EPM_Vea Porotetani_20020304.pdf
- Texte
-
1^.
BANQUE DE
PQ^ili^ÉSIE
EN VENTE A LA LIBRAIRIE
TE TIARAMA
Par internet
UN SERUICE AUX ENTREPRISES
POLYWEB
;
•
PAOFAI
:
:
www.sg-bdp.pf
TEL. 46 66 11- FAX. 46 66 05
Opérations étranger : 46 66 49 > Trésoreries/Devises : 46 66 42
UN
RÉSEAU UE 19 AGENCES
V.O.C.A.L1A36 65 40
:
Par
VOCALiA
Siège social POMARE - Tél. 46 66 66
Siège social CATHÉDRALE - Tél. 46 79 79
Télex
:
téléphone
:
:
36 65 40
230FP - SWIFT : BPOLPFTP
Un espace Patrimonial, 2 rue Gauguin
E-mail : premier.web@sg-bdp.pf
E mau puta aôraa teie tei pâpaihia e
Joël TEHEIURA àrometua.
POLYVe’a)
Sur la
Renseignez-vous auprès de notre siège pour connaître
l’agence Banque de Polynésie la plus proche de chez vous
Change ouvert : du lundi au vendredi dans toutes nos agences.
1000 Ers nâ puta e piti.
messagerie
de votre vini
:
Les informations
concernant votre
compte bancaire.
I teie rururaa tuahine âmui e tupu 1
Papenoo 1 te 5 e te 6 no tiurai 2002, e
matara mai te mau puta aôraa a Mareto,
loane
e
Ruta èv.
IA BANQUE DES FONCTIONNAIRES
Agence CASDEN, rue J. d'Arc (face au musée de la perle)
- Fax. 5413 34 - E-mail : casden.tahiti@sg-bdp.pf
TéL 5413 30
www.sg-bdp.pf
BANQUE DE POLYNESIE
1^1g»ir|y| 1 ■
Il 1
Sa vie est
Partout, pour tous, TNS,
le prcmiEr bouquet de chaînes
de Polyn^ie Française.
Un
bouquet de cluiMS (le qualité numétlque et des piogrammes pour toute
la ^rnitlle
Ou
•
•
•
numâ-iques
sur
tes ch>q anrhi^s
tport.dudivettitiement.dn grands docuinentairK.
TCscrvés aux enfants, de la musique, et bien évidemment du cinéma
zqK la fraîcheur de% infbi avec toutes les chaînes en direct.
Des piogiaiTimes looX
TNS c'est zq heuret sur
DV^ 50u qvAiiTt CD.
quMiit uuMCiiqus ruut roui.
laïukcr ^uAiiTt
k*
RENSEIGNEMOnS ET ASONNEMOTTS DANS VOÛTE AGENCE CNÛ LA PLUS PITOCHE
2 Veà
porotetani N°22
KM
1 13 |¥|
en vous
Te here, te
te
aroha, te tauturu, te ôpere,
horoà, te faaàmu etv...
O te
hinaaro ia
o
te Atua i to
na
Sommaire
109
■
nünaa,
>
9 Àpo mai, àpo atu
9 Edito
Ar»tnQlît4c
9 Rururaa tuahine (Moorea)
8 ® 5 mâti i Huahine
9 • “Titara” (Tupuai)
6
E
tâpaô te ôrometua no te here e te aroha. E
tâvini te ôrometua mâîtihia e te Atua no te
aratai
e no
te
haapii i te nünaa i te Parau tià.
Faaineineraa tâmau (Heremona)
12 9 Amui-tahi-raa Ui Âpï
13/23
% Langue pol5mésienne
:
entre Oui et Non.
Reo mâôhi
E, e aore ra Aita.
(Vahi a Tuheiava-Richaud, Jacques
Ihoraî, Vai-te-hau, Richard Tuheiava,
Gaston Tauira)
Te tautoohia nei te
i te feiâ
te
mau
âpî no te heeuri
Èvaneria.
:
pororaa i ma
o te parau o
Parau
no
Pâôfai
Heremona
Enseignement protestant
Je suis concerné...
Message du COE
Mots croisés
Te riroraa te fenua
o
te
“Mâôhi”
Rima, âfaïhia i nià no te haapâpü
i to
na
mâ ta
tiàraa i nià i to
na
faufaa
e
na
34
Tômite rautï
fenua,
to na reo
Photos
:
Veà
porotetani, Hetetia Tiàtono
(Tupuai)
Veà
porotetani N°22 [3)
Courrier
Àpo mai, àpo atu
Haamanaôraa i te feia
i roohia i te àti
TAÙ ÈTÀRÉTIA,
TAÙ METUA VAHINE
Iroto i to tatou oraraa, ei àhu te tahi
maitaî roa ai. Ei àhu no te tino,
ei àhu atoà no te faaàhu i te fare,
mai te tâpoi roî, te vehï türuà, te àhu
e
Ua
Ua
ôpua râtou i te îno no ôe
ôhipa râtou i roto i te vâhi
taôto, ei àhu atoà
rumarama
I fârii
na
hoi ôe ia râtou
E, inaha, hoo atu
ia ôe.
ra
Ua faahaamâ râtou ia ôe,
Ua faanînâ
roa
i te haamâ rahi
Ua faaôre i to ôe hanahana
ïte
ùraùraraa.
atu ra vau ia ôe i te
Ua faatae
roa
to râtou
rima
i nià ia ôe
No te hinaaro
e
ôfati
Ua tono mai râtou i te
roa
ia ôe
mau
mùtoî
Ua puta roa to ôe ôpü ia râtou
Ua faaroo vau ia ôe i te ôtoraa
Eiaha ôe
ùraùra
e
e
Ètârëtia,
taù
taù Metua vahiné,
e
Ua faaôrehia ta ôe hara
Eiaha ôe
e
rürü
e
taù Etârëtia,
taù Metua vahiné,
e
E faariro
o
Na i te hae i haehia ôe
taù Metua vahiné,
“A haamanaô i te Atua i to
O
na
âpïraa ra
to tiai-turu-raa.
E Atua marü
o
ia
TE HERE NEI O NA IA
Veà porotetani
Tiurai 1989
àiù
no
Pâpâ, no Mâmâ,
ma etv...
I roto i te faanahoraa
te
Tômite Rahi
tâpura ôhipa a
a te mau
vahiné
o te
Ètârëtia èvaneria,
te vai ra i te pü no
Pàôfaî te hoê vâhi vairaa àhu, tei
reira atoà te pü ôhiparaa a te Tômite
vahiné. Teie mau àhu, nâ te mau taata
atoà i âfai mai ia nehenehe hoi ia
tatou ia tauturu te tahi i te tahi, te feià
ihoà râ i roto i te ravaî ère e aore ra,
te tahi mau ùtuafare, ua paapaa to
râtou fare etv...
Mâmâ mâ i to ôutou
àhu,
e
haapaehia
vairaa
aita hoi ôutou i ite
e
hea râ, âfai noa mai i Pâôfai i te
e
ôhiparaa a te
mau
tei
nâ
pü
tuahine.
Te haamauruuru nei te Tômite i te
ùtuafare atoà i âfai mai na i te
àhu e tae noa atu i te mau tauihaa
tâmâaraa mai te merëti, âuà etv...
Mauruuru atoà i te mau tuahine o nâ
Tuhaa e toru o tei ôhipa mai e tae roa
mai i teie mahana.
mau
la itoito à
tâviniraa.
e
ia maitai à tâtou i roto i te
Jeannie Httman
No reira, i roto i te hepetoma, e toru
ia mahana e ôhipahia nei e te mau
tuahine no nâ Tuhaa e toru (1,2,7).
Ua rave-noa-hia mai teie nâ tuhaa no
te fenua Tahiti no te faaôhieraa ihoâ i
te
mau
te vai ra te mau àhu
(Te peretiteni)
ôhipa.
Ua haamata mai ia teie tâpura ôhipa
mai te âvaè novema mai no te
matahiti i mairi aè nei. No te Tuhaa
tâpaô râtou i te mahana piti, e
ôhipa,
ômuahia mai e te pâroita no Piraè.
1,
ua
nâ râtou hoi i haamata mai i te
ei parau tià
Eiaha e ôto e taù Ètârëtia,
e
no
e
ÔE”
No te Tuhaa 2, te mahana maha ia tâ
râtou i tâpaô, âreà te Tuhaa 7 ra, te
mahana mâa ia. Teie te auraa : i te
mau mahana piti, mahana maha,
mahana mâa atoà, te ôhipahia nei i te
pü ôhiparaa a te Tômite vahiné.
Tereraa dbipa : faataa i te àhu,
puàraa, tâmarôraa i roto i te mâtini,
tââuriraa e âpaparaa.
mai i teie nei, ua nehenehe ia
tauturuhia e rave rahi mau ùtuafare.
No reira, ia faaâteatea noa atu ôutou
Tae
L’ÉGLISE ÉVANGÉLIQUE
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
MENSUEL DE
EN
roa
Boîte
postale 113 - 98713 Papeete, Tahiti. PF.
(689) 46.06.23 - Fax. (689) 41.93.57
E-maii : eepf@maii.pf
Téi.
Directeur de Publication
Jacque's Ihorai
Rédacteur
en
Chef
Abinera Tematahotoa
Secrétariat et Maquette
Ben Pohue
Comité de Rédaction
Céline Hoiore, Taarii Maraea,
Jeffry Tamati, Turo a Raapoto,
Thierry Tapu, Sylvia Richaud,
Gaston Tauira, Daniel Margueron,
Valérie Gobrait, Robert Koenig.
et la collaboration de
Emile Malé
Prix de l’abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200 F (cfp)
Métropole: 22,87 Euro / Suisse; 40 FS
Impression
4 Veà
porotetani N°22
;
STP/Tirage : 5000
ex.
-
ISSN
:
1278-2599
Dieu est
“toujours”
amour
Ma première pensée à chaque I
.
célébration de l’arrivée de
l’Evangile ici en
en Polvnésie
Polynésie
française,
toujours été exprimée par
dans la joie de dire que
Dieu est toujours là, présent et qu’il
nous accompagne dans notre vie de
tous les jours. 5 mars est une date
commémorative et historique pour
certains. Pour d’autres, c’est plus
qu’un anniversaire : c’est pratiquer et
vivre à chaque instant de notre vie
actuelle cet « Evangile » prôné par les
missionnaires partout dans le monde.
a
une assurance
Vivre cet événement
c’est
2002,
mars
toujours affirmer
Créateur est
d’«
en
un
que le Dieu
Dieu de “bonté” et
amour ».
Cette année,
l’Eglise évangélique en
Polynésie française a préféré laisser
libre-choix à ses fidèles d’organiser et
de vivre cet événement
comme
ils le
perçoivent. Les 13 paroisses du 1er
Arrondissement, présidées par le
Pasteur François Pihaatae, s’étaient
rassemblées dans la paroisse de
Mahaèna pour célébrer cet événement
dans la joie. Moments de partage et
d’amitié et aussi
moments
de
se
retrouver les uns les autres.
5
Terô, « il » arrive ! (Veà
porotetani n°2, mars 1996) Autrement
dit « l’Evangile » arrive. C’est bien
sûr de cet « Evangile » que Jésus
annonçait à ses disciples dont on
parle. Depuis cette date qui nous tient
à cœur que le monde « mâôhi »
mars
:
E aroha
Te manaô matamua e ô noa
mai
na
i roto ia ù i te
faahanahanaraa atoà
taeraa mai
o
te
te Atua
« noa »
Èvaneria
mau
no
te
roto i ta
na
mau
himene i ta râtou huru
Èvaneria
ra
le Dieu Sauveur que son Fils nous
montrait par
sa
Mort et sa
Résurrection.
i roto i to tatou
I teie
comment
confiance
cette
Mais,
vivons
A chacun de
question.
en un
nous
nous
seul Dieu,
aujourd’hui,
cet Evangile ?
de
répondre à
Nui nei, o te parau
oraraa.
No te tahi pae, te 5 no mâti, e
mahana noa te reira no
taiô
haamanaôraa i te taeraa mai
o
Èvaneria, âreà
te mau
oraraa
i taua
i Mâôhi
E hürô râ tâtou
sa
e
i roto i Mahaèna.
ia no to ù
tiàturi-pâpü-raa ma te ôaôa e no te
haapàpü atoà hoî e, tei pïhai iho
noa o ia ia tatou no te âpee ia tatou
mettait
haùti
mai
na
nei.
O
haamori
te
no
ta
te
mau
noa na
mahana,
i Mâôhi Nui
tupuna ia i
i nià i te
o te
ê
te mea ua tae
Èvaneria
marae.
Èvaneria ia o
ta
letu i
te
i to
te
no
haapâpü mai ia tâtou nâ roto
na pohe e to na tià-faahou-raa
te
faaite i te Here
e
te
Aroha
o
ra, o te
to na Metua i ta na mau tamarii.
ia no te ora-noa-raa i taua
Èvaneria ra o ta te mau mitionare i
Mai te reira mai matahiti to te
no te
tahi
parau
poro haere nâ roto
matahiti 2002, te
nünaa mâôhi
ao.
I teie
haapàpüraa i ta na
tiàturiraa i nià i teie Atua Faaora.
Èvaneria,
o te
I teie râ mahana, mea nâ hea ta
i teie
haapàpüraa ia
tâtou tâtai tahi hiôraa i te
o
taua
te
e, e Atua aroha noa
ia. O te hinaaro ia o te Ètàrëtia i
mau
tuhaa atoà ia
Èvaneria
ra ma
tei
au
ora
i taua
ia ràtou.
oraraa
i
Èvaneria ra.
Terâ mai te
uiraa,
e te
pâhonoraa,
tei roto ia ia tâtou.
Poetini
Ua faaîte mai te tuhaa 1 i te reira nâ
Veà
porotetani N°22 5
TUAHINE
RURURAA
O
èà, te
parau mau e te ora.»
(loane 14/6)
«
te
vau
Ite 23 no mâti 2002, ua tupu te
Rururaa Tuahine
te Tuhaa
a
3 i
Papetoài. E te reira
faaineine ia ia râtou
Tuahine rahi
5
6
te
e
te
te
vau
ra, no te
teie Rururaa
Ètârêtia
tiurai
no
matahiti. “O
e
a
no
e
tupu i te
teie ihoâ
no
èà, te parau mau
ora”, te tumu parau ia i tàtarahia
te
i taua mahana
himene, te
ra
nà roto i te
haùti
mau
mau
vai atu
e te
ra...
Teie ia te tahi tâtararaa i
roto mai ia i te
pâroita
raro
nei,
no
Papetoài:
no
faaàmu etv... E
Aita râ
roa.
râveà tâtou
e
ai. Aore ia, e rave
“E aha te
letu
E
e :
O VAU, e aha te tïtauraa.”
maitai tatou ia
mea
mau
tatou ia parau
auraa no
no
pâpû i te auraa
«VAU». Te
teie parau e
manaô matamua
faaite mai
roa
ta teie taô e
ia tatou, o teie ia
ra
ôhipa rii haihaî
mau
ihoâ,
hinaarohia. la horoà anaè, e horoà ia
mâ te àau tae. Aita
e paraparauraa to
mûri. la ite tâtou e, ia horoà tâtou i
tahi mâa nâ tei ère, o te
mai
nei, o letu ia. Te
parau ra o ia no na iho. O ia anaè tei
îte i te ôpuaraa a te Metua. Aita o
pârahi ia i roto i te tiai
ta tatou e
letu
parau
faatoro mai
e
ra
i nià i te taata.
iho teie parau. Te auraa, aita
mai ia na e aita atoà e taata e tano e
No
na
ia na, oia hoi e nâ ô ihoâ i te
mono
haere. O
na
anaè te râveà
tatou i te Atua
èà, te parau e
taata
na
e
te
e onoono
ai
Ua
i te haere nâ nià i to
àti ia to mûri,
mauiui. Te faaitoito mai
ia pee
ia
Faarooraa,
e
e
tae
püôhuhia te
te ora i roto ia letu. Te
ra.
iho manaô taata, e
tatou
e
na.
Hoê
ra
letu ia
noa
râveà,
te fâriiraa i ta na
A mau i te parau no te here e
aroha, tirâ râ atu ai. Eere te tahi
parau.
te
ôhipa rahi
roa terâ e anihia mai ra.
Eita atoà ihoâ râ e maraa ia tâtou i te
faatupu. E hiô i te
mau
ravehia mai
here, te aroha,
te
e
letu. Te
tauturu, te
ôhipa i
ôpere, te horoà, te
?®Veà porotetani N°22
taahïraa
âvae matamua te reira tâ letu
manaô, hoê. la parau anaè tatou e
hoê, ua pâpü atoà ia ia tatou e, eere
e piti. Hoê noa e aita atu. Teie VAU
ra.
E
ara
e
tïtau
atoà râ ia tâtou, a
hape
Eiaha
i roto i teie huru parauraa.
atoà no te mea ua horoàhia atu
faahouhia mai. Eita letu
e
e
e ia horoà
hinaaro e,
e
tüàti i te feiâ
tià,
e, e rave
ai. Eiaha
e
hupehupe e tâparu. E
i te ôhipa, i reira e ora
taôto
e
tuhaa atoà râ tâ tâtou. I teie
mahana, ia fifi tâtou
te
E tuhaa tâ letu,
noa.
vai
ra
e
ite
e ora nei.
e raveraa
e amuamu
râ to mûri. Eere te reira huru te
te
tatou
roa
tâtou
te Atua. Eere râ te Atua
e
no
aha te auraa e te riro nei ei aha
Ua ite tâtou e, te auraa tâ teie taô e
faaite ra, oia hoi e vàhi haereraa. la
parau hoi tâtou e haere, e mea tià
ihoâ ia, eere râ i te mea tïpapa. Te
mea e faufaahia ai te èà maoti râ, ia
Te èà, e
haerehia ia nâ nià iho. Eita râ
te parau no
e
tupu
te haere, mai te peu eita
tupu i roto i te àau te parau no te
hinaaro. Mai te peu hoi e, e haere ra,
e faaruè ia i te tahi vàhi no te haere
e
atu i te tahi vàhi ê
faaruè i te vàhi
e
atu, aore ia, e
tiàhia
haere i te vàhi tâ te manaô
ia
ra
e
no
tïtau
te
ra
mea pâpü, e ôhipa to
hinaarohia ra ia roaa, oia
tàpae. Te
te
mua o
hoi te
ora.
Hoê
noa
hoi râveà
ai maoti râ, o te haereraa
e roaa
ia nà nià i
te taime fifi noa, no
te taime ôaôa
teie èà. la haerehia nà nià, i reira
atoà râ. Te hinaaro
te Atua
to te
noa e
ia o te taata. E tüàtiraa to
te èà
Fatu, te
ora
o
râua. Te horoàraa i te
nà te
no
tahi,
o te
te here
tïtau mai
e
e
hapaina
pape
haamataraa te reira
faufaa ai teie èà, ia ôre e moè
eita e ite-faahou-hia atu. la
e
moè hoi
auraa
o
letu ia
Atua. Te èà, e aratai ia i te taata i te
ra.
Te tïtauraa
a
la ite tâtou e, e rave
ra.
eere
hoê
tâtou i teie mahana, te ora o te taata,
faaapiapi
tei ia
èà
anaè
ra e
aita atu. la riro
tâ tatou fâiraa i to tâtou Fatu ei
ôhipa tumu nà tâtou i roto i to tâtou
oraraa
no
e
tauturu ia i te taata i te iteraa i te
Atua
mau
oia hoi te èà. Te èà,
mau,
te aroha tâ te Atua e
tâtou, aita ia i taa ê e tâ te Metua. No
reira, te haapii noa mai ra te reira ia
na
ia ra, ua moè atoà ia to na
te mau
mahana atoà tâ
mau
noa.
o
ra
Te vai
ra
rahi èà,
te èà
e
ia tâtou i te iteraa i te
te ora, o
tâ tâtou ia
e
parau nei e, e èà haavare e te ino. I
ô nei, o letu teie èà e parauhia nei.
la màramarama atoà râ tâtou e, aita
I
tatou
i te
parauhia
ora.
mai
e
ra e, e
tâpae atu ai i roto i
E hohoà râ terâ
ra.
Te èà
te
a
taraihia ia. Areà te èà
roa
E A
nâ nia ia na
haere, oia hoî eere i te mea
e
taataahï ia letu
te
O O R
M
faaitehia
e
taata
a
te
e
mea
Atua, eere
atu ia mai te reira te huru. Aita i
taraihia. Nâ te taata
e
îmi i te èà. Nâ
te mâramarama
e
o te parau a te Atua
aratai ia tâtou i te îteraa i te èà
mau.
Te
na, e, e
aita to
èà,
e
haamataraa ihoâ to
hopeàraa to na. Mai te peu
hopeàraa, i reira tâtou
na e
e
e
fifi ai. E hahi ia te vâhi haereraa. Nâ
te
faaîte mai
parau e
tano ia
rave.
e, terâ te èà e
Nâ te parau atoà hoi e
faaîte mai e, e
auraa,
hoê
noa
ôhipa to
râveà
e
mua.
Te
îte-faahou-
Aita atoà rà nâ te tuu. Eiaha atoa rà
rà, ia hoî ia i
te parau a te Atua, oia to tâtou ora.
Te riro nei ia te èà, oia hoî, te riro
tâtou ia
te Atua. E hoî i roto
fenua, te vâhi
nei te parau a te Atua, ei àveià e
arataî i te taata i roto i te ora mure
te
matamua roa ia tâ te Atua i faaîte i
ôre. To
eere
to na here. Ua î te fenua i te
i te vairaa. Te èà, teie ia tâ tâtou e
hia ai te èà mau, maoti
roto i te parau a
i
te
fenua.
Te
tâpaô
no
te here
no
te taata. Te hinaaro noa mai
te aroha o te Atua ei ora
e
ra
te
Atua ia tâtou, tâtou noa terâ e taere
ra
i te fârii
ora
te faatüàti i te
tâ te Metua i
haere mai
na
e
e
rahu. Nâ râtou
haere
ôpuaraa
tâ letu i
faatià. E hoî i roto i ta
mai ia tâtou e, e nâ
e
rave e
nâ
e
haapii faahou
ô ia haere. Eiaha
nià
i
mâramarama taata, e mea
mua noa
taataahï
noa
ra,
Atua. Eiaha
e
te èà i to tâtou mata
oia hoî te parau a te
moemoeâ. Eiaha
e
manaô e, te èà e mea oti noa ia i te
taraihia,
hia
e
tarai-âfaro-noa-
tâpae atu ai i te
atu. Ua
rau
e, e mea
te
rau
te mau
mau
ora. Aita roa
haafifiraa. Ua
faahemaraa. la îte râ
mea
fifi
e rave
rahi.
i te mata,
ra
i
îte,
e
i te mata,
mua
no te mea, ua
apiapi to na àau i te ùnaùna o teie
Hoê â mai ia letu. Ua fârerei atoà
mau
mea e
Noa atu to
eita atoà ihoâ
faufaa ôre
ia i te
hinaarohia
te ora ra.
vai
o
mua
reira te
no
parau, maoti râ, no te taata ia te ôre
e fârii i te parau a te Atua, eita atoà
ia e ôhie ia na i te îteraa i taua èà no
haafifiraa ra, e ora mau ia te roaa.
mai
te
Eiaha
na.
aita faahou to
Te mea e hinaarohia ra, ia
mâramarama tâtou nâ roto i teie
tâtou
e
hoî e, e tano
mea
te parau.
e
ia. E vai iho râ ia tâtou ia arataîhia
i te
atoà te èà ia haamoè ia
tâtou e, i mûri mai i taua mau
to
maere
te mau
noa ra
eita rà
te faufaa
e
vai
ra.
ao
Te
vairaa,
faahou ia hiô, e, e
taa
e
e
ihoâ te èà i to
haamoèhia ia
e
îino atoà
mea
na
vai
te taata i to na
na
te nehenehe
ra
i
mua.
Ua
o
te èà
apiapi
iho manaô taata,
aita
faahou rà terâ manaô e, e nâ te Atua
te ora ta na e
fànaô
taata i nià i terâ
teie. Auaè
ora e
noa ra.
Ua vai te
manaô e, o vau rahi
vau e na
ù
noa
iho to ù
faaitoito ra, e nâ te reira mau
na feruriraa
manaô i tümà i roto i to
i te parau o te Atua. No reira, tâtou
tei âmui mai i teie mahana, ua haere
mai letu
àveià
e
e
faaîte ia tâtou i te
tae atu ai
tei riro hoî ei
ia
na e
ora no
tei faaroo i ta
Rumraa
ora e
te
tâtou i te Atua ra,
te feià tei fârii
na
parau.
Tuahine/Papetoài/Moorea
Veà
porotetani N°22 7
Te Oroà 5 no mâti i Huahine
m
la
(Tuhaa IV)
Ia haamaitaîhia te Tumu Nui,
te faaiteraa a te nünaa no
no
MATAÏREA i faatupu i roto i
ôroà 5
te
Inaha,
no
mâti 2002.
no te
taime matamua
âmui mai nà pàroita
ua
mai
atoà e hitu,
Haapü, Maroè, Parea,
ia
Tefarerii, Fitii, Pare
e o
nià i te tahua heivaraa
vai
Ua
Maeva i
Vaiaro
e
pü no Fare.
tâpapa mai te nünaa i roto i to
ièiè, i te vahi hoê,
himene i te Atua, âpeehia e
te
no
no
i roto i te ôire
ra
ùnaùna, to
na
te
roa,
na
pahu, te tôère, no te haamori i te
Atua, te
«
Puna
o te
Ora
nünaa mâôhi. Ua tàhiri te
» o
te
hui faaroo, no te faaite e, no te
Atua te nünaa i âmui mai ai, no te
tütonu faahou te tiàturiraa i nià i te
ATUA, te Puna
o te
Ora, tei riro
hoi te fenua ei hiôraa fâtata
ôe
e
roa no
Ua faaineine mai te
no
tahi hohoà
no
mau
taeaè
MATAÏREA i
te papa
te
haamori, tei
riro atoà ei tïtauraa i te nünaa, ia
haafatata faahou i te
taô
«
i te
haamoriraa
» e
auraa
faaite
ta te
noa
nei
e rave i teie nei, e
hanahana ai te Atua Metua, te
ôhipa
Puna
o te
haapü
i haere
haamaitaihia te Atua nà
roto i te ôri, te pehepehe, te àpa, te
hiroà faaroo tei fài e, i ràpae aè i te
Atua, ai ta to ôe e te Màôhi e ora.
Atua,
Ora, ta te fenua hoi
noa
nei,
e ta te
roa
mai
e
e
Tamaiti iho
faaite i te èà.
ua
Tei te Atua
mau
te Mâôhi.
Ôrometua
Faahohoàraa
mai te
no te taeraa
Èvaneria
reva o te
ra
te Tumu
Nui
no te
maitai atoà, e te mau î atoà,
ta te reva ta te
tai,
e ta te
fenua
e
ia tàtou; ei puta
matamua tei reira te irava no te
heheu
noa
ra
pàpairaahia te heeuri
o
te Atua i te taata
Aroha
no te
nei.
e
na
AROHA i te taata. Aita
nünaa i ère i te reira hohoà to te
ATUA,
no te
ATUA hoi te
nünaa atoà. Te
pàpü atoà
mau
ra
ia
Ua
tàtou e,
te
tàôtiàhia i nià i te taiô mahana 5
haapaehia te taiô, ua faaitehia
parau no te Here e te Aroha o te
aita te Aroha
o te
mâti. Tei roto te nünaa i te nati-
faahou-raa ia
Atua i
faaîteraa,
na e ta na
i te Aroha horoà
noa o
te
Atua, i
riro ai te tàrava, te rüàu, te mau
pehepehe, te ôri, te mau haùti, te
« umu tï » ei
tâpaô faaite e, ua
horoà ê mai
Màôhi. Te
na
te Atua i ta ôe e te
mea noa e
toe ra, te
fàriiraa ia ôe i te reira ei tupuraa
no te hinaaro o te Atua, mai te
mau
Inaha, mai te matahurahura mai o
teie nei ao, to te ATUA heheuraa
mai i to
no
nünaa atoà
o
la ôaôa hoi te
faaite
noa ra
teie nei
mau
ao.
tamarii, te
ia i te fânaô, e te
Here Metua.
Eiaha
e
haamà i te faaiteraa i te
ôaôa, eiaha hoi
taià i te àmu, e te
o te Atua, no te
te Puna te reira o to tàtou
e
àhu i te Aroha
mea,
ora.
Ua faanahohia te tereraa
te
tômite
5
MATAÏREA, tei ôre i
taime
mau
ôhipa
mâti
no
e
no
taiô i te
te mau
putuputuraa, no te
faaineineraa, e tae noa atu i te
o
tupuraa o te ôhipa.
Te
mau
taeaè
Ôrometua
no
Matakea
Taîtapu, Manuwa,
Tepito e o Temeebu
8 Veà
porotetani N°22
Tomoraa Fare âmuiraa “Titara” i
O
Tîtara
«
eiaha râ
»,
o «
Tupua'i
Sikara
E âmuiraa
»
“Tîtara”, eî haapotoraa, no te
o
hoê pupu taata, o terâ ta na ôhîpa oîa
hîôraa e te fâriiraa i te àti o te taata.
E aha râ te faufaa
aore
ia fare
no
te hoê fare âmuiraa
(e
pure) i patuhia ia ôre ia fârii i
roto i te fare âmuiraa i te àti
aore e
hoî, te
o
te hoê ùtuafare
fare nohoraa faahou i mûri aè i te
tupuraa no te hoê vai puè, no te hoê mataî
ûàna
ia
e aore
no
anaè i te ôrometua
i ta
ia
na
te hoê
fare i te taata
àti auahi... la tià
i te tiàtono ia fârii i roto
e
i roohia i te
aore
àti, eita
tià ia râua ia hiô atoà atu i te parau no te
taata i roohia i te àti.
e
Ua îte râ
vau
e,
aita
âmuiraa i
rave noa
nehenehe
noa o
o
tâ taua iôa
0“’rîtara” te iôa o te fare âmuiraa i
tomohia
Tuhaa
e
matou o te
5,
o
peretiteni
Ronouri
a
o te
Tumarae
Orometua, e te mono-peretiteni o te Tuhaa
5, o Bruno a lotua Orometua, i roto i te
pâroita porotetani i Mataùra, i Tupuaî, i te
mahana mâa 16
mâti 2002, i te hora 10 i
no
o
ia i te mâa i
raro
i te abi mâa
te abi mâa ia mâî
roto i te
e
dre ai te mâa
e
o
te hiaî i
ahi mâa e àma maitaî. E e ravebia na
teie hum raveraa abi mâa, i roto i te mau
ôroà rarabi e, te reira, i raro aè i te mata
bidpoà o te arii. E te nâ ô ra o Hetetia tiàtono
Ua âmui atoà mai te tâvana ôire, mero
e,
Apooraa Rahi
taata rave ahi mâa të hurihia i roto i te
fenua, o Chantal Tahiata
Ètârëtia e vai ra i
no te
te mau tià o te mau
Tupuaî.
ia dre anaè te mâa
“Tîtara”,
eiaha
haamanaôraa
te
râ
“Sikara”,
o
ei
ei faaturaraa i te faaotiraa
e
faaroohia
tatou
ra e
“T” ia
ôre ai
e
mâôhi ia
au i te parau e
te tarià. Hoê noa ihoâ hoî a
reo
au
i ta tatou P.A.PA mâôhi, e
tià ia tâtou ia
pâpaî “Sikara”
no
“Tîtara”.
No reira, e
a
Hetetia
ôaôa iti rahi to te àau i te âmuiraa
Viriamu tiàtono, no te pâroita
a
Tupuaî, e rautihia ra e
Temarama a Arapari Orometua e ta na
Âpooraa Tiàtono, i te raveraa i te pâpaî no te
porotetani
iôa
o
i
“Tîtara”, ia au i ta te tarià faarooraa i te
parau e
parauhia
Ua tiàturi
roa
roto i ta tâtou
râ
vau
e, te
Ètârëtia, e
vai ra te mahana, i
fâriihia ai e te mau
fifi i mâtarohia i te
roa
aè i te pâpaî
ra e
Ua faatiàhia te fare âmuiraa “Tîtara”, o
teî
haamatahia i te patu î te 13 no tënuare 2001,
i nià î te tuhaa fenua ra o tei parauhia ia
tiàtono
0
au
i te tâtararaa
ta ù i uiui atu, o
ànotau hou te taeraa mai
peretâne,
o
o
a
Hetetia
“Tahatu”, i te
te mau
mitionare
te hoê ia dbipa o tei ravebia e te
i te taata ia tîpae atu no
te tii i te tauturu.
rave
fare
“Tahatu” ei iôa
ra o
ta na
no
Mâuruuru
atoà
e
aù
te
no
mau
fâriiraa
tuahine,
roto i te tâviniraa i
e
e, e
no
te mau mea
aù
mau
taeaè i
Tupuaî.
Te aroha ia rahi !
Teraî
te
mâa. O te tumu ânei te âmuiraa i ôre ai i
a
Iboraî
Ôr.
i te iôa pîpîria ra, o
“Tîtara”.
la
au
i te tâtararaa
matahiapo (te
a
ora noa
te
Orometua
mau
nei â te hoê pae i teie
i te iôa pîpîria no te
mahana), te raveraa
tahora, no te mouà, no te ôire, no te râau,
no
te
hoê fare i roto i te
e,
te feiâ na râtou te fare âmuiraa e tomohia
ra,
e
te
Èvaneria.
parau no te
e, e
Te
tâne tei
mau
ora ra
ânei râtou i
Èvaneria i faaîtehia ia râtou, e
parau ia te reira o ta te taata tàtaî tahi i roto i
te âmuiraa e pâhono no na, eiaha râ no te
tahi.
O “Tîtara” (loane 4,5), e iôa ia no te hoê ôire
i Tâmâria, tei reira te hoê âpoo pape i
tîpaehia atu e letu, no to na rohirohi e to na
poîhâ i te pape i to na tere i Tarirea mai lutea
e
vahiné
i reira hoî to
no
Sodexho
POLYNESIE
Restaurations et Services
pâroita, ei faaararaa ia
vahiné ia,
mau
faaîtehia i te
mai
rave.
te
iôa ra, no te poroîraa râ
tîtau mai ra ia râtou oia hoî,
ahi
ra.
pâroita atoà te pâpaî ôhie
“Tahatu”. la
o
a
Âpooraa Rahi Âmui o ta tatou Ètârëtia, ia
pâpaîhia te
înaî ia àma,
e te
i te iôa
âmuiraa maori râ,
O
ta na
no
oia hoî, e tau na te nûnaa i te mau râveà
pâruTU e àti noa aè te ahi mâa ia dre te ahu
te avatea.
e
e
taua
ia riro, ei vâhi e tià ai
nûnaa ia èu
Hetetia tiàtono
o
i terâ iôa “Tîtara”
na
fârereiraa i te hoê
Tâmâria i haere mai
e
NOTRE AMBITION
Etre
partout la Référence
dans les services que nous
offrons
NOS VALEURS
Esprit de Service
Esprit d'Equipe
Esprit de Progrès
NOTRE NOBLESSE
Satisfaire
un
Monde
de différences
huti i te
pape na na.
Traiteur
O
“Tîtara”, teie ia to
tauturu i te
àti
o
o
tei
hiôraa
no
na auraa, e taata
te taata.
E ta
na
ia
parau ra, o letu ia, te puna vai, no te
haamâha i te poîhâ o te taata i te vai.
taua
:
Tél 43.89.42
gnriovhn
Tél 43.92.73
-
Veà
Fax 41.09.44
porotetani N°22 9
fa
Te
ineineraa
\la TITO
ÔTometua
te
ei ü
’ini
papu -
i
•••
E aha te Ôrometua.
Eere te tahi parau ôhie.
tûàti
parau e
i nià i te
ra
tâmau
■■■..
Inaha, aita te
mea e orahia
ra.
Parau
mau,
faaineinehia,
ua
ua
haapaarihia e te ô faahou nei i roto i te
faaineineraa tâmau.
hoê.
No te aha.
Oia mau. Ua taui te tau, ua taui atoà ia
te feruriraa o te taata.
Eere hoî hoê â hum terâ pâroita e terâ
pâroita, terâ tuhaa
mea
nâ
terâ tahaa. Te
e
faufaa râ, te îteraa ia te Orometua
roa, o vai mau naoia ?E aha
na te tumu o ia i haere ai ei
mua
mau
Ôrometua.
No te aha.
Te tuhaa rahi a te Ôrometua, o te
haapiiraa ia. Eere te ite haapiiraa noa
te tîtauhia, no te mea e ôhipa ê roa te
tupu i nià i te tahua ôhiparaa. Eita atu
ra
te parau no te Tâviniraa e
tàhorahia. No reira, te Ôrometua, e
taata ia tei here i to na nûnaa, to na
fenua e to na hoï reo.
Teie ta na tautooraa, oia hoi, ia taata
faahou te taata, ia Atua te Atua, ia hoï
te taata i te Atua ra, te tumu hoê roa o
to na ora. Te mea pàpü râ, eere te
Ôrometua te fatu o te ôhipa, maori râ,
o te Atua anaè ia.
Tae
te
mai râ i teie nei, aita â taua fâito
roa
i tiàhia atu
ra
8
Ôrometua
Ôrometua.
E
no
à hoê
reira,
te maïri noa ra
te faatià i terâ fâito e
teie rururaa i tupu aè nei, ua
no
Ôrometua
e
te
hoê
7
faaineineraa tâmau
te
Ètàrëtia,
a
no
mau
i roto i te Aua ôrometua
Heremona, mai te 8
màti
te
e
no
tae atu i te 21 no
matamua, ua tupu
ia i te âvaè
màti 2001 i Heremona atoà ihoâ
i te âvaè
âtopa
ra
piti,
ia, i roto i te pâroita no
Ôrometua i âmui
Ua faanahohia ia te
reira, hoê ôrometua
nâ nià i te tuhaa tàtaï tahi. Te
roaahia ia
10 Veà
e
8
Ôrometua
auraa
André
porotetani N°22
roto
i te
rau, o
i te
tuhaa
Serge Faaite
riro mau atu ai ei taime
manaô, tâuà-parau-raa, ia
Tuhaa 5
:
Richard Teihoarii
Ôr.
aore
Tuhaa 6
:
Laurent
Teipoarii
Ôr.
âmaa
Tuhaa 7
:
Davidson Bennett
Ôr.
Tuhaa 8
:
Raymond Tairua Or.
e
Ôrometua, no te mea, e mau
haapiiraa teie tei faanahohia no te
Ôrometua a te Ètàrëtia, rauti noa atu ai, e
Ôr.
ia,
Ôrometua
ai. Te hoê râ
noa atu
âpï tei faaôhia mai i roto i teie
Himene
ôpaniraa
i te faaineineraa tâmau
mau
pâroita
tino
maitaî tino
Èvaneria
parau no te
noa
atu râ te
râ te
mau
no
màa
o
faaineine atoà mai
e tae noa atu
iho,
no te
tàmàaraa
poïpoï, tàmàaraa
i te ahiahi.
hepetoma
e
piti tei
orahia mai. Aita atoà i haamoèhia te
mau
te Parau tià
no
Ua hiti te râ i te
Mahana
ao
e
o
te Atua
I te fenua Mâôhi
Aroha mai ai màtou
mau
tamarii
I roto i to here
Mauruuru te Atua
A here anaè
mau
tiàraa
roo o te
Tâ mâtou i
Fatu
ôhipa
rave
iho nei
Mauruuru te Fatu to ù
tei maïri oia hoï, te
Hiroà tumu mâôhi
nei
âpï teie
Ua tau mai te hau
la tuï te
haapiiraa e 6 tei târenahia
«
te here
E horoà nâ te Atua
Te tumu
To tâtou
ramraa
hàapiiraa
no
E aha ta ù
mau
haapiiraa
teie rururaa, hoê
âmaa
mai te hei
Ua oti te
I roto i nâ âmaa
ra, e
mai i te tahi
(Tuhaa 4-5-6-7).
Oraraa
Èrà
Tà ôe
tupu maitaî te pae no te
fârüraa tino i roto i nâ
tuhaa
e te
tiare
I te mouà Faïere
SODEHXO. Taa ê
ua
âmuiraa i ta râtou
ua
rautï i
no te
tei faaineinehia
mai te taime taoferaa i te
hiôhia,
e te
Taunoa. Ua tufahia
ra a
reira,
parau no
tei tiàhia mai
o
haamaitaï atu à te parau no te
la
Ùaa te
haapaô mai i te
te
ra, a
te mau tino
Jacques Tetuaiteroi
Fârüraa pae
no
Ôrometua mâ
taeaè
mau
tei faaineine
mau
faufaahia te tâatoàraa oia hoï, te mau rautï
:
Ôr.
mua
haapiiraa
ôpereraa
Tuhaa 4
no
i
Haapiiraa
e
te hiô atoà i te huru rautïraa no taua mau
:
tauturu màa no roto
Te mau tino
mai
mau
faatere i
:
e te
Punaauia.
ia
piti hepetoma te maoro.
Ihoraï Ôr.
teie matahiti 2002.
rururaa
Faaàhipa
Tuhaa 3
i te avatea
Te
noa
roaraa e
taiete tunu mâa
taime, te
Ôrometua a
teie tuhaa. Nâ âmaa
no
hoï, âmaa Pïpïria, Parau Atua, Tuatua,
Tuhaa 1
te
Ua tupu, no te toruraa o te
i te
mai i Heremona
piti. Te auraa ra,
Ôrometua tei âmui
nâ nià i te âmuiraa tàtaï tahi
Ômuaraa iti
roto
no
taeaè
no
rautï
o te
màite mai i tâ râtou
Tuhaa
te
Sandrine Ganivet
no
maïri atu te tino
Nâ te Tuhaa 7 i
Eiaha hoï te reira ia moèhia ia tatou !
te mea,
ra no
fifi ia
haapiiraa tei rautï mai te pae haapiiraa oia
», no
Serge a Faaite
ora
te
a
faanahoraa
—Actualités
orometua
mau
haapiiraa,
hoê ia tuhaa tei
roa.
tano maitaï te
Taa ê
o te
Heremona
i
faataahia nâ te Faatereraa.
I roto i te
hiôraa,
ua
faanahoraahia teie tuhaa
ihoâ
fâ mai, mai roto mai i te
o te
Ôrometua e
taeaè
te Faatereraa
iho
te mau manaô
no
mau
na
I
pïhaï iho râ i te
mau
manaô
Ètàrëtia e hinaaro
Ôrometua.
ta
mau
ia,
aore
e
o
tà
parau
i
te
Tômite i te tahi
tâpeàhia i Nuutània
ei
No te
e
i te
râtou i roto i tà râtou tàviniraa i roto
pâroita
ia, âmaa ôhipa
e aore
Etàrëtia. Ei
haamanaôraa,
pâpaï, 10 àpi tei iti
roa, e, e
no
a te
te parau
mâ te ôre
e
hoo
ra
i mûri
âtopa
te Tômite
te
a
mau
E aha te
nei,
Ôrometua
haapâpü i te vàhi i te
e
no
tupu ia te reira
e
Ôrometua.
te
no
Te
Orometua,
hoi,
paari e taata ïte, eiaha
te ïte puta e te ïte paraparau noa, e ïte
mau râ i te ôhipa, e ïte i te parau o te
e
taata paari la
tei î i te
taata
fenua, e ïte hoï
oia
,
,
e ora
ai te taata. E taata
tà
atoà tei ineine i te horoà i te ora, oia
mau
hoï, tei fàrii i te faatupu i te parau o te
o
Me tua.
Te
hopeà
o
auraa ra,
te
te Orometua, te me tua ia
pâroita,
e
ia
i to
au
tiàraa
na
Te haamauruururaa ia i te Faatereraa
metua, eere ia to na maitaï ta na
Etàrëtia
te
no
te turu-maitaï-raa mai i teie
tuhaa
ôhipa, to te Tuhaa 7, te pâroita ihoâ
râ
Evaneria i Taunoa, te
no
noa
e
âmaa
e to te
pâroita tâatoà,
i te tahi atu
atu
Ôrometua, te
mau
e
tuhaa, tei
rautï i te
ôhipa
mau
mau
e te
ihoâ râ no te mâa.
pupu atoà tei haere
pureraa
tahi
mau
poïpoï, te mau
Ètàrëtia.
la ôutou atoà na, mauruuru â
haamaitaïraa
a
i roto i te
te Fatu.
mau mea
râtou
atoà râ
hopoià, te
mai i te ôaôa
e
ïmi,
haamâmà i ta
mau mea
te
Te màramarama
e
e
hoï
e
faahoï
hau i roto i te taata.
ra
ia tatou e, i roto i te
parau o te metua, te
vai ra te parau
aroha
riro ei tumu
e
te here tei
o te
no
te
ora.
No te mea, te metua, e
ia maitaï ta
na mau
faaère
tamarii, ia
o
Fatu i faaïte mai i te faaèreraa
na no te
atu ai
ia ia na
au
i tà te
o
faaïteraa i te taata i te èà
i te
ia ia
e
tae
ora.
e
E faufaa ânei to ôe
I te iàa
mau
Gaston
E
tâpaô ôe no te here e te aroha
E Tâvini ôe mâïtihia e te Atua
te
parau
teie matahiti 2002
no
Nâ reira atoà i te
Ôrometua e
e no
te
pû «te
mau tere
tauturu atoà mai i te pae
O vai ôe, e aha ôe
No te aha ôe i Ôrometua ai
No te arataï
Ua riro teie
taime i mûri nei.
mai
Oia
i te
20 àpi te rahi
Ôrometua.
Ôrometua
e
i to râtou tino i roto i te ôire
rururaa
i te âvaè
tae
Te
ia, te tere
haamoè te tere fàrerei i te feiâ
e
Apooraa Tiàtono
Te
taeaè tei
mau
e aore
e
Manaô
E aha te
faanaho atoà
râpae mai oia
à
atu
faaineineraa tâmau
Papeete.
mai
Ôutumaoro.
haamaitaï
haafaufaaraa i te
atoà tei orahia
ua
tere i
fàrerei i te feiâ mai i Màmaô
haapiiraa, ua ïtehia à te faufaa rahi no terà
faanahoraa parau pàpaï e taua mau parau
pâpaï ra, o ta te Tômite ia i titau i te mau
Ôrometua ia pàpaï mai nâ roto i te
mau mea
reira,
mau
hoï, te tere fàrerei i te
Tiare» i
parau no te mau
ai te
noa atu
o
a
te Tômite
Tauira Or.
Répéta Tautabana
(Âua pipi-Heremonà)
haapii i te nünaa
I te parau tià
Te ôrometua e
A
A
tià, eiaha
e
faaea
noa
haapii, eiaha e fiu i te haapii
A haapaô i te mau ture
la ôre ôe ia fifi
Te
A
Ôrometua
e
ôhipa, ia ïtehia te here
Nâ roto i to ôe huru
A faahaèhaa ia ôe i
E
a
e
mua
here ia
la riro ôe ei tâvini
e no
o te
Atua
to ôe oraraa
i te nünaa
na
pâpû
no na
te Atua
Ôrometua e
Ôrometua ai i teie
Te
No reira ôe i
mahana
Terani
Tibopu
(Noboani V)
Veà
porotetani N°22 11
Parau
haapapa a te Pâpaî Parau Rahi
O te Âmui-tahi-raa Uî-Âpï
nà roto i te ôreraa
Te aroha ia rahi !
la
i te faaotiraa
âmui te
piha ôhipa a te
Haapiiraa tâpati e tà te Uî âpî, te ôhipa rahi i
ravehia mai, maori râ o te faanahoraa ia i te
rave ôhipa i roto i te piha ôhipa, te
au
aaraa
i
te
e
tuhaa
mau
ûàtiàtiraa ia râtou i te
tahi, te
tâtai
taime
ôhiparaa.
tâmau no te
mau
'athy Hopara te Pâpaî parau
piiraa tâpati, o Maire Timau, e haapaô o ia
ôhipa rururaa, e tauturuhia mai o ia e
ihy. O Lucie Piritua te Pâpaî parau tâmau o
:e JfLTi âpî.
TëlÂpooraa Faatere
^îtehia ia te paruparu o te tahi mau mero i te
âmui
aa e
pinepine mai i te
riro te reira ei fifi
mai i te
teraa
itiraa i ravehia
LJ
fl
^
i te
ôpuaraa e te mau
Âpooraa Faatere. Ua
mau
te
e
ïmi atoà mai râ to te
""ïhâfe
no te mau
mau âpooraa.
tâàtiraa atoà i
mau motu
âpooraa. O ta ù ia
e
âtea ia tae mai
tâpae i nià i te
e
faaotihia. E 29 anaè tamarii
faufaa,
tâpeàhia teie faanahoraa e maha
“garderie" ma teie
ua
âvaè i mûri mai. Ua haere
rururaa.
Ua tae mai te tauturu
àufauhia atu ia i te tahi
ua
a
te
“Jeunesse”,
haamâuàraa
mau
rau.
I
mua
i te
mau mea
i orahia mai
matahiti. Teie te mau fifi
e
e tâtou i teie
îtebia ra :
mea e
tâuà-parau-raa i roto i te tahi tâàtiraa e te
|ahi tâàtiraa. Ua moèhia ia tâtou e, e Ètârëtia
pu, ua haapaô noa te reira tâàtiraa ia na iho
;
H te haamoè i te faatüàti mai ia
âmuitahiraa. Ua ineine te tahi
mau
i te tahi, aita râ e
fàrereiraa.
tauturu
na
i nià i te
tâàtiraa i te
naho
Aita
e
(Manque d’engagement)
Aita e manaô âpî no te türaî i te ôhipa
(Manque de créativité)
Aita e tino faaineine-pâpû-hia (Manque de
tâtou i
to te ao
e
tino
no
Âtia mà, no te faaîte i
i
tahi
te
mau
Uî
to tâtou parau, no
tauturu i ràpae.
mau
Haamauruuru atoà i te
i te
mau
tià atu
te
ara no
mau
tâàtiraa
o
tei
âpî o tei tonohia i te ara. Te vai nei
te mau tauturu
moni
o
tei faataehia mai
e
te
IMSS (Pu tauturu i te mau faaineineraa) no tà
tâtou mau faaineineraa GAO. Ua faaôhipahia
te
âfaraa, te toe nei te tahi âfaraa. E
mau taime i mûri
faaineineraa GAO.
faaôhipahia atu ia i te
roto â i te tahi mau
nei i
te pae o
e
te Hau
fenua
tahi fàrereiraa
e te
Faatere hau
te Uî âpî no te ani i te tauturu no te
e
mau
tâàtiraa tâtaî tahi i te
faaineineraa i te
mau
tino
tino
mau
o
faaineineraa
no
no
te haere atu
te mono
i te
tei vai iho mai ia tâtou, i te pae
no
te mau rururaa
Te
mau rururaa
i te
mau
ihoâ râ
matahiapo.
matahiapo
Ua topa
tâtou i te pae no te faatupuraa i teie
tâpura ôhipa. Ua îmihia râ te tahi râveà no te
haapauraa i tâ tâtou mau pütë ia ôre te fare
turuutaa ia faatopa i tà tâtou mau pütë no teie
mau matahiti i mûri nei. Nà te Haapiiraa tâpati
ia i faaôhipa i teie mau pütë. Mauruuru râ ia
ôutou
tei îmi mai i te râveà te tahi
0
rururaa
i roto i te
mau
tuhaa
e
i te
mau
ara
(Strasbourg).
Te rautîraa i te
mau
tamarii nâ roto i te Fare
haapiiraa
Ua faaterehia teie
ôhipa, ua îtehia râ te tahi fifi
12 Veà porotetani N°22
To tâtou tüàtiraa
To tâtou ia
i te tahi
tauturu mai no te tâtara
i teie
i te faatere hau. Eita râ tâtou
mau tauturu
ai, eita tâtou
e
parau i
türuî i nià
mau
e
ia tae mai ei reira
tiaî,
e rave
Tamatoa Temaaurioraa
faaineine i to tâtou
mau
te
râ teie
i te
mau
Ètârëtia èvaneria
auraroraa
i te
mau
faaotiraa
a te
tià atoà ia haamauruuru ia Tihoti Low no ta na
tauturu
rahi ia tâtou
e
tae noa atu i to na mau
rima turu i te mata-ara-raa mai, i nià i te
tereraa o
tâ tâtou nei faufaa.
Te
mau
ôpuaraa no teie matahiti 2002
Te vai nei te
mau
tere e haere i te ara no te
tahi
Tere i
Hong Kong e te tere i
Mexique, ua ineine ia te reira. Te toe nei te
rururaa Matahiapo a to teie nei ao, aita i
pàpühia atu ra te vâhi e tae noa atu i te mau
mau
rururaa.
faaineineraa
rau
i te
mau
a
mûri aè. Te
tômite Uî
âpî no
tâàtiraa, te reira te ôhipa rahi e rave e
noa atu i te hiôhiôraa i te papa tare a te
tae
âmuitahiraa.
e
faatupu
tâàtiraa
e
i te
o
mau
Opuaraa rahi
a te
Uï âpî no te matahiti 2003
Te faaineinehia nei te tahi fàrereiraa rahi nâ te
mau
Uî
âpî atoà i Papeete nei i teie matahiti i
mûri nei. I teie
mau
vauvauhia atu ai te
fàrereiraa
taime i mûri nei
mau
faanahoraa
no
e
taua
ra.
ihoâ tâtou mai tà
ia haamauruuru ia
E tià atoà râ ia tâtou
te
e
ra
feruri e ia
mau
tâtou i màtau.
tâtou.
Tei roto râ te
reira
tâpura ôhipa nà tâtou i roto i te
ôpuaraa. Te vâhi fifi râ, aita te mau tômite
mua
faaôhipa. Te tîtau mai
te mau
faatere i tae mai, o Hervé lotua anaè no
Rimatara o tei tae mai. Màoti aè o Lucie o tei
Administration, Organisation), te BAFA
(Brevet d’Aptitude de Formation d’Animateur),
te Econome e te BAFD (Brevet d’Aptitude de
Formation de Directeur) no te tûraî i tâ tâtou
feiâ âpî i roto i te mau tâpura ôhipa i manaôhia
mua i teie parau, ua mau tà te tahi mau
tâàtiraa tômite pàruru e te faaôhipa ra, tà te
I
mau
faaineineraa
(Gestion,
Fidji. Te mau manaô rahi
ia no te pàrururaa
faanahoraa. E faaarahia te reira
tahi ia
GAO
Marianne Flores i
i matara rahi mai, o te parau
i te raliu a te Atua.
amo
Ua paruparu te tahi mau tâàtiraa i te tono mai
i to râtou mau mero i roto i te mau
te
patitifa, ua tià atu ia to tâtou
Nehemia Tainanuarii i Tonga e
Ètârëtia. Haamauruuru no teie
tauturu moni i püpühia mai no te faatereraa i
tà tâtou mau ôpuaraa e tà tâtou mau ôhipa. E
tià ia haamauruuruhia te tahi
ani
te
no
mai
o
faatereraa
cadres)
Ua tupu na te
rau
o
tià i roto
tahi aita â i
To tâtou tüàtiraa
faainemeraa
nau
parau ia tâtou e to te âmuitahiraa, ia
hiô ôiôi i to tâtou parau i mua
haaviiviiraa e tupu nei.
(Manque de formation)
(Manque de disponibilité)
faaô pàpû mai ra i roto i te ôhipa
teie
ra
roto i teie moana
taime vata
tei tonohia aè nei i te
no
putuputuraa o tei tupu na i
faaineineraa
0
—«yeira
faahiahiaraa no te faatupu i roto i tà te
Tâni atu tuhaa. Eere ânei
te
te èrehia
Patitifa
e o
mau
e
T«itereraa ôhipa
yitehia nei e mea tere maitaî tâ te tahi
tâpura ôhipa, ua riro ia tâàtiraa ei
Aita râ e haafaufaahia ra
Te vai nei te
e
mea
hœaa nà te tahi pae.
To tâtou tâàtiraa
Aita
haamauruuru nei
mau
farii mai i teie faaineineraa GAO.
Aita
E
mau
i
i te 150 i manaôhia. Fifi atoà i te pae no te mau
e te faatere. No te ravaî ôre tà tâtou
To tâtou tüàtiraa
Te
mea
tei tae mai i nià
rautï
igL^tou.
facitir
tâàtiraa
o
tei faataa ia
faatere
no
na no
te
roto mai i
pàroita Te Rau Orive o tei
Jeffry a Tamati àr.
(Herebia)
Le
Reo mâôhi
toujours été à la Une du
Veà Porotetani de l’Eglise évangélique (n°8
d’octobre 1996, n°9 de novembre 1996...) et
nous voici (mars 2002) penchés de nouveau sur
«
Reo mâohi
ce
dossier,
au
Palais de Justice de
car
le
«
» en
était le sujet
Papeete.
Quelles sont l’identité et la réalité de cette
langue et quel sera son avenir ?
Aujourd’hui le « Reo mâôhi « est reconnu dans
l’enseignement. Restera-t-il seulement entre les
quatre murs d’une classe ? Ceci pour dire qu’une
grande inquiétude règne en Polynésie française
car cette langue est en danger. « Au secours, je
suis innocente !
Te
«
Reo
>> e
» nous
te
«
dit-elle.
Fenua
le Mâôhi se sente libre et capable de
s’exprimer, de dire ce qu’il est, ce qu’il veut sur
son fenua et « que le ^,« Mâàhi » connaisse
l’origine de la vie, qu’il protège la vie et respecte
différence tant
ethnique que
culturelle, sociale et morale, et que sa langue, le
Mâàhi », soit préservée... » (Jacques Ihorai Mars 1996). Une langue est propre à un peuple,
et que Dieu en est le propriétaire, en étant luisa
«
même le commencement et la fin. Le malheur
que nous vivons aujourd’hui, c’est que l’on se
soit permis de refuser l’expression de l’autre.
Où est la liberté
d’expression ?
Poetini
Eere
a
mâôhi
i
tahi
»
faaroo ai i te parau o te « Reo
i roto i ta tatou nei Veà Porotetani, e teie à tatou
ra
tatou
a
i to tatou reo, no te mea ua àtutu aè nei teie parau
mua
i
tiripuna no Papeete. E aha mau na râ te hiroà o te « Reo
», e, e aha to na parau a nanahi. Ua îtehia hoi te
parau o te reo i roto i te mau fare haapiiraa, e, e parau noa
ânei taua reo ra i roto noa i taua mau fare haapiiraa ra ?
Ua vai te Mâôhi i roto i te peàpeà i mua i to na parau, no
te
mâôhi
te mea, e mau
na reo.
E tiaî
ra o na
?
râveà anaè te reira
roa
no
ânei tâtou ia tuô
te morohirohiraa
roa
mai te
reo
e, te
o
to
fifi
»
Il faut que
autrui dans
te “Fenua”
a
»
Te
«
Reo
» e
te
«
Fenua
Mea tià ia vai matara
matara hoi ia
hoi te
mea
na
ta na
te
e
noa
mea
»
te manaô
ta na
tïtau ra, e,
o
te
«
Mâôhi
i hinaaro i te parau,
ia ite atoà te
«
»,
ia
nâ reira
Mâôhi
»
i te
pâruru i to na oraraa e te faatura i to na tauaro,
pâruru atoà hoi i to na reo. (Jacques Ihorai - Mars
1996). Aita to te reo e parau i râpae aè i te parau o te tahi
nünaa, e aita atoà hoi to te nünaa e parau i râpae aè i te
parau o Atua, o ia te matamebaî e te faabopeà.
E te mea e tupu ra io tâtou nei i teie mahana, o te pâtoiraa
parau e te
e
te
ia te tahi ia parau.
Tei hea atu ra ia te Tiàmâraa
o te
tahi taata ia parau
Veà
?
porotetani N°22 13
la faatura te Mâôlii i to
iho
na
leo
paari atoà
i
peàpeà e !
te taata
U a faahiti-atoà-hia i taua
mahana
faufaa
ra te
no
te
mâôhi.
Na vai e parau i taua reo ra. Na te
mâôhi ihoâ ia. Na vai e pâruru. Na
parau o te reo
râ. Auë ia parau
te
I haavâhia
na
te
i
te
ia pâruru.
mahana pae
1
no
No te aha ia te mâôhi i ôre ai i
mâti ra, o
ia i
te mâôhi atoà. E mâôhi o ia ra,
ia o ia i to
parau
na reo e
i to na reo. Rau noa atu ai râ
parau
mâôhi i
te mau tumu i ôre ai te
faahou i to
parau
te
ia
hoê
eita ihoâ
na reo,
taua mau tumu ra e
no
faatià i te ôreraa te mâôhi i parau
o na e
na e
parau-noa-hia
te mau
e
àuvaha
Âpooraa Rahi
faaôhipa i te
te
i to na,
i to
no
te parauraa e
no
te
Papeete, i te
I to ù uiraa atu, i te hoê mahana,
tâuà
e
i
mâôhi haere
nâ roto i
parau ra
farâni i roto i te âua fare
te reo
no
pae
huriraa,
reira atoà
haapiiraa
o
to tâtou fenua no
reo eere
ra e ana.
te tahi tau tamahine
te
o
Fare Haavâraa
reo eere
îteraa i te
ihoâ
faaotihia
atu
eita
to na reo. Te auraa, parau noa
â te mâôhi i te
i
mâôhi
reo
na
no
te
pâpairaa. No ù, te
mâôhi,
ia
haavâhia anaè to
ù
reo
i te Fare
haapiiraa i te tumu râua i haapae
Haavâraa, teie to
ai i to râua
na
reo
tumu, teie ta râua i
O
auraa.
huriraa: “O Tahiti ra, o Farâni
vau
pâhono mai ia ù: “Eh bien, c’est
parce que le “reo màdhi” est une
langue qui ne rapporte rien,
iho terâ
financièrement.”
te
No râua, te reo, aita to na e faufaa
farâni tei tae mai io ù, o vau râ tei
hia
i
tae atu io na ra. Eita
hou to
râpae mai i te
parau o te
Teie te auraa, ei te
e, e ora
moni
e
moni.
îtehia ai
ai te parau o te reo. A tae
ai hoî te feiâ
pohe nei mâ te
iho
e
e
haavâhia
îtehia
ra
ra e,
aita
ei taata tumu
no
vau
teie
fenua maori râ mai te hoê râtere
ra
huru. Teie te auraa, eere te
e
reira ihoâ te tiàturiraa
roto i te àau o te
tià
ôre e, o te
e
vai
ra
i
ihoâ
ia!”)
oia
hoî, i ta ù
maramaramaraa atu, aita o Tahiti i
roto i te tiàturiraa o te Peretiteni o
te Hau farâni mai tei
o
no
te fenua
na
parau-atoàÂreteria (Algérie)
riro-faahou-raa ei fenua
te faatere ia na iho.
farâni, i parau ai
te tâàtiraa
Âuë
pâruru
Papeete e : “La langue
française, c’est la colonne
vertébrale de ce pays.” (Te hoê
faahurihia e, na ù aè, na te mâôhi,
boroà mai
huriraa: “Te reo farâni, o te ivi-tua ia
e
moni
o
moni
e
eita
râtou
reo
e
e
faaroo-faahou-hia to
! O ta ù ia i
taua nâ tamahine
ra :
pâhono atu i
“E âiû mâ, e
paba te reo farâni i te
ôrua, eita râonae faaîte
o vai râ ôrua maori râ ia
na
mai e,
îtebia ôrua i te parauraa e
i te
poibereraa i to ôrua ibo reo.”
te
no
piriôî ra i te
14 Veà
parauraa
porotetani N°22
i to
na reo, o
te mau
teie
fenua.”) oia hoî, i ta ù
i taua reo ra, i te
farâni, e îtehia ai te feiâ tumu
maramaramaraa,
reo
e
vai
ra
i nià i teie fenua. E
mai ta te Peretiteni
Eere râ e, o te tamarii anaè terâ e
o
no
i parau
o
aore
ia
te Hau farâni
i te matahiti 1995 ra:
“Tahiti, c’est la France!” (Te hoê
ia parau
Ahiri
e
i te peàpeà e!
paî terâ nâ parau i faahitihia
nâ taata farâni nei i Tahiti nei i
parau i Farâni: “Le « reo mâôhi »
c’est la colonne vertébrale de ce
pays.”
e, e “La France, c’est
Tahiti.” E aha to râua manaô e
aore
ia
e
aha to te nünaa farâni
manaô. E aha to
faarirohia te
mau
reo
na
manaô ia
mâôhi i roto i te
Fare Haavâraa i Farâni ei
reo
tumu, eiaha ra te
farani.
reo
atu i te
Rahi
Haamanaôhia
atu
i
te
raa
(1950-56) i ôpani-atoà-hia
ai matou i te Fare Haapiiraa
“Mairie” no Papeete ia parau i te
oia
ra
vau
ànotau
o
àuvaha
mau
o
te
Apoora;
to tàtou fenua i te tià-atoà-
mai maori râ
hoî
Tina
o
Tiaina vahiné
CROSS,
e
tumu. Maori râ ia parau
reo
te hoê
mâôhi e, e mea faufaa no na to na
vahiné faaipoipo
na to
tàtou pàruru o Stanley
CROSS (Tiaina tâne) e, e taata
porotetani. Ua tiàturi atoà vau e, e
na,
i taua mahana pae
1 no mâti
2002, i te Fare Haavâraa, no te
pâruru i te reo mâôhi e no te faaîte
hoê hânere taime i te utuà
tià atoà mai to te Fare Vânaa i
i to
na
«Je
taua mahana ra,
oraraa.
mâôhi maori râ i te
reo
E tià
farâni.
i roto i te fare iti
vau
pâpaî ai
pâpai:
jamais parler en
dois
ne
reo
tahitien
à
l’école,
sinon
en
français.» (Te tahi huriraa: “Eiaha
roa atu vau e parau i to ù reo i te
Fare Haapiiraa maori râ i te reo
farâni”). Na ôraa ia vau e: “To ù
ihoâ ia
reo, eere
vâhi
o na no te
taata, no te fare iti râ”.
Âuë
ia parau
porotetani,
o
A' ''A;. :■!
tépàraüë,®
te reo mâôhi, oia hoî to ù iho
mai ! E
e, e
mea
faaotiraa
horoàhia mai
farâni i roto i te vaha
mâôhi ia parau e
to na reo!
no te
no
no
o
e
te
te tamarii
ia himene
ia i
o
iho
ôhipa
i te Fare Haavâraa
mâôhi ia
taime
ia
o
e
terà
ôhipa e
nei au i to
atoà nei au
E
no
râ
i teie nei, maori râ o to ù ia îte-
parau
ra,
te
tiàturi atoà nei
atoà-raa atu ia
au
i to
te mea te parau
na reo
te parau
io ù. Te
na
mea
e
ra
i te Fare Haavâraa
ua
faaau
i te
taua mahana pae
Papeete,
ôhipa i tupu i
ra 1 no mâti
no
2002, i te hora 10 i te avatea
e
no
te
faufaa
âano
te
tei parau noa e, e
eere
râ i te taata
mâôhi
ai i roto i
fenua, oia hoî
o
o
ia,
mâôhi
e
ia
o na,
tei faaîte e, e
na, pareu noa
ia
e taata
atu ai to na
piripou âvae
roa noa
atu ai!
a tupu
na reo
Teraî
a
Iboraî
àrometua
na
ia
cita
e,
taua
o
e
tià ia
i te
te
hoê
ôe
i
mono no
te
Fare
Haavâraa maori
râ ia tae tino
atu ôe
iho
roa
e
tià
ai. No te mea, ua
haavâraa i te mâôhi i te
Fare Haavâraa, i
ia ! Ua tià atu
mea e, e
i te
vau
taua
vau
i te
mahana ra,
Fare Haavâraa, i taua mahana ra,
cita
mai te tahi
te
mâôhi ia parau
i ite
e, e parau noa na
atu
o
te mea e mâôhi o
e
tià atu
o
te mahana i haavâhia ai te mâôhi
terà tumu.
hora 4 i te ahiahi, mai te hoê
mâôhi
oraraa, a
oia hoî, i
na reo
tono noa atu ôe i
reo.
i haavâhia ai to ù
reo
vau
toe ra,
i te faaturaraa
mai ia ù i où nâ roto i to ù
I taua mahana
to na
aore
no
na e
no na e no
no
ia
io
ra
e
ia e, aita vau e faatura nei
na no
ia
i te
na
haavâhia ai
Papeete maori râ i te reo farâni,
hape, e, e hape roa ia parau ia
na reo
i to ù
farâni nà roto i to
no
ia
e,
mâôhi îte-ôre-raahia io
te
e
roa atu
faaôhipahia i te Fare Haavâraa ei
pàrururaa na te
peàpeà vau i te farâni i te ôreraa
reo
au
te âài o to tàtou nei
to te
faufaa rahi
i haavâhia ai to
e aore
roa ra
i îte tino
Te mâôhi i ôre i tae i taua mahana
parauhia, i faaotihia e i pâpaîhia e,
e parau mau, ia ite roa atu vau i te
feià parau i te vâhi e àro-atoà-hia
ai te parau i faaotihia e râtou.
tahi
o
reo
i te peàpeà
ù,
mâôhi, i te faautuàraahia
manaô
îteraa i te
ra
te Atua i
i ite i to ù
te
mâôhi i te vâhi parauraa, e mea
tiàturi roa aè râ vau i te parau i
Te tiàturi nei
vau
faufaa te parau e te
no
e i te
faatahe roimata e! Oia hoî te reo o
la
aita râ râtou i tià
aita râ
reo,
mau
Ètârëtia èvaneria, aita râ
tià
vau
o
e
tià i te hoê
Veà
porotetani N°22 15'
homme
comme un
parce que ma
celle de mes
“Sauvez-moi !”
qui ne l’aime pas
langue maternelle est
ancêtres et de
mes
parents, est donc une personne de
mauvaise foi. C’est
qui
l’accueillant est l’accueilli
une
personne
pense que
et l’accueilli l’accueillant.
On parle beaucoup du “reo”
expression de l’âme
du “mâôhi” au travers duquel
il vit, au quotidien, avec les mots, les
chants ou l’écrit ce qui fait à tel point,
qu’il est autre que le non-mâôhi.
comme
(anciens), c’est-à-dire ce qui était vrai
Mais, je crois à la culture,
parce qu’elle est vraie pour moi et que
je la vis, au jour le jour, avec l’autre,
pour eux.
“mâôhi”
ou non.
Mais, parler du “reo mâôhi”, c’est
Puisque chaque peuple a sa culture,
donc
que
les cultures ne se
ressemblent pas, il n’y a alors aucune
culture qui soit supérieure à une autre.
En
aussi
et
“mâôhi”
c’est
parler du
surtout,
lui-même. L’on
ne
peut
séparer le “mâôhi” de son “reo”, ni le
“reo” du “mâôhi”. Cela n’est pas
«mâôhi».
effet, si toutes les langues sont un
don du Dieu Père,
Le
“reo” serait-il
officielle des protestants
Le Synode Général de notre Eglise a
pourquoi mon
supérieur à la langue de
mon
frère
Les
langues,
«
tinitô
» ou «
farâni »?
«
Reo mâôhi
»,
langue
donc fait preuve
comme les
couleurs de l’arc-en-ciel
Ne
est-il
jamais
l’apparition de
dans les nuages ? Eh
persuadé que Dieu, à la
vous
ému à
Père, reste
et
arrivé d’être
l’arc-en-ciel
bien, je suis
fois Créateur
bon moment à
un
s’émouvoir
dans la
lorsqu’il nous voit parler
langue qu’il nous a donnée !
de beaucoup de
sagesse en adoptant le “reo mâôhi”
comme sa langue officielle, c’est-àdire la première véhiculaire dans ses
paroisses et ce, à côté des autres
langues parlées à Tahiti et dans nos
îles, ainsi que dans le Pacifique,
comme
les
langues française,
chinoise et anglaise.
Il est donc
Aussi, en disant que je suis ouvert à la
culture de l’autre, je confirme et
reconfirme qu’accueillir ce qui est à
juste, à cet effet, que le
pasteur, envoyé dans les îles, vive du
“reo” de ses paroissiens, comme
firent les évangélistes “papaâ” et
l’autre
“mâôhi”
ne
veut pas
dire renier
ce
qui
au
XVIII® siècle.
est à soi!
Le “farâni”
En
effet, quand je peux voyager
mieux et vite en bateau, pourquoi
devrais-je abandonner ou casser ma
pirogue quand le bateau ne peut pas
assurer le service que la pirogue me
rend, par exemple, celui de me porter
jusque sur le récif pour pêcher?
Quand je prends
ne
ce qui est à autrui, je
qui est à moi, parce
que j’ai, l’autre pourrait,
renie pas ce
que, avec ce
certainement, aussi être enrichi.
Je
ne
crois pas au folklore, parce qu’il
fait que montrer, au travers des
ne
mots, des chants ou des danses, ce
que
l’on
sait de
T6 ’Veà porotetani N°22
nos
“tupuna”
que
je suis
qui m’a fait comprendre
un raciste, c’est-à-dire
Pourquoi peut-il dire une chose
pareille quand, en France, la langue
officielle dans les Eglises protestantes
ou non, c’est le français?
Comment
peut-il dire une telle chose
quand, ici, à Tahiti et dans nos îles,
nous avons une paroisse de langue
française (Béthel) et une paroisséyde
langue chinoise (Jourdain) et quand,
dans les paroisses de “reo mâôhi”, il
existe des cultes (Piraè, Punaauia,
Paèa, Mahina) et des Ecoles du
Dimanche en langue française ?
Pour l’instant,
il n’existe pas encore
sein de notre
Eglise de paroisse
anglophone, mais je suis convaincu
que, demain et parce que vivant dans
une région où la langue de l’autre la
plus parlée est la langue anglaise, il y
aura aussi une paroisse de langue
anglaise.
au
Il y a fort longtemps de
“farâni” qui lui avait
l’heure,
un
cela, à un
demandé
“mâôhi” avait répondu :
“Il est deux
Les
...
l’heure. Monsieur.”
copains autour de lui avaient
alors ri pour lui faire comprendre
qu’il ne s’était pas exprimé dans un
français parfait, pour dire qu’il était
quatorze heures ou deux heures de
l’après-midi
Dossier
en
1995 les essais
nucléaires~que
Mais, quand on lui avait demandé
son prédécesseur a
endormis ? “Tahiti, c’est la France !”
pourquoi il
ou
ne s’était pas exprimé en
“reo màôhi”, il avait eu cette réponse :
«
No to
na
hoî ïa îte ôre i to ù
(Traduction
reo
!
»
C’est parce qu’il ne
parle pas ma langue ! »). Chez lui, il a
: «
refusé d’être pour
le “farâni”
par le Bâtonnier du Conseil de
l’Ordre des Avocats du Barreau de
Papeete, “La langue française, eh bien
c’est la colonne
pays
Je crois fortement que
ont
me
souviens aussi du souci
qu’un
“farâni” avait pour son ami “mâôhi” :
“Maitaî ôe te huru.” lui avait-il dit.
(Traduction : “Comment vas-tu ?”) Et
s’excuser, tout de suite après, pour
de
son
ce
un
étranger.
Je
vertébrale de
! ”
mauvais “reo mâôhi”.
les “mâôhi”
manqué
un moment historique de
leur vie et de leur histoire, c’est-à-dire
jour (le vendredi l®’^ mars 2002) où
en question par la Justice
française la décision par l’Assemblée
de la Polynésie quant à l’usage du
le
fut remise
«
màôhi
reo
»
dans
les
débats
judiciaires !
Ce
“farâni-là”,
moi, est un grand
Monsieur parce que, chez l’accueillant,
il ne s’est pas comporté comme le
chef de l’accueillant, mais comme un
pour
accueilli chez l’accueillant.
Ce “farâni-là”
a
ici tout
mon
respect
et mon amitié.
“fenua”?
Je crois vivement que
les “màôhi” ont
manqué ce jour-là un rendez-vous
historique avec eux-mêmes car, en
jugeant le “reo màôhi”, c’est le
“màôhi” lui-même que Ton a jugé
pour avoir été “mâôhi” !
Je
donc saluer, ici, la
grande
sagesse de ces avocats du Barreau de
Papeete, c’est-à-dire de ces “ôpü du
veux
fenua”
de s’être levés, avec leurs
amis, pour défendre l’usage du “reo
mâôhi” dans les débats
En
ce «
màôhi
»
et en ce
«
farani
»j’ai
retrouvé les couleurs de l’arc-en-ciel !
Mais, où étaient-ils,
amoureux
du
«
ce
Reo mâôhi »?
n’avez
Vous
manifester
Si les Ecoles protestantes existent,
voici maintenant plus de 130 ans, ce
n’est
pas
contester
pour
l’enseignement de la langue française
aux
enfants
«
màôhi
»,
Où
étaient-ils,
jour-là, les
avaient décidé
nécessaire que Ton parle le “reo
mâôhi” au Tribunal de Papeete ?
politiciens
ce
qui
mais pour
éviter que
le “reo mâôhi” ne soit
rangé
dans
le placard avec
l’enseignement de la langue française.
Les missionnaires protestants, anglais
d’abord, puis français ensuite, étaient
plus
que
convaincus
que
l’apprentissage de la langue française
à l’enfant “màôhi” ne pouvait se faire
qu’en passant par l’enseignement du
“reo màôhi”.
judiciaires !
jour-là, les
pas tort de vous
des défenseurs du
comme
“reo màôhi”, c’est-à-dire du “màôhi”
que nous sommes.
avez non seulement
mon
Pour cela,
ma
vous
confiance et
soutien, mais aussi
ceux
des
protestants dont la langue officielle,
Où
étaient-ils,
ce
jour-là,
défenseurs du “reo mâôhi”
au
les
Fare
Vànaa ?
on a
vous
jour-là, les “màôhi”
jugé le “màôhi” pour être
“màôhi” ?
Mais, toi, qui te dis
où étais-tu
ce
«
mâôhi
vendredi 1er
»,
mars
le savez, est le “reo
màôhi”, c’est-à-dire la langue de
l’accueillant.
Où étaient-ils, ce
quand
comme
Pourquoi,
•
donc,
la
langue de
langue de
l’accueillant que je suis ? Pourquoi le
«
Reo màôhi » serait-il la langue
officielle du « farâni », et la langue
française celle du « màôhi » ?
l’accueilli serait-elle la
2002?
Juger le « Reo mâôhi
me juger
»,
c’est
Ne pas respecter mon
“reo”, c’est,
pour moi, m’ignorer ou nier mon
existence ! C’est dire que le “mâôhi”
que je suis n’existe pas et n’a jamais
Je peux encore
comprendre qu’un
magistrat ou un avocat “farâni” me
conteste mon identité “màôhi”, mais
non quand une fille ou un fils du
“fenua” s’érige contre moi pour avoir
été “mâôhi” !
existé !
N’est-ce pas ce que l’on est en
de me faire comprendre par
Mais,
encore une
fois, que s’est-il
train
passé
ou que nous
est-il donc arrivé
cette
pour que le “màôhi” que je suis, ait
aussi contre lui des avocats du
déclaration de l’actuel Président de la
République française, avant qu’il
Personne
peut me contester le droit
le toit que je suis “mâôhi”
et fier de l’être parce que, lorsque la
de crier
Justice
d’être
ne
sur
française
un
me contesta
le droit
“màôhi” chez moi, en s’en
prenant à mon “reo”, j’étais là, au
Tribunal Administratif de Papeete, ce
vendredi 1®^ mars 2002.
Mais, toi, qui te dis “màôhi”, où étaistu ?
Jacques Iboraî
ne
Veà
porotetani N°22 17
E aha
i
I roto i te tuaâài
o
te fifi matamua o ta te Mitionare
mau na
èvaneria i
te pororaa
Patifita nei:
«
E aha hoî te fifi matamua
mitionare i
ruru
îno ta te
Maraea i te ôroà 5
i te tahua
no
no
ùnaùna
te
e
o
i nià
mai te
Èvaneria
piti tauatini tiàhapa tino taata, mai te
e tae atu i te feiâ paari o tei tià atu i
tâua ôroà ra i nià i te tahua tuèraa pôpô a
Hinano.
te
tau, ia
hiô-anaè-hia te parau no te pororaa èvaneria
i Patifita nei, nâ te mau orometua no Tahiti
iho, i hoî atu i te pae tôôà o te rà o te moana
rahi, i te poro atu nâ nià i te vaa tâîe i te
Ua fano atu i te
ua
mitionare
mâôhi
mau
o
Pôrînêtia
nei, mai ia Raromataî mâ - O te
Orometua no Huahine e no Raîatea, te
tià
i te
roa
mau
peretâne tuiroo mai ia Orsmond
îrava tano ia
tàatoà
Ua
tahi
ê
roaa
mau
putapû te âau
e
nei parau
teie
i
na
râ hoî ia râtou i te
ia fârii te
ora,
te
àpo atu i te
taô nâ roto i te fanoraa mai te
roa e
rito teie
te iho e o te
mau
I roto i teie nei aôraa
parau
o te mau
àau
0
râtou
mitionare matamua. Te nâ ô rii
e,
Eita. Te fifi matamua
taata i te
noa ra
nei i roto i te
ia i te
mau
haapiiraa èvaneria, te
mau
to na
reo
ta râtou
o
i
ruru
atu,'o
ia.
i te èvaneria
i te haapii i te reo.
faaôhipa atu i taua reo
ra
tâpaeraa mai i nià i te tua o te fenua, eere te
vai piriraa te mau àau i teie nei atua âpî.
roto
nô râtou,
mâti
te fifi matamua o te mau mitionare i te
Patifita nei, a faanaho roa ai i te tahi mau
tuhaa haapiiraa i te taime râtou a tàpae mai
ai i te fenua nei ei râveà nô te nünaa i te àpo
e
no
teie ôrometua e, ua tià, no te parau i to
iho parau, mai te tau o te mau
te reo
mua
teie nei Pae
no
i maîri aè nei i Moorea, te horuhoru nei te
ia râtou mai ia Samuel
Wallis e tae noa atu i te tàpena ra Tute. E te
faatià nei o James Wilson, te tàpena nô te
pahi ra o Duff, i roto i ta na puta A
missionary voyage, i te 1796 ra e, te tâmau
tuutuu ôre ra te mau mitionare peretâne i te
reo tahiti i nià i te pahi a fano mai ai râtou i
papaâ nâ
la râtou
te moana nui.
taamotu no
reira,
Èvaneria.
râtere
tamarii
mau
Hou rà i te
nûnaa
E
èvaneria i te
ôrometua.
te vai anaè atu ra...
ôrometua. E tano
te
o
e
tuuraa
o
io tatou nei, a 205
o
tuaâài
Charles, Viénot tàne
pàroita
matahiti i teie nei.
E fàriu aè tatou i roto i te tereraa
te
roa e, o
tâne, Ellis William, John Davies e o Henry
Nott mâ, i te tâmau atu i te taô e te mau
Haapiti, o Maharepa, o Teàvaro, o Vaiàre, o
Afareaitu e o Papetoài, no te haamanaôraa i
te taeraa
mau
Orometua farâni matamua mai ia Vernier
reira,
te mau
Moorea i te taîrururaa atu i
no
Taarii
mâti i tupu aè nei
Tiare Hinano i Moorea.
Auë ia haraviti
mau
farâni nâ roto i te tonoraahia mai te
maoti, te
ra
te reo teie o te Orometua ra o
reo » : o
atoà
roa
i tâua ànotau
atu
atu, maoti, te Reo.
mm
E te
püôi atoà mai nei i teie manaô e « o te
peho hopeà teie ta te mau tupuna i vai iho
mai
no
tàtou
».
I roto i te fifi
na
îteraa ei
i te
mana
roohia nei
e
mau
e
i nià i te tua
faufaa
te
mâôhi
e
to
reo mana
i
o
no Papeete nei, ei reo
te fenua nei, ua hinaaro
faahiô faahou i te
fenua i
te reo no te
mau o
roto i te oraraa o te taata
o
ei
tiripuna
te ôrometua ra Taarii i te
tuaâài
te reo
tumu e aore ra,
reo
faaroo ia
au
ihoâ te
faaroo io tâtou nei.
mau
pororaa e rave rau e i te tuu-pâpaî-roa-raa i
taua reo nei i roto i te Aebi nô Tahiti a
Te vai atoà ra,
Orometua râtere tuiroo i mûri iho e, ua tae
Davies tâne, te huriraahia te èvaneria a Ruta
nei manaô mâ te tuoro atu e, ei taata faaroo
atu
mau
râtou i Rarotoà mâ, i Uvea, Maré, Lifou
e
i te
nâ
PlpIria tàatoà.
mâ i te fenua Taratoni i te taha motu rahi nô
Mërânëtia
e...
tae roa
ua
Pâpua mâ e tauatini
i to râtou
ia te
i te fenua
atu
tauatini maire i te àtea
motu ia Tôtaiete mâ. Teie
mau
e
pae
I mûri i te taeraa mai te èvaneria
auraa.
mua
«
O te
peho hopeà teie e toe i roto i te hiroà
taata i teie nei mahana.
E tano
ô
roa
ai
roa
e
aore ra
e
ôre,
e
pâtoî mai i teie
I mûri
roa.
èvaneria,
eita
mea
noa mai, te reo. Te
nâ roto atoà i te reo farâni, e
i te tahi atu
reo
ê atu. Parau
mau.
»
i teie nei mahana, ua
te reo i roto roa i te hiroà o
te mau pipi orometua atoà e
Teie nei rà, ua tôâàti roa te parau o te faaroo
i te parau no te reo tumu o te fenua i roto i
parau e,
te parau o
i Tkhiti nei, nâ te mâôhi ihoâ i poro atu ia na
iho. E nô te mea hoî, e mâôhi te mau
te
tià nei nô te faaineine ia râtou nô taua nei
Pôrînêtia. No reira, mea tià atoà tâtou ia
Orometua,
tiàraa.
pàrahi rii
e
mau
fanoraa.
Nô
o
te
mau
hiôhia i te iho
roa
hoî te èvaneria
o
e
Aore
rà
mûri
peretâne i tae
mai ia. Ua hurihia
roa
nâ roto i te
fenua te fauraô
mau
terà atu motu,
o
te
âau
èvaneria
E,
e
tiaî
te
feiâ
o
te
tâpaeraa atu
noho
ra
tâpeà mai,
te èvaneria i roto
to tàtou nei mau
roa
i terâ
e
o te reo
i te tuaâài
tuhaa fenua.
i te ànotau Hau tâmaru i
i te Hau farâni
te
e
o
i terà atu taha motu.
reo o
o
fenua
ihoâ
tumu
reo
èvaneria i te
o
Te manaô faufaa ia ia
mâôhi te
te
mau reo tumu o te mau
tâ râtou i râtere atu. E
i roto i te
na
inaha, i
mau pïpïria
na
fànaô ai te
raro
aè
pàroita nô
fenua i te pororaa èvaneria nâ roto i te reo
18 Veà
e
porotetani N°22
mau
ôrometua te tàvini
o
atoà nei râ te tâvini
ra.
maere
te mau
mau
e reo
taha motu atoà nô
mau
auaa
i terà atu
roa
te
i tae
ômuaraa mai ihoâ
tàvini
o
i teie
vai
e
E, ei haapiiraa èvaneria parau mau nâ mua
roa, o te haapiiraa i te parau tahiti e te mau
reo atoà, reo-atoà-hia rà i terà ra mau ànotau
tufaa fenua.
tuaâài
ôrometua i teie mahana, ia
reira, eita ihoâ
nei huru
te
maa taime i roto i te feruriraa e te
mânaônaôraa i te mea, maoti hoî te èvaneria
te peu o
oraraa e
râtou
piri tauàti ihoâ râtou i te
tâ râtou i ora na i roto i tâ
pâroita e i roto i to râtou mau
ua
ôrometua
o
mua
ôrometua, mai te
teie nei tiàraa. E
o
te
i
èvaneria,
te
reo o
e
ôrometua
mai ai to tâtou
ora
i roto i te huru faaroo
te atua ora,
e
reo
ia tâtou nei. E,
i tiàmâ atoà ai tâtou
te huru haamoriraa i
nâ roto i to tâtou hoêraa
roto atoà râ i to tàtou
mau
e,
nâ
taa-ê-raa.
te nûnaa ta na
Mai te tau mai â teie iho i roto i
Vai-te-bau
i
E
la
aha
puai noa mai te
mau
te tahi
vero
Eere
a tahi ra te parau o te reo mâôhi a
tataùhia ai i roto i te Veà nei. No te mea
râ hoî te àtutu faahou nei
mâôhi i teie
mau
te
la
hotu
Te haere
vero .
atu ra hoî te parau o te
roa
eere
i te
mau
vâhi atoà
o
Pôrinëtia, eie
faahou â ia te tahi
matara
e
ùputa i manaôhia e
tâpiri.
tià ia haapâpû e, eere teie nei
tâmatahia nei i te
Hou aè râ, e
reo iti no roto mai i
te tereraa
nei
reo
iti,
te
hoê taata i mâtau i
faaôhiparaa
te
e
no roto atu
faaôhipa nei i te
reo
o te ture.
Teie
ia i te hoê taata
mâôhi i te
mahana atoà, e, e hiô noa nei i te
e
mau
ôhipa
e
o te
hiôraa rahi
e
teie i
râ,
mua
ua
teie fifi.
o
mâramarama tâtou
i te hoturaa
o
Te
fifi
anraa o te
E tià ia tâtou tâtai tahi ia uiui
E aha te
-
auraa o
teie âhoahoaraa rahi
No te aha
a
te
ra
faaôhiparaa i te Reo mâôhi i
te fenua a àtutu ai to na
o
parau o te
i te ture
mai teie
mua
parau
hum, i teie mahana.
Inaha, eere hoî a tahi
te
te
ra
reo
tià atu ai
ai
o
aita
no
o
ia
e
o
faaôhipa i to
na reo, no te mea
râveà ê (i te pae no te reo)
te faaîte i te hohonuraa e te matararaa
atu ta na e
to na
manaô.
E aha
mau na
hoî...
Ua îte tâtou e, eita e tià ia tàuà parau i te
hoê ôhipa mai te peu aita tâtou i îte, e, i
mâramarama i te tumu parau e tià ia tâuà-
parau-hia. Oia hoî, e mea nâ roto i te
tâmataraa i te horoà, e, i te vauvau mâite
i tei manaôhia tei reira te pito o te
feruriraa/mânaônaôraa
hea ia
faatupu
feruriraa
e
e
îte ai tâtou nâ
ia haamau i te hoê
e
te hoê arataîraa tano
i nià iho.
Eita te parau e faufaahia mai te peu aita te
mau mea atoà e tüàtihia i nià iho i
hope e
i pau
hou a feruri-tià-hia ai. la nuu te
tâuà-parau-raa i mua e ia âpî tâtou i te
reira, e mea tano ia tuu-pauroa-hia te mau
mea
atoà i raro, a
feruri atu ai
atu ai i te hoê
manaô.
