EPM_Vea Porotetani_200511.pdf
- extracted text
-
DOSSIER
To tatou mau taeaè, tuahine no te fenua Matuita
Eaha te parau àpi no Maiào
Te tuatua o te âua pipi no Heremona
Mais à qui la faute ?...
\
académie TAHITIENNE
*
*..*TnR0PAi5Alf
Faatoro reo maôhi-reo
Pipiria Maôhi
farâni
Bible en tahitien
LITURIA
Pipiria reo peretane
Bible en anglais
Rituria hunaraa mai
Liturgie mortuaire
LE CHEMIN
(Introduction à la Bible)
EVANELIA
Tatararaa taiôraa pipiria
Réflexion biblique
Puta haapiiraa tapati
Recueil d’école de dimanche
PAPA
HAAMORI
Rituria Reo Maôhi
Liturgie en Reo Maôhi
Puta haapiiraa tiàtono
Recueil pour Diacres
Sommaire
iii—
Porotetani
4
1
MENSUEL DE L’ÉGLISE PROTESTANTE MÂÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Boîte postale 113 - 98713 Papeete, Tahiti. P.F.
Tél. (689) 46.06.23 - Fax. (689) 41.93.57
E-mail : eepf@mail.pf
0
Agenda
Édite
5 0
Actualités
Directeur de Publication
6
•
Pinaï 0 te fenua
7
•
Te “Scouts” porotetani
Taarii MARAEA
8/10 •
Te fenua Matuita
Rédactrice en Chef
11/12 •
Te fœua Maiào
Eva RAAPOTO
Secrétariat
Dossier
Ben POHUE
13/23 •
Maquettiste
TE ÔROMETUA
Joël Hoiore
Ben POHUE
e te Tomite faanaho
Comité de Rédaction
i te
rururaa a Heremona
Céline HOIÔRE, Taarii MARAEA,
William HAMBLIN, Jacques IHORAI,
Thierry TAPU, Marthe TEMATAHOTOA,
Jean TEURURAÏ, Eva RAAPOTO,
Turo RAAPOTO, Sylvia RICHAUD,
Daniel MARGUERON, Robert KOENIG,
Christian CHENE, Moetu VAAIE, Heiata LUCAS
Etàrétia
et la collaboration de
Émile MALÉ
Marie Geoffroy
Prix de l’abonnement
( 1 an - 10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
lie : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Polypress
Tirage ; 5000 ex.
24
•
Parau Paôfai
25
•
Heremona
26/28
•
Mais à qui la faute ?
29
•
Le collège Pômare IV
30/31
#
Mareto 13/32-37
Crédit photos : Veà Porotetani
Faaànaànataeraa
32/36 •
BULLETIN DE
Nom :
Loisirs
RÉABONNEMENT
Prénom :
Adresse :
Je me réabonne au Veà Porotetani pour l’année 2006 (lan - 10 numéros)
et je verse la somme de
Abonnements : Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : Veà Porotetani - BP. 113 Papeete 98713 TAHITI - Polynésie Française
A G E N D A
Le 27 novembre
:
Inauguration du temple protestant de la paroisse de Vaiaau à Raiatea.
I te 27 no novema, e tomohia ai te fare pure a te paroita Vaiaau i te fenua Raiatea.
Du 28 novembre au 8 décembre
:
Le pésident de l’EPM, Taarii Maraea accompagné de
John Doom, se rendront à Tonga pour une réunion de préparation pour l’Assemblée
Général du COE en Eévrier 2006 à Porto-Alegre.
Mai te 28 no nôvema e tae atu i te 8 no titema, e reva atu te peretiteni o te EPM àpeehia
e John Doom i Tona no te tahi
putuputuraa faaineineraa i te Apooraa Rahi a te Tàatiraa
Oitumene o te mau Etaretia i te âvaè fepuare 2006 i mûri nei i te ôire no Porto-Alegre.
Le29noveînbie :Râimon de sensibiHsation au Foyer desjeunes filles à PaoM sur le thème « Note ».
I te 29 no nôvema, e tupu ai te tahi fârereiraa haamâramaramaraa i te pù o te mau tama-
hine i Paôfai i nià i te tumu parau «
Le 30 novembre
: Présentation du
No Ice » ( te mau fifi no teie àvaàva taèro Ice).
pasteur stagiaire Mahaa Vincent et son épouse, dans la paroisse
de Anapoto à Rurutu par les pasteurs Tehaapapa, Tehuiarii, Ronouri, et le diacre Tetaronia.
I te 30 no nôvema, e faaitehia ai te ôrometua haapaari e tô na hoa, o Maurai mâ i roto i te paroita
Anapoto i Rumtu, haapaôhia mai e Tehaapapa, Tehuiarii, Ronouri ôrometua e o Tetaronia tiàtono
No ta tatou târena
taiôraa pipiria
2006, te faahaehaa
atu nei te Veà Porotetani no te mea àita te âvaè Tetepa
i hurihia. No reira, te ''Chroniques'', e Parareipomeno
ia. A fârii mai à teie manaô tatarahapa e ia maitai tatou
i teie matahiti àpi 2006.
^
e
AVIS À NOS LECTEURS
L’abonnement n’a pas augmenté et le nombre de Veà par an est de dix. Nous gardons toujours le même format, ainsi vous
plus facilement dans vos pages et mbriques préférées. Je sollicite votre indulgence pour les retards occasionnés
espérant que vous continuerez à soutenu' le Veà Porotetani par vos abonnements, vos réactions et vos articles.
vous retrouverez
en
Mon souhait, que le Veà Porotetani demeure un outil d’information et de communication au sein de l’Eglise..
Le Président Taarii a Maraea
Aita te moni veà i taui, e ua faaea noa i nià i te faite 10 Veà i te matahiti. No te faadhie i ta tatou taiàraa, ua vai noa ihoâ te
huru o te veà i nià i te faite matauhia e tatou. Te faahaehaa atu nei i mua i te taere o te mahiti-raa-mai ta tatou mau veà, e te
manaà nei au e, e vai noa terà tuàtiraa to tatou na roto anei i te hooraa i ta tatou veà, to outou mau manaà e ta outou mau
parau ta outou e faatae mai no te faai i ta tatou veà.
Te manaànaàraa, ia liro noa te Veà Porotetani d moihaa no te baaparareraa i te mau parau i roto i te Etaretia.
4
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
traduction : Veà Porotetani
Edit O
Heremona, no te faaineineraa...
Hermon, pour la formation...
I roto i te ao nei i teie mahana, te imi haere nei
Aujourd’hui encore tout le monde comme
te taata mai ia ôe, e mai ia ù, i te î hope-roa- toi et moi, cherche la plénitude de la vie
non seulement pour nous même mais aussi
raa o te oraraa, eiaha rà no tatou noa, no te taatoàraa rà i roto i te oraraa vaamataèinaa. E pour toute la société entière. Il est vrai que
hiôraa e e ôrama ta te taata tâtai tahi no te àna- chacun de nous a sa façon de voir et
nahi tei titauhia tatou e faatupu e e faahotu i te d’avoir une certaine vision de l’avenir qui
fait que nous sommes appelés à œuvrer
mau fautaa atoà e vai ra i roto ia tatou no roto
avec toutes les valeurs qui nous ont été
mai i te mau haapiiraa atoà i horoàhia ia tàtou.
enseignées. L’église là où nous oeuvrons
Te ètàrètia i reira tàtou i te ôhipa-âmui-raa,
tous ensemble et quelque soit la tâche et la
noa atu e aha te huru te ôhipa e te tiàraa e
position que chacun détient, nous sommes
mauhia ra e tàtou, e mea titauhia ia tàtou ia
appelés à nous engager pleinement et que
horoà hope roa i to tàtou mau îte, aravihi,
chacun de nous soit un bâtisseur de notre
màramarama, itoito e te faaroo, e na tàtou iho société. Ne nous enfermons
pas sur nous
e patu e e faatià faahou i to tàtou iho parau.
même, soyons plutôt ouvert et que nous
Eiaha rà tàtou ia mau noa e ia taamino noa i
puissions aussi apporter notre pierre au
nià noa ia tàtou iho. la matara atoà rà tàtou i te
delà des limites de nos habitudes. Là où est
hiô e te ôhipa atoà i rapae mai i te mau ôtià rii
important les enseignements et la forma¬
i mataro-noa-hia na e tàtou. Tei reira te faufaa tion à Hermon, non seulement pour prépa¬
O
te haapiiraa e te
Heremona. la riro
faaineineraa e ravehia ra e
noa
Heremona ei vàhi
e
rer
les fùturs pasteurs mais pour le peuple
afin que celui-ci puisse un jour se prendre
main. Que
chacun de nous continue
dans sa recherche et sa propre formation
ra O te Atua. la itoito noa i te imiraa e te faaîfaaieinehia ai eiaha noa te ôrometua, te nùnaa
raa te
taata ia na i te màa e tià ai ia na ia faa-
tàmàa i te nünaa.
en
pour
^
un
enseignement digne pour le
^ Taùhere drometua
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
1 5
PINAI
TE
O
FENUA
TE
Mttàhi e. a
Faaroo
noa
ai
Te
feruri noa
Hiôhiô
au
i
ra
vau
m e
t U a
ai
noa
n a
Manaônaô
ai
noa
te
manu
here
te
te
o
heeurio
te
i
vau
m e
Mataitai
o
te
t U r a
ra
noa
i
i
au
ôto
te
aroha
o
te
ninamu
o
te
te
t U a
au
i
te
m o a n a
Hiroà
Eaha
A
aéra
anaè
toro
vau
a
ta
i
te
na
te
i
faufaa
te
taata
tarià
te
ora
faahou
titau
e
i
o
ra
himene
o
te
te
farara
o
te
te
taata,
te
manu,
I
A
te
àhehe
Te
tuo
tire
i
te
te
o
noa
natura,
m i t i
tipee,
m e
Tei
fàrii
i
maira
a
mai
hoi
ia ôe, tei
hii
faaàmu
iaôe
Màôhi
A
hiô,
la
ôre
e,
i
te
fare
t U a
teie
ôe
to
a
rave,
a
te
horoà
ia
ôe,
tei
ora
faaôhipa
ia
mauà.^
M ,N
6
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
Haamauraa i te Tomite e aratai i te “Scouts” Porotetani
laorana i te aroha mau o to tatou Fatu ia letu Metia.E te mau taeae, ia au I te faao-
tiraa a te Apooraa Rahi Amui, maoti ra ia faaitoito faahouhia ta tatou mau faaohi-
paraa no te tautururaa I ta tatou feia api, ua faanaho mai te Tomite Porotetani a te
Feia Api (CPJ) I te hoe tomite no te rauti e no te aratairaa I teie nei amaa ohipa api.
Teie taua Tomite ra o tei maitihia e te mau mero I tae mai I te mahana maa 8 no atopa 2005.
Peretiteni MAKE Emilie -Pirae
Mono Peretiteni GOODING Régis -Paea
Papai parau TUPUHOE Naila -Pirae
Mono Papai parau PAIE Miriama -Pirae
Haapao Faufaa TEROROTUA Hinatea -Pirae
Mono Haapao Faufaa PAIE Marguerite -Papeete
Mero Tauturu HAMBLIN Tetuanui -Vairao
Mero Tauturu TUPUHOE Marcelline -Tiarei
Mero Tauturu TUHEIAVA Henri -Raiatea
Mero Tauturu MAR AM A Roger -Punaauia
Te farii poupou e te faaitoito nei te Faatereraa a te Etaretia Porotetani Maohi i teie mau tia
i pupu mai ia ratou i nia i teie nei tapura ohipa.I te mau taime i mûri nei, e tere atu teie mau
apeehia atu e te Tomite Porotetani a te Feia Api i roto i ta tatou mau paroita,
mero ma te
aore ra i roto
i te mau tuhaa no te haamaramaramaraa e no te horoa i te tahi faanahoraa no
te faahaereraa faahou i teie tapura ohipa i roto
i to tatou mau Oire, aore ra i to tatou mau
Tuhaa Oire.
I te tapati 6 no novema, e amui atu ai teie mau tia i Mahina i roto i te pureraa reo farani e
arataihia e Hitiura Orometua, mero «Scout» atoa ; i te tapati 20 no novema i roto i te pureraa
reo farani i
Punaauia, no te apee atu ia Hitiura Orometua.
Maumum maitai i te farii maitairaa mai i teie mau tamarii na tatou i roto ia outou.
la oaoa e ia maitai i roto i te taviniraa i to tatou Fatu,
Te Mono Peretiteni, W. HAMBLIN
^
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
7
TE FENUA ENATA E ENANA MA
Teie mai nei, no tatou i teie mahana, te tahi mau parau rii àpi no to
taeaè, tuahine no te mau pae fenua Enata e Enana ma.
Teie te tatararaa a Marii drometua i nia i te mau tuhaa e vai ra i te
tatou mau
reira fenua e tae noa atu hoî i te mau paroita e ta râtou mau ôpuaraa.
I Matuita mâ, e piti tuhaa e vai ra : te tuhaa no nià tei parauhia te Matuita àpatoèrau, e te
tuhaa i raro, o Matuita àpatoà ia. la parauhia o Matuita àpatoèrau, terà ia e toru fenua mai ia
Nuku-Hiva, Ua-Pou, e o Ua-Huna tei parauhia i teie mahana, o Ua-Huka. la haere mai tatou
i raro i te pae àpatoà, e toru atoà fenua, oia hoî o Hiva-Oa, o Tahuata, e o Fatu-Hiva. Na te
reira e piti tuhaa e faataa mai ia tatou e, i te pae Matuita àpatoèrau, e parauhia ràtou te henua
Enana. Areà te Matuita àpatoà, te henua Enata ia.
I te tuhaa àpatoèrau, i Nuku-Hiva, hoê ta tatou paroita i Taiohaè faaterehia e te ôrometua
Manuùra, e i pihaîho ia na te vai ra te tiàtono e tauturu ra ia na, o Revi tiàtono mâ e o Matia
mâ.I Ua-Pou, àti aè te fenua, e mea huru rahi ia ta tatou paroita, hoê noa rà ôrometua e faatere
ra i
ô, o Tuarae ôrometua ia.E te toru o te fenua, teie ia o Ua-Huka, te vai ra i reira to tatou
fenua, te vai atoà ra to tatou mau taata i ô, aita râ i tae i te taime e patuhia ai te tahi ûtu-
mau
afare, haamata naînaî paî tatou na mua, na roto paî ia i te ûtuafare e haamata ai ta tatou pureraa, mau roa mai ai te tahi âmuiraa iti na tatou, na te Etaretia Porotetani Mâôhi i Ua-Huka.
la hoî mai tatou i te pae i raro, i Hiva-Oa, e toru ia paroita. Te vai ra te paroita no Puamaù,
Hanaiàpa, Atu-Ona te paroita metua ia. Te auraa, o Atu-Ona raua o Taaoa, hoê à raua, hoê
noa vâhi i Atu-Ona.Te piti o te fenua, teie ia o Tahuata, hoê ta tatou paroita i reira, i Vaitahu.
E te toru o te fenua no Fatu-Hiva, hoê ia ta tatou paroita, o Omoà. I roto te paroita no te fenua
Atu-Ona, e maha ia tiàtono, o Fiti, o Maru, o Viri, o Rupena e o Temoôhe tiàtono.I te fenua
Tahuata, e piti ia tiàtono, o Fabrice Manea e o papa Tetahi tiàtono, âreà i Fatu-Hiva, e piti ia
tiàtono, o Taniera raua o Ropati tiàtono.
8
^
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
le mau parau àpi
Te tahi mau parau àpi i nia i te huru o te oraraa i te fenua Enata.Te faaineine ra te fenua Enata
i te tahi mau ôpuaraa no te haamaitai i tôna oraraa i roto i na fenua e toru. Aita te henua Enana
e haamoèhia ra,
teie roto atoà i te reira ôpuaraa. Ua haamatahia teie nei ôpuaraa i te tauàpa-
rauhia mai te matahiti 2003 e haere mai ai. Teie ôpuaraa, no te faaô atu ia i te tahi mau tino,
e àore ra e faaravaî i te mau
tino i roto i te Apooraa rahi âmui. Matou atoà té à atu i roto i te
reira faanahoraa. E te reira ta mâtou e dada nei, e ta matou atoà e haamaitai nei, e haamauruüru nei i te Atua no teie nei faanahoraa, eota mâtou e tiàturi, ia au i te mau parau i faaârahia
i roto i te ARA, e matara mai te reira tapura dhipa i te matahiti 2007.
I teie taime, teôrao Matuita ma i roto i te mau ôroà rarahi a te Etaretia, te reforomatio, te tiairaa,
te pô matahiti, te matahiti àpi. Na reira atoà te ôroà 5 no mâti, tei roto atoà mâtou i te
faaineineraa i te reira. Teie râ, e haapad noa to nia ia raton,e na reira atoà to raro.
te noera,
I te matahiti 2002, faaàra mai nei te ARA e, e haapaô
vau ia Atuona. Te parau ra
paî o Turo e, hou a tae atu
ai i nià i terà fenua, e hiô na mua roa i te parauparau
o
terâ fenua, ia îte ôe i te huru o te reira nunaa. E
parau vau i teie taime, e nunaa taaè roa te Nuu-Hiva.
E riro paha e parau hoàta na te tahi pae, e parau haùti
na
te tahi pae. Tera rà te manaô.Etaèta ô na
mai te
ràau miro ra te huru, e mea paari atoà ô na mai te ôfaî
ra te
huru, mai te fenua ihoà o Nuu-Hiva. Tera rà, ei
taata îte i te parauparau ia ràtou, e
àfaro maitaî ia. la
ôre, eita ôe e maoro i reira. E na to ôe huru i nià ia
ràtou, ia haamata ôe i te parauparau maitaî ia ràtou,
na ôe ihoà e îte, te tae maira, te haere maira, te âmui
maira. E tae roa mai i teie mahana, te haere noa maira
te taata i ta tàtou pureraa.
Te huru o te oraraa
Te huru o te oraraa i Enata i te tuhaa 6, oia hoi o Fatu-Hiva, Tahuata, Hiva-Oa.Ta tatou faanahoraa
no Tahiti ma,
eiaha tatou e âfaî i te fenua Enata, eita e tano. Teie te auraa, eiaha na tatou e faatano
atu i to tatou huru e ta tatou faanahoraa i nià ia râtou, na tatou râ e faatano atu i nià i te faanahoraa
a te Nuu-Hiva.Mea maitai e ia tonohia te mau
ôrometua âpi i ô, no te mea te hinaaro noa ra te taata
i te mau haapiiraa no te parau a te Atua. Te tiaï noa ra râtou i te mau raveà, eiaha râ e horoà moe-
moeà-noa-hia, tâtara maitai râ ia mâramarama mai râtou, eiaha mai ta ôe e hinaaro ra i te parau, mai
tavini no te Atua
no teie mau taime i mûri nei, faaitoito anaè no te mea, noa atu te atea o te fenua Nuku-Hiva mâ,
ta te Atua râ e hinaaro maira ia na.Teie ia te mea o ta ù e hinaaro i te pii i te mau
hapehape anaè, râtou paha te mea fatata roa aè i te Atua.
No reira, e faaitoito anaè i te tavini i terà nunaa. E nunaa maitai roa ia ite ôe i te faanaho ia
na.Terâ mai ia te tahi mau parau i nià i te fenua Enata e Enana mâ. ^
10
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
MaiÜ TeheiÙTâ Ôwmetllâ
TE
MAIÀO
FENUA
I te 19 no novema, i tapu aè nei te faaîteraa i Ua ite tatou, teie fenua Maiào, te tahi ia fenua
te drometua Alain a Maîtere e tô na ûtuafare
i roto i te paroita Maiào i te tuhaa 3.1 roto i te
reira fârereiraa, ua uibia ata te drometua i nia
ihoâ ia i te huru o teie fenua Maiào. Inia i teie
moèmoè i roto i te moana patitifa, aita tô na
e
parau i roto i te mau tapura fenua. Te mea
ia e titauhia i te tavini ia haere mai i ô nei, te
fenua i rabuhia e te Atua, eita e dre te vai ra faatuàtiraa i nià i te huru o teie fenua. E faate tahi mau faanahoraa no teie fenua, eaha te
mau
fifi e farereibia ra, eaha te huru o te
oraraa o
teie nunaa. O ta te drometua ia i
tatara mai.
Te fifi matamua, te atea ia o teie fenua i te pü
no
Papeete, te reira te mau mea atoà ta tatou
ruè i te mea i matauhia, te auraa e haapae ia
ôe iho no te faaô i roto i te parau o teie fenua.
la atea te tahi fenua i te pù e àore ra i te ôire,
e matara mai ihoâ ia te fifi o te fauraô. la
te tahi
tupu
àti, mai rahi anei, i reira e tafifi ai, i
i matau. Te mea e anihia i te taata a tahi ra a
reira te nunaa e hepohepo ai i te imiraa i te
parahi ai i nià i teie fenua, maori râ te faatuà¬
raveà. I Maiào nei, aita e taote, aita e tuati. Te
tiraa ia na i nià i te parau o te fenua, tô na
vai ra rà te tahi taata tauturu i te pae no te
huru, tà na peu, te parau no tô na oraraa.
mai, te tahi noa mau mai tanotano noa.
Te tahi atoà fifi e tano roa i te faahiti, te fifi ia o te pape. E pape àpoo ta màtou e rave nei
hopu i te pape, no te puà i te àhu, no te horoi i te tahi mau ôhipa. Areà te pape inu, te
pape ua ia haaputuhia. I roto i terà faanahoraa, te vai ra ihoâ te fifi e itehia. No te pape àpoo,
ia ôre ia haapaô maitai, e mai ia te roaà mai, na reira atoà no te pape ua.Te fifi no te uira, no
reira, e titauhia te tavini e imi i te raveà, ei taata imi raveà ia ôre e taupuupu te parau o te
oraraa. la taupuùpu te ôrometua, e taupuùpu atoà te taviniraa.Ua matau te nunaa i tô na
oraraa, âreà te ôrometua e haere mai, e ô ia i roto i te tahi faanahoraa àpi. Te tumu ia vau e
parau ai, e faatuàti te ôrometua i te huru o te fenua, no te mea na te fenua e faaite mai i te
no te
eaha te huru e rave.
Te imiraa faufaa a teie fenua, a tahi roa
ràtou i te rauoro i te tare moni Socredo.
te puha ia, ta màua ia e ora atoà ra i teie
Terà ta ràtou Socredo .E maere paha te
mahana no to màua parahiraa mai i ô
tahi pae, ia hiôhia rà to ràtou manaô,
puai te tiàturiraa e, na teie faufaa e
puha i te parau no te Sao (faraoa paa- faaora ia ràtou. Terà na faufaa e piti ta
paa). No ràtou, ia noaà te puha, ua àmu teie fenua e faaôhipa nei. Areà te parau
ia i te Sao. Te piti te rauoro ia, te no te tautai, ua riro noa ia ei faufaa
patiaraa i te rauoro. E faaau na pai faaoraraa i te ûtuafare.
nei. Pinepine teie nunaa i te faaau i te
mea
Veà Porotetani n°52 /Novembre 2005
11
TE ORARAA 0 TE FENUA MAIÀO
tuàti
roa te taata, te reira atoà paha te tahi vâhi ôhie te tapura dhipa, no te mea hoê noa
faanahoraa, hoê noa faaroo, hoê aratairaa, ôhie atoà ia te tapura dhipa. E tano e
parau, e mea itoito roa te taata i roto i te oraraa paroita no te mea aita atu ta râtou
e dhipa, oia hoi te oraraa ùtuafare e te oraraa faaroo.Te parau no te drometua i roto
i teie nnei paroita, te mea o ta ù i rave mai, te tuatapaparaa ia i to râtou huru, i to
/ Maiào nei, hoê anaè ètaretia, maori ra te Etaretia Porotetani Madhi. E mea
râtou faito. E te mea i itehia, te
vai ra ihoâ te tahi ère, e àore ra te hinaaro i te
haapiiraa, te iteraa i te parau a te Atua, te parau no te èvaneria..
aè ia o
i te aratairaa
te tahinei,
Te rahiraa
fenua i Maiào
taiete,
tei
raro
e
te
a
tahi tomite, parauhia te taiete fenua
aiào. Na teie tomite e aratai i teie fenua.
i teie tomite te matararaa mai
te tahi mau f aatureraa mai te tau mai à o te
ea na roto
pmau tupuna. Terà ia ta tatou i faaroo e,
piaha e tauraa manu reva i teie fenua,
ieiaha e hotèra, eiaha e râtere, eiaha e àva.
ïa hiô maitaihia te mau faatureraa, te imi
ra ia râtou i te raveà ia ôre te fenua ia fifi
àmuri aè. E te reira atoà ta ù e faaitoito nei
i roto i ta ù nei taviniraa i roto i teie nei
hoohia teie fenua e ua imi te ôrometua nq
terâ ra tau i te raveà e ia hoi mai te fenua î
te mau taata e
parahi ra i Maiào. E i teiè
mahana, ua hoi mai te taatoà o te fenua i
roto ite rima o te taata. No te rahi râ o te
fenua, ua manaô te taiete e ôpere i roto i te
rima o te taata no te tamâraa anei e àore ra
no tâ na imiraa faufaa, ei tautururaa ia na.
Teie ta mâtou e ora nei, te faatuàtiraa ia i
te pae o te faaroo e te pae o te tivira no te
maitai o te nunaa. E riro paha te tahi pae i
te ani mai no te aha e faatuàti ai. Mea taaê
rii o Maiào, tô na huru oraraa. Aita e parau
i te aratairaa o teie fenua, eiaha ia moèhia
piti. Te reira
paha te tahi manaônaôraa, ia vai noa ihoâ
te reira mau faanahoraa no te maitai ihoâ o
terâ tuàtiraa te ôrometua e te tavana, no te
te fenua e no te huaài amuri aè. No te mea
àita e mea faufaa ôre ta te tupuna i vaiiho
arai i te mau fifi e ô mai na rapae. la ôre
terâ tuàtiraa, e riro te tahi mau fifi i te
mai no tâ na huaài. E tano e parau, na te
ôhie mai. Inaha, ia hiôhia teie fenua, i tei€
Itaiete e f atu ra te rahiraa o te fenua e vai ra
taime te parahi ra o ia i roto
d Maiào nei. la au ihoâ i te mau fifi i orahia
pae o te oraraa, àita tô na e tafifiraa, àita
mai e te mau tupuna, mai te mea ra e ua
nunaa e
paroita, te faatuàtiraa ia te ôrometua i nià
to te poritita ia âmui na pae e
te hau, i H
pohe nei i te poîa.
Te tahi manaônaôraa, ia vai ara noa, eiaha terâ mau fifi no rapae mai, ta tâtou i matau i te ite
i Papeete, ia ô mai i ô nei no te tuino i te huru oraraa.Ua tâmata vau i te farerei i te mau
tià
fenua no te tauàparau i nià i te mau fifi e vai ra i Maiào nei. E ani i te tauturu no te nunaa,
"plastique". Aita i maoro aè nei, ua
faahiti te Apooraa rahi âmui i te fifi no te rauoro "plastique", inaha teie te imiraa faufaa a
no
te pape anei, te uira. E imi i te raveà no te rauoro
teie fenua. E imi i te raveà ia ôre te rauoro o te fenua ia mou. Parau mau, e mea mâmà paha
te rauoro "plastique",mea taaè rà te nehenehe o te rauoro o te
fenua.Te poroi matamua e tano
i te horoà atu i mua ia tatou no te huru oraraa o teie fenua maoti ra, te aniraa ia i te Etaretia
anei, te hau fenua anei, ia hiô mai i te oraraa o teie fenua, no te mea e nunaa teie e parahi nei
i nià i teie fenua.Te piti, te mea e titauhia i te tahi ôrometua e haere mai i nià i teie fenua,
maoti te parau ia no te here. Na te here o te tavini, tâ na e faaîte i mua i te nunaa, e faaitoito
atoà mai ia râtou. Na te here e tauturu ia râtou i mua i terâ ère.^ Maîtere Alain ôrometua.
12
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
EAHA te mea e tialhia-ra
i te drometua
V
Rururaa taaê no te hid-faahou-raaï te faanahoraa a te Aua Pipi Orometua no Heremona
(APOH). la au i te aniraa a te Faatereraa a te EPM ia ravehia mai te mau tuatàpaparaa no
te hid faahou i te faanahoraa a te Aua Pipi Orometua no Heremona, ua ravehia ia te farereiraa i rotopü i te mau drometua haapii tâmau e te tahi mau tâvini e mau arataî e haa nei i
roto i te pâroita e te mau âmaa dhipa. Ua rautïhia mai te reira e te hoê Tômite taaê a te
APOH mai te 18 e tae atu i te 20 no àtopa 2005 i te Pû a te EPM i Pâdfaî.
E fârereiraa matamua teie no te haaputu mai i te mau manaô e te mau uiuiraa a te mau orometua, te mau
tiàtono e te tahi atu mau tià rauti e mau arataî âmaa ôhipa. E uiraa tei tuuhia atu i mua ia râtou, oia hoï :
E aha ta tatou mau tiaîraa i te orometua no teie mahana e no a nanahi ? Teie te tahi haamanaoraa i te tiàraa
e te mau fà tumu a te APOH
: Te tiàraa
la au i te auraa o to na iôa e mai te mahana i haamauhia ai o ia e
te mau veà Peretâne e Farâni, i riro noa nei te
Âua Pipi Orometua ei vâhi faaineineiraa i te feiâ atoà e titau
i te tiàraa orometua no te tâvini i roto i te mau pâroita e te mau âmaa ôhipa a te EPM.
I roto i te tereraa o te tau, eere faahou te APOH no te mau orometua anaè, no te nünaa tâatoà
rà o te Atua. Te fâ tumu, ia riro mau ia o Heremona ei vâhi faaineineraa e ôpereraa manaô no
te nünaa
i raro aè i te türamaraa a te Èvaneria a te Metia.
Te mau fâ tumu
Teparau
faaineineraa
i te maunopiahi
tei noaai teiafare
râtouhaa-te
Te horoàraa
i te mau
piahi e titau
tiàraa ôroi
hoê
faaineineraa
püîte Diploma
te tonoraa
pàpürai itete pipïria
e te
metua
te
parauatua no te maororaa e maha matahiti e itehia
piiraa parauatua PTC e vai ra i Suva-Fiti e i te tahi
nà roto i te parau pûite Diploma.
atu mau vâhi.
i te mauôhipa
faaineineraa
rau a te EPM
i
Te faaineineraa
i tetauiraa
mau piahi notupu
te faaruru
i tei Te tautururaa
fifi
te faaineineraa
i te
ra i oroto
te tôtaiete, ia roaa ia râtou te îte e te mâramarama i
i roto
ta na mau
:
faatàhinuraa o te mau pipi haapaari, te faaineine-
te reo e te hiroà tumu màôhi o te riro ei faufaa no to
tàmau-raa i te mau orometua, te mau tiàtono, te mau
râtou tiàraa i rotopü i te nünaa Màôhi.
haapii èvaneria e te tàatoàraa o te nünaa o te Atua.
mau
e
te mau
rau e
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
13
Quels pasteurs aujourd'hui ?
Conformément à l’inter¬
pellation du Synode de l’EPMpour redéfinir la mission et les objectifs de l’Ecole Pastorale
d’Hermon, les professeurs à plein temps et les responsables des paroisses et des
Séminaire du Projet de Réforme de VEcole Pastorale d’Hermon.
commissions de travail se sont rassemblés du 28 au 20 octobre 2005 à Pâdfaî.
Cette première rencontre a permis de réfléchir ensemble sur la question suivante :
“qu’attendons-nous de nos pasteurs aujourd’hui et demain ?”
La mission et les objectifs principaux de l’Ecole Pastorale d’Hermon
Selon la signification de son nom et
depuis le jour où il a été installé par les
missionnaires anglais et français,
l'école pastorale est toujours resté un
lieu de formation pour les personnes
voulant être pasteur pour servir dans
une
paroisse et dans les différentes
activités de l'EPM. Au fil des années,
l'école pastorale d'Hermon n'est plus
seulement consacré aux pasteurs mais
pour
le peuple de Dieu. L'objectif
principale, que Hermon devienne un
lieu de formation et d'échange pour le
peuple tout en étant éclairé par l'évan-
Veà Porotetani n°52 /Novembre2005
teur une bonne formation sur la bible et la
théologie pour une durée de quatre année
reconnue par un diplôme de fin d'étude, le
Diploma.
Préparer les étudiants à faire face aux diffi¬
cultés et aux changements dans la société,
qu'ils acquièrent la langue et l'identité
Mâôhi très important pour leur mission
dans le peuple Mâôhi.
Donner l'opportunité aux étudiants qui ont
eu le Diploma de continuer à l'école théolo¬
gique de PTC à Suva-Fidji ou ailleurs.
Spécialiser les formations pour aider l'EPM
dans son travail : la préparation de l'ordination
formation
continue des pasteurs, des diacres, des
évangélistes et l'ensemble du peuple de
des
pasteurs stagiaires, la
Dieu.
güe du Seigneur.
14
Donner aux étudiants qui veulent être pas¬
|
Tuâtuâ
0
te
E Tuatua no te Hioraa e te fâ, i roto i te
fââineinerââ
Ôpuaraa ||te Ètârétia Porot
Ôrometua ta na, e ei Faanahoraa ia Tupu tana Ôpuaraa]
ÔMUARAA
Mea faufaa te hiô-faahou-raa i te hoê ôpuaraa. E râveà no te âpee e te hiô-
poà i te tuàtiraa e te area i rotopü i te parau e te ôhipa. E ràveà atoà no te
haaferuri e te aratai i te faaâpïraa e hinaarohia e e titauhia ra.
I teie inruraa, o te mea atoà ia ta tatou e hinaaro ra no te ôpuaraa a te Etârëtia, oia hoi, ei ôrometua ta na, e ei faanahoraa, ia tupu ta na ôpuaraa. Areà
râ, te hoê te reira tuhaa o tei ravehia i roto i te Etarètia porotetani mâôhi
mai mua mai.
Te tahi atoà ra tumu rahi e hiô faahou ai i te reira i teie mahana maoti râ,
pàhono i te mau tiaîraa e uiuiraa na te Etârëtia, na te Aua,
Ôrometua, na te Hui faaroo, i mua i te parau o te pipi/ôrometua, i te
no te tàmata ia e
na te
21 0 te tenetere.
No te ômua râ i te ôhipa o teie mahana, ua manaôhia mea tano ia tuatâ-
çapa-poto-hia te tuatua o vëtahi hiôraa e te fâ no te ôpuaraa ôrometua a te
Etârëtia. Te tiàturiraa rahi râ i nâ reira ai, ia tautum atoà mai ia teie mau
haamanaôraa i ta tâtou tautooraa i mua i teie parau, i teie hepetoma e i teie
matahiti 2005-2006.
TE PARAU O TE ÔROMETUA POROTETANI
I te tau Veà
o
te Totaiete mitionare no Ronetona
MÀÔHII TE TAU LMS-SMEP
te mau fare haapiiraa o te tau
Veà Lms.
(Lms), 1796-1863, nâ Moorea-Tahiti e nâ TahaaRaiatea, e tau ia no te haamauraa i te Etârëtia, i te
taime haa-feruri-raa i te mâôhi i mua i te huru ora-
I te tau Veà o te Totaiete mitionare no Paris (Smep),
papaâ e te pororaa èvaneria a te Veà Lms. I te
ômua-roa-raa no te ôpuaraa, ua haapâpü te Lms i ta
na rëni, oia hoi, i te vâhi e tià ai te hoê âmuiraa taata
faaroo, e mata i te faataa i te tiaî au. « Ei ôrometua
o ia, no te aupuru, no te aratai, no te mata ara, no te
faatere, no te rautî i te mau tuhaa no te haamoriraa
e te haapaôraa, e no te aô i te parau”(J.Nicole). Ei
taata faaineinehia ihoâ ra te tiaî e au ai. Teie nei, i
te haamata-roa-raa, te faaineineraa a te haapii èva¬
neria e te tiàtono te mea nahonaho i te Pû haapii
parau no Papetoài e te South sea academy no
Âfareaitu, e te hoê aè ia o râua te faa-ôrometua-hia
taime a faaruru ai te mâôhi i te haaviraa a te Hau farâ-
raa
1863-1963, nâ Moorea e na Tahiti ihoâ râ
E tau ia no te faaètaèta-faahou-raa i te Ètârëtia, i te
ni e te faahapahaparaa a te
Ètaretia tâtorita, e ua haere
moè te hiroà o te Ètârëtia no te tau Veà Lms. E inaha,
i te ârea a mono ai te Veà Smep i te Veà Lms, te mana
màitiraa vaamataèinaa e faa-ôromeai taua taata ra i faaineinehia.
Ua riro ôiôi aè râ te reira ei manaônaôraa e ei ôpuaraa
tumu na te Veà Smep, i te faatitiàifaroraa e te tautoo¬
raa e faaitoito, e faaineine, e e faanaho i te Ètârëtia e te
tiaî ia au i te tahi ture tumu e te tahi ture haapaôraa
ra te ture e, na te
tua i te taata, ôre noa atu
(T.Arbousset).
Oia mau, i mûri aè i te tahi tau tütavaraa, e ia au i te
tahi hiôraa âmui i te mau ôhipa, te parauhia ra no te
na.
ôrometua e, ua nuu to na îte, to na haapaô, to na faa¬
I mûri mai râ, ua ôpua-roa-hia te mau Aua pipi ôro¬
roo, e to na here (C.Vernier). A taa noa atu ai râ te
metua i te Institution of native teachers no Pâôfaî e
reira, ua hiôhia te ôrometua, mai te taata tumu i mûri
no Vaitoàre e Ùturoa : te hinaaro tumu atoà o te
mai i te tupu-mâite-raa o te Ètârëtia, to na faanahoraa
veà Lms maoti râ, « ei ôrometua mitionare e ei ôro¬
âmui (ùtuafare, pâroita, fenua, tuhaa, âpooraa rahi), to
metua haapii àravihi » (R.Lange). Ua tae roa i te
faaôhiparaa i te taô mâôhi, « ôrometua » aore râ « na faaineineraa (faaroo teritetiano, tiàraa haapii èvane¬
ria e tiàtono) e ta na haapaôraa (ture, haereà). Te tahi
tahuà haapii » (J.Davies), no te huri i te taô herëni
èpitetôpo, aore râ e « taata hiôpoà e tei ‘Taaàmu i tumu no taua manuia ra maoti râ, te faaâpiraahia ia te
huru faaineineraa e te Aua o tei haamauhia i
te ètaretia a te Atua » (Ôhipa 20/28). la haapotohia
Heremona. Mai reira, ua faaauhia te Àua i te « Tuhaa
te ôpuaraa tumu a te Lms, ei haapii èvaneria e ei tià¬
metua o te oraraa Ètârëtia » (CVernier), e tei faahiroà
tono ihoâ, teie râ, ei ôrometua atoà ihoâ no te haapaô i te nana o te hoê vaamataèinaa aore râ no te atoà mai i te parauraa e àtuàtuhia ra i teie tau, oia hoî,
« Heremona, o te Mâfatu ia o te Ètârëtia
/
hoê motu (RLange). Ua tae roa atoà râ i nià i te faa¬
»
(G.Tauira).
•••/•••
nahoraa e, ei haapii tamarii te ôrometua pâroita no
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
\ 15
,
I TE TAU EEPF,
1963-1987, NA TE AIA/HEREMONA E NA TE ARA/PATTEIFA E EUROPA
E tau faatereraa màôhi e te faatuàtiraa ôitume-
ravai te ràveà faatoââtiraa e te faaineine-tàmau-
ne, i te taime e hoï ai te Veà Smep, e e faaruru
raa o
ai te mâôhi i te mau vâveà no te tauiraa o te ora-
i te Etàrëtia e te nünaa tàatoà (Ture Tumu, Papa
tôtaiete. Noa atu te mau àrepurepuraa, e ia
Haamori). I pihaî iho à i te reira, ua faaâpihia te
huru faaineineraa e te Aua pipi no Heremona, e
raa
au atoà i te tahi hiôraa âmui i te
ôhipa Veà LmsSmep, ua fariihia e, e màôhi te ôrometua nà
te ôrometua no te maitai o ta na tàviniraa
mà te ïriti-atoà-hia te reira i te mau taeaè e tuas.
_
_
ia i tùruï tâmau i nià i te hiroà, te
fenua e te moana màôhi, no te oraraa e te tàvi-
hine faatere ôhipa a te Etaretia (H.Vernier).
niraa. E paari atoà rà to na i te màiti i rotopü i te
i te âmui-tahi-raa ôitumene o te mau ètaretia no
mau mea no te ara mai
(D.Mauer). 1 mua rà i te
tauiraa
e
Patitifa(Pcc) e no te Ao(Coe-Cevaa). Ua paturoa-hia te Aua Ptc i te fenua Eiti, e ua îritihia te
mau tonoraa nà Europa i Earàni e i Herevetia.
Te mau tumu maoti rà, ia ravai te mau ràveà
mua
roa, o
Nà te Ara, ua pàpü atoà te tiàraa ètàrëtia na roto
_
oraraa
nünaa
te
tauiraa arataî
o
te
Etàrëtia e ta na mau âmaa ôhipa, ua îtehia e, e
hopoià rahi atu à tè tiaï mai ra i te Ètàrëtia e to
na mau
tàvini.
hau atu no te faaineine i te ôrometua no te ora¬
No reira, mai teie atoà atu nei, ua tae roa te hiô¬
raa e te faanahoraa a te Etàrëtia i te ôrometua ei
taata ôhipa taime î (H.Vernier).
Inaha, ua faa-
nahohia te tàpura ôhipa ôrometua ei tàpura 4
matahiti, e ua haamauhia te veà e te rururaa ôro¬
metua tàmatahiti. Aita atu e manaô maoti rà, ia
16
_
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
tàviniraa, püai noa mai ai te vero ! Âreà
rà, te ite-atoà-hia ra te ôhipa âpï nà roto i taua
raveraa ra, oia hoi, te ôrometua e tae ra i te faai¬
neineraa nà te Ara, e rave màite atoà o ia i te
raa e te
tuhaa àivànaa tuatàpapa e te tuhaa rautî parauatua (H.Vernier).
••./•••
Tefmaotedmi^pŒOt^inMittaaoteEqif-^
I TE TAU EEPF, 1988-2œ5, ÂIÀ/HEREMONA, PAUTIFA/SPATS, E
NÀ TE ARA/ŒVAA
E tau rautiraa pipiria e te haafaufaaraa hiroà mâôhi
Oia mau, ia hiô-anaè-hia, nau faaâpîraa o tei rave-
hiroà porotetani, i te taime e, ua ûàna roa te faa-
faahou-hia i nià i te faaineineraa a Heremona, mâ te
e
rauraa e te faaôhieraa i roto i te oraraa tôtaiete. Oia
tütonu i te uiuiraa «
mau, noa atu te mau tautooraa atoà no te mata ara i
tenetere
nià i te oraraa nünaa, e ia au i te tahi hiôraa âmui i
e aha te ôrometua no te 21 o te
(Veà Porotetani). Vëtahi pâhonoraa
maoti rà, e faaravaï te haapiiraa hiroà mâôhi, e tâuà
»
fifi o te nünaa i mua i to
na turaraa e to na hiroà mâôhi (H.Vernier). E itehia
i te feiâ aita e Bepc, e faaineine i te vahiné ei ôro¬
nâ roto i te mau
rautiraa no te Eenua (Hiro), no Patitifa (Haveà) e no
te Ara (Cevaa). I mûri mai, na te tomite rauti pipi¬
ria e haaferuri faahou i te mau ôhipa haa-màôhi-raa,
ia au te parau e, eere tei te porotetani-noa-raa, te
rauti-noa-raa i te ôhipa, e te ôrometua-noa-raa te
taata mâôhi, tei te haapâpù-atoà-raa râ o ia iho i to
na mâôhiraa, e ta na rautira parauatua (Rautiraa
Pipiria).
tua. A taa atu ai te reira, e âmui atoà i te aratairaa a
te ôhipa Eepf, ua ïtehia te
te mau tâpaô matamua no te araraa,
metua, e faatupu i te haapiiraa teoroto/rauti paraua¬
nà te reira hoi i tùraî ia
Heremona e haapàpü màite i te mau tiàraa/fà (a hiô
atu i te rata titauraa), e e tià atoà ai ia Heremona ia
te
tààtiraa
Spats,
e
horoà i te parau püite no te parauatua (Diploma in theo-
logy). I teie à mahana, i te ômuaraa o te 21 o te tenete¬
re, eita e faaea te mau uiuiraa e, « e aha te ôrometua,
ei aha te ôrometua, e aha te àveià haamaitairaa i te faai¬
neineraa ôrometua
»
(Veà Porotetani).
la au i teie haapotoraa tuatua no te parau o te ôrometua porotetani
nau
haapiiraa te tâpeà mai no ta tatou tautooraa i teie tau.
mâôhi,
Te faaara e te haamanaô mai ra i te huru aratairaahia te parau o te ôrometua.
E faaâpï-tâmau-hia te aratairaa ia au i te tereraa o te tau e te hinaaro o te
mau
Ètârëtia. I teie â mahana, te vai noa ra te
tiairaa, te mau hiôraa e te mau fâ e faahitihia ra e te AF-ARA, o të tano e haapoto atu.
Te huru faaineineraa e au i te ôrometua porotetaiü mâôhi.
Te huru Âua e te Taata e tano no te ôpuaraa faaineineraa ôrometua.
Te îritiraa i te faaineineraa a Heremona i te mau taata porotetani e to te mau ètaretia.
Te haamaraaraa i te fâito faaineineraa e te fâito parau püite a Heremona.
Te faatüàtiraa i te faaineineraa e te parau püite a Heremona, i ta te âmui-tahi-raa o te mau
Âua faaineineraa no
Patitifa (Spats) e no Èuropa-Afirita-Marite (Cevaa).
Te tuatâpaparaa i te faanahoraa
Âua pipi ôrometua i Hurepiti-Tahaa.
Te titauraa a te iôa Etaretia Porotetani Mâôhi i te Âua pipi ôrometua.
^
Taoàhere HOÎÔRE
Veà Porotetani n°52 /Novembre 2005
;
17
E AHA TA TATOU MAU TIAIRAAI TE OROMETUA
NO TEIE MAHANA E NO A NANAHI ?
Pupu 1
taata no roto mai i te nünaa
taata faaipoipo hou te âua pipi
taata haapiihia : to na oraraa ùtuafare, te parau a te Atua
taata tei here i to na fenua e to na nùnaa (e haere i
roto i te nünaa, e âparau i te taata)
taata faaineinehia no te âfaî i roto i te nünaa
(hiô
i te hinaaro o te nünaa i teie mahana)
taata tei ineine te haapae i to na huru tahito, rave
mai te huru âpi (kaveu)
îte i te rauraa o te reo
taata matara, tàuàparau
ei taata tei tüàti mâite i nià i te mau faanahoraa
(tômite rauti) : hoê faanahoraa no te tàatoà.
ei taata tei âfai i te hinaaro o te Atua (ia ravaï te ite
i te parau a te Atua , ia pàpü te faaroo)
ei taata rapaau mai (ia ite te ôrometua i te parau o
te mai no te mea e tâpapa mai te taata i te ôrometua ia
Pupu 2
roaahia i te mai)
ei taata haapii : te faaàpu, te ahimàa, te tautai (e
ôro —> “metua”: ora/faaora/faaroo
tâpapa atoà te taata i te ôrometua no te reira mau ôhipa)
horoà te ôrometua i te tàatoà o to na taime no te taata
ei taata àravihi no te tâtara i te fifi o te taata
poro èvaneria (ôhipa matamua a te ôrometua)
ei taata tei pàpü i te manaô no te haere i te âua pipi
e taata o ia
eiaha e hiô noa i nià i te parau püite, i nià atoà ra i te faaroo
ia rahi te faaroo, ia rahi te here.
—
> titauraa _faaineineraa tàmau/rau
(tôtaiete/ture)
ei ôrometua ihoà i te tàpati.
E AHA TA TÀTOU MAU HAIRAAI TE ÔROMETUA
NO TEIE MAHANA E NO A NANAHI ?
Pupu 3
uiuima : aitaâneiimoèhiaitetaatatefaaùeraaateAtua ?
e
aha te titauraa a te Atua i to na tâvini ?
e
aha te ôrometua ?
te tahi mau manaô i nià i te ôrometua
e taata tei î te
e rü
:
paari, te ite, te faaôromaî, eita
i te parau
e taata tei faatano i ta na parau,
e taata tei ite i to na parau,
metua
:
horoà ora
ôrometua
ora
to na fenua
: e taata tei faaite i te tumu o te
(tauturu, haamàramarama nà roto i te
parau), te ôrometua o te here. I teie maha
na, ia ite te ôrometua i to na parau, te ora
tâmau i teie parau. Ai ta o ia i ôrometua noa
aè i to na faatâhinuraahia. la ite rà o
i mûri
ia te titauraa
mau ta te Fatu e tiai mai ra.
püôhuraa : te hohoà no te tiaï mâmoe, te mau
mâmoe, te ânimara e âpee ra i te tiai no te haaputuputu i te mâmoe e te faahoi te mâmoe i te tiai ra.
Pupu 4
e
aha te huru ôrometua ta tâtou e hinaaro ra ?
ei aha te ôrometua ?
e tano e
haapâpù i ta tâtou fâiraa faaroo (EPM) ei
papa no ta tâtou aratairaa :
ite, fârii i to na parau (mâôhi)
te faufaa ora ta te Atua i horoà mai
te ôpuaraa faaora a te Atua ia au i te
türamaraa a te parau a te Atua (ua oti/pâpü
ta
titauraa
:
ïteraèra, e ta tâtou?)
Ite —> fâi
te faanahoraa haapiiraa
no
>
faatupu
: aita e fifi i nià i te parau
te pipiria, to tâtou parau ta tâtou e
ôre e fârii ra
(mâôhi)
na te mau
ôrometua e haapii i Heremona : e hiô i
te parau o te ôrometua e te parau o te haapii.
^
Te ïïiâu uiutââ a te mau pupu e ta râtou mau feruma
Uiuiraa
Te nunaa madhi i teie mahana ?
Màôhi = mâ
: te Atua te tumu ; te
ohi : e parau ia no
te râau e tâàmuraa i nià i te fenua.
Mâôhi= e ohi ma no te mea e Atua mà
aita te nùnaa e ora faahou nei i nià i te auraa
O te parau
ua
âtea, ua faaruè o ia i to na mâôhiraa : e
tano ânei e parau i teie nùnaa e mâôhi
?
la hoï O ia i roto i te auraa o to na parau, i reira o ia e
mâôhi faahou ai.
Ua âtea te taata i te Atua
e hoî i te
: no te haafâtata i te Atua,
fenua, e hoï i te tumu o te parau.
E litauraa na te Atua no te tupuiaa o ta na ôhipa faaora.
Te tïtauraa, te fajraa!faaixx) a te
Te APH : e haapuraa no
?
te mau taata tei farii e ua
titauhia râtou ei ôrometua (tôroà/tiàraa)
No te înoiraa i te râveà, e hiô i te auraa i roto i to na parau.
Eita te titauraa e hope i nià i te tôroà/tiàraa (ôrome¬
E ora i to ôe parau.
tua, tiàtono, haapii èvaneria)
la rahi te puta e tâtara i to na parau, to na fenua .
Ei taata e tupu ai te titauraa a te Fatu ôhipa (letu Me^a)
Te matamua roa i roto i te mâôhi, o te Atua ia.
Te titauraa no te hoê tâvini, no te hoê ôhipa :
la parupam te tâvini i roto i te titauraa, inaha te vai nei te
mau râveà a te tautum a te EPM i te ôrome tua
Teàoueto :tetiàraa,no1et^Mnoâand '? E toru hum titauraa: ta te Fatu, ta te EPM, ta te taata.
Ei tavini o ia no te Atua e ei tavini i te nùnaa.
Eere te ôrometua no te tâpati anaè, no te mau
mahana atoà e te mau vâhi atoà, e no te mau
ôhipa atoà e tauturu i te oraraa o te taata.
Te fâîraa faaroo a te EPM
E riro ânei te fàiraa faaroo ei papa no te faaineineraa
i te ôrometua i roto i te EPM ?
Te fâîraa faaroo, o te niu ia a te hoê Ètârëtia e riro ei
mero no
E tavini o ia i te Atua
:
te Âmuitahiraa o te mau
Ètârëtia o teie Ao
haapaô i te parau a te
Atua, oia hoi, e tavini i te nùnaa o te Atua tei rau
to na parau i teie mahana (te Mâôhi, te Tinito, te
E hiô faahou i te mau fâîraa faaroo e va(ra i roto i te
Farâni...).
EPM i teie mahana.
:
(COE)
Na hea te tauturu i te drometua i roto i to na mau paruparu ' ?
aha te paruparu
?
Mai te peu te vai ra te pampam, e aha ia te ôrometua itoito ?
la pâpù i te ôrometua i to na tiàraa.
îmi i te râveà ia matara te ôhipa, te fifi o te taata.
E taata màîti ôre i te ôhipa : Uî Api, HT, Tuahine ... e
tei pihaî iho noa o ia i te nùnaa.
20
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
Te hereraa i te taata
: mai te peu e
eita te ôrometua e
here i te taata, e îmi i te râveà no te taui ia na.
Te vai ra ânei te ôrometua pampai'u e aore ra te
? la ôre ia faautuàhia te ôro¬
inaha
g orometua ôhipa ôre.
ôrometua ôhipa ôre
metua mà te parau e, e ôrometua parupam e
Te mau femriraa o na pupu e 4
-
E hiô i te vâhi e tano no te faaineineraa
E rü i te hiô i te fàiraa faaroo ei papa no te faaineineraa
-
Na te rururaa ôrometua e feruri/haapü i te fàiraa faaroo- haafaufaa i te hiroà màôhi
-
-
E faaineine i te ôrometua/taata no te rave i te
E faaineine i te ôrometua e te mau
-
(fàiraa faaroo)
ôhipa i te mau vàhi ê atu i te fare pure
pipi ôrometua ia haa i rotopù i te nohoraa tôtiare e te
nohoraa faèhau ei tahua pororaa èvaneria e ei tahua faaôhipa-atoà-raa i te mau
-
Te faaineineraa poro èvaneria i Àuteraria (3 âvaè), mea taaê i te faanahoraa e vai ra i
roto i te EPM
: e faatano
-
ia tàtou no te tauturu i te ôhipa pororaa èvaneria
Haapàpù i te tiàraa tàvini o te ôrometua
Haafaufaa i te mau parau a te mau tupuna mai ta Tetunaè
-
Tauturu i te taata/pipi/ôrometua i te àtuàtu i to na faaroo
-
-
Te EPM e to na taaêraa i te nünaa màôhi
E faaineine i te ôrometua e au no te tenetere 2E
-
e tom manaô fauf aa roa tei
-
-
-
haapiiraa
tàpeàhia mai
ia tütonu te manaô i nià i te parau no te màôhi
ia tütonu te manaô i nià i te parau no te fàiraa faaroo
haapàpùraa ia i ta tatou tàviniraa, te haapàpüraa i to tatou parau, ia ô te Ètàrëtia i
roto. la pàpü anaè teie parau, ei reira e tano ai e faanaho no te mea teie te âveià.
O te
Te uiraa râ i teie nei
: nà vai e rave
?
I mua i te reira, te manaô, e tïtau i te tahi mau tià e âmui mai no te tauturu i teie nei
Tômite. E mea tano rà ia haamatahia i te feruri te taime putuputuraa, e nuu ia te ôhipa.
No te mea te manad, i te matahiti 2007 e faadhipahia ai teie parau.
Veà Powtetani n°52 /Novembre 2005
TE
FAAINEINERAA
E toru hum faaineineraa e matara mai ra mai roto mai i to tatou tuatua. A tahi, ta te mau veà
mâdhi (1796-1863), o te haapiiraa ia e te tonoraa i te mau haapii èvaneria nâ
Ètârétia. A piti, ta te mau mitionare farâni e mâdhi
(1863-1963), O te faanahoraa i te mau Ètâtétia nâ te mau motu ei Ètârétia hoê (EEPF) mâ te
faatià i te mau pâroita, te mau tuhaa nâ roto i te haamauraa i te mau drometua, te mau tiàtono, te mau haapii èvaneria e te mau haapiiraa tâpati, ui âpi e te mau tare haapiiraa. E a toru,
ta te arataî mâdhi, âfa, farâni, tinito, o te faaitoitoraa ia i te àtuàtu i te âmui-tahi-raa o te mau
tono peretâne e
te mau motu no te niu e te àtuàtu i te mau
tuhaa o te EEPE tei riro mai ei EPM.
la au i te hiôraa tuatua, ua âpiti te mau porotetani mâôhi i ta râtou mau faaineineraa i te mau tâvini
ia au i te huru o te oraraa tôtaiete mâ te mata ara i te vai-màite-raa o te iho e te hiroà o to na nùnaa.No
reira, te ani nei to te Rururaa i te Tômite ia tuatàpapa-faahou-hia te mau fâito haapiiraa e te mau fâ
i orahia mai i nâ tenetere e piti i maîri aè nei. Eita e ôre ei reira e noaa mai ai te tahi mau tauturu pàututu no te faaineine i te mau ôrometua mâ te îte atoà hoî i te mau tâuiuiraa o te huru oraraa faaroo e
tôtaiete no teie mahana.
Te Faaineineraa Ôrometua i teie Mahana
E piti manaô rarahi i mâhorahora mai. Te manaô mata-
faaineine i te ôro¬
metua, maoti râ, ia tum, ia pâtum e ia tautum atoà mai
te mau ôrometua matahiapo, te mau tiàtono, te mau haa¬
pii èvaneria e te mau tiàau rau (ètârétia e tôtaiete) i te
mau pipi i roto i ta râtou tau haapaari e tae noa atu hoi i
te mau ôrometua e parapam atu ra i roto i ta râtou mau
tâviniraa. Te piti o te manaô, ia tâmau â te APOH i te
mua, eita e mmà i te APOH anaè i te
pipiria, parauatua, vaamataèinaa, hiroà, etv.Te tüàtiraa e vai ra i rotopü i nâ manaô e
piti nei, maoti râ ia ôre te ôrometua ia riro ei àito no te
faarahi roa atu ai i to tàtou pau, inaha te pau noa atu ra
to tàtou mau taata porotetani. Te tahi atoà tùàtiraa e itehia ra i roto i nâ manaô nei, eiaha e haafifi i te mau pipi
tairaa o te mau haapiiraa
taa noa
i te tomo i roto i te APOH, e, eiaha atoà to râtou
tiàraa taata âpi roa ia riro e haapampara ia tàtou i te fàrii
tono mâ te tumhia mai e te Faatereraa o te EPM i te mau
ia râtou. E imi râ i te mau râveà e au no te âpee ia râtou,
Pipi Ôrometua nâ Patitifa/Moana-Nui-Àtea (Fîti, Te
Ao-tea-roa, Auterâria) e nâ Èuropa. la imi atoà râ te
APOH te mau râveà no te faatano i te mau haapiiraa ia
e, e faaitoito atoà hoi i te haamàramarama e te
au i te hum oraraa o teie ànotau mâ te mata ara
tàuàparau i te parau o te hoa o te ôrometua e hinaaro nei e rave
i te ôhipa i ràpae aè i te pâroita.
i te mai-
Te Titauraa e te Fâîraa Faaroo a te Orometua
faaroo èvaneria, te htoà e te nûnaa mâdhi ei
pâhonoraa na na i te titauraa a letu Metia. E, te drometua tei dre roa e hinaaro ia ânoîhia e ia faataaê-roa-hia te parau
E piti atoà nà hohoà drometua i matara mai. Te drometua e fàî nei i te
no ta na fâîraa faaroo
èvaneria e to na titau-raa-hia e te Metia e te parau no to na nûnaa e to vétahi atu mau nûnaa e ora
nei io tâtou. Aita râ teie nâ drometua e piti e hinaaro nei e tâpû i te tâàmuraa i te tahi atu mau
Ètârétia (Cevaa, COE).
E aita atoà râua e hinaaro nei e haapampam i te àtuàtu i te iho e te htoà mâdhi. Ua tû to râua manad e
faaitoito i te
pâpaî â i te dre â i tâinitahia, e te tautum hoî i to te huifaaroo i mua i te mau fifi e rave rahi i 6 tâtou neiJ 6 nei, e piti ia
hum faaineineraa drometua e matara mai, e a tae hoî e, te vai atoà nei te mau taaêraa e te mau rauraa o te mau ptoita
e âmaa
dhipa i ô tâtou nei. Eita e dre teie nâ hohoà drometua i te tautum te tahi i te tahi i roto i te faaineineraa i te mau
drometua no teie mahana, e, no a nanahi. E, inaha, te matara atoà ra te parau no te mau drometua haapii a te APOH.
APOHi roto i te « nûnaa ». Te poroî
nei vétaîtahi ia faaitoito atoà te mau drometua haapii i te uta atu i te mau maitaî o te mau haapiiraa a to « raro nei » i
Te parau nei vétahi e, e tano e haapou mai i te mau maitaî o te mau haapiiraa a te
nià i Heremona. Te manadnad ra hoî vérâ ia ravehia te faadhuraa, oia hoî, ia tae i te tahi taime e tuu i te mau drome¬
i roto i te pâroita, âmaa dhipa, faatereraa, e monohia atu ia râtou e te mau drometua pâroita, âmaa
dhipa e faatereraa e tae noa atu i te tahi mau tâvini àravihi. ^
tua haapii o te APOH
22 ■■ Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
TE TOMITE
Te drometua, no te mau vâhi atoà ia
Te mau Faaîteraa, Faaitoitoraa e Poroîraa
Mauruura i te horoàraa i te tahi taime i te
"ôrometua rùàu roa aè". Te parau rahi a te mau ôrometua paari, "eere i te mea faufaa te mau
tuhaa ta ôe e rave i roto i te pâroita, ta ôe rà më eiaha ia topa". Mai te peu e mè, eiaha râ ia
riro ei utuà. Te vai ra te faufaa o te më... .ia rave te ôrometua i te mea e maitai ai o ia... Tei
ràpae i te fare pure te vâhi ôhiparaa a te ôrometua, no te mea te fare pure, o te vâhi taata
ôre terâ... aita e tano ra terâ parau e "te ôrometua, no te mau vâhi atoà". E parau ta te
ôrometua i roto i te fare pure, te vâhi pâpù, e parau atoà râ ta na i ràpae i te vâhi hohonu, i
roto i te taata. Terâ te ôrometua e au no teie tau, tei haere i ràpae i te fare pure. Mea rahi te
mau ôhipa e tupu ra i roto i te tôtaiete e aita tâtou e parau ra. No te taiâ anei ? Mea
paruparu tâtou te mau ôrometua i teie mahana. Te tahi poroî, e parau atoà no ràpae i te fare
pure ia au terâ parau ra e « go out ». ^
Teraî Ihoraî
E tâpura ôhipa manadnad-âtea-hia.
Te tâtonu ra tâtou i nià i te mau mea i
rënihia. A tirâ tâtou i te rëni noa i nià i
ta mea mà. I roto
i te fârereiraa a te
te tahi parau i faahitihia, te
faaèreraahia te mâôhi i to na parau e te
faaitoitoraa i te parau e, te vai ra te
mau pupu,
Atua i ràpae i te pipiria, e te faaitoito¬
raa, ia imi i te mau parau tei ôre â i pâpaî-
hia, oia hoi to tâtou iho parau. E haere
i roto i to ôe parau, i reira ôe e tàuàparau
ai e to ôe parau. la faahitihia te
parau o te mau tupuna, e riro ei haafifi
i te manaô o te feiâ paari. Aita e
parauhia ra e haapae i te Pipiria, e
faaitoito atoà rà i te haere i roto i
ta tâtou iho
pipiria. ^
TaûbEîeHamblm
Ua hope te niruraa, aita râ te ôhipa i hope.
Terâ te huru faanahoraa i faaineinehia e te tômite i roto i te hoê taime poto, e te rahiraa
ra
taata i manadhia e titau e tei tae mai. la hiàhia te mau parau i ferurihia, te matara
te manaô e, te hinaaro noa ra tâtou i te drometua. Te parau noa mai ra te Pipiria, te
nûnaa, te Atua e hià â i te tahi arataîraa ôhipa no terâ tiàraa ta tâtou e hinaaro ra.
E ôhipa té tiaî mai ra ia tâtou, e faaitoito anaè ia i te haa. Te haamauruuru maitai ra te
tômite faaineine i te feiâ atoà i âmui mai, rau noa atu to tâtou tiàraa. Poroî aroha i te
ùtuafare, pâroita, nûnaa. E fârerei â tâtou no te hiô i teie mau parau, no te târena i te
mau
fârereiraa, te mau ôhipa e au ia rave,
Taoàhere Hoîôre
Veà Porotetani n°52 7 Novembre 2005
23
la ôaôa i teie Noera e te Matahiti âpi
la haamanaôhia tei ôre e ô i roto i te ôaôaraa
Te hope
ei te ineinei nei te imatahiti 2005,
i
faa e faaôhipahia. I te mau mahana ia i mûri nei
te mau
e hiô atu ai e nahea i te faaàfaro i te reira. Mai ta
ôroà no te Noera e te matahiti âpi. Aita atu ta
tatou atoà râ i ite, e rave rahi o tatou të ôre roa e
ne
tatou
te tomo
roto
tatou e tiaïraa maoti, ia tupu te reira i roto i te
ô i roto i teie ôaôaraa no te mea, aita ta râtou e
ôaôa e te maitai. Te faanaho nei te mau ùtuafa-
râveà e tano ai ia ràtou ia faatupu atoà i teie huru
i to ràtou pae, te nâ reira atu ra te mau pû
faanahoraa. E tià roa ia ia tatou ia haamanaô ia
ôhipa i to râtou pae, te mau tâàtiraa hoi i to râtou
ràtou i te mea e, i haere mai hoi to tàtou Fatu no
e rau noa atu te mau faanahoraa e tano ai te taata
te imi i tei moè, e faatià i tei topa i roto i te àti,
haaputuputu. Hoê noa tiàturiraa, ia ôaôa to te
ùtuafare, to te fètii, te mau hoa
no teie mau
faanahoraa, të fârii nei tatou e ia hau rii te fau-
e
re
e
...,
faaora i tei roohia e te mai. Tei ia tàtou tâtai
tahi te haamanaôraa ia ràtou i teie ôroà no to te
Atua haereraa mai i rotopü ia tàtou te taata nei.
la faaôhipahia te mau hiaai tei faahitihia i roto i te mau fârereiraa
tàtou mau Tomite e haa nei i roto i te reira tuhaa
Iteie atoà hopeà matahiti, e tià roa ia ôhipa,
haamauruuruhia to te huifaaroo no ta
ràtou turu
pàpü i te mau tapura ôhipa a te
Etàrëtia. Na roto i te reira, ua faaite mai to te
huifaaroo tààtoà i to na manaô itoito e te faaroo
i te Atua nâ roto i te Metia. I roto i te mau tapu¬
ôhipa rarahi i orahia mai, e tià ia haamanaô¬
hia te rururaa rahi a te feià âpi i te 05 no màti ra
ra
tei faaara i te Etàrëtia i mua i ta ràtou mau piiraa.
