EPM_Vea Porotetani_200106.pdf
- Texte
-
Services
LA BIBLE EN
VIDÉO,
DVD, ET
DE55IN5
ANIMÉS
aux
Particuliers
Prêts/Placements
Gestion du Patrimoine
46 66 66 / 46 79 79
46 66 71
46 67 81
Change/ Cartes
Services
aux
Entreprises
Grandes entreprises
PME
Service Etranger
Trésorerie/Devises
46 67 12
46 67 29
46 79 50
46 78 48
BANQUE DE POLYNESIE
==
Une offre Globale
=
• Un réseau de 19 agences pour toutes vos opérations :
Financements, Investissements et Gestion de votre patrimoine.
Ta
• Partenaire exclusif de EiSSti la banque des fonctionnaires
des conditions privilégiées.
Renseignements dans toutes nos
pour
agences.
• Des crédits à la consommation POUR TOUS grâce à
Crédicom (Services Financiers Spécialisés).
Club Editions
Polynésie
Renseignements
Immeuble E.P.P.V.
aux
46 79 85 / 81.
Fore Ute
B.P 107
Papeete, Tahiti.
SOCIETE
Tél. 41.28.20
Fax. 42.90.99
GENERALE
BANQUE DE
Renseignez-vous
au
41.28.20
En vente a u
Librairie Te Tiarama
POLYNÉSIE
Siège social : Immeuble Pômare, B.P. 530 Papeete, TAHITI
-
Polynésie française
f
r
Sa vie est
en vous
Une
et
eau
pure
naturelle
toujours fraîche
et disponible
2
Veà porotetani N°15,
juin 2001
6•
4 • Apo mai, Apo atu
5 • Edita
Te Parau, e horoà na te Atua
9 • Te ôrometua i teie tau
13/23 # La violence et
différentes facettes
Te mâirlraE
horoà
e
Atua
i
1
te
ses
Te hâmani-îno-raa
1
e
to
na
mau aveave
(page 7)
(J. Ihorai, T. Teagai, V. Taputuarai, A.
Tematahotoà, W. Mo, FR. Lienhard, William
Hany, Hapairai ma, R. Konrad, B. Léontieff,
Robert
24 • Te
mau
Koenig)
parau no
Paôfai
25 # Heremona
26 # Te Etaretia
ins
lous
s
la
prière,
nous
plaçons,
aux
de notre ennemi,,
nt Dieu
(page 23)
e
te Vahi Haamoriraa
28 • Enseignement protestant
29 # Cevaa
30# Se convertir
32 • la
ora na
Patrice
PHOTOS
Une : le logo du COE
Intérieur et dernière page : Veà Porotetani
LaC’estconversic
la véi
table
respiratic
de toute
une v
(page 31)
Veà
porotetani N°15, juin 2001
fT]
Vacances communautaires
Apo mai, Apo atu
ou
l’art
d’inaugurer
Communauté d’Eglises
en Mission
la dernière touche pour qu’il ait vraiment une
allure de temple. Ce n’était pas une maison
ordinaire, mais
«Ta fidélité vaut mieux que la
vie. Oui, je te bénirai ma vie
Il faisait chaud
heureusement
durant.» Ps 63.
qu’il nous a donné à
l’engagement du
Pasteur Ralph Teinaore, lors du culte
d’action de Grâces qui sera célébré à
Genève Centre protestant du Lignon :
Place du Lignon 34 - 1219 Le Lignon /
ce
-
-
Suisse
-
Tél. 4122 796 11 le 19
mai 2001 à 11 heures.
Les
Eglises et amis de la Cevaa sont très
largement invités à se joindre à ce culte de
reconnaissance, soit en venant à Genève
le 19 mai, soit en s’y associant par la
communion de
prière.
Alain
Rey Secrétaire général
3 mai 2001
formés
était
Une bâche, des tréteaux et des bancs
pour les repas. Une camionnette sans
vitres et sans immatriculation pour
Depuis 1997, l’Eglise Protestante du
Sénégal traversait une crise interne
qui a entraîné la fermeture, par le
Gouverneur, du seul temple de la ville de
Dakar. Il y a eu plusieurs missions de
conciliation initiées par la Cevaa, en rela¬
tion
avec
la CETA, l’ARM et l’Archevêché
de Dakar, sans issue heureuse. Un travail
de réflexion, de réconciliation et de redé¬
finition de la vision ecclosiologique et
missionnaire s’est cependant maintenu
tout
long de ces années.
Ce long processus permettra la réouver¬
ture du temple de la rue Carnot, le
dimanche 6 mai 2001, en présence de
l’Archevêque et du Gouverneur de Dakar.
au
Un Comité exécutif transitoire
lé à l’occasion de
tâche de mettre
ce
culte. Il
sera
instal¬
aura
pour
place les nouveaux
statuts de l’Eglise Protestante du Sénégal
et de convoquer une Assemblée générale
en
extraordinaire dans les 6 mois à venir.
La
Cevaa
se
Protestante du
couru vers
réjouit avec l’Eglise
Sénégal du chemin par¬
la réconciliation.
La Cevaa
4
Veà
poroletani N°15, juin 2001
mais il
en mars
car on se
dortoirs
en
venu :
a
plu aussi,
sentait moins
cou¬
fondre dans une commu¬
les autres et pour, le
temps de quelques jours être moins égoïste,
cela fait du bien et c’est bien plus agréable que
mais c’est
un rare
fête et pour se
cions tous
ceux
distinguer,
comme toujours, les
bleues pour Mataiva,
pour Tlkehau, rouges pour Rangiroa
n’empêchaient pas les chanteurs de ne for¬
mer qu’un groupe. Les jeunes et les anciens
tenaient de concert guitares et ukulele.
Pendant que le « Ahimaa » préparait petits
cochons et toutes les agapes, et il en faut du
temps, le culte pouvait s’étirer. Les orateurs
étaient bavards, ils étaient heureux d’être tous
réunis, ils avaient peaufiné des messages, ils
se relayaient devant l’autel décoré d’une pro¬
fusion de fleurs et de fruits.
qui a été sans doute le plus important
pour tous aura été la longue semaine passée
ensemble, la coupure avec la vie individualis¬
te, l’entraide où chacun pouvait trouver une
occupation servant au mieux être de tous : la
nourriture occupait pas mal de monde. De la
pêche à la préparation du poisson cru pour
nourrir plus de 100 personnes deux fols par
jour. Du dépeçage au plat de cochon grillé, de
la farine mélangée au huto pour faire le pain
coco des îles, et puis la vaisselle, mais il n’y en
avait pas besoin de trop car on mangeait en se
relayant, par services et personne ne se
retrouvait attablé comme ü en a été le jour de
la grande fête. Et les chants... dix-huit avaient
été concoctés sur des mélodies plus ou moins
Mais,
ce
religieuses, les créateurs extraordinaires et
surtout plein d’imagination avaient su placer
les mots qu’il faut pour donner son sens à
cette fête, il y en avait eu des répétitions à vous
casser la voix ! Le temple était fini, mais son
nom, sa croix, ses bancs, ses plantes ont mis
des fidèles,
Mataiva oui pour se
samedi 9 mars tout le monde était invité à la
tenues vestimentaires
du monde extérieur
des diacres et surtout de nombreux pasteurs.
déplacer tout ce qu’il faut pour manger et
finir les préparatifs de l’inauguration.
C’est en effet le temple protestant Tamaitiatea
qui est l’objet de toute cette agitation. Ce
pour
car
que
deux avions environ,
nauté, pour vivre
vertes
Temple protestant du Sénégal
un
de prendre place, de
de réserves en
effet autour des habitations pour mettre bien
en évidence que ce bien est précieux et rare,
qu’il faut le capitaliser car il est bien plus inté¬
ressant que l’argent puisqu’il n’y a presque
rien à acheter sur place. Les fare MTR qui
étaient bondés et pleins de lits se sont trans¬
travers la vie et
Genève
salle bien lumineuse,
pable de dépenser de l’eau,
Nous dirons notre reconnaissance à
Dieu de tout
une
abri qui a permis à tous
se sentir chez soi.
d’aller
une
heure
avec
au
culte tous les dimanches,
privilège dont nous
remer¬
qui nous ont invité et ont par¬
tagé ces moments d’échange que nous ne pou¬
avoir dans le train train du quotidien.
vons
Francine Margueron
’
Veà
WPorotetani
ÉVANGÉLIQUE
MENSUEL DE L’EGLISE
DE
Boîte
Tél.
