EPM_Vea Porotetani_198907.pdf
- Texte
-
R£^ULT 19
Renault 19. Testée dans les conditions climati-
les
plus extrêmes, elle fait une arrivée en
automobile, après avoir
triomphé dans la plus exigeante des épreuves :
celle du terrain. Un style qui impose le respect,
conciliant puissance et fluidité. La robustesse
conjuguée à l’habitabilité.
Le dynamisme allié au confort. Les performances
associées à l’économie (CX : 0,30”'). La simpli¬
cité d’entretien combinée à la garantie de pièces
partout disponibles.
Générosité de l’espace intérieur, fonctionnalité
ues.
orce
dans le paysage
du coffre, climatisation et direction assistée en
option’^ adaptation
spécifiques
aux
aux pays
exigences d’utilisation
chauds... La Renault 19
donne une autre dimension au plaisir automobile.
5 portes, 4 versions essence (TS, GTS, GTX,
Tffi), deux moteurs de 68 et^&ch. Renault 19 :
la force à l’état pur.
—
ielon les versions.
RENAULT
Sodiva Bd Pômare 42.48.97
RENAULT
On est en confiance
Sommaire
EdITO
Message
MaNAÔ
du conseil
œcuménique des églises
PAGE
2
page
4
PAGE
5
PAGE
7
PAGE
11
OPERE
TaTARARAA PÏPÏRIA
Communiqué
de
l'école technique
PROrESTANTE
d'UtUROA
Te
MAU PARAU API NO ROTO MAI I TE TUHAA TORU
PAGE
12
Te
heeuri O te reo
page
15
page
20
page
22
page
25
Santé
page
26
J.S.EC. Malua
PAGE
29
PaRAU
PAGE
34
page
35
page
38
page
40
Page
enfantine
Te
peu tumu
Te
pito o te eenua
MÂôm
PEA
Rururaa
Eglises
I
San Antonio
dans le monde
Notes de lecture
VEA POROTETAAI
Tirage
:
-
BuUetlu de l’E.E.P.F
-
6 000 exemplaires- Abounemeut auxtuel : 500 Cfp
: S»COOP 43.54.56 - Impression !§»1T
Réalisation
.
..
Veà Porotetani
-
«fniUet / Tiurai 1989
■■■
■
1
Edit4»rial
M
O
Travaillé dans l'ombre.
Tu les avais accueillis
Ils t'ont
N
trahi,
gémir.
Je t'ai entendu
E
Ils ont jeté sur toi l'opprobe
Ils t'ont couvert de honte
G
Salie dans les journaux
Ils t'ont déshonoré
Je t'ai
vu
rougir.
L
Ils ont voulu
1
t'effrayer
Ils t'ont menacé
Traîné devant les
S
tribunaux,
Ils t'ont atteint dans ton intégrité
Je t'ai vu trembler.
E
Ils ont porté la main sur toi,
Cherché à te briser.
Ils t'ont envoyé les gendarmes.
Ils t'ont atteint aux entrailles
M
Je t'ai entendu
A
pleurer.
Ne rougis pas mon église, ma Mère,
Ton péché est pardonné
Ne tremble pas mon
M
E
Il
église, ma Mère,
fera justice des violences qui te sont faîtes.
Ne
pleure
R
11 est ton
église,
Mère,
jours de ta Jeunesse,
espérance, c'est un Dieu de tendresse,
pas mon
"Souviens-toi de ton Dieu
ma
aux
IL T'AIME. "
E
2
Veà Porotetani
-
Juillet 1989
Editarial
r
Ua ôpua râtou i te îno no
Ua
ôhipa râtou i roto i te vâhi
I fârii
T
ôe
A
rumaruma
Ù
hoî ôe ia râtou
na
E, inaha, hoo atu
ia ôe
ra
E
T
Ua faahaamâ râtou ia ôe,
Ua faanînâ
roa
Â
i te haamâ rahi
R
faarepo râtou ia ôe nâ roto i te veà
Ua
È
Ua faaôre i to ôe hanahana
Ite atu
T
m
ia ôe i te ùraùraraa
ra vau
1
A
Ua faatae
roa
to râtou rima i nià ia ôe
No te hinaaro
e
ôfati
Ua tono mai râtou i te
mau
mQtoî
Ua puta roa to
ôe ôpQ ia râtou
Ua faaroo
ia ôe i te ôtoraa
vau
E
ia ôe
roa
T
A
Ù
Eiaha ôe
ùraùra
e
e
ta ù
Etârëtia,
taù Metua vahiné,
e
Ua faaôrehia ta ôe hara
Eiaha ôe
e
rü rü
e
E faariro O
na
Eiaha
e
e
ôto
taù
Etârëtia,
i te hae i haehia ôe ei parau
taù
Etârëtia,
e
na
tià
taù Metua vahiné.
"A haamanaô i te Atua
O
E
taù Metua vahiné,
e
o
to
âpîraa
to tiai-turu-raa.
£ Atua marû
o
M
T
U
A
V
A
H
ia
TE HERE NE! O NA IA OE"
1
N
\
Veà Porotetani
-
Tiurai 1989
3
Conseil
œcuménique des églises
PENTECOTE
Nous
de Jésus-Christ et, par ce salut, souhaitons vous inviter à vous
frères de toutes les Eglises-membres, à travers le monde, qui
célèbrent la fête de la Pentecôte dans l’attente de la venue de l’Esprit.
vous
souvenir de
1989
saluons
nos soeurs
Au moment où
au nom
et de
nos
nous vous
adressons
ce
message, nous
préparons activement la Septième
Assemblée du Conseil oecuménique des Eglises dont nous attendons tant de choses.
tenir à Canberra en Australie, en février 1991, sur le thème :
Elle doit
se
VIENS ESPRIT SAINT, RENOUVELLE TOUTE LA CREATION
Nous sommes conscients que ce thème comporte un lien très étroit avec la Sixième
Assemblée, réunie à Vancouver en 1983, où l’esprit créateur de la Pentecôte était présent et
s’exprimait dans le message de cette Assemblée, nous pressant
“la vie et la mort, la bénédiction et la malédiction” et
mer à nouveau que la vie est un don de Dieu»
de «choisir entre
aux
La Septième Assemblée, à travers son thème, nous appelle à «entendre ce que l’Esprit dit
Eglises». Cette écoute exigera du temps, elle doit se faire dans la prière et la méditation.
Nous
Nous
res
de “procla¬
sommes
sommes
par l’Esprit à garder la création bonne
vie nous pousse à répondre à son appel.
appelés
appelés
par
de Dieu. L’Esprit
l’Esprit à libérer les captifs. L’Esprit
son appel.
nous pousse
source
de
à répondre à
Nous sommes appelés à participer à l’action réconciliatrice de l’Esprit, en brisant les barriè¬
qui séparent les êtres humains et en nous réconciliant les uns avec les autres. L’Esprit d’unité
nous pousse à répondre à cet appel.
Nous
sommes
appelés par l’Esprit à travailler à son oeuvre de sanctification et de transfor¬
L’Esprit Saint nous transforme et nous sanctifie.
mation.
Les
un
Eglises,
en ce
temps de Pentecôte et dans les années qui viennent, ne pourront rendre
fidèle et joyeux témoignage que si nous ouvrons nos oreilles et nos yeux, nos coeurs et nos
vies, nos sensibilités et nos intelligences à «ce que l’Esprit dit aux Eglises».
Priez pour que vienne
Les
4
l’Esprit Saint et qu’il renouvelle toute la création !
présidentes et présidents du Conseil oecuménique des Eglises :
-Dame R. Nita Barrow, Cave Hill, la Barbade.
-Mme Marga Bürrig, Binningen, Suisse.
-Le métropolite Paulos Mar Gregorios, Nouvelle-Delhi, Inde.
-L’évêque Johannes W. Hempel, Dresde, RDA.
-Le patriarche Ignatios IV d’Antioche et de tout l’Orient, Damas.
-L’archevêque W.P. Khotso Makhulu, Gaborone, Botswana.
-Le pasteur Lois M. Wilson, Toronto, Canada.
Veà Porotetani
-
Tiurai 1989
Manao
ôpcre
3-
TE OROA FAATUPURAA PARAU:
Te ôroà
faatupuraa parau,
hia
o te hoê ia ôroà
e te mau mitionare e tae noa atu
hoî i te tahi pae Mâôhi e faatere ra i te âià i taua
tau ra, no te tautururaa i te ôhipa huriraa pïpîria,
e no te ôpereraa hoî i taua
parau ora ra i roto i
te nünaa Mâôhi.
tei
ra
e,
te
nei te
ora
Irot2- 4-
faatupuhia
mau
tuahine, horoà no te tautururaa i te hoê ùtuafare
i roto i te àti, e aore ra, tei ère i te tahi mea ;
horoà no te patu-âmui-raa i te oraraa o te taata
nei i roto i te autaeaèraa
E ôroà
horoà, e ôroà no te püpüraa
ôroà e faataa ai te taata nei i tei au i to na
àau, i te hoê horoà iti no te püpü atu na te Atua.
Ua parauhia e ôroà faatupuraa parau, no te
mea, e ôroà teie i faataa ai te nünaa Mâôhi i te
ô
,
tahi
e
mau
no
horoà
te
haaparareraa i te
tâatoàraa i taua
roto mai i to
na oraraa no
te
parau a te Atua, e ia fânaô
parau maitataî ra.
te
no
E horoà
mau
mea
ra,
ia hiôhia,
mahana âpT, e te
e matahiti âpî,
horoà âpî.
e
âvaè àpî,
i te pTpïria, ua faaîte-pâpü -hia tâtou
i to te Atua mau maitaî, e ta na mau horoà rahi,
ia ora te nünaa Iteraêra i roto i te faufaa tahito.
Areà râ i roto i te faufaa âpî, ua horoà mai te Atua
iho i ta na Tamaiti ôtahi no te faaora i to te ao nei.
oraraa o
te taata
,
Te horoà i roto i te
oraraa
faaroo
faatupuraa parau i roto i te Etârëtia Evaneria ei
hohoà no te hoê huru horoà. To te taata iho
faataaraa i te hoê tuhaa iti o ta na i ôoti mai, na
te Atua, no te paturaa i te ôhipa a to na Fatu i roto
i teie nei ao, e no te haamaitaîraa, te tautururaa
hoî i te ôhipa atoà e maitaî ai te oraraa o te mau
taata atoà.
nei,te îte-atoà-
Veà Porotetani
oraraa
Mai ta tâtou i hiô mai na, ua riro te ôroà
Ta te taata nei horoà
I roto i te
horoà:
ei horoà no te haamaitaîraa atu i te tahi ùtuafare,
te tahi taeaè e te tahi tuahine, e aore ra te tahi
pupu taata i roto i te fifi e te àti hoî.
horoà pipiri ôre ia e te tâôtià-ôre-hia. E
horoà metua mau, ia ora ta na mau tamarii. Mai
e
te taata fârii.
poritita i teie nei mahana,
te horoà atoà nei te mau pupu
poritita, tei pü ai e tei iti te pü ai, i te mau tauturu
e rave rahi te huru i te taata, e tae noa atu hoî i
te tahi mau ôhipa i roto i te mau faaroo e vai nei
i nià iho i te tino o te fenua nei : tauturu moni,
tauturu tauihaa fare, mâtini, e rave rahi atu â. I
roto i te hiôraa e ôhipa maitaî roa te reira, e aita
hoi e faahaparaa i taua mau mea ra. Teie râ mai
te mea e faahohonu tâtou i to tâtou manaô, e
riro tâtou i te îte e, aita te tâatoàraa o te mau tau¬
turu e horoàhia nei, i nâ roto i te horoà mau. Te
vai ra ihoâ te tahi mau tauturu tei ani atoà i te faahoîraa, oia hoî, nâ roto i to ôe faataaraa i to ