EPM_Vea Porotetani_200511.pdf
- Texte
-
DOSSIER
To tatou
mau
taeaè, tuahine
Eaha te parau
àpi
no
Te tuatua
âua
pipi
Mais à
o
te
no te
fenua Matuita
Maiào
qui la faute ?...
no
Heremona \
académie TAHITIENNE
*
*..*TnR0PAi5Alf
Faatoro
Pipiria Maôhi
Bible
en
reo
maôhi-reo
farâni
tahitien
Pipiria
Bible
LITURIA
reo peretane
en
anglais
Rituria hunaraa mai
Liturgie mortuaire
LE CHEMIN
(Introduction à la Bible)
EVANELIA
Tatararaa taiôraa
Réflexion
pipiria
biblique
Puta
haapiiraa tapati
Recueil d’école de dimanche
PAPA
HAAMORI
Rituria Reo Maôhi
Liturgie
en
Reo Maôhi
Puta
haapiiraa tiàtono
Diacres
Recueil pour
Sommaire
iii—
Porotetani
1
MENSUEL DE L’ÉGLISE PROTESTANTE MÂÔHI
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
Boîte postale 113 - 98713 Papeete, Tahiti. P.F.
Tél. (689) 46.06.23 - Fax. (689) 41.93.57
E-mail : eepf@mail.pf
Taarii MARAEA
en
0
Agenda
5
0
Édite
Actualités
Directeur de Publication
Rédactrice
4
Chef
6
•
Pinaï
7
•
Te “Scouts”
8/10
•
Te fenua Matuita
11/12
•
Te fœua Maiào
0
te fenua
porotetani
Eva RAAPOTO
Secrétariat
Dossier
Ben POHUE
13/23
Maquettiste
•
TE
Ben POHUE
ÔROMETUA
Joël Hoiore
e
Comité de Rédaction
te Tomite faanaho
rururaa a
Céline HOIÔRE, Taarii MARAEA,
William HAMBLIN, Jacques IHORAI,
Thierry TAPU, Marthe TEMATAHOTOA,
Jean TEURURAÏ, Eva RAAPOTO,
Turo RAAPOTO, Sylvia RICHAUD,
Daniel MARGUERON, Robert KOENIG,
Christian CHENE, Moetu VAAIE, Heiata LUCAS
Etàrétia
et la collaboration de
Émile MALÉ
Marie Geoffroy
Prix de l’abonnement
(1
an
-
10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
lie : 22,87 Euro / Suisse : 41 FS
Impression : Polypress
Tirage ; 5000 ex.
Crédit photos :
i te
Heremona
24
•
Parau Paôfai
25
•
Heremona
26/28
•
Mais à
29
•
Le
30/31
#
Mareto 13/32-37
qui la faute ?
collège Pômare IV
Veà Porotetani
Faaànaànataeraa
•
32/36
BULLETIN DE
Nom
Adresse
Je
RÉABONNEMENT
Prénom
:
Loisirs
:
:
me
réabonne
au
Veà Porotetani pour
l’année 2006 (lan
-
10 numéros)
la somme de
Polynésie Française 1200 FXPF ; Métropole 22,87 Euro ; Suisse 40 FS
À renvoyer à : Veà Porotetani - BP. 113 Papeete 98713 TAHITI - Polynésie Française
et je verse
Abonnements :
A G E N D A
Le 27 novembre
I te 27
no
:
Inauguration du temple protestant de la paroisse de Vaiaau à Raiatea.
novema, e
Du 28 novembre
tomohia ai te fare pure a te paroita Vaiaau i te fenua Raiatea.
8 décembre
au
John Doom, se rendront à
Général du COE
Mai te 28
e
no
en
o
Le
nôvema
e
no
pésident de l’EPM, Taarii Maraea accompagné de
Tonga pour une réunion de préparation pour l’Assemblée
Eévrier 2006 à
John Doom i Tona
Oitumene
:
Porto-Alegre.
tae atu i te 8 no
te tahi
te mau Etaretia
titema,
e reva
atu te
peretiteni
o te
EPM àpeehia
putuputuraa faaineineraa i te Apooraa Rahi a te Tàatiraa
i te âvaè
fepuare 2006 i mûri nei i te ôire
no
Porto-Alegre.
Le29noveînbie :Râimon de sensibiHsation au Foyer desjeunes filles à PaoM sur le thème «
I te 29
nôvema,
no
e
de
:
».
tupu ai te tahi fârereiraa haamâramaramaraa i te pù o te mau tama-
hine i Paôfai i nià i te tumu parau «
Le 30 novembre
Note
No Ice
»
( te mau fifi no teie àvaàva taèro Ice).
Présentation du pasteur stagiaire Mahaa Vincent et son épouse, dans
la paroisse
Anapoto à Rurutu par les pasteurs Tehaapapa, Tehuiarii, Ronouri, et le diacre Tetaronia.
I te 30
no
nôvema, e faaitehia ai te ôrometua haapaari e tô na hoa, o Maurai mâ i roto i te paroita
Anapoto i Rumtu, haapaôhia mai e Tehaapapa, Tehuiarii, Ronouri ôrometua e o Tetaronia tiàtono
No ta tatou târena
taiôraa
pipiria 2006, te faahaehaa
atu nei te Veà Porotetani no te mea àita te âvaè Tetepa
i hurihia. No reira, te ''Chroniques'', e Parareipomeno
ia. A fârii mai à teie manaô tatarahapa e ia maitai tatou
i teie matahiti àpi 2006.
^
e
AVIS
À
NOS LECTEURS
augmenté et le nombre de Veà par an est de dix. Nous gardons toujours le même format, ainsi vous
plus facilement dans vos pages et mbriques préférées. Je sollicite votre indulgence pour les retards occasionnés
en espérant que vous continuerez à soutenu' le Veà Porotetani par vos abonnements, vos réactions et vos articles.
L’abonnement n’a pas
vous
retrouverez
Mon
souhait, que le Veà Porotetani demeure un outil d’information et de communication au sein de l’Eglise..
Le Président Taarii
Aita te moni veà i taui, e ua faaea noa i nià i te faite 10 Veà i te
huru
o
te veà i
manaà nei
au
nià i te faite matauhia
e, e
vai
noa
e
matahiti. No te faadhie i ta tatou taiàraa,
ua
vai
a
na roto
anei i te hooraa i ta tatou veà, to outou
mau
manaà
ihoâ te
veà, e te
noa
tatou. Te faahaehaa atu nei i mua i te taere o te mahiti-raa-mai ta tatou mau
terà tuàtiraa to tatou
Maraea
e ta outou mau
parau ta outou e faatae mai no te faai i ta tatou veà.
Te manaànaàraa, ia liro noa te Veà Porotetani d moihaa no te baaparareraa i te mau parau i roto i te Etaretia.
4
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
traduction
:
Veà Porotetani
Edit O
Heremona, no te faaineineraa...
Hermon, pour la formation...
I roto i te
ao
nei i teie mahana, te imi haere nei
te taata mai ia
ôe,
e
Aujourd’hui
mai ia ù, i te î hope-roa- toi
et
le monde
encore tout
comme
moi, cherche la plénitude de la vie
seulement pour nous
même mais aussi
toàraa rà i roto i te oraraa vaamataèinaa. E pour toute la société entière. Il est vrai que
hiôraa e e ôrama ta te taata tâtai tahi no te àna- chacun de nous a sa façon de voir et
nahi tei titauhia tatou e faatupu e e faahotu i te d’avoir une certaine vision de l’avenir qui
raa o
mau
te oraraa,
eiaha rà no tatou
fautaa atoà
e
vai
ra
noa, no te taa-
i roto ia tatou
no
roto
non
fait que nous sommes
appelés à
œuvrer
avec toutes les valeurs qui nous ont été
haapiiraa atoà i horoàhia ia tàtou.
enseignées. L’église là où nous oeuvrons
Te ètàrètia i reira tàtou i te ôhipa-âmui-raa,
tous ensemble et quelque soit la tâche et la
noa atu e aha te huru te ôhipa e te tiàraa e
position que chacun détient, nous sommes
mauhia ra e tàtou, e mea titauhia ia tàtou ia
appelés à nous engager pleinement et que
horoà hope roa i to tàtou mau îte, aravihi,
chacun de nous soit un bâtisseur de notre
mai i te
mau
màramarama, itoito
e
e te
faaroo,
e na
tàtou iho société. Ne
nous
enfermons pas sur nous
patu e e faatià faahou i to tàtou iho parau. même, soyons plutôt ouvert et que nous
Eiaha rà tàtou ia
nià
noa
hiô
e
mau noa e
ia taamino
noa
i
ia tàtou iho. la matara atoà rà tàtou i te
puissions aussi apporter notre pierre
delà des limites de
nos
au
habitudes. Là où est
ôtià rii important les enseignements et la forma¬
i mataro-noa-hia na e tàtou. Tei reira te faufaa tion à Hermon, non seulement pour prépa¬
O te haapiiraa e te faaineineraa e ravehia ra e rer les fùturs pasteurs mais pour le peuple
Heremona. la riro noa Heremona ei vàhi e afin que celui-ci puisse un jour se prendre
faaieinehia ai eiaha noa te ôrometua, te nùnaa en main. Que chacun de nous continue
dans sa recherche et sa propre formation
ra O te Atua. la itoito noa i te imiraa e te faaîun enseignement digne pour le
raa te taata ia na i te màa e tià ai ia na ia faa- pour
te
ôhipa atoà i
tàmàa i te nünaa.
rapae
mai i te
mau
^
^ Taùhere
drometua
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
1 5
PINAI
TE
O
Mttàhi
Faaroo
noa
ai
Te
feruri noa
e. a
au
i
ra
vau
t
m e
Hiôhiô
ai
noa
Manaônaô
ai
noa
te
manu
here
te
te
o
U a
i
heeurio
te
i
vau
m e
Mataitai
i
o
te
t U r a
ra
noa
ôto
te
au
n a
FENUA
TE
t
aroha
te
te
o
U a
i
au
ninamu
te
te
o
m o a n a
Hiroà
Eaha
A
aéra
anaè
toro
vau
ta
a
i
na
te
i
taata
tarià
te
faufaa
te
te
himene
te
ora
faahou
titau
e
i
o
ra
te
o
manu,
I
A
te
àhehe
Te
tuo
tire
i
te
te
o
noa
tipee,
m e
Tei
fàrii
t
mai
hoi
a
hiô,
ôre
e,
o
te
taata,
te
i
te
fare
U a
ia ôe, tei
hii
faaàmu
iaôe
Màôhi
A
la
i
maira
farara
te
natura,
m i t i
teie
ôe
to
a
rave,
a
te
horoà
ia
ôe,
tei
ora
faaôhipa
ia
mauà.^
M ,N
6
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
Haamauraa i te Tomite
laorana i te aroha
tiraa
a
Apooraa Rahi Amui, maoti
te
ra o
ra
no te
tei maitihia
e
Metia.E te
mau
taeae, ia au I te faao-
ia faaitoito faahouhia ta tatou mau faaohi-
I ta tatou feia api,
Api (CPJ) I te hoe tomite
Teie taua Tomite
aratai i te “Scouts” Porotetani
to tatou Fatu ia letu
mau o
paraa no te tautururaa
Feia
e
rauti
ua
faanaho mai te Tomite Porotetani a te
e no te
aratairaa I teie nei
te mau mero I tae mai I te mahana maa
amaa
8
no
ohipa api.
atopa 2005.
Peretiteni MAKE Emilie -Pirae
Mono Peretiteni GOODING
Papai
Mono
parau
Papai
Régis -Paea
TUPUHOE Naila -Pirae
parau
PAIE Miriama -Pirae
Haapao Faufaa TEROROTUA Hinatea -Pirae
Mono
Haapao Faufaa PAIE Marguerite -Papeete
Mero Tauturu HAMBLIN Tetuanui -Vairao
Mero Tauturu TUPUHOE Marcelline -Tiarei
Mero Tauturu TUHEIAVA Henri -Raiatea
Mero Tauturu MAR AM A
Te farii poupou e te
i pupu
te
faaitoito nei te Faatereraa a te Etaretia Porotetani Maohi i teie mau tia
mai ia ratou i nia i teie nei tapura ohipa.I te mau taime i mûri nei, e tere atu teie mau
mero ma
aore ra
Roger -Punaauia
te
apeehia atu
i roto i te
mau
e te
tuhaa
Tomite Porotetani
no
a te
Feia Api i roto i ta tatou mau paroita,
te haamaramaramaraa e no te
faahaereraa faahou i teie tapura
horoa i te tahi faanahoraa
no
ohipa i roto i to tatou mau Oire, aore ra i to tatou mau
Tuhaa Oire.
I te
tapati 6
arataihia
reo
e
no novema, e
tia i Mahina i roto i te pureraa reo farani e
«Scout» atoa ; i te tapati 20 no novema i roto i te pureraa
amui atu ai teie
Hitiura Orometua, mero
farani i Punaauia, no te apee atu
mau
ia Hitiura Orometua.
Maumum maitai i te farii maitairaa mai i teie mau tamarii na tatou i roto ia outou.
la
oaoa e
ia maitai i roto i te taviniraa i to tatou Fatu,
Te Mono
Peretiteni, W. HAMBLIN
^
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
7
TE FENUA ENATA E ENANA MA
i teie mahana, te tahi mau parau rii àpi no to
tatou mau taeaè, tuahine no te mau pae fenua Enata e Enana ma.
Teie te tatararaa a Marii drometua i nia i te mau tuhaa e vai ra i te
Teie mai nei, no tatou
reira fenua
e
tae noa atu
hoî i te
mau
paroita
e ta
râtou mau ôpuaraa.
piti tuhaa e vai ra : te tuhaa no nià tei parauhia te Matuita àpatoèrau, e te
tuhaa i raro, o Matuita àpatoà ia. la parauhia o Matuita àpatoèrau, terà ia e toru fenua mai ia
Nuku-Hiva, Ua-Pou, e o Ua-Huna tei parauhia i teie mahana, o Ua-Huka. la haere mai tatou
i raro i te pae àpatoà, e toru atoà fenua, oia hoî o Hiva-Oa, o Tahuata, e o Fatu-Hiva. Na te
reira e piti tuhaa e faataa mai ia tatou e, i te pae Matuita àpatoèrau, e parauhia ràtou te henua
Enana. Areà te Matuita àpatoà, te henua Enata ia.
I Matuita mâ, e
àpatoèrau, i Nuku-Hiva, hoê ta tatou paroita i Taiohaè faaterehia e te ôrometua
Manuùra, e i pihaîho ia na te vai ra te tiàtono e tauturu ra ia na, o Revi tiàtono mâ e o Matia
mâ.I Ua-Pou, àti aè te fenua, e mea huru rahi ia ta tatou paroita, hoê noa rà ôrometua e faatere
ra i ô, o Tuarae ôrometua ia.E te toru o te fenua, teie ia o Ua-Huka, te vai ra i reira to tatou
mau fenua, te vai atoà ra to tatou mau taata i ô, aita râ i tae i te taime e patuhia ai te tahi ûtuafare, haamata naînaî paî tatou na mua, na roto paî ia i te ûtuafare e haamata ai ta tatou pureraa, mau roa mai ai te tahi âmuiraa iti na tatou, na te Etaretia Porotetani Mâôhi i Ua-Huka.
la hoî mai tatou i te pae i raro, i Hiva-Oa, e toru ia paroita. Te vai ra te paroita no Puamaù,
Hanaiàpa, Atu-Ona te paroita metua ia. Te auraa, o Atu-Ona raua o Taaoa, hoê à raua, hoê
noa vâhi i Atu-Ona.Te piti o te fenua, teie ia o Tahuata, hoê ta tatou paroita i reira, i Vaitahu.
E te toru o te fenua no Fatu-Hiva, hoê ia ta tatou paroita, o Omoà. I roto te paroita no te fenua
Atu-Ona, e maha ia tiàtono, o Fiti, o Maru, o Viri, o Rupena e o Temoôhe tiàtono.I te fenua
Tahuata, e piti ia tiàtono, o Fabrice Manea e o papa Tetahi tiàtono, âreà i Fatu-Hiva, e piti ia
tiàtono, o Taniera raua o Ropati tiàtono.
I te tuhaa
8
^
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
le
Te tahi
mau
parau
àpi
àpi i nia i te huru o te oraraa i te fenua Enata.Te faaineine ra te fenua Enata
ôpuaraa no te haamaitai i tôna oraraa i roto i na fenua e toru. Aita te henua Enana
e haamoèhia ra, teie roto atoà i te reira ôpuaraa. Ua haamatahia teie nei ôpuaraa i te tauàparauhia mai te matahiti 2003 e haere mai ai. Teie ôpuaraa, no te faaô atu ia i te tahi mau tino,
e àore ra e faaravaî i te mau tino i roto i te Apooraa rahi âmui. Matou atoà té à atu i roto i te
mau
parau
i te tahi mau
reira faanahoraa. E te reira ta mâtou
ruüru nei i te Atua
no
e
dada nei, e ta matou atoà e haamaitai nei, e haamau-
teie nei faanahoraa, eota mâtou e tiàturi, ia au i te mau parau
i roto i te ARA, e matara mai te reira tapura
i faaârahia
dhipa i te matahiti 2007.
i roto i te mau ôroà rarahi a te Etaretia, te reforomatio, te tiairaa,
te pô matahiti, te matahiti àpi. Na reira atoà te ôroà 5 no mâti, tei roto atoà mâtou i te
faaineineraa i te reira. Teie râ, e haapad noa to nia ia raton,e na reira atoà to raro.
I teie
taime, teôrao Matuita
ma
te noera,
I te matahiti
2002, faaàra mai nei te ARA
e, e
haapaô
ia Atuona. Te parau ra paî o Turo e, hou a tae atu
ai i nià i terà fenua, e hiô na mua roa i te parauparau
vau
o
terâ
fenua, ia îte ôe i te huru
o te
reira
nunaa.
E
parau vau i teie taime, e nunaa taaè roa te Nuu-Hiva.
E riro paha e parau hoàta na te tahi pae, e parau haùti
na te tahi pae. Tera rà te manaô.Etaèta ô na mai te
ràau miro
ra
te
huru, e mea paari atoà ô na mai te ôfaî
huru, mai te fenua ihoà o Nuu-Hiva. Tera rà, ei
taata îte
ra
te
i te parauparau
ia ràtou,
e
àfaro maitaî ia. la
ôre, eita ôe e maoro i reira. E na to ôe huru i nià ia
ràtou, ia haamata ôe i te parauparau maitaî ia ràtou,
na ôe ihoà e îte, te tae maira, te haere maira, te âmui
maira. E tae roa mai i teie mahana, te haere noa maira
te taata
i ta tàtou pureraa.
Te huru o te
oraraa
Tahuata, Hiva-Oa.Ta tatou faanahoraa
tatou e faatano
i te faanahoraa
a te Nuu-Hiva.Mea maitai e ia tonohia te mau ôrometua âpi i ô, no te mea te hinaaro noa ra te taata
i te mau haapiiraa no te parau a te Atua. Te tiaï noa ra râtou i te mau raveà, eiaha râ e horoà moemoeà-noa-hia, tâtara maitai râ ia mâramarama mai râtou, eiaha mai ta ôe e hinaaro ra i te parau, mai
ta te Atua râ e hinaaro maira ia na.Teie ia te mea o ta ù e hinaaro i te pii i te mau tavini no te Atua
no teie mau taime i mûri nei, faaitoito anaè no te mea, noa atu te atea o te fenua Nuku-Hiva mâ,
hapehape anaè, râtou paha te mea fatata roa aè i te Atua.
Te huru
o
te oraraa
i Enata i te tuhaa 6, oia hoi o Fatu-Hiva,
Tahiti ma, eiaha tatou e âfaî i te fenua Enata, eita e tano. Teie te auraa, eiaha na
atu i to tatou huru e ta tatou faanahoraa i nià ia râtou, na tatou râ e faatano atu i nià
no
No reira, e faaitoito anaè i te tavini i terà nunaa. E nunaa maitai roa ia
na.Terâ mai ia te tahi mau parau i nià i te fenua Enata e Enana mâ. ^
10
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
ite ôe i te faanaho ia
MaiÜ TeheiÙTâ Ôwmetllâ
MAIÀO
FENUA
TE
I te 19 no novema, i tapu aè nei te faaîteraa i Ua ite tatou, teie fenua Maiào, te tahi ia fenua
te drometua Alain a Maîtere e tô na ûtuafare moèmoè i roto i te moana
patitifa, aita tô na
i roto i te paroita Maiào i te tuhaa 3.1 roto i te
e parau i roto i te mau tapura fenua. Te mea
reira fârereiraa, ua uibia ata te drometua i nia
ia e titauhia i te tavini ia haere mai i ô nei, te
ihoâ ia i te huru o teie fenua Maiào. Inia i teie
dre te vai ra faatuàtiraa i nià i te huru o teie fenua. E faate tahi mau faanahoraa no teie fenua, eaha te ruè i te mea i
matauhia, te auraa e haapae ia
mau fifi e farereibia ra, eaha te huru o te
ôe iho no te faaô i roto i te parau o teie fenua.
fenua i rabuhia
oraraa o
teie
e
Atua, eita
te
e
O ta te drometua ia i
nunaa.
la atea te tahi fenua i te
tatara mai.
Te fifi matamua, te atea
no
Papeete, te reira te
i matau. Te
mea e
ia
o
teie fenua i te pü
mau mea
te tahi
tahi
reira te
anihia i te taata
i nià i te parau o te
na
huru, tà
na peu,
matara
atoà ta tatou
a
ra a
parahi ai i nià i teie fenua, maori râ te faatuà¬
tiraa ia
e
fenua, tô
na
te parau no tô na oraraa.
pù
mai ihoâ ia te fifi
e
o
àore
e
tupu
tafifi ai, i
hepohepo ai i te imiraa i te
raveà. I Maiào nei, aita e taote,
vai
i te ôire,
te fauraô. la
àti, mai rahi anei, i reira
nunaa e
ra
aita e tuati. Te
rà te tahi taata tauturu i te pae no
ra
mai, te tahi
noa mau
mai tanotano
te
noa.
àpoo ta màtou e rave nei
no te hopu i te pape, no te puà i te àhu, no te horoi i te tahi mau ôhipa. Areà te pape inu, te
pape ua ia haaputuhia. I roto i terà faanahoraa, te vai ra ihoâ te fifi e itehia. No te pape àpoo,
ia ôre ia haapaô maitai, e mai ia te roaà mai, na reira atoà no te pape ua.Te fifi no te uira, no
Te tahi atoà fifi
reira,
e
e
tano roa i te
titauhia te tavini
la
e
faahiti, te fifi ia
o te pape.
E
pape
imi i te raveà, ei taata imi raveà ia ôre
e
taupuupu te parau o te
taupuùpu atoà te taviniraa.Ua matau te nunaa i tô na
oraraa, âreà te ôrometua e haere mai, e ô ia i roto i te tahi faanahoraa àpi. Te tumu ia vau e
parau ai, e faatuàti te ôrometua i te huru o te fenua, no te mea na te fenua e faaite mai i te
oraraa.
taupuùpu te ôrometua,
eaha te huru
e
e rave.
Te imiraa faufaa
a
teie fenua, a tahi roa
puha ia, ta màua ia e ora atoà ra i teie
mahana no to màua parahiraa mai i ô
nei. Pinepine teie nunaa i te faaau i te
puha i te parau no te Sao (faraoa paapaa). No ràtou, ia noaà te puha, ua àmu
ia i te Sao. Te piti te rauoro ia, te
patiaraa i te rauoro. E faaau na pai
te
ràtou i te
rauoro
i te tare moni Socredo.
Terà ta ràtou Socredo .E
paha te
tahi pae, ia hiôhia rà to ràtou manaô,
mea puai te tiàturiraa e, na teie faufaa e
faaora ia ràtou. Terà na faufaa e piti ta
teie fenua e faaôhipa nei. Areà te parau
no
te
tautai,
ua
riro
maere
noa
ia ei faufaa
faaoraraa i te ûtuafare.
Veà Porotetani n°52 /Novembre 2005
11
TE ORARAA 0 TE FENUA MAIÀO
nei, hoê anaè ètaretia, maori ra te Etaretia Porotetani Madhi. E mea tuàti
roa te taata, te reira atoà paha te tahi vâhi ôhie te tapura dhipa, no te mea hoê noa
faanahoraa, hoê noa faaroo, hoê aratairaa, ôhie atoà ia te tapura dhipa. E tano e
/ Maiào
itoito roa te taata i roto i te oraraa paroita no te mea aita atu ta râtou
e dhipa, oia hoi te oraraa ùtuafare e te oraraa faaroo.Te parau no te drometua i roto
i teie nnei paroita, te mea o ta ù i rave mai, te tuatapaparaa ia i to râtou huru, i to
râtou faito. E te mea i itehia, te vai ra ihoâ te tahi ère, e àore ra te hinaaro i te
haapiiraa, te iteraa i te parau a te Atua, te parau no te èvaneria..
parau, e mea
hoohia teie fenua e ua imi te ôrometua nq
terâ ra tau i te raveà e ia hoi mai te fenua î
aè ia o
i te aratairaa
te tahinei,
Te rahiraa
fenua i Maiào
taiete,
tei
te
raro
e
a
te mau taata e
tahi tomite, parauhia te taiete fenua
aiào. Na teie tomite e aratai i teie fenua.
ea na
mahana,
tomite te matararaa mai
f aatureraa mai te tau mai à o te
parahi
ra
i Maiào. E i teiè
o te fenua i
hoi mai te taatoà
ite rima
roto
roto i teie
ua
o te
taata. No te
manaô te taiete
rahi râ
o te
ôpere i roto i te
fenua,
ua
Terà ia ta tatou i faaroo e,
piaha e tauraa manu reva i teie fenua,
rima
te taata no te
ïa hiô maitaihia
faatureraa, te imi
ra ia râtou i te raveà ia ôre te fenua ia fifi
àmuri aè. E te reira atoà ta ù e faaitoito nei
i roto i ta ù nei taviniraa i roto i teie nei
te
paroita, te faatuàtiraa ia te ôrometua i nià
poritita ia âmui na pae e piti. Te reira
paha te tahi manaônaôraa, ia vai noa ihoâ
te
tahi
mau
pmau tupuna.
ieiaha
e
hotèra, eiaha
i te aratairaa
o
e
râtere, eiaha
e
àva.
e mea
mai
no
teie fenua, eiaha ia moèhia
mai
e
te mau
ihoâ i te
mau
ra
tâ
na
terâ tuàtiraa te ôrometua e te tavana, no te
ô mai
la ôre
tuàtiraa, e riro te tahi
i te
ôhie mai. Inaha, ia hiôhia teie fenua, i tei€
taime te parahi ra o ia i roto te hau, i H
arai i te
mau
fifi
terâ
Itaiete e f atu ra te rahiraa o te fenua e vai ra
au
àore
to te
maitai ihoâ o
te huaài amuri aè. No te mea
d Maiào nei. la
e
pae o te faaroo e te pae o te tivira no te
maitai o te nunaa. E riro paha te tahi pae i
te ani mai no te aha e faatuàti ai. Mea taaê
rii o Maiào, tô na huru oraraa. Aita e parau
te mau
faufaa ôre ta te tupuna i vaiiho
tâ na huaài. E tano e parau, na te
àita
e
tamâraa anei
imiraa faufaa, ei tautururaa ia na.
Teie ta mâtou e ora nei, te faatuàtiraa ia i
no
te reira mau faanahoraa no te
te fenua e no
o
fifi i orahia
e
na
rapae.
mau fifi
àita tô na e tafifiraa, àita
pohe nei i te poîa.
pae o te oraraa,
tupuna, mai te mea ra e ua
nunaa e
mai, ta tâtou i matau i te ite
i Papeete, ia ô mai i ô nei no te tuino i te huru oraraa.Ua tâmata vau i te farerei i te mau tià
fenua no te tauàparau i nià i te mau fifi e vai ra i Maiào nei. E ani i te tauturu no te nunaa,
no te pape anei, te uira. E imi i te raveà no te rauoro "plastique". Aita i maoro aè nei, ua
faahiti te Apooraa rahi âmui i te fifi no te rauoro "plastique", inaha teie te imiraa faufaa a
teie fenua. E imi i te raveà ia ôre te rauoro o te fenua ia mou. Parau mau, e mea mâmà paha
te rauoro "plastique",mea taaè rà te nehenehe o te rauoro o te fenua.Te poroi matamua e tano
Te tahi
manaônaôraa, ia vai
i te horoà atu i
mua
ia tatou
ara noa,
no te
eiaha terâ
huru
mau
oraraa o
fifi
no rapae
teie fenua maoti ra, te aniraa ia i te Etaretia
parahi nei
i nià i teie fenua.Te piti, te mea e titauhia i te tahi ôrometua e haere mai i nià i teie fenua,
maoti te parau ia no te here. Na te here o te tavini, tâ na e faaîte i mua i te nunaa, e faaitoito
anei, te hau fenua anei, ia hiô mai i te oraraa o teie fenua, no te mea e nunaa teie e
atoà mai ia râtou. Na te here
12
e
tauturu ia râtou i mua
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
i terâ
ère.^
Maîtere Alain ôrometua.
EAHA te mea e tialhia-ra
i te drometua
V
Rururaa taaê
hid-faahou-raaï te faanahoraa
te Aua
Pipi Orometua no Heremona
(APOH). la au i te aniraa a te Faatereraa a te EPM ia ravehia mai te mau tuatàpaparaa no
te hid faahou i te faanahoraa a te Aua Pipi Orometua no Heremona, ua ravehia ia te farereiraa i rotopü i te mau drometua haapii tâmau e te tahi mau tâvini e mau arataî e haa nei i
roto i te pâroita e te mau âmaa dhipa. Ua rautïhia mai te reira e te hoê Tômite taaê a te
APOH mai te 18 e tae atu i te 20 no àtopa 2005 i te Pû a te EPM i Pâdfaî.
no
te
E fârereiraa matamua teie
tiàtono
e
mau
te mau fà tumu a te APOH
no
I roto i te tereraa
o
te Atua. Te
te nünaa
i
raro
:
no
noa
manaô e te mau uiuiraa a te mau orometua, te mau
ôhipa. E uiraa tei tuuhia atu i mua ia râtou, oia hoï :
mau
teie mahana
Te tiàraa la
Farâni, i riro
i te tiàraa orometua
o
haaputu mai i te
tiaîraa i te orometua
te mau veà Peretâne e
rà
te
te tahi atu mau tià rauti e mau arataî âmaa
E aha ta tatou
e
no
au
a
i te
e no a
auraa o
nanahi ? Teie te tahi haamanaoraa i te tiàraa
to na iôa e mai te
mahana i haamauhia ai
o
ia
e
nei te Âua Pipi Orometua ei vâhi faaineineiraa i te feiâ atoà e titau
pâroita e te mau âmaa ôhipa a te EPM.
te tâvini i roto i te mau
te tau, eere
faahou te APOH
no te mau orometua
fâ tumu, ia riro mau ia o Heremona ei
aè i te türamaraa
a
te
Èvaneria
Te
mau
a te
anaè,
vâhi faaineineraa
e
no te
nünaa tâatoà
ôpereraa manaô
no
Metia.
fâ tumu
Teparau
faaineineraa
i te maunopiahi
tei noaai teiafare
râtouhaa-te
Te horoàraa
i te mau
piahi e titau
tiàraa ôroi
hoê
faaineineraa
püîte Diploma
te tonoraa
pàpürai itete pipïria
e te
metua
te
parauatua no te maororaa e maha matahiti e
nà roto i te parau
itehia
pûite Diploma.
piiraa parauatua PTC
atu mau
e
vai
ra
i Suva-Fiti
e
i te tahi
vâhi.
i te mauôhipa
faaineineraa
rau a te EPM
i
Te faaineineraa
i tetauiraa
mau piahi notupu
te faaruru
i tei Te tautururaa
fifi
te faaineineraa
i te
ra i oroto
mau
te
e
te mau
rau e
roaa ia râtou te îte e te mâramarama i
hiroà tumu màôhi o te riro ei faufaa no to
tôtaiete, ia
te reo e te
râtou tiàraa i
rotopü i te nünaa Màôhi.
i roto
ta na mau
faatàhinuraa
o
tàmau-raa i te
te mau
mau
haapii èvaneria
:
pipi haapaari, te faaineine-
orometua, te mau tiàtono, te mau
e te
tàatoàraa
o te
nünaa
o te
Atua.
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
13
Quels pasteurs aujourd'hui ?
Conformément à l’inter¬
pellation du Synode de l’EPMpour redéfinir la mission et les objectifs de l’Ecole Pastorale
d’Hermon, les professeurs à plein temps et les responsables des paroisses et des
Séminaire du
Projet de Réforme de VEcole Pastorale d’Hermon.
commissions de travail
se
sont
rassemblés du 28
au
20 octobre 2005 à Pâdfaî.
première rencontre a permis de réfléchir ensemble sur la question suivante :
“qu’attendons-nous de nos pasteurs aujourd’hui et demain ?”
Cette
La mission et les
Selon la
objectifs principaux de l’Ecole Pastorale d’Hermon
signification de
son nom
et
depuis le jour où il a été installé par les
missionnaires anglais et français,
l'école
lieu
pastorale est toujours resté un
de formation pour les personnes
voulant être pasteur pour
une
servir dans
paroisse et dans les différentes
activités de l'EPM. Au fil des années,
pastorale d'Hermon n'est plus
seulement consacré aux pasteurs mais
l'école
pour
le peuple de Dieu. L'objectif
Hermon devienne un
lieu de formation et d'échange pour le
principale,
que
peuple tout en étant éclairé par l'évan-
Veà Porotetani n°52 /Novembre2005
|
aux
étudiants
qui veulent être
bonne formation
teur une
sur
pas¬
la bible et la
durée de quatre année
diplôme de fin d'étude, le
théologie
pour une
reconnue
par un
Diploma.
Préparer les étudiants à faire face aux diffi¬
cultés et aux changements dans la société,
qu'ils acquièrent la langue et l'identité
Mâôhi très important pour leur mission
dans le peuple Mâôhi.
Donner l'opportunité aux étudiants qui ont
eu le Diploma de continuer à l'école théolo¬
gique de PTC à Suva-Fidji ou ailleurs.
Spécialiser les formations pour aider l'EPM
de l'ordination
des pasteurs stagiaires, la formation
continue des pasteurs, des diacres, des
évangélistes et l'ensemble du peuple de
dans
son
Dieu.
güe du Seigneur.
14
Donner
travail
:
la préparation
Tuâtuâ
fââineinerââ
te
0
fâ, i roto i te Ôpuaraa ||te
e ei Faanahoraa ia Tupu tana Ôpuaraa]
ÔMUARAA
te Hioraa e te
E Tuatua
no
Ôrometua
ta na,
Ètârétia Porot
Mea faufaa te hiô-faahou-raa i te hoê ôpuaraa. E râveà no te âpee e te hiô-
poà i te tuàtiraa e te area i rotopü i te parau e te ôhipa. E ràveà atoà no te
haaferuri e te aratai i te faaâpïraa e hinaarohia e e titauhia ra.
I teie inruraa, o te mea atoà ia ta tatou e hinaaro ra no te ôpuaraa a te Etârëtia, oia hoi, ei ôrometua ta na, e ei faanahoraa, ia tupu ta na ôpuaraa. Areà
râ, te hoê te reira tuhaa o tei ravehia i roto i te Etarètia porotetani mâôhi
mai
mua
mai.
Te tahi atoà ra tumu rahi e hiô faahou ai i te reira i
teie mahana maoti râ,
no te
tàmata ia e pàhono i te mau tiaîraa e uiuiraa na te Etârëtia, na te Aua,
na te
Ôrometua, na te Hui faaroo, i mua i te parau o te pipi/ôrometua, i te
21
0 te
tenetere.
ôhipa o teie mahana, ua manaôhia mea tano ia tuatâçapa-poto-hia te tuatua o vëtahi hiôraa e te fâ no te ôpuaraa ôrometua a te
Etârëtia. Te tiàturiraa rahi râ i nâ reira ai, ia tautum atoà mai ia teie mau
haamanaôraa i ta tâtou tautooraa i mua i teie parau, i teie hepetoma e i teie
No te ômua râ i te
matahiti 2005-2006.
TE PARAU O TE
I te tau Veà
o
ÔROMETUA POROTETANI MÀÔHII TE TAU LMS-SMEP
te Totaiete
mitionare
no
Ronetona
(Lms), 1796-1863, nâ Moorea-Tahiti e nâ TahaaRaiatea, e tau ia no te haamauraa i te Etârëtia, i te
taime haa-feruri-raa i te mâôhi i mua i te huru ora-
papaâ e te pororaa èvaneria a te Veà Lms. I
ômua-roa-raa no te ôpuaraa, ua haapâpü te Lms i
raa
te
ta
na rëni, oia hoi, i te vâhi e tià ai te hoê âmuiraa taata
faaroo, e mata i te faataa i te tiaî au. « Ei ôrometua
o ia, no te aupuru, no te aratai, no te mata ara, no te
faatere, no te rautî i te mau tuhaa no te haamoriraa
e te haapaôraa, e no te aô i te parau”(J.Nicole). Ei
taata faaineinehia ihoâ ra te tiaî e au ai. Teie nei, i
te haamata-roa-raa, te faaineineraa a te haapii èva¬
neria e te tiàtono te mea nahonaho i te Pû haapii
fare
te mau
haapiiraa
o te tau
I te tau Veà o te Totaiete
Veà Lms.
mitionare
no
Paris (Smep),
1863-1963, nâ Moorea e na Tahiti ihoâ râ
no te faaètaèta-faahou-raa i te Ètârëtia, i te
taime a faaruru ai te mâôhi i te haaviraa a te Hau farâ-
E tau ia
Ètaretia tâtorita, e ua haere
Ètârëtia no te tau Veà Lms. E inaha,
i te ârea a mono ai te Veà Smep i te Veà Lms, te mana
ra te ture e, na te màitiraa vaamataèinaa e faa-ôrometua i te taata, ôre noa atu ai taua taata ra i faaineinehia.
ni
e
te
faahapahaparaa a te
moè te hiroà
o te
ei ôpuaraa
tumu na te Veà Smep, i te faatitiàifaroraa e te tautoo¬
raa e faaitoito, e faaineine, e e faanaho i te Ètârëtia e te
tiaî ia au i te tahi ture tumu e te tahi ture haapaôraa
Ua riro ôiôi aè râ te reira ei
manaônaôraa
e
(T.Arbousset).
Oia mau, i mûri aè i te tahi tau tütavaraa, e ia au i te
Âfareaitu, e te hoê aè ia o
tahi hiôraa âmui i te mau ôhipa, te parauhia ra no te
na.
ôrometua e, ua nuu to na îte, to na haapaô, to na faa¬
I mûri mai râ, ua ôpua-roa-hia te mau Aua pipi ôro¬
roo, e to na here (C.Vernier). A taa noa atu ai râ te
metua i te Institution of native teachers no Pâôfaî e
reira, ua hiôhia te ôrometua, mai te taata tumu i mûri
no Vaitoàre e Ùturoa : te hinaaro tumu atoà o te
mai i te tupu-mâite-raa o te Ètârëtia, to na faanahoraa
veà Lms maoti râ, « ei ôrometua mitionare e ei ôro¬
âmui (ùtuafare, pâroita, fenua, tuhaa, âpooraa rahi), to
metua haapii àravihi » (R.Lange). Ua tae roa i te
faaôhiparaa i te taô mâôhi, « ôrometua » aore râ « na faaineineraa (faaroo teritetiano, tiàraa haapii èvane¬
ria e tiàtono) e ta na haapaôraa (ture, haereà). Te tahi
tahuà haapii » (J.Davies), no te huri i te taô herëni
èpitetôpo, aore râ e « taata hiôpoà e tei ‘Taaàmu i tumu no taua manuia ra maoti râ, te faaâpiraahia ia te
huru faaineineraa e te Aua o tei haamauhia i
te ètaretia a te Atua » (Ôhipa 20/28). la haapotohia
Heremona. Mai reira, ua faaauhia te Àua i te « Tuhaa
te ôpuaraa tumu a te Lms, ei haapii èvaneria e ei tià¬
metua o te oraraa Ètârëtia » (CVernier), e tei faahiroà
tono ihoâ, teie râ, ei ôrometua atoà ihoâ no te haapaô i te nana o te hoê vaamataèinaa aore râ no te atoà mai i te parauraa e àtuàtuhia ra i teie tau, oia hoî,
« Heremona, o te Mâfatu ia o te Ètârëtia
/
hoê motu (RLange). Ua tae roa atoà râ i nià i te faa¬
»
(G.Tauira).
•••/•••
nahoraa e, ei haapii tamarii te ôrometua pâroita no
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
\ 15
parau no
Papetoài
e te
South sea academy no
râua te faa-ôrometua-hia
,
I TE TAU EEPF,
1963-1987, NA TE AIA/HEREMONA E NA TE ARA/PATTEIFA E EUROPA
E tau faatereraa màôhi
i te taime
ne,
e
ai te mâôhi i te
raa
au
e
faatuàtiraa ôitume-
te
hoï ai te Veà Smep, e e faaruru
mau
vâveà
tôtaiete. Noa atu te
no
te tauiraa o te ora-
àrepurepuraa, e ia
ôhipa Veà Lmsmàôhi te ôrometua nà
mau
atoà i te tahi hiôraa âmui i te
Smep,
fariihia
ua
e, e
ravai te ràveà faatoââtiraa
raa o
te ôrometua no te maitai o ta na tàviniraa
i te Etàrëtia
te nünaa tàatoà
e
ia i tùruï tâmau i nià i te hiroà, te
moana màôhi, no te oraraa e te tàvi-
roa, o
fenua
e
niraa. E
te
paari atoà rà to
mau mea no
te ara mai
na
i te màiti i rotopü i te
(D.Mauer). 1
mua
rà i te
(Ture Tumu, Papa
Haamori). I pihaî iho à i te reira, ua faaâpihia te
huru faaineineraa e te Aua pipi no Heremona, e
mà te ïriti-atoà-hia te reira i te
oraraa
Etàrëtia
nünaa
e
te
tauiraa arataî
âmaa
ôhipa, ua îtehia
hopoià rahi atu à tè tiaï mai ra i te Ètàrëtia
na mau
e
ta na mau
o
te
hine faatere
ôhipa a te Etaretia (H.Vernier).
pàpü atoà te tiàraa ètàrëtia na roto
i te âmui-tahi-raa ôitumene
Patitifa(Pcc)
e no te
o
te mau ètaretia no
Ao(Coe-Cevaa). Ua patu-
taata
faanahoraa
e to
Te
Etàrëtia i te ôrometua ei
ôhipa taime î (H.Vernier). Inaha, ua faatàpura ôhipa ôrometua ei tàpura 4
nahohia te
matahiti,
metua
16
e ua
tonoraa nà
mau
hau atu
a te
haamauhia te veà e te
tàmatahiti. Aita atu
e
rururaa
ôro¬
manaô maoti rà, ia
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
_
roa-hia te Aua Ptc i te fenua Eiti, e ua îritihia te
mau
No reira, mai teie atoà atu nei, ua tae roa te hiô¬
raa e te
tua-
Nà te Ara, ua
e, e
tàvini.
e
_
_
tauiraa
taeaè
mau
s.
_
mua
te faaineine-tàmau-
e
Europa i Earàni
tumu maoti
no
te
e
i Herevetia.
rà, ia ravai te
mau
faaineine i te ôrometua
no
ràveà
te ora¬
tàviniraa, püai noa mai ai te vero ! Âreà
rà, te ite-atoà-hia ra te ôhipa âpï nà roto i taua
raveraa ra, oia hoi, te ôrometua e tae ra i te faai¬
neineraa nà te Ara, e rave màite atoà o ia i te
raa e
te
tuhaa àivànaa
tua
tuatàpapa
(H.Vernier).
e te
tuhaa rautî
paraua-
Tefmaotedmi^pŒOt^inMittaaoteEqif-^
••./•••
I TE TAU
EEPF, 1988-2œ5, ÂIÀ/HEREMONA, PAUTIFA/SPATS, E NÀ TE ARA/ŒVAA
haafaufaaraa hiroà mâôhi
porotetani, i te taime e, ua ûàna roa te faa-
E tau rautiraa
e
hiroà
rauraa e
te
pipiria
faaôhieraa i roto i te
mau, noa atu te mau
nià i te
te
na
e te
oraraa
tôtaiete. Oia
i
tahi hiôraa âmui i
tautooraa atoà no te mata ara
nünaa,
e
ia
au
i te
ua
ïtehia te fifi
turaraa e to na
hiroà mâôhi
ôhipa Eepf,
oraraa
nünaa i mua i to
(H.Vernier). E itehia
o te
Oia mau, ia
hiô-anaè-hia,
tütonu i te uiuiraa
tenetere
»
maoti rà, e
e
horoà i te parau
te parau e, eere
la
au
Heremona, mâ te
aha te ôrometua no te 21 o te
Bepc,
e
A taa atu ai te reira, e âmui
tei te porotetani-noa-raa, te
rauti-noa-raa i te ôhipa, e te ôrometua-noa-raa te
taata mâôhi, tei te haapâpù-atoà-raa râ o ia iho i to
na mâôhiraa, e ta na rautira parauatua (Rautiraa
Pipiria).
au
tei rave-
faaineine i te vahiné ei ôro¬
faatupu i te haapiiraa teoroto/rauti paraua¬
i te feiâ aita
metua, e
e
«
a
o
(Veà Porotetani). Vëtahi pâhonoraa
faaravaï te haapiiraa hiroà mâôhi, e tâuà
tua.
ia
faaâpîraa
faahou-hia i nià i te faaineineraa
tâpaô matamua no te araraa, nâ roto i te mau
rautiraa no te Eenua (Hiro), no Patitifa (Haveà) e no
te Ara (Cevaa). I mûri mai, na te tomite rauti pipi¬
ria e haaferuri faahou i te mau ôhipa haa-màôhi-raa,
te mau
nau
atoà i te aratairaa
a
nà te reira hoi i tùraî ia
Heremona e haapàpü màite i te mau tiàraa/fà (a hiô
atu i te rata titauraa), e e tià atoà ai ia Heremona ia
te
tààtiraa
Spats,
e
püite no te parauatua (Diploma in theology). I teie à mahana, i te ômuaraa o te 21 o te tenete¬
re, eita e faaea te mau uiuiraa e, « e aha te ôrometua,
ei aha te ôrometua, e aha te àveià haamaitairaa i te faai¬
neineraa ôrometua » (Veà Porotetani).
te parau o te ôrometua porotetani mâôhi,
haapiiraa te tâpeà mai no ta tatou tautooraa i teie tau.
i teie haapotoraa tuatua no
nau
ôrometua.
i te tereraa o te tau e te hinaaro o te Ètârëtia. I teie â mahana, te vai noa ra te
mau tiairaa, te mau hiôraa e te mau fâ e faahitihia ra e te AF-ARA, o të tano e haapoto atu.
Te huru faaineineraa e au i te ôrometua porotetaiü mâôhi.
Te huru Âua e te Taata e tano no te ôpuaraa faaineineraa ôrometua.
Te îritiraa i te faaineineraa a Heremona i te mau taata porotetani e to te mau ètaretia.
Te haamaraaraa i te fâito faaineineraa e te fâito parau püite a Heremona.
Te faatüàtiraa i te faaineineraa e te parau püite a Heremona, i ta te âmui-tahi-raa o te mau Âua faaineineraa no
Patitifa (Spats) e no Èuropa-Afirita-Marite (Cevaa).
Te tuatâpaparaa i te faanahoraa Âua pipi ôrometua i Hurepiti-Tahaa.
Te titauraa a te iôa Etaretia Porotetani Mâôhi i te Âua pipi ôrometua. ^
Taoàhere HOÎÔRE
Te faaara
E
e
te haamanaô
mai
ra
i te huru aratairaahia te parau o te
faaâpï-tâmau-hia te aratairaa ia
au
Veà Porotetani n°52 /Novembre
2005
;
17
E AHA TA TATOU MAU TIAIRAAI TE OROMETUA
NO TEIE MAHANA E NO A NANAHI ?
Pupu 1
taata no roto
taata
taata
mai i te nünaa
faaipoipo hou te âua pipi
haapiihia : to na oraraa ùtuafare, te parau a te Atua
taata tei here
roto
i te nünaa, e
i to
na
o
no
te nünaa
taata tei ineine te
mai te huru
îte i te
taata
e
to na nùnaa
te âfaî i roto i te nünaa
i teie
haapae i to
na
rauraa o
matara,
te
i te parau a te
tàuàparau
:
hoê faanahoraa
no te
o
te
mau
faanahoraa
tàatoà.
Atua
(ia ravaï te ite
Atua ia pàpü te faaroo)
,
ei taata rapaau
te mea e
ei taata
rave
reo
ei taata tei âfai i te hinaaro
roaahia i te
huru tahito,
âpi (kaveu)
(tômite rauti)
no
(hiô
mahana)
ei taata tei tüàti mâite i nià i te
te mai
(e haere i
âparau i te taata)
taata faaineinehia
i te hinaaro
fenua
mai (ia ite te ôrometua i te
parau o
tâpapa mai te taata i te ôrometua ia
Pupu 2
mai)
haapii
: te
faaàpu, te ahimàa, te tautai (e
tâpapa atoà te taata i te ôrometua no te reira mau ôhipa)
ei taata àravihi
no
ei taata tei pàpü i te
te tâtara i te fifi
o
te taata
manaô no te haere i te âua pipi
eiaha e hiô noa i nià i te parau püite, i nià atoà ra i te faaroo
ia rahi te
faaroo, ia rahi te here.
ôro
—>
“metua”: ora/faaora/faaroo
horoà te ôrometua i te tàatoà o to
poro
e
na
èvaneria (ôhipa matamua
taata o
ia
—
>
titauraa
a te
ôrometua)
_faaineineraa tàmau/rau
(tôtaiete/ture)
ei ôrometua ihoà i te
taime no te taata
tàpati.
TÀTOU MAU HAIRAAI TE ÔROMETUA
E AHA TA
NO TEIE MAHANA E NO A NANAHI ?
Pupu 3
uiuima
aitaâneiimoèhiaitetaatatefaaùeraaateAtua ?
:
e
aha te titauraa
e
aha te ôrometua ?
te tahi
taata
e
mau
a
te Atua i to na tâvini
?
manaô i nià i te ôrometua
tei î te
:
paari, te ite, te faaôromaî, eita
rü i te parau
e
taata tei faatano i ta
e
e
taata tei ite i to na
metua
:
horoà
ôrometua
ora
: e
parau,
parau, to na
fenua
ora
tei faaite i te tumu
taata
o
te
(tauturu, haamàramarama nà roto i te
parau), te ôrometua
na,
na
o te
here. I teie maha
ia ite te ôrometua i to
tâmau i teie parau.
aè i to
mau
na
o
parau, te ora
ia i ôrometua
faatâhinuraahia. la ite rà
ta te Fatu e
püôhuraa
Ai ta
na
: te
tiai mai
hohoà
mâmoe, te ânimara
e
o
i mûri
noa
ia te titauraa
ra.
no te
tiaï mâmoe, te
âpee
ra
i te tiai
mau
no te
haaputu-
putu i te mâmoe e te faahoi te mâmoe i te tiai
Pupu 4
e
aha te huru ôrometua ta tâtou
e
hinaaro
?
ra
ei aha te ôrometua ?
e
tano
e
haapâpù i ta tâtou fâiraa faaroo (EPM) ei
papa no ta
tâtou aratairaa
ite, fârii i to
te faufaa
te
ta
titauraa
:
te
te
ïteraèra, e
Ite
te faanahoraa
no
ta te Atua i
ôpuaraa faaora
a
—>
(mâôhi)
na parau
ora
türamaraa
:
Atua ia
parau a te
i te
au
Atua (ua oti/pâpü
ta tâtou?)
fâi
>
haapiiraa
pipiria, to tâtou
a te
horoà mai
:
faatupu
aita
parau ta
e
fifi i nià i te
tâtou
e
ôre
e
parau
fârii
ra
(mâôhi)
na
te
mau
te parau o
ôrometua
e
haapii i Heremona
: e
te ôrometua e te parau o te haapii.
hiô i
^
ra.
Te ïïiâu uiutââ a te mau pupu e ta râtou mau feruma
Uiuiraa
Te
madhi i teie mahana ?
nunaa
Màôhi
mâ
=
:
te Atua te tumu ; te
te râau e tâàmuraa
Mâôhi=
e
ohi
e ora
âtea,
faaruè
ua
tano ânei e parau
O
ia no
faahou nei i nià i te
auraa
te parau
ua
la hoï
: e parau
te mea e Atua mà
ma no
aita te nùnaa
O
ohi
i nià i te fenua.
ia i roto i te
ia i to
o
na
mâôhiraa
: e
i teie nùnaa e mâôhi ?
auraa o
to na parau,
i reira o ia e
mâôhi faahou ai.
Ua âtea te taata i te Atua
hoî i te fenua, e
e
: no
hoï i te tumu
te haafâtata
i te Atua,
o te parau.
Te APH
haapuraa
no te mau taata
titauhia râtou ei ôrometua (tôroà/tiàraa)
E litauraa na te Atua no te tupuiaa o ta na ôhipa faaora.
?
Te tïtauraa, te fajraa!faaixx) a te
: e
tei farii
e ua
No te înoiraa i te râveà, e hiô i te auraa i roto i to na parau.
hope i nià i te tôroà/tiàraa (ôrome¬
tiàtono, haapii èvaneria)
Eita te titauraa
E
ora
i to ôe parau.
la rahi te puta e
Te matamua
tua,
tâtara i to na parau, to na fenua
roa
i roto i te mâôhi, o te Atua
Ei taata
.
e
e
tupu ai te titauraa a te Fatu ôhipa (letu Me^a)
no te hoê tâvini, no te hoê ôhipa :
Te titauraa
ia.
la parupam te tâvini i roto i te titauraa, inaha te vai
mau râveà a te tautum a te EPM i te ôrome tua
Teàoueto
Ei tavini
o
ia
:tetiàraa,no1et^Mnoâand '?
te Atua e ei
no
Eere te ôrometua
mahana atoà
ôhipa atoà
e
te mau vâhi
e tauturu
i te
Te fâîraa faaroo
tavini i te nùnaa.
tâpati anaè,
no te
atoà,
E toru hum titauraa: ta te Fatu, ta te
ia i te Atua
te EPM :
te faaineineraa
i te ôrometua i roto i te EPM ?
e no te mau
Te fâîraa faaroo, o te niu ia a te
oraraa o te taata.
haapaô i te parau a te
Atua, oia hoi, e tavini i te nùnaa o te Atua tei rau
to na parau i teie mahana (te Mâôhi, te Tinito, te
o
EPM, ta te taata.
E riro ânei te fàiraa faaroo ei papa no
no te mau
mero no
E tavini
a
nei te
:
te
Âmuitahiraa
hoê
o te mau
Ètârëtia e riro ei
Ètârëtia
o
teie Ao
(COE)
E hiô faahou i te
mau
fâîraa faaroo
e
va(ra i roto i te
EPM i teie mahana.
Farâni...).
Na hea te tauturu i te drometua i roto i to na mau paruparu
aha te paruparu
Te hereraa i te taata
?
Mai te peu te vai ra te pampam, e aha ia te ôrometua itoito
here i te taata, e
?
Te vai
la
pâpù i te ôrometua i to na tiàraa.
îmi i te râveà ia matara te ôhipa, te fifi
20
pihaî iho
noa o
mai te peu e
ôhipa : Uî Api, HT, Tuahine
ia i te nùnaa.
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
...
ânei te ôrometua pampai'u e aore ra te
ôhipa ôre ? la ôre ia faautuàhia te ôro¬
ôrometua parupam e inaha
orometua ôhipa ôre.
metua mà te parau e, e
e
g
eita te ôrometua e
îmi i te râveà no te taui ia na.
ôrometua
o te taata.
E taata màîti ôre i te
tei
ra
:
'?
Te
femriraa
mau
-
Na te rururaa ôrometua e
E faaineine i te ôrometua
-
e
te
roto i te EPM
: e
-
e
-
-
O
mau
i te
vàhi ê atu i te fare
o te
ôhipa
pure
e
to na taaêraa i te nünaa
e au no
vai
ra
i
èvaneria
mai ta Tetunaè
taata/pipi/ôrometua i te àtuàtu i to
Te EPM
pororaa
e
ôrometua
parau a te mau tupuna
na
faaroo
màôhi
te tenetere 2E
tàpeàhia mai
ia tütonu te manaô i nià i te parau no te
ia tütonu te manaô i nià i te parau no te
màôhi
fàiraa faaroo
haapàpùraa ia i ta tatou tàviniraa, te haapàpüraa i to tatou parau, ia ô te Ètàrëtia i
roto. la pàpü anaè teie parau, ei reira e tano ai e faanaho no te mea teie te âveià.
te
Te uiraa râ i teie nei
I
mau
taaê i te faanahoraa
mea
no te tauturu
tom manaô fauf aa roa tei
-
faaineineraa
pipi ôrometua ia haa i rotopù i te nohoraa tôtiare e te
èvaneria e ei tahua faaôhipa-atoà-raa i te mau haapiiraa
E faaineine i te ôrometua
-
ôhipa i te
Haapàpù i te tiàraa tàvini
Tauturu i te
-
te rave i te
faatano ia tàtou
Haafaufaa i te
-
no
èvaneria i Àuteraria (3 âvaè),
Te faaineineraa poro
-
tano no te faaineineraa
mau
nohoraa faèhau ei tahua pororaa
-
4
pupu e
feruri/haapü i te fàiraa faaroo- haafaufaa i te hiroà màôhi (fàiraa faaroo)
E faaineine i te ôrometua/taata
-
e
E rü i te hiô i te fàiraa faaroo ei papa no te
-
-
E hiô i te vâhi
o na
mua
i te
reira, te manaô,
Tômite. E
No te
mea
mea
e
tïtau i te tahi
:
mau
nà vai
tià
e
âmui mai
tano rà ia haamatahia i te feruri te taime
te
e rave
?
no te tauturu
i teie nei
putuputuraa, e nuu ia te ôhipa.
manad, i te matahiti 2007 e faadhipahia ai teie parau.
Veà Powtetani n°52 /Novembre 2005
TE
FAAINEINERAA
E toru hum faaineineraa e matara
mai ra mai roto mai i to tatou tuatua. A tahi, ta te mau
veà
mâdhi (1796-1863), o te haapiiraa ia e te tonoraa i te mau haapii èvaneria nâ
niu e te àtuàtu i te mau Ètârétia. A piti, ta te mau mitionare farâni e mâdhi
(1863-1963), O te faanahoraa i te mau Ètâtétia nâ te mau motu ei Ètârétia hoê (EEPF) mâ te
faatià i te mau pâroita, te mau tuhaa nâ roto i te haamauraa i te mau drometua, te mau tiàtono, te mau haapii èvaneria e te mau haapiiraa tâpati, ui âpi e te mau tare haapiiraa. E a toru,
ta te arataî mâdhi, âfa, farâni, tinito, o te faaitoitoraa ia i te àtuàtu i te âmui-tahi-raa o te mau
tono
peretâne
e
te mau motu no te
tei riro mai ei EPM.
la au i te hiôraa tuatua, ua âpiti te mau porotetani mâôhi i ta râtou mau faaineineraa i te mau tâvini
ia au i te huru o te oraraa tôtaiete mâ te mata ara i te vai-màite-raa o te iho e te hiroà o to na nùnaa.No
reira, te ani nei to te Rururaa i te Tômite ia tuatàpapa-faahou-hia te mau fâito haapiiraa e te mau fâ
i orahia mai i nâ tenetere e piti i maîri aè nei. Eita e ôre ei reira e noaa mai ai te tahi mau tauturu pàututu no te faaineine i te mau ôrometua mâ te îte atoà hoî i te mau tâuiuiraa o te huru oraraa faaroo e
tuhaa
te EEPE
o
tôtaiete
teie mahana.
no
Te Faaineineraa
Ôrometua i teie Mahana
manaô rarahi i mâhorahora mai. Te manaô matamua, eita e mmà i te APOH anaè i te faaineine i te ôro¬
metua, maoti râ, ia tum, ia pâtum e ia tautum atoà mai
te mau ôrometua matahiapo, te mau tiàtono, te mau haa¬
pii èvaneria e te mau tiàau rau (ètârétia e tôtaiete) i te
mau pipi i roto i ta râtou tau haapaari e tae noa atu hoi i
te mau ôrometua e parapam atu ra i roto i ta râtou mau
tâviniraa. Te piti o te manaô, ia tâmau â te APOH i te
E piti
tono mâ te tumhia mai e te Faatereraa o te EPM
i te mau
haapiiraa pipiria, parauatua, vaamataèinaa, hiroà, etv.Te tüàtiraa e vai ra i rotopü i nâ manaô e
piti nei, maoti râ ia ôre te ôrometua ia riro ei àito no te
faarahi roa atu ai i to tàtou pau, inaha te pau noa atu ra
to tàtou mau taata porotetani. Te tahi atoà tùàtiraa e itehia ra i roto i nâ manaô nei, eiaha e haafifi i te mau pipi
taa noa i te tomo i roto i te APOH, e, eiaha atoà to râtou
tairaa o te mau
tiàraa taata âpi roa ia riro e haapampara ia tàtou
i te fàrii
ia râtou. E imi râ i te mau râveà e au no te âpee ia râtou,
Ôrometua nâ Patitifa/Moana-Nui-Àtea (Fîti, Te
Ao-tea-roa, Auterâria) e nâ Èuropa. la imi atoà râ te
e, e
faaitoito atoà hoi i te haamàramarama e te tàuàpa-
rau
i te parau o te hoa o te ôrometua e hinaaro nei e rave
haapiiraa ia
i te
ôhipa i ràpae aè i te pâroita.
Pipi
APOH te
au
mau
i te hum
râveà no te faatano i te
oraraa o
teie ànotau mâ te mata ara i te mai-
Te Titauraa
E piti
mau
e
te Fâîraa Faaroo a te
Orometua
atoà nà hohoà drometua i matara mai. Te drometua e fàî nei i te faaroo èvaneria, te htoà e te nûnaa mâdhi ei
pâhonoraa na na i te titauraa a letu Metia. E, te drometua tei dre roa e hinaaro ia ânoîhia e ia faataaê-roa-hia te parau
no ta na fâîraa faaroo èvaneria e to na titau-raa-hia e te Metia e te parau no to na nûnaa e to vétahi atu mau nûnaa e ora
tâpû i te tâàmuraa i te tahi atu mau Ètârétia (Cevaa, COE).
E aita atoà râua e hinaaro nei e haapampam i te àtuàtu i te iho e te htoà mâdhi. Ua tû to râua manad e faaitoito i te
nei io tâtou. Aita râ teie nâ drometua e piti e hinaaro nei e
pâpaî â i te dre â i tâinitahia, e te tautum hoî i to te huifaaroo i mua i te mau fifi e rave rahi i 6 tâtou neiJ 6 nei, e piti ia
hum faaineineraa drometua e matara mai, e a tae hoî e, te vai atoà nei te mau taaêraa e te mau rauraa o te mau ptoita
e
âmaa
dhipa i ô tâtou nei. Eita e dre teie nâ hohoà drometua i te tautum te tahi i te tahi i roto i te faaineineraa i te mau
no teie mahana, e, no a nanahi. E, inaha, te matara atoà ra te parau no te mau drometua haapii a te APOH.
drometua
vétahi e, e tano e haapou mai i te mau maitaî o te mau haapiiraa a te APOHi roto i te « nûnaa ». Te poroî
nei vétaîtahi ia faaitoito atoà te mau drometua haapii i te uta atu i te mau maitaî o te mau haapiiraa a to « raro nei » i
nià i Heremona. Te manadnad ra hoî vérâ ia ravehia te faadhuraa, oia hoî, ia tae i te tahi taime e tuu i te mau drome¬
Te parau nei
tua haapii o
te APOH i roto i te pâroita, âmaa dhipa, faatereraa, e monohia atu ia râtou e te mau drometua pâroita, âmaa
dhipa e faatereraa e tae noa atu i te tahi mau tâvini àravihi.
22 ■■ Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
^
TE TOMITE
Te drometua, no te mau vâhi atoà ia
Te
mau
Faaîteraa, Faaitoitoraa
"ôrometua rùàu
tuhaa ta ôe
e
Mauruura i te horoàraa i te tahi taime i te
Poroîraa
aè". Te parau rahi a te mau ôrometua paari, "eere i te mea faufaa te mau
i roto i te pâroita, ta ôe rà më eiaha ia topa". Mai te peu e mè, eiaha râ ia
roa
e rave
riro ei utuà. Te vai
ra
te faufaa o te më...
.ia
rave
te ôrometua i te mea
maitai ai
e
o
ia... Tei
ràpae i te fare
pure te vâhi ôhiparaa a te ôrometua, no te mea te fare pure, o te vâhi taata
ôre terâ... aita e tano ra terâ parau e "te ôrometua, no te mau vâhi atoà". E parau ta te
ôrometua i roto i te fare pure, te vâhi pâpù, e parau atoà râ ta na i ràpae i te vâhi hohonu, i
roto i te taata. Terâ te ôrometua
teie tau,
tei haere i ràpae i te fare pure. Mea rahi te
mau ôhipa e tupu ra i roto i te tôtaiete e aita tâtou e parau ra. No te taiâ anei ? Mea
paruparu tâtou te mau ôrometua i teie mahana. Te tahi poroî, e parau atoà no ràpae i te fare
pure ia au terâ parau ra e « go out ». ^
Teraî Ihoraî
e au no
E
tâpura ôhipa manadnad-âtea-hia.
Te tâtonu
ra
tâtou i nià i te
mau mea
rënihia. A tirâ tâtou i te rëni
noa
i nià i
i te fârereiraa
ta mea mà. I roto
pupu, te tahi parau i
faaèreraahia te mâôhi i to
mau
i
a
te
faahitihia, te
na
parau e te
faaitoitoraa i te parau e, te
Atua i ràpae i te pipiria, e te
vai ra te
faaitoito¬
raa, ia imi i te mau parau tei ôre â i pâpaîhia, oia hoi to tâtou iho parau. E haere
i roto i to ôe parau, i reira ôe e tàuàparau ai e to ôe parau. la faahitihia te
parau o te mau tupuna, e riro ei haafifi
i te manaô o te feiâ paari. Aita e
parauhia ra e haapae i te Pipiria, e
faaitoito atoà rà i te haere i roto i
ta tâtou iho
pipiria. ^
TaûbEîeHamblm
Ua
hope te niruraa, aita râ te ôhipa i hope.
Terâ te huru faanahoraa i faaineinehia
raa
ra
taata i manadhia e titau e
te
E
e
te tômite i roto i te hoê taime
tei tae mai. la hiàhia te
manaô e, te hinaaro noa ra
nûnaa, te Atua
e
mau
no
i ferurihia, te matara
noa mai ra te Pipiria, te
parau
tâtou i te drometua. Te parau
hià â i te tahi arataîraa ôhipa
poto, e te rahi-
terâ tiàraa ta tâtou
e
hinaaro ra.
ôhipa té tiaî mai ra ia tâtou, e faaitoito anaè ia i te haa. Te haamauruuru maitai ra te
tômite faaineine i te feiâ atoà i âmui mai, rau noa atu to tâtou tiàraa. Poroî
aroha i te
ùtuafare, pâroita, nûnaa. E fârerei â tâtou no te hiô i teie mau parau, no te târena
mau
fârereiraa, te
mau
ôhipa
e au
ia
rave,
i te
Taoàhere Hoîôre
Veà Porotetani n°52
7 Novembre 2005
23
la ôaôa i teie Noera
la haamanaôhia tei ôre
e
tatou
ôroà
no
tatou e
ôaôa
e
te Noera
tiaïraa
roto
te tomo
te mau
te matahiti
âpi. Aita atu ta
maoti, ia tupu te reira i roto i te
e
te maitai. Te faanaho
nei te
mau
ùtuafa-
i to ràtou pae, te
nâ reira atu ra te mau pû
ôhipa i to râtou pae, te mau tâàtiraa hoi i to râtou
re
e rau noa
haaputuputu. Hoê
e
ai te taata
atu te mau faanahoraa e tano
noa
tiàturiraa, ia ôaôa to te
ùtuafare, to te fètii, te mau hoa
no teie mau
faanahoraa, të fârii nei tatou e ia hau rii te fau...,
la
faaôhipahia te
haamauruuruhia to te huifaaroo
pàpü i te
no
ôhipa
mau tapura
ta
a te
Etàrëtia. Na roto i te reira, ua faaite mai to te
huifaaroo tààtoà i to
na
manaô itoito
i te Atua nâ roto i te Metia. I roto i te
te faaroo
e
tapu¬
mau
ôhipa rarahi i orahia mai, e tià ia haamanaô¬
rururaa rahi a te feià âpi i te 05 no màti ra
tei faaara i te Etàrëtia i mua i ta ràtou mau pii-
ra
hia te
raa.
Te tiàturi nei te faatereraa
la hiôhia te
o
te
Etàrëtia i ta
mau mea
faa
e
faaôhipahia. I te
e
hiô atu ai
e
faanahoraa. E tià
ràtou i te
mea
te imi i tei
e
e ora
ihoà rà
e
mau mea
tano
nei i nià i teie fenua. la
noaa
la dada dutou atoà
e rave
Veà Porotetani n°52 / Novembre 2005
rahi
no
të ôre roa
aita ta râtou
o tatou
te mea,
e
e
faatupu atoà i teie huru
ia ia tatou ia haamanaô ia
roa
i haere mai hoi to tàtou Fatu no
e faatià i tei topa i roto i te àti,
faaora i tei roohia
Atua haereraa mai i
tàtou
ta na
mau
Tomite
te
na
ôaôa
e
e
te mai. Tei ia tàtou
no
tâtai
to te
rotopü ia tàtou te taata nei.
haa nei i roto i te reira tuhaa
faatupu e te pahono i te mau piiraa
la ôre teie rururaa rahi ia riro noa ei
farereiraa, ia riro rà ei ômuaraa no te tahi ôhipa
tei haapàpû i to te Etàrëtia hinaaro turu i ta tàtou
feià âpi i roto i to ràtou oraraa e i to ràtou faa¬
roo. la haamanaô atoà tàtou e te parau o te feià
âpi, eere ia no terà noa e âmui nei i roto i te mau
pàroita e i te mau rururaa a te Etàrëtia, no terà
ôhipa,
a
te
no te
feià âpi.
atoà rà aita to roto i te
e
e
oraraa
faaroo.
ia haamaitaîhia
te hau. Te
te parau
ia
tiàturiraa e au ia horoàhia,
te faaroo. Te faaroo i te Metia to
piti
no
e
o te
to tàtou arataî. Na te faaroo i te
na parau e i ta na mau haapiiraa e
horoà ia tàtou te ite i te mea e tano e rave.
i teie ôroà Noera
e
te matahiti
Taarii MARAEA drometua
24
mahana ia i mûri nei
tahi te haamanaôraa ia ràtou i teie ôroà
Metia, i ta
nünaa
mau mea
e,
moè,
taihia. Te tiàturiraa matamura roa, ia maitai te
mai. Te
ite,
tano ai ia ràtou ia
tàtou Fatu
ora
mau
nahea i te faaàfaro i te reira. Mai ta
ô i roto i teie ôaôaraa
râveà
ia haamai-
i
e
tatou atoà râ i
i orahia mai
Etaime tano atoà rà teie no te taata
tàtaî tahi te hiôraa i te
âpi
hiaai tei faahitihia i roto i te mau fârereiraa
mau
Iteie atoà hopeà matahiti, e tià roa ia
ràtou turu
te Matahiti
ô i roto i te ôaôaraa
Te hope
ei te ineinei nei te imatahiti 2005,
i
ne
e
âpi.
ÉCOLE PASTORALE D’HERMON, SON HISTOIRE
Iles-Sous-Le-Vent del850 à 1857,
puis un passage à Mataiea de
1900 à 1908, à Tipaerui de 1908 à 1912, à Moria de 1912 à 1927, l'Ecole Pastorale a finalement
été implantée à Papeete sur le mont Faiere depuis 1927 à nos jours. Il faut souligner T'oeuvre
accomplie par les missionnaires Français dans la mise en place de l'Ecole Pastorale à Hermon. Elle
doit ainsi son nom à Elie Allégret en réference au sens sacré de la formation des serviteurs. De
nombreux évangélistes puis pasteurs y ont été formés puis envoyés comme ambassadeurs du Christ
non seulement en Polynésie mais également dans différents pays du Pacifique. Bien des personnes
ont également dirigé les destinées de l'Ecole Pastorale d'Hermon depuis 1927, comme le pasteur
Octave Moreau de 1927-1936, le pasteur Charles Vernier, de 1937 à 1951, le pasteur Georges
Preiss de 1952 à 1956, le pasteur Albert Jacot de 1957 à 1960, le pasteur Jean Adnet de 1960 à
1967, le pasteur Arnold Bricod de 1968 à 1972 qui fut le dernier missionnaire à diriger l'Ecole. Est
arrivé alors le moment où les Polynésiens ont pris en main la destinée de l'Ecole, à commencer par
le diacre-secrétaire général John Doom de 1973 à 1977, le pasteur Philippe Tupu de 1978 à 1980,
le pasteur Teriitua Faehau de 1980 à 1987, le pasteur Jean Tehaapapa Teururai de 1987 à 1999 et
le pasteur Here Joël Hoiôre de 1999 à ce jour.
h
Depuis
sa
première installation à Moorea
en
1813, à Tahaa
aux
à Raiatea de 1857 à 1888, avec un retour à Moorea de 1889 à 1900,
y
11
l'indique, depuis sa création par les sociétés missionnaires de Londres puis
de Paris, l'Ecole Pastorale a toujours eu pour mission la formation des candidats au minis¬
tère pastoral appelés à exercer dans les paroisses et oeuvres de l’Eglise Evangélique en
Eolynésie Erançaise. Au fil des ans, d'autres orientations ont dû être définies pour adapter
la formation non seulement des pasteurs de l'Eglise Evangélique mais du peuple de Dieu en
général. L'Ecole Pastorale d'Hermon veut être un lieu de formation et de partage pour le
peuple de Dieu, à la lumière de l'Evangile du Christ. ^
Comme
son nom
Veà Porotetani n°52 /Novembre 2005
25
MAIS A
QUI LA FAUTE ?
54
Pourquoi
plus aujourd’hui,
choses
qu’on cêtojjiiyMer,
l’on ne sont-ellesl’embarras
du choixles
pour
pas^flune
bonne fdn de^
où
n’avait que
semaine dans une rivière, au tour de l’île de
Tàhiti, avec sa famille oW
avec les copains ?.C’était hier.Il y avait de l’eau dans les rivjèxes dur^t
toute i’année, c’est-à-dire qu’il pleuve ou qu’il ne
[^-envey^^,:rà
à Papenoo, à Tautira ou à Mataiea... J’avais 1 ’impression en paSSrcrtCàpmd
,
le ppnt de là Fatauà, que l’eaù qui coulait,,à Jlojs., sous moi, m ’ac¬
cueillait et me saluait avec des chants et des rires. Les riVipres éMient^
sur
^SSSl^Jrdls^^^0ii0(qé‘0à4és0^ièreS',^
autojur dfe'de ^akâtiy û'e sont plus,
mLl^.Ê oTTïAâ'X'^j^’v,;
S)
étaient,hipr ZyPomrqdoi por-ièntyelles encore
de
Ms
ràpfmr^avpp 1 ’eaji,. pinop
riy^sÉlM^Léf^fait-éMé pris"
*?
cèùij^qM, était le sleïi^
Mt- de la ierfM Æ
^qiC’ils fâïsaient dnr^>
.apjoùîBy lpat ils ^ >1*^
rueraient
.•
é.
'-.^4^:^:..
.
,
-e
11
avait
procuré, surtout à moi, un moment d’émotion, de paix, de bonheur...De l’eau parpartout. Dommage que nous n’avions pas eu le temps de le traverser à la nage ! Mais
pourquoi aujourd’hui, c’est-à-dire quarante et un ans après, pour moi, il n’est plus ce qu’il était
nous
tout et
?
Puisque d’après les informations fournis par les médias qui sont donc allés sur place, il n’y a
presque plus d’eau dans le lac ! Qu’il faille marcher aujourd’hui sur le sec et faire plusieurs
mètres vers le milieu du Lac pour y trouver de l’eau !
Ce n’est
plus le lacprêt
que àj’aiêtreconnu,
mais plutôt,
une continuerait-il
espèce de trou,d’exister,
de gros trou,
entreil
montagnes,
rebouché.
Pourquoi
quand
des
n’assume
plus sa mission de capteur
Tahiti ? J’ai mal lorsque je parle du «
d’eau nécessaire et vitale à la vie de l’homme à
Lac Vaihiria » comme un corps sans vie à mettre
en terre
!. J’ai mal parce que de Lac comme le Vaihiria ici à Tahiti, voire même dans
nos îles, s’il n’est pas le seul, il n’y en a pas beaucoup
! J’ai mal parce que je ne veux
pas qu’il meure, bien au contraire, je veux qu’il continue de vivre. Je veux qu’il vive
parce qu’il fait partie de ma vie.
os ancêtres, encore une fois, ne savaient-ils pas ce qu’ils faisaient en donnant à ce^^
Lac le nom de « Vaihiria » ? Finalement, est ce de leur faute que le Lac Vaihiria
soit aujourd’hui, plus comme un gros trou d’eau que comme un lac ?
Ni
à
mte
^emme
De
a^
Fait partie de Vea Porotetani 2005