EPM_Vea Porotetani_198910.pdf
- extracted text
-
mensuel bilingue de l'E.I JM
N
5 fl to
I
'{.m
S
OC I OBRI:/AT(d A
pa rciu AiamM
pa'vaEi paarî
ifeMMAi
PAPEETE
'
liliiÊ'
fe '*'
M- fiKhm*
-*
h\iiif»i>*êU
AUiHin
\w-
«
fMfiriutVH'i
M'MarAu-
'^Ï^oele ouestI^
moROf
mUTARA
OMAIAO
.
Msvfv
■
;mmw ':
AMinwii
•
.SnmALSTnl
Po«<« CftT
nMMViUt
VartHifHâl
Po*t»
/eiênnuti
Mo]
mm
njmtt
'^‘^/ÏSS'SSm,
'êiilfUOM
Uix»‘p»‘y^
‘XW(k)f*M ‘
Ti» <*-*..
ENTRE NOUS,
LE COURANT
RESEAU DE TRANSPORT
RMM «M
Liaison aérienne HT 90 KV
Poste de Iranslormalion 9a/30/20/KV
Liaison MT 30 KV souterrains
•
Poste 30/20/14.4 KV
Liaison MT 20 Ky partie aérienne
B
B
'■
0'
Liaison MT20 KV partie souterraine
Poste 20 KV
RESEAUX DE DISTRIBUTION
Réseau EDT 14.4 KV
Réseau MARAMA NUI 20 KV aérien
Réseau SECOSUO 20 KV aérien
■
0
Poste d'interconnexion 20/14,4 KV
O
Poste de répartition SECOSUO
PRODUCTION
Barrage
Centrais thermique
Centrale hydroélectrique
@ Relais de la MAROTO
Sommaire
VEA POROEElAIini - BuUetiu de l'E.E.P.E -
Tirage : 6 000 exemplaires^ Abouuemeut annuel : 500 Cfp
Réalisation : S»COOP 43.54.50 - Impression SOT
Veà Porotetani - Octobre / Atopa 1989
1
Taùpiti nui i Moorea
Te taùpiti nui Ui-Apï 89 a te
tuhaa toru i Moorea-Maiào
I te matahiti 1984 ra i haamau ai te mau pupu Uî-
ApïAJCJG i te ôhipa Taùpiti Nui i Moorea. E tupu
te reira hoê taime i te matahiti i raro aè i te arataîraa
a te Tomite Tuhaa Uî-Apï. E tupu taua taùrua âmui
ra i mûri aè i te mau rururaa tama e matahiapo no te
âvaè Tiurai, e haamata i te âvaè Tetepa e tae noa atu
i te âvaè Atopa.
E aha te Taùpiti Nui
E tataùraa ia i roto i te mau ôhipa i faanahohia.
E haamata te reira nâ roto i te tahi ôroà îritiraa e tupu
i nià i te tahua heiva John Teariki. E âmui nâ pupu
Uî-Apî tepae atoà i Afareaitu. E ravehia te porotêraa, te hutiraa reva (te reva Uî-Apï e te reva o te
Taùpiti Nui), te pureraa e te mau ôreroraa, etv.
-
Tataùraa no te mau ôhipa i faaineinehia e te mau
pâroita.
-
-
Tuhaa 1 : Utë, Oteà, Aparima
Tuhaa 2 : Hiôpoàraa pôtii purotu e tâne aîaî
Taùpiti Nui 89
*
AO MAHANA MAA 09/09 : TATAURAA
HEIVA E OHIPA RAVE-RIMA-HIA :
-1) Tataùraa heiva : pâîraa pôpô (tâne e vahiné),
tuèraa pôpô (tâne e vahiné), e taoraraa pôro. E mau
tataùraa ia no te faaineine i te Heiva Nui 89 a te
Tâàtiraa Uî-ApT e tupu i te Tuhaa Hoê a mahana pae
27, mahana mâa 28, e tâpati 29 no Atopa.
-
2) Tataùraa ôhipa rave-rimahia
:
etc.
I mûri aè, e hoî te mau pupu Uî-Apîi roto i ta râtou
pâroita tâtai tahi ; i reira ia te mau pupu e
ôhipa no te
mau
faanaho ai i ta râtou mau tâpura
maororaa hoê e aore ra e piti âvaè.
Te mau tâpura ôhipa :
-
-
-
-
Te haapiiraa,
Te rautlraa i te po,
Te ôhipa heivaraa rau,
Etv.
la hope te mau tâpura ôhipa i roto i te mau
pâroita, e âmui faahou nâ pupu Ui-Apî o Moorea i
te tahi mahana mâa i Afareaitu no te tufaraa rê e te
ôroâ ôpaniraa.
I teie matahiti, ua taui rii te mau faanahoraa.
E mea âmui te îritiraa i Afareaitu, âreâ te ôpani¬
raa, e tupu ia i roto i te mau pâroita tâtai tahi. Te
tumu parau i mâîtihia, o te hiroa tumu maohi ia.
Teie te huru o te ôroà îritiraa i tupu i te 8 no
tetepa, e te mau tâpura ôhipa i ravehia i te mahana
mâa 9 no tetepa i Afareaitu :
*
POMAHANA PAE 08/09/89 : TE ARUI
MAOHI :
-
Hutiraa reva, pureraa, ôreroraa no te îriti i te
Taùpiti Nui 89.
Te pure ôpaniraa i Atoro te aà
Veà Porotetani -
haùneraa
nîàu, hâmaniraa hapee, tâpOraa haari, hutiraa taura,
Atopa 1989
T'aùpiti nui i Mnorea
MO))HHIIMEENN P)OHIA N)HIMEN
*
1) Tataùraa himene reo-tahiti (tâne e vahiné)
2) Tataùraa himene tuî (tuki) mâôhi.
-
-
*
-
PO MAHANA MAA 09/09 :
TAPATI 10/09 : PURERAA UI-API TUHAA
Hora 9, i te tare heiva Atoroteaa i Afareaitu, ua âmui nâ pupu Ui-Apî tepae atoà o Moorea e te feiâ haere
noa mai no te
pureraa avatea
-1 mûri aè, ua faaîtehia te mau nota no te mau tataùraa ;
A) TATAURAA UTE
E) T. APARIMA
RE 1 : TEAVARO
RE 2 : AFAREAITU
RE 3 : HAAPITI
RE 4 : MAHAREPA
RE 5 : PAPETOAI
F) T. OTEA
RE 1 : TEAVARO
RE 2 : MAHAREPA
RE 3 : AFAREAITU
RE 4 : PAPETOAI
RE 5 : HAAPITI
H) TATAURAA POTII PUROTU
RE 1 : TEAVARO
RE 2 : MAHAREPA
RE 3 : AFAREAITU
RE 4 : PAPETOAI
RE 5 : HAAPITI
I) TATAURAA TANE AIAI
PUROTU Taupiti Nui 89 : MAHAREPA
Purotu àtaàta : AFAREAITU
Purotu ravarava : TEAVARO
Purotu mata aîaî : HAAPITI
Purotu mata aîaî : AFAREAITU
TANE AIAI Taupiti Nui 89 : PAPETOAI
Tâne tino au ; MAHAREPA
Tâne ravarava : TEAVARO
Tâne àtaàta : HAAPITI
Tâne tino ièiè : PAPETOAI
REO-TAHWAHINE
RE 1 : TEAVARO
RE 2 : PAPETOAI
RE 3 ; HAAPITI
RE 4 : MAHAREPA
RE 5 : AFAREAITU
REO-TAHI/TANE
RE 1 : HAAPITI
RE 2 : MAHAREPA
RE 3 : PAPETOAI
RE 4 : AFAREAITU
RE 5 : TEAVARO
TUI MAOHI
RAVE RIMA
RE 1 : TEAVARO
RE 2 : AFAREAITU
RE 3 : MAHAREPA
RE 4 : HAAPITI
RE 5 : PAPETOAI
RE 1 ; AFAREAITU
RE 2 : TEAVARO
RE 3 : PAPETOAI
RE 4 ; MAHAREPA
RE 5 : HAAPITI
R) TE MAU RE AMUI
RE 1 ; AFAREAITU
RE 2 : TEAVARO
RE 3 : MAHAREPA
RE 4 : PAPETOAI
RE 5 : HAAPITI
éeé- ^ete^ cU
cCiSutuée,
<^fUU€cC cÂcUx
cCe
et cCcintccie^
Avenus du Régent Poraita, 43.09.62
lEANNINA
35, rue Leboucher, 42.09.62
Iles de Ralatea, 66.36.95
Veà Porotetani -
Atopa r9S9
3
Taùpiti nui i Maorca
T) TE MAU RE ;
tahi mau rave ôhipa a te ôire ; te âua mütoî farâni,
te tare mai, e tae noa atu i te feiâ atoà i turu mai. Haa-
Taa ê noa atu te mau parau haapü-îte (diplômes)
i ôperehia, aita ta te tahi pâroita rê i hau i ta te tahi
:
e
piti puaatoro fanauà i te pâroita hoê.
Na te tuuraa reva i
faaotiraa i
faahope i taua ôroà îritiraa Taùpiti Nui 89. E fârerei
raro
e
te pure
â ia i te matahiti i 1990.
A ROHI E TE FEIA API. NO TE ATUA ANAE
TE ROO E TE HANAHANA.
U) HAAMAURUURURAA :
Nâ mua roa, i te mau tômite e te mau pupu Uî-Apî
Tuhaa nei. I mûri iho, i te Peretiteni e te mau
mauruuru atoà i te mau
Apooraa Tiàtono e i te mau
pâroita. I te feiâ atoà i turu mai i manuia roa ai te
Taùpiti Nui 89, noa atu aita to râtou mau ioà i
faahitihia atu, mauruuru roa. Te haamauruururaa
rahi e tià ia tâtou ia haamauruuru, o te Atua ia te
Tumu o to tâtou ora e no te mau mea atoà. la ore roa
ia moè ia tâtou e, e mau mauhaa anaè tâtou no te
faatuî i te roo e no te faahoî i te hanahana i te Atua
anaè ra.
I te ioà o te Tomite Tuhaa Uî-Apï, mai to na
peretiteni e te mau mero atoà, i te ioà o nâ Tômite
Ohipa i pihaî iho ia na, te Tômite RautTraa, te Tômite
Heivaraa, te parau faahou atu nei â mâtou e :
O te
Mauruuru. No te Atua anaè te roo e te hanahana. la
Apooraa Tuhaa Toru ; te mau mero no te
Apooraa Faatere a te Tâàtiraa Ui-Apî o Porinetia,
ora na.
mero o te
mai to na peretiteni, e nâ mero too piti i âmui mai,
I te ioà o te Tômite Tuhaa Toru Uî-Apî,
o Romain
Tupaia, te peretiteni o te Tomite Heiva a
te Tâàtiraa e to na hoa, e o Tinomano e to na hoa.
Mauruuru i te feiâ i turu mai : te Tavana Oire, ta na
Apooraa, te mau mütoî, te mau faahoro pereôo e te
TE PERETITENI :
RONO orometua
Te faanahoraa himene
tuî Mâdhi a Afareaitu
4
Veà Porotetaui -
Atopa 1989
Taûpiti nui i Moorca
Himene fatuhia e Pamela
e
tei roaa te rê matamua
Te mau metua, a hiô
I teie nei mahana
I teie nei ohi âpî (e) fâ mai nei.
Faahoîraa.
Auë te aroha
la tatou te nünaa mâôhi e
Te ère nei tatou
I to tatou mau fenua
Ua riro (i) te mau râtere
E te haere nei hoî tatou
Mai te manu aore e tauraa.
No reira e te Ui-Apî
A rohi, a faaitoito
la ôre te nünaa Mâôhi ia moè
Te rê matamua no te tataùraa himene,
O Pamela no Teavaro
LES GAZ DE POLYNESIE GAZPOL
Ex ; S.O.A.E.O : Vallée de TIpaenjl - Tél. 42.74.06 PAPEETE TAHITI
■ GAZ industriels, médicaux, frigorigènes et de laboratoire.
■ Matériels et outillage industriels.
Tout le soudage, compresseur d'air, bétonnières, groupes électrogènes, outillage à main et
électrique, vêtements, casques et chaussures de sécurité, meules et papiers abrasifs
Vcà Porotetani -
Atopa 1989
5
Libre opinion
Après les points de vue des pasteurs Bourges et Tinemhart parus dans le dernier Veà, sur l’étude théologique
intitulée «Te rautiraa i teparau a teAtua e telho Tumu Maàhi» préparée par Turo Raapoto et adoptée par le Synode
de l’Eglise en 1988, voici une troisième perspective communiquée par le pasteur Ametefe Nomenyo, secrétaire à
l’animation théologique de la CEVAA, lors de son passage à Tahiti pour une session de formation en Juillet 89. Il
intéressant de la publier, car elle montre l’intérêt que le thème suscite. Nous espérons que cet intérêt
grandissant et qu’il encouragera d’autres réactions, surtout au niveau des théologiens maàhi. Nos pages sont
ouvertes à tous ceux qui veulent participer à la discussion.
nous a paru
sera
Le pasteur Ametefe Nomenyo, drecteur deformation à l'animation théologique de la
CEVAA, Selafaïe de l'église évangélique de Nouvelle Calédonie et le pasteur Renuna,
président de la commission théologique de rE.E.P.F. (Papetoai, juillet 1989)
LA LIBÉRATION DE l’ÊTRE HUMAIN CRÉE À l’iMAGE
ET À LA RESSEMBLANCE DE DIEU PASSE PAR LA
LIBÉRATION DES PEUPLES CULTURELLEMENT
MÉCONNUS, DOMINÉS, TUÉS, ANÉANTIS
Une contribution du pasteur Ametefe
TO dont la traduction du titre en fran¬
NOMENYO, secrétaire de la CEVAA,
chargé de Vanimation théologique, à la
réflexion des animateurs théologiques
de VEglise Evangélique de Polynésie
Française sur le livre de Duro RAAPO¬
çais donne «L’Animation de la Parole
de Dieu et la Nature Originelle Maàhi».
6
Ne connaissant pas le maôhi, je n’ai eu accès
qu’à la traduction en français du livre.
Veà Porotetani - Octobre 1989
Libre opinion
1. Une interprétation surprenante du mes¬
sage libérateur de l’Evangile.
qu’elle fait, pourquoi elle le fait et où elle veut
aller en publiant et faisant étudier ce livre ?
A la première lecture, j’ai été surpris par l’in¬
terprétation du message libérateur de l’Evangile
par l’auteur du livre.
Voici brièvement ce que j’ai retenu de cette in¬
terprétation :
D’abord, voici mon interprétation
sage libérateur de l’Evangile :
Dans l’Histoire, le peuple juif a été le peuple
élu de Dieu. Grâce à la parole de Dieu transmise
Moïse et les prophètes, ce peuple s’est
par
«Dieu aime la terre maàhi. Son amour
pour elle est tel qu'il lui a donné son fils
pour que ceux qui croient en lui soient
du mes¬
donné une culture et une identité spécifiques que
nous
pouvons
résumer brièvement en quatre
points:
sauvés. Dieu aime les habitants de la
terre maàhi,
il veut que ce peuple soit
dans ses coutumes, la
parole de Dieu vient rencontrer l’homme
comme
il est,
maàhi dans sa culture et son identité et
Dieu veut
qu’il réponde en tant que
homme maàhi.
1. C’est un peuple avec lequel Dieu a établi
Selon les termes de cette alliance.
Dieu est leur Dieu et ils sont son peuple. C’est
donc un peuple qui a Dieu, et à qui Dieu a fait des
une alliance.
promesses ; un peuple ayant un avenir qui est
entre les mains de Dieu, une espérance fondée
sur les promesses
de Dieu.
Le peuple maàhi est l’oreille de Dieu
et la prunelle de ses yeux. Grande sera
2. La loi de Dieu est présente au sein du
la colère de Dieu si on avilit le peuple
peuple et l’homme de ce peuple est caractérisé
par la recherche de sa justification devant Dieu
grâce à l’observance des prescriptions de la loi.
qu’il aime, si on le rend esclave...
les animateurs
théologiques et
l’Eglise veulent instaurer le royaume de
Dieu, il y a une seule direction à pren¬
dre, dit l’auteur, c’est celle qui consi¬
dère le peuple comme étant la prunelle
de nos yeux, et nos oreilles, et Dieu
comme étant lui aussi la prunelle de
nos yeux, et nos oreilles.»
Si
3. La circoncision est le signe de l’apparte¬
nance des hommes de ce
peuple à l’alliance de
Dieu.
4. L’observance rigoureuse du Sabbat, jour
où Dieu s’est reposé, et des rites de purification
en est une
quatrième caractéristique, cette liste
n’étant pas exhaustive.
Voilà un discours plutôt politique que théolo¬
gique, disent certains ; l’Eglise doit savoir quel
discours elle veut tenir aujourd’hui pour ne pas
semer la confusion dans les esprits, ajoutent
d’autres.
A mon avis, il s’agit là d’une théologie de la
libération, c’est-à-dire une interprétation parti¬
culière et originale du message libérateur de
l’Evangile, destinée à être utilisée pour mener la
lutte de la libération culturelle du peuple maôhi.
Cette interprétation est articulée à une théorie
de la culture dont peuvent débattre les philoso¬
phes.
2. La question qui me préoccupe personnel¬
lement est celle-ci : Est-ce que 1’ Eglise sait ce
Dieu aime son peuple. Il lui envoie son Fils
afin que ceux qui croient en lui soient sauvés.
Mais la vie, l’enseignement et le ministère de
Jésus ne montrent pas qu’il est venu sauver la
culture et l’identité du peuple juif et les prendre,
les protéger sous son autorité de Fils de Dieu.
Bien au contraire, Jésus apporte au peuple élu
une
en
parole, un message qui semble tout remettre
question :
1. Ce ne sont pas ceux qui croient observer la
loi qui seront déclarés justes par Dieu, mais ceux
qui croient en lui, Jésus, le Fils de Dieu, l’Envoyé
du Père. Désormais, l’oeuvre à faire pour être
agréable à Dieu, c’est de croire en son Fils.
Veà Porotetani - Octobre 1989
7
Libre opinion
2. Ce n’est plus la circoncision qui constitue
le signe de l’appartenance à l’alliance de Dieu,
mais la mort à l’ancienne manière d’être et de
Jésus est venu donner au peuple et au monde
que Dieu aime la possibilité de se réaliser pleine¬
ment en tant qu’êtres créés à l’image et à la res¬
vivre et la nouvelle naissance, signifiées toutes
semblance de Dieu. C’est dans ce sens qu’il est
les deux par le baptême. Pour aimer Dieu de tout
venu
de toute son âme et de toute sa
pensée et son prochain comme soi-même, il faut
passer par cette mort et cette nouvelle nais¬
son
libérer, sauver.
coeur,
Mais chez les peuples culturellement mécon¬
dominés, tués, anéantis, cette libération
nus.
passe nécessairement par la libération culturelle.
sance.
3. Le repos de Dieu dans lequel il veut faire
entrer son peuple est devant nous et non der¬
rière. Jusqu’à l’entrée dans ce repos. Dieu tra¬
vaille.
car la parole de Dieu doit rejoindre l’homme
dans sa culture, dans son identité, là où il en est
dans sa comréhension. sa connaissance de l’être
et de la vie pour lesquels il lutte, pour le libérer et
le placer sur la voie de sa pleine réalisation. Je ne
vois pas comment cela peut être autrement et
4. Ce n’est pas ce qui entre dans le ventre qui
souille l’homme, mais ce qui sort de son coeur.
c’est comme cela que je comprends l’universalité
de l’Evangile.
5. Les promesses de Dieu et l’avenir qui est
entre ses mains appartiennent à ceux qui croient
Si donc les Eglises dont les membres appar¬
tiennent à un peuple culturellement méconnu-
en son Fils.
opprimé. dominé, se forgent, à partir du meslibérateur de l’Evangile, un instrument de
libération culturelle afin que la parole de Dieu
rencontre les hommes et les femmes auxquels
elle est destinée dans leur culture, dans leur
identité, en vue de leur libération en tant qu’êtres
créés à l’imaae et à la ressemblance de Dieu, on
saqe
QUESTION : Que deviennent la culture
et l’identité des Juifs dans tout cela ?
Une chose est claire ; si le peuple juif est sous
la domination politique romaine, il n’est pas cul¬
turellement dominé, tué, anéanti. Il n’a pas
besoin d’une libération culturelle. Jésus est venu
peut dire qu’elles savent ce qu’elles font, pour¬
quoi elles le font et où elles veulent aller.
l’appeler, à partir de là où il en était dans sa con¬
naissance de l’être et de la vie, à aller plus loin,
plus haut, plus profond, vers sa stature de Fils de
Dieu et à voir plus large quand il s’agit de peuple
de Dieu.
Ametefe NOMENYO
€HO^O KIAO Tél Ntimera Niu Niu 42.02.04
-
:
Informe son aimable clientèle qu'il n'y a qu’l SEUL magasin
CnONG KIAO c'est à Fariipiti depuis lOans.
Spécialiste du vêtement et du Jouet
ÆAAJIAJRAA : HOE JVOA FAME TOA TUMU
«CHOATG KIAO »
I Fariipiti - rue Marc Blond St. Hilaire.
8
Veà Porotetani > Octobre 1989
Animation théologique CEJAA
La formation à l'animation théologique
L’équipe permanente de l’animation Théolo¬
gique de la CEVAA(Ametefe Nomenyo, Samuel
Ada, Jean-Marc Noyer, Esaïe Ategbo, Christian
Delord) a fait le bilan de ses sessions de forma¬
tion d’animateurs en février dernier...
Grâce à ce programme, plus de 70 person¬
les régions
Afrique Centrale et Occidentale-
Europe.
Ces sessions permettent aux personnes en
formation de se familiariser avec les techniques
de l’animation et de voir comment utiliser ces
terminées cette année pour les régions Pacifi¬
techniques dans la communication et le partage
de l’Evangile libérateur. A la fin de ce cycle,
certains animateurs pourront devenir eux-même
formateurs d’animateurs au niveau régional et
national, et un dossier de fiches réalisées pour les
que- Amérique Latine - Afrique de l’Est-Océan
animateurs dans leur contexte socio-culturel sera
Indien alors qu’elles prendront fin en 1990 pour
publié.
nes, hommes et femmes laïcs et pasteurs, sont
en formation. Des rencontres ont été program¬
mées par régions depuis 1987 et elles se sont
La clôture de la session au temple de
Papetoai à Moorea
l'O.P.T. c'est aussi le service
"TARIFS REDUITS"
pour vos communications familiales
COMMUNICATIONS DE CIRCONSCRIPTION
(Communications échangées à l'intérieur
de la même circonscription)
OOH
06H30
18H30
24H00
LUNDI au SAMEDI
OOH
24H00
DIMANCHE et JOURS FERIES
1TB * toutes les 6 minutes
1 TB * toutes les 9 minutes
1TB * = une taxe de base, soit 32 F actuellement
POLYNESIE Sauf Circonscription
(à l'exception des communications échangées
à l'intérieur de la même circonscription).
22H00
05H30
LUNDI au VENDREDI
22H00
05H30
SAMEDI
OOH
07H30
12H00
24H00
DIMANCHE/FETES
Tarif plein
Réduction 20%
Réduction 40%
Réduction 65%
Animation théologiqne CEVAA
Te rururaa a te CEVAA no te faaineine
i te mau pipiria
I te avaè Tiurai i mairi ae nei, ua tae mai nâ tià
I roto i teie mau haapiiraa i faanahohia no te
CEVAA, te ôrometua Ametefe Nomenyo e
mau tiàrautï, te vâhi faufaa i roaa mai ia râtou, o
te rauraa ia o te mau râveà e tià ia faaôhipahia
O te
te taata ra o Jean-Marc Noyer io tatou nei no te
horoà i te hoê haapiiraa i te mau tiàrautï pîpTria
no te faaravaî i to ratou îte i te pae no te ôhipa
feruriraa e te ôpereraa i te parau a te Atua. E 5
tià no te Etârëtia Evaneria no Taratoni i tae atoà
no te haamaramarama i te nünaa i te pae no te
feruriraa i te auraa no te Parau a te Atua. Ua
mai, e toru orometua e e piti vahiné, e e piti atoà
no te fenua Argentine mai.
i taua mau haapiiraa ra i te feiâ atoà e hiaai ra i
ôperehia ta râtou mau puta «vairaa râveà», e te
mea e titauhia ra
ia râtou, maoti ia te ôpereraa
teie tiàraa rautï pipiria.
Teie râ, mai ta te hoê
rauti i faahiti i roto i te hôe uiuiraa manaô i tupu
E maha to tatou i âmui atu, hoê vahiné, o
Irène ATU, e e toru tâne, o Moreau ôrometua,
o Teramarama ôrometua e o Remuna ôrometua.
Ua âmui atoà atu o Thérèse Vernaudon, tià i roto
i mûri ae i ta râtou haapiiraa, «te ôhipa rauti i te
parau a te Atua, eere ia na te hoê noa pupu taata,
na te tâatoàraa ra... Te hoê Etârëtia tei tuu ia na
i roto i te ôhipa rautïraa i te parau a te Atua, o te
i te tomite totiare o te ètârëtia, no te faaineine i
hoê ia Etârëtia tei tuu ia na i roto i te mâîmiraa,
te hoê tere
te fâfâraa, te feruriraa e te uiuiraa i te mau taime
no
na
i
Farâni,
e
tere pororaa
Evaneria faanahohia e te CEVAA.
atoà e, tei hea o na i mua i te titauraa a te Fatu.»
Veà Porotetaui - Octobre 1989
11
Eglises dans le monde
LA PAROLE AUX JEUNES :
BALE (SOEPI/Marie-Jo Hazard)
Dans l’après-midi du 19 mai, la parole fut donnée
à deux jeunes déléguées au Rassemblement oecu¬
ménique européen de Bâle. Sylvia Raulo, 27 ans,
étudiante originaire de Finlande, prit la parole la
première.
coupé l’Europe en deux. Mais nous croyons que les
diversités doivent nous interpeller... Nous voulons
militer pour l’unité de la personne humaine...»
Son message se poursuit en un
plaidoyer en
faveur des droits de l’homme : «pas seulement sur les
autres continents, mais aussi en Europe» ; et en
faveur de la non-violence : «... Nous ne voulons pas
être une île,» Isabella Nespoli, «mais faire partie d’un
«Ne cherche pas à savoir pour qui
sonne le glas, il sonne pour toi.»
archipel de solidarité !»
(SOEPI- N° 20/25 mai 89)
C’est par ces mots d’une prière de John Donne,
prêtre anglican du XVIIe siècle, qu’elle invita l’as¬
semblée à la réflexion : «Je fais partie d’une généra¬
tion qui, depuis qu’elle a l’âge de raison, entend
sonner le glas.» conflits humains, oppression, vio¬
lence, «mort de la terre, de la mer et de l’air». Il s’agit
lâ d’une «menace d’une dimension nouvelle», à
laquelle n’échappera aucune partie du monde.
Les Eglises elles-mêmes sont impliquées dans les
structures qui contribuent à établir cette situation. Il
leur faut aujourd’hui «reconnaître leurs propres péchés
et suivre les débats et négociations en cours, être en
dialogue continuel avec les gens qui travaillent sur les
questions de notre temps, promouvoir un débat
éthique, «il leur faut aussi s’ouvrir aux autres : écouter
les préoccupations des marginalisés, et pas seule¬
ment en faire «les objets de l’action sociale», accepter
la présence de la jeunesse : être auprès des objec¬
teurs de conscience, et pas seulement de l’armée,
faire une place aux «personnes qui aiment celles de
leur propre sexe...»
Ainsi
seulement, l’Eglise pourra-t-elle devenir
communion, car «l’action en vue de la réconciliation
au sein de la communauté humaine ne peut être
séparée des efforts en vue de restaurer l’unité de
l’Eglise». Nous avons besoin, poursuit la jeune femme,
«d’une Eglise qui croie en ce qu’elle proclame et en
ce qu’elle prie, et qui le vive. «
Ce fut ensuite Isabelle Nespoli, 31 ans, originaire
d’Italie, qui parla. Elle commença son intervention
avec l’image de «la petite fille Espérance» de Péguy.
«Nous, les jeunes, dit-elle, nous avons une espérance
à communiquer. Nous ne croyons pas aux idéologies
qui ont construit les camps et les goulags, et qui ont
12
marie ah you
PRÊT A PORTER HOMMES - FEMMES
Boulevard Pômare
BP 211 - Tél. 42.03.31
Papeete TAHITI
Veà Porotetaui - Octobre 1989
Eglises dans le mande
«DIEU EST RIZ »
Sadao Watanabe représente la sainte cène en
peignant non pas le pain et le vin mais de magnifi¬
ques vases japonais contenant un gâteau de riz et du
saké : les dons faits par Dieu à la terre.
Sadao est japonais et très attiré par la peinture.
Très jeune il est invité par son institutrice à venir à
l’église. Il se sent repoussé, tout y est si étranger. Il
s’interroge. A 17 ans il reçoit le baptême.
rer l’Evangile dans un pays plutôt hostile à tout ce qui
vient de l’Occident, on trouve ses oeuvres dans de
nombreux musées du monde entier. La source de
et de sa vie est la Bible.
son oeuvre
Une exposition d’une cinquantaine de ses peintu¬
res se tiendra au Centre
de Ferney à Genève
Aujourd’hui, il a réussi le tour de force d’accultu-
oecuménique, 150, route
...
(Vie Protestante, n°31/lsept 89)
SNC J.B. LE CAILL & Cie
TIPAERUI
BITUMAGE ROUTES ET AÉRODROMES,
BUSES ET ASSAINISSEMENT.
BÉTON EN VRAC DÉLIVRÉ PAR CAMIONS TOUPIES
AVEC TAPIS DISTRIBUTEUR.
■ 42.48.22 ■ 42.88.86 ■ 58.34.75 ■ 58.42.14 ■
SNC J.B. LE CAILL & Cie
Vallée de TipaeruI
Télex: COMITA 399 FP
Téléfax: (689) 41.30.17
Veà Porotetaui - Octobre 1989
Te pita a te fenua
E tumuhia ôe i te parau tumu
E paari hoî i te parau paari
O
14
to ôe fenua.
Veà Porotetani - Atopa 1989
Prière
«
ET SI TU LES TENAIS,
TES PROMESSES, SEIGNEUR ? «
«
Je mettrai en eux un coeur.
Je vous donnerai un esprit neuf.
Je ferai disparaître de leur chair le coeur de pierre.
Je mettrai en eux un coeur de chair. «
(Ezechiel 11:19)
Je découvrirais
Qu’en as-tu fait, de la promesse, Seigneur ?
T’arrive-t-il seulement de la regarder, ton Eglise ?
Divisée, morcelée,
disséquée par les subtilités des théologiens,
broyée par les querelles de clocher,
les mesquineries, les coteries,
les petites fiertés religieuses.
Ceux à qui tu as, déjà,
donné un coeur neuf :
un cœur
qui vit pour toi.
Ils offrent un sourire.
Ils tendent une main secourable.
Ils ouvrent leur porte-feuille pour le
Comme elle est loin de vivre d’un
partage.
esprit neuf,
Ils se risquent pour la justice.
ton Eglise.
Ils perdent leur temps, ils gâchent
leur existence
Comme elle est loin de parler d’un
en cherchant ton royaume.
seul coeur !
Je les rencontrerais
et je saurais que
Pour ce qui est de parler, elle parle,
elle parle !
comme
l’eau vive use le roc,
De liturgies en célébrations,
patiemment, obstinément,
de réunions en commissions
ton amour use nos cœurs de
de déclarations solennelles
en
dis¬
pierre, nos égoïsmes,
nos résistances
prudents,
de synodes en conciles.
Elle parle plusieurs langues,
cours
et nos refus.
Je saurais que tu tiens les
promesses
mais a-t-elle encore un coeur ?
Seulement je me mettrais aussi à
Un coeur de chair ? Un coeur vivant ?
comprendre et à aimer
Alors Seigneur, si tu le lui donnais, ce
ceux que
je juge et critique.
Je perdrais mes certitudes, mes as¬
coeur-là ?
Si tu tenais ta promesse ,
surances.
Je serais entraîné, après tant
d’autres,
Tu pourrais la tenir au moins pour
dans ce torrent d’amour que tu dé¬
moi.
verses sur le
Moi qui voudrais tant que tu changes,
A toute
force, par un grand coup
monde,
dans le sillage tourmenté de Jésus-
Christcrucifié.
d’éclat
L’Eglise, le monde, les gens, tout.
Tu commencerais par moi,
Et tout à coup, vois-tu.
Je ne suis plus certain de tenir vraiment...
qui ne suis déjà pas si mal.
Ce ne serait pas un grand miracle.
à ce que tu tiennes tes promesses...
Mais tu me donnerais ton esprit
et je verrais la beauté de ta création
Et tout l’amour que tu y as mis.
Jean HADEY (Le ralliement protestant)
Le protestant de l'Ouest n° 104, avril 1986
Veà Porotetani - Octobre 1989
15
Tutarurau Pîpiriu
TE MANA O TE TAATA I ROTO I TE
OPUARAA A TE ATUA
(Tenete 1 : 27-31)
1 roto i teie pene matamua to te Tenete, te îte nei tatou
i te Atua i te rahuraa i teie nei ao maitaî roa ta na i hinaaro
hinaaro ia au i to na huru, aita te Atua i hinaaro i te reira
taata ia îte î te ahoaho, te hepohepo e te fifî. Te hinaaro
o te Atua, ia ârivariva ia te taata, oia hoî, îa
pârahî o îa i
roto i te hau e te ôaôa no te rahî o te maîtaî ta te Atua î
faataa eî maitaî no na. Tei roto î taua ruperupe rahi o te
fenua ra to te Atua faaueraa i te taata e fânau faarahi no
te faaî i te fenua. Te taata ta te Atua i hinaaro ia riro mai
ia na te huru, te taata atoà ia ta te Atua i horoà i te
ia riro ei âià e ei puna ora no te taata. Ua horoà te Atua
i te mana i te taata ta na i hâmani mâ to na huru ia au i to
na
hohoà, mai ia na atoà i faatupu mai i te râau hotu e
horoà mai i te mSa e te huero ia au i to râtou huru. Teie
puna ora, ua hinaaro te Atua ei puna atoà e horoà i te ora
no te mau manu pererau, te mau ânimara o te fenua, nâ
reira hoî te ià o te tai. Teie te huru o te vâhi ta te Atua i faaue
i te taata e haavï, ta na hoî e faaî i to na ra huaai, e te vâhi
o ia e faaôhipa ai i te mana ta te Atua i horoà no na.
maramarama, inaha na na i horoà i te iôa ta na iho i manaô
e au no te mau mea atoà ta te Atua i hâmani. Ua horoà
o ia i te reira tiàmâraa i te taata
;
te iôà ta na i horoà ra,
ua tià atoà ia i te Atua.
E toru ôpuaraa ta te Atua no te taata, e toru atoà
E tià i te taata i teie mahana ia haamanaô tâmau noa
i te mau parau ta te Atua i parau i te mau taime atoà a oti
faaueraa ta na i horoà i te taata : e fânau faarahi, e haavï,
e e faaôhipa i te mana i nià i te mau mea ora atoà o te
fenua.
ai ta na ôhipa i te rave, oia hoî : mca maitai roa. Aîta e
fifî to te fânau, aîta e fîfi to te faarahi, aita e fifi to te faaî
i te fenua, ia roaa noa atoà râ te parauraa e : mea maitai
roa. Aita te Atua e hinaaro nei i te taata ia àmu feruri ôre
TE FAAUERAA MATAMUA
noa, ia fânau feruri ôre noa. No te aha. No te mea, mai te
Atua i ôpua i te maitaî e te ora no nâ taata ta na i hâmani,
te hinaaro atoà nei o ia i te huaai a te taata ia fânaô i taua
maitaî ra, oîa hoî, îa riro te parau mau ta na i horoà i te
«la fânau àrua e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.»
Ua hâmani te Atua i teie ao ei ao faaearaa no te taata,
ia riro o ia ei îte no te mau maîtaî atoà ta te mana o te Atua
î rahu, îa fânaô te taata ta na î hâmanî ia au i to na huru
e to na hohoà i taua mau maitaî ra.
ômuaraa o te tau, ei parau mau no te mau uî taata atoà,
e no te mau tau atoà.
Ua îte tâtou e, mea ôhie roa te fânau, mea ôhîe hoî te
faaî î te fenua î te taata, e roaa atoà ânei râ hoî ta tâtou
Haamanaô tâtou e, ia hope nâ mahana tâtai tahi e pae
i to te Atua rahuraa i teie nei ao, ua faaîte tâmau o ia i to
na mauruuru
rahi i te mau mea atoà ta te mana o ta na
parau-ôhie-raa e, mea maitai roa. Aita atu e parau rahi
parau i faatupu. I te ono o te mahana, oia hoî, ia ineine
hope roa te mau mea atoà, ua ôpua iho ra te Atua e
hâmani i te taata, e ua haapuaî i to na aho ora i roto i nâ
paoà ihu no na. Ua hinaaro te Atua e, ia riro te ià o te tai,
te manu o te reva, te ânimara o te fenua, te râau e rave rahi
te huru, ia riro te reira mau mea atoà ei mâa na te taata.
Aita te Atua i hinaaro i te taata ta na i hâmani, te taata
e mau ra i te ora ta na i tuu i roto ia na, te taata ta na i
e faaroohia i teie mahana : mea fifi roa te oraraa ;
tei roto
te feiâ âpT i te fifi rahi no te ôhipa ôre, te tiàturiraa ôre e
te ahoaho ; ua îno roa te fenua, te miti e to roto i te miti
; te marô nei te mau ânâvai ; te
rahi noa atu ra te ôhipa ino.
Eita e faaroohia te parau e : mea maitaî roa. Te feîâ e
faatere neî, to râtou mau hoa, e to râtou mau fëtiî, e roaa
rii â ta râtou parauraa e : mea maîtaî roa ; te toeà râ o te
nünaa, te nâ ô noa ra îa e : a nanahi ferurî atu aî i to a
s.A. VOUS propose une large gamme de produits alimentaires :
*
Elle et Vire - Yaourts aux fruits : fraise, pomme verte, ananas, banane,
fruit de la passion, abricot, mousse chocolat noir parfumé à l'orange.
*
Jus de fruits : orange, pomme, raisin
*
Lait : Swan, Norey, biscuits Arnott
B.P. 9009 PAPEETE - TAHITI
16
_
-
TEL. 42.00.71
Veà Porotetani
-
-
TELEX 296 FP - FAX
Atopa 1989
(689) 41.06.52
Pômare 42.48.97
RENAULT. Sodiva
Bd
Tàdaanuthoeméitbeil D6cI8hN-.I-D6I1cmI,8ohN-4teu.r7dicmasoc6htieu.énr,DjrneINlto 6W4avcxocmavsuenedtte.
révnem t MO:DELS I1m:,o4teur 1Gm:T,ot4eSur G:clTimatSsée GcliTmatXsée T;cXlimatEsée ‘mraoadvdèelieocs
:
TS R19 R19 R19 R19
R19
5
*
*
*
*
fl1oar9ce,
RENAULT
85
96.24
LIESNOC
BUP
Tatararaa I^pîria
nanahi. Ua îte maitaî râ tatou, e ua moèhia ra, e haamanaô
ia tatou e, ia ôre tatou ia haapaô i te hinaaro o te Atua, o
te fifi anaè ia të riro ei tuhaa na tatou. E aha te auraa o teie
parau no ôe e te Mâôhi i teie mahana. Teie ia : te mau
maitaî atoà ta te Atua i faataa na ôe, mai ta ôe mâa tumu,
to ôe fenua, te pape, te moana, te ià, e rave ôe i te reira
e àmu, e pâruru, e àtuàtu, e haamaitaî, ia rahi noa atu S
te maitaîraa. I taua mahana ra e îte faahou ai ôe i te auraa
o te parau o
te fânau. Te ôpuaraa ta te Atua i hinaaro ia
riro atoà ôe ei rima puai i te faatupuraa, o te ôaôa ia e te
hau no te taata atoà. Eiaha tatou e pari i te tau, te hoo o
te oraraa, e te tahi atu mau ôtoheraa ta tatou i faaineine
noa no te faatià i to tatou hape. la ôre tatou ia faatupu i te
ôaôa; ia rohi tatou ia parare te hau o te hamani îno taata,
te haavare e te èiâ, e riro ânei te maitaî ei tuhaa na tatou
i reira. Te hinaaro o te Atua, teie ia : ia rahi te maitaî, ia
rahi atoà te taata e fânao, no reira ta te Atua faaueraa e
fânau e ia î roa te fenua. I teie râ hoi mahana, ia rahi mai
te maitaî ra
e faaiti-roa-hia ia te feiâ e fânaô, âreà te
,
fânauraa ra, te haere noa atu ra ia i te rahiraa. Aita te reira
i au i te faanahoraa a te Atua no to na nünaa. E ara tatou
e e faaitoito i te faatupuraa i te hinaaro o te Atua.
Atua : te vâhi tei reira te maitaî, ia faarahi atu â o ia i te
maitaî, e te vâhi aita o reira e maitaî, ia mono atu i te tahi
mea maitaî, ia roaa atoà ta na parauraa e ; mea maitai
roa. Te haavî e faauehia nei ia tâtou, eere ia i te monoraa
i te tiàraa o te Atua, te faatupuraa râ i to na hinaaro, oia
hoî te haavî i te îno i nià i te fenua, ia araa te maitaî e te
ora. la ôre tâtou ia rohi i te faatupuraa i teie hinaaro to te
Atua tei riro ei tumu i tuuhia mai ai tâtou i teie vâhi, ua
faaruè ia tâtou i te Atua, ua haavare hoî ia na. Te mea e
parauhia nei i teie mahana e, te pârururaa i te nâtura, te
tâmâraa i te ânâvai, te mau tahatai e te tai, te tanuraa hoî
i te râau, te mâa, e ôhipa te reira na tâtou; te àroraa i te
âtômî, te taèro o te mau haapüpüraa pereôo uira, te
maniania, te viiviiraa o te mau ânâvai, e ôhipa atoà na
tâtou. E aha ta te Atua parau ia tâtou i te mahana e faahoî
atu ai tâtou i te fenua i roto i to na rima, e roaa ânei ta te
Atua parauraa mai e : mea maitaî roa. Te maitaî o te fenua,
te maitaî atoà ia e te ora o te taata. E ôhipa ânei te reira
na te mau ôrometua, te mau tiàtono, e te Etârëtia tâatoà.
Pâhonoraa : mai te peu to râtou Atua, teie ihoâ ia Atua
i rahu i teie nei ao maitaî roa no te mea ua riro te taata ta
na i hâmani ei ôriô mata e ei
pütarià no râtou, oia hoî, ua
riro to na ora e to na fânaô ei manaônaôraa tumu na râtou,
TE PlTl O TE FAAUERAA
«
ôhipa atoà ia na râtou. Mai te peu râ ua riro to râtou
hanahana, to râtou tura, to râtou maitaî e to râtou oraraa
e
E haavT iho.»
Hou tâtou a faahaere ai i te parau i mua, mea tano to
tâtou manaô ia pâpü i te auraa o te haavî i roto i te ôpuaraa
a te Atua.
Te parau nei tâtou no te hoê taata e, mea vT maitaî to
Te auraa ra, mea ètaèta, mea pâutuutu, aita hoê
vâhi e tautau.
la ôomo vau i te hoê àhu e \n i nià ia ù, e àhu ia te reira
tei haafifi i to ù tino, ôre atu ai te rima aore ra te âvae e
nahonaho maitaî ia haùti.
la tâàmu vau i te hoê taihaa haavT, eita ia te reira taihaa
e haùti faahou, eita e taataa faahou.
la haavî au i te taata, te rave ra ia vau i te ôhipa, te îmi
ra i te mau râveà atoà ia fati o ia i raro aè i te tâatoàraa o
to ù mau hinaaro. To ù atoà te reira haafaufaa-ôre-raa ia
na. Eere faahou atu ra o na i te tauaro no ù, oia hoî te taata
na tino.
e tau mai i mua i to ù aro,
e ènemi râ o ia no ù, aore ra te
hoê taata të riro i te haafifi mai ia ù, mau roa atu ai ta ù mau
ôpuaraa. No reira, ei ârai i te fifi, te faahaparaa, e te tahi
mau ôhipa e tupu mai a mûri aè, e mata na ia vau i te
fânaô ei titauraa tumu na râtou, e atua ê ia to râtou i reira...
Mea tià tâtou ia ara maitaî, te haavî, eere ia i te faahuru ê,
te faaère, te faaîno, eere hoî te raveraa i te ôhipa no te
maitaî o te taata hoê, eere roa atu. E àroraa tâmau e te
tuutuu ôre ta te taata i te nâtura ia hinaaro o ia i te ora. Ta
te faatau e faatupu ra, e àihere ia. Ta te taparahi taata e
faatupu ra, e àvaàva taèro ia. Ta te nounou e faatupu ra,
te haamouraa ia i te ià o te tai no te faatupu i te hinaaro
o te moni. la ôre tâtou ia itoito i te àro i taua mau îno ra
e ia vî roa, na hea ia to tâtou ora e mahora ai. la ôre tâtou
ia àro i to tâtou faatau, e ta tâtou vahavaha i ta tâtou iho
mâa tumu, nâ hea te ora a te Atua e faatupu ai i te hau e
te ora i roto i to tâtou àau.
Oia mau, te faaue nei te Atua ia tâtou e haavî i te fenua,
e haavî râ tâtou i te fenua ta na i hâmani no te hanahana
o to na
iôa, ei mauruururaa na na, e ei ora hoî no tâtou,
ia au i to na hinaaro tumu mai te tau a uîuî mai e a tau a
hiti noa atu.
TE TORU O TE FAAUERAA
haamâmü, te ôfati, te faariàrià, riro atu ai te reira taata ei
mehameharaa e ei mataùraa na na iho. E riàrià o na ia
manaô, ia feruri, ia parau, ia hahaere i te mau huru vâhi
atoà, o te manaôhia e, te ôpua ra o na i te îno. la tae te taata
i te reira fâito, ua vî roa ia.
Mea tià to tâtou manaô ia pâpü maitaî i teie vâhi : aita
te Atua e faaue nei e haavî i te taata, no te mea aita te reira
i au i te ôpuaraa ora ta na i hinaaro no te taata. Te hinaaro
nei râ te Atua i te taata ia haavî o ia i te fenua. E parau teie
ta te Atua i parau i te taata ta na i hâmani, i te taata tei îte
i tô na Fatu e to na Atua. la haamanaô tâtou i te reo o te
Atua ia hope nâ mahana tâtaî tahi e pae i to na rahuraa i
te fenua nei, e taa rii ia tâtou i te hinaaro o te Atua i roto
i teie haavT ta tâtou e tâmata nei i te haamaramarama i te
auraa. Aita te Atua i faaruè i te fenua i roto i te rima o te
taata ia faahope o ia i to na mau hinaaro atoà. Ua horoà
te Atua i te ao maitaî roa ta na i rahu i roto i te rima o te
taata ia tâmau o ia i te ôhipa i haamatahia mai e te
18
Veà Porotetani '
«la mana ôrua...»
I roto i teie faaueraa hopeà, te îte nei tâtou e, e hinaaro
mau ihoâ no te Atua e ei nià aè te taata i te mau mea ora
atoà ta na i hâmani : to nià i te fenua, to roto i te tai, e to
roto hoî i te reva.
E aha râ te mana.
T e parau nei tâtou i te feiâ e tiàraa faatere to râtou i roto
i te vaa mataèinaa e, te hui mana o te fenua, oia te âmuiraa
o te mau taata e mana ta râtou e mau ra
Te parau atoà
nei hoî tâtou i mûri aè i te mâîtiraa e, ua mana terâ pupu,
aore ra terâ taata. Te feiâ hoi i mana mai ra, te feiâ atoà
ia e tià mai no te faatere i te fenua.
.
E ui na râ te manaô : no te faatereraa ânei i mana ai,
te mana i faatere ai. E tano ânei te mana ia
aore ra no
faaauhia i te manuiraaa, aore ra te upootiàraa. la upootià
Atopa 1989
Tatararaa Pîpîvia
te hoê pupu tuè p5p5, aore ra ia manuia te hoê tamarii i
huaai, na râtou taua mana ora ra e faaôhipa atu, no tâtou
ta na hiôpoàraa, ua mana ânei ia.
atoà râ taua parau ra i teie mahana.
Ua hâmani te Atua i te taata ia au i to na huru e to na
Te nâ ô nei tatou e, mea mana te parau a te feiâ paari.
Te mea ta tatou e maramarama nei, e ta tatou atoà e taiâ
nei i roto i taua parau ra, o te huru ia o te hoê parau e
hohoà, oia hoî te here e te ora. Te mea e peàpeàhia nei
e te âau i teie mahana, o te îteraa ia e, aita tâtou e hinaaro
faatupu mai ihoâ i te mea i faahitihia. Te hoê parau e îtehia
to na tupuraa, e parau mana ia, oia hoî te hoê parau të ère
nei e faaîte i te huru e te hohoà o te Atua i roto i to tâtou
oraraa. Te mana i horoàhia ia tâtou, ua faaôhipa tâtou ei
faahuru ê, aore ra ia faaôre. Te reira atoà te
faaôhipa nei ia nâ ô tatou e,
ua haamanahia te hoê faaotiraa.
moihaa horoà pohe, ei moihaa haaparuparu i te taata, ei
moihaa tei faaôre i te tiàturiraa o te taata i te Atua. Aue te
rahu a te Atua i ta tâtou i hâmani îno e. No reira, e ôhipa
roa e noaa ia
auraa e te manaô ta tatou e
na tâtou te
la haere tatou i nià i te hoê marae, te parau atoà nei
tatou i te taata ia haapaô maitaî, no te mea, te mana noa
ra taua marae ra. Te manaô ta tâtou e parau nei, teie ia ;
e vâhi moà teie i roto i te manaô o te taata atoà, e ia ôre
taua moà ra ia faaturahia, e riro te tahi fifi i te tupu mai.
Teie mana te faatOàti nei tâtou i nià i te Atua e te moà o
te vâhi o ia i haamorihia ai.
Eita e ôre, ua faaroo atoà tâtou i to tâtou mau metua
ia faatiàtià mai i te huru o te tahi mau rOàu i te matamua
tei marO te matai e te miti i ta râtou faaue, nâ reira hoî te
ua, aore ra tei faahotu mai i te hoê râau tanu-âpï-hia nâ
roto noa i te parau. Eita to tâtou tiàturi ôre e fârii i te reira
haamaitaîraa, te faahoturaa, te pârururaa, te
tâmâraa i te fenua e tae noa atu i to tâtou âau, ia hinaaro
tâtou i te faahanahana i te Atua no te mau maitaî ta tâtou
e fânaô neî.
E taui i te âau, e rave anaè i te hoê àveià âpT, e fârii anaè
ia riro tâtou ei nOnaa no te Atua tei îmi i te mau râveà atoà
ia tupu te parau tià e te ora, i reira atoà e tupu ai te hinaaro
o te Atua ta na e faaîte nei ia tâtou nâ roto i nâ faaueraa
e toru ta tâtou i hiô aè nei.
la haamaramarama mai te Atua i to na nünaa e ia faatià
mai i te tahi mau faatere âpT tei riro te parau no te hau o
te Atua, te ôaôa o te taata ei tautooraa tâmau e te tuutuu
ôre na râtou a îtehia atu ai te hanahana o te Atua i
Maôhinui nei i roto i te nünaa maîtihia e te Atua.
huru parau i teie mahana, e mea ôhie roa tâtou i te tuuraa
atu i te reira i roto i te haapuèraa o te mau parau haavare.
A tiâ ia. Ei haapoto-noa-raa i to tâtou manaô, e nâ ô ia
tâtou e, e piti huru mana e vai nei. A tahi, te faaotiraa ia
ta te taata i rave i roto i ta na huru faatereraa i to na oraraa,
i to na tuuraa i te hoê pupu taata i nià aè ia na, e to na
fâriiraa e te auraroraa hoî i te mau faaueraa atoà e nâ roto
mai ia râtou. Teie tiàraa ta te taata i tuu i roto i teie feiâ,
te mea ia ta tâtou e parau nei e, e mana.
0RnQU6 ne TRKITI
BANQUES ASSOCIEES:
Te piti, te hoê ia puai taa ê, eere râ no roto mai i te
taata, e taoà horoà te reira na te Atua, no te taata i haapaô
i to na atoà ra mau hinaaro, e tâpaô atoà hoî te reira no
te here o te Atua. Te huru o te reira mana, o te mea ia ta
te mau tupuna e parau ra e : e tarià to te mau mea atoà,
e tarià to te fetià, te matai, te pape. Te auraa, e tià atoà te
taata ia faaîte i to na hinaaro, e faaroohia o ia. Aita e mea
të ôre e faaroo i te reo o te taata ta te Atua i horoà i taua
pûai taa ê ra. la feruri rii tâtou, e aha te puna ià, maoti, te
tahi faahohoàraa no taua mana ra ta te Atua i horoà i te
taata. Teie râ, i roto i teie pûai taa ê ta te Atua e hinaaro
nei ia faaôhipa atu te taata ta na i hâmani i nià i te ià o te
tai, te manu o te reva, e te mau mea e nee haere i nià i te
fenua, e parau atoà ta te Atua. Vai noa te taata i raro aè
i te arataîraa a te Atua, vai noa atoà mai taua mana ra. No
te aha. No te mea, te tumu o te mana e anihia nei i te taata
ia faaôhipa, eere ia te faariroraa ia na ei atua naînaî, eere
atoà hoî te reira faufaa i te haùtiraa, e râveà taa ê râ no te
faatupuraa i te ora a faaroo-tâmau-hia ai te parau e : mea
maitaî roa. Oia mau, te mana i au i te hinaaro o te Atua,
eere ia te mana no te mana, no te hanahana o te taata i
manaô e, ua roaa ia na te reira faufaa. Eere. E nâ ô tâtou :
te mana, eere i te faufaa, eere i te pûai, ia faaôhipahia râ
no te faatupu i te maitaî, te ôaôa, e te hau o te taata, i reira
e îtehia ai to na faufaa e to na pûai taa ê, inaha te au ra te
reira i te hinaaro tumu o te Atua, oia te faatupuraa i te ora,
no te
PAPEETE, rue Cardella
MOOREA, Maharepa
41.70.01
56.13.29
PAPEETE, rue Paul Gauguin
41.70.10
PAPEETE, centre Vaima
HUAHINE, Fare
68.82.46
42.62.30
PARE UTE, zone industrielle
43.81.55
PAOFAI, rue Cdt Destremeau
42.43.87
BORA BORA, Vaitape
67.70.37
RAIATEA, Uturoa
66.35.68
PIRAE, face au marché
42.00.40
TUBUAI, Mataura
PUNAAUIA, Fare Te Ara Nui
95.03.63
43.76.18
TARAVAO, Afaahiti
RANGIROA
57.14.31
représentation
hanahana o to na iôa.
Te mana ta te Atua e horoà nei i te taata, ua horoà o
ia ia râua atoà, i te tâne e te vahiné, i mûri aè i to na
faaueraa ia râua e fânau. Te auraa ra, o râua e ta râua
s. A au capital de 600.000.000 CFP - Siège social : rue Cardella - B.P. 1602 Papeete
Veà Porotetaui - Atopa 1989
19
Te heeuri a te reo
TE ARATAII TE ITE
E tâmata mai tatou i te feruri i teie âvaè i te parau o te
i to râua huru, to râua maitaî, to râua pamparu, e te tahi
haapii ta tatou i mâtau maitaî i te faaroo e i te faaôhipa
hoî. Aita paha e mahana tuua mai te ôre tatou e faaroo i
te tahi ia faahiti mai i te parau o te haapii.
Ei hiôraa : i te âua pipi, te vai nei te mau ôrometua
haapii ; i roto i te pâroita, te tià ra te ôrometua tei riro atoà
ei haapii i te mau pupu îmi manaô, te mau ôrometua
haapiiraa tâpati, te mau tiàtono, e te vai atu ra. Aita e
hahiraa to te âvae e aita o reira e haapiiraa ; mai te poîpoî
o te oraraa o te tamarii, e tapetape atu te oraraa, te haapii
noa ra te haapii. No reira e tano roa ai ia faaea rii tatou no
te tSmata i te hiô i te auraa e te huru o te ôhipa ta tatou
e parau nei e, e haapii.
atu mau hapa rii, e îte atoà ai râua i te râveà e au no te haamaitai-faahou-raa atu. I roto i teie manaô, mea tià ia pâpO
maitaî tâtou e, e àfaî ihoà te îte i te taata i nîà, e te taata
hoî tei ôre i maraa ra, e mau noa ia i raro.
Te taata haapii, e îmi o ia i te mau râveà atoà ia piri noa
Te taô
HAAPII : e taô hâmani teie : haa - pii.
Te haa, aore ra, te faa, te taô ia e tâpirihia atu i te tahi
taô tumu no te faaîte e, e ôhipa të rave a tae atu ai i te vâhi
e titauhia ra. Te reira manaô, na te taô tumu ia e faaîte mai.
I roto i ta tatou hiôraa, te vâhi e titauhia ra, te manaô ia e
vai ra i roto i te taô : pii, ta tatou ia e hiô mai i teie nei.
mai ia na te taata e haapiihia ra, ia maramarama noa, ia
ànaànatae noa, ia oraora noa, ia ôre roa atu te hinaaro îte
ia faarumarumahia e te paruparu o te manaô. Te taata hoî
haapiihia ra, eiaha o ia e faariro ia na ei taata faaroo noa,
ei taata parâhi noa, no te mea, eere o na i te tahi âuà e
e
tïtôhia atu te îte î roto. la ôre o na ia îmi atoà i te râveà ia
fâtata noa o na i te taata arataî, te taata haapîî, îa vai noa
te ànaànatae e te hinaaro titau i te îte, e au ia o ia i te taata
àè mouà tei fiu i te piri noa i nià i te mato ta na e àè ra, e
tei faaruè te rima. Te reira taata ra, e marua mai ihoâ ia
i raro.
Teie taô pii i roto i te haapii, hoê â ia e te pii i roto i
te tâpii. la ôre au ia pii noa, oia hoî, îa piri n oa i nià i te
taata arataî, e âtea mai ia vau, e faaruèhia mai hoî, e moè
atu.
PII.
Eere hoê manaô e vai ra i roto i teie taô tei faaôhipaatoà-hia i roto i te tahi mau reo ê atu i to tatou, mai te
Paùmotu, te Enata, te Rarotoà, te Maori, te Hâmoa, te
Niue, te Uvea e te Vaihï. I roto i teie rahiraa reo, a taa noa
atu ai te tahi mau auraa taa ê rii, e hoi noa mai te manaô
tumu, oia hoî te haereraa i nia, te àèraa, e te piriraa i nia
i te tahi atu mau mea. Teie atoà te taô i ravehia i roto i te
iôa o te feia àé mouà, oia hoî te mau piimato, te feîâ e titau
nei i te tupuaî mouà mai te piri mâite râ i nià i te mato ta
râtou e àè ra ei râveà e ôre ai to râtou taime e to râtou
oraraa e mâuà ai.
Te manaô pâpaâ ta tâtou i tâpeà mai no te haapii, oia
hoî, te horoàraa i te îte i te taata maùa : i te tahi pae, te vai
ra te ère e te poiri, i te tahi aè, o te maramarama ia e te
î ; te ôhipa a te taata haapii ra, o te tïtôraa ia i te tahi vâhi
i teie maùa rahi hupehupe tei horoàhia na
haapaô. Teie nei râ, te parau nei tâtou i teie taô haapii
o to na î i roto
na e
îte e no te taata na na e fârii mai
i taua îte ra : ôrometua haapii, tamarii haapii. Te manaô
no te taata e horoà i te
rahi i roto i ta te Mâôhi huru hiôraa i te parau o te haapii,
eere ia te horoàraa i te
îte, te faahaereraa râ i te taata i nià
nâ roto i taua îte î noaa ia na ra. Te tahi atoà manaô faufaa
roa, teie ia, te taata i hinaaro i te faahaere i te tahi i nià,
ia riro o ia ei taata piri roa i teie taata, i reira atoà e
nahonaho ai ta na ôpuaraa. Mai te reira atoà te taata e
haapiihia ra. Mai te peu eita o na e àti mai, eita o na e fâtata
mai i te taata e arataî ra, eita atoà e noaa ia na te vâhi i manaôhia no na. la riro noa hoî râua ei taata ê te tahi no te
tahi, e fifi ia ta râua ôhipa.
Pii
Te taata haapii, eere te taata mata moè, eere hoî te
taata horo, e taata arataî ra. Te auraa ra, ei hoê aè ia èà
ta râua e rave, ei pihaî hoî te tahi i te tahi, eiaha atoà hoî
te tahi ia âtea i te tahi. I reira noa e îte maîtaî ai teie nâ taata
20
"la faaroo vau i te taî tôère,
ua îte au i te mea e taî ra e to na auraa... "
Veà. Porotetani - Atopa 1989
Te heeuri o te rea
Te îte
Te tahi atoà manaô faufaa roa, teie ia : te mea ta te
mata i hiô, aore ra te mea tei ôre i roaa i te mata i te
Te manaô tumu o teie taô îte, te tanoraa ia te mata i
nia i te mea e hiôhia ra. Na te taô îte e haapâpü mai e, ua
roaa te mea ta te mata i hiô, oia hoî, ua tano te mata i nia
i te tahi ôhipa e te hiroà ra te àau i te mea ta te mata e hiô
hiô, ua riro anaè ia ei ite. Te riro ra te mata i reira ei
haapâpüraa i te tano aore ra te tano ôre o te mau mea
i faahiti-noa-hia na. No reira e ara tâtou e te feiâ haapii,
ra. E parau
ia tOàti i te parau ta tâtou e parau nei. Eiaha faahou teie
hum reo ia faaroohia ; e haapaô mai ôe i ta ù e parau
atu nei, eiaha râ ôe e haapaô mai i ta ù e rave nei. la
îtehia e tatou e, e tano tStou e fâriuriu noa mai
te îte ôre, oia hoî, mai te haru ôre te mata i te tahi mea,
e mai te ara ôre te àau i te mea e hiôhia ra. Te vShi faufaa
râ ta tatou e tâpea mai, teie ia haapâpüraa e, e horoà te
mata i te îte, e te reira parau to te mata ta te Maôhi i tâpeà
no te titau i te mea ta tatou i faahiti i roto i te haapii, oia
hoî te àfaîraa i te hoê taata i nià i te hoê fâito maitaî, mai
te àti mâite atu râ o ia i te taata arataî.
o te ôre to tâtou huru ta tâtou e tuu nei i mua i te taata
haavare tâtou, e îtehia ; ia faaîte i te mea tià, e îte-atoàhia. Te mea râ e au i te taata haapii, ia faahiô roa ia o
ia i te taata ta na e haapii ra, oia hoî, ia tuu roa atu i mua
i to na mata i te mea ta na e parau ra, na na iho e hiô,
e na na e
haavâ, na na hoî e faaoti.
la maere tâtou i te mau ôre i te taata te tahi mau haa-
Te mata e te ite
Mea tano tatou i teie mahana ia haafaufaa faahou i te
parau o te mata, ia haamâtau faahou ia tatou iho i te hiô,
te hiôpoà i te mau mea e haaàti nei ia tatou : i nià i te fenua,
i roto i te reva, i roto i te miti, i roto hoî i te taata. Te taata
tei ite to na mata, e taata ia tei vai ara noa, ôre atu ai o ia
e roohia i te fifi manaô-ôre-hia.
piiraa ta tâtou i manaô e, mea maramarama, no te mea
ia aita tâtou i faariro i te reira ei ôhipa e tano te mata
e hiô, a tâpeà atu ai te àau e a riro atu ai ei îte. Te auraa,
te mea e hinaarohia i te faariro ei îte, îa tuuhia ia i te
vâhi âteatea e te matahataha maitaî. Te hoê tatararaa
tei ôre te taata i maramarama, no te faahiô-noa-raahia
atu, ua roaa te ite.
CHICHONG
l’assureur N" 1
42.80.70
Agent Général Spécial
Diplômé H.E.C. Paris
& Institut des Assurances
16, rue Tepano Jaussen - BP 505 Papeete
(derrière la cathédrale, face restaurant Bougainville)
Veà Poi*otetaui > Atopa 1989
SI
POUR NOUS,
VOTRE TEMPS
EST PRECIEUX !..
Nous avons mis au point
un nouveau
programme
conçu spécialement
pour vous !..
58
C64ONS29EIL
PUB
3 VOLS
PAPEETE
-
PARIS
CHAQUE SEMAINE.
Te heeuri o te rea
Te feiâ arataî o te nOnaa, noa atu te huru o te vâhi ta
râtou e tià ra, mea tano atoà râtou ia ara i te hohoà ta te
nünaa e hiô noa atu ra e tei ère i topa i roto i te moè, no
te mea te îte noa atu ra te nünaa.
I roto a i teie parau no te haapii e te îte, eiaha atoà tatou
ia manaô e, ; te mata ra, no te taiô puta noa e te reira anaè
e roaa mai ai te îte. E riro atoà te mata ei
faatüàtiraa i te hoê tâpaô e hiôhia ra, e te tahi faanahoraa
o te oraraa tei mâtauhia mai e te mau uî e rave rahi i nâ
mua mai. Ei hiôraa : ia puâ te àtae, ia para te m àvaàva,
ia rahi te raô, emau mea îte-anaè-hiateieete mata, etüàtiatoà-raa ra to râtou i nià i te hoê îte tumu to te nünaa. Te
riro ra te mata i reira ei haamanaôraa i taua îte ra. la moè
tano ai te taata haapii e manaô e, ua oti ta na tuhaa. No
te aha. No te mea, te tarià, te vai ra te rahiraa parau e
maraa ia na i te fârii, ua hau anaè atu, e rohirohi të noaa
mai, eita atu ra taua mau parau ra e 5 faahou i roto i te
tarià, e mâuà roa atu. No reira, mea maitai te parau o te
maramarama
ia riro ei manaônaôraa tâmau na te taata
haapii.
te râveà
râ te auraa, aita ia e îte faahou to roto i taua mau tâpaô ra.
Ei
hiôraa, no te hitiraa te mahana i parare ai te
i ôre ai te poiri e a îte ai te taata. Te
te îritiraa ia i te mau mea atoà e haafifi
i te îte-ôiôi-raa te mata o te tino, aore ra te mata o te âau.
maramarama,
maramarama ra,
Te îte ra tâtou i te fifi o te taata parau, no te mea, na
ta na parau atu ra e tâmata i te mono i te maramarama o
te mahana, a riro atu ai ta na parau ei mea mahorahora
maitai, ei mea teatea maitaî, e te ôhie no te taata e titau
ra i te îte ia pee atu.
Te tarià e te ite.
Tahi atoà teie ùputa no te îte, oia te mea ta te tarià i
faaroo. Eita râ te tarià e faaroo ia ôre te vaha ia parau. A
taa noa atu ai ra te reira, e rave rahi atu a te ôhipa e roaa
i te faaroo e ta te Maôhi i parau e, e îte. I ô nei, tei nià te
manaô i te maniania, teie râ maniania, e tüàtiraa to na i nià
i te tahi mea ta te mata i hiô, a riro
atu ai te maniania ei haamanaôraa
i taua mea i îtehia ra, aore ra tei
Ua riro te parauraa i roto i te nünaa Maôhi ei îte faufaa
rahi e te nounouhia hoî i mutaa iho ra, no te mea, i roto
i te parau e îtehia ai te mana, e te taata tei îte i te parau ra,
e taata atoà ia tei îte i te arataî i te nünaa, aore ra, e ôhie
o na i te haru i te manaô o te nünaa.
Te tahi atu tuhaa o te tino e
te îte.
pâpü to na parau ia ù. Ei hiôraa : ia
faaroo vau i te tai oe, ua ite au e aha
te mea e taî ra, nâ reira hoî to na
auraa, no te mea tei roto te reira i
E haapotoraa noa teie no te
tahi atu mau râveà ta te taata i haafaufaa i roto i te parau o te ite, aore
te mau mea mâtauhia e au. E mea
nâ reira atoà e maramarama ai te
ra, te mau ùputa e tae atu ai i te îte.
parau i faahitihia no Atamu râua o
Eva : « E îte aè ra râua i te reo o te
Te ihu.
Atua ra o lehova...» (Tenete 3:8)
Te auraa o teie îte, te haapâpüraa
Te hauà ta te ihu e hoî nei, ua
parau atoà tâtou i te reira, e îte.
ia e, eere a tahi ra râua a faaroo ai
i teie reo, e reo îtehia teie, e reo
la oriori au nâ nià i te mouà, e
ia tae mai te hauà vânira i roto i to
ù paoà ihu, ua îte ia vau e, ua para
te vânira. Teie îte ta tâtou e hiô nei,
e îte ia tei niuhia i nià i te mea ta te
mata i hiô mai, ta te rima i tâpeà
mâtauhia, no reira râua i te îte e, o
te Atua terâ e parau ra, ôre noa atu
to râua mata i îte.
Ua iti mai te faufaa o te îte tarià
i roto i te feruriraa o te Maôhi ; eere
mai, e aore ra ta te vaha i tâmata
râ te reira i te îte faufaa ore. E tano
te feiâ haapii ia îmi i te faufaa o te
mai. No reira vau i te ôhie i te
f aatüàti i teie hauà i nià i te tahi mea
tarià i roto i te titauraa i te îte.
îtehia.
E parau îtehia teie e te ôrometua
Te vaha
haapii tamarii, te hoê tamarii tarià
mai, e tamarii atoà ia tei taupupü i
roto i te tereraa o ta na haapiiraa.
la nâ ô te hoê taata e : «Aita vau
i îte i te ânani mai terâ te monamo-
Ua îte atoà râ tâtou e, e fifi te hoê
taata i fârii i te hoê parau, te hoê
na, aita te manaô i nià i te tahi mâa
hiôhia e te mata, tei nià râ i te tahi
manaô, mai te peu aita o ia iho i
mea ta te vaha i tâmata. Te parau
faaroo i taua manaô ra, oia hoi, ia
Te mea ta te mata e hiù ra...
atoà nei râ tâtou i te reira, e îte.
ôre taua parau ra ia topa atoà i roto
ua riro anaè ia ei îte."
i to na tarià. te mea râ ta na i faaroo
Te riro nei te vaha e te âau i reira ei haamanaôraa i te
e ta na i tâpeà i roto i to na âau, ua riro ia ei îte.
tahi mea tei orahia mai. No te mea ua haaputu te âau i te
mau huru atoà o te mâa ta te vaha i àmu, i ôhie ai o na i
la vai ara atoà tâtou i teie vâhi, eere no te mea ua
te îte. la au i te mea ta tâtou î hiô mai nâ mua atu, te riro
parauhia, e ua faaroohia hoî, î riro ai te hoê manaô ei îte.
nei te vaha ei râveà horoàraa i te îte, no te mea noa e, te
Te auraa ra, te ôhipa a te taata haapii i teie vâhi, o te parauhaamanaô ra te âau. Ahiri te huru o te hoê mâa i
noa-raa ia mai te tuutuu ôre ia tae ta na parau i roto i te
haamoèhia, e faatüàti ia te taata i te mea ta na e àmu ra
tarià o te taata. Eere atoà râ no te rahi o ta na parauraa e
Veà Porotetaui - Atopa 1989
23
3 VOLS PAPEETE - PARIS CHAQUE SEMAINE
JE PARS
ENFIN
DE SEMAINE !..
départs le vendredi à 8 h
et le samedi à 7h30.
Avec ces deux départs
en fin de semaine,
j’arrive à Paris
le week-end ;
c’est génial !..
4C2O.N69SE5I8L
PUB
Et un 4e vol par semaine
-
départ le lundi à 9h -
du 19 juin au 28 août 1989
Boulevard Pomaré - Tél. Informations : 43.63.33 - Tél. Réservations : 42.22.22 ou votre agent de voyage habituel.
Te heeuri o te reo
i nià i te aha. No reira, te riro nei teie îte ei faaîte i te rahi,
aore ra te iti o te mea i orahia mai e te hoê taata.
Eita râ
te reira îte e noaa i te mata, eita hoî e noaa i te tarià e te
ihu. No reira, no na iho to na faufaa, i parau ai taoà te
Maôhi i te reira e, e îte;
Te îri.
Ua faariro atoà te Mâôhi i te îri taata mai te tahi o te
mau
ùputa no te îte.
Ei hiôraa : ia parau te hoê taata i tatauhia ra e, aita o
na e ite ra i te
mauiui, ua pâpuO to tatou manaô e, eere teie
parau no te mata. Teie îte, o te hum ia ta te îri f5riiraa, aore
ra to na fârii-ôre-raa i te mauiui. Eita rS teie îte e nâ roto
mai i te mauiui noa i te pupü mai, no te mea, e îte atoà te
taata i te toètoè, te veàveà, te taratara, te mânina. Te faataaraa i taua mau mea atoà nei, e îte atoà te reira ia
parauhia.
1 teie mahana, i mua i te parau o te îte, eita e ôre tatou
i te fâito i te pampam o te haapiiraa ta tatou e horoà nei,
no te mea, ua mâîti tatou i te mau ùputa o te îte, ua faaruè
i te tahi mau ùputa mai te faariro i te reira ei mea faufaa
ôre. E au atu ra te taata ta tatou e arataî nei i te îte i te hoê-
fare tei tatara-noa-hia paha te ùputa tomoraa, aita râ te
mau maramarama i turuturuhia. la ô mai hoî te maramarama i roto i te fare ra, te ô atoà mai ra ia te matai ora.
Te auraa, te ite ta tâtou e hinaaro nei e faaô i roto i te taata,
ia riro ia ei îte e horoà i te ora a riro atu ai o ia ei taata tei
matahataha te manaô e te feruriraa e tei hinaaro i te faaâpï
e te haafaufaa noa i taua maitaî i ô mai i roto ia na ra. Mai
te taata pirimato ta tâtou i hiô mai, ia ôre o ia ia àti faahou
i nià i te mato, ia ôre to na rima ia tâpeà faahou, e riro o
ia i te marua mai. Eere roa atu râ teie i te faaitoitoraa ia
faaea noa tâtou i raro i te hoê pârahiraa tei hinaarohia ei
pârahiraa aè no tâtou, e îmi râ tâtou i te maramarama ia
maitaî tâtou, ia maraa tâtou i nià e ia riro hoî te îte mai te
tahi mea tâtou e teôteô i te titauraa. Haamanaô atu ai tâtou
Te îte ra tatou e, i roto i te parau o te îte, te riro nei te
taatoàraa o te tino ei ùputa no te ite. I roto i teie mau ùputa
e, i te rahuraa te Atua i te fenua, te ùputa matamua ta na
i iriti, o te ùputa ia o te maramarama. No reira, e rohi tâtou
atoà, ua hau paha te tahi i te tahi, aore ra, eere hoê faufaa
to ratou, aita roa atu râ e îte faufaa ôre.
ia riro atoà te maramarama, te îritiraa i te ùputa o te
maramarama e te îte ta na e horoà mai, ei hinaaro tumu
no tatou. la ôre tâtou ia tinai i te poiri, e vai noa ia tâtou
i raro i roto i te pohe. Ua hâmanihia ra tâtou no te ora e
no te maramarama, e titau anaè ia i te maramarama ia ora.
Puôhuraa
Te taata tei noaa ia na taua mau îte atoà nei, no roto
mai i te mata, te tarià, te vaha, te rima, te îri, ua parau te
Mâôhi i te reira taata e mata î, no te mea ua faaî o na ia
na i te îte e rave rahi te huru.
Veà Porotetani - Atopa 1989
Tira râ parau.
Turo a RAAPOTO
25
3 VOLS PAPEETE - PARIS CHAQUE SEMAINE
départ le mercredi soir
à 23h59.
Arrivée à SAN FRANCISCO
le jeudi matin !..
Arrivée à PARIS
le vendredi matin !..
Grâce à ce départ en fin
de soirée, Je bénéficie
dès mon arrivée
d’une journée complète,
c’est super !..
42.6958
CONSEIL
PUB
Et un 4e vol par semaine
-
départ le lundi à 9h du 19 juin au 28 août 1989
Parau Peu
11 RETA
4 RETA
Ara
Puaverevere
Aano
Aati
Afai
Atua
Ite
Tavaimanino
Niu
Tie
9 RETA
Hana
Uhi
Uri
Haapaoraa
Mori
Vaa
Nira
Vae
Oaoa
Oteo
Paru
Aa
6 RETA
Anaana
Taparu
2 RETA
Rama
Ao
Tara
Ha
Tira
la
5 RETA
Faara
Tito
Ma
Itéré
3 RETA
Ta
Vaita
Aai
Uu
Oe
BANQUE INDOSUEZ
TE FAANAHORAA TIA NO TE
AVAE TETEPA 89
Succursale; 2, Place Notre-Dame, Papeete - 21 agences en Polynésie française
42.75.26
BP 120 - Télex: 244 FP - 232 FP - Télécopieur: (689) 43.13.33
SERVICES COMMERCIAUX DU SIÈGE.
_
42.75.26
COMMERCANTS ET ENTREPRISES
postes
Conseillers commerciaux
354- 359 - 365
Portefeuille
367/287
PARTICULIERS
Prête pRrtennnalkês
293/294
Renseignements sur comptes.
^296/329
nhange/Ontatinn!;
300
Cnrtps rie nrériit
377
Transfertn/Virements
341
Chéquiers/Opposition
Conseils en placements.
297
.286
LES AGENCES
Ag. Galliéni
42.00.12
Ag. Bruat (Tahiti)
43.78.78
Ag. Aéroport (Tahiti).......42.44.24
Ag. Faaa auto-banque
aahiti)
42.51.74
Ag. Fare Ute (Tahiti)
42.51.96
Ag. Hamuta (Tahiti)
43.85.31
Ag. Mahina (Tahiti)
48.13.18
Ag. Marché (Tahiti)
43.96.60
Ag. Pirae (Tahiti)
42.82.06
Ag. Punaauia (Tahiti)
56.22.78
Ag. Taravao (Tahiti)
57.14.72
Ag. Papara (Tahiti)
57.47.02
Ag. Moana Nui (Tahiti)....43.26.28
Ag. Vaitape (Bora-Bora)..67.70.72
Ag. Atuona (Marquise)....92.73.66
Ag. Fare (Huahine)
68.82.31
Ag. Taiohae (Marquise)...92.53.81
Ag. Uturoa (Raiatea)
66.32.48
Ag. Manarepa (Moorea)..56.14.90
Ag. fiahura (Moorea)
56.12.02
N
A
A
T
T
I
H
R
N
E
I
1
T
A
M
A
A
M
U
U
Veà Porotetaui - Atopa 1989
27
/ te far e hoaraa puta
E puta teie i neneîhia e te
Tômite Rautîraa Pipîria no
te püôhu i te haapiiraa i
faaterehia i te Rururaa
Orometua i te âvaè tiurai
89 i Pâôfai e i roto i te
mau rururaa a te
Etârêtia i
teie matahiti.
Te hoohia teie puta i te
tare hooraa puta i Pâôfai.
FAANAHORAA O TE PUTA
TE UIUIRAA
Te ôto vârua nei te mau tupuna no t9tou : e aha ia
Te tiàturiraa
TE TAU 0 TE FAAORARAA
1. TE AO MURE ORE
TE AO
TEHAU
TEORA
TE HAJVAHAIVA
TE OAOA
4. AITA E ATUA FAAHOU I TE TAATA
E FAARUE ANEI TE ATUA I TE TAATA
TE TAATA
TE MONI
TE ANUANUA A TE ATUA
Mea îno Snei te moni
TE INO
E aha te Faaroo Maôhi mau
E aha te îno i reira
2. TE HUI AITO
E AHA TE AITO
E aha te huru o teie taata
Te hui
Na hea te hoê e riro ai ei Aito
No te aha tera taata, e aita terS i mSîtihia
TE FAAROO
E aha te faaroo
E feiS faaroo §nei te hui Aito
TE HARA
£ aha te hape
E aha te hapa
E aha te hara
TE POHE
1. Te pohe ei tâpao no te mau àti huru rau
2. Te pohe ei tSpaô no te èreraa i te ora
TE ATUA METUA
E tamarii tatou na te Atua, e aha ia
OPANIRAA
E aha hoî matou nei
E aha mau na te mea e au ia tâtou ia rave
Te M3ôhi e ta na maa
3. TE HUI TUPUNA
TE TOHU A VAITA
Te reo
Te peu
Te mâa
Te fenua
E aha te tohu
Te tataraa a Vait§
Veà Porotetaui -
Atopa 1989
MARINER UN
PARTENAIRE
POUR
GAGNERA
Kîimifg
Fait partie de Vea Porotetani 1989-1990