POLYNÉSIE FRANÇAISE
CRÉÉ EN 1921
postale 113,- 987J3 Papeete, Tahiti. PF.
(689) 46.06.23 - Fax. (689) 41.93.57
E-mail : eepf@mail.pf
Publication
Jacques Ihorai
Directeur de
Rédactrice
Céline
en
Chef
Hoio/e
Comité de Rédaction
Taarii Maraea,
Ralph Teinaore, Turo a Raapoto,
Thierry Tapu, Sylvia Richaud, Chantal Spitz,
Marama Gaston Tauira, Daniel Margueron,
Valérie Gobrait, Robert Koenig,
et la collaboration de
Emile Malé, Patricia Sanchez
Prix de l'abonnement
(1 an -10 numéros) - Polynésie : 1200F (cfp)
Métropole: 150FF / Suisse: 40FS
Impression : STP/Tirage : 5000
ex.
-
ISSN : 1278-2599
I
âvae tei îriti 1 te ùputa no
te haamâtauraa i to ôe taata
raa
JL
tupu rau noa atu ai te tûàtiraa e te
mau
taaêraa. Te faarooraa
ia tâuàraa 1 to
na
mau
o
to ôe
ôaôaraa,
L’écoute
peàpeà e mau hlaalraa. To ôe
faataaraa ia ôe iho, to ôe taime, to
mau
ôe
pûai no te faaroo ia na. Nâ te
hohoà
atoà
O
te Atua i nati i to tatou
tûàtiraa
mau
ra e
te
ma
haamanaô
èere hoê huru to te taata,
te vai net te taaêraa te tahi
e
te
tahi. Na tâua taaêraa râ i faahiroà
mai ia ù i to ù
ù i
tiàraa,tei tauturu ia
te hereraa ta ù iho, to ù tûàti¬
raa
i to ù taata
raa
t te Atua
O
tupu e to ù tûàti¬
la tei faaroo tâmau
I roto i tera hiroà mâtara tei haamattai i te tûàtiraa, te
piiraahia
mat to tatou mâtararaa no te
faa¬
t te taata
rooraa
ia
tupu, aore ia, te faa¬
tatou iho. E faatupu atoà
te reira i te tauiraa i roto ia ù iho.
E hia taata
e
haaàti nei ia tatou,
tei tâmata i te parau e ia faaroohia
mai râtou, e aita roa atu tatou t
tâuà
noa
atu ? E hia taime to
tatou faarooraa aita iho
atu
E
ra
rave
ra e
faaroo
formes. Chacun est
unique et différent de l’autre mais la différence de
interpelle et nous renvoie à nous-même. Elle m’aide à mieux
m’apprécier telle que je suis et m’engage à revoir ma personne et mes
réactions face à l’autre et surtout face à Dieu qui m’écoute.
C’est dans cet esprit relationnel et d’ouverture que notre disponibilité à
l’écoute de l’autre ou à soi-même est interpellée.
Combien de personnes autour de nous tentent de se faire entendre et que
nous n’avons pas pris la peine d’écouter ? Combien de fois avons-nous
écouté une personne sans véritablement écouter ?
Les témoignages des victimes des actes de violence méritent d’être écou¬
nous
tés.
?
rahi
mau
faîraa manaô nâ
te feiâ tei haavïhia
o
te tià ia tatou
ia faaroo. O te reira ta tatou parau
e
qui nous unit et ce qui nous différencie. C’est surtout s’intéresser
à l’autre dans ses joies, ses souffrances et ses besoins. Il est vrai que
nous sommes unis par l’image de Dieu mais nous ne sommes pas uni¬
ce
l’autre
mat ia ù.
roo
L’écoute est un processus qui m’aide à mieux connaître l’autre dans
C’est donc le dossier que nous vous proposons
dans ce numéro avec
nos
rubriques habituels.
tuatâpapa t roto i teie veà, âpiti-
hia mai ai
e
te tahi atu
mau
parau
Céline Hoiàre
âpl.
Veà porotetani N°15, juin 2001
FAATEREHIA
HAAPIIRAA
Te Parau, e
horoà
Talôraa
Tenete 2,18-19 :
Atua
te Tumu Nui
O
ia
pârahi
ni
au
Ua
18. Ua parau iho ra te
i
:
Eere i te
mea
maitai
noa te taata o ia anaè ra, e hâmatahi tauturu èi tauaro no na. 19.
e
îpôpô aè
te
mau manu
ra o te Tumu Nul 1
âvae maha atoà o te aru, e
te
mau manu
atoà
fenua
na e
ta te taata
no
te Atua
e
te
o
arataî atu
ua
te iôa ta
ra
ra
i te repo o te
i te taata ra ia itea
reva
mairi mai
no
râtou,
e
te iôa
H E R E M 0 N A
I
Atua
na te
No te parau i Atua al te Atua. Nâ te parau
i faaîte mai e, te val ra te Atua. Hou te
te vai ano noa ra te fenua aore e
te uri paô hoi 1 nià i te moana
te puihauhau noa ra te aho ora o te
i nià i te val. Nâ te parau, te reo o te
parau,
faufaa
reva,
Atua
ora.
e
Atua 1 iriti teie nei
E aha
mau na
ao
i te mâramarama
e
te
Atua
ta te
tahi parau e îte ai te taata ia na iho nâ
mua roa. Na te parau e haapil i te taata i
te
1. Te Atua, te Fatu o te Parau
Ua hinaaro te Atua i te taata ia parau o la.
Te vâhi matamua ta te Atua i manaô i reira
parau a
te taata. No reira te Atua 1 hâma¬
nl ai i te
vahiné, te tahi mai te taata atoà
te huru. E faaea
ra
ômuaraa
Ta tatou tumu parau o te Parau, ei horoà
na te Atua i te taata. To te Atua la arataîraa
i te taata i
mua
i te ànimara, e to Na
haamairiraa te iôa.
haapilraa 1 nâ mua mai (te râau
mâôhi, te tâpOraa àhu...) e tae noa atu te
mau tuaroi, i tae ai te manaô e, e tâpeà
No te
mau
A. E aha te parau
1. Te parau : e fauraô
râveà
ia
E hiô
te here e te
ia mairi to
e
ra
ia riro ia ei iôa
2. Te maîriraa iôa,
mau no
tâpaô
no
horoà
no
râtou.
te here o te
Atua
E aha te maîriraa iôa
Atua i te taata, e
no
ànimara
mau
râtou iôa ; e te iôa ta te taata i
râtou
i faataata
i te
mua
hoê reo, e e auraa hoi to na i roto i tâua reo
2. Te vâhi
tâpaô
1 roto 1
i te tahi faanahoraa itehla i roto 1 te
au
ra.
te Atua.
ra
Te parau, te tahi manlanla ta te tarlà
roo e tel puroro mai nâ roto 1 te vaha
Te parau a te Atua, te parau ia 1 riro mal
ei nâtura. Te parau a te Atua e horoà na te
o
val
te tahi taata.
mai teie tumu parau.
aroha
e
taata 1
râ ta tâtou tuatâ-
noa
i nià i to te Atua arataîraa 1 te
paparaa
ia o te manaô. E
itehla ai te manaô
e
te faatura.
auraro e
te parau a te taata e ôhipa atu ai o te àni¬
mara la. Aita râ te ànimara i faahoî i te
teie mea, te parau
horoà ra, ia riro la ei iôa mau
râtou.
parau. Te îte ra tatou e, te vâhi ta te
e haafaufaa nei, o te parau la. I roto
0 na
e
hinaarohia
ra
i te parau,
ia riro
na
la
i te tatararaa
au
hâmani teie
ei faaiteraa.
tatou i te ômuaraa
o
teie ao, ua
:
faaineineraa
tâtou 1 teie mahana, e mau mea anaè tel
te
haamanaô mai la tâtou i te
fenua, oia hoi, te
parau a
haamata mai
fenua nei, te mau
e
tei haere 1 te rahi.
üioâ râ
e
horoà nei
0
te
:
te
e
taô
haapiiraa ia, te
parau moë, te mau parau
tûàtlraa to râtou i nià i te Atua e
e
nei,
ao
Turo, te iôa
horoàhia i te tahi taata la
îte
tupuraa 1 te
te Atua. Te tupu, te tahi ia mea tel
la i te
e
te Atua e ua îtehia te tupuraa o tâua
parau ra. Te mau mea atoà e haaàti ia
parau
a
lô-a. Te iô
mau
e
tei
auraa o
parauhia
e mau parau
fau
i haamau i te
parau e tatara 1 te tumu
mau parau
teie nei ao, nâ reira
atoà te
no
pure.
teie taô parau, e hiô atoà tâtou i te parau
mai te tahi ôhipa. Mal te peu hoi e, e tarià
të faaôhlpahla no te faaroo terâ maniania
tâua
Areà te iôa, te taata ia tel hope ia na
mau haapiiraa ra, tei roaa ia na te
reira
ite,
No teie
mau auraa
ta tâtou
e
raa
e
tei tuuhia i nià la
na
te tahi tOo-
[te tahi iôa).
të puroro
tahi
Ua
mai nâ roto i te vaha taata, no te
ôhipa te mata ia të faaôhlpahia.
tu5 te Atua e ua tupu. Ua parau te
Atua
e ua
riro mai ei nâtura.
«
I te ômua¬
Te maîriraa iôa, e peu mâtau-maltaî-hla
teie e tâtou. Aita atoà paha e nOnaa aita
terâ peu,
lo tâtou nei râ, aita ia e mea eita
raaîrihia te iôa. I roto râ i teie maîriraa
rahu te Atua I te rai e te fenua. » Te
rahu, te tahi parau tei riro mal ei ôhipa, te
e
tahi parau
faatupu i ta
nei, e ôpuaraa ta te Atua no te
hiô-anaê-hia aita te taata 1 faaea
te Atua
1 te maîriraa i te iôa
raa, ua
tei roto ia na iho te mana no te
na i faaue. Te auraa ia parau
tupu. E mea mana te parau a te
e
iôa
e
hinaaro to te Atua la tâtou te taata
mairi hoi te iôa
Atua.
tanu, to te
E. Te parau, e manai no
to te taatoâraa
te Atua
Te Atua i rahu î teie nei ao, e Mua parau
la. Ta na parau, aita ia i hoi faufaa ôre noa
ià, to te
fenua, to te
o
te rahu
maM atoâ nei tatou te Iôa
noa
atu i te
mau mea
i nià
ànimara. Ua
mau
râau
mau moana, e
a
te Atua. Te
te taata
o
hâmanihla
e
e
tae
te taata
mau fare pure ânei, te mau fare toa,
te vaa, te mau purumu e te vai.atu ra. Ua
tae roa atoâ i te mairi i to te Atua. Eere
parau. No te mea râ eere te taata 1 te mea
rahuhia e te Atua mal te nâtura, alla te
ând, te reira atoà te mea i àtea ai te taata
1 te Atua, Ua îte te taata te tahi mea taa ê,
Te taata hoi ta te Atua 1 himaiil.
te taata i hoi ôiôl atu i te Atua ra
mai ta te nâtura.
I to te Atua
ôpuaraa e hâmanl 1 te taata ia
na
hohoà,
ua
te Atua i te tahi tauaro
no na,
te tahi mal
au
ia
porotetani N°15, juin 2001
mau
mau
hinaaro la, ia au i to na hum e to na.
hohoà. Te auraa ia riro atoà ia ei taata
na ra.
parau a
Veà
te
te
ua
la
6
o
mau
o
taata. la
noa
1 to
na
na
huru
e
to
atoà te huru,
ei
mai te
e
Mua
mea ra o
parau î horoà.
1 te Atua.
te
mana
la. Te
mana
i te mea hoî no roto
ta te
roa mal
hinaaro
pâhono i ta
na
la hiôhla i te huru
ua
îte
o
to tâtou
pâpO râtou te faufaa
o
mau
tupuna
te parau. Aita
Te horoà
te Atua i to
a
na nunaa
atoà ta râtou 1 mairi
te iôa, ta
hoî i mairi
mea
teie
râtou i paraparau e mea ora e faaroo atoà
mal. Nâ te parau e horoà i te ora i roto i
noa te iôa, e haapaô iôa noa mal
ravehia nel i tele mahana. Te iôa te
e
tahi taoà
mea
te
ora,
terâ. E mal te peu
ora
mea e
tlaihia
e
hoi
e, e
te taata pii aore
tûo
O
mal nià mai
rlraa iôa
ra,
te
tâua
mau mea ra.
o
e raro.
te tahi
auraa e
taata. Ta te
I te
mea
mea no
hoî e, te mai-
ô mal 1 te Atua
horoà la teie nà te Atua 1 te
mau
tupuna ia i faaril poupou.
E moti Vai
1 teie mahana alta tâtou
parau
hoi nâ
teie
mai ta te mau
mua roa
faaôhipa nei te
tupuna, i te anlraa
e
1 te parau
i te Atua. Aita to
i te taata e
taata.
parau i mua
aita atoà ta râtou e parau i te
mau mea e
Te tahi hiôraa, i mua ra, e ravehia na te
mau
ôfaî ei ôtià fenua
mahana aita faahou
rave
i te tahi ôfai
1 te tahi
fare,
aore ra
ei tlai. 1 tele
paha terâ tiàturiraa
tiai 1 te tahi fenua
e
e
aore
E. Te maîriraa iôa, e horoà na te Atua i te
ra
taata
Ua taa la ia tâtou i te faanahoraa, tei te
Te maîriraa iôa to te Atua ia tuuraa te
monl ia te parau o teie huru faaauraa.
Areà i te tau o te mau tupuna, ua haapaô
parau i
moèhia
roto i te taata. I teie râ mahana, te
ia tatou e, o vai te
ra
fatu
o
te
Te faaôhipa nel tatou mai te mea ra
parau.
râtou i te
ei
rahu te
la
parau
tatou te fatu o te parau.
i te faatiàraa a te tahi hoa maori, la
ôrero te tahi taata e tià o la 1 nià no te mea
hono, te
o na
te
rai
te fenua. Nâ ô mai
auraa na na e
faatüàti te
la e, e peu terâ
io râtou ia tià ihoà te taata e ôrero no te
e
te parau mea nâ nià
auraa no ô mal te Atua ra
mai te rai te
nâ roto i te
e
i raro i te fenua, e mai te
hoî faahou nà roto atu i te taata i
taata i te pou
e
faauehla
ta
no
tihepu râ te tahi taata.
e
na
e
te Atua. la riro ia
rahu. 1 te
mea
ia 1 nâ roto mal te
mea
hoî
e,
mana o
o
vaù
e
Te mouà i nià,
Mauru,
e o
horo
roa
Te ôutu i tai, o
Pape hei
Te vai, o Manini haoreà e o
Te marae, o Hitiaa e o
Te
1 tai,
ava
matoe
o
Hitiaa,
atoà-hla te
raru, e o
Pü
O Teriitua te aril.
te
Te papa
e rave
aore
e
mau mea
faatupu
Atua. Ua ite râtou te
Te fare arioi, o Perçue
parau.
Te fare àiraa upu
e mea
ani ia i te
te parau, e
tuu hoi râtou 1 to râtou tâatoàraa i roto i ta
râtou parau,
nâ reira atoà te iôa e maîrihla
atu i nià i te taata
aore
te tahi
aore ra
te tahi ànlmara
ôhipa. la hiô-anaè-hla te
mau
a
Te àlto arioi, o Maro ùra
,
o
Maha te
ao
Nâ ôrometua, o Te reva, o Mara, o
F. Ta te
tupuna tiàturiraaa.
tupuna ua riro te rahu a te
Atua ei puta e arataî i to na oraraa, te pô e
te ao. Ua horoà te mau tupuna i te iôa o te
mau pô tâtai tahi e to te mau âvaè hoi. E
No te
mau
Mara uri, o Mara tea, o Rau aha tea,
mau
na
tâtou i te tahi
mau
hiôraa
:
atoà ta râtou
mana o
Vari
i raro, o Fânauê
i te tupuraa mal, e tano atoà paha e
parau e, ia riro te taata e haapaô no ta na
e o
Opu
a
tlpa.
O Hitiaa te fenua 1 faarii i to ù pü
fenua.
O Hitiaa te fenua i
Te
o
uru
Rave mai
ra.
Te
Pütaviri)
Opû totara,
rii poupou
mai i te Atua
o
Tapora (tei pii-
e o
ava o
Te motu i tai, o
Taputapu atea
Pû tai mârü,
o
O Hitiaa te fenua 1 hii ia ù
te mau tupuna 1 te parau no ô
Maha te
ao
te tal, te reva e te rai.
ra.
o
Te tahua i raro, o Te îriîrl
tûàtiraa hoi ta râtou i ite i roto i te fenua,
te Atua
e
Eaèa,
Tahoutlra
Oia mau, mai tel faahitihla atu na, ua faa-
nià i te rai
i
Te val Tohi,
o
te
o
mea
fenua
mea
haapaô
e, o
au
Paripari
o Hitiaa te fenua
te tahi ia
pâhonoraa. Te tlàturiraa
a te mau tupuna, te iôa no nià roa mal. la
hiô hoî râtou i tele parau maîriraa iôa i ta
tatou e parau atoà nei e toparaa iôa, te
mairi aore ra te topa o te tahi mea te haere
ra
na
O Hitiaa te fenua
E fenua tuu
Ua faanaho te Mâôhl i to
te tau
noa
e
mai
te tau oè
6 âvaè
e
e
ia i te matahiti
te âvaè hoi
e
e
30 ia
mau
metua
Gabrinad Teururai
Tehaapapa mà
piti aè tuhaa,
te tau àuhune
ra e
to ù
ia au
pô e te val atu ra, teie râ, e tâpeà
tâtou nâ mea e piti i faahitihia aè
o
paari ai au
plri o Hitiaa
te
nei. E vâhi
atoà
na oraraa
o
e
6 âvaè
pô.
Veà
porotetani IM'IS, juin 2001
7
Ôpanlraa
El ôpaniraa i ta tâtou nei tuatâpaparaa, e
hiô mai tâtou i te parau o te tahi metua
vahiné, i reira paha e haamata atoà i te
manaônaô i te Atua, të ôre e faaea i te imi
i te maitai
te ôaôa
e
o
te taata. la
pârahi
o
ia i roto i
te hau.
la hiô anaè tâtou te huru
vahiné ia
hapü
i roto i to
na
te tahi metua
o
e paraparau o ia i teie tama
ôpû. Alta ta teie tama e parau
ôpû o to na metua vahiné, teie râ
e haùtiùti ei pâhonoraa paha i to na metua
vahiné, la pü roa mai teie nei ao e ia haapilhla o ia i te paraparau 1 reira ta na
parau e matara mai ai.
i roto i te
la hiô mai râ tâtou te huru
ta
te metua, te
o
tiai ia
pii mai la mâmâ aore
pâpâ ua hope roa ia te metua i te ôaôa.
mea
Te tiai
na e
noa ra
te Atua ia haùtlûtl tâtou mai
teie tama i roto i te
Te tarna
horoà
e
na
te Alua i
Te tiai
Metua
na
noa
mai
ra
ôpû o te metua vahiné.
te Atua i ta tâtou pii. Te
tiai mai
Teie te lôa
te
o
te matahiti
1.
mai,
Pipiri 4. Taaôa 5,
mau
âvaè
mau
Vàrehu 2. Faaàhu 3.
o
:
te tahi àti,
aore
faaara atoà te tahi
e
Muriaha 9. Hiaài 10. Huriama 11. Temâ
parau rii. E paraparau na to ù mâmâ
ruàu i teie manu, ia tano ta na parau e
faaea te manu 1 te tai, ia ôre e tai noa, aore
12. Tetai.
ra e
Aunuunu 6. Paroro
te
o
pô : Tireo : Hirohiti ;
mau
Haamiama
;
mua,
roto,
mûri
Oreôre mua, roto ; Tamatea ; Huna ;
Maharu
;
Hua
;
Maitu
;
:
Rapu
Hotu ; Marai ;
Oreôre mua,
roto, mûri ; Tâne
;
Turu : Râau mua, roto, mûri ;
roto, mûri
Taaroa
:
mua,
huru teie
Te vai atoà
tâura. E
fetil
e
aore ra
matai,
i te
ra
mau
teie
mea e
tiai teie
no
miti,
la
toètoè te fenua e te
hoi, nâ reira atoà te parau no te tau¬
aore
râ te tahi àti. E
ta râtou i
marô
tàôtià nei te
mau
te toètoè
fetià i te pô ia
ra
te miti.
râtere o ia nâ te
ia, te mau manu
paruparu e âveià
hoi ta râtou e farerei atu
moana
te fatata mai
o
e
faaite atoà mai
te fenua.
terâ
Ua
te fétu
ra
Novema,
o
aè i te pae
rare
te 20
Me. 0 te
no
0 Matarii i
o
raro
Au-unuunu
ra, e
tae
mua ra
o
no
te tau àuhune. 0
e
Au-unuunu
o
ra,
oia i
Opoo ia o te tau àuhune.
te tau i haamata i te âvaè
rai i te àrehurehuraa o te
atu f te pura-faahou-
noa
mal 1 nià i te pae rai 1 te àrehurehuraa
i te âvaè o Temâ ra (ia Novema), 0 te tau ia
raa
0
te oè; A tahi matahiti
te faatiàraa
a
Teuira
a rua
tau.
»
ia
au
i
Henry (Tahiti 1 te pô,
àpi 339).
Ua
teie
roaa
tairaa
ra e
8
atoà i te
manu
e
tel
tupuna i te faaroo
mauriuri. 1 nià ta na
mau
piihia,
taahia ai te
e
mea
ta
na e
faaara. E faaara hoi te tahi
Veà
mau
taata e haùti i
ôfai.
atoà i te
roaa
nià i te
e mea mana roa e
mau
mau
tupuna i te taahl nâ
ôfai faaahuhia oia hoi te
mau pure, e
umu
te tâhlri-
hoi i te tî.
la hiôhia te huru
o
te
mau
tupuna, ua ite
pàpü râtou 1 te faufaa o te para, te mana o
te parau e to râtou toàtiraa te rahu a te
Atua, te parau ia i riro mai el nâtura. E te
mea hoi ta râtou i ite pâpO e taoà ora te
parau. E faaora te parau. E faaino atoà râ
e
haamauiul atoà. Eere râ te reira
o
te
mea
porotetani l\l°15, juin 2001
faaite
vero e
aore
tupu
piri
o
Hitiaa
IM L
A tahi, a rua te marama i
A toru, a maha te marama 1
taata i ite rii aè to
na
faufaa i
mua
i te
haapu-
tuputu
A pae, a ono
te marama i haaputu-
putu
A hltu, a varu te marama 1
haaputu-
putu
A iva, e àhum te marama i
haaputu-
putu
A tü mai, a
faatiàtlà,
a
vai iho 1 vaho
0 vai ia.
E Te Tumu nul e, o te
vahiné matamua
a
tamaril
a
te
te Tumu, e to na
huaai i fânau mal 1 te
ao
nei.
Piri 2.
E aha te faofao ata
0 te repo
ta te Atua e hinaaro no te taata. Alta te
Atua.
haaputu-
putu
moana
fenua la
aore
i î, e o te
atea
Phi 3
E aha te râau
(ia Mê) ia moè aè ia fétu
ra
rii i raro i te pae
ahiahi
I
topa noa atu ia fétu
rai i te àrehurehuraa o
ahiahi, i te âvaè
te
: «
Temâ, oia hoi i te 20
te âveià ia
o
Matarii i nlâ ia tau
rii i
tupuna i hiô na
la pura
Matarii i te àrehurehuraa o te
ahiahi, i te âvaè
mau
hurihuriraa te ôfai
fenua
tî, nâ roto ia te tahi
mau
te faataaraa i te tau
no
mau
ôhipa të tupu i nià 1 te
raa
Teie te tahi fetià ta te
pli râtou no te
pli na e puna ; e puna là. Nâ
mau ôtià fenua ; e mau ôfai
reira atoà i te
no
E fenua tuu
roaa
ia râtou i te faaue i te là 1 te haere
roaa
te tanu, no te mea ua
tau ià ôre atoà
e, e
ôpû
mau
ia râtou ta roo-noa-hia râtou i te
mal 1 roto, nâ roto ia te
hope te tau toètoè e te
paùrâ hoi. I te tau toètoè e tau rave àtâ no
e
te tahi
pâruru ta râtou aore ra no te àro atoà.
Ua
Tehaapapa vahiné
tupuna i te parau e faaroo ai teie
mau
tahi fifi
parauhla nei
taata atoà. Ua
e
nià i te âvaè
Te
la tâtou 1 te taata nei.
Gabrlnad Teururai
te tahi mataèinaa, e ànimara,
e ua, e
mau mea
e
na
manu.
Roonui; Roo Mauri ; Mutu.
E faatano na hoi te tanuraa mâa, te toperaa râau, te toperaa rouru, te tautai, te
faatereraa râau no te àiü, e te val atu â i
:
tai
Na
pli o ia no te âfai ta na parau i te tahi
taata. Mai te tahi niuniu paraparau ra te
Teie te iôa
Hoàta
7. Paroro mûri 8.
mua
ra te Atua ia pahono tâtou 1 ta na
Te tiai mai ra tâtou ia faahoi tâtou
i te parau. Te tiai noa ra te Atua ia faarii
poupou tâtou i teie horoà, ei faatau aroha
parau.
peha te tumu, e peha
peha te ôhlù, e peha te iri,
peha te maeà :
e
te âmaa, e
Alta te Atua i horoâ ia faaroo
ta
noa
to
na reo
e
tià roa ia na i te
tuu roa
roto 1 te taata, la
parau te taata. Te parau e taoà faatau
0 te vahiné la fânau tama.
aroha nâ te Atua i te taata. Te moèmoè
E aha te tahuà
aore ra
na
parau, ua
atu i te parau i
to tâtou parau i teie mahana,
mâôhi. Alta tâtou i ite faahou
ra
tàtou te
te
mau
parau e
to tàtou fenua, aita tâua mau
riro faahou ra el papa no to tàtou
oraraa,
vâhi è to tâtou haamauraa i to
parau o
tàtou haamauraa i to tâtou
oraraa.
Phi 4.
e
tâtâ i te riu
o
Haapalanoo
0 te Maoaè
e o
te Pâfaite ia.
Gabrinad Teururai
Tehaapapa vahiné
Ôrometua aô
Te
(Aui
:
i teie tau
Te pupu matamua tel ôtnua i teie faaineine tamauraa
Jacques Ihorai, Michel Tevaavauhara, Joël Teheiura, Terai Natiki, Jacob Taruôura, Tepiio Viriamu, lotua ioane)
peretâne iho i roto i te tahi oraraa aita
«
la hiôhia te huru
o
te
ao
nei,
ua
hau i te âfa
te rahiraa taata
o
itea-faahou-hia i roto.
te faaroo i
nei aita i îte i te parau o te Evaneria, tê parahi noa ra i
roto i te pouri e te rima o te pohe ». Tei roto tatou, te Màôhi, i
te tauàraahia e verâ ma, tei roto to tatou parau i te faanaho-
Auaè teie
âpî-raa-hia i te matahiti 1794, i te fenua Peretâne. Te na ô faahou ra taua reo ra : « E aha ta tatou ôhipa i rave no te faaora-
itoito taa ê no te rave i te tahi mau
O
te
raa
ao
ia râtou ?
Inaha, te vai
ra
hoî hânere rahiraa mirioni feiâ
ètene aita i faaroo aè nei i te parau
aita tatou i faaôhipa i te faaueraa no
ra :
«
E haere ôutou
e
àti
noa
o/a te Atua mau. Peneiaè
ô mai i te Fatu mana hope
aè te
haere i te èvanelia i te taata atoà.
fenua atoà,
mau
e
faaite
i te parau a
tiano, no
i tià faahou mai ai te ànaànatae
te
e
tapura ôhipa âmui, te pororaa i te
Evaneria i te feiâ
e
vai noa ra i roto i te
pouri.
Tei tano
no
terâ tau, e tano atoà ânei
teie tau ta tâtou
no
hoi, aita
e
net ? Inaha
e ora
mitionare papaâ faahou i
roto i te Etaretia
(Mareto 15/15 )
»
parau haamahuta mai
te Fatu i te taata terete¬
te ôhipa e tià ia na i te rave,
mau
no
te
mea
Etene faahou io tâtou,
e
paha aita
mai ta te
papaâ e ta tâtou atoà iho i matau i te
Te
taiete
Mltionare
no
Ronetona
(L.M.S)
David
Bogue teie
parau i piahia
i roto i te veà ra
Evangelical Magazine imatam mai i te
no
ra o
Atete 1794 i Ronetona
tahl atu â
mau
Haweis i
e
ta te
ôrometua tuiroo,
mûri iho ia na, mai ia
e
i
faa-ànaànatae
faahou ia râtou i te faa-iho-faahou
mai i te parau a
te manaô
e
o
te
raa
te atua hou a hoê ai
mau
taata faaroo, no
te
mau
taata
tei
î i te faaroo, te maitai
ua
i te parau a te Atua
Etene e tià ia faaorahia mai,
e
te
maramarama
e
te
mau
na
roto mai i te mau peu
nehe
e
eita e nehete hâiriiri e te faufau, o
mau tupuna no te hopeà o
parau
to tâtou ia
te tenetere 18
mea
peretâne, no te haamau roa i
roo no
te
te hoê taiete mitionare.
Mitionare
pii e. Te Taiete
Mitionare no Ronetona (L.M.S.).
Te vâhi ârearea i roto i teie ôhipa, te
mau ôrometua to râtou parau teie e
parauhia nei, e papaâ anaè ia, oia hoî
19. Te
porotetani
Tetepa 1795, ua
Taiete
te
matau-noa-hia i te
no
terâ âmaa etaretia
te fenua
i
Home, Eyre e o
paturu maitai mai. Na teie
i faa-ara taa ê i te
huru parau
taata teretetiano
mau
terâ
mai
mau
No te ôrometua
26
I te 22, 23 e te 24 no
mau
tau, teie ia
-
ômuaraa
o
te tenetere
aita tâtou i mâtau i te faa¬
Etaretia
: ua
peretâne i tera
hoi faahou te nünaa
manaô mai teie to
na
hum
e
to
na
hohoà !
tupu teie mau ôhipa t terâ ra tau,
tenetere 18-19, no te mea tel roto te
Ua
ao
tâatoà nei i te fânaô-rahl-raa
e
te
faaôhipa-rahi-raa i te mau râveà
materia âpî ta te mau àivânaa no terâ
e
terâ tuhaa mâimiraa i tutava i te tuu
mai ei haamaitairaa i te oraraa mate¬
ria
te
0
te taata
mau
ôhipa,
fauraô tere
no te pae ânei no
nià i te fenua e
na
huru pahï e tano e
hâmani, te mau àvelà e te mau molhaa lâito i te heeraa o te mahana, te
nà nià i te tai, te
tereraa
o
te
pahl etv...
hoi tâtou
Ua ite pauroa
roto ia Porinetia, o
Veà
o
Porinetia, e i
Tahiti ihoâ
ra,
porotetani l\l°15, juin 2001
te
9
Sylvia Tuheiava tei rauti mai i ta tatou feruriraa manaô
fenua
te Moana Patitifa i maiti mata-
no
muahia
te Tomite faatere
e
te Taiete
a
rave
i te
ôhipa
taparahi-haapohe-raahia i Hawaii),
Bligh (1787) tei pârahi i roto 1 te nOnaa no
to Tute
terâ tau
6 âvaê i te
e
maoro.
Ôrometua
Te hohoâ
ta
o
i manaô e mea tano ia
na
tono io te Etene. “ Ei taata al ta e peu, e
paarl ihoâ to roto ia na, tei ite 1 te parau a
te pîpîrla, ua î i te faaroo e te varua maltai, noa atu â la e rave ôhipa o la i te vâhl
tOpairaa âuri aore ra 1 te fare toa, 1 to ù
manaô, (te reo ia o te taote Haweis teie e
parau nei), teie te mea au aè i te tono ei
mitionare io te Etene 1 te
no
roto mai i te
àravehl
marô
te
e
te
rave
mau
mau
fare
tlno àlvanaa
haapiiraa
te
rima i te
ôhipa
;
e oti i to na
hau aè i te maitai ta te ite
mea
horoà mai. “
e
paha te hohoà matamua roa o te ôro¬
metua i ôpuahia no tatou, te Etene, e te
ôrometua
matamua
a
Mitionare. Te huru atoà ihoâ ia
ôrometua
1
mua
tatou
A tahi
tahua
ràtou
vâhi
e
Taiete
te
o
te
mau
Evaneria mata¬
haapaarihia e te mau mitionare io
(e te val noa nei â teie huru ôrome¬
mau
poro
mahana). la hiôhia i û nei
tua i teie
-
te
e
:
itehia
ua
e ua
:
hiô mâitehia te
a te mau veà tono hou
faaineinehia ai. Ua haapaôhla te
ôhiparaa
a
te huru
mitionare
oraraa o
taata ê, e
faataui ia
te taata i reira te
tonohia ai
e
no
te
ueue
i te
(fenua ê,
e peu ètene ta na e mea tià ia
riro mai ei taata âpï tei faaora-
huero matamua
o
te Evaneria
A
piti, ia au 1 tel maramaramahia no te
e te vâhi ôhiparaa, ua faa-auhia te
tahua
hohoà taata
parau noa,
10
Veà
e
tano
na
mea
te
mau
Etene la
piri
nâ roto atu ia râtou
te parau a te Atua. Te auraa ra 1 û nei : ei
taata ravai 1 te parau a te Atua tei î i te
faaroo e te varua maitai, e ei taata rima î
huru, tei àravlhi
te
ôhipa. Ei hiôraa,
mau
mitionare
taata àpapa
[bricklayei]
e
o
rave
e
àfai. Eiaha ei taata
ei taata ite ra i te parau e te
porotetani N°14, mai 2001
tapura
maa
àtutu rahi to
Te Tahua
E
mea
toe
ra
na
o
te
parau,
ia 1 te mau ôfai papai fare
Pandora
hau
haapâpüraa e te faaraveraa i
ôhiparaa ! E aha tei iteahia
nià 1 te tahua
o
e
te
horopahï
mau
no
Peretâne).
Ua tâmau râtou i te parau e te rave 1 te
aôraa tei riro ei fauraô pâpû no te faatupuraa i
te farerelraa mau e te paarl i
rotopO i te mau ôrometua e te mau Mâôhi.
reo
haapii i te reo mâôhi ei raveà faaôhieraa 1 te haaparare i te parau a te Atua.
1 te matahltiu 1806 teie ôhipa parauraa na
te
no
roto i te
mâôhi 1 rahi
reo
roa
ai.
I
mai ai
te
i te parau o
te mau mitio¬
ôhipa mal io tatou ei hiôraa i
ôhipa i tupu na roto i te hoê faanahoraa
rave
i tae
nare
i
au
1
e
roto 1 te
e na
ora
mau
ôrometua mata¬
mai i nià i te fenua
feruri faahou mai tâtou i te
ôhiparaa
I te toru àhuru
te
no
te faahoi 1
no
Etaretla
tohu-noa-hla teie huru faaotiraa, te
ia te
orure
i te hoê
Henere Noti, te hoè
o
ua
te
no
mau
Bounty i haaputu, Inaha ua haruhia tei
mua
hlnaaro
a
te Atua i te ôrometua
tavini atoà ta
na e
âfaî i terâ
mâôhi, ia
auraa
e
e
te
te
o
mau
terâ vâhl,
pâroita, nûnaa, pupu taata, fenua 1 teie
mahana.
te
mau
mitionare mata¬
aore reà o
rahiraa, hau
1 te âfa, i Port Jackson, oia hoî o Sydney 1
teie mahana. Tel toe mal, e 6 tane e te hoê
E aha te üàraa ôrometua i teie mahana ?
vahiné paarl ; o
ta te taata
mua
i taahi mai i Tahiti i
râtou i
maoro
1797,
mai. Ua horo te
Bicknell, Harris, Lewis,
E}rre, Jefferson e o Henry Nott tei tutava
puai i te haapiiraa i te mau mâôhi i te pure
e te faarataraa ia râtou i te parau a te Atua
e
tel farii mâitai i te faatano i to râtou
I iho mal al teie uiuiraa, ua
e
hiaairaa to te taata
mahana i te ôrometua ta
te hoê taata
e
te tauiraa
Elta teie
mau
te tahi
to
haapii (i to te
mitionare matamua tereraa mal
na
mau
nià la
Duff, Terapu, ua haapii ràtou i te parau i
E aha
tupu i roto
riro al ei ôrometua i teie
o
te huru
mau
uiraa
pahono la ù anaè
mea
mitionare i
ra.
e
te feruriraa
te
o
taata faaroo ?
mâôhi i te faatae i te parau a
te Atua. Auaè noa iho te reo o te nûnaa ta
mau
tlàl
ia
mahana, 1 roto i te hoê tau te îte-noa-hla
i te hohora atu i te
reo
ra
ôhipa
atu i te 1806 ihoâ ra, i
e na
na e
e te oraraa o te ôrometua ?
No val te ôrometua e ôrometua ai ? Na hea
i te
ra
ôpua ai râtou
pâpO ia tâtou
porotetanl i teie
hinaaro rahi
e
huru, ta râtou peu e te huru reo ta râtou e
parau ia maramarama mai te taata 1 teie e
parauhla atu nei. ! mua i te mau àta e te
mau parau faaôo a te mâôhi
i farereimatamua-hia e râtou, mai te 1797 e tae
roto i te
hia).
-
-
i nià i te tahua ?
Teie
mau
ra,
mal râtou i te feià
Ua faaite mai te Taiete mitionare i te hohoà
ôrometua
roto 1 te tahi
Ua vaiiho rii te mitionare i to râtou iho
na
na
na
mitionare ei hiôraa
roto i ta
âtutu ê
mea ua
mâôhi,
toe mai i Tahiti
to na
parau na roto atu la Uariti (Dolphin, 1767),
Tute ( 1769 - 1779 : ua putapO roa te âau
o te taata peretâne i te taiôraa i te parau o
te
reo
ôhipa, eiaha te upoo anaè. Eere
te ôrometua ei upoo anaè.
A toru, e haere àplpltl noa te ite i te
parau a te Atua, te faaroo e te ôhipa ta na
i ite pâpü 1 te rave no te turu e te faahohoà
i ta na e parau ra, peneiaè ia riro teie
auraa
e
no
te
taô mâôhi ta te
Te
te rima
Mitionare,
te faatupu i taua parau
no
te vaha, te tarià, te mata e
te âvae, te tâatoàraa o te tino i
ra.
Nà
uiraa
e
tano ia
mua
noa
tâtou
e
roa,
e
oti i te
Te val atu ra te tahi
pau aore ra e
ra.
tano i te uihia. E tâmata rii
mea
au
ta ù i manaô rii
e
parauhla.
alta te parau a te Atua i tahinoa aè.
Te fifi, na
aè, aita 1 taui
imi i te
mea e
tano
no
tâtou i teie
mahana, te ôrometua atoà ia to roto. No
reira, te tiàraa ôrometua te mea tano ia
feruri-faahou-hia
te
no
mea ua
taui te vahi
2.Te
Te pae fifi i roto i
metua ia hape, ia
ôhipa al. Ua taui te
paroita no te oraraa flli paha ta te rahiraa e ora nei 1 te mau
1 roto 1 tana
mahana atoà.
raa 0
i reira te ôrometua e
huru
O
1.Te
te taata 1 roto 1 te
Te taui marü
ôrometua,
noa ra
no
te
te tahua
te taui
mea
teraa i te parau a
ôhiparaa a te
ra
te vâhi faaî-
te Fatu, e faatano faahou
ia i te ôrometua e te mau tâvlnl e tano e
tlà
atu, ia ôre te taata ia âtea i to na ôrome¬
tua, e i mûri i te ôrometua, te tâatoàraa o
te Etaretia Evaneria.
tià ia hiô
pâpûhia te mau mea 1 taui
i roto i te huru o te taata paroita, no te pae
O te papa haamoriraa i te Atua, te rituria,
te mau himene, te mau faatai pehe, te
mau reo e faaôhipa i roto i te tare pure, te
E
mea
mea e
hlaai-rahi-hia
ra e
te taata, no te
paroita ôire e te mau paroita i rapae 1
mau ôire, te paroita mea rahi aè te taata
mau
te
âfa
e e
val atu
ra.
E aha te ôrometua
mau
e
hinaafohia
ra no
te
tau i mûri nei ?
ôrometua, e taata o na no te hoê faanahoraa Etaretia. O na te tlà matamua roa
o
te Etaretia 1 roto
te hui
mana
pü i te nünaa e i mua i
poritita o te fenua. To na
hohoà, te hohoà atoà ihoâ ia o te Etaretia
ta na e tâvini ra. To na roo, te roo atoà ihoâ
la 0 te Etaretia 1 roto o na i te haapaariraa-hla. I roto i tele huru parau, te vai ra
te pae
maitai (mea turuhia o ia e te faatete Etaretia, o na te
reraa o
àuvaha
o
te
te etaretia
mea
ôhle
no na,
alta
ra
hoi, mai te tau
e
te
to roto i te ôrometua, no ô mal
i te Faatereraa a te Etaretia e no ô mai i te
tau,
Fatu
e mana
ra
i roto ia
tei horoà mai i te
na.
paari e te faaroo
te nünaa faaroo.
turuîraa
pâpü no na i roto 1 to na oraraa
totalete, ùtuafcire
...
3. Te ôrometua, el taata îte e te àravehl i
te parau e te aô 1 te Parau a te Atua , nâ
roto i nâ âmaa ôhipa e piti :
a tahi : te reo àravihi i te ôreroraa aore ra
e
taata
î
ua
roa o
te parau
ia ninii mai
o
ia i to
na
ite
e
to
na
paari i
te parau a te Atua i roto i to na iho oraraa
e 1 roto 1 te mau aôraa ta na e horoà mal 1
te
mau
Tapati atoà, te mau vâhi atoà e faa-
taahla te hoê taime
te Atua parau
te taata
te
:
no na no
te vauvau 1 ta
i te taata i roto i te oraraa o
mau
ôroà rarahl
e ruru
mal te
hunaraa mai, te ôroà
papetltoraa, te haamauraa Etaretia, te
haapliraa tâpati, te tuaroi, te haapllraa i te
parau pîpiria i mua i terâ e terâ pupu etv.
nünaa, te pureraa
I ü nei, ua taui te
tiairaa
e
te huru o te
parau-pàpü-raa 1 mua i te taata ia au 1 te
hoê aratairaa tairaa
a
noa
no
faataul ia na, faaofaarata faahou la na 1 te
faahou ia na,
ra
parau a
te Atua te itehia ra te itiraa i roto
haapaôraa ôre.
hoê tau
hoa (te
0
ua
rahi aê te maniania
te taata,
te
mau
faatai pehe e rave rahi e
püaihia 1 terâ e terâ vâhi, te tere pereôo, te mau âfata haaparareraa parau âpï)
i te reva, te mau
faatai
taata 1
e
hinaaro ia mâmü
noa
te
i te parau a te Atua. Na hea te
faahou ai i te parau a te Atua
mua
e au
mai te peu ua apiapi to na upoo e to na
oraraa 1 te maniania aita e auraa to roto ?
haapii faahou tâtou, te taata, i te faaroo
te Pïpïria nâ
roto i te mau parau pautuutu maitai e
E
roto i te
â te tura.
te ahoa-
roa
hoê vâhi te vai
noa ra
e
i roto i te fare
manureva e rere na roto
âfata teata i tae
1 te nehenehe a te parau a
mau
ia
Eiaha ia moêhia ia tâtou tei roto tâtou i te
ùtuafare. Oia hoi, i roto i te tomoraa te taata i te tare pureraa, e rave rahi
tumu te taata e farll al e tomo i roto i te
1 te
e mea au
te faaî faahou i te taata tei î haere
taata
faaitoito pautuutu
tano
vai piri noa ;
i te tahi mau parau
faaroo 1 te hoê parau
na,
e
piti, te maramarama e te hohonu o te
aôraa
i te muhu ôre
maitai, haaferuri ia
reo
faaroohla, eita te tarià
taata faaroo i mua 1 te parau o te aôraa :
te haere mai nei te taata 1 te pureraa no te
horoà mai ia
na
i te ànaànatae e te
püai i
ôhipa faaroo.
No te aha te mau fare pureraa e
noa
ai, aita ânei ia te reira e
val piri
tâpiri roa ra i
ùputa o te fare o te Atua i te taata aita 1
haere tià
te tâatoàraa, no reira eere i te
e
mal ra ia râtou i te
reira vâhi. Tei roto te taata
i te tiairaa 1 te hoê parau hohonu e te paeui
e horoà faahou ia na i te hoê itoito e te hoê
reira taime, i te
ia 1 te
e
te vahiné ôrometua. Ua riro te ôrometua el
na
na ora-
i ta te Atua e parau
üà. Mea mâtau roa o na
i te Atua, mea piri roa o na i ta te Atua
parau. O na tei haapiihia i te faaroo e te
parau i te parau a te Atua. E tiai ia te taata
ôrometua,
faaroo
te
hiôraa
faatereraa, i roto i to
i roto i ta na paroita. la hape o ia, e
haere roa taua hape e parai ôà i te tâatoà¬
raa,
paroita e i roto 1 te ôire
ta na e parahi ra). Eere o ia i te hoê taata
haapaôraa ôre. E tiàraa to na, e tiàraa to
Etaretia i roto i te
teie ôhipa, eiaha te ôro¬
hahi i roto i ta na parau,
ite faahou tei hea te Atua i te valraa, i te
taata aita
o
ia 1 ite faahou o vai o na, e
o na
i hea ? No râtou hoi, te
feiâ
hepohepo te Fatu 1 haere mai al.
Te vâhi pâpü, eita e taata e âpee maau noa
i
ra
no
1 te
e e
rautï
o
ia i
paroita. Ei feiâ ite i te aratai i te
nünaa 1 roto i te faanahoraa pupu la ànaà¬
natae te taata i te rave i te ôhipa. O na te
taata haapii e te horoà i te râveà îte i te
haapii (pédagogue).
roto 1 te
haereraa i te pure¬
5. Te ôrometua, e taata tavlni o na. I teie
Tâpati i teie mahana. Teie ta ù e ite
nei, te uiraa, mea na hea ia tâvini i te
nünaa i teie mahana ia faufaahia ta na
1 te tâataoàraa i roto i te
raa
4. Te ôrometua, e arataî
1 teie
mahana, te haere mai nei te taata
te iml tel ère la râtou : te ite-faahou-raa
/ te taime
tâvinlraa.
haapiiraa
Veà
porotetani N°15, juin 2001 11
ânei, no te mau motu âtea anei. Eere hoê
hum ôrometua te faainelne mai, e tano
paha tele
hiôhla,
parau ia
te hum
rau
te hiaal
e
o
no te mea ua
te taata i teie
mahana. Ua rave-noa-hia mai te hohoà
ôrometua
no
te hoê tau
no
te
te taata i roto i te hoêraa
noa
mea ua
o
te
vai
oraraa.
1 teie tau, ua rau te huru oraraa o te taata,
Ua
ôpanl
no
te farit i te mau hum taata
hum Etaretia atoà, te mau
hum râtere atoà, te mâôhi iho e te Papaâ.
atoà,
mau
Eiaha
te
o na
mau
tomo
ta fiu i te farit t te paraparau
taata ritrii ihoâ
farerei ia
roa
na.
ra e
haere mai
i
e
I û nei atoà, e tià ia na ta
i roto i te
1.Te
Terâ
ùtuafare tei retra
mau
te feiâ
paari, te mhtrahtâ, te feiâ e hee atu
i roto i te mure ôre, e parau atoà ta râtou
e vaiho mal. Na reira atoà hoi te feiâ àpï.
E taata mâîtl ôre te ôrometua i te hum
o
te taata.
e
7. Te ôrometua, e taata âau marû
e
o na
i to
na oraraa
1 te hum
te mal i te taata
auraa
te
ta letu i faai-
tupu. E taata piri ôhie o ia
ia vetahi ê.
na e
tautum
aore ra e
atoà ia taiô rahi
türcd i te
mau
taata
i te
pIpTria ia ôre taua
parau ra ia moè. E ia taiô rahi i te pipïria,
la taiô rahi atoà i to na iho parau, to na
àufau fëtii, ia ôre te taata ia maùa i to na
iho àamu e i to na iho parau. la horoà te
ôrometua i te hiôraa ia itoito te taata i te
taiô
e
te
maramarama
i ta
na e
talô
noa
tahi 1 te tahi. Eere
pu
o na
faatûàti te
i te taata
e
i te âmahamaha 1 roto i te mau ùtuafa¬
paroita, aore ôire. Te ôrometua
te hoê taata ravai i te tâtai 1 te
muturaa
e
itehia
ra
te taata faahau i te
no
i roto 1 te
mau
mau
mutu-
paroita. O
fifi. E taata
na
o na
te hau.
12
Veà
porotetani l\l°15, juin 2001
i roto i ta
i te tahi
tatou.
tano ia tauà-rahi-
e
te huru
:
no
o
te taata faaroo
(te
mea
iho paroita,
na
paroita ôire
porote-
taime, io te Tatorita i te tahi taime,
Mttirapa ihoâ ra, na reira atoà te tahi
i
mau
atu...)
tatorita, te
e
roto i te
te huru
Kanito io te tahi
mau
te nûnaa faaroo e vai i
o
paroita e i roto i te Etaretia . Na te
mau paèpaèraa manaô e tautu-
reira atoà
val nei i te
ru
ao
i te ôrometua
hou i to
nei,
e mea
faahepohia
piahl la ite ôhie i te parau i na reo
piti, e tom, e maha. Te matara ra te ôtlà
no Europa, e haere roa mai te reira io
na
Ei parau
te
e
e
te Etaretia i te hiô faa¬
parau.
hopeà
:
ôrometua, eita
o na e
ta tatou. E tâvini râ
tavint i te paroita
o na
i te Fatu nà mua
nâ roto i te Etaretia Evaneria no
Porinetia faràni i reira o ia i te tuuraahta.
roa,
Vahi
Tuheiava-Richaud
a
e
tâtou.
ôrometua,
e
taata
ara
i te tereraa o
tapura faufaa (bon gestionnaire) 1 raro
aè i to na mana. E taata ua haapilhla o na
i te parau no te faanahoraa faufaa, la ôre
0 la e ta na paroita ia topa 1 roto i te pariraa e
te flfi moni.
mau
manaô i
tâpaôhia mal
el fëruri-faahou-raa 1 te tiàraa o te ôrome¬
tua i teie mahana. Teie ra, la ite mai tâtou,
ua
inelne te taata i te feruri atoà raa i te
ôrometua ta
na e
hinaaro
e
ta
na e
tlaî
ra
ia tuuhia mal. Eita ihoâ ia te parau no te
Aua pipi, oia hoi, te vâhi i reira te mau tià
ôrometua
E
no
e
faahlahla
mea
tlai
ananahi
e
faainelne al 1 vai i
i teie mau parau i vauvauhla atu.
rapae
roa
teie huru faanahoraa,
te parau noa, no te faatupui te tiaîraa ôrometua ta te taata
ra no
ia
ra
tupu ihoâ i roto 1 te Etaretia.
Ei PQôhuraa
I teie taime
vauvauraa
manaô i vaihohia
mai, hoê poroi ta ù e hinaaro e parau :
eiaha e faainelne i te hoê noa huru ôrome¬
tua
hia
no
ra
faaroo
Vauvauraa manaô, tei
faaineineraa tamau
Heremona i te 24
te Etaretia 1 teie
te
rauraa o
ia tano ia
10. Te ôrometua, e taata maramarama i te
hôê anaè iho feru-
tano faahou
tani ia haere io te Etaretia Evaneria tiàmâ
faatu-
re aore ra
ra «
e
rarahi ihoâ ra, te itehia nei te mau
roa-raa ra
9. Te ôrometua, e taata ite i te
parauhia
mau
eiaha
ra.
te
itehia net, eita te âvae o te taata e mau
e
Teie rii te tahi
8. Te ôrometua, e taata talô puta o ia, e
taata ite 1 te heheu 1 te parau a te Atua. Na
ua rau
tâtai tahi io tatou nei i teie mahana
te
haèhaa mai ia letu te hum. E faatano
e
eita te reira
atoàhia, teie ia
ta te feiâ
atoà
moihaa,
mau
Te tahi rëni ièruriraa
âpi e ta te mau tamarii i taa
maltai, e te reo peretâne no te mau râtere
e tae mai nei io tâtou, peneiaê te reo
tâpônë atoà 1 te tahi taime. Ua ite ânei
ôutou, i roto i te mau tare haapiiraa teitei
te
pai
riraa »,
parau i te mau huru reo atoà : te reo
mâôhi nâ mua roa e te reo farâni atoà, te
reo
ta râtou
rau
faito faufaa, e tano atoà ia tauàhia te reira.
ôpanihia teie faaineineraa na roto i te ôroà a te Fatu
6 Te ôrometua, e taata ua mâtara noa to
na
ua
no
mahana, la faa ô
te huru tiàraa ôrometua
pahono i te hinaaro
o te nünaa
te ôire ânei, no te mataèlnaa
a
no
ôperehla i roto i te
te
mau
Ôrometua.
Mâti 2001.
Te
hohoà
mau
rau o
te
hâmam-îno-raa
Erave rahi haaàti
mau hâmani-înoâua
raa e
nei ia tatou i
teie mahana. I roto ânei i te âfata
teata, i te ùtuafare, i te fare haa-
pliraa, i te vâhi raveraa ôhipa, i
roto i te mau aroâ, i roto i te ôpO
fetli...
Te vai
ra
te vai
ra
ta tatou i ite mata atu
tei Iri
tatou. Aita te
e
l te 5
mai i nia ia
roa
no
mati 1997
Pïpïria 1 ère i teie
hiôraa, to te taata faatiàraa i
to na mau hiaai hàmani-îno-raa,
mau
nà roto i te mohiraa i roto i te iôa
o
te Atua. Aita atoà rà te
faaèrehla 1 te
maitai
E
a
Pïpïria i
râveà hâmanl
mau
La violence
te Atua.
hâmani-ino-raa
mau
ôhie,
manaô-ôre-hia, tei faaàrahuta i te
taata
o
tei faahiroà mai i te mau
aa e rave
mau
rahi. E hia taime to teie
fifi faaararaa i roto ia tatou
te manaô tâhoo.
mua
i teie
Nâhea tatou I
haamauiuiraa ? E
mau
aha ta te èvaneria
e
titau
ra
ia
tatou i teie mahana ? Penei aè
aita to ôutou
lïfi i taeahia
mau
de bleus. Le mari
Selon un psychiatre du secteur privé, la
violence est définie
comme
étant
une
réponse à une agression extérieure.
Toute forme de contrainte que l’on impose à
une personne ou bien à soi-même est une
forme de violence. Tout geste
suicidaire
par
cette
atu ia matou.
devient.
veut
La Violence
Ce n’est pas une
a
de nombreux
lés tous les
sur nos
écrans, à l’école, dans la
rue, au
sein de
familles...
Trop souvent, nous devenons des
témoins directs
ou
indirects des actes de
violence. La Bible
nous présente d’une
part une panoplie de contlits et de forces
au nom
de Dieu et d’autre
part, la Bible nous délivre les actions de
grâce de Dieu en réponse à la violence.
Combien de fois, la violence a-t-elle sus¬
cité en nous le désir de vengeance ?
Plusieurs réflexions
vous
sées dans le dossier de
ce
seront propo¬
mois, tout
en
sachant que chacun de nous a vécu
d’autres expériences de violence qui n’
ont pas
connues
simplement un acte de réaction contre
d’agression que l’on subit. Il faut
simplement prendre conscience que les rela¬
tions humaines peuvent être différentes sans
actes de violences et que l’on peut réagir
autrement à cette agression extérieure que par
une nouvelle agression. Mais la naissance à la
vie est déjà un acte de violence, il suffit donc
d’accompagner le nouveau-né dans un com¬
portement autre face aux agressions exté¬
rieures et lui faire comprendre que c’est la vie
forme
une
Des actes de viojours
lence nous sont petits
révé¬
destructrices
d’être violent,
c’est
visages
nos
que
été traitées et méritent d’être
règne la dignité de la
afin que
qui rentre.
Polynésie française, ce qui m’a frappé
lorsque je suis arrivé, il y a quatre ans, ce sont
les relations intra-familiales. Il y règne souvent
de la violence, et les enfants assistent à cela et
En
de
Ma
ce
fidt l’assimilent à la normalité.
première patiente à Viiiami par exemple
coups
ou
non-reconnaissance, il
se
mettrait à
boire et à être violent. Cet argument qui se
une excuse est trop simpliste et facile. A
patiente qui déprimait, je lui ai conseillée
de quitter son mari. Quel fût mon étonnement
lorsqu’elle me répondit : « Mais taote, je l’ai¬
me. » Il faut aussi savoir ce qu’on veut. Il
ma
semble
quand même qu’il y a une sorte de
à prendre des initia¬
pour entamer une nouvelle vie. C’est
fatalité fatidisme quant
tives
comme
ça, me
dit-on.
l’angoisse, la dépression ? Les cas d’angois¬
se ou dépressifs ne sont pas des cas de violen¬
ce. La dépression regroupe deux choses dis¬
Et
tinctes
:
soit c’est
un
trouble de l’humeur et
le temps envie de
pleurer parce qu’on se sent triste et seul. Soit,
on a l’impression de ne rien pouvoir fidre, on
n’a plus de projet d’avenir. On pense que cela
sera pire que imdntenant,
Fait partie de Vea Porotetani 2001