EPM_Vea Porotetani_20020304.pdf
- extracted text
-
1^.
BANQUE DE PQ^ili^ÉSIE
EN VENTE A LA LIBRAIRIE
TE TIARAMA • PAOFAI
Par internet :
UN SERUICE AUX ENTREPRISES ;
POLYWEB :
www.sg-bdp.pf
TEL. 46 66 11- FAX. 46 66 05
Opérations étranger : 46 66 49 > Trésoreries/Devises : 46 66 42
V.O.C.A.L1A36 65 40
UN RÉSEAU UE 19 AGENCES :
Par téléphone :
VOCALiA :
Siège social POMARE - Tél. 46 66 66
Siège social CATHÉDRALE - Tél. 46 79 79
36 65 40
Télex : 230FP - SWIFT : BPOLPFTP
E mau puta aôraa teie tei pâpaihia e
Un espace Patrimonial, 2 rue Gauguin
POLYVe’a)
E-mail : premier.web@sg-bdp.pf
Joël TEHEIURA àrometua.
1000 Ers nâ puta e piti.
Sur la messagerie
Renseignez-vous auprès de notre siège pour connaître
l’agence Banque de Polynésie la plus proche de chez vous
Change ouvert : du lundi au vendredi dans toutes nos agences.
de votre vini :
Les informations
concernant votre
compte bancaire.
I teie rururaa tuahine âmui e tupu 1
Papenoo 1 te 5 e te 6 no tiurai 2002, e
matara mai te mau puta aôraa a Mareto,
loane e Ruta èv.
IA BANQUE DES FONCTIONNAIRES
Agence CASDEN, rue J. d'Arc (face au musée de la perle)
TéL 5413 30 - Fax. 5413 34 - E-mail : casden.tahiti@sg-bdp.pf
www.sg-bdp.pf
BANQUE DE POLYNESIE
1^1g»ir|y| 1 ■
Il 1
KM
1 13 |¥|
Sa vie est en vous
Partout, pour tous, TNS,
le prcmiEr bouquet de chaînes numâ-iques
de Polyn^ie Française.
Un bouquet de cluiMS (le qualité numétlque et des piogrammes pour toute
la ^rnitlle sur tes ch>q
anrhi^s
Ou tport.dudivettitiement.dn grands docuinentairK.
•
•
•
Des piogiaiTimes looX TCscrvés aux enfants, de la musique, et bien évidemment du cinéma
TNS c'est zq heuret sur zqK la fraîcheur de% infbi avec toutes les chaînes en direct.
laïukcr ^uAiiTt DV^ 50u qvAiiTt CD.
k*
quMiit uuMCiiqus ruut roui.
RENSEIGNEMOnS ET ASONNEMOTTS DANS VOÛTE AGENCE CNÛ LA PLUS PITOCHE
2 Veà porotetani N°22
Te here, te aroha, te tauturu, te ôpere,
Sommaire
te horoà, te faaàmu etv...
O te hinaaro ia o te Atua i to na nünaa,
109
■
>
9 Àpo mai, àpo atu
9 Edito
Ar»tnQlît4c
6 9 Rururaa tuahine (Moorea)
8 ® 5 mâti i Huahine
9 • “Titara” (Tupuai)
E tâpaô te ôrometua no te here e te aroha. E
tâvini te ôrometua mâîtihia e te Atua no te
aratai e no te haapii i te nünaa i te Parau tià.
Faaineineraa tâmau (Heremona)
12 9 Amui-tahi-raa Ui Âpï
13/23 % Langue pol5mésienne :
entre Oui et Non.
Reo mâôhi : E, e aore ra Aita.
(Vahi a Tuheiava-Richaud, Jacques
Ihoraî, Vai-te-hau, Richard Tuheiava,
Gaston Tauira)
Te tautoohia nei te mau pororaa i ma
i te feiâ âpî no te heeuri o te parau o
te Èvaneria.
Parau no Pâôfai
Heremona
Enseignement protestant
Je suis concerné...
Message du COE
Mots croisés
Te riroraa te fenua o te
“Mâôhi”
Rima, âfaïhia i nià no te haapâpü
34
Tômite rautï
i to na tiàraa i nià i to na fenua,
mâ ta na faufaa e to na reo
Photos : Veà porotetani, Hetetia Tiàtono
(Tupuai)
Veà porotetani N°22
[3)
Àpo mai, àpo atu
Courrier
Haamanaôraa i te feia
i roohia i te àti
TAÙ ÈTÀRÉTIA,
TAÙ METUA VAHINE
Iroto i to tatou oraraa, ei àhu te tahi
ai. Ei àhu no te tino,
ei àhu atoà no te faaàhu i te fare,
e maitaî roa
Ua ôpua râtou i te îno no ôe
Ua ôhipa râtou i roto i te vâhi
rumarama
I fârii na hoi ôe ia râtou
E, inaha, hoo atu ra ia ôe.
Ua faahaamâ râtou ia ôe,
Ua faanînâ roa i te haamâ rahi
Ua faaôre i to ôe hanahana
ïte atu ra vau ia ôe i te ùraùraraa.
Ua faatae roa to râtou rima
i nià ia ôe
No te hinaaro e ôfati roa ia ôe
Ua tono mai râtou i te mau mùtoî
Ua puta roa to ôe ôpü ia râtou
Ua faaroo vau ia ôe i te ôtoraa
Eiaha ôe e ùraùra e taù Ètârëtia,
e taù
Metua vahiné,
Ua faaôrehia ta ôe hara
Eiaha ôe e rürü e taù Etârëtia,
e taù Metua
vahiné,
E faariro o Na i te hae i haehia ôe
ei parau tià
Eiaha e ôto e taù Ètârëtia,
e taù Metua
vahiné,
“A haamanaô i te Atua i to âpïraa ra
O na to tiai-turu-raa.
E Atua marü o ia
mai te tâpoi roî, te vehï türuà, te àhu
taôto, ei àhu atoà no Pâpâ, no Mâmâ,
e
Mâmâ mâ i to ôutou mau vairaa
ra te mau àhu tei
haapaehia e aita hoi ôutou i ite e nâ
hea râ, âfai noa mai i Pâôfai i te pü
ôhiparaa a te mau tuahine.
àhu, e te vai
no àiù ma etv...
Te haamauruuru nei te Tômite i te
I roto i te faanahoraa tâpura ôhipa a
te Tômite Rahi a te mau vahiné o te
ùtuafare atoà i âfai mai na i te
àhu e tae noa atu i te mau tauihaa
tâmâaraa mai te merëti, âuà etv...
Mauruuru atoà i te mau tuahine o nâ
Tuhaa e toru o tei ôhipa mai e tae roa
mai i teie mahana.
Ètârëtia èvaneria, te vai ra i te pü no
Pàôfaî te hoê vâhi vairaa àhu, tei
reira atoà te pü ôhiparaa a te Tômite
vahiné. Teie mau àhu, nâ te mau taata
atoà i âfai mai ia nehenehe hoi ia
tatou ia tauturu te tahi i te tahi, te feià
ihoà râ i roto i te ravaî ère e aore ra,
te tahi mau ùtuafare, ua paapaa to
râtou fare etv...
No reira, i roto i te hepetoma, e toru
ia mahana e ôhipahia nei e te mau
tuahine no nâ Tuhaa e toru (1,2,7).
Ua rave-noa-hia mai teie nâ tuhaa no
te fenua Tahiti no te faaôhieraa ihoâ i
mau
la itoito à e ia maitai à tâtou i roto i te
tâviniraa.
Jeannie Httman
(Te peretiteni)
te ôhipa.
Ua haamata mai ia teie tâpura ôhipa
mai te âvaè novema mai no te
matahiti i mairi aè nei. No te Tuhaa
1, ua tâpaô râtou i te mahana piti, e
nâ râtou hoi i haamata mai i te ôhipa,
ômuahia mai e te pâroita no Piraè.
No te Tuhaa 2, te mahana maha ia tâ
râtou i tâpaô, âreà te Tuhaa 7 ra, te
mahana mâa ia. Teie te auraa : i te
mau mahana piti, mahana maha,
mahana mâa atoà, te ôhipahia nei i te
pü ôhiparaa a te Tômite vahiné.
MENSUEL DE L’ÉGLISE ÉVANGÉLIQUE
Veà porotetani
Tereraa dbipa : faataa i te àhu,
puàraa, tâmarôraa i roto i te mâtini,
tââuriraa e âpaparaa.
Tae roa mai i teie nei, ua nehenehe ia
EN POLYNÉSIE FRANÇAISE
Tiurai 1989
tauturuhia e rave rahi mau ùtuafare.
No reira, ia faaâteatea noa atu ôutou
Boîte postale 113 - 98713 Papeete, Tahiti. PF.
TE HERE NEI O NA IA ÔE”
CRÉÉ EN 1921
Téi. (689) 46.06.23 - Fax. (689) 41.93.57
E-maii : eepf@maii.pf
Directeur de Publication
Jacque's Ihorai
Rédacteur en Chef
Abinera Tematahotoa
Secrétariat et Maquette
Ben Pohue
Comité de Rédaction
Céline Hoiore, Taarii Maraea,
Jeffry Tamati, Turo a Raapoto,
Thierry Tapu, Sylvia Richaud,
Gaston Tauira, Daniel Margueron,
Valérie Gobrait, Robert Koenig.
et la collaboration de
Emile Malé
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole: 22,87 Euro / Suisse; 40 FS
Impression ; STP/Tirage : 5000 ex. - ISSN : 1278-2599
4 Veà porotetani N°22
Dieu est “toujours” amour
Ma première pensée à chaque I
.
célébration de l’arrivée de
l’Evangile ici en
en Polvnésie
Polynésie
française, a toujours été exprimée par
une assurance dans la joie de dire
que
Dieu est toujours là, présent et qu’il
nous accompagne dans notre vie de
tous les jours. 5 mars est une date
commémorative et historique pour
certains. Pour d’autres, c’est plus
qu’un anniversaire : c’est pratiquer et
vivre à chaque instant de notre vie
actuelle cet « Evangile » prôné par les
missionnaires partout dans le monde.
Vivre cet événement en mars 2002,
c’est
toujours affirmer que le Dieu
Créateur est un Dieu de “bonté” et
d’« amour ».
Cette année, l’Eglise évangélique en
Polynésie française a préféré laisser
libre-choix à ses fidèles d’organiser et
de vivre cet événement comme ils le
perçoivent. Les 13 paroisses du 1er
Arrondissement, présidées par le
Pasteur François Pihaatae, s’étaient
rassemblées dans la paroisse de
Mahaèna pour célébrer cet événement
dans la joie. Moments de partage et
d’amitié et aussi
moments
de
se
retrouver les uns les autres.
5 mars
Terô, « il » arrive ! (Veà
porotetani n°2, mars 1996) Autrement
dit « l’Evangile » arrive. C’est bien
sûr de cet « Evangile » que Jésus
annonçait à ses disciples dont on
parle. Depuis cette date qui nous tient
à cœur que le monde « mâôhi »
:
E aroha « noa » te Atua
Te manaô matamua e ô noa
roto i ta
na
mau
haùti
e
te mau
mai na i roto ia ù i te mau
himene i ta râtou huru oraraa i taua
faahanahanaraa atoà
Èvaneria ra i roto i Mahaèna.
taeraa mai
o
te
no
te
Èvaneria i Mâôhi
E hürô râ tâtou no te mea ua tae ê
le Dieu Sauveur que son Fils nous
montrait par
sa
Mort et sa
ia no to ù
tiàturi-pâpü-raa ma te ôaôa e no te
haapàpü atoà hoî e, tei pïhai iho
noa o ia ia tatou no te âpee ia tatou
Résurrection.
i roto i to tatou oraraa.
I teie mahana, o te Èvaneria ia o ta
mettait sa confiance en un seul Dieu,
Mais,
aujourd’hui,
Evangile ?
comment vivons nous cet
Nui nei, o te parau
No te tahi pae, te 5 no mâti, e taiô
mahana
A chacun de
cette question.
nous
de
répondre à
noa
te
reira
no
te
mai
na
te
Èvaneria i Mâôhi Nui
nei.
O
ta
te
mau
tupuna ia i
haamori noa na i nià i te marae.
letu i haapâpü mai ia tâtou nâ roto
i to na pohe e to na tià-faahou-raa
haamanaôraa i te taeraa mai o te
no
Èvaneria, âreà no te tahi ra, o te
to na Metua i ta na mau tamarii.
ia no te ora-noa-raa i taua
Èvaneria ra o ta te mau mitionare i
Mai te reira mai matahiti to te
parau
poro haere nâ roto i teie ao. I teie
matahiti 2002, te Èvaneria, o te
haapàpüraa ia e, e Atua aroha noa
o ia. O te hinaaro ia o te Ètàrëtia i
te
mau
tuhaa atoà ia
ora
i taua
Èvaneria ra ma tei au ia ràtou.
Ua faaîte mai te tuhaa 1 i te reira nâ
te faaite i te Here e te Aroha o
nünaa mâôhi
haapàpüraa i ta na
tiàturiraa i nià i teie Atua Faaora.
I teie râ mahana, mea nâ hea ta
tâtou tâtai tahi hiôraa i te oraraa i
taua Èvaneria ra.
Terâ mai te uiraa, e te pâhonoraa,
tei roto ia ia tâtou.
Poetini
Veà porotetani N°22
5
TUAHINE
RURURAA
O vau te èà, te
«
parau mau e te ora.»
(loane 14/6)
Ite 23 no mâti 2002, ua tupu te
Rururaa Tuahine a te Tuhaa 3 i
Papetoài. E te reira ra, no te
faaineine ia ia râtou no teie Rururaa
Tuahine rahi a te Ètârêtia e tupu i te
5
e
te
6
no
tiurai
no
teie ihoâ
matahiti. “O vau te èà, te parau mau
ora”, te tumu parau ia i tàtarahia
i taua mahana ra nà roto i te mau
e te
himene, te mau haùti e te vai atu
ra...
Teie ia te tahi tâtararaa i raro nei, no
faaàmu etv... E mau ôhipa rii haihaî
roto mai ia i te pâroita no Papetoài:
roa.
tatou e ora nei.
Aita râ e râveà tâtou e raveraa
ai. Aore ia, e rave ihoâ, e amuamu
Te èà, e aha te auraa e te riro nei ei aha
“E aha te auraa no tatou ia parau
râ to mûri. Eere te reira huru te
Ua ite tâtou e, te auraa tâ teie taô e
letu e : O VAU, e aha te tïtauraa.”
hinaarohia. la horoà anaè, e horoà ia
faaite ra, oia hoi e vàhi haereraa. la
E mea maitai tatou ia pâpû i te auraa
mâ te àau tae. Aita e paraparauraa to
mûri. la ite tâtou e, ia horoà tâtou i
parau hoi tâtou e haere, e mea tià
ihoâ ia, eere râ i te mea tïpapa. Te
e
te tahi mâa nâ tei ère, o te taahïraa
mea e faufaahia ai te èà maoti
ia tatou, o teie ia
âvae matamua te reira tâ letu e tïtau
haerehia ia nâ nià iho. Eita râ e tupu
manaô, hoê. la parau anaè tatou e
hoê, ua pâpü atoà ia ia tatou e, eere
mai ra. E ara atoà râ ia tâtou, a hape
te parau no te haere, mai te peu eita
i roto i teie huru parauraa. Eiaha
atoà no te mea ua horoàhia atu e
e
pârahi ia i roto i te tiai e ia horoà
e faaruè ia i te
mau
no
teie parau e
«VAU». Te
manaô matamua roa ta teie taô
faaite mai
ra
piti. Hoê noa e aita atu. Teie VAU
ta tatou e parau nei, o letu ia. Te
parau ra o ia no na iho. O ia anaè tei
îte i te ôpuaraa a te Metua. Aita o
e
râ, ia
tupu i roto i te àau te parau no te
hinaaro. Mai te peu hoi e, e haere ra,
tahi vàhi no te haere
faahouhia mai. Eita letu e hinaaro e,
atu i te tahi vàhi ê
atu, aore ia, e
e tüàti i te feiâ
tiàhia
letu e faatoro mai ra i nià i te taata.
hupehupe e tâparu. E
tià, e, e rave i te ôhipa, i reira e ora
faaruè i te vàhi
No na iho teie parau. Te auraa, aita
ai. Eiaha e taôto noa. E tuhaa tâ letu,
ia tàpae. Te mea pâpü, e ôhipa to
mai ia na e aita atoà e taata e tano e
e
mono
ia na, oia hoi e nâ ô ihoâ i te
tuhaa atoà râ tâ tâtou. I teie
mahana, ia fifi tâtou e ite roa tâtou e
e
ra
no
te
haere i te vàhi tâ te manaô e tïtau ra
mua o
te hinaarohia ra ia roaa, oia
hoi te ora. Hoê noa hoi râveà e roaa
haere. O na anaè te râveà e tae ai
te vai ra te Atua. Eere râ te Atua no
ai maoti râ, o te haereraa ia nà nià i
tatou i te Atua ra. Ua püôhuhia
te taime fifi noa, no te taime
teie èà. la haerehia nà nià, i reira
te
èà, te parau e te ora i roto ia letu. Te
ôaôa
atoà râ. Te hinaaro o te Atua e to te
noa e faufaa ai teie
taata e onoono i te haere nâ nià i to
Fatu, te ora ia o te taata. E tüàtiraa to
te èà e eita e ite-faahou-hia atu. la
na iho
râua. Te horoàraa i te hapaina pape
moè hoi o ia ra, ua moè atoà ia to na
nà te tahi, o te haamataraa te reira
auraa
manaô taata, e àti ia to mûri,
e mauiui. Te faaitoito mai ra letu
ia
tatou e ia pee ia na. Hoê noa râveà,
èà, ia ôre e moè
èà. Te èà, e
mau, oia hoi te
te aroha tâ te Atua e
tauturu ia i te taata i te iteraa i te
letu ia
Atua. Te èà, e aratai ia i te taata i te
tâtou, aita ia i taa ê e tâ te Metua. No
reira, te haapii noa mai ra te reira ia
Atua ra. la ite tâtou e, e rave rahi èà,
aroha, tirâ râ atu ai. Eere te tahi
ôhipa rahi roa terâ e anihia mai ra.
tâtou i teie mahana, te ora o te taata,
faaapiapi ra ia tâtou i te iteraa i te
Eita atoà ihoâ râ e maraa ia tâtou i te
tei ia na anaè ra e aita atu. la riro
èà
faatupu. E hiô i te mau ôhipa i
mau tâ tatou fâiraa i to tâtou Fatu ei
ôhipa tumu nà tâtou i roto i to tâtou
parau nei e, e èà haavare e te ino. I
ô nei, o letu teie èà e parauhia nei.
mahana atoà tâ
la màramarama atoà râ tâtou e, aita
te
Faarooraa, e te fâriiraa i ta na
parau. A mau i te parau no te here e
te
ravehia mai e letu. Te here, te aroha,
te
tauturu, te
ôpere, te horoà, te
?®Veà porotetani N°22
no
te here
tïtau mai
oraraa
no
e
ra.
Te tïtauraa
te mau
a
eere
hoê
mau
noa.
o
Te vai
te ora, o
ra
te èà
e
tâ tâtou ia e
I
O O R
M
E A
tatou e parauhia ra e, e nâ nia ia na
i te
haere, oia hoî eere i te mea
taataahï ia letu e tâpae atu ai i roto i
te
ora.
mai
E hohoà râ terâ e faaitehia
ra.
Te èà
a
te
taata
e
mea
taraihia ia. Areà te èà a te Atua, eere
roa atu ia mai te reira te huru. Aita i
taraihia. Nâ te taata e îmi i te èà. Nâ
te mâramarama o te parau a te Atua
e
aratai ia tâtou i te îteraa i te èà
mau.
Te
èà, e haamataraa ihoâ to
na, e, e hopeàraa to na. Mai te peu e
aita to na e hopeàraa, i reira tâtou e
fifi ai. E hahi ia te vâhi haereraa. Nâ
te parau e faaîte mai e, terâ te èà e
tano ia rave. Nâ te parau atoà hoi e
faaîte mai e, e
ôhipa to mua. Te
auraa, hoê noa râveà e îte-faahou-
hia ai te èà mau, maoti rà, ia hoî ia i
roto i te parau a te Atua. E hoî i roto
i
te
fenua.
Te
fenua, te vâhi
Aita atoà rà nâ te tuu. Eiaha atoa rà
te parau a te Atua, oia to tâtou ora.
Te riro nei ia te èà, oia hoî, te riro
tâtou ia maere i te mea hoî e, e tano
nei te parau a te Atua, ei àveià e
arataî i te taata i roto i te ora mure
te mea aita faahou to mua i te mata,
atoà te èà ia haamoè ia na. Eiaha no
matamua roa ia tâ te Atua i faaîte i
ôre. To mua noa te èà i to tâtou mata
eere te reira te mea e hinaarohia ra i
to na here. Ua î te fenua i te tâpaô
i te vairaa. Te èà, teie ia tâ tâtou e
te parau. Te mea e hinaarohia ra, ia
no te here e te aroha o te Atua ei ora
taataahï noa ra, oia hoî te parau a te
mâramarama tâtou nâ roto i teie
no te taata. Te hinaaro noa mai ra te
Atua. Eiaha
Atua ia tâtou, tâtou noa terâ e taere
manaô e, te èà e mea oti noa ia i te
parau, maoti râ, no te taata ia te ôre
e fârii i te parau a te Atua, eita atoà
ra i te fârii e te faatüàti
i te ôpuaraa
taraihia, e, e mea tarai-âfaro-noa-
ia e ôhie ia na i te îteraa i taua èà no
tâ letu i
hia e tâpae atu ai i te ora. Aita roa
te ora ra. Noa atu to mua i te mata,
atu. Ua
eita atoà ihoâ e îte, no te mea, ua
ora
tâ te Metua i rave
e
haere mai e faatià. E hoî i roto i ta
na
rahu. Nâ râtou e haapii faahou
mai ia tâtou e, e nâ ô ia haere. Eiaha
rau
te
rau
mau
e
moemoeâ. Eiaha
te mau
e
haafifiraa. Ua
faahemaraa. la îte râ
apiapi to na àau i te ùnaùna o teie ao
tâtou e, i mûri mai i taua mau
e
tâtou
haafifiraa ra, e ora mau ia te roaa.
vai noa ra ihoâ te èà i to na vairaa,
mâramarama taata, e mea faufaa ôre
Hoê â mai ia letu. Ua fârerei atoà
eita rà
ia. E vai iho râ ia tâtou ia arataîhia e
mai o ia i te mau fifi e rave rahi.
haamoèhia ia na te nehenehe o te èà
e
haere
nâ
nià
i
to
te mau mea îino atoà e vai ra. Te
e
taa faahou
ia hiô, e, e
e te faufaa e vai ra i mua. Ua
apiapi
te taata i to na iho manaô taata, aita
faahou rà terâ manaô e, e nâ te Atua
te ora ta na e fànaô noa ra. Ua vai te
taata i nià i terâ manaô e, o vau rahi
teie. Auaè vau e na ù noa iho to ù
ora e
faaitoito ra, e nâ te reira mau
manaô i tümà i roto i to na feruriraa
i te parau o te Atua. No reira, tâtou
tei âmui mai i teie mahana, ua haere
mai letu e faaîte ia tâtou i te ora e te
àveià e tae atu ai tâtou i te Atua ra,
tei riro hoî ei ora no te feià tei fârii
ia na e tei faaroo i ta na parau.
Rumraa Tuahine/Papetoài/Moorea
Veà porotetani N°22
7
Te Oroà 5 no mâti i Huahine
m
la
(Tuhaa IV)
Ia haamaitaîhia te Tumu Nui,
no
te faaiteraa a te nünaa no
MATAÏREA i faatupu i roto i
te ôroà 5 no mâti 2002.
Inaha, no te taime matamua roa,
ua âmui mai nà
mai
ia
pàroita atoà e hitu,
Haapü, Maroè, Parea,
Tefarerii, Fitii, Pare e o Maeva i
nià i te tahua heivaraa no Vaiaro e
vai ra i roto i te ôire pü no Fare.
Ua tâpapa mai te nünaa i roto i to
ùnaùna, to na ièiè, i te vahi hoê,
no te himene i te Atua, âpeehia e
na
te pahu, te tôère, no te haamori i te
Atua, te « Puna o te Ora » o te
Faahohoàraa no te taeraa mai te Èvaneria
nünaa mâôhi. Ua tàhiri te reva o te
nati-
no mâti. Tei roto te nünaa i te
ATUA, te Puna o te Ora, tei riro
Atua, ua haamaitaihia te Atua nà
roto i te ôri, te pehepehe, te àpa, te
hiroà faaroo tei fài e, i ràpae aè i te
Atua, ai ta to ôe e te Màôhi e ora.
hoi te fenua ei hiôraa fâtata roa no
Tei te Atua ra te Tumu Nui no te
maitai atoà, e te mau î atoà,
pehepehe, te ôri, te mau haùti, te
« umu tï » ei
tâpaô faaite e, ua
ta te reva ta te tai, e ta te fenua e
horoà ê mai na te Atua i ta ôe e te
ia tàtou; ei puta
matamua tei reira te irava no te
Màôhi. Te mea noa e toe ra, te
pàpairaahia te heeuri no te Aroha
no
o te Atua i te taata nei.
mau nünaa atoà o teie nei ao.
Inaha, mai te matahurahura mai o
teie nei ao, to te ATUA heheuraa
la ôaôa hoi te
hui faaroo, no te faaite e, no te
Atua te nünaa i âmui mai ai, no te
tütonu faahou te tiàturiraa i nià i te
mau
ôe e te Mâôhi.
Ua faaineine mai te
mau
taeaè
Ôrometua no MATAÏREA i te
tahi hohoà no te papa haamori, tei
riro atoà ei tïtauraa i te nünaa, ia
haafatata faahou i te
auraa
ta te
taô « haamoriraa » e faaite noa nei
i te
ôhipa e rave i teie nei, e
heheu
noa
ra
faahou-raa ia na e ta na faaîteraa,
i te Aroha horoà noa o te Atua, i
riro ai te tàrava, te rüàu, te mau
fàriiraa ia ôe i te reira ei tupuraa
te hinaaro o te
Atua, mai te
mau
tamarii, te
ia i te fânaô, e te
mai i to na AROHA i te taata. Aita
faaite
e nünaa i ère i te reira hohoà to te
Here Metua.
ATUA, no te ATUA hoi te mau
Eiaha e haamà i te faaiteraa i te
i haere roa mai e faaite i te èà.
nünaa atoà. Te
Ua haapaehia te taiô, ua faaitehia
tàtou e, aita te Aroha o te Atua i
ôaôa, eiaha hoi e taià i te àmu, e te
àhu i te Aroha o te Atua, no te
mea, te Puna te reira o to tàtou
hanahana ai te Atua Metua, te
Puna o te Ora, ta te fenua hoi e
haapü noa nei, e ta te Tamaiti iho
te parau no te Here e te Aroha o te
pàpü atoà ra ia
tàôtiàhia i nià i te taiô mahana 5
noa ra
ora.
Ua faanahohia te tereraa ôhipa e
te
tômite
5
no
mâti
no
MATAÏREA, tei ôre i taiô i te
taime o te mau putuputuraa, no te
mau
faaineineraa, e tae noa atu i te
tupuraa o te ôhipa.
Te mau taeaè Ôrometua
no Matakea
Taîtapu, Manuwa,
Tepito e o Temeebu
8 Veà porotetani N°22
Tomoraa Fare âmuiraa “Titara” i Tupua'i
O « Tîtara
»,
eiaha râ o « Sikara »
E âmuiraa o “Tîtara”, eî haapotoraa, no te
hoê pupu taata, o terâ ta na ôhîpa oîa hoî, te
hîôraa e te fâriiraa i te àti o te taata.
E aha râ te faufaa no te hoê fare âmuiraa (e
aore
ia fare pure) i patuhia ia ôre ia fârii i
roto i te fare âmuiraa i te àti o te hoê ùtuafare
aore e
fare nohoraa faahou i mûri aè i te
tupuraa no te hoê vai puè, no te hoê mataî
ûàna e aore ia no te hoê àti auahi... la tià
anaè i te ôrometua e i te tiàtono ia fârii i roto
i ta na fare i te taata aore i roohia i te àti, eita
ia e tià ia râua ia hiô atoà atu i te parau no te
taata i roohia i te àti.
Ua îte râ vau e, aita o Hetetia tiàtono e ta na
âmuiraa i rave noa i terâ iôa “Tîtara” no te
nehenehe noa o taua iôa ra, no te poroîraa râ
o tâ taua iôa ra e tîtau mai ra ia râtou oia
hoî,
ia riro, ei vâhi e tià ai i te taata ia tîpae atu no
nûnaa ia èu o ia i te mâa i raro i te abi mâa
te tii i te tauturu.
0“’rîtara” te iôa o te fare âmuiraa i
tomohia e matou o te peretiteni o te
oia hoî, e tau na te nûnaa i te mau râveà
Tuhaa
Tumarae
pâruTU e àti noa aè te ahi mâa ia dre te ahu o
Mâuruuru
Orometua, e te mono-peretiteni o te Tuhaa
5, o Bruno a lotua Orometua, i roto i te
te abi mâa ia mâî e dre ai te mâa e te hiaî i
atoà e aù mau tuahine, e, e aù mau taeaè i
roto i te ahi mâa e àma maitaî. E e ravebia na
roto i te tâviniraa i Tupuaî.
pâroita porotetani i Mataùra, i Tupuaî, i te
teie hum raveraa abi mâa, i roto i te mau
mahana mâa 16 no mâti 2002, i te hora 10 i
ôroà rarabi e, te reira, i raro aè i te mata
te avatea.
bidpoà o te arii. E te nâ ô ra o Hetetia tiàtono
Ua âmui atoà mai te tâvana ôire, mero
e, ia dre anaè te mâa e te înaî ia àma, o
Apooraa Rahi no te fenua, o Chantal Tahiata
e te mau tià o te mau Ètârëtia e vai ra i
taata rave ahi mâa të hurihia i roto i te ahi
mâa. O te tumu ânei te âmuiraa i ôre ai i rave
Tupuaî.
i te iôa ra o “Tahatu” ei iôa no ta na fare
5,
o
Ronouri
a
âmuiraa maori râ,
O
“Tîtara”,
eiaha
râ
“Sikara”,
o
ei
Âpooraa Rahi Âmui o ta tatou Ètârëtia, ia
pâpaîhia te reo mâôhi ia au i te parau e
faaroohia ra e te tarià. Hoê noa ihoâ hoî a
la
au
i te tâtararaa
a
te
mau
Orometua
matahiapo (te ora noa nei â te hoê pae i teie
mahana), te raveraa i te iôa pîpîria no te
ia au i ta tatou P.A.PA mâôhi, e
tahora, no te mouà, no te ôire, no te râau, no
tià ia tâtou ia pâpaî
te hoê fare i roto i te pâroita, ei
Teraî a Iboraî Ôr.
e, te feiâ na râtou te fare âmuiraa e tomohia
No reira, e ôaôa iti rahi to te àau i te âmuiraa
ra,
e
mau
vahiné ia,
e, e
Sodexho
POLYNESIE
Restaurations et Services
faaararaa ia
“Tîtara”.
a
Te aroha ia rahi !
i te iôa pîpîria ra, o
ôre ai
“Sikara” no
fâriiraa e no te mau mea
“Tîtara”.
tatou “T”
e
te
te
haamanaôraa e ei faaturaraa i te faaotiraa a
te
no
mau
tâne tei
Hetetia a Viriamu tiàtono, no te pâroita
faaîtehia i te Èvaneria. Te ora ra ânei râtou i
Èvaneria i faaîtehia ia râtou, e
porotetani
i
Tupuaî, e rautihia ra e
Arapari Orometua e ta na
Âpooraa Tiàtono, i te raveraa i te pâpaî no te
te parau no te
Temarama
a
parau ia te reira o ta te taata tàtaî tahi i roto i
te âmuiraa e pâhono no na, eiaha râ no te
iôa o “Tîtara”, ia au i ta te tarià faarooraa i te
tahi.
parau e parauhia ra.
O “Tîtara” (loane 4,5), e iôa ia no te hoê ôire
NOTRE AMBITION
Etre partout la Référence
dans les services que nous offrons
NOS VALEURS
Esprit de Service
Esprit d'Equipe
Esprit de Progrès
i Tâmâria, tei reira te hoê
NOTRE NOBLESSE
pâroita atoà te pâpaî ôhie roa aè i te pâpaî
âpoo pape i
tîpaehia atu e letu, no to na rohirohi e to na
poîhâ i te pape i to na tere i Tarirea mai lutea
fifi i mâtarohia i te rave.
mai e i reira hoî to na fârereiraa i te hoê
de différences
Ua faatiàhia te fare âmuiraa “Tîtara”, o teî
vahiné no Tâmâria i haere mai e huti i te
haamatahia i te patu î te 13 no tënuare 2001,
pape na na.
Ua tiàturi roa râ vau e, te vai ra te mahana, i
roto i ta tâtou
Ètârëtia, e fâriihia ai e te mau
i nià î te tuhaa fenua ra o tei parauhia
Traiteur : Tél 43.89.42
ia
Hetetia
O “Tîtara”, teie ia to na auraa, e taata ia o tei
“Tahatu”, i te
tauturu i te àti o te taata. E ta na hiôraa no
ànotau hou te taeraa mai o te mau mitionare
taua parau ra, o letu ia, te puna vai, no te
haamâha i te poîhâ o te taata i te vai.
“Tahatu”. la
tiàtono
0
au
i te tâtararaa
ta ù i uiui atu, o
a
peretâne, o te hoê ia dbipa o tei ravebia e te
Satisfaire un Monde
gnriovhn
Tél 43.92.73 - Fax 41.09.44
Veà porotetani N°22
9
fa
Te
ineineraa
tâmau
\la TITO te ÔTometua ei ü ’ini papu -
•••
i
■■■..
E aha te Ôrometua.
Eere te tahi parau ôhie. Inaha, aita te
parau e tûàti ra i nià i te mea e orahia
ra.
Parau
mau,
faaineinehia,
ua
ua
haapaarihia e te ô faahou nei i roto i te
faaineineraa tâmau.
No te aha.
Oia mau. Ua taui te tau, ua taui atoà ia
te feruriraa o te taata.
Eere hoî hoê â hum terâ pâroita e terâ
pâroita, terâ tuhaa e terâ tahaa. Te
mea faufaa
râ, te îteraa ia te Orometua
nâ mua roa, o vai mau naoia ?E aha
mau na te tumu o ia i haere ai ei
Ôrometua. No te aha.
Te tuhaa rahi
a
te
Ôrometua, o te
haapiiraa ia. Eere te ite haapiiraa noa
te tîtauhia, no te mea e ôhipa ê roa te
tupu i nià i te tahua ôhiparaa. Eita atu
ra
te parau no te Tâviniraa e
tàhorahia. No reira, te Ôrometua, e
taata ia tei here i to na nûnaa, to na
fenua e to na hoï reo.
Teie ta na tautooraa, oia hoi, ia taata
faahou te taata, ia Atua te Atua, ia hoï
te taata i te Atua ra, te tumu hoê roa o
to na ora. Te mea pàpü râ, eere te
Ôrometua te fatu o te ôhipa, maori râ,
o te Atua anaè ia.
Eiaha hoï te reira ia moèhia ia tatou !
Sandrine Ganivet
Ômuaraa iti
Ua tupu, no te toruraa o te
taime, te
faaineineraa tâmau a te mau Ôrometua a
te
Ètàrëtia, i roto i te Aua ôrometua no
Heremona, mai te 8 e tae atu i te 21 no
màti no teie matahiti 2002.
Te rururaa matamua, ua tupu ia i te âvaè
màti 2001 i Heremona atoà ihoâ e te piti,
i te âvaè âtopa ra ia, i roto i te pâroita no
Punaauia.
hoê.
te fifi ia o te rautï no teie tuhaa. Nâ âmaa
Tae roa mai râ i teie nei, aita â taua fâito
haapiiraa tei rautï mai te pae haapiiraa oia
ra i tiàhia atu ra no te mea, te
maïri noa ra
hoï, âmaa Pïpïria, Parau Atua, Tuatua,
à hoê Ôrometua no te faatià i terâ fâito e
Faaàhipa e Haapiiraa rau, o tei faaineine
8 Ôrometua.
màite mai i tâ râtou
E no reira, no teie rururaa i tupu aè nei, ua
faatere i mua i te mau taeaè Ôrometua mâ
maïri atu te tino Ôrometua no roto i te
te hiô atoà i te huru rautïraa no taua mau
Tuhaa piti. Te auraa ra, e 7 noa ia mau
taeaè Ôrometua tei âmui mai i Heremona
haapiiraa ra, a riro mau atu ai ei taime
ôpereraa manaô, tâuà-parau-raa, ia
no te hoê roaraa e
faufaahia te tâatoàraa oia hoï, te mau rautï
piti hepetoma te maoro.
Tuhaa 1 : André Ihoraï Ôr.
Tuhaa 3 : Serge Faaite
Tuhaa 6 : Laurent Teipoarii
Ua faanahohia ia te reira, hoê ôrometua
nâ nià i te tuhaa tàtaï tahi. Te auraa ra, e
roaahia ia e 8 Ôrometua i roto i te ramraa
10 Veà
porotetani N°22
tuhaa
aore
Ôr.
ia, Ôrometua noa atu ai. Te hoê râ
âmaa âpï tei faaôhia mai i roto i teie
Himene ôpaniraa
Tuhaa 8 : Raymond Tairua Or.
i te faaineineraa tâmau
Fârüraa pae tino
Nâ te Tuhaa 7 i haapaô mai i te parau no
mau
maitaî tino o tei tiàhia mai e te
Ùaa te tiare
I te mouà Faïere
Èrà mai te hei no te here
pâroita Èvaneria no Taunoa. Ua tufahia
E aha ta ù
nâ nià i te âmuiraa tàtaï tahi no te rautï i
E horoà nâ te Atua
te parau no te màa o tei faaineinehia e te
Te tumu no te Parau tià
taiete tunu mâa ra a SODEHXO. Taa ê
noa
atu râ te reira, ua faaineine atoà mai
râ te mau âmuiraa i ta râtou iho, no te
Ua hiti te râ i te ao nei e
Mahana âpï teie
Ua tau mai te hau o te Atua
haamaitaï atu à te parau no te tàmàaraa
I te fenua Mâôhi
mai te taime taoferaa i te poïpoï, tàmàaraa
Aroha mai ai màtou
i te avatea e tae noa atu i te ahiahi.
Tà ôe mau tamarii
la
hiôhia, ua tupu maitaî te pae no te
fârüraa tino i roto i nâ hepetoma e piti tei
I roto i to here
Mauruuru te Atua
orahia mai. Aita atoà i haamoèhia te mau
mai i te tahi
mau
tuhaa (Tuhaa 4-5-6-7).
Oraraa haapiiraa
I roto i nâ âmaa haapiiraa e 6 tei târenahia
no
te
Ôrometua, no te mea, e mau
Tuhaa 7 : Davidson Bennett Ôr.
te
no
haapiiraa teie tei faanahohia no te
Ôrometua a te Ètàrëtia, rauti noa atu ai, e
Ôr.
Tuhaa 5 : Richard Teihoarii Ôr.
tauturu màa no roto
Te mau tino Ôrometua i âmui
mai
Ôr.
Tuhaa 4 : Jacques Tetuaiteroi
e te mau tino
mau
A here anaè
To tâtou mau tiàraa
la tuï te roo o te Fatu
Ua oti te ôhipa
Tâ mâtou i rave iho nei
Mauruuru te Fatu to ù ora
teie rururaa, hoê tei maïri oia hoï, te
âmaa hàapiiraa « Hiroà tumu mâôhi », no
Serge a Faaite
a
te
mau
—Actualités
orometua
faanahoraa haapiiraa, o te hoê ia tuhaa tei
Heremona
i
roa.
faataahia nâ te Faatereraa.
I roto i te
hiôraa,
tano maitaï te
Taa ê noa atu ai te reira, ua faanaho atoà
faanahoraahia teie tuhaa no te mau manaô
te Tômite i te tahi mau tere i râpae mai oia
ihoâ o te fâ mai, mai roto mai i te mau
hoï, te tere fàrerei i te
taeaè Ôrometua e aore ia, mau manaô o tà
tâpeàhia i Nuutània e
te Faatereraa Ètàrëtia e hinaaro e parau i
fàrerei i te feiâ mai i Màmaô e i te pû «te
ta na iho mau Ôrometua.
Tiare» i Ôutumaoro. Ua riro teie mau tere
I
ei
ua
pïhaï iho râ i te
parau no te mau
haamaitaï
mau
aore
atu
à
te
faaineineraa tâmau
a
te
taeaè tei
ia, te tere
parau
no
E aha te Ôrometua.
te
Ôrometua
haapiiraa, ua ïtehia à te faufaa rahi no terà
faanahoraa parau pàpaï e taua mau parau
pâpaï ra, o ta te Tômite ia i titau i te mau
Ôrometua ia pàpaï mai nâ roto i te
Papeete.
haafaufaaraa i te mau mea atoà tei orahia
No te rururaa i mûri nei, e tupu ia te reira
te ôhipa, e ïte i te parau o te
fenua, e ïte hoï e ora ai te taata. E taata
mai e râtou i roto i tà râtou tàviniraa i roto
i te âvaè âtopa no teie matahiti 2002 o tà
atoà tei ineine i te horoà i te ora, oia
i te pâroita e aore
te Tômite
Etàrëtia. Ei
ia, âmaa ôhipa a te
haamanaôraa,
no
te parau
mau
mâ te ôre e haamoè te tere fàrerei i te feiâ
e
hoo ra i to râtou tino i roto i te ôire no
e
haapâpü i te vàhi i te mau
taime i mûri nei.
No te aha ôe i Ôrometua ai
e taata ïte, eiaha
hoï, tei fàrii i te faatupu i te parau o te
Te auraa ra, te Orometua, te me tua ia
o
Te haamauruururaa ia i te Faatereraa
metua, eere ia to na maitaï ta na e ïmi,
te
pâroita, e ia au i to na tiàraa
atoà râ e haamâmà i ta
Etàrëtia no te turu-maitaï-raa mai i teie
te
tuhaa ôhipa, to te Tuhaa 7, te pâroita ihoâ
râtou hopoià, te mau mea hoï e faahoï
râ no Evaneria i Taunoa, te Ôrometua, te
mai i te ôaôa e te hau i roto i te taata.
Apooraa Tiàtono e to te pâroita tâatoà, e
Te màramarama ra ia tatou e, i roto i te
noa
atu
i te tahi atu
mau
tuhaa, tei
tauturu atoà mai i te pae ihoâ râ no te mâa.
Nâ reira atoà i te mau pupu atoà tei haere
âmaa ôhipa e te tahi mau Ètàrëtia.
la ôutou atoà na, mauruuru â i roto i te
haamaitaïraa a te Fatu.
Te Ôrometua e
E faufaa ânei to ôe
I te iàa o te Tômite
Oia mau
Gaston a Tauira Or.
E tâpaô ôe no te here e te aroha
,
Me tua.
mai e rautï i te mau pureraa poïpoï, te mau
O vai ôe, e aha ôe
paari
te ïte puta e te ïte paraparau noa, e ïte
Manaô hopeà
tae
Te Ôrometua e
e taata tei î i te
mau râ i
pâpaï, 10 àpi tei iti roa, e, e 20 àpi te rahi
E aha te Ôrometua.
Te Orometua, e taata paari la , oia hoi,
mau mea
parau o te metua, te vai ra te parau o te
aroha e te here tei riro ei tumu no te
ora.
No te mea, te metua, e faaère o ia ia na
ia maitaï ta na mau tamarii, ia au i tà te
Fatu i faaïte mai i te faaèreraa o ia ia
na no te faaïteraa i te taata i te èà e tae
atu ai i te ora.
Répéta Tautabana
(Âua pipi-Heremonà)
E Tâvini ôe mâïtihia e te Atua
No te arataï e no te haapii i te nünaa
I te parau tià
Te ôrometua e
A tià, eiaha e faaea noa
A haapii, eiaha e fiu i te haapii
A haapaô i te mau ture
la ôre ôe ia fifi
Te Ôrometua e
A ôhipa, ia ïtehia te here o te Atua
Nâ roto i to ôe huru e to ôe oraraa
A faahaèhaa ia ôe i mua i te nünaa
E a here ia na
la riro ôe ei tâvini pâpû no na
e no te Atua
Te Ôrometua e
No reira ôe i Ôrometua ai i teie mahana
Terani Tibopu
(Noboani V)
Veà porotetani N°22
11
Parau haapapa a te Pâpaî Parau Rahi
O te
Âmui-tahi-raa Uî-Âpï
nà roto i te ôreraa e tâpae i nià i te mea i
faaotihia. E 29 anaè tamarii o tei tae mai i nià
farii mai i teie faaineineraa GAO.
la au i te faaotiraa e âmui te piha ôhipa a te
Haapiiraa tâpati e tà te Uî âpî, te ôhipa rahi i
ravehia mai, maori râ o te faanahoraa ia i te
i te 150 i manaôhia. Fifi atoà i te pae no te mau
To tâtou tâàtiraa e o Patitifa
rautï
Te aroha ia rahi !
rave
aaraa
No te ravaî ôre tà tâtou
Te vai nei te mau putuputuraa o tei tupu na i
ôhipa i roto i te piha ôhipa, te
faufaa, ua tâpeàhia teie faanahoraa e maha
roto i teie moana patitifa, ua tià atu ia to tâtou
tahi, te
âvaè i mûri mai. Ua haere “garderie" ma teie
nau tià i roto o Nehemia Tainanuarii i
i
te
tuhaa
mau
tâtai
ûàtiàtiraa ia râtou i te mau taime ôhiparaa.
'athy Hopara te Pâpaî parau tâmau no te
piiraa tâpati, o Maire Timau, e haapaô o ia
ôhipa rururaa, e tauturuhia mai o ia e
ihy. O Lucie Piritua te Pâpaî parau tâmau o
:e JfLTi âpî.
TëlÂpooraa Faatere
^îtehia ia te paruparu o te tahi mau mero i te
aa e
âmui pinepine mai i te mau âpooraa.
riro te reira ei fifi no te mau tâàtiraa atoà i
mai i te mau ôpuaraa e te mau
itiraa i ravehia e te Âpooraa Faatere. Ua
teraa
ïmi atoà mai râ to te mau motu âtea ia tae mai
e
rururaa.
ua
te faatere.
Ua tae mai te tauturu a te “Jeunesse”,
àufauhia atu ia i te tahi mau haamâuàraa
rau.
i te raliu a te Atua.
I mua i te mau mea i orahia mai e tâtou i teie
I
matahiti. Teie te mau fifi e îtebia ra :
LJ
^
mua i teie parau, ua mau tà te tahi mau
tâàtiraa tômite pàruru e te faaôhipa ra, tà te
Aita e faaineineraa (Manque de formation)
tahi aita â i faaôhipa. Te tîtau mai ra râ teie
Aita e taime vata (Manque de disponibilité)
parau ia tâtou e to te âmuitahiraa, ia feruri e ia
hiô ôiôi i to tâtou parau i mua i te mau
e faaô pàpû mai ra i roto i te ôhipa
(Manque d’engagement)
Aita e manaô âpî no te türaî i te ôhipa
(Manque de créativité)
Aita e tino faaineine-pâpû-hia (Manque de
Aita
haaviiviiraa e tupu nei.
To tâtou tüàtiraa e te Ètârëtia èvaneria
To tâtou ia auraroraa i te mau faaotiraa a te
faatereraa
cadres)
""ïhâfe i te âpooraa. O ta ù ia e haamauruuru nei
fl
Tonga e
Fidji. Te mau manaô rahi
i matara rahi mai, o te parau ia no te pàrururaa
o Marianne Flores i
Ètârëtia.
Haamauruuru
no
teie
tauturu moni i püpühia mai no te faatereraa i
igL^tou.
To tâtou tüàtiraa e to te ao
tà tâtou mau ôpuaraa e tà tâtou mau ôhipa. E
E mea tià ia haamauruuruhia te tahi mau tino
tià atoà ia haamauruuru ia Tihoti Low no ta na
T«itereraa ôhipa
yitehia nei e mea tere maitaî tâ te tahi mau
0
tei tonohia aè nei i te ara no te tià atu no
tauturu rahi ia tâtou e tae noa atu i to na mau
tâtou i Âtia mà, no te faaîte i to tâtou parau, no
rima turu i te mata-ara-raa mai, i nià i te
facitir
tâàtiraa
te
tâpura ôhipa, ua riro ia tâàtiraa ei
hœaa nà te tahi pae. Aita râ e haafaufaahia ra
ani
i
te
tahi
mau
tauturu
i
ràpae.
tereraa o tâ tâtou nei faufaa.
Haamauruuru atoà i te mau tâàtiraa o tei amo
—«yeira
faahiahiaraa no te faatupu i roto i tà te
Tâni atu tuhaa. Eere ânei
te
te èrehia
i te mau Uî âpî o tei tonohia i te ara. Te vai nei
moni o tei faataehia mai e te
Te vai nei te mau tere e haere i te ara no te tahi
tâuà-parau-raa i roto i te tahi tâàtiraa e te
|ahi tâàtiraa. Ua moèhia ia tâtou e, e Ètârëtia
pu, ua haapaô noa te reira tâàtiraa ia na iho
IMSS (Pu tauturu i te mau faaineineraa) no tà
H te haamoè i te faatüàti mai ia na i nià i te
faaôhipahia atu ia i te mau taime i mûri nei i
mau rururaa. Tere i Hong Kong e te tere i
Mexique, ua ineine ia te reira. Te toe nei te
rururaa Matahiapo a to teie nei ao, aita i
pàpühia atu ra te vâhi e tae noa atu i te mau
âmuitahiraa. Ua ineine te tahi mau tâàtiraa i te
roto â i te tahi mau faaineineraa GAO.
faanahoraa. E faaarahia te reira a mûri aè. Te
i te tahi, aita râ e
fàrereiraa.
To tâtou tüàtiraa e te Hau fenua
te mau tâàtiraa, te reira te ôhipa rahi e rave e
Ua tupu na te tahi fàrereiraa e te Faatere hau
tae noa atu
no te pae o te
Uî âpî no te ani i te tauturu no te
tahi ia mau tâpura ôhipa nà tâtou i roto i te
ôpuaraa. Te vâhi fifi râ, aita te mau tômite
âmuitahiraa.
faatere i tae mai, o Hervé lotua anaè no
Rimatara o tei tae mai. Màoti aè o Lucie o tei
Te faaineinehia nei te tahi fàrereiraa rahi nâ te
tauturu mai no te tâtara i te tahi mau parau
mûri nei. I teie
no
mea e
;
tauturu
naho
ra
Ua paruparu te tahi mau tâàtiraa i te tono mai
to
râtou
faaineineraa
mau
mero
rau
mai
i
roto
te
GAO
i
te
mau
(Gestion,
Administration, Organisation), te BAFA
(Brevet d’Aptitude de Formation d’Animateur),
te Econome e te BAFD (Brevet d’Aptitude de
Formation de Directeur) no te tûraî i tâ tâtou
feiâ âpî i roto i te mau tâpura ôhipa i manaôhia
e
tâtou mau faaineineraa GAO. Ua faaôhipahia
te
âfaraa, te toe nei te tahi âfaraa. E
i
mau
tâàtiraa tâtaî tahi i te
E tià atoà râ ia tâtou
ia haamauruuru ia
tino o tei vai iho mai ia tâtou, i te pae ihoâ râ
te mau tâàtiraa e i te pàroita Te Rau Orive o tei
tâpura ôhipa. Ua îmihia râ te tahi râveà no te
haapauraa i tâ tâtou mau pütë ia ôre te fare
turuutaa ia faatopa i tà tâtou mau pütë no teie
mau matahiti i mûri nei. Nà te Haapiiraa tâpati
ia i faaôhipa i teie mau pütë. Mauruuru râ ia
ôutou
tei îmi mai i te râveà te tahi
0
rururaa
i roto i te
mau
tuhaa
e
i te
mau
ara
(Strasbourg).
Te rautîraa i te mau tamarii nâ roto i te Fare
haapiiraa
Ua faaterehia teie ôhipa, ua îtehia râ te tahi fifi
12 Veà porotetani N°22
Uî âpî atoà i Papeete nei i teie matahiti i
mau
taime i mûri nei
e
fàrereiraa ra.
Tamatoa Temaaurioraa o tei faataa ia na no te
Ua topa tâtou i te pae no te faatupuraa i teie
mau
ai, eita tâtou e tiaî, e rave ihoâ tâtou mai tà
faaineine i to tâtou mau faatere no roto mai i
Te mau rururaa matahiapo
Opuaraa rahi a te Uï âpî no te matahiti 2003
i teie mau tauturu ia tae mai ei reira e faatupu
faaineineraa i te mau tino no te haere atu i te
matahiapo.
i te hiôhiôraa i te papa tare a te
vauvauhia atu ai te mau faanahoraa no taua
reira mau faaineineraa no te mono i te mau
no te mau rururaa
âpî no
mua i te faatere hau. Eita râ tâtou e türuî i nià
tâtou i màtau.
tâtou.
Tei roto râ te
Te mau ôpuaraa no teie matahiti 2002
mau faaineineraa rau i te mau tômite Uî
teie
Te mau faainemeraa
i
te mau tauturu
Jeffry a Tamati àr.
(Herebia)
Le
Reo mâôhi
toujours été à la Une du
Veà Porotetani de l’Eglise évangélique (n°8
d’octobre 1996, n°9 de novembre 1996...) et
nous voici (mars 2002) penchés de nouveau sur
«
ce dossier, car le «
au
»
te “Fenua”
a
Reo mâohi » en était le sujet
Palais de Justice de Papeete.
Quelles sont l’identité et la réalité de cette
langue et quel sera son avenir ?
Aujourd’hui le « Reo mâôhi « est reconnu dans
l’enseignement. Restera-t-il seulement entre les
quatre murs d’une classe ? Ceci pour dire qu’une
grande inquiétude règne en Polynésie française
car cette langue est en danger. « Au secours, je
suis innocente ! » nous dit-elle.
Eere
tahi ra tatou
faaroo ai i te parau o te « Reo
mâôhi » i roto i ta tatou nei Veà Porotetani, e teie à tatou
a
a
i mua i to tatou reo, no te mea ua àtutu aè nei teie parau i
te tiripuna no Papeete. E aha mau na râ te hiroà o te « Reo
mâôhi », e, e aha to na parau a nanahi. Ua îtehia hoi te
parau o te reo i roto i te mau fare haapiiraa, e, e parau noa
ânei taua reo ra i roto noa i taua mau fare haapiiraa ra ?
Ua vai te Mâôhi i roto i te peàpeà i mua i to na parau, no
te mea, e mau râveà anaè te reira no te morohirohiraa o to
na reo.
E tiaî roa ânei tâtou ia tuô roa mai te reo e, te fifi
ra o na
?
Te « Reo >> e te « Fenua »
Il faut que le Mâôhi se sente libre et capable de
s’exprimer, de dire ce qu’il est, ce qu’il veut sur
son fenua et « que le ^,« Mâàhi » connaisse
l’origine de la vie, qu’il protège la vie et respecte
autrui dans
différence tant
ethnique que
culturelle, sociale et morale, et que sa langue, le
Mâàhi », soit préservée... » (Jacques Ihorai Mars 1996). Une langue est propre à un peuple,
et que Dieu en est le propriétaire, en étant luisa
«
même le commencement et la fin. Le malheur
que nous vivons aujourd’hui, c’est que l’on se
soit permis de refuser l’expression de l’autre.
Où est la liberté d’expression ?
Poetini
Te « Reo » e te « Fenua »
Mea tià ia vai matara noa te manaô o te « Mâôhi », ia
matara hoi ia na te mea ta na i hinaaro i te parau, nâ reira
hoi te mea ta na e tïtau ra, e, ia ite atoà te « Mâôhi » i te
parau e te pâruru i to na oraraa e te faatura i to na tauaro,
te pâruru atoà hoi i
to na reo. (Jacques Ihorai - Mars
1996). Aita to te reo e parau i râpae aè i te parau o te tahi
nünaa, e aita atoà hoi to te nünaa e parau i râpae aè i te
parau o Atua, o ia te matamebaî e te faabopeà.
E te mea e tupu ra io tâtou nei i teie mahana, o te pâtoiraa
e
ia te tahi ia parau.
Tei hea atu ra ia te Tiàmâraa o te tahi taata ia parau ?
Veà porotetani N°22
13
la faatura te Mâôlii i to na iho leo
U a faahiti-atoà-hia i taua
te taata paari atoà
mahana ra te faufaa no te
râ. Auë ia parau i
parau o te reo mâôhi.
te
peàpeà e !
Na vai e parau i taua reo ra. Na te
mâôhi ihoâ ia. Na vai e pâruru. Na
I haavâhia
na
te
te mâôhi atoà. E mâôhi o ia ra, ia
reo
mâôhi
i
te
parau ia o ia i to na reo e ia pâruru.
mahana pae
1 no
No te aha ia te mâôhi i ôre ai i
mâti ra, o
ia i
parau i to na reo. Rau noa atu ai râ
faaotihia e te mau
te mau tumu i ôre ai te
mâôhi i
parau faahou i to na reo, eita ihoâ
te
hoê
no
taua mau tumu ra e
àuvaha
te
o
Âpooraa Rahi o
to tâtou fenua no
faatià i te ôreraa te mâôhi i parau i
te
to na reo. Te auraa, parau noa atu
Fare Haavâraa no
â te mâôhi i te reo eere i to na, eita
Papeete, i te pae
ihoâ o na e îteraa i te reo eere i to
no
te parauraa e
parau-noa-hia ra e ana.
no
te
na e
faaôhipa i te
huriraa, na
reira atoà
no
te
I to ù uiraa atu, i te hoê mahana, i
pâpairaa. No ù, te
te tahi tau tamahine mâôhi haere
mâôhi,
haapiiraa e tâuà parau ra nâ roto i
haavâhia anaè to
te reo
farâni i roto i te âua fare
ù
reo
ia
i te Fare
haapiiraa i te tumu râua i haapae
Haavâraa, teie to
ai i to râua reo tumu, teie ta râua i
na
pâhono mai ia ù: “Eh bien, c’est
parce que le “reo màdhi” est une
langue qui ne rapporte rien,
iho terâ e haavâhia ra e, aita vau
financièrement.”
te
auraa.
O
vau
huriraa: “O Tahiti ra, o Farâni
ihoâ
iho e îtehia ra ei taata tumu no teie
hoî, i ta ù
maramaramaraa atu, aita o Tahiti i
fenua maori râ mai te hoê râtere ra
roto i te tiàturiraa o te Peretiteni o
huru. Teie te auraa, eere te
te Hau farâni mai tei parau-atoà-
No râua, te reo, aita to na e faufaa
farâni tei tae mai io ù, o vau râ tei
hia no te fenua Âreteria (Algérie)
i râpae mai i te parau o te moni.
tae atu io na ra. Eita e ôre e, o te
hou to na riro-faahou-raa ei fenua
Teie te auraa, ei te moni e îtehia ai
reira ihoâ te tiàturiraa e vai ra i
o te faatere ia na iho.
e, e ora ai te parau o te reo. A tae
roto i te àau o te farâni, i parau ai
ai hoî te feiâ
te tià no te tâàtiraa o te mau pâruru
Âuë
Ahiri paî terâ nâ parau i faahitihia
“E âiû mâ, e
Papeete e : “La langue
française, c’est la colonne
vertébrale de ce pays.” (Te hoê
faahurihia e, na ù aè, na te mâôhi,
boroà mai paba te reo farâni i te
huriraa: “Te reo farâni, o te ivi-tua ia
e parau
moni na ôrua, eita râonae faaîte
o
mai e, o vai râ ôrua maori râ ia
maramaramaraa, i taua reo ra, i te
îtebia ôrua i te parauraa e
reo
e
pohe nei mâ te
moni e eita e faaroo-faahou-hia to
râtou reo ! O ta ù ia i pâhono atu i
taua nâ tamahine ra :
i te
poibereraa i to ôrua ibo reo.”
Eere râ e, o te tamarii anaè terâ e
piriôî ra i te parauraa i to na reo, o
14 Veà porotetani N°22
no
teie
fenua.”) oia hoî, i ta ù
farâni, e îtehia ai te feiâ tumu
e
ia!”)
oia
ia parau
i te peàpeà e!
nâ taata farâni nei i Tahiti nei i
i Farâni: “Le « reo mâôhi »
c’est la colonne vertébrale de ce
pays.”
e, e “La France, c’est
Tahiti.” E aha to râua manaô e
e vai ra i nià i teie fenua. E aore ia
aore
mai ta te Peretiteni o te Hau farâni
manaô. E aha to
i parau
faarirohia te reo mâôhi i roto i te
i te matahiti 1995 ra:
“Tahiti, c’est la France!” (Te hoê
ia e aha to te nünaa farâni
na
manaô ia
mau Fare Haavâraa i Farâni ei reo
tumu, eiaha ra te reo farani.
atu i te mau àuvaha o te Apoora;
Rahi o to tàtou fenua i te tià-atoà-
Haamanaôhia
atu
i
mai maori râ o Tiaina vahiné
A' ''A;. :■!
tépàraüë,®
te reo mâôhi, oia hoî to ù iho reo
tumu. Maori râ ia parau
te
raa
ànotau (1950-56) i ôpani-atoà-hia
oia
e
mâôhi e, e mea faufaa no na to na
ai
reo, aita râ vau i îte tino roa atu ia
E tià vau i roto i te fare iti pâpaî ai
porotetani, e, e vahiné faaipoipo
na to
tàtou pàruru o Stanley
CROSS (Tiaina tâne) e, e taata
porotetani. Ua tiàturi atoà vau e, e
pâruru i te reo mâôhi e no te faaîte
hoê hânere taime i te utuà pâpai:
tià atoà mai to te Fare Vânaa i
i to na faufaa rahi no na e no to na
«Je
en
taua mahana ra, aita râ râtou i tià
oraraa.
en
mai ! E mea faufaa te parau e te
i
matou
te
ra
Fare
vau
Haapiiraa
“Mairie” no Papeete ia parau i te
reo mâôhi maori râ i te reo farâni.
ne
tahitien
dois
à
jamais parler
l’école,
sinon
français.» (Te tahi huriraa: “Eiaha
roa atu vau e parau i to ù reo i te
Fare Haapiiraa maori râ i te reo
farâni”). Na ôraa ia vau e: “To ù
reo, eere
ihoâ ia o na no te vâhi
taata, no te fare iti râ”.
hoî
faaotiraa
Tina
o
no
te
CROSS,
îteraa i te
reo
te mahana i haavâhia ai te mâôhi
parauhia, i faaotihia e i pâpaîhia e,
e parau mau, ia ite roa atu vau i te
feià parau i te vâhi e àro-atoà-hia
ai te parau i faaotihia e râtou.
no
tahi roa ra ôhipa a tupu ai i roto i
mâôhi, i te faautuàraahia
te âài o to tàtou nei fenua, oia hoî
farâni i roto i te vaha o te tamarii
to te
mâôhi ia parau e ia himene o ia i
iho e te farâni nà roto i to na reo ia
to na reo!
faaôhipahia i te Fare Haavâraa ei
pàrururaa na te
la peàpeà vau i te farâni i te ôreraa
mâôhi ia na i te
i ite i to ù reo i te Fare Haavâraa
taime
ia
e
Papeete maori râ i te reo farâni,
e hape, e, e hape roa ia parau ia
haavâhia ai
no
manaô o ia e, aita vau e faatura nei
ia no terà tumu.
ia na no te mea te parau nei au i to
E no te faufaa e
na reo io na e te parau
no te âano o taua
i teie nei, maori râ o to ù ia îte-
parau
ra,
te
tiàturi atoà nei
atoà-raa atu ia na i te faaturaraa
au e,
mai ia ù i où nâ roto i to ù reo.
tono noa atu ôe i
mâôhi îte-ôre-raahia io
o
reo i te Fare Haavâraa no
Haavâraa maori
i
te
atu ai!
Teraî a Iboraî àrometua
na
râ ia tae tino roa
atu ôe
iho e tià
2002, i te hora 10 i te avatea e i te
ai. No te mea, ua
tià atu
haavâraa i te mâôhi i te mea e, e
Fare Haavâraa, i
mâôhi o ia ! Ua tià atu vau i te
taua
Fare Haavâraa, i taua mahana ra,
cita e tià i te hoê
mai te tahi
te
mâôhi ia parau
Ètârëtia èvaneria, aita râ vau i ite
e, e parau noa na
o
ia e piripou âvae roa noa
Fare
hora 4 i te ahiahi, mai te hoê
tià
mâôhi o na, pareu noa atu ai to na
hoê mono no
ôe
mau
râ i te taata o tei faaîte e, e
cita e tià ia
I taua mahana ra i haavâhia ai to ù
atu
tei parau noa e, e mâôhi o na,
eere
terà ôhipa e aore
te
Papeete,
ua faaau vau i te ôhipa i
tupu i
taua mahana pae ra 1 no mâti
o
hoî, i
te mea e mâôhi o ia, e taata ia
e aore
te Atua i horoàhia mai no ù, no te
atoà nei au
i to na reo io ù. Te mea râ e toe ra,
Te mâôhi i ôre i tae i taua mahana
tiàturi roa aè râ vau i te parau i
Te tiàturi nei au e, i to ù oraraa, a
no
2002, i te Fare Haavâraa, no te
ra i haavâhia ai to na reo oia
faatahe roimata e! Oia hoî te reo o
te
na, i taua mahana pae ra 1 no mâti
mâôhi i te vâhi parauraa, e mea
Âuë ia parau i te peàpeà e i te
e
te hoê
vau
i te
mahana ra,
Veà porotetani N°22
15'
comme un
homme qui ne l’aime pas
parce que ma langue maternelle est
celle de mes ancêtres et de mes
“Sauvez-moi !”
parents, est donc une personne de
mauvaise foi. C’est une personne qui
pense que l’accueillant est l’accueilli
et l’accueilli l’accueillant.
On parle beaucoup du “reo”
expression de l’âme
du “mâôhi” au travers duquel
il vit, au quotidien, avec les mots, les
chants ou l’écrit ce qui fait à tel point,
qu’il est autre que le non-mâôhi.
comme
(anciens), c’est-à-dire ce qui était vrai
pour eux. Mais, je crois à la culture,
parce qu’elle est vraie pour moi et que
je la vis, au jour le jour, avec l’autre,
“mâôhi” ou non.
Mais, parler du “reo mâôhi”, c’est
Puisque chaque peuple a sa culture,
donc
que
les cultures ne se
ressemblent pas, il n’y a alors aucune
culture qui soit supérieure à une autre.
aussi
et
“mâôhi”
c’est
parler du
surtout,
lui-même. L’on
ne
peut
séparer le “mâôhi” de son “reo”, ni le
“reo” du “mâôhi”. Cela n’est pas
«mâôhi».
En effet, si toutes les langues sont un
don du Dieu Père,
pourquoi mon
“reo” serait-il supérieur à la langue de
mon frère « tinitô » ou « farâni
»?
Le
«
Reo mâôhi
»,
langue
officielle des protestants
donc fait preuve
couleurs de l’arc-en-ciel
est-il
jamais arrivé d’être
l’apparition de l’arc-en-ciel
dans les nuages ? Eh bien, je suis
persuadé que Dieu, à la fois Créateur
vous
ému à
et
Père, reste
un
bon moment à
s’émouvoir lorsqu’il nous voit parler
de beaucoup de
sagesse en adoptant le “reo mâôhi”
comme sa langue officielle, c’est-àdire la première véhiculaire dans ses
paroisses et ce, à côté des autres
langues parlées à Tahiti et dans nos
îles, ainsi que dans le Pacifique,
comme
les
langues française,
chinoise et anglaise.
dans la langue qu’il nous a donnée !
Il est donc juste,
à cet effet, que le
Aussi, en disant que je suis ouvert à la
culture de l’autre, je confirme et
pasteur, envoyé dans les îles, vive du
reconfirme qu’accueillir ce qui est à
firent les
l’autre ne veut pas dire renier ce qui
“mâôhi” au XVIII® siècle.
“reo”
de
paroissiens, comme
évangélistes “papaâ” et
ses
est à soi!
Le “farâni” qui m’a fait comprendre
En
effet, quand je peux voyager
en bateau, pourquoi
mieux et vite
devrais-je abandonner ou casser ma
pirogue quand le bateau ne peut pas
assurer le service que la pirogue me
rend, par exemple, celui de me porter
jusque sur le récif pour pêcher?
Quand je prends ce qui est à autrui, je
ne renie pas ce qui est à moi,
parce
que, avec ce que j’ai, l’autre pourrait,
certainement, aussi être enrichi.
Je ne crois pas au folklore, parce qu’il
ne
fait que montrer, au travers
des
mots, des chants ou des danses, ce
que
l’on
sait de
T6 ’Veà porotetani N°22
nos
Comment peut-il dire une telle chose
quand, ici, à Tahiti et dans nos îles,
avons une paroisse de langue
française (Béthel) et une paroisséyde
langue chinoise (Jourdain) et quand,
dans les paroisses de “reo mâôhi”, il
existe des cultes (Piraè, Punaauia,
Paèa, Mahina) et des Ecoles du
Dimanche en langue française ?
nous
Le Synode Général de notre Eglise a
Les langues, comme les
Ne
Pourquoi peut-il dire une chose
pareille quand, en France, la langue
officielle dans les Eglises protestantes
ou non, c’est le français?
“tupuna”
que
je suis
un
raciste, c’est-à-dire
Pour l’instant, il n’existe pas encore
sein de notre
Eglise de paroisse
anglophone, mais je suis convaincu
que, demain et parce que vivant dans
une région où la langue de l’autre la
plus parlée est la langue anglaise, il y
aura aussi une paroisse de langue
anglaise.
au
Il y a fort longtemps de cela, à un
“farâni” qui lui avait demandé
l’heure, un “mâôhi” avait répondu :
“Il est deux
l’heure. Monsieur.”
...
Les
copains autour de lui avaient
lui faire comprendre
qu’il ne s’était pas exprimé dans un
français parfait, pour dire qu’il était
quatorze heures ou deux heures de
alors ri pour
l’après-midi
Dossier
en
1995 les essais
nucléaires~que
Mais, quand on lui avait demandé
pourquoi il ne s’était pas exprimé en
“reo màôhi”, il avait eu cette réponse :
«
No to na hoî ïa îte ôre i to ù reo ! »
son prédécesseur a
endormis ? “Tahiti, c’est la France !”
par le Bâtonnier du Conseil de
l’Ordre des Avocats du Barreau de
ou
Papeete, “La langue française, eh bien
(Traduction : « C’est parce qu’il ne
parle pas ma langue ! »). Chez lui, il a
refusé d’être pour le “farâni” un
pays ! ”
étranger.
Je crois fortement que
c’est la colonne
vertébrale de
ce
les “mâôhi”
ont manqué un moment historique de
Je me souviens aussi du souci qu’un
leur vie et de leur histoire, c’est-à-dire
“farâni” avait pour son ami “mâôhi” :
le jour (le vendredi l®’^ mars 2002) où
“Maitaî ôe te huru.” lui avait-il dit.
fut remise en question par la Justice
(Traduction : “Comment vas-tu ?”) Et
de s’excuser, tout de suite après, pour
française la décision par l’Assemblée
de la Polynésie quant à l’usage du
son mauvais
«
“reo mâôhi”.
màôhi
reo
»
dans
les
débats
judiciaires !
Ce “farâni-là”, pour moi, est un grand
“fenua”?
Monsieur parce que, chez l’accueillant,
Je crois vivement que les “màôhi” ont
il ne s’est pas comporté comme le
chef de l’accueillant, mais comme un
manqué ce jour-là un rendez-vous
historique avec eux-mêmes car, en
jugeant le “reo màôhi”, c’est le
“màôhi” lui-même que Ton a jugé
pour avoir été “mâôhi” !
accueilli chez l’accueillant.
Ce “farâni-là” a ici tout mon respect
et mon amitié.
Je
donc saluer, ici, la
grande
sagesse de ces avocats du Barreau de
Papeete, c’est-à-dire de ces “ôpü du
veux
fenua”
de s’être levés, avec leurs
amis, pour défendre l’usage du “reo
mâôhi” dans les débats judiciaires !
En ce « màôhi » et en ce « farani »j’ai
Mais, où étaient-ils, ce jour-là, les
retrouvé les couleurs de l’arc-en-ciel !
amoureux du « Reo mâôhi »?
Vous
Si les Ecoles protestantes existent,
voici maintenant plus de 130 ans, ce
Où
“reo màôhi”, c’est-à-dire du “màôhi”
n’est
pas
contester
pour
l’enseignement de la langue française
aux
enfants
«
màôhi
»,
étaient-ils,
n’avez pas tort de vous
manifester comme des défenseurs du
jour-là, les
avaient décidé
nécessaire que Ton parle le “reo
mâôhi” au Tribunal de Papeete ?
politiciens
ce
qui
mais pour
éviter que
le “reo mâôhi” ne soit
rangé
dans
le placard avec
l’enseignement de la langue française.
Les missionnaires protestants, anglais
d’abord, puis français ensuite, étaient
plus
que
convaincus
que
l’apprentissage de la langue française
à l’enfant “màôhi” ne pouvait se faire
qu’en passant par l’enseignement du
“reo màôhi”.
que nous sommes. Pour cela, vous
avez non seulement ma confiance et
mon
soutien, mais aussi
ceux
des
protestants dont la langue officielle,
Où
étaient-ils,
ce
jour-là,
défenseurs du “reo mâôhi”
au
les
Fare
comme
vous
màôhi”, c’est-à-dire la langue de
Vànaa ?
l’accueillant.
Où étaient-ils, ce jour-là, les “màôhi”
Pourquoi,
quand on a jugé le “màôhi” pour être
“màôhi” ?
Mais, toi, qui te dis « mâôhi »,
où étais-tu ce vendredi 1er mars
le savez, est le “reo
•
donc,
la
langue de
langue de
l’accueillant que je suis ? Pourquoi le
«
Reo màôhi » serait-il la langue
officielle du « farâni », et la langue
française celle du « màôhi » ?
l’accueilli serait-elle la
2002?
Juger le « Reo mâôhi », c’est
me juger
Ne pas respecter mon
“reo”, c’est,
pour moi, m’ignorer ou nier mon
existence ! C’est dire que le “mâôhi”
que je suis n’existe pas et n’a jamais
Je peux encore
comprendre qu’un
magistrat ou un avocat “farâni” me
conteste mon identité “màôhi”, mais
non quand une fille ou un fils du
“fenua” s’érige contre moi pour avoir
été “mâôhi” !
existé !
Mais, encore
N’est-ce pas ce que l’on est en train
de
faire
comprendre
par cette
déclaration de l’actuel Président de la
me
République française, avant qu’il ne
une
fois, que s’est-il
passé ou que nous est-il donc arrivé
pour que le “màôhi” que je suis, ait
aussi
contre
lui
des
avocats
du
Personne ne peut me contester le droit
de crier sur le toit que je suis “mâôhi”
et fier de l’être parce que, lorsque la
Justice française me contesta le droit
d’être un “màôhi” chez moi, en s’en
prenant à mon “reo”, j’étais là, au
Tribunal Administratif de Papeete, ce
vendredi 1®^ mars 2002.
Mais, toi, qui te dis “màôhi”, où étaistu ?
Jacques Iboraî
Veà porotetani N°22
17
E aha mau na te fifi matamua o ta te Mitionare
i mm atu, maoti, te Reo.
te tuaâài o te ôrometua. E tano roa e parau
I roto i te tuaâài o te pororaa èvaneria i
farâni nâ roto i te tonoraahia mai te
Patifita nei:
Orometua farâni matamua mai ia Vernier
roa e, o
Charles, Viénot tàne e te vai anaè atu ra...
ôrometua.
reo » : o te reo teie o te Orometua ra o Taarii
Hou rà i te
mau
I roto i teie nei aôraa no teie nei Pae no mâti
Maraea i te ôroà 5 no mâti i tupu aè nei i nià
mitionare peretâne tuiroo mai ia Orsmond
i maîri aè nei i Moorea, te horuhoru nei te
i te tahua no Tiare Hinano i Moorea.
tâne, Ellis William, John Davies e o Henry
Nott mâ, i te tâmau atu i te taô e te mau
râtou
«
E aha hoî te fifi matamua roa îno ta te mau
mau
te iho e o te
rito teie o te mau
mitionare i ruru atu i tâua ànotau ra maoti, te
Auë ia haraviti e te ùnaùna o te mau pàroita
reira,
tià
ua
roa
i te
tuuraa îrava tano ia putapû te âau e ia
teie
nei parau
fârii te
àau 0 teie ôrometua e, ua tià, no te parau i to
iho parau, mai te tau o te mau
mitionare matamua. Te nâ ô rii ra to na reo
atoà no Moorea i te taîrururaa atu i reira, o
nûnaa
Haapiti, o Maharepa, o Teàvaro, o Vaiàre, o
Afareaitu e o Papetoài, no te haamanaôraa i
te taeraa mai te Èvaneria io tatou nei, a 205
Èvaneria.
Ua roaa ê na râ hoî ia râtou i te àpo atu i te
te fifi matamua o te mau mitionare i te
tâpaeraa mai i nià i te tua o te fenua, eere te
vai piriraa te mau àau i teie nei atua âpî.
tahi mau taô nâ roto i te fanoraa mai te mau
Eita. Te fifi matamua o ta râtou i ruru atu,'o
matahiti i teie nei.
râtere papaâ nâ mua ia râtou mai ia Samuel
te reo ia.
E
Wallis e tae noa atu i te tàpena ra Tute. E te
E te püôi atoà mai nei i teie manaô e « o te
faatià nei o James Wilson, te tàpena nô te
peho hopeà teie ta te mau tupuna i vai iho
mai no tàtou ».
E fàriu aè tatou i roto i te tereraa o te tau, ia
pahi ra o Duff, i roto i ta na puta A
missionary voyage, i te 1796 ra e, te tâmau
tuutuu ôre ra te mau mitionare peretâne i te
reo tahiti i nià i te pahi a fano mai ai râtou i
hiô-anaè-hia te parau no te pororaa èvaneria
Patifita nei, a faanaho roa ai i te tahi mau
roto i te mau tiripuna no Papeete nei, ei reo
i Patifita nei, nâ te mau orometua no Tahiti
iho, i hoî atu i te pae tôôà o te rà o te moana
rahi, i te poro atu nâ nià i te vaa tâîe i te
tuhaa haapiiraa i te taime râtou a tàpae mai
mana i nià i te tua o te fenua
ai i te fenua nei ei râveà nô te nünaa i te àpo
te ôrometua ra Taarii i te faahiô faahou i te
i te èvaneria e nô râtou, i te haapii i te reo.
taata i te faufaa mau o te reo no te fenua i
èvaneria i te mau mâôhi o te moana nui.
la râtou noa ra ia i te faaôhipa atu i taua reo
roto i te oraraa o te taata faaroo ia au ihoâ te
Ua fano atu i te mau taamotu no Pôrînêtia
nei i roto i te mau haapiiraa èvaneria, te mau
tuaâài o te faaroo io tâtou nei.
nei, mai ia Raromataî mâ - O te mau
Orometua no Huahine e no Raîatea, te mau
pororaa e rave rau e i te tuu-pâpaî-roa-raa i
taua reo nei i roto i te Aebi nô Tahiti a
Te vai atoà ra, eita e ôre, e pâtoî mai i teie
Orometua râtere tuiroo i mûri iho e, ua tae
Davies tâne, te huriraahia te èvaneria a Ruta
nei manaô mâ te tuoro atu e, ei taata faaroo
atu râtou i Rarotoà mâ, i Uvea, Maré, Lifou
e i te
nâ
piti tauatini tiàhapa tino taata, mai te
tamarii e tae atu i te feiâ paari o tei tià atu i
tâua ôroà ra i nià i te tahua tuèraa pôpô a
Hinano.
tàatoà
i
ora,
te
e...
ua
tae roa
atu
i te fenua
«
I roto i te fifi e roohia nei e te reo mâôhi e to
na îteraa ei reo tumu e aore ra,
ei reo mana i
nei, ua hinaaro
mua roa. I mûri noa mai, te reo. Te
èvaneria, mea nâ roto atoà i te reo farâni, e
PlpIria tàatoà.
mâ i te fenua Taratoni i te taha motu rahi nô
Mërânëtia
e,
O te peho hopeà teie e toe i roto i te hiroà
aore ra i te tahi atu reo ê atu. Parau mau.
Pâpua mâ e tauatini e tauatini maire i te àtea
i to râtou mau pae motu ia Tôtaiete mâ. Teie
taata i teie nei mahana. »
E tano roa ai e parau e, i teie nei mahana, ua
Teie nei rà, ua tôâàti roa te parau o te faaroo
ia te auraa. I mûri i te taeraa mai te èvaneria
ô roa te parau o te reo i roto roa i te hiroà o
i te parau no te reo tumu o te fenua i roto i
i Tkhiti nei, nâ te mâôhi ihoâ i poro atu ia na
te ôrometua e te mau pipi orometua atoà e
te
iho. E nô te
tià nei nô te faaineine ia râtou nô taua nei
Pôrînêtia. No reira, mea tià atoà tâtou ia
tiàraa.
pàrahi rii maa taime i roto i te feruriraa e te
Orometua,
mea
hoî,
e
mâôhi te
mau
tuaâài
o
te
mau
taha motu atoà nô
piri tauàti ihoâ râtou i te
tâ râtou i ora na i roto i tâ
râtou mau pâroita e i roto i to râtou mau
Nô reira, eita ihoâ e vai maere i mua i teie
fanoraa.
nei huru o te mau ôrometua i teie mahana, ia
auaa hoî te èvaneria ora i tiàmâ atoà ai tâtou
hiôhia i te iho o te mau ôrometua, mai te
i roto i te huru faaroo e te huru haamoriraa i
E, ei haapiiraa èvaneria parau mau nâ mua
ômuaraa mai ihoâ
te atua ora, nâ roto
roa, o te haapiiraa i te parau tahiti e te mau
ôrometua te tàvini o te èvaneria, e ôrometua
ua
mânaônaôraa i te mea, maoti hoî te èvaneria
oraraa e te peu o
reo
atoà, reo-atoà-hia rà i terà ra mau ànotau
i terà atu mau tufaa fenua.
Aore roa rà e reo peretâne i tae na inaha, i
mûri roa mai ia. Ua hurihia na te mau pïpïria
nâ roto i te mau reo tumu o te mau fenua o
tâ râtou i râtere atu. E reo tumu ihoâ o te
fenua te fauraô o te èvaneria i te tâpaeraa atu
i roto i te mau âau o te feiâ e noho ra i terâ e
terà atu motu, i terà atu taha motu.
Te manaô faufaa ia ia tâpeà mai, o te reo
mâôhi te reo o te èvaneria i roto i te tuaâài
èvaneria o to tàtou nei mau tuhaa fenua.
E, e tiaî roa i te ànotau Hau tâmaru i raro aè
i te Hau farâni e fànaô ai te mau pàroita nô
te fenua i te pororaa èvaneria nâ roto i te reo
18 Veà porotetani N°22
o
teie nei tiàraa. E
i tae roa mai ai to tâtou reo ia tâtou nei. E,
i to tâtou hoêraa e, nâ
roto atoà râ i to tàtou mau taa-ê-raa.
atoà nei râ te tâvini o te reo o te nûnaa ta na
e
tàvini ra. Mai te tau mai â teie iho i roto i
Vai-te-bau
i
E
aha
mau
hoî
na
...
la puai noa mai te vero
te tahi mau râveà no te pae o te ture ia ôre
reo
Eere a tahi ra te parau o te reo mâôhi a
te faaôhiparaa o te reo tumu o te nûnaa no
mâramarama maitaî.
hotu e ia faufaa à, no te maitaî o te feiâ e
râ hoî te àtutu faahou nei te parau o te reo
tià atu i mua i te ture.
mâôhi i teie mau taime, haamanaôhia atu
i te upoo parau a te puta a te
Orometua ra Vernier i faaruè mai ia tatou,
Peneiaè, e hiôraa rahi noa teie, aita tâtou
vau
la puai noa mai te vero .
Te haere
roa
atu
ra
hoî te parau o te
e
faahou â ia te tahi ùputa i manaôhia e
matara e tâmatahia nei i te tâpiri.
hiô nei i te tano huàhuàraa o teie fifi.
Noa atu râ, ua mâramarama tâtou e fifi â
teie i mua i te hoturaa o te reo tumu.
haapiiraa i te reo mâôhi i roto i te mau
fare haapiiraa i te maitaîraa, noa atu â pai
ia eere i te mau vâhi atoà o Pôrinëtia, eie
e
o
ta na i
E aha te auraa o teie âhoahoaraa rahi e
No te aha
a
o
tei poihere-maoro-hia mai e to na mau
tupuna ei reo ôhie i te rorehia i te hiti.
No reira, eere te fifi no roto mai i te reo
E tià ia tâtou tâtai tahi ia uiui e :
-
mai tô na reo i râpae aore ra ia riro te reo
Pôrinëtia e fârii ia tupu teie huru ôhipa.
Te anraa o te fifi e vai nei
-
la vai ara noa
o vai aè nei nûnaa taata e fârii ia patuhia
Aita tâtou i manaô te vai nei te hoê taata i
tupu/faatupuhia nei.
Hou aè râ, e tià ia haapâpû e, eere teie nei
na
Pôrinëtia farâni i roto i taua pû ôhipa ia
tataùhia ai i roto i te Veà nei. No te mea
ra
matara ôhie aè no
mâôhi iho, no roto mai râ i te fârii-ôreraahia taua reo nei ia faaôhipahia i te hoê
vâhi i reira te ture e faaotihia ai.
tahi
ra
te
parau o te
reo iti no roto mai i te hoê taata i mâtau i
faaôhiparaa i te Reo mâôhi i mua i te ture
te tereraa e te faaôhiparaa o te ture. Teie
o te
nei reo iti, no roto atu ia i te hoê taata e
te hum, i teie mahana.
faaôhipa nei i te reo mâôhi i te mau
mahana atoà, e, e hiô noa nei i te ôhipa e
tupu nei no te faaôhiparaa i taua reo ra i te
Inaha,
hoê vâhi o te oraraa tîvira e tei riro i te
fenua a àtutu ai to na parau mai teie
I àtutu ai te parau o te reo i te haavâraa no
te mea ia e, e mau tamarii mâôhi to ô e vai
araara noa ra
i reira. Ahiri e ahiri, eita
faaôhipahia ai i roto i te tiripuna. Ua îte ê
paha ia tâtou e faaara-ôiôi-hia mai i te
mau ôhipa manaô-ôre-hia e
tupu ra aore
ra e ôpuahia ra e
faatupu i ô.
na tâtou ua vai ê mai na e te vai noa nei â
Nâ hea tâtou i mua i teie fifi. I ô nei te
te tahi o to tâtou mau taata i ravehia no to
raveraa a terâ e terâ e taa ê ai. Tei te huru
haafifi atu â i te tahi pae o tâtou i te taime
râtou îte e to râtou àravihi no te pae o te
o te taata e tei te huru o te raveraa e
e tià atu ai o ia i mua i te ture, e, e
reo e te huriraa i nâ reo e
ai aore e taupupû ai te ôhipa. la tano te
hinaaro
eere
hoî
a
tahi
te
ra
reo
a
piti e parau-rahi-
tere
ai o ia e faaôhipa i to na reo, no te mea
hia nei i nià i te fenua
aita atu ta na e râveà ê (i te pae no te reo)
Reo farâni - i mua i te ture.
ànaànatae te taata no te turu mai, (e tià ia
no te faaîte i te hohonuraa e te matararaa
Aita tâtou i manaô te haafifihia nei te
feruri e aha të rave ia ôre te taata ia horo
o to na manaô.
ôhipa a nau taata huri reo e rave nei i te
ôhipa i roto i te fare haavâraa.
I hea ia te faaôhiparaa o te reo e fifi ai.
manuia iho à te ôhipa. Te mea pâpü ia
E aha mau na hoî...
Ua îte tâtou e, eita e tià ia tàuà parau i te
hoê ôhipa mai te peu aita tâtou i îte, e, i
mâramarama i te tumu parau e tià ia tâuà-
parau-hia. Oia hoî, e mea nâ roto i te
tâmataraa i te horoà, e, i te vauvau mâite
i tei manaôhia tei reira te pito o te
feruriraa/mânaônaôraa
hea ia
e
îte ai tâtou nâ
faatupu e ia haamau i te hoê
feruriraa e te hoê arataîraa tano i nià iho.
Eita te parau e faufaahia mai te peu aita te
mau mea atoà e tüàtihia i nià iho i
hope e
i pau
hou a feruri-tià-hia ai. la nuu te
tâuà-parau-raa i mua e ia âpî tâtou i te
reira, e mea tano ia tuu-pauroa-hia te mau
mea
atoà i raro, a feruri atu ai e a horoà
atu ai i te hoê manaô.
Te nâ-ô-hia ra ; tei roto te faaôhiparaa o te
reo mâôhi i te
tiripuna i te haafaufaa-ôreraahia. Aita tâtou i pâpü roa i të hea vâhi
o
te tereraa o te ture eita te reo mâôhi e
fârii-faahou-hia ia faaôhipahia. Te mau
taata anaè
ôhipa tâmau ra i roto i te
tiripuna e te fare haavâraa të îte i te ôhipa
mau e tupu nei, e
ôpuahia nei i te rave.
Tâtou, te feiâ e nâ râpae atu, ua faaroo
e
tâtou e, te haafifihia ra aore ra te îmihia ra
-
te Reo mâôhi e te
raveraa
âtea
no
e
te
ia
âfaro
te
hiô mata îore
arataîraa,
ia
mai), e
noa
Peneiaè i te hoê vâhi, i roto i te tereraa o
parau, ia matara teie fifi e fânaô ai te
tâatoàraa. Aita à ia tâtou i feruri atu ra i te
te ture i teie mahana, i reira te taata mâôhi
parau no te mau pâruru/haavâ, te rahiraa
e faatiàhia ai e parau
ia, aita râtou i îte i te reo mâôhi. O vai mâ
i to na manaô nâ roto
i te reo mâôhi, i mua i te ture. Te mea âpî
paha e hinaarohia nei, ia tâuà-atoà-hia,
eiaha te faaîte-noa-raa i te parau nâ roto i
ia te feiâ e mâîtihia ei huri parau no râtou.
E aha te parau tûîte e tîtauhia no te tihëpu
te Reo
mâôhi, no te hoê noa taime (i te
Taa ê noa atu ai te faaôhiparaa o te reo,
taime
haamâramaramaraa
mea
i
te
mau
mai i te feiâ huri. Nâ vai e aùfau ia râtou.
rahi
atu
â
mau
ôhipa
e
tià ia
pâmru), ia faatiàhia râ te taata e tià atu i
faanahohia e ia feruri-âtea-hia ia mai te
mua i te aro o te ture ia nâ roto noa atu o
haamauraa i te hoê pü huriraa reo i te vâhi
ia i te reo mâôhi i te parau atu i te mau
i reira te reo e huri-rahi-hia ai.
taime atoà e hinaarohia ai o ia ia haapâpü
Te îte ra tâtou e, e faanahoraa rahi to mûri
i
te
hoê ôhipa. Te auraa ra, ia
faahohonuhia teie parau, ia nâ roto noa
mai i te parau no te faaôhiparaa i te reo i
mua i te ture. Nâ teie atoà râ parau, a
tiaî
iho â ia te mau ôhipa atoà o nâ pae e piti
noa atu ai i te taime e fâriihia mai ai o
ia,
i te reo mâôhi, te pae o te taata e tià mai e
e
te pae o
faahepo i to tâtou feiâ e tâpapa i te îte ia
roaa mai te moihaa no te pâhono i te mau
taata.
hiaàiraa e îtehia nei.
te mau pâmra e fârii mai i teie
Aita atu iho â ia maori râ, e mau
pâruru i îte i te parau nâ roto i te Reo
mâôhi e tià ai.
Nâ tâtou tâtaî tahi paî ia e faaravaî roa atu
Eere no te haafifi i te tereraa o te ture (noa
i teie maa mânaônaôraa iti, no te mea aita
atu paî ia e, aita â teie huru ôhipa i ravehia
te
aè nei i roto i te Hau repupirïta), no te
noa.
manaô i nià i te parau e, e faaea mû
tauturu râ i te taata mâôhi i te pâruru ia na
iho nâ roto i te horoàraa i to na manaô e te
Vabi a Tubeiava-Richaud
àporaa mai i tâ te ture parau nâ roto i te
Veà porotetani N°22
19
No te faaôhiparaa i te mau Reo mâôhi i mua i te ture
Te parau atoà nei te Tômite arai
o te mau
tae
roa
pâruru no Papeete e, e
teie faaotiraa i tâ te
Âpooraa Rahi i te haafifi i te
taata tahiti iho, no te rauraa o te
mau reo mâôhi e vai
rave àtâ te parau
nei, e no te
ia huri.
Hou te Tômite arai
o
te mau
pâruru no Papeete a rave ai i
teie faaotiraa, ua pühara te Tià o
te mau pâruru no Papeete' o
Quinquis tâne i te tahi parau
uiuiraa manaô i te mau pâruru
atoà no Papeete. Teie nâ uiraa
matamua e piti o ta na i tuu
mai :
tahiti i te faanahoraa a te ture i
Ite 4 no te âvaè tîtema
matahiti 2001 ra, ua faaoti te
mua i te mau haavâ e i mua atoà
Âpooraa
i te rahiraa o te mau pâruru e
Rahi no Pôrïnëtia
farâni i te faaô i te mau Reo
haa nei i te fare haavâraa.
1) E fârii ânei ôutou i te parau o
faaôhiparaahia te mau reo
te
mâôhi no Pôrinëtia nei i mua i
te Fare haavâraa tivira.
E, e aore ra Eita.
mâdbi no Pônhëtia (reo tabiti,
matuita,
tubaa
maareva,
tuamotu, e
pae) i roto i te mau
haavâraa i te pae üvira.
No te tâôtiàraa i te àuvaharaa nâ
roto i te reo tahiti i mua i te mau
tiripuna faautuàraa anaè,
ua
faaoti atoà te Âpooraa Rahi i te
faanaho
i
te
paiau no te
àuvaharaa tâmoni dre i roto i te
mau hororaa atoà e
tuubia atu i
No
to
mâuruuru ôre, ua
na
faaoti te Tômite arai o te mau
pâruru no Papeete i te pâtura e i
te haamana i te ôpuaraa a te Tià
o te mau pâruru o Quinquis
tâne, ia pâtoihia teie faatureraa
âpi nâ roto i te tahi hororaa i
mua i te Tiripuna a te Hau no
Papeete : ua hinaaro hoi teie Tià
o te mau pâruru no Papeete e
vâvâhi
i
faaotiraa
te
a
te
mua i te Pare Haavâraa i te pae
Âpooraa Rahi
tïvira.
farâni.
Ua riro hoî teie faatureraa âpï
la
mai te tahi tautururaa i te nünaa
faaotiraa
mâôhi ia taa ôhie o ia i te ture e
tano ia faaôhipahia mai te reira,
vai
nei, nâ roto i te reo
farâni, e mai te hoê turaraa âpï i
mua
i te fare haavâraa, te
no
faaroo-pinepine-noa-hia nei te
parau no te taa-ôre-raa o te taata
noa
no
Pôrinëtia
2) Mai te peu e, eita. E fârii ânei
ôutou
ia
teie
faaôhiparaa o te mau reo mâôhi
no Pôrïnëtia
pâtoihia
nei, nâ roto i te tahi
hororaa i mua i te ture.
E, e aore ra Eita.
Ua tae
roa
te
Tià
noa
20 Veà porotetani N°22
te
mau
pâruru no Papeete i te aniraa i te
Tombera Teitei no te Hau
Farâni ia faatae atoà mai o ia i ta
na
iho
hororaa
i
mua
i
te
Tiripuna a te Hau i Papeete, no
te vâvâhi i te mau
au
o
i tâ râtou
a
te
hiôraa, eita te
Âpoora Rahi e
te mea aore o ia e tüàti nei i
Papa ture teitei a te Hau
Repupirita farâni i te mea e, hoê
te
reo
e
mana
nei
i
teie
mahana oia hoî, te reo farâni...
îrava ture
atoà e haamana nei i te faaôraa
o te mau
Reo mâôhi i mua i te
Fare Haavâraa tivira, nâ
atoà te parau no te
tâmoni ôre.
reira
àuvaharaa
I mûri aè i to te Tià o te mau
pâruru no Papeete pühararaa i ta
na parau
uiuiraa manaô i tupu ai
ê
i
atu
te
farâni.
reo
Ua
i te tahi ùmeùmeraa teimaha i
haamanahia te reo farâni ei reo
Hau no Papeete, ei ôfatiraa i te
rotopü i te Tâàtiraa Pârum i te
tumu i mua i te mau piha tôroà
tahi atu mau ïrava ture teitei aè,
Turaraa o te Taata no Pôrïnëtia
atoà nei a te Hau farâni e i tâ te
oia hoï :
(Teturaetara), o Stanley Cross,
James
Lan, o Richard
Hau Fenua.
Tuheiava e o Théodore Ceran-
Te parau
*te ïrava 6 no te Faaauraa
O
a
atoà ra te Tomitera
te mau Hau no
Èuropa, no te
Jemsalemy, e mau pâruru atoà
Teitei, e tià i te Hau Fenua ia
parururaa i te turaraa o te taata,
e haamana nei i te àifâitoraa o te
hoï i mua i te Fare Haavâraa no
faatupu nâ mua roa i te tahi Pü
taata i mua i te ture e i mua atoà
Papeete, e te Tià o te mau
pâruru no Papeete o François
Quinquis.
huriraa reo i te fenua nei.
i te Tiripuna huru rau (Tiripuna
faautuàraa, Tiripuna tïvira)
Ua
Tomitera
la
au
i te hiôraa
a
te tâàtiraa
Teturaetara, ua riro te ôpuaraa a
teie Tià, mai te tahi mata-ê-raa i
nünaa
te
Pôrïnëtia
mâôhi
atoà
no
nei, nâ roto i te
haafaufaa-ôre-raa i to ràtou reo
*
hiôpoàhia te hororaa a te
teitei
i
mua
i
te
Faaauraa
ïrava
te
a
te
14
mau
no
te
Hau
no
Tiripuna a te Hau no Papeete, i
Èuropa, no te Parururaa i te
te mahana mâtamua no te
âvaè
turaraa o te taata, e ôpani ètaèta
mâti matahiti 2002, e ua faaô te
nei ia faatupuhia te faataa-ê-raa
tâàtiraa Teturaetara ia na i roto i
i rotopü i te feià e horo nei i mua
teie hororaa, no te pâtoï
i te fare haavâraa, i nia i to ràtou
i teie
ôpuaraa.
tumu, àore ra i to ràtou
reo
tumu, e mai te tahi manaô no na,
fenua âià.
ia vai noa ihoâ te taata Pôrïnëtia
la
i roto i te faatureraa tahito i
Teturaetara, aita te mau manaô
farâni i roto i teie Faaauraa i tâ
ôpani
o te Tomitera teitei i tano, no te
te mau Hau no
noa na i te mau
mâôhi i mua i te ture.
Reo
au
i te hiôraa
a
te tâàtiraa
mea :
-
Èuropa,
no te
Parururaa i te turaraa o te taata,
e
No
No te mea e, ua ô atoà te Hau
tano ihoâ ia ia na ia auraro i
tià ia haamanahia te
teie mau ïrava faaau, e ia pâruru
Teturaetara i te hoê rata i te mau
faaotiraa a te Apooraa Rahi no
i te tiàraa o te mau huiraatira i
veà atoà
te
reira, ua faatae te tâàtiraa
te fenua nei no te
o
i
tâtararaa
mâuruuru
to
ôre
na
manaô
ia
e
-
mea
mea
te
faaravai
nei
teie
Pôrïnëtia, i mua i te ture.
faatureraa âpï i te turaraa o te
Ua faaoti te Tiripuna a te Hau
François
Quinquis, e no te faaïteraa, i te
taata tahiti, i mua i te ture
huiraatira i teie mata-ê-raa, ta na
te tahi faatïtïàifaroraa i te tiàraa
hororaa i tâ te Tomitera teitei i
o te taata tahiti i mua i ta na iho
mua i te aro o te
fare haavâraa i Pôrïnëtia farâni
a te
fepuare
nei, no te mea te ïte-pinepine-
horoà i to na manaô i nià i teie
faatae te
hia nei to te taata tahiti pâpü-
mau
Tomitera Teitei i ta na hororaa i
ôre-raa i mua i te ture ia parau i
na.
i te Tiripuna a te Hau no
to na manaô nâ roto i te reo
e
pâtoï nei.
I te
15
matahiti
mua
no
te
2002,
âvaè
ua
-
teie faatureraa âpï mai
farâni.
Papeete.
-
Teie te mau manaô tumu
o
te
Tomitera Teitei : e riro te parau
faaôhiparaa o te mau Reo
mâôhi e vai nei i Pôrïnëtia i mua
o
ua riro
te
Papeete i te faatae i teie
no
Tiripuna Teitei
Hau e vai ra i Paris no te
tâtararaa i vauvauhia atu
E hoï faahou mai teie hororaa i
aita e tâfifiraa e ïtehia ra e te
Papa ture Teitei a te Hau
Repupirïta farâni, nâ reira atoà
te Papa ture o to tâtou fenua,
i te
Tiripuna a te Hau i
Papeete, i te âvaè durai i teie
mua
matahiti 2002.
inaha te fârii nei râua atoà ia
Richard, Ariihau a Tuheiava
i te haavâraa tïvira, mai te tahi
faaôhipahia te mau reo mâôhi i
Mono Pâpaî Parau Rahi no te
ôfatiraa i te irava 2
Pôrïnëtia, noa atu â te vairaa o
Tâàtiraa Teturaetara
Papa
ture Teitei ,i te Hau Repupirïta
o
te
farâni no te mea e, aita teie ïrava
ture e fârii nei i te tahi reo tumu
te reo farâni ei reo tumu.
-
e
riro te
mau
aniraa
a
te
Tomitera teitei, mai te peu e, e
Veà porotetani N°22
21
Te Reo mâôhi hou te papaâ
E tano e haamanaô e, ua tere mai
te mau taata matamua i roto i teie
tuhaa tei parauhia Pôrînëtia mai te
fenua Hâmoa mai, i te ârea
matahiti 200 no te tau no te Fatu,
haere atu ai i te mau pae Mâtuita
mâ, mau fenua Rapa, i Tahiti nei
(Raromataî ihoâ râ), i te fenua
Hawaii e te hopeà i te mau pae
motu Aotearoa (Niu Terani). I
roto i to râtou mau tere i roto i teie
Patitifa, teie ihoâ râ tuhaa
Pôrînëtia, ua faanaho atoà
moana
no
râtou
i
to
râtou
oraraa
vaamataèinaa tei tüàti te tahi mau
vâhi. la hiôhia i roto i te mau tuhaa
Pôrînëtia no te fenua Tahiti nei, no
Samoa, no Tonga e no Hawaii,- e
huiarii tei faanahohia
(Société Pyramidale) oia hoî, nâ te
ôpü huiarii e faatere i te parau no
tôtaiete
te oraraa.
Omuaraa
Taiô mahana 1
no
mâti matahiti
2002
E taiô mahana teie tei tapaô i te âài
ia te Tuatua o te fenua nei,
i te mea ia e, ua tuatâpapahia te
e aore
parau no te reo mâôhi i roto te
faanahoraa tiripuna o to tatou nei
fenua.
Te rauraa o teie mau reo o tâ tâtou
ia e parau nei e, e «Reo mâôhi».
Teie râ i pïhaî iho i teie mau reo,
ua hiti atoà mai te parau no te reo
tinitô e aore ia te parau tinitô, e reo
tei ânoî i te reo tahiti e te reo
tinitô, faaôhipahia i te taime no te
tapihooraa i rotopü i te taata tahiti
e
te
tinitô. Ua haere iti roa râ te
faaôhiparaa no teie huru reo i teie
Te auraa ra, te îte nei te Hau faràni
i te hiaài rahi o te nünaa mâôhi ia
mahana. Eiaha atoà râ ia moèhia
faaôhipahia te reo mâôhi i roto i te
mau tuatâpaparaa a te tiripuna ia
parau no te reo farâni tei faarirohia
e te Hau farâni ei reo tumu i te
fenua nei, te reo Peretâne hoî, te
tae i te mau taime haavâraa. Teie
râ, nâ roto i te hoê hororaa no roto
i te tià no te Hau farâni i te
fenua nei, ua faataimehia te
haavâraa i te âvaè më i mua ia
tâtou nei. E tano ai ia uiui faahou i
teie nei, e aha mau na te «Reo
mâôhi» e aore ra, tei hea mau na te
vairaa o te Reo mâôhi i roto i to
tâtou nei totaiete.
atu
te mau reo no
râpae mai, mai te
pâniôra, te reo tâpône, te reo
îtâria etv... Te îte ra ia tâtou e, taa
reo
ê noa atu ai te rauraa e vai ra i roto
i te reo mâôhi iho (Dialecte), te
vai atoà ra te rauraa no te mau reo
èê no râpae mai. Eiaha ia e maere
e,
e
ô
mai
ihoâ
te
huru
mânaônaôraa i mua i te parau no
te reo mâôhi, eiaha noa paha i
nià
i te uiuiraa no te a nanahiraa o te
Te reo mâôhi
O te vârua teie o te hoê nünaa no
te faaîte i to na paari e to na îte i
roto i te faanahoraa o to na oraraa.
Nâ roto i te reo, e îtehia ai te huru
no te feruriraa o te hoê nünaa i
mua i te mau mea e fâ mai i mua
ia na e ta na mau pâhonoraa i te
mau uiuiraa tumu tâ te oraraa e
tïtau nei ia na ia pâhono. la hiôhia
i roto i to tâtou ao mâôhi, ua rau te
huru reo e faaôhipahia nei mai te
parau no te reo matuita, te reo
maareva, te reo paùmotu, te reo
rapa, te reo rurutu e tupuaî, te reo
22''Veà porotetani N°22
I te pae no te reo i roto i teie mau
parauhia e, e reo
pôrînëtia, te vâhi râ e huru taa ê ra
te tahi i te tahi, tei nià ia i te huru
parauraa e te horoàraa i te auraa
tuhaa,
no
ua
te mau mea e
orahia ra e te
taata i roto i terâ e terâ tuhaa. Te
haapii mai ra teie
tuatâpaparaa iti e, te reo tei
faaôhipahia e te nünaa Pôrînëtia
nei, eere ia i te tau no te papaâ te
faaôhiparaahia. E parau tâtou e, te
fârereiraa i rotopü i te nünaa
Pôrînëtia e te papaâ, ua tupu ia i te
auraa
ra,
te
17-18 o te tenetere. Areà râ te tere
te nünaa Pôrînëtia i roto i teie
tuhaa no Patitifa, èrâ roa ia i raro
o
atu
(matahiti 200 A.D). Mai te
reira mai malahiti, oia hoî matahiti
200 o te Fatu, a tae roa mai i te
matahiti 1700, a hiô na râ tâtou i
terâ ârea rahi i vai na i rotopü i te
nünaa Pôrînëtia e te papaâ. No te
nünaa mâôhi, to na oraraa, ta na
mâôhi, e uiui atoa râ i nià i to
na vairaa i teie mahana, ia ôre hoî
peu, to na hiroà, to na reo, ua
faaîte mai ia e, e nünaa tei ora
maitaî e tei tiàturi maitaî i nià ia na
rahi roa atu i te
iho, e tei tiàturi i nià i to na reo no
paremo i mua i te mau reo èê, mai
te hoê manu ra te huru tei tauiui
noa to nà âpaèraa. Te parau nei
te faatüàti te tahi e te tahi e ta na i
reo
te reo mâôhi ia
tâtou e, te reo mâôhi, e reo ia tâ te
Atua i horoà no teie nünaa tei
parauhia te Mâôhi, te auraa ra, te
vai ra ia to na mauraa, to na ao, tei
tanuhia i roto i teie Ao mâôhi èrâ
aè na te tau, ia hoî tâtou i roto i te
Tuatua.
tiàturi, e horoà ia no nià mai.
I te tau a tupu ai te fârereiraa e te
papaâ, ua tupu tâùe atoà te tauiraa.
Ua nehenehe i te papaâ ia haapii i
te reo mâôhi i roto noa i tau taime
rii. E i plhaî iho i te reira, ua
nehenehe i te papaâ ia haapii i te
taata mâôhi i te auraa e te hohoà
no te reo nâ roto i te faanahoraa
pâpaî. I te reira taime, ua taui atoà
te huru oraraa o te nünaa mâôhi.
m
te Parau, ua tauihia ia i teie nei ei
oraraa niuhia i nià i te
pâpaî. E
inaha hoï, e mau faanahoraa
àravihi ta te papaâ i âfaî mai, no te
faaôhieraa i terâ faanahoraa pâpai,
a tahi ra ia te
parau, aore ia te reo
O te nünaa a moè roa atu ai i roto i
taua faanahoraa ra.
Te reo i te tau no te papaâ
la parau hoi tatou i te parau no te
papaâ, e faahiti ia tatou i te parau
no
te mau mitionare matamua
e
tae noa atu i te parau no te Hau
farâni, e aore ia te feiâ atoà no
râpae mai.
Ua haamanaô mai â te âài e, te Reo
mâôhi, te hoê o te mau tumu i
mâiti ai te mau tià faatere no te
L.M.S i te fenua Tahiti ei vâhi
pororaa Èvaneria matamua roa i
Patitifa nei i te pae hopeà no te
18, oia hoî i te matahiti
1797.1 roto i ta râtou hiôraa, e reo
ôhie roa te Reo mâôhi no te haapii
tenetere
te paraparau, ia au ihoâ te mau
faatiàraa a te tahi mau ïhitai tei
tere mai i teie mau pae i to tatou,
mai te ïhitai farâni ra o LouisAntoine de Bougainville, tei tâpaô
i roto i to na tere i Tahiti nei i te
matahiti 1770, e 500 taô mâôhi, tâ
e
te tâpena Tute, e 157 taô mâôhi, nâ
reira atoà tâ te tâpena William
Bligh, e 430 taô mâôhi.
Te ïte ra ia tâtou e, noa atu te iti o
te mau taô tei roaa mai i teie mau
ïhitai,
ua manaô noa te mau
faatere o te L.M.S, eere te Reo
mâôhi i te reo fifi ia haapii. Aita
atoà i moèhia ia tâtou e, ua horoà
atoà na te Orometua ra o Thomas
Haweis i te hoê puta i te mau
mitionare
tei
reira
te
o i te Reo mâôhi i te matahiti
1817. Mai reira mai, ua ïtehia te
pïpïria
pâpüraa no te Reo niâôhi i roto i te
ôhipa pororaa Èvaneria tei
etv...). Terâ taa-ê-raa, e hoï roa o
ômuahia mai e te mau mitionare
Peretâne.
Teie râ, te riroraa te hoê tuhaa o te
«Ao mâôhi» i te Hau farâni i te
matahiti 1842 (Protectorat), ua
haamata te mau tauiraa i te tupu.
Ua faanahohia te tahi mau vâhi no
te tau ihoâ râ no te Reforomatio, a
te haapii i te mâôhi i te hoê reo ê
oia hoï, te Reo farâni. Ua
haapâpü roa te Hau farâni i taua
faanahoraa ra i te matahiti 1880, te
taime a riro ai te hoê tuhaa rahi o
te ao mâôhi i raro aè i te Hau
tâmaru (Annexion). Ua tae roa
atoà i te ôpani i te « Reo mâôhi » i
atu
rapae atu i te faanahoraa haapiiraa.
I te nâ reiraraahia, ua faaèrehia te
Mâôhi i to na hiroà tumu, oia hoï,
to na « Reo ». I mua i taua
faanahoraa ra, ua faaïte te pae no
te Faaroo, te «
Ètârëtia èvaneria »
ihoâ râ, i to na manaô tüàti ôre i te
matahiti 1970 nâ roto i te vaha o te
Apooraa Rahi Amui. Mai te reira
mai tau, ua fârii te Hau fenua e te
Hau farâni ia faaôhipahia te «Reo
mâôhi» i roto i te mau fare
haapiiraa o te fenua nei.
Te Reo mâôhi i teie tau
(Aroha/Karatia
Hamani/Poiete
-
-
letu/Kirito
ia i roto i te âài o nâ Ètârëtia nei i
fânau mai ai te faaroo Porotetani. I
pïhaï iho i teie taa-ê-raa no te pae
faaroo, te vai atoà ra tâ te Fare
Vânaa i mûri
aè
i
to
na
haamauraahia i te matahiti 1975.
Ta na fâ, ia hiôhia, no tepararuiaa
e te baafaufaaraa ia i te
mâàbi ».
«
Reo
la haapotohia teie tuhaa, te vai ra
te mânaônaôraa no nià i te parau
no te Reo mâôhi. E tano atoà râ, e
hiô i te ôhuraa e aore ia, te tereraa
o te tau. I te pae no te Ètârëtia, i
teie mahana, e rave rahi o ta na
mau rave
ôhipa tei tonohia i te ara
te haamaitaï i te parau no te
tâviniraa e te faaïteraa a te Ètârëtia
no
i roto i te hoê Totaiete tei tauirahi-hia e te faanahoraa àravihi o
teie tau. Te parau, eiaha hoï taua
mau faanahoraa faahiahia ra ia riro
ei mau ràveà, no te tümâ i te parau
no te «Reo mâôhi», o tâ te Ètârëtia
i tâpeà noa na, mai te matahiti a oti
matamua mai ai te Pïpïria i te
hurihia nâ roto i te reo mâôhï i te
matahiti 1835. I teie mahana, tei
nià o ia i te hoê èà no te faaineine
i te hoê huriraa âpï no taua Pïpïria
I
parauhia na hoï e, te Reo, e
fauraô ia no te ïte e te paari o te
ra, ei faaïteraa i te uï o teie tau, te
tiàraa o te Reo i roto i te oraraa o
hoê nünaa. E tano ia e uiui i teie
nei e, e aha atu ra ia te huru o taua
fauraô ra i teie mahana.
la hiôhia teie parau i te nae o te
te
faaroo, i roto ihoâ râ i nâ Etârëtia e
piti oia hoï, Porotetani e Tâtorita,
nünaa, te Reo hoï tâ te Atua i
horoà ei fauraô no teie nünaa
mâôhi.
Gaston a Tauira Ôr.
(Marama)
te vai ra ia te mau taa-ê-raa i roto i
te huru faaôhiparaa no te mau taô
haaputuraahia te mau taô mâôhi e
to râtou auraa, hou râtou a faaruè
ai i te fenua Peretâne i te matahiti
1796.
I te fenua Tahiti nei, to ratou ia
ïteraa i te fifi rahi no tâ râtou ôhipa
ia ôre râtou ia haapii ia râtou iho
nâ mua roa i te Reo mâôhi. I
rotopü i te mau mitionare
peretâne, o Honore Noti tei ôiôi
roa i te haapii i te Reo mâôhi, e ua
nehenehe ia na ia aô no te taime
matamua roa i te matahiti 1808.1
mûri mai i te reira, ua hâmani te
tahi mau puta tâtararaa
mâôhi» e aore ra ia,
«Reo
puta
Haapiiraa Faaroo e aore ia, te (p i
a P a) mâôhi hou a huri ai te pïpïria
Veà porotetani N°22
23
Te mau parau no PâSai
Monsieur le Président de la
l’indifférence du service de
l’Armée française et le silence
de l’Etat français ? Faut-il
République française
qu’il
Papeete, le 4 Avril 2002
Président
ldeture
La
y
ait d’abord des
victimes « faràni » de vos
essais nucléaires pour qu’il y
ait des victimes « màôhi » des
essais nucléaires français ?
Monsieur le Président,
« la ora na ! »
de la
donnée
ici, à Papeete, le Jeudi 14 mars
2002,
par
l’Association
Publiquement,
lors
souffre. Monsieur le
Président, pour ces victimes,
«
màôhi » ou non, de vos
conférence de presse
Je
«Moruroa e tatou» («Moruroa
essais
nous»), trois d’entre des
travailleurs,
à
Fangataufa et à Moruroa,
lesquels, chaque seconde
qu’ils passent en famille, avec
s’étaient présentés comme des
victimes des essais nucléaires
épouses, est désormais une
et
anciens
français.
Ils n’en sont pas seulement
victimes
parce
qu’ils le
croient, mais aussi parce que
les attestations médicales le
confirment.
Cependant, lorsque le service
des Armées françaises refuse,
à cet égard, de reconnaître sa
part
de
responsabilité,
comment
faut-il
que
je
comprenne la politique de
l’Etat français ?
Vous
souvenez-vous
de
vos
propos lors de notre entrevue,
là au Palais de l’Elysée, le
nucléaires
leurs enfants
et
avec
pour
leurs
nous
depuis 1966,
soyons,
condamnés à vivre
mort nucléaire ?
« Aué taù mau tamarii e to ù
nûnaa i te àti e, i te rave a mea
ma ! » (Traduction : « Quel
malheur pour moi de voir mes
enfants et mon peuple souffrir
par la faute des autres ! »)
Ni
aujourd’hui ni demain,
je voudrais que mes
enfants ne fassent jamais aux
comme
autres
enfants, « màôhi » ou
eux-mêmes !
éternité.
Mais, qu’est-il donc arrivé aux
Oui, Monsieur le Président, je
pleure pour la vie de mes
français que vous représentez.
Monsieur le Président, pour
enfants et de mon peuple que
votre
qu’ils aient jugé bon faire ici, à
gouvernement local et vous-
ami
n’ont
président
Tahiti et dans nos îles, et sans
même
approbation, puisque
n’ayant jamais été consultés,
ce qu’ils savaient dangereux à
faire en France pour le peuple
français ? Et, comment des
politiciens, ici, ont-ils trouvé
bon accorder à des français
leur bénédiction pour qu’ils
puissent tester et faire exploser
avec vos bombes nucléaires
notre
leurs bombes nucléaires sur la
tête et sous les pieds de leurs
pas
«
Egalité
»,
c’est-à-dire
Vous avez mon respect ! »
«
Fraternité », c’est-à-dire
« Vous avez ma
protection ! »
«
Monsieur le Président, « Te
aroha ia rahi ! »
pour votre
essais nucléaires, le « màôhi »
n’avait pas à avoir peur, parce
gouvernement local, la vie et
Président de TEglise
la santé de mes enfants et de
que la France a pris toutes les
mon
évangélique en Polynésie
française
éventualité.
A
vos
propos, je vous avais alors
répondu que je prierai pour
que vous ayiez raison, car le
contraire
serait
vraiment
dramatique pour mes enfants
et pour mon peuple!
Sept ans après l’entrevue que
vous
m’aviez
accordée,
à
et vis-à-vis de ces
victimes de vos essais nucléaires,
Paris,
atmosphériques et souterrains,
à Fangataufa et à Moruroa,
comment faut-il que je reçoive
24 Veà porotetani N°22
peuple n’aient aucune
importance pour eux, et que
!
A votre devise :
«
Liberté
»,
c’est-à-dire
« Vous avez mon amitié ! »
Vous me disiez que, avec vos
ami président du
du
respectée
jeudi 21 septembre 1995 ?
toute
à
non, ce qu’ils ne feront pas
propres enfants ? Que s’est-il
donc passé pour que, même
dispositions
nécessaires
qu’aucune nation, dans le
monde, avant elle, n’a prises
avec les siens, pour parer à
la
avec
Jacques ihorai
Te mau parau haamâramàramarââ e au no te feia
12))TTee
V
e hinaaro e faao i te âua Orometua no Heremona
-
Iroto i te faanahoraa faaineineraa a
Heremona, e tupu te faaôraa i te âua
pipi i te âvaè tetepa 2003. Hou aè râ,
e ô te feiâ i fâriihia ta râtou aniraa i roto i
3)Te
te tahi
faanahoraa haapiiraa taa ê o të
haamata i te âvaè tetepa 2002. Te auraa,
e faatae mai te feiâ e hinaaro ra e faaô i te
la manuia te pîahi i te hiôpoàraa taa ê,
E piti faanahoraa i faataahia no te feiâ e
hinaaro e faaô i te âua :
MIR
No
te
feiâ
aita
püîte “Bac”, e
faahepohia râtou ia âmui i te faaineineraa
no te “Matahiti ïmiraa Râveà” no te
e
-
6) Te tâpaôraa iôa
-Te ôtià matahiti iti
4) Te matahiti âpeeraa “Bac”
matahiti rahi roa aè :
No te feiâ e püîte Bac tâ râtou, eita râtou
faanahoraa haapiiraa
Te Haapiiraa Hpîria, e tuatâpaparaa
ia
i te parau no te tïtauraa ia au te faaîteraa
a te Pïpïria.
Te Tuatua o te Ètàrëtia, e tuatâpaparaa
ia i te parau no te Ètàrëtia èvaneria i
-
Tômite
e
Pôrïnëtia farâni mai te tau o te L.M.S, te
S.M.E.P e tae roa mai i teie mahana.
Te Faanahoraa Haapiiraa, no te arataï i
te pîahi ia faanaho mâite ia na i roto i ta
e
nâ
Orometua
e
te
paruparu o te
faataimehia.
Haapii, te
pîahi, e riro o ia i te
Te parau hiôpoàraa a te taote;
Te parau a te Fare Haavâraa;
Te hohoà o te mau Parau püîte
-
Te ôtià mahana tâpaôraa ; 31/05/2002
No te mau haamàramaramaraa hau atu,
e fârerei e aore ra e tâniuniu :
.
i te Faatere o te Âua;
.
i te Rautî Haapiiraa;
.
i te Haapaô Puta-Pàpaî Parau.
7) Te mau nümera a te Âua :
-
-
te niuniu : 50 25 30;
te nümera fax : 41 22 24;
te âfata rata : BP 667 PAPEETE-
5) Te oraraa faaroo o te mau pîahi
i te hum oraraa e te faaineineraa parau-
BAC) ia ôhipa i roto i te oraraa faaroo no
atua e orometua i Heremona.
tà râtou pâroita tumu e aore ra te pâroita
Te Reo Mâôhi, no te arataîraa o te Reo
E piti hohoà;
haamanahia.
-
-
haapiiraa e ia noaa ôiôi ia na te îte
-
Te parau fânauraa;
TAHITI
E tîtauhia te mau pîahi atoà (te MIR e te
na tau
ôtià
Âua Pipi;
.
.
te
Âpooraa Tiàtono i te
te
Te rata turu a te Orometua e te
.
.
Âpooraa Faatere e haamana i te fâriiraa i
te pîahi i te Âua Pipi,
la îte te Tômite Orometua
e
Âpooraa Tiàtono o te Pâroita;
Âpeeraa i te mau
faaoti
aè
Te rata aniraa a te pîahi i te Faatere
o te
.
.
Heremona
roa
18-30.
Te mau parau e tîtauhia:
.
raa.
-
-
-
haapiiraa no te
Matahiti ïmiraa Râveà, e faahepohia râ
hoê Matahiti Âpeeraa. Nâ te Tômite
Orometua Haapii, tauturuhia e te
Orometua pâroita e te Âpooraa Tiàtono e
faanaho i te mau fârereiraa e tàuà-parau-
pîahi BAC, ia au te mau fârereiraa e
âparauraa i tupu e ia au te parau haapapa,
nâ te Tômite Orometua Haapii e hiôpoà i
te huru e te ineineraa o te pîahi e mai te
peu e manaô turu to na, to te Orometua
âpee e to te Âpooraa Tiàtono, nâ te
E 5 haapiiraa e faaterehia :
te
tuata atoà.
haapiiraa, e haamata âpî faahou te pîahi i
te Matahiti ïmiraa Râveà.
mai râtou i te tâpapa i te mau haapiiraa o
Âua Pipi no
ra
faanaho i te tahi parau haapapa i te mau
la roaahia te fâito (F) i te hoê noa aè
I te hopeà o te Matahiti
Heremona.
aore
Âpooraa Tiàtono e âpee ia râtou, e, e
haamanaraa a te
fâriihia te pîahi i te
haamaitaî i to râtou fâito îte. Nâ râpae
te horoàhia i te pae ahiahi i te
e
Âpooraa Faatere, e
Âua Pipi.
te
e tîtauhia ia âmui i te mau
matahiti ïmiraa râveà : te
Râveà
Matahiti Âpeeraa. Nâ te Orometua e te
âua i tà râtou aniraa hou te ôtià tâpaôraa
iôa, oia hoî hou te 31 no më 2002.
ïmiraa
Matahiti
ia au te faaotiraa a te Tômite Heremona e
e
fârii ia râtou i roto i te
roaraa
o
Te Rauti Haapiiraa
Emma Faua-Tufariua
te
mâôhi.
Te Reo farâni, no te hiô-faahou-raa i te
faanahoraa o taua reo ra.
-
fâito haapiiraa e te
hiôpoàraa taa ê
I te bopeà o te Matahiti Ïmiraa
Râveà:
-
la roaahia te fâito tano noa (C) e hau atu
i te mau haapiiraa tâtai tahi, e mai te peu
e
manaô
turu
to
te
Orometua
e
te
Âpooraa Tiàtono o te pâroita, ia au te
faaotiraa
a
haamanaraa
te
a
Tômite Heremona
te
e
te
Âpooraa Faatere, e
fâriihia te pîahi i te Âua Pipi.
-
la roaahia te fâito pampam (C-) e raro
mai i roto e piti
haapiiraa, e ô te pîahi i
horoàhia hoê
hepetoma faaineineraa na na.
roto i te Hiôpoàraa Taaê. E
Veà porotetani N°221 25
Les modalités d’inscription au programme de formation de
12))lL’aenée
l’Ecole pastorale d’Hermon
La prochaine entrée à l’Ecole
Pastorale d’Hermon se fera en
Septembre 2003. La date-
limite de dépôt des candidatures est
fixée
31 Mai 2002
au
3)Le
les
car tous
candidats devront suivre
une
année
préparatoire
qui débutera en
Septembre 2002. Deux sortes de
programmes sont mis en place pour
préparer les candidats désireux
à
d’entrer
Pastorale
l’Ecole
d’Hermon :
Pour
les
probatoire
non-bacheliers,
l’année
probatoire de remise à niveau est
obligatoire. Les étudiants suivent les
cours
donnés le soir
en
externes à
l’Ecole Pastorale d’Hermon.
-
convenablement dans ses études et à
se faire
déjà une idée de la vie et de la
formation théologique et pastorale à
Hermon.
Mâôhi
Initiation
:
à
la
linguistique Mâôhi.
-
Révision
de
la
grammaire
Française.
système d’évaluation et
l’examen de rattrapage
Si l’étudiant obtient une moyenne
égale ou supérieure à C dans chaque
matière, après délibérations de la
Commission
approbation
d’Hermon
de
la
et
Commission
Permanente, il est admis à l’Ecole
Pastorale.
-
S’il n’a pas la moyenne requise dans
deux matières au moins, il doit subir
l’Examen
de
Rattrapage.
Une
semaine de révision lui est accordée.
-
S’il
-
S’il a un P à une matière au moins,
il doit refaire l’Année Probatoire.
réussit
a
l’examen
de
rattrapage, après délibérations de la
26 Veà porotetani N°22
4) L’année d’accompagnement
Les
bacheliers
d’assister
aux
sont
ne
cours
de
pas tenus
l’Année
Probatoire, mais ils doivent suivre
6)Les
responsabilité du Pasteur et du
qui soumettent
un rapport trimestriel.
Conseil des Diacres
modalités d’inscription
Les limites d’âge minimum et
-
année
Les documents à fournir :
-
La lettre de demande du candidat
-
adressée au Directeur de l’Ecole
Pastorale;
La lettre de recommandation du
d’Accompagnement. Le
Comité des Professeurs, assisté du
Pasteur et du Conseil des Diacres de
Pasteur et du Conseil des diacres, met
la Paroisse;
une
en
place des sessions de rencontres et
d’entretiens.
la
A
-
L’acte de naissance du candidat;
-
2 photos d’identité récentes;
-
fin
de
l’année
d’Accompagnement des Bacheliers,
selon les rencontres et entretiens et
d’après les rapports, le Comité des
Professeurs évalue les qualités et
capacités de l’étudiant et si ce dernier
ainsi que le Pasteur et le Conseil des
diacres émettent
A la fin de l’Année Probatoire,
-
Commission
la
la
maximum sont : 18-30
Polynésie française, depuis Père de la
L.M.S, de la S.M.E.P jusqu’à nos
jours.
Méthodologie pour amener
l’étudiant
à
s’organiser
Reo
de
et
Pastorale.
programme des cours
Etude biblique sur la vocation
Histoire de l’Eglise évangélique en
-
approbation
d’Hermon
Permanente, il est admis à l’Ecole
selon la Bible.
-
Commission
un
Un Certificat de Bilan médical
-
général;
Un extrait du Casier Judiciaire;
-
Une photocopie certifiée conforme
-
des diplômes.
-
La date limite d’inscription :
31/05/2002
avis favorable,
après délibérations de la Commission
et approbation
de la
Commission Permanente, il est admis
Pour de plus amples renseignements,
à l’Ecole Pastorale
ou de la Bibliothécaire-Secrétaire
d’Hermon
Si
le
.
Comité des Professeurs, le
Pasteur et le Conseil
des diacres
l’incapacité du candidat,
son admission pourrait être ajournée.
constatent
5) La participation des candidats a
la vie religieuse
Tous les candidats (AP/Bac) doivent
participer aux activités de leur
paroisse d’origine ou d’accueil sous
téléphoner ou s’adresser auprès du
Directeur, du Responsable des Etudes
-
.
.
.
Les numéros utiles à noter :
Téléphone : 50 25 30;
Fax/télécopie : 41 22 24;
Boîte postale : 667 Papeete - Tahiti.
La Responsable des Etudes
Emma Eaua-Tufariua
Inscrire nos enfants dans nos écoles »
«
Il n’y a encore que deux ou
trois décennies, les familles
de Tahiti et de Raîatea ne se
posaient pas de questions : leurs
enfants iraient, parce que cela
entrait dans Tordre des choses, à
T école « Viénot » appellation
à toutes les
commune
pour leur permettre de s’épanouir
(comptabilité, vente et service,
pour devenir les futurs leaders de
la société.
bio-service, ébénisterie et
V
Quelques renseignements
A Papeete :
même et inscrire
son
Viénot, Pômare
ou
-
lycée
-
-
relevant d’un choix volontaire.
Quelles sont donc les raisons qui
poussent les parents à choisir nos
écoles pour leurs enfants ?
-
Les bons
souvenirs de leur
jeunesse ?
La
certitude
encadrement
d’un
bon
dans
Savoir que les maîtres sont de
mieux formés et par
les meilleurs pédagogues ?
-
Les bons résultats
examens
aux
Sophie Tetuira (Tel:42 17 58)
Ecole de Taunoa dirigée par
(Tel : 66 31 58)
Bettina Paofaite (Tel:42 06 73)
l’enseignement dispensé par
maîtres est gratuit, les
familles se doivent d’acquitter un
modeste « écolage » réservé à la
prise en charge des frais de culte
ainsi que les grosses réparations
Le Collège Pômare IV
(de la 6ème à la 3^^^)
Dirigé par Christian Chêne et
son adjoint Jean-Lucien Marcel
(Tel 50 47 50)
Le lycée Samuel Raapoto
-
Dirigé par Daniel Margueron et
son adjointe Margareth Trouillet
(Tel 50 21 50)
Si
des bâtiments.
Lycée classique (littéraire,
scientifique et économique)
Lycée technologique (sections
technologies tertiaires)
Lycée professionnel
.
peu de tout ça,
mais aussi certainement un petit
un
Pour les
inscriptions
:
il est
recommandé de s’adresser dès
maintenant
auprès
des
secrétariats des établissements
pour y réserver les places.
Cet établissement est à la fois :
.
divers
?
Sans doute
Rabotin
A.
travail scolaire ?
en
Ecole Maheannu dirigée par
AArue
Le constat d’une amélioration
mieux
adjointe Iris Ebb (Tel 66 31 53)
L’Internat protestant de
Uturoa dirigé par Josiane
un
permanente des conditions de
-
Edith Manuel (Tel : 42 06 73)
les
environnement sécurisant ?
-
Teaniniuraitemoana et son
2 écoles maternelles
professionnel Tuteao a vahio à
Uturoa est devenu une décision
Ecole de Taunoa dirigée par
-
-
enfant à
au
L’école primaire de Uturoa
Dubois (Tel : 50 47 65)
Ecole Viénot dirigée par Inès
-
V
-
dirigée par Elisabeth Tetua
(Tel : 66 32 52)
Le lycée professionnel Tuteo
a Vahia dirigé
par Linda
2 écoles primaires :
protestantes.
A Uturoa
sur
les différentes écoles :
écoles
Aujourd’hui, en raison de la
multiplication des établissements
scolaires, il n’en va plus de
sculpture)
Jean-Michel Rouet
(Secrétaire général
de VEnseignement Protestant)
.
quelque chose qui fait qu’en
ayant la même mission que les
autres
établissements
du
territoire, nous avons l’étiquette
protestante, nous véhiculons des
valeurs qui nous sont propres
telles que
l’identité chrétienne,
l’encouragement et le soutien
permanent
des
élèves
en
difficulté tout
en
cherchant à
aiguiser les esprits les plus vifs
Veà porotetani N°22
27
Je suis concerné
Par le décès du S JDP
Les
...
Au mois de février 2002, un S.D.F (sans
domicile fixe) de 67 ans a été découvert
mort à Faaa.
Au lieu de nous accuser,
nous, qui
sommes encore en vie, d’en
être les
responsables,
misère que nous
c’est la
montrée du
n’ont
morts
encore
jamais tué
personne. Si cela est vrai, c’est
certainement que nous avons vu trop de
films d’horreur
au
cinéma
ou
à la
télévision.
élève
«
qu’un professeur n’aurait pas
respectée »... Une situation qui n’est
seulement restée
au
niveau des mots,
mais qui est allée au-delà des mots. Qui
a
dit la vérité ou que s’est-il réellement
passé au lycée Taaone ? Je ne saurais
non,
avons
...
Tout ce qui se passe ici-bas, en bien ou
mal,
est
l’œuvre
toujours
doigt.
en
A l’annonce de cette triste nouvelle qui
l’homme, mais pas des morts.
de
le dire. Toutefois, dès que cette
vous
“situation” s’était fait connaître, les
responsables de l’Education auraient dû
réagir et ce, pour la santé de toutes et de
tous, c’est-à-dire des élèves, des
professeurs, du personnel de service et
des parents d’élèves, pour que soit
^interpelle personnellement quant à
îs responsabilités de gardien pour
5n frère S.D.F ou non S.D.F, j’ai
isé à l’autre S.D.F farâni qui a perdu
|vie en hiver et dans une totale
Est-ce des morts qui ont bombardé le
des morts qui ont tué des vies humaines
connue
adifférence. « C’est le froid de l’biver
l’a tué » ont commenté les médias,
afghanes avec des bombes que l’on a
larguées sur leur pays depuis le 7
responsables de l’Education auraient
montré aux parents d’élèves de Taaone
et, plus particulièrement, aux parents de
l’élève,
ainsi
qu’au
professeur
concerné, leur volonté de sauver « la
santé » de l’éducation au lycée de
Taaone, du professeur comme celle de
le froid tue, il ne
serait donc pas
“World Trade Center, à New-york, un
11
septembre 2001 faisant des milliers
et des milliers
de morts ? Est-ce aussi
octobre 2001 ?
T^rrn^rnal qu’il n’ait pas tué tout le monde
îtcn France, même les non S.D.F. Et si
^est la misère qui a tué le S .D.F à Faaa,
^rquoi les autres S.D.F seraient-ils
enci
pore en vie aujourd’hui ?
ïn, ce n’est pas
ire
la misère qui a tué
S.D.F, mais ceux qui sont encore
S’il y a, ici chez nous et ailleurs que
chez nous, des enfants, des femmes et
des hommes qui pleurent la blessure ou
la
Mais
morts, mais bien des vivants.
situation ait
de mon égoïsme et de mon indifférence.
Ce n’est pas les morts que le “mâôhi”
Qu’il me pardonne, ce frère, de n’avoir
pas été pour lui ce que j’aurai dû être
pour lui, c’est-à-dire son gardien. Si,
donc, lors de notre rencontre avec le
doit craindre, mais les
raclée, pour ne pas avoir été pour mon
frère SDF décédé à Faaa, à Papeete ou à
Paris, un frère, ce ne serait que pure
justice (Mt 25,31-46).
“mâôhi” à
...
Pour avoir procédé à une exhumation à
Tupuaî, deux (ou plus) hommes ont été
condamnés par la Justice.
Il est regrettable que des “mâôhi” d’un
certain âge, que je ne condamne pas,
aient cru ou aient continué à croire que
les morts peuvent encore avoir, de leur
tombe,
une
emprise maléfique
et
mortelle sur les vivants !
Que n’a-t-on pas encore fait pour aider
le “mâôhi” à se libérer soi-même de la
superstition, c’est-à-dire de cette chose
qu’il s’est créée lui-même pour être à
l’origine de son malheur ou de sa
maladie ? Ou comment faut-il
encore
partager l’Evangile qui ne met pas la
mort en évidence, mais la vie ?
28 Veà porotetani N°22
libérer soi-même de la
situation
la
élève-professeur à
...
aussi
je ne serais plus jamais regardé comme
avant. Au contraire, le doute continuera
indifférents, parce que concernant une
et mon élève.
derniers d’une “situation”
faisant. Tes
m’aurait blanchi de toutes accusations,
de
a
Ce
pourquoi a-t-on attendu que la
pris de l’ampleur pour
réagir ? Si j’étais à la place des parents
d’élèves de Taaone, j’aurais réagi
comme eux et, si l’enquête menée
aboutissait à un résultat négatif qui
laverait le professeur de tout soupçon et
de toutes les accusations qui sont
portées contre lui, à sa place, je
demanderais à partir du lycée de
Taaone. Pourquoi ? Eh bien, c’est parce
que quand bien même la Justice
beaucoup parlé ces temps
qui n’a pas
laissé des parents d’élèves de Taaone
On
la superstition des « mâôhi »
se
superstition.
Taaone
...
vivants, parce
qu’ils sont aussi capables de faire du
mal à leur voisin ! Partager l’Evangile
avec le “mâôhi” est donc un long et très
long chemi à parcourir pour aider le
vérité.
l’élève.
disparition d’un être cher, ce n’est
certainement pas à cause de l’œuvre des
là? c’est-à-dire moi. 11 est mort à cause
Père céleste, il me donnait une bonne
la
«
planer à Taaone, quant à la
situation » qui s’est passée entre moi
“mâôhi” pour
le “mâôhi” si, sa
langue véhiculaire n’était pas sa langue
un
le viol d’une mineure
...
Il
...
aussi été question au début de ce
maternelle ? Si le “reo” est vraiment
mois de mars de viol sur mineure. A la
quelque chose de vital pour le “mâôhi”,
alors qu’il le prouve !
a
place des parents de cette enfant
mineure, je ne serais pas non plus resté
sans réagir pour manifester ma
peine et
Je n’ai pas été insensible à la décision
ma douleur
de l’Assemblée de
!
de famille dont la fille avait subi la
Polynésie quant à
l’usage du “reo mâôhi” dans les débats
judiciaires en Polynésie. Mais, quand
même « situation » de la part d’un triste
celui-ci
Je me souviens de ce cri de cette mère
individu.
Un
porc ne se serait
certainement pas comporté comme lui
et puis
«
pourquoi a-t-il existé sur cette
terre des hommes ? » avait-elle dit.
Je souffre lorsque j’entends on lorsque
je lis un « papaâ » dire que l’inceste fait
partie de la culture du “mâôhi”, c’est-àdire que je suis d’accord lorsqu’on tue
enfant ! Non, non, non et non !
L’inceste ne fait pas partie de ma
mon
culture. Mes ancêtres, avant, ouvraient
le ventre du violeur, en retiraient les
intestins pour y mettre des cailloux. Et
une fois
le ventre refermé, le mort était
envoyé au large en pirogue pour être
balancé à la mer. “Comme cela, disaient
ancêtres, personne ne pourra dire
mes
qu’il a vécu sur cette terre !”
Aux Iles sous-le-vent, pour
le même
les intestins du violeur étaient
cas,
arrachés de son corps par l’anus et ce,
avec
toujours par l’anus, de cailloux pour
que, une fois balancé à la mer, il coule
vite au fond de la mer. “Comme cela,
disaient
saura
mes
ancêtres, personne ne
qu’il a vécu parmi nous.”
dans
son
application, le vendredi 1®^ mars 2002,
qui ont décidé de son usage dans
les milieux judiciaires ne s’étaient pas
ceux
montrés
Tribunal Administratif de
au
Papeete. Même nos académiciens du
“Fare Vânaa”.
Cette date du 1®'"
mars
2002 restera,
pour moi, une date historique dans les
annales de l’histoire du peuple “mâôhi”
car, pour la première fois, en contestant
l’usage du “reo mâôhi” dans les
Tribunaux à Tahiti et dans les îles, c’est
l’existence du “mâôhi” lui-même chez
lui qui est contestée ! Si cela était faux,
pourquoi cette déclaration du Bâtonnier
du Conseil de l’Ordre des Avocats de
Papeete : « La langue française, c’est la
colonne vertébrale de ce pays ! » ou du
Président de la République française :
“Tahiti, c’est la France !”
où les
parents enseignaient à leur fille ou leur
fils d’être le “metua” (père ou mère) et
le mari de sa femme ou la femme de son
mari, c’est-à-dire le/la responsable pour
vie meilleure et possible sur cette
terre !
Mais, ce que les enfants ont, eux, à
prendre, pour leur présent et leur avenir,
comme décision, je ne peux la prendre à
leur place.
Si j’ai une bouche pour leur dire ce que
je souhaite pour eux, je n’ai pas leurs
oreilles
et
leur
surtout
cœur
pour
l’accueillir pour eux !
et le “reo mâôhi”
l’accueilli, je veux rester l’accueillant.
Je ne veux pas être un locataire dans ma
propre maison !
Et si, comme mes ancêtres et mes
parents, j’ai toujours accueilli chez moi,
le non-mâôhi,
que j’attende
“farâni” ?
J’étais,
avec
pourquoi est-ce raciste
la même chose du
d’autres membres de
l’Eglise
évangélique, au Tribunal
Administratif de Papeete, ce vendredilà 1®^ mars 2002. Et parce que j’y étais,
personne donc à Tahiti et dans les îles,
peut m’attaquer de ne pas aimer mon
“reo”, ni de le respecter.
ne
Quand mon “reo”, n’est reconnu alors
que la langue française Test dans les
Tribunaux à Tahiti et dans les îles,
pourquoi n’accueillerai-je pas cela, le
“mâôhi” que je suis comme une attitude
coloniale et raciste du “faràni” vis-à-vis
Si la chose pouvait se faire dans le sens
inverse, je crois que la réaction du
“farâni” en France, n’en serait guère
différente.
Je
j’étais là, à ce
historique, pour défendre
mon “reo”. Parce que entre “le dire” et
“le faire”, mon “ôpü” s’est toujours
Te aroha ia rahi !
Jacques moraî
suis fier du
“mâôhi”
parce
que, qu’il soit en
France ou ici, à
Tahiti,
il
fera
toujours l’effort
de
parler en
langue française
Machines à laver
Réfrigérateurs
Sèche linge
ETS MANHEIN Tables de cuisson
88 Chemin vicinal de Patutoa
Lave Vaisselle
Tel : 42 07 39 Fax : 45 25 89
Congélateurs
Climatiseurs
Micro-ondes
Papeete Tahiti
Aspirateurs
Rbres
Gazinières
m
Fours
Râpe coco
Hottes
le
avec
«
Personne. Parce que
rendez-vous
tourné vers le “faire”.
du “mâôhi” que je suis ?
Comme il est loin le temps
...
contesté
l’aide de la lame en dents de scie
de la lance. On bourrait, après, le corps,
une
été
a
farâni ».
Est-ce
donc
“mâôhi”
le
qui le
ferme à l’autre ?
...
Tout peuple a une langue au travers de
laquelle il se manifeste en tant que tel.
Mais comment le “mâôhi” peut-il être
Agent officiel :
Encore une fois,
je refuse d’être
chez
.
5FRIGIDAIRE.»*smeg wDmmÊA, ALGOR
www.manhein.pf
contact@manhein.pf
moi
Veà porotetani N°22
29
à
«
Présidents
des
Message
l’occasion
Pentecôte
la
de
COE
du
2002
Tout à coup il y eut un bruit qui venait du ciel comme le
souffle d’un violent coup de vent... » (Actes 2/2)
L’Ecriture sainte décrit
simplicité
avec
manifestation
de
la
la
première Pentecôte dans la vie de
l’Eglise du Christ : « C’est aux
apôtres qu’il s’était présenté
vivant après sa Passion : ils en
avaient eu plus d’une preuve
alors que, pendant quarante
jours, il s’était fait voir d’eux et
les avait entretenus du Règne de
Dieu. Au cours d’un repas avec
eux,
il leur recommanda de ne
pas quitter Jérusalem, mais d’y
attendre la promesse du Père »
(Ac 1/3-4).
monde. La présence du conseiller
est vécue à jamais comme
elle le
fut par les disciples à la première
Pentecôte, lorsque « tout à coup
il y eut un bruit qui venait du ciel
comme
le souffle d’un violent
coup de vent : la maison où ils se
tenaient en fut toute remplie »
humain. Elle est violente au sens
violent » au sens de mauvais, au
où elle contient l’Esprit de Dieu,
sens que la violence revêt dans le
monde
d’aujourd’hui.
un
pas
violence
la
destructrice
la
brutalité,
Pentecôte est un temps d’attente,
d’espérance et de foi. Il reflète le
mystère que tout être humain
ressent lorsqu’il attend la venue
du Paraclet, l’effusion de l’Esprit
Saint, ce grand jour de la
Pentecôte personnelle où l’être
humain, par l’Eglise et dans
l’Eglise, devient soudain “temple
de Dieu” et “temple du Saint
Esprif’Ô (1 Co 3/16 ; 6/19). Le
monde, lui aussi, par l’Eglise et
dans l’Eglise, devient soudain le
lieu où le Règne de Dieu est
révélé « sur la terre à l’image au
ciel » (Mt 6/10).
Le
Paraclet,
ou
conseiller, est
présent dans l’Eglise et dans le
30 Veà porotetani N°22
violente, mais elle n’est ni
«
phénomène n’était
tous, unanimes, étaient assidus à
Le
ni les consciences ni les vies. Elle
l’image de Dieu dans l’être
ce
vies de manière particulièrement
1/14).
L’irruption soudaine de
l’Esprit frappe les témoins par'sa
violence, et pourtant elle ne viole
coup de vent » ! Il est évident que
de Jésus et d’autres femmes, «
(Ac
monde.
violente, et pourtant elle honore
inattendue fait irruption dans nos
»
violence et du terrorisme dans le
Comme le souffle d’un violent
Les apôtres, avec Marie la mère
prière
l’Esprit
brutale ni destructrice. Elle est
«
D’ordinaire,
cheminement de l’Ascension à la
diffère
fondamentalement de l’irruption
agressive et brutale de la
est
(Ac 2/2).
de
venue
:
que ce
soit par la
le
terrorisme,
l’oppression de la pensée, la
violence physique contre les
jeunes enfants, les passions
criminelles, les guerres, la
cruauté, la transgression des
Esprit qui nous donne de
l’enthousiasme et nous élève, qui
communique joie et
qui nous offre une
inspiration et une force toujours
nouvelles. L’Esprit Saint nous
insuffle l’espérance, la foi et
l’amour, surtout l’amour de Dieu
nous
courage,
et
de
nos
amour
qui
frères et sœurs, un
«
jette dehors la
crainte » (1 Jn 4/18).
Seule
l’humiliation, la négation de la
l’irruption violente du
Paraclet peut triompher du
dignité et de la personnalité, ou
déchaînement brutal du mal et de
toute autre manifestation du mal.
la violence dans nos vies et dans
valeurs
morales
et
sociales,
le monde.
«
Comme le souffle d’un violent
! Pendant la
le
Conseil
oeucuménique
des
Eglises
(COE) consacre à la lutte contre
coup de vent »
décennie
que
la
violence,
nous
Celui qui a des oreilles, qu’il
entende
l’Esprit dit aux
Eglises » (Ap 2/7. 11. 29 ; 3/6.
ce
que
13. 22).
sommes
amenés à considérer et à mieux
comprendre ce que la présence
de l’Esprit Saint signifie pour
nous. Le «
«
souffle violent » de la
Les Présidents du COE
Parau tuatâpapa o Thierry TEMAURI Or; mTe iôa tumu : TEMAURI
1975, ua tuuhia atu râua i roto i te
i Taunoa.
Te iôa topa :
Raitamaru
pâroita no Ùturoa i Raiatea. I roto atoà
i taua pâroita to râua haapaariraahia
Mai te matahiti 1990, ua tauihia mai
râua i Fêtera e tae roa mai i te âvaè
Thierry Maraetefau
U a fânauhia o ia i te 8 no âtopa,
matahiti
1942.
mai te âvaè màti 1971 e tae roa mai i
âtete 1996.
te âvaè âtete
I te âvaè tetepa 1996, e 54 matahiti to
1972. Ua faatâhinuhia o
Ua
ia i te 6 no âtete 1972 e haamau-roa-
na a tuuhia atu ai i roto i te
TAPEA
hia atu ai i roto i te pâroita no Ùturoa
e ua faaruè mai o ia i te
Yvette. Ua ô atu râua i te âua pipi i
2002 i roto i te 60raa o to na matahiti.
fepuare 1971 i te fare
haapiiraa i Fitî, Suva. Mai te reira mai
i te 8 no âtopa 1972.
Âtete 1975 Fepuare 1978 : tonohia
atu i Rarotoà (Natongua).
Fepuare 1978 - Tiurai 1979 ; I
Rarotoà noa à (Matavera)
Tiurai 1979
Âtete 1990 : Tuuhia
matahiti e tae roa mai i te âvaè âtete
mai ai râua i roto i te pâroita Èvaneria
faaipoipohia
ia
Heremona i te âvaè âtete matahiti
1966.1 mûri mai, ua tonohia atu râua
mai te âvaè tenuare 1968 e tae roa mai
i te
âvaè
Les
1
-
-
croisés
mots
2345678
9
10
de
unie, d’une seule couleur 2. Rivière de la
l’inclination
Guyane française - Croire au passé 3.
Symbole de l’électron - Symbole du litre
Initiales d’un homme politique français,
né à Bemay (1746-1825). Conventionnel,
il rédigea le “Rapport sur les crimes
imputés à Louis Capet” - Chiffre romain
qui vaut 50 4. Symbole chimique de
Turanium
Posséder
Symbole de
l’hydrogène 5. Symbole du newton Symbole chimique de l’iode - Lettre de
l’alphabet et troisième des voyelles User au passé 6. Initiales d’un peintre
flamand, né à Leyde (1556-1629) - Terre,
séjour de l’homme - Symbole chimique
du phosphore 7. Initiales d’un écrivain et
compositeur espagnol, né à La Orotava
(Tenerife) (1750-1791), auteur de Fables
littéraires et de poèmes musicaux Symbole chimique de Terbium Symbole chimique du Sélénium 8. Sans
commencement ni fin 9. Interjection qui
marque l’admiration, l’étonnement, la
joie, la douleur, la prière, etc. Interjection de surprise, d’admiration Ville
de
Mésopotamie et patrie
d’Abraham 10. Adverbe, qui marque une
si grande quantité ou un si grand nombre
-
pour
quelque
Symbole de
ou
E.
Ancienne
itinéraire
chinoise, valant 576
environ
volt
-
Petit
-
m
Symbole du
fossé
séparant les rangées de
ceps F. Nom de la note
mi, en anglais et en
allemand A une grande
distance Interjection de
surprise, d’admiration
G. Eclat de voix poussé
-
-
avec
effort
-
Chiffre
romain
qui vaut 500 Chiffre romain qui vaut
50
Symbole du fluor Mésopotamie et patrie
-
Horizontalement : A. Etre éternel,
créateur et souverain maître de l’univers
H.
Contraire de mort
Symbole de la
tonne B. Pronom indéfini désignant d’une
manière
vague
une
ou
plusieurs
des rutacées, à fleurs jaunes, vivant dans
les endroits secs
Titre auquel les
qui a traduit la Bible en langue tahitienne
(1838) - Symbole de l’ampère C.
Principal fleuve d’Afrique de 6700 km de
long (5600 depuis le lac Victoria) - Nom
de Charles DE BEAUMONT, chevalier,
officier et agent secret de Louis XV, né à
te tià-faahou-raa.
l’affection, du goût, de
mesure
personnes - Nom du Missionnaire anglais
na
Verticalement : 1. Legs - Largeur d’une
étoffe entre ses deux lisières
Etoffe
Avoir
-
tonne
-
tàpaô aroha nâ roto i te
haapàpûraa e te tiàturiraa i te parau no
to
de
Symbole chimique de
chose
-
te faatae atu nei te Ètârëtia Èvaneria i
Tonnerre (1728-1810) D.
quelqu’un
de
I to na hoa e te ùtuafare fêtii tamarii,
Jacques Ihoraî
l’azote
Ville
faaturaraa,
10 no èperera
d’Abraham - Plante vivace de la famille
-
monnaies doivent être fabriquées I.
Pronom indéfini Symbole de la seconde
de temps - Qui est unique J. Symbole
-
chimique de l’iode - Evangéliste mâôhi,
de Papara, compagnon de Tapéta aux îles
Tonga - Initiales d’un philosophe et
archéologue français né à Saint-Germainen-Laye (1858-1932).
Solution
-
-
-
Personne du
-
-
sexe
masculin considéré
par rapport à son père ou à sa mère.
!
S"!
iiSiS:
■siTd - JUBX -01 -mo - iqa - O '6 sipmsia '8 sS - ^a - (sp sBuioq)x (srreu)i •/, -j spuopv - (ou)o (smusujA '9 i3sn - J- I- N'SH - Toav - fl T1 - (W3qo)îI (japupT - T - a T
- Upi - j lun - 91 - uoq i
: îu0ui3ib3iîj3A
•(uouioiB)s (qoBura)-}! - adtiH - l'H pas -S - IHN 'd loi - sna - jfi
•Q d -1 - a - PD ’N iûa - upi - a ’IM suJQ - a - n 11 - -ISUIIV - N ’H uoa - PN -a V - won - uQ ’a l - oIA - naia ’V : ïuauiaiBjuozuoH
Veà porotetani N°22
riroraa
Te
«
IMahaènamâua o Teraî vahiné i te
taata âpî e te taata paaii e, i râp^ mai
ôroà 5 no mâti ra. Ua âmui atoà
i te parau no te bere e te aroba o te
mai te Tomitera Teitei e to na hoa
Atua i te taata, aita e râveà e vai ra e
e tae noa atu i te Hui-mana o te fenua
e to te ôire.
te
matara ai te taata i râpae i
te fifi e
fârereibia ra e ana ». Te auraa, eita te
moni e riro ei râveà no te tâtara i te fifi
aroha, eiaba te
oui, o te râveà ia no te tâtara i
Te here
e
te
fifiotetaata
fuhia i nià i te parau
no te tohu a
itâ o tei ôre i hiô noa i te mau râtere
"hiatamua i tae mai io tatou nei, mai te
pê mau taata îri paapaa mahana ra, e
^reo e te peu taa ê i to tatou, i ta te
ôhi, mai te hoê atoà râ mau vahiné,
^e mau tâne no ô mai i te Tumu Nui
Te haamanaô
ra
te
Orometua
hiarii, i roto i ta na parau püôhu i te
poroiraa i horoàhia i te 5 no mâti
02 i Mahaèna e, « te tamaiii, te
U
o te taata.
I au ai au i te tiàororaa a te hoê tamarii
i mua i te parau no te ôhipa hooraa
fenua e tupu noa ra i teie mahana. Te
nâ ô ra to na reo : «Eté feiâmetua e,
E to ù nâ metua e, i haere na tatou e o pâpâ
eiaba na e boo i to tatou fenua e a
rüàu mâ e faaàpu i nià i to tatou fenua i te
baamanad na i ta ôutou mau tamarii.
Epéâte moni, eiaba râ te fenua ! »
matamua ra, e mâa tâ tâtou i te reira tau
eere
i te
mea
hoo, e mea àmu noa, ua
fànaô atoà te fêtii e te taata atoà i tâ tâtou
mâa. E mea ôaôa roa. I teie tau e mea hum
Auë ia parau i te aroha e ! No te aha.
ê roa te oraraa. E mea fifi roa te oraraa i
No te mea, o te ôhipa mau ia e tupu
teie mahana no te mea aita e fenua faahou
noa
nei â i teie mahana. Ua faaea
fenua ôre noa te hoê mau tamarii i te
ôhipa hoo fenua a te mau metua ! Aita
to tâtou, ua hoohia. Auë ia parau peàpeà
e.
Nâ hea atu ra i teie nei ?
te metua i ïte faahou i te here i ta na
mau
Meari
tamarii e i te faufaa o te fenua o
te ôre e hoohia, ia au i te tiàturiraa o te
mâôhi. Riro atu ra te tamarii, mai te
o te taata tei faaitihia.
hoê ôere ra te huru aita o na e metua
faahou e ora ai o ia e aore ia, mai te
Te faanahoraa a te mâôhi, o teie ia :
hoê taata i faaea târahu noa i roto i te
eita te fenua e hoohia, eiaha noa no te
fare metua i hoohia e te metua i te
mea e au o ia mai te
taata.
ra te
hoê metua vahiné
huru, no te mea atoà râ tei roto i
te fenua to ôe ora. Teie ia te auraa, te
la faatura te mâôhi i te
mâôhi e hoo i to na fenua, e taata ia
faanahoraa a te mau tupuna
aita to na e upoo, e taata tei tuu ia na
E pâpâ e raâmà, e pàpà rüàu mâ, a
E parau mau e, i teie mahana e ia au i
hiô na i to tatou fenua i teie mahana.
te faatereraa poritita a te Hau
Ua riro ê i te tinitô, ua hoohia i te
te nünaa mâôhi, mai te matahiti
papaâ, e mea taui noa te tahi mau
tuhaa fenua i te pereôo. Aita ôutou i
mai, aita te Ture a te Hau farâni no te
farâni i
1880
te Atua. Ua
parau o te fenua, e pâruru ra i te
tiàturiraa o te mâôhi i te fenua mai te
faariro roa ôutou i te fenua mai te
hoê faufaa âmui, maori râ na taata
tahi ôhipa faufaa ôre. Ua moèhia ia
hoê, tei te mâôhi atoà râ, noa atu te
ôutou tâ ôutou iho mau tamarii. Ua
faanahoraa a te farâni o te tano no te
haapaô noa ôutou i to ôutou iho
farâni, te faaturaraa i te tiàturiraa a to
faatura i te horoà
a
maitaî. E te mau metua e, e ara i te
faahema a Moni. E pê te moni, e pë
te pereôo, e pê te mau mea
atoà o tei
faariro ê i to tatou fenua.
E nâ hea mâtou ânanahi ?
Raine
32 Veà porotetani N°22
na mau
tupuna.
iho i roto i te àti no te mea, ia pau te
moni fenua i noaa ia na nâ roto i to na
hooraa i to na fenua, e toe noa mai
ihoâ te fenua o të fatuhia ra i teie nei
e te tahi taata ê atu. I tano ai te
poroî a
terâ tamarii : “E te feiâ metua e, eiaba
na e boo i to
tâtou fenua... E pë â te
moni, eiaba râ te fenua !”
la faatura te taata
paari i te
tamarii
Eita te taata paari e au e, na te tamarii
Te faanahoraa a te farâni, o teie ia : e
e
tià noa ia ôe ia hoo i to ôe fenua i te
e, o ia tei îte i te haapaôraa, eiaha râ te
taata, no reira e mea tià ia vâvâhia te
faufaa âmui i vai-iho-hia mai e te mau
tamarii. Te tamarii, no teie ahiahi noa
tupuna. la hiôhia atu i roto i teie
faanahoraa, o te moni tei faarahihia e
ra ia. I haamanaô ai te hoê tamarii i te
o
haapii ia na no te mea ua tiàturi o ia
na, âreà te taata paari, no te poipoi
taime no te poroiraa i te poipoi :
-
V
te
“Eiaba na matou e
baapii i te taata
paari, na te taata paati râ e baapii mai
Te mea râ e itehia nei, eere te reira
i te tamaiii.”
paari i te tamarii, mai te metua fânau
iho e tae noa atu i te metua tupuna. la
Areà râ, i te mau mahana atoà, ia taiô
ôre anaè e noaa i te metua i te faatura
ia faaroo tatou i te veà e i te mau
i te tamarii i fânauhia e ana, e tià ânei
e
ràveà
haapurororaa parau âpî i te
fenua nei, no te parau o te taata paari,
e
atoà
tano
e,
na
te
tamarii
e
anaè. O te faatura ôre atoà râ o te taata
ia
parau-faahou-hia o ia i te taata
paari. la tae roa anaè te tupuna i te
tôtôvà-roa-raa i ta na iho mootua, e au
haamanaô i te taata i te parau no te
ânei o ia ia parau-faahou-hia i te taata.
paari no te mea te moè atoà ra i te
taata paari i terâ tiàraa i to na i mua i
te parau o te tamarii, oia hoi e taata, e
No reira, e parau anaè ta te taata paari
te taata paari.
No te aha ôrua i hoo ai i to tâtou fenua ?
vahiné
la au i terâ haamanaôraa i ta letu i ta
E haere au i hea e ora ai ânanahi, aita e
pipi e, te feiâ i roto i te ao âpî,
fenua no te faatià i to ù fare. Aita e fenua
e
aore
ia
e
tâne, tei riro ei
i te tamarii, e parau atoà ta te tamarii i
tùruiraa no te tamarii, ia noaa atoà i te
na mau
tamarii te îte i te faatura i te taata e i te
mai te huru o te tamarii ra to râtou
faatura i te fenua ia tae o ia i to na
huru. No te aha. No te mea, ua ite te
paariraa.
tamarii e, to na metua, e taata ite o na
i te faatura i te tamarii. A tae ai hoi i
te mau
pipi i te ôreraa i tiàturi i te
Atua mai te hoê metua maitai i nià i te
taata !
no te
faaàpu e ora ai te ùtuafare. Te ôaôa
mâ, âreà o vau nei, te peàpeà nei
ra o verâ
ia. A tû, a tû e te mau tamarii no te faaîte
i to tâtou peàpeà i teie mahana no te ôhipa
tano
ôre
metua. E
o
tei ravehia
e
to tâtou mau
âmui anaè i to tâtou reo mâ te
taô, « a tire, a tiré, a tire na i te hoo i te
fenua, a hiô mai ia mâtou e te mau metua
e ».
Èere tâtou te taata ê
Hinahere
Eita e tià ia ù, ei faaotiraa, ia ôre ia
tiàturi e, i mûri aè i taua Oroà 5 no
i
faanahohia
Peretiteni
mâti
o
te Tuhaa Hoê
Tômite,
i
taua
ra
mai
mahana
e
te
ta na
e
ra,
ei
haamanaôraa i te faufaa rahi no taua
taiô mahana ra e aita e ôhipa e fânau
E to matou mau metua e, a faaea na i te
hàmani ïno i te horoà a te Atua ia tatou. A
mai a nanahi i roto i te àau o te tamarii
no te parau o
te tâviniraa i te nünaa.
mahana, a hiô na
Eere tâtou i te taata ê, hoê â o tâtou
i to tatou fenua i teie mahana ua ôre roa te
Tumu, ia au i te tohu a. Vaitâ e te
tura, ua rau te mau peu e ravehia nei no te
faaiteraa
haaviivii, no te faaère roa vëtahi o to tatou
mau taata i to râtou iho tuhaa fenua. A tiré
i te nâ reira faahou o te riro roa te reira ei
autâraa nâ matou tâ ôutou mau tamarii a
ânanahi. E te mau metua e, a here i te
fenua te vairaa o te ora, a aupuru i te fenua
o tâ te Atua i
pûpû mai nâ tatou. Te fenua,
0 te ô faatau aroha ia a te Atua ia tâtou te
taata nei. A tire, a tire, a tire i te nâ reira
faahou.
E te Atua e, aroha mai ia mâtou tâ ôe mau
tamarii.
BERNINA^
La couture facile
et
faaea na i te hoo faahou i te fenua. A hiô
na i to tatou oraraa i teie
Remette”
Haapii-èvaneria
peretâne i tae mai i Tahiti nei e a te
mau Haapii-èvaneria mâôhi i haere
atu i te mau motu tâpiri mai ia Tahiti
e i te
a
te
mau
âtea ia Tahiti. E te haamoriraa i
te Tumu Nui, e ôhipa ôaôa ia, ia au i
te pororaa a te feiâ âpî nâ roto i te mau
haa ùpaùpa, te himene e te àpa !
parfaite
V
V
V
_
Rururaa a te mau Enua Enata i Atuona
mâama nei ». Te tiàtohu no râtou, e parau
mau.
E au ra râ ia hiôhia, hoê taô e piti
auraa to na. Te âmuiraa tei hiô i te uiraa
; e
1
aha te parau tià, te faaîte ra te tià o te
pupu e vai iho ihoâ te tiàtohu no te parau
mau. E hiô râ i te tahi taô ènâta no te
parau tià. Teie ta na i horoà mai no te
parau tià te teào tü.
Te ao no te Ènâta, te vai ra ihoâ terâ auraa
te vâhi e orahia ra e te taata. E terâ auraa
e
aho, te aho tâ te Atua i horoà i roto i te
taata. No te ao tâ te taata e ora ra, e tâpiri
atoà mai te Ènâta te taô mâama. la parau
râ râtou teie nei ao, e nâ ô râtou : te ao
mâama nei. Mâama, te vai ra te parau no
te ïte, te mâramarama.
No te parau o te èà, te vai ra te parauraa a
Kaôha nui i te Ètârëtia
haamaitaîhia te Atua no te mahanahana o
Te faatae atu nei te hui faaroo porotetani
te
fârereiraa, te
navenave
o
te mau
0 te mau
Ènua Ènâta (Hiva Ôa, Tahuata,
Hiva) i to râtou tâpaô aroha i te
himene. I mûri aè i te pureraa, ua tïtauhia
Fatu
te tâatoà no te fârii i te tahi hapaina pape
Ètârëtia èvaneria no teie 5 no mâti ta
tâporo e tiaî noa atu ai te hora tâmâaraa.
râtou i ora i te ôire no Atuona no te motu
no
Hiva Oa. Mai tâ râtou
e
parau ra :
Kaôha nui tatou pautu.
faanaho
mai
te
pipi ôrometua
Tehuiarii e te mau tiàtono no nâ motu e
Ua tae to Tâhuata e to Fatu Hiva i Atuona
toru e piti taime haapiiraa.
i te montre 4 no mâti. I te reira mahana e
I te ahiahi montre 4 no mâti, ua faaterehia
haamata ai te mau fâriiraa. I te pae o te
te tuhaa matamua o te
Èpene Ètera no Taaoa, o Târema
haapiiraa ia au te
tumu parau o teie matahiti : « Te èà o te
parau tià o teie nei ao ». Tâ te Ènâta e
parau ra : « Te amui tiàtobu te ao mâama
e o Tarirea no Atuona. Ua tae atoà mai to
nei ». E 4 uiraa tei hiôhia i te reira ahiahi.
te âfaa no Hanaîapa e vai ra i nià atu i te
Nâ nâ âmuiraa no Àtuona e no Taaoa i
tauraa manureva. To Puamaù râ, aita i tae
feruri mai i terâ nâ uiraa. I roto i te
mai. Ua âfaî mai
ôpereraa i te mau uiraa, ua horoàhia e 2
kaikai, nâ te mau âmuiraa no Atuona e
Taaoa e rave i te reira, oia hoî nâ âmuiraa
e toru O
râ râtou i te
pïfa
(puaatoro) no te mau fâriiraa. Te vâhi
I te taharaa mahana no te 5 no mâti, i reira
âmuiraa no Hiva Oa e tae noa atu nâ motu
te faahoperaahia te hiô i te mau uiraa e toe
Tahuata e o Fatu Hiva, ua haere anaè
ra. E 6 uiraa no te reira taharaa mahana tei
râtou i tâ râtou mau rururaa mea rave atoà
ferurihia mai e te mau âmuiraa Târema no
te mâa mai te kiki (puaaniho), te pïfa, te
Atuona, Orive no Tahuata e Tiona no
paru, te toetoe, te mau hotu o te fenua
Fatu Hiva. Aita tâ Pëniera no Hanaîapa
(meià, fëî, mâniota.
uiraa i faataahia no teie matahiti. Ta na
.
.).
tuhaa o te rautïraa ia i te rururaa nâ roto i
Te haamoriraa
te
I te poîpoî mahana piti 5 no mâti, nâ te
haamâramaramaraa i nià i te mau parau i
Mave e te pahu i pii i te hui faaroo e tomo
ferurihia mâi e te tahi mau âmuiraa.
himene
e
te
aniraa
i
te
i roto i te « Fâè o te Ètua » ia Pëtera. Ua
âmui atoà mai te tahi mau ràtere papaâ no
Te mau ôhipa i ïtehia i roto i te mau taime
pata e no te tâviri i te hohoà. Ua tae
atoà mai te mau tahuà o te mau reo Ènâna
haapiiraa
te
e
Ènâta e tae noa atu i te taeaè tâtorita
«
Labro
Ua faaineine mai te
No te îmi i te auraa o te taô, te hiô atoà ra
to te Ènua Ènâta i roto i te faaôhiparaa o
mau
to râtou reo. No râtou, ia hiô-anaè-hia te
âmuiraa i te himene. E te mau tuhaa atoà
taô parau tià, te parau nei râtou tiàtohu.
pureraa, ua ôperehia nâ nià i te mau
No reira râtou i parau ai te tumu parau o
o te
».
tiàtono, te pipi ôrometua e te rautî. la
34 Veà porotetani N°22
te nâ reira ra te mau taeaè i Atuona.
Te tahi atu
mau parau, ua tâuà parau
maitaî atoà te mau taeaè e te mau tuahine
Ènua Ènâta. la huru pau te manaô o
reira
te taata i nià i te parau e hiôhia ra, i
noa
te rautî
horoà ai te
e
mau
manaô
faaravaî aore ra faatïtîàifaro. Te ôhipa i
ïtehia, ua mauruuru te taata i te tereraa o
te haapiiraa e te mau ôhipa atoà i ravehia
e
to Hiva Oa
no
te
fârii-maitaî-raa i tei
haere mai.
la haamaitaîhia te Atua. la haamauruuru-
maitaî-hia to Hiva Oa mai te ùtuafare o te
pipi ôrometua Tehuiarii, te mau tiàtono,
te mau
âmuiraa e te mau taata atoà tei
taîruru mai
no
te
tupu-maitaî-raa o te
rururaa.
uiraa nâ nià i te mau âmuiraa atoà.
faahiahia i roto i te faanahoraa a teie mau
no
aanui. Te vai atoà ra tâ te Ènâna (Ua Pou,
Nuku Hiva, Ua Huka) parauraa te vaanui,
no te
Te haapiiraa
Ua
te Ènâta (Hiva Oa, Tahuata, Fatu Hiva) te
teie matahiti
:
«
Te aanui tiàtohu te ao
Kotou nui.
Jean a Teururaî Ôr.
(Tebaapapa)
I Création
Eê^^ersonnalisée
I
polir
^^roisses,
Kssqc^tions;
lÉnfréRrises,,.
BP. 70 UTUROA • RAIATEA • TAHITI
TÉL. (689) 66.33.53 • FAX. (689) 66.24.77
BOUTIQUE PAPEETE - MAMAO
TÉL. (689) 45.59.00
GENERATION 2002
LES NOUVELLES SOLUTIONS NUMERIQUES
Spécialités cantonaises
Plats à emporter
Mettez
vos
idées
en
lumière
TEC
!
TOSHIBA
BUREAUTIQUE DE TAHITI
■
«te (iei
dejiaü-
■
34, rue Paul Gauguin - Papeete Tahiti
Restaurant Dahlia
Tél 42.59.87 8i 43.71.48 • Fax 43.29.51 i
jlL^
Arue P.K 4,2. Tahiti
^
-l
Téi 43.00.14 - Fax 43.17.08 - E-maii : bureaut.tahiti@maii.pf
Veà porotetani N°22
35
-A '
îWl'tîr *■' ti
■'l'twS'-'-'ür’kî'
rm
1 J■
.•'.Æ
-.vf» •
8' ’im.
.
.
jB • .vif-.
•
^
W
La Peugeot 206 1.4 HDI. Irrésistiblement économique
L'incroyable sobriété de la Peugeot 206 1.4 HDl fait que vous aurez très peu de chance de la surprendre en train de faire
le plein. Mais cette efficacité exceptionnelle des motorisations HDl ne saurait faire oublier tous les avantages de celle-ci :
les
performances, le silence de son moteur et les toutes dernières technologies embarquées qui la rendent aussi
agréable à conduire qu’à regarder.
ON PEUT ENCORE ETRE EMU A NOTRE EPOQUE
Fait partie de Vea Porotetani 2002