EPM_Vea Porotetani_199505.pdf
- Texte
-
veà
porotetoni
Mensuel de
l'Église évangélique de Polynésie Françoise - DP 110 Papeete
-
1®^MAI 1995
-
N° 10
édito
Te mahana maiamua
E
maere
tatou la feruri e mea na
roto i te faaearaa
na
no
ôhipa teie maha¬
te ôhlpa e faahanahanahia
te feiâ ihoâ ra e ôhipa â ta
ai, no
râtou, i te hoè tau te rahi noa atu
ra te feiâ aita e ôhlpa. Auaè te haamanaô ra tatou i te mahana matâmua roa no
më i faanluhia ai teie
te tahi mau tâne e te
vahiné rave ôhipa marite tei hinaaro la faaroohia mai ta râtou parau i
ôhipa
na
i
te
auraa
Tenete
mâa, é i te hararaa o ia i iifî ai, i
mâuiui al e i faautuàhia ai o ia. I
nià i te mouà Tinai, ua haamau te
Atua i te hoë ture no te
i to
ia
na
nûnaa.
rave
i ta ôe
mahana
tiqniiaa âhlpa* no te mau taata
atoà.
Mai te tau i faatupuhia ai te
mau uru haari matâmua roa e te
mau mitionare i nià i te tlno o te
fenua nei, mal te heruraa 1 te repo
maatea no Makatea tei haamâtau i
te mâôhi i te rave e i te ite i te rave
ôhlpa tâmoni, e tae roa
ôhipa tââvaè ta tàtou i
te
mâtau i teie tau, ua tâui
auraa
o
Kohipa»,
hia.
Te
ta tatou
e
e
rahi
roa
te
horoà nei i te
e
horoà. pàpO nei
partenaires
en Jésus-Christ,
ôhipa atoà i
mau
...
na
àreà te maha¬
te tàpati ia no to Atua
i û nei, e au ra e ua faarirohia
:
moni
rave
e
roaa
te mana.
i te
la na te
«...
plai
eiaha
o
le rassemblement
te
ôe
roa
des femmes
à Moorea.
e
ôhipa i te reira mahana»: te
ia tià ia tàtou ia faataa i
te hoë taime faafaaearaa, eiaha ia
rave i te hoë aë ôhipa, eiaha ia imi
auraa ra,
i te
âpî ia rahi atu â ta ôe faufaa. la
Page 3
ôre tâtôu la ara, te mana o te Atuamoni ia të haru
hape
raa
roa
i te
i, to tàtou vârua,
atu_ ai tàtou i te faatupu-
mea
ta te Atua
hinaaro
e
no
tàtou tâtai tahi.
Mal ta Ruta i parau
12/23
eita te
hie
«
E rahi te
ôhipa
ra o
Te
te hahi haere ra ia hiô¬
pïpîria teie
ôhipa i roto
E tià ia ôe ia haa, e
ôhipa mai te hoë fa ta te taata i
tâmau 1 te
i
Toutes
o
faahotu ia
fa»
*•
e ono ra
hitu,
na
ia te àti
la hiôhia te mea e tupu i te ao
nei, e mea tano aè ia pii 1 teie
mahana matâmua no më *6roà faa.-
«ôhipa». 1 roto i
o Etene, aita te
taata i rohirohi ia hinaaro o ia i te
te
pohe ta râtou i farerei.
te
o
3/17, 1 te ô
faarirohia ai teie mahana no më ei
mahana ôroâ no te ôhipa, noa atu
mai
ôhlpa t
më, ôroà no te
no
e
ia i te
ora
i te pene
i te mâa
horoà i te
ora, e
...»,
faaô-
ora.
faatupuraa ôhipa,
ihoâ ia e fatuhia
hia te ora.
e
o te mana
te taata ia raeà-
Te ôroà
faatupuraa
parau
1er
mâtamua roa i
Porinetîa nei.
mai, fête du travail !
Célébrer le travail, pour ceux et
celles qui ont la chance d’en avoir
par une journée fériée léga¬
le donc par I’ absence de travail a de
encore un,
quoi surprendre, surtout à
une
où le nombre de «sans-travail»
époque
ne cesse
d’augmenter. L’histoire est là pour
nous rappeler que le tout premier mai
jamais revendiqué, l’a été par des
son
sens.
Dans Genèse
3/17-19,
se
une
véritable loi
vailleras six
sur
le travail
;
«
Tu tra¬
Jours
mais le septième
Jour, c'est le Sabbat du Seigneur, ton
...
hommes et des femmes du monde du
Dieu»
travail, désireux de faire entendre leurs
voix, même au péril de leurs vies.
En fait, à la lumière de ce qui se
passe autour de nous, il faudrait appe¬
temps devenu un but en soi, avec ce
que cela voulait dire de richesse et de
puissance. «Tu ne feras aucun ouvrage
...» : en clair, cela veut dire qu’il nous
faut réserver un temps pour le repos
total, sans effort à fournir ni profit à
réaliser. Car si l’on ne fait pas atten¬
tion, c’est le pouvoir du Dieu-argent qui
s’empare de nous et qui nous détourne
du sens de la vie tei que Dieu le veut
ler cette journée du premier mai «fête
du droit au travail» pour tous.
Depuis les toutes premières cocojamais implantées sur le sol
polynésien, par des missionnaires, en
passant par l’exploitation des phos¬
phates de Makatea qui donna aux
Polynésiens d’alors le sens et le goût
du travail rémunéré, jusqu’au travail
salarial que nous connaissons, nous
avons une notion du travail qui a large¬
ment évolué, pas toujours dans le bon
teraies
d’ailleurs.
La Bible, elle, donne au
comme
si le travail était entre¬
pour chacun de nous. Comme le dit
Luc au 12/23 « Car la vie est plus que
la nourriture ...», le travail n'est pas la
vie, il permet la vie.
Le droit au travail, c’est le droit tout
simplement d’accéder à la Vie.
sens
travail tout
Page 5
nourrir, qui ne demandait aucun effort
particulier dans le jardin d’Eden,
devient peine, source de souffrance et
punition une fois le péché commis. Au
mont Sinaï, Dieu donne à son peuple
VAHI TÜHEIAVA-RICHAUD
Silence,
on
tourne !
Pômare IV
fait
son
cinéma.
Page 8
Touà porauroQ
Je viens féliciter le Comité de
rédaction ainsi que le Directeur de
publication,
Président Jacques
le
to ù hoa faaipoipo e te mau
tâmarii i te tapaô no te haamauruuru ia ôe e te Peretiteni, ta ôe
vau,
Ihorai du renouvellement récent du
Veà porotetani, je lui trouve une
Apooraa Faatere
e
te taatoàraa
mau
amélioration considérable que J’es¬
te
père durable. Je
vous
prie de bien
vouloir croire à mes sentiments fra¬
ternels en Jésus Christ, mais aussi
à mes sentiments de reconnaissan¬
l'envoi régulier du mensuel
l’Église Évangélique Polynésie
Française.
ce
pour
o
te
tae
(PAYS-BAS)
Tupuai i te 15
1995
no mati
I te Apdoraa Faatere o te
Etaretia Evâneria. Te faatae atu
nei to matou ùtuafare te tapaô
te
tauturu ta
outou i faataa mai ei faaitoito i
to matou ùtuafare. Mauruuru
mauruuru
no
maitai.
TE
ÙTUAFARE
O TEIPOARR
VEHENA E O LAUGHLIN
SYLVETTE
E TE MAU TAMARn
E te Peretiteni e,
oaoa roa
Na
faariiraa i te mau tautururaa no
ô mai i ta ôe âmuiraa faaroo. Ua
faarii mâtou i te tauturù maa e
te àhu i te.avaè i mairi aè nei. I
I te Atua outou i te parau no
aroha mau. la haamaitai
mai te Fatu ia outou.
na
TURINA JACQUES
Mauruuru i ta tâtou Veà e
tae maitai mai nei i te mau avaè
atoà e i te mau parau rii âpï atoà
e faaitehia rà i roto i ta tâtou
Veà. Teie râ mai te peu e, ua au
vau i te faaiteraa i nià i te tumu
parau no te ôroà mâtamua a te
Fatu i faatiàhia e te Etâretia
tâtorita i te matahiti 1795, ua
peàpeà rii
a
au i te hiôraa pae-tahi
Marutea tâne e aore ia a
Marutea vâhine o te ôre râ
tauà mai i te manaô parau o
taata taiô veà.
e
te
I te mea e, ua faataa outou i
roto i te veà i te hoê vahi no te
rata e no te faaiteraa manaô o te
taata taiô veà, e tià anei ia horoà
mau
haapaô outou i te parau
papai ta latopo i faahiti i roto i te
2
na te irava 14 e tae atu i
te irava 18. No reira te mahanahana nei te aau e te oaoa nei hoi
ia ite e te manaô maira outou ia
pene
mâtou, O mâtou, o tei faarii i te
flfi i roto i te àti matai “Viriamu".
Te faatae atu nei mâtou,
o
haapararehia
ra
I.
Fruit
de
l’Esprit.
l’Esprit. II. Soleil-Dieu en Égypte
antique. Arbre de fa classe des
conifères. Note de musique. III.
Partie du
crée
à
revenu
Dieu.
Atlantique.
ou
Ile
Lettre
Conjonction.
grec.
butin
de
consa¬
l’Océan
de l’alphabet
IV. Saison.
Cadeau. Mélodie. V. Initiales des
nom
et
prénom d’un homme d’État
américain
né
en
1913
en
Californie, élu président en 1969.
A changé de parti au sens figuré.
Symbole chimique de Béryllium. VI.
Liaison de ce qui est tissé.
Généreux. VIL Note de musique.
Commission de notre
1
2
3
4
5
6
atu i te
noa
te
o
Oia
e ; iaorana i te
aroha o to tâtou Fatu i to tâtou
farereiraa.
O mâtou teie ; na Apooraa
Tiàtono no te pâroita no PUOHINE e tae no atu i te Apooraa
Tiatono
manaô,
teie
mau,
Ta
to
no
ta outou
i nià ànei i te hoê
no
te
nei
api
ua
faataaoutou mau
hiôraa
mau
mau
tumu
piahia i roto i te Veà
porotetani, i te Dépêche e aore
parau i
la i te tahi ê atu mau veà, e aore
la i nià ànei i te hoê tumu parau
i faaitehia i roto i te àfata teata
1841,
IX.
considéré
comme
le
général de la CEVAA. Médecin et
évangéliste. X. Belle-fille de Naomi.
Partie d’une église. XI. Sigle d’un
impôt territorial qui fait couler
beaucoup d’encre. Jeune homme
d’une innocence franche. XIJ. Fruit
de
l’Esprit.
Symbole
de
Technétium. XIII. Rivière de France
du
Jura.
Femme
remar¬
quable au sens figuré par sa grâce,
son
esprit, sa bonté. Fruit de
l’Esprit.
VERTICALEMENT
1.
Adjectif qui
a un
lien
avec
le
buisson du mont Horeb. Symbole
7
8
Te
roto i teie
rata iti i to
manaô âmui
raa
i ta mâtou
mâtou
te faaôre-roa-
no
VEA, eiaha outou
hâpono faahou mai i ta mâtou
VEÀ a tapu roa atu i ta mâtou
e
VEÀ
:
rave
rahi
mai
te mau tumu ihoâ e
o ta mâtou i farerei
no
teie
no
ôhipa. No reira te
haapâpü maitai atu nei mâtou
eiaha e hapono faahou mai i ta
VEÀ.
À farii mai i te tapaô-no to
mâtou
matou Aroha.
E hoa here mà e, i te mau
taime i mairi aé nei, aita ihoa ta
tatou Veà i matara tamau, i teie
roto i te itoito
e
te rauti
o
te pupu taata e
o
(e veà-
te
9 10 11 12 13
:
Mahana
piti 04/03/97 i Matavai-Mahina, hora 3 i
taperaa mahana, e tupu ai te haùtiraa teata taata
te
haamanaôraa i te taeraa mai te
ora
matamua. E
haapaôhia ia te reira
7, hoê hora te
e
maororaa o
mau
mitionare
Tuhaa 1-2-3
e na
taua haùti
ra.
Maha toru 05/03/97 i Pater, hora 7 i te poipoi, ua
ineine te mau Tuhaa i nià i to râtou mau
parahiraa
i faataahia, ei haamanaôraa e àhu mai te taatoà i te
àhu ia au te faito no te tau o te mau mitionare. Hora
7.15mn mâîri, taeraa mai no te feià mana, hora
7.30mn mâîri, na te hoê haùti àmui
Uî-àpî e HT (mai
matahiti) (Tuhaa 1-2-3 e 7) e ômua mai i
tâpura ôhipa, na roto i te fariiraa i te mau mero no
te 11
te
o
te
te P.C.C., i mûri mai te mau huaai a te mau mitio¬
nare. E 4 huru hohoà e faanahohia mai i nià i te
tahua no Pater e ia hope te haùtiraa àmui ua hora 8
e haamata te Pureraa e ia faaoti te pureraa e
atu ai te taatoàraa i Mahina.
ia,
Te
putuputu nei
o
àmui
ia i te mau montre ahiahi atoà
i te hora 5.
2. Tomite himene.
te Veà, e mea
rave à tâtou i ta tâtou Veà.
Mai te tiàturi maite atu i ta
outou tauturu. a farii mai à
e
te mau
faaitoito
tià ia
outou
e
1. Tomite rautï.
nei no ta tâtou Veà.
No te faufaa
ôhipa
na
la
te tumu parau
pâroita i te tapaô
papai “Veà
“E Aroha te Atua ”, e fatuhia
lupiri 1997 (te parauparauraa e
te pehe o te haapiihia i te taatoàraa). E himene faaara atoà teie e lupiri teie e
tupu nei. Te faaineine atoà
JACQUES IHORAI
nei teie tomite i te mau himene no te rituria e tae noa
atu i te mau himene e faauehia, aita e himene ta te
aroha o te Tomite
Porotetani”.
GROISÉS
des conifères. Orné de lauriers.
Nom du précédent secrétaire
sortant
RAIATEA.
haapâpü âmui atu nei mâtou
e
"père de l’aviation". VIII. Grand
arbre d’Asie et d’Afrique de la clas¬
se
pâroita no OPOA
fënua
te
no
te
no
tâpura ôhipa i faanahohia mai
no roto mai i te Tomite lupiri
mau
tomite
E hoa here mâ
rà mahana, te matara nei Ta ta
tâtou Veà i te mau avaê atoà na
“Tauàraa-parau”,
mau-hia
mau mero
Te
Piha
; e tae
no roto i
ohipa VEÀ.
te Piha
tono)
Église
char¬
gée de l’information. Symbole de
l’or. Initiales des nom et prénom
d’un ingénieur français né à Muret
roto i
O. FIRUU
en
Fruit de
na
âfata teâta.
LES MOTS
HORIZONTALEMENT
Peretiteni
manaô i
mau faanahoraa
faaroo “Présence protestante" e
teie mahana te faarii atoà nei
mâtou i te tauturu moni.
Ua
te
ôhipa VEÀ POROTETANI
OROÀ
lUPIRI 1997
GM
taata tei faatae mai i ta
râtou mau tauturu.
to
TE
mau
atoà atu i te tahi
to ù ùtuafare i te
tei
o
roto ia outou.
nià i ta tâtou
Ua
pàrau
mau uiuiraa i
noa atu i
âmuiraa e
de
PASTEUR W.A. POORT
la i te hoê tumu
aore
faatupu i te hoê
au
mai te hoê himene
mau Tuhaa e faaineine mai no taua mahana rà, na
teie tomite e haapii atu i te taatoàraa. E putuputu â
teie tomite i te Mahana mâa 1 no Tiurai 1995 i Arue.
de. Calcium.
cialisé
Sigle d’une école spé¬
Polynésie Française pour
en
jeunes adolescents. 2. Fruit de
l’Esprit (3 mots). 3. Pronom per¬
sonnel. Sigle désignant une mala¬
Ua
putuputu atoà mai na te mau Tomite Aai e
Faaiteîteraa, e faataahia atu ia te reira i roto i ta
tâtou veà i mûri nei...
die transmissible.
soutenant
un
Pièce de bois
navire en construc¬
NO TE TOMITE lUPIRI
signifier devant. Note de musique.
Matière textile du Mexique extraite
des feuilles de l’agave. 7. Fruit de
l’Esprit.
8.
Pronom
indéfini.
Initiales des nom et prénom d’un
écrivain japonais né à Osaka en
1734,
“contes de
pluie et de lune”. 9. Journaliste,
envoyé de la CEVAA. 10. Femelle
du porc. Ville de Chaldée, patrie
d’Abraham. Synonyme de démentir
au passé. 11. Sans effets. 12.
Symbole de Fer. Gros serpent
d’Amérique tropicale. De naissan¬
ce. 13. Fruit de l’Esprit. Fruit de
connu pour ses
l’Esprit.
1997,
DANOU HEUEA
tion. 4. Adjectif numéral. 5. Fruit
de l’Esprit. 6. Préfixe grec pouvant
SEMINAIRE
SUR LA NON-VIOLENCE
Organisé
par
le
Comité
Protestant à la Jeunesse ce
séminaire comme l’année der¬
nière sera animé par le Pasteur
Hervé OTT dans la paroisse de
Punaauia (maison de prière
Oriveta),
internat, il
aura
:
ce sera en
deux sessions
giaires de l'année dernière.
2ème session
:
Mai 1995 ouvert
de
sements
Evangélique
du 08
aux
13
l’Eglise
Comité
et
au
arrondis¬
des
femmes.
y
Renseignements auprès de
1ère session : du 1er au 06
Mai 1995 pour un stage d’ap¬
après 15h30
profondissement pour les sta¬
72 77.
Danou HEUEA
:
41 57
61, et
42 00 29 - 43
:
JACQUES IHORAI
La liste des
prix
pour les concours de dessin
et de logo sera publiée
le mois prochain,
1er juin 1995.
IA SOLUTION
•joj -aouaped '01 ’^N ‘Bog
ZT ’HN ’TT -eiN 'JO ‘SinJl
'SMonestei/M '6 ’epan !JBU!>tv
'8 ’eoueinaAuajg ■/ 'aiici ’ag
'9 '‘jneonoa -g -aufi ‘17 ’Uü
'VOTS 'SW ■£ 'los ap asuiieiAi
Z ’V-fO ’VO ’iuapjv ’T
•9d
•QT
•UQ
’OJd
lN3VU3TV3iiH3A
■xiBd -eed ’ufv ’IIIX
•01 ’siof 'IIX "nu^Sui TS’O ’IX
•PN -BdJO 'X -oni -epv 'XI -g-men
■9JP90 ‘IIIA 'luauifio Jepv 'nv
■|•^■0 ’IS ’IIA ’uoa -ajnssü.-iA '98
•fJ!A ■pjeqoia uoxjN ’a ’JjV "tiOQ
•fî3 ‘AI ’Q ’niN -fa •9Uiia -lll 'Bd
■U!d ‘ga '11 'Çiuoa unotuv ’l
lN3M31VlNOZiaOH
Page 2
-
Veo poroteroni N° 13
-
L’agenda du Veà - Mai 1995
1er
8
15
5 mai
au
au
12 mai
au
-
Séminaire de perfectionnement sur la non-violence
Séminaire sur la non-violence
19 mai - Commission permanente
-
21 mai
-
Le personnel de Paofai participe au Më de
27 mai
-
Jubilé du temple de Hauti à Rurutu
Moi 1995
Teahupoo
Polynésie
Toutes
en Jésus-Christ
partenaires
quotidien et qu’èlle nous apprend
l’amour, la solidarité, l’humUité, te
respect et ia patience” viennent
témoigner les femmes. Elles trou¬
vent aussi dans ce texte quel rôle
doit avoir une mère auprès de ses
belles filles et l’Importance de ne
pas vendre sa terre, de la garder
pour pouvoir y revenir, un thème
dans l’actualité. Et
avec
le
pe
musical,
elles
prennent
conscience de leur rôle essentiel
tant
femme. Certaines
soutenir l’homme,
d’autres pour protéger la famille, la
nature, la création, avec toujours
en
diront
ter, sketchs et chants se succè¬
dent sur le thème.
àmui
I tupu nai te Tubaa 3, i
Mocaea, 1 te mahana maa
8 no mSLÜ 1995, te boê
te xnau vâblne
oteEtSretiaEivSneilaot^
Gtau, no te tatne mâtamua zoa, i te mau pupu
vSblne a te tabl ata mau
Etàretia teretttiano.
zmttraa na
^un
“Nous sommes toutes appe¬
lées à être messagère de Dieu, à
être envoyées en mission par le
naires
en
comme
Jésus-Christ" est apparu
objectif
un
prioritaire.
Christ”. Madame Uraore s’est
avancée vers toutes ces femmes
rassemblées. Elle semble tour à
tour vouloir les soulever, les proté¬
par¬
lons que de nos problèmes" dit
Marna Moe, “nous avons demandé
à nos paroisses et aux autres
ger ou les embarquer avec elle
dans un superbe voyage.
Égiises
“Nous sommes là pour l'amour
de Dieu révélé par ce qui nous
“Dans
réunions
nos
nous ne
de partir d’un texte
bibiique, de témoigner de ieur vécu
le
et à travers notre rencontre, i’écou¬
te des uns et des autres, de trou¬
ver
réflexions permettent
regarder et préparer
l’avenir pour mieux, dit une Sanito,
“utiiiser nos forces, guidées par ia
iumière de
l’évangiie”.
PROTÉGER
entoure, proclamons- le !” Ainsi
ET SOUTENIR
TOUTES SOLIDAIRES
s’ouvre par la voix de leur prési¬
dente, Marna Moe,
participent.
versets
bibliques
leur éclairage, Jean
17/21 (que tous - toutes ? - soient
un), ou les trois femmes, Marie de
Magdala, Marie et Salomé, qui
embaument le corps de Jésus au
tombeau, à la fois témoins et
effrayées par la résurrection.
ensembie des soiutions. ”
la rencontre
Alors que dehors les hommes
des femmes du 3ème arrondisse¬
Le premier texte choisi est Ruth
ment, le samedi 18 mars dans le
gymnase de Papetoai à Moorea.
la Moabite, parceque “ce n’est pas
faciie d’être une femme dans le
1)-
ciel”
apportent
Toutes ces
de mieux
début”. Et même si
dit
nous
sous
l’Ecclésiaste
(3/1). Ce jour là était venu le
temps de parler. Non pas de cette
D’autres
préparer l’assemblée
générale de Juillet “toutes parte¬
attendent, que certains se sont
discrets, à l’intérieur
parmi les invitéés ou dans le grou¬
le. dira
glissés,
catho¬
une
on
peut regret¬
Marna Moe n’est pas
re, et montrer notre voionté”.
Le conseil d’arrondissement
Pour
comme
temps pour chaque chose
Églises chrétiennes. C’est pour
souiigner cet enjeu, être partenai¬
cette rencontre.
Ainsi
lique, “cette rencontre est un
signe, ça ne doit être qu’un
ter l’absence de certaines
Pour la première fois dans l’his¬
toire de l’Église Évangélique préci¬
se Marna Moe “nous avons invité
les groupes de femmes des autres
Les Sanitos
dans
meilleur.
“il y a un moment pour tout et
AVEC TOUTES LES FEMMES
avait laissé la liberté au groupe de
femmes de choisir le thème, le jour
et la forme qu’il voulait donner à
d’être
l’équilibre de la vie.
Marna Moe rassemble.
EU boa rave àbipa
i Toto i te Mena
conscience
cette
sens
que toutes ont de la comédie, de
savoir réfléchir et en rire et le chan¬
que
pour
parole qui est douce à l’oreille et
puis s’envoie, mais de celle qui
rapproche pour qu’ aujourd’hui soit
Églises,
déçue puis-
qu’"e/tes se sont excusées et
qu’on a pu ies rencontrer”. De
même beaucoup de femmes des
paroisses ne se sont pas dépla¬
cées cette fois-ci, l’oecuménisme
a-t’il quelques difficultés à nous
rendre partenaires ?
Pour celles qui sont là, l’intense
communion de cette rencontre, la
ferveur de chacune, ce sentiment
de participer à un moment unique
qui ouvre de nouvelles portes fait
dire, pour toutes, à Anna Bouvier :
“Je suis ivre de Joie”.
GILLES MARSAUCHE
Anna enchante
(Photo GM).
AMAA ÔHIPA HAAPIIRAA a TB HÂAPIIRAA TAPATI
TE
I TE MOTÜ NO MATAIVAI TE TUAMOTU
Ua âmul atu te
a
te
Àmaa
Ôhipa
Haapiiraa T^pati i roto i te
tuhaa VÎ i te Tuamotu no te
tahi taime mâtamua roa i te
motu
no
Rururaa
Pupu
Mataiva. Ua
a
te
mai
Ôrometua
mau
te
Mahana mâa 04
tupu teie
mahana
taiô
no
màti 1995
tae roa atu i te mahana piti
07 no mâti 1995. Ua tae te
Tomite a te Piha Ôhipa a te
e
Haapiiraa Tâpati o Laïza a
BENNETT, e te Àmaa Ôhipa
Haapiiraa o Julien MAHAA no
te
haapiiraa Pïpïria e o
Teamoarii a TETTUIRA e o David
a TAHIRI no te Ihihaapiiraa.
lehova,
ua
tei mâitihia mai, o ta te mau
tiàoro mai tei mutaa iho ra, e
Ôrometua Pupu e imi mai i te
puta e te pene, I mûri aè i teie
faaôhiparaa, ua haere atu ia
ua
Tàmuera,
tià
noa
mai ra, e
Tâmuera
e
!
Ua
parau atura Tàmuera, e parau
mai, te faaroo nei hoî to tavini”.
Ua ravehia te tahi faaiteiteraa i te mau Rauti i mua i te
Rururaa.
I te hora 8 i te pô, ua haamata mâtou i ta mâtou Tâpura
na roto i te tahi araraa pô
i te iteraa te tahi i te tahi oia
hoi te parau no te haamatauraa, e i mûri mai, ua rave
mâtou i te tahi tâuàraa parau e
te mau ôrometua pupu no te
Ua
reva
atu matou
manureva
04
no
na
nià i
i te mahana mâa
mâti 1995 i te hora 8 i t
poipoi no te Motu no Mataiva, e
ua tâpae mâtou i te hora 15
hora 10 ai. Ua iariihia mai mâtou e Taarii Ôrome¬
miniti tôê
tua
e o
e
Namata
Ôrometua,
e o
Eriata Tiàtono, e o Teriivaea, e
te
râau
hiôraa i to râtou mau hiaai
rahi to râtou mau manaô
ua
tâpeàhia mai te tahi
:
e
mau
manaô mai te faaineineraa i te
tiàraa
te ôrometua pupu, te
faaineineraa i te Ôrometua
o
pupu i te pü a te C.P.C.V., te
faito haapiiraa e te mau râveà,
te
te
faaohiparaa i te Reo Mâôhi,
puta a te Haapiiraa Tâpati e
te farereiraa Tuhaa.
mau
âmui
Maehaa ôrometua
tuahine.
e
te tahi nâ
3/10
:
' “Ua haere mai rà o
hea ia taiô.
na
Pupu i te tumu
parau aore te
tuhaa, te vâhi, te taime i tupu
ai teie
i
1
mâti, ua
no
mâtou
i
roto
i
te
i te faa-
I te monirê 06
ua
no
mâti 1995,
tupu ta mâtou haapiiraa i
roto
i
mau
te
i
natura
te
no
te
tahi
faaôhiparaa i te
râveà atoà
e
îtehia
ra e
te
Ôrometua Pupu i te vâhi e
pârahi
na e ana.
Ua haamata
mâtou i te pae tahatai na roto i
te heheuraa pïpïria oia hoî, te
vai nei te tahi
tâpura itl irava
Poge 3
mahana,
ua
2) Ua pûôhia mai te haapii¬
ôhipa mâtou no te hiôraa ia i te
tahi haapiiraa no te iteraa i te
huru o te tamarii e na hea atoà
te
Ôrometua Pupu i mua i ta na
mau
tamarii. Ua arataihia teie
raa
mâtou i te tahi hiô¬
rave
âmui i nià i te
mâtou
i
mai
ora
ôhipa ta
te
e
râtou
to
i
manaô mà te
rave
neineraa
te
i
râtou
mau
i te tahi faai¬
tiàraa
no
te
ravehia te tahi tâuàraa parau ;
ua matara mai te tahi manaô :
èere i te mea ohie i te faaana-
faahou te tahi farereiraa Tuhaa
ânei aore ra te tahi farereiraa
Motu e Motu ânei. Ua ôpani
horaa i teie huru aratairaa. Ua
ite atoà ia te Ôrometua Pupu, e
tei hea atoà ta na tuhaa i roto i
mâtou ta mâtou
te
Ôrometua.
Haapiiraa Tâpati,
araraa
haapiiraa
no
te
pâruru i te tahi mau flfi atoà e
tupu mai i nià i te tahi tamarii
ta te Ôrometua Pupu e haapaô
eita
râ
te hora 12
te
tiàraa
o
te
na
ravehia
tei
I
pô, ua rave mai
mâtou i te tahi
roto i te tahi pure
mai e
Maehaa
rii,
e
oraraa
vârua
hiô atoà rà
o
o
te tama¬
ia i te oraraa
pae tino o te tamarii.
1 te mahana piti 07 no
1995,
atu
mahana,
mâtou
te
e
ua
mau
Ôrometua Pupu o te Haapiiraa
Tâpati i roto i te tahi faanahoraa a
no
te Tuhaa i roto i te Paroita
Mataiva.
mâti
faaôhipa mâtou i te
mau Ôrometua I^pu : “Na hea
o ia ia faaineine i ta na haapii¬
raa
hou
tamarii”
-
a
horoà atu i
i te
mua
Veà pororefoni N° 13
I te
mai te
-
o
ia to na
Ôrometua Pupu
a
teie
no
te
Tuamotu.
Te haamauruuru nei mâtou
ia Taarii Ôrometua e o
Vahiné ; ia Namata
Ôrometua e o Namata vahiné ;
ia Maehaa Ôrometua no te
pâatoà
:
Taarii
motu Enana : ia Eriata Tiàtono
e o
no
Eriata vahiné ; i te Tiàtono
Rairoa e to na hoa, to
Tikehau, to Manihi, to Takaroa
to
Takapoto : i te Haapiiraa
Tâpati no te Tuamotu, i te
Haapiiraa Tâpati no Enana : i
e
te Pâroita
no
Rairoa, te Pâroita
Tikehau, te Pâroita no
Manihi, te Pâroita no Takaroa,
te
Pâroita
no Takapoto e
te
Mataiva ; i te fatu
fare tei farii mai ia mâtou ; i te
faatere “Air Tahiti” no te Motu
Pâroita
no
pô, ua faanaho
motu tâtai tahi atoà
araraa
mau
to râtou
motu, i reira ôe e ite ai te
te iôâ o te mau Motu
tâtai tahi.
mau
no
Mataiva, i te Tavana
no
e
ta
na
te Motu no
Mataiva ; i te Tomite Rahi a te
Haapiiraa Tâpati, i te Piha
Ôhipa a te Haapiiraa Tâpati e i
te Àmaa Ôhipa Haapiiraa.
auraa o
E
mea
Moi 1995
teie fare¬
LAÏZA A BENNETT,
JULIEN A MAHAA,
DAVID A TAHIRI,
Ôrometua Pupu
TEAMOARH A TETUIRA.
faufaa
reiraa i te mau
:
mau
Apooraa Ôire
i te faaiteiteraa peu no
ua
Tâpati ia toro mai
no
taharaa
te
âmui
tâpura ôhipa i
Ôrometua Pupu e faaea noa i
nià i te
turu ia râtou, e te ani nei i te
Rahi a te Haapiiraa
mau
Ôrometua Pupu e tàno i to
râtou faito, e ia âpeehia râtou i
roto i teie faaineineraa. la tupu
na
ôrometua-pupu. No reira, te
haapâpü nei te Àmaa Ôhipa
Haapiiraa e haere mâtou e tau-
Ôrometua Pupu, e ua vauvau
mai
mau
rima i nià i teie aniraa
te temeio.
roto i te haùti : “E
aratai ia te Ôrometua Pupu i te
tahi matapô", e i mûri mai ua
haapiiraa
ua itehia to
hiaai ia ravehia te
hoê faaineineraa no te tiàraa
te Tuamotu,
no
râtou
Tomite
raa no
taharaa
te
ôhipa, te taata, te ôhipa
tupu.
Ua
nei,
manaô
I te hora hitu i tâua pô ra, ua
ravehia te Pureraa iritiraa no te
Rururaa na roto i te tahi faaitoitoraa a te Peretiteni Tuhaa
VI i roto i te taiôraa : ITamuera
tâpati 05
atu
Pureraa ma te âpee atu
nahoraa a te Tuhaa.
motu Enana tei tiàhia mai
e
mai i te tahi
rave
haapiiraa mai te parau o
te puta : te Pïpïria, te pâpai
roma, te reta, te mau tâpaô, e
I te
I te
puhaparaa no te
tahi fariiraa e te tere i niâ i te
tahua no Poetiriùra.
Ua âmui atoà mai i roto i
teie tere te tahi mau tià no te
te
no
aè i te tahi tumu
mau
pâroita no Mataiva. Ua haere
atu mâtou i te
raro
40 e te Evàneria a loane 19/130 : e pâpai mai te Ôrometua
ôhipa
mea
te
mâtou i
Té mau àti o te Fatu i
roto i te Evàneria a loane 18/1-
roa
Polynésie
Patrimoine et culture à l’école de Taunoa
Apo mai, àpo atu
E te
I teie
rahl
te
no
mau
mau
mau
tâmaiU
Comme chaque année l’école
e
une
• • *
hepeloraa i maiii aè nei. ua atutu te parau
lalii pu no te faariiraa 1
teie ôpuaraa e patu i le
tamarli tei tifi i roto i te
oraraa
ùtuafare.
No te faatupuraa i teie ôhipa, ua tîtauhia te taatoàraa ia horoà i te mea e niaraa ia râtou no te tautururaa
i te tupu-maitai-raa no teie ohlpa.
Ua faaarahla te parau no te manuiaraa rahi no teie
tapura ôhipa a Uà atu al i le fêia e faatere nei 1 teie ôhipa
ia haapapu e e haamata teie ôhipa. E tupu ihoâ le mau
nmru e
te ôaôa i te
aau
maitai
o
te taata
noa
atu e
o
vai
MWiMiiiliiiiliilliliilliililiiiliiliM
A laa noa atu ai teie huru parau e
feruri e te hiopoà maitai i le huru no
tia atoà ia tatou ia
te tupuraa no teie
ôhipa e te uiui atoà e no te aha ra i tîtauhia id te nünaa
la tauturu i te tahi mea o te tià roa e na te Hau e te
no te tenua e amo i te mea ua oti e na ta
tatou tuhaa i te aufauhia. No te mea ia hiô tatou e ere
anei o te mea tano roa aè ia ia rave. la hiô noa te manào
e
faatereraa
e au ra e ua
de Taunoa organise
exposition réalisée par les
élèves de CE2, CMl et CM2 qui,
durant une journée, se transfor¬
protestante
tataipiti ta te nünaa àufauraa no teie pû,
roto i te faufaa a te nünaa e vaira i roto i te àfata a
te Hau fënua c te piti i te taime a l'aatupuhla ai teie
àufauraa ralii. E tià anei ia na rcira-noa-hia e aore ia e
taui rli i te faanahoraa.
E o tei hau roa alu o te feruriraa ia e aila mau anei
ta tatou mau raveà no te arai raa eiaiia teie mau fifi to
te tâmarii ia rahl roa atu. E aore ia ua ravai mau anei
hoi ta tatou mau haapiiraa e rave nei no te nünaa no te
na
arairaa i teie huru fili. Ua haafaufaa mau anei hoi tatou
i te parau no te oraraa autaeaè e te tura i roto i te ùtua-
ment en
guide.
Cette année, le 24 mars, autour
du thème “Patrimoine et cuiture",
les filles et les garçons de CMl
accueillaient
ies
enfants
des
autres classes devant deux man¬
nequins, un couple
tenue traditionelle. Si
mâôhi en
l’explication
est un peu hésitante, les panneaux
exposent clairement la généalogie,
l’utilisation du tapa et le mariage.
Plus loin
on
ge mâôhi, accueilli par Teura, heu¬
reuse
de raconter
(“plus tard Je
écrire des histoires” dit-elle
veux
confidence). La classe, la CE2
en
construit, te fare.àhimaa,
te fare tûtû, te Tare
Tâmaraa, te mare. Et les mater¬
Noha,
a tout
nelles vont d’un fare à l’autre
avec
une pose au fare Tâmaraa pour le
goûter. La dernière “salle” d’expo¬
sition s’ouvre à l’imagination. Les
élèves de CM2, par petits groupes,
imaginé la fin des légendes
ont
Le couple Maohi accueille les enfants.
entre dans un villa¬
dont la maîtresse leur racontait le
début. Remuel et Avearii me racon¬
tent la légende de “Torea et
.
Pour Remuel, cela veut dire qu’il
faut accepter parce qu’un jour le
bonheur
se
présentera. Pour
Avearii, plutôt qu’il ne faut pas
baisser les bras, pour tous les
deux, a travers ces légendes, on
retrouve comme dans la bible des
messages.
Ainsi, pour une journée, l’école
s’est transformée en musée, un
musée bien vivant pour ces élèves
qui en auront vu toutes les étapes
de la conception à la présentation.
Et
une
manière, dira Teura
d’ “apprendre à visiter et d’en avoir
envie ".
Pureva", l’enfant qui naquit héris¬
son
et devint
homme à 20
un
fâre mai teie
mai
a
ôpuahia nei, eita ihoa e ravai. E val
ralù noa a te fifi o te mau tâmarii.
rohi ma te haamanào e, te tautunj mea
te mai
e
e
No reira a
tano, te haapiiraa ua
hau
roa
du Pacifique
cherche
des interprètes
La PCC s’adresse à tous
atu ia.
Elle
but :
promouvoir un esprit
d’oecuménisme
parmi
les
RAI.P1Ï TrrVAORE
déclenchement d’un génocide.
:
d’aider les Églises membres
à coordonner leurs programmes
-
Teura et
envoyées
frontières, prêtes à intervenir, à titre préventif.
Les États, vous l’aurez deviné, ne sont pas d’accord. Ils refu¬
sent. L'O.N.U. est nulle... c’est pas un scoop.
Les forces de l’Esprit doivent entrer en jeu ici. Les chré¬
tiens sont appelés à la prière. Ensuite, il est certain que les
Églises ont un rôle à Jouer, un rôle de l’ordre de l’interpellation
des responsables ethniques, ou des rencontres inter-ecclesiales au Burundi et au Rwanda, ou de l’action humanitaire,
ou de l’ordre de la Mission, en définitive.
II est certain que Tutsis et Hutus sont attentifs à l’action
internationale, attentifs à ce qui se dit de leur situation. Si les
gouvernements sont nuis, d’autres instances doivent interve¬
faire entendre. Comment
ne
d'entre Pâques et Pentecôte, où
l’évangile de Jean nous accompagne dimanche après
dimanche, dans lequel certains passages prêtent évidemment
à réflexion, commandent l’action :
pas
le voir
se
"Je
vous
en ces temps
donne
autres. Comme
un
commandement: aimez-vous les
uns
afin
présentent le Marae (photos GM).
d’utiliser
leurs
ressources
au béné¬
fice d’une étroite collaboration
de témoignage chrétien et de ser¬
vice :
de sensibiliser aux pro¬
humaines et financières
Rencontres Jacques
Ihorai
avec (séparément)
-
blèmes de justice, paix et déve¬
Michel Rocard et Daniel Hoeffel
En 48 heures
se
sont succédés
Développer plutôt
que mendier".
Pour Daniel Hoeffel "Il y a une
l’ɬ
Évangélique deux fidèles
sou¬
tiens de candidats à l’élection
pré¬
glise
sidentielle,
deux
protestants,
Michel Rocard
venu
soutenir Lionel
Jospin et Daniel Hoeffel venu sou¬
tenir Edouard Balladur.
aux
nir. Le discours chrétien doit
amis
ses
dans le bureau du Président de
Au-delà encore, il y a nous, spectateurs, pas forcément
impuissants, très embêtés, sûrement pas innocents.
Au Burundi il y a actuellement du génocide dans l’air. C'est
sur toutes les télés du monde. A l’O.N.U. Boutros-Boutros
Gain a demandé que des forces d’interposition soient
pour
Églises
Ce n’est peut-être pas aussi simple : tant pis, résumons :
les Hutus n’alment pas les Tutsis, qui le leur rendent bien. Et
Il y a bien sûr, des deux côtés, des affreux pour faire entrer ça
Au-delà, il y a tes “super affreux” qui manipulent, organi¬
sent, par exemple, un attentat contre un avion Rwandais ou le
a
de
-
Spectateurs impuissants...
jusqu’où ?
dans les crânes des Hutus et des Tutsis.
ceux
qui maîtrisent l’anglais et le fran¬
çais couramment et qui, au
besoin, voudraient servir de tra¬
ducteur et d’interprète lors des
conférences, ateliers et réunions
régionaux de la PCC.
La Conférence des Églises du
Pacifique est une organisation
régionale au service des Églises
anglicane, congrégationaliste,
luthérienne, méthodiste, presby¬
térienne, catholique romaine, l’ɬ
glise du Christ et l’Église unie,
ainsi que des Conseils nationaux
des Églises dans le Pacifique.
la ôre tatou ia ite i te pahono i teie mau uîraa, rahi
atu a ta tatou mau tauturu, raid noa atu a ta tatou
noa
Églises
des
GILLES MARSAUCHE
ans.
noa
mau
La Conférence
Pour Michel Rocard
“La ques¬
des essais
tion du moratoire
nucléaires est claire, nous ne sou¬
haitons pas de reprise. Pour les
mines de phosphate de Mataiva la
réponse doit être donné par les
premiers concernés, les habitants
de l'archipel. Pour ma part je crois
qu’il faut augmenter les res¬
sources de la Polynésie pour la
libérer de sa situation de dépen¬
dance de la Métropole et cela
passe par le développement du
tourisme, de la pèche, de l’agricul¬
ture, de la culture de la perle et si
les experts n ’y voit pas de danger
par l’exploitation du phosphate.
spécificité polynésienne et ceux
qui décident en Europe ne doivent
pas en faire abstraction. Par
exemple les questions de l’emploi,
de l’immigration en Europe peu¬
vent ne pas être vues de la même
manière ici. Sur la question du
moratoire Je crois qu’on ne peut
plus revenir en arrière".
Chacun, pendant une heure, a
écouté
les
questions,
les
demandes de l’E.E.P.F., nucléaire,
emploi, développement, rôle de l’ɬ
glise qui ne veut pas empêcher le
progrès mais résiste contre la des¬
truction de la création, immigration
européenne en Polynésie, mines
de phosphate, beaucoup de pro¬
blèmes ont été abordés, les deux
loppement humain auxquels les
peuples et nations dans la région
et dans le monde entier doivent
faire face ;
d’engager la consultation
-
mutuelle entre les Églises sur
des thèmes concernant leurs
relations
d’autres
entre
elles
et
pation commune, etc.
La Conférence des Églises du
Pacifique (PCC) aimerait établir
un
réseau de traducteurs et inter¬
prètes (anglais/français) dans le
Pacifique qui puissent intervenir
lors des conférences et réunions
de la PCC. Aussi la PCC offre-t-
elle
un
programme de formation,
forme d’ateliers, à ceux qui
aimeraient
sous
-
choisir la traduction
ou
messagers nous laissaient espé¬
rer.
ou
-
G.M
ce
perfectionner leur compéten¬
en
matière de traduction et
d’interprétariat.
Si cette offre vous intéresse,
n’hésitez pas à nous contacter.
Le début du programme est
les
prévu pour le mois de Juin. Pour
plus de détails et le formulaire
d’inscription, adressez-vous à :
Je
les autres, tous reconnaîtront que vous êtes mes disciples"
(Jean 13, 34-36).
Melle Maria Wolf.
c/o Pacific Conférence
Églises
of Churches
P.O. Box 208
paraît actuellement beaucoup plus
important que celui de i’O.N.U., qu’elles agissent.
me
Suva, Rji
ROCKYMEim
...
J. Ihorai
Page 4
l’in¬
terprétariat comme profession,
vous ai aimé, vous devez vous aussi vous
aimer tes uns les autres. Si vous avez de l'amour les uns pour
Le rôle des
sur
questions de préoccu¬
-
reçoit M. Rocard...
Veà poroferoni N° 13
-
GM).-
Moi 1995
puis Daniel Hoeffel (photos
Tél
Fax
:
:
(679) 311277
(679) 303205
Polynésie
Ôroà ÊEiatupxiiaa parau (oroà mê)
mâtamua roa i Poilnetia nel
La fête du Më est
moments
un
des
particuliers dans
raa
de Polynésie
Française où l'esprit de
générosité et même de
ôhipa rahi faahiahia rà e taua
ôhipa ra tei riro roa ei oroà
tumu i roto i te Etâretia mai tetau e tae roa mai i teie nei
mahana. Mai roto mai te faufaa
no taua ôhipa rà, ua hamani
sacrifice
se manifeste au
sein de presque chaque
famille protestante.
hia te hoè
fête du Më prit
naissance le 13 Mai 1818
Cette
aratairaa
taua
HAWEIS, te faatere rahi
âfai
te
mau
mîtionare
Përëtane mai ia Davies, ia Ellis
constitue
raromatai mâ
L'historien
et
TAUIRA Ma rama
Pasteur
propose
lecteurs du Veà porotetani, non pas une étude
aux
théologique mais une étude
historique sur l'origine de
cette fête.
La
mâtahiti i mûri na roto anei i te
faataaraa i te hoê faito moni
haaputu i te
atu te faito
rave
ra,
e
avaè atoà noa
ôhipa o ta râtou e
ôhipa maitai anei i
e aore
imiraa
roto i te parau no
na
ravaai,
te
no
mau
matahitl atoà i roto
Më ei avaè parau rahi
oraraa o te huifaaroo
ni
i roto i te
poroteta-
te
te vai
e
ôre
e
mau
e no
teie
ùtuafare, te manaô rahi
o
oraraa.
hia,
e
te haamatara
ia taua tuhaa
parau
ra
i roto i to
E tià atoà rà ia
eere
ia te taatoàraa
ùtuafare porotetani
tei ô i roto i taua faanahoraa ra.
o
ta na i parau i te fenua
Përëtane oia hoi, “O to te ao
taatoà nei ta ù pâroita. Atia ta
te
mau
No
te
mau
ùtuafare
tei
mai nei, e area taime te reira i
taupüpü i roto i ta râtou mau
roto i te mâtahiti
horoà, te tahi hiôraa,
e
faaineine ai te
te
tamarii
mau
râtou
ta
moni)
mau
e
(Eperera-Më)
mau
ùtuafare,
te feiâ paari, i
horoà (horoà
te faatupuraa, mai tei
tiàturi noa atoà hia, te mau
no
o
te
mau
ùtuafare ia e mau imiraa haihai roa ta râtou, tei imi atoà i ta
râtou mau raveà no te faataa i
ta râtou mau horoà teie rà aita
te Etâretia, ei tautururaa atoà i
te Etâretia “î te poro haere raa i
atoà i ïneïne i te taime no te
oroà Mê no te flfî atoà ihoa i
roto i te oraraa ùtuafare. \ E
nahea ia no taua mau ùtuafare
te Evâneria
ra
ôhipa faatupuraa
mau
i te
a
parau
i roto i
te Fatu" i roto i te
taamotu no Porinetia nei
vahi atoà.
e
mau
No reira, mai te peu e e area
roa te avaè Më i
taime faufaa
roto i te
oraraa o
te Etâretia, e
tei
ore
i ineine
e aore
ia tei
mua
i te parau no
horoà
mau
e a
No te
ua
mau
piti, te parau no te
tei taupupu i
ùtuafare
roto i ta râtou
ne
ta râtou
mau
horoà.
ùtuafare tei inei¬
mau
i roto i ta râtou
mau
horoà,
riro te avaè Më oia hoi te
oroà
no
te horoàraa, ei taime
ta taua mau ùtuafare
iho i tiàturi e o ta râtou aè teie
horoà no te ôhipa no te faaroo,
no te
ôhipa na te Atua hoê
oaoaraa,
ù
Samoa, Tonga,
oroà Mê ua riro ei
na vètahi o te
e te
hepohepofaa
mau
te mea, te parau no te
tereraa e titau i te tuhaa Më i
no
no
roto i te
mau
pâroita, te haapaô
hia nei ia te reira e te mau tià¬
tono. I mua i te mau manaônaôraa o te mau ùtuafare e te
faatereraa o terà e terâ pâroita,
te horoà atoà nei te Etâretia i ta
parau faaitoitoraa i to
te huifaaroo i mua i te parau no
te horoà ma te faahaamanaô
na mau
atoà e, te
de
tapura faufaa (Budget
a te Etâretia no roto
l’Église)
mero
e
taua oroà
parau e,
“Baba ta ù ebqpoinalébava no
to na hSnuml maitai ta tstou
Joef". Eita e ôre no teie mau
ùtuaîare, ua faanaho atea
râtou i te parau no ta râtou
mau horoà ma te hiô maitai
atoà te rahi o te mau mero i
roto i te ùtuafare. teie ia te
manaô ai te
i mûri iti noa aè te oroà
Më no teie mâtahiti, ua haamata i teie raa r.â mâtahiti, i te
faaîneîne i te oroà Më
no
te
a
to
no
na mau
te horoà
mai tei parau noa hia, ua
haamau hia ia mai te tau mai o
raa,
auraa,
Përëtane
no
te Tôtaiete faatu¬
pàrau
puraa
(L.M.S)
Ronetona
no
ta tâtou i faahaama¬
o
naô i te tahi
tuatapaparaa iti i
roto i te nümera
te veà i
no
mairi aè nei. Mai ta tâtou atoà i
ite,
e
fifi rahi tei farereihia
e mau
râtou
i mûri
aè
to râtou
i
Mati 1797 i Matavai. Te hoê
taua mau fifi rà o ta râtou i
no
o
faaitoito maitai i te arai
o
te
parau ia no te reo Mâôhi, oia
hoi te haapiiraa i te reo Mâôhi.
Teip parau, aita roa atu ia i
tuàti i nià i te manaô tei horoà-
hia ia râtou i te ômua
no to râtou tere i Tahiti
te
roa raa
nià i
na
pahi
reo
ra ia “Tarapu” oia hoi e
ohie roa te reo Mâôhi ia
haapii. E inaha, hou ràtôu
No te
e
manaô te reira tei fâ mai na
roto
i
te
mau
mîtionare
te
mau
tupuna. No te mea hoi
te ô faahou nei tâtou i roto i te
oroà
Më
no
teie
mâtahiti,
numera no
i
teie Veà
porotetani e horoà, eiaha te
tahi
aratairaa teoroto
e
e
faatupuraa i teie
ôre ta
taatoàraa ia àmui i te
tahi
hoa
no
nehenehe
atu
ai
ia
mâtamua
roa
i
i rapae
No taua oroà ra, ua àmui
te arii Pômare II e
to
o
mai
na mau
Tati
taata
tei
ia
tairuru
te fâ
ôhipa
pororaa Evâneria o
hia na roto i to te
Arii Pômare II pâpëtitoraa hia i
roto i te faaroo Evâneria i te 15
no Më 1819, ua ô atoà mai na
te hoê manaô i roto i te mau
mitionare i te mau mâtahiti rii
mai
i
ra,
ia i roto i te rima
o
mau
poro
Mâôhi te
raveà ia fanaô te mau
motu i Porinetia nei e i Pàtitifa
atoà i te faaroo raa i te parau
no te Evâneria. Te nahoa rahi
taata tei tairuru i Papetoai i
taua mahana ra tei faaite i tç
tapaô
mau
tuàti i teie
to râtou atoà
ôhipa na roto i te
no
horoàraa i ta râtou mau faufaa
mai te maa oia hoi te hinu opaa
e
te iô
mau
ni
puaà titohia i roto i te
e aore ia te pia hama-
ôfe
maa e
tae
noa
atu i te
mau
moni tàrâ
râtou
ihitai
no
te
ôhipa pororaa Evâneria
faaea noa e aore ia aita
ia i taaôtiàhia i teie mau pae
motu no Tahiti mâ anaè. Ua ite
eita ia
e
VIRIAMU i to
na
tapaeraa mai i
Moorea no te taime mâtamua
roa i te 17 no novema 1817. Ua
faaroo na tâtou i teie
tui-
Veo porotefoni N° 13
-
mau
moana
mai
te
mau
Përëtane, râtou tei haere mai i
roto i to tâtou
pae motu
puaà avaàva (viande de porc salée) ei maa
na te feia Përëtane tei tapeà hia
i roto i te fare tapeàraa no
Sydney, i te fenua Auteraria
(Australie). Te ôhipa tei tupu i
no
mau
te hoo mai i te iô
taua taiô mahana
Moi 1995
ra no
te 13
atoà rà e, te mai¬
i terâ
e
terâ ùtuafare.
te titau hia
ra no
horoà, te rahi nei te
mau
i te iti
mua
o
maitai e ninii hia maira no nià
mai no te oraraa o te taata i
roto i teie nei ao.
reira, mai te peu e te
nei te taata i te ora
roto i te aho o ta na e huti rà
no
na
i te
noa
tetoni atoà, aita ia e
no taua ora ra, e
noa hia mai no ô
mau
mea
o
pâpëtitoraa no teArii oia hoi ta
atu hou teie oroà
I
e
pàniora, mârite tei
roaa mai na roto i te ôhipa tapi
hooraa (commerce) e te mau
na mua
te
tupuraa
e roaa ra
moni
te horoàraa
mîtionare rà ia
tei ite pâpü
a
te fenua iho mâ te ite
no te ôhipa a
te Fatu i roto i teie nei ao na
roto i ta na Etâretia, tei ta tâtou
rima
Papetoai no taua oroà ra e mai
haapàpü atoà hia i taua
e
râtou
te
no
E
mau
mâtahiti atoà ta râtou i tautoo
no te haamau raa i te faaroo
Teretetiano i Porinetia nei. I
mua i te mau mânuiaraa no ta
no
fanaô
Evâneria Përëtane
pihaiihio
te faatereraa
no
tai
Tahiti).
pàrau raa i te reo Mâôhi o te
Henry NOTT
tau
te
te
o
o te mau mîtonare fara(S.M.E.P) e tae roa mai i teie
parau tei topa hia te iôâ ‘Te
totaiete no te mau ôhipa poro¬
raa Evâneria i Tahiti" (Société
des missions Evangéliques de
nare
o
John DAVIES). 1
i teie parau, tau
(L.M.S)
ni
atoà ia tuhaa na roto i te horoà
raa te hoê faito o te mau faufaa
mau
mahana
o
te
e
te huifaaroo Mâôhi e
inaha i te taiô 13 no Më 1818, i
haamau hia ai i Papetoai,
Moorea te hoê oroà faatupuraa
motu
mau
ra e te hoè o te mau
mîtionare tei huru pâpü i te
pàrau
Poge 5
e
o
Përëtane
mîtionare
mau
maramarama
(Te
No teie nei
tei
(oia atoà
haapaôraa i
no Patitifa).
ôpuaraa, ua
manaô hia e faatupu i te tahi
ôhipa o te àmui te mau mitio¬
atu
ravai maitai ta râtou i faataa
ôhipa
faaroo porotetani
taata
ni
taua
no reira, i teie nei mahana
hau atu te hanere hituraa ô
te mâtahiti (177 ans) to te hui¬
motu i Porinetia nei
râtou ia poro te Evâneria na
roto i te reo Mâôhi. Tau taime
no
E
ua
teie oroà mai te tau mai
Mâôhi
pâpü hia taua manaô rà na
pàrau
mau
Upaparu no te faaiteraa i to
râtou manaô turu i teie ôhipa.
Ua piri atu te faito e piti tauta-
a
Fiji...).
e a piti, te faa¬
tupuraa i te mau raveà na roto
i te hamaniraa i te hoè fauraô
no
te afairaa te mau poro
Evâneria i roto i terâ e terâ
ôhipa
rave
tauturu
ôhipa e mânuia mai te
peu e eita râtou e haamata i te
haapii ia râtou iho i te reo
roto i te mîtionare rà ia Tihoni
Porinetia nei.
puai, a
te faaineineraa i te
râtou
no
raa
parau
i Porinetia nei, te tîtau rà ia i te
a
nià i te parau no te taata faaroo
e te moni, te hoê rà tuatapaparaa no te aai o te oroà faatupu¬
mau
te tahi
no
vahi !"
vètahi atoà
faahaamanaô atoà i te
papai Târamo tei
vahi atoà,
mau
ôhipa i taaôtià hia
noa mau
râtou atoà ia iteraa
mai ia i te horoà
te
te Fatu i te
te Evâneria
no
horaa i roto i te mau âpooraa
tiàtono no terâ e terâ pâroita no
taua mau huru fifi rà o te fâ
mai. Eita atoà paha e ôre mai te
taime i roto i te mâtahiti ma te
reo o
te tautururaa i
atoà mai
ùtuafare, ua riro atoà rà ei
manaônaô raa na te mau tino
Orometua e te mau taeaè tiàto¬
mau ô i te mea, i
tahi hiôraa, e piti
hohoà e ite hia ra. A tahi, te
mau ùtuafare tei ineine maitai i
a
no
haaparareraa
pàpü ai i ta râtou
ôhipa mîtionare i Tahiti, to
rà i ta râtou
te
te
haamata
peu
i
pârau no te faatupuraa i
te hoê oroà
ore i pee ta râtou tuhaa ? Eita e
ôre te vai ra te tahi mau faana¬
tano atoà rà ia parau hia e ia
hiô hia te pae no te feia e horoà
roto
Te
roo
tapaeraa mai i Tahiti nei i te 5
te mea, mai tel ite noa hia
no
ia te tahi
faaapu
atura. Eita atoà
raa
IPAFETOAI. MOOREA
mau
Tahiti nei
râtou
I te
poro
roto atoà i
ôhipa rà, te faaineine raa
hia te mau poro Evâneria
Mâôhi i Raiatea i nehenehe
atoà ai ia râtou ia haere i roto i
te mau motu no Porinetia e tae
noa
atu i te mau motu no
Pàtitifa (Mai te fenua Rarotoa,
quête à Raiatea (photo GM).
vai rà maori rà
i te Etâretia nel, ua riro te avaè
ôhipa
taua
mau
liiANAÔ ÔMUARAA m
na
motu
mau
te
no
Mea
Evâneria.
en
l'Église”.
ia Orsmond i te
e
importants de la vie parois¬
et
te
i
moments
quelque sorte le “budget de
no
faatupuraa parau no
Ronetona. Na taua pâhi atoà ra
part, et de la communauté
chrétienne d'autre part. Elle
siale
pâhi rà tei topa hia te iôâ
Totaiete
tance du roi Pômare il d'une
des
raro aè i te
Tihoni VIRIAMU e
o
te
Papetoai
à Moorea, sous l'impulsion
des missionnaires anglais
de la L.M.S., avec l'assis¬
pahi i
a
“Haweis" ei haamanaôraa i
ôrometua rà ia Thomas
rà
ce nom)
dans le district de
un
faatupu¬
mâtamua roa i
tei topa roa hia te
parau
iôâ te oroà Më no te mea tei te
avaè Më te tupuraa no taua
Évangélique
devint
te oroà
o
Porinetia nei
vie de la communauté
Protestante
de
l'Église
la
(D'où l'origine de
Më l8l8
no
hoo
horoà
e
mai i te Atua
ra.
tamau
nei
noa
horoà i te
Mai te peu e te
te Atua i te
ora no
te taata, eaha
ia to te taata manaô ? Parau
i teie mahana te faahiti
mau,
pinepine hia nei te fifi e farerei
hia nei
te mâôhi i roto i to na
totaiete, eita atoà e ore
e na roto i taua huru ra, te taui
atoà ra te manaô o te huifaaroo
e
ora raa
i
mua
Vètahi
tetani
tumu
i te parau no te horoà.
o te mau ùtuafare poro¬
tei faarue i te faaroo
te haere i roto i te tahi
no
atu faaroo te tumu
no
teie ia
parau no te oroà Më. Maoti aè,
aita te Atua e tauà maira te
huru o te taata maori rà no te
rahi o to na here e to na aroha
i te taata nei. Ua tîtau oia i te
taata tataitahi no te ora i roto i
to na ùtuafare no te faatupu
tamauraa i te tuàti raa i rotopû
ia na
e
te taata
na
roto i te
parau no te koinonia. A amo
anaè ia i ta tâtou tuhaa ! E
tuhaa haihaî roa tei titau hia
na roto i ta tâtou mau horoà. A
horoà mâ te aau tae e te oaoa,
ua amo te Atua i ta na tuhaa,
tei ta tâtou tuhaa te parau 1 teie
nei !
TAUIRA MARAMA GASTON
OR.
Polynésie
Te
te Fatu
revaraa o
(Mahana maha 25 no me 1995)
Ôhlpa 1,1-11, îr. 11
Tarirea
(Ôhipa 1,8), te fanaô nei
nei, e aha ôutou i tià noa ai
e tiàtonu mârô i te rai ra? O
letu nei â, tei ravehia aè nei
i nia i te rai, e hoi mai ia mai
te reira atoà ra, mai ta
ôutou i ite atu ia na i te
revaraa atu i nia i te rai ra.»
tàtou i te
mau paraparau
no te mau ôhipa o te Èvane¬
ria tei ômuahia mai e te
«E te
taata
mau
o
Àpotetoro i lerutarema
(Ôhipa 2-5), e i mûri mai i
Tàmaria e lutea (Ôhipa 8,1),
i Tupero e Tïria (Ôhipa
mau
11,19-20), i Âtia Nainai
Ei ômuaraa, ia ora na i te
Aroha o te Fatu i to tatou
farereiraa i teie mahana tei
faataahia e te Hui Faaroo
Teretetiâno no te haamanaô
i te tahi ôhipa tei tupu na i
mûri aè i to te Fatu tiàfaahouraa mai te pohe mai ; e
mahana haamanaôraa teie i
te «rave-ê-raa-hia te Fatu i
nià i te rai», papaa parau tei
mâtarohia e tatou i te pii :
Te Revaraa.
tae
te
(Ôhipa 13-18),
(Ôhipa
fenua Hereni
e
e
atu i Rôma
noa
28,16-31).
No
reira
i
te
ômua-roa-raa o teie puta, te
faaarahia mai nei tàtou
«eiaha e tiàtonu màrô i nià i
te
rai»,
tiàtià rà nà
e
fenua nei mà te
te
Faatupuraa
Parau Èvaneria e mà te tlaituru i te hoi-faahou-raa mai
o te Fatu.
I te ômuaraa atoà o teie
puta, te haamanaôhia mai
nei tàtou «eiaha e moemoeà
I roto i te Pîpîria, o Ruta
anaè teie e faatià nei i te
te Revaraa o letu,
inaha, ua ôpani o Mâtaio i
ta na pâpai èvaneria ma te
parau no te tono-raa-hia te
mau Pipi (Mâtaio 28,16-20),
parau no
na
tâôtià hoi o Màreto i ta
èvaneria i nià i te parau
no
te tiàfaahouraa
ua
(Mâreto
haamairi roa
16,1-8),
e ua
hoi o loane i te parau no te
Revaraa mà te haapâpû e :
«E rave rahi â ta letu peu i
i te ite i te taime e te ànotau
te
tupu-hope-roa-raa
mai te Pàtireia o te Atua», e
rohi rà no to na tupuraa i te
Nàuaneiraa ra, i teie-nei-raa
no
nà roto i te
ra,
i te Parau
merahi,
nuu
ahiri i hope atoà i te
pàpaihia, te manaô nei au,
o
e
ôre
e
tià i to te
nei ia
ao
fârii mai i taua mau puta ra,
ahiri i pàpaihia.»
(loane
21,25) E aita atoà hoi te
mau èpitetore o te Faufaa
Âpï i àlmàrô no te faatià i
teie Revaraa, aore a râtou e
muhu,
aore a
ràtou
e
parau
Aita te tôroà
faaatua,
Àpotetoro i
aita atoà i haamerahi ia Petero mà. Te
tauturu nei teie tôroà i teie
mau tàvini ia fârii ia letu ei
Fatu e ei Metia (Ôhipa
2,36),
iôa o
ràtou
e
tàvini atu al mà te
e a
letu Metia e mà to
TAATARAA (Ôhipa
Àpo¬
no
3,6). Aita atoà te tôroà
parau
tetoro e faautuà nei la
Petero mà ia fétu nà roto i to
ràtou anaè puai taata, e
aore ra to ràtou anaè mâra-
te huru o te tupuraa o
teie reira ôhipa. Ta ràtou rà
-
rahi teie ia
:
hoi mai â te Fatu mai
«e
te rai mai»
(I Tëtàronia 1,10;
4,16):
-
marama
«oti aè
ta tatou hara i
ra
te tàmàhia e ana, parahi iho
ra -i te mau rai i te àtau o te
Atua ra» (Hëpera 1,3) ;
«i faateitei roa atu al te
Atua ia na, e ua horoà hoi i
te iôa i hau è i te mau iôa
-
(...) ia fai te
atoà
atoà,
e
mau
vaha
letu Metia te Fatu,
e o
hanahana atu al te Atua
Metua»
(Firipi 2,9-11).
No reira
eiaha ia e
-
taime
no
huru
no
Revaraa,
o
ta tàtou atoà,
haamàuà i te
te tuatàpapa
te tupuraa
e
i te
teie
tàuà màite
Àpotetoro,
e ia
tàtou atoà :
mau
nei,
aha ôutou i tià
e
taata
Tarirea
«E te
o
noa
ai
tiàtonu màrô i te rai ra? O
letu nei â, tei ravehia aè nei
i nià i te rai, e hoi mai ia mai
te reirà atoà ra, mai ta
ôutou i ite atu ia na i te
revaraa atu i nià i te rai ra.»
e
Nâ roto i te Ôhipa, ia au i
te tîtauraa a letu Metia ia
poro-haere-hia te Èvaneria
na
te ■■
mau
fenua
atoà
tu-raa-hla
hape hoi
la ui rà hoi tàtou : E aha
te faaroo o te Metia ? Mal te
imi tàtou i te pàhono-
peu e
nà roto 1 te nàtura, nà
roto i te mau faaàpu taro,
nà nià i te rai, nà roto i te
raa
eita ia e itehia, ia
tàtou, no te mea tei roto te
moana,
pàhonoraa i te Pîpîria,
o o ia
atoà hoi te tahi fenua o te
taata faaroo. Te faaroo o te
Metia, to te Atua ia fâraa
mai i te taata nei nà roto i te
Metia ra ia letu e te Vàrua
Moà (Firipi 3). E i roto i taua
farereiraa ra, i reira e rahuhia ai te Taata Àpî, te
Tamarii Tàval, e o o ia të
pàhono mà te tauturu
a
te
Parau
o
la ôre te Vàrua Moà ia
ôhipa i roto i te taata, eita
atoà ia te Parau no teie
Pàtireia e haaroàroàhia, e e
faaroohia i nià i te fenua
nei. No reira, te Fatu i
parau al i ta na mau
toro : «Eiaha ôutou
Àpote¬
e
haa-
peàpeà no te taime e te àno¬
tau e tupu hope roa mai ai
Pàtireia, ta ôutou rà e
faaitoito, o te faaôhiparaa ia
te
e ta
ù metua» (Taratia
mau
Teie fârereiraa o te Atua e
te Taata mà te Metia, o te
Tenete ia o te Taata Faaroo.
ôia mau, e hopoi teie fâre¬
reiraa i te taata i te RAÎ
TUATORU (II Torinetia 12,1-
no
te Metia e faaô i te
o
Peretiteni,
Rai-
te
Pàpaiparau, te Rai-Mana, te
Rai-Faatere, te Rai-FaahuaTàvlni, te Rai-Iho-Tumu, te
Rai-Hiroà-Tumu, te RaiMoni, te Rai-Fare, te RaiPereôo, te Rai-Parautüite, te
Rai-Reva-ôri-haere, te RaiMâramaramâ, te Rai-Àmaa-
Ôhipa, te Rai-Màtini, te RaiPaka,
Rai-Àva,
te
e
rauraa
te
te Raiatu ra
te mau rai oia
te val
o
noa
rauraa
te
o
mau
itoro. E a tae hoi e, eere
atoà i te mea ôhie i te faahoi
faahou mal ia tàtou i nià i te
fenua nei.
ai
o
ia ia tàtou i nià i te fenua
iho, inaha, aore e hotu i nià
i te fenua, aore e hotu i raro
nei. Eita atoà hoi teie fâre¬
i te moana, aore e
reiraa e fârii ia
aore
4), eita
ora
ra
teie fârereiraa e
moemoeà
tàtou, inaha,
e
noa
atu
faahoi mai
pàtiahia te
(Mâreto 9,5-7)
hoè fare àutà
a ora tàôtoôtoà noa atu al
tàtou, te faatiàmà nei râ o ia
ia tàtou ei mau ite no letu
Metia, e ei mau tàvini no te
mau taata atoà e ora nei I
NIÀ I TE FENUA NEI.
e
ètàrëtia,
no
ite,
tiàraa
e
hoi
e aore
te rapaau
àravlhi,
aore
e
ràau
i teie mau mai
hàmani rai maoti rà, o letu
Metia anaè. I roto i te
Oraraa Faaroo, e ora âpipiti
hànoa te rai itoro e te Rai
Àpl (Èfetia 2,5),
e nà
te fâre¬
reiraa i te Metia e faaiti i teie
TE FAREREI-FAAHOU-RAA
ITE FATU
Oia mau, tei rôpü i te
mau rai e te fenua nei teie
fârereiraa faaora
hia al
e
te Atua
e
no
e
Moà,
ia heheu-maitaitàtou irava
ta
(Ôhipa 1,11), teie ia te tahi
tiàororaa e tàvevo mai nei :
la àfai te Fatu i te mata o te
taata faaroo i nià i te rai, e
tià mal e piti tau puè «Taata
àhu teatea» no te faahoi faahou mai te mata o teie taata
faaroo i nià i te fenua nei, ei
irai eiaha o ia ia riro ei pou
miti mai te vàhlne a Rota.
Mal te peu rà eere na te
Fatu i ^ai i te mata o te
taata i te rai ra, tià noa mai
à teie nà taata no te faahoi
mal i te taata i nià i te fenua
Page 6
nei, eita ràua e tàuàhia, e
faaooohia rà ràua, e haavahavahahia ràua.
I te rahiraa o te taime, tei
nià to tàtou mata i te mau
rai tei tàmutahia e tàtou, e
hau roa atu, te hàmani atoà
-
hia no te Nûnaa Moà o te
Atua (Àpotarupo 21,1; II
Torinetia 4,16).
Tei tàtou atu
te Taata
e
anaè-hia
rai itoro, e na na atoà e
faarahi i te Rai Àpî i faataa¬
mau
faatupu-
mâ te Metia e te Vàrua
te mea na te faa¬
2,16),
te Rai-Hanahanaha, te Rai-
E ia ui hoi te manaô : E
tià ànei ia tàtou iho, te taata
faaroo nei, ia ora mà te
HAAPAE ROA i taua mau
rai itoro ra ? Ei àmaa pâhonoraa : Eita e tià ia tàtou
maitai
roo
te
e
hoi,
4,6).
atoà e
horoàhia mal ra e te Vàrua
Moà no teie Pàtireia.» Te
maitai hau è e horoàhia mai
nei e te Vàrua Moà, o te faa¬
roo ia o te Metia (Taratia
te
no
hàmani-tàôtoôtoà-hia
tàtou, ua rau te mau
rai nehenehe e te ruperupe
atoà hoi : Te reira taata e to
na mau rai, te reira pupu
taata e to ràtou mau rai mai
nei
te
haaparare i te
te Pàtireia.
Patu
reva e
Àpa,
mahana,
faaroo nei ia
te
roa
e tàtou ta tàtou
moemoeà faahinaaro i
te huru atua. I roto i taua
Àvaàva,
mai i te Metua
ra nà roto ia
letu Metia, e tiai i te taata
i
atu i nià i taua
mau rai ra (Tenete 11,1-11),
no te mea tei reira te hàpu-
Vàrua Moà, i te Atua e : «E
faahou-raa ia Petero mà e ia
tàtou atoà e, ei Vàrua no ô
matamua no ta na
puta oia hoi, ei haamanaôpene
tàtou
paîuma
mau
tei nià hoi i te fenua nei to
te taata tîtau-raa-hia e ora i
to na faaroo mà to na taataraa. la tàuà-mâlte-anaè-hia
rà ta tàtou taiôraa no teie
i
1ETAA3A FAAROO,
TE ra! E TE FENUA NEI
taata, ôi
ràtou e o tàtou atoà hoi, e te
Parau no te Pàtireia, o te
hoè ia ôhipa tei ôpua-noahia e tei manaô-noa-hia e te
taata nei. Te tumu ia i haamatara ai o Ruta i te parau
no te Vàrua Moà i roto i teie
râ
tàtou i teie nà Taata Àhu
Teatea e parau nei i te mau
reira ao.
faatàrere ia tàtou ia tautau
hànoa nâ te reva o te rai a
taata râ.
rave,
e
nei
poro-haere-
teie Pàtireia,
oia o letu Metia. 1 ô nei, te
faahiroàroàhia mai ra, e i
roto i to tàtou oraraa tàvini,
e TAATA tàtou, eere râ i te
mau àere atua (Tenete 3,5),
e eere atoà hoi tàtou i te
raa
taata i roto i teie Pàtireia, e
te taata e_ô atu i reira, e
TAATA ÀPI ia, e ôre hoi te
TAATA TAHITO e ô i roto i te
Veà porotefoni N° 13
-
ra
ia te faa-
te pàtoiraa
te tiàororaa a nà «Taata
àhu teatea» e parau mal nei:
«E te mau taata o Tarirea
rooraa e aore ra
i
nei, e aha ôutou i tià noa ai
no te hiô i te rai ? O letu i
rave-ê-hia no te rai mai roto
atu ia ôutou, e haere mai o
ia mal ta ôutou i ite ia na i
te revaraa atu i te rai ra.»
Na teie nà taata
e
faahoi
mai i to tàtou mata i nià i te
fenua nei, na ràua e horoà
mai i te tiaitururaa e e fârerei faahou mai te Fatu ia
tàtou. Teie nà taata, ei faataiperaa, ei faaauraa parau
na e no tàtou, o te Ture ia e
te Èvaneria. Te ôpaniraa a
te Ture, eita o na e taui, mal
ta na i faaite na i te mau
Ta te Èvaneria parau,
eita atoà o na e taui, m^ ta
na i parau na i te mau Àpo¬
tetoro ra, o te reira atoà to
na reo ia tàtou i teie nei oia
hoi : Tei fârerei i te Metia ra
ia letu no Nàtareta, e fârerei
à ia o ia i to na Fatu, i parau
ai ta tàtou irava : «E hoi mai
à o ia».
El FAATTOrrORAA
Nà roto i te parau no te
Revaraa o te Fatu e himenerituria-hia nei e tàtou, te
haamanaô mai nei teie taiô¬
pîpîria e e feià hàmani
rai atoà tàtou mai te mau
taata atoà o teie nei ao, e a
tirâ noa atu rà, te vai nei to
tàtou nau hoa tauturu, oia
teie nà «Taata àhu teatea».
raa
noa atu à tàtou i
rai moemoeà, na
ràua e faahoi mai ia tàtou i
nià i te fenua nei no te pure,
Tàmuta
terâ
mau
himene, âme i te Atua o te
Metia, taiô i te Pîpîria mà te
tûrama a te Vàma Moà,
poro i
te
Èvaneria, pàpeüto i
tei ani mai, faatià i te Ôroà
a te Fatu, rohi i te haapiiraa
faaroo no te mau tamarii, te
feià àpî, te feià paari mà te
tiaitum e e fârerei-faahouhia mal tàtou e te Fatu.
Te
manaônaôraa rahi
e
vai nei i roto ia tàtou, o te
vai-ara-raa ia ôre te taata ia
haamori i te Revaraa
o
te
ia riro rà te reira
papaa parau ei haamanaô¬
raa e aita te taata faaroo e
tîtauhia nei e haamori i te
rai, ua tîtauhia rà o ia ia ora
i to na faaroo i nià i te fenua
nei, inaha, te fenua, o te
vàhi ia e taata to reira, e te
hinaaro nei te Fatu ia fârii
te mau taata atoà o te fenua
nei ia na ei Faaora e ei Fatu
Fatu,
no
ràtou.
I te tahi taime, e pampaatoà tàtou, e fiu tàtou, e
riri tàtou, e taahoa tàtou,
eita e ôre i te reira taime ra,
ua mau ia to tàtou mata i
nià i te rai i hàmanihia e
tàtou.
m
faaitoito i te
te Ture e te
te mea te mau
Na tàtou rà
faaroo i te
Èvaneria,
e
reo o
no
tàvlniraa atoà ta tàtou e ora
nei i nià i te fenua nei mà te
iôa o te Fatu, o ta tàtou ia te
reira pàhonoraa i ta na
tîtauraa, oia i faatiàmà ia
tàtou i te mau ôhipa iino.
Mai tàvini anaè ia mà te
ôaôa e te hau, inaha, o o ia
tei upootià no tàtou te feià
hara nei.
Ei
ôpaniraa i teie maa
ta na e parau mai nei ia
tàtou i teie mahana oia hoi ;
Eiaha tàtou e reva atu i nià
i te rai, no te mea eere tàtou
i te mau manu-atua, e taata
aôraa iti, e reo ia no te Pàpai
Taramo 2 : «O tel parahi i
nià i te mau rai ra, të àta
mal.» la haamaltaî mai te
Fatu ia tàtou e haa nei no te
mau taata atoà i nià i te
fenua nei. Àmene.
rà tàtou, i haamanaô ai ta
tàtou irava : «E te mau taata
ANTONINO Tfflmi LUCAS,
Àpotetoro
o
Tarirea».
Moi 1995
ra, o
te reira atoà
PIPI
ÔROMETUA.
Polynésie
Aux lectrices et
du Veà
lecteurs
aux
I te fda talô Veà Pcnrotetanl
I te mâtahltl 1993 1 haamauhla ai te Veà porotetani. Noa atu te matai e te are i te hoê mau
taime, aita te Veà i faaea i te amo i te parau e i te afaî i te mau faaiteraa, i te mau manaô
tuatapapa o te hui taataa porotetani no Porinetia Fârani.
I teie mahana e tlà roa ia hiô-faahou-hia te hiaairaa o te feia taiô Veà. Mai te avaè
Tetepa
1995 atu, e mata na tatou e te pupu e haa nel 1 te mau avaè atoà no ta tatou Veà, i te haamaitaî atu à e 1 te hapono atu la outou 1 te hoê Veà hau aè 1 te maltai 1 roto 1 te faanahoraa,
o te pahono ma te vahi te nehenehe, 1 ta outou mau tlairaa. No te faalneineraa i taua hohoà
Veà ra, ua hlnaaro matou i te ite ia outou e 1 to outou mau manaô... Terâ mal ia te hoê tapura titauraa manaô o ta outou tataitahl e aore ïa
tapupu e pahono mal. Mauruuru i te pahonoraa mal na mua aè i te 15 no tiunu 1995.
la faahoihla mai la taua tapura ulraa ra o ta outou 1 pahono i te “Veà porotetani - Ulraa Afata rata 113 Papeete"
porotetani
Depuis 1933 le Veà porotetani existe. Contre vents et marées parfois, il porte la parole et apporte les
témoignages, les réflexions des protestants de Polynésie Française.
Le temps est venu de faire le point sur'les attentes des lectrices et des lecteurs. Avec toute l’équipe
qui réalise chaque mois votre Veà nous allons essayer, à partir de septembre 1995, de l’améliorer et
de vous envoyer un Veà qui réponde au mieux à vos interrogations avec une maquette plus agréable.
Pour le préparer nous avons besoin de mieux vous connaître, de vos avis et de vos suggestions.
Nous vous proposons ce questionnaire auquel vous pouvez répondre individuellement ou collective¬
ment dans un groupe.
Merci
d’y répondre avant le 15 Juin 1995.
Renvoyez le questionnaire à : - Veà porotetani
Questionnaire sur ie Veà porotetani
A chaque question il vous suffit de barrer là
(*) peuvent avoir plusieurs réponses.
Questionnaire
-
BP 113 Papeete.
-
I te mau ulraa
les réponses inutiles certaines questions portant un
ou
-
-
-
atoà,
e
tâpû noa outou i te pahonoraa e aore ïa 1 te mau pahonoraa 1 ôre 1
ra rà te mau ulraa 1 tapaôhia e te hoê tapaô fetlà (*) o tel hau atu
hlnaarohla e outou. Te val
i te hoê pahonoraa...
La présentation
-
342))EEl
'Hennira ulraa 1 nlà 1 te Veà parotetaul
Te hohoà
1) Queî format du Veà porotetani souhaitez-vous ?
le format actuel (31x46 cm)
le format 21x29,7 (format Tiki mag.)
le format (24x36 cm)
un autre format (précisez)
2) Pensez-vous qu’il doit être
couleur ?
en :
1) Eaha te faito
-
-
te hoê atu faito
-
2 couleurs ?
-
no te Veà porotetani e hlnaarohla ra e
te faito i tele mahana (31x46 tenetimetera)
te faito 21x29,7 (faito Tiki Mag.)
te faito (24x36 tm)
-
e
alla.
oui
non
noir ?
-
(faaite pâpO mai)
2) E,i Veà hohoà :û anei
□ □
3) “Veà porotetani” est-ce un bon titre ?
non quel titre proposez-vous?
Si
3) E
mea
outou.
-
2 û
efeere
-
tano anei terà upoo parau “Veà porotetani”
Mai te peu e,
aita, eaha îà te upoo parau o ta outou e manaô ra
no te hoê faanahoraa Veà porotetani maltai aè, la amohla te monl
4) E farii anei outou,
4) Seriez-vous prêt à payer votre abonnement plus cher
pour une
maquette plus agréable ?..
□ □
Le contenu
Te
□ □
1) La diversité des articles vous convient-elle ?
non pourquoi ?
Si
2) Les articles du Veà Porotetani doivent-ils être
-
-
-
-
Tous en reo Maohi ?
Tous en français ?
Certains en Maohi d’autres en français
Tous en Maohi et tous en français ?
3) Le Veà porotetani doit-il être (*)
-
Un moyen
-
-
-
■
Un
□
d]
regard protestant sur l’actualité ?
sur
les activités de l’EEPF ?
Un lieu d’information
sur
les activités des paroisses
Un lieu d’information
sur
les protestants dans
un
□
-
?
le monde ?
□
□
dl
d]
I I
I I
I I
correspondant du Veà porotetani dans votre paroisse qui envoie régulièrement des
informations sur la vie de la paroisse, les événements importants pour en informer l’ensemble
des lecteurs du Veà ?
:
:
Si oui accepteriez-vous d’être ce correspondant ?
□
(Si
'—'
vous acceptez
merci de laisser votre
: nom,
prénom, adresse, téléphone, paroisse)
aha te Veà Porotetani
ei raveà pororaa
.
-
ei vahi
-
ei hiôraa
-
ei vahi e itehia ai te mau ôhipa e ravehia ra e te Etâretia no Porinetia Fârani
-
ei vahi
-
ei vahi e itehia ai te parau no te mau taata porotetani e vai râ i roto i teie nei ao
tuatapaparaa i te mau fifl o teie tau
e.
3) Pensez-vous qu’il
vous
?
eu
:
La poste
-
la paroisse
quelqu’un
-
I I
l’a donné
me
itehia ai te
dl
4) Le faites vous lire à vos (*) : enfants
-
parents
-
frères
ou soeurs
-
Vous êtes
-
un
I I
mau
-
-
Nombre de femme
....
-
Nombre d’homme
....
Moyenne d’âge
-
-
....
mea
2) Votre profession : Agriculteur Cadre
foyer Enseignant Ouvrier autre
-
Étudiant Pasteur Artisan Sans emploi Fonctionnaire
-
-
:
Protestant
4) Vous lisez régulièrement
Catholique
-
-
Non croyant
-
□
□
□
□
□
□
Dépêche
L’Écho
de Tahiti Nui
La Tribune
Tahiti
-
Un
-
Pacifique
magazine métropolitain, lequel
RFO
-
Radio Maohi
-
Radio Bleu
Radio Tefana
6) Vous regardez la télévision ;
Jamais -1 heure par jour - 2 heures par Jour
Les émissions que vous
Jeux - Documentaires -
Vous
préférez (*)
Sport
:
Radio Tiare
-
e
-
e mea
:
Na te fare rata
-
te pâroita
hoohia i roto i te hoê fare hooraa puta.
anei outou i ta outou (*) :
ra
la
mau
pupu
-
tuahine
-
mau
-
mau
tàmarii
i to outou mau mêtua
-
-
hoa.
âmuiraa anei (te iôâ)
te rahlraa taata
-
te rahiraa vahiné
□
□
□
□
□
□
-
-
-
-
-
-
-.
te rahiraa tane
....
-
te faito matahiti
Vahin»;
-
1) To ôe matahiti :
15 : 15-20 : 20-25
oe
toroà
:
;
25-35
;
35-45
;
45-60
hou atu i te 60 matahiti.
;
Faaàpu - Faatere ôhipa - Haere haapiiraa - ôrometua ôhipa rima î
Rave ôhipa na te Hau - te tahi ê atu - Faaea fare - Haapii tâmaril
Taata ôhipa ôre Taata rave ôhipa
ra
-
Tâtorita
-
Aita e faaroo
-
Te tahi ê atu
.
anei ôe :
1 te Veà Porotetani
i te
i te
i te
i te
i te
-1i te hoê veà no Fârani, eaha
-
Radio 1
-
RTA
-
NRJ
-
RFO
-
3 heures
-
Films
-
par
Jour
-
-i- de
3 heures
par
Jour
-
-
mau
parau
Te hiô
par
mois
Remarques :
Si vous avez des remarques à faire n’hésitez pas
feuille à part.
-
Parfois
-
Jamais
-
Poge 7
-
ra
Radio Tiare
-
-
Radio 1
-
RTA
-
NRJ
anei ôe i te âfata teata : - aita roa atu - 1 hora 1 te mahana
- 3 hora i te mahana - hau atu i te toru hora i te mahana
faanahoraa âfata teata
âpî
ra
-
hohoà teata
anei
i te mau
Te hoê
à Joindre à ce questionnaire une lettre sur une
ta ôe e faaroo nei :
- Radio Bleu - Radio Tefana
2 hora i te mahana
Te
Débats politiques
o
Radio Mâôhi
6) Te hiô
-
Actualités
regardez Présence Protestante ;
- 2 fois par mois -1 fois
Chaque semaine
e aore
5) Eaha te radio
-
-
-
te hoê taata
-
5) Quelle radio écoutez-vous ?
-
faaearaa,
atu râ anei te Veà ia outou mai tei hlnaarohla e outou ?
4) Te taiô tamau
:
Les Nouvelles
-
mau
e
3) Ta ôe haapaoraa : Porotetani
Autre
Le Veà porotetani
-
nahea ta outou Veà i te taeraa atu ia outou
taeaè
2) To
Au
La
rii âpï no te oraraa o ta outou pâroita, i te hoê mau parau fau-
pâroita). Mauruuru
hopoihia mai
mea
Tane
1) Votre âge :
de 15 ans/15 à 20 ans/20 à 25 ans/25 à 35 ans/35 à 45 ans/45 à 60 ans/-F60 ans.
-
te mau pâroita
e
Ôpereraa
3) Te tae
-
....
femme
3) Votre confession
ravehia ra
e
O val outou ?
:
Nombre de personne
-
parau
4) Te faataiô atoà
amis.
groupe (lequel ?)
Homme
ôhipa
tià anei to outou i roto i ta outou pâroita no te Veà porotetani o te hapono tamau
mau
-
mau
1) Ua tâpaô anei outou ia outou ei taata rave i te Veà Porotetani ?
-
arrive à temps ?
porotetani i te parau o teie mahana
te taata
na
(Mai te peu e, e farii outou, a faaite mai ïa i to outou iôâ tumu, te iôâ topa, te
Te
2) Par quel moyen l’avez-vous
acheté dans une boutique.
evâneria anei
-
dl faa roa ia taiôhia e te feia taiô Veà ?
I
Mai te peu e, aita, e farii anei outou i taua tiàraa ra ?
'—I
La diffusion
dl
tumu parau e piahia ra i roto i te Veà
mau
reo
te niuniu, te
1) Etes-vous abonné au Veà porotetani ?
te
na
mai nei i te
|—|
rauraa o
aita, no te aha
te hoê pae na roto i te reo mâôhi e te tahi pae na roto i te reo farani
te taatoàraa na roto i te reo mâôhi e te taatoàraa na roto i te reo farani.
-
□
nel anei outou i te
rotohia i te hea reo te papairaa 1 te mau tumu parau i roto i te Veà porotetani ;
màôhl (te taatoàraa o te mau tumu parau)
i te reo farani (te taatoàraa o te mau tumu parau)
-
:
parau l roto 1 te Veà
au ra
i te
-
?
Un lieu d’information
4) Y-a-t’il
1) Te
te Veà 1 nlà.
o
Mai te peu e,
-
des problèmes actuels ?
sur
mau
2) la
:
d’évangélisation ?
Un lieu de réflexion
-
mâtahiti
oe
e
auhla râ
e
ôe (•) :
tauàraa parau porltita
-
haut!
-
parau tuatapapa
-
heiva
i te faanahoraa faaroo “Présence Protestante" :
hepetoma atoà
n>«»”
-
mannA huru
-
2 taime i te avaè
-
1 taime i te avaè
-
aita roa atu.
rau
Mal te peu e, te vai râ to ôe mau manaô huru rau, eiaha e talâ i te tapaô mal i nià 1
hoê âpî parau taaê o ta ôe e pine mal i nlà i te tapura ulraa 1 pcihonohla e ôe e o ta
e faahoi mal i te pû no te Veà Porotetani nei. Mauruuru.
Veà pororefoni N° 13
-
Moi 1995
te
ôe
Pomoreshow
Silence,
Ces
Pomareshow...
le passé !
C’est
en
1979 que la
ditionnelle
Protestantes
fête tra¬
Écoles
des
soirs-là, vendredi 7 et
1995, nous étions
invités au tournage du “POMARE
SHOW le retour”, un film grand
public, pour tous les goûts et tous
les âges, plein de frissons et de
s’est transformée
spectacle de Music Hall, le
Pômare Show. La Coopérative du
Collège Pômare IV et son prési¬
dent d'alors, Christian Chene
(actuellement Chef d’Établissement) en étaient les coordonateurs. Élèves, enseignants et
personnels alliaient leur fantai¬
sie, leur imagination, leurs
connaissances sportives, musi¬
cales, chorégraphiques..., leur
temps en dehors des cours,
sans perturber l’enseignement,
pour offrir une soirée de détente,
mais où les sujets de réflexion
rie manquaient pas, aux specta¬
teurs dont beaucoup de parents
en
Après le Pômare Show de
qui honorait déjà le ciné¬
ma avec une adaptation du film
“Tabu" de F.W Murnau, la ferme¬
et le centenaire du cinéma.
LES COULISSES
MURMURENT
Alors que le silence se faisait
pour écouter Christian Chene et
Flora Devatine remercier et intro¬
duire la soirée, le réalisateur pre¬
nait place derrière la caméra,
c’était Olivier Bauer le maestro, qui
avait troqué la robe pastorale pour
la casquette du metteur en scène.
Un public nombreux, plus de mille
personnes chaque soir, se pressait
et cherchait à voir les vedettes.
Dans les coulisses le
salle de
grand ordo-
maquillage ne désemplit
pas, on se regarde, on se critique,
ici un peu de rouge à lèvres, là une
couture à la
jupe, on s’esclaffe, on
trac. Celle-ci haute
trois Dru dressée sur une
reprend cette année pour un
marche, donne
la
salie Aorai Tini Kau.
G.M.
comme
le
ordres
pharaon, celui-là
fait l’inspection des tatouages
marquisiens, celle-là respire pro¬
aux
soldats du
fondément dans
un
coin pour se
“Pomareshow”
Ua
rua,
reva
Tahl,
Tau
torü,
à l’horizon. "J’ai fait du TaiKwan-do mais maintenant j’ai
ce
arrêté, c’est
seul’’.
revenu tout
Parfaite maîtrise de soi et des
vrai cascadeur. “On a
le prof pendant deux
mois, chaque semaine. Au ciné¬
ma ça paraît spectaculaire mais
en fait c’est simple”. On se croi¬
rait dans “Voyage au bout de
l’enfer". "Celui-là je ne l’ai pas
vu. Mais j’aime bien tous les
films, fantastique, comédie...
c’est vrai j’ai une petite préféren¬
ce pour ies fiims américains...
Mais j’aime bien les films fran¬
çais. ’’
coups, un
répété
avec
pérément celui qui lui prêtera ce
qu’il a oublié. Soudain, comme
pétrifiés, ils s’arrêtent tous alors
que le générique est lancé et
qu’apparaît sur scène la tête de
lion qui rendit célèbre la MGM,
Métro Goldwyn Mayer, grande pro¬
duction américaine. On retient
sa
respiration, silence, on tourne !
Alors, sous les sunlight apparais¬
de
courtes
metteur en
toru,
Pomareshow.
scènes
dont
prises, devaient dire le
scène, étaient bonnes.
LA MUSIQUE
S’INSTALLE
Du
Ciel
masqués
saute
dans
les
super-man
"LES
AVENTU-
RiERES DU PARI PERDU"
ôpereraa,
avec
la
souplesse des Pi’i mato. Plus loin
ce sont les Bargeots qui roulent,
“Pomareshow”, e teata tel pii ia ôe,
Ua ôri, ua àhu,
Hipahipa aéra
réussi. L’air méchant le voilà qui
frappe, roule, écrase, jette et re¬
frappe, pourtant pas d’ambulan¬
sent
Tau farereiraa.
Tau faaineineraa,
Tau haamautauraa.
Tau
Che
par
demandé pour jouer les bargeots
du POMARE RANDORI". Et c’est
toutes les
ia tau.
rua,
no
arrangé
,
encore ses
détendre, celui-ci cherche déses-
Tahi,
la tête d’un
Guevara, mais ce soir il se veut
loubard, “c’est ce qu’on nous a
lycée collège Pômare IV
fêtait, à sa façon, l’année scolaire
traque
dans
a
rires. Le
ture du Grand Théâtre de TOTAC
mit en sommeil ce spectacle qui
Pomareshow
Sur scène il
gavroche,
nateur, Jacques Melix, tremble. La
'élèves.
14ème
Teihotu,
16 ans, 1ère S.
samedi 8 avril
s’écoulent, s’enroulent, déboulent
sur le “POMARE RANDORI”, et se
retrouvent au bar Joe, mais ce
n’est qu’une pause avant la gran¬
vau.
Ua patï, ua paoho,
E taureà, e taàro.
de
Ua àta, ua vevo,
Moè aéra to ù ôto
La danse est partout, que “LES
PHARAONS”
accompagnent
E ètaèta, e purotu,
To ôe ia tino,
Michael Jackson
Te ui
O
chute mémorable.
TER ACT RAP”
se
ou que \es“SISmettent à la tech-
no.
teie tau.
La musique est partout, choré¬
graphie sur "LES SÉRIES TÉLÉ”,
Dynastie, Mission impossible. Les
jours heureux... avec les BAD
GUYS sur des musiques de James
Te ui e,
Aravihi, rapae.
Aravihi, roto.
Purotu, mai nià,
I
bagarre, la danse des cascades
avec une
Bond.
Musique encore, du comique'
anglais Benny Hlll à la poursuite du
raro.
Pomareshow, ia ànaànaea.
clown dans “Pl'l MATO GYM”.
EPERERA 1995
MARAEA EDITH
Musique toujours, venue des
Marquises, “TE TO’A NUI O TE
HENUA
ENANA”
avec
une
voix
superbe qui- remonte le Pacifique
Page 6
I
-
Veà porofefoni N° 13
-
AAoi 1995
Pomoreshow
!
on tourne
Les Tiki du Veà
-Tiki du meilleur film : HIROÀ les cheveux de feu
-Tiki de la meilleure mise en scène : POMARE RANDORI
-Tiki du meilleur scénario : LE COUP DU CHAPEAU
-Tiki de la meilleure chorégraphie : RATARO et TE TOÀ NUI
ENANA
-Tiki de la meilleure idée
BLANCHES
originale
:
L’ÉCRAN NOIR
O TE HENUA
DE TES NUITS
-Tiki de la meilleure musique : LES SÉRIES TÉLÉ
Tiki de la meilleure chanson : LA DERNiÈRE SÉANCE
Tiki des meilleurs costumes : LES PHARAONS
-Tiki de la meilleure actrice : Mare Temanu dans LES AVENTURIERES
DU PARI PERDU
-Tiki du meilleur acteur : Daniel Margueron dans CINEMAT
-
-
-Tiki du meilleur réalisateur : Olivier Bauer
-Tiki du meilleur producteur .- Jacques Melix
-Tiki du meilleur décor : Jean-Pierre Hua
et vient se
poser aux
danseurs
pour
pieds des
leur
rejoindre
souffle.
se
l’écran et devient acteur de
ET LE RIDEAU
TOMBE
ses
rêves et devient ombre chinoise
pour rappeler qu’au début le ciné¬
était muet et en noir et blanc.
Alors
ma
LE CHANT PREND
DES AIRS
Laughiin qui vient
en douceur, dégager la barricade
de Tipaerui dans “HIRO’A : Les
Musique en chanson avec “La
dernière séance” qui souffle la
nostalgie des cinémas perdus,
cheveux de feu”, une méditation
sur le dialogue, les dialogues diffi¬
“L’écran
avec
noir de
tes
Chanson de
nuits
et
12
de
toutes
génial l”. La
sensualité du clip ? “Non, ça ne
nous choque pas”. Le travail en
groupe ? "Bien sûr il y a eu
quelques disputes, quand on
était fiu, mais on est resté bonne
copine et puis on apprend à vivre
et travailler en groupe. " Avoir le
scène ? “Au début tu
as
peur et puis tu t’habitues et en
redescendant dans les coulisses
court,
déçu parceque c’est trop
tout
ce
travail
pour
quelques minutes.” L’année pro¬
j’y retourne.
Jusqu’à la terminale, un Pômare
tous les ans, super !”
chaine ? “Ah ouais,
Et
Alors
Orama
d’être prof
continue à
continue
à
“coup en chapeau”
un
protéger du Sida.
se
ses
diversités
:
sociale,
fantastique, tous les
genres, péplum et policier, comé¬
PASSION
D’UN SOIR
costumes et c’était
tu es
le ciné¬
musicale,
copines, Vaiki et Vahia. On a pris
ie ciip de Michaei Jackson, les
mamans à la couture pour les
sur
avec
pour ceux, celles qui ont montré
dans cette autre scène la difficulté
ciles, qui rappelle que la fête n’ou¬
blie pas les problèmes du monde.
Ateanui,
ans, 5e P
Le scénario des PHARAONS ?
“On est parti d’une idée de nos
trac
à voir
Et bien Justement tous ces
Jeunes aiment la vie et nous le
communiquent. Ils nous ont convié
au Cinéma, avec un grand C. Ce
Cinéma qui propose du rêve mais
aussi pose des questions, tente
d’y répondre.
Ce Cinéma qui était là dans
bianches” où ie spectateur traver-
Orama
direz-vous, qu’est-ce
me
que tout cela a
ma ?
,
rêver
d’anglais, et Ateanui
chercher, mais les
planches lui donnent peut-être
quelques idées....
die
Bien sûr
on peut se demander
enseignants ont cherché à
travers ce spectacle à l’utiliser
si les
dans leur
cours ou
leur
cours
dans
le spectacle ? On peut se deman¬
der si les élèves auront appris le
plaisir d’aller voir un film en fre¬
“quand on aime la vie on
donnant
cinéma” ?
va au
On
peut aussi se demander
pourquoi tant de scènes tournent
autour du corps aux limites de
l’érotisme ou de la violence, reflet
de ce que les élèves voient autour
d’eux ?
Et
aventure,
ce
demandera longtemps
de tels spectacles peuvent
entraîner des
élèves,
un
instant
les sunlights, demain aux
pieds de leur avenir ?
Mais on peut être sûr qu’une
véritable passion les habite tous,
qu’amateurs ils sont pourtant par¬
faits, ils semblent être aussi à l’ai¬
se sur les planches que dans la vie
et qu’à toutes ces questions, cha¬
cune, chacun a sa réponse.
sous
Page 9
Cinéma par
numéros
cabotins
à souhait,
au
grand
Jeu
des
cinéphiles,
“CINÉMAT".
Quand l’heure des diplômes
pour les “INCOMPRENABLES” est
arrivée, le cercle des poètes
n’avait pas disparu pour se resser¬
rer et chanter “Oh Happy day” puis
laisser la place au prêt à porter
avec
les
beaux
de
costumes
Tamanu Mare.
Tard le soir, quand la nuit se fait
bien noire, chacun
on se
à quoi
et
lequel tout est possible et où,
même sa soeur ennemie, la télévi¬
sion, était invitée, pour quelques
ture
ou
son
regagnait sa voi¬
vélo, les yeux emplis
d’étoiles, tremblant
son
héros mais
une
encore
pour
fois de plus
rassuré, parce que déjà le rendezest pris pour l’année prochai¬
vous
ne.
GILLES MARSAUCHE
(PHOTOS
DANIEL MARGUERON
ET
-
Veà porofefani N° 13
GM)
-
Moi 1995
Pacifique
—
—
Te oroà àba moà i Taputapuatea
i te matahlti 1995
Le 18
mars dernier s’est dérou¬
le renoue ment de l’alliance
entre les 3 pôles du triangle poly¬
nésien sur le grand marae national
de Taputapuatea. Huit grandes
Fiasse
lé
vai atoà
1 te 18
ua
no
pai,
1995 ?
nui
ra no
no te hâamau
faahou i te hono o te faatau
aroha mai te ao uri oia hoi te
hitiaà o te rà e tae roa atu i te
ao tea oia te tooà o te rà o
Hawaiki Nui maoti o Raiatea ia.
la tuàti faahou na poro e toru o
te ao Mâôhi ; o Vehi, o Aotearoa
e o Te pito o te Henua. Aue ïa
faaineineraa râhi no tena oroà,
ia tûmâhia te mau àroraa tahito e ia faaora hia te hono Nui
no te pô mai.
ia ia Oro,
e o
tatou
haamori hoi tàtou ia
e
a a, mea
”
Teie te auraa, ua taui te tau,
ua taui atoà te peu. Aita rà te
reo i mou. E au ra e, na te reo
noa i tâàti te tahi i te tahi. Areà
i roto i te hiroà tumu, mea taaê
roa ia i teie mahana.
ê
mâtl i maîri aè nei,
marae
o
lehova, te Atua hoê. A
tupu te oroà rahi firiraa àha
moà i nià i te
marae.
ôhipa poritita” Te
tei faahiü i te parau
: “O Graffe pai, ua
ra
àrue ia
bration de cette envergure peut
en
haere i nià i te
te faaroo
no
pirogues entrèrent symbolique¬
ment dans la célèbre passe “Te
ava moà’’. Qu’est-ce qu’une célé¬
signifier aujourd’hui
e
Eere teie i te
roa.
Taputapuatea
Ua
na
ô nei te faatara
e :
Te tahi
roa
i
mau
o
Taputapuatea te
Pupua te fenua
marae,
la farara mai ra te matai ra e
Maraai
E Maraai feùtiùti no te tai
pàhi mai te hiàraa mai i te
Pupua
Te
Tahu a
Matatii
Roa. ”
toru
Ua
no
faahouhia
paèpaè
i te ôutu
te rai, i
reira
ra o
te
Matahira i
rôpü i na ôoà o Toahiva
Hotopuu. Te mua noa
o
ava ra o
to
te
o
Te
ava
moà
Nui
aito
uta mai
tai
no
pâhî tei faaruè ia Vehi
te
e
O
:
Makalii.
e o
no te fenua Rarotoà mai :
Takitumu e te Au no Tonga.
piti
Hoê
Aotearoa
no
mai
Te
:
Aurere.
E
piti pâhî no Tahiti
:
Tahiti
Aa Kahiki Nui.
Nui
no
Hoê vaa a to Rapa Nui : O
Rau Hono, aita rà i tere na tua,
Hiro i te fanoraa
tahito ra. .Ua
tâmâ-maitai-hia te mahora mai
i
moà,
te fee Nui. E
na
te haamau i te Hau faatau
aroha
aveave no
tau
e
tapae roa mai râ i te ava
ua
moà
hoe mai ai i tahatai
ra e
roa.
tae atu i te pae
tahai na pâhî
te farii poupou
AFANORÂ
atu
ànei
haruharuraa i tera mahana. To
tàtou iho ôrero, e Raffio ia. Ua
manaô te tahi e, e tuatapapa
turi
mai oia i te paparaa tupuna o
te tahi arii Nui. Atira, ua faahi-
ta
ti
aroha
no
Maori
no
tumu parau no te pü o te fee e
to na mau aveave, oia na fenua
e vaù tei tae mai te ahu noa ra
e, e
tià
te mau
na mua
te
rau
atoà, te
e
ta
na
pupu e
ôrero e ta
te ùnaùna
ta
na
te hâviti
e
taata tere, ua rau atoà
i taitai mai, te pupu i te
mau
reo
faaiteraa i to
E
na
ôaôa i te tairu-
au ra e, e
te mâtaitai
no
mai
e no
te
faaroo,
e
Australes.
roa, e piriaro e tiaa
taatoà. auaa râ, e àhu
faraoti noa ta Howell tâne, i te
to te
Ainsi les professeurs, les
élèves et le foyer socio-éducatif
ont organisé un tournoi de volley^
bail permettant de récolter des
fonds destinés à l’achat de maté¬
riels pédagogiques pour l'école
primaire de MOERAI, au total
e, o na
roto
te hiroà tumu.
no
nui
Évangélique, Mr TEINAORE Ralph,
a
Raymond Graffe tâne, i
ra o
i nià roa i te màrae nui.
huit
trés des Australes.
l’Église Évangélique
pour
les sinis¬
mau
ôrero
o
pupu tataitahi, no te faateni
i to na iho àià i roto i to na reo
tumu e no te faaiteraa i te
na
paparaa
mau
tupuna o to na iho
arii.
e
Howell
i
te
reo
Mâôhi,
te
reo
tià
mau
mana o
te fenua i
nià i teie tiàraa arii, eita te reira
ôhipa
e
tano, ia fariihia i te
hau atu i te 150 matahiti
mea,
à,
tei
o
paturu noa na i teie hau
taparahi taata e te
larani, hau
hau....”
Tià
noa
ôroà i
aéra râtou, aita râ te
E, pii iho ra te
tahuà Nui i te taatoàraa ia tâpiri mai i nià i te ahu no te firi i
te àha moà, tâpaô no te tàhoêmau.
raa.
1 reira to Tahiti mâ haamanaôraa e, àita râtou i haere mai
e ta râtou taura : ‘Te hea roa”.
“On ne sait plus où on a mis...”
Fariu è atu râtou, aroha atu râ
ia Gaston Flosse tâne, e rereva
mâ
mâ
:
eere
teie
e
e noa atu te vâhi e noa
atu te tau, hoê noa râ atua ?
tâpaô
4) Te parau no te tahuà Nui :
E peu ânei no te Mâôhi e faatahuà ia na iho ? E aha ia te fau¬
faa
o
teie oroà.
Ei
püôhuraa, e tià ia parau e
tapaô rahi teie. E
tapaô faaite i te oraraa totaiete
teie ôroà, e
o teie mahana : te imi nei te
Mâôhi i to na àài, e te tere noa
ra i te tau roro uira : e tuhaa
ôhipa
te hiroà tumu teie,
na
râ
e
faafaaiteraa
râtere
ôroà i te tiàraa
pâpü ôre o te
Mâôhi i roto i te tau e i roto i to
na oraraa. Te parau no te faa¬
roo e no te poritita, aita ihoâ e
nehenehe e haataaê ia râua i
roto i te ao Mâôhi.
1 teie nei râ, te haere noa
ra te ui âpî, e tià paha ia
faanaho hia te tahi papa maitai
no râtou ia ôre râtou e àrepu
mai
mai tei
tupu i te pu marae.
tahi haapiiraa e
iritihia mai roto
mai i te tahi ôroà mai teie te
huru. Na roto i te faatupu-faahou-raa i te tuatua, aita te
taata e taui i roto i te hororaa o
te tau : e faaroo to na, e tiàraa
to na i roto i te oraraa âmui, e
faanahoraa ihoâ ta na e haa¬
mau ia maitai e ia hau te ora¬
raa.
Mai te matahiti 1350,
matahiti a taaê ai te Mâôhi i te
hoê parau tapu e tae i teie
mahana, aita ihoa te taata i
Teie
te
nehenehe
e
taui.
VALÉRIE
GOBRAIT
pataùtaù atoà mai e te
roa raa te oroà. Tuu atu
Graffe tâne i teie mau firi i
e
hope
ra o
roto i te ahu, haapoî atu ra e te
tahi ôfai e na te pâhu i faaite e,
ua oti te ôroà. Ua hora atpà no
te tâmâaraa i terâ iho taime.
oti ta Rapa Nui, te
haere mai nei i ta Rarotoà. Ua
EAHATEAURAA
tuatapapa mai te parau no te
I TEIE liÆAHANA :
Maori,
ua
rahuraa te
ao e
Tangaroa e tae
atu i te ariki nui
roa
1 te otiraa, pure
Atua e na ô atu ra
lehova,
GUILLAUME TRINKL
Rarotoà
ra i râpae ma te haapaô-ôre
faahou i te ôroà.
Haka mai nei Maori mâ no
te ôaôa rahi. Hula mai e Vëhi
Ua oti ta Vêhi, ua oti ta te
)V de contribuer à sa
manière à l’oeuvre d’entraide de
te
atu
TEÔRERORAA
E TE Oroà Aha MOÀ
été très appréciée.
Cette Journée de solidarité
passée dans la bonne humeur a
donc permis au Lycée-Collège
Graffe mà
përetâne e te reo larani a ôpere
noa ai te tahi i te mau âpî
parau. Teie te tahi mau rëni
pâpai : "... / teie mahana oroà, i
nià i teie tahua tapu, té hinaaro nei te tahi pae e haamoà i te
te faatere hau
reira te hàmataraa i te taahiraa
la responsabilité
du Secrétaire Général de l’Église
POMARE
samedi 25 Mars 1995 sur le ter¬
rain ATEIVI pour se disputer tout
hoi
E i te taeraa mai te tahuà
sous
38323 CFP ont été récoltés que le
collège complète pour une
somme totale de 50 000 FCP. Dix
équipes étaient inscrites ce
mea
Tià mai nei te
d’Hermon
o
orure
pai !
E piripau
de deux
Pastorale
faa¬
Gaston Flosse tâne e ta
faatere hau atoà i nià i
te màrae : te vâhi maere : te
o
àhu
participation
équipes de l’École
püai
papai rahi i nià i te üpoo : na
na mau
La
te
mau
i teie nei, o taua mau taata nei
Nui,
l'importance des dégâts causés
par la forte dépression tropicale
qui s'est abattue sur les
no
hàati nei i te màrae. Hiti
mahuta rii aè ra i te iteraa e, e
ua tià atoà mai te faatere Hau
te
découverte à RURUTU durant l’an¬
née 93/94, appris avec peine
ia
ra
tahi
mai.
1 000 aore râ e
1 500 taata tei haere atoà mai
long de cette journée une
place en finale et c’est en fin de
compte l’équipe de Mr CHENE,
Directeur de. l’établissement, qui
remporta ce tournoi.
mâ
a
Tahiti anaè tei ôre i tià-
o
anaè ? Te faaite maitai mai teie
ruraa
qui
o mea
te mahana. Areà te
faufaa
pâpü i teie ôroà.
3) E tià anei e haere i nià i te
marae e pure ai ia lehova mai
e
otiraa, tai mai nei te
Patio - Tahaa i nià i te
e
1 te reira ihoâ taime a tomo
mai ai te ui âpî a te pupu poritita ‘Tavini Huiraatira", e toru
te
au
te mau fenua Mâôhi
teie mahana.
tahi,
ânei,
râ aita. 1 te hiôraa
aore
Ua
Lycée-Collège POMARE IV,
avait envoyé une classe
a
te faatau
auraa
mâ.
o
pour Rurutu
te
târava
o
e
aore
ê-na-hia
pupu
na mau tià
ôfai.
lycée-Collège Pômare IV
runga
mai i te faufaa
noa
I
i
tere hau, ua fanaô roa ia e ta
râtou mau tiaà. Te ôuàua noa
mau
Le
:
poipoi, hora vaù e te àfa,
ua tapae mai te taatoàraa o te
mau pahi i tatahi. Ua faanahopupu atoà i te marae Matahira
i te rai e i mûri mai e tairuru ai
i te marae Nui i uta.
Oia - mau, ua mavehia te
Le
tei
ia te âvae
I te
Rapa Nul e te ôfai (Photos V.G.).
mate
i te
Tatauro. Amene.” Aita pai e
o
Te taeraa mal te
la mai
Tahiti anaè aita i firi i te àha
Mataiva i te rai.
Hokulea, Hawaiiloa
E
ràua
marae
vaù,
e
tahua
Raromatai
“O
e
1) E aha te parau no te faa¬
te poritita i teie mahana.
2) No te pae o te ôroà, o
mai i te
Te
te uiraa
roo e
marae
O TAPUTAPUATEA
TE MARAE NUI I OPOA
rau
koe
na
Poge 10
-
e
no
te
:
1 te faarooraa i te taata, te
teie tau.
o
atu ra i te
“E àtu
mea e ua
o
inagaro
ia àno mai matou
roto ia letu Metia to mâtou
Veà pororefoni N° 13
-
vai nei aita
no
te
mea
roa
“e
atu i
mauruuru
rururaa
poritita
teie, a hiô na pai i te feia hoo
màa, e piriaro ànani te taatoà¬
raa. E aha te faufaa ta Gaston
Moi 1995
Orero Tonglen. Te tahi orero no
Rarotoà mal.
Utuafore
EEREI TE PARAU HUNA FAAHOU
Te E^târetia 1 mua 1 te parau no te hâmanl înoraa 1 te
A
partir d'exemples et de
statistiques à travers te
monde, des Églises, à tra¬
vers le COE (Conseil oecu¬
ménique
des
Églises),
dénoncent les formes expli¬
Teie te parau a te hoê perepitero i te vahiné i haere mai e fare-
rei ia
ruru e no
turu i te
nia i te tâtauro
no
e
mau
no
pinepine teie parau i te faa-
,
rirohia
ei
mea
faufaa
ère,
tià la àe la farii
maa
vâbi iti
mauiui?»
ia i
o
te
te
feruriraa i
tâpura ôhipa i
mau
Na matahiti
ra
Oikumene hoê àhuru a te mau
Etàretia e turu nei i te mau vahi¬
né, 1988-1998. No reira, ia au i
4 Bangkok des jeunes filles
WCC).
tei
te
ne
faaiteraa i te
na
ra
ia na. Mai te tau
tâpurahia, te-tâpaô nei
mau
vahiné
e
no
poro e maha o te ao i te mau
huru fifi atoà ta râtou e ora nei
tei faaino ia râtou i roto i to râtou
oraraa mâ te ani i te Etàretia ia
ei
ei tumu tauà parauraa i roto i te
oraraa o te Etaretia. Maoro noa
i
faaite nei te
parau yaiihohia i te hiti, vaiihohia na te mau tuahine anaê e
ôe... eita ânei
pohe
noa
te hâmani inoraa i te
topahia te iôâ
i te parau no te hâma¬
ni inoraa i te vahiné, no te mea e
feruri. Ai ta te parau no te hâma¬
ni înôraa i te vahiné i faarirohia
na
ua
roto
Teie râ, te rahiraa o te mau
Etaretia teie e faaea muhu noa
mea
aè
parau ei tumu parau
vahiné.
mua
raro
i mua i te aro o te
Amuitahiraa o te mau Etàretia o
te Ao (C.O.E.), ia tâpaô-hia teie
mau
nei i
mau
tei
parau,
te tau¬
riri... Ua
o la i
faatupu i to
e
Te vai atoà nei te
Etaretia tei feruri taa ê
atoà atu â to
na iho i te amo i
tiàraa faufaa no te
vahiné,
haapaôhia i roto i to râtou
oraraa.
turuhia râtou.
No teie
roa
riro te parau no
mea e
haamâuiui
e
te tau, ua
te hâmani inoraa
i te vahiné ei parau tâpeà-hunaroa-aè-hia. Aita te parau no te
tâparahi pohe-roa-raa i te vahiné
tei pâpaîhia i roto i te tahi mau
veà i faariro-roa-hia ei mea pâpü
no te mea e mau
parau taitai-
tSPAÔ I TE MAU HURU
HAMANI Inoraa
atu â to te vahiné vai-noa-raa i
noa-hia, e mea tari parau-noahia. 1 roto i te rahiraia o te mau
iho nei to te vahi-
totaiete
e
arataihia nei
e
te
mau
La famille mélanésienne
vendent (photo Peter Williams/
se
tâne, mea rahl te mau hâmani
înoraa i te vahiné aita e faahitihia ra. la parau anaèhia •hâmani
inoraa taata», aita ia te parau o
te vahiné i roto. Aita e vâhi, aita
e fenua aita e hâmani inoraa
vahiné i reira, noa atu te huru
hâmani inoraa. Ei hiôraa, i
Jamaïque, teie te hoê fenua aita
te mâferaraa
e faaautuàhia nei
1088 vahiné i mâferahia i 1989ia au i te mau parau haaputu a te hau âmui, te fenua Initia
te fenua i te fare
vahiné
e
faanàhoraa,
ua
taàmu-
atoà-bia te parau no te
ùtuafaie mêranetta i nià i
te parau no te pupu e no
te ôpQ. têtu. Na Olga
iVassefle, iâmablne taratoni î te baapüraa i
Papeetenel, etataramaii
taua tumu parau ra e te
ulraa
mau
o
DES SUJETS TABOUS
ta te reira
e
ùratupu ra 1 tele mahana.
La
Constitution
de
Communauté mélanésienne
la
est
complexe et très hiérarchi¬
sée, chacun a son rôle.
assez
sienne
familial
(Parents
et
enfants), les tantes, les oncles,
cousins, grands-parents,
etc.
C’est ce qu’on appelle la famille
“élargie”.
noyau
ancêtre
5
issues
soeurs ou
même
Chaque clan est spécialisé dans
One fonction bien précise : le clan
de l’eau regroupe les pêcheurs, le
clan du bois regroupe les sculp¬
le clan
de
la terre
ras¬
semble
les
agriculteurs, etc.
L’ensemble d’un ou de plusieurs
clans forme une tribu. Le cadre
élémentaire de l’organisation tri¬
bale est
généralement rattaché
des
a
groupements administratifs
plus importants : districts ou chef¬
feries assistés par un conseil
d’anciens (formé par les frères du
chef et de quelques vieux sages)
qui est chargé de régler selon la
coutume (ensemble des loi et
règles transmises oralement de
génération en génération), la plu¬
part des problèmes au sein de la
tribu. Le chef tribal, représentant
de son peuple, n’est pas le seul à
disposer de l’autorité dont il porte
au plus haut Je prestige. Il partage
celle-ci
avec
le conseil d’anciens.
i
cela
signifierait
de
cet
immense
na
(photo Ralph Teinaore).
sant comme un véritable défoule¬
ments
ment.
de
cette
dernière
sont
beaucoup plus surveillés, et ceci
l’âge pubère. Dorénavant, elle
dès
une
famille mélanésien¬
pas
à
sa
s’habillera d’une certaine
façon,
la silhouette de son
corps soit dissimulée des regards
extérieurs, elle s’essaiera d’une
pour
que
certaine
manière
pour
ne
pas
exposer ses jambes,... Tout ceci,
dans le seul but d’éloigner" des
idées sombres qui peuvent s’opé¬
rer dans l’esprit des personnes ;
les travaux artisanaux
(tressages, travail des champs,...)
diennes,
les jeunes, sans règle
de lieux, de temps et parfois sans
le consentement du partenaire.
Où est donc passé le respect d’au¬
trui ?
jeune garçon kanak serait
plutôt avec le père pour l’appren¬
tissage des travaux manuels
lourds, alors que les leçons sur la
moralité, coutume et sur le com¬
portement lui seront enseignées
par la mère. En général, le jeune
àhuru mâ
mea
onoraa
matahiti.
pâpü ia parau maori
jeunes n’arrivent plus à se
définir et à s’insérer dans
ce nou¬
projet de société. Ils se réfu¬
gient donc dans la drogue, l’al¬
cool... parce que tout ceci les aide
à passer le stress de cette nou¬
velle vie et leur procure une facilrté à..sortir de soi. et agir face à ia
société dans laquelle ils n’arrivent
pas à trouver une place.
veau
risées ?
Il y a 20 ans, les viols et sur¬
tout l’inceste étaient sévèrement
punis par la tradition,
car nos
coutumières étaient basées
lois
sur
le
respect d’autrui. Ce respect est
encore plus fortement ressenti et
vécu entre parents et enfants,
frères et soeurs, cousins et cou¬
sines, etc.
Pourquoi y a-t-il un accroisse¬
Sida, d’années
en
années ?
Pourquoi y a-t-il davantage de
viols, d’incestes, de jeunes qui
s’adonnent à la drogue, à l’alcool,
sans aucune
revenue,
...
?
Nous assistons à
une
véritable
crise de société face à laquelle les
autorités coutumières, administra¬
parler, la sexualité est de notre
temps, vécue librement et préco-
a
e
Moi 1995
religieuses doivent réflé¬
proposer de toute urgence
mâôhi •faaterers^
oreraa o
te
ôpereraa mana e vai
nei i roto i te ao, e no te
oramaa
na
ino
o
faaite i te
te vahiné i roto i to
ùtuafare, i te vâhi ôhiparaa. 1
a te tâne, hoé
roto i te faatereraa
pae taata tei mana no te feiatere 1
te tahi. I roto i teie taô, faatereraa
tê tâne. te tâne te mea faufaa
aè i tê vahiné. E parau mau eere
te vahiné anaê te faaea noa ra 1
roto i te flfl hâmani inoraa taata
a
maori râ, te mau taata atoà e ora
nei i te hiti o te oraraa totaiete,
oia hoi te mau taata riirii. Teie râ,
i te mau vâhi atoà, te vahiné te
e
flfl matàmua nei.
No te
mea
mau
faanahoraa
tapihooraa
te rahi
noa
tauihaa,
a
te
atu
ra
nuu,
poritita,
totiare, iho tumu i roto i terâ
fenua e terâ fenua, i roto i terâ
hau e terâ hau, te rahi noa atoà
atu ra te àifaito ôreraa o te mau
auraa e tâati nei te tahi i te tahi,
Na teie mau faaauraa tano ôre e
tâpeà
noa ra i te hâmani inoraa
tei faariro i te vahiné ei taoà ôhie
no
te faatîtï.
I roto i te
vahiné te
mea roaa
OLGA NASSELE
reo
te tâne» no te faEÙte i te tano
te
chir et
des solutions.
Veà pororefoni N° 13
tumu atoà
No teie iho nei te vahiné i te
notamment le
Même si dans le milieu tradition¬
nel nous persistons à ne pas en
-
mau
turu nei i teie flfi.
taata
du
tives et
Poge 11
pâheru i te
nombre de maladies
sexuellement transmissibles et
ment
Actuellement, nous assistons à
véritable explosion des frus¬
trations longtemps retenues par
les poids coutumiers et religieux.
une
No te àro pâpû i te hâmani
înoraa i te vahiné, e tià ihoà ia
hurihia i te
Les
et les valeurs culturelles.
Le
Peru, hoê tamahinc i nià i
faaôhiparaa i teie taô •patriarcat»
Pourquoi y a-t-il de plus en plus
de jeunes filles mères avant l’âge
de 20 ans, souvent encore scola¬
RÈGLES
DÉSTABILISÉES
DES
Quel que soit le sexe de l’en¬
la mère doit assurer son
développement physique, moral et
comportemental. La jeune fille
kanak s’occupe très souvent de
ses puînées, surtout lorsqu’elle
est l’aînée, elle apprend à réaliser
les tâches
ménagères quoti¬
cernent par
viols, incestes...
formation ”.
fant,
i
TE TUMU O TE FTFl
Femmes Kanak
res¬
l’éducation des enfants est
principalement le rôle de la mère.
Conformément à la conception
indigène, le père n’est vis à vis de
ses enfants que
“l’entité” qui
assure la continuité du groupe, “il
donne le germe mais ne collabore
e
râ : i te ao tâatoà nei, te hâmaniinohia nei e te mâferahia nei te
mau vahiné.
beaucoup plus souple comparée à
la jeune fille. Tous les déplace¬
ments, les actions, les comporte¬
Dans
Firipino, hoê i nià
piti e tâpeàhia e te
faèhau të faahepohia e tâta-
vahiné
Te
pect, existent des relations où l’on
peut se parier librement, apparais¬
ne,
.
i te àhu.
-
un
MÈRE AU CENTRE
DE LA FAMILLE
taparahl-
te maha tê hâmani inohia hou to
de respect.
A côté
to râtou i reira,
i te fenua
mau
garçon kanak reçoit une éducation
.
na
ra
car
et
le. Leurs rapports définissent la
hiérarchie sociale de la tribu.
-
cousins et cousines et
que
d’un
celui-ci est la cellule fondamenta¬
teurs,
un
entre parents et
cela engendrera un
malaise considérable, obligeant
une
des personnes à fuir au
paroxysme de la honte, et surtout
parce
mau
te mau
taparahi pohehia i te mahana
tâtai tahi
aussi
enfants,
réparties sur
générations forment un clan,
commun
tê
"l’interdit”.
sujet sur lequel nous ne pouvons
pas converser librement, du moins
pas avec n’importe qui. Par
exemple, nous ne parlerons pas
de tout ce qui touche de loin ou de
près à la sexualité entre frères et
LA
familles
Les
sur
Notamment, la sexualité est
manque
La famille est le noyau de cette
société. Elle comprend outre le
à ce que l’on
la société mélané¬
basé
est
e mana
e
hia hoê vahiné i te mau 15 tetoni
atoà : i te mau 6 miniti hoê mâferaraa vahiné të tupu : e 4 vahinc
Contrairement
peut penser,
tâpeàraa te
mâferahia ai
i te fenua Marite, e
-
mau
,
-
tâne atoà
Na Toto i te hoê
vahJne
te
te vahiné i âfai roa ai te mau
vahiné o te ao nei i teie tumu
âfaro mai teie anaê te huru. Te
mau vahiné tei tauàhia
relever les défis.
e
te hoê
vai nei te
tei
e
No te mea aita te parau p te
vahiné i faufaa e no te mea aita
te tauturu a te mau Etaretia i tae
i te hoê faito e matara ai te fïfi o
vahiné faaipoipp, noa atu
te hâmani îno a te taata tupu.
Eere te àai no to te vahiné
hinaaro i te hoê oraraa ma e te
e
flfi
oraraa
faatïtîraa.
oraraa
la prostitution...
été édité.
Sytvia Richaud en a extrait
pour le Veà porotetani les
grandes lignes, les causes
de
cette
violence,
les
ébauches de réponse des
groupes de femmes chré¬
tiennes qui ont décidé de
hoê
maoro noa
te tahi
mea
ia parau «turu» ia faaea muhu e
ia faaôromai noa i roto i to na
Un rapport a
ôhipa
o
te
haapaeraa ia
na
te ani i te tauturu. Te
faaitoito i horoàhia atu,
i
mataù,
taparahi-
e
o ia e ta na tâne i te mau
mahana atoà mai to râua tâatiraahia mai. Ua haere mai o ia i te
Faaroo ra no te imi i te hoê vâhi
re,
mâuiui te Fatu
hoi
mea
noa-hia
cites ou cachées de la vio¬
lence sexuelle notamment
dans le milieu familial, le
harcelement au travail, le
viol en tant qu’arme de guer¬
*A hoi la na ra... a haapii i te
faaau i to de huru i to na iho
huni...eiaha e rave i te hoê aè
i te
na
roto
mau
totaiete atoà, te
paruparu roa, te
ôhie noa ia haamâuiui
mea
mai te mau tamarii, râua toopiti
te amo nei i te ino o te ao nei. E
Utuafore
Suite
faatîtîhla râua i te pae ràveraa
ôhipa, e te vahiné ihoâ tê fifl
matamua ia tupu noa mai te itiraa aore ra te èreraa ôhipa. Ua
riro ihoâ te vahiné mai te hoê
nOnaa
ôhipa mâmâ
rave
e
maniania ôre. Te vahiné te
aè i te
veve roa
né
të
rahiraa vahiné ràtere tei hâmaniinohia : * E aha hoi te mâferaraa
? I Marite, -ëTUpu hoê mâferaraa
i te mau miniti atoà, Hoê â te
reira e te inuraa tl, E inu i te tl
te
e
patu pinepinehia i te hiti.
Te vahi
mâfera.»
Te hoê
faatere haapiiraa i
Kenya tei parau i te mâJferaraahia na potii haere haapiiraa e 71
mea
te vahi¬
mau veve,
e
te hâmani
înoraa i te vahiné te mea i tuuhia
i mûri mai i te tahi atu mau huru
hâmani înoraa atoà e fârereihia
nei e te taata.
maere roa,
te
e
tamaroa
mau
no
taua fare
ra
noa
to râtou, aita
te
âfai pine¬
mea
rahi te mau tamahine e pohe
rahi nei i te hoê faito hau aè i to
e
pinehia i te taote. No reira,
la taata
mea
hapiraa,
fifl
o ia i te pae tino.
Taa é noa atu te reira, te vai ra
ihoâ te mâferaraa vahiné, te
e
taparahiraa, te totoâraa
mai te rahiraa
o
teie
I
i te hoê âveià tano ôre.
ârea matahitl
na
e
piti àhuru
i haerehia mai, ua maraa roa te
hâmani înoraa i te vahiné.
te
ara
rave
vahiné
mau
teie i te
mau
e
ôhipa ta te vahiné i
ia faaroohia to
rahi te
mau
nià i te èà
o
Ua
«faahoiraa»
na reo.
Mea
ôhipa i tuuhia mai i
te vahiné
te faai-
no
Angola la guerre fait des victimes (photo Peter Williams/ WCC).
En
ninaa
elta te reira
teie
roa
ao
te taata. No
àivanaa
e
mau
na
ra te hoê parau paari
«Hoê â te vahiné e te
hia,
eita
e
tano faahou
e
1 roto i te rahiraa
o
te
roto i to
na
maori râ te
oraraa,
faaipoiporaa i te hoê hoa tàne e
te tâpeàraa i to na tiàraa vahiné
faaiipoipo no taua taata ra, noa
atu te huru
o
Hoê fîfî rahi ta te feiâ haa i te
turu utaa e te pae ture e îte
vahiné
hâmani-înohia
i
e
e
hâmani ino
ra
ia
râtou. la matara mai râtou i teie
oraraa
fifl. eita
e
e tupu
nei, no te
vahiné i te
mea
mea
te faaîte nei te
e haafifl ra ia na,
aita teie huru tereraa ùtuafare i
vai
i roto i te moèmoè. Ta te
noa
taata i màtau i te hiô,
riàrià ia
e
o
te
ôhipa
tupu i nià i te puromu
ta ràtou e manaô nei e mea ino.
Aita
îte
ra
ra
te taata
i te
e
tauà
mau mea
ino
ra aore e
e
tupu ra
i te fare. Ua manaô noa tàtou te
ùtuafare te" vàhi hau aè no te
vahiné e te mau tamarii, te vâhi i
reira te here, te aroha e te
autaeaèraa e hotu rahi ai. Te
vàhi mau hoi teie i reira te faate¬
reraa a te tàne e manii rahi mai
ai, tei faatîtî i te vahiné e te
tamarii. No te mea e parau rahi
to te ùtuafare, e mea varavara te
taata e tauà nei i te hâmani inoraa taata i roto i te ùtuafare iho.
E farii te rahiraa o te mau
o
te
mau
hânere te
mau
te rahiraa tama¬
ra
tauatini rahiraa tamarii i
i te 16 matahiti
nei,
tumu
taua
raro
e
aè
taiàta nef I te
e
roto mai i te ninaa
te hoê fenua te rahiraa o
no
o
mau
tamarii
ra.
hoo rataraa i
Te
o te Tamaî,
vahiné i Korea,
fenua èê tei faaîte i to râtou
hamani-inoraahia e te mau faè-
no
vahiné
te
60%
fenua
o
te
mau
pohehia
e
Pâpua Ereère,
taata i
taparahi
vahiné.
hamani ino i te vahiné. Te faaUa-
te faahoi i te îno ta râtou i
tupuraa te tamai i
ua faarirohia te
mâferaraa ei moihaa tamaî no na
pae e piti. Te hoê faèhau no te
taitai ôhie
noa
i
mua
teie
i
ôhipa, no te haamâ i te faaîte i
teie huru parau.
E aha te faahepo
tâmauraa i
te taata ia taôto i te tahi?
no
te
mea e mea
haa-
viivii, haamâmü e te fàatîtî ia na
i roto i to na tiàraa taata tiàmâ.
Te vahiné ihoâ të îte nei i teie
mea
i te vâhi raveraa
ôhipa. No to
mai te taote, te ôrometua, te
ùàna, eiaha
e
haapii
...
Te mâferaraa
1 rapae àu i to ràtou
ùtuafare, e mau taata hiômaitatai roa, i roto râ i to
râtou iho ùtuafare, e mea è roa
Teie te hoê tumu parau tei
tauà rahihia e te rahiraa no te
ia.
mea e
raa
Noa atu te huru
vahiné
hâmani ino-hia
o
e
ao
tuurimahia i
hara iti rahi te mâferaraa
te mea teie te hoê ôfatiraa
1949,
no
ture
e
te tiàmâraa
no
mana
o
te
taata. Ua tuurima na pae e tamai
nei i Yougoslavie i teie parau,
aita ra râtou i
tapeà i ta râtou
tïtorotororaa a
Amnesty International, te tupu
la
au i te
o
to
na ora¬
ani, e «imi» ia
ia aore ra ia
taparahihia o ia, no te mea te
faaroohia nei te taata ia parau e
« Te reira, na na iho i imi i ta na».
95% rahiraa hâmani înoraa
taata i te fare, te tàne te tumu.
vàhi
e
iteahia
ra
i te tamai e i te
àrepurepu ra. Te faaôhipa-
hia nei te tino o te vahiné mai te
hoê moihaa no te àro i te enemi.
Eere i te mea ôhie ia taui te huru
o te taata i mua i te mâferaraa.
Teie te parau a te faatere hau
rahi o te hoê tuhaa fenua i Initia
i mua i te mau veà tei faaîte i te
Poge 12
-
Veà poroferoni N° 13
-
Moi
na».
Peretàne i
i
e
te
mau
mau
âuri
i
pia
ôutou
tiàturi
e
here,
e
marü,
haapaô,
mea
vahiné Europa».
mau
faaôhipa nei te
pü faaipoiporaa i te visa
Purutia, te
I
e toru âvaè te maoro no te
âfai mai i te mau vahiné i tàpaôhia i roto i te puta famteite (cata¬
râtere
horoà i teie
te hoê tau
ra te mau pü e
taoà vahiné no
tâmataraa hou te
mau
hSani
e haapâpü ai i ta na parau
hoo. Mea mâmâ aè te mau vahi¬
né no te fenua Europa hitià o te
rôpü. 3 500 marks
purutia tei tapurahia i Munich
nq te poroi i te hoê vahiné i
Hongrie,
Bulgarie,
Tchécoslovaquie tahito, to na
râ aore ra i
moni tere to roto.
Te
vai
atu
Liberia,
hâmani înoraa i te
Maurice,
Mexique,
Ouganda,
Peru,
Guatemala,
Turquie,
Herëni,
te
mau
vahiné
mau
vahiné o
âuri, te
vahiné e
nei i te tiàraa
parau no te fariiraa râtere teie e
tauàhia nei. I roto i te imiraa faufaa no te fariiraa râtere, te vahi¬
né tei riro ei tïtî no te mea, i roto
i te faanahoraa o te hoê fenua
haapoheraa i te
peritome-
àiü tamahine, te
vahiné.
mau
raa
TE HÂMANI Inoraa
VAHINE E HUNAHIA
Te vai atoà nei te tahi mau
râtou te taoà ôhie roa àe
huru hâmani înoraa vahiné aita
e taiôhia nei i roto 1 te mau
te hoo. E 5 atoà mai te parau
te mau tama e faataiàtahia
nümeraraa, oia hoi te mau ôhipa
atoà e ravehia i nià 1 te vahiné i
«veve»,
fare, 1 te vâhi
te
tapihooraa
ino ia
na no
No te
mea ua
mau matahiti
atoà, 10 000 rahiraa tàne belge e
ràtere i Thaïlande no te haere e
taiàta i ô.
I te 222 000 rahiraa ràtere
e
I
Belgique, i te
purutia i tere i Thaïlande i 1989,
hitu 1 nià i te àhuru e tàne
anaè. 50 e tae i te 70 % o ràtou e
tere taiàta i Thaïlande. I Purutia,
talôhia te âfa o na 200 000400 000 vahiné taiàta e haa nei i
e
1995
raveraa
ôhipa
te tahi atu â mau vàhi èè tei
vahiné, te mau vahiné veve ihoâ
e hoohia atu i te feiâ moni ra.
e
mero
mau
poritita e te
ôhipa faatiàmàraa i te taata, te
amo
utuafaire hoê, te
no
mau
mâferaraa i te tamarii i roto i te
Irlande, Pàretetina.
no
tahi
te
ra
hamani înoraa i te vahiné mai te
haamâuiuiraa i te
Sénégal,
e mea
rave ôhipa e aore
ôre mai teie e itea¬
i te fenua Initia,
Firipino, Bangladesh, Pakistan,
tâpeàhia
Firipino. e
puai i te
taiàta ôre,
mea
hia nei i te
faaipoipo¬
ia mâiti
«
ôutou i te hoê vahiné
nei te mâferaraa i te mau
Te vai nei te hoê
mau
raa, aore e
te
i te tau tamm,
ra
taote ture, te àivanaa, te ôrome¬
tua
vahiné
nei.
màmü noa.
tahito, e parau ea maitai to
No te faaîte i te huru o ta na
peu
e mea auraa
Te taiàta i tüàtihia i nià i te
taparahi atoà nei i te vahi¬
roto mai i te hoê totaiete
haùtiùti ôre, màtau i te tereraa
logue). Te val
(mea parau, mea
târima) ta te taata e anihia ra e
farii
pupu
i te tâne,
ro, no
tàatoà nei i te faarooraa i teie huru parau.
Te faaîte ra te îrava 27, âhee 2
o te maharaa o te Parau Faaau
no Genève e pâruru i te feiâ tïvi-
vahiné
e
e mea « auraro
mau
noa
taôto i te tahi,
mau
...
parau.
Teie te tâtararaa i horoàhia :
tiàturi»,
Amnesty Internatio¬
nal
i tere i Yougoslavie i 1992
i haapâpü roa i teie mau parau e
te hinaaro aore ra te ani tàmau e
ôre
vahiné ta râtou i mâfera.
Na te tahi
faaîte nei i te parau mau. Noa
atu ra, ua îtehia teie peu e te tâa¬
toàraa i te mau fenua atoà. Auaè
atoà te mau tâatiraa vahiné e
haa nei, te rahi noa atu ra te
mau vahiné e ôre e farii ia faarirohia râtou ei taoà i roto i te rima
a vetahi ê. Na te reira e türaî i te
vahiné e haafifihia ra e pâtoî
,
taata i tâôtiàhia i mua i teie peu
; te feiâ e oraraa maitai to râtou
né,
noa
taparahi pohe-roa-hia
hape ta tàtou
nei
teie parau.
e
faaea mü
mau
e
Te taiàta
hape
la au i te mau
tuatâpaparaa i ravehia, aita te
teie
topa i
roto i teie fîfi. Mea rahi te vahiné
e
te
ia
te
«
maitai i nià i te tamarii, eere i te
mea haere noa mai ta na i hinaa¬
raa
o
no
taa ê,
hâviti, nehenehe, pâpQ, e tià ia
taoà, teie ta te hoê pü
Serbie tei faahiti i roto i te
ua anihia o
ia e mâfera i te vahiné mahometa no te mea «e mea maitai no te
itoito o te faêhau». Ua haapâpü
tauàhia, aita ia te rahiraa o te
vahiné e farerei nei i teie fîfi e
ni ino nei i te vahiné. E mea
roa
ôhipa hunahia, tei
vahiné
mau
Apatoà ei vahiné
pae
veà New York Times
topa
e
oia hoî, te
ôiôiraa tâtou i te manaô e feiâ
veve e te maùa anaè teie e hâma¬
e
Teie te hoê
riro ei faaôoraa i te taata i
nianihia nei te
nuu
ua maere
faahepo tâmauraa i te
Te
mau
tâpônë. I teie nei mahana, te
oikumene,
te
te
no
tei hoohia ei vahiné
ani nei râtou i te tahi tuhaa moni
înohia nei
i
vahiné teie
veve
te
faaipoipo i te mau tàne no
Europa e no Aoteraria ihoâ ra.
Teie te hoê râveà âpï no te
atoà
ta râtou tàne.
mau
fenua
95 % o te mau
taata e rave-înohia nei e vahiné.
51% o teie mau vahiné e hâmanie
E
Firipino e no te tahi atu mau
râtou riàrià eita ta râtôu parau e
maoro
Hoê atoà manaô
I te matamua ra, aita e taata è
ôhîpa
taparahi-noa-
Farâni,
i
-
teie taata i nià ia
na.
tâpü i te taura e tâamu ra ia
i roto i taua ùtafare ra. I teie
vahiné tei
tei faaôromaî e tae roa atu i
e
mau
Atia, i te fanauraahia
mai ihoâ te hoê vahiné e haamàtauhia ai e farii i tei ôpualiia no
na. Aita atu e fa ê ta na e tîtau i
faahou â râtou i roto.
ra
tapara¬
te taime eita e ôromaî faahou.
no
ràtou i te feiâ
i te ùtuafare i îte i te
e
taata ia taôto i te tahi
totaiete
mau
ùtuafare
mau
hla
ôhi
mai».
nei maori râ te ineine ôreraa te
Te hâmani înoraa vahiné i te
e
-
ô
:
te vahiné
varavara
hi nei i te tâne. la iteahia te reira,
huare te huru. la tutuha anaè-
pae
lE HÂMANI Inoraa
VAHINE EllEA
Mea
te heê àivanaa marite i 1984.
Te
nei.
auhia
e
iho nei to te
i te hoê mai ta
pii «te mai no te vahiné i
taparahihia», te iôa teie i topahia
Hindou
ôhipa
ia
ràtou i
faatereraa vî.
Eiaha e manaô
ite-noa-hia te hâmani înoraa
vahiné.
I te tahi taime, aita e manianiaraa, e mea rave àtâ ia hiô atu
te rave înohia ra te tahi vahiné.
Te vai ra te tahi mau vahiné e
faaea mü noa ra io ràtou, hâmani-îno-noa-hia ai. Te tâatoàraa o
te fifl hâmani înoraa vahiné, no ô
mai i te faatereraa totaiete no
reira mai te vahiné.
la îte te tâatoàraa i te huru e
te àano o teie ôhipa, ua tâpurahia te tahi mau huru hâmani
înoraa vahiné e tupu noa nei i te
taote atoà,
mau
fariiraa i te rapaau
e
mau
te
e
taparahi te tàne i ta na iho vahi¬
né. la ôpua te hoê vahiné e horo
i to na iho puèraa i mua i te ture,
te ia na tei raro aè o ia i te hoê
e
te mâferaraa i te
nuu
I 1992, i te
tià ôre i te faatereraa totiare tei
mau noa
poritita aore
Yougoslavie,
roto
ôhipa
: no
mau
te
faaôromaî. Hoê vahiné tei na ô e
: « E mana to ù, i mûri mai i na
matahiti e 50, no te parau i te
feiâ i hâmani ino ia ù : eita vau e
faaôre i ta ôutou hara.»
paari mai o ia, no te
e faatiàhia na
faaârea i to na mau
e
na
faaipoipo
no
eita te vahiné
iho
na
atu
faaôhla nei i roto i teie ôhipa.
mauiui te tàne.
hau
''
te tamaroa.
e
ao
ua
fenua, te faaitihia nei i te
te ôre
maraa
rii
I te otiraa te Piti
O te Ao, te tamahine te faaère
rahihia nei i te mâa i te rahiraa o
e
te
vahiné no te
hoê vàhi no te faautuà e no te
haamâuiui i te feiâ e ôrure ra i te
hau. Te fa e tîtauhia ra maori râ,
te haamâuiuiraa i te vahiné ia
Ea
faaàmu tïtî,
te
na
tâatoàraa
tamahine, i te tenu a
Tinitô e i te fenua Initia ihoâ ra.
I te vai tamariiraa, ia au i te
te mau
rahiraa o râtou. Te vai atoà ra no
te fenua âtea mai : no Erytrée,
Ua taiôhia i Thaïlande tauatini
E moihaa
tamarii
no
âpee nei i te mau vahiné
taiàta e te mau vahiné i hâmani
înohia tei tauturu i na vahiné 132
i te matahiti 1990. No Peretïria,
hinaaro mâfera
Te mâferaraa ei moihaa àro
ôpl O te metua vahiné, na te reira
râveà e faarahi i te haamaruaraa
te Tâatiraa rahi
I te fenua herevetla, hoê tàatiraa e
Mozambique, Ouganda, Cuba,
atu.»
e ravehia te tahi mau
iritiraa pape tamarii no te hiô i te
huru tamarii e vai ra i roto i te
a
eere
Colombie e no Tahiti mai.
Eita e tià ia vaiiho i te parau
no te faatalàtaraa tamarii, inaha,
: « Aita te mau tamaroa
i hinaaro e haafifi ia râtou. E
fanauraa,
mâimiraa
ôlre rarahl
mau
purutia.
haapiiraa
Hou te
na oraraa.
te
râtou i te
Thaïlande, Kenya e no Firipino te
E haafifihia te vahiné i te mau
taime atoà o to
roto 1
farii
noa,
te
mea e
vahiné
e
i
faao
ia.
haapiihia te vahiné
e
faaôromaî
noa, e
àtâ ia îte i te mea e haa¬
i to na tiàraa vahiné.
mea rave
fifi
ra
VAHI A TUHEIAVA-MCHAUD
de : No longer a
the church and violence
agalnst
women,
Aruna
Guanadason, WCC publications,
1993. (Risk)
Extraits
secret
:
^
Utuafare
TEIRMÆAUI
A rheure où la notion de
famille fait un retour extra¬
ordinaire dans notre contex¬
te polynésien, devons-nous
continuer à y réfléchir en
i te tahi tane ê atu.
No te tamahine, hoê à faa¬
nahoraa to
E
nâ hea te tamarii
mea
e
tamarii mai ai, e te metua e
metua mai ai i roto i te hoê
ùtuafare ?
te
Ei
âmaa
pâhonoraa,
hia nei
tâne
e
e
hiô
ôraparaa e môtià-
te Tamarii, te metua
te metua vahiné. Teie râ,
tatou i te mea e, aita
e
ora
oraraa
atoà nei teie ite-ôre-raa i roto i
te mau metua.
A taa
i
Noa atu
te
taa-ê-raa
o
to
to râua hiroà, te
rotopû i
te peu i ravehia e Œdipe e te
ôhipa a te tahi àito, o Mâui te
haa, hoê â
a
roa
tâti, etv. E
mau
tonton, te
mea
pâpû maitai ta
tatou uiraa i ô nei
ôhipa
mau
e
mau
E aha te
;
faatupu nei i te
tura O te metua e to te tamarii ?
E horoà tatou i te paraparau.
râua i te tahi nâ
au
raa
i te iramâui
i ta
na
te faaroo
ra no
pâhonoraa.
E aha te iramâui ? Eiaha
e
faaôhipa rahi ia ôutou i te
pâîmi nâ roto i te mau faatoro,
aita teie taô i reira, no te mea
na ù noa teie faa-tahiti-raa i te
noa
râua “peu” i rave.
e taa ê nei, o te
te Hereni i te
tupu i rotopû i te tamarii
nâ metua, âreà te mau àai
no
te
mau
motu
nei, ua rau ia te
itehia ra.
no
Porinetia
haapûroùraa
te
Huruà
mau
[Psychologues). No reira,
e
hipa
tâtou i te parau no te
iramàui i roto i te taataraa o te
taata.
mai
m>IPB E O MXUI
I roto i te hiroà Hereni, te
no
te
ra o
Sophocle i te àamu
oraraa o
te hoê tamaiti tei
o Œdipe. Ua faaàmuhia
teie tamaiti e te tahi rûàu, e ia
piihia
paari o ia, ua haere o ia e
mâimi i te tahi vahiné
na na.
I
roto râ i teie mâîmiraa vahiné
na na ra, ua
taata
o
ta
farerei
na
i
o
ia i te hoê
taparahi pohe
faaeà iho
ia i te
vahiné a teie taata. No mûri iho
roa ia to na iteraa e, e te vahi¬
né o ta na e faaea nei, o to na
iho ia metua vahiné, e te tâne
hoi a teie vahiné i pohe ia na, o
to na iho ia metua tpne.
roa,
e,
ra
o
mea
iti-
na
toetoe mai â te tahi huà-
huà. E
piti, e toru tuhaa to te
a
iramâui
itehia nei mai te vai-
e
tamarii-raa
tae
e
noa
atu i te
vai-paari-raa o te taata. E hiô
•
mai ia tâtou i te reira i teie nei.
te metua
mea
tei roto atoà hoi i
o te A e hinaaro¬
: e
tâne), àreà râ te tamahine, eita
roa
metua
vahiné,
e, e
“faahinaaro”
ra
ia tâtou te iramâui i roto
i te faanahoraa
nei, ei ràau ia
no
te mai. I ô
te rapaau ia
na. E mai te peu o te reira mau
ihoâ, e aha ra ia te ràau e
tano ? Te vai nei ânei hoi te hoê
hotu no te fenua, e aore ra te
hoê hotu no te moana no teie
huru mai ?
la faaau-anaè-hia teie ira
mai te tahi noa peu tamarii e
ora
vaimoè
no
noa
nei i roto i te
taata, te tuu
ra ia tâtou i te
iramàui i roto i te faanahoraa
te peu.
no
I ô nei, nâ te tau
e
te
haaàti nei i te tamarii, e
rave ê atu i teie peu. Hou râ hoi
te tau a rave ê atu ai i teie peu,
eere ânei o te iramâui atoà te
tahi tumu no te mau fifl e farereihia nei i roto i te mau ùtua¬
fare ? Eere ànei e na te iramàui
atoà e haafanau nei i te àitoto
ao e
(inceste), te mau hàmani-inoraa
e
tupu nei i nià i te mau
tamarii ?
-
e
Mai te peu
eita te iramàui e
eita atoà hoi
e
parau no te peu, i
e
fanauraa,
te iramàui, ua riro te metua
vahiné ei puna haanavenave i
te tamarii. I te taime râ a ite ai
te tamarii e te faahinaaro ra to
na metua vahiné i te hoê taata
ê oia hoi, te metua tâne ia, i
reira atoà o ia e haamata ai i te
faaruè i to na metua vahiné, no
ô i roto i te
hea ia tâtou
tuu atu ai ia na, e aore ra e
huna atu ai ia
na
?
te vai nei
e
te vahiné.
o
te râmâ i te metua tâne, e i te
reira ra, tei te «iramâui rua» ia
te tamarii. Te mau tumu i fariu
ai te tamarii i te metua tâne ra,
teie ia, inaha, te haereraa te
TETAHIMAU
UIUIRAAMANAÔ
Terà rii ia te parau no te taa¬
e vai nei i roto i te tama¬
rii : Na te mau faatureraa a te
metua tâne e ôpani i te tama¬
taraa
roa
ia faaea i to na iho metua
vahiné,
e e àrai ia ôre te tama¬
hine ia faaea i to na iho pàpâ. E
faufaa rahi to te mau faature¬
raa a
te metua tâne i roto i te
oraraa
ra ;
noa
aè i te taime
auë
e
te
tamarii
fanau
e
âpî. E te mea e itehia ra,
pàhono ôiôi atu to na metua
vahiné mà te horoà atu i to
tîtî,
na
mai te paraparau metua
aupuru atu ia na. E nâ te reira
e faanà i te tai a teie àiù.
e
E aha
la faaau-anaè-hia teie ira
mai te mau ira atoà e vai nei, te
tuu
I mûri iti
ira ?
-
farii
e
o
-
to i
la au i te huruaparau, e ite¬
hia teie “ôhipa” a CEdipe i nià i
te mau tamarii no te mau hiroà
atoà (Mâôhi, Papaà, etv) : E
“faahinaaro” te tamaroa i to na
ia
o
te vahineraa
no
I roto i te tuhaa matamua
atu
teie A i te tahi taata ê atu, e o
teie mau te vâhi matara ôre roa
i te tuatâpapa i roto i te parau
ùtuafare, inaha
:
metua vahiné i te metua tâne
lE IRAMAUI MATAMUA
ô i roto i te faanahoraa o te mai,
la au i te tuatàpaparaa
huruaparau [psychologie), te
vai atoà nei teie.peu i ravehia e,
Œdipe i roto i te tamarii, inaha.
te iramâui, no te
e
e
-
faatià
paari tei faaruè-
atu â teie ira i to
noa
raa, e
e to
na
e aore ra e
na
iti
haapàpû
mau ôhipa i
parau no
tumu
roa-hia
mea, ua
ne
te structure oedipien¬
tuatâpapahia nei e te
Huruaparau [Psychologie). la
pâpû atoà râ ia tâtou, e eita
tâtou e hiô i te parau no te
Complexe d’Oedipe, e vaiiho
noa tâtou i te reira ei ôhipa
vai nei te taata
mae-
hoi te tamahine i to na metua
tâne. E te pii nei au i te reira te
«iramâui». E peu noa ànei teie,
e
A tahi, tei roto te iramâui i
te “taataraa” o te taata, e e mea
huru fifi atoà ia parau e, e te
ERAMAUI rua
TE
e tâtou, e noa
tâtou e pâhonoraa
e aore a
ra.
te faatiàraa i to râua
no
atu teie hau uiraa
pâutuutu no teie taime, teie râ
e piti nâ parau e pâpû maitai
râua parau e
iôa. E
noa
ia i te A e navenave faahou ai o
ia, e eita roa atu râ hoi te reira
tautai e manuia.
âpapahia mai
atu
fetii,
faaàmu, te
te
te
ôpanihia nei i te
ra e ana, inaha, e farii à te
tamaroa e te vai nei teie Mea i
te tahi taata ê atu (vahiné,
NÂTUHAAETORU
OTBIRAM^^UI
atoà nei te tamarii i teie
mâ te ite ôre i te
reira. E hau roa atu hoi, te vai
te
huru
àamu. No te
O
e
hia
ôpae nei i te tahi atu
mau mero
mai te mau metua
no
teie
tamahine
tatou, nâ roto i teie ôraparaa, e
ara
te
te faanahoraa
Te vàhi
huru ia
e
ture,
tâne
vai nei te tahi fetiiraa i
mai tatou i te
e
piti. Te taa-ê-raa i rotopû ia
râua, tei roto ia i te ôpaniraa a
contournant les questions et
les problèmes posés par la
structure
oedipienne
?
Avant d'entrer dans une
approche biblique, A.T. Lu¬
cas propose un texte nova¬
teur “te iramàui”, traduction
tahitienne du triangle freu¬
dien composé de la mère, du
père et du fils.
to te tamaroa
na e
mai te iramàui matamua
mau na
te tumu i nâ
E
-
tàpaô_ haapàpû ia i te
tamarii,
e
ro onoono noa
ta na e hinaara i to na metua
E
-
t^aô faaite ia i te tama¬
rii, e te A e hinaarohia ra e ana,
tei te metua tâne ra ia. I roto râ
hoi i te oia-mau-raa o te ora¬
aita atoà teie Mea i to
raa,
âpï ? E tià roa ia tâtou ia
pàpâ ra.
e, ua
E
-
tâpaô ia
no
na
taua ère
tamarii i to
haafariu te
ra e
na ra
e
hotu poto noa
i mûri aè i te reira taime,
tupu mai te hinaaro-faahou-
na
tanoraa mau, ia
tàpae
e
tià ai, no te mea i reira mau o
ia e riro mai ai ei Tama i roto i
to
na
tamariiraa. I te mau
te «iramàui rua», e
taime
râmâ te tamarii i
tojia pàpâ ia
tamarii. Te taa
ia
te A
ra
ia tâtou i teie
te mea e auëhia nei,
ia te û o mâmà anaè, te pii
nei,
e
nei râ teie auë i te A
ai
o
ia i
na
atoà
tâne
Poge 13
-
e
mai ia
na
ra e ana e
e
manaô-
tei te metua
Te tuhaa rahi a te metua
tâne i ô nei, o te horoàraa ia i te
mau
tâpaô ei haapàpûraa e aita
atoà teie A ia
te taime, o teie
te
tupuraa o te
te hoê Tamarii. I
o
fifi
mau
e
te
ânei vètahi
o
metuaraa
e
te
te
o
na ra.
Na te metua tâne e tuu i te
“aita” i mua i teie hiaairaa, e
hau roa atu. e tuu atoà o ia i te
ture no te ôpani i teie tamarii ia
faaea i to na iho metua vahiné.
I te taime a ite ai, e a farii ai te
Tamarii i teie ture, i reira o ia e
oraraa
faaroo, aita
oraraa
fifi
tàpoipoi nei i te iramàui ? I roto i te
mau
e
metuahia
nei
e
tâtou, te imi mau nei ânei tâtou
i te mau râveà ia ora te tamarii
i to na tiàraa tamarii, ia ora o ia
i to na ôtahiraa ? Aita ànei ta
tâtou huru metuaraa e faataaminomino
noa
nei
i
tamarii i roto i te tahi
ra.
(mea) i
mua na.
o
no
te
mau
ao moe-
moeà mâ te farii i to ràtou
mau
hinaaro atoà ? I roto i teie
farii-hânoa-raa i to ràtou
mau
mau
hinaaro,
eere ànei e o to tâtou
iho mau hinaaro teie e faaoraorahia nei ?
Eita
tamarii
ânei
a
te
faatâvairaa
te Atua mâ te Metia
te Vârua Moà
(Taratia 4.1-7)
riro atoà ei feruriraa
na
tâtou,
e
e
e
ei tautururaa ia tâtou i roto i te
ei FA nâ te HINAARO. I
5 atu ai i rote i te «iramâui toru»
parau o te mau tamarii e to
tâtou iho ?
te Tamarii, e
oia hoi, to na ia fariiraa e fariu
i te tahi vahiné è atu, e aore ra
ANTONEVO TIHIRI LUCAS
roto i te
imi,
noaa
noa-hia
pàpàû ra, e aite atoà hoi ia
mâmàû ra^Teie A, te riro nei ia
o
no
eere
Oia
mau,
e
horoà vaitâmau te
metua vahiné i to na ù, e ia
huru paari mai teie tamarii, e
hô atu o ia i te mâa e au i te
reira faite tamarii, e paari noa
aè ai o ia. Te A râ e auëhia nei,
e mihihia nei e te tamarii, aita
ia te reira i te metua vahiné ra,
aita i te metua tâne ra, aita ia
navenave
I te rahiraa
ia te huru
roto i te
i teie huru navenave, e nâ
te reira e faaauë faahou i teie
raa
-
ùtuafare
To
navenave
e
e tura ai i to na tiàraa
metua vahiné.
E horoà o ia te faahinaaroraa i roto i te tamaroa no te
faaea i te hoê vahiné ê atu i to
na iho metua vahiné, e i te
tamahine ia àpiti i te hoê tâne ê
atu i to na iho metua tâne.
mâmà
[Conscience)
te tamarii i te «iramàui toru»
E
no
ùtuafare i roto i te Hiroàroà
pàpâ.
TEIRAMAUITORU
te taata nei i te riavenave.
teie,
E vauvau o ia i te hoê aro
te metua tâne, e te hoê aro
te tamarii, e i reira atoà ia te
-
no
te hoê ère e
vai nei i roto i te metua vahiné,
e na
ôpani o ia i te ôhipa àito¬
rotopû i te metua e te tama¬
rii.
o
vahiné ra, aita ia i reira oia hoi,
te ère nei to na mâmà i teie
Mea.
ai, i hau ai teie tamarii fanau
parau
nâ o ia, no te mea ua paia
o ia, ua mâha o ia i te ù, e ua
au roa atoà hoi o ia i te reo o to
na metua vahiné e hii ra ia na.
Te manaô-atoà-hia ra e o te
tahi te reira taime matamua
roa e uruhia atu ai te tamarii a
te A
E
oraraa o
mâimi,
e e
pâimi hànoa o
Veo porofefoni N° 13
-
Moi 1995
IntemofionQl
Une recette
:
Te
AH ! QUE
LE SEIGNEUR
1 Yaounde-Cameroun
EST BON !
VEÀ POROTETANI,
rubrique qui en éton¬
nera plus d’un, va vous aider à
préparer une recette bien par¬
ticulière, et cela dans l’huniour...
du
cette
Le cadre
Chez vous, trancLuillement assis
devant une table, une bible à la
main, question de vérifier les réfé¬
rences
bibliques données.
D’abord, prenez un grand réci¬
pient.
Battez ensuite, avec un mouli-
-
premier lieu 250 grammes
de JUGES 5/25 : “Il demanda de
l’eau, elle a donné du lait, dans la
coupe d’honneur, elle a présenté de
nex, en
la crème".
Puis 250 grammes de JEREMIE
-
6/20 : “Qu'ai-je besoin de l’encens
qui vient de Séba, Du roseau aroma¬
tique d'un pays lointain...”
Mettez une cuillerée à soupe de
I SAMUEL 14/25 : “Tout le monde
-
était arrivé dans une forêt où il y
avait du miel à la surface du sol".
Ajoutez maintenant un à un
: "... Comme une
perdrix qui couve des oeufs qu’elle
n’a point pondus...”
-
JÉRÉMIE 17/11
Tout
-
en
battant
sans
cesse,
ajoutez ensuite 250 grammes de I
SAMUEL 30/12 : “Et ils lui donnè¬
rent un morceau d’une masse de
figues sèches et deux
masses de rai¬
sins secs...”
-Ajoutez également 250 grammes
de NAHUM 3/12 r “Toutes tes forte¬
resses sont des figuiers avec les pri¬
meurs...”
-Coupez ensuite en petits mor:;eaux (avec un couteau bien aiguisé)
anviron 400 grammes de NOMBRES
17/21
:
"...
un
jeune taureau,
un
bélier ou un agneau d’un an...”
Effilez et continuez de mélanger
doucement.
-
-
Ensuite, ajoutez
un
mélange de
500 grammes d’abord de 2 ROIS
4/41
1995,
Février
18
au
a eu
lieu la réunion de
la Commission des bourses
de la CEVAA, appelée désor¬
mais
Commission
de
Formation, dans la Faculté
de Théologie Protestante de
Yaoundé-Caméroun,
en
Afrique.
La
Commission
de
Formation qui se réunit une
fois par an, a pour tâche
principaie d’étudier des dos¬
La préparation
-
13
Du
Cher lecteur, chère lectrice
“Elisée dit, prenez de la fari¬
ne, et il en Jeta dans le pot. ”
Puis un peu de 2 CHRONIQUES
9/11 : “La Reine de Séba avait une
:
siers
de
demandes
de
bourses envoyées par ies
Egiises
membres
de
la
CEVAA. Actuellement, selon
les statistiques, une grande
partie des
demandes
de
bourses émanent des diffé¬
rentes
Eglises Protestantes
d’Afrique.
En tenant
sa
session
en
Afrique, la Commission a
voulu rappeler qu’elle n’est
seulement
pas
une
Commission qui prend des
décisions importantes en
matière d’octroi des bourses
mais aussi une Commission
pendant leur période de for¬
mation
et
place
les
à
évaluer
besoins.
Pasteur
TAUIRA
Gaston,
membre
Commission
sur
Le
Marama
pour
Évangélique
de
la
l’Église
de Polynésie
Française dresse pour nous,
le bilan de son séjour et
témoigne de la situation
politique de ce pays frappé
par la crise.
MANAÛÛMUARAA
Ajoutez également une pincée
de LEVITIQUE 2/13 : “Tu mettras du
sel sur toutes tes offrandes, tu ne
laisseras pas ton offrande manquer
de sel”.
Ajoutez une cuillerée à café de
AMOS 4/5 ; “Faites vos sacrifices
d’actions de grâces avec du levain. ”
-
Ajoutez également 3 cuillères à
de JUGES 4/19 : “Donne-moi,
te prie, un peu d’eau... Elle ouvrit
-
soupe
l’outre de lait”.
Remuez doucement, puis versez
e tout dans un grand plat.
C’est parfait ! Maintenant, met-
-
le
plat
four à feu doux pendant
environ lh30 min. Passé ce délai,
retirez le plat du four. Hum ! Quel
régal ! Et quelle odeur I
Passez à table pour servir, et
mangez chaud, sans se brûler la
langue, avec des louanges et des
actions de grâces et vous en aurez
pour toute l’année et bien sûr, bon
appétit !
“Ah ! que le Seigneur est bon !"
;ez
au
-
Question
Quels sont les ingrédients de
cette recette bien particulière et
quelles leçons en tirez-vous quant à
l’utilisation de certains versets de la
bible ?
(Recueilli auprès de Claude SEYAZE, étudiant de 3e année à la
Faculté de Théologie Protestante de
YAOUNDE Cameroun, par le Pasteur
-
TAUIRA Marama Gaston lors de
voyage en Afrique)
Pute i Afrita, ua
hinaaro atoà o ia i te faahaamanaô e eere ta na tuhaa ôhipa
i te
son
Ua tupu te putuputuraa a te
Tômite
Püte
CEVAA
(Commission des bourses) mai
te 13-18 no Fepuare no teie
matahiti 1995 i roto i te
pïpï
rahi
aua-
Porotetani
no
Yaoundé (Faculté de Théologie
Protestante de Yaoundé) i te
tuhaa no Cameroun no te
Fenua Afrita. No te taime mâta-
e vai i
Paris
e a
i te
mau
faaôti-
nià i te parau no te mau
horoaraa pOte, ei Tomite atoà
râ tei titau hia ia haere
e farefaaroo taria roa i
nià i te tahuà, te mau hiaairaa,
te mau fifi e farerei hia e te feia
atoà tei fanaô i te hoé püte mai
roto atu i te CEVAA no te hoé
rei tino
tau
roa e
faaineineraa.
te Tômite Püte, o te
tupu ta
na
putuputuraa hoé taime i te
i roto i te CEVAA
mero
i roto i te tahi nümeraraa
mau
aniraa
I te pae no
faarooroo
te
mau
te
mau
Etâretia
Afrita.
no
te Fiva
Tei taua pae fenua ra ia, o ia
hoi te Fenua Afrita (Tuhaa no
pae
Cameroun) te tupuraa te ruru¬
re
te Tômite Püte CEVAA i
a
teie matahiti 1995.
TE HUKU NO TB FENUA
CAMEROUN
o
ia tuhaa iti no Afrita. E
Gabon,
no
no
(dévalué
no
:
Protestants
Musulmans
Animistes
Baha’is
:
35 %
....17,6 %
;
22 %
:
21,6 %
0,7 %
taime
to
te
faatereraa
teie
tara
Hau
Fenua
piti noa matahiti i
nei, ia faatopa te hoo no te
a
Afrita
(Dévaluation du
Franc CFA), ia noaa ae hoé à
faito moni
Poge 14
-
no
te
mau
Fenua
Veà pororeroni N° 13
-
no
te pape e
ore
atoà
roto
te maa
e e mau
fenua teie tei reira te
rahiraa
no
ria te Sida. E
te hoé fare
tamarii
raa
(Centre
de
Schellevis) te hoé fare rahi vairaa püta (Bibliothèque) e tae
atu
noa
i te vahi haamoriraa
(Chapel). E toru. tühaa no te
pae haapiiraa i roto i teie auapipi mai te tuhaa Licence, te
tuhaa Maîtrise e te tuhaa
Doctorat. Te fâ e titau hia ra i
roto o te faaineineraa te mau
Pipi-Orometua
e tae noa atu i
faatahinu
hia i te faahohonuraa i to râtou
te
Orometua
mau
te
no
pârau na te Atua i roto
te
no
pârau a te Atua ia au i te
hiôraa
te
a
Afrita
taata
parateie mai rahi ria-
reira, te feia
no
tei nià te faito
130 rahiraa
o
tuhaa no te Fenua Afrita. Te
tahi noa fifi rii i roto i te aua-
pipi o te parau ia
no te pâpë,
tarant ia te reira. 1 te pae
te maa, mea rave maitai
mea
atoà tei
no
mau
atoà hia te reira e ua nehenehe
roa te mau mero o te Tômite i te
âmu i te mau maa Afrita. Ua
mauruuru maitai roa te Tômite
i te mau faanahoraa e te mau
fariiraa tei rave hia i roto i te
ôpua e haere i taua
tuhaa fenua ra, mea faa-
hepo hia ia ia
paruru i to râtou
tino eiaha ia roaa hia i teie mau
na
roto anei i te raveà
nira
patia (Vaccins)
Noa
raau.
atu
mau
râ
no
te
e aore
teie
huero
mau
pârau, aita e ôpani hia te taata
rapae ia haere i roto i taua mau
pae Fenua ra no te hiô mata
roa
i te huru
oraraa o
te nünaa
Afrita e te mau peu no to râtou
hiroà tumu.
TBPABMAIERIA
OTERURURAA
Cameroun i te
raro
hepoheporaa i mûri aè ia
faaotiraa,
o
ia te âmuraa i te
aè i te faatereraa
a na Hau Pêrëtâne e Fârani. 1
teie rà mahana e Fenua tiàmà
oia. Tei roto teie fenua i te hoé
en
ia hoi te mai
o
piri rii
Nigeria...
piha ôhiparaa, te
haapaô-
mau
ra
râtou i roto i te faaineineraa tei
tono hia mai e te mau Etâretia
Porotetani atoà no terâ e terà
mau
no
piiraa, te
vai atoa
(fièvre jaune), te
te hoé
tuhaa Fenua
i te
oia
ra mai te pârau no te mau
fare faaearaa, te mau piha haa-
(Recherche d’une Théologie
Africaine). 1 teie matahiti 1995,
mâ te haamoe
mai
Te fenua Cameroun
aua-
hia te parau
tuhaa Fenua Afrita
mai e rave rahi mai
rearea
choléra
te oraraa aupu-
noa
mai i te viivii
raa
i roto i taua
oraraa
pipi
ite
(Domaine de la Santé)
no
mau
te
roa
i te maimiraa i te hoé aratairaa
no
Porotetani atoà
hôê tau i
Catholiques
:
hepo nei i teie mahana.
no
roto mai ia i te
no
riro te tuhaa
Analphabétisme : 43,5 %
imiraa i te mea faaTe feia tapi hoo toi-
mau
hiahia roa.
haa te huru maitai.rii mai i roto
i taua faanahoraa rà area râ te
feia riirii o râtou ia teie e hepo-
ia i te hoé faito nainai. I te pae
tereraa poritita o te Fënua, ua
Capitale : Yaoundé
Superficie ; 475 440 Km2
Population ; 12,9 millions
Espérance de vie : 56 ans
Monnaie : CFA
Janvier 1994)
te mau maa, no te mau toihaa.... tei haafifi i te feia riirii
ihoâ ra oia hoi te feia eere ta
no
püte, te rahiraa
Tei nià i te faito hau atu te 13
mirioni huiraatira e ora rà i te
tuhaa no Cameroun noa. Eere
chiffres
te
hia i mûri aè i taua faatoparaa
hia no te tara Afrita, o te hoo
rahi ia o te oraraa mai te parau
ua
Tchad,
quelques
a
rave
ôhipa a te Hau
(Fonctionnaires), te haamauraa
atoà hia te tahi mau tute api
(Taxe aéroport....). Te fifi i ite
Etâretia
i te hoè âmaa ôhipa a te
CEVAA. No reira, na roto i te
en
teie
mau
ruraa ea
Afrita rôpü (Afrique Central) ma
te haati hia oia e te tahi atu
mau Fenua
tapiri mai te tuhaa
no Côte d’ivoire, te tuhaa no
Le Cameroun
no
hia ia te moni avaè
raa
hiôpoaraa ia i te mau aniraa
püte atoà no roto mai i te mau
atu
ai
auraa
ôhipa maori rà te faatopa atoà-
matahiti (i te avaè Mati) o te
piti,
no teie ia aua-pîpï no te
taime mâtamua roa o ia a farii
Afrita atoà. Te
ràtou
Eî- tià atoà rà ia faahaamanaô hia e, te tuhaa ôhipa rahi a
mua roa i roto i te aai, a tahi no
te TSmite Pûte, a faatupu hia ai
ta na rururaa i rapae aè i ta na
piha ôhiparaa
rave noaraa
raa no
te
-
Christian Delord à gauche (DEFAP) et un théologien camerounais.
te TSmite
a
e
portant des aromates”.
avec
faatupuraa hia te putuputuraa
réels et des difficultés ren¬
contrées par les boursiers
suite fort nombreuse et des cha¬
'6
Gaston Tauira
appelée à être à l’écoute,
sur le terrain, des besoins
-
meaux
putuputuraa a te
Ua
no
te
rave
mau
hia te hoé fariiraa
mero
o
te Tômite
Püte i roto i te aua-pipi rahi
Porotetani
no
Yaoundé.
E
nehenehe
roaraa
ruuru
mau
faaotiraa tei rave hia e te mau
tia faatere no te mau Etâretia
Porotetani atoà no Afrita i te
matahiti 1959. Mea nahonaho
Moi 1995
raa
hepetoma
e
ua
haamaui te tia faatere i te
na mau
haapii, te
tataitahi
Pipi-Orometua
o
te
mau
mau
no ta râtou mau
fariiraa poupou o te ore roa e
nehenehe e haamoe, na te Atua
râtou e haamaitai e e tauturu i
roto i te
mau
ôhipa
e rave
ra no
te faaineineraa i te
tavini
no
no
te Etâretia
a
hia
mau
te Fatu
ananahi.
TB TERERAA
ÔHIPA IHO
ATB OMTIB
pârau hia te auapïpï rahi roa aè teie i Afrita taatoà tei haamau hia i te matahi¬
1962 i mûri ae ia i te hoé
te
Orometua
ùtuàfare
e
ti
no
faatae oia i ta
Hou te putuputuraa a
Tômite Püte tei tapaô hia no
15-18 no Fepuare, ua tupu
tahi
mau
farereiraa faufaa
rotopû i te Tômite
Orometua,
te
e
mau
te
te
te
roa
i
te mau
Pipi-
Infernofional
tomite pute cevaa
1 te fenua Afrlta
Orometua e tae noa atu i te
mau Orometua haapii i roto na
mahana 13-14 no Fepuare na
Fârani i te matahiti i mairi no
te faaineineraa ia na i nià i te
tiàraa faatere no te pû no te
roto i te rururaa tei
mau tamahine no Paofai
(Foyer
des Jeunes Filles de Paofai). No
teie tià, ua farii te Tômite ia faatae roa i ta na pûte i te hopeà
oia hoi i te avaè Titema no teie
matahiti 1995.
pârau hia
“Colloque” i nia i te tumu
pârau ra “Eaha te huru faaineite
te Etâretia
neraa no
no anana-
(Quelle formation pour l’Èglise de demain ?). Na roto i
hi”
taua
.
farereiraa
mau
ra.
nehenehe i te TSmite i te faaroo
mau hiaairaa, te mau fîfi
mai roto mai i te mau tino i roto
i te faaineineraa
taua taime
ma
i
te
CEVAA
raa
mau
no
ta
na
tino no
hiaairaa
a
te
poritita arataii
te Etâretia
no
riro atoà
mau
faaineineraa
e
tavini
e ua
ei haamaramara-
atoà i te
raa
nia
ra
te
mau
no anana-
hi. E
haapiiraa rahi roa tei roaa
mai mai roto mai i taua ruru¬
raa ra.
Te
mûri
piti no te tuhaa ôhipa i
aè i te reira, o te putupu-
turaa ia
te TSmite iho. E toru
a
-
Te toru
no
rahi te reira,
no
te mau aniraa pûte anaê, e amo
atoa rà oia i te mau haamauaraa o te farerei hia e te hoê tino
i roto i ta na tau faaineineraa
mai te
raa
ia te
aniraa
mau
matahiti
1995-1996
teie
aniraa
mau
ïa aniraa
Etâretia
no
no
maimiraa no te pârau
papai (voyages de recherches),
te haamauàraa
no teie
i roto i
roto i te
Orometua
te ô atoà i
o
tapura faufaa
aniraa
mau
no
Te
no te
pûte.
te CEVAA anaè teie
i
Tû-ite
tei
“maîtrise"
no
nià
i
hoê
te
atoà
te
te Atua
(Maîtrise de
farii atoà te
Ua
pârau atoà o te nehenehe
faahiti hia maori rà
e
teie ihoa
matahiti 1995 i P.T.C.-SUVA,
FUI no te tïtauraa i te pârau
Théologie).
haamauàraa
mau
no
taime i mûri nei
o
te tàime hoi-
no
i
te
fenua
(Dépenses
départs)... Te taatoaraa o taua
Heremona e
papai pârau atoà i roto i te auapipi, oia te tono hia i te mau
Pârau
mau
raa
to tâtou tuahine ia
e
te
no
pârau papai (Dépenses thèses),
roto atu i ta tâtou
haapii taime î
haamauàraa
te
âpï, hoê atoà
TUFARIUA Emma,
te
no
mau
âpï
e
tere i roto i te taime
mau
hiôpoa maite-
te
pârau no te mau raau no
(frais médicaux) te
te fare mai
te tuhaa, e tuhaa
o
faaôhipa hia
e
eere
ia
o
horoà nei
e
pûte (Bourse) te vai
te tahi atu mau taatiraa
ra
mau
atu i te
noa
i
pû ôhipa a
(Coopération) e
pû e haapaô nei
te mau fenua
te ôhipa no
elhuaraau na te ara (Ministère
des DOM-TOM). Maoti aê atoà
teie mau taatiraa i nahonaho ai
te
pârau no te faaineineraa i te
mau rave ôhipa a terâ e terâ
Etâretia (Tiàraa Orometua e
faaineineraa
atoà
i
te
mau
Laîta).
1 roto i te tahi hiôraa àmui, e
maitai atoà tei
raa
o
te
roto i te
no Yaoundé, na
farereiraa atoa, i
mau
te faatereraa
te aua, te mau
o
faatahinu
Orometua
Pipi-Orometua
mau
atu i te
hia
e
te
tae noa
e
Orometua
mau
feia
roa-
hepetoma i roto i te
aua-ôrometua
(E
ora
roa e te
hia e te mau
te Tomite i roto i te
mero o
haapii
Afrita
anae) no te
haapâpû faahouraa ia i te fau¬
faa rahi no te pârau no te faai¬
neineraa, ia riro noa te pârau
no
te faaineineraa ei pârau
manaônaô rahi i roto i terâ
terâ Etâretia
no
Etâretia te ôre
na
rave
mau
oraraa no
“Etâretia
te
e
faaineine i ta
e
ôhipa
ananahi
no to na
riro oia ei
e
pohe”.
te Fatu i to na
reo o
pârauraa e toru
taime i nià ia Petero “A faaàmu
te
hia e te Taatiraa no te mau
Vahiné Porotetani no Herevetia
ra
tau faaineineraa te
pûte o te
amo
i taua nana”
(Pais
(loane 21/15-19).
(Fédération Suisse des Femmes
Protestantes). E 45 rahiraa ani¬
raa àpï no teie matahiti 1995-
a
ta râtou
1996
haapâpû
roa
tupu i
(Suisse)
te
aniraa
pûte e a
toru te pârau ia no te feia e ani¬
raa âpï ta râtou no te hoê pûte.
mau
•
1 roto i te tuhaa matamua,
11 rahiraa tino o tei hope ta
râtou tau
rahiraa)
loi
haapiiraa (i farani te
o
e rave
râtou
te inéine
i te
roa no
te
ôhipa i roto i to
fenua.
aniraa
mau
no
te rahiraa
no
taua
mau
pûte no roto mai ia i te
Etâretia
Porotetani
atoa
Te
pârau no te putuputuraa
matahiti i mûri nei,
e aore
ia i Paris iho.
aniraa, 19 aniraa tei
farii hia e te Tômite. Eere i te
tahi ôhipa ohie no te mea e tua-
roto i te hoê tamaaraa tei
tapapa maite hia te
e
tataitahi hou
pureraa ôpaniraa.
a
mau aniraa
rave ai te faao-
Ua
hia i roto i te
aua no
te reira i mûri aè ia i te hoê
O te huru ïa
tuatapaparaa iti.
hoi
mirioni i ta tâtou moni. O taua
no
aniraa
no-
roto atu
rave
te Faatere
tiraa
piti no te tuhaa, o
te feia e faaapi ta
aniraa pûte, hoê ia
i
ta
tâtou
Etâretia no te potii ra o TEIHOTU Mayana oia tei tono hia i
tuhaa moni râ o te ôpere maite
hia ia au i te mau aniraa pûte
tei hiôpoà hia. E tià atoà rà ia
faahaamanaô
hia
eita
Déclaration Universelle des Droits de
l'Homme de 1948.
Ainsi depuis près de trente ans,
les autorités indonésiennes sont res¬
ponsables d’un nombre terrifiant de
tortures, de détentions arbitraires,
d’assassinats
politiques : ies
auteurs de ces barbaries, des mili¬
la
teie
pârau
!
TAUIRA MARAMA GASTON
OROMETUA
teie
Page 15
ora na
no
-
coles
-
facultatifs,
encourager ie gouvernement
indonésien à adhérer à la Convention
contre la torture et à reconnaître que
le Comité des Nations Unies contre
-
que
les revendications formulées
par
les demandeurs d'asile, y compris
ceux en détention; soient toutes exa¬
minées de façon approfondie et
impartiale.
taires pour
ta plupart, jouissent de la
plus grande impunité.
IMPOSONS LE RESPECT
DES DROITS
les Etats membres de l’ONU se déci¬
dent à :
demander au gouvernement
indonésien d’inviter les Groupes de
travail des Nations Unies sur la
détention arbitraire et sur les dispari¬
tions forcées.
-
faire en sorte que les rapports
de 1992 et de 1994, rédigés à l’is¬
sue de visites en Indonésie et au
Timor oriental du rapporteur spécial
des Nations Unies sur la torture et
sur les exécutions extrajudiciaires,
sommaires ou arbitraires, fassent
l’objet d’un suivi systématiqué. ;
se doter de moyens supplémen¬
taires susceptibles de garantir une
-
Surveillance ; régulière
sous
et efficace,,
l’égide des Nations Unies, de la
situation des droits de l’homme en
Indonésie et au Timor oriental.
demander au gouvernement
indonésien de permettre la sur¬
veillance régulière et sans entrave de
la situation des droits de l’homme en
Indonésie et au Timor oriental par
LES POLYNÉSIENS
PEUVENT AGIR
Ainsi nous, avons été amenés à
écrire au Président du gouvernement
de la Polynésie Française et Député
à l’Assemblée Nationale, au second
Député et au Sénateur pour former le
vœu qu’ils acceptent d’évoquer ces
graves problèmes avec les membres
du gouvernement, avec leurs col¬
lègues de l’Assemblée Nationale et
avec ceux du Sénat, et surtout avec
les responsables; politiques indoné¬
siens qu’ils auront l’occasion de ren¬
contrer.
Aux dernières nouvelles, la situa¬
tion au Timor Oriental continue de se
détériorer : des gangs «Ninjas» qui
semblent agir de connivence avec les
forces de sécurité, terrorisent la
population. Mgr BELO (évêque de
Dili) est intervenu pour demander
que ta police agisse avec efficacité à
l’encontre
de
ce
terrorisme.
Les
attaques se sont calmées à Dili mais
se sont répandues dans les zones
rurales telles que Liquiza, Ermesa et
Gleno.
A tous
ceux
qui, résidant en
Polynésie, ont des contacts
avec
l’Indonésie et surtout avec les «déci¬
deurs Indonésiens», nous deman¬
dons d’intervenir et d’user de leur
influence pour que les Droits de
THomme soient mieux respectés et
que la torture soit absolument inter¬
dite dans ce grand pays qu’est
l’Indonésie avec ses 13 000 îles
(dont 6 000 habitées) et ses 185
millions d’habitants.
ACAT-POLYNÊSIE
-
Pour contacter rACAT
BP 11 543 Mahina
Tél : 48 04 01
Polynésie :
Parau-tià no te fêla 1 "moè”
i te fênna Argentine
Te faaite
ra
te taata faahoro
Adolfo
Francisco SCILINGO, 1 roto i te
âfata
teata
no
te
fenua
manureva
ra
o
Argentine i te 2 no mâti 1995 i
te parau no te “moè~roa~raa", i
aè i te faatereraa faatM a
te nuu faèhau i te area mâtahitl 1976-1993, o na taata 1
Veo porotetani N° 13
-
500
-
2 000 (eita râ
e
ôre
e, ua
atu i nià i te faïto
e 30
000 taata), o tei tàorahia i roto
tae
roa
i te miti mai nià mal i te mau
mânureva, 1 mûri aè i to râtou
ôpani te putuputuraa na
te CEVAA tei nià ia i te faito 22
mau
te
te Fenua Afrita. 1 nia i taua
! roto i te
râtou
no
aita ia i
hia, e riro râ i te
fenua Herevetia
hopeà. No teie à matahiti,
tapura faufaa tei faataa hia e
mau
brebis)
te Tômite Pûte CEVAA
rahiraa
te
ia
e
éloignée de celle qui découle de la
raro
hope atoà ia ta râtou pûte. A
piti, te pârau no te feia e faaapi
auraa ra ua
mes
-
te hoê
mea
A haamanaô tâtou i te
Tômite i teie aniraa
vision des droits de l'homme très
-
ôhipa faahiahia
mau
encourager le gouvernement
indonésien à adhérer au Pacte Inter¬
national relatif aux droits écono¬
miques, sociaux et culturels, au
Pacte international relatif aux droits
civils et politiques et à ses proto¬
plaintes formulées par des particu¬
liers et à examiner des plaintes entre
Etats.
veiller à ce que les demandeurs
d’asile ne soient pas rapatriés de
force en Indonésie, s’ils risquent d’y
être victimes de graves violations
des droits de l’homme, et veiller à ce
tourisme, des télécommunications et
du bâtiment. Nous pensons que le
gouvernement de la Polynésie et le
gouvernement
Français
doivent
prendre une position plus nette au
sujet des violations des droits de
l’homme commises par les forces de
sécurité indonésienne, et qu'ils
usent de leurs influences, afin que
te mau
no
l’ACAT.
la torture est habilité à recevoir des
taatiraa
taatiraa
te
ternationales, et notamment par
assume
donc avec l’Indonésie. De son côté,
la France a augmenté son aide (plus
de 140 millions de dollars) et renfor¬
cé ses liens dans les secteurs du
Herevetia
no
des organisations de défense des
droits de l’homme tant locales qu'in¬
présidence du Mouvement des
pays non alités, et prône, avec
d’autres puissances asiatiques, une
la
no
tae
haapaô hia. A tahi
pârau no te hiôraa i te tapuno te feia ua hope ta râtou
de novembre 1991.
Actuellement l’Indonésie
sacre
Herevetia e tauturu nei i te
mau Etâretia e te feia i roto i te
mau hiaairaa rau (E.P.E.R), te
te Hau i Fârani
tuhaa rahi i
dernier, prés de Dili, lieu du mast
La Polynésie est appelée à déve¬
lopper des relations avec tous les
pays qui bordent l’Océan Pacifique,
(F.S.F.P),
(Bénin) M. PIGUET (Cevaa) A. PFEIFFER (France).
tion actuelle en Indonésie et au
Timor en particulier. Selon l’ONU,
cette situation serait propice à de
nouveaux massacres, alors que l’ar¬
mée indonésienne vient d’être accu¬
sée de violences et même de
meurtres de civils par la commission
nationale Indonésienne des Droits
de l’Homme : six Timorais ont été
tués par des militaires le 12 janvier
CEVAA mai te taatiraa no te
mau
Etâretia no teie nei ao
(COE), te taatiraa ho te
M. ADEROMOU
Torture) est très inquiet de la situa¬
àpiti mal i pihaiiho i te
Vahiné Porotetani
massacres
continuent
Le groupe Acat (Action des
Chrétiens pour l'Abolition de ia
tuhaa moni
ua
i te
I
^
Au timor les
acat
patia-raa-hia
e te taote o te
nuù faèhau i te patia raau faataôto. Taua mau huru “rereraa
ra”, hoê ia te itl-roa-raa
te pae
no
rahi
o te mau faahoro
mânureva, ia au i te faaiteraa
a Adolfo Francisco SCILINGO,
tora la râtou.
Ua papai râ mâtou i te
Peretiteni e e Faatere Hau Nui
mâtamua
atoà
ia
Carlos
MENEM e i te peretiteni no te
no te faaite i te
manaô riàrià i te tupuraa o
taua mau huru ôhipa ra e no
te ani atoà i te hoê faautuàraa
tià na te mana faatere o te
fenua i teie mahana 1 taua
mau huru ôhipa ra, i te hoê
Tiripuna Teitei
tuatapaparaa haav^aa mâitlôre i te pae, i te iôâ o te feia i
“moè” i raro aè i te faatereraa
tïtî a te nuu faèhau e te mau
haamaramaramaraa atoà i
hinaarohia i nià l te huru no te
tupuraa
o
taua mau “moèraa”
ra.
areà ta na râ e piti la. Te faai¬
te atoà râ o ïa e. 1 te taime hoiraa mai o taua mau faahoro
mânureva râ no te nuu faè¬
la ite hoi te mau ùtuafare
fetii atoà e tià al ! •
hau,
te
te mau ôrometua tâtorita i te hoê mau irava
no roto i te Elvàneria ei faaitoi-
Moi 1995
e
taiô
na
ACAT Porinetia-Aroraa na
taata teretitiano no te
haamouraa i te parau no te
haavîraa taata.
mau
O VAU TE TAI
Mai te tau a uiui mai
To ù vairaa
Ohù aè te ao nei
Te vai noa nei â vau
Rahùhia
vau
Ei vairaa
no
te
la fafati au noa
To ù mau are
I nià i te one tahatai
Te herehere m
Te taureàreà e te potii
I raro aè i te avaè ati ra.
ora.
Teretereraa vau
Na te mau fauraô rau
Oaoaraa na te ravaai
Teoteoraa na te Ihitai
Aue ua viivii au i teie nei
Faàruèraa ino na te taata
Te mou atu râ te ora
I roto ià ù
Aue tura hoi e !
Hopuraa
Na te
mau
tama.
Te mauiui nei au
No oe e te taata
la mou hoi te ora
I roto ia ù râ
To oe atoà ia hopeà
A heeee !
I te tau O te mau tupuna
E amo vaà hara vau
Na te Nûnaa Mâôhi
Tamâ Marae
Rapaau mai
Tunù maà.
I mutaà roa iho
E haàmorihia na
vau
-V'
Pehepehe faàtenihia
E te
mau
Aita oe e manaô râ e
Atire. Atire na
Te hamani ino ia ù
To oe ora
A here ia ù to oe tauati
Rohi Pehe
Pariparihia
E te Orero.
Mensuel de
Sommaire
Tauà parauraa
Toutes partenaires en Jésus-Christ
Te àmaa ôhipa haapiiraa a te Haapiiraa
de
Page 2
;
Page 3
Tâpati i te motu no Mataiva i te Tuamotu
Page 3
Apo mai, àpo atu
Page 4
Patrimoine et culture à l’école de Taunoa
Te ôroà faatupuraa parau mâtamua roa
Page 4
Te
revaraa o
Questionnaire
Silence,
Page 7
..Page 8-9
le Veà porotetani
on tourne..-
Page 10
Page 11-12
Taputapuatea i te màtahiti 1995
huna faahou....
Eere i te parau
La famille mélanésienne
Te iramâui
putuputuraa a te tomite pute Cevaa
Page 16
-
Fax: 41.93.57
Jacques IHORÀI
Rédacteur en Chef
Gilles MARSAUCHE
TAUIRA, Ralph TEINAORE et
collaboration de Emile Male.
Imprimerie
Secrétariat
Paloona AMARU
Comité de Rédaction
d'impression
Polynésienne de Presse
Valérie GOBRAIT, Robert KOE-
Tirage : 5200 exemplaires
Page 12
Page 13
Page 14-15
Thierry TAPU, Marama Gaston
-
Papeete
Tel: 42.00.29
NIG, Antonino Tihiri LUCAS,
Taarii MARAEA, Daniel MARGUERON, Rocl^ MEUEL, Turc
RAAPOTO, Sylvia RICHAUD,
Veo porotetani N° 13
Polynésie Française
BP 113
Directeur
Page 6
Te ôroà àha moà i
Te
porotetani
de Publication
Page 5
i Porinetia nei
te Fatu
sur
Veo
l'Église Évangélique
Moi 1995
Société
Prix de l'abonnement
500 FCP pour l'année
ISSN
:
0763 4021
la
Fait partie de Vea Porotetani 1995