EPM_Vea Porotetani_199411.pdf
- Texte
-
veo
porotetoni
Église évangélique de Poiynésie Françoise - DP 110 Papeete
NOVEMBRE 1994
-
N° 9
-
PURERAA nUTERAA I TE A.R.A.
31.07.941FAAA
L’impôt dû à César
:
Aoraa
loane 6, 35
C’est une bande de politiciens de haute volée, décidés à “coincer”
Jésus. “Posons-lui la question de l'impôt à César. Ou il répond que nous
devons le payer et nous le ferons passer pour traître devant le peuple, ou
Il
répond qu'il
faut
ne
pas le payer et nous
le dénoncerons à l’occupant”.
A l'heure dite ils mènent leur attaque, Jésus e'st dans la foule, les
Romains, dans les parages. Il demande qu’on lui montre une pièce
d'argent, de qui est l'image qu’on y vojt. "De César” lui dit-on. "Alors ren¬
dez à César ce qui est à César...
les Romains sont contents-...et à Dieu
ce. qui est à Dieu”, le peuple est ravi. Le peuple dont chaque sujet est
"image” de Dieu ne saurait être dominé par l’impôt de César. Nos politi¬
ciens sont en déroute, l’oeil fixé sur leur pièce... mais où est-il allé cher¬
cher cela ?
En
Polynésie, l’impôt a été instauré depuis l’an dernier, il devait ser¬
régime de couverture sociale dit de solidarité. Le Tribunal
dans le sens où N ne touchait pas
le gouvernement, subie sans mot
dire par le peuple, caractérise les dictatures. Où sommes-nous? “Paire
advenir en chaque homme l’image divine ne laisse aux gouvernements
qu’un seul dû; le refus ce leur domination.
administratif vient de le déclarer illégal
tout le monde. L’injustice imposée par
Ceci dit
l’impôt doit être rétabli, juste cette fois-ci,
au
titre de la soli¬
darité, à ce,titre seulement.
Ua parau
Aita
matahiti
C’est moi
roto i te
na
ratou
mai
letu e, i te -mahana i tae ai to
mau
tupuna 1 Tanaana, i te tahi pae
aratalraa a lotua, te mono o Mote i pohe i
nià i te mouà ra i Nepo, aita e moè ra ia
ratou e. 1 taua mahana ra. aita taua maa ra
i horoa-faahou-hia mai. aita i
Area râ i roto 1 to ratou tiàturiraa. terâ
o ta ratou i faariro mai te hoè faraoa
mâna
Mais
re.
nations
gauche”. Pas moins. Raffut
dans les rangs, les dix autres sont
ulcérés. Les voilà tous qui se dis¬
putent pour savoir lequel d’entre
eux est le plus grand.
République.
pêche. Ah
"Les
revenons
à notre histoi¬
grands tiennent les
leur domination -leur
sous
dit Jésus- pas de ça parmi vous...
si quelqu’un veut être le premier
parmi
vous,
qu’il soit l’esclave de
tous. Car le Ris de l’homme est
pour être servi mais pour
servir et donner sa vie en rançon
venu non
29/6/94. Fête de l’autonomie
interne du Territoire. Il y a encore
le gouvernement que cela intéres¬
pour
président a voulu faire les
choses en grand: “tout-moi-avantle-haut-commissaire” ou encore
"tout-le-Territoire-avant-l’Etat” et
madame la sous-préfète avec les
épouses des membres du gouver¬
nement. Macho en plus Protocolai¬
on ne
badine
la multitude".
Le Haut Commissaire Jau a
Le
fait
te horoà-faahou-hia mai râ ia tae i te hoè
mahana.
o
letu
«I te mahana
:
e
ne
api ra te
ia i te faraoa
tapao ia e ite ai tatou e. o
ia te Metia !»
E i té hoè mahana. i te hoè vahl
i mûri aè 1 to
ra.
faraoa
na
na
e
faaamuraa i
5
e
i
na
ià
e
metepetaata
na
2 i afalhia
mai e te hoè tamalti iti. te parau nei letu
ratou 1 maimi mal ia na i Taperenaumi :
vau
te faraoa
(pane)
e
ia
«O
o tel pou mal mal te rai
mai».
ia letu i te Metia 1 tialhia
e
te
tel
nunaa e o
tohuhia e te mau perofeta.
E rahi aè ia o Mote ia letu ! Inaha hoi. 1
te
metepara. 1 horoà mai o Mote i te faraoa
te rai e 1 ô nei. te horoà nei letu i te
faraoa a te taata eu faraoa. E faraoa no te
rai ta Mote i horoà na te taata. e ta letu. e
vienne le
Royaume du Ris de l’homme.
n’empêche, les Tutsis autrefois
entraînait les forces armées de la dictature Hutu. Le Rwanda à l’héritage
besoin de
ces
complicités étrangères.
L’ancienne dictature ou ce qui en reste, réfugiée au Zaïre ou ailleurs,
appelle les Hutus à émigrer, comptant s’appuyer un jour sur ce qui en res¬
tera, pour reconquérir le pays. Il y aura bien cette fois encore des amitiés
étrangères pour les y aider. L’Histoire est un éternel recommencement.
Elle est faite aussi par les fauteurs de guerre et les marchands de
canons.
Cette guerre
fratricide n’est qu’une guerre pour le pouvoir, les privi¬
ethniques mais par des factions
populations. L’ancienne dictature
qui n’hésita pas à faire massacrer des milliers de personnes. Tutsis et
Hutus, a largement démontré cela. Il n’y a ici que des salauds qui
s’affrontent en tirant sur le peuple
lèges, menée
non pas par des groupes
dont l’intérêt n’est certes pas celui des
voyous et les traduire en justice est
dieux et fussent-ils légions. Le peuple Ruandais sait
capital, fût-ce fasti¬
lui, qu’il est Hutu-etTutsi et non pas Hutu-ou-Tutsi. L’aider à faire advenir cette vérité, à
l’imposer à ses dirigeants afin que naisse là-bas une véritable démocratie
fondée sur le respect des minorités. C’est à cela que devraient s’atteler
les “amitiés internationales", plutôt que de mettre en place des camps
de préparation militaire. Alors cela servirait à quelque chose de faire l’His¬
ere
ia.
haamaramarama maitai i te taata i te
mau
no
Mote
e
Te
te
ohipa i tupu
na i
auraa
te anotau
o
i teie mahana o ta ratou e tià ra.
ô nei letu ia ratou
«Te parau ra
rahi aè to outou Metua o Mote ia
na
outou e. e
:
ù. ia letu. inaha hoi. i horoà mal o ia i te
faraoa no te rai mai na to outou hui-tupuna
i te
ei inu e ora ai te feia atoà e faaroo ia
te parau tei riro mai ei natura.
riro mai ei taata. te parau tei
nei hoi tatou mal ia letu e
faraoa».
«O vau te faraoa
riro ia ei maa e
nà ra.
no na ra. ua
E riro tatou 1 te parau e.
te pohe atoà
pohe ra. E parau
pohe nei tatou i ta
te reira teie râ te
mau
tatou iho mau hara areà letu
mi. Aita râ letu e parau ra e.
hara !
faraoa
ora» no
ora»
te mea. e
...
O
vau te hoè
riro te reira i te faa-
turori i to tatou tiàturiraa. a manao atu al
huru faraoa
tatou e. e rave rahi ia
no
te
ora
val nei i roto i teie nei ao. e o letu te hoè
no
taua
faraoa
mau
te
e
eita tatou
e
horoà i te
e
ravehia
ra e tatou,
haerehia mal nei
ora e
letu e horoà 1 te taata. Eita.
E tià ia tatou ia tauturu i te taata
e
val
i
avaè. no te hoè matahi¬
ti. no
mau ohipa te reira o te
tià ia tatou ia rave no te feia i roto i te hepohepo. 1 roto i te ati...
hepetoma.
no te hoè
te hoè tau. E
Eita râ
e
tià ia tatou ia horoà 1 te
maori râ
mure ore
ora
Eita atoà oe. e to matou taeae. e Maehaa
tane. e riroraa ei pane (faraoa) ora no to te
ao. E riro noa râ oe ei tavinl no te Atua. ei
mauhaa i roto i te rima o te Atua no te haa-
fariu
e no
1 te feia
tatou.-
te haafarerei i te taata
Te tuu nei tatou ia tatou i
(i te feia api
mua roa
e
i
ropû i te mau ohipa atoà e tupu nei i roto i
i roto i ta tatou
e
mau
opuàraa e i ta tatou mau faanahoraa.
Te reira
mau
-
no
mea
no
e-feia hara
no te
faaora i to
te
pohe nei râ letu
taime
no
mau
faehau
te ao. nei i te
o
no
te faaora i to
mahana. areà letu te pûpû nei
na
tlno
I
to
e
na
toto ei
ora no
i te tiairaa
mua
a
ia o ia i to
to te ao.
te
mau
ati-Iuta 1
Taperenaumi 1 mûri aè 1
to ratou faaamu-temeio-raa-hla e ana. te
haapapû nei letu
te rai mai
mure
e o o
e.
O
o
ia te faraoa ora no
ia anaè te tià
i te feia atoà
e
faaroo ia
e
horoà i te
ora
na.
1 te tâime te tiai ra te taata ia letu ia
haamalri mai i nià i te fenua 1 te faraoa no
te rai mal. te faaara nei letu ia ratou e. ua
tae aè mai na te faraoa no te rai mal na roto
na e o o ia iho hoi taua faraoa ra. te
faraoa hoè roa o te horoà 1 te ora i te taata.
Aita rà te mau taata no Taperenaumi i ite
atu i roto ia na. ia letu. i taua
no
te faahemâraa i
faraoa
ora ra
te rai mai. mai to Natareta atoà i ore i ite
atu 1 roto ia na i te Tamaiti a te Atua.
Ua ite
na
te taata
ao
ratou alâ. mai ta tatou e ite nei i teie â
faariro atoà nei tatou ia tatou iho ei faraoa
o
te
to ratou
ora o
paari) ia
te oraraa
tatou mau
te ao. i te mea e. aita ana e hara.
hoè
ora.
tei ore i ite
-
pohe nei tatou mal ia letu eiaha râ
te faaora i to te
na. i te Fatu ra ia letu. o
la anaè hoi te horoà i te ora i to te ao !
Teie râ. e mea pinepine roa. ua ite au. te
e
o
no ta
ia
letu anaè.
o
pohe" nei ia
te
maimi mai ia na i
Aferita. i Bosnie, i Tahiti nei. i roto i to
ratou oraraa no te hoè mahana. no te hoè
ra
Te
-
Te titau nei te feia rarahi
ohipa maltatal
mau
i te hara.
ra.
Te parau maitai nei râ letu e. O vau te
faraoa ora. Ei tapao faalte ia tatou e. noa
atu o val tatou e te tiàraa e tiahia ra e tatou,
metepara. o vau nei râ. aita ia ! Te parau
atu nei râ
te parau tei
riro mai ei
pohe
q te parau la a
letu i te taata i roto i te tunato i Taperenau¬
e
E inaha hoi. aita ratou i ite ia letu i te
horoaraa atu ia ratou i te faraoa no te rai
mai. i te faraoà râ no raro nei. i te faraoa a
te taata eu faraoa !
No reira. 1 roto 1 to ratou tiàturiraa, e ere
E taua
te ao. 0 vau ia, o letu. O vau te faraoa no te
ora. te faraoa o tei pou mal mai te rai mai.
e
E i roto i ta tatou tumu parau no tele
pô. te hinaaro nei letu i te faatitialfaro e i te
de temps avant que
sert à rien. Il
pas
te rai mai. O te
o
méninges du président. Combien
en Ouganda et ailleurs ont pu dans leurs pays d’accueil, s’entraî¬
ner dans les armées du cru, préparer leur revanche. Curieuses terres
d’asile qui poussent à la violence. La France n’a guère fait mieux qui
soi n’avait
haamairl faahou mai
e
no
émigrés
toire.
rahi ia i roto i te vaha o te
adieux, sa langue de bois
n’a pas masqué sa rancoeur. Le
voilà loin, à Paris, et son souvenir,
avec le, temps, n’irritera plus les
ses
Faire l’Histoire
ces
atu al te mata o te taata 1 te ite ia hio. o
5.000 i
ta
Isoler
Ite-faahou-hia
i nià i te fenua. ua ore. ua moè.
no
mais!
siéger dans ta
gloire i’un à ta droite et l’autre à
en
te tahora no loritana, i raro -aè i te
no
huru.
pas avec ça dans la
L’Etat est allé à la
“Accorde-nous de
explosif
i te ati-Iuta i te
ra
no
atl-Iuta i te anotau
viennent voir Jésus et lui disent:
colonial
riro te mâna ei faraoa e ei maa
tumu na Iteraèra.
Alta atoà râ e moè
O te parau
plus grand
Ils étaient deux des douze
Refaire l’Histoire
metepara, mal Alphiti i te fenua
ua
tae mal al te Metia mal te hoè Mote
apôtres. On les appellerait
aujourd’hui "petits futés”. Ils s’en
incorrect,
e
Tanaana.
o
rement
moè ra ia ratqu e, na roto i na
40 no te tere o te nunaa Iteraera
e
te huru. te vai noa râ ia o ia i nià i te rai. ore
R.M.
se.
malra letu ia ratou. O vau te
letu.
no
noa
le
;
pane ôra ...»
Te mâna, e parau rahi to na i roto i te
aai e i te tiàturiraa no te Ati-îuta, i te tau â
anotau
vir à financer le
loane 6, 24 à 35
Taloraa
no
Maria,
noa
e
inaha
te Atua
faraoa
atu râ ratou i roto la
te mau tamarii fanau
o
hoi.
o
tei pou
na
1 te
lotefa raua o
te Tamalti mau o ia
a
mal mal te rai mai. te
!
ora
la haamanaohla te
Apooraa Rahi Amui i
te hui faaroo porotetani o te
putuputu i teie hepetoma i te Tuhaa 2 nei. i
roto i ta na mau tuatapaparaa-parau e i ta
roto i te pure a
ia outou. e ere na Mote i
roto 1 to tatou oraraa. i roto i to tatou mau
na mau
horoà mal 1 te faraoa no te rai. E ere ! Na te
Atua râ. na to ù Metua. Na na i horoà mal i
te faraoa no te rai ei maa na to outou hui-
tiàraa. i roto 1 ta tatou tavlniraa. e hinaaro
ai e aore ia ua rave tatou i te parahiraa o te
tapao e ei mau mauhaa. no te matahiti e
haerehia atu nei e tatou, o te faalte. o te faa-
Atua.
tupuna i roto 1 te metepara. E
E
vau
ere
râ
na
Mote. Na te Atua râ. na to ü Metua».
Te parau atoa ra outou e. «Te
amuhia
ra. e
e
to outou mau
faraoa te reira
no
mâna i
metua i te metepa¬
te rai mai. E
ere
te
pinepine roa te reira i te tupu !
pinepine roa ua faariro tatou la tatou
e mea
mea
iho ei faraoa
ora
mauhaa
haafariu
no
te
e
la letu ei tavinl. e ei
e no
te faafarerei i te
taata ia tatou, riro atura tatou mal te hoè
itoro te huru I
E mea
reira i te parau tià ! Ahiri e. e faraoa te
mâna no te rai mai. cita ia o ia e ino e e tuà-
pinepine roa. ua riro tatou ei
ropûraa no te mau mea atoa. areà letu ua
hia ia
riro ia i roto i ta tatou mau faanahoraa ei
haaputuhia o ia no popoi aè. mai ta
Mote i parau la ratou e. te mâna e ohihia i
te poipoi eiaha ia ia haaputuhia no poipoi
faahou aè.
ino hoi !
no
taata tei
haaparahihia i te hitl. tel tuuhia i
te àoào !
te mea e tuâhia o ia e e hau
I roto i ta tatou
mau
faanahoraa. aita
letu «i
Aita atoà hoi te mâna i horoà i te
ora
i to
outou hul-metua. ua faaroa noa râ o na i te
aho o to outou hui metua i te metepara. no
te tahi noa talme. inaha hoi. i mûri aè i to
ratou amuraa i te mâna. ua
pohe ratou
paa-
toa.
E hohoà râ o ia. e faaauraa no te hoè
faraoa è atu o ta te Atua e tono mai mal te
rai mai. E taua faraoa ra. o te pou mai mai
te rai mal. e horoà ia o ia i te ora i to te ao.
E taua faraoa
ra o
te horoà i te ora i to
Novembre 1994
-
tupu i te rahiraa» mai ta loane Papetito i poro i roto i te metepara. Aita. O tatou
râ «tei tupu i te rahiraa areà letu ua hoi tià
fariu
e o
faaotiraa. la riro te reira ei
te haafarerei i te taata ia letu
letu anaè
o
mau
e
ia
te faaora i te taata : ia riro te
reîTa ei mau mauhaa e ei mau tapao no to
te Atua manaraa i nià i te mau faanahoraa a
te Etaretia e i roto i te oraraa o te taata.
El faaotiraa. teie te uiraa i uihia atu. i te
hoè mahana. e te hoè taata tiaraa teltei i
roto i te oraraa
o
to
na
fenua. i te hoè
oro-
metua
paari : «1 teihea roa talme e tià al ia
parauhia e. e fenua hanahana rahi to tatou
e aore ia e fenua paroo rahi i te mau fenua
atoa
o
faufaa
te ao nei ? la rahi aè nei anei ta na
e aore
ia to na hotu».
Teie te
paari ra :
pahonoraa a taua orometua
«1 ô te hoè fenua e aore ia te hoè
riro ai ei mea hanahana rahi. ei
ia i te itiraa !»
nunaa e
te faraoa ora». E parau faaararaa
teie na letu 1 te feia 1 haere mai i Taperenau¬
mea
mi e ia tatou 1 teie mahana e. i pou mai o ia
i te ao nei no te faatupu i te hinaaro faaora
rotopû ia na. te faaitehia ra te parau a te
«O
o
vau
to na Metua i to te
to
na
Atua
e
...
ei mea hotu
e
ei fenua. i
te faaroo-atoa-hia ra !»
roto hoi i
pûpûraa ia na no te pohe. i nià i te
na faatupuraa 1 te hinaaro o to
tatauro. to
na Metua.
Page 1
ao e e mea na
paroo rahi. ei mea faufaa e
rahi. ia riro anae o ia ei nunaa
la
ora na.
JACQUES fflORAI
a)-
veà
iioème
b)-
cours
(7 août 1994)
Le Conseil
Supérieur de
stage de
un
animé par les pasteurs
Hitiura BENNETT, Arthur
TAUMAA et Olivier BAUER.
Par
Protestant
au same¬
ailleurs, le Conseil
supérieur apporte
À compter de la rentrée
di 07 Août 1994 dans les
Communiqué final -
-
accompli par toute l’équipe
de l’aumônerie scolaire
III-L’Enseignement
Polynésie Française s’est
Juiliet
d’année
formation pour l’Evangéli¬
sation à Sydney en Austra¬
lie.
l’Église Évangélique de
tenu du 31
synode
porotetoni
boration et
sa colla¬
contribution
sa
paroisses du 2ème Arron¬
scolaire 1994-1995 :
aux
dissement. Les modéra¬
Madame Evelyn
NEUFFER,
après
36
années d’activités profes-
et de construction des bâti¬
teurs des travaux du
Syno¬
de étaient le Pasteur TUIHANI Martial, Président du
sionelles dans
la Paroisse de
Au
cours
d’ouverture
Papeari.
du
culte
31
temple de
Faaa, a été consacré au
ministère pastoral : Robert
TAIRUA, Maehaa de Anau
au
Bora-Bora,
Le Conseil
Supérieur
également à témoi¬
gner toute sa sympathie à
la famille de notre regretté
diacre, membre de la Com¬
mission Permanente décé¬
en cours
d’année
en
Conseil Supérieur tient à
témoigner sa reconnais¬
à la famille de notre
sance
frère
qui a oeuvré, avec
courage et confiance, dans
l’Église.
LES
DÉCISIONS
I- Mutations pastorales
•
>
1er arrondissement;
Le pasteur
PARAU Tutea
muté à Taravao,
• 4°
arrondissement: le
sera
ans
dans
nos
écoles de
.
Bora,
pasteur FAUA Arthur sera
muté à Auti-Rurutu,
•6° arrondissement: le
pasteur TAIRUA Robert
sera, installé à Atuona-HivaOa,
•
7° arrondissement: le
pasteur HAMBLIN William
sera
années
en
Les personnes ci’après sont appelées à
assumer les responsabili¬
tés suivantes
Iris
:
Madame
EBB, directrice de
l’Ecole Technique protes¬
tant de Uturoa, Madame
Bettina TEROROTUA, direc¬
trice de l’Ecole. Maternelle
de Taunoa, Mademoiselle
Yvette TEMAURI, directrice
de l’Internat de Uturoa. •
Le Conseil Supérieur
adresse sa profonde grati¬
tude à celles qui nous quit¬
seur
sa
famille
séjour de 6
tant que Profes¬
à l’Ecole Pastorale
Synode 94 à Mataiea
d’Hermon.
Il tient à
exprimer toute
à
s’impliquer d’avantage
pour assumer leur respon¬
sabilité de parents chré¬
l’alcoolisme, la consomma¬
en
tion de cannabis, l’échec
d’accueillir
au
tiens dans l’éducation de
leur(s) enfant(s).
Il
soutient le travail
scolaire, le chômage en
sont quelques unes des
sein de
l’Eglise, le Pasteur Olivier
BAUER et sa famille qui
causes
est affecté à l’Aumônerie
Le
principales.
Le Conseil Supérieur
tient à souligner ici sa
Scolaire.
Synode a décidé de
à
réprobation
toutes
formes de violences qui
poursuivre les travaux du
Journal «VEA PORÔTETANI»
détériorent le climat social
le concours de Mon¬
sieur Gilles MARSAUCHE
quotidien.il apporte son
envoyé de l’Eglisp Réfor¬
ments au travail
mée de France.
pour tous les personnels
et les partenaires du Foyer
Educatif Uruai a Tama.
Il demande aux pas¬
avec
La
soutien et
Jeunesse face aux
tion sociale
Le Conseil Supérieur a
constaté une augmentation
sensible des agressions
sexuelles sur les Jeunes
filles mineures avec par¬
fois l’implication des
encourage¬
accompli
peuple pour l’informer,
l’aider à trouver des solu¬
tions. D’autre part, il les
exhorte à intensifier l’édu¬
cation chrétienne familiale
partout où ils sont appelés
parents à ces actes odieux
à
répréhensibles dont les
victimes resteront
ses
teurs, aux diacres, aux
évangélistes et aux respon¬
sables de Jeunesse d’être,
d’une part, à l’écoute du
aux
problèmes de l’Inadapta¬
et
manque de
concrètes nou¬
au
Il- est heureux aussi
violences sexuelles et
Il exhorte les parents
Face
velles concernant l’enfance
ments aux
année.
VI-La
dissements et animé par
le Pasteur Hervé OTT.
difficultés. Ladésunion et
la démission parentale,
V- La Jeunesse
responsables
ments asociaux que
entre
pour cet échange
nos deux églises.
tent pour leur dévouement
et renouvelle ses remercie¬
administratifs et
plus en plus des comporte¬
l’on
maîtrise avec beaucoup de
reconnaissance à l’Egli¬
se de- MADAGASCAR avec
le concours de la CEVAA
sa
exercer
leur Mission.
mesures
daris l’actuel
développement,
le Conseil Supérieur réitère
son appel à tous les res¬
ponsables du Territoire
d’assumer leur responsabi¬
lité avec objectivité et équi¬
danger
contrat de
quées toute leur vie.
Quant à l’inadaptation
sociale, elle génère de
Le Conseil
arron¬
problèmes de
monde, le Conseil Supé¬
en
son
appel à
faveur
des
une Démographie
galopante de la population
de ce Territoire rappelle à
toute l’Eglise que sa mis¬
pauvres, des déshérités et
de toutes les personnes
atteintes par toute forme
de souffrance sociale. Il
affirme sa solidarité dans
sion est le BIEN-ETRE de
l’homme selon la volonté
-le combat pour la Justice,
la Paix'et la Sauvegarde de
Supérieur,
face à
de Dieu, et nous exhorte à
renforcer les actions mises
la Création.
place par le Synode pré¬
cédent.
Le Conseil Supérieur
tient à marquer ses préoc¬
LE RESPECT
DES ZONES DE PECHE
cupations face à l’infection
du VIH (Virus de l’Immuno¬
rencontrent
les
pêcheurs lagonaires face
aux pêcheurs hauturiers, le
Conseil Supérieur deman¬
de à tous les responsables
en
déficience humaine) le
Sida, terrible fléau de cette
femmes.
Il est convaincu que les
ouvert à tous les
primordiales de l’Eglise
Dieu
séminaire
ce
les
Vil- Préoccupations
rieur réaffirme
démographie et
le fléau du SIDA
sans
paroisses.
Pour les
fin de siècle, dont sont vic¬
times les hommes et les
la non-violen¬
éducation
relâche
dans
une
ce
Il approuve l’organisa¬
tion en 1995 d’un autre
sur
suffisantes pour arrê¬
grave maladie.
Aussi, il fait appel à
l’unité de toute l’Eglise
pour une information et
pas
ter cette
té.
■
mar¬
solutions actuelles ne sont
Devant les difficultés
que
du Territoire de faire
res¬
pecter les limitations des
de pêche tout parti-
zones
muté à Tipaerui.
II- Formation des pasteurs
«Ecole pastorale d’Hermon: Le Conseil Supérieur
tient à exprimer toute sa
reconnaissance envers
Je suis le pain de vie oean 6,35)
,
tous les arrondissements
pour leur contribution dans
la construction de la Biblio¬
thèque de Hermon inaugu¬
rée l’année passée.
Le Conseil de l’Associa¬
tion des Ecoles Théolo¬
giques du Pacifique Sud
(SPATS) a officiellement
accepté
d’accréditer
l’Ecole Pastorale d’Hermon
pour
particuliers
Pasteur RAKOTOARIMAun
•5° arrondissement: le
sera
remerciements
au
NANA et à toute
les bons résultats sco¬
laires
obtenus
cette
pasteur TEINAORE John
avec
les Eglises de la CEVAA
Le Conseil Supérieur
adresse ses sincères
après
muté à Anau-Bora-
muté à Opoa-Raiatea, le
IV- Relations
Uturoa,sont admises à
pédago¬
giques, aux enseignants et
aux employés de l’Ensei¬
gnement Protestant pour
pasteur TEPA Mareto sera
ments scolaires.
faire valoir leur droit à la
retraite. Madame MarieLaure ESTALL quitte la
direction de l’Ecole Tech¬
tion.
la
personne
de :Tiniarii
METUAdit TEMOET,
En notre nom à tous, le
écoles
nique Protestante de Utu¬
roa après 11 ans de servi¬
ce. Elle partira en France
pour line période de forma¬
tient
dé
nos
Maternelles et Primaires
de Uturoa et Papeete,
Madame Mareta TAEA éco¬
nome cuisinière pendant
2ème Arrondissement et le
Diacre AH-MIN Maurice de
projets de rénovation
la délivrance du Diplô¬
me en
Théologie.
•Collège Théologique
du Pacifique: Après leur
formation à l’Ecole Pasto¬
rale à Hermon, les élèves
pasteurs : lotua lOANE, Jeffry TAMATI et Marc POHUE
ont été admis
Collège
Théologique du Pacifique à
SUVA pour une formation
au
de 3 années.
•Collège du Pacifique
pour l’Evangélisation: Le
Pasteur HAMBLIN William
de Taravao a effectué en
qui est devenue, chair. Il est la parole qui est
Chers amis,
Cette
parole du Seigneur Jésus-Christ «Je
suis le pain de vie» que Je commenterai tout à
l’heure en «reo maohi», pourrait être résumée
de la manière suivénte
:
«Dans le temps de Pâques, un an avant sa
mort, Jésus, au désert, a accueilli une foule
nombreuse de cinq mille personnes environ
qu’il a nourri avec 5 pains et deux poissons.
La foule qui attendait le Messie de Dieu,
annoncé par les prophètes, est déçue, car
Jésus ne lui a pas donné du pain venu du ciel,
mais du pain apporté par un petit garçon, du
pain du boulanger.
Jésus n’est donc pas, selon elle, le Messie
de Dieu, celui qui devait venir dans le. monde,
car il n’a pas fait tomber le pain du ciel.
Pour la foule qui l’a cherché Jusqu’à Capernaum? Moïse est donc plus grand que lui, que
Jésus I: Moïse a donné à manger le pain du ciel
et lui, Jésus, a donné du pain de la terre.
Jésus explique alors à la foule que Moïse
n’a Jamais donné à manger à Israël dans le
désert un pain du ciel. C’est Dieu qui a donné
le pain du ciel, mais pas Moïse !
La manne que les Israélites considéraient
comme le pain du ciel, n’était pas du pain du
ciel puisqu’elle ne leur a pas permis de vivre
éternellement.
Jésus est la parole qui crée. Il est la Parole
devenue pain.
Jésus est le pain de vie. Il n’est pas UN pain
de vie, mais LE pain de vie, c’est-à-dire, le seul
qui donne la vie.
Cette parle doit retenir notre attention. Elle
nous rappelle que, qui que nous soyons et quoi
que nous fassions de beau et de bon dans ce
monde, pour le bien-être du peuple, cela ne
remplacera Jamais ce que Jésus se propose
d’être pour nous :
«LE PAIN QUI
DONNE LA VIE»
Les 20
ans
du
Foyer.
Ce que noùs ferons de meilleur (et qui est à
faire pour la subsistance des personnes) ne
fera que permettre à quelques-uns d’exister
pour nous le*s hommes de cette planète et sa
mort est devenue «nourriture et boisson» (que
pendant un certain temps mais pas de donner
nent la vie éternelle à tous ceux
la vie, la vie éternelle.
Nous sommes appelés
lui.
viteurs
ou
la présence du pain de vie,
pour diriger les regards vers celui qui seul
donne la vie, pour permettre la rencontre avec
le Christ.
DES SERVITEURS ET DES INSTRUMENTS,
C’EST TOUT
C’est en acceptant la crucifixion que Jésus a
accompli pleinement le projet de vie de dieu
Page 2
-
Novembre 1994
le
à n’être que des ser¬
des instruments entre les mains de
Dieu pour annoncer
nous
retrouvons dans la
Sainte-Cène) qui don¬
qui croient en
Seigneur nous préserve donc de la tenta¬
tion de nous accaparer la place qui doit revenir
à Dieu seul dans tout ce que nous ferons, là où
appelés et placés pour assumer
accomplir notre ministère.
«Il faut que le Seigneur croisse et que nous
diminuons» selon même la profession de foi du
prophète Jean-Baptiste.
Résumé français de la prédication en “reo
maôhi” prononcée par le président IHORAI lors
du culte d’ouverture du Conseil supérieur, le 31
Juillet 1994.
nous sommes
et
veà porotefoni
iioème
culièrement
et aux
Australes
aux
Marquises.
LES PHOSPHATES
DE MATAIVA
Le Conseil
Supérieur
soutient la population de
Mataiva dans ses actions
de lutte et de protection de
l’environnement de
son
atoll.
son
Il reconfirme
synode
peuple «maohi» à
ne pas
vendre ses terres,
de nos ancêtres.
héritage
exprime sa reconnaissance
au Président de la Répu¬
blique François MITTER¬
Don,de
RAND
Que le peuple «maohi»
n’oublie pas que la terre
est un Don de Dieu, image
d’arrêter
opposition à l’exploitation
des phosphates de MATAI¬
aussi
de
sa
vigilants
aux préoccupations du
peuple et de continuer,
compléter, et renforcer leur
mission d’Evangélisation.
LE RESPECT
DES DROITS
DE L’HOMME
Face
aux
problèmes du
VIII-L’Evangélisation
armements pren¬
hommes et les femmes de
problèmes qui existent
aujourd’hui, le Conseil
Supérieur rappelle à toute
l’Eglise la décision du
Synode précédent d’inten¬
sifier le travail de l’Evangé¬
nent fin dans le monde.
notre territoire et dans le
terre et tout
méthodes d’intimidation de
contient; il est bon de
nous souvenir que l’argent
Cependant, il demande à
ses membres, au peuple
de Polynésie Française et
monde, le synode exprime
inquiétude et encoura¬
ge ses membres à ce que
est une nécessité mais il
au
Gouvernement Territo¬
soient recherchés tous les
ne
peut pas être notre ami.
Par contre la terre, elle est
rial de rester
nourricière.
que ces essais ne repren¬
nent plus à Moururoa.
la population.
LA TERRE
Le Conseil
Supérieur
s’est montré sensible à la
revendication foncière des
familles persuadées de
leurs droits tenus de leurs
Par cette
NUCLÉAIRES
réaffirme et confesse que
ne
et
reconnu
Dans le cadre de ce tra¬
vail, le Pasteur William
respecté.
HAMBLIN vient d’effectuer
LES SECTES
stage de formation en
un
Australie.
Face
Seigneur, est source
de vie et.
Le Conseil Supérieur
lisation.
moyens possibles pour
que le droit de chacun soit
prise de posi¬
tion, le Conseil Supérieur
son
ancêtres, il exhorte le
Devant les différents
son
vigilants afin
LES ESSAIS
participer acti¬
Diacres de
vement à ce travail
d’Evan¬
gélisation.
aux
sectes
bouleversent la vie
peut accepter
IX- Le bicentenaire
de l’arrivée de l’Evangile
(5
Le Conseil
qui
Supérieur
demande à tous les pas-
commu-
1997).
mars
1997, l’Egli¬
Le 5 mars
Evangélique de Polyné¬
Française commémore¬
sie
respect des droits de
l’homme qui pèsent sur les
VA et dénonce certaines
qu’elle
des
Conseils
et
teurs
se
non
se
ce
nos
d’être attentifs et
l’affection de son Dieu.
A Dieu appartient la
aux
spirituelle de
fidèles, le Conseil
Supérieur exhorte tous les
Responsables d’activités
la
essais
exemple pour tous les
pays possédant la bombe
atomique dans l’espoir
qu’un Jour prochain la cour¬
de
dans
construction d’armes de
destruction.
décision
les
nautaire et
participation et notre
notre
collaboration
nucléaires à Moururoa.
Il souhaite que cette
décision
devienne
un
d’une mère. A-t-on le droit
de vendre sa mère ?
Un peuple dépossédé
de ses droits fonciers, est
dépossédé
Communiqué final -
-
Dieu et terre nourricière.
—
ra le bicentenaire de l’Arri¬
vée de l’Evangile à Tahiti.
Durant la même période,
elle accueillera aussi la
7ème Assemblée Générale
de la Conférence des
Eglises du Pacifique Sud.
Le Conseil Supérieur
recommande que chaque
arrondissement, dès à pré¬
sent, se prépare pour don¬
ner
à
évènements
ces
importants un caractère
solennel empreinte de
sérénité.
Que cette fête puisse
Nouvelles des
NOUVEAUX DECRETS
SUR LA RELIGION
églises de Chine:
l’application de la politique gouver¬
nementale.
d’autres
déplorent seulement
d’être soumises aux règles du gou¬
vernement.
C'est
que
accueilli cette
proposition d'une
d’équipe oecuménique» en
Chine ; il a également précisé que
la
lement à
«visite
comme
le Conseil
le.
le respect
grande satisfaction
le secrétaire général du COE a
des
personnes et de la loi et à empê¬
cher toute ingérence dans les
Chine,
membre du COE, avait considéré
une telle visite. (Le Conseil chré¬
tien de Chine a depuis lors confir¬
mé son approbation et la visite
devrait probablement avoir lieu en
1995).
affaires intérieures de la Chine.
C’est
qu’à déclaré le plus haut
chargé des, activités
religieuses.
ce
fonctionnaire
Se déclarant préoccupé par les
«erreurs»
d’interprétation
com¬
mises à
l'étranger après l’annonce
de deux
nouveaux
145
-
à la fin
décrets
-
Le deux
des
(RAB),-a déclaré à
Konrad Raiser, secrétaire général
du Conseil oecuménique des
Eglises (COE) : «Vous trouverez
la politique concernant les reli¬
gions est libre ■ si vous étudiez les
décrets, vous verrez qu'ils protè¬
gent plutôt qu'ils ne restreignent.»
que
Lors d’un banquet
donné
national, a
réglementation a
objectif de mettre les
Eglises «souterraines» sous contrô¬
Pour Wenzao Han,
vicé-prési-
étrangers
de Chine
(CCC) et l’un des chré¬
tiens les plus influents de Chine,
ces règles visent seulement ceux
qui pratiquent la religion de maniè¬
re illégale.
Dans le domaine de la
religion,
gouvernement de Beijing deman¬
de simplement aux citoyens de
«rester loyaux envers la nation» et
de ne pas enfreindre la loi, a préci¬
sé Zhan Shen Zhou, les étrangers
étant priés de respecter les autres
et de ne pas «Intervenir» dans les
local. Le Conseil chrétien de Chine
affaires intérieures de la Chine.
du 3 mai.
Le Conseil chrétien de
Chine,
organisme «post-dénominationnel», en partie Eglise et en par¬
tie Conseil, représente entre 50 et
80% (les chiffres ne sont pas pré¬
cis) des sept millions de protes¬
tants chinois. On compte égale¬
ment quelque 3.5 millions de
gouvernement
précisé que les autori¬
cherchaient pas à
connaître les mérites de la théolo¬
ne
gie d’une religion mais à simple¬
ment savoir si cette religion était
Il
a
souligné qu'une fonction du
garantir aux citoyens le
plus de grandes Eglises, la
Chine compte diverses Eglises
Pour
promouvoir «une meilleure
compréhension» de la politique chi¬
noise dans le domaine de la reli¬
«souterraines». Certaines, dit-on,
seraient très critiques à l’égard du
gion, Zhang Shen Zhou a invité le
COE à envoyer une équipe en
Chine l’an prochain pour évaluer
gouvernement communiste. Les
unes prient, paraît-il, pour la chute
du gouvernement athée, alors que
Le Tibet
aussi fait
l’objet d'un
grand intérêt médiatique, et le
presse a rapporté les actions per¬
pétrées par les autorités chinoises
contre les moines bouddhistes qui
exerçaient auparavant une grande
a
influence dans la société tibétaine.
Alors que certains ont
que
la situation
estimé
Tibet s'était
au
détériorée, d’autres ont déclaré le
contraire, a précisé Zhang Shen
Zhou, qui a conclu : «C’est comme
la face et le revers d'une .pièce de
monnaie. Cela dépend de votre
point de vue.»
(SOEPI P.5 N° 12 - 19 MAI 94)
Même
avec une bon.ne poli¬
fait remarquer; le secrétai¬
re général du COE, il est important
qu'elle soit appliquée à tous les
niveaux «dans l'esprit de ceux qui
a
Il a aussi mis en
garde contre
le risque, s'il y a prédominance
d'un groupe religieux, que les
groupes moins importants soient
cü.isidérés
des sectes et
comme
voient leur droits restreints : cela
s’est passé dans certains pays
a
accompli dans
région du Pacifique.
X- Situation Financière
de l’Eglise
Le Conseil Supérieur a
examiné et approuvé les
comptes de l’exercice 9394 et voté le
tous les
arrondissements,
paroisses pour
toutes les
leur
générosité exprimée
année
cette
aussi et surtout la ren¬
Allemagne :
contre entre ces
Près de 80 000 jeunes
pour
la rencontre de Taizé
La traditionnelle
ren¬
nar
la communauté
divèrs
de la manifestation.
Les
un
participants, dont
très
grand nombre
d'Europe de TEST,
oecuménique de Taizé, qui
venaient
s’est déroulée cette année
ont été accueillis dans
à
Munich, a rassemblé
près de 80 000 Jeunes de
diverses confessions chré¬
tiennes. Prière, célébra¬
tions, méditations, mais
pays
d'Europe étaient au centre
contre de Nouvel An, orga¬
nisée
de
venus
Jeunes
Le Conseil
Le
aura
1995 dans le 7ème
déminage
centaines
non
au
de
nord du Laos
milliers
de
explosées datant de
la guerre du Viet Nam est pris en
charge par le Comité central mennonite (MCC) avec l’aide technique
du
«Mines
advisory group»
(conseiller en déminage) qui envoie
des spécialistes en armements
lourds et forme des équipes lao¬
tiennes. Les paysans courent des
dangers mortels en enlevant les
bombes qu'ils trouvent dans leurs
champs et de nombreuses familles
ont perdu des enfants.
CS MISSION P.4 DU
près
de 300 paroisses de la
région munichoise, ainsi
que dans des écoles et
chez des particuliers
Cette rencontre fait par-
France
lancé par Frère Roger
Schutz, le responsable de
L'association francopho¬
oecuménique de missiologie(AOFM) vient de voir le
Jour.
la
communauté oecumé¬
de Taizé. Son mouve¬
:
ne
ment est né en 1940,dans
En
guise de
conclusions
Le Conseil
30/06/94)
ont décidé la création. Un
conseil de 10 membres,
présidé par le Pasteur
Jean-François Zorn, a été
chargé de mettre en oeuvre
un
programme prévoyant
notamment des rencontres
par l'exis¬
tence de société d'études
entre
nauté
missionnaires à
des
frères.
(FLM INFFORMATION
N° 156-MARS 94)
P. 10
-
Encouragées
l'étranger,
une quarantaine de per¬
sonnes impliquées dans
l'action missionnaire et la
recherche missiologique en
Novembre 1994
-
Poge 3
Supérieur
paroisses du
esprit communautaire de
partage et de fraternité
dans l’Amour de Dieu dans
l’organisation et le bon
déroulement
de
ce
llOème Synode, montrant
ainsi une Joie profonde au
Service de Dieu.
Les travaux du Conseil
Supérieur
se sont déroulés
dans de très bonnes condi¬
tions avec la participation
des
Maires
sables
des
et
Respon¬
différentes
Communes
pour
une
approche approfondie des
l’Eglise.
LOUONS LE SEIGNEUR
le petit village français de
même nom, et la commu¬
religieuse compte
aujourd'hui quelque 90
arron¬
dissement (Papeete).
2ème arrondissement pour
leur contribution avec un
bombes
du «pèlerinage de
confiance sur la terre»
nique
:
Supérieur a
le prochain
lieu en Août
Synode
et toutes les
Laos
églises d’EuROPE
tie
encore.
XI- 111 ème SYNODE
réalités dans
Nouvelles des
budget prévi¬
sionnel 1994-1995.
Il tient à exprimer sa
reconnaissance envers
tient à remercier le Conseil
des
tique,
lisation
notre
décidé que
"droit de croire» et de traiter les
plaintes concernant l'application
de la politique religieuse par les
fonctionnaires du gouvernement.
conforme à la loi.
En
l’Asie au COE,
qui a émis lors du banquet officiel
la possibilité de visiter le Tibet,
Zhang a répondu que cette visite
était possible.
RAB est de
l'ont formulée».
catholiques/omains en Chine.
Kyung-Seo, responsable
le
Chine - ont susci¬
té la critique des médias interna¬
tionaux à l'égard du gouvernement
de Geijing. Le 3 mai, une autre
réglementation a été annoncée,
exigeant l'enregistrement de tous
les groupes religieux au niveau
en
A Park
du Secrétariat de
dent exécutif du Conseil chrétien
religieuses
par ailleurs il ne voit aucune inten¬
tion malveillante dans la décision
en
sein du
tés chinoises
qui
déclaré que les décrets 144 et
145 n'indiquaient aucun change.ment dans la politique officielle ;
général du
COE en visite en Chine, Zhang
Shen Zhou, qui occupe une fonc¬
tion équivalente à celle d'un viceau
-
nouvelle
a
l’honneur du secrétaire
ministre
décrets
culte et des activités
Janvier, Zhang Shen
religieuses du gouverne¬
ment chinois
nouveaux
me romain l'emportait et où les
groupes protestants plus petits
Selon certains commentateurs,
traitent de l'utilisation des lieux de
144 et
Zhou, directeur du Bureau des
affaires
avec
chrétien de
latino-américains où le catholicis¬
avaient des droits limités.
Beijing
(SOEPI/Edmund
Doogue) - Les nouveaux décrets
sur la religion en Chine visent seu¬
asssurer
être un témoignage au
monde de ce que l’Evangé¬
chercheurs,
des
échanges d’expériences et
relations avec des
associations analogues.
Le Conseil
Supérieur
exhorte
les fidèles à
rechercher la volonté de
Dieu... Seule la Parole de
Dieu,
qui
s’est
faite
«CHAIR» est le Pain Vivant,
Source de Vie et doit nous
guider dans notre misssion.
Que la Paix et l’Amour
Seigneur Jésus-
de notre
(INFO CEVAA P. 11
-
MAI
1994)
Christ soit avec vous et
bénisse notre Eglise.
veà
porotefoni
Te
1 teie taime te hinaaro
haapiiraa tamahou no
Âpooraa Rahi Âmui
Taunoa. Yvette TEMAURl,
nei te
e
faaara atu i te tahi
faaotiraa
mau
te
a
faatere
mau
no te pû nohoraa(Internat) no Utu-
tama
parau tei ferurihia e te
mau faaotiraa tei ravehia
roa.
te tautururaa e
te haamaitairaa i te oraraa no ta tatou Etârëtia.
e- I teie matahiti e vai
iho mai o Marie-Laure
ESTALL i te faatereraa
e ana, no
haapiiraa-toroâ no UtuE haere atu
ia no
I- Te tauiraa ôrometua
roa.
•Tuhaa Hoê :Tutea
PARAU Orometua, e tuuhia atu ia i Taravao
•Tuhaa Maha ;Mareto
TEPA Rooatua ôrometua,
e tuuhia atu ia i OpoaRaiatea, John TEINAORE, Teheiùra ôrometua, e
tuuhia atu ia i Anau-
te tahi tau faaineineraa i
o
Farani.
f-I mûri aè i na mata¬
hiti tàviniraa e 36 i roto i
fare-haapii-
ta tatou mau
raa,
Tamahou
no
Uturoa,
e
Tua-tahi
Taunoa
e
atu o Evelyn NEUFFER i ta na tau
Papeete
e rave
faaturaraa. Na reira atoâ
Popora
•Tuhaa Paé :Arthur
FAUA, Taehau ôrometua,
e tuuhia atu ia i Auti-
o. Mare ta TAEA o tei riro
na ei Putu-maa e Utuutu
i Uturoa
31 matahiti te
e
Rurutu
•Tuhaa Ono :Robert
maoro.
TAIRUA, Maehaa ôrome¬
raa
tua. E haamauhia atu i
Atuona-Hiva-Oa
•Tuhaa Hitu.William
haamauruururaa i
tuahine no te mau
haa-atoâ tei amohia mai
HAMBLIN, Taùhere ôro¬
metua, e tuuhia atu ia i
e
Tipaerui.
nei
Âpoo¬
Te faatae nei te
^ahi Âmui i ta na
mau
na
râua.
H- Te
haapâpû faahou
i
ia
o
to
na
mau
VVI-Te I-Te
nehenehe
te faai-
tino o te mau tamarii
rii et te mai Sida
II- Te faaineineraa
toito i te. mau orometua
ôrometua
haapii e te mau rave
ohipa atoâ no ta tatou
mau fare haapiiraa.
tamahine. Te mea mauiui
roa atu, to te mau metua
Te faaite nei te A. R.A. i
to na mànaônaô i mua i
ia raveraa i teie mau peu
te parau no te fânauraa i
te tamarii o te haere noa
manaô tauturu
•Âua-Pipi
Heremo-
no
na
rahi
matahiti te faaineineraahia te tahi mau faanahoI mûri aé
e
e
Te horoa atoâ nei
rave
to
na
ia i
o
tiaturiraa i te haa-
pipi i nia i te faito «tüite
pwraa faaroo ei ravea
papu no ta tatou mau
tamarii tei rautihia mai e
te mau orometua, Hitiura
BENNETT, Arthur TAUMAA e o Olivier BAUER,
veâ tono a te CEVAA.
Te turu atoâ nei o ia i
Dipioma»
te
Âua pipi, te
âpî no te
raa
ôaôa nei te A.R.A. i le
faaara i te Hui-Faaroo e
ua
riro atoà
teie nei ei
o
Heremona i
i reira e
pü
faaineine hia ai te
mau
E te haamauruuru nei
te'A.R.A. i te hui-Faaroo
ta
no
tauturu
na
te
no
fare
te
haapiiraa âpî tei oti i
patuhia e te riro ei
mauhaa
te
mau
te turu
o
faaineineraa
haapiiraa
mau
papû i
e
e
te
ravehia.
ôpuaraa e ravehia
mau
nei
tatôu
maitai
te
no
ta
o
tamarii. Te
mau
haamanao faahou nei
o
tià-ore tei riro ei
teimaha
no
feiâ âpî, te
ra
üàna 'noa atu
àti ùtuafare, te. tâuà-ôre-
i te mau tama, te àva,
àvaàva
taèro,
te
raa
te
te èreraa i
raa,
te val atu
ra
ei
i te
•
Fare
no
Haapiiraa ôro¬
Suva Fiji
I mûri aè i ta râtou
tau
haapiiraa i Heremo¬
piô.
haapâpü nei te
Te
haapao,
no te faaltoito e
te arai i ta tatou mau
ino-raa e te mau haavîraa atoà tei faataupupu i
tamarii.
te
i to
na
pâtoî i te mau hamani-
toito nei
i haere mai, ua
A TAMA.
hoi atu
o
piiraa no Suva no te hoê
faaineineraa
matahiti i te maoro.
tau
•Fare
3
e
haapiiraa ôro¬
Etârëtia
Âmui no Auteraria
No te mànaônaô rahi o
metua
na
te
te A.R.A. i te
ôhipa
poro-
raa-evaneria, ua tonohia
na o William HAMBLIN
ma i te fare haapiiraa
ôrometua a te Etârëtia
âmui
no
Auteraria
no
hoê tau faaravairaa
âvaè te
e
te
2
maoro.
III- Ta tatou
mau
fare
a-I
te
haamataraa
te
Haapiiraa-toroâ no Uturoa.
Bettina TERORO-
TUA, faatere
no
te fare
mua i te ,ati
te mai «SIDA» ia
maitai
i
te
Etârëtia
Matetâta no teie tavini tei
raa
o
ia
e
to
na
Te titau nei
o
ia i te
te nOnaa, e ia
o
ùtuafare i te
e
roto i te Etârëtia nei.
pu faahou i te matahiti
1995 te hoê rururaa i nià
Ua faaoti
i te fâriiraa ia Olivier
i te
BAUER ôrometua
arai
ùtuafare
tâtou. Te
e
to
na
i
rotopü ia
ôhipa nei o ia i
roto i ta tâtou
mau
fare
mau
mau
o
râveà
ia
rau no
no
No te mea
aratairaa âpî no
no
te Etârëtia
(Réformé) no
Farani ei tauturu ia tâtou
i roto i teie
ôhipa.
V- Te flfl
te feiâ àpl:
o
I te hiôraa
te rahi
noa
te A.R.A.,
atu ra te mau
a
hamani-ino-raa i nià i te
te haamaitai, no te
e no
faaueraa
a
tahi
te âpeeraa i
âpî ia au i te
pahono atu i te mau
ôpuaraa no te feiâ âpî.
etârëtia evaneria
e
o
ao
atoà.
noa
i
raa
paura-âtômî i nià i te
riro te reira ei hiôraa
e ua
te
hau
e
rave
atoà nei i te reira
mau
mau
pâruru i to râtou fenua
tamatamataraa a tae atu
ai i te mahana e ôre roa
atu ai te reira i' roto i teie
eiaha ia ino
nei
àroraa
te
a
Mataiva
o
nünaa
o
tei hinaaro
na
heruraa repo
e
roto i te
ra i roto i teie
motu. E te faaite nei ô ia i
te manào tuati ore i mua
i te. mau râveà faaheporaa e faaôhipahia ra no te
faatauiraa i te manào o te
nünaa no
ao.
Teie râ, te
maatea e
ôpuahia
poroi nei o
hui-faarôo,
te
i
ia
te
nünaa taatoà e tae noa tu
i te Faatereraa Hau
fenua
ia vai ara noa i nià i teie
ia ôre mau â teie
ôhipa ia rave faahou-hia i
parau
nià i to tâtou fenua.
Mataiva.
•Te fenua
e
te natura
faaâpî faahou nei
Te
te A.R.A. i ta
na
titauraa i
to te Etârëtia, e tae noa
atu i to te nünaa taatoà
tapeà i te fenua tupu-
ia
no
te Atua, no te
maitai
hanahana.
to
nei te A. R.A
e
ôre
e
to
Fatu,
na
faatupu-ora ia te
Fatu
fetii i te mauhaa
e
faatupu i te pohe
haamouraa i te
ora
e
e
te
mau mea
atoà.
eiaha ia hoohia.
Na te Atua i rahu i te
e
na
la àti
e
to te
Atua,
i te tahi mau
tià ia
na
na
i reira, e
ia mâmü
ôhipa
tupu noa nei i
i te mau
fanau-rahi-raa i te tama¬
roto i to tâtou fenua.
e
Moururoa.
no
noa
faaite i
to
na
•Te tiàraa-mana
o
te
taata
I
mua
i te
orahia nei
mau
e
to
fifi
e
tâtou
nünaa e tae noa atu i te
tâtou i te
mau
fifi
e
itehia nei i roto
mau parau
tià-ôre
-
i te
na
Te turu nei â ô ia i te
tâtou
mua
faaôtiraa e faaôre
mau tamatamata-
na
parau no te tiàraa-mana
o te taata, te faaite ra te
A. R.A. i to na manaô peà¬
te parau no te
Page 4
ta
roa
tâtou i te ora no ô i te
ôhipa atoà ta
e
Hau-Repupirita o
te
François MITTERRAND i
Tumu Nui o te orar tei
horoà ia tâtou i te fenua
ei vauvau ho tâtou e ta
na ei mau parau tei
manaônaôhia e ana, te
hinaaro nei te Âpooraa
Rahi Âmui e haapâpü
faahou â i to na manaô
tauturu i te nünaa, no to
na tiàturi e, e tuhaa
eita
manaô
na
i te Peretiteni
te Evaneria.
riro
/
to
i teie nei ao i nià i teie
te fenua nei
mua
i
mauruuru
ia
tumu-parau rarahi tei
te A. R.A. i te mau mana-
faatere i te fenua e ia faaravai à i ta râtou mau
tuhaa e fataa nei no te
fifi
I
te fifi o
te feiâ âpî i roto i teie
tuhaa pae matahiti no te
ture àveià, te poroi nei â
i
fenua. E ite hoi te fenua
mau
ta tâtou feiâ
Etârëtia
Farani.
e, aita roa e
Ua faaôti atoà te
A. R.A. e ani i te CEVAA ia
faataa mai i te tahi taata
no te haapaô i'ta tâtou
tae mai o Gilles MAR-
te arairaa i teie
te
haapii
te
heruraa repo
•Te
Mataiva
tiraa
e
:
haapâpü nei te
motu
motu.
na
te
no
Te
A.R.A
o
tâmatamata-
mau
àtômî
Te tiàturi nei te A. R.A,
e
mai ia e-Hervé OTT ôro¬
Porotetani
mau
A.R.A. i te hui-faaroo, i te
feia metua, i te mau taa-
raa no
roto i te hau i te
haavîraa. E rautîhia
metua
e
e,
pü atoà e
haapaô nei i ta tâtou feiâ
âpî ia tamau'â i te haa-
faatu-
na
haapiiraa.
e
e
te Hau-fenua i te mau
raa
No te mea, te tiàturi
na te taatoà.
No reira te titau nei te
mau
vâhi atoà tei reira râtou
no
te
ôhipa teie
haapuai faahou i te mau
hapiiraa faaroo no te ora¬
ôhipa ai.
Te ôaôa atoâ nei tâtou
au
mau
pupuhia mai ei tauturu¬
raa i ta tâtou mau ôhipa i
haapiiraa.
no
âpî i
no
mai riârià te «SIDA». E
Porotetani
Iris EBB faatere
taata
riârià
hiaài
teie i mûri nei te mau
i ta tatou mau fare
râveà arairaa i te
mau
ùtuafare i te fenua Fara¬
ni. Te hinaaro nei te
A.R.A. e haamauruuru
SAUCHE
re
te
favai
Ua hoi atu
haapiiraa 1994-1995,
tino tei faataahia ei faate-
i te nünaa.
âpî e ia tâuà atu i te mau
na ei ôrometua haapii i te
Âua pipi no Heremona.
Veà Porotetemi. No reira
haapiiraa
na
i te tuatâpapa raa a
feiâ àrâvehi.
Ua ite atoà te A.R.A.
eita teie mau râveà
NANA ôrometua tei riro
utuafare O lotua
lOANE, Jeffry, Herehia
TAMATI e o Mare, Teihotua POHUE i te fare haa¬
ta
no
Ôia atoà te parau no
ia i te mau
ta tâtou PU URUAl
e
pae motu Tuhaa pae mâ
Matuita mâ ihoa ra. Ua
riro te reira ei haafîfîraa i
te oraraa o te mau taata
e ora ra i roto i te reira
raa
tapura ôhipa e amohia
nei
Te âfarâa rahi, e feia âpî
ia i raro mai i te 25 ’o te
matahiti.
I mua i teie tumu
ôrometua, te mau
tiàtono, te mau poro evaneria e te mau aratai feiâ
Joseph RAKOTOARIMA-
mau
o
te faai-
e
e
faatupuraa i te ora. la
haapuai i ta na mau
râveà, ôia hoi, te haapii¬
te taata.
oraraa o
IV- To tatou tuâtiraa e te
Cevaa
I teie matahiti ta tâtou
i te àvaè
reva
ua
manaô
A.R.A.
mau
tenuare i mairi aè nei, te
na,
tumù
âpî i nià
metua e, e
tuhaa rahi ta râtou no te
ia i te
tâtou nei i teie mahana.
haapâpü nei te
•Te
na
210 000 rahiraa taata i ô
faanahoraa :
No te fmaltal o te
taata» eiaha râ no to na
àti e no to na pohe.
No reira te titau nei te
A. R.A. i te hui faaroo ia
faaitoito i te ôhiparaa e te
èà
mau
Te faaite nei te Â.R. i
mânaô peàpeà no te
faatura-ôre-raa te mau
to
te mau ui
no
amuri atu.
no
mau
mau
tei aratm i te feiâ
peihî taià
ôtià taiàraa i faanahohia
parau, te
haapii¬
te ohipa e
mau
pahî-taià rarahi i te mau
ra
A. R.A i te «Fâ»
manuia ôre i te
•Te
i te rahirE au ra e
tu
ia. Te riro nei te mau
Te turu nei
metua
hopoia
te mau tama
to râtou oraraa taatoa.
Areà te mau fîfî o te
no
.
Novembre 1994
Te
fanaô
e
noa
ôpuaraa.
parau nei o ia ia
mau
tâtou, a here i to tâtou
fenua. No ha hoi tâtou i
Nünaa ai, i Iho Tumu al, i
Hiroâ Tumu ai, e i Peu
Tumu ai. E horoà faatauaroha te reira.
I teie tau haaviivii raa
e
hamani-ino
mau
rahu,
mea o
nei i te
ta te Atua i
e mea
tâtou ia tia
noa
e
titauhia ia
ia pâruru i
teie faufaa mâ te üàturi i
te
hoê
ao
maitai
e
te
peà e te faaitoito nei o ia i
te taatoàraa ia imi na
hau, i te mau
râveà atoà ia faaturahia
roto i te
te reira.
•Te
mau
faaroo
àpî
I mua i te
raa no
tupu uànate mau faaroo âpî
fenua, te
titauhia nei tâtou to te
Etareüa, e ia rave papu i
ta tâtou mau faaiteraa. la
ora tâtou i pihai-iho i te
nünaa, no te pahono i to
râtou mau hiaai, ia ôre ia
i roto i to tâtou
âpooraa rahi âmui
riro i taua
faaroo âpT
mau
ra.
Mâ te faaitoito i te
haapii, te haamâramarate Metia
na
neria ei
na
ohipa tumu
na
auraa ra, ia
faahou te Etârëtia,
te Tuhaa, te Paroita, i to
mau
ra.
tiàraa
no
te faaite i te
Atua,
hoê
api ôaôa i roto ia
parau
tatou. Te
te aratai i te nûnaa i
ma e
VIII-Te pororaa evaneria
la riro te pororaa eva¬
iho,
e
te àfaî atoà
:
Aoraa
loane
:
loane
6/41-51
6/47
to na.»
Taperenaumi, i Tarirea. to letu faahitiraa i teie
nei parau i mua i te aro no te ati-luta
oia hoî
o
te nunaa
àti-luta, 0 tei ère i farii ia n.a ei
faraoa ïra o tei pou mai mai te raî
mai.
0
Teie nei parau, e ere ia i te uiraa,
te hoê râ parau haapàpüraa o tei
titau mai ia tâtou ia farii;
<
Amene, amene, e parau atu vau
ia outou, 0 tei faaroo ia Ci nei e ora
to na.»
mure ore
I te
taime atoà
ômua ai
letu i te hoê faaiteraa manao i to na,
mau
e
roto i te parauraa e.
na
ora
taua parau ra i rapae àu i
to na mau patu, no te
IX-Te tereraa faufaa
Ua hiô mai te Âpooraa
taàmu i te taata i nià i te
Rahi Âmui
faufaa roa ia no te
Amene, amene,» o ia hoî «o ia
mau, 0 ia mau, e parau atu vau ia
outou, 0 tei faaroo ia ù nei, e ora
ôre to
Ua
te
no
tapura tereraa-
no
teie matahiti
Na reira atoà
ôpuaraa tapura-
faufaa no te matahiti
1994-1995.
haamana
Aita
punaauia i te 7
no atete
1994
na.»
aita to
nei
na.»
haapaô maitaî râ anei tâtou i
teie nei parau e parauhia’ ra e letu i
te àti-luta e, o tei parau -atoà-hia no
tiàturiraa.
horoà ia tâtou i te
hoê
a
faaruèraa
e
teraa
mure ore.
ra
«Aita hoi, ahiri e, te faufaahia
tena ôhipa i ta oe, aita ia e àti e
:
tupu faahou ra i nià i to tâtou fenua
nei i teie mahana.»
Te haere
te
nià i te
noa ra raua na
eà e, i mua atu ia raua, i roto i te
hoê maa apoo iti pape repo, i nià i te
mâraa i te
iho
rave
hinaaro
e
ra
i te
i te
ôhipa o ta tâtou
rave.
la paruru
mai te Fatu no te raî ia
tâtou, e te Apooraa Rahi Amui o te
Etârëtia Evâneria, i te mau tamatai te
raa e
tâtou
e
mau
faahemaraa
ôre ai
e
riro faahou ei tavini, e ei reo
reira ihoa
pô
Eaha râ hoî ?»
râ letu
taime, i teie mahana, i teie
nei, eiaha râ ananahi.»
0 to tâtou
nei
mau
ia hoî te
ia huru i te
no
Noera, te horoà ia taotu i te
puà noànoà i te hoa
poro-evâneria : «E, te faufaahia ra.
ôre.
ora mure
Pahono mai nei te hoa
Te ani nei letu i te Ati-luta
oraraa
no
neria i te hoa hamani
poro-evâ¬
puà noànoà:
hi, no te hoê taime ê atu i te pahonoraa, e aore ïa i te faaôtiraa o ta te
Taperenaumi ia tiàturi mai i taua
parau ra, mai ta na e ani atoà maira
ia tàtouj teie pô. Eita hoî e tià ia na,
«Aita hoî, ahiri e, te faufaahia ra tena
ôhipa hanriani puà noànoà i ta oe,
aita ïa-e tamarii repo faahou i teie
Atua
i mûri aè i to
mahana mai terâ aè
0
e
haapaeraa no anana¬
titau nei ia tâtou i teie maha¬
nei parau
na.
E ere i te
hohia
e
horoàraa mai i teie
na
hinaaro
tâtou ia vaii-
mea au na
ananahi te
no
o ta tâtou
ia ravehia i teie maha¬
ra
ôhipa
eaha ïa tâtou i manaô ai
na,
mea
au
tâtou
atoà
na
te Atua ia vaiiho
te hoê taime ê atu i te
no
pahonoraa
0 ta na e
tâtou i teie mahana ?
E parau
màôhi te
e, e
titau maira ia
pinepine
na te nunaa
ïti
«Aita e
peàpeà» i mua i te tupuraano te hoê
parau rû o te tià ia na ia haapeàpeà.
Te parau o te taata e to na mau tapitapiraa e to na mau hiàairaa, mai
tahito mai, ua riro ïa ei parau rahi e
ei parau-^manaônaô rahi no te Atua,
ei parau o te ôre e tià ia na ia parau
e, «Aita e peàpeà».
maa
parau
ra e,
ia tâtou ia faaroo atoà i
taua parau ra no tâtou.
Na na e ani nei ia tâtou, na tâtou
râ e farii e aore ia e patoî âtu i taua
aniraa ra. Te titau mai nei râ
tâtou ia farii i taua aniraa ra
o
ia ia
na na
ra.
I te avaè
Atopa no te matahiti
1987, i mua i te mau faahuehueraa
e i te mau ôhipa peàpeà i tupu i taua
matahiti ra, ua ui-atoà-hia te parau
no te ôhipa a te Etârëtia i roto i to
tâtou fenua tei huru piri i nià i terâ
manaô e, aita te Etârëtia i rave i ta
na tuhaa ôhipa, no te faaiteraa i te
Evâneria i te
nunaa
taata o to tâtou
fenua.
hauti
e
noa ra
i
vari.» Tei nià noa mai nei te
hoa hamani puà noànoà i te hoa
poro-evâneria: «E rave pai oe i te puà
noànoà ia hopu oe i te pape no te
tapuà ia oe, e mâ ïa te repo i nià i to
te pape
tino.»
Parau atoà tura te hoa poro-evàneria i te hoa hamani puà noànoà :
mai te reira atoà ia te parau a te
Atua. la ôre anaè te taata e faaroo,
e rahi noa ihoa hoi ia te ino i roto i
teie nei ao.»
Te Atua, e Atua ia no te aroha,
aita e mea o ta na e horoà mai ia
tâtou e, e mea hoo, e mea tamoni, e
mea faahoî. 0 ta teie atoà ia parau
tâtou i teie pô e haapâpü ra ia
tâtou.
Aita letu e parau nei ia tâtou e, ia
na
taata i
I teie pô, e mea tià ia îte e ia
haamanaô e, eita e tià i te Etârëtia
noa atu o vai, ia faaroo no te hoê
faatupu tâtou i te hoê ôhipa no na,
faatataurohia, e o letu atoà i nià i te
mouà ra i Toratota, ia letu : «I te
taata i te parau o ta na e faaite ra.
Te faaite nei te Etârëtia «la na o ia
tei reira ia te
Te
na
ô atura te hoê
o na
mahana
oe e hoi mai ai oe mai te
hoê arii ra te huru, e haamanaô mai
oe ia ù.»
E te pahono atura letu ia na i te
ô
«Ei parataito ia oe e o vau
atoà nei i teie nei a, mahana, oia
mau ta ù e parau atu nei ia oe;»
Te mau ôhipa atoà, e tupu ra i
roto i teie nei ao, o tei ore i haamama i te àti o te taata, o tei ôre i paruraa
ru
0
e,
i te
oraraa o
i te parau
te feia api, ia
te taata
te mau tamahi e o
e
riro ia te reira ei manaônaôraa
haapeàpeàraa ia tâtou
Rahi Amui
e
i te
ia râtou te hoê
e
ei
Apooraa
feia atoà, i pupuhia
e te
mana no
te araraa i
te nunaa.
Amene, amene, e parau atu vau
ia outou, 0 tei faaroo ia ù nei e ora
ia horoà tâtou i te hoê taoà
ora mure
hoî i te faraoa
raa ra no te ao
te raî
neine
ora o te pou mai mai
mai, ia letu, oia anaè hoî te
horoà i tè ora mure ôre» tei te taata
râ i mûri aè i te tiàturiraa e i te faai te Metia.
E tauàraa parau tei tupu na i roto¬
rooraa
pû i na
hoê tau
hôa
toopiti, i mûri aè i te
e
to raua taaêraa. E
maoro o
Evâneria te hoê, e e fatu ôhipa
te fare hamaniraa puà noànoà te
poro
no
tahi. Haere
noa
ai
tià, i mûri aè i te
raua na
nià i te eà
maoraa no te
ui nei te hoa hamani
ûa, te
puà noànoà i te
«la manaô ôe te
hoa poro evâneria :
faufaahia ra te parau a te Atua o ta
oe e poro noa ra i te taata ? Pahono
mai nei te hoa poro-evâneria : «E, te
na na,
ôre. E faaau-
api o ta te Atua i faaitâtou, aita letu e parau nei
ia tâtou e, ia na reira anaè tâtou, i
reira ia te Atua e horoà mai ai i te
ora mure ôre no tatou. Aita. Te parau
nei
ra
letu e, «0 tei faaroo mai ia ù
ora mure ore to na.» Teie hoî te
nei
e
auraa no
teie nei parau :
«0 vau, o
letu, te faraoa
parau oaoa no tâtou, o ta te parau ia
te Atua e faahaamanaô nei ia
tâtou i te mau mahana atoà. Ua îte
atoà râ te Fatu e, e eita te parau no
te taviniraa tei riro ei mea ôaoa no
na e tae noa atura i te mahana i hoî
ai
ia i
pihai i to na metua, eita o ia
ei parau o te faatupu mai i
te ôaôa anaè, e faatupu atoà mai ra
0 na i te manaô peàpeà e i te manaô
paruparu mai tei farerei-atoà-hia e te
perofeta ra e Eria i ani ai o ia i te
Atua, e ia rave-ê-hia atu to na tino e
te pohe, i roto i te metepara.
0
riro
e
.
merahi
faraoa
ora no
outou.»
Areà râ, i roto i teie nei ao ta
tâtou e tià nei, aita mau ïa e ôhipa e
ravehia nei
e e
faatupuhia nei
e, e
atoà mai nei te hoa hamani puà noà¬
pinepine roa, te faaere i to tâtou tià-
ere
i te
mea
Novembre 1994
-
Page 5
te
te
Iteraera ia na
te Atua ia Eria i to
ua
haapâpü mai
na parahi faatapihai iho i to na tavini. la
îte 0 Eria e, e ere te Atua tei tono
mai i te faraoa ora, i te Atua tei ôre i
tapeâ i ta na parau. E Atua parau
a
taraa mai i
râ
mau
0
ia
e
te faahuru ê ore i te
parau.
Hoê â te metua
teie
e
e
te tamaiti. Oia
titau mai nei ia tâtou i teie
ia faaroo ia
No reira
pô
na.
e
te huifaaroo
e :
A faa¬
i te Atua Metua, a faaroo i ta na
roo
te
no
tupu mâi-
teie ôroà.
mau
e
â te reira,
tâtou i to
na
i to te
nei i
ao
mau
pae
âpooraa rahi âmui
1995
Ua faaotihia e, e tupu
te
Âpooraa Rahi Âmui
no
1995 i roto i
Paroita no te
te matahiti
te
mau
Tuhaa 7, na reira atoà te
Rururaa Ôrometua.
EIÔPANIRÂA
hinaaro
Te
nei
te
Âpooraa Rahi Âmui i te
haamauruuru maitai i te
Apooraa-Tuhaa e i te
mau pâroita atoà o te
Tuhaa piti tei farii poupou mai i te putuputuraa
a te Âpooraa Rahi Âmui i
teie matahiti
ia
i te
au
matarohia o tei
haapâpü mai e, e mea
peu i
ôaôa te parau no
te tavi-
niraa.
Te haamauruuru atoà
i te
nunaa
hui faaroo ia
i roto i te faai-
motu.
Atua. I te taime i atea ai te arii
te
te titau nei te
roto i to tâtou
nei te
e
a te mau
Patitifa.
ôhipa rahi faahiahia ta
Evaneria i faatupu i
perofeta ra o Eria ma te puai o te
Âpooraa Rahi Âmui
Apooraa-ôire i to
àpitiraa mai i roto i
parau no te fariiraa i
mau
râtou
te
faaineinehia mai
e
pâroita atoà o te
Tuhaa piü.
la haamaitaihia te
Fatu no te reira e tià ai.
Ei faaôtiraa, te poroi
nei te
Âpooraa Rahi Âmui
i te hui-faaroo atoà ia vai
iho_ ia
arataihia e te
te Atua o tei riro
na ia
parau a
mai ei taata, o ia anaè
hoi, te faraoa
haere mai. E faaroo mai tâtou i te
mâite-raa i te hinaaro
a rau
è te aniraa ia tâtou. A faa¬
faaôhipa, i ta na mau faaôti¬
No te mea, te faaroo raa ia letu
Metia i roto i to tâtou oraraa faaroo,
roo, a
0
te faaroo raa ia i ta
na
ôhipa. la
tupu to na Hau i nià i te fenua nei.
Teie te reo no te Atua ia Petero,
ia latopo, e ia loane, i nià i te mouà
no
te faahuruèraa i te hoê mahana
..
0 taù tamaïti here teie. A faaroo
ia
na»
Amene.
te
mau
Tamaiti ia letu Metia, e a faaroo i te
Varua Maitai.
Te mau faaôtiraa a te Apooraa
Rahi i teie hepetoma o ta tâtou i
raa.
ia ù ei
e o
tei parau mai ia na i mûri aè : «A
haere â e Eria, i mau, e vahi maoro â
tei haapaôhia no oe.» Haere atura te
hoê
au
tei faaamu ia na i te
tei faainu ia na i te pape,
na na o
0
reira
tapaô, te pûpû atu nei
noa
Ua tono mai râ te Atua i te hoê
ora, o ta outou e farii
i roto i te Oroà Euhari i teie pô mai te
Eaha râ hoî ! Pahono
ra.»
0
no
faahoî e i te mea paho¬
no atoà. Te riro nei te reira mau faanahoraa ei mau faanahoraa, e mea
faufaahia
atpà tatou i
ei faaiteraa
te fenua
a
ôre i te hoê mahana.» Te
mure
parau nei
no
la riro
noà
hoa hamani
ora
to tatou fenua.
Etaretia no
No reira
A.R.A. i te
âmui tâtou
0 letu anaè, te faraoa ora o tei
tonohia mai e te Atua i te ao nei, i te
e parau nei ia tâtou e,
«0 tei faaroo ia na e noaa ia na te
o
tatou nei, ua faaoti te
e ia faatupuhia i te
neineraa
Apooraa Rahi o to tâtou
fenua, eita atoà te mau mero no te
Apooraa Rahi no te fenua nei e te
mau faatere hau, eita atoà te mau
te Piti
no
te matahiti
raa
Apooraa Rahi
râtou atoà.
E o ia anaè ra, e aita atu
Eita te peretiteni no te Hau Repupirita e horoà i te ora mure ôre. Eita
atoà te Tomitera Teitei, eita atoà te
Peretiteni no te Hau Fenua e te Per¬
mati 1997
taua àvaè mâti ra, no te
taime matamua roa i te
e, «0 tei faaroo ia
na e noaa ia na te ora mure ôre i te
pô' ?
i te Atua
E fârii
te horoà i te ora '
ra
no
faahanahana
te
ohipa rahi i faatupuhia
tei faaite i te faraoa ora, ei taata o
tei mamû, o te ôre e nehenehe faa¬
hou e parau. la riro râ tâtou ei mau
tavini 0 tei faaite.
la riro te parau no te taviniraa ei
Aita letu
o
no
purumu, te haùti noa ra te tahi tau
tavana - oire. Eita atoà tâtou te mau ' tamarii i te vari. Ua ui atoà tura te
auvaha o te Apooraa Rahi Amui o te
hoa poro-evâneria i te hoa hamani
Etârëtia Evaneria, eita aotà to tâtou
puà noànoà : «la manaô oe te faufaa-atoà-hia ra te puà noànoà o ta oe
Peretiteni, eita atoà hoi vau e horoà i
te ora mure ôre i te taata.
e hamani ra ?» Pahono mai nei te
tâtou i teie
oroà 5
5 no mâti 1997, te tahi
oroà haamanaôraa i teie
ora mure
to na.»
0 ia anaè
no
XI-Te
i
Te parau nei râ letu, «0 vau te
faraoa ora o tei pou mai mai te raî
mai. 0 tei faaroo mai ia ù nei e ora
etiteni
mau
A. R.A.
i te hoê mahana tei ore i manaôe tâtou, te faaruè nei tâtou i teie
ao
te
pâpû
tapura ôhjpa e
opuâraa a te
mau
te taèraa mai te Evaneria
ôre.
Te tiàturi atoà nei tâtou i te taata
i horo ai tâtou na mûri i te taata, eita
râ hoî tâtou e ora i te taata i te mea
hia
tei riro ei tauturu
i fe
raa
putu ai tâtou i te taoà, eita râ hoî te
e,
itoito i roto i te parau no
te ôroà faatupuraa-parau
Hanere
na e
e
paroita no to râtou
mau
No
Te tiàturi nei tâtou i te taoà i haa-
taoà
e
faaite à i to na mauruuru
rahi i te taatoàraa o te
Etârëtia.
taata i roto i tei nei ao e
e
X-Te
Te hinaaro atoà nei te
Âpooraa Rahi Âmui
O
:
mure ore
amene», ei tapaô faaite
te reira ia tatou e, te parau o ta na e
mure
e ua
na
faufaa
te taatoà.
pâpü.
te
Amene,
faaara ra, e parau
taata e faaroo ra;
i ta
paturaa i te
la faaroo anaè tâtou ia na, e
mure ôre to tâtou. E parau mau
letu
no
te mau faatere
no
a
e
Tei roto i te tunato
te
E parau atoà teie o te faaara ra
ia tâtou i te haavare-ore no te parau
Amene, amené, e parau atu vau
iaoutou, 0 tei faaroo ia Ci nei e ora
mure ore
ôre to
mure
e
ao e au no
i
raa
PURE OPANIRAAI TE A.R.A I
Taioraa
193-194.
porotefoni
veo
te
ora
i
te
o
te horoà i
mau
taata
atoà.
A rohi tâtou i te imite Atua
raa
to
ia
na
e
i te
na no
o
tavini-pâpûte tupuraa o
hau i nià i te fenua
nei.
la vai mai â te aroha
te here
o
to tâtou Fatu
letu-Metia i
e
o
rotopû ia
tâtou.
IA ORA NA.
TE APOORAA
RAHI AMUI
veà
porotetoni
TUATAPAPARAA NO NIA I TE MAU
MANAO OMUA RAA
I te avaè
Eperera
toa te
no
tamarii tei
mau
te matahiti
ratou i roto i te taio
rave
Area râ te feia tei
1992, ua
hia te tahl tuatapa-
nia i te parau
pa raa no
te
no
faaroo éé, i
Farani. No
mau
Porinetia
taua
phipa
ra, ua taè
i Tahiti, te taata
mai îa
Mansfred
ERNST, oia tei rave atoa
i te tahi titorotoro raa
Purutia
o
ra
1) Etaretia Evaneria
45.765
2) Etaretia Tatorita
24.926 (29,7%)
paari, cita ratou e
tapura taio
ô i roto i te
taata. E parau hia
ratou te mau «Mero pas¬
raa
sive».
No te Faaroo Sanito,
tau tu ru hia oia i roto i
hoi
teie tuhaa
ratou i te feia
e te
Marama,
Orometua
ratou faanahoraa inaha
te
atu
farerei
i te mau amaa faaroo
atoa e vai ra i Tahiti nei
Ua tere hia
na,
e
e
i Moorea atoa, I roto i
taua
farerei
mau
raa ra,
ite hia te tauturu
ua
a
Faaroo êê, to
ratou iriti raa mai i te
teie
mau
uputa no te aparau
mau
raa
te farii atoa
e
mai ratou ia
raa
tuatapapa-
hia te parau no te ora
raa e ora hia ra e taua
mau faaroo êê ra, I te
avaê Eperera no te
matahiti 1993, ua faate-
hia te tahi
re
haapiiraa
nia i te parau no
no
te
Faaroo êê i roto i te
mau
pipi no Heremona e
aua
te Orometua
no
te fenüa
Marite mai oia hoi,' o
Jeff Orometua,
atoa
taio
paari e taê
te 8
na
te matahiti
o
noatu aita taua feia
haapapu
papetito raa.
te faaô atoa nei ratou i
roto i te taio
taata te
tabula
raa
MAU MERO ETARETIA /
PORINETIA FARANI
(2%)
2.652
(2,3%)
11.000
(5.5%)
5) Etaretia Sanito
2.774
(3,3%)
3.282
(2,8%)
7.000
(3,5%)
152
(0,2%)
464
(0,4%)
5.000
(2,5%)
600
(0,3%)
8) Assemblée de Dieu
11) Etaretia Teretetiano
tapura
%), numera tei roa’a mai
ravea no
rotopu i te mau «Mero
passive» e te mau «Mero
i mûri aê i teiè mâimi
te
reira, te fare¬
rei nei ia te Etaretia
Eveneria i te tahi pau
(réveil de la foi des
fidèles). la au i te manaô
pape¬
tei titau hia ia
e
haapapu
to ratou
papetito raa amuri aê.
Aita
i
faataa
e
raa
active».
ra
teie
no
nia
i te parau no te taio raa
taata i roto i terâ e terâ
faaroo, ua tautu¬
atoa hia mai teie
mâimi
raa
nia i te
no
taata i roto i te
raa
E
raa.
raa
mau
roto i te tahi
mau
Porinetia Farani nei, e
taê roa mai i teie nei
numera
mahana, aita
te Hau Fenua tei parau
hia te «Institut Territo¬
rial de la Statistique» i
te matahiti 1984.
vai
no
raa mero
i roto i terâ
ra
e
teie
vai
mau
farereiraa
Faaroo êê
e
i nia i to tatou
Fenua,
Te piti,
tei nia iho
retia
tei
ra
e
terâ faaroo,
i
na amaa
na
i roto i terâ
hitu
e
lehova,
te
no
tatou i te taio
mau
mea
ratou faanaho
ê
ite
no
rii
ta
raa no
taioraa i to ratou
faaroo, te
roa
mero noa
pu i
raa,
feia
haapa-
to ratou papetito
E parau hia taua
ra
te
mau
«Mero
ria oia
hoi, te hee
e
te
paê
hopeà no teie nei tuata¬
papa raa iti, te vai rii
noa
ra
i
te Etaretia Eva-
to’na màu rriero e
aita e faaea ra, eaha te
manaô o te Apooraa
Rahi a te Etaretia Evaneria ?
Te Etaretia Tatorita i
ra
tia
e
haapapu râ i to ratou
papetito raa, O taua feia
atoa
ra o
te ô i roto i te
parau no te taioraa, te
toe’a râ, aita îa, na reira
mea
noa’tu te
numera
hopeà
no
te
matahiti 1971, tei nia
iho i te faito 56 i nia i te
hanere (56 %) te rahi
i te taata,
roa o
ta ratou
pureraa.
mau
mau
parau hia
rahi atoa to te
e
popaa
(Farani)
e
i roto i teie Etare¬
taè noa’tu hoi te
afa «Demis», oia hoi
e maohi. E
te afa tinito
rave
vai
rahi
ra
mau
pupu e
1 roto i te Etaretia
Page 6
-
E- ETARETIA SANITO
aê teie Etaretia i te
raa a te hoé Per-
aratai
etiteni
no
1 te matahiti
te fenua mari¬
1873,
matahiti e
3. I te matahiti 1992, i
te taime a rave hia ai
ua
te Etaretia
faaapi hia
teie
Fàtu
mahana
no
TAHITI nei
no
te mai
no na
tuatapapa raa, ua
hia
roaa
80 rahi
e
mitionare
rahi
taua
no
mitio¬
mau
momoni ra, e
nare
raa
tuhaa
te
e
feia
raa
taua
o
i
ra
te
tapaè mai e piti
mitionare
roto mai i
no
te
te
na
mau
hopéa (Eglise
Réorganisée des Saints
des Derniers jours) i
te tatairaa
U à taè mai te mau
mitionare
momoni
matamua roa i Porinetia
nei oia
hoi, i te motu
no
Tupuai i te 30 no Epere¬
matahiti
1844
na
te
ne roa e
to
to
raua
hui-
mau
te Etaretia
no
taè noa’tu hoi
ia Paraita Orometua oia
mau
paroita i roto i te mau
tuhaa tei parau hia te
mau «Pieu». Mea pinepite
farereiraa i te
hoi,
ite tatou i roto i
mataènaa, te
vahi te reira te fare Pure
raa Porotetani, tei reira
atoa te fare pure momo¬
mau
e
Addison PFIATT. I
o
reira, to raua ite raa i te
paroita
Tiona
momoni
vai
e
te
no
hia
no
tere atu ai i
a
momoni
Tei TAHITI nei te faâraa
pahi,
mau
matahiti ra, e mau
marite îa te rahi raa. Te
ite ra ia tatou i te tahi
tauiraa i te matahiti
taa
raua
vahi
mau
taua
1992.
D- TE ETARETIA
MOMONI
hoi
mea
mai hoi
raua
no
i FAAA. E
ra
roto
no
i teie Eta¬
retia momoni i te fenua
marite
parari mai al i
a
mûri aê,
rahi
rei. Ua
aita ia
ta
roa
raua
fifi
e
i fare¬
tupu mai râ te
tahi anaanataè raa i
roto ia raua no te haaatoa i teie
mau
amaa
Addison PRATT (tei
mataro hia i te pii ia
ni
Parai ta). E 8 noa mata¬
hiti to te mau mitionare
Area râ, hoè noa ta teie
faaroo i Tahiti nei.
1 mûri aê i te mauraa
teie faaroo i Tahiti, ua
horo’a hia te io’a ra te
faaroo fare pure rahi tei
parau hia te «Temple»
io’a
ra o
roa
mai i teie mahana. I
ohipa
momoni
nei
raa
mai
ra
i
te
to ratou
ohipa
raa i
Porinetia, e tupu raa
rahi rà tei ite hia i mûri
taè
mahana. Ta teie nei
Etaretia pû faatere raa
tei FAUTAUA îa tei
E nehenehe
tatorita.
arapoa). Tei
taamu
raro
toru, i mûri
faaroo porotétani
numera
na
mitionare
nei ia
i roto i teie Etaretia.
e
aê
rahi
aê
raa
tahi ahu mâ (ahu uouo
e
i te
fare pure tatorita i
roto i terâ e terâ mataèmau
i te hanere
vai
tei ore, tei
35 i nia
(na avaè e aore ia na nia
i te pereoo taataahi), e
ia oomo atoa ratou i te
tatorita. la hi’o tatou i te
ua
(35 %). Te ite
tatou i te tahi api-
(2,5%)
teie faaroo. Tei nia ratou
faaroo
mero
1992,
numera
(4,7%)
mitionare momoni,
mau
no
nia i te
(0,04%)
5.000
api i roto i te Etaretia
mai atoa te
e
taè to’na faito i
80
raria. I Faaa,
teie
a
(33 %) to’na rahi
raa
i teie matahiti
(0,1%)
mûri aê i te fenua Aute-
ravea
taata
Porinetia nei. Ua roaa
hia hau atu te rahi raa
80 paroîta i roto i te
e
(0,07%)
matahiti 1984, tei nia ia
i te faito 46 rahi raa
mau
matahiti 1844 e taè atu
i te
matahiti
1852.
Noa’tu rà te taime poto
ohipa
papu nei i te
45
teie ia faatuati hia i te
te
roto i te mitionare
TATORITA
e numera
te faaroo
(0,15%)
i te tahi
ra
C- TE ETARETIA
neria ei Etaretia rahi i
no
(0,02%)
300
api ia no te fenua nei
(90 %). E numera rahi
1971, ua roaa hia te
faito 33 i nia i te hanere
numera
o
Michel COPPENRATH,
te tahi tuhaa rahi no te
taata i nia i te faito 20,
30 i nia i te hanere (20,
30 %) mea na roto mai i
Porinetia
I roto i te
horoa hiàtu
’EVêque)
varua
rahi. Mai te matahiti
(ETARETIA EVANERIA)
te
e
noa
raa
active» oia hoi te feia e
rave
metua
roto i te
B- TE ETARETIA
POROTETANI
te
horoa hia mai
Porinetia Farani nei, o
te piti ia no te Etaretia
mau numera.
o
i
taata
raa
reira, mai te
no
e
no
îa o tei
faaroo
te vai ra teie fifi i
hope’a
te
te parau
«Mero Etaretia» o te mau
mua
i
te faaara
te mau mâimi
raa tei rave hia i te
matahiti 1992, e ite ia
tatou i te taui raa rahi i
mau
auraa na
E
hia i te matahiti
rave
taata Etaretia ; no teie
na
raa
i te tahi mau
mau
reira, ia rave mai
1971,
la hi’o anaê hia i roto
faaroo maha¬
tuatapapa
hiti 2010, e vai ra i mua
ia tatou, e roaa hia te
faito huiraatira i nia i te
numera 340 000 taata.
E
vai
i te
au
i roto i te faito mata¬
raa
atoa ia i te parau no te
huru taio o te taata Eta¬
e
Orome¬
roto i te Etaretia Evane-
mau
ra
to ratou tiaraa
falto 200 000 huiraatira
ia
pupu
naa,
hia
roa’a mai ia i
e
ra na
Orometua tei tapea
peu
mâimi
e
roto i teie
ite hia
pupu «mouvement cha¬
rismatique». No reira
1992, tei nia iho ia i te
mau
charismatique»,
ment
paroita e aore ia
amuiraa, e aore ia
te faarue raa mai te tahi
mau tino Orometua i te
Etaretia e te haamauraa
i ta ratou iho Etaretia e
aore
ia te tahi mau
tuatapapa
mûri aê i te
te
raa
topa raa
tua, etv...
no
roto i teie nei
raa e
I roto i te taio
terâ
reira, te
te horoa hia i
numera o
ua
e
e
mero.
huiraatira i Porinetia nei
tei rave hia i te matahiti
etaretia, E
raa,
Etaretia
mau
Eita e ore no te mau
fifi roto ia e farerei hia
ra e te Etaretia, e aore
ia te parari raa te tahi
faaroo i Porinetia
pia hia e te
pû no te «st^istique» a
tona
No hea mai teie
no te faito ?
na
tei
no
no
nei,
rahi
Tatorita. Te tahi pupu
mau mero.
râ,
5.435
(6,4%)
rahi i
paari). îa tei
tito hia
Teie
mau
e
nia iho i te
tona
raa o
185
(0,2%)
5.326
15) Aiata e Faaro
nia i te opéré raa no te
mau mero Etaretia i
e numera
204
tei parare to’na parau o
teie ia pupu «mouve¬
taata
45
■
ô i roto
te feia (tamarii,
o
(0,5%)
300 (0,15%)
13) Etaretia Tiama
i teie nei
matahiti 1992, te ite hia
ra te tahi topa raa o te
faito i nia i te numera
44 i nia i te hanere (44
taata,
rahi
nehenehe
1.100
'9) Confédération
10) Alléluia
14) Amuiraa Tinito
titorotoro
papu e
horo’a hia
150 (0,07%)
Marite
taê noatu te Etaretia
ru
no
1.668
No te Etaretia Evaneriâ
amaa
hope’a
4) Etaretia Mahana hitu
12) Etaretia Apotetoro
Mai te matahiti 1971,
matahiti i rave hia ai te
raa
(3,1%)
haapapu i to
papetito raa (taata
paari, tamarii, feia api).
i te taio raa no te
(6%)
3.570
â i
e
(35%)
(2,8%)
mau «mero pas¬
Tatorita, te feia
70.000
2.330
ratou
e
39.170(34,4%)
3) Etaretia Momoni
sive», oia hoi, te feia tei
ore
(44,8%)
•
i
to ratou
E no reira,
i
Taaê noatu ai
mau faanaho raa
A- OPERE RAA NO TE
ra
89.750
7) Assemblée de Dieu
Farani/Marite
tamarii
mau
(49,6%)
56.286
(54,5%)
12.000
6) Ite no lehova
nei
papetito hia hàamata
tei
aua
te
noatu i te
Orometua
haapii i roto i
pipi no Heremo-
taaê rii atoa ta
MAIMIRAA 92
TAIORAA 71
TAIORAA 62
taata
mea
(1962-1992)
â i
ore
TE MAU ETARETIA
e
ohipa
I PORINETIA FARANI
raa.
haapapu i to ratou
papetito raa, tamarii e
taua parau ra i roto i
teie moana Patifita, Ua
no
TAPURA NO TE MAU FAAROO
haapapu i to ratou
papetito raa, e ô atoa
e
roa
mai i teie
parau hia te «Bureau de
la Mission». E rave rahi
mau mitionare feia api i
roto i teie Etaretia. E
titau hia i te mau mitio¬
nare
ia
ohipa ratou
na
roto t te mau tere poro
evaneria no na avaè 18
Novembre 1994
te
o
ta ratou
e
parau ra
«Eglise» (Etaretia).
(hiero) e vai ra i Titioro
(Fautaua). No te faânaho
raa
faaroo
teie
a
«Sanitos»
(Saints), taua
tei vai
taè
na e
te matahiti
1973, ua
rirô teie Etaretia ei Eta¬
(Administration),
retia «autonome» mai te
nahonaho
fenua
roa
mea
ta ratou
ohipa. E faaohipa nei
ratou
i
te
aravihi
mau
no
raveà
tau
teie
(Ordinateur, Publica¬
Archivés,
marite
mai.
Noa’tu râ hoi, ua pii hia
teie Etaretia te «Sanito»,
ta ratou râ mau haapii¬
raa,
te tahi
mau
tion,
aita la i atea
Finances, Formation,
etv...) E tauturu rahi ta
teie Etaretia e horoa hia
mai ra mai te fenua
marite mai, i te oire ihoa
mau
ra no
SAUF LAKE CITY.
tuhaa
roa
i
te
haapiiraa a lotefa
(Joseph SMITH) e
haapao hia ra i roto i te
Timita
Etaretia
rahi
no
raa o
momoni.
te
mau
Te
mero
teie Etaretia «Sanito»
I teie mahana, tei nia
te faito 12 000 mero
Tuamotu mâ. Tei nia
Etaretia
ratou i te faito 7 000
e
vai
ra
i roto i
te
ora
nei i te mau
paê
veà
ÊÊ
FAAROO
rahi raa
mahana.
i
mero
teie
Ôrometua,
ua
oia i te tahi
hoo mai
mau
puta a
teie faaroo mahana hitu
F- ETARETIA
MAHANA HITU
mai te
puta aratai
pipiria, te hoè puta atoa
mau
I PORINETIA FARANI
roto i terà e terà
utuafare i roto i te mau
haamau i te hoè
mataènaa. Eita ratou e
otohe i mua i te faarii
ore raa o te feia ta ratou
e haere atura e fererei.
E haere tataipiti ratou e
aore ia e hau atu. Ua
Ua taè mai te mau
no teie faaroo
i Tahiti nei i roto i te
patu ratou i te tahi mau
fare rarahi i Taravao; i
mai te
reira ia ta ratou
amaha
matahiti 1950. Eita
tere raa, te vahi no te
mai i taua amahamaha
(Salle
du
Royaume) e taè noa’tu i
raa ra,
aua
Mea
roto i te tau-
na
Ôrometua
te
a
Porotetani
DEANE te
Paul
o
ra
raa no
mau
«La
raa
Theological Schools).
G- TE MAU ITE
NO lEHOVA
Tragédie des
siècles»
e
Mea
roto i te taio
na
i taua
te vai atura....
raa
puta ra e taè
mau
te faaroo mahana hitu i
noa’tu hoi i te
Porinetia Farani nei.
Oia mau, i te mea
piiraa tei faatere hia e te
hoi, i te 21
Titema
no
pahi
1890 i taè mai ai te
«Pitcairn» tei afai
mau mitionare
Petania i Tahiti nei. Na
ra
O
mai i te
mau
1
«Pitcairn» oia hoi, o
MARSH
tane
e
taè
noa’tu hoi i te tahi mau
taèaè e tuahine mahana
GATES,
READ ET TAY. Ua afai
mai
ia
Ôrometua poroteta¬
teie
i teie mau taèaè
mahana hitu i to’na
ni
ua
rahi
motu. Tei te
ra
Prince
aroa
ua
taati atoa
rave,
oire
mau
taata i te paraparau, 'no
nia iho i te huru o teie
no
Suva, i te fènua
i te taati raa no te mau
tahua faaena te feia
tino
nia i te faito
mau mero no
faaroo ite
no
5 000
e
roto i teie
mero
mau
mai te feia
atoa
paari (les
sages ou elders) te mau
faaô
pupu mea
mau
no
te
mau
maiti hia ia e
hanahana
mero
hia te «Central
Collège», ratou iho tei
tei parau
maiti hia e te Atua, ia
i ta ratou tiaturi raa.
1 roto i te
mau
Faaroo
amaa
raa
reira to ratou faatea raa
mai i te
paroita no Pete¬
ni).
ra, eere
râ
Te
piti, te amaa
«Assemblée de Dieu» tei
taati hia i roto i te pû
rahi e vai ra i roto i te
oire no Missouri, i te
fenua Marite. Te io’a o
te tahi
H-TE MAU FAAROO
PENETETOTE
area
no
ra,
ua
paroita no Pete¬
tupu te tahi
raa
te parau no
te
faaroo «Pentecôtistes» i
te fenua nei, mai roto
mai te amuitahi raa o te
mau
tinito
(Communau¬
té chinoise) a te Etaretia
Evaneria. 1 roto i taua
area matahiti ra, e rave
rahi mau taata tinito e
haere tamau ra i te
éê atoa, o teie anaè faa¬
roo teie e pato’i nei i
pureraa i roto
ta reo farani
to’na tuatiraa e te vétahi
atu mau faaroo.'
Mea faahepo hia te
mau mero ia .tere haere
(Bethel). E
numera
no
i te paroi¬
no
Petera
te
mea, e
huru rahi te
tinito i roto i taua
paroi¬
ta ra, i manaô ai ratou e
(Fara¬
faaroo
amaa
ra,
«Eglise Centre Chrétien
de la Bonne Nouvelle» e
vai ra i FAAA, i te tuhaa
cité de l’Air, Faaa. To’na
Alléluia» e vai ra i pihai
iho i te pû OTASS a te
Hau fenua, i te aroa
Prince Hinoi. Mai roto
mau
i
amuitahi
faaroo,
te
William.
Te mea
fanau mai te Etare¬
faaroo no roto mai
i te amuitahi raa no te
nunaa tinito, te vai atoa
râ te mau faaroo tei
vai
rahi
e
vai
ra
pû
i te fenua
(no te mau tinito). Mai
te peu ra e opua raa
rahi ta ratou, i reira ia
A
tahi
te
amaa
«Assemblée de Dieu» tei
taati hia i roto i te pû
rahi e vai ra i Marite tei
faatuati atoa hia e te pû
no teie amaa faaroo e
vai ra i farani. Tei Titio-
ratou
faataè ai i ta
e
ani
i ta
ratou
mau
ratou
pû Faatere e vai
i te
ra
raa
ara.
Suite
page suivante
pû faatere raa a
ia te
te ani ore i
e aore ia i te
fenua farani e taè noa’tu
hoi i te fenua Malaysie
teie faaroo.
ro
ma
marite
i roto i
ra
ta ratou tere raa
roto i ta ratou mau
parau hia te «Assemblée
de Dieu». E piti tau
e
no
faufaa,
mau
amaa
amaa
e
ratou i te mau ravea
atoa
pihai iho i teie
nehenehe
faaroo, te imi nei
amaa
Afarerii
e
hia no teie mau
parau
i Pirae.
1
faatere hia taua
raa faaroo ra e
Ôrometua
TUA
raa,
parari faahou ratou
aroa no
nunaa
e
mero,
taata tahiti ia te rahi
tia tei parau hia te «Eta¬
retia no Tahiti» e vai ra i
te
popaa ia
raa
taua
mai roto
raa e
mero
tupu mai ai te
hoé amaa faaroo api tei
parau hia te «Etaretia
matahiti 1960 te haa¬
mata
roto i
mau
roto i te
te
mea na
na
peapea. Teie
râ hoi, aita atoa i maoro
roa to ratou faataaé raa
e ua
(PENTECOTISTES)
Tei
paroita
ratou. Mea
na
mai i taua amaa
lehova.
faaroo ra, te
i roto e
taua
rahi
rahi
tinito
ua
hia te «Organisa¬
Theocratique» oia
hoi të
au
Etaretia i te parau no te
Oikumene, i te mea hoi
e mero atoa ratou i roto
te
tion
Mission»
ra
mau
raa
api. I teie mahana, tei
parau
te
Fiji. Mea tuati rii teie
ohipa ta’na i
te tiaturi rahi nei ratou i
hia ratou i te mau Eta¬
retia mahana hitu atoa i
Patitifa nei tei parau hia
te «Pacific Central Union
’P.C.U.M.) o te
te pu i roto i te
te tahi
pû Faa¬
No te aha ? No te mea ia
paroita e aore ia te mau
e
i
haamata
ia e taati raa.
nei,
faatere
Pômare V.
ua
e aore
tino
Papeete
ta teie Etaretia pû
vai
Na roto
taeta
Hinoi oia hoi i
noho raa i Arue, te vahi
hoi i huna hia te Arii
taua
ratou e au ia parau hia
ratou maori ra, e totale-
nia i te faanahoraa tei
roa teie faa¬
roo. i Tahiti nei e taè
noa’tu hoi i te mau
tapena rahi no te pahi
hitu
te Etare¬
no
mahana,
teie
parare
te
pureraa
e au
(Association
des
'Témoins de Jéhovah).
tia Porotetani.
na
ia parau hia
e e Etaretia e aore ia e
amaa faaroo., Te io’a o ta
ratou
Etaretia Porotetani. 1 te
porotetani no Arue. Tei
i
area
te
Faatereraa
ra
mitionare
tamarii) i te faarue i te
tapea
hia ai to’na toro’a e te
inaha hoi, e Ôrometua
hoi oia no te paroita
farereiraa
e
avaè Atete 1892, i
mitionare i Taunoa, e
to’na
Paul
taè
noa’tu i tona hoa vahiné
o TATAI (aita ta raua e
ni i faarii i teie mau
roto i taua taime atoa
haa-
rave raa o
DEANE Ôrometua
Ôrometua poroteta¬
teie
mau
mitionare mahana
hitu, te
pipi i Patitifa nei oia
hoi, te S.P.A.T.S. (South
Pacific Association Of
tei faatàui i to’na feruri
turu
porotefoni
C’EST MOI LE HAIMAMOE MATTAI
I te hoé mahana aè nei, i
vâhi raveraa ôhipa,
tamaihia o Taatariirii e
nià i ta
ua
na
Teatuarahi, to
raatira
na
faura faahou mai nei
o
ia mâ
te
âpeehia e Teatuanui, te
fatu ôhipa ia, e nâ ô atu ra ia
Taatariirii
rave
itoito,
i te
ôhipa, inaha,
e
pâutuutu
e te
àravehi-atoà-hoi o ia i ta na
tuhaa. 1 ririhia ai o ia e to na
mea
mea
raatira,
no
to
tâuà
te
mau
i
horoàhia ia
na
na, e
i te
ia ôreraa e
faaueraa i
no to na hoi
ôhipa ia
au i
to na manaô haamaltai. E ua
ite maitai atoà o Taatariirii e,
e mea hau aè ta na huru
rave-noa-raa
ôhipa i ta to
raveraa
na raati¬
«I teie nei
ta, ôe
parau atu ra
ua
ia
to na raatira
na :
i te tâmâaraa ûtuafare e te
ehO
ra
te huru, e rave noa atu
o Taatariirii iti i ta na
àparauraa fetii, ua haere atu
atu i te hora
vahiné e taôto. E mai tei
mâtauhia e ana, oia hoi hau
aè te taôto-
hoi
ôe
e
ôe
e
ite ai 1
e
e tae noa
faaotiraa.
Taatarii¬
e
mau
tamarii
o
o
te
e
na e
o vau,
ia to
na auraa
:
le
nous
ta
e
na
iriti aè
ra
Taatariirii i
matararaa te
Pîpîria, hitiHiô
Taatariirii i
ra o
tià
teie nei nâ taata
te
i
noa
mai
ra
te hoé taata,
tâiriiri
noa
to
e mea
upoo,
e
parau roa atu ra
ia râua nâ roto i
te âau aroha
noa
«Aita â
ôaôa,
roa
ia âmui
anaè-hia o Tea¬
tuarahi e o Tea
na :
tuanui, e mana
rahi roa ihoâ ia
tià mai ai nâ
roto mai i te
to ôrua. Teie râ.
Pîpîria ?»
aita â ôe i ite atu ra e,
c’est moi le mana ?»
na,
Pâhono atu
ra o
Taatariirii
e
c’est
ia na, nâ ô atu ra :
«Oia,
ua
ite
au
i te reira,
o
te
e c’est toi le
mana. E o ôe hoi ia, aita atoà
â ia ôe i farii atu ra e, e c’est
moi le mâramarama aè ia ôe
mau rave
no
te
rave
ôhipa,
i te
Haamâ
e
roa
aè
moè atu
atu
ra
a
i taiô ai i te pene
te vâhi i mâhora ai te
Pîpîria, te nâ ô ra te taiôraa :
«O
te tiai-mâmoe mai¬
vau
û,
eere
Reàreà
e
roa
atu
ra o
haamaitai atu
Taata¬
ra
i te
ihoâ
le
Pâhono
c’est moi
atoà ihoâ râ
mai nei taua
Atua nâ roto i te pure e te
âme. E ia poipoi aè ra, faatià
taata
atu
le mâramarama
aè ia ôrua no te
rave
na,
nei
ia
nâ ô mai
ra :
«E
Taata¬
ite
c’est toi
riirii e, ua
ôhipa.»
e,
o
ia i teie parau
àpî
e ia
Teatuarahi râua
o
te Teatuanui atoà hoi, e i taua
faatià-parau-raa
...
râtou
na na ra, ua
...
le mâramara¬
aè no
te rave i ta ôe
Nâ roto i teie
parau a Taata
riirii, aita teie
ma roa
nâ
ôhipa. Aita râ
taata i
ra
ôaôa i to te ûtuafare e tae noa
atu i to na mau hoa rave
ôhipa,
ruperupe-
maitai-raa i ta
Teatua¬
rari pape ra te huru. Aita atoà
ra hoi i maoro roa atu, te
na
tai atoà mai
mai te moa
ra o
ra
E ia
parau i
riirii
au
rahi,
anaè, a faaôre mai i ta û nei
hara, a horoi mai i to û nei
mau ino.»
noa
tâtou
ôhipa.»
e
«O vai ôe
mana,
noa
letu Metia e,
e ia ôe
e
ia ôe,
vous
atu
mai te tâatoàraa ihoâ
vau
i to teie nei âua, e ara¬
au ia râtou e tià
ai, e faaroo mai hoi râtou i to
û reo, ia hoè aè nana, e hoé
hoi tiai.».(Ioane 10,14-16)
ia ù nei, i ite ai
mua
hara
mâmoe. E mâmoe é atu â ta
o
te aha hoi ôe e faaturituri noa ai i te târià i ta û
mau faaueraa ia ôe ? A hiri
au e,
«E ta û Fatu
ua
ia
Hiô
ra
mâ
na
o rua
to na
te
atu
i tià mai i
no
tatarahapa mau, e o
atoà ia pureraa e :
parau
Pîpîria.
;
te
i
ôhipa nâ roto i to ôe anaè
manaô,
1 mûri aè i teie reo, toe noa
o Taatariirii mâ te âau
mai nei
tai, ua ite au i ta û iho, e ua
itehia vau e râtou, mai te
Metua i ite ia û nei ra, e o vau
hoi i ite i te Metua ra ; e e
horoà hoi au i to û ora no te
taata
Taatariirii ia
«E Taatariirii e, no te aha
ôe e onono noa ai i te rave i te
mâmoe.»
nâ roto
mai hoi teie
na
ra
c’est moi le Tiaî-mâmoe
Maitai, e e’est toi atoà ta û
mauè aè ra o
ia, inaha, te
atu
noa
to ôe mâramarama i ite atu
e,
Pîpîria
no
taiô i te
tahi
pene
parau. E i té
!»
mana
na
teie
pihai ia û ? O
c’est
ta
raa,
ra
vai teie
o
marü
No reira i taua mahana ra,
mau
rii ! Te rte mai
mâ
ra.
râua mai te moorâ per-
ôhipa
o Taatarii¬
te mea e aita o ia i
eere no
ite i te
1 te taime ahiahl, i mûri aè
ra
ra
:
ôhipa. I tamaihia ai
rii,
nâ hea ra, e, moè
atu
faahou
taa
Novembre 1994
-
Page 7
ANTONINO TIHIRI LUCAS
porotetoni
veo
TUATAPAPARAA NO NIA I TE MAU
FAAROO
re
Suite
de la page
précédente
hia i te
vahi atoa
mau
taê noa’tu i te
vahi inu raa ava e
e
ia
te
mau
aore
«boite
mau
de
ÊÊ
te
no
IPORINETIA EARANI
faaroo atoa
mau
mai tei ite hia i roto i te
Etaretia
mau
Patitifa
i
ne
Pereta-
reo
tei
nei
I- TEMAUAMAA
FAAROO POROTETANI
nuit», oia hoi te vahi te
reira te taata i te
parau hia te «National
Council of churches»
(MAI ROTO ATU I TE
ETARETIA EVANERIA)
tuputu raa.
(Conseil National des
no
reira rave’a
Na te hoê Ôrometua
te Etaretia Evaneria,
pororaa evaneria.
K- TE ETARETIA
NEO-APOSTOLIC
Ôrome¬
TEANUANUA
O
tua, tei ô atoa i roto i te
faanaho raa a te hoê
feia api
no Hawai
mai oia hoi, te «Jeunes¬
se en Mission» ‘Youth in
Mission’. Ua haamau
hia i te area no te matahiti 1980, te tahi taatiraa tei
parau hia te
«Confédération
des
pupu
haapuO te hoê te
no te ohipa
Eglises Réformées de
Polynésie Française». 1
Eglises).
Te ohipa e ite hia ra,
te tupu rahi nei teie
Faaroo éé ia hi’o
mau
hia i roto i te area 25
matahiti ta tatou i haere
Ua haamau hia teie
mai
te Etaretia Evane¬
o
Etaretia i Tahiti nei i te
ria
ra
teie
matahiti 1985 e te hoê
tino no te fenua taratoni
haere
noa
mai. No roto mai teie
faaroo éé
Eaha
Etaretia i te Etaretia
Réformée no Farani.
To’na rahi raa mero i
teie mahana (numera no
te matahiti 1992) e 50
ia taata. E
reira,
ia. Tei
i roto i taua
mero
tumu i
te
e
mau
Ôrometua atoa,
tupu nei te reira mau
tauiraa
te
fifi. Te vai atura te mau
tumu o ta tatou e nehe¬
nehe e faahiti. Te tahi
atu à
mau
tatou
e
tapao o ta
ite
nei
no
te
tupu rahi raa no teie
Faaroo êê, te mau
rahi raa Fare Pure api ia
mau
e
patu hia nei i terà e
terà mataênaa i Tahiti
taê noa’tu te
e
N- MANAO FAAOTI
mau
tupu rahi ai teie
faaroo?
Te.tiaturi hia nei, e
rave rahi mau tumu tei
nahonaho i
reira, e faaoti
no
tahi, te Etaretia
ra, a
te Pane
vai
ora e
no
i
ra
Papara, faatere hia e te
Ôrometua Tupai, te piti,
te Etaretia Teretetiano
(Eglise Chrétienne)
e
aê pae no
noa
vai
tahi
i FAUTAUA, i te
ra
reva no
turu
te maha, te
Etaretia Evaneria Api e
e
i Pueu, faatere hia
te Ôrometua TEANUA¬
vai
e
ra
NUA. la
i te mana’o
au
te Peretiteni
toro
i
ohipa ho te faaroo,
Taratoni
Eita tatou
rahi
pa
roa
e
mau
tuatapateie amaa
e
«Expatriés»
faaroo o te
taata, oia hoi te Etare¬
te
oraraa
teie
mahana,
10
paroita e vai ra i roto i
taati
teie
raa,
4
e
Ôrometua
e
1 100 rahi
raa mero.
te hoê faito
E
Etaretia
haamau hia
teie
e
te tahi
Ôrometua
atoa
no
te
ta’na
raa
o
te
mau
mero,
e
1
mua
atoa
raa
i te
e
taaé
mau
vai
i roto-
ra
pu
i te mau-Etaretia e
vai
ra
i Porinetia Farani
nehenehe
e
te
parau no te oikumene e
riro ei rave’a no te faahau raa i te mau ama-
hamaharaa atoa
o
te
e
matamua
no
te parau
te oikumene, na roto
i te taatiraa o te mau
no
no Te
feru-
ri te parau no te mau fifi
o te Totaiete,
mai te
avaava
taero, te
ava,
etv....Teie râ, ua faaea
noa te hoê raa i nia i
taua parau. la haamata
ra te paraparau i nia
i te faanahoraa faaroo
e
te mau mero
nehenehe e faate¬
re i te tuhaa.
Te tahi aratai raa tei
rave hia e te Ôrometua,
o
te
i
te
ohipa atoa ra i roto
pu radio maohi,
a
terà faaroo (les
i
e
te
raa avaava
doctrines), i reira ia
atoa
te
mau
na amuitahi
faaroo e piti e vai ra
i Huahine e i Mahina.
No ta ratou faanaho raa
pure raa,
haere tia râ i hea
e
haere anei i mûri
roa,
e
ia tamau noa i te
teie
e
amahamaha faahou ai.
na
Etaretia rarahi
fenua nei,
mea
o
te
pinepine
râ te mo’e hia te toea
o
mea ra e
te
mau
parau rio
raa
matahiti,
teie nei
ao e
te
ohipa e
i roto i teie nei
mau
fifi ta ratou
mau
farerei
hoi i te
e
taê noa’tu
ra
rave’a
mau
e
mau
ra
o
Faaroo
ratou te
utuafare api, tei rotopu
ratou i te mau taêaê e
tuahine tamarii na te
Atua.
huru
la
maôro
rii
ratou i roto i teie mau
faaroo,
amaa
hia te tahi
ohipa
horo’a
e
mau
tuhaa
ratou e rave i
ra e tupu
na
taua taime
mai te anaanataê
raa
(Etaretia Momoni, Adevenite). la haapoto hia,
te ite
raa
te taata
e
te
haapao
raa ia ratou e to
ratou fifi te vai nei te
mau faanaho raa no te
Te
ru
raa
atu ia ratou.
piti no te mauruu-
ore
anei
o
te
mau
taata i roto ite Etaretia
Evaneria
e
te tahi anei
Tatorita
mau
no
faana¬
Etaretia i roto i
ho
te
mau
tau’a
ia
tupu te tahi mau fifi
maitai ra, i faarue mai
ai ratou i ta ratou Eta¬
Ei manaô
puoiraa,
tuatapàparaa no
te mau Faaroo êé i ô nei
i Porinetia nei ua roaa
atoa
mai
raa
aita ratou
e
tuati
haere atu
na Fenua no Taratoni e
Tahiti aita teie taati raa
Page ô
-
Patitifa (P.C.C).
no
te
mau
raa no
te
ua
i
roto
i
te
rima
e
raa
te
o
imi i te
rave’a atoa
e
manaô
hia
faahiti hia terà
no
no
te
mero no
mau
Etaretia
tumu mai te mau Etare-
roto i te
hora 7h30 e taê atu i te
hora 12h30. Teie nei
rururaa Ôrometua tei
amui atoa hia mai e te
mau
taêaê tiatono e
mau
tino papu ia no te rave
raa i teie huru ohipa. E
roto i terà e terà faaroo.
reira, ua pia hia na
roto i te ve’a a te P.C.C.
te tahi mau parau titauraa i te feia e anaanataê
î te rave i teie ôhipa e
taua parau
rahi ?
no
tae noa’tu hoi i te titaui te vêtahi
raa
mau
taati
(sponsors) no te tauturi i te faatupuraa i
teie ôhipa. Ua tae roa
raa
mau
parau
Europa
e
tae
noa’tu i te faataa raa
mai i te hoê tino o tei
rave atoa i teie huru
te
mau
mau
Faaroo êê
Motu
no
Patitifa nei).
Mea nahea te
raa
o
te manaô
Novembre 1994
tupu
te
mau
taata i
E nahea tatou i
mua
i
manaônaô
I roto i taua
rururaa
Ôrometua
taaé,
ua
mahiti mai vêtahi mau
manaô maitai teie râ, ua
ite atoa hià aita i rava’i
maitai te taime i roto i
taua rururaa ra, e mea
maitai ahiri e tuatapapa
faahou teie parau
i roto
i ta tatou rururaa ôro¬
metua
no
te ava’e Tiu-
rai.
E moihaa tei horo’a
hia i teie nei i roto i te
rima o te mau Etaretia
no Patitifa na roto ia i
teie
puta tei papai hia e
mani, oia hoi o teie ia
taeae
o
Mansfred
fred, te
ERNST, tei farii
i te
i teie
no
te
tuatapapa
mâ te tauturu hia
ta’na iho Etaretia
oia
hoi
te
Etaretia
Luthero no te fenua
e
ava’e
tauturu
taeae
tahi
e
a
teie
tae noa’tu i te
haamau’a raa
taaé atu. E no reira, i te
matahiti 1991, e tae mai
ai teie nei taeae e to’iia
mau
atoa utuafare i roto i
teie tuhaa
tatou
e
ua
moana
i to
haamau i
ta’na vahi
ohipa raa i
FIJI, i roto i ta tatou
Fare
no
tatou
to
to tatou taeae ia Mans¬
Heremani, o te tia la
haa'mauruuru maitai
hia no te mea na teie
iho Etaretia i aufau i te
o
no
ohipa i te fenua Here¬
te Ôrometua haapii no
Heremona. A 8 aênei
the Pacific Islands (TE
MAU TAUIRAA O TE
MATA’I - Te tupu raa
ra.
neria, te haere noa’tura
te
oia
Rapidly Growing of
Minority Churches in
Faaroo êé
mau
qia no te parau
faufaa, te piti, ei
no
raa,
-
i roto
ra
tuatapapa raa no
atoa râ
teie nei
ia
e
Mansfred
ERNST, no te fenua
Heremani, tauturu hia i
roto i te huri raa parau
’WINDS OF CHANGE
tumu
mau
rahi
rave
tahi ;
huru maîmî
raa, ei moni ia e inaha i
roto i te P.C.C., te fifi
tumu i mûri nei, a
no
hia
puta,
e
reira, ua riro
mau ia te reira ei parau
manaônaô raa na te
mau tia no te mau Eta¬
retia no Patitifa nei e tae
noa’tü hoi ia tatou i roto
i ta tatou Etaretia Eva¬
te tuhaa III. Ua faatere
teie te io’a o ta’na
tumu
i teie
E
rave
hepetoma i nenei hia ai
te puta ta’na i papaî i
SUVA, i te Fenua Fiji, e
te haere i roto i
Faaroo êé no te
mau
taua
Etaretia
mau
no
mau
taua
poro evaneria no te
tuhaa 1, te tuhaa II, te
tuhaa VII e tae noa’tu i
e
tumu
te
no
faatupu
mana’o tauturu
tiunu 1994 mai te
ratou
raa i teie nei
faaôti raa e inaha eere i
te mea ohie no te mau
mau
pahono mai i to ratou
no
ohipa politita, te tahi
mau
Eta¬
mau
8
piti nei. Tei roto anaè i
e
te
Paofai i te mahana toru
raa
taue
Etaretia
no
Etaretia i
Faatere
i roto i te
na
te
no
titau raa
e inaha, o te
Etaretia Luthero no te
Fenua Heremani tei
faaroo éé.
Te toru, no te mau
amahamaha raa e tupu
noa nei i roto i te Etare¬
noa
ia
manaô faaravaî
ai i mûri aè i roto i teie
teie
ia tatou
raa
paatoa.
I
teie
teie
tia
mau
raa no
retia
na
ra e
atoa
nei maori râ, te ite raa
te vêtahi
Ôrometua taaê tei tupu
i roto i ta tatou pû no te
hia
mero
te P.C.C. E nehenehe
1989 amui atoa hia mai
roto mai i te rururaa
e
Etaretia
Pohnpei i te matahiti
horo’a
Te aratairaa
nd
hoho’a i roto
mau
mau
te raveraa i te
tahi maimi raa no te
mau Faaroo éé i Patitifa
matara ai taua mau fifi
mau
parau
Etaretia rahi».
titau nei te Hau Fenua i
atoa, e nehenehe te
oro’a a te Fatu i te faate¬
nehenehe
e
i te riro mai ei Eta¬
te ohie i te
te
raa
raua
te faaô atoa
te Etaretia i roto i te
raa
te
faaroo êê, i roto i te
area
10 e aore ia 20
retia metua,
ra
roto i
i
mero
te
raua
mau
rahi i te fenua nei te
maori
to
no
ei haaferuri
tupu ra
e teie nei putu¬
putu raa ua tupu ia i
i te
P.C.C na’na aê
raa mâmâ roa e
te ohie, te haamaramarama i te taata na roto i
pahono
tau’a
Parau mau, te vai nei
te tahi tuatiraa i rotopu
mau
éé, mai te
éé maori
terà
raa
e
tia Tatorita
roto i teie Etaretia
haapao i
nei
terà utuafare, aita
e taa faahou
ra.
hia
te
teie
atoa ratou
Etaretia, te Etare¬
tia Porotetani, te Etare¬
300 ia, no roto mai ia i
te Etaretia Evaneria. O
oia anaê te Ôrometua i
no
i
e te mau fifi
farerei hia ra e
no
(Conseil Oecumé¬
vêtahi
tia nei, te Etaretia Poro¬
tetani e te Etaretia Tato¬
rita e haapao maitai i
haere
roo
puhipuhi
no
mau
nia i
mero
te
teie nei
tei faahitihia vêtahi o
atoa
e
raa no
no
vaiho hia teie faaoti
mahana,
terà
Etaretia
hope
ôhipa ra na roto
i teie puta tei neneîhia i
FIJI iho e o tei opéré hia
ia taua
«Mai te peu eita na
Etaretia rarahi i Porine¬
la riro teie parau ei
manaônaô raa e aore ia
i PTC
(SUVA)
nei
e
Patitifa nei i
inaha i teie
e
te
;
Faa¬
M- TE TAHI MAU
MANAO
Etaretia atoa
haapiiraa. Te rahi-
atura i roto i taua
ora
no
ans)
matahiti 1994, ua
nia i te parau no te mau
Faaroo êê i Patitifa, ia
Mansfred
retia iti, e riro mai te
mau faaroo éé ei mau
Etaretia Evaneria i te
matahiti 1983, oia hoi o
Hubert
BREMOND
Ôrometua tei haere atoa
tau
A tahi, te ite hia ra te
tahi farii raa mahanahana no te feia e haere
mau
rita i te faarue raa i ta
haere i mua noa’tu te
rahi o te fifi. la farerei
ratou te vetahi mau
mau raa.
faaroo êé. Ua rave hia te
tahi
taahiraa
avae
tei
mau
te
tuata¬
nana no
faaôti hia e mea faufaa roa ia rave hia te
tahi mau mâimi raa no
tupu
te
mau
J- TE ETARETIA TIAMA
NO PORINETIA
te
raa
tumu rarahi.
horo’a hia
rave i ta’na
maimi
taime tei
tia Porotetani e tae
noa’tu i te Etaretia Tato¬
nia i te
no
aore
nei,
tia.
1
no
haapoto
mau
roa raa
paê hope’a no
nei putuputu raa,
ia. Tei Pirae teie faaroo
tiraa, ua
no
mûri nei te
e
faaroo, tei nia ratou i te
faito e 40 taata, te rahiraa
tuatapaiti. O teie ra i
faaroo êê ra. 1 roto i te
hoê Totaiete fifi ta tatou
maj
Fait partie de Vea Porotetani 1992-1994