Te tiàturi nei te faatereraa o te Etàrëtia i ta
no te faatupu e te pahono i te mau piiraa
a te feià
âpi. la ôre teie rururaa rahi ia riro noa ei
farereiraa, ia riro rà ei ômuaraa no te tahi ôhipa
tei haapàpû i to te Etàrëtia hinaaro turu i ta tàtou
feià âpi i roto i to ràtou oraraa e i to ràtou faa¬
roo. la haamanaô atoà tàtou e te parau o te feià
âpi, eere ia no terà noa e âmui nei i roto i te mau
pàroita e i te mau rururaa a te Etàrëtia, no terà
atoà rà aita to roto i te oraraa faaroo.
la hiôhia te mau mea i orahia mai e ia haamaitaîhia
Etaime tano atoà rà teie no te taata
tàtaî tahi te hiôraa i te mau mea ta na
e
te hau. Te piti o te tiàturiraa e au ia horoàhia,
te parau ia no te faaroo. Te faaroo i te Metia to
to tàtou arataî. Na te faaroo i te
i ora mai. Te mau mea ihoà rà e tano ia haamai-
tàtou Fatu
taihia. Te tiàturiraa matamura roa, ia maitai te
Metia, i ta na parau e i ta na mau haapiiraa e
nünaa e ora nei i nià i teie fenua. la noaa te ôaôa
horoà ia tàtou te ite i te mea e tano e rave.
e
la dada dutou atoà na i teie ôroà Noera e te matahiti âpi.
Taarii MARAEA drometua
24
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
ÉCOLE PASTORALE D’HERMON, SON HISTOIRE
Depuis sa première installation à Moorea en 1813, à Tahaa aux Iles-Sous-Le-Vent del850 à 1857,
à Raiatea de 1857 à 1888, avec un retour à Moorea de 1889 à 1900, puis un passage à Mataiea de
1900 à 1908, à Tipaerui
de 1908 à 1912, à Moria de 1912 à 1927, l'Ecole Pastorale a finalement
été implantée à Papeete sur le mont Faiere depuis 1927 à nos jours. Il faut souligner T'oeuvre
accomplie par les missionnaires Français dans la mise en place de l'Ecole Pastorale à Hermon. Elle
doit ainsi son nom à Elie Allégret en réference au sens sacré de la formation des serviteurs. De
nombreux évangélistes puis pasteurs y ont été formés puis envoyés comme ambassadeurs du Christ
non seulement en Polynésie mais également dans différents pays du Pacifique. Bien des personnes
ont également dirigé les destinées de l'Ecole Pastorale d'Hermon depuis 1927, comme le pasteur
Octave Moreau de 1927-1936, le pasteur Charles Vernier, de 1937 à 1951, le pasteur Georges
Preiss de 1952 à 1956, le pasteur Albert Jacot de 1957 à 1960, le pasteur Jean Adnet de 1960 à
1967, le pasteur Arnold Bricod de 1968 à 1972 qui fut le dernier missionnaire à diriger l'Ecole. Est
arrivé alors le moment où les Polynésiens ont pris en main la destinée de l'Ecole, à commencer par
le diacre-secrétaire général John Doom de 1973 à 1977, le pasteur Philippe Tupu de 1978 à 1980,
le pasteur Teriitua Faehau de 1980 à 1987, le pasteur Jean Tehaapapa Teururai de 1987 à 1999 et
le pasteur Here Joël Hoiôre de 1999 à ce jour.
h
y
11
Comme son nom l'indique, depuis sa création par les sociétés missionnaires de Londres puis
de Paris, l'Ecole Pastorale a toujours eu pour mission la formation des candidats au minis¬
tère pastoral appelés à exercer dans les paroisses et
oeuvres de l’Eglise Evangélique en
Eolynésie Erançaise. Au fil des ans, d'autres orientations ont dû être définies pour adapter
la formation non seulement des pasteurs de l'Eglise Evangélique mais du peuple de Dieu en
général. L'Ecole Pastorale d'Hermon veut être un lieu de formation et de partage pour le
peuple de Dieu, à la lumière de l'Evangile du Christ. ^
Veà Porotetani n°52 /Novembre 2005
25
MAIS A
QUI LA FAUTE ?
54
Pourquoi
plus aujourd’hui,
choses
qu’on cêtojjiiyMer,
l’on ne sont-ellesl’embarras
du choixles
pour
pas^flune
bonne fdn de^
où
n’avait que
semaine dans
une
rivière, au tour de l’île de Tàhiti, avec sa famille oW
?.C’était hier.Il y avait de l’eau dans les rivjèxes dur^t
i’année, c’est-à-dire qu’il pleuve ou qu’il ne [^-envey^^,:rà
à Papenoo, à Tautira ou à Mataiea... J’avais 1 ’impression en paSSrcrtCàpmd
sur le
ppnt de là Fatauà, que l’eaù qui coulait,,à Jlojs., sous moi, m ’ac¬
cueillait et me saluait avec des chants et des rires. Les riVipres éMient^
avec
les copains
toute
,
^SSSl^Jrdls^^^0ii0(qé‘0à4és0^ièreS',^
autojur dfe'de ^akâtiy û'e sont plus,
mLl^.Ê oTTïAâ'X'^j^’v,;
S)
étaient,hipr ZyPomrqdoi por-ièntyelles encore
de
ràpfmr^avpp 1 ’eaji,. pinop
Ms riy^sÉlM^Léf^fait-éMé pris"
*?
cèùij^qM, était le sleïi^
Mt- de la ierfM Æ
^qiC’ils fâïsaient dnr^>
.apjoùîBy lpat ils ^ >1*^
rueraient
.•
é.
'-.^4^:^:..
.
,
-e
11 nous avait procuré, surtout à moi, un moment d’émotion, de paix, de bonheur...De l’eau par-
partout. Dommage que nous n’avions pas eu le temps de le traverser à la nage ! Mais
pourquoi aujourd’hui, c’est-à-dire quarante et un ans après, pour moi, il n’est plus ce qu’il était
? Puisque d’après les informations fournis par les médias qui sont donc allés sur place, il n’y a
presque plus d’eau dans le lac ! Qu’il faille marcher aujourd’hui sur le sec et faire plusieurs
mètres vers le milieu du Lac pour y trouver de l’eau !
tout et
Ce n’est
plus le lacprêt
que àj’aiêtreconnu,
mais plutôt,
une continuerait-il
espèce de trou,d’exister,
de gros trou,
entreil
montagnes,
rebouché.
Pourquoi
quand
des
n’assume plus sa mission de capteur d’eau nécessaire et vitale à la vie de l’homme à
Tahiti ? J’ai mal lorsque je parle du « Lac Vaihiria » comme un corps sans vie à mettre
!. J’ai mal parce que de Lac comme le Vaihiria ici
à Tahiti, voire même dans
îles, s’il n’est pas le seul, il n’y en a pas beaucoup ! J’ai mal parce que je ne veux
pas qu’il meure, bien au contraire, je veux qu’il continue de vivre. Je veux qu’il vive
parce qu’il fait partie de ma vie.
os ancêtres, encore une fois, ne savaient-ils pas ce qu’ils faisaient en donnant à ce^^
Lac le nom de « Vaihiria » ? Finalement, est ce de leur faute que le Lac Vaihiria
soit aujourd’hui, plus comme un gros trou d’eau que comme un lac ?
en
terre
nos
Ni
à mte
^emme
De quel
a^<mûcm/e et alKmdcmMéej toute âea/ej à (km tnâte
?
^1
“MOTU-UTA” parlez vous?
Je sais que Ton continue encore à parler de Motu-Uta, alors qu’il est un îlot qui
n’ex^-
aujourd’hui. Parce que, pour qu’il puisse être le « Motu-Uta » de mon enfanceT*'
il faut qu’il soit cet îlot qui pouvait être atteint à pirogue ou à la nage. Pour
joind|êi»,
Motu-Uta à la nage, je l’ai fait avec mon oncle lors d’une parti de pêche. Mais celle quU'
m’a le plus marqué comme traversée, c’était à la nage, avec des copains, depuis les
quais de « l’Oiseau des Iles » et via la grosse bouée plantée en mer, face à la Marine
Nationale, pour prendre des forces. C’était pour montrer aux autres jeunes du quartier,
ou aux jeunes d’autres quartiers que nous étions vraiment « des mecs », voire des
jeunes de la ville de Papeete.Mais, à qui la faute, s’il y en a une, si l’îlot de « MotuUta » à Papeete, comme le « Motu Tahiri » à Faaa, n’existe plus ? Etait-il condamné
à disparaître à cause du nom qu’il porte : « Motu-Uta » (un îlot qui a sa plaee dans les
montagnes), donc qui n’a pas sa place dans la mer pour être « Motu i Tai » ? Que je
sache, lorsqu’on a affaire avec un cadeau unique en son genre, on le protège, on en
prend soin, on le garde jalousement ! Non ?
Il faut donc quelque chose de plus fort que le Nous pour que soit justifiée la dispari¬
tion de l’îlot. Mais quoi ? Le Moi, Je, qui est synonyme d’égoisme, d’indifférence,
d’insensibilité, de manque de respect envers les droits de vivre du Nous. Dommage que
la génération d’aujourd’hui n’ait pas vu ce cadeau du ciel de son vivant !
te plus
^
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
'11
A
...
LA
QUI
FAUTE
9
les maisons bâties sur les montagnes ?...et...et....
Aussi lorsque je lève mes yeux vers les montagnes où l’homme a aussi bâti sa maison, je me permets
d’espérer que celle-ci resterait à sa place, même après le passage d’une pluie torrentielle !
Comme
je veuxtombe
espérerjamais,
que l’avion
quitté
de Faaa-Tahiti
qui s’apprête
s’y
jour,qui a les
sitesl’aéroport
d’hydrocarbure
qui sont ou
stockés
à Fare-à
poser, ne
Uta
»,
un
«
sur
c’est à dire dans la ville de Papeete ! Mais si cela devait se produire, un jour - ce que
je refuse de voir arriver, parce que la chose serait vraiment dramatique pour les enfants, les
jeunes et les moins jeunes c/ui vivent à Papeete -, à qui la faute ? A Dieu qui n’a rien fait à cet
effet ? Qu’il soit pour nous un rempart. Mais je pêcherais envers le Ciel et envers mes enfants
si je ne vous parlais pas, encore une fois, des essais nucléaires que la France a faits chez nous,
dans nos eaux, sur notre tête et sous nos pieds, sans notre accord ! Neuf ans après l’arrêt de
à dire chez l’autre, la France Continue de dire que
ni aujourd’hui, ni demain, ni après-demain, ni tou¬
jours ! Mais si cela devait arriver un jour, -le risque zéro n’a jamais existé avec le savoir faire
de l’homme sur la terre-, à qui la faute ?
leur campagne nucléaire chez nous, c’est
nous n’avons rien à craindre à ce propos,
Personne n’est en mesure de faire
feu sanschezfumée, sauf
la France,
à ! entendre
la déclara¬
qu’il duallumé
pendant
40
Mais il faut
qu’elle
tion de son chef avec le feu
a
nous
ans
ait raison parce que l’inverse serait comme ce qui est arrivé à la population de Hiroshima et de
Nagasaki avec les deux bombes atomiques des Etats-Unis d’Amérique en 1945. Si Dieu aime
vraiment le monde, alors qu’il soit, pour nous, tel un rempart, pour nous protéger des effets
nocifs et pervers des essais nucléaires que la France a faits chez nous !
a des oreilles jour,
pour pourquoi
entendre. des
Un ami,
Puisque Dieu
veux donc
croirel’airque je Entende
moi, qui demandait
le m’aime, jel’eau
je bois,
n’ai pas
cancer avec
que
je respire, les produits de la terre et les poissons que
je mange. Mais si cela est aujourd’hui le cas, à qui
faut-il attribuer la faute ? C’est l’homme qui est à
l’origine. Ah Non, certainement pas au Dieu
Créateur que le Christ Jésus est venu nous montrer
comme un père ou une mère ! Parce que le jardin
dans lequel il nous a mis, non pour être le propriétaire,
mais pour être le gérant, était un paradis, c’est-à-dire
un espace où vivre et vivre heureux est possible.
Hélas ! Il est arrivé ce que Dieu ne voulait pas et
n’espérait pas qu’il arrive : l’homme s’est approprié
du pouvoir qui ne lui appartenait pas pour abîmer la
création de Dieu, pour faire dans le noir ce que Dieu
faisait en plein jour. Non ! Ce n’est pas Dieu qui a
créé les tremblements de terre, ni les cyclones, ni les tor¬
nades ou les ouragans, et encore moins les tsunamis...,
mais l’homme lui-même •! Une mère serait-elle pour
une
vie
ou
un
avenir triste et sombre de l’enfant
qu’elle a conçu et mis au monde ? Alors, pourquoi
en serait-il autrement avec un Dieu « qui est bon et
le seul bon
»
? Mais si Dieu nous aime tant, il ne
peut pas s’aimer lui-même pour nous.
28
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
à
que
gens
un
me
conduisent-ils, alors qu’ils ont bu trop d’alcool ? A sa
question, j’ai apporté une autre question :
pourquoi existe-t-il des personnes qui ne
conduisent pas après avoir beaucoup bu ?”
Pourquoi ? Eh bien c’est parce qu’on n’a pas
des oreilles pour les autres ! Même pour ses
proches ! On croit ou on ne croit pas à l’amour
que le Dieu Créateur et Père a pour nous, mais
Dieu ne peut pas être à notre place pour l’aimer
pour nous. C’est impossible avec un Dieu qui
nous a fait libres pour l’aimer et pour aimer
notre vis-à-vis.Voilà pourquoi après un ensei¬
gnement (par exemple en parabole), c’est
«
comme
un
refrain dans
un
toujours à ses auditeurs
oreilles
entende
chant, Jésus dit
: «
!
que
celui qui a
13/ 9,
43). Le pays que nous occupons, ainsi que tout
ce
qui s’y trouve, cela appartient à Dieu.
Confié à nous, pour une vie possible sur cette terre,
il nous appartient de le gérer comme il se doit, pour
que l’on n’accuse pas le Ciel d’être à l’origine de ce
qui nous est arrivé par nous-mêmes ! ^
des
»
(Matthieu
Pasteur Jacques,
Terai a Ihoral.
LE
COLLÈGE POMARE IV
Jusqu’en classe de troisième, on ne se pose pas de
question sur l’orientation : presque tous les collégiens
font le même parcours qui les conduit de la 6ème à la
3ème.
A partir de la Iroisièine, on ne pade que de ça :
L’ORIENTATION !
Pour la
première fois, vous allez
choix qui peuvent être complexes.
Il te faudra prendre
rentes
devoir
des décisions quanf^
parmi lesquelles
filières d’études
opter.
Ces dernières prennent 1
tions
auxquelles il fau
famille, et dont ton
ave
dépendre.
En fin de 3
tes parents e
Ton projet personnel d’orient
La connaissance de soi,
La connaissance du milieu
La connaissance des voies d’étude qui permettent d’y accéder.
On ne te demande pas de savoir quel métier tu veux faire plus tard.
On te conseille vivement de commencer à y réfléchir et à te projeter dans l’avenir.
Les rendez-vous pour t’aider dans tes choix
Heures de vie de classe consacrées à l’orientation.
Pour ton projet d orientation, on établira,
Visites de lycées pour discuter avec les professeurs et les élèves.
en liaison avec ta
Stage en entreprise pour découvrir le monde du travail.
Lecture de guides, de brochures.
ne se limite pas
Consultation de sites internet consacrés à l’orientation.
Tu peux te faire aider et conseiller par
demande, un bilan
ton profil scolaire.
S’informer ne suffit donc pas toujours.
professeur principal, il t’aidera à
projet en fonction de tes
résultats et aussi de tes qualités.
Le professeur chargé de l’orientation peut
te conseiller si tu as une idée de projet. Si
tu n’en a pas, il t’aidera à faire le point, à
mieux te connaître et à faire émerger une
idée. N’hésite pas à le rencontrer pendant
ses permanences ou à prendre rendezton
ébablir ton
vous avec lui.
Ton avenir
professionnel dépend
grande partie des choix raisonnés, profil scolaire, motivations,
projet personnel, faits pendant ta
en
classe de troisième.
P Veà Porotetanî n°50 / Septembre 2005
29
Mareto
13/32 37
la haamaitaihia te Atua no to na Here e to na Aroha ia tatou. la haamaitaîhia te Atua no te mau maitaï ta te
rai, te fenua e te moana e faaite noa ra. la haamaitaihia te Atua tei faaite ia tatou i te Here, te Aroha, te Tauturu
e te Faaôromai. la haamaitaihia te Atua tei hâmani ia tatou ia au to na huru e to na hohoà. la haamaitaihia te
Atua tei faaite mai i to na hinaaro na roto i ta na Rahu, ta na Tamaiti e ta na Parau. la haamaitaihia te Atua
no
te Parau ta na i horoà mai e tei riro ei tauàparauraa na tatou. la ora nâ i te Aroha e te Here o te Atua i to
tatou fàrereiraa. la ora nâ te mau taeaè e te mau tuahine ôrometua e to ôutou mau ùtuafare. la ora nâ te mau
pipi i Heremona e to roto i te haapaariraa. la ora nâ te mau taeaè e te mau tuahine tiàtono. la ora nâ te mau
taeaè e te mau tuahine haapii èvaneria. la ora nâ te mau taeaè e te mau tuahine e rauti ra i te feiâ paari, te feiâ
âpi e te mau tamarii. la ora nâ te feiâ paari, te feiâ âpi e te mau tamarii. la ora nâ ôutou e hinaaro ra i te Here,
te Aroha, te Tauturu, te Faatura, te Faaroo e te Ora. Terâ mai te Aroha o to Tefana i Ahurai i te rima veàveà
e te mata nevaneva.
Ta tatou parau tei roto i te irava 33, e reo no te Fatu i te nâ-ô-raa e :
E haapaô maitai, e faaitoito, e e pure, aita hoi ôutou i ïte i taua tau ra.
Hid noa ai te Fatu e nâ pipi toomaha o Petero, latopo, loane e o Aneterea mai nia mai i te mouà Oriveta i te tare
pure no lerutarema, ua tauàparau râtou i te paraiiraa o teie fare pure. Te parariraa o te tare pure no lerutarema, èere
ânei te pü o te tiàtunraa o te nûnaa âti luta terâ e parari atoà ra. Mai te peu te reira, èere ia te tahi parau naînaî ta te
Fatu e faaara ra. E parau rahi roa teie e tià i te nûnaa âti luta ia faaroo e ia haapad. Na roto i te parau no te parariraa
o te fare pure o lerutarema, te faaara atoà ra te Fatu i te mau tâpaà no te tupuraa o te tahi mau dhipa fifi i nià i te
fenua na roto i te haereraa mai te mau metia haavare e te tupuraa te mau àueueraa fenua, te mau tamaî, te mau hâma-
ni-îno-raa e te mau haavâraa o te mau pipi a te Fatu, Te faaara atoà ra te Fatu i te haereraa mai o te Tamaiti a te taata
no te tâhoê i te feiâ i mâîtihia.
Te faaara atoà ra te Fatu aita te taata i îte i te mahana e te hora e tae mai ai te Tamaiti
te taata. Aita te mau àrere(merahi) i îte. Aita te Tamati i îte. Aita hoê taata i îte. Te Metua anaè tei îte i te mahana e
te hora e tae mai ai te Tamaiti a te taata.
I nià i te parau no te parariraa o te fare pure no
lerutarema ta te Fatu e faaara ra i ta na mau pipi, ua
türai roa o ia i ta râtou parauparauraa i nià i te parau
horoàhia i te taata ra noa atu e taata maitihia e te
Atua. Aita atoà i horoàhia i te Tamaiti ra tei horoà¬
hia te mana o te rai e te ao atoà nei. Te Atua anaè te
o te Tamaiti a te taata tei haere mai e tâhoê i te mau
Fatu o te rai e te fenua tei ite i te mahana e te hora
taata i mâitihia. O vai te mau taata i mâitihia ta te
no te haereraa mai o te Tamaiti a te taata. Te auraa,
Fatu e parau ra. Te mau taata i mâitihia, e mau taata
e
tei faatupu i to te Atua hinaaro. Te auraa, e mau
te reira e faaoti e e faanaho. Mai te peu na te Atua
tei haapâpü i to râtou faaroo i te Atua o te
Metia tei faaara mai i teie parau ta tâtou e hiô ra. Te
te reira parau e faaoti e e faanaho, e faatura
reira haereraa mai to te Tamaiti a te taata, aita hoê
horaa i te tiàmâraa o te Atua. Ta tâtou o te fârii i te
aè taata i ite. Aita atoà te mau taata fàtata roa i te
reira tiàmâraa to te Atua i te faaotiraa e te faanaho-
Atua i ite. Te auraa, aita te ite
raa i te reira parau.
taata
30
i te reira parau i
Veà Porotetani n°52 /Novembre 2005
ôhipa te reira tei itehia e te Atua no te mea na na
ia tâtou
i te reira. Tei roto te reira faaotiraa e te reira faana-
Aore te Fatu i haere mai e faaite i to na hinaaro i te hinaaro râ 0 tei tono mai ia na.
Mai te peu te faaara mai ra te Tamaiti i te reira parau, e tâpad faaite e te faatura ra te Tamaiti
i te reira faao-
tiraa a te Atua no reira o ia i haapàpù mai ai : Aita atoà te Tamaiti i îte. I mua i te faaararaa a te Fatu i nia
i teie parau, e tià ia tatou ia haamâuruuru i te Fatu o ia i faaara mai i teie parau. Aita teie faaararaa i faataa-
noa-hia no te mau pipi anaè. Te taata tei fârii ia fétu ei Fatu, e hià atoà o na i teie faaararaa no na atoà. la
fârii tatou i teie faaararaa, eita tatou e tâmata i te tohu e te tatara i te parau o terà mahana. Te faahua ra ia
tatou. Te auraa, ua pâpü anaè ia tatou èere na tatou e faanaho i terà mahana, e vaiiho ia tatou ta te Atua i te
Atua râ. E haere ia tatou i te vàhi e tano tatou e hià mai terà faaararaa no te haereraa mai o te Tamaiti a te
taata no te tâhoê i te mau taata tei faatupu i to te Atua hinaaro.
Te mâramarama
ra
tatou teie haereraa mai
o
te
Tamaiti a te taata no te haere mai ia e fârerei i te
taata tei
Eita e ôre ia tae i taua mau taime ra aita o ia to pihai
iho ia râtou. Mea rahi te mau ôhipa ta râtou e
hiô
faatupu i te hinaaro o te Atua. Te
auraa, te faaitoito mai ra te Fatu ia tatou e faatupu i
maitai, ta râtou e ara, ta râtou e faanaho, e ta râtou
to te Atua hinaaro no te mea te reira te mau taata ta
râtou i ta na tauturu ôia hoi ta te Atua parau ta na i
te Tamaiti a te taata e haere mai e fârerei ia tae i to
faaite ia râtou na roto i ta na mau haapiiraa. Te mau
mau
na
mahana. Te nâ ô ra te reo o te Fatu : E haapaô
e
feruri. Ua pâpü ra ia râtou ua faaite te Fatu ia
ôhipa faaora ta na i faaite ia râtou. Te mau tiàvaru-
maitai, e faaitoito, e e pure, aita hoi ôutou i ite i taua
raa vârua ino
i ravehia. Te mau faatiàraa taata mai
tau ra. Ua pâpü atoà ia tatou i te tumu te Fatu i parau
te pohe mai e te mau faaàmuraa mâa i ravehia. Te
ai i teie parau no teie ihoa mau ôhipa fifi ta na e
faaara ra eita e ôre i te tupu i roto i te oraraa o ta na mau
reira te mau ôhipa e tauturu ia râtou i te mau taime
pipi. Te auraa, te faaineine âtea ra te Fatu i ta na mau
pipi i te araraa i nià i te mau ôhipa të haafifi ia râtou.
Mai te peu e mau ôhipa fifi ta râtou e fârerei, ia faai¬
neine ia râtou ia râtou. No te mea e riro terâ mau ôhipa
fifi i te haapamparu ia râtou i roto i ta râtou faaîteraa e
ta te Fatu i horoà i te mau pipi. Te huru ta te Fatu i
fifi ia haapaô maitai. E faaitoito ; Te tahi atoà parau
faaite i roto i to na oraraa, mai te peu na na te Parau,
èere te Parau noa ta na e horoà ra. O na atoà i roto ÎN
te Parau ta na e faaite ra. Te auraa, eita e tià ia tàtou
ia faataa ê i te Fatu e ta na Parau. E Parau ihoa
horoà ra, tei roto atoà râ o na i ta na
to râtou tiàturiraa i te Atua. Te riro ra ia te mau faaara¬
ta
raa a te Fatu ei tautumraa ia râtou i te araraa i mua i terâ
Parau. Te Parau ta te Fatu e horoà ra e ôhipa taua
ôhipa. E haapaô maitai : Te tahi parau teie tei faai¬
te i to te Eatu here i ta na mau pipi tei mânaônaô i te
Parau i roto i te taata tei fârii i taua Parau ra. No
rahiraa àti ta râtou e faarum atu.
faaite ra i ta na mau pipi.
mau
na
e
te mea te Parau
e
horoà na te Atua ta te Fatu e
E faaitoito no te mea ua horoà te Fatu i te mea e itoito ai râtou noa atu te huru o te fifi e te huru o te àti ta
râtou e fârerei. Te Fatu tei vï te arii o te ino terâ e parau ra ia râtou. Te auraa, ua haamau râtou i to râtou tià¬
turiraa i nià i te Fatu e dre ai te mau ôpuaraa a te ino i nià ia râtou e manuia. E pure : Te Fatu ta te Atija i
pûpû i te mana o te rai e te ao atoà nei terâ e parau ra ia tâtou. Te auraa, e ani i te tauturu i te Atua eiaha é
faaea. Te pure, te mea e haapâpû i to râtou ère e to râtou faufaa dre. Te pure te mea e faaitoito i to râtou faaroo e ta râtou tâviniraa. Na roto i te pure te faaite ra râtou i to râtou tiàturi i te Atua te tumu o te dhipa no
reira te Fatu i faaineine ai ia râtou. E pure i te Atua, te tumu o te ora, na na e faaite mai i te mea e au ia
rave e ia parau i te mau taime ahoaho. Teie faaitoitoraa a te Fatu i te mau pipi e pure, e râveà e vai fâtata
noa ai râtou i pihai iho i te Atua. I roto i te mau taime fifi, te vai ra to râtou tiàturiraa tei pihai iho te Atua ia
râtou no te tauturu ia râtou. Te pure, te mauhaa faufaa roa a te taata tei fârii i te mau haapiiraa a te Fatu no
te faaitoito ia na i roto i ta na faaiteraa e ta na tâviniraa. E haapad maitai, e faaitoito, e e pure, aita hoi dutou
i ite i taua tau ra. Teie te parau a te Fatu i tâpeà Ma mai no tâtou no teie tâpati matamua no te tiairaa i te hae¬
reraa mai o ta na Tamaiti here. I mua i te rahiraa dhipa e haa Ma ra e tâtou e te rahiraa fifi e àuahaati ra ia
tâtou, te faaroo ra tâtou i teie reo to te Fatu tei faaara i ta na mau pipi no te mau dhipa fifi ta râtou e fârerei.
Mai te peu ua tauturu teie parau i te mau pipi, te tiàturi atoà ra vau e tauturu atoà teie parau ia tâtou i te ara¬
raa i nià i te mau dhipa ta tâtou e rave ra no te tupuraa o te hau o te Atua i nià i to tâtou fenua. Te auraa, te
vai ra te faufaa o teie parau ta te Fatu i horoà mai : E haapad maitai, e faaitoito e e pure no te faaitoito ia
tâtou i te hidraa i ta tâtou faaîteraa, ta tâtou tâviniraa e te tupuraa o te maitai i nià i to tâtou fenua.
E hiô tâtou e aha te mau mea e orahia ra e tàtou e e ôpua-raa-hia ra i nià i to tâtou fenua tei tüàti e tei ôre e
tùàti i nià i to te Atua hinaaro. Na tâtou e fârii e e faaôhipa i taua parau i te vàhi te reira tàtou. E faaararaa
e e faaitoitoraa teie ta te Fatu e horoà mai ra. Eita te taata e ino i te faaararaa e te faaitoitoraa ia haapaôhia
e tià ai. Te vàhi faufaa, ua parauhia mai. la haamaitaîhia te Atua no ta na Parau tei faaitehia mai e ta na
Tamaiti no te faaara e no te laaitoito ia tàtou. la ora nà. ^
Jean Tehaapapa TEURURAI
I Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
31
|^
Te parau o
te repo Makatea
Ua haamata te parau no te repo Maatea i te matahiti 1905, na roto i te taèraa mai i te Fenua nei te taata ra o
Etienne Touze, taata aravihi i te pae no te mau ohipa rarahi (ingégneur).
E taata farani o Touze tane fanauhia i te oire no Limoge, tono hia mai no te faatere i te piha ohipa a te
Travaux Publics. Hou oia a taè mai ai i te fenua nei, uafaaroo na o ia i te parau no te taiete heru repo
phosphate « Pacific phophate Compagny »i te fenua Nauru. E moni rahi hoi to teie repo taaê i te phophate. I tona taeraa mai i te fenua nei, tona atoà ia haamataraa i te titorotoro i te mau vahi e te vai ra
teie repo. Na roto i tana mau tuatapaparaa, te parau nei oia e “ te huru o te repo no na motu no Nauru
e Océan, o te huru atoà ia o te repo Makatea ”. Ua papu roa ia na e e tià i te heru te repo Makatea. Ua riro
o Touze tane ei tumu rahi no te haamauraa hia teTaiete Repo Maatea“CEPO” oia hoi te Taiete Farani
no te repo Maatea no Oteania io tatou nei i te matahiti 1908. Te tahi manaà tumu o Touze tane: ia vai noa
te Taiete e te faufaa i roto i te rima o te Taata tiaraa farani, ei faufaa na te fenua. I te taime a haamau
tumu roa hia ai te taiete i Makatea, rave rahi maufifi ifarerei hia, te ravaî ore o te rima rave ohipa, te
ravaï ore atoà hoi te pape, hau atu i te reira te faatomoraa ia i te mau pahi faaüta-repo, inaha aita e vahi
nahonaho no te tutauraa pahi i Makatea i tera tau. Na roto ra i te itoito e te aravihi o Touze, ua nahonaho maite te mau ohipa. Ua amo o ia i te tiàraa Peretiteni Faatere no teie Taiete mai te matahiti 1937 e
tae roa i te matahiti 1950.
la au i te mau hiopoàraa tei ravehia e te mau âivanaa, te repo maatea e repo tei hau i te maitai i te mau
repo atoà o te ao nei
Tôna maitai, no roto mai ia i te repo e faaruè hia nei
e te mau manu e to râtou
na i
atoà mau tino pohe, tei ora
nià i teie motu i te mau tenetere i mairi. la apiti
hia teie mau ino i te toà i roto i te feo, teie te faufaa
haa faufaa roa no te faaohieraa i te tapiriraa mai te
mau
pahi-uta-repo rarahi 10.000 tae atu 13.000 tane
repo maatea ia faatomo.Ua hamani te Taiete CFPO i
te hoê uahu auri e 30 metera te roa, e mea faatoro hia
ta te fenua i faafanau mai, te phosphate ia parau hia.
i nia i te miti. Na vetahi mau Kau e tari i te repo maa¬
E aha te huru no te pae oraraa o te mau rave ohipa e
tea tei faî hia i roto i vetahi mau haapee rarahi e tapi-
te mau nunaa i ohipa na i Makatea :
ri atu ai i te pahi e tutau ra i tai rii tu. I te reira faa¬
ua farerei atoà
te Taiete repo Maatea i te
fifi : A tahi, te au ore o te
mâôhi i te huru faanahoraa ohipa faahepohepo i nià
i te ohipa, e te huru o te mau raatira. No reira i te haa¬
mataraa te ohipa i Makatea mea iti roa te taata tahiti.Ua faahaere mai te Taiete i te mau rave ohipa no
rapae mai, i te matahiti 1911, e 250 Tapone i tae mai.
I te avaè atete 1913 i nià i te rahiraa rave ohipa
maohi e 30,11 noa to ratou tei faaàpi i ta râtou parau
nahoraa matamua
tomo hoê
pahi e 3 aore ra 4
mahana.No te faaohie faahouraa i te faatomoraa
e
faaau e te Taiete. I te matahiti 1926: ua faahaere faa-
pahi, ua hamani te Taiete i te matahiti 1954 i te hoê
uahu auri 100 metera te roa. I teie uahu api, ohie roa
te ohipa faatomoraa i te mau pahi, i te mea e tapiri
roa mai te mau pahi i raro aè i teie uahu, e i reira e
ninii hia’tu te repo i roto i te hati. Na roto i teie raveà
api, nehenehe atura ia faatomo e 550 tane i te hora,
hoê noa mahana ia faatomo i te hoê pahi.E raeà hia i
hou hia mai e 287 anami; 272 tinito. Te rahiraa taata
te matahiti hoê 350.000 e aore ra 370.000 tane repo
tahiti i te reira matahiti, ua maraa mai i nià i te 174.
maatea o te hoo hia i te fenua tapone, Aotearoa,
I te matahiti 1944 e 351 taata Rarotoà tei tihepu hia
mai I te matahiti 1944 ua raeà hia 563 taata rave
Terani, Hawaii e te fenua initia. E te faufaa e ô mai
nei i te matahiti hoê i roto i te afata o te fenua nei, tei
ohipa i Makatea. Te tahi ohipa faahiahia e te nehe-
nià ia i te faito 446 mirioni farane.
Niu
nehe i rave hia i Makatea o te uahu ia. Te hoê mauI te pae o te oraraa faaroo i te Fenua Makatea, mea ora te faaroo. E rave rahi tei ohipa na i makatea tei ô
mai ite aua pipi no Heremona e tei riro mai e mau orometua e ei mau faatere no te Etaretia. Vetahi mau
tei riro mai ei Peretiteni
Panai ia, tei oro¬
metua mai i roto i te paroita i Paea, e Peretiteni no te tuhaa II tei roto oia i teie mahana i te faaturaa.Te
orometua i ohipa na i Makatea o Heimau orometua, o Tamuera Raapoto orometua
matamua o te Etaretia e te orometua hopeà i Makatea opani atu ai te ohipa, o te orometua
,
oaoa nei tatou
mahana
i teie mahana i te mea e taata tumu o Maatea e Fatu Fenua hoi te Tavana no teie motu i teie
: o Julien
Mai, matau maitai hia i te Fenua nei
i Maatea, ua hau ratou i teie mahana i 100 huiraatira.
32
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
.
Mai tona Tavanaraa mai ua hoi faahou vetahi paè
^
Tematauira Tiàtono, faaturahia
Cuisine
Cuisse de Poulet Cuny au lait de coco pour 6 personnes
Huha moa curry tahaari
Ingrédients
6 cuisses de poulet
2 cuillères à soupe d’huile
50 g de beurre
1 oignon
2 cuillères à soupe de curry doux
1/2 litre d’eau
1/2 verre de lait de coco
50 g de farine
3 tiges de persil
Sel, Poivre
Technique de préparation
Couper les cuisses en deux
Saler, poivrer et fariner
Chauffer une marmite puis y mettre Vhuile et le beurre
Ajouter les cuisses de poulet et les faire dorer
Réservez les cuisses
Dans la même marmite, ajouter Voignon ciseler puis le curry
Bien mélanger
Remettre les cuisses de poulet dans la marmite
Ajouter Veau, couvrir et laisser cuire
Lorsque les cuisses sont bien cuites, ajouter le lait de coco
Bien mélanger et vérifier Vassaisonnement
Dresser dans un plat et garnir de persil hâché
Bon appétit !
^
^
Bennet Annie épouse Lemaire
33
Veà Porotetani n°52 /Novembre 2005
LES MOTS CROISÉS
de Jacques Ihoraî
1
23456789 10
a
contrôle de
ses
nerfs
-
Cinquième lettre des
voyelles - Symbole de la seconde r. Abréviation de
sud
Renouveler l’air dans (un espace clos) Deuxième lettre des voyelles.
-
VERTICALEMENT
1. Sentiment tendre, d’amitié, d’amour qui se mani¬
feste par des paroles 2. Gouverneur, prince, dans les
chacun de cinq
doigts 3. État d’une personne, d’une partie d’un
corps nu - Pronom démonstratif invariable 4. Petit
pays musulmans - Organes munis
cube dont chacune des six faces est
HORIZONTALEMENT
a.
Avec tendresse
e.
Qui éprouve de l’émotion -
Grand panier plat en osier muni de deux anses, pour
le vannage du grain - Première lettre des voyelles f.
Construction que font divers animaux pour y dépo¬
ser
leurs œufs - Interjection pour accentuer l’ex¬
pression d’un sentiment, d’une idée, etc) - Chiffre
romain valant 500 h. Interjection imitant le bruit
d’une sonnette électrique - Personnes désignées par
une élection i. Dix-huitième lettre de l’alphabet Pronom personnel - Relatif aux Maoris, population
de la Nouvelle-Zélande m. Qui sort d’un milieu
après l’avoir traversé n. Adjectif possessif féminin
Quatrième lettre des consonnes - Ils sont comme
le serpent dans le jardin d’Eden o. Adverbe Deuxième lettre des voyelles - Cinquième lettre des
voyelles - Note de musique p. Qui a perdu le
-
marquée de
points allant de un à six, ou de figures, utilisé pour
divers jeux - Cordon blanchâtre conducteur des
messages nerveux du cerveau aux différents
organes et réciproquement - Grand dieu solaire de
l’ancienne Égypte 5. Quatorzième lettre des
consonnes
Cinquième lettre des consonnes Symbole du gramme - Femme d’Adam 6. Prénom
de l’une de nos responsables du “Veà Porotetani” Très vaste étendue d’eau salée qui couvre une par¬
tie de la surface du globe - Symbole chimique de
-
l’École Maternelle de notre
Enseignement, qui est à Papeete - Deuxième lettre
des voyelles 8. Adverbe de lieu - Faisant partie
l’erbium 7. Nom de
d’un terrain, ils sont à vendre ou à acheter - Cité
antique de la basse Mésopotamie et, selon la Bible,
patrie d’Abraham 9, Onzième lettre des consonnes
Période mesurable pendant laquelle a lieu une
action, un phénomène, etc 10. Adjectif possessif
féminin Note de musique - Adjectif, synonyme de
-
-
“située”.
SOLUTION
HSIS - IS -
9 iot£
•U3D) aAa- o- o- a'sva-aaaN-aa tao-aiianN t snivin-aiwa ‘ZassaacNax T
VI '01 saHBna - n *6 (/.‘ç i uoo) m - sioi - Na ’s a - nnNvaHviv ’l aa - aaiN - VAa
xNaivaivoiiHaA
a - aaaav - s *•* s - n - aAaaNa 'd is n - a - ois •<> sasna - a - vs
•wi laoviAi - ax - a
axNaoaaiNa
'! - snaa - ONiaa ’o a - hv - œn t v - nva - aniNa ’a XNaivaaaNax
iNaiMaavxNOzraoH
34
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
f
leré O nâmètua*
ifetühiaai
E te
MeiflSEPFle Arii e
la nati f aahou te taura O te Arohà
la taeaè, ia fetii, ia nünaa faahou
la riro à te tama ei moihaa no te hau
Aue, e teie nei tama.
Raapoto Eva
Fait partie de Vea Porotetani 2005