EPM_Vea Porotetani_199505.pdf
- extracted text
-
veà
porotetoni
Mensuel de l'Église évangélique de Polynésie Françoise - DP 110 Papeete -
1®^MAI 1995 - N° 10
édito
Te mahana maiamua
ôhlpa t
no më, ôroà no te
E maere tatou la feruri e mea na
i
te
auraa
te
o
«ôhipa». 1 roto i
roto i te faaearaa ôhipa teie maha¬
Tenete 3/17, 1 te ô o Etene, aita te
no te ôhlpa e faahanahanahia
ai, no te feiâ ihoâ ra e ôhipa â ta
râtou, i te hoè tau te rahi noa atu
ra te feiâ aita e ôhlpa. Auaè te haamanaô ra tatou i te mahana matâ-
taata i rohirohi ia hinaaro o ia i te
na
mua roa no
më i faanluhia ai teie
te tahi mau tâne e te
vahiné rave ôhipa marite tei hinaaro la faaroohia mai ta râtou parau i
ôhipa
na
faarirohia ai teie mahana no më ei
mahana ôroâ no te ôhipa, noa atu
ia te àti pohe ta râtou i farerei.
la hiôhia te mea e tupu i te ao
nei, e mea tano aè ia pii 1 teie
mahana matâmua no më *6roà faa.-
tiqniiaa âhlpa* no te mau taata
atoà.
Mai te tau i faatupuhia ai te
mau uru haari matâmua roa e te
mau mitionare i nià i te tlno o te
fenua nei, mal te heruraa 1 te repo
maatea no Makatea tei haamâtau i
te mâôhi i te rave e i te ite i te rave
mâa, é i te hararaa o ia i iifî ai, i
mâuiui al e i faautuàhia ai o ia. I
nià i te mouà Tinai, ua haamau te
Atua i te hoë ture no te ôhipa i roto
i to na nûnaa.
*• E
mahana e ono ra
hitu,
...
àreà te maha¬
te tàpati ia no to Atua
fa» : i û nei, e au ra e ua faarirohia
na
o
faahotu ia roaa la na te plai o te
moni e te mana. «... eiaha roa ôe e
rave i te
ia tià ia tàtou ia faataa i
te hoë taime faafaaearaa, eiaha ia
rave i te hoë aë ôhipa, eiaha ia imi
i te âpî ia rahi atu â ta ôe faufaa. la
o
ta tatou
e
horoà nei i te
Kohipa», e te hahi haere ra ia hiô¬
hia.
Te pïpîria teie e horoà. pàpO nei
Page 3
ôre tâtôu la ara, te mana o te Atuamoni ia të haru
i, to tàtou vârua,
hape roa atu_ ai tàtou i te faatupu-
raa i te mea ta te Atua e hinaaro no
tàtou tâtai tahi.
eita te ôhipa e horoà i te ora, e faaô-
auraa
te
des femmes
à Moorea.
ôhipa i te reira mahana»: te
auraa ra,
mâtau i teie tau, ua tâui rahi roa te
i
le rassemblement
te ôhipa mai te hoë fa ta te taata i
Mal ta Ruta i parau i te pene
12/23 « E rahi te ora i te mâa ...»,
mai
partenaires
en Jésus-Christ,
tià ia ôe ia haa, e
ia rave i ta ôe mau ôhipa atoà i na
ôhipa tââvaè ta tàtou i
tâmau 1 te ôhlpa tâmoni, e tae roa
Toutes
hie ra o ia i te ora.
Te faatupuraa ôhipa, o te mana
ihoâ ia e fatuhia e te taata ia raeàhia te ora.
Te ôroà
faatupuraa
parau
1er mai, fête du travail !
Célébrer le travail, pour ceux et
celles qui ont la chance d’en avoir
par une journée fériée léga¬
le donc par I’ absence de travail a de
encore un,
quoi surprendre, surtout à une époque
où le nombre de «sans-travail» ne cesse
d’augmenter. L’histoire est là pour
nous rappeler que le tout premier mai
jamais revendiqué, l’a été par des
son
sens.
Dans Genèse
3/17-19, se
une véritable loi sur le travail ;
vailleras six Jours
«
Tu tra¬
mais le septième
Jour, c'est le Sabbat du Seigneur, ton
...
hommes et des femmes du monde du
Dieu»
temps devenu un but en soi, avec ce
que cela voulait dire de richesse et de
puissance. «Tu ne feras aucun ouvrage
...» : en clair, cela veut dire qu’il nous
faut réserver un temps pour le repos
total, sans effort à fournir ni profit à
réaliser. Car si l’on ne fait pas atten¬
tion, c’est le pouvoir du Dieu-argent qui
s’empare de nous et qui nous détourne
du sens de la vie tei que Dieu le veut
Depuis les toutes premières cocojamais implantées sur le sol
polynésien, par des missionnaires, en
passant par l’exploitation des phos¬
phates de Makatea qui donna aux
Polynésiens d’alors le sens et le goût
du travail rémunéré, jusqu’au travail
salarial que nous connaissons, nous
avons une notion du travail qui a large¬
ment évolué, pas toujours dans le bon
teraies
comme
si le travail était entre¬
pour chacun de nous. Comme le dit
Luc au 12/23 « Car la vie est plus que
la nourriture ...», le travail n'est pas la
vie, il permet la vie.
Le droit au travail, c’est le droit tout
simplement d’accéder à la Vie.
sens d’ailleurs.
La Bible, elle, donne au travail tout
Page 5
nourrir, qui ne demandait aucun effort
particulier dans le jardin d’Eden,
devient peine, source de souffrance et
punition une fois le péché commis. Au
mont Sinaï, Dieu donne à son peuple
travail, désireux de faire entendre leurs
voix, même au péril de leurs vies.
En fait, à la lumière de ce qui se
passe autour de nous, il faudrait appe¬
ler cette journée du premier mai «fête
du droit au travail» pour tous.
mâtamua roa i
Porinetîa nei.
VAHI TÜHEIAVA-RICHAUD
Silence,
on
tourne !
Pômare IV
fait
son cinéma.
Page 8
Touà porauroQ
Je viens féliciter le Comité de
rédaction ainsi que le Directeur de
publication,
le
Président Jacques
Ihorai du renouvellement récent du
Veà porotetani, je lui trouve une
amélioration considérable que J’es¬
père durable. Je vous prie de bien
vouloir croire à mes sentiments fra¬
ternels en Jésus Christ, mais aussi
à mes sentiments de reconnaissan¬
ce
pour l'envoi
régulier du mensuel
vau, to ù hoa
faaipoipo e te mau
tâmarii i te tapaô no te haamauruuru ia ôe e te Peretiteni, ta ôe
Tupuai i te 15 no mati 1995
I
Apdoraa Faatere
te
I te Atua outou i te parau no
na
aroha
te
Etaretia Evâneria. Te faatae atu
nei to matou ùtuafare te tapaô
no
te tauturu ta
outou i faataa mai ei faaitoito i
mauruuru
to
la haamaitai
mau.
mai te Fatu ia outou.
ùtuafare.
matou
Mauruuru
maitai.
TE ÙTUAFARE O TEIPOARR
VEHENA E O LAUGHLIN
faaitehia rà i roto i ta tâtou
vau
i te faaiteraa i nià i te tumu
parau no te ôroà mâtamua a te
Fatu i faatiàhia e te Etâretia
tâtorita i te matahiti
1795,
ua
peàpeà rii au i te hiôraa pae-tahi
a
Marutea
tâne
e
ia
aore
a
Marutea vâhine o te ôre râ e
tauà mai i te manaô parau o te
taata taiô veà.
rata e no te faaiteraa manaô o te
taata taiô veà, e tià anei ia horoà
atoà atu i te tahi
pâroita no OPOA
fënua
RAIATEA.
Te
roto i teie
rata iti i to
manaô âmui
raa i
mâtou
te faaôre-roa-
no
ta mâtou VEA, eiaha outou
e hâpono faahou mai i ta mâtou
VEÀ a tapu roa atu i ta mâtou
VEÀ : no te mau tumu ihoâ e
rave
rahi
mai
no
o
ta mâtou i farerei
teie
ôhipa. No reira te
haapâpü maitai atu nei mâtou
eiaha e hapono faahou mai i ta
mâtou VEÀ.
À farii mai i te tapaô-no to
matou Aroha.
manaô i
ra
na
roto i
te
âfata teâta.
Oia
rà mahana, te matara nei Ta ta
tâtou Veà i te mau avaê atoà na
mau,
hana nei te aau e te oaoa nei hoi
teie
“Tauàraa-parau”,
Ta
no
to
O. FIRUU
roto i te itoito o te rauti (e veà-
nei
tono) e te pupu taata e faaitoito
nei no ta tâtou Veà.
api
faataa-
ua
outou
mau
manaô, no ta outou mau hiôraa
te hoê
tumu
No te faufaa
o
tià ia rave à tâtou i ta tâtou Veà.
Mai te tiàturi maite atu i ta
tauturu.
parau i
outou
e
la i te tahi ê atu mau veà, e aore
aroha o te Tomite
Porotetani”.
piahia i roto i te Veà
porotetani, i te Dépêche e aore
1. Tomite rautï.
Mahana piti 04/03/97 i Matavai-Mahina, hora 3 i
te taperaa mahana, e
tupu ai te haùtiraa teata taata
haamanaôraa i te taeraa mai te mau mitionare
ora
matamua. E haapaôhia ia te reira e na Tuhaa
e
1-2-3
7, hoê hora te maororaa o taua haùti ra.
te
a
farii mai à
pâroita i te tapaô
papai “Veà
la i nià ànei i te hoê tumu parau
i faaitehia i roto i te àfata teata e
Maha toru 05/03/97 i Pater, hora 7 i te poipoi, ua
ineine te mau Tuhaa i nià i to râtou mau
parahiraa
i faataahia, ei haamanaôraa e àhu mai te taatoà i te
àhu ia au te faito no te tau o te mau mitionare. Hora
7.15mn mâîri, taeraa mai no te feià mana, hora
7.30mn mâîri, na te hoê haùti àmui Uî-àpî e HT (mai
te 11
o te matahiti) (Tuhaa 1-2-3 e 7) e ômua mai i
te tâpura ôhipa, na roto i te fariiraa i te mau mero no
te P.C.C., i mûri mai te mau huaai a te mau mitio¬
nare. E 4 huru hohoà e faanahohia mai i nià i te
tahua no Pater e ia hope te haùtiraa àmui ua hora 8
ia, e haamata te Pureraa e ia faaoti te pureraa e àmui
atu ai te taatoàraa i Mahina.
Te putuputu nei o ia i te mau montre ahiahi atoà
i te hora 5.
2. Tomite himene.
te Veà, e mea
outou
mau
tâpura ôhipa i faanahohia mai e te mau
haapâpü âmui atu nei mâtou na
haapararehia
i nià ànei i
o
te
no
te
no
E hoa here mà e, i te mau
te irava 18. No reira te mahana-
Te faatae atu nei mâtou,
atu i te mau mero no roto i
mau
tomite ôhipa no roto mai i te Tomite lupiri :
te Piha ohipa VEÀ.
taime i mairi aé nei, aita ihoa ta
tatou Veà i matara tamau, i teie
mau-hia
mâtou, O mâtou, o tei faarii i te
flfi i roto i te àti matai “Viriamu".
mau
mau faanahoraa
faaroo “Présence protestante" e
outou i te parau
papai ta latopo i faahiti i roto i te
pene 2 na te irava 14 e tae atu i
ia ite e te manaô maira outou ia
noa
Te
Piha
nià i ta tâtou
teie mahana te faarii atoà nei
mâtou i te tauturu moni.
Ua haapaô
te
Tiatono
e
SYLVETTE
faariiraa i te mau tautururaa no
ô mai i ta ôe âmuiraa faaroo. Ua
faarii mâtou i te tauturù maa e
te àhu i te.avaè i mairi aè nei. I
o
atoà e i te mau parau rii âpï atoà
E TE MAU TAMARn
Ua oaoa roa to ù ùtuafare i te
Peretiteni
Mauruuru i ta tâtou Veà e
tae maitai mai nei i te mau avaè
I te mea e, ua faataa outou i
roto i te veà i te hoê vahi no te
E te Peretiteni e,
te
E hoa here mâ e ; iaorana i te
aroha o to tâtou Fatu i to tâtou
farereiraa.
O mâtou teie ; na Apooraa
Tiàtono no te pâroita no PUOHINE e tae no atu i te Apooraa
Veà. Teie râ mai te peu e, ua au
o
Na
ôhipa VEÀ POROTETANI ; e tae
to
lUPIRI 1997
GM
te mau taata tei faatae mai i ta
râtou mau tauturu.
TURINA JACQUES
(PAYS-BAS)
TE OROÀ
roto ia outou.
te taatoàraa o te mau âmuiraa e
Française.
PASTEUR W.A. POORT
o tei
Apooraa Faatere e tae noa atu i
l’Église Évangélique Polynésie
de
aore la i te hoê tumu pàrau
faatupu i te hoê mau uiuiraa i
JACQUES IHORAI
la au te tumu parau
“E Aroha te Atua ”, e fatuhia
lupiri 1997 (te parauparauraa e
te pehe o te haapiihia i te taatoàraa). E himene faaara atoà teie e lupiri teie e
tupu nei. Te faaineine atoà
mai te hoê himene
nei teie tomite i te mau himene no te rituria e tae noa
atu i te mau himene e faauehia, aita e himene ta te
Tuhaa e faaineine mai no taua mahana rà, na
teie tomite e haapii atu i te taatoàraa. E putuputu â
teie tomite i te Mahana mâa 1 no Tiurai 1995 i Arue.
mau
LES MOTS GROISÉS
HORIZONTALEMENT
I.
Fruit
de
l’Esprit.
en
Fruit de
l’Esprit. II. Soleil-Dieu en Égypte
antique. Arbre de fa classe des
conifères. Note de musique. III.
Partie du
revenu
ou
butin
crée
Dieu.
Ile
de
à
Atlantique.
grec.
consa¬
l’Océan
Lettre
de l’alphabet
Conjonction. IV. Saison.
Cadeau. Mélodie. V. Initiales des
nom et prénom
américain
né
d’un homme d’État
en
1913
en
Californie, élu président en 1969.
A changé de parti au sens figuré.
Symbole chimique de Béryllium. VI.
Liaison de ce qui est tissé.
Généreux. VIL Note de musique.
Commission de notre
1
2
3
se
4
5
6
considéré
comme
le
des conifères. Orné de lauriers.
IX.
Nom du précédent secrétaire
général de la CEVAA. Médecin et
évangéliste. X. Belle-fille de Naomi.
Partie d’une église. XI. Sigle d’un
impôt territorial qui fait couler
beaucoup d’encre. Jeune homme
d’une innocence franche. XIJ. Fruit
de
l’Esprit.
Symbole
de
Technétium. XIII. Rivière de France
sortant
du
Jura.
Femme
remar¬
quable au sens figuré par sa grâce,
son
esprit, sa bonté. Fruit de
l’Esprit.
Église char¬
gée de l’information. Symbole de
l’or. Initiales des nom et prénom
d’un ingénieur français né à Muret
1841,
"père de l’aviation". VIII. Grand
arbre d’Asie et d’Afrique de la clas¬
VERTICALEMENT
1. Adjectif qui a un
lien avec le
buisson du mont Horeb. Symbole
7
8
9 10 11 12 13
de. Calcium.
Sigle d’une école spé¬
cialisé en Polynésie Française pour
jeunes adolescents. 2. Fruit de
l’Esprit (3 mots). 3. Pronom per¬
sonnel. Sigle désignant une mala¬
Ua
putuputu atoà mai na te mau Tomite Aai e
Faaiteîteraa, e faataahia atu ia te reira i roto i ta
tâtou veà i mûri nei...
die transmissible.
soutenant
un
Pièce de bois
navire en construc¬
NO TE TOMITE lUPIRI 1997,
DANOU HEUEA
tion. 4. Adjectif numéral. 5. Fruit
de l’Esprit. 6. Préfixe grec pouvant
signifier devant. Note de musique.
Matière textile du Mexique extraite
des feuilles de l’agave. 7. Fruit de
l’Esprit.
8.
Pronom
indéfini.
Initiales des nom et prénom d’un
écrivain japonais né à Osaka en
1734, connu pour ses “contes de
pluie et de lune”. 9. Journaliste,
envoyé de la CEVAA. 10. Femelle
du porc. Ville de Chaldée, patrie
d’Abraham. Synonyme de démentir
au passé. 11. Sans effets. 12.
Symbole de Fer. Gros serpent
d’Amérique tropicale. De naissan¬
ce. 13. Fruit de l’Esprit. Fruit de
l’Esprit.
SEMINAIRE
SUR LA NON-VIOLENCE
Organisé
par
le
Comité
Protestant à la Jeunesse ce
séminaire comme l’année der¬
nière sera animé par le Pasteur
Hervé OTT dans la paroisse de
Punaauia (maison de prière
giaires de l'année dernière.
2ème session : du 08 au 13
Mai 1995 ouvert
sements
de
Evangélique
et
aux
arrondis¬
l’Eglise
Comité
des
femmes.
Oriveta), ce sera en internat, il y
aura
deux sessions :
Renseignements auprès de
1ère session : du 1er au 06
Mai 1995 pour un stage d’ap¬
après 15h30 : 42 00 29 - 43
profondissement pour les sta¬
72 77.
Danou HEUEA : 41 57 61, et
JACQUES IHORAI
La liste des prix
IA SOLUTION
•joj -aouaped '01 ’^N ‘Bog
•9d ZT ’HN ’TT -eiN 'JO ‘SinJl
•QT 'SMonestei/M '6 ’epan !JBU!>tv
•UQ '8 ’eoueinaAuajg ■/ 'aiici ’ag
’OJd '9 '‘jneonoa -g -aufi ‘17 ’Uü
pour les concours de dessin
et de logo sera publiée
'VOTS 'SW ■£ 'los ap asuiieiAi
Z ’V-fO ’VO ’iuapjv ’T
le mois prochain,
1er juin 1995.
lN3VU3TV3iiH3A
■xiBd -eed ’ufv ’IIIX
•01 ’siof 'IIX "nu^Sui TS’O ’IX
•PN -BdJO 'X -oni -epv 'XI -g-men
■9JP90 ‘IIIA 'luauifio Jepv 'nv
■|•^■0 ’IS ’IIA ’uoa -ajnssü.-iA '98
•fJ!A ■pjeqoia uoxjN ’a ’JjV "tiOQ
•fî3 ‘AI ’Q ’niN -fa •9Uiia -lll 'Bd
■U!d ‘ga '11 'Çiuoa unotuv ’l
lN3M31VlNOZiaOH
L’agenda du Veà - Mai 1995
1er au 5 mai - Séminaire de perfectionnement sur la non-violence
8 au 12 mai - Séminaire sur la non-violence
15 au 19 mai - Commission permanente
21 mai - Le personnel de Paofai participe au Më de Teahupoo
27 mai - Jubilé du temple de Hauti à Rurutu
Page 2 - Veo poroteroni N° 13 - Moi 1995
Polynésie
Toutes partenaires en Jésus-Christ
quotidien et qu’èlle nous apprend
l’amour, la solidarité, l’humUité, te
respect et ia patience” viennent
témoigner les femmes. Elles trou¬
vent aussi dans ce texte quel rôle
doit avoir une mère auprès de ses
belles filles et l’Importance de ne
pas vendre sa terre, de la garder
pour pouvoir y revenir, un thème
dans l’actualité. Et
avec
le
pe
musical,
elles
prennent
conscience de leur rôle essentiel
tant
femme. Certaines
soutenir l’homme,
d’autres pour protéger la famille, la
nature, la création, avec toujours
en
diront
I tupu nai te Tubaa 3, i
Mocaea, 1 te mahana maa
8 no mSLÜ 1995, te boê
zmttraa na te xnau vâblne
oteEtSretiaEivSneilaot^
Gtau,
ter, sketchs et chants se succè¬
dent sur le thème.
(3/1). Ce jour là était venu le
temps de parler. Non pas de cette
ciel”
re, et montrer notre voionté”.
Le conseil d’arrondissement
Etàretia teretttiano.
cette rencontre.
“Nous sommes toutes appe¬
lées à être messagère de Dieu, à
être envoyées en mission par le
préparer l’assemblée
générale de Juillet “toutes parte¬
naires en Jésus-Christ" est apparu
comme
objectif
un
prioritaire.
Christ”. Madame Uraore s’est
avancée vers toutes ces femmes
rassemblées. Elle semble tour à
tour vouloir les soulever, les proté¬
ne par¬
lons que de nos problèmes" dit
Marna Moe, “nous avons demandé
ger ou les embarquer avec elle
dans un superbe voyage.
Égiises
“Nous sommes là pour l'amour
de Dieu révélé par ce qui nous
“Dans
à
nos
Les Sanitos participent.
D’autres
Pour
réunions nous
paroisses et aux autres
de partir d’un texte
bibiique, de témoigner de ieur vécu
et à travers notre rencontre, i’écou¬
nos
te des uns et des autres,
de trou¬
ver ensembie des soiutions. ”
versets
bibliques
leur éclairage, Jean
17/21 (que tous - toutes ? - soient
un), ou les trois femmes, Marie de
Magdala, Marie et Salomé, qui
embaument le corps de Jésus au
tombeau, à la fois témoins et
effrayées par la résurrection.
apportent
Toutes ces réflexions permettent
de mieux regarder et préparer
l’avenir pour mieux, dit une Sanito,
“utiiiser nos forces, guidées par ia
iumière de l’évangiie”.
PROTÉGER ET SOUTENIR
entoure, proclamons- le !” Ainsi
TOUTES SOLIDAIRES
s’ouvre par la voix de leur prési¬
dente, Marna Moe,
la rencontre
Alors que dehors les hommes
des femmes du 3ème arrondisse¬
Le premier texte choisi est Ruth
ment, le samedi 18 mars dans le
gymnase de Papetoai à Moorea.
la Moabite, parceque “ce n’est pas
faciie d’être une femme dans le
1)-
^un temps pour chaque chose sous
le
attendent, que certains se sont
glissés,
discrets, à l’intérieur
parmi les invitéés ou dans le grou¬
meilleur.
Ainsi comme le. dira une catho¬
lique, “cette rencontre est un
signe, ça ne doit être qu’un
début”. Et même si on peut regret¬
que toutes ont de la comédie, de
savoir réfléchir et en rire et le chan¬
Églises chrétiennes. C’est pour
souiigner cet enjeu, être partenai¬
avait laissé la liberté au groupe de
femmes de choisir le thème, le jour
et la forme qu’il voulait donner à
dans
“il y a un moment pour tout et
sens
Pour la première fois dans l’his¬
toire de l’Église Évangélique préci¬
se Marna Moe “nous avons invité
les groupes de femmes des autres
te tatne mâtai te mau pupu
vSblne a te tabl ata mau
no
d’être
l’équilibre de la vie.
AVEC TOUTES LES FEMMES
mua zoa,
conscience
cette
Marna Moe rassemble.
EU boa rave àbipa àmui
i Toto i te Mena
que
pour
parole qui est douce à l’oreille et
puis s’envoie, mais de celle qui
rapproche pour qu’ aujourd’hui soit
dit
nous
l’Ecclésiaste
ter l’absence de certaines
Églises,
Marna Moe n’est pas déçue puis-
qu’"e/tes se sont excusées et
qu’on a pu ies rencontrer”. De
même beaucoup de femmes des
paroisses ne se sont pas dépla¬
cées cette fois-ci, l’oecuménisme
a-t’il quelques difficultés à nous
rendre partenaires ?
Pour celles qui sont là, l’intense
communion de cette rencontre, la
ferveur de chacune, ce sentiment
de participer à un moment unique
qui ouvre de nouvelles portes fait
dire, pour toutes, à Anna Bouvier :
“Je suis ivre de Joie”.
GILLES MARSAUCHE
Anna enchante (Photo GM).
TE AMAA ÔHIPA HAAPIIRAA a TB HÂAPIIRAA TAPATI
I TE MOTÜ NO MATAIVAI TE TUAMOTU
Ua âmul atu te Àmaa Ôhipa
a te
Haapiiraa T^pati i roto i te
tuhaa VÎ i te Tuamotu no te
tahi taime mâtamua roa i te
motu no Mataiva. Ua tupu teie
Rururaa
Pupu
a
mai
te
mau
te
Ôrometua
taiô
mahana
Mahana mâa 04 no màti 1995
tae roa atu i te mahana piti
no mâti
1995. Ua tae te
Tomite a te Piha Ôhipa a te
e
07
Haapiiraa Tâpati o Laïza a
BENNETT, e te Àmaa Ôhipa
Haapiiraa o Julien MAHAA no
te
haapiiraa Pïpïria e o
Teamoarii a TETTUIRA e o David
a TAHIRI no te Ihihaapiiraa.
Ua reva atu matou
na
nià i
lehova, ua tià noa mai ra, e ua
tei mâitihia mai, o ta te mau
tiàoro mai tei mutaa iho ra, e
Ôrometua Pupu e imi mai i te
puta e te pene, I mûri aè i teie
faaôhiparaa, ua haere atu ia
Tàmuera,
Tâmuera
e
!
Ua
parau atura Tàmuera, e parau
mai, te faaroo nei hoî to tavini”.
Ua ravehia te tahi faaiteiteraa i te mau Rauti i mua i te
Rururaa.
I te hora 8 i te pô, ua haamata mâtou i ta mâtou Tâpura
i te iteraa te tahi i te tahi oia
tahua no Poetiriùra.
Ua âmui atoà mai i roto i
teie tere te tahi mau tià no te
mau motu Enana tei tiàhia mai
e Maehaa ôrometua e te tahi nâ
tuahine.
I te hora hitu i tâua pô ra, ua
ravehia te Pureraa iritiraa no te
Rururaa na roto i te tahi faaitoitoraa a te Peretiteni Tuhaa
VI i roto i te taiôraa : ITamuera
3/10
: ' “Ua
haere mai rà
o
raa no
Ua rave mâtou i te tahi hiô¬
1
te
taharaa
mahana,
ua
raa
âmui i nià i te
ôhipa ta
manaô mà te rave i te tahi faai¬
mau
tamarii. Ua arataihia teie
i
mai
ora
mai
râtou
neineraa
to
i
i
te
e
râtou
tiàraa
te
mau
no
te
ravehia te tahi tâuàraa parau ;
ua matara mai te tahi manaô :
èere i te mea ohie i te faaana-
faahou te tahi farereiraa Tuhaa
ânei aore ra te tahi farereiraa
Motu e Motu ânei. Ua ôpani
mâtou ta mâtou tâpura ôhipa i
te puta a te Haapiiraa Tâpati e
horaa i teie huru aratairaa. Ua
ite atoà ia te Ôrometua Pupu, e
tei hea atoà ta na tuhaa i roto i
te farereiraa Tuhaa.
te Haapiiraa Tâpati,
Ôrometua.
te ôrometua pupu, te
faaineineraa i te Ôrometua
o
pupu i te pü a te C.P.C.V., te
faito haapiiraa e te mau râveà,
te
faaohiparaa i te Reo Mâôhi,
I te
I te
âmui
tâpati 05
atu
mâtou
te hora 12 na roto i te tahi pure
ravehia
tei
I
pô, ua rave mai
mai
Maehaa
mahana,
te
ua
mâti, ua
mâtou i te tahi haapiiraa no te
âmui
i
roto
pâruru i te tahi mau flfi atoà e
tupu mai i nià i te tahi tamarii
ta te Ôrometua Pupu e haapaô
Ôrometua Pupu o te Haapiiraa
Tâpati i roto i te tahi faanaho-
i
te
nei,
eita
râ
te
tiàraa
o
te
atu
mâtou
e
mau
raa a te Tuhaa i roto i te Paroita
no
Mataiva.
Ôrometua Pupu e faaea noa i
tupu ta mâtou haapiiraa i
nià i te oraraa vârua o te tama¬
tahi
rii, e hiô atoà rà o ia i te oraraa
mai te mau motu tâtai tahi atoà
faaôhiparaa i te
pae tino o te tamarii.
1 te mahana piti 07 no mâti
i te faaiteiteraa peu no to râtou
1995,
auraa o
i
te
natura
manaô
i
te
mau
no
te
râveà atoà e îtehia ra e te
Ôrometua Pupu i te vâhi e
pârahi na e ana. Ua haamata
mâtou i te pae tahatai na roto i
te heheuraa pïpïria oia hoî, te
vai nei te tahi
tâpura itl irava
faaôhipa mâtou i te
mau Ôrometua I^pu : “Na hea
o ia ia faaineine i ta na haapii¬
raa
ua
hou a horoà atu i mua i te
tamarii” :
mau
Ôrometua Pupu
a
no
teie
te
Tuamotu.
Te haamauruuru nei mâtou
pâatoà : ia Taarii Ôrometua e o
Vahiné
Taarii
;
ia
Namata
Ôrometua e o Namata vahiné ;
ia Maehaa Ôrometua no te
motu Enana : ia Eriata Tiàtono
e o
no
Eriata vahiné ; i te Tiàtono
Rairoa e to na hoa, to
Tikehau, to Manihi, to Takaroa
to
Takapoto : i te Haapiiraa
Tâpati no te Tuamotu, i te
Haapiiraa Tâpati no Enana : i
e
te Pâroita no Rairoa, te Pâroita
Tikehau, te Pâroita no
Manihi, te Pâroita no Takaroa,
te
Pâroita
no Takapoto e
te
Mataiva ; i te fatu
fare tei farii mai ia mâtou ; i te
faatere “Air Tahiti” no te Motu
Pâroita
no
I te monirê 06 no mâti 1995,
roto
Tâpati ia toro mai o ia to na
no
taharaa
te
e
no
Pureraa ma te âpee atu i te faanahoraa a te Tuhaa.
ua
araraa
turu ia râtou, e te ani nei i te
Rahi a te Haapiiraa
Tomite
mau
Ôrometua Pupu e tàno i to
râtou faito, e ia âpeehia râtou i
roto i teie faaineineraa. la tupu
tâpeàhia mai te tahi mau
mau
ôrometua-pupu. No reira, te
haapâpü nei te Àmaa Ôhipa
Haapiiraa e haere mâtou e tau-
Ôrometua Pupu, e ua vauvau
haapiiraa na roto i te haùti : “E
aratai ia te Ôrometua Pupu i te
tahi matapô", e i mûri mai ua
ua
ua itehia to
hiaai ia ravehia te
hoê faaineineraa no te tiàraa
te Tuamotu,
no
râtou
rima i nià i teie aniraa
te temeio.
te Ôrometua Pupu i mua i ta na
atu mâtou i te puhaparaa no te
te tere i niâ i te
hea ia taiô.
na
hiôraa i to râtou mau hiaai :
mea rahi to râtou mau manaô e
te pâroita no Mataiva. Ua haere
e
mai i te tahi
mâtou
tiàraa
tahi fariiraa
rave
ôhipa mâtou no te hiôraa ia i te
tahi haapiiraa no te iteraa i te
huru o te tamarii e na hea atoà
04 no mâti 1995 i te hora 8 i t
hia mai mâtou e Taarii Ôrome¬
tua e o Namata Ôrometua, e o
Eriata Tiàtono, e o Teriivaea, e
te
no
haapiiraa mai te parau o
te puta : te Pïpïria, te pâpai
roma, te reta, te mau tâpaô, e
mau
Pupu i te tumu parau aore te
tuhaa, te vâhi, te taime i tupu
ai teie ôhipa, te taata, te ôhipa
i tupu.
2) Ua pûôhia mai te haapii¬
hoi te parau no te haamataue i mûri mai, ua rave
mâtou i te tahi tâuàraa parau e
te mau ôrometua pupu no te
raa,
manaô mai te faaineineraa i te
miniti tôê e hora 10 ai. Ua iarii-
râau
40 e te Evàneria a loane 19/130 : e pâpai mai te Ôrometua
ôhipa na roto i te tahi araraa pô
te manureva i te mahana mâa
poipoi no te Motu no Mataiva, e
ua tâpae mâtou i te hora 15
mâtou i raro aè i te tahi tumu
Té mau àti o te Fatu i
roto i te Evàneria a loane 18/1-
no
Mataiva, i te Tavana e ta na
Apooraa Ôire
I te
araraa
pô, ua faanaho
motu, i reira ôe e ite ai te
te iôâ o te mau Motu
tâtai tahi.
mau
no te Motu no
Mataiva ; i te Tomite Rahi a te
Haapiiraa Tâpati, i te Piha
Ôhipa a te Haapiiraa Tâpati e i
te Àmaa Ôhipa Haapiiraa.
faufaa roa teie fare¬
LAÏZA A BENNETT,
JULIEN A MAHAA,
DAVID A TAHIRI,
reiraa i te mau Ôrometua Pupu
TEAMOARH A TETUIRA.
E
Poge 3 - Veà pororefoni N° 13 - Moi 1995
mea
Polynésie
Patrimoine et culture à l’école de Taunoa
Apo mai, àpo atu
E te mau tâmaiU e
Comme chaque année l’école
une
• • *
I teie mau hepeloraa i maiii aè nei. ua atutu te parau
rahl no teie ôpuaraa e patu i le lalii pu no te faariiraa 1
te mau tamarli tei tifi i roto i te oraraa ùtuafare.
No te faatupuraa i teie ôhipa, ua tîtauhia te taatoàraa ia horoà i te mea e niaraa ia râtou no te tautururaa
i te tupu-maitai-raa no teie ohlpa.
Ua faaarahla te parau no te manuiaraa rahi no teie
tapura ôhipa a Uà atu al i le fêia e faatere nei 1 teie ôhipa
ia haapapu e e haamata teie ôhipa. E tupu ihoâ le mau
nmru e te ôaôa i te aau
maitai o te taata noa atu e o vai
MWiMiiiliiiiliilliliilliililiiiliiliM
A laa noa atu ai teie huru parau e tia atoà ia tatou ia
feruri e te hiopoà maitai i le huru no te tupuraa no teie
ôhipa e te uiui atoà e no te aha ra i tîtauhia id te nünaa
e
de Taunoa organise
exposition réalisée par les
élèves de CE2, CMl et CM2 qui,
durant une journée, se transfor¬
protestante
la tauturu i te tahi mea o te tià roa e na te Hau e te
ment en guide.
Cette année, le 24 mars, autour
du thème “Patrimoine et cuiture",
les filles et les garçons de CMl
ies
enfants
des
autres classes devant deux man¬
accueillaient
nequins, un couple
tenue traditionelle. Si
mâôhi en
l’explication
est un peu hésitante, les panneaux
exposent clairement la généalogie,
l’utilisation du tapa et le mariage.
ge mâôhi, accueilli par Teura, heu¬
reuse
de raconter
(“plus tard Je
écrire des histoires” dit-elle
veux
confidence). La classe, la CE2
en
faatereraa no te tenua e amo i te mea ua oti e na ta
tatou tuhaa i te aufauhia. No te mea ia hiô tatou e ere
anei o te mea tano roa aè ia ia rave. la hiô noa te manào
Noha, a tout construit, te fare.àhite fare tûtû, te Tare
Tâmaraa, te mare. Et les mater¬
tataipiti ta te nünaa àufauraa no teie pû,
nelles vont d’un fare à l’autre avec
e au ra e ua
i te faufaa a te nünaa e vaira i roto i te àfata a
te Hau fënua c te piti i te taime a l'aatupuhla ai teie
àufauraa ralii. E tià anei ia na rcira-noa-hia e aore ia e
taui rli i te faanahoraa.
E o tei hau roa alu o te feruriraa ia e aila mau anei
ta tatou mau raveà no te arai raa eiaiia teie mau fifi to
te tâmarii ia rahl roa atu. E aore ia ua ravai mau anei
hoi ta tatou mau haapiiraa e rave nei no te nünaa no te
na roto
arairaa i teie huru fili. Ua haafaufaa mau anei hoi tatou
i te parau no te oraraa autaeaè e te tura i roto i te ùtua-
Le couple Maohi accueille les enfants.
Plus loin on entre dans un villa¬
maa,
une pose au fare Tâmaraa pour le
goûter. La dernière “salle” d’expo¬
sition s’ouvre à l’imagination. Les
élèves de CM2, par petits groupes,
imaginé la fin des légendes
ont
dont la maîtresse leur racontait le
début. Remuel et Avearii me racon¬
la légende de “Torea et
Pureva", l’enfant qui naquit héris¬
tent
son
.
Pour Remuel, cela veut dire qu’il
faut accepter parce qu’un jour le
bonheur
se
présentera. Pour
Avearii, plutôt qu’il ne faut pas
baisser les bras, pour tous les
deux, a travers ces légendes, on
retrouve comme dans la bible des
messages.
Ainsi, pour une journée, l’école
s’est transformée en musée, un
musée bien vivant pour ces élèves
qui en auront vu toutes les étapes
de la conception à la présentation.
Et
une
manière, dira Teura
d’ “apprendre à visiter et d’en avoir
envie ".
La Conférence
des Églises
du Pacifique
cherche
des interprètes
La PCC s’adresse à tous ceux
qui maîtrisent l’anglais et le fran¬
çais couramment et qui, au
besoin, voudraient servir de tra¬
ducteur et d’interprète lors des
conférences, ateliers et réunions
régionaux de la PCC.
GILLES MARSAUCHE
et devint un homme à 20 ans.
La Conférence des Églises du
Pacifique est une organisation
régionale au service des Églises
anglicane, congrégationaliste,
luthérienne, méthodiste, presby¬
térienne, catholique romaine, l’ɬ
glise du Christ et l’Église unie,
ainsi que des Conseils nationaux
des Églises dans le Pacifique.
la ôre tatou ia ite i te pahono i teie mau uîraa, rahi
tauturu, raid noa atu a ta tatou
noa atu a ta tatou mau
fâre mai teie e ôpuahia nei, eita ihoa e ravai. E val
mai e ralù noa a te fifi o te mau tâmarii.
No reira a rohi ma te haamanào e, te tautunj mea
mau
noa mai a te
tano, te haapiiraa ua hau roa atu ia.
Elle a pour but :
RAI.P1Ï TrrVAORE
-
de
promouvoir un esprit
parmi
les
d’oecuménisme
Spectateurs impuissants...
jusqu’où ?
Ce n’est peut-être pas aussi simple : tant pis, résumons :
les Hutus n’alment pas les Tutsis, qui le leur rendent bien. Et
Il y a bien sûr, des deux côtés, des affreux pour faire entrer ça
dans les crânes des Hutus et des Tutsis.
Au-delà, il y a tes “super affreux” qui manipulent, organi¬
sent, par exemple, un attentat contre un avion Rwandais ou le
déclenchement d’un génocide.
Au-delà encore, il y a nous, spectateurs, pas forcément
impuissants, très embêtés, sûrement pas innocents.
Au Burundi il y a actuellement du génocide dans l’air. C'est
sur toutes les télés du monde. A l’O.N.U. Boutros-Boutros
Gain a demandé que des forces d’interposition soient
envoyées aux frontières, prêtes à intervenir, à titre préventif.
Les États, vous l’aurez deviné, ne sont pas d’accord. Ils refu¬
sent. L'O.N.U. est nulle... c’est pas un scoop.
Les forces de l’Esprit doivent entrer en jeu ici. Les chré¬
tiens sont appelés à la prière. Ensuite, il est certain que les
Églises ont un rôle à Jouer, un rôle de l’ordre de l’interpellation
des responsables ethniques, ou des rencontres inter-ecclesiales au Burundi et au Rwanda, ou de l’action humanitaire,
ou de l’ordre de la
Mission, en définitive.
II est certain que Tutsis et Hutus sont attentifs à l’action
internationale, attentifs à ce qui se dit de leur situation. Si les
gouvernements sont nuis, d’autres instances doivent interve¬
nir. Le discours chrétien doit se faire entendre. Comment ne
le voir en ces temps d'entre Pâques et Pentecôte, où
l’évangile de Jean nous accompagne dimanche après
dimanche, dans lequel certains passages prêtent évidemment
à réflexion, commandent l’action :
pas
Églises :
d’aider les Églises membres
à coordonner leurs programmes
afin d’utiliser leurs ressources
humaines et financières au béné¬
fice d’une étroite collaboration
de témoignage chrétien et de ser¬
vice :
de sensibiliser aux pro¬
-
Teura et ses amis présentent le Marae (photos GM).
Rencontres Jacques Ihorai
avec
(séparément)
-
blèmes de justice, paix et déve¬
Michel Rocard et Daniel Hoeffel
En 48 heures se sont succédés
Développer plutôt que mendier".
dans le bureau du Président de l’ɬ
Pour Daniel Hoeffel "Il y a une
glise Évangélique deux fidèles sou¬
tiens de candidats à l’élection pré¬
spécificité polynésienne et ceux
qui décident en Europe ne doivent
pas en faire abstraction. Par
exemple les questions de l’emploi,
de l’immigration en Europe peu¬
vent ne pas être vues de la même
manière ici. Sur la question du
moratoire Je crois qu’on ne peut
plus revenir en arrière".
Chacun, pendant une heure, a
écouté
les
questions,
les
demandes de l’E.E.P.F., nucléaire,
emploi, développement, rôle de l’ɬ
glise qui ne veut pas empêcher le
progrès mais résiste contre la des¬
truction de la création, immigration
européenne en Polynésie, mines
de phosphate, beaucoup de pro¬
blèmes ont été abordés, les deux
sidentielle,
deux
protestants,
Michel Rocard venu soutenir Lionel
Jospin et Daniel Hoeffel venu sou¬
tenir Edouard Balladur.
Pour Michel Rocard
“La ques¬
des essais
tion du moratoire
nucléaires est claire, nous ne sou¬
haitons pas de reprise. Pour les
mines de phosphate de Mataiva la
réponse doit être donné par les
premiers concernés, les habitants
de l'archipel. Pour ma part je crois
qu’il faut augmenter les res¬
sources de la Polynésie pour la
libérer de sa situation de dépen¬
dance de la Métropole et cela
passe par le développement du
tourisme, de la pèche, de l’agricul¬
ture, de la culture de la perle et si
les experts n ’y voit pas de danger
par l’exploitation du phosphate.
loppement humain auxquels les
peuples et nations dans la région
et dans le monde entier doivent
faire face ;
-
d’engager la consultation
mutuelle entre les Églises sur
des thèmes concernant leurs
relations
d’autres
entre
elles
et
sur
questions de préoccu¬
pation commune, etc.
La Conférence des Églises du
Pacifique (PCC) aimerait établir
un réseau de traducteurs et inter¬
prètes (anglais/français) dans le
Pacifique qui puissent intervenir
lors des conférences et réunions
de la PCC. Aussi la PCC offre-t-
elle un programme de formation,
sous forme d’ateliers, à ceux qui
aimeraient
-
choisir la traduction ou l’in¬
messagers nous laissaient espé¬
terprétariat comme profession,
rer.
ou
-
G.M
ce
perfectionner leur compéten¬
en
matière de traduction et
d’interprétariat.
Si cette offre vous intéresse,
n’hésitez pas à nous contacter.
Le début du programme est
"Je vous donne un commandement: aimez-vous les uns les
prévu pour le mois de Juin. Pour
plus de détails et le formulaire
d’inscription, adressez-vous à :
autres. Comme Je vous ai aimé, vous devez vous aussi vous
aimer tes uns les autres. Si vous avez de l'amour les uns pour
les autres, tous reconnaîtront que vous êtes mes disciples"
(Jean 13, 34-36).
Melle Maria Wolf.
c/o Pacific Conférence
of Churches
P.O. Box 208
Le rôle des Églises me paraît actuellement beaucoup plus
important que celui de i’O.N.U., qu’elles agissent.
Suva, Rji
ROCKYMEim
...
J. Ihorai reçoit M. Rocard...
GM).-
Page 4 - Veà poroferoni N° 13 - Moi 1995
puis Daniel Hoeffel (photos
Tél : (679) 311277
Fax : (679) 303205
Polynésie
Ôroà ÊEiatupxiiaa parau (oroà mê)
mâtamua roa i Poilnetia nel
La fête du Më est un des
moments
particuliers dans
raa
de Polynésie
Française où l'esprit de
générosité et même de
tumu i roto i te Etâretia mai tetau e tae roa mai i teie nei
se manifeste au
sein de presque chaque
famille protestante.
mahana. Mai roto mai te faufaa
aratairaa
te
aux
lecteurs du Veà porote-
tani, non pas une étude
théologique mais une étude
historique sur l'origine de
cette fête.
Evâneria.
taua
mâtahiti i mûri na roto anei i te
faataaraa i te hoê faito moni
Tahiti nei e aore ia te tahi mau
a
te Fatu i te mau vahi atoà, e
No te faatupuraa i teie parau
imiraa na roto i te parau no te
manaô te reira tei fâ mai na
roto
i
te
mau
mîtionare
i Porinetia nei, te tîtau rà ia i te
ua
taatoàraa ia àmui i te
te mâtahiti (177 ans) to te hui¬
ravaai,
te
no
faaapu
te vai
e
Te pârau no te faatupuraa i
(L.M.S) o ta tâtou i faahaama¬
tupuraa i te mau raveà na roto
mau
ia taua tuhaa ra i roto i to
naô i te tahi tuatapaparaa iti i
i te hamaniraa i te hoè fauraô
(L.M.S) o te mau mîtonare farani (S.M.E.P) e tae roa mai i teie
oraraa.
E tià atoà rà ia
hia, eere ia te taatoàraa
ùtuafare porotetani
parau
te
mau
Përëtane
te Tôtaiete faatu¬
no
pàrau
puraa
no
mairi aè nei. Mai ta tâtou atoà i
afairaa te mau poro
Evâneria i roto i terâ e terâ
ite, e mau fifi rahi tei farereihia
motu i Porinetia nei
roto i te nümera
râtou
e
i mûri
no
aè
te veà i
to râtou
i
tapaeraa mai i Tahiti nei i te 5
ni no te mea, mai tel ite noa hia
No
te
ùtuafare
mau
tei
no
Mati 1797 i Matavai. Te hoê
mau fifi rà o ta râtou i
mai nei, e area taime te reira i
taupüpü i roto i ta râtou mau
roto i te mâtahiti
(Eperera-Më)
horoà, te tahi hiôraa, o te mau
faaitoito maitai i te arai
faaineine ai te mau ùtuafare,
te mau tamarii e te feiâ paari, i
ta râtou mau horoà (horoà
ùtuafare ia e mau imiraa haihai roa ta râtou, tei imi atoà i ta
râtou mau raveà no te faataa i
ta râtou mau horoà teie rà aita
parau ia no te reo Mâôhi, oia
hoi te haapiiraa i te reo Mâôhi.
hia, te
o
taua
o
te
Teip parau, aita roa atu ia i
tuàti i nià i te manaô tei horoà-
te
no
No teie nei
parau tei topa hia te iôâ ‘Te
totaiete no te mau ôhipa poro¬
raa Evâneria i Tahiti" (Société
des missions Evangéliques de
atoà mai
horaa i roto i te
râtou atoà ia iteraa
vètahi atoà
mau
âpooraa
No reira, mai te peu e e area
taime faufaa roa te avaè Më i
tiàtono no terâ e terâ pâroita no
roto i te oraraa o te Etâretia, e
tano atoà rà ia parau hia e ia
mai. Eita atoà paha e ôre mai te
hiô hia te pae no te feia e horoà
rà i ta râtou mau ô i te mea, i
tahi hiôraa, e piti
hohoà e ite hia ra. A tahi, te
mau ùtuafare tei ineine maitai i
roto
i
te
mua i te parau
horoà
e a
mau
ùtuafare
no ta râtou mau
piti, te parau no te
tei taupupu i
roto i ta râtou mau horoà.
taua
huru fifi rà
mau
o
te fâ
oroà Mê ua riro ei
hepohepofaa na vètahi o te
e te
peu
Mâôhi ia
reo
e
e
Tahiti).
a
ôre ta
No taua oroà ra, ua àmui
te arii Pômare II e
o
to
Tati
Mâôhi
Upaparu no te faaiteraa i to
râtou manaô turu i teie ôhipa.
Ua piri atu te faito e piti tauta-
nehenehe
atu
ai
ia
taata
ia
rima
tauturu
a
mai
na mau
râtou
ôhipa e mânuia mai te
peu e eita râtou e haamata i te
haapii ia râtou iho i te reo
mau
maramarama
atoà rà e, te mai¬
e roaa ra
mau
hia ai i Papetoai,
Moorea te hoê oroà faatupuraa
pàpü ai i ta râtou
ôhipa mîtionare i Tahiti, to
te
haapii. E inaha, hou ràtôu
te
haamau
haamata
ia tei
e aore
a
taata no te fenua iho mâ te ite
atoà ia tuhaa na roto i te horoà
raa te hoê faito o te mau faufaa
ore i pee ta râtou tuhaa ? Eita e
ôre te vai ra te tahi mau faana¬
i te mau vahi atoà.
i ineine
ore
“Tarapu” oia hoi e
roa
te faatereraa
no
te
e
te huifaaroo Mâôhi e
inaha i te taiô 13 no Më 1818, i
mau taamotu no Porinetia nei e
tei
ohie
tau
o
Përëtane
mîtionare
nare
ra
te pahi ra ia
reo
haapaôraa i
tai no te tupuraa no te ôhipa a
te Evâneria a te Fatu" i roto i te
te Etâretia, ei tautururaa atoà i
i rapae
faaroo porotetani
teie oroà mai te tau mai
ôpuaraa, ua
manaô hia e faatupu i te tahi
ôhipa o te àmui te mau mitio¬
te Etâretia “î te poro haere raa i
ôhipa faatupuraa parau i roto i
hia ia râtou i te ômua roa raa
no to râtou tere i Tahiti na nià i
e
(Te mau motu no Patitifa).
atu
atoà i ïneïne i te taime no te
oroà Mê no te flfî atoà ihoa i
roto i te oraraa ùtuafare. \ E
nahea ia no taua mau ùtuafare
mau
hau atu te hanere hituraa ô
vai rà maori rà o te haamatara
te huifaaroo poroteta-
noa
puai, a
E no reira, i teie nei mahana
tahi no te faaineineraa i te mau
hoa rave ôhipa e a piti, te faa¬
ùtuafare, te manaô rahi e
tei ô i roto i taua faanahoraa ra.
atoà
vahi !"
Ronetona
atura. Eita atoà e ôre e no teie
Më ei avaè parau rahi i roto i te
moni) no te faatupuraa, mai tei
Samoa, Tonga, Fiji...).
ù ôhipa i taaôtià hia no te tahi
noa mau
o
tiàturi
ta na i parau i te fenua
Përëtane oia hoi, “O to te ao
taatoà nei ta ù pâroita. Atia ta
roo
te haaparareraa no te Evâneria
i te Etâretia nel, ua riro te avaè
e
roto atoà i
te hoê oroà no te tautururaa i
râtou
oraraa o
na
haaputu i te mau avaè atoà noa
atu te faito ôhipa o ta râtou e
rave ra, e ôhipa maitai anei i
raa
I te mau matahitl atoà i roto
IPAFETOAI. MOOREA
Mea
ôhipa rà, te faaineine raa
te mau poro Evâneria
hia
Mâôhi i Raiatea i nehenehe
atoà ai ia râtou ia haere i roto i
te mau motu no Porinetia e tae
noa
atu i te mau motu no
Pàtitifa (Mai te fenua Rarotoa,
La quête à Raiatea (photo GM).
mau
liiANAÔ ÔMUARAA m
Thomas
ia
raromatai mâ no te ôhipa poro
en
propose
rà
faatupuraa parau no
Ronetona. Na taua pâhi atoà ra
i
âfai
te
mau
mîtionare
Përëtane mai ia Davies, ia Ellis
e ia Orsmond i te mau motu
importants de la vie parois¬
Pasteur
ôrometua
Totaiete
moments
L'historien
et
TAUIRA Ma rama
e
HAWEIS, te faatere rahi no te
part, et de la communauté
chrétienne d'autre part. Elle
quelque sorte le “budget de
Tihoni VIRIAMU
rà o “Haweis" ei haamanaôraa i
tance du roi Pômare il d'une
l'Église”.
a
taua pâhi rà tei topa hia te iôâ
(D'où l'origine de ce nom)
dans le district de Papetoai
à Moorea, sous l'impulsion
des missionnaires anglais
de la L.M.S., avec l'assis¬
constitue
ôhipa rà, ua hamani
pahi i raro aè i te
hia te hoè
fête du Më prit
naissance le 13 Mai 1818
et
taua
no
Cette
siale
i
ôhipa rahi faahiahia rà e taua
ôhipa ra tei riro roa ei oroà
sacrifice
des
roa
iôâ te oroà Më no te mea tei te
avaè Më te tupuraa no taua
Évangélique
un
mâtamua
parau
Porinetia nei tei topa roa hia te
vie de la communauté
Protestante
de
l'Église
la
devint
Më l8l8 o te oroà faatupu¬
no
tei
tairuru
e
mai
o
i
te Fatu i roto i teie nei ao na
roto i ta na Etâretia, tei ta tâtou
i terâ e terâ ùtuafare.
I mua i te iti o te titau hia ra no
te
horoà, te rahi nei te
mau
maitai e ninii hia maira no nià
mai no te oraraa o te taata i
roto i teie nei ao.
E no reira, mai te peu e te
fanaô noa nei te taata i te ora
na roto i te aho o ta na e huti rà
i te mau tetoni atoà, aita ia e
moni e hoo no taua ora ra, e
mea horoà noa hia mai no ô
mai i te Atua ra. Mai te peu e te
noa nei
te Atua i te
horoà i te ora no te taata, eaha
ia to te taata manaô ? Parau
tamau
râtou ia poro te Evâneria na
roto i te reo Mâôhi. Tau taime
ni
Papetoai no taua oroà ra e mai
haapàpü atoà hia i taua
mau,
ravai maitai ta râtou i faataa no
tei
pinepine hia nei te fifi e farerei
taua ôhipa ra e te hoè o te mau
mahana ra, te fâ o te horoàraa
hia nei e te mâôhi i roto i to na
te mea, te parau no te
tereraa e titau i te tuhaa Më i
mîtionare tei huru
pâpü i te
pàrau raa i te reo Mâôhi o te
ia i roto i te rima o te mau poro
ora raa
roto i te mau pâroita, te haapaô
mîtionare rà ia
mau
ùtuafare, ua riro atoà rà ei
manaônaô raa na te mau tino
Orometua e te mau taeaè tiàto¬
mau
no
no
hia nei ia te reira e te mau tià¬
tono. I
mua
No te mau ùtuafare tei inei¬
naôraa
o
ne
i roto i ta râtou mau horoà,
ua
riro te avaè Më oia hoi te
faatereraa o terà e terâ pâroita,
te horoà atoà nei te Etâretia i ta
te
i te mau manaô-
ùtuafare e te
(oia atoà
pihaiihio
o
Henry NOTT
John DAVIES). 1
i teie parau, tau
o
Evâneria Përëtane
raveà
fanaô
te
mau
motu i Porinetia nei e i Pàtitifa
atoà i te faaroo
raa
i te parau
te Evâneria. Te nahoa rahi
no
faaitoitoraa i to
mâtahiti atoà ta râtou i tautoo
no te haamau raa i te faaroo
Teretetiano i Porinetia nei. I
mua i te mau mânuiaraa no ta
te huifaaroo i mua i te parau no
râtou ôhipa pororaa Evâneria o
tuàti i teie
mau
ia
Mâôhi te
e
taata
tei
tairuru
taua mahana
ra
i
Papetoai i
tei faaite i tç
i teie mahana te faahiti
totaiete, eita atoà e ore
te taui
atoà ra te manaô o te huifaaroo
e na roto i taua huru ra,
i mua i te parau no te horoà.
Vètahi o te mau ùtuafare poro¬
tetani tei faarue i te faaroo
tumu no te haere i roto i te tahi
atu faaroo te tumu no teie ia
faahaamanaô
tei ite pâpü hia na roto i to te
atoà e, te tapura faufaa (Budget
Arii Pômare II pâpëtitoraa hia i
horoàraa i ta râtou mau faufaa
mai te maa oia hoi te hinu opaa
roto i te faaroo Evâneria i te 15
e
no
Më 1819, ua ô atoà mai na
te hoê manaô i roto i te mau
mau
faahaamanaô atoà i te reo o te
de l’Église) a te Etâretia no roto
mai ia i te horoà a to na mau
mero e taua oroà no te horoà
papai Târamo tei
raa,
mai tei parau noa hia, ua
haamau hia ia mai te tau mai o
mitionare i te mau mâtahiti rii
moni tàrâ
roaa mai na roto i
ia na
No te mea hoi
pâpëtitoraa no teArii oia hoi ta
pàniora, mârite tei
te ôhipa tapi
hooraa (commerce) e te mau
parau no te oroà Më. Maoti aè,
aita te Atua e tauà maira te
huru o te taata maori rà no te
rahi o to na here e to na aroha
i te taata nei. Ua tîtau oia i te
taata tataitahi no te ora i roto i
to na ùtuafare no te faatupu
tamauraa i te tuàti raa i rotopû
râtou
ihitai
oroà
no
te horoàraa, ei taime
ta taua mau ùtuafare
iho i tiàturi e o ta râtou aè teie
horoà no te ôhipa no te faaroo,
oaoaraa,
no
te
ôhipa
na
te Atua hoê
taime i roto i te mâtahiti ma te
parau e,
“Baba ta ù ebqpoinalébava no
to na hSnuml maitai ta tstou
Joef". Eita e ôre no teie mau
ùtuaîare, ua faanaho atea
râtou i te parau no ta râtou
mau horoà ma te hiô maitai
atoà te rahi o te mau mero i
roto i te ùtuafare. teie ia te
na mau
parau
te horoà
ma
te mau tupuna.
te ô faahou nei tâtou i roto i te
ôhipa pororaa Evâneria
maa e
tae noa atu i te mau
moana
mai
te
mau
Përëtane, râtou tei haere mai i
ia i taaôtiàhia i teie
roto i to tâtou
porotetani e horoà, eiaha te
motu no Tahiti mâ anaè. Ua ite
tahi
no
teie
mâtahiti,
aratairaa teoroto
mau
pae
no
pâpü hia taua manaô rà na
nià i te parau no te taata faaroo
roto i te mîtionare rà ia Tihoni
te moni, te hoê rà tuatapapa-
VIRIAMU i to na tapaeraa mai i
te aai o te oroà faatupu¬
Moorea no te taime mâtamua
roa i te 17 no novema 1817. Ua
faaroo na tâtou i teie
tui-
mau
faaîneîne i te oroà Më
Porinetia nei.
te
hou teie oroà no te
puaà titohia i roto i te
ôfe e aore ia te pia hama-
eita ia e faaea noa e aore ia aita
Më
raa no
no
na mua atu
ni
te iô
no to râtou atoà
ôhipa na roto i te
i
manaô ai te numera no teie Veà
oroà
i mûri iti noa aè te oroà
Më no teie mâtahiti, ua haamata i teie raa r.â mâtahiti, i te
auraa,
te
tapaô
mau
e
raa
pàrau
mâtamua
roa
i
pàrau
pae motu
puaà avaàva (viande de porc salée) ei maa
na te feia Përëtane tei tapeà hia
i roto i te fare tapeàraa no
Sydney, i te fenua Auteraria
(Australie). Te ôhipa tei tupu i
mau
no te hoo mai i te iô
taua taiô mahana ra no te 13
Poge 5 - Veo porotefoni N° 13 - Moi 1995
e
te taata
na
roto i te
parau no te koinonia. A amo
anaè ia i ta tâtou tuhaa ! E
tuhaa haihaî roa tei titau hia
na roto i ta tâtou mau horoà. A
horoà mâ te aau tae e te oaoa,
ua amo te Atua i ta na tuhaa,
tei ta tâtou tuhaa te parau 1 teie
nei !
TAUIRA MARAMA GASTON
OR.
Polynésie
Te revaraa o te Fatu
(Mahana maha 25 no me 1995)
Ôhlpa 1,1-11, îr. 11
«E te mau taata o Tarirea
(Ôhipa 1,8), te fanaô nei
nei, e aha ôutou i tià noa ai
e tiàtonu mârô i te rai ra? O
letu nei â, tei ravehia aè nei
i nia i te rai, e hoi mai ia mai
te reira atoà ra, mai ta
ôutou i ite atu ia na i te
revaraa atu i nia i te rai ra.»
tàtou i te
mau paraparau
no te mau ôhipa o te Èvane¬
ria tei ômuahia mai e te
Àpotetoro i lerutarema
(Ôhipa 2-5), e i mûri mai i
Tàmaria e lutea (Ôhipa 8,1),
i Tupero e Tïria (Ôhipa
mau
11,19-20), i Âtia Nainai e te
Ei ômuaraa, ia ora na i te
Aroha o te Fatu i to tatou
farereiraa i teie mahana tei
faataahia e te Hui Faaroo
Teretetiâno no te haamanaô
i te tahi ôhipa tei tupu na i
mûri aè i to te Fatu tiàfaahouraa mai te pohe mai ; e
mahana haamanaôraa teie i
te «rave-ê-raa-hia te Fatu i
nià i te rai», papaa parau tei
mâtarohia e tatou i te pii :
Te Revaraa.
fenua Hereni (Ôhipa 13-18),
e
tae noa atu i Rôma (Ôhipa
28,16-31).
No
reira
i
te
parau no te Revaraa o letu,
inaha, ua ôpani o Mâtaio i
ta na pâpai èvaneria ma te
parau no te tono-raa-hia te
mau
Pipi (Mâtaio 28,16-20),
tâôtià hoi o Màreto i ta
na èvaneria i nià i te parau
ua
te tiàfaahouraa
(Mâreto
16,1-8), e ua haamairi roa
no
hoi o loane i te parau no te
Revaraa mà te haapâpû e :
«E rave rahi â ta letu peu i
e
tià i to te
ao
nei ia
fârii mai i taua mau puta ra,
ahiri i pàpaihia.»
(loane
21,25) E aita atoà hoi te
mau èpitetore o te Faufaa
Âpï i àlmàrô no te faatià i
teie Revaraa, aore a râtou e
muhu, aore a ràtou e parau
rai»,
e
tiàtià rà nà
te
fenua nei mà te Faatupuraa
Parau Èvaneria e mà te tlaituru i te hoi-faahou-raa mai
o
te Fatu.
I te ômuaraa atoà
o
teie
puta, te haamanaôhia mai
i te ite i te taime e te ànotau
te
tupu-hope-roa-raa
mai te Pàtireia o te Atua», e
rohi rà no to na tupuraa i te
Nàuaneiraa ra, i teie-nei-raa
no
raa i te Parau o teie Pàtireia,
oia
o
letu Metia. 1 ô nei, te
faahiroàroàhia mai
ra,
e
i
roto i to tàtou oraraa tàvini,
e TAATA tàtou, eere râ i te
mau àere atua (Tenete 3,5),
e eere atoà hoi tàtou i te
nuu
Aita te tôroà
faaatua,
Àpotetoro i
aita atoà i haamerahi ia Petero mà. Te
tauturu nei teie tôroà i teie
mau tàvini ia fârii ia letu ei
Fatu e ei Metia (Ôhipa
e
2,36), e a tàvini atu al mà te
iôa o
ràtou
letu Metia e mà to
TAATARAA (Ôhipa
3,6). Aita atoà te tôroà Àpo¬
parau rahi teie ia :
«e hoi mai â te Fatu mai
te rai mai» (I Tëtàronia 1,10;
tetoro e faautuà nei la
Petero mà ia fétu nà roto i to
ràtou anaè puai taata, e
aore ra to ràtou anaè mâra-
4,16):
marama
«oti aè ra ta tatou hara i
te tàmàhia e ana, parahi iho
ra -i te mau rai i te àtau o te
Atua ra» (Hëpera 1,3) ;
«i faateitei roa atu al te
Atua ia na, e ua horoà hoi i
te iôa i hau è i te mau iôa
ràtou e o tàtou atoà hoi, e te
Parau no te Pàtireia, o te
hoè ia ôhipa tei ôpua-noahia e tei manaô-noa-hia e te
taata nei. Te tumu ia i haamatara ai o Ruta i te parau
no te Vàrua Moà i roto i teie
atoà
(...) ia fai te mau vaha
atoà, e o letu Metia te Fatu,
pene
hanahana atu al te Atua
Metua» (Firipi 2,9-11).
faahou-raa ia Petero mà e ia
tàtou atoà e, ei Vàrua no ô
-
-
-
e
la ui rà hoi tàtou : E aha
te faaroo o te Metia ? Mal te
peu e imi tàtou i te pàhonoraa nà roto 1 te nàtura, nà
roto i te mau faaàpu taro,
nà nià i te rai, nà roto i te
taata, ôi
hape hoi
matamua no ta na
puta oia hoi, ei haamanaômai i te Metua ra nà roto ia
tàuà màite
tàtou i teie nà Taata Àhu
Teatea e parau nei i te mau
Àpotetoro, e ia tàtou atoà :
«E te
mau
taata
o
la ôre te Vàrua Moà ia
râ
Tarirea
nei, e aha ôutou i tià noa ai
e tiàtonu màrô i te rai ra? O
letu nei â, tei ravehia aè nei
i nià i te rai, e hoi mai ia mai
te reirà atoà ra, mai ta
ôutou i ite atu ia na i te
revaraa atu i nià i te rai ra.»
ôhipa i roto i te taata, eita
atoà ia te Parau no teie
Pàtireia e haaroàroàhia, e e
faaroohia i nià i te fenua
nei. No reira, te Fatu i
parau al i ta na mau Àpote¬
toro : «Eiaha ôutou e haa-
peàpeà no te taime e te àno¬
tau e tupu hope roa mai ai
Pàtireia, ta ôutou rà e
faaitoito, o te faaôhiparaa ia
te
atoà e
horoàhia mal ra e te Vàrua
Moà no teie Pàtireia.» Te
maitai hau è e horoàhia mai
nei e te Vàrua Moà, o te faa¬
roo ia o te Metia (Taratia
i
1ETAA3A FAAROO,
TE ra! E TE FENUA NEI
Nâ roto i te Ôhipa, ia au i
te tîtauraa a letu Metia ia
poro-haere-hia te Èvaneria
na
te ■■ mau
fenua
atoà
te
mau
maitai
2,16), no te mea na te faa¬
o te Metia e faaô i te
roo
e
tàtou,
te mau
ua rau
rai nehenehe e te ruperupe
atoà hoi : Te reira taata e to
Rai-
te
Rai-Faatere, te Rai-FaahuaTàvlni, te Rai-Iho-Tumu, te
Rai-Hiroà-Tumu, te RaiMoni, te Rai-Fare, te RaiPereôo, te Rai-Parautüite, te
Rai-Reva-ôri-haere, te RaiMâramaramâ, te Rai-Àmaa-
Ôhipa, te Rai-Màtini, te Rai-
Àpa, e ta ù metua» (Taratia
te
4,6).
hoi,
Teie fârereiraa o te Atua e
te Taata mà te Metia, o te
Tenete ia o te Taata Faaroo.
ôia mau, e hopoi teie fâre¬
reiraa i te taata i te RAÎ
TUATORU (II Torinetia 12,1-
4), eita ra teie fârereiraa e
ora
moemoeà
noa
atu
ai
tàtou, inaha, e faahoi mai o
ia ia tàtou i nià i te fenua
nei. Eita atoà hoi teie fâre¬
reiraa e fârii ia pàtiahia te
hoè fare àutà (Mâreto 9,5-7)
a ora tàôtoôtoà noa atu al
tàtou, te faatiàmà nei râ o ia
ia tàtou ei mau ite no letu
Metia, e ei mau tàvini no te
mau taata atoà e ora nei I
NIÀ I TE FENUA NEI.
Paka,
rauraa
te
o
te
mau
rauraa
rai oia
te
o
mau
itoro. E a tae hoi e, eere
atoà i te mea ôhie i te faahoi
faahou mal ia tàtou i nià i te
fenua nei.
E ia ui hoi te manaô : E
tià ànei ia tàtou iho, te taata
faaroo nei, ia ora mà te
HAAPAE ROA i taua mau
rai itoro ra ? Ei àmaa pâhonoraa : Eita e tià ia tàtou
iho, inaha, aore e hotu i nià
i te fenua, aore e hotu i raro
àravlhi,
i te moana, aore e
aore
e
ètàrëtia,
no
ite,
aore
e aore
e
hoi
tiàraa
e
ràau
te rapaau i teie mau mai
hàmani rai maoti rà, o letu
Metia anaè. I roto i te
Oraraa Faaroo, e ora âpipiti
hànoa te rai itoro e te Rai
Àpl (Èfetia 2,5), e nà te fâre¬
reiraa i te Metia e faaiti i teie
TE FAREREI-FAAHOU-RAA
ITE FATU
Oia mau, tei rôpü i te
mau rai e te fenua nei teie
fârereiraa faaora e faatupuhia al e te Atua no te Taata
mâ te Metia e te Vàrua Moà,
e tei nià hoi i te fenua nei to
te taata tîtau-raa-hia e ora i
to na faaroo mà to na taataraa. la tàuà-mâlte-anaè-hia
rà ta tàtou taiôraa no teie
mahana, e ia heheu-maitaianaè-hia ta tàtou irava
nei, eita ràua e tàuàhia, e
faaooohia rà ràua, e haavahavahahia ràua.
I te rahiraa o te taime, tei
nià to tàtou mata i te mau
rai tei tàmutahia e tàtou, e
hau roa atu, te hàmani atoà
Ta te Èvaneria parau,
eita atoà o na e taui, m^ ta
na i parau na i te mau Àpo¬
tetoro ra, o te reira atoà to
na reo ia tàtou i teie nei oia
hoi : Tei fârerei i te Metia ra
ia letu no Nàtareta, e fârerei
à ia o ia i to na Fatu, i parau
ai ta tàtou irava : «E hoi mai
à o ia».
El FAATTOrrORAA
na
te Rai-Àva, te RaiÀvaàva, e te val noa atu ra
(Ôhipa 1,11), teie ia te tahi
e
nei
Vàrua Moà, i te Atua e : «E
pàhono mà te tauturu a te
tiàororaa e tàvevo mai nei :
la àfai te Fatu i te mata o te
taata faaroo i nià i te rai, e
tià mal e piti tau puè «Taata
àhu teatea» no te faahoi faahou mai te mata o teie taata
faaroo i nià i te fenua nei, ei
irai eiaha o ia ia riro ei pou
miti mai te vàhlne a Rota.
Mal te peu rà eere na te
Fatu i ^ai i te mata o te
taata i te rai ra, tià noa mai
à teie nà taata no te faahoi
mal i te taata i nià i te fenua
Revaraa,
reva e hàmani-tàôtoôtoà-hia
Pàpaiparau, te Rai-Mana, te
Parau o te Pàtireia.
huru
e tàtou ta tàtou
moemoeà faahinaaro i
te huru atua. I roto i taua
Peretiteni,
faaroo nei ia haaparare i te
i te
teie
te
atoà hoi te tahi fenua o te
taata faaroo. Te faaroo o te
Metia, to te Atua ia fâraa
mai i te taata nei nà roto i te
Metia ra ia letu e te Vàrua
Moà (Firipi 3). E i roto i taua
farereiraa ra, i reira e rahuhia ai te Taata Àpî, te
Tamarii Tàval, e o o ia të
taime
te tuatàpapa
no
te tupuraa
no
pàhonoraa i te Pîpîria, o o ia
No reira o ta tàtou atoà,
eiaha ia e haamàuà i te
no
Patu
te
mau rai, te reira pupu
taata e to ràtou mau rai mai
te Rai-Hanahanaha, te Rai-
letu Metia, e tiai i te taata
-
i
eita ia e itehia, ia
tàtou, no te mea tei roto te
faatàrere ia tàtou ia tautau
hànoa nâ te reva o te rai a
merahi, e taata râ.
tàtou
paîuma roa atu i nià i taua
mau rai ra (Tenete 11,1-11),
no te mea tei reira te hàpumau
nà roto i te poro-haere-
ra,
no
te huru o te tupuraa o
teie reira ôhipa. Ta ràtou rà
tu-raa-hla
te
ahiri i hope atoà i te
pàpaihia, te manaô nei au,
ôre
reira ao.
moana,
rave,
e
nei
ômua-roa-raa o teie puta, te
faaarahia mai nei tàtou
«eiaha e tiàtonu màrô i nià i
nei tàtou «eiaha e moemoeà
I roto i te Pîpîria, o Ruta
anaè teie e faatià nei i te
taata i roto i teie Pàtireia, e
te taata e_ô atu i reira, e
TAATA ÀPI ia, e ôre hoi te
TAATA TAHITO e ô i roto i te
mau rai itoro, e na na atoà e
faarahi i te Rai Àpî i faataa¬
hia no te Nûnaa Moà o te
Atua (Àpotarupo 21,1; II
Torinetia 4,16).
Tei tàtou atu ra ia te faarooraa e aore ra te pàtoiraa
i te tiàororaa a nà «Taata
àhu teatea» e parau mal nei:
«E te mau taata o Tarirea
nei, e aha ôutou i tià noa ai
no te hiô i te rai ? O letu i
rave-ê-hia no te rai mai roto
atu ia ôutou, e haere mai o
ia mal ta ôutou i ite ia na i
te revaraa atu i te rai ra.»
Na teie nà taata e faahoi
mai i to tàtou mata i nià i te
fenua nei, na ràua e horoà
mai i te tiaitururaa e e fârerei faahou mai te Fatu ia
tàtou. Teie nà taata, ei faataiperaa, ei faaauraa parau
na e no tàtou, o te Ture ia e
te Èvaneria. Te ôpaniraa a
te Ture, eita o na e taui, mal
ta na i faaite na i te mau
Nà roto i te parau no te
Revaraa o te Fatu e himenerituria-hia nei e tàtou, te
haamanaô mai nei teie taiô¬
pîpîria e e feià hàmani
rai atoà tàtou mai te mau
taata atoà o teie nei ao, e a
tirâ noa atu rà, te vai nei to
tàtou nau hoa tauturu, oia
teie nà «Taata àhu teatea».
raa
Tàmuta noa atu à tàtou i
mau rai moemoeà, na
ràua e faahoi mai ia tàtou i
nià i te fenua nei no te pure,
terâ
himene, âme i te Atua o te
Metia, taiô i te Pîpîria mà te
tûrama a te Vàma Moà,
poro i te Èvaneria, pàpeüto i
tei ani mai, faatià i te Ôroà
a te Fatu, rohi i te haapiiraa
faaroo no te mau tamarii, te
feià àpî, te feià paari mà te
tiaitum e e fârerei-faahouhia mal tàtou e te Fatu.
Te
manaônaôraa rahi
e
vai nei i roto ia tàtou, o te
vai-ara-raa ia ôre te taata ia
haamori i te Revaraa
o
te
ia riro rà te reira
papaa parau ei haamanaô¬
raa e aita te taata faaroo e
tîtauhia nei e haamori i te
rai, ua tîtauhia rà o ia ia ora
i to na faaroo i nià i te fenua
nei, inaha, te fenua, o te
vàhi ia e taata to reira, e te
hinaaro nei te Fatu ia fârii
te mau taata atoà o te fenua
nei ia na ei Faaora e ei Fatu
Fatu,
no
ràtou.
I te tahi taime, e pampaatoà tàtou, e fiu tàtou, e
riri tàtou, e taahoa tàtou,
eita e ôre i te reira taime ra,
ua mau ia to tàtou mata i
nià i te rai i hàmanihia e
tàtou.
m
Na tàtou rà e faaitoito i te
faaroo i te reo o te Ture e te
Èvaneria, no te mea te mau
tàvlniraa atoà ta tàtou e ora
nei i nià i te fenua nei mà te
iôa o te Fatu, o ta tàtou ia te
reira pàhonoraa i ta na
tîtauraa, oia i faatiàmà ia
tàtou i te mau ôhipa iino.
Mai tàvini anaè ia mà te
ôaôa e te hau, inaha, o o ia
tei upootià no tàtou te feià
hara nei.
Ei
ôpaniraa i teie maa
ta na e parau mai nei ia
tàtou i teie mahana oia hoi ;
Eiaha tàtou e reva atu i nià
i te rai, no te mea eere tàtou
i te mau manu-atua, e taata
aôraa iti, e reo ia no te Pàpai
Taramo 2 : «O tel parahi i
nià i te mau rai ra, të àta
mal.» la haamaltaî mai te
Fatu ia tàtou e haa nei no te
mau taata atoà i nià i te
fenua nei. Àmene.
rà tàtou, i haamanaô ai ta
tàtou irava : «E te mau taata
ANTONINO Tfflmi LUCAS,
Àpotetoro ra, o te reira atoà
o Tarirea».
Page 6 - Veà porotefoni N° 13 - Moi 1995
PIPI ÔROMETUA.
Polynésie
Aux lectrices et aux lecteurs
I te fda talô Veà Pcnrotetanl
du Veà porotetani
I te mâtahltl 1993 1 haamauhla ai te Veà porotetani. Noa atu te matai e te are i te hoê mau
taime, aita te Veà i faaea i te amo i te parau e i te afaî i te mau faaiteraa, i te mau manaô
Depuis 1933 le Veà porotetani existe. Contre vents et marées parfois, il porte la parole et apporte les
témoignages, les réflexions des protestants de Polynésie Française.
Le temps est venu de faire le point sur'les attentes des lectrices et des lecteurs. Avec toute l’équipe
qui réalise chaque mois votre Veà nous allons essayer, à partir de septembre 1995, de l’améliorer et
de vous envoyer un Veà qui réponde au mieux à vos interrogations avec une maquette plus agréable.
Pour le préparer nous avons besoin de mieux vous connaître, de vos avis et de vos suggestions.
Nous vous proposons ce questionnaire auquel vous pouvez répondre individuellement ou collective¬
I teie mahana e tlà roa ia hiô-faahou-hia te hiaairaa o te feia taiô Veà. Mai te avaè
Tetepa
1995 atu, e mata na tatou e te pupu e haa nel 1 te mau avaè atoà no ta tatou Veà, i te haamaitaî atu à e 1 te hapono atu la outou 1 te hoê Veà hau aè 1 te maltai 1 roto 1 te faanahoraa,
o te pahono ma te vahi te nehenehe, 1 ta outou mau tlairaa. No te faalneineraa i taua hohoà
Veà ra, ua hlnaaro matou i te ite ia outou e 1 to outou mau manaô... Terâ mal ia te hoê tapura titauraa manaô o ta outou tataitahl e aore ïa
tapupu e pahono mal. Mauruuru i te pahonoraa mal na mua aè i te 15 no tiunu 1995.
la faahoihla mai la taua tapura ulraa ra o ta outou 1 pahono i te “Veà porotetani - Ulraa Afata rata 113 Papeete"
ment dans un groupe.
Merci d’y répondre avant le 15 Juin 1995.
Renvoyez le questionnaire à : - Veà porotetani - Questionnaire - BP 113 Papeete.
'Hennira ulraa 1 nlà 1 te Veà parotetaul
Questionnaire sur ie Veà porotetani
A chaque question il vous suffit de barrer là ou les réponses inutiles certaines questions portant un
(*) peuvent avoir plusieurs réponses.
I te mau ulraa atoà, e tâpû noa outou i te pahonoraa e aore ïa 1 te mau pahonoraa 1 ôre 1
hlnaarohla e outou. Te val ra rà te mau ulraa 1 tapaôhia e te hoê tapaô fetlà (*) o tel hau atu
i te hoê pahonoraa...
La présentation
-
-
-
-
Te hohoà
1) Queî format du Veà porotetani souhaitez-vous ?
le format actuel (31x46 cm)
le format 21x29,7 (format Tiki mag.)
le format (24x36 cm)
un autre format (précisez)
-
-
-
e
alla.
oui
non
2) E,i Veà hohoà :û anei - 2 û - efeere
□ □ 3) E mea tano anei terà upoo parau “Veà porotetani”
3) “Veà porotetani” est-ce un bon titre ?
Si non quel titre proposez-vous?
Mai te peu e, aita, eaha îà te upoo parau o ta outou e manaô ra
4) E farii anei outou, no te hoê faanahoraa Veà porotetani maltai aè, la amohla te monl
4) Seriez-vous prêt à payer votre abonnement plus cher pour une maquette plus agréable ?..
□ □ mâtahiti
Le contenu
1) Te
□ □ Mai
te
1) La diversité des articles vous convient-elle ?
2) Les articles du Veà Porotetani doivent-ils être :
-
-
-
-
-
■
tumu parau e piahia ra i roto i te Veà
peu e, aita, no te aha
-
te hoê pae na roto i te reo mâôhi e te tahi pae na roto i te reo farani
-
te taatoàraa na roto i te reo mâôhi e te taatoàraa na roto i te reo farani.
-
□
Un moyen d’évangélisation ?
□
d]
Un regard protestant sur l’actualité ?
Un lieu d’information sur les activités de l’EEPF ?
□
-
Un lieu d’information sur les activités des paroisses ?
Un lieu d’information sur les protestants dans le monde ?
□
4) Y-a-t’il un correspondant du Veà porotetani dans votre paroisse qui envoie régulièrement des
informations sur la vie de la paroisse, les événements importants pour en informer l’ensemble
des lecteurs du Veà ?
Si oui accepteriez-vous d’être ce correspondant ?
au ra nel anei outou i te rauraa o te mau
-
Un lieu de réflexion sur des problèmes actuels ?
-
te Veà 1 nlà.
2) la na rotohia i te hea reo te papairaa 1 te mau tumu parau i roto i te Veà porotetani ;
i te reo màôhl (te taatoàraa o te mau tumu parau)
i te reo farani (te taatoàraa o te mau tumu parau)
Tous en reo Maohi ?
Tous en français ?
Certains en Maohi d’autres en français ?
Tous en Maohi et tous en français ?
3) Le Veà porotetani doit-il être (*) :
-
o
Te mau parau l roto 1 te Veà
Si non pourquoi ?
-
1) Eaha te faito no te Veà porotetani e hlnaarohla ra e outou.
te faito i tele mahana (31x46 tenetimetera)
te faito 21x29,7 (faito Tiki Mag.)
te faito (24x36 tm)
te hoê atu faito (faaite pâpO mai)
-
2) Pensez-vous qu’il doit être en : couleur ? - 2 couleurs ? - noir ?
-
342))EEl
tuatapapa o te hui taataa porotetani no Porinetia Fârani.
:
:
□
(Si vous acceptez merci de laisser votre : nom, prénom, adresse, téléphone, paroisse)
|—|
'—'
□
dl
d]
I I
I I
I I
aha te Veà Porotetani
ei raveà pororaa evâneria anei
.
-
ei vahi tuatapaparaa i te mau fifl o teie tau
-
ei hiôraa na te taata porotetani i te parau o teie mahana
-
ei vahi e itehia ai te mau ôhipa e ravehia ra e te Etâretia no Porinetia Fârani
-
ei vahi e. itehia ai te mau ôhipa e ravehia ra e te mau pâroita
- ei vahi e itehia ai te parau no te mau taata porotetani e vai râ i roto i teie nei ao
tià anei to outou i roto i ta outou pâroita no te Veà porotetani o te hapono tamau
mai nei i te mau parau rii âpï no te oraraa o ta outou pâroita, i te hoê mau parau fau-
dl faa roa ia taiôhia e te feia taiô Veà ?
I
Mai te peu e, aita, e farii anei outou i taua tiàraa ra ?
'—I
(Mai te peu e, e farii outou, a faaite mai ïa i to outou iôâ tumu, te iôâ topa, te faaearaa,
te niuniu, te pâroita). Mauruuru
La diffusion
Te Ôpereraa
dl
1) Etes-vous abonné au Veà porotetani ?
-
I I
2) Par quel moyen l’avez-vous eu ? : La poste - la paroisse - quelqu’un me l’a donné
acheté dans une boutique.
-
dl
3) Pensez-vous qu’il vous arrive à temps ?
1) Ua tâpaô anei outou ia outou ei taata rave i te Veà Porotetani ?
I I
3) Te tae mau atu râ anei te Veà ia outou mai tei hlnaarohla e outou ?
mau
-
groupe (lequel ?)
-
Nombre de personne .... - Nombre de femme .... - Nombre d’homme .... - Moyenne d’âge ....
-
1) Votre âge :
de 15 ans/15 à 20 ans/20 à 25 ans/25 à 35 ans/35 à 45 ans/45 à 60 ans/-F60 ans.
2) Votre profession : Agriculteur Cadre
Enseignant Ouvrier autre
-
Étudiant Pasteur Artisan Sans emploi Fonctionnaire
-
-
4) Vous lisez régulièrement :
La Dépêche
Les Nouvelles
L’Écho de Tahiti Nui
La Tribune
Tahiti Pacifique
-
Un magazine métropolitain,
-
....
-
te faito matahiti
1) To ôe matahiti :
15 : 15-20 : 20-25 ; 25-35 ; 35-45 ; 45-60 ; hou atu i te 60 matahiti.
Taata ôhipa ôre - Rave ôhipa na te Hau - te tahi ê atu - Faaea fare - Haapii tâmaril
Taata rave ôhipa
lequel
□
□
□
□
□
□
-
-
-
-
-
-
1 te Veà Porotetani
i te
i te
i te
i te
i te
-1i te hoê veà no Fârani, eaha
-
5) Eaha te radio o ta ôe e faaroo nei :
5) Quelle radio écoutez-vous ?
-
te rahiraa tane
4) Te taiô tamau ra anei ôe :
□
□
□
□
□
□
Le Veà porotetani
-
-.
3) Ta ôe haapaoraa : Porotetani - Tâtorita - Aita e faaroo - Te tahi ê atu .
3) Votre confession : Protestant - Catholique - Non croyant - Autre
-
pupu - âmuiraa anei (te iôâ)
- te rahiraa vahiné
te rahlraa taata
2) To oe toroà : Faaàpu - Faatere ôhipa - Haere haapiiraa - ôrometua ôhipa rima î
Au foyer
-
e
Tane - Vahin»;
Homme - femme
-
taeaè e aore la mau tuahine - mau hoa.
O val outou ?
Vous êtes :
un
te taeraa atu ia outou : Na te fare rata - te pâroita
hopoihia mai e te hoê taata - e mea hoohia i roto i te hoê fare hooraa puta.
4) Te faataiô atoà ra anei outou i ta outou (*) : - mau tàmarii - i to outou mau mêtua -
4) Le faites vous lire à vos (*) : enfants - parents - frères ou soeurs - amis.
-
mea nahea ta outou Veà i
mea
RFO - Radio Maohi - Radio Bleu - Radio Tefana - Radio Tiare - Radio 1 - RTA - NRJ
-
RFO - Radio Mâôhi - Radio Bleu - Radio Tefana - Radio Tiare - Radio 1 - RTA - NRJ
6) Vous regardez la télévision ;
Jamais -1 heure par jour - 2 heures par Jour - 3 heures par Jour - -i- de 3 heures par Jour
6) Te hiô ra anei ôe i te âfata teata : - aita roa atu - 1 hora 1 te mahana
2 hora i te mahana
3 hora i te mahana - hau atu i te toru hora i te mahana
Les émissions que vous préférez (*) : Actualités - Films - Débats politiques
Te mau faanahoraa âfata teata e auhla râ e ôe (•) :
-
-
Jeux - Documentaires - Sport
-
-
-
parau âpî - hohoà teata - tauàraa parau porltita - haut! - parau tuatapapa - heiva
Te hiô ra anei oe i te faanahoraa faaroo “Présence Protestante" :
Vous regardez Présence Protestante ;
Chaque semaine - 2 fois par mois -1 fois par mois - Parfois - Jamais
-
Remarques :
Si vous avez des remarques à faire n’hésitez pas à Joindre à ce questionnaire une lettre sur une
feuille à part.
i te mau hepetoma atoà - 2 taime i te avaè -
1 taime i te avaè - aita roa atu.
Te hoê n>«»” mannA huru rau
Mal te peu e, te vai râ to ôe mau manaô huru rau, eiaha e talâ i te tapaô mal i nià 1 te
hoê âpî parau taaê o ta ôe e pine mal i nlà i te tapura ulraa 1 pcihonohla e ôe e o ta ôe
e faahoi mal i te pû no te Veà Porotetani nei. Mauruuru.
Poge 7 - Veà pororefoni N° 13 - Moi 1995
Pomoreshow
Silence,
Ces
Pomareshow...
le passé !
C’est en 1979 que la fête tra¬
ditionnelle
Protestantes
Écoles
des
soirs-là, vendredi 7 et
1995, nous étions
invités au tournage du “POMARE
SHOW le retour”, un film grand
public, pour tous les goûts et tous
les âges, plein de frissons et de
s’est transformée
spectacle de Music Hall, le
Pômare Show. La Coopérative du
Collège Pômare IV et son prési¬
dent d'alors, Christian Chene
(actuellement Chef d’Établissement) en étaient les coordonateurs. Élèves, enseignants et
personnels alliaient leur fantai¬
sie, leur imagination, leurs
connaissances sportives, musi¬
cales, chorégraphiques..., leur
temps en dehors des cours,
sans perturber l’enseignement,
pour offrir une soirée de détente,
mais où les sujets de réflexion
rie manquaient pas, aux specta¬
teurs dont beaucoup de parents
en
Après le Pômare Show de
qui honorait déjà le ciné¬
ma avec une adaptation du film
et le centenaire du cinéma.
salie Aorai Tini Kau.
G.M.
Che
par
LES COULISSES
du POMARE RANDORI". Et c’est
MURMURENT
réussi. L’air méchant le voilà qui
frappe, roule, écrase, jette et re¬
frappe, pourtant pas d’ambulan¬
Alors que le silence se faisait
pour écouter Christian Chene et
Flora Devatine remercier et intro¬
duire la soirée, le réalisateur pre¬
nait place derrière la caméra,
c’était Olivier Bauer le maestro, qui
avait troqué la robe pastorale pour
la casquette du metteur en scène.
Un
public nombreux, plus de mille
personnes chaque soir, se pressait
et cherchait à voir les vedettes.
Dans les coulisses le
grand ordo-
salle de
maquillage ne désemplit
pas, on se regarde, on se critique,
ici un peu de rouge à lèvres, là une
couture à la jupe, on s’esclaffe, on
la
arrangé
demandé pour jouer les bargeots
traque
dans
la tête d’un
Guevara, mais ce soir il se veut
loubard, “c’est ce qu’on nous a
lycée collège Pômare IV
fêtait, à sa façon, l’année scolaire
“Tabu" de F.W Murnau, la ferme¬
Pomareshow
a
rires. Le
ture du Grand Théâtre de TOTAC
mit en sommeil ce spectacle qui
reprend cette année pour un
Sur scène il
gavroche,
nateur, Jacques Melix, tremble. La
'élèves.
14ème
Teihotu,
16 ans, 1ère S.
samedi 8 avril
Celle-ci haute
dressée sur une
marche, donne encore ses ordres
aux soldats du pharaon, celui-là
fait l’inspection des tatouages
marquisiens, celle-là respire pro¬
le
comme trois
trac.
Dru
fondément dans
à l’horizon. "J’ai fait du TaiKwan-do mais maintenant j’ai
ce
arrêté, c’est revenu tout seul’’.
Parfaite maîtrise de soi et des
coups, un vrai cascadeur.
“On a
répété avec le prof pendant deux
mois, chaque semaine. Au ciné¬
ma ça paraît spectaculaire mais
en fait c’est simple”. On se croi¬
rait dans “Voyage au bout de
l’enfer". "Celui-là je ne l’ai pas
vu. Mais j’aime bien tous les
films, fantastique, comédie...
c’est vrai j’ai une petite préféren¬
ce pour ies fiims américains...
Mais j’aime bien les films fran¬
çais. ’’
,
un
coin pour se
détendre, celui-ci cherche déses-
“Pomareshow”
pérément celui qui lui prêtera ce
qu’il a oublié. Soudain, comme
pétrifiés, ils s’arrêtent tous alors
que le générique est lancé et
qu’apparaît sur scène la tête de
lion qui rendit célèbre la MGM,
Métro Goldwyn Mayer, grande pro¬
duction américaine. On retient
sa
respiration, silence, on tourne !
Alors, sous les sunlight apparais¬
Tahi, rua, torü,
sent
Ua reva ia tau.
toutes les
de
courtes
scènes
dont
prises, devaient dire le
metteur en scène, étaient bonnes.
Tahl, rua, toru,
Tau no Pomareshow.
LA MUSIQUE
S’INSTALLE
Tau farereiraa.
Tau faaineineraa,
Tau haamautauraa.
Du
Ciel
masqués
saute
dans
les
super-man
"LES
AVENTU-
RiERES DU PARI PERDU"
Tau ôpereraa,
avec
la
souplesse des Pi’i mato. Plus loin
ce sont les Bargeots qui roulent,
“Pomareshow”, e teata tel pii ia ôe,
Ua ôri, ua àhu,
s’écoulent, s’enroulent, déboulent
sur le “POMARE RANDORI”, et se
retrouvent au bar Joe, mais ce
n’est qu’une pause avant la gran¬
Hipahipa aéra vau.
Ua patï, ua paoho,
E taureà, e taàro.
de bagarre, la danse des cascades
avec une
Ua àta, ua vevo,
Moè aéra to ù ôto
chute mémorable.
La danse est partout, que
PHARAONS”
“LES
accompagnent
Michael Jackson
ou que \es“SISTER ACT RAP” se mettent à la tech-
E ètaèta, e purotu,
To ôe ia tino,
Te ui O teie tau.
no.
La musique est partout, choré¬
graphie sur "LES SÉRIES TÉLÉ”,
Dynastie, Mission impossible. Les
jours heureux... avec les BAD
GUYS sur des musiques de James
Te ui e,
Aravihi, rapae.
Aravihi, roto.
Purotu, mai nià,
Bond.
Musique encore, du comique'
anglais Benny Hlll à la poursuite du
I raro.
Pomareshow, ia ànaànaea.
clown dans “Pl'l MATO GYM”.
EPERERA 1995
MARAEA EDITH
Musique toujours, venue des
Marquises, “TE TO’A NUI O TE
HENUA
ENANA”
avec
une
voix
superbe qui- remonte le Pacifique
Page 6 - Veà porofefoni N° 13 - AAoi 1995
I
Pomoreshow
!
on tourne
Les Tiki du Veà
-Tiki du meilleur film : HIROÀ les cheveux de feu
-Tiki de la meilleure mise en scène : POMARE RANDORI
-Tiki du meilleur scénario : LE COUP DU CHAPEAU
-Tiki de la meilleure chorégraphie : RATARO et TE TOÀ NUI O TE HENUA
ENANA
-Tiki de la meilleure idée
BLANCHES
originale
:
L’ÉCRAN NOIR DE TES NUITS
-Tiki de la meilleure musique : LES SÉRIES TÉLÉ
-
-
Tiki de la meilleure chanson : LA DERNiÈRE SÉANCE
Tiki des meilleurs costumes : LES PHARAONS
-Tiki de la meilleure actrice
:
Mare Temanu dans LES AVENTURIERES
DU PARI PERDU
-Tiki du meilleur acteur : Daniel Margueron dans CINEMAT
-Tiki du meilleur réalisateur : Olivier Bauer
-Tiki du meilleur producteur .- Jacques Melix
-Tiki du meilleur décor : Jean-Pierre Hua
et vient se
poser aux
danseurs
pour
pieds des
leur
rejoindre
souffle.
se
l’écran et devient acteur de ses
ET LE RIDEAU
TOMBE
rêves et devient ombre chinoise
pour rappeler qu’au début le ciné¬
était muet et en noir et blanc.
Alors
ma
LE CHANT PREND
DES AIRS
Chanson de Laughiin qui vient ,
en
Musique en chanson avec “La
dernière séance” qui souffle la
nostalgie des cinémas perdus,
“L’écran
avec
noir de
tes
nuits
bianches” où ie spectateur traver-
Orama
et Ateanui,
douceur, dégager la barricade
de Tipaerui dans “HIRO’A : Les
cheveux de feu”, une méditation
sur le dialogue, les dialogues diffi¬
pour ceux, celles qui ont montré
dans cette autre scène la difficulté
Et bien Justement tous ces
Jeunes aiment la vie et nous le
communiquent. Ils nous ont convié
au Cinéma, avec un grand C. Ce
Cinéma qui propose du rêve mais
aussi pose des questions, tente
d’y répondre.
Ce Cinéma qui était là dans
de se protéger du Sida.
toutes
ciles, qui rappelle que la fête n’ou¬
blie pas les problèmes du monde.
Alors
copines, Vaiki et Vahia. On a pris
ie ciip de Michaei Jackson, les
mamans à la couture pour les
costumes et c’était génial l”.
La
sensualité du clip ? “Non, ça ne
choque pas”. Le travail en
"Bien sûr il y a eu
quand on
quelques disputes,
était fiu, mais on est resté bonne
copine et puis on apprend à vivre
et travailler en groupe. " Avoir le
trac sur scène ? “Au début tu as
travers
dans leur cours ou leur cours dans
le spectacle ? On peut se deman¬
der si les élèves auront appris le
plaisir d’aller voir un film en fre¬
“quand on aime la vie on
donnant
va au
cinéma” ?
peut aussi se demander
pourquoi tant de scènes tournent
autour du corps aux limites de
l’érotisme ou de la violence, reflet
de ce que les élèves voient autour
à quoi
ce
travail
pour
quelques minutes.” L’année pro¬
chaine ? “Ah ouais, j’y retourne.
Jusqu’à la terminale, un Pômare
tous les ans, super !”
Et
Orama
continue
à
diversités
:
sociale,
rêver
d’être prof d’anglais, et Ateanui
continue à chercher, mais les
planches lui donnent peut-être
quelques idées....
Et on se demandera longtemps
de tels spectacles peuvent
entraîner des
les
élèves,
un
instant
sunlights, demain aux
pieds de leur avenir ?
Mais on peut être sûr qu’une
véritable passion les habite tous,
qu’amateurs ils sont pourtant par¬
faits, ils semblent être aussi à l’ai¬
se sur les planches que dans la vie
et qu’à toutes ces questions, cha¬
cune, chacun a sa réponse.
sous
et
aventure,
ce
Cinéma par
lequel tout est possible et où,
même sa soeur ennemie, la télévi¬
sion, était invitée, pour quelques
numéros
cabotins
à souhait,
au
grand
Jeu
des
cinéphiles,
“CINÉMAT".
Quand l’heure des diplômes
pour les “INCOMPRENABLES” est
arrivée, le cercle des poètes
n’avait pas disparu pour se resser¬
On
tu es
déçu parceque c’est trop
die
enseignants ont cherché à
ce
spectacle à l’utiliser
d’eux ?
tout
ses
fantastique, tous les
genres, péplum et policier, comé¬
Bien sûr on peut se demander
si les
peur et puis tu t’habitues et en
redescendant dans les coulisses
court,
“coup en chapeau”
PASSION
D’UN SOIR
Le scénario des PHARAONS ?
“On est parti d’une idée de nos
groupe ?
un
musicale,
12 ans, 5e P
nous
direz-vous, qu’est-ce
me
que tout cela a à voir avec le ciné¬
ma ?
rer et chanter
laisser la
avec
les
“Oh Happy day” puis
place
au prêt à porter
beaux costumes de
Tamanu Mare.
Tard le soir, quand la nuit se fait
bien noire, chacun regagnait sa voi¬
ou son vélo, les yeux emplis
d’étoiles, tremblant encore pour
son héros mais une fois de plus
rassuré, parce que déjà le rendezvous est pris pour l’année prochai¬
ture
ne.
GILLES MARSAUCHE
(PHOTOS
DANIEL MARGUERON
ET GM)
Page 9 - Veà porofefani N° 13 - Moi 1995
Pacifique
—
—
Te oroà àba moà i Taputapuatea
i te matahlti 1995
Le 18 mars dernier s’est dérou¬
Fiasse e haere i nià i te marae.
le renoue ment de l’alliance
entre les 3 pôles du triangle poly¬
nésien sur le grand marae national
de Taputapuatea. Huit grandes
vai atoà ra tei faahiü i te parau
lé
Eere teie i te ôhipa poritita” Te
te faaroo
no
àrue ia
pirogues entrèrent symbolique¬
ment dans la célèbre passe “Te
ava moà’’. Qu’est-ce qu’une célé¬
:
“O Graffe pai, ua
e o tatou
ia ia Oro,
e haamori hoi tàtou ia
lehova, te Atua hoê. A a a, mea
pai,
ê roa. ”
bration de cette envergure peut
Teie te auraa, ua taui te tau,
signifier aujourd’hui en 1995 ?
taui atoà te peu. Aita rà te
i mou. E au ra e, na te reo
ua
reo
ua
o
1 te 18 no mâtl i maîri aè nei,
noa
tupu te oroà rahi firiraa àha
i roto i te hiroà tumu, mea taaê
moà i nià i te marae nui ra no
no te hâamau
faahou i te hono o te faatau
aroha mai te ao uri oia hoi te
hitiaà o te rà e tae roa atu i te
ao tea oia te tooà o te rà o
Hawaiki Nui maoti o Raiatea ia.
la tuàti faahou na poro e toru o
te ao Mâôhi ; o Vehi, o Aotearoa
e o Te pito o te Henua. Aue ïa
faaineineraa râhi no tena oroà,
ia tûmâhia te mau àroraa tahito e ia faaora hia te hono Nui
no te pô mai.
roa
i tâàti te tahi i te tahi. Areà
ia i teie mahana.
Taputapuatea
Ua rau te uiraa e la mai :
1) E aha te parau no te faa¬
te poritita i teie mahana.
2) No te pae o te ôroà, o
roo e
roa
i Pupua
Te
e
tahua
Matatii
Tahu a
Roa. ”
Ua
ràua
faahouhia
paèpaè
te
i te ôutu ra o Matahira i
Hotopuu. Te mua noa
o
mai i te ava ra o Te ava moà na
reira
to
te
Raromatai
“O
Taputapuatea te marae,
o Pupua te fenua
la farara mai ra te matai ra e
Maraai
E Maraai feùtiùti no te tai
aveave no
moà,
te fee Nui. E
toru pâhî tei faaruè ia Vehi : O
E piti no te fenua Rarotoà mai :
te rai, i rôpü i na ôoà o Toahiva
Te na ô nei te faatara e :
vaù,
Hokulea, Hawaiiloa e o Makalii.
marae
O TAPUTAPUATEA
TE MARAE NUI I OPOA
Tahiti anaè aita i firi i te àha
Te tahi mau pàhi mai te hiàraa mai i te marae Mataiva i te rai.
no
o
aito
Nui
no
Hiro i te fanoraa
te haamau i te Hau faatau
aroha
tahito ra. .Ua
tâmâ-maitai-hia te mahora mai
i
te
tau
Takitumu e te Au no Tonga.
Hoê no Aotearoa mai : Te
Aurere.
E piti pâhî no Tahiti : Tahiti
tai no te farii poupou
ti noa mai i te faufaa o te faatau
atu te tau, hoê noa râ atua ?
e
AFANORÂ
i na pâhî
l'importance des dégâts causés
par la forte dépression tropicale
qui s'est abattue sur les
Australes.
participation
équipes de l’École
d’Hermon
Ainsi les professeurs, les
élèves et le foyer socio-éducatif
atoà
ont organisé un tournoi de volley^
bail permettant de récolter des
fonds destinés à l’achat de maté¬
riels
pédagogiques
pour l'école
primaire de MOERAI, au total
38323 CFP ont été récoltés que le
collège
complète
pour
somme totale de 50 000 FCP.
huit
une
Dix
équipes étaient inscrites ce
samedi 25 Mars 1995 sur le ter¬
rain ATEIVI pour se disputer tout
a
été très appréciée.
Cette
passée dans la bonne humeur a
donc permis au Lycée-Collège
papai rahi i nià i te üpoo : na
i
te
Mâôhi,
reo
te
reo
përetâne e te reo larani a ôpere
noa ai te tahi i te mau âpî
parau. Teie te tahi mau rëni
pâpai : "... / teie mahana oroà, i
nià i teie tahua tapu, té hinaaro nei te tahi pae e haamoà i te
pâpü ôre o te
Mâôhi i roto i te tau e i roto i to
na oraraa.
Te parau no te faa¬
te poritita,
aita ihoâ e
haataaê ia râua i
roto i te ao Mâôhi.
roo e no
nehenehe
e
1 teie nei râ,
te haere
noa
mai ra te ui
âpî, e tià paha ia
faanaho hia te tahi papa maitai
no râtou ia ôre râtou e àrepu
mai tei tupu i te pu marae.
Teie te tahi haapiiraa e
hau atu i te 150 matahiti
mai i te tahi ôroà mai teie te
hàati nei i te màrae. Hiti
mahuta rii aè ra i te iteraa e, e
ua tià atoà mai te faatere Hau
i teie nei, o taua mau taata nei
Gaston Flosse tâne e ta
na mau faatere hau atoà i nià i
te màrae : te vâhi maere : te
orure hau....”
huru. Na roto i te faatupu-faahou-raa i te tuatua, aita te
taata e taui i roto i te hororaa o
te tau : e faaroo to na, e tiàraa
to na i roto i te oraraa âmui, e
faanahoraa ihoâ ta na e haa¬
mau ia maitai e ia hau te ora¬
o
mea
no
ôhipa
mea,
e
tano, ia fariihia i te
à, o tei paturu noa na i teie hau
larani, hau
taparahi taata e te
Tià noa aéra râtou, aita râ te
ôroà i
mau.
E, pii iho ra te
tahuà Nui i te taatoàraa ia tâpiri mai i nià i te ahu no te firi i
te àha moà, tâpaô no te tàhoêraa.
1 reira to Tahiti mâ haama-
hoi e, o na te faatere hau
te hiroà tumu.
naôraa e, àita râtou i haere mai
E i te taeraa mai te tahuà
e
ta râtou taura
:
reira te hàmataraa i te taahiraa
“On ne sait plus où on a mis...”
Fariu è atu râtou, aroha atu râ
i nià roa i te màrae nui.
ia Gaston Flosse tâne, e rereva
mau
ôrero
e
o
tataitahi, no te faateni
paparaa
mau
e
ra o
Graffe tâne i teie mau firi i
tupuna o to na iho
tahi ôfai e na te pâhu i faaite e,
faaiteraa
i
ua
ua
oti ta Rapa
mai
roto
Mai te matahiti 1350,
matahiti a taaê ai te Mâôhi i te
hoê parau tapu e tae i teie
mahana, aita ihoa te taata i
raa.
taui.
VALÉRIE GOBRAIT
pataùtaù atoà mai e te
hope roa raa te oroà. Tuu atu
roto i te ahu, haapoî atu ra e te
te
arii.
Maori,
mâ
te
no
iritihia
faahou i te ôroà.
Haka mai nei Maori mâ no
te ôaôa rahi. Hula mai e Vëhi
i to na iho àià i roto i to na reo
tumu
e
atu ra i râpae ma te haapaô-ôre
TEÔRERORAA
E TE Oroà Aha MOÀ
na pupu
nehenehe
‘Te hea roa”.
oti te ôroà. Ua hora atpà no
te tâmâaraa i terâ iho taime.
Nui, te
haere mai nei i ta Rarotoà. Ua
EAHATEAURAA
tuatapapa mai te parau no te
I TEIE liÆAHANA :
l’Église Évangélique pour les sinis¬
1 te otiraa, pure atu ra i te
Atua e na ô atu ra : “E àtu o
vai nei aita roa atu i mauruuru
lehova, no te mea e ua inagaro
teie, a hiô na pai i te feia hoo
màa, e piriaro ànani te taatoà¬
raa. E aha te faufaa ta Gaston
GUILLAUME TRINKL
ôroà i te tiàraa
tahi mau tià mana o te fenua i
POMARE
trés des Australes.
râtere
nià i teie tiàraa arii, eita te reira
rahuraa te ao e Tangaroa e tae
roa atu i te ariki nui o teie tau.
)V de contribuer à sa
manière à l’oeuvre d’entraide de
faafaaiteraa
e
E au ra e, e 1 000 aore râ e
1 500 taata tei haere atoà mai
no te mâtaitai e no te faaroo, e
Ua oti ta Vêhi, ua oti ta te
Journée de solidarité
tita ‘Tavini Huiraatira", e toru
te hiroà tumu teie,
na
râ
ruraa mai.
nui ra o Raymond Graffe tâne, i
Évangélique, Mr TEINAORE Ralph,
tapaô rahi teie. E
tapaô faaite i te oraraa totaiete
roto
taatoà. auaa râ, e àhu
faraoti noa ta Howell tâne, i te
la responsabilité
du Secrétaire Général de l’Église
Ei püôhuraa, e tià ia parau e
teie ôroà, e
pupu atoà, te pupu e ta
na mau tià e ta na ôrero e ta na
ôfai.
E piripau roa, e piriaro e tiaa
sous
huà ia na iho ? E aha ia te fau¬
faa o teie oroà.
anaè ? Te faaite maitai mai teie
to te
de deux
Pastorale
4) Te parau no te tahuà Nui :
E peu ânei no te Mâôhi e faata-
1 te reira ihoâ taime a tomo
mai ai te ui âpî a te pupu pori-
Tià mai nei te
La
tâpaô e noa atu te vâhi e noa
pupu atoà i te marae Matahira
i te rai e i mûri mai e tairuru ai
i te marae Nui i uta.
Oia - mau, ua mavehia te
àhu pai !
découverte à RURUTU durant l’an¬
née 93/94, appris avec peine
e
aore
Nui,
long de cette journée une
place en finale et c’est en fin de
compte l’équipe de Mr CHENE,
Directeur de. l’établissement, qui
remporta ce tournoi.
teie
ôhipa
te
qui
eere
mâ.
te reo i taitai mai, te pupu i te
faaiteraa i to na ôaôa i te tairu-
au
:
mai ra ia o Graffe mà e Howell
Ua rau te ùnaùna e te hâviti
Lycée-Collège POMARE IV,
avait envoyé une classe
mâ
ê-na-hia e, e tià na mua te mau
tapae mai te taatoàraa o te
pahi i tatahi. Ua faanaho-
o te mau taata tere, ua rau
Le
Rarotoà
mau
mau
pour Rurutu
3) E tià anei e haere i nià i te
e pure ai ia lehova mai
marae
o teie mahana : te imi nei te
Mâôhi i to na àài, e te tere noa
ra i te tau roro uira : e tuhaa
ua
te mahana. Areà te mau faa¬
tahi, o Tahiti anaè tei ôre i tià-
tere hau, ua fanaô roa ia e ta
râtou mau tiaà. Te ôuàua noa
o
Le lycée-Collège Pômare IV
vaù tei tae mai te ahu noa ra
ia te âvae o mea mâ no te püai
I te poipoi, hora vaù e te àfa,
Te taeraa mal te Rapa Nul e te ôfai (Photos V.G.).
faufaa
ta
to na mau aveave, oia na fenua
uta mai e tae atu i te pae taha-
e
mai oia i te paparaa tupuna o
te tahi arii Nui. Atira, ua faahi-
tumu parau no te pü o te fee e
ra e
roa.
ânei,
turi pâpü i teie ôroà.
runga
hoe mai ai i tahatai
moà
auraa
haruharuraa i tera mahana. To
tàtou iho ôrero, e Raffio ia. Ua
manaô te tahi e, e tuatapapa
i
tapae roa mai râ i te ava
Hoê vaa a to Rapa Nui : O
Rau Hono, aita rà i tere na tua,
e
ànei aore râ aita. 1 te hiôraa a te
tei
aroha no te mau fenua Mâôhi e
Maori no teie mahana.
I te otiraa, tai mai nei te
târava a Patio - Tahaa i nià i te
Nui e Aa Kahiki Nui.
ua
mate
i te
Tatauro. Amene.” Aita pai e
atu
koe e ia àno mai matou
na roto ia letu Metia to mâtou
1 te faarooraa i te taata, te
no
te
Poge 10 - Veà pororefoni N° 13 - Moi 1995
mea
“e
rururaa
poritita
Orero Tonglen. Te tahi orero no
Rarotoà mal.
Utuafore
EEREI TE PARAU HUNA FAAHOU
Te E^târetia 1 mua 1 te parau no te hâmanl înoraa 1 te vahJne
A partir d'exemples et de
statistiques à travers te
monde, des Églises, à tra¬
vers le COE (Conseil oecu¬
ménique
des
Églises),
dénoncent les formes expli¬
Teie te parau a te hoê perepitero i te vahiné i haere mai e fare-
roto
rei ia na i te mea hoi e taparahinoa-hia o ia e ta na tâne i te mau
na
mahana atoà mai to râua tâatiraahia mai. Ua haere mai o ia i te
Faaroo ra no te imi i te hoê vâhi
mea
ruru e no
cites ou cachées de la vio¬
lence sexuelle notamment
dans le milieu familial, le
harcelement au travail, le
viol en tant qu’arme de guer¬
te ani i te tauturu. Te
faaitoito i horoàhia atu, o te hoê
ia parau
«turu» ia faaea muhu e
ia faaôromai noa i roto i to
oraraa vahiné
na
faaipoipp, noa atu
te hâmani îno a te taata tupu.
Eere te àai
re, la prostitution...
Un rapport a été
édité.
Sytvia Richaud en a extrait
pour le Veà porotetani les
grandes lignes, les causes
de
cette
violence,
les
ébauches de réponse des
i
te
oraraa
flfi
e
te
haapaeraa ia na iho i te amo i
te tahi
mau
tei
tiàraa faufaa no te
aè noa o ia i te
raro
faatïtîraa.
No te mea aita te parau p te
vahiné i faufaa e no te mea aita
te tauturu a te mau Etaretia i tae
i te hoê faito e matara ai te fïfi o
te vahiné i âfai roa ai te mau
vahiné o te ao nei i teie tumu
te hâmani inoraa i te
parau,
to te vahiné
hoê
mataù, maoro noa atoà atu â to
vahiné,
hinaaro i te hoê oraraa ma e te
âfaro mai teie anaê te huru. Te
i mua i te aro o te
Amuitahiraa o te mau Etàretia o
te Ao (C.O.E.), ia tâpaô-hia teie
vai nei te mau vahiné tei tauàhia
parau ei tumu parau feruriraa i
tei
e
no
haapaôhia i roto i to râtou
Te vai atoà nei te
oraraa.
mau
Etaretia tei feruri taa ê no te tau¬
turu i te mau vahiné.
Teie râ, te rahiraa o te mau
Etaretia teie e faaea muhu noa
roto
i
te
tâpura ôhipa i
mau
topahia te iôâ
ra
Na matahiti
Oikumene hoê àhuru a te mau
Etàretia e turu nei i te mau vahi¬
né, 1988-1998. No reira, ia au i
4 Bangkok des jeunes filles
WCC).
tei
ne faaiteraa i te mea e haamâuiui
groupes de femmes chré¬
tiennes qui ont décidé de
nei i mua i te parau no te hâma¬
faaite nei te
relever les défis.
ni inoraa i te vahiné, no te mea e
poro e maha o te ao i te mau
huru fifi atoà ta râtou e ora nei
mea
*A hoi la na ra...
a
haapii i te
faaau i to de huru i to na iho
huni...eiaha e rave i te hoê aè
,
pinepine teie parau i te faa-
rirohia
ei
mea
faufaa
ère,
ei
mâuiui te Fatu
ôhipa e faatupu i to na riri... Ua
e ua pohe o la i
parau yaiihohia i te hiti, vaiihohia na te mau tuahine anaê e
feruri. Ai ta te parau no te hâma¬
ni înôraa i te vahiné i faarirohia
nia i te tâtauro no ôe... eita ânei
ei tumu tauà parauraa i roto i te
e
tià la àe la farii
maa
vâbi iti
mauiui?»
oraraa o
te Etaretia. Maoro
tâpurahia, te-tâpaô nei e te
mau
vahiné
no
na
tei faaino ia râtou i roto i to râtou
oraraa
mâ te ani i te Etàretia ia
turuhia râtou.
i te vahiné ei parau
tâpeà-huna-
roa-aè-hia. Aita te parau no te
tâparahi pohe-roa-raa i te vahiné
tei pâpaîhia i roto i te tahi mau
veà i faariro-roa-hia ei mea pâpü
tSPAÔ I TE MAU HURU
HAMANI Inoraa
te
No teie roa iho nei to te vahi-
vendent (photo Peter Williams/
tâne, mea rahl te mau hâmani
înoraa i te vahiné aita e faahitihia ra. la parau anaèhia •hâmani
inoraa taata», aita ia te parau o
te vahiné i roto. Aita e vâhi, aita
e fenua aita e hâmani inoraa
vahiné i reira, noa atu te huru
hâmani inoraa. Ei hiôraa, i
parau taitai-
Jamaïque, teie te hoê fenua aita
noa-hia, e mea tari parau-noahia. 1 roto i te rahiraia o te mau
te mâferaraa e faaautuàhia nei ,
no
noa
atu â to te vahiné vai-noa-raa i
ia na. Mai te tau e te tau, ua
riro te parau no te hâmani inoraa
ra
se
mea
totaiete
e
e
mau
arataihia nei e te mau
La famille mélanésienne
1088 vahiné i mâferahia i 1989ia au i te mau parau haaputu a te hau âmui, te fenua Initia
-
te fenua i te fare tâpeàraa te mau
vahiné
mâferahia ai
e
e
te mau
tâne atoà e mana to râtou i reira,
i te fenua Marite, e taparahlhia hoê vahiné i te mau 15 tetoni
atoà : i te mau 6 miniti hoê mâferaraa vahiné të tupu : e 4 vahinc
-
DES SUJETS TABOUS
Na Toto i te hoê mau
faanàhoraa,
ua
taàmu-
atoà-bia te parau no te
ùtuafaie mêranetta i nià i
te parau no te pupu e no
te ôpQ. têtu. Na Olga
iVassefle, iâmablne taratoni î te baapüraa i
Papeetenel, etataramaii
taua tumu parau ra e te
ulraa o ta te reira e
mau
ùratupu ra 1 tele mahana.
Constitution
de
Communauté mélanésienne
La
la
assez
complexe et très hiérarchi¬
est
sée, chacun a son rôle.
Contrairement
à ce que l’on
la société mélané¬
peut penser,
sienne
est
basé
sur
tê taparahi
"l’interdit”.
Notamment, la sexualité est
tâtai tahi
un
soeurs ou
même
i na vahiné e piti e tâpeàhia e te
signifierait
Te
Elle
comprend outre le
familial
(Parents
et
enfants), les tantes, les oncles,
cousins, grands-parents,
etc.
C’est ce qu’on appelle la famille
“élargie”.
noyau
inohia nei
mau
Les
familles
ancêtre
commun
5
issues
et
cernent par les jeunes, sans règle
beaucoup plus souple comparée à
la jeune fille. Tous les déplace¬
ments, les actions, les comporte¬
de lieux, de temps et parfois sans
pect, existent des relations où l’on
peut se parier librement, apparais¬
sant comme un véritable défoule¬
ments
réparties sur
un clan,
le. Leurs rapports définissent la
hiérarchie sociale de la tribu.
Chaque clan est spécialisé dans
One fonction bien précise : le clan
de l’eau regroupe les pêcheurs, le
clan du bois regroupe les sculp¬
le clan
de
la terre
ras¬
semble
les
agriculteurs, etc.
L’ensemble d’un ou de plusieurs
clans forme une tribu. Le cadre
élémentaire de l’organisation tri¬
bale est généralement
rattaché a
des
groupements administratifs
plus importants : districts ou chef¬
feries assistés par un conseil
d’anciens (formé par les frères du
chef et de quelques vieux sages)
qui est chargé de régler selon la
coutume (ensemble des loi et
règles transmises oralement de
génération en génération), la plu¬
part des problèmes au sein de la
tribu. Le chef tribal, représentant
de son peuple, n’est pas le seul à
disposer de l’autorité dont il porte
au plus haut Je prestige. Il partage
celle-ci avec le conseil d’anciens.
cet
immense
res¬
de
cette
dernière
sont
le
consentement
du
partenaire.
Où est donc passé le respect d’au¬
trui ?
Dans
une
famille mélanésien¬
l’éducation des enfants est
principalement le rôle de la mère.
Conformément à la conception
indigène, le père n’est vis à vis de
ses enfants que
“l’entité” qui
assure la continuité du groupe, “il
donne le germe mais ne collabore
ne,
dès l’âge pubère. Dorénavant, elle
s’habillera d’une certaine
façon,
la silhouette de son
corps soit dissimulée des regards
extérieurs, elle s’essaiera d’une
pour
que
certaine
manière
pour
ne
pas
exposer ses jambes,... Tout ceci,
dans le seul but d’éloigner" des
idées sombres qui peuvent s’opé¬
rer
dans
l’esprit des personnes ;
DES RÈGLES
DÉSTABILISÉES
Quel que soit le sexe de l’en¬
la mère doit assurer son
développement physique, moral et
comportemental. La jeune fille
kanak s’occupe très souvent de
ses puînées, surtout lorsqu’elle
est l’aînée, elle apprend à réaliser
les tâches
ménagères quoti¬
les travaux artisanaux
(tressages, travail des champs,...)
diennes,
définir et à s’insérer dans ce nou¬
projet de société. Ils se réfu¬
gient donc dans la drogue, l’al¬
cool... parce que tout ceci les aide
à passer le stress de cette nou¬
velle vie et leur procure une facilrté à..sortir de soi. et agir face à ia
société dans laquelle ils n’arrivent
pas à trouver une place.
veau
Il y a 20 ans, les viols et sur¬
tout l’inceste étaient sévèrement
jeune garçon kanak serait
plutôt avec le père pour l’appren¬
tissage des travaux manuels
lourds, alors que les leçons sur la
moralité, coutume et sur le com¬
portement lui seront enseignées
par la mère. En général, le jeune
No te àro pâpû i te hâmani
înoraa i te vahiné, e tià ihoà ia
pâheru i te
mau
turu nei i teie flfi.
tumu atoà
No teie iho nei te vahiné i te
a
te tâne» no te faEÙte i te tano
oreraa o
te ôpereraa mana e vai
nei i roto i te ao, e no te faaite i te
oramaa
ino o te vahiné i roto i to
ùtuafare, i te vâhi ôhiparaa. 1
roto i te faatereraa a te tâne, hoé
na
pae taata tei mana no te feiatere 1
te tahi. I roto i teie taô, faatereraa
tê tâne. te tâne te mea faufaa
aè i tê vahiné. E parau mau eere
a
roto i te flfl hâmani inoraa taata
Pourquoi y a-t-il de plus en plus
de jeunes filles mères avant l’âge
de 20 ans, souvent encore scola¬
maori râ, te mau taata atoà e ora
risées ?
oia hoi te mau taata riirii. Teie râ,
Pourquoi y a-t-il un accroisse¬
nei i te hiti o te oraraa totaiete,
i te mau vâhi
atoà, te vahiné te
taata e flfl matàmua nei.
punis par la tradition, car nos lois
nombre de maladies
sexuellement transmissibles et
coutumières étaient basées sur le
notamment le
te
respect d’autrui. Ce respect est
plus fortement ressenti et
vécu entre parents et enfants,
frères et soeurs, cousins et cou¬
sines, etc.
années ?
encore
ment
du
Sida, d’années en
Pourquoi y a-t-il davantage de
viols, d’incestes, de jeunes qui
s’adonnent à la drogue, à l’alcool,
sans aucune
revenue,
...
?
Nous assistons à une véritable
Actuellement, nous assistons à
véritable explosion des frus¬
trations longtemps retenues par
les poids coutumiers et religieux.
tives et
Même si dans le milieu tradition¬
nel nous persistons à ne pas en
des solutions.
une
e
te vahiné anaê te faaea noa ra 1
et les valeurs culturelles.
Le
te mâferahia nei te
hurihia i te reo mâôhi •faaterers^
Les jeunes n’arrivent plus à se
viols, incestes...
pas à sa formation ”.
fant,
e
vahiné.
faaôhiparaa i teie taô •patriarcat»
beaucoup plus surveillés, et ceci
LA MÈRE AU CENTRE
DE LA FAMILLE
d’un
celui-ci est la cellule fondamenta¬
de
ment.
générations forment
teurs,
A côté
pâpü ia parau maori
TE TUMU O TE FTFl
Femmes Kanak (photo Ralph Teinaore).
garçon kanak reçoit une éducation
.
mâ onoraa matahiti.
mea
râ : i te ao tâatoà nei, te hâmani-
manque de respect.
société.
Peru, hoê tamahinc i nià i
na àhuru
un
La famille est le noyau de cette
i
-
entre
cela
que
te àhu.
te maha tê hâmani inohia hou to
parents et
enfants, car cela engendrera un
malaise considérable, obligeant
une
des personnes à fuir au
paroxysme de la honte, et surtout
parce
faèhau të faahepohia e tâta-
mau
ra i
cousins et cousines et
aussi
i te fenua Firipino, hoê i nià
-
sujet sur lequel nous ne pouvons
pas converser librement, du moins
pas avec n’importe qui. Par
exemple, nous ne parlerons pas
de tout ce qui touche de loin ou de
près à la sexualité entre frères et
pohehia i te mahana
.
crise de société face à laquelle les
autorités coutumières, administra¬
religieuses doivent réflé¬
chir et proposer de toute urgence
parler, la sexualité est de notre
temps, vécue librement et préco-
Poge 11 - Veà pororefoni N° 13 - Moi 1995
No te mea te rahi noa atu ra
mau
tauihaa,
a
te
nuu,
poritita,
totiare, iho tumu i roto i terâ
fenua e terâ fenua, i roto i terâ
hau e terâ hau, te rahi noa atoà
atu
ra
te àifaito ôreraa o te mau
tâati nei te tahi i te tahi,
Na teie mau faaauraa tano ôre e
auraa e
tâpeà noa ra i te hâmani inoraa
tei faariro i te vahiné ei taoà ôhie
no
te faatîtï.
I roto i te mau totaiete atoà, te
vahiné te
mea roaa
OLGA NASSELE
faanahoraa
tapihooraa
mea paruparu roa, te
ôhie noa ia haamâuiui
mai te mau tamarii, râua toopiti
te amo nei i te ino o te ao nei. E
Utuafore
Suite
faatîtîhla râua i te pae ràveraa
ôhipa, e te vahiné ihoâ tê fifl
matamua ia tupu noa mai te itiraa aore ra te èreraa ôhipa. Ua
riro ihoâ te vahiné mai te hoê
nOnaa
ôhipa mâmâ
rave
e
maniania ôre. Te vahiné te
veve roa aè i te mau veve,
né
rahiraa vahiné ràtere tei hâmaniinohia : * E aha hoi te mâferaraa
? I Marite, -ëTUpu hoê mâferaraa
i te mau miniti atoà, Hoê â te
reira e te inuraa tl, E inu i te tl e
e mâfera.»
te
Te hoê faatere haapiiraa i
Kenya tei parau i te mâJferaraahia na potii haere haapiiraa e 71
mea
te vahi¬
të patu pinepinehia i te hiti.
roto 1
te
ôlre rarahl
mau
eere
râtou i te purutia.
I te fenua herevetla, hoê tàati-
âpee nei i te mau vahiné
taiàta e te mau vahiné i hâmani
înohia tei tauturu i na vahiné 132
i te matahiti 1990. No Peretïria,
raa e
Thaïlande, Kenya e no Firipino te
rahiraa o râtou. Te vai atoà ra no
te fenua âtea mai : no Erytrée,
Te vahi maere roa, te hâmani
înoraa i te vahiné te mea i tuuhia
haapiiraa : « Aita te mau tamaroa
Mozambique, Ouganda, Cuba,
i mûri mai i te tahi atu mau huru
i hinaaro e haafifi ia râtou.
Colombie e no Tahiti mai.
Eita e tià ia vaiiho i te parau
no te faatalàtaraa tamarii, inaha,
hâmani înoraa atoà
e
tamaroa
mau
taua fare
no
E
hinaaro mâfera noa to râtou, aita
fârereihia
e
te
nei e te taata.
atu.»
E haafifihia te vahiné i te mau
te maraa atu ra te rahiraa tama¬
rii e faaôhla nei i roto i teie ôhipa.
Te mâferaraa ei moihaa àro
taime atoà o to na oraraa. Hou te
Ua taiôhia i Thaïlande tauatini e
fanauraa, e ravehia te tahi mau
E moihaa
iritiraa pape tamarii no te hiô i te
huru tamarii
e
vai
ra
i roto i te
ra
ôpl O te metua vahiné, na te reira
râveà e faarahi i te haamaruaraa
tamahine, i te tenu a
Tinitô e i te fenua Initia ihoâ ra.
I te vai tamariiraa, ia au i te
tamarii
te
na
na
nuu
te
poritita aore
te mâferaraa i te
tauatini rahiraa tamarii i raro aè
i te 16 matahiti
ao
hoê vàhi no te faautuà e no te
haamâuiui i te feiâ e ôrure ra i te
taua mau tamarii ra.
roto mai i te ninaa
tumu o te hoê fenua te rahiraa o
hau. Te fa e tîtauhia ra maori râ,
te haamâuiuiraa i te vahiné ia
mâimiraa a te Tâatiraa rahi no te
taiàta nef I te
e
tâatoàraa o te mau vahiné no te
no
hoo rataraa i
Te
vahiné
te
faaipoipo
mauiui te tàne.
I te otiraa te Piti
Ea O te Ao, te tamahine te faaère
nei,
te Tamaî,
o
E mau vahiné teie no te mau
te mau vahiné i Korea,
rahihia nei i te mâa i te rahiraa o
ua hânere
te mau fenua, te faaitihia nei i te
Firipino e no te tahi atu mau
fenua
faaàmu tïtî, e te ôre e âfai pine¬
no
pinehia i te taote. No reira, mea
rahi te mau tamahine e pohe
fenua èê tei faaîte i to râtou
hamani-inoraahia e te mau faèhau tâpônë. I teie nei mahana, te
rahi nei i te hoê faito hau aè i to
ani nei râtou i te tahi tuhaa moni
hamani ino i te vahiné. Te faaUa-
te faahoi i te îno ta râtou i
nianihia nei te mau vahiné no te
''
te tamaroa.
la taata paari
iho
e
faaôromaî. Hoê vahiné tei na ô e
: « E mana to ù, i mûri mai i na
matahiti e 50, no te parau i te
feiâ i hâmani ino ia ù : eita vau e
faaôre i ta ôutou hara.»
mai o ia, no te
mea eita te vahiné e
na
no
faatiàhia na
faaârea i to
na
mau
hapiraa, e fifl o ia i te pae tino.
Taa é noa atu te reira, te vai ra
ihoâ
te
mâferaraa
vahiné,
I 1992, i te tupuraa te tamai i
te
En Angola la guerre fait des victimes (photo Peter Williams/ WCC).
tià ôre i te faatereraa totiare tei
mau noa
i te hoê âveià tano ôre.
I na ârea matahitl e piti àhuru
i haerehia mai, ua maraa roa te
hâmani înoraa i te vahiné.
ara
te
mau
vahiné e
Ua
«faahoiraa»
Mea varavara te vahiné e tapara¬
nuu
hi nei i te tâne. la iteahia te reira,
veà New York Times ua anihia o
vahiné tei taparahi-noahla e tei faaôromaî e tae roa atu i
te taime eita e ôromaî faahou.
ia e mâfera i te vahiné mahome-
te
e
taote atoà,
mau
elta te reira e auhia e te taata. No
teie roa iho nei to te mau àivanaa
ia faaroohia to na reo. Mea
fariiraa i te rapaau i te hoê mai ta
nià i te èà o te vahiné no te faai-
pii «te mai no te vahiné i
taparahihia», te iôa teie i topahia
te ia na tei raro aè o ia i te hoê
e
faatereraa vî.
Eiaha e manaô
Hindou
rahi te mau ôhipa i tuuhia mai i
ràtou i
mau
ôhipa
ite-noa-hia te hâmani înoraa
vahiné.
I te tahi taime, aita e mania-
e
:
«Hoê â te vahiné
e
mau
95 % o te mau
taata e rave-înohia nei e vahiné.
51% o teie mau vahiné e hâmani-
-
te
i
Farâni,
60%
i
te
fenua
o
te
mau
Pâpua Ereère,
taata i
taparahi
pohehia e vahiné.
eita
e
tano faahou
e
1 roto i te rahiraa
niaraa, e mea rave àtâ ia hiô atu
Te
o
te
Teie te hoê ôhipa hunahia, tei
ra te tahi mau vahiné e
faaea mü noa ra io ràtou, hâmani-îno-noa-hia ai. Te tâatoàraa o
te fifl hâmani înoraa vahiné, no ô
mai i te faatereraa totaiete no
reira mai te vahiné.
la îte te tâatoàraa i te huru e
te àano o teie ôhipa, ua tâpurahia te tahi mau huru hâmani
înoraa vahiné e tupu noa nei i te
mai ihoâ te hoê vahiné e haamà-
riro ei faaôoraa i te taata i topa i
tauhia ai e farii i tei ôpualiia no
roto i teie fîfi. Mea rahi te vahiné
Te vai
ao nei.
lE HÂMANI Inoraa
VAHINE EllEA
Te hâmani înoraa vahiné i te
ùtuafare
Aita atu e fa ê ta na e tîtau i
na.
roto i to
na
oraraa,
maori râ te
faaipoiporaa i te hoê hoa tàne e
te tâpeàraa i to na tiàraa vahiné
faaiipoipo no taua taata ra, noa
atu te huru
o
teie taata i nià ia
na.
Hoê fîfî rahi ta te feiâ haa i te
pae turu utaa e te pae ture e îte
nei maori râ te ineine ôreraa te
i roto i taua ùtafare ra. I teie
noa
i
mua
i
teie
ôhipa, no te haamâ i te faaîte i
E aha te
faahepo tâmauraa i
te taata ia taôto i te tahi?
Teie te tâtararaa i horoàhia :
e
ôre e farii no te mea e mea haa-
ôhipa. No to
Hoê atoà manaô hape ta tàtou
tauàhia, aita ia te rahiraa o te
vahiné e farerei nei i teie fîfi e
e
maoro
e
taitai ôhie noa nei
oia hoî, te
ôiôiraa tâtou i te manaô e feiâ
e
,
nei, no te mea te faaîte nei te
vahiné i te mea e haafifl ra ia na,
veve e
aita teie huru tereraa ùtuafare i
roa
te maùa anaè teie e hâma¬
ni ino nei i te vahiné. E mea hape
vai noa i roto i te moèmoè. Ta te
teie parau. la au i te mau
tuatâpaparaa i ravehia, aita te
taata i màtau i te hiô, o te ôhipa
taata i tâôtiàhia i mua i teie peu
riàrià ia e tupu i nià i te puromu
;
ta ràtou e manaô nei e mea ino.
teie e taparahi atoà nei i te vahi¬
Aita ra te taata e tauà ra aore e
né,
îte ra i te mau mea ino e tupu ra
taote ture, te àivanaa, te ôrome¬
i te fare. Ua manaô noa tàtou te
tua haapii ... 1 rapae àu i to ràtou
ùtuafare te" vàhi hau aè no te
vahiné e te mau tamarii, te vâhi i
reira te here, te aroha e te
autaeaèraa e hotu rahi ai. Te
vàhi mau hoi teie i reira te faate¬
reraa a te tàne e manii rahi mai
ai, tei faatîtî i te vahiné e te
tamarii. No te mea e parau rahi
to te ùtuafare, e mea varavara te
taata e tauà nei i te hâmani inoraa taata i roto i te ùtuafare iho.
E farii te rahiraa o te mau
mau
te feiâ e oraraa maitai to râtou
mai te taote, te ôrometua, te
faaîte nei i te parau mau. Noa
atu ra, ua îtehia teie peu e te tâa¬
toàraa i te mau fenua atoà. Auaè
atoà te mau tâatiraa vahiné e
haa nei, te rahi noa atu ra te
mau vahiné e ôre e farii ia faarirohia râtou ei taoà i roto i te rima
a vetahi ê. Na te reira e türaî i te
vahiné e haafifihia ra e pâtoî
ùàna, eiaha e màmü noa.
Te mâferaraa
Teie te hoê tumu parau tei
tauà rahihia e te rahiraa no te
ia.
mea e
o
hâmani ino-hia
o
iteahia ra i te tamai e i te
to na ora¬
vàhi e àrepurepu ra. Te faaôhipa-
«imi» ia
hia nei te tino o te vahiné mai te
hoê moihaa no te àro i te enemi.
Eere i te mea ôhie ia taui te huru
o te taata i mua i te mâferaraa.
Teie te parau a te faatere hau
rahi o te hoê tuhaa fenua i Initia
i mua i te mau veà tei faaîte i te
raa, aore e vahiné e ani, e
ia aore ra ia
taparahihia o ia, no te mea te
faaroohia nei te taata ia parau e
« Te reira, na na iho i imi i ta na».
95% rahiraa hâmani înoraa
taata i te fare, te tàne te tumu.
pupu
ôutou
vahiné
teie huru parau.
Te faaîte ra te îrava 27, âhee 2
te maharaa o te Parau Faaau
Genève e pâruru i te feiâ tïvi-
tuurimahia i
1949, e hara iti rahi te mâferaraa
no te mea teie te hoê ôfatiraa
ture no te tiàmâraa mana o te
taata. Ua tuurima na pae e tamai
i te tau tamm,
ra
Yougoslavie i teie parau,
tapeà i ta râtou
parau. la au i te tïtorotororaa a
Amnesty International, te tupu
i
aita ra râtou i
e
mea
puai i te
taiàta ôre,
mea
e mea auraa
...
e mea
ôre mai teie e itea¬
hia nei i te mau vahiné Europa».
faaôhipa nei te
pü faaipoiporaa i te visa
Purutia, te
I
mau
râtere e toru âvaè te maoro no te
âfai mai i te mau vahiné i tàpaôhia i roto i te puta famteite (cata¬
logue). Te val
ra te mau pü e
horoà i teie mau taoà vahiné no
te hoê tau tâmataraa hou te
hSani e haapâpü ai i ta na parau
hoo. Mea mâmâ aè te mau vahi¬
né no te fenua Europa hitià o te
rôpü. 3 500 marks
purutia tei tapurahia i Munich
nq te poroi i te hoê vahiné i
Hongrie,
Bulgarie,
Tchécoslovaquie tahito, to na
râ aore ra i
moni tere to roto.
Te
nei te mâferaraa i te mau
vai
atu
ra
te
tahi
mau
i
hamani înoraa i te vahiné mai te
i te fenua Initia,
Firipino, Bangladesh, Pakistan,
haamâuiuiraa i te mero vahiné o
Liberia,
hâmani înoraa i te mau vahiné e
e
te
mau
mau
âuri
tâpeàhia
Maurice,
Sénégal,
Mexique,
Ouganda,
Peru,
Guatemala,
Turquie,
Herëni,
te
mau
vahiné
mau
âuri,
te
amo nei i te tiàraa poritita e te
ôhipa faatiàmàraa i te taata, te
mâferaraa i te tamarii i roto i te
Irlande, Pàretetina.
utuafaire hoê, te haapoheraa i te
Te taiàta
àiü tamahine, te
vahiné.
mau
raa
peritome-
Te taiàta i tüàtihia i nià i te
parau no te fariiraa râtere teie e
tauàhia nei. I roto i te imiraa faufaa no te fariiraa râtere, te vahi¬
né tei riro ei tïtî no te mea, i roto
i te faanahoraa o te hoê fenua
«veve»,
râtou te taoà ôhie roa àe
no
te hoo. E 5 atoà mai te parau
no
te mau
tama e faataiàtahia
TE HÂMANI Inoraa
VAHINE E HUNAHIA
Te vai atoà nei te tahi mau
huru hâmani înoraa vahiné aita
e taiôhia nei i roto 1 te mau
nümeraraa, oia hoi te mau ôhipa
atoà e ravehia i nià 1 te vahiné i
te fare, 1 te vâhi raveraa ôhipa e i
nei.
tapihooraa
te tahi atu â mau vàhi èè tei faa-
vahiné, te mau vahiné veve ihoâ
e hoohia atu i te feiâ moni ra.
ino ia na no te mea e vahiné o ia.
Belgique, i te mau matahiti
atoà, 10 000 rahiraa tàne belge e
ràtere i Thaïlande no te haere e
e
Te vai nei te hoê
ùtuafare, e mau taata hiôraa maitatai roa, i roto râ i to
râtou iho ùtuafare, e mea è roa
Noa atu te huru
mau
Amnesty Internatio¬
nal
i tere i Yougoslavie i 1992
i haapâpü roa i teie mau parau e
(mea parau, mea
târima) ta te taata e anihia ra e
topa
fifl. eita
Na te tahi
vahiné
taôto i te tahi,
râtou riàrià eita ta râtôu parau e
oraraa
te mau vahiné ta râtou i mâfera.
noa
mea i te vâhi raveraa
hâmani-înohia
i Peretàne i pia « ia mâiti
ôutou i te hoê vahiné Firipino. e
raa
haapaô, rave ôhipa e aore
te hinaaro aore ra te ani tàmau e
râtou. la matara mai râtou i teie
i
taoà, teie ta te hoê pü faaipoipo¬
marü,
haapâpü
atoà o ia e taparahi pohe-roa-hia
nei
teie huru parau.
ràtou i te feiâ e hâmani ino ra ia
vahiné
tâpü i te taura e tâamu ra ia
I te matamua ra, aita e taata è
ra
faaea mü
viivii, haamâmü e te fàatîtî ia na
i roto i to na tiàraa taata tiàmâ.
Te vahiné ihoâ të îte nei i teie
mau
faahou â râtou i roto.
i te ùtuafare i îte i te ôhîpa e tupu
e
na».
e
no
mau
totaiete no Atia, i te fanauraahia
tahito, e parau ea maitai to
No te faaîte i te huru o ta na
peu
tiàturi
o
te rave înohia ra te tahi vahiné.
taa ê,
here,
faahepo tâmauraa i te
taata ia taôto i te tahi
«
hâviti, nehenehe, pâpQ, e tià ia
tiàturi», e mea « auraro i te tâne,
maitai i nià i te tamarii, eere i te
mea haere noa mai ta na i hinaa¬
ro, no roto mai i te hoê totaiete
haùtiùti ôre, màtau i te tereraa
te faêhau». Ua
o
rooraa i
ôhi
mai».
Apatoà ei vahiné
pae
ta no te mea «e mea maitai no te
itoito
ua maere te ao tàatoà nei i te faa-
huare te huru. la tutuha anaè-
hia,
faaipoipo i te mau tàne no
Europa e no Aoteraria ihoâ ra.
Teie te hoê râveà âpï no te
oikumene,
înohia nei e ta râtou tàne.
te heê àivanaa marite i 1984.
Te na ô ra te hoê parau paari
e
Serbie tei faahiti i roto i te
ia
taparahi te tàne i ta na iho vahi¬
né. la ôpua te hoê vahiné e horo
i to na iho puèraa i mua i te ture,
ninaa
teie i te mau ôhipa ta te vahiné i
rave
ua faarirohia te
mâferaraa ei moihaa tamaî no na
pae e piti. Te hoê faèhau no te
Yougoslavie,
taparahiraa, te totoâraa : no roto
mai te rahiraa o teie mau ôhipa
tei hoohia ei vahiné
veve
te
I
taiàta i ô.
I te 222 000 rahiraa ràtere
purutia i tere i Thaïlande i 1989,
e
hitu 1 nià i te àhuru e tàne
anaè. 50 e tae i te 70 % o ràtou e
tere taiàta i Thaïlande. I Purutia,
talôhia te âfa o na 200 000400 000 vahiné taiàta e haa nei i
e
Poge 12 - Veà poroferoni N° 13 - Moi 1995
No te mea ua haapiihia te vahiné
farii
noa,
e
faaôromaî
noa, e
mea rave àtâ ia îte i te mea e
haa¬
fifi ra i to na tiàraa vahiné.
VAHI A TUHEIAVA-MCHAUD
Extraits
de
:
No
longer
a
secret : the church and violence
women,
Aruna
Guanadason, WCC publications,
1993. (Risk)
agalnst
^
Utuafare
TEIRMÆAUI
A rheure où la notion de
famille fait un retour extra¬
ordinaire dans notre contex¬
te polynésien, devons-nous
continuer à y réfléchir en
i te tahi tane ê atu.
No te tamahine, hoê à faa¬
nahoraa to na e to te tamaroa
mai te iramàui matamua
contournant les questions et
les problèmes posés par la
structure
oedipienne
?
Avant d'entrer dans une
approche biblique, A.T. Lu¬
cas propose un texte nova¬
teur “te iramàui”, traduction
tahitienne du triangle freu¬
dien composé de la mère, du
père et du fils.
E
mea
nâ hea te tamarii
e
tamarii mai ai, e te metua e
metua mai ai i roto i te hoê
ùtuafare ?
te
ora
huru
NÂTUHAAETORU
OTBIRAM^^UI
atoà nei te tamarii i teie
mâ te ite ôre i te
oraraa
reira. E hau roa atu hoi, te vai
atoà nei teie ite-ôre-raa i roto i
A taa noa atu teie hau uiraa
te mau metua.
Noa atu
te
ia i te A e navenave faahou ai o
ia, e eita roa atu râ hoi te reira
tautai e manuia.
âpapahia mai e tâtou, e noa
atu e aore a tâtou e pâhonoraa
taa-ê-raa
o
to
pâutuutu no teie taime, teie râ
e piti nâ parau e pâpû maitai
râua parau e to râua hiroà, te
vai nei te tahi fetiiraa i rotopû i
ôpae nei i te tahi atu mau mero
àamu. No te mea,
fetii, mai te mau metua
faaàmu, te mau tonton, te mau
roa
huà. E a piti, e toru tuhaa to te
iramâui e itehia nei mai te vai-
te râmâ i te metua tâne, e i te
reira ra, tei te «iramâui rua» ia
tamarii-raa
atu i te
te tamarii. Te mau tumu i fariu
tâti, etv. E mea pâpû maitai ta
na
nâ metua, âreà te mau àai
vai-paari-raa o te taata. E hiô
ai te tamarii i te metua tâne ra,
tatou uiraa i ô nei
no
te
mai ia tâtou i te reira i teie nei.
teie ia,
te
;
E aha te
ôhipa e faatupu nei i te
mau
tura O te metua e to te tamarii ?
E horoà tatou i te paraparauraa
i te iramâui ra no te faaroo
i ta na pâhonoraa.
E aha te iramâui ? Eiaha
e
faaôhipa rahi ia ôutou i te
pâîmi nâ roto i te mau faatoro,
aita teie taô i reira, no te mea
na ù noa teie faa-tahiti-raa i te
parau no te structure oedipien¬
ne e
tuatâpapahia nei e te
Huruaparau [Psychologie). la
pâpû atoà râ ia tâtou, e eita
tâtou e hiô i te parau no te
Complexe d’Oedipe, e vaiiho
noa tâtou i te reira ei ôhipa
tumu
te
na
mau
Huruà
te Hereni i te
motu
mau
no
Porinetia
hoi te tamahine i to na metua
tâne. E te pii nei au i te reira te
«iramâui». E peu noa ànei teie,
aupuru atu ia na. E nâ te reira
e faanà i te tai a teie àiù.
e aore ra e
la faaau-anaè-hia teie ira
mai te mau ira atoà e vai nei, te
tuu ra ia tâtou te iramâui i roto
i te faanahoraa
no
te mai. I ô
nei, ei ràau ia no te rapaau ia
E mai te peu o te reira mau
aha
ia
ra
te
ràau
e
tano ? Te vai nei ânei hoi te hoê
hotu no te fenua, e aore ra te
hoê hotu no te moana no teie
huru mai ?
la faaau-anaè-hia teie ira
mai te tahi noa peu tamarii e
ora
vaimoè
roa,
e,
taparahi pohe
faaeà iho ra o ia i te
vahiné a teie taata. No mûri iho
roa ia to na iteraa e, e te vahi¬
né o ta na e faaea nei, o to na
iho ia metua vahiné, e te tâne
hoi a teie vahiné i pohe ia na, o
to na iho ia metua tpne.
noa
nei i roto i te
taata, te tuu
I ô nei, nâ te tau e te
haaàti nei i te tamarii, e
rave ê atu i teie peu. Hou râ hoi
te tau a rave ê atu ai i teie peu,
eere ânei o te iramâui atoà te
tahi tumu no te mau fifl e farereihia nei i roto i te mau ùtua¬
fare ? Eere ànei e na te iramàui
atoà e haafanau nei i te àitoto
(inceste), te mau hàmani-inoraa
e
tupu nei i nià i te mau
tamarii ?
-
Mai te peu eita te iramàui e
ô i roto i te faanahoraa o te mai,
la
i
te
tuatàpaparaa
huruaparau [psychologie), te
vai atoà nei teie.peu i ravehia e,
Œdipe i roto i te tamarii, inaha.
au
e
eita atoà hoi
e
ô i roto i te
parau no te peu, i hea ia tâtou
e
fanauraa,
e
noa
aè i te taime
auë
te
tamarii
E aha mau na te tumu i nâ
-
e
I mûri iti
ira ?
ao e
i
rii
:
Na te mau faatureraa a te
metua tâne
roa
e
ôpani i te tama¬
ia faaea i to na iho metua
vahiné, e e àrai ia ôre te tama¬
hine ia faaea i to na iho pàpâ. E
faufaa rahi to te mau faature¬
raa a
te metua tâne i roto i te
oraraa
-
tîtî, e mai te paraparau metua
no te peu.
na
Terà rii ia te parau no te taa¬
taraa e vai nei i roto i te tama¬
ra ;
metua vahiné, e, e “faahinaaro”
paari o ia, ua haere o ia e
ta
lE IRAMAUI MATAMUA
vahiné ra, aita ia i reira oia hoi,
te ère nei to na mâmà i teie
Mea.
teie tamaiti e te tahi rûàu, e ia
o
TETAHIMAU
UIUIRAAMANAÔ
ùtuafare, inaha :
metua vahiné i te metua tâne
e pàhono ôiôi atu to na metua
vahiné mà te horoà atu i to na
ra ia tâtou i te
iramàui i roto i te faanahoraa
taata
inaha, te haereraa te
ro onoono noa ra
piihia o Œdipe. Ua faaàmuhia
na na ra, ua farerei o ia i te hoê
noa
fanau âpî. E te mea e itehia ra,
-
roto râ i teie mâîmiraa vahiné
tae
la au i te huruaparau, e ite¬
hia teie “ôhipa” a CEdipe i nià i
te mau tamarii no te mau hiroà
atoà (Mâôhi, Papaà, etv) : E
“faahinaaro” te tamaroa i to na
ihoâ,
mâimi i te tahi vahiné na na. I
e
tuatâpapa i roto i te parau
te vahineraa o te vahiné.
E ôpani o ia i te ôhipa àito¬
to i rotopû i te metua e te tama¬
na.
I roto i te hiroà Hereni, te
faatià ra o Sophocle i te àamu
no te oraraa o te hoê tamaiti tei
•
nei, ua rau ia te haapûroùraa e
itehia ra.
tâtou i te parau no te
iramàui i roto i te taataraa o te
taata.
m>IPB E O MXUI
haapàpû
ôhipa i
mau
tupu i rotopû i te tamarii e to
[Psychologues). No reira, e hipa
mai
ua
raa, e toetoe mai â te
ia e farii e te vai nei
I roto i te tuhaa matamua o
tahi huà-
iti noa atu â teie ira i to na iti-
o
teie A i te tahi taata ê atu, e o
te
tatou, nâ roto i teie ôraparaa, e
aita
A tahi, tei roto te iramâui i
te “taataraa” o te taata, e e mea
huru fifi atoà ia parau e, e te
ra.
atu
roa
i te
roa-hia e te iramâui, no te mea
e,
te metua
mea
tâne), àreà râ te tamahine, eita
no
haa, hoê â a râua “peu” i rave.
Te vàhi noa e taa ê nei, o te
huru ia no te faatiàraa i to râua
mea
te
ôpanihia nei i te
teie mau te vâhi matara ôre roa
TE ERAMAUI rua
i
vai nei te taata paari tei faaruè-
te
e
tamaroa e te vai nei teie Mea i
te tahi taata ê atu (vahiné,
iôa. E au râua i te tahi nâ mae-
i
no
teie
hia ra e ana, inaha, e farii à te
hia nei e te Tamarii, te metua
tâne e te metua vahiné. Teie râ,
tatou
te
tamahine : e tei roto atoà hoi i
te faanahoraa o te A e hinaaro¬
te peu i ravehia e Œdipe e te
ôhipa a te tahi àito, o Mâui te
ara
ture,
tâne
Ei âmaa pâhonoraa, e hiô
mai tatou i te ôraparaa e môtià-
O
.
te
iramàui, ua riro te metua
vahiné ei puna haanavenave i
te tamarii. I te taime râ a ite ai
te tamarii e te faahinaaro ra to
na metua vahiné i te hoê taata
ê oia hoi, te metua tâne ia, i
reira atoà o ia e haamata ai i te
faaruè i to na metua vahiné, no
e
e
piti. Te taa-ê-raa i rotopû ia
râua, tei roto ia i te ôpaniraa a
tuu atu ai ia na, e aore ra e
huna atu ai ia na ?
E
-
tàpaô_ haapàpû ia i te
E t^aô faaite ia i te tama¬
-
aita atoà teie Mea i to na
raa,
âpï ? E tià roa ia tâtou ia parau
pàpâ ra.
e, ua nâ o ia, no te mea ua paia
ia, ua mâha o ia i te ù, e ua
au roa atoà hoi o ia i te reo o to
na metua vahiné e hii ra ia na.
Te manaô-atoà-hia ra e o te
tahi te reira taime matamua
roa e uruhia atu ai te tamarii a
i to na metua
rii, e te A e hinaarohia ra e ana,
tei te metua tâne ra ia. I roto râ
hoi i te oia-mau-raa o te ora¬
ai, i hau ai teie tamarii fanau
o
vai nei i roto i te metua vahiné,
taua ère ra
e na
e
haafariu te
hotu poto noa
teie, e i mûri aè i te reira taime,
e
tupu mai te hinaaro-faahou-
E vauvau o ia i te hoê aro
te metua tâne, e te hoê aro
no te tamarii, e i reira atoà ia te
e tura ai i to na tiàraa
metua vahiné.
E horoà o ia te faahinaaro-
mâmà
-
raa
i roto i te tamaroa
no
te
faaea i te hoê vahiné ê atu i to
na iho metua vahiné, e i te
tamahine ia àpiti i te hoê tâne ê
atu i to na iho metua tâne.
I te rahiraa o te taime, o teie
ia te huru
te
no
tupuraa o te
ùtuafare i roto i te Hiroàroà
tamarii i to na ra pàpâ.
[Conscience) o te hoê Tamarii. I
TEIRAMAUITORU
e
tià ai, no te mea i reira mau o
ia e riro mai ai ei Tama i roto i
to
na
mau fifi o te oraraa
ùtuafare e te oraraa faaroo, aita
ânei vètahi o te mau fifi e tàpoi-
roto i te
To na tanoraa mau, ia tàpae
te tamarii i te «iramàui toru»
navenave
-
no
E tâpaô ia no te hoê ère e
-
te taata nei i te riavenave.
E
rii.
tamarii, e te A o ta na e hinaa-
tamariiraa. I te mau
te «iramàui rua», e
poi nei i te iramàui ? I roto i te
metuaraa
e
metuahia
nei
e
tâtou, te imi mau nei ânei tâtou
i te mau râveà ia ora te tamarii
i to na tiàraa tamarii, ia ora o ia
i to na ôtahiraa ? Aita ànei ta
tâtou huru metuaraa e faataa-
raa
i teie huru navenave, e nâ
te reira e faaauë faahou i teie
taime
tamarii. Te taa ra ia tâtou i teie
ia noaa mai ia na te A e manaô-
nei, e te mea e auëhia nei, eere
ia te û o mâmà anaè, te pii atoà
noa-hia ra e ana e tei te metua
minomino
tâne ra.
tamarii i roto i te tahi ao moe-
nei râ teie auë i te A
râmâ te tamarii i tojia pàpâ ia
ai o ia i mua na. Oia
mau,
horoà
vaitâmau te
na ù, e ia
nei
i
te
mau
Te tuhaa rahi a te metua
tâne i ô nei, o te horoàraa ia i te
hinaaro atoà ? I roto i teie mau
farii-hânoa-raa i to ràtou mau
tâpaô ei haapàpûraa e aita
hinaaro, eere ànei e o to tâtou
metua vahiné i to
mau
huru paari mai teie tamarii, e
hô atu o ia i te mâa e au i te
reira faite tamarii, e paari noa
aè ai o ia. Te A râ e auëhia nei,
e mihihia nei e te tamarii, aita
ia te reira i te metua vahiné ra,
aita i te metua tâne ra, aita ia
atoà teie A ia na ra.
pàpàû ra, e aite atoà hoi ia
noa
moeà mâ te farii i to ràtou mau
(mea) i
navenave
e
no
Na te metua tâne e tuu i te
“aita” i mua i teie hiaairaa, e
hau roa atu. e tuu atoà o ia i te
ture no te ôpani i teie tamarii ia
faaea i to na iho metua vahiné.
I te taime a ite ai, e a farii ai te
Tamarii i teie ture, i reira o ia e
iho mau hinaaro teie e faaoraorahia nei ?
Eita
ânei
te
faatâvairaa
tamarii a te Atua mâ te Metia e
te Vârua Moà (Taratia 4.1-7) e
riro atoà ei feruriraa na tâtou, e
ei tautururaa ia tâtou i roto i te
ei FA nâ te HINAARO. I
5 atu ai i rote i te «iramâui toru»
parau o te mau tamarii e to
tâtou iho ?
roto i te oraraa o te Tamarii, e
imi, e mâimi, e e pâimi hànoa o
oia hoi, to na ia fariiraa e fariu
i te tahi vahiné è atu, e aore ra
ANTONEVO TIHIRI LUCAS
mâmàû ra^Teie A, te riro nei ia
o
na
Poge 13 - Veo porofefoni N° 13 - Moi 1995
IntemofionQl
Une recette :
Te putuputuraa a te
AH ! QUE
1 Yaounde-Cameroun
LE SEIGNEUR
EST BON !
Cher lecteur, chère lectrice
du VEÀ POROTETANI,
cette rubrique qui en éton¬
nera plus d’un, va vous aider à
préparer une recette bien par¬
ticulière, et cela dans l’huniour...
Le cadre
Chez vous, trancLuillement assis
devant une table, une bible à la
main, question de vérifier les réfé¬
rences
bibliques données.
D’abord, prenez un grand réci¬
pient.
Battez ensuite, avec un mouli-
-
premier lieu 250 grammes
de JUGES 5/25 : “Il demanda de
l’eau, elle a donné du lait, dans la
coupe d’honneur, elle a présenté de
nex, en
la crème".
Puis 250 grammes de JEREMIE
-
6/20 : “Qu'ai-je besoin de l’encens
qui vient de Séba, Du roseau aroma¬
tique d'un pays lointain...”
Mettez une cuillerée à soupe de
I SAMUEL 14/25 : “Tout le monde
-
était arrivé dans une forêt où il y
avait du miel à la surface du sol".
Ajoutez maintenant un à un
: "... Comme une
perdrix qui couve des oeufs qu’elle
n’a point pondus...”
-
JÉRÉMIE 17/11
Tout
-
en
battant
sans
cesse,
ajoutez ensuite 250 grammes de I
SAMUEL 30/12 : “Et ils lui donnè¬
rent un morceau d’une masse de
figues sèches et deux masses de rai¬
sins secs...”
-Ajoutez également 250 grammes
de NAHUM 3/12 r “Toutes tes forte¬
resses sont des
figuiers avec les pri¬
meurs...”
-Coupez ensuite en petits mor:;eaux (avec un couteau bien aiguisé)
anviron 400 grammes de NOMBRES
17/21
:
"...
un jeune
taureau, un
bélier ou un agneau d’un an...”
Effilez et continuez de mélanger
doucement.
-
-
au
Février
18
la Commission des bourses
de la CEVAA, appelée désor¬
mais
Commission
de
Formation, dans la Faculté
de Théologie Protestante de
Yaoundé-Caméroun,
en
Afrique.
La
Commission
de
Formation qui se réunit une
fois par an, a pour tâche
principaie d’étudier des dos¬
La préparation
-
13
Du
1995, a eu lieu la réunion de
Ensuite, ajoutez un mélange de
500 grammes d’abord de 2 ROIS
4/41 : “Elisée dit, prenez de la fari¬
ne, et il en Jeta dans le pot. ”
Puis un peu de 2 CHRONIQUES
9/11 : “La Reine de Séba avait une
siers
de
demandes
de
bourses envoyées par ies
Egiises
membres
de
la
CEVAA. Actuellement, selon
les statistiques, une grande
partie des
demandes
de
bourses émanent des diffé¬
rentes
Eglises Protestantes
d’Afrique.
En tenant sa session
en
Afrique, la Commission a
voulu rappeler qu’elle n’est
seulement
pas
une
Commission qui prend des
décisions importantes en
matière d’octroi des bourses
mais aussi une Commission
appelée à être à l’écoute,
sur le terrain, des besoins
réels et des difficultés ren¬
contrées par les boursiers
pendant leur période de for¬
mation
et
place
les
à
évaluer
besoins.
Pasteur
TAUIRA
Gaston,
membre
Commission
sur
Le
Marama
pour
Évangélique
de
la
l’Église
de Polynésie
Française dresse pour nous,
le bilan de son séjour et
témoigne de la situation
politique de ce pays frappé
par la crise.
-
MANAÛÛMUARAA
suite fort nombreuse et des cha¬
meaux portant des
aromates”.
Ajoutez également une pincée
de LEVITIQUE 2/13 : “Tu mettras du
sel sur toutes tes offrandes, tu ne
-
laisseras pas ton offrande manquer
de sel”.
Ajoutez une cuillerée à café de
AMOS 4/5 ; “Faites vos sacrifices
d’actions de grâces avec du levain. ”
-
Ajoutez également 3 cuillères à
soupe de JUGES 4/19 : “Donne-moi,
'6 te prie, un peu d’eau... Elle ouvrit
-
l’outre de lait”.
Remuez doucement, puis versez
e tout dans un grand plat.
C’est parfait ! Maintenant, met-
-
;ez le
plat au four à feu doux pendant
environ lh30 min. Passé ce délai,
retirez le plat du four. Hum ! Quel
régal ! Et quelle odeur I
Passez à table pour servir, et
mangez chaud, sans se brûler la
-
langue, avec des louanges et des
actions de grâces et vous en aurez
pour toute l’année et bien
sûr, bon
appétit !
“Ah ! que le Seigneur est bon !"
Question
Quels sont les ingrédients de
recette bien particulière et
quelles leçons en tirez-vous quant à
cette
l’utilisation de certains versets de la
bible ?
(Recueilli auprès de Claude SEYAZE, étudiant de 3e année à la
Faculté de Théologie Protestante de
YAOUNDE - Cameroun, par le Pasteur
TAUIRA Marama Gaston lors de son
voyage en Afrique)
Ua tupu te putuputuraa a te
Tômite
Püte
CEVAA
(Commission des bourses) mai
te 13-18 no Fepuare no teie
matahiti 1995 i roto i te
pïpï
rahi
aua-
Porotetani
no
Yaoundé (Faculté de Théologie
Protestante de Yaoundé) i te
tuhaa no Cameroun no te
Fenua Afrita. No te taime mâta-
Gaston Tauira avec Christian Delord à gauche (DEFAP) et un théologien camerounais.
faatupuraa hia te putuputuraa
te TSmite
Pute i Afrita, ua
hinaaro atoà o ia i te faahaamanaô e eere ta na tuhaa ôhipa
a
i te rave noaraa i te mau faaôtiraa no nià i
te parau no te mau
horoaraa pOte, ei Tomite atoà
râ tei titau hia ia haere e farerei tino roa e faaroo taria roa i
nià i te tahuà, te mau hiaairaa,
te mau fifi e farerei hia e te feia
atoà tei fanaô i te hoé püte mai
roto atu i te CEVAA no te hoé
tau faaineineraa.
Protestants :
Musulmans ;
Animistes :
Baha’is
:
(dévalué
en
35 %
....17,6 %
22 %
21,6 %
0,7 %
(Centre
de
atu
noa
i te vahi haamoriraa
no
ràtou mau imiraa i te mea faa-
tuhaa Maîtrise e te tuhaa
Doctorat. Te fâ e titau hia ra i
roto o te faaineineraa te mau
te mau maa, no te mau toihaa.... tei haafifi i te feia riirii
ihoâ ra oia hoi te feia eere ta
hiahia roa. Te feia tapi hoo toihaa te huru maitai.rii mai i roto
ite no te pârau na te Atua i roto
hiôpoaraa ia i te mau aniraa
püte atoà no roto mai i te mau
Etâretia mero i roto i te CEVAA
e i roto i te tahi nümeraraa no
te mau aniraa püte, te rahiraa
no roto mai ia i te mau Etâretia
Porotetani atoà no Afrita.
Tei taua pae fenua ra ia, o ia
hoi te Fenua Afrita (Tuhaa no
Cameroun) te tupuraa te ruru¬
raa
a
te Tômite Püte CEVAA i
teie matahiti 1995.
TE HUKU NO TB FENUA
CAMEROUN
ruraa ea
te oraraa aupu-
(Domaine de la Santé)
faarooroo noa hia te parau
no te mau tuhaa Fenua Afrita
ua
te mau mai e rave rahi mai
no
te Fiva rearea
i te
tuhaa Fenua
mau
mâ te haamoe ore atoà e e mau
pae fenua teie tei reira te parare rahiraa no teie mai rahi riaria te Sida. E no reira, te feia
atoà tei ôpua e haere i taua
mau tuhaa fenua ra, mea faa-
hepo hia ia ia paruru i to râtou
mau
nira patia (Vaccins) e aore
no
raau.
no
Noa
atu
râ
mau
teie
huero
mau
pârau, aita e ôpani hia te taata
rapae ia haere i roto i taua mau
pae Fenua ra no te hiô mata
roa
i te huru oraraa o te nünaa
Tchad, no Gabon, no Nigeria...
Tei nià i te faito hau atu te 13
Afrita e te mau peu no to râtou
hiroà tumu.
mirioni huiraatira e ora rà i te
tuhaa no Cameroun noa. Eere
ia i te hoé faito nainai. I te pae
TBPABMAIERIA
OTERURURAA
taime hepoheporaa i mûri aè ia
to
te
faatereraa
Hau
Fenua
Ua
rave
hia te hoé fariiraa
te mau mero o te Tômite
Püte i roto i te aua-pipi rahi
Porotetani
no
Yaoundé.
E
no
no
te
mau
Fenua
tuhaa no te Fenua Afrita. Te
tahi noa fifi rii i roto i te aua-
pipi o te parau ia no te pâpë,
mea
tarant ia te reira. 1 te pae
te
maa, mea rave maitai
atoà hia te reira e ua nehenehe
roa te mau mero o te Tômite i te
âmu i te mau maa Afrita. Ua
mauruuru maitai roa te Tômite
i te mau faanahoraa e te mau
fariiraa tei rave hia i roto i te
no
roaraa
no
te
hepetoma
e
ua
faatae oia i ta na mau haamauruuru raa i te tia faatere i te
mau
Orometua
ùtuàfare
haapii, te mau
tataitahi
o
te
mau
Pipi-Orometua no ta râtou mau
fariiraa poupou o te ore roa e
nehenehe e haamoe, na te Atua
râtou e haamaitai e e tauturu i
roto i te
mau
ôhipa e rave hia
ra no
te faaineineraa i te
tavini
no
te Etâretia
a
mau
te Fatu
no ananahi.
TB TERERAA ÔHIPA IHO
Hou te putuputuraa a te
Tômite Püte tei tapaô hia no te
15-18 no Fepuare, ua tupu te
faaotiraa tei rave hia e te mau
tia faatere no te mau Etâretia
Porotetani atoà no Afrita i te
matahiti 1959. Mea nahonaho
faito moni
o
toà tei haamau hia i te matahi¬
1962 i mûri ae ia i te hoé
teie nei, ia faatopa te hoo no te
(Dévaluation du
Franc CFA), ia noaa ae hoé à
130 rahiraa
ATB OMTIB
e
ti
Afrita
tei nià te faito
pârau hia te auapïpï rahi roa aè teie i Afrita taa-
nehenehe
faaotiraa, a piti noa matahiti i
tara
Afrita
taata
tono hia mai e te mau Etâretia
Porotetani atoà no terâ e terà
ia te âmuraa i te
Fenua tapiri mai te tuhaa
Côte d’ivoire, te tuhaa
te
a
(Recherche d’une Théologie
Africaine). 1 teie matahiti 1995,
choléra o ia hoi te mai no roto
rii
Afrita rôpü (Afrique Central) ma
te haati hia oia e te tahi atu
te pârau a te Atua ia au i te
hiôraa
râtou i roto i te faaineineraa tei
mai na roto anei i te raveà no te
oia
no
(fièvre jaune), te
tino eiaha ia roaa hia i teie mau
Te fenua Cameroun o te hoé
Pipi-Orometua e tae noa atu i
te
i te maimiraa i te hoé aratairaa
I te pae no
mai i te viivii o te pape e te maa
hôê tau i raro aè i te faatereraa
a na Hau Pêrëtâne e Fârani. 1
teie rà mahana e Fenua tiàmà
oia. Tei roto teie fenua i te hoé
Analphabétisme : 43,5 %
tamarii
raa
Schellevis) te hoé fare rahi vairaa püta (Bibliothèque) e tae
(Chapel). E toru. tühaa no te
pae haapiiraa i roto i teie auapipi mai te tuhaa Licence, te
tereraa poritita o te Fënua, ua
riro te tuhaa no Cameroun i te
Capitale : Yaoundé
Superficie ; 475 440 Km2
Population ; 12,9 millions
Espérance de vie : 56 ans
Catholiques :
hia i mûri aè i taua faatoparaa
hia no te tara Afrita, o te hoo
rahi ia o te oraraa mai te parau
pipi ra mai te pârau no te mau
fare faaearaa, te mau piha haapiiraa, te mau piha ôhiparaa, te
vai atoa ra te hoé fare haapaô-
hepo nei i teie mahana.
no
Monnaie : CFA
Janvier 1994)
rave
ôhipa a te Hau
(Fonctionnaires), te haamauraa
atoà hia te tahi mau tute api
(Taxe aéroport....). Te fifi i ite
mau
matahiti (i te avaè Mati) o te
atu
chiffres
te
putuputuraa hoé taime i te
piti,
quelques
a
mau
Orometua faatahinu
hia i te faahohonuraa i to râtou
ia tuhaa iti no Afrita. E piri
en
hia ia te moni avaè
raa
te oraraa i roto i taua aua-
roa
feia riirii o râtou ia teie e hepo-
piha ôhiparaa e vai i Paris e a
Le Cameroun
teie
te Tômite Püte, o te tupu ta na
ta na rururaa i rapae aè i ta na
i te hoè âmaa ôhipa a te
CEVAA. No reira, na roto i te
no
i taua faanahoraa rà area râ te
te TSmite Pûte, a faatupu hia ai
ai
auraa
ôhipa maori rà te faatopa atoà-
Eî- tià atoà rà ia faahaamanaô hia e, te tuhaa ôhipa rahi a
mua roa i roto i te aai, a tahi no
no teie ia aua-pîpï no te
taime mâtamua roa o ia a farii
Afrita atoà. Te
Poge 14 - Veà pororeroni N° 13 - Moi 1995
tahi mau farereiraa faufaa roa i
rotopû i te Tômite
Orometua,
te
e
mau
te mau
Pipi-
Infernofional
tomite pute cevaa
1 te fenua Afrlta
Fârani i te matahiti i mairi no
te faaineineraa ia na i nià i te
tiàraa faatere no te pû no te
tuhaa moni
roto i te rururaa tei
mau tamahine no Paofai
(Foyer
des Jeunes Filles de Paofai). No
raa o te
teie tià, ua farii te Tômite ia faa-
mai te pârau no te mau raau no
tae roa i ta na pûte
te fare mai
pârau hia
“Colloque” i nia i te tumu
pârau ra “Eaha te huru faaineite Etâretia no anana-
neraa no
(Quelle formation pour l’Èglise de demain ?). Na roto i
hi”
taua
farereiraa
mau
ra.
hiaairaa, te
mau
mau
fîfi
mai roto mai i te mau tino i roto
mau
Te toru no te tuhaa, e tuhaa
i
mau
te
hiaairaa
a
te
CEVAA no ta na poritita arataie
faaineineraa i te mau
mau
e
i roto i
âpï, hoê atoà
mau
i
te
fenua
(Dépenses
départs)... Te taatoaraa o taua
mau
Etâretia no to tâtou tuahine ia
TUFARIUA Emma, e Orometua
roto i te
tavini no te Etâretia no anana-
hi. E haapiiraa rahi roa tei roaa
papai pârau atoà i roto i te auapipi, oia te tono hia i te mau
mai mai roto mai i taua
taime i mûri nei
Te
te
no
raa
ïa aniraa no roto atu i ta tâtou
haapii taime î no Heremona e
ruru¬
haamauàraa
te
pârau papai (Dépenses thèses),
raa
raa ra.
pârau
te haamauàraa no te tàime hoi-
aniraa âpï no teie
aniraa
nia
te
no
raa ia te mau
1995-1996
tino no
maimiraa
rahi te reira, o te hiôpoa maitematahiti
mau
(frais médicaux) te
tere i roto i te taime no te
papai (voyages de recherches),
-
teie
atoà i te
farerei hia e te hoê tino
i roto i ta na tau faaineineraa
matahiti 1995.
taua taime ra ei haamaramararaa
atoa rà oia i te mau haamaua-
mau
i te faaineineraa e ua riro atoà
ma
faaôhipa hia no
e
te mau aniraa pûte anaê, e amo
oia hoi i te avaè Titema no teie
ua
nehenehe i te TSmite i te faaroo
i te
i te hopeà
no teie ihoa
matahiti 1995 i P.T.C.-SUVA,
FUI no te tïtauraa i te pârau
piti no te tuhaa ôhipa i
mûri aè i te reira, o te putupu-
Tû-ite
“maîtrise"
Pârau
o
turaa ia a te TSmite iho. E toru
Théologie).
no
nià
i
te
te Atua
Ua
(Maîtrise de
farii atoà te
haamauàraa o te ô atoà i
tapura faufaa
no te
aniraa pûte.
mau
Te pârau atoà o te nehenehe
faahiti hia maori rà eere ia o
te CEVAA anaè teie e horoà nei
e
i
hoê
te
pûte (Bourse) te vai
atoà ra te tahi atu mau taatiraa
tei
mau
rave
Etâretia
te mau
pû ôhipa a
ôhipa a terâ e terâ
(Tiàraa
faaineineraa
Orometua
atoà
i
te
e
mau
Laîta).
1 roto i te tahi hiôraa àmui, e
ôhipa faahiahia roa e te
mau
maitai atoà tei ora hia e te mau
mero o
te Tomite i roto i te roa-
raa
te
o
hepetoma i roto i te
aua-ôrometua
roto i te
mau
te faatereraa
Orometua
mau
(E
no Yaoundé, na
farereiraa atoa, i
o
te aua, te mau
faatahinu
Pipi-Orometua
atu i te
feia
mau
hia
e
te
tae noa
e
Orometua
haapii
Afrita
anae) no te
haapâpû faahouraa ia i te fau¬
faa rahi no te pârau no te faai¬
neineraa, ia riro noa te pârau
no
te faaineineraa ei pârau
manaônaô rahi i roto i terâ
terâ Etâretia
no
Etâretia te ôre
na
mau
te
e
faaineine i ta
e
ôhipa no to na
ananahi e riro oia ei
“Etâretia pohe”.
A haamanaô tâtou i te reo o
te Fatu i to na pârauraa e toru
taime i nià ia Petero “A faaàmu
te feia
hope ta râtou
Vahiné Porotetani no Herevetia
(Fédération Suisse des Femmes
Protestantes). E 45 rahiraa ani¬
raa àpï no teie matahiti 1995-
no
ua
hope atoà ia ta râtou pûte. A
piti, te pârau no te feia e faaapi
ta râtou
mau aniraa pûte e a
toru te pârau ia no te feia e ani¬
raa âpï ta râtou no te
hoê pûte.
•
1 roto i te tuhaa matamua,
11 rahiraa tino o tei hope ta
râtou tau
rahiraa)
loi
1996 e te rahiraa no taua mau
aniraa
mau
no
pûte no roto mai ia i te
Etâretia
Porotetani
atoa
i taua nana” (Pais mes
Te pârau no te putuputuraa
a
te Tômite Pûte CEVAA
matahiti i mûri nei,
no
te
aita ia i
haapâpû roa hia, e riro râ i te
tupu i te fenua Herevetia
(Suisse) e aore ia i Paris iho.
haapiiraa (i farani te
te inéine
te
tapapa maite hia te mau aniraa
hia i roto i te aua no te Faatere
e te reira i mûri aè ia i te hoê
ôhipa i roto i to
tataitahi hou a rave ai te faao-
pureraa ôpaniraa.
o
i te
roa no
râtou mau fenua.
tiraa hopeà.
Ua ôpani te putuputuraa na
roto i te hoê tamaaraa tei rave
No teie à matahiti,
te tapura faufaa tei faataa hia e
O te huru ïa
! roto i te piti no te tuhaa, o
ia hoi no te feia e faaapi ta
te CEVAA tei nià ia i te faito 22
tuatapaparaa iti.
râtou
tuhaa moni râ o te ôpere maite
mau
aniraa
no- roto
pûte, hoê ia
atu
i
ta
tâtou
Etâretia no te potii ra o TEIHOTU Mayana oia tei tono hia i
no
teie
pârau
mirioni i ta tâtou moni. O taua
la ora na !
hia ia au i te mau aniraa pûte
tei
hiôpoà hia. E tià atoà rà ia
faahaamanaô
hia
eita
teie
Déclaration Universelle des Droits de
l'Homme de 1948.
Ainsi depuis près de trente ans,
les autorités indonésiennes sont res¬
ponsables d’un nombre terrifiant de
tortures, de détentions arbitraires,
d’assassinats
politiques : ies
auteurs de ces barbaries, des mili¬
ternationales, et notamment par
l’ACAT.
encourager le gouvernement
indonésien à adhérer au Pacte Inter¬
national relatif aux droits écono¬
miques, sociaux et culturels, au
Pacte international relatif aux droits
civils et politiques et à ses proto¬
-
coles facultatifs,
-
plaintes formulées par des particu¬
liers et à examiner des plaintes entre
Etats.
veiller à ce que les demandeurs
d’asile ne soient pas rapatriés de
force en Indonésie, s’ils risquent d’y
être victimes de graves violations
des droits de l’homme, et veiller à ce
-
que les revendications formulées par
les demandeurs d'asile, y compris
ceux en détention; soient toutes exa¬
minées
les Etats membres de l’ONU se déci¬
dent à :
demander au gouvernement
indonésien d’inviter les Groupes de
travail des Nations Unies sur la
détention arbitraire et sur les dispari¬
tions forcées.
-
faire en sorte que les rapports
de 1992 et de 1994, rédigés à l’is¬
sue de visites en Indonésie et au
Timor oriental du rapporteur spécial
des Nations Unies sur la torture et
sur les exécutions extrajudiciaires,
sommaires ou arbitraires, fassent
-
l’objet d’un suivi systématiqué. ;
se doter de moyens supplémen¬
taires susceptibles de garantir une
de
façon approfondie et
impartiale.
LES POLYNÉSIENS
PEUVENT AGIR
plus grande impunité.
IMPOSONS LE RESPECT
DES DROITS
encourager ie gouvernement
indonésien à adhérer à la Convention
contre la torture et à reconnaître que
le Comité des Nations Unies contre
la torture est habilité à recevoir des
taires pour ta plupart, jouissent de la
Ainsi nous, avons été amenés à
écrire au Président du gouvernement
de la Polynésie Française et Député
à l’Assemblée Nationale, au second
Député et au Sénateur pour former le
vœu qu’ils acceptent d’évoquer ces
graves problèmes avec les membres
du gouvernement, avec leurs col¬
lègues de l’Assemblée Nationale et
avec ceux du Sénat, et surtout avec
les responsables; politiques indoné¬
siens qu’ils auront l’occasion de ren¬
contrer.
Aux dernières nouvelles, la situa¬
tion au Timor Oriental continue de se
détériorer : des gangs «Ninjas» qui
semblent agir de connivence avec les
forces de sécurité, terrorisent la
population. Mgr BELO (évêque de
Dili) est intervenu pour demander
que ta police agisse avec efficacité à
l’encontre
de
terrorisme.
ce
Les
attaques se sont calmées à Dili mais
se sont répandues dans les zones
rurales telles que Liquiza, Ermesa et
Gleno.
A tous
ceux
qui, résidant en
Polynésie, ont des contacts
avec
l’Indonésie et surtout avec les «déci¬
deurs Indonésiens», nous deman¬
dons d’intervenir et d’user de leur
influence pour que les Droits de
THomme soient mieux respectés et
et efficace,,
que la torture soit absolument inter¬
dite dans ce grand pays qu’est
l’Indonésie avec ses 13 000 îles
sous l’égide des Nations Unies, de la
(dont 6 000 habitées) et ses 185
situation des droits de l’homme en
Indonésie et au Timor oriental.
demander au gouvernement
indonésien de permettre la sur¬
veillance régulière et sans entrave de
la situation des droits de l’homme en
Indonésie et au Timor oriental par
millions d’habitants.
-
Surveillance ; régulière
ACAT-POLYNÊSIE
-
Pour contacter rACAT Polynésie :
BP 11 543 Mahina
Tél : 48 04 01
Parau-tià no te fêla 1 "moè”
i te fênna Argentine
Te faaite ra te taata faahoro
ra
o
Adolfo
Francisco SCILINGO, 1 roto i te
âfata
teata
no
te
fenua
manureva
Argentine i te 2 no mâti 1995 i
te parau no te “moè~roa~raa", i
aè i te faatereraa faatM a
te nuu faèhau i te area mâtahitl 1976-1993, o na taata 1
raro
aniraa, 19 aniraa tei
farii hia e te Tômite. Eere i te
tahi ôhipa ohie no te mea e tua-
e rave
aniraa
brebis)
(loane 21/15-19).
te Fenua Afrita. 1 nia i taua
rahiraa
éloignée de celle qui découle de la
des organisations de défense des
droits de l’homme tant locales qu'in¬
te hoê
mea
rave
oraraa no
ra
vision des droits de l'homme très
tourisme, des télécommunications et
du bâtiment. Nous pensons que le
gouvernement de la Polynésie et le
gouvernement
Français
doivent
prendre une position plus nette au
sujet des violations des droits de
l’homme commises par les forces de
sécurité indonésienne, et qu'ils
usent de leurs influences, afin que
no
te pârau no te faaineineraa i te
tau faaineineraa te auraa ra ua
présidence du Mouvement des
non alités, et prône, avec
d’autres puissances asiatiques, une
pays
taatiraa
teie mau taatiraa i nahonaho ai
amo hia e te Taatiraa no te mau
la
donc avec l’Indonésie. De son côté,
la France a augmenté son aide (plus
de 140 millions de dollars) et renfor¬
cé ses liens dans les secteurs du
te ôhipa no te mau fenua
elhuaraau na te ara (Ministère
des DOM-TOM). Maoti aê atoà
te pârau no te hiôraa i te tapu-
1991.
Actuellement l’Indonésie assume
no
taatiraa
te
i
pûte o te
sacre de novembre
Herevetia e tauturu nei i te
mau Etâretia e te feia i roto i te
mau hiaairaa rau (E.P.E.R), te
tae noa atu i te pû e haapaô nei
Tômite i teie aniraa
dernier, prés de Dili, lieu du mast
La Polynésie est appelée à déve¬
lopper des relations avec tous les
pays qui bordent l’Océan Pacifique,
te Hau i Fârani (Coopération) e
tuhaa rahi i haapaô hia. A tahi
tion actuelle en Indonésie et au
Timor en particulier. Selon l’ONU,
cette situation serait propice à de
nouveaux massacres, alors que l’ar¬
mée indonésienne vient d’être accu¬
sée de violences et même de
meurtres de civils par la commission
nationale Indonésienne des Droits
de l’Homme : six Timorais ont été
tués par des militaires le 12 janvier
CEVAA mai te taatiraa no te
mau
Etâretia no teie nei ao
(F.S.F.P),
PIGUET (Cevaa) A. PFEIFFER (France).
Torture) est très inquiet de la situa¬
àpiti mal i pihaiiho i te
(COE), te taatiraa ho te mau
Vahiné Porotetani no Herevetia
M. ADEROMOU (Bénin) M.
continuent
Le groupe Acat (Action des
Chrétiens pour l'Abolition de ia
Orometua e tae noa atu i te
mau Orometua haapii i roto na
mahana 13-14 no Fepuare na
te
.
I
^
Au timor les massacres
acat
TAUIRA MARAMA GASTON
OROMETUA
500 - 2 000 (eita râ e ôre e, ua
tae roa atu i nià i te faïto e 30
000 taata), o tei tàorahia i roto
i te miti mai nià mal i te mau
mânureva, 1 mûri aè i to râtou
patia-raa-hia e te taote o te
nuù faèhau i te patia raau faataôto. Taua
mau
huru “rere-
raa ra”,
hoê ia te itl-roa-raa no
te pae
rahi o te mau faahoro
mânureva, ia au i te faaiteraa
a Adolfo Francisco SCILINGO,
areà ta na râ e piti la. Te faai¬
te atoà râ o ïa e. 1 te taime hoiraa mai o taua mau faahoro
mânureva râ no te nuu faè¬
hau, e taiô na te mau ôrometua tâtorita i te hoê mau irava
no roto i te Elvàneria ei faaitoi-
Page 15 - Veo porotetani N° 13 - Moi 1995
tora la râtou.
Ua papai râ mâtou i te
Peretiteni e e Faatere Hau Nui
mâtamua
atoà
ia
Carlos
MENEM e i te peretiteni no te
Tiripuna Teitei no te faaite i te
manaô riàrià i te tupuraa o
taua mau huru ôhipa ra e no
te ani atoà i te hoê faautuàraa
tià na te mana faatere o te
fenua i teie mahana 1 taua
mau huru ôhipa ra, i te hoê
tuatapaparaa haav^aa mâitlôre i te pae, i te iôâ o te feia i
“moè” i raro aè i te faatereraa
tïtî a te nuu faèhau e te mau
haamaramaramaraa atoà i
hinaarohia i nià l te huru no te
tupuraa o taua mau “moèraa”
ra.
la ite hoi te mau ùtuafare
fetii atoà e tià al ! •
ACAT Porinetia-Aroraa na
te mau taata teretitiano no te
haamouraa i te parau no te
haavîraa taata.
O VAU TE TAI
Mai te tau a uiui mai
To ù vairaa
Ohù aè te ao nei
Te vai noa nei â vau
la fafati au noa
To ù mau are
I nià i te one tahatai
Te herehere m
Te taureàreà e te potii
I raro aè i te avaè ati ra.
Rahùhia vau
Ei vairaa no te ora.
Teretereraa vau
Na te mau fauraô rau
Oaoaraa na te ravaai
Teoteoraa na te Ihitai
Aue ua viivii au i teie nei
Faàruèraa ino na te taata
Te mou atu râ te ora
I roto ià ù
Aue tura hoi e !
Hopuraa
Na te mau tama.
Te mauiui nei au
No oe e te taata
la mou hoi te ora
I roto ia ù râ
To oe atoà ia hopeà
A heeee !
I te tau O te mau tupuna
E amo vaà hara vau
Na te Nûnaa Mâôhi
Tamâ Marae
Rapaau mai
Tunù maà.
I mutaà roa iho
E haàmorihia na vau
-V'
Pehepehe faàtenihia
E te mau Rohi Pehe
Aita oe e manaô râ e
Atire. Atire na
Te hamani ino ia ù
To oe ora
A here ia ù to oe tauati
Pariparihia
E te Orero.
Mensuel de l'Église Évangélique
Sommaire
de Polynésie Française
Tauà parauraa
Page 2
Toutes partenaires en Jésus-Christ
;
Page 3
Te àmaa ôhipa haapiiraa a te Haapiiraa Tâpati i te motu no Mataiva i te Tuamotu
Page 3
Apo mai, àpo atu
Page 4
Patrimoine et culture à l’école de Taunoa
Te ôroà faatupuraa parau mâtamua roa i Porinetia nei
Page 4
Te revaraa o te Fatu
Page 6
Te putuputuraa a te tomite pute Cevaa
1995
Page 10
Page 11-12
BP 113 Papeete
Tel: 42.00.29
Fax: 41.93.57
Directeur
Jacques IHORÀI
Rédacteur en Chef
Gilles MARSAUCHE
Page 5
..Page 8-9
Silence, on tourne..Eere i te parau huna faahou....
La famille mélanésienne
Te iramâui
porotetani
de Publication
TAUIRA, Ralph TEINAORE et la
collaboration de Emile Male.
Imprimerie
Société d'impression
Secrétariat
Paloona AMARU
Comité de Rédaction
Polynésienne de Presse
Valérie GOBRAIT, Robert KOE-
Tirage : 5200 exemplaires
Page 7
Questionnaire sur le Veà porotetani
Te ôroà àha moà i Taputapuatea i te màtahiti
Veo
Page 12
Page 13
NIG, Antonino Tihiri LUCAS,
Taarii MARAEA, Daniel MARGUERON, Rocl^ MEUEL, Turc
RAAPOTO, Sylvia RICHAUD,
Page 14-15
Thierry TAPU, Marama Gaston
Page 16 - Veo porotetani N° 13 - Moi 1995
Prix de l'abonnement
500 FCP pour l'année
ISSN : 0763 4021
Fait partie de Vea Porotetani 1995