Te nâ-ô-hia ra
;
reo
horoà
tei roto te faaôhiparaa o te
tiripuna i te haafaufaa-ôretâtou i pâpü roa i të hea vâhi
mâôhi i te
raahia. Aita
o
e a
te tereraa o te ture eita te
reo
mâôhi
e
fârii-faahou-hia ia
faaôhipahia. Te mau
ôhipa tâmau ra i roto i te
tiripuna e te fare haavâraa të îte i te ôhipa
mau e tupu nei, e
ôpuahia nei i te rave.
Tâtou, te feiâ e nâ râpae atu, ua faaroo
taata anaè
e
tâtou e, te haafifihia
ra aore ra
te îmihia ra
a
faaôhipahia ai i roto i te tiripuna. Ua îte ê
no
e
la vai
tâtou
ua
e
vai ê mai
reo e
hia nei i nià i te fenua
Reo farâni
te vai noa
to râtou àravihi
huriraa i nâ
reo e te
na e
-
i
mua
-
nei â
teie huru ôhipa.
Nâ hea tâtou i
terâ
te pae o
te
o te taata e
e te
ai
terâ
raveraa
âtea
tei te huru
ia
e
aha të
e
huru
o te raveraa e
âfaro
tere
rave
te
arataîraa, ia
mai, (e tià ia
te turu
no
ia ôre te taata ia horo
hiô mata îore
te
no
taa ê ai. Tei te
e
taupupû ai te ôhipa. la tano te
aore e
feruri
vâhi, i roto i te tereraa o
i teie mahana, i reira te taata mâôhi
ahiri, eita
i teie fifi. I ô nei te
mua
e
ànaànatae te taata
Peneiaè i te hoê
e
paha ia tâtou e faaara-ôiôi-hia mai i te
mau ôhipa manaô-ôre-hia e
tupu ra aore
ra e ôpuahia ra e
faatupu i ô.
raveraa a
i te ture.
reo
faaotihia ai.
e
i reira. Ahiri
araara noa ra
to
Reo mâôhi
fârii ia
vai nei te hoê taata i
te
fârii ia tupu
e
e
i
na reo
I àtutu ai te parau o te reo i te haavâraa no
te mea ia e, e mau tamarii mâôhi to ô e vai
ôhipa a nau taata huri reo e rave nei i te
ôhipa i roto i te fare haavâraa.
I hea ia te faaôhiparaa o te reo e fifi ai.
faatiàhia ai
ta na i
mâôhi iho, no roto mai râ i te fârii-ôreraahia taua reo nei ia faaôhipahia i te hoê
Aita tâtou i manaô te haafifihia nei te
te ture
o
patuhia
râpae aore ra ia riro te reo
o tei poihere-maoro-hia mai e to na mau
tupuna ei reo ôhie i te rorehia i te hiti.
mai tô
no
piti e parau-rahi-
te
e
ara noa
o vai aè nei nûnaa taata
vâhi i reira te ture
tahi
râtou îte
tahi pae o tâtou i te taime
ia i mua i te ture, e, e hinaaro
te
e
tupu/faatupuhia nei.
-
na
No reira, eere te fifi no roto mai i te
e :
i ravehia
haafifi atu â i
matara ôhie aè no
mâramarama maitaî.
Aita tâtou i manaô
vai nei
e
te tahi o to tâtou mau taata
ra i te
tei riro i te
reo
Pôrinëtia
na
e
fifi â
e
te reo tumu.
hoê vâhi
te oraraa tîvira
no
teie, aita tâtou
noa
tupu nei no te faaôhiparaa i taua reo
o
ia ôre
nûnaa
pû ôhipa ia
hiô nei i te tano huàhuàraa
e
Noa atu
haapiiraa i te reo mâôhi i roto i te mau
fare haapiiraa i te maitaîraa, noa atu â pai
ia
pae o te ture
...
e
Peneiaè,
vau
puai noa mai te
te
no
ia faufaa à, no te maitaî o te feiâ e
tià atu i mua i te ture.
atu
i te upoo parau a te puta a te
Orometua ra Vernier i faaruè mai ia tatou,
ra
râveà
Pôrinëtia farâni i roto i taua
parau o te reo
taime, haamanaôhia
mau
faaôhiparaa o te reo tumu
te
hoî
na
noa
mai),
e
manuia iho à te
ôhipa. Te mea pâpü ia
ia matara teie fifi e fânaô ai te
parau,
tâatoàraa. Aita à ia tâtou i feruri atu
parau no te mau
ra
i te
pâruru/haavâ, te rahiraa
i to na manaô nâ roto
i te ture. Te mea âpî
paha e hinaarohia nei, ia tâuà-atoà-hia,
eiaha te faaîte-noa-raa i te parau nâ roto i
E aha te parau tûîte e tîtauhia no te tihëpu
mai i te feiâ huri. Nâ vai e aùfau ia râtou.
te Reo
Taa ê
e
i te
e
parau
mâôhi, i
reo
mua
mâôhi,
no te hoê noa taime (i te
haamâramaramaraa i te mau
taime
pâmru), ia faatiàhia râ te taata
mua
i te
aro o te ture
ia i te
reo
i
hoê
ia nâ roto
e
tià atu i
noa
atu
o
mâôhi i te parau atu i te mau
taime atoà e hinaarohia ai o ia ia haapâpü
te
ôhipa.
Te
auraa
ra,
ia
faahohonuhia teie parau, ia
iho â ia te mau ôhipa atoà o
nâ roto noa
nâ pae e piti
i te reo mâôhi, te pae o te taata e tià mai e
te pae o te mau pâmra e fârii mai i teie
taata.
Aita atu iho â ia maori râ, e mau
pâruru i îte i te
mâôhi
Eere
e
no
parau
haafifi i te
e
ai te
noa atu
rahi
mea
atu
faanahohia
â
mâôhi. O vai mâ
râtou.
faaôhiparaa o te reo,
ôhipa e tià ia
mau
ia feruri-âtea-hia ia mai te
e
haamauraa i te hoê
i reira te
reo e
Te îte
tâtou e, e
ra
reo
mâîtihia ei huri parau no
pü huriraa reo i te vâhi
huri-rahi-hia ai.
faanahoraa rahi to mûri
mai i te parau no te faaôhiparaa i te reo i
mua i te ture. Nâ teie atoà râ parau, a tiaî
noa atu
ai i te taime
e
fâriihia mai ai
o
ia,
faahepo i to tâtou feiâ e tâpapa i te îte ia
roaa mai te moihaa no te pâhono i te mau
e
hiaàiraa
e
îtehia nei.
Nâ tâtou tâtaî tahi
tereraa o te ture
(noa
paî ia e, aita â teie huru ôhipa i ravehia
aè nei i roto i te Hau repupirïta), no te
atu
tauturu
ia te feiâ
nâ roto i te Reo
tià ai.
te
ia, aita râtou i îte i te
râ i te taata mâôhi i te
iho nâ roto i te horoàraa i to
àporaa mai i tâ te ture
te
maa
noa.
pâruru ia na
na
parau
paî ia e faaravaî roa atu
mânaônaôraa iti, no te mea aita
manaô i nià i te parau e, e faaea mû
i teie
manaô
e te
Vabi
a
Tubeiava-Richaud
nâ roto i te
Veà
porotetani N°22 19
No te
faaôhiparaa i te
mau
Reo mâôhi i mua i te ture
Te parau
o
atoà nei te Tômite arai
pâruru no Papeete e, e
te mau
tae
teie faaotiraa i tâ te
roa
Âpooraa Rahi i
taata
tahiti iho, no te rauraa o te
mau reo
mâôhi
vai nei, e no te
e
àtâ te parau
rave
te haafifi i te
ia huri.
Hou te Tômite arai
te mau
o
no Papeete a rave ai i
teie faaotiraa, ua pühara te Tià o
pâruru
pâruru no Papeete' o
Quinquis tâne i te tahi parau
uiuiraa manaô i te mau pâruru
atoà no Papeete. Teie nâ uiraa
matamua e piti o ta na i tuu
te
mau
mai
tahiti i te faanahoraa
Ite 4 no te âvaè tîtema
matahiti 2001 ra, ua
Âpooraa
Rahi no
farâni i te faaô i te
mâdbi
tubaa
Pôrïnëtia
Reo
mau
mua
i te
i te rahiraa
tuamotu, e
maareva,
pae) i roto i te
üvira.
mau
No
to
o
i
e
mua
atoà
pâruru
te mau
e
mâôhi
no
Pôrinëtia nei i
te Fare haavâraa
E,
o
tahiti i
mua
i te
mau
tiripuna faautuàraa anaè,
faaoti atoà
i
te
ua
Âpooraa Rahi i
te
te
te
paiau no
àuvaharaa tâmoni dre i roto i te
hororaa atoà
e
o
te mau
no Papeete i te pâtura e i
te haamana i te ôpuaraa a te Tià
No te tâôtiàraa i te àuvaharaa nâ
roto i te reo
mâuruuru ôre, ua
na
faaoti te Tômite arai
pâruru
mau
haavâ
haa nei i te fare haavâraa.
haavâraa i te pae
faanaho
mau
1) E fârii ânei ôutou i te parau o
faaôhiparaahia te mau reo
te
e aore ra
tuubia atu i
i te Pare Haavâraa i te pae
tïvira.
mua
Ua riro hoî teie faatureraa
pâruru o Quinquis
tâne, ia pâtoihia teie faatureraa
âpi nâ roto i te tahi hororaa i
mua i te Tiripuna a te Hau no
Papeete : ua hinaaro hoi teie Tià
o te mau pâruru no Papeete e
te
mau
vâvâhi
i
faaotiraa
te
Âpooraa Rahi
a
te
Pôrinëtia
no
farâni.
Eita.
2) Mai te peu e, eita. E fârii ânei
ôutou
ia
faaôhiparaa
no
hororaa i
E,
pâtoihia
o te mau reo
âpï
la
au
i tâ râtou
faaotiraa
mâôhi ia taa ôhie
tano ia
o
ia i te ture
e
nei, nâ roto i te reo
farâni, e mai te hoê turaraa âpï i
mua
i te fare haavâraa, te
no
faaroo-pinepine-noa-hia nei te
parau no te taa-ôre-raa o te taata
noa
noa
porotetani N°22
hiôraa, eita te
Âpoora
Rahi e
faaôhipahia mai te reira,
a
te
te mea aore o
ia
e
Papa ture teitei
Repupirita farâni i te
te
reo
e
mana
tüàti nei i
Hau
mea e, hoê
a te
nei
mahana oia hoî, te reo
i
teie
farâni...
teie
mâôhi
Pôrïnëtia nei, nâ roto i te tahi
mua
e aore ra
Ua tae
pâruru no
Tombera
i te ture.
Eita.
roa
te
Tià
te
o
na
iho
atoà
e
mau
Papeete i te aniraa i te
Teitei
te
no
Farâni ia faatae atoà mai
Tiripuna
mai te tahi tautururaa i te nünaa
20 Veà
i
tivira.
hororaa
a te
i
o
mua
Hau
ia i ta
i
te
Hau i Papeete,
te vâvâhi i te mau
vai
mua
Pônhëtia (reo tabiti,
no
matuita,
faaoti te
ture i
a te
:
no
îrava ture
haamana nei i te faaôraa
o te mau
Reo mâôhi i
mua
Fare Haavâraa tivira, nâ
atoà te parau no te
tâmoni ôre.
I mûri aè i to te Tià
i te
reira
àuvaharaa
o
te mau
pâruru no Papeete pühararaa i ta
parau uiuiraa manaô i tupu ai
i te tahi ùmeùmeraa teimaha i
haamanahia te
rotopü i te Tâàtiraa Pârum i te
tumu i mua
Turaraa
atoà nei
ê
na
te Taata no Pôrïnëtia
o
i
atu
te
a
farâni.
reo
farâni ei
reo
i te
Hau Fenua.
Tuheiava
Te parau
reo
piha tôroà
mau
te Hau farâni
(Teturaetara), o Stanley Cross,
James
Lan, o Richard
Ua
e
Hau
tahi atu
i tâ te
oia hoï
a
Théodore Ceran-
Jemsalemy,
hoï i
mua
e mau pâruru atoà
i te Fare Haavâraa no
Papeete, e te Tià
pâruru no Papeete
Quinquis.
Teitei,
faatupu nâ
huriraa
te mau
o
atoà
mua roa i te tahi
i te fenua nei.
reo
au
i te hiôraa
a
Ua
te tâàtiraa
nünaa
Pôrïnëtia
mâôhi
atoà
hiôpoàhia te hororaa
tumu, e mai te tahi manaô
ia vai
noa
i
mua
a te
i te
mâti matahiti 2002, e ua faaô te
tâàtiraa Teturaetara ia
nei, nâ roto i te
haafaufaa-ôre-raa i to ràtou
teitei
teie
hororaa,
na
i roto i
pâtoï i teie
no te
ôpuaraa.
reo
la
i te hiôraa
au
Teturaetara, aita te
ôpani
o
Reo
te tâàtiraa
a
i roto i te faatureraa tahito i
noa na i te mau
mâôhi i mua i te ture.
reira,
ua
manaô
mau
te Tomitera teitei i
tano, no te
Teturaetara i te hoê rata i te
veà atoà
te fenua nei no te
o
i
tâtararaa
mau
mâuruuru
to
ôre
manaô
na
ia
François
te faaïteraa, i te
Quinquis, e no
huiraatira i teie mata-ê-raa, ta na
e
pâtoï nei.
I te
15
no
matahiti
âvaè
2002,
ua
Tomitera Teitei i ta
mua
i te
Tiripuna
fepuare
faatae te
hororaa i
na
a te
Hau
no
faaotiraa
a te
te
te
mau
manaô tumu
Tomitera Teitei
te
: e
-
e
o te mau
vai nei i Pôrïnëtia i
i te haavâraa
âpï i te turaraa
o te
mua
o
riro teie faatureraa
âpï mai
te tahi faatïtïàifaroraa i te tiàraa
te taata tahiti i mua i ta na iho
*
farâni
no
ture
fârii nei i te tahi
te mea e,
aita teie ïrava
reo
tumu
ïrava
te
Faaauraa
Èuropa,
te
a
o
te
atoà
14
mau
no
te
Hau
no
Parururaa i te
ôpani ètaèta
nei ia faatupuhia te faataa-ê-raa
i rotopü i te feià e horo nei i mua
i te fare haavâraa, i nia i to ràtou
reo tumu, àore ra i to ràtou
no te
turaraa o te
-
No te
taata, e
mea
ô atoà te Hau
e, ua
farâni i roto i teie Faaauraa i tâ
Èuropa,
te mau Hau no
tano ihoâ ia ia
teie
i te tiàraa
auraro
i
pâruru
i te ture.
mua
hororaa i tâ te Tomitera teitei i
a te
Hau
nei,
horoà i to
ïte-pinepinetaata tahiti pâpüi te ture ia parau i
no te mea te
mua
taata,
Tiripuna a te Hau
Papeete i te faatae i teie
no
fare haavâraa i Pôrïnëtia farâni
ôre-raa i
ia
no te
te
te mau huiraatira i
o
Pôrïnëtia, i
i te
hia nei to te
na
o
ïrava faaau, e ia
mau
mua
mau
te
aro o
e
vai
na
Tiripuna Teitei
ra
i Paris
no
te
manaô i nià i teie
tâtararaa i vauvauhia atu
na.
to na manaô nâ roto i te reo
aita
e
E hoï faahou mai teie hororaa i
tâfifiraa
e
ïtehia
ra e
te
inaha te fârii nei râua atoà ia
te
o te taata,
Ua faaoti te
i te ture
Reo
Papa
Teitei ,i te Hau Repupirïta
e
teie
mua
te
tïvira, mai te tahi
ôfatiraa i te irava 2
ture
ua
faaravai
no
nei
tahiti, i
taata
Apooraa Rahi
Papa ture Teitei a te Hau
Repupirïta farâni, nâ reira atoà
te Papa ture o to tâtou fenua,
o
riro te parau
faaôhiparaa
mâôhi
mea
faatureraa
-
o
tià ia haamanahia te
mea
farâni.
Papeete.
Teie te
e
-
o
te
i te turaraa
no te
haamana nei i te àifâitoraa
Parururaa i te turaraa
mea :
faatae te tâàtiraa
Èuropa,
te mau Hau no
taata i mua i te ture e i mua
e
No
te Faaauraa
fenua âià.
no na,
ihoâ te taata Pôrïnëtia
no
Tiripuna huru rau (Tiripuna
faautuàraa, Tiripuna tïvira)
a te Hau no Papeete, i
te mahana mâtamua no te âvaè
no
:
parururaa
e
aè,
i te
Tiripuna
Teturaetara, ua riro te ôpuaraa a
teie Tià, mai te tahi mata-ê-raa i
te
Pü
François
o
Tomitera
la
Tomitera
ra te
tià i te Hau Fenua ia
e
ïrava ture teitei
mau
*te ïrava 6
O
e o
Papeete, ei ôfatiraa i te
no
faaôhipahia te
Pôrïnëtia,
mau reo
noa atu
mâôhi i
â te vairaa
o
i te
Tiripuna a te Hau i
Papeete, i te âvaè durai i teie
mua
matahiti 2002.
Richard, Ariihau a Tuheiava
Pâpaî Parau Rahi no te
Mono
Tâàtiraa Teturaetara
te reo farâni ei reo tumu.
-
e
riro te
mau
aniraa
a
te
Tomitera teitei, mai te peu e, e
Veà
porotetani N°22 21
Te Reo mâôhi hou te papaâ
E tano e haamanaô e, ua tere mai
te mau taata matamua i roto i teie
tuhaa tei parauhia Pôrînëtia mai te
fenua Hâmoa mai, i te ârea
matahiti 200 no te tau no te Fatu,
haere atu ai i te mau pae Mâtuita
mau fenua Rapa, i Tahiti nei
(Raromataî ihoâ râ), i te fenua
Hawaii e te hopeà i te mau pae
motu Aotearoa (Niu Terani). I
mâ,
roto i to râtou mau tere
i roto i teie
Patitifa, teie ihoâ râ tuhaa
Pôrînëtia, ua faanaho atoà
moana
no
râtou
i
to
râtou
oraraa
vaamataèinaa tei tüàti te tahi mau
vâhi. la hiôhia i roto i te mau tuhaa
Pôrînëtia no te fenua Tahiti nei, no
Samoa,
no
Tonga
huiarii
tôtaiete
e no
tei
Hawaii,-
e
faanahohia
(Société Pyramidale) oia hoî, nâ te
ôpü huiarii e faatere i te parau no
te oraraa.
Omuaraa
Taiô mahana 1
no
mâti matahiti
2002
E taiô mahana teie tei
tapaô i te âài
ia te Tuatua o te fenua nei,
i te mea ia e, ua tuatâpapahia te
e aore
parau no te reo mâôhi i roto te
faanahoraa tiripuna o to tatou nei
fenua.
Te auraa ra, te îte nei te Hau faràni
i te hiaài rahi o te nünaa mâôhi ia
faaôhipahia te reo mâôhi i roto i te
mau tuatâpaparaa a te tiripuna ia
tae
i te
mau
taime haavâraa. Teie
râ, nâ roto i te hoê hororaa no roto
i te tià no te Hau farâni i te
fenua nei, ua faataimehia te
haavâraa i te âvaè më i mua ia
tâtou nei. E tano ai ia uiui faahou i
teie nei, e aha mau na te «Reo
mâôhi» e aore ra, tei hea mau na te
vairaa o te Reo mâôhi i roto i to
tâtou nei totaiete.
atu
Te rauraa o teie mau reo o tâ tâtou
ia e parau nei e, e «Reo mâôhi».
Teie râ i pïhaî iho i teie mau reo,
ua hiti atoà mai te parau no te reo
tinitô e aore ia te parau tinitô, e reo
tei ânoî i te reo tahiti e te reo
tinitô, faaôhipahia i te taime no te
tapihooraa i rotopü i te taata tahiti
e
te
tinitô. Ua haere iti
matuita, te
paùmotu, te
rurutu e tupuaî, te
parau no te reo
maareva, te reo
rapa, te reo
22''Veà porotetani N°22
reo
reo
reo
râ te
no teie huru reo i teie
mahana. Eiaha atoà râ ia moèhia
faaôhiparaa
râpae mai, mai te
te mau reo no
parau no te reo farâni tei faarirohia
e te Hau farâni ei reo tumu i te
fenua nei, te reo Peretâne hoî, te
pâniôra, te reo tâpône, te reo
îtâria etv... Te îte ra ia tâtou e, taa
reo
ê noa atu ai te rauraa e vai ra i roto
i te reo mâôhi iho (Dialecte), te
vai atoà ra te rauraa no te mau reo
èê no râpae mai. Eiaha ia e maere
e
e,
ô
te reo
mua
mâôhi, eiaha
no
te a
te huru
i te parau no
noa
paha i nià
nanahiraa
o
te
uiui atoa râ i nià i to
vairaa i teie mahana, ia ôre hoî
reo
na
ihoâ
mai
mânaônaôraa i
i te uiuiraa
Te reo mâôhi
O te vârua teie o te hoê nünaa no
te faaîte i to na paari e to na îte i
roto i te faanahoraa o to na oraraa.
Nâ roto i te reo, e îtehia ai te huru
no te feruriraa o te hoê nünaa i
mua i te mau mea e fâ mai i mua
ia na e ta na mau pâhonoraa i te
mau uiuiraa tumu tâ te oraraa e
tïtau nei ia na ia pâhono. la hiôhia
i roto i to tâtou ao mâôhi, ua rau te
huru reo e faaôhipahia nei mai te
roa
mâôhi,
e
te reo mâôhi ia
rahi
roa atu
i te
paremo i mua i te mau reo èê, mai
te hoê manu ra te huru tei tauiui
noa to nà âpaèraa. Te parau nei
tâtou e, te reo mâôhi, e reo ia tâ te
Atua i horoà no teie nünaa tei
parauhia te Mâôhi, te
auraa ra, te
vai ra ia to na mauraa, to na ao, tei
tanuhia i roto i teie Ao mâôhi èrâ
aè na te tau, ia hoî tâtou i roto i te
Tuatua.
I te pae no
te reo i roto i teie mau
parauhia e, e reo
pôrînëtia, te vâhi râ e huru taa ê ra
te tahi i te tahi, tei nià ia i te huru
parauraa e te horoàraa i te auraa
tuhaa,
ua
te mau mea e
no
taata
i roto i terâ
e
orahia ra e te
terâ tuhaa. Te
haapii mai ra teie
tuatâpaparaa iti e, te reo tei
faaôhipahia e te nünaa Pôrînëtia
nei, eere ia i te tau no te papaâ te
faaôhiparaahia. E parau tâtou e, te
fârereiraa i rotopü i te nünaa
Pôrînëtia e te papaâ, ua tupu ia i te
auraa
ra,
te
17-18 o te tenetere. Areà râ te tere
te nünaa Pôrînëtia i roto i teie
tuhaa no Patitifa, èrâ roa ia i raro
o
atu
(matahiti 200 A.D). Mai te
reira mai malahiti, oia hoî matahiti
200 o te Fatu, a tae roa mai i te
matahiti 1700, a hiô na râ tâtou i
terâ ârea rahi i vai na i rotopü i te
nünaa Pôrînëtia e te papaâ. No te
nünaa mâôhi, to na oraraa, ta na
peu, to na hiroà, to na reo, ua
faaîte mai ia e, e nünaa tei ora
maitaî e tei tiàturi maitaî i nià ia na
e tei tiàturi i
te faatüàti te tahi
iho,
nià i to
e
na reo no
te tahi e ta na
i
horoà ia no nià mai.
tupu ai te fârereiraa e te
papaâ, ua tupu tâùe atoà te tauiraa.
tiàturi,
I te tau
e
a
Ua nehenehe i te papaâ ia haapii i
te reo mâôhi i roto noa i tau taime
rii. E i plhaî iho i te reira, ua
nehenehe i te papaâ ia haapii i te
taata mâôhi i te auraa e te hohoà
no te reo nâ roto i te faanahoraa
pâpaî. I te reira taime,
te
huru
oraraa o
ua
te nünaa
taui atoà
mâôhi.
m
te
Parau,
ua
tauihia ia i teie nei ei
oraraa niuhia i nià i te
pâpaî. E
inaha hoï, e mau faanahoraa
àravihi ta te papaâ i âfaî mai, no te
faaôhieraa i terâ faanahoraa pâpai,
a tahi ra ia te
parau, aore ia te reo
O te nünaa a moè roa atu ai i roto i
taua
faanahoraa
ra.
Te reo i te tau no te papaâ
la parau hoi tatou i te parau no te
papaâ, e faahiti ia tatou i te parau
no te mau mitionare matamua e
tae noa atu i te parau no te Hau
farâni,
e aore
ia te feiâ atoà
no
râpae mai.
Ua haamanaô mai â te âài e, te Reo
mâôhi, te hoê o te mau tumu i
mâiti ai te mau tià faatere no te
L.M.S i te fenua Tahiti ei vâhi
pororaa Èvaneria matamua roa i
Patitifa nei i te pae hopeà no te
tenetere 18, oia hoî i te matahiti
1797.1 roto i ta râtou hiôraa, e reo
ôhie roa te Reo mâôhi no te haapii
te paraparau, ia au ihoâ te mau
faatiàraa a te tahi mau ïhitai tei
tere mai i teie mau pae i to tatou,
mai te ïhitai farâni ra o LouisAntoine de Bougainville, tei tâpaô
i roto i to na tere i Tahiti nei i te
matahiti 1770, e 500 taô mâôhi, tâ
e
o i te Reo mâôhi i te matahiti
1817. Mai reira mai, ua ïtehia te
pïpïria
pâpüraa no te Reo niâôhi i roto i te
ôhipa pororaa Èvaneria tei
etv...). Terâ taa-ê-raa,
ômuahia mai e te mau mitionare
Peretâne.
Teie râ, te riroraa te hoê tuhaa o te
«Ao mâôhi» i te Hau farâni i te
matahiti 1842 (Protectorat), ua
haamata te mau tauiraa i te tupu.
Ua faanahohia te tahi mau vâhi no
te
haapii i te mâôhi i te hoê
reo
ê
oia hoï, te Reo farâni. Ua
roa te Hau farâni i taua
faanahoraa ra i te matahiti 1880, te
taime a riro ai te hoê tuhaa rahi o
te ao mâôhi i raro aè i te Hau
tâmaru (Annexion). Ua tae roa
atoà i te ôpani i te « Reo mâôhi » i
matahiti 1970 nâ roto i te vaha
o te
Apooraa Rahi Amui. Mai te reira
mai tau, ua fârii te Hau fenua e te
Hau farâni ia faaôhipahia te «Reo
mâôhi» i roto i te mau fare
haapiiraa
o te
fenua nei.
Te Reo mâôhi i teie tau
Bligh,
e
Te ïte
ra
fauraô ia no te ïte e te
hoê nünaa. E tano ia e uiui i teie
te mau
ia tâtou e, noa atu te iti o
taô tei roaa mai i teie mau
ïhitai,
ua manaô noa te mau
faatere o te L.M.S, eere te Reo
mâôhi i te reo fifi ia haapii. Aita
atoà i moèhia ia tâtou e, ua horoà
atoà na te Orometua ra o Thomas
Haweis i te hoê puta i te mau
mitionare
tei
reira
te
haaputuraahia te
mau
taô mâôhi
I
parauhia
na
hoï
Reo, e
paari o te
e, te
nei e, e aha atu ra ia te huru o taua
fauraô ra i teie mahana.
la hiôhia teie parau i te nae o te
faaroo, i roto ihoâ râ i nâ Etârëtia e
piti oia hoï, Porotetani e Tâtorita,
te vai
ra
te huru
ia te
mau
hoï
roa o
ra
no te pae
tâ te Fare
Vânaa i mûri
aè
i
to
na
haamauraahia i te matahiti 1975.
Ta
e
na fâ, ia hiôhia, no tepararuiaa
te baafaufaaraa ia i te « Reo
la
te tâpena Tute, e 157 taô mâôhi, nâ
reira atoà tâ te tâpena William
430 taô mâôhi.
faaroo, te vai atoà
mâàbi
Faaroo, te « Ètârëtia èvaneria »
ihoâ râ, i to na manaô tüàti ôre i te
e
pïhaï iho i teie taa-ê-raa
atu
te
-
letu/Kirito
-
ia i roto i te âài o nâ Ètârëtia nei i
te tau ihoâ râ no te Reforomatio, a
fânau mai ai te faaroo Porotetani. I
haapâpü
rapae atu i te faanahoraa haapiiraa.
I te nâ reiraraahia, ua faaèrehia te
Mâôhi i to na hiroà tumu, oia hoï,
to na « Reo ». I mua i taua
faanahoraa ra, ua faaïte te pae no
(Aroha/Karatia
Hamani/Poiete
».
haapotohia teie tuhaa, te vai
te mânaônaôraa
ra
nià i te parau
no te Reo mâôhi. E tano atoà râ, e
hiô i te ôhuraa e aore ia, te tereraa
o te tau. I te pae no te Ètârëtia, i
teie mahana, e rave rahi o ta na
mau rave
no
ôhipa tei tonohia i te
ara
te haamaitaï i te parau no te
tâviniraa e te faaïteraa a te Ètârëtia
no
i roto i te hoê Totaiete tei tauirahi-hia e te faanahoraa àravihi o
teie tau. Te parau, eiaha hoï taua
mau faanahoraa faahiahia ra ia riro
ei mau ràveà, no te tümâ i te parau
no te «Reo mâôhi», o tâ te Ètârëtia
i tâpeà noa na, mai te matahiti a oti
matamua mai ai te Pïpïria i te
hurihia nâ roto i te reo mâôhï i te
matahiti 1835. I teie mahana, tei
nià o ia i te hoê èà no te faaineine
i te hoê huriraa âpï no taua Pïpïria
ra,
ei faaïteraa i te uï
tiàraa
o
o teie tau, te
te Reo i roto i te oraraa o
nünaa, te Reo hoï tâ te Atua i
horoà ei fauraô no teie nünaa
mâôhi.
te
Gaston
a
Tauira
Ôr.
(Marama)
taa-ê-raa i roto i
faaôhiparaa
no te mau
taô
e
to râtou auraa, hou râtou a faaruè
ai i te fenua Peretâne i te matahiti
1796.
I te fenua Tahiti nei, to ratou ia
ïteraa i te fifi rahi no tâ râtou ôhipa
ia ôre râtou ia haapii ia râtou iho
nâ mua roa i te Reo mâôhi. I
rotopü i te mau mitionare
peretâne, o Honore Noti tei ôiôi
roa i te haapii i te Reo mâôhi, e ua
nehenehe ia
na
ia aô
no
te taime
matamua roa i te matahiti 1808.1
mûri mai i te reira, ua hâmani te
tahi mau puta tâtararaa «Reo
mâôhi» e aore ra ia, puta
Haapiiraa Faaroo e aore ia, te (p i
a P a) mâôhi hou a huri ai te pïpïria
Veà
porotetani N°22 23
Te
mau
PâSai
parau no
Monsieur le Président de la
l’indifférence du service de
l’Armée française et le silence
de l’Etat français ? Faut-il
République française
qu’il
Papeete, le 4 Avril 2002
Président
ldeture
La
y
ait d’abord des
victimes « faràni » de vos
essais nucléaires pour qu’il y
ait des victimes « màôhi » des
essais nucléaires français ?
Monsieur le Président,
« la ora na ! »
lors
de la
donnée
ici, à Papeete, le Jeudi 14 mars
2002,
par
l’Association
Publiquement,
Je
(«Moruroa
et nous»), trois d’entre des
anciens
travailleurs,
à
Fangataufa et à Moruroa,
essais
s’étaient présentés comme des
victimes des essais nucléaires
épouses, est désormais une
«Moruroa
e
tatou»
français.
Ils n’en sont pas
victimes
parce
seulement
qu’ils le
nucléaires
pour
lesquels, chaque seconde
qu’ils passent en famille, avec
leurs enfants
et
avec
leurs
notre
propos lors de notre entrevue,
là au Palais de l’Elysée, le
jeudi 21 septembre 1995 ?
me disiez que, avec vos
essais nucléaires, le « màôhi »
n’avait pas à avoir peur, parce
que la France a pris toutes les
Vous
dispositions
nécessaires
qu’aucune nation, dans le
monde, avant elle, n’a prises
avec les siens, pour parer à
éventualité.
toute
propos,
que vous
contraire
vous
que
serait
vraiment
dramatique
pour mes
et pour mon
peuple!
Sept
vos
avais alors
je prierai pour
ayiez raison, car le
je
répondu
A
ans après
m’aviez
enfants
l’entrevue
que
accordée, à
Paris, et vis-à-vis de ces
victimes de vos essais nucléaires,
atmosphériques et souterrains,
à Fangataufa et à Moruroa,
vous
comment faut-il que
porotetani N°22
je reçoive
par la
faute des autres ! »)
Ni
aujourd’hui ni demain,
je voudrais que mes
enfants ne fassent jamais aux
comme
autres
enfants,
non, ce
qu’ils
«
ne
màôhi
» ou
feront pas à
eux-mêmes !
votre
confirment.
vos
« Aué taù mau tamarii e to ù
nûnaa i te àti e, i te rave a mea
ma ! » (Traduction : « Quel
malheur pour moi de voir mes
enfants et mon peuple souffrir
français que vous représentez.
Monsieur le Président, pour
qu’ils aient jugé bon faire ici, à
de
la
Mais, qu’est-il donc arrivé aux
Tahiti et dans
souvenez-vous
avec
Oui, Monsieur le Président, je
pleure pour la vie de mes
les attestations médicales le
Vous
depuis 1966,
soyons,
condamnés à vivre
mort nucléaire ?
éternité.
croient, mais aussi parce que
Cependant, lorsque le service
des Armées françaises refuse,
à cet égard, de reconnaître sa
part
de
responsabilité,
comment
faut-il
que
je
comprenne la politique de
l’Etat français ?
24 Veà
souffre. Monsieur le
Président, pour ces victimes,
«
màôhi » ou non, de vos
conférence de presse
nous
nos
îles, et
sans
approbation, puisque
n’ayant jamais été consultés,
ce qu’ils savaient dangereux à
faire en France pour le peuple
français ? Et, comment des
politiciens, ici, ont-ils trouvé
bon accorder à des français
leur bénédiction pour qu’ils
puissent tester et faire exploser
leurs bombes nucléaires sur la
tête et sous les pieds de leurs
propres enfants ? Que s’est-il
donc passé pour que, même
pour votre ami président du
gouvernement local, la vie et
la santé de
mes
enfants et de
peuple n’aient aucune
importance pour eux, et que
mon
enfants et de
peuple que
président du
gouvernement local et vousmême n’ont pas respectée
mon
ami
avec vos
bombes nucléaires !
A votre devise :
«
Liberté
»,
c’est-à-dire
« Vous avez mon amitié ! »
«
«
«
«
Egalité
»,
c’est-à-dire
Vous avez mon respect ! »
Fraternité », c’est-à-dire
Vous avez ma protection ! »
Monsieur le Président, « Te
aroha ia rahi ! »
Jacques ihorai
TEglise
évangélique en Polynésie
française
Président de
Te
12))TTee
e
parau haamâramàramarââ e au no te feia
hinaaro e faao i te âua Orometua no Heremona
mau
V
-
Iroto i te faanahoraa faaineineraa a
Heremona,
tupu te faaôraa i te âua
pipi i te âvaè tetepa 2003. Hou aè râ,
e
ô te feiâ i fâriihia ta râtou aniraa i roto i
e
3)Te
te tahi
faanahoraa
haapiiraa taa ê
haamata i te âvaè tetepa 2002.
e faatae mai te feiâ e hinaaro ra
Te
iôa, oia hoî hou te 31
E
no
e
faaô i te âua
no te
feiâ
e
:
matahiti ïmiraa râveà : te
feiâ
te
aita
püîte “Bac”, e
faahepohia râtou ia âmui i te faaineineraa
no te “Matahiti ïmiraa Râveà” no te
e
haamaitaî i to râtou fâito îte. Nâ
râpae
tâpapa i te mau haapiiraa o
te horoàhia i te pae ahiahi i te Âua Pipi no
mai râtou i te
Heremona.
faanahoraa haapiiraa
E 5 haapiiraa e faaterehia :
Te Haapiiraa Hpîria, e tuatâpaparaa
-
i te parau no te
a
-
tïtauraa ia
au te
ia
faaîteraa
Pïpïria.
te
Te Tuatua
Ètàrëtia, e tuatâpaparaa
no te Ètàrëtia èvaneria i
te
o
ia i te parau
Pôrïnëtia farâni mai te tau
S.M.E.P e tae
roa
te
o
L.M.S, te
mai i teie mahana.
i te hum
atua
-
haamanaraa
fâriihia te
-
a
a te
te
pîahi i te
Tômite Heremona
Âpooraa Faatere,
Âua Pipi.
la roaahia te fâito
(F) i te hoê
noa
haapiiraa,
e haamata âpî faahou te
te Matahiti ïmiraa Râveà.
e
oraraa e
orometua i
Te Reo
Mâôhi,
te faaineineraa parau-
Heremona.
no te
arataîraa
Reo
o te
ïmiraa
Matahiti
pîahi i te hiôpoàraa taa ê,
faaotiraa
Râveà
Âpeeraa. Nâ
e
Matahiti
e
Âpooraa Tiàtono
aè
âpee ia râtou,
haapapa i te
e
matahiti rahi
e
-
Te
.
.
.
.
I te
e
faaoti
e
nâ
.
.
Orometua
te
Haapii, te
Âpooraa Tiàtono i
faataimehia.
te
roa
aè
te
e
ôtià
18-30.
:
i te Faatere
Âua Pipi;
Te rata turu
a
te
Orometua
o te
e
te
Pâroita;
Te parau fânauraa;
E piti hohoà;
Te parau hiôpoàraa a te taote;
Te parau a te Fare Haavâraa;
Te hohoà o te mau Parau püîte
-
Te ôtià mahana
No te
e
.
.
-
-
te
e
tâpaôraa ; 31/05/2002
haamàramaramaraa hau atu,
aore ra e tâniuniu :
i te Faatere
o
te
Âua;
i te Rautî
i te
7) Te
-
mau
fârerei
.
te
te
paruparu o te pîahi, e riro o ia i te
e
e, e
mau
haamanahia.
-
Âpooraa Faatere e haamana i te fâriiraa i
te pîahi i te Âua Pipi,
la îte te Tômite Orometua
aè
Âpooraa Tiàtono
.
hopeà o te Matahiti Âpeeraa i te mau
pîahi BAC, ia au te mau fârereiraa e
âparauraa i tupu e ia au te parau haapapa,
nâ te Tômite Orometua Haapii e hiôpoà i
te huru e te ineineraa o te pîahi e mai te
peu e manaô turu to na, to te Orometua
âpee e to te Âpooraa Tiàtono, nâ te
roa
mau parau e tîtauhia:
Te rata aniraa a te pîahi
o
raa.
Heremona
te
6) Te tâpaôraa iôa
püîte Bac tâ râtou, eita râtou
e tîtauhia ia âmui i te mau haapiiraa no te
Matahiti ïmiraa Râveà, e faahepohia râ
hoê Matahiti Âpeeraa. Nâ te Tômite
Orometua Haapii, tauturuhia e te
Orometua pâroita e te Âpooraa Tiàtono e
faanaho i te mau fârereiraa e tàuà-parau-
Tômite
ra
faanaho i te tahi parau
tuata atoà.
-Te ôtià matahiti iti
No te feiâ
aore
e
te Orometua e te
pîahi i
Haapiiraa;
Haapaô Puta-Pàpaî Parau.
nümera
mau
niuniu
:
te nümera
50 25
fax
te âfata rata
:
:
a te
Âua :
30;
41 22
24;
BP 667 PAPEETE-
TAHITI
Te Faanahoraa
Haapiiraa, no te arataï i
te pîahi ia faanaho mâite ia na i roto i ta
na tau haapiiraa e ia noaa ôiôi ia na te îte
-
te
4) Te matahiti âpeeraa “Bac”
MIR
No
te
au
tâpaôraa
më 2002.
piti faanahoraa i faataahia
hinaaro
auraa,
faaô i te
e
âua i tà râtou aniraa hou te ôtià
të
o
la manuia te
ia
5) Te
oraraa
E tîtauhia te
faaroo
o te mau
pîahi
pîahi atoà (te MIR e te
BAC) ia ôhipa i roto i te oraraa faaroo no
tà râtou pâroita tumu e aore ra te pâroita
e
mau
fârii ia râtou i roto i te
roaraa
o
Te Rauti Haapiiraa
Emma Faua-Tufariua
te
mâôhi.
-
Te Reo farâni, no te hiô-faahou-raa i te
faanahoraa
o
taua
reo ra.
fâito haapiiraa
hiôpoàraa taa ê
I te bopeà o te Matahiti
te
e
Ïmiraa
Râveà:
-
la roaahia te fâito tano
i te
e
mau
noa
haapiiraa tâtai tahi,
manaô
turu
faaotiraa
a
haamanaraa
fâriihia te
te
a
e
e
hau atu
mai te
te
Orometua
o te
pâroita, ia
to
Âpooraa Tiàtono
(C)
Tômite Heremona
te
pîahi i te
peu
e
te
au te
e
Âpooraa Faatere,
Âua Pipi.
te
e
la roaahia te fâito pampam
(C-) e raro
piti haapiiraa, e ô te pîahi i
roto i te Hiôpoàraa Taaê. E horoàhia hoê
hepetoma faaineineraa na na.
-
mai i roto
e
Veà
porotetani N°221 25
Les modalités
d’inscription
l’Ecole pastorale d’Hermon
12))lL’aenée
au programme
La prochaine entrée à l’Ecole
Pastorale d’Hermon
fera
se
en
Septembre 2003. La datedépôt des candidatures est
limite de
fixée
31 Mai 2002
au
3)Le
les
car tous
candidats devront suivre
une
année
préparatoire
qui débutera en
Septembre 2002. Deux sortes de
programmes sont mis en place pour
préparer les candidats désireux
à
d’entrer
d’Hermon
Pour
les
Pastorale
l’Ecole
:
probatoire
l’année
non-bacheliers,
probatoire de remise à niveau est
obligatoire. Les étudiants suivent les
cours
donnés le soir
externes à
en
l’Ecole Pastorale d’Hermon.
Commission
d’Hermon
de
approbation
et
Commission
la
Permanente, il est admis à l’Ecole
Pastorale.
programme des cours
Etude biblique sur la vocation
selon la Bible.
-
S’il
a un
P à
une
matière
au
moins,
-
Histoire de
l’Eglise évangélique en
Polynésie française, depuis Père de la
L.M.S, de la S.M.E.P jusqu’à nos
jours.
Méthodologie pour amener
l’étudiant
à
s’organiser
-
convenablement dans
ses
études et à
faire
déjà une idée de la vie et de la
formation théologique et pastorale à
se
Hermon.
-
Mâôhi
Reo
Initiation
:
à
la
linguistique Mâôhi.
-
Révision
de
la
grammaire
Française.
système d’évaluation et
l’examen de rattrapage
A la fin de l’Année Probatoire,
-
Si l’étudiant obtient
égale
ou
une
moyenne
supérieure à C dans chaque
approbation
d’Hermon
de
la
et
Commission
Permanente, il est admis à l’Ecole
Pastorale.
S’il n’a pas la moyenne requise dans
deux matières au moins, il doit subir
-
l’Examen
de
Rattrapage.
Une
semaine de révision lui est accordée.
-
S’il
réussit
rattrapage, après
26 Veà
a
l’examen
de
délibérations de la
porotetani N°22
6)Les
la
responsabilité du Pasteur et du
qui soumettent
rapport trimestriel.
Conseil des Diacres
un
modalités d’inscription
d’âge minimum et
Les limites
-
maximum sont
4) L’année d’accompagnement
Les
bacheliers
d’assister
aux
sont
ne
cours
de
pas tenus
l’Année
Probatoire, mais ils doivent suivre
une
année
d’Accompagnement. Le
des Professeurs, assisté du
Comité
Pasteur et du Conseil des diacres, met
en
place des sessions de rencontres et
d’entretiens.
la
A
fin
de
l’année
d’Accompagnement des Bacheliers,
selon les rencontres et entretiens et
d’après les rapports, le Comité des
Professeurs évalue les qualités et
capacités de l’étudiant et si ce dernier
ainsi que le Pasteur et le Conseil des
un
-
adressée
Pasteur et du Conseil des Diacres de
la Paroisse;
L’acte de naissance du candidat;
-
2
photos d’identité récentes;
Un Certificat de Bilan médical
-
général;
Un extrait du Casier
-
photocopie certifiée conforme
des diplômes.
La date limite d’inscription :
-
31/05/2002
ou
.
Comité des Professeurs, le
Pasteur et le Conseil
des diacres
l’incapacité du candidat,
admission pourrait être ajournée.
constatent
5) La participation des candidats a
religieuse
Tous les candidats
Judiciaire;
Une
-
à l’Ecole Pastorale
la vie
Directeur de l’Ecole
La lettre de recommandation du
-
Pour de
son
au
Pastorale;
après délibérations de la Commission
et approbation
de la
Commission Permanente, il est admis
le
18-30
avis favorable,
d’Hermon
Si
:
Les documents à fournir :
La lettre de demande du candidat
-
-
diacres émettent
matière, après délibérations de la
Commission
il doit refaire l’Année Probatoire.
de formation de
(AP/Bac) doivent
participer aux activités de leur
paroisse d’origine ou d’accueil sous
plus amples renseignements,
téléphoner ou s’adresser auprès du
Directeur, du Responsable des Etudes
-
.
.
.
de la Bibliothécaire-Secrétaire
Les numéros utiles à noter
:
Téléphone : 50 25 30;
Fax/télécopie : 41 22 24;
Boîte postale : 667 Papeete - Tahiti.
La
Responsable des Etudes
Emma Eaua-Tufariua
Inscrire
«
Il n’y a encore que deux ou
de questions
leurs
enfants iraient, parce que cela
entrait dans Tordre des choses, à
T école « Viénot » appellation
pas
à toutes les
commune
leur permettre de s’épanouir
pour devenir les futurs leaders de
bio-service, ébénisterie et
la société.
sculpture)
les différentes écoles
ou
dirigée par Inès
Dubois (Tel : 50 47 65)
Ecole de Taunoa dirigée par
Edith Manuel (Tel : 42 06 73)
professionnel Tuteao
Uturoa est devenu
lycée
a
vahio à
une
décision
-
Les bons
souvenirs de leur
jeunesse ?
La
certitude
encadrement
d’un
bon
dans
2 écoles maternelles
Ecole Maheannu
dirigée par
Sophie Tetuira (Tel:42 17 58)
Ecole de Taunoa dirigée par
Bettina Paofaite (Tel:42 06 73)
-
-
Le
Collège Pômare IV
(de la 6ème à la 3^^^)
Dirigé par Christian Chêne et
son adjoint Jean-Lucien Marcel
(Tel 50 47 50)
A.
travail scolaire ?
Savoir que les maîtres sont de
mieux en mieux formés et par
pédagogues ?
examens
aux
(Tel
:
66 31 58)
Si
l’enseignement dispensé par
maîtres est gratuit, les
familles se doivent d’acquitter un
modeste « écolage » réservé à la
prise en charge des frais de culte
ainsi que les grosses réparations
des bâtiments.
divers
:
il est
(Tel 50 21 50)
pour y
Cet établissement est à la fois
maintenant
auprès
des
secrétariats des établissements
réserver les places.
:
Lycée classique (littéraire,
scientifique et économique)
Lycée technologique (sections
technologies tertiaires)
Lycée professionnel
.
peu de tout ça,
mais aussi certainement un petit
un
inscriptions
recommandé de s’adresser dès
Jean-Michel Rouet
.
?
Sans doute
Rabotin
lycée Samuel Raapoto
Dirigé par Daniel Margueron et
son adjointe Margareth Trouillet
Le
-
-
Les bons résultats
adjointe Iris Ebb (Tel 66 31 53)
L’Internat protestant de
Uturoa dirigé par Josiane
Pour les
AArue
permanente des conditions de
-
son
un
Le constat d’une amélioration
les meilleurs
Teaniniuraitemoana et
les
environnement sécurisant ?
-
-
-
relevant d’un choix volontaire.
Quelles sont donc les raisons qui
poussent les parents à choisir nos
écoles pour leurs enfants ?
L’école
primaire de Uturoa
dirigée par Elisabeth Tetua
(Tel : 66 32 52)
Le lycée professionnel Tuteo
a Vahia dirigé
par Linda
-
Ecole Viénot
enfant à
au
V
:
Papeete :
2 écoles primaires :
-
A Uturoa
sur
A
écoles
Aujourd’hui, en raison de la
multiplication des établissements
scolaires, il n’en va plus de
Viénot, Pômare
(comptabilité, vente et service,
V
Quelques renseignements
-
son
»
:
protestantes.
même et inscrire
écoles
nos
pour
trois décennies, les familles
de Tahiti et de Raîatea ne se
posaient
enfants dans
nos
de
(Secrétaire général
VEnseignement Protestant)
.
quelque chose qui fait qu’en
ayant la même mission que les
autres
établissements
territoire,
nous avons
protestante, nous
du
l’étiquette
véhiculons des
valeurs
qui nous sont propres
l’identité chrétienne,
l’encouragement et le soutien
permanent
des
élèves
en
telles que
difficulté tout
en
cherchant à
aiguiser les esprits les plus vifs
Veà
porotetani N°22 27
Je suis concerné
Par le décès du S JDP
Au mois de février
domicile fixe)
qui
être les
un
ans a
Au lieu de
mort à Faaa.
nous,
2002,
de 67
Les
...
S.D.F (sans
été découvert
nous accuser,
vie, d’en
c’est la
montrée du
sommes encore en
responsables,
misère que nous
avons
A l’annonce de cette triste nouvelle
qui
^interpelle personnellement quant à
îs responsabilités de gardien pour
5n frère S.D.F ou non S.D.F, j’ai
isé à l’autre S.D.F farâni qui a perdu
|vie en hiver et dans une totale
C’est le froid de l’biver
«
l’a tué
ont
»
commenté les médias,
le froid tue, il ne
encore
jamais tué
personne. Si cela est vrai, c’est
certainement que nous avons vu trop de
films d’horreur
au
cinéma
ou
à la
télévision.
serait donc pas
ici-bas, en bien ou
mal, est toujours l’œuvre de
l’homme, mais pas des morts.
Est-ce des morts qui ont bombardé le
“World Trade Center, à New-york, un
11 septembre 2001 faisant des milliers
Tout
ce
qui
se passe
France, même les non S.D.F. Et si
^est la misère qui a tué le S .D.F à Faaa,
^rquoi les autres S.D.F seraient-ils
enci
pore en vie aujourd’hui ?
ïn, ce n’est pas la misère qui a tué
ire S.D.F, mais ceux qui sont encore
là? c’est-à-dire moi. 11 est mort à cause
de mon égoïsme et de mon indifférence.
Qu’il me pardonne, ce frère, de n’avoir
pas été pour lui ce que j’aurai dû être
pour lui, c’est-à-dire son gardien. Si,
donc, lors de notre rencontre avec le
Père céleste, il me donnait une bonne
raclée, pour ne pas avoir été pour mon
frère SDF décédé à Faaa, à Papeete ou à
Paris, un frère, ce ne serait que pure
justice (Mt 25,31-46).
superstition des « mâôhi »
procédé à une exhumation à
Tupuaî, deux (ou plus) hommes ont été
condamnés par la Justice.
Il est regrettable que des “mâôhi” d’un
certain âge, que je ne condamne pas,
Pour avoir
aient
cru ou
aient continué à croire que
les morts peuvent encore
tombe,
une
mortelle
sur
avoir, de leur
emprise maléfique et
les vivants !
Que n’a-t-on
pas encore
le “mâôhi” à
se
fait
pour
aider
libérer soi-même de la
superstition, c’est-à-dire de cette chose
qu’il s’est créée lui-même pour être à
l’origine de son malheur ou de sa
maladie ? Ou comment faut-il
encore
partager l’Evangile qui ne met pas la
mort en évidence, mais la vie ?
28 Veà
porotetani N°22
au
niveau des mots,
qui est allée au-delà des mots. Qui
ou que s’est-il réellement
passé au lycée Taaone ? Je ne saurais
mais
dit la vérité
le dire. Toutefois, dès que cette
vous
et des milliers
responsables de l’Education auraient dû
réagir et ce, pour la santé de toutes et de
tous, c’est-à-dire des élèves, des
professeurs, du personnel de service et
des parents d’élèves, pour que soit
de morts ? Est-ce aussi
qui ont tué des vies humaines
afghanes avec des bombes que l’on a
larguées sur leur pays depuis le 7
des morts
octobre 2001 ?
S’il y a, ici chez nous et ailleurs que
chez nous, des enfants, des femmes et
qui pleurent la blessure ou
disparition d’un être cher, ce n’est
certainement pas à cause de l’œuvre des
des hommes
la
morts, mais bien des
vivants.
Ce n’est pas les morts que le “mâôhi”
doit craindre, mais les vivants, parce
qu’ils sont aussi capables de faire du
mal à leur voisin ! Partager l’Evangile
avec le “mâôhi” est donc un long et très
long chemi à parcourir pour aider le
“mâôhi” à
se
libérer soi-même de la
superstition.
...
la
seulement restée
“situation” s’était fait connaître, les
situation
la
Taaone
...
qu’un professeur n’aurait pas
respectée »... Une situation qui n’est
«
en
T^rrn^rnal qu’il n’ait pas tué tout le monde
îtcn
élève
a
non,
doigt.
adifférence.
n’ont
morts
...
On
a
élève-professeur à
beaucoup parlé ces temps
qui n’a pas
parents d’élèves de Taaone
Ce
faisant. Tes
l’élève.
Mais
pourquoi a-t-on attendu que la
pris de l’ampleur pour
réagir ? Si j’étais à la place des parents
d’élèves de Taaone, j’aurais réagi
comme eux et, si l’enquête menée
aboutissait à un résultat négatif qui
laverait le professeur de tout soupçon et
de toutes les accusations qui sont
portées contre lui, à sa place, je
demanderais à partir du lycée de
Taaone. Pourquoi ? Eh bien, c’est parce
que quand bien même la Justice
situation ait
m’aurait blanchi de toutes accusations,
ne
serais plus jamais regardé comme
avant. Au
derniers d’une “situation”
de
laissé des
«
indifférents, parce que concernant une
vérité.
responsables de l’Education auraient
montré aux parents d’élèves de Taaone
et, plus particulièrement, aux parents de
l’élève,
ainsi
qu’au
professeur
concerné, leur volonté de sauver « la
santé » de l’éducation au lycée de
Taaone, du professeur comme celle de
je
...
aussi
la
connue
contraire, le doute continuera
planer à Taaone, quant à la
» qui s’est passée entre moi
situation
et mon élève.
“mâôhi” pour
le “mâôhi” si, sa
langue véhiculaire n’était pas sa langue
un
le viol d’une mineure
...
Il
aussi été
a
mois de
mars
question
de viol
...
ce
maternelle ? Si le “reo” est vraiment
mineure. A la
quelque chose de vital pour le “mâôhi”,
alors qu’il le prouve !
au
sur
début de
place des parents de cette enfant
mineure, je ne serais pas non plus resté
sans réagir pour manifester ma
peine et
ma
Je
douleur !
souviens de
cri de cette mère
Je n’ai pas été insensible à la décision
de l’Assemblée de Polynésie quant à
de famille dont la fille avait subi la
l’usage du “reo mâôhi” dans les débats
judiciaires en Polynésie. Mais, quand
même
celui-ci
me
situation
ce
de la part
d’un triste
porc ne se serait
certainement pas comporté comme lui
et puis pourquoi a-t-il existé sur cette
«
individu.
»
Un
«
terre des hommes ?
»
avait-elle dit.
lorsque j’entends on lorsque
je lis un « papaâ » dire que l’inceste fait
partie de la culture du “mâôhi”, c’est-àdire que je suis d’accord lorsqu’on tue
enfant ! Non, non, non et non !
L’inceste ne fait pas partie de ma
mon
culture. Mes ancêtres, avant, ouvraient
le ventre du violeur, en retiraient les
intestins pour y mettre
une
fois le ventre
des cailloux. Et
refermé, le mort était
envoyé
au large en pirogue pour être
balancé à la mer. “Comme cela, disaient
ancêtres, personne
mes
ne pourra
a vécu sur cette terre !”
Aux Iles sous-le-vent, pour
dire
qu’il
le même
les intestins du violeur étaient
cas,
arrachés de
corps par l’anus et ce,
l’aide de la lame en dents de scie
avec
son
de la lance. On bourrait,
après, le corps,
toujours par l’anus, de cailloux pour
que, une fois balancé à la mer, il coule
vite
au
fond de la
disaient
saura
mes
qu’il
a
mer.
“Comme cela,
ancêtres, personne ne
vécu parmi nous.”
Comme il est loin le temps
où les
parents enseignaient à leur fille ou leur
fils d’être le “metua” (père ou mère) et
le mari de
sa
femme
ou
la femme de
terre !
les enfants ont, eux, à
prendre, pour leur présent et leur avenir,
comme décision, je ne peux la prendre à
leur place.
Si j’ai une bouche pour leur dire ce que
je souhaite pour eux, je n’ai pas leurs
ce que
oreilles
et
l’accueillir pour eux
...
et le “reo
leur
surtout
mâôhi”
cœur
dans
son
application, le vendredi 1®^ mars 2002,
qui ont décidé de son usage dans
les milieux judiciaires ne s’étaient pas
Tribunal Administratif de
au
Papeete. Même
nos
académiciens du
“Fare Vânaa”.
Cette date du 1®'"
mars
2002 restera,
pour moi, une date historique
annales de l’histoire du peuple
dans les
“mâôhi”
la première fois, en contestant
l’usage du “reo mâôhi” dans les
car, pour
Tribunaux à Tahiti et dans les îles, c’est
l’existence du “mâôhi” lui-même chez
lui
qui est contestée ! Si cela était faux,
pourquoi cette déclaration du Bâtonnier
du Conseil de l’Ordre des Avocats de
Papeete
: « La langue
colonne vertébrale de
Président de la
française, c’est la
ce pays ! » ou du
République française :
l’accueilli, je veux rester l’accueillant.
ne veux pas être un locataire dans ma
Je
propre maison !
Et si, comme mes ancêtres et mes
parents, j’ai toujours accueilli chez moi,
le non-mâôhi,
que j’attende
“farâni” ?
J’étais,
avec
pourquoi est-ce raciste
la même chose du
d’autres membres de
l’Eglise
évangélique, au Tribunal
Administratif de Papeete, ce vendredilà 1®^
2002. Et parce que j’y étais,
donc à Tahiti et dans les îles,
ne peut m’attaquer de ne pas aimer mon
mars
“Tahiti, c’est la France !”
personne
Quand
“reo”, ni de le respecter.
“reo”, n’est reconnu alors
la langue française Test dans les
mon
que
Tribunaux à Tahiti et dans les îles,
pourquoi n’accueillerai-je pas cela, le
“mâôhi” que je suis comme une attitude
coloniale et raciste du “faràni” vis-à-vis
du “mâôhi” que je suis ?
Si la chose pouvait se faire
Personne. Parce que
j’étais là, à ce
historique, pour défendre
mon “reo”. Parce que entre “le dire” et
“le faire”, mon “ôpü” s’est toujours
rendez-vous
tourné
dans le
sens
inverse, je crois que la réaction du
“farâni” en France, n’en serait guère
le “faire”.
vers
Te aroha ia rahi !
Jacques moraî
différente.
son
mari, c’est-à-dire le/la responsable pour
une vie meilleure et possible sur cette
Mais,
contesté
ceux
montrés
Je souffre
été
a
pour
!
Je
suis fier du
“mâôhi”
parce
que, qu’il soit en
France ou ici, à
Tahiti,
il
fera
toujours l’effort
de
parler en
langue française
farâni
Est-ce
Réfrigérateurs
Sèche linge
ETS MANHEIN
88 Chemin vicinal de Patutoa
Tel
Climatiseurs
:
42 07 39 Fax
:
45 25 89
Tables de cuisson
Lave Vaisselle
Congélateurs
Micro-ondes
Papeete Tahiti
Aspirateurs
Rbres
Gazinières
Râpe
m
Fours
coco
Hottes
le
avec
«
Machines à laver
».
donc
“mâôhi”
le
qui le
ferme à l’autre ?
...
Agent officiel :
Tout
peuple a une langue au travers de
laquelle il se manifeste en tant que tel.
Mais comment le “mâôhi” peut-il être
Encore
une
fois,
je refuse d’être
chez
.
5FRIGIDAIRE.»*smeg wDmmÊA,
www.manhein.pf
ALGOR
contact@manhein.pf
moi
Veà
porotetani N°22 29
à
Présidents
des
Message
l’occasion
la
de
COE
du
Pentecôte
2002
eut un bruit qui venait du ciel comme le
souffle d’un violent coup de vent... » (Actes 2/2)
«
Tout à coup
il
y
monde. La
L’Ecriture sainte décrit
simplicité
avec
manifestation
de
la
la
première Pentecôte dans la vie de
l’Eglise du Christ : « C’est aux
apôtres qu’il s’était présenté
vivant après sa Passion : ils en
avaient eu plus d’une preuve
alors que, pendant quarante
jours, il s’était fait voir d’eux et
les avait entretenus du Règne de
Dieu. Au
eux,
cours
d’un repas avec
il leur recommanda de
ne
pas quitter Jérusalem, mais d’y
attendre la promesse du Père »
(Ac 1/3-4).
présence du conseiller
est vécue à jamais comme elle le
fut par les disciples à la première
Pentecôte, lorsque « tout à coup
il y eut un bruit qui venait du ciel
le souffle d’un violent
comme
coup de vent : la maison où ils se
tenaient en fut toute remplie »
apôtres, avec Marie la mère
de Jésus et d’autres femmes, «
tous, unanimes, étaient
la
prière
»
(Ac
assidus à
1/14).
Le
monde.
L’irruption soudaine de
l’Esprit frappe les témoins par'sa
violence, et pourtant elle ne viole
ni les consciences ni les vies. Elle
violente, mais elle n’est ni
brutale ni destructrice. Elle est
Comme le souffle d’un violent
violente, et pourtant elle honore
coup
de vent » ! Il est évident que
phénomène n’était pas «
l’image de Dieu dans l’être
ce
humain. Elle est violente
«
violent
» au sens
sens que
monde
de mauvais, au
la violence revêt dans le
d’aujourd’hui.
D’ordinaire,
Les
l’Esprit
violence et du terrorisme dans le
est
(Ac 2/2).
de
diffère
fondamentalement de l’irruption
agressive et brutale de la
venue
la
inattendue fait
violence
irruption dans nos
particulièrement
que ce soit par la
vies de manière
destructrice
brutalité,
:
le
terrorisme,
au sens
où elle contient
l’Esprit de Dieu,
un Esprit qui nous donne de
l’enthousiasme et nous élève, qui
nous
communique joie et
courage, qui nous offre une
inspiration et une force toujours
nouvelles. L’Esprit Saint nous
insuffle l’espérance, la foi et
l’oppression de la pensée, la l’amour, surtout l’amour de Dieu
et de nos frères et sœurs, un
Pentecôte est un temps d’attente, violence physique contre les
d’espérance et de foi. Il reflète le jeunes enfants, les passions amour qui « jette dehors la
mystère que tout être humain criminelles, les guerres, la crainte » (1 Jn 4/18).
ressent lorsqu’il attend la venue
cruauté, la transgression des
du Paraclet, l’effusion de l’Esprit valeurs morales et sociales, Seule l’irruption violente du
Saint, ce grand jour de la l’humiliation, la négation de la Paraclet peut triompher du
Pentecôte personnelle où l’être dignité et de la personnalité, ou déchaînement brutal du mal et de
humain, par l’Eglise et dans toute autre manifestation du mal. la violence dans nos vies et dans
le monde.
l’Eglise, devient soudain “temple
de Dieu” et “temple du Saint « Comme le souffle d’un violent
Esprif’Ô (1 Co 3/16 ; 6/19). Le coup de vent » ! Pendant la « Celui qui a des oreilles, qu’il
que
le
Conseil entende ce que l’Esprit dit aux
monde, lui aussi, par l’Eglise et décennie
dans l’Eglise, devient soudain le oeucuménique
des
Eglises Eglises » (Ap 2/7. 11. 29 ; 3/6.
13. 22).
lieu où le Règne de Dieu est (COE) consacre à la lutte contre
révélé « sur la terre à l’image au la
violence, nous sommes
Les Présidents du COE
amenés
à considérer et à mieux
ciel » (Mt 6/10).
comprendre ce que la présence
Le Paraclet, ou conseiller, est de l’Esprit Saint signifie pour
présent dans l’Eglise et dans le nous. Le « souffle violent » de la
cheminement de l’Ascension à la
30 Veà
porotetani N°22
Parau
Te iôa tumu
:
tuatâpapa
TEMAURI
Te iôa topa :
Raitamaru
1975,
Thierry TEMAURI Or;
o
tuuhia atu râua i roto i te
ua
pâroita no Ùturoa i Raiatea. I roto atoà
i taua pâroita to râua haapaariraahia
Thierry Maraetefau
mai te âvaè màti 1971
te âvaè âtete
U a fânauhia o ia i te 8 no âtopa,
matahiti
1942.
ia i te 6
Ua
e
âtete 1972
no
tae roa mai i
1972. Ua faatâhinuhia
e
o
haamau-roa-
fepuare 1971 i te fare
haapiiraa i Fitî, Suva. Mai te reira mai
pâroita no Ùturoa
i te 8 no âtopa 1972.
Âtete 1975 Fepuare 1978 : tonohia
atu i Rarotoà (Natongua).
Fepuare 1978 - Tiurai 1979 ; I
Rarotoà noa à (Matavera)
Tiurai 1979
Âtete 1990 : Tuuhia
matahiti
mai ai râua i roto i te
faaipoipohia
ia
hia atu ai i roto i te
TAPEA
Yvette. Ua ô atu râua i te âua
pipi i
Heremona i te âvaè âtete matahiti
-
1966.1 mûri mai, ua tonohia atu râua
mai te âvaè tenuare 1968 e tae roa mai
i te
âvaè
e
tae
roa
-
mai i te âvaè âtete
Les
croisés
mots
2345678
9
10
de
-
E.
Ancienne
itinéraire
-
Petit
-
m
Symbole du
fossé
-
-
avec
effort
Chiffre
-
romain
qui vaut 500 Chiffre romain qui vaut
50
Symbole du fluor Mésopotamie et patrie
-
Plante vivace de la famille
des rutacées, à fleurs jaunes, vivant dans
les endroits secs
Titre auquel les
-
-
monnaies doivent être fabriquées I.
Pronom indéfini Symbole de la seconde
de temps - Qui est unique J. Symbole
-
traduit la Bible en langue tahitienne
(1838) - Symbole de l’ampère C.
Principal fleuve d’Afrique de 6700 km de
long (5600 depuis le lac Victoria) - Nom
a
chimique de l’iode - Evangéliste mâôhi,
de Papara, compagnon de Tapéta aux îles
Tonga - Initiales d’un philosophe et
archéologue français né à Saint-Germainen-Laye (1858-1932).
de Charles DE BEAUMONT, chevalier,
officier et agent secret de Louis XV, né à
-
-
JUBX -01 -mo
-
iqa
(ou)o (smusujA '9 i3sn - J- I- N'SH - Toav - fl T1 - (W3qo)îI (japupT
-
-
te tià-faahou-raa.
-
-
-
-
-
Personne du
-
par rapport
à
T
-
aT
a
-
PD ’N iûa
-
upi
-
a ’IM suJQ
-
-
-
masculin considéré
sexe
son
père
ou
à
sa
mère.
iiSiS:
S"!
O '6 sipmsia '8 sS
•(uouioiB)s (qoBura)-}!
•Q d -1
i
na
!
■siTd
tamarii,
Ètârëtia Èvaneria
tàpaô aroha nâ roto i te
haapàpûraa e te tiàturiraa i te parau no
to
Solution
spuopv
te ùtuafare fêtii
e
faatae atu nei te
Guyane française - Croire au passé 3.
Symbole de l’électron - Symbole du litre
Initiales d’un homme politique français,
né à Bemay (1746-1825). Conventionnel,
il rédigea le “Rapport sur les crimes
imputés à Louis Capet” - Chiffre romain
qui vaut 50 4. Symbole chimique de
Turanium
Posséder
Symbole de
l’hydrogène 5. Symbole du newton Symbole chimique de l’iode - Lettre de
l’alphabet et troisième des voyelles User au passé 6. Initiales d’un peintre
flamand, né à Leyde (1556-1629) - Terre,
séjour de l’homme - Symbole chimique
du phosphore 7. Initiales d’un écrivain et
compositeur espagnol, né à La Orotava
(Tenerife) (1750-1791), auteur de Fables
littéraires et de poèmes musicaux Symbole chimique de Terbium Symbole chimique du Sélénium 8. Sans
commencement ni fin 9. Interjection qui
marque l’admiration, l’étonnement, la
joie, la douleur, la prière, etc. Interjection de surprise, d’admiration Ville
de
Mésopotamie et patrie
d’Abraham 10. Adverbe, qui marque une
si grande quantité ou un si grand nombre
pour
quelque
Symbole de
ou
séparant les rangées de
ceps F. Nom de la note
mi, en anglais et en
allemand A une grande
distance Interjection de
surprise, d’admiration
G. Eclat de voix poussé
qui
hoa
èperera
l’inclination
volt
d’Abraham
na
no
to na matahiti.
unie, d’une seule couleur 2. Rivière de la
environ
-
te
o
l’affection, du goût, de
chinoise, valant 576
Contraire de mort
Symbole de la
tonne B. Pronom indéfini désignant d’une
manière
vague
une
ou
plusieurs
personnes - Nom du Missionnaire anglais
2002 i roto i te 60raa
I to
faaturaraa,
ia i te 10
Verticalement : 1. Legs - Largeur d’une
étoffe entre ses deux lisières
Etoffe
Avoir
mesure
-
o
de
tonne
de
faaruè mai
matahiti to
(1728-1810) D.
-
chose
Ville
e ua
Symbole chimique de
quelqu’un
H.
âtete 1996.
I te âvaè tetepa 1996, e 54
na a tuuhia atu ai i roto i te
Jacques Ihoraî
l’azote
Horizontalement : A. Etre éternel,
créateur et souverain maître de l’univers
i Taunoa.
Mai te matahiti 1990, ua tauihia mai
râua i Fêtera e tae roa mai i te âvaè
pâroita Èvaneria
Tonnerre
1
m-
-
^a
Upi - j lun
adtiH
-
-
-
(sp sBuioq)x (srreu)i •/,
91
l'H pas -S
-j
-
uoq i : îu0ui3ib3iîj3A
-
-
IHN 'd loi
-
sna
-
jfi
a - n 11 - -ISUIIV - N ’H uoa - PN -a V - won - uQ ’a l - oIA - naia ’V : ïuauiaiBjuozuoH
Veà
porotetani N°22
riroraa
Te
«
te
âpî e te taata paaii e, i râp^ mai
i te parau no te bere e te aroba o te
Atua i te taata, aita e râveà e vai ra e
taata
IMahaènamâua o Teraî vahiné i te
ôroà 5
no
mâti
ra.
Ua âmui atoà
mai te Tomitera Teitei
e
tae noa atu
e
to te ôire.
e
i te Hui-mana
to na hoa
o
te
fenua
fârereibia
moni
aroha, eiaba te
te râveà ia no te tâtara i
Te here
oui,
o
te
e
fifiotetaata
fuhia i nià i
itâ
o
tei ôre i hiô
no te
noa
i te
tohu
mau
a
râtere
"hiatamua i tae mai io tatou nei, mai te
pê mau taata îri paapaa mahana ra, e
^reo e te peu taa ê i to tatou, i ta te
ôhi, mai te hoê atoà râ mau vahiné,
^e mau tâne no ô mai i te Tumu Nui
Te haamanaô
hiarii, i roto i ta
o
I
i
te parau
ra
Orometua
te
püôhu i te
U poroiraa i horoàhia i te 5 no mâti
02 i Mahaèna e, « te tamaiii, te
na parau
i
matara ai te taata
riro ei râveà
e
râpae i te fifi
e
Te auraa, eita te
ra e ana ».
no
te tâtara i te fifi
te taata.
au
ai
fenua
a
te hoê tamarii
i te parau no te
ôhipa hooraa
au
mua
i te tiàororaa
tupu noa ra i teie mahana. Te
nâ ô ra to na reo : «Eté feiâmetua e,
eiaba na e boo i to tatou fenua e a
baamanad na i ta ôutou mau tamarii.
e
E to ù nâ metua e,
rüàu mâ
i te
Auë ia parau i te aroha e ! No te aha.
No te mea, o te ôhipa mau ia e tupu
noa nei â i teie mahana. Ua faaea
noa
te
hoê
mau
tamarii i te
ôhipa hoo fenua a te mau metua ! Aita
te metua i ïte faahou
mau
tamarii
te ôre e
e
i te here i ta
i te faufaa
te
o
faahou
aita
te huru
e ora
ai
o
ia
o na e
e aore
tâtou,
te mea
no
Nâ hea atu
e raâmà, e pàpà rüàu mâ, a
i to tatou fenua i teie mahana.
pâpâ
na
Ua riro ê i te tinitô, ua hoohia i te
e mea taui noa
tuhaa fenua i te pereôo.
papaâ,
tahi
roa
Aita ôutou i
te taata
o
tei faaitihia.
eita te fenua
fare metua i hoohia
te metua i te
mea e au o
te
ra
huru,
e
mâôhi, o teie ia :
hoohia, eiaha noa no te
te
a
ia mai te hoê metua vahiné
noa
maitaî. E te
a
mau
tamarii. Ua
ôutou i to ôutou iho
mau
metua e, e ara
i te
pê te moni, e pë
pê te mau mea atoà o tei
te nünaa
mâôhi, mai te matahiti 1880
mai, aita te Ture a te Hau farâni no te
hoê, tei te mâôhi atoà râ,
faanahoraa
a
te
farâni
o
noa atu te
na mau
a to
tupuna.
porotetani N°22
tià
noa
a
te
farâni,
o
teie ia
: e
ia ôe ia hoo i to ôe fenua i te
e
te mau
tupuna. la hiôhia atu i roto i teie
faanahoraa,
o te
fenua,
e taata
ia
upoo, e taata tei tuu ia na
iho i roto i te àti no te mea, ia pau te
moni fenua i noaa ia na nâ roto i to na
hooraa i to
na
ihoâ te fenua
e
te tahi taata
na e
o
fenua,
e
toe noa mai
ra i teie nei
të fatuhia
ê atu. I tano ai te
poroî
a
“E te feiâ metua e, eiaba
boo i to tâtou fenua... E pë â te
terâ tamarii
:
moni, eiaba râ te fenua !”
la faatura te taata
Eita te taata
Te faanahoraa
na
paari i te
tamarii
faufaa âmui i vai-iho-hia mai
Raine
hoo i to
te tano no te
farâni, te faaturaraa i te tiàturiraa
taata, no reira e mea tià ia vâvâhia te
E nâ hea mâtou ânanahi ?
32 Veà
tupuna
E parau mau e, i teie mahana e ia au i
te faatereraa poritita a te Hau farâni i
Moni. E
pereôo, e
faariro ê i to tatou fenua.
te
faanahoraa
na e
hoê faufaa âmui, maori râ na taata
ôutou tâ ôutou iho
faahema
e
aita to
te Atua. Ua
ôhipa faufaa ôre. Ua moèhia ia
haapaô
mâôhi
te mau
atoà râ tei roto i
Teie ia te auraa, te
no te mea
la faatura te mâôhi i te
ôutou i te fenua mai te
a
fenua faahou
Meari
i roto i te
parau o te fenua, e pâruru ra i te
tiàturiraa o te mâôhi i te fenua mai te
faatura i te horoà
faariro
te tahi mau
hum
te oraraa i
i teie nei ?
ra
te fenua to ôe ora.
hiô
e
e mea
hoohia. Auë ia parau peàpeà
ua
Te faanahoraa
noa
a
aita
roa
e.
ia, mai te
taata.
E
fifi
mea
metua
hoê taata i faaea târahu
e
teie mahana
to
E
te oraraa.
roa
atoà i tâ tâtou
te taata
e
ôaôa roa. I teie tau
o
hoohia, ia au i te tiàturiraa o te
ra te tamarii, mai te
ra
ê
mea
na
fenua
mâôhi. Riro atu
hoê ôere
mâa tâ tâtou i te reira tau
hoo, e mea àmu noa, ua
mea
fànaô atoà te fêtii
mâa. E
fenua ôre
i haere na tatou e o pâpâ
faaàpu i nià i to tatou fenua i te
matamua ra, e
eere
Epéâte moni, eiaba râ te fenua ! »
e
moni tei faarahihia
e
e
haapii ia
e, o
tamarii
tiàturi o ia
haapaôraa, eiaha râ te
paari
e au e, na te
na no te mea ua
ia tei îte i te
tamarii. Te tamarii, no teie ahiahi noa
o
ra
âreà te taata paari, no te poipoi
ia. I haamanaô ai te hoê tamarii i te
na,
taime
no
te
poroiraa i te poipoi
:
-
V
te
“Eiaba
baapii i te taata
te taata paati râ e baapii mai
matou
na
paari, na
e
Te
râ
mea
itehia nei, eere te reira
e
anaè. O te faatura ôre atoà râ
te taata
o
i te tamaiii.”
paari i te tamarii, mai te metua fânau
iho e tae noa atu i te metua tupuna. la
Areà râ, i te mau mahana atoà, ia taiô
ôre anaè
ia faaroo tatou i te veà
e
e
i te
mau
ràveà
e noaa
i te metua i te faatura
i te tamarii i fânauhia
e
tià ânei
ana, e
ia
haapurororaa parau âpî i te
fenua nei, no te parau o te taata paari,
e
tano atoà e, na te tamarii e
parau-faahou-hia o ia i te taata
paari. la tae roa anaè te tupuna i te
haamanaô i te taata i te parau no te
ânei
paari
moè atoà ra i te
taata paari i terâ tiàraa i to na i mua i
te parau o te tamarii, oia hoi e taata, e
No
vahiné
la
no te mea te
e
tùruiraa
te
no
ia
tâne, tei riro ei
tamarii, ia noaa atoà i te
aore
e
tamarii te îte i te faatura i te taata
faatura i te fenua ia tae
o
e
ia i to
i te
na
tôtôvà-roa-raa i ta
na
iho mootua, e au
ia ia
parau-faahou-hia i te taata.
reira, e parau anaè ta te taata paari
tamarii, e parau atoà ta te tamarii i
i te
o
te taata
paari.
No te aha ôrua i hoo ai i to tâtou fenua ?
i terâ haamanaôraa i ta letu i ta
au
na mau
pipi
e, te
mai te huru
o
feiâ i roto i te
âpî,
ao
te tamarii ra to râtou
huru. No te aha. No te mea, ua ite te
tamarii e, to na metua, e taata ite o na
paariraa.
i te faatura i te tamarii. A tae ai hoi i
te mau
pipi i te ôreraa i tiàturi i te
Atua mai te hoê metua maitai i nià i te
taata !
E haere
fenua
no
au
no
te
i hea
e ora
ai ânanahi, aita e
e fenua
faatià i to ù fare. Aita
faaàpu e ora ai te ùtuafare. Te ôaôa
verâ mâ, âreà o vau nei, te peàpeà nei
te
ra o
ia. A tû, a tû e te mau
i to tâtou
tano
ôre
metua. E
tamarii
faaîte
no te
peàpeà i teie mahana no te ôhipa
o
tei ravehia
e
to tâtou mau
âmui anaè i to tâtou
taô, « a tire, a tiré, a tire
fenua, a hiô mai ia mâtou
na
e
reo
mâ te
i te hoo i te
te mau metua
e ».
Èere tâtou te
Eita
e
taata ê
Hinahere
tià ia ù, ei faaotiraa, ia ôre ia
tiàturi e, i mûri aè i taua Oroà 5 no
mâti
ra
Peretiteni
Tômite,
i
faanahohia
o
te Tuhaa Hoê
i
taua
mai
e
mahana
haamanaôraa i te faufaa rahi
taiô mahana
E to matou
mau
hàmani ïno i te horoà
faaea
na
na
faaea
metua e, a
a te
na
i te
Atua ia tatou. A
i to tatou
i teie mahana, a hiô na
oraraa
tura, ua rau te mau peu e
faaère
ua
ôre
roa
ravehia nei
vëtahi
te
no te
haaviivii,
no te
mau taata
i to râtou iho tuhaa fenua. A tiré
i te nâ reira faahou
o
roa
te
riro
autâraa nâ matou tâ ôutou
ânanahi. E te
mau
fenua te vairaa
o
tâ te Atua i
0 te
taata nei. A
o to tatou
roa te
mau
reira ei
tamarii
a
metua e, a
here i te
te ora, a aupuru
i te fenua
pûpû mai nâ tatou. Te fenua,
ô faatau aroha ia
tire,
a
a
tire,
te Atua ia tâtou te
a
tire i te nâ reira
faahou.
E te Atua e,
tamarii.
no
a
aita
e
ei
ra,
no
taua
ôhipa
nanahi i roto i te àau
te parau o
te
o
e fânau
te tamarii
te tâviniraa i te nünaa.
aroha mai ia mâtou tâ ôe
mau
Remette”
BERNINA^
La couture facile
et
i te hoo faahou i te fenua. A hiô
i to tatou fenua i teie mahana
o
mai
ra e
e
ta na
Eere tâtou i te taata
Tumu, ia
faaiteraa
au
ê, hoê â o tâtou
i te tohu a. Vaitâ e te
Haapii-èvaneria
peretâne i tae mai i Tahiti nei e a te
mau Haapii-èvaneria mâôhi i haere
atu i te mau motu tâpiri mai ia Tahiti
e
a
te
mau
i te âtea ia Tahiti. E te haamoriraa i
te Tumu
Nui,
ôhipa ôaôa ia, ia au i
a te feiâ âpî nâ roto i te mau
ùpaùpa, te himene e te àpa !
te pororaa
haa
e
parfaite
V
V
V
_
Rururaa
a
te
Enua Enata i Atuona
mau
mâama nei
Te tiàtohu
».
râ ia
mau.
E
auraa
to na. Te
; e
au ra
no râtou, e parau
hiôhia, hoê taô e piti
âmuiraa tei hiô i te uiraa 1
aha te parau
tià, te faaîte ra te tià o te
vai iho ihoâ te tiàtohu no te parau
pupu e
mau. E hiô râ i te tahi taô ènâta
tià. Teie ta na i horoà mai
tià te teào tü.
parau
parau
Te ao
no te
te vâhi
e
e
no
te
no te
Ènâta, te vai ra ihoâ terâ auraa
orahia
ra e te
taata. E terâ auraa
aho, te aho tâ te Atua i horoà i roto i te
taata. No te ao tâ te taata e ora ra, e
atoà mai te
Ènâta
te taô mâama. la
râ râtou teie nei ao, e
tâpiri
parau
te ao
nâ ô râtou :
Mâama, te vai ra te parau no
ïte, te mâramarama.
mâama nei.
te
No te parau o te
Kaôha nui i te
Ètârëtia
haamaitaîhia te Atua
Te faatae atu nei te hui faaroo
porotetani
Ènua Ènâta (Hiva Ôa, Tahuata,
Fatu Hiva) i to râtou tâpaô aroha i te
Ètârëtia èvaneria no teie 5 no mâti ta
0 te mau
râtou i
i te ôire
ora
no
Atuona
Hiva Oa. Mai tâ râtou
no
e
fârereiraa, te
te
tâporo
e
tiaî
parau ra :
i te montre 4
haamata ai te
kaikai, nâ te
Taaoa
e rave
toru O
e
te
âfaa
fâriiraa. I te pae o te
âmuiraa no Atuona e
reira, oia hoî nâ âmuiraa
mau
no
no
Atuona. Ua tae atoà mai to
Hanaîapa
tauraa manureva.
e vai ra i nià atu i te
To Puamaù râ, aita i tae
mai. Ua âfaî mai
râ râtou i te
pïfa
fâriiraa. Te vâhi
(puaatoro) no te mau
faahiahia i roto i te faanahoraa
âmuiraa
no
e
Èpene Ètera no Taaoa, o Târema
Tarirea
e o
Fatu Hiva i Atuona
mau
i te
no
Hiva Oa
Tahuata
e o
râtou i tâ râtou
e
Fatu
tae
noa
Hiva,
a
atu
ua
teie
mau
nâ motu
haere anaè
mau rururaa mea rave
te mâa mai te kiki
ai te hora tâmâaraa.
atoà
(puaaniho), te pïfa, te
hotu o te fenua
e
e
mai
te mau
pipi ôrometua
te
tiàtono
no
mâti,
no
ua
o te haapiiraa ia au te
teie matahiti : « Te èà o te
teie nei ao ». Tâ te Ènâta e
Te amui tiàtobu te ao mâama
tià
o
parau ra : «
nei ». E 4 uiraa tei hiôhia i te reira ahiahi.
Nâ nâ âmuiraa
Àtuona
no
feruri mai i terâ nâ uiraa. I roto i te
ôpereraa i te
uiraa,
mau
uiraa nâ nià i te
mau
I te taharaa mahana
te
ua horoàhia e
âmuiraa atoà.
te 5
no
no
ra.
E 6 uiraa
no
ferurihia mai
e
Atuona, Orive
tuhaa
te
no
Tahuata
o
ia i te
rururaa
te
aniraa
haamâramaramaraa i nià i te
Mave
ferurihia mâi
ràtere
papaâ no
pata e no te tâviri i te hohoà. Ua tae
atoà mai te mau tahuà o te mau reo Ènâna
e Ènâta e tae noa atu i te taeaè tâtorita
«
Labro
».
Ua faaineine mai te
âmuiraa i te himene. E te
mau
mau
tuhaa atoà
pureraa, ua ôperehia nâ nià i te mau
tiàtono, te pipi ôrometua e te rautî. la
o te
34 Veà
porotetani N°22
Te
himene
e
e
te
tahi
mau
no
Tiona no
Hanaîapa
teie matahiti. Ta
no
te rautïraa
e
no
te
mau
mâti, i reira
âmuiraa Târema
I te
âmui atoà mai te tahi
2
reira taharaa mahana tei
te mau
Te haamoriraa
te
Huka) parauraa te vaanui,
te mau taeaè i Atuona.
ra
Te tahi atu
mau
mau
parau, ua tâuà parau
taeaè e te mau tuahine
Ènua Ènâta.
la huru pau te manaô o
i nià i te parau e hiôhia ra, i reira
te rautî e horoà ai te mau manaô
noa
faaravaî
ïtehia,
te
e
aore ra
faatïtîàifaro. Te
ua mauruuru te taata
ôhipa i
i te tereraa
o
haapiiraa
e te mau ôhipa atoà i ravehia
to Hiva Oa no te fârii-maitaî-raa i tei
haere mai.
la haamaitaîhia te Atua. la haamauruuru-
maitaî-hia to Hiva Oa mai te ùtuafare
pipi ôrometua Tehuiarii, te
te mau
âmuiraa
taîruru mai
no
e
te
mau
o
te
tiàtono,
te mau taata atoà tei
tupu-maitaî-raa
o te
rururaa.
Kotou nui.
faahoperaahia te hiô i te mau uiraa e toe
uiraa i faataahia
i
Taaoa i
e no
(meià, fëî, mâniota.
poîpoî mahana piti 5 no mâti, nâ te
e te pahu i pii i te hui faaroo e tomo
roto i te « Fâè o te Ètua » ia Pëtera. Ua
faaterehia
tuhaa matamua
Fatu Hiva. Aita tâ Pëniera
.).
e
tumu parau o
paru, te toetoe, te mau
.
nâ motu
piti taime haapiiraa.
I te ahiahi montre 4
parau
reira
te taata
faanaho
toru
te
te nâ
maitaî atoà te
haapiiraa
Ua
mâti. I te reira mahana
no
noa atu
Nuku Hiva, Ua
no te
Te
Tehuiarii
e to
te mau
o
himene. I mûri aè i te pureraa, ua tïtauhia
te tâatoà no te fârii i te tahi hapaina pape
no te motu
Kaôha nui tatou pautu.
Ua tae to Tâhuata
te mahanahana o
no
navenave
èà, te vai ra te parauraa a
Ènâta (Hiva Oa, Tahuata, Fatu Hiva) te
aanui. Te vai atoà ra tâ te Ènâna (Ua Pou,
te
na
nâ roto i
i
mau
te
parau
âmuiraa.
i
ôhipa i ïtehia i roto i te mau taime
haapiiraa
mau
No te îmi i te
to te
auraa o
Ènua Ènâta
to râtou
reo.
te
taô, te hiô atoà
i roto i te
No râtou,
faaôhiparaa
ra
o
ia hiô-anaè-hia te
taô parau tià, te parau nei râtou tiàtohu.
No reira râtou i parau ai te tumu parau o
teie matahiti : « Te aanui tiàtohu te ao
Jean
a
Ôr.
(Tebaapapa)
Teururaî
I Création
Eê^^ersonnalisée
I
polir
^^roisses,
Kssqc^tions;
lÉnfréRrises,,.
BP. 70 UTUROA
•
TÉL. (689) 66.33.53
RAIATEA
•
•
TAHITI
FAX. (689) 66.24.77
BOUTIQUE PAPEETE - MAMAO
TÉL. (689) 45.59.00
GENERATION 2002
LES NOUVELLES SOLUTIONS NUMERIQUES
Spécialités cantonaises
Plats à emporter
Mettez
idées
vos
en
lumière
TEC
!
TOSHIBA
BUREAUTIQUE DE TAHITI
«te (iei
■
34,
Téi 43.00.14
-
rue
dejiaü-
Paul Gauguin
Fax 43.17.08
-
-
■
Papeete Tahiti
: bureaut.tahiti@maii.pf
Restaurant Dahlia
Tél 42.59.87 8i 43.71.48 • Fax 43.29.51 i
jlL^
Arue P.K 4,2. Tahiti
^
-l
E-maii
Veà
porotetani N°22 35
-A '
îWl'tîr *■' ti
■'l'twS'-'-'ür’kî'
rm
1 J■
.•'.Æ
-.vf»
8' ’im.
La
•
.
.
jB
•
•
.vif-.
^
W
Peugeot 206 1.4 HDI. Irrésistiblement économique
L'incroyable sobriété de la Peugeot 206 1.4 HDl fait que vous aurez très peu de chance de la surprendre en train de faire
plein. Mais cette efficacité exceptionnelle des motorisations HDl ne saurait faire oublier tous les avantages de celle-ci :
les performances, le silence de son moteur et les toutes dernières technologies embarquées qui la rendent aussi
agréable à conduire qu’à regarder.
le
ON PEUT ENCORE ETRE EMU A NOTRE EPOQUE
Fait partie de Vea Porotetani 2002