana.
Te baamanao atoà nei râ tatou i te
Te faatae nei
au
nà
mua roa
tabi pae o tatou i faaruè mai
i te tâpaô no te
aroha i te mau mero o te Etârëtia,
ôhipa ta ôutou i rave i te roaraa o teie matabiti 2005. Noa atu te tabi mau
to tatou oraraa, no te mau àrepurepuraa ânei i tupu na i nia i to tâtou fenua,
aita te reira i baaparuparu ia tâtou i mua i te mau titauraa i ütaubia ai tâtou e to tâtou Fatu, ia faaite i to na
binaaro i rotopù i te taata.
mâ te haamâuruuru ia ôutou no te
fifi i fârereibia
e
tatou i te pae no
Apooraa rahi âmui no teie matabiti,
na te faamo i te Metia e tautum i teie nünaa e e boioà ia na te om ». O te boê teie parau faufaa rabi i aratai mai i te
Etârëtia mai to na baamataraa mai e tae roa mai ia tâtou i teie mabana. Nâ te faaroo i te Metia e türama i to tâtou êà, na na
boï e tautura ia tâtou i roto i ta tâtou mau faaotiraa, i roto i ta tâtou mau ôbipa e rave i teie matabiti
Nâ te faaroo i te
Metia e tantum ia tâtou i te faatupuraa i te maitaï ia noaa i te taata te ora, e ia tupu te aroba e te bere i nià i to tâtou fenua.
Haamanao atoà rà tâtou e, te faamoi te Metia, nanae aratai i te taata faaroo irotoi teie nei ao.
Te nà ô
ra
te tahi
tuhaa
o
te
poroï
a te
«
Mai te Metia i bæte mai i te ao nei
no te faaora i tei moè, no te faatià faabou i tei topa, no te faatiàmâ i tei t^)eàbia, oia atoà tâtou, ua fitaubia ia no te rave i te
no
te mea te Fatu ibo tei na mua ia tâtou, tei faaïte mai i te êà, e na reira tâtou i te baene.
reira i te mau mabana atoà o to tâtou oraraa.
I te
mau
faatere
o
te fenua,
fenua mâ te ara mâite i te tupuraa o te parautià, tei riro ei àveià ara¬
parautià boi e faatupu ra, o te autaeaèraa ia, te autaeaèraa i rotopù i
te nünaa ia fânaô te tâàtoà i te mau maitai o teie fenua. No reira, ia parabi ia te nünaa i roto i te tura e te faatura ia na ibo, te faatura atoà boi i të tau mai i nià i to tâtou fenua. la vai atoà rà i roto ia tâtou, te faatura i
te rabu a te Atua, no te mea tei reira te boê faufaa ta te Atua i püpù mai ia tâtou. No reira, eita roa e tià ia
tâtou, ia baamoè i te ui no ananabi. la faaineine rà e ia faarabi atu à te tupuraa o te reira maitai ia fânaô ta
ia faaitoito ia râtou i te aratai i to tâtou
tai ia tâtou i teie matabiti 2006. E ta te
tâtou ui tamarii.
la tâtou
pâàtoà, ia riro ia teie matabiti âpï ei matabiti të boroà mai i te ôaôa e te bau no to tâtou mau ùtua¬
fare, te itoito i te aratairaa i ta tâtou mau tamarii, te paari i mua i te mau tamataraa o teie tauNfo reira, ia baamanaô ia tâtou i ta tâtou feià âpï të riro boi ananabi ei feià të patu e e faatià i teie fenua. la baamaitai mai te
Atua
o
te bau ia ôutou
atoà na i to
ôutou
mau
ùtuafare, mau fëtii e hope roa.
IA ORA NA I TE MATAHl'Tl
ÂPÎ 2006
^
Taaroanui
Veà Porotetani n°53-54 / Déc
a
Maraea
2005. Janv 2006
5
Voeux
Président
du
de
^l’Eglise Protestante Mâôhiy
fin de Vannée 2005, permettez-moi, au
nom du Conseil supérieur de l’Eglise protestante Mâôhi,
d’adresser les meilleurs voeux de paix, de solidarité et de
justice aux habitants de notre beau pays.
Nous arrivons à la
Aux membres de
l’Eglise,
je voudrais leur exprimer mes remerciements pour leur soutien quotidien
et leur participation active dans les actions menées au travers des diffé¬
rents comités qui animent la vie de l’Eglise dans chaque localité.
Dans
sa
déclaration de cette année 2005,
le Conseil supérieur a voulu
rappeler l’importance de la foi en Jésus-Christ, le Fils unique de Dieu,
Seigneur et sauveur des hommes. Elle est source de vie pour celui et celle
qui croient en lui. Elle nous libère des peurs qui nous emprisonnent. Elle
nous conduit sur les sentiers de l’amour fraternel et du service d’autrui et
nous fait découvrir les joies de la responsabilité chrétienne face aux défis
de notre temps. Témoigner Jésus-Christ dans notre monde d’aujourd’hui
doit être notre joie. Inévitablement, il nous conduit hors de nos murs, hors
de nos certitudes. C’est à ce prix que nous pourrons rencontrer l’autre
dans sa différence et être son prochain.
Aux
responsables de notre pays,
je leur souhaite de conduire le pays en ayant une préoccupation
particulière pour la justice et la solidarité entre les Polynésiens.
Aux familles
durant cette année, été frappées par le deuil et qui
épreuves difficiles, je leur adresse mes vœux
d’encouragement et d’espérance en la vie qui continue.
qui ont,
ont
rencontré des
Que le Seigneur leur accorde courage et réconfort.
A tous
et
une
Bonne année 2006
qu^elle soit source de joie et de paix. ^
Taaroanui
6
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
a
Maraea
“Te vai nei
Na te tond
o
te ua i
...
i Vaiàrami”
fârii i te manibini i te tapati 29 no novema
i Raiatea i roto i
paroita Vaiaàu. Na te tuo o te tamani "haere mai i te tare" i faahoî mai i te
mahana no te tamahanabana i te fenua e te âàu o te feia tei tahvm mai no teie
àbipa dada mau. Ua tapapa mai to te fenua, te mau fenua tapin, to te faatereraa
o te Etaretia Porotetani Mâdhi, te mau tià o te dire e tae noa atu i te mau hoa, te
mau fetii. Noa atu râ te rabi o te taata, ua 6 te tàatoàraa i roto i te fare
te
"Te vai nei
Teie te tahi
mau
manaô
no
roto mai
...
i Vaiàrami".
i te metua tâne i horoà i te vauvau i tià ai i te te
paroi¬
patu i tâ na fare haamoriraa, te tamuta, e te ôrometua hoi e haapaô nei i te paroita
Vaiaàu. Te reira, no te tatara ia ia tatou te mau ôhipa i orahia mai e ràtou i tae roa ai te manaô
ta e
e
patu i te tahi fare
Teie te manaô
o
haamoriraa no te paroita.
"papa Rui," Tehuiotoà tàne.
I roto i te matahiti matamua a tupu
teie fifi i roto i te
noa na
mai ai
paroita Vaiaàu, ua noho
màtou hoê matahiti àita e pureraa.
Mana mai nei i te reira matahiti te tavana
ai te manaô
ôire, i reira màtou e rave ai
o
Albert Chevalier tâne, i tupu
e
ani i te fare
i te pureraa no
maoro
mea
te haamori i te Atua. E tau
i reira, eere i te
to màtou oraraa
ôhie. Ua vai atoà te umeumeraa e te
tahi pae e ora ra
i pihaîho ia Philippe
Tupu, te teiaha o te mau parau, ua faaitoito rà i te faaôromai. Te parau noa ta ù i
tapeà i roto i to ù âàu no te faaôromai ia au
i te faatiàraa a Mataio i te pene 5 " e ao to
tei faaôromai".
mai nei te tavana ôire e ua hinaaro te ôire i te fare o te nunaa, e ua farii màtou
vaiiho. Hoi mai ai màtou i roto i te tahi àpapàpa i pihaiho noa i to maua fare. Ua horoà
Mai reira, taui
e
maua
ei fare haamoriraa i te Atua, ei oraraa
No reira, tupu
mau
tamarii
e
âmui i roto i na matahiti i orahia mai e màtou.
mai nei te manaô e horoà te tahi màa vàhi iti o teie fenua to maua. Ua ani i te
ua fàrii. Teie ia vahi iti ta maua i horoà no te faatià i te tahi fare iti ei oraraa
paroita iti no Vaiaàu nei. Nehenehe rà e parau, i roto i teie ôpuaraa ta màtou,
ua itoito maitai te ôrometua Maehaa e te àpooraa tiàtono i te turu e tae roa i te matahiti i haa-
no
màtou teie
mata
ai màtou i te patu, e ua tae
i teie mahana, te tomohia nei te fare.
Te parau no
teie fare
ai teie fifi, e
hoi màtou i roto i te
teie tahua, ia tae noa atu i te mahana e àfaro
oraraa âmui, e faarirohia teie fare ei oraraa no
e te parau no
•••/•••
te ôrometua.
Veà Porotetani n°53-54 7 Déc
2005. Janv 2006
1
Eaha te manaô i tae ai e rave i te iôa Vaiàrami no te fare pure.
/
iôa i roto i te pipiria, àita hoî i ora i nià i terà fenua, e àita
atoà màtou i taa nafea i te parau no râtou. la au i te mau hiôraa, mau tauàraa parau, e rave noa
i te iôa fenua e tuu i nià i te fare. Ua na reira noa te àpooraa tiàtono i te feruri e ua tae te manaô
iMai
te mea
âmui
paî
e, e rave
e rave noa
i te
mau
i te iôa fenua.
Poroî i teie
paroita iti, faaitoito i te faaôro-
mai teie vàhi iti to tatou ta te Atua i horo ei
vauvau no
ôhipa
tatou. Faaitoito
au
i ta Mataio faaîteraa "e
faaôromaï". No reira, ta ù ia e
taeaè ôrometua, a
turu
mai teie
Teie te manaô
i te
i tatou
no
o te
tô
e
a
ao
poroi nei
faaitoito
vai
to tei
noa
na
e a tau-
nei â i roto
na oraraa.
tamuta
mahana maa no te mea i roto i te hepetoma e haere te
ôhipa. I roto i ta màtou ôhipa, aita màtou i tipee i te taata rapae.
rave maru noa
taata e rave
hiô mai,
paroita iti
i te manaônaôraa
Ua
amo
i te faaroo. Faaitoito i te faaô-
na roto
romai ia
i te
matou, pauroa te
rà, te taata tamau uira ia. E tià roa atoà i te
Rui hoî e tà na tamaiti. Na ràtou i raraa i te
ôfe no te faauta i nià, e mea nehenehe roa i te otiraa mai. Ua taîtaî mai te ôrometua i te tahi
mau taureàreà no te paroita Fetuna no te tauturu ia màtou i te "crépi" i te fare. Te mau taata
tapiri "carreaux", no roto noa ihoà ia màtou, ua rave âmui noa màtou e ua tae i te hopeà. la
mai i rapae, mea tauturu mai
haamauruuru i te ôrometua no tô na itoito, o papa
Ta màtou
noa
i
rave
âmui anaè
mai, te vahiné e te tamarii.
Hoê matahiti teie fare i te hamani-raa-hia, àhiri
te mahana e oti ôiôi ihoà ia.
Mauruuru i te mau tino atoà tei toro mai i to ràtou rima no te patu i teie fare, eita e tià e faaîte i te iôa, mea rahi roa ràtou. la haamaitaî mai te Atua ia ràtou pauroa.
e mea rave pauroa
.../...
8
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
Eaha te tuhaa
a
te ôrometua
nei, ua haamata è hia na te tauà parau e patu i te tahi
tare, tei roto noa râ i te îmiraa i te vauvau. E piti vauvau i horoàhia mai
i te reira mau taime, teie râ tei tapeàhia mai, eere ia no te mea e mea faufaa dre te tahi. I te mea e, àita to matou e vahi dhiparaa, e tahua, e tare,
mea faufaa ihoâ ia e îmi i te reira vâhi na mua. Eaha ta ù tuhaa.
la ù i tae mai i ô
Eere i te tuhaa rabi, te rauti noa raa
ia râtou e haere na nià i te eà e tupu ai te reta
tauà parau na mua eaha te
tano e hamani, no te mea atoà,
Tamata màtou
e
te haamataraa
ôpuaraa.
mai màtou. No te mea hou te
paturaahia teie fare, ua ani au i te paroita ia
te horoà-raa-hia mai teie vauvau, eere i te
haapae i te màa hoê taime, ua vaiiho màtou i
ta màtou mau ôhipa atoà, Ui-Api, Haapiiraa
mea rahi roa, te auraa, e hamani ia i te fare e
au e e ora teie paroita, eiaha ô na ia hamani i
Tapati, e rave i terà haapaeraa no te ani i te
tauturu. I mua i te reira manaô tei tuuhia atu
te tahi fare è atu. No reira, te ôpua-raa-hia
teie fare, e ravehia te mau ôhipa atoà i roto, e i mua i te àpooraa tiàtono e te paroita, ua
purehia i roto, e haamorihia i roto, e tamàa i manaô ràtou e, i mûri i te reira haapaeraa, e
roto, e taôto i roto, e te tahi atu mau ôhipa e haere màtou e ani i te tauturu i te taata e àore
ra mai tei mataro noa hia e haere e ani i te
ravehia no te ôhipa faaroo.
hohoà fare
e
Faanaho mai nei màtou i te fenua ia
ho,
ua
nahona-
tiai màtou hoê matahiti ia naho te
fenua. la naho mai te reira, i reira
te ôhipa no te paturaa i te haamataraa. E tià rà
ia parauhia, eere o vau noa tei rave i te ôhipa,
taaê i te paroita, te vai atoà ra rà te Atua tei
rave i te ôhipa. E te reira, ua ite maitaîhia mai
parau o te
tauturu
anei
e
rà i te
i te
àore
mau
ra
faatere
o
te fenua, to te
ôire
i te faatere hau o te fenua. I roto
haapaeraa, ua tamata vau i te tauturu ia
ràtou i te ite f aahou raa
tei hea rà te tauturu e
noaà ai i te taata maoti ra, a tahi roa e
te Atua ra, e te
piti
e
fariu i
fariu i te fenua ra. E na
reira mai te tauturu i te haere mai.
mai i teie ôhipa, eere te feia paari anaè
tei haere mai e rave i te ôhipa, eere atoà te taureàreà anaè, mai te tamarii
e tae roa atu i te feia paari. I te tahi mau taime i roto i te paturaa i teie
fare, e tahe te roi mata ia ite ôe i te huru o te taata ia rave i te ôhipa. ./..
Ua ite atoà hia ia màtou i haamata
Yeà Porotetani n°53-54 / Déc
2005. Janv 2006
9
Fatata
y
e
ravehia
ôhipa teie tei
I ta ù rà i îte i ô
rii
e
te taatoàraa
e
nei,
e
faarapu i te tima,
haere atoà mai te tamae
putaî i te faarii tima, e
"par¬
i te tauihaa, e tamâ, e amo i te
amo
Fâtata atoà i roto i ta ù hiôraa, tae
teie mahana, eere anaè te fare tei patu-
paing".
mai i
.
hia, àore
ra, eere
anaè te fare ta mâtou i patu,
i roto rà i te paturaa o te
fare, te taata atoà tei
patuhia. I te rahiraa
taime ia tupu te tau-
puupuraa, e
o te
ite màtou i te tahi mau tapaô no to
pàrururaa ia màtou ia ôre màtou ia
roohia i te àti. No te mea, ua îte tàtou i roto i
te Atua
te
paturaa fare, te vai ra te tahi mau
taùe
noa
mai. Ta màtou rà i îte, ua
Atua ia màtou. Mea rahi te
hia,
eere o vau
taata
Ua haamauhia
o
mau
fifi
e tupu
pàruru te
tapaô tei îte-
anaè tei îte i te reira, te
atoà rà tei âmui mai i roto i teie
mau
ôhipa.
Maco Guilloux ei Tiàtono no te
paroita Vaiaau i te mahana tomoraa fare pure.
Eaha ta ù tuhaa. Te tamataraa
faahoî ia ratou i nià i te eà
te reira ta ù tuhaa rahi.
e
e tae
ai ratou i te Atua
ra,
teie nei, ia au ihoa rà i te ôhipa i tupu, àhiri paî e tano ia hoê faahou
te taata i roto i tô na oraraa faaroo, ia roaà faahou te haamaitaîraa a te taata i te vàhi hoê, ia
roaà faahou tà na haamoriraa i te vàhi hoê, ia roaà i te taata i te tuu i tô na âàu i raro, faahaehaa faahouraa i mua i te Atua e na te reira e arataî ia na i roto i tô na oraraa faaroo mai teie
Te
manaônaô,
atu nei.
màtou
i
e
manaôraa ia
e
no
noa
màtou
fare
teie
na
o
i
te
no
tomohia aè nei teie fare pure, ia riro te reira ei tapaô,
paroita Vaiaàu nei, no te nünaa Màôhi rà. la riro teie tomoraa fare ei haate mea ta te Atua e hinaaro maira ia na, ia tomo te taata i roto i tô na fare, i
Atua. No te mea teie fare i tomohia aè nei, e pè ô na, àreà te fare ta te Atua
roto ia màtou.
noa no
roto i te
ia
teie taime teie màa pupu iti. I mua rà i te ôhipa i ravehia, àita
hinaaro i te faaîte i te mea o ta màtou i rave. Hinaaro noa màtou ia îtehia ta te Atua
A tià
rave na
eiaha
eere
Mai te peu ua
tiaî maira i te taata ia tomo, e
vai ô
na
i te vairaa.
la riro teie tomoraa fare ei haamanaôraa ia tàtou e, te
tô
na
fare, i roto i tô
No
na
tiaî maira te Atua ia tomo tàtou i roto i
hau.
reira, ia haamaitaîhia te Atua
no Vaiaàu
matahiti àpi
paroita iti
"Te
no te mea, e
tià
roa
i teie
i te haamori i te Atua i teie fanau e teie
2006 i roto i tà na fare pureraa
vai nei
i Vaiàrami". ^
...
Maehaa àrometua
10
Vfefl Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Jcinv 2006
TE TINO O TE METIA
E hômâ e, te
No te mânaonao rahi
o
aroha ia rahi i teie matahiti àpi.
te ôrometua
Tahiarii
e
àpooraa tiàtono
te
tupu maitairaa o te oraaraa faaroo o te paroita, i ôpua ai
râtou e faatupu i te tahi tere taaê i roto te faa no Papenoo. E te
reira, ma te titan atoà i te mau tômite ôhipa mai te haapiiraa
no
te
tapati, te ni àpi, te tuahine
Ua tae matou i
pae
16
no
«
Hâpe
èvaneria.
aore ra
Fare Hë
»
i te mahana
hoi mai i te tapati 18 no Titema 2005. E
matou tei pâhono i teie nei titauraa.
Titema
33
Eare
e te poro
e
Oaôa rahi i
te
haumarù atoà
Atua i rahu
i
na
e o
mahana
Oaôa rahi i
te
mua
e
o
te
nehenehe
e
te natura ta te
ta màtou
i f ânaô
toru.
mua te
nehenehe
o
vàhi i reira mâtou i te noho-
raa e o
ta màtou e
hou nei
e
hinaaro faa-
haamauruûru i te
Taatiraa
“Haururu
no
Hapaianoo” tei fàrii poupou
mai ia màtou.
eà
^oroîetani n°53-54 7 Déc 2005. Janv 2006
/
11
MAUHOROA A TE VARUA
fârereiraa, te parau ia no te haapiiraa ta te drometua Tahiarii ma
matou ia au i to matou mau tiàraa tâtaîtahi i roto te tomite i reira matou e
E hou atu te maitai o teie
i faatere mai
no
ohipa ai.Te tumu parau rahi tei faatere hia mai, oia hoi « TE TINO O TE METIA
(1 Torinetia P. 12/12-27) » e te « MAUHOROA A TE VARUA ».
Ei püdhuraa na ù no te parau o teie tere i Eare Hé, o to ù ia îteraa ia ù iho na mua roa.
E te haapapüraa vau i to ù tiàraa i roto te paroita. E te reira, te àhiparaa ia e te taata ma
dre e mâiti i to râtou huru. Inaha hoi, aita e taata faufaa dre i mua te aro o te Atua.
te
Teie te talàparm ta teArUnui Tetunaèihaanmiei turena tenünml/Ëàbi.
la riro teie mau parau ei haitoito ia
tatou i roto i to tatou araraa.
ai’a, te metua i fanau ia outou.
la hi’o te taato’a i tona mou’a o te hanahana te reira o te ai’a.
la tauturu te tahi i te tahi i te hamaniraa i to outou mau tare,
la raraa ho ’i te mau vahiné i te mau peue
e ia faaineine i te mau rauoro no te tare,
la tura i te taata te
la
rave
Tei
Eiaha outou
ore
e
ohipa, te taata tana tuhaa ohipa,
reira, ua riro ia ei hapa ino nona iho.
taato’a i te
i
na
hi’o mata
noa
i te taata
e
haere
na to outou pae
fare.
pii ore atu e : a tapae mai i te fare nei e tamaa.
Eiaha te mata e tapo i te hapahapa a te fetii,
E auahi aama te reira i roto i te utuafare,
Mai te
Eiaha
na
te
tari’a,
na te
mata ra.
ohipa a te feia afa ’i parau ino.
tari’a, e haapô aéra te mata ona iho tepepe.
mana ’o iria vave noa, o te riro ei faaotu ’itu ’i i tino
E o te haapouri i te mata i te mea ti’a.
E hi’o i te
la faaroo te
Ofati
na
i te
E tahu ’a maita ’i te feruriraa mana
Eiaha te tari ’a
E ata taata
noa
e
horo ’a i te parau a te taata
oia,
e
’o!.
ori haere noa,
hotu painu haere noa, aore e tauraa.
^
Maurinui vahiné
12
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
Te Aroha o te Tama
faatupu nei te pû Uruai a Tama i te ôroà
noera. I teie matahiti, ua tupu ia te ôroà i te mahana toru 7 no titema.
Ua àmui mai te mau metua, te mau tià faatere Poritita e Faaroo. Ua
Mai te
mau
matahiti atoà, te
itehia i te reira mahana te dada
anei i te
mau
dri, te ôrero hoî. No reira
mau
himene ta te
mau
parau
mau
tamarii, na
roto i te mau himene, te
te ànaànatae i roto i te
haùti ta râtou i faanaho,
roto
mau
e
na
homa, teie mai nei te tahi mau ôrero,
tamarii i faaîte mai i terâ mahana. la riro teie
e
ei faaitoito ia tatou no teie matahiti àpi ta tatou e ora atu.
le,
le
le, ie
E
ârepurepu rahi teie e tupu nei
I roto i te faa
I te
e
mau merO no
raa
ia i te parau no
te tatauro ùra a
Fârii mai i te
O te faatereraa
Te
e
no
te
mau
Noera,
piti àhuru matahiti i teie nei
tapad aroha
pû Uruai a Tama
mau rave
Te
Manava
Ameri
pû Uruai a Tama
faahanahana
Paturuhia
no
dhipa
tama
Mae va i te fârereiraa.
.
./
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
13
Oia
mau e noera
Oia
roa
tatou i
no
ta outou mau
•
•
âmui mai ai
Ua puta pü te manad mai to te mau tamarii atoà o
No reira, eere i te mea ôhie no matou teie mau
Mauruüru
•
teie
mau e noera
Te tumu hoê
teie
horoà
e
te ao nei
tama
to outou maitaî
la maitaî â i teie noera
E teie matahiti
àpi piti tauatini ono.
Te Aroha
o
te Tama.
laorâna i to tatou fârereiiaa
I roto i teie ôroà noera
Fârii mai i to matou
tapaô aroha ia outou
pâatoà
A nohoa mai, e hono taua
E te
mau
tama e te mau
taureà
Faahanahana i teie ôroà.
E dri taua, e
àpa taua,
e hura taua a a aue
baa
ôrero taua, perepere taua, paripari
aue haa
E papa
taua a a
taua, himene taua, tarava taua
la honohia to taua biroà.
Teie mai te here
o
te mau tama
Tapad no te aroha
Maeva, Manava, laora...
^
^
ia àruehia te Atua no teie mau tamarii tei faaîte mai i to râtou
àravehi. Ua moè roa te fifi o te oraraa i mûri mai i te dada o te ôroà noera. Ua
No
reira,
e
ravehia te
14
tià
roa
ôpereraa taoà
na te
tamarii no te ôpani i teie ôroà.^
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
Le Culte de Noël au
Collège Pômare IV
Mercredi 7 décembre 2005, la Cellule d’Aumônerie
mis en place un culte de Noël assez particulier. En
du Collège Pômare IV a
effet, les 7 classes de 6°
regroupant 210 élèves étaient les principaux acteurs de cette cérémonie.
Sans oublier les classes de 3°R, 3°E et 3°4 pour l’animation pendant le pla¬
cement des élèves dans la cour du Collège. La classe de 5°M, pour la prépa¬
ration du lieu de culte, bancs, scène, installation de la sonorisation, etc...
Pendant les
cours
la foi, était un
d’aumônerie, le thème sur\
sujet de grand débat, à savoir]
la plupart des enfants viennent de diffé¬
rentes confessions religieuses. Chaque élèvel
que
avait
sa
façon de vivre
sa
foi,
comme
il le\
ressent, comme il le pense.
À part 1 ’organisation du culte, voir le dérou¬
la partie la plus diffi¬
cile à travailler était surtout la mise en place
des répétitions avec les chorégraphies. En
plus des cours d’aumônerie, les élèves répé¬
taient aussi pendant les après-midi, de 12h30
lement du programme,
à 13hl5.
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
■
15
La foi est
un
joyau qui
se trouve en
chacun de nous
point important à souligner de ce culte, car nous avons
mis en place dans le programme de la bénédiction d’un bébé. Pourquoi ? Chaque
élève qui était présent ce jour là, devait ressentir au plus profond de son cœur, que
lui aussi, quand il est venu au monde, il a reçu la bénédiction de Dieu. Tout enfant
est un don de Dieu, qu’il soit pauvre ou riche, qu’il soit désiré ou pas, qu’il soit
blanc ou noir. Il est un don de Dieu. Et c’est la foi qui permettra à chaque enfant,
dans sa vie, de comprendre, de ressentir et de vivre l’immense amour de Dieu.
Enfin, il y a quand même un
La foi est
trouve en
un
joyau qui se
chacun de nous, et
que chaque jour de
notre vie.
eUe nous rappelle l’amour de
Dieu par
Füs
la naissance de son
unique, Jésus Christ, i
Taiho
16
Veà Porotetani n°53-54 /Déc 2005. Janv 2006
..
Noël
polynésien
au
Lycée Samuel Raapoto.
Lyeée Samuel Raapoto, les
Terminales ACA, les clubs de seconde soutenus par le FSE, ont orga¬
nisés une journée polynésienne le vendredi 9 déeembre 2005.
Pour donner le ton de eette journée, les organisateurs ont demandé à
tous, élèves, enseignants, non enseignants, parents, de venir au
Lycée en tenue polynésienne.
A l'occasion du 5ème anniversaire lu
Voici le programme de la journée.
7hl5 à lOh ; cours pour toutes les
selon
classes\
l'emploi du temps habituel.
; show animé par le
10hl5 à 1 Ih
groupe de
Rock de Louis et le conte de Noël de VAM.
Pendant
ce
temps,
les porteurs de fruits
se
j
\
préparent.
1 IhlO
le
de fruits se rendent sur
plateau sportif pour le départ de la course
:
Les porteurs
à llhlO.
Ilh30 à 12h30
Déjeuner et animation
musicale locale avec possibilité de danser
:
pour les amateurs.
12h30 à 12h45 ; Anniversaire du LSR. Le
gâteau d'anniversaire (offert par l'APEL et
le lycée) avec 5+1 bougies partagé entre
les élèves et leurs professeurs.
Remise des prix de la course de porteurs de \
fruits.
L'
après midi à partir de 13h00, plusieurs prestations ont été présentés
d'existence, le lycée a proposer en soirée un spectacle à]
l'Ecole Philanthropique de Papeete, autour de l'élection de Purotu et Aito LSR 2005, suivij
d'une animation musicale. Cette soirée payante permettra au LSR de réaliser différents
Pour fêter
dignement
ses
5
ans
projets dans l'année.
donc débuté l'élection par le discours d'ouverture du Directeur DanieÜ
Margueron. Pour animer l'élection, plusieurs shows ont été présentés par les élèves, danses,^
Apartir de 19h00,
a
défilé de mode etc... Le reste de la soirée a été animé par DJ Big
^près une jptmp/e j^hargé d'érpotion
Daddy pour un DJ Party.i
jefde^o^eu^ cÊacun a bien mérité de
partir en vacances pour les fêtes de fin d'année. ^
Yeà Poroîeîani rf53-54 / Déc 2005. Janv 2006
\l\
O
S
sier
Teie ôroà, na te mau
mai te
te
au
haapiiraa tapati, te ui àpi,
tuahine
feruri
e e
e
te poro
faanaho i te
i te tamarii, te
paari
e te mau
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
evaneria
e
mau mea e
feia àpi, te taata
ruhiruhià, ia ôaôa
râtou i taua mahana.
18
âmaa ôhipa
Tatou ia
faanaho, Tatou ia haùti, Tatou la tamâa, Tatou la oaoa e
Tatou ia Noera Amui.
Hiôraa âmui
O
no
ia
ta matou
tae noa atu
e
teie ôroà, to te taata ia ô raa i roto te hoê faanahoraa e
hinaaro nei i te haamauruùru maitai ia Tahiarii vahiné e
haamoè i te haamau¬
atoà tei tauturu mai no teie faanahoraa, na
i te tomite tuahine. Ma te ôre atoà
ruùru maitai i te
mau
taata
roto te mau
màa horoà noa, e tei
Mauruüru
mauruùru maitai
«
e
la tae mai râ te tamaiti
TÀTOUi roto
te hoê ao
a te
api
no
te reira.
TÀTOU, ei faaora ia TATOU,
e
ia tomo
»
IA ORA NA I TEIE NOERA E TE
S
e
faatoro atoa mai i to ràtou mau rima.
Atua io
O
MATAHITI API 2006.
Pâpaïhia e MAURINUI Vahiné
Veà Porotetani n°53-54 /Déc 2005. Janv 2006
19
sier
Les écoles protestantes
de Raiatea fêtent Noël
Hoa here ma, la ora na roa tatou
I te
mau
i te fàrereiraa.
matahiti atoà, te faanaho nei te tômite a te haapiiraa
faaroo i te tahi faanahoraa
atoà. Ua
tapaôhia mai no teie matahiti te tumu parau “A here i to tauaro”. I
roto i teie faanahoraa, ua putuputu mai to te fenua Raiatea, te
mau
tamarii, te
Pour
ce
te mau taata
noera na
mau metua, te mau
hoa,
mau
taeaè
e
tuahine.
culte de noël, Vaumônerie a choisit le thème suivant
“Vamour du
prochain”.
Thème très facile
à dire
aujourd’hui
car
qu’à faire,
sommes
nous
confrontés à bien des influences que
nous
ne
ni
pouvons
contrôler. Si chacun de
apporter
sa
pierre
éviter,
ni
pouvait
à l’édifice, le
nous
monde serait meilleur. Pour Jésus, ce
qui est important c’est
du
coeur.
geste
Oui,
un
pour
qui vient
petit et simple
qui vient du
suffire
ce
prouver
coeur
peuvent
à l’autre
son
Jésus
précise en disant “en
vérité je vous le déclare, chaque fois
que vous l’avez fait à l’un de ces
amour.
plus petits qui sont mes frères, c’est
à moi que vous l’avez fait”.
•••/•••
Jésus
précise en disant “en vérité je vous le déclare,
chaque fois que vous l’avez fait à l’un de ces plus
petits qui sont mes frères, c’est à moi que vous l’avez
fait”. Jésus est présent parmis nous dans tout ce que
nous
Il
faisons, il
se
manifeste à travers
nos
actes.
demande pas
de faire de grandes
choses mais ce que nous pouvons chacun
donner. En faisant cela à notre prochain,
nous fêtons Noël un peu chaque jour.
Si nous nous référons à la signification de
noël, l’amour de Dieu à travers Jésus. Voilà
la seule raison pour laquelle nous célébrons
noël chaque année. Pour nous souvenir de
cet amour de Dieu, Jésus a besoin de chacun
de
ne nous
nous
mencer
terminer la tâche qu’il a com¬
son temps, c’est à dire faire le
pour
en
bien autour de
soi, être à l’écoute de l’autre,
aider l’autre dans le
besoin, partager.
Il faut se dire que nous n’y arriverons pas tout
le seigneur agir par son esprit. Nous ne
même manière pour nous même.
seul, mais en laissant
vivrons plus de la
Que la joie de noël nous apporte la paix et nous aide à maintenir
cette paix en chacun de nous.
Joyeux noël à tous et Bonne année 2006.
Pasteur Teniu Faatau
Veà Poroîetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
2
L ’Amour et le
Partage
L’esprit est dans ce regard, présent
à cette poignée de main silencieuse,
cette tape amicale sur l’épaule,
cette pression sur le bras de l’autre
pour lui dire au delà des mots, on
connaît sa peine, on la comprend,
on communie à sa souffrance, à
son attente, à son espérance.
N’éteignez pas l’étincelle, cette
étincelle qui peut faire prendre
le dessus.
Celui
des oreilles
entendre, qu’il entende.
qui
a
Il était
pour
là, mais je ne le savais pas. Dieu est au milieu de nous et je ne me rends même pas
compte. Surtout quand Dieu prend le visage d’homme. Aurions nous reconnu Jésus s’il était
venu chez nous. Nous aurions sûrement fait comme tout le monde, comme tous les autres :
“qu ’est ce qui lui prend à celui là, il est fou? il
La chorale de la paroisse
de Avera^(^
^^^î^ômtètanhfS^T^é^ÔÔ^anv 2006
22
se
prend pour le peuple?
Seigneur
Nous
...
lois, nos pré¬
ceptes. Nous avons nos pasteurs, nos prêtres et nos
évêques. Qu’est ce que viendrai faire Jésus là dedans?
Viendrai t-il encore cassé la boutique, il faut éviter le
scandale. On ne peut pas nous déranger et tout casser.
avons
nos
religions,
nous avons nos
Et pourtant, au
milieu de vous se tient quelqu’un que vous ne connaissez
pas. Jésus est toujours là, il dérange toujours autant nos institutions et
nos lois, nos habitudes. Il a le visage de celui qui dérange l’injustice, il
a le regard de cette femme qui meurt d!envie d’avoir des enfants et qui
fait tout pour en avoir.
Les choses
importance. Tu le sais Seigneur qu’il y a des
choses que je ne vois pas ou bien il y a des choses que je ne veux
pas voir. Des choses simples, des choses de tous les jours. Je
vais chercher très loin des aetions, des cas, et je n’ai pas la
patience. Un coup de main à ma cousine, un devoir à faire, une
leçon à expliquer, je n’ai pas le temps. Je ne prends plus le
temps de m’arrêter, je ne prends plus le temps d’être à l’écoute
de l’autre. L’autre, celui qui est le plus proche de moi, mon
sans
voisin.
Seigneur, je n’ai plus le temps de voir les autres, je n’ai plus de
patience pour les autres. Quand prendrais je le temps de te ren¬
contrer, toi. Quand prendrais je la patience de Dieug^
frère,
ma
mère,
mon
êâ Quand prendrais je le temps de te rencontrer, toi. ^
Te faaineineraa i te feia
âpï no te ôhipa
Faaineineraa ôrometua
I te ômuaraa
ùtuafare
o
te
matahiti,
hoê tau faaineineraa
«
ua reva atu te
Manaena mà i te fenua Fiti
o
Maîtrise
ia i roto i te
».
no
te parau
O Manaèna
haapiiraa
«
no
te
pù ite
vahiné,
e
âmui
o
te mapeeraa orome-
Manaena tàne
«teparanaleAtua ». A
haapiiraa e faahepohia
no teie faito parau püite, e titauhia ia ràua e
papai i te puta i nià i te hoê tumu parau tei tù
i ta ràua haapiiraa. Te auraa, i te pae hopeà o
tua
» e o
taa noa atu
ai te
ta ràua tau
faaineineraa, ia manuia ia ràua i
roto i te
mau
parau papai. la haamanaô ia tàtou i teie ùtuafare i roto i ta tàtou
mau
Faaineineraa i te
mau
tamarii haere
I roto i te aratairaa hiroà faaroo
feià
âpi
haapiiraa e te
pure.
haapiiraa.
a
te
Etàrètia,
ua
riro te faaineineraa i te
i to na ananahi, ei aratairaa ta te Etàrètia e tùtava nei i
ôpuaraa. I faaitoito ai o ia i te mau faatere fare haapiiraa
ôhipa tei püpü ia ràtou no teie tàviniraa. la itoito i te faaô-
no te patu
roto i ta na mau
e
te mau rave
romai i te huru
o
te tamarii. Te titau nei te Etàrètia i te manuia o te
tààtoà
tamarii, èiaha te tahi ia haapaehia i roto i to na paruparu e ta na
raveà oraraa i to na tau reàreàraa. E poroi onoono na te Etàrètia i te mau
metua, ia horoà i te taime no te âpee i te faaineineraa o te tamarii.
o
24
te mau
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
Te faaineinera i te pu
Paofaï
piha puturaa faufaa i te pù Pâofai nei, te fàrii nei te Etàrëtia
haapiiraa no Tamuera Raapoto no ta raton tau
faaàravihiraa i nià i te tiàraa haapaô puta faufaa. E titauraa teie nâ te
fare haapiiraa i te mau tamarii faito haapiiraa « Bac Comptabilité
I roto i te
i te
mau
2ème
tamarii haere
année
».
Hoê âvaè te
maoro
teie faaineineraa.
Âpeehia râtou
e
haapaô puta faufaa a te Etarètia. I roto i
âpeeraa, e titauhia ia te tahi taime i te taata âpee, ia ineine no te
pàhono i te tahi mau uiuiraa. Eiaha atoà e maere, te vai ra te taaêraa i
roto i te haapiiraa horoàhia i roto i te mau fare haapiiraa e te faaôhiparaa i te reira i nià i te tahua.
te ôrometua
Heiata Pifao, te
teie
Te riro nei te
O
a te faatereraa Etàrëtia ei hoê
faaineineraa i te mau piahi no
pù
te mau vàhi
haapaari i nià i te tiàraa puturaa faufaa e
papai parau. E tià ia parau e, no mâtou te mau
faatere e te mau rave ôhipa i te pü Pâofai, e
te
taime te reira
haere
e
fàrerei ai i te
mau
tamarii
e tomo mai i roto i
Etàrëtia, i reira e titauhia te
hora ôhipa e te mau faanahoraa
haapiiraa tei ineine
te faanahoraa a te
faaturaraa i te
faainei¬
neraa. E titauhia i te taatoà ia turu i te faai¬
neineraa O te mau tamarii no roto mai i te
atoà
e au no
te tere matairaa o ta na
fare haapiiraa porotetani e no roto atoà i
tahi atu mau fare haapiiraa taaê atu.Te tiàturi nei tàtou i te faufaa no teie faaineineraa e
noaà i te mau tamarii e i te feia i ôhipa fàtata
i teie mau tamarii.
mau
te
Céline Hoiore
Veci Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
25
I te mahana pae
09 no Titema i âmui ai te mau utuafare o te Aua
Pipi Orometua no Heremona no te haapaô i te ôroà hamanaôraa
i na Ohipa tumu i roto i te oraraa faaroo o te mau maru-metia,
te fanauraa e te poheraa o te Fatu. la au te tarena pureraa ôroa a
te âua, na te orometua Manaèna a Tupaia e te Tômite Papa
Haamori a te Aua i faanaho e i rauti i na ohipa.
V
_
/V
_
_
U a titauhia te mau utuafare o te mau pipi e to te mau orometua
haapii ia fteaaiMetia
neine eii teÔroà
tahi
Te Fànauraa
mau
himene
e
i Heremona. E tano
rohi
pehe
ra
ràtou aravihi
te mau ôri
no
te tatara i te tumu parau ra,
haamauruüru maitai i te
o
feià
e tae noa atu te
àito
ia Edwin Tautu tei faatoro mai i to râtou rima, tei faataa i to ràtou taime
e to
no
e
te haere mai
e
mau metua e te
tauturu i te mau faaineineraa. la au i te peu
mau
ûtuafare,
faatau aroha
tahi
mau
no
parau
ta Heremona
ua
faanaho atoà te
te mau
mau
i matarohia i roto
A.
_
i te
âpi
tomite ohipa rau o te Aua pipi i te tahi mau taoà
tamarii ei faaôaôaraa ia ratou i teie tau faaeaearaa. No reira, teie te
i ôrerohia, i taùhia
e
i himenehia i taua ôroà ei faaiteraa i te huru
hamanaôraa i te Fànauraa
o
no
te Metia.
Puuroa i nia
roa
Hipahiparaa na àe i te tau heeuri
Vaihi i te pihaahaaraa pape
Vaihi i te hopuhopuraa pape
Tuàtiraa i ni maehaa vai
O Vai ami i te pape tâviriviri
O Pape ava avaava i te muriavai
Na te tua âivi
o
Faiere-Averevere i faataa i nâ maehaa vai
Faiere i te
pâ faaineineraa i te mau hui tavini
mana hope o te aroha o te Atua
Orero faateniteni i te
Faiereraa àaàa Faiereraa mauiui
Teie ta àe
mau
huaai tamarii i faiere
e e
faiere â
No te paepae e no te tûrai i ta àe àhipa
la Averevere râ te tâvini o te Atua Teitei
Oia hoî ia tupu ivi ta na faaineineraa
Ua riro ia ei mea faufaa àre
Auhune i te tau
àè
i te tau
mau ra
paùra
Faiere mai i te aratai no ananahi
Haapae atu i te ai hua Parau ei maitai no te tâviniraa
A farii mai i te aroha
o
Faiere-Averevere
1 te Oho Pü îte Parau
26
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
na
te Atua
Manaèna
a
Tupaia àrometua
Grâce divine et
dignité humaine
Les
églises latino-américaines furent les premières à suggérer la
grâce divine comme thème de ia 9e Assembiée du Conseil oecumé¬
nique des Eglises. L'article ci-dessous est une réflexion d'un théolo¬
gien latino-américain sur la signification, aujourd'hui en Amérique
latine, de la prière "Transforme le monde. Dieu, dans ta grâce".
Parler de
grâce nous conduit paradoxalement à parler du péché. En
Amérique latine, parler de péché signifie prendre en considération
seulement
non
dimension
sa
pers
onnelle, mais aussi et surtout
sa
dimension sociale:
injustice, viol snce, guerres. On ne saurait réflégrâce en l'Amérique lati ne sans penser à la situation très
difficile dans laquelle y vivent d es millions de personnes: pauvreté économique, sociale, culturell e et spirituelle. De nos jours, le
concept chrétien de grâce est re mis en question par un contexte
d'inégalité sociale et d'atteinte à la dignité humaine, autant de signes
d'un péché "structurel".
chir à la
Il
semble
humain
que
ne
mérites
suffit pas.
pour
Il faut avoir beaucoup de
pouvoir "être quelqu'un"
aux
des autres. Mérites surtout économiques:
yeux
salaire
élevé, maison confortable et plus d'une
voiture. Et celui
pas
dans le monde actuel, être
une
Dans
ce
qui n'a
pas ce
minimum n'est
"personne", il n'est pasimportant.
contexte, le message
chrétien de la
monde où les exclus et les non-personnes sont
légion, l'expérience de la grâce rend les
visibles,
Il est
de
leur
restitue
leur
aujourd'hui plus nécessaire
gens
dignité.;
que
jamais
souligner la relation étroite entre la grâce
divine, "l'image de Dieu" et la dignité
ne.
Quand
nous
grâce divine,
humâr^-';
faisons l'expérience de la
nous nous sentons
des fils et des
-
grâce réhabilite l'être humain, lui rappelle
place dans le monde
en tant que
fils
ou
sa
fille de
filles de Dieu;
la
dignité de la
Dieu, créés à l'image et à la ressemblance de
non
Dieu.
En
Pour
les
pauvres
et les laissés-pour-
considérés
nous
d'une
véritable
"bonne
nouvelle".
il s'agit-là
Dans
un
réapparaît. Cela vaut
soi mais aussi
reconnaissant
Dieu
des personnes,
personne
seulement pour
compte qui, dans notre société, ne sont pas
comme
l'image de Dieu est restaurée et
présente
la
dans
reconnaissons
dignité
pour
l'autre.
grâce
de
l'autre,
aussi
sa
humaine.
La
grâce ne s'éprouve pas seulement passivement. Accueillie comme un
don, la grâce nous invite à la faire rayonner à travers notre esprit et notre
corps; à l'exprimer par nos attitudes et nos pratiques, et pas seulement par
la parole. L'expérience de la grâce ne se limite pas à des émotions ou à
des états d'âme. C'est quelque chose de profond qui transforme et renou¬
velle la conscience, le corps et le mode de vie de ceux qui l'ac¬
cueillent.Quel est le message de la grâce divine pour ceux qui possèdent
pouvoir, statut social et richesse?
/
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
27
^
"Transforme le monde. Dieu, dans ta
grâce"
qui n'ont pas l'habitude de douter de leur dignité et de leur pou¬
voir, la grâce rappelle plutôt la condition de pécheur commune à tout
être humain, la complaisance envers le péché qui crée les inégalités.
Mais elle leur rappelle aussi l'occasion qui nous est donnée à tous d'ac¬
cueillir la grâce divine qui transforme, et qui est offerte gratuitement à
chacun d'entre nous par la miséricorde de Dieu. Accepter que tout être
humain reçoit la grâce comme un don et reflète ainsi en lui sa filiation
divine, ici et maintenant, peut inciter au respect mutuel et ouvrir une
voie vers la suppression des inégalités et des discriminations dans la
société et l'Eglise.
A
ceux
grâce, ainsi que de la foi, se mesure à la maniè¬
re d'être des personnes, à leur honnêteté et à leur transparence, à
leur style de vie solidaire. La grâce reçue de Dieu doit être irra¬
diée et partagée. Si Dieu agit avec grâce à notre égard, il attend
que nous agissions de même vis-à-vis de nos frères et sœurs qui
L'efficacité de la
se
sentent abandonnés au
milieu des malheurs du monde.
Il n'est pas facile de vivre aujourd'hui en accord avec l'Evangile de Jésus-Christ.
L'un des défis majeurs posés par le monde d'aujourd'hui est la confrontation à une
idéologie religieuse dans laquelle la grâce n'a pas sa place. Une religiosité mer¬
cantile présente dans les institutions, les moyens de communication et certaines
Églises - incapable de comprendre que la grâce se reçoit comme un don et ne
s'achète pas. Et la grâce ne trouve pas sa place dans une société de consommation
et de rivalité, où nous nous piétinons les uns les autres pour pouvoir survivre.
-
priant "Transforme le monde, Dieu, dans ta grâce", ceux
d'entre nous qui avons éprouvé la grâce divine exprimons
notre disposition à nous transformer nous-mêmes, en tant
que porteurs d'un message susceptible de transformer un
monde qui ne reconnaît ni la grâce ni la miséricorde.
En
Théologienne et bibliste mexicaine,
est consultante en traductions pour l'Union des sociétés bibliques;
elle est aussi professeur à l'Université biblique latino-américaine et
membre, du Département oecuménique de recherche, basés tous
les deux à San José, Costa Rica. Parmi d'autres livres, elle a
publié L'amnistie de la grâce: Justification par la foi selon une
perspective latino-américaine. Et La Bible des opprimés.^
Réflexion de Eisa Tamez.
COE
28
Reportage, Réflexion
sur
la thème de la 9ème assemblée, media@wcc-coe.org
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
Te ôroà
I te
mau
matahiti
o
te reo-maôhi.
atoà, te faatapu nei te mau fare haapnraa atoà i taua
ôroà ra.
No mâtou nei râ te fare
haapiiraa toroà Tuteao
a
Vaiho,
matahiti i teie nei to mâtou faahanahanaraa i teie mahana
I te matahiti i maîri aè
nei,
a toru atu ra
o
te
ia
reo-mâdhi.
mai mâtou i te tumu parau o te àhu e
te natura. Ua faatupu-atoà-hia te tahi tataùraa no te piha nehenehe roa aè.
Ua rave mai te tahi pae i te ùnaùna no te miti, te tahi te ùnaùna no te
fenua e te tahi te tumu parau ia no te mâtete.
Ua faaineinehia te tahi târava, rüàu, drero e te mau dri atoà.
ua rave
Ua faaîteîte atoà te piha
Maire i ta râtou
rimaî
:
aroaro,
mau
te
mau
ôhipa
tifaifai, te àhu tadto
te mau turuà e to râtou
vihi huru
rau.
Ua hâmani
atoà râtou i te tahi
àpu haari, vairaa
mau
CAP3
ùnaùna huru
mau
âuà
pape e te
rau.
Na te
hoê àmuàmuraa mâa hotu i
ôpani i teie ôroà.
j
Veà Porotetani n°53-54 /Déc 2005. Jimv 2006
29
Te tuàro maôhi
I teie
matahiti,
te faatuàtiraa i te mahana o te mai ômaha
matou i te tumu parau no te tuàro mâôhi.
no
rave
tihota,
ua
Ua faameine mai matou i te
tahi
hoî
mau
:
haùti hum
te tahi mau
ôraa, te vaùraa
oia
puè haùti (te
e
te tahi mau haari)
viti roa aè ia te
rau
te tâvinraa i
te pupu viti-
upootià e te vai
atu ra...
Ua riro atoà teie mahana ei ôaôaraa
teie
a
te
mau
mau
Mâôhi. Eiaha râ teie
râveà
30
haùti. Eere i te
no
te faaora noa
te mau tamarii
mahana atoà
mau
peu
i ta tatou
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
no
e
mua
i
haùtihia ai te tuàro
ia morohi,
mau
i
e
imi anaè ia i te
peu.^
RAAPOTO Lydie
Taratia 4/4
*'Ia tae
roa
aè nei râ i
te tau mau ra, ua
mai
tono
te Atua i ta na
ra
Tamaiti
na
fan au
i fânau i
;
te vahiné i
raro
aè i te ture”.
E mahana teie tei iriti i te
matahiti api i
parau no te
mua
E
rave
rahi
o
tatou
e
uiui
noa ra
te mânadnaà atea i te huru
faaitoitoraa rarahi
no
e, e e
te
tano ia
aha
ra a
ia tatou.
te huru teie matahiti. E haamata atoà tatou i
tupuraa dhipa i roto i to tatou oraraa. E e aha râ hoî
mau
té'
haapapùraa i te mau àveià arataîraa i to tatou ora¬
raa. E aha te mau mea e tiaî mai ra ia tatou i roto i teie tau
âpî. E roaa anei ia tatou te hau, të
dada, te manuia; aore ra te dto, te peàpeà e te tamaî. E tae roa te tahi pae o tatou i te haere-ë^
fâfâ i te mau tahuà hidhid, e na râtou aè e tohu i to tatou parau e te mau dhipa e tupu mai î'
roto i teie matahiti âpî ta tatou e haere atu nei. E rave rahi atoà te pârahi noa i roto i te mataù.
mau
e
te
rave no
Teie râ, a rau noa atu ai ta te taata hâmaniraa
Atua
i te manad i nia i te parau no te
ia tâtou. A riro
; te
fai nei râ tâtou
na roto
te Atua Tumu Nui e, e
Fatu. E te tià paatoà
matahiti âpî
i to tâtou faaroo i
Tau
mau
teie
aro o
Atua i te taata,
nei tâtou i mua i te
i te faito
te tau e au i te taata tâtai
tei
îte atoà ai tâtou i te
haapapü mai ia tâtou
tahi i te ôtià
ra
e
no
te tahi. No
i te dada
Inaha
hia
e
e
to
na
reira,
e mea
e
Atua. Ua
e
te
tià aè paha ia tâtou
iti ta te
atu ai te tau ei
e
aita râ
te vai atoà
e
horoà
moèhia
te titauraa
ra
a
ra
te
ia dhipa tâtou no te faa-
tupuraa i to na hinaaro i nià i te tino no
to
tâtou nei fenua. E ia tâmau
tâtou ârueraa
Fatu
o
te
e
tau, tei riro hoî te reira ei
na
here
e to na
rahi i te taata. Oia te taata tei dre
parau e
ta
ta tâtou haamaitaîraa i te
haapâpüraa i to
na
noa
aroha
roa
to
moèhia i te Atua.
faatupu ai te Atua i ta na ôpuaraa faaora tei faaineine ateaperofeta. Inaha hoî, mai te taime mai ihoa a topa ai te taata i roto
mau ra e
mau
to na faaatearaa ia na i te
ora noa
ra te
haamata mai
te farii i teie mâa tau
tei tohuhia
tâpad
mau
tâpae atu
oraraa, e te
hoî, ua tae i te tau
i te hara
e te
tahi. I
noa
Atua i te taata,
ia tâtou
tau, e tei ia na te tiàmâ i te faataa
roto i te tau
püpü faatau aroha faahou mai nei
no te
te Fatu o te
o
na te
e
te taata
Atua,
i roto i te îno
e
te
haamaitaîraa
a te
poiri rahi taôtaô tei tâpoî mâite i te tupuraa
o te
ua
ère te taata i te maitaî
e te
i roto i to na mau àti, a tià mai a uî
ia i râpae i to na mau fifi. Te vai atoà
ra rà i roto i te mau uî tei pârahi atoà i roto i te tiaî-turu-raa no te hoê tau âpî, tei mau pâpü
i to râtou faaroo, tei tâmau ûàna noa i te pure ma te tuutuu ôre.
màramarama. E parau
e a mou
mânaônaô rahi te
atu, aita ihoa ta te taata e
râveà
parau o te taata
e matara
ai
o
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
31
tau hum roa te tiaîraa.
E parau mau roa, e
Ua tae râ i te tau ta te Atua i maîti e faariro ai o
Ua tono mai te Atua i ta
na
Tamaiti
na te
ia i ta
na parau
ei dhipa.
vahiné i fanau, i fanau i
raro
anei te tahi parau ta te Atua i parau e tei
dre e tupu ? Te parau a te Atua, e tupu i teie nei, e tupu a rau aè, e tupu
ananahi, e tupu i te tau i mûri nei. Te auraa, e dhipa te parau a te Atua i
roto i te tau. E te tau mau tei au i te Atua, i reira ta na parau e hahoàhia
aè i te ture. No reira, te vai ra
mai ai. Eita râ te parau a te Atua e vai noa
i ta na parau e tei ora i ta na parau.
Âreà
no
te taata tei
tiai
tauiraa maitai
te hoê
no
o
ei parau. E Atua teie tei tâpeà
te oraraa,
eita anei
o
ia
e
türori i roto i te
i te tupu ûànaraa o te îno, te àti, te pohe, eita anei
te tahi o tatou e parau e aita e Atua, aore ra i te ui e tei hea atu ra hoi te Atua ; aita te Atua e
ite mai nei i teie ino rahi e haaparemo nei i teie nei ao. Te parau pâpù râ, aore roa hoê mea
tau, e roaa
iti
noa
anei ia
na
i te faaôromai. I
aè i roto i teie nei
nei te Atua i nià aè i te
Noa atu te
àro
ra
te
roa o
huru,
ao
tei ôre
mau mea
te tau, ua tono
mua
e roaa
i te Atua i te mata
atoà tei itehia
na
e
itehia
te faatere. Inaha hoi te mana
e
te mata taata.
Tamaiti i te ao nei, eiaha mai te hoê arii
te huru e mataù atu ai te taata ia na. Ua tono mai
mai te Atua i ta
na
mai te hoê haavâ ra
Tamaiti ei arai e ei faaora. Ua
aore ra
râ te Atua i ta
tei ôre
e
ara e
amo
teie Tamaiti i te tiàraa taata tei ôre
e
i te taata ; ua
haere mai ma te haehaa e te auraro i te faaueraa a te Metua. Hoê ta na fà, e faatupu i te hinaaro o te Metua. Na roto ia na e tupu faahou ai te faahauraa i rotopu i te taata e te Atua. Mea
maraa
na
i te taata ; ua ora
i
raro
aè i te faanahoraa
roto i ta na Tamaiti to te Atua
tei hau i te
mau
rveà atoà
no
a te ture
tei ôre atoà
e maraa
hoo-faahou-raa mai i te taata. No reira, teie anaè te ràveà
te faatiàmàraa i te taata.
la bôroà mai te Atua ia tatou te hoê
aau
fâiii i ta na Tamaiti, e ia riro noa hoî teie
matahiti ei matahiti haamaitaîraa, e tei îi te faadreraa hara, ma te haamanad mâite
atoà tatou i te taata i roto i te àti. E ia haere âmui tatou na roto i te maitai e te hau
i te taatoàraa
o
te matahiti. Amene.
Taùhere Hamblin drometua
32
Veà Porotetani n°53-54 / Déc 2005. Janv 2006
Raau parai Imnanihia e te hinu puaà
Pommade à base de graisse de cochon
E
i te paapaa auahi, te madî, te patia
tutuà, e e pâruru i te iri i te mahana.
rapaàu teie
naonao, te
Te
mau mea e
raau
Te
hinaarohia.
la
Toàhua
pùaà (tei roto i te
ôpù püaà)
Hinu orive 1ère pression
-
e
Paèa
Te
-
-
-
Rave i te hoê
hàmani,
faito 3/4
manu monamona
moihaa
i te rahiraa ràau
e
e
faaôhipa
hinaarohia
ra
i te tahi punu no te
orive, te hinu püaà, e
e rave
faito i te hinu
-
-
au
mau
paeà
manu monamona
raveraa
e tuu atu ai i nià i te auahi
tiai atu ai ia veàveà maitaî te hinu
pani tano maitaî
Tuu i te hinu orive
Tuu atoà te hinu
e
püaà i roto ite pani
e te
paèa
manu mona¬
mona
la tahe maitaî anaè te
tâatoà, tupohe te ümu.
E rave mai i te tahi punu taipu no te faarapu e tae roa atu i te
taime e paari mai ai te ràau.
-
-
-
E tito te ràau i roto i te tahi mohina ia ôhie tô
na
faaôhiparaa.
Ua ôti te ràau
\jOn l’utilise pour soigner les brûlures, les fou\lures et entorses, les piqûres de moustiques, les
bobos, et protège la peau du soleil.
Les
-
ingrédients
De la
Le matériel
graisse de cochon qui
se
trouve au niveau du ventre
-
-
De l’huile d’olive 1ère
pression
De la cire d’abeille
Selon la quantité que l’on veut
préparer, dans des récipients
doser l’huile, la graisse et 3/4
de cire d’abeille.
La
préparation
marmite que vous mettez au feu.
Mettre l’huile d’olive et attendre qu’il chauffe
Prendre
une
bien.
Rajouter la graisse de cochon et ensuite la cire d’abeille.
Quand tout a bien fondu, éteindre le four.
Remuer le tout avec une cuillère en bois jusqu’à ce que ça
devienne pâteux.
Mettre la pommade dans un bocal.
ça y
est c’est prêt ^
33
Sabrina
Veà Porotetani n°53-54 7 Déc 2005. Janv 2006
:
:
Haùti
Mâôhi
E 4 taata haùti hoê pupu.
E 4 pupu
Te tereraa
o
te
haùti
a) E horo i te vàhi te vai ra te pou râau
e) Faaàti i te pou 10 taime
f) Haere e ômo i te tiaa àpu haari
h) Horo e 5 metera
i) Tâtara i te tiaa, ômo i te pütë e ôuà e
10 metera i te atea
m) Tiai i te
mau
hoa
no te
ômo i te àhu
nïàu
n) Horo i te vàhi tapaeraa.
Moihaa
-
-
-
-
4 râau
8
4
no
te pou
àpu haari
pùtë
4 nïàu.
e te taura
^
3
d »
Jt.ï
Fare pure
paroita Raima i Raivavae
SImÎ
HURU TE
TARI ATU TE
I ROTO TE
EVAJNTERIA
NÜNAA MÀOHI
NOERA HAEHAA NOERA OAOA
NO TATOU PAATOA
Fait partie de Vea Porotetani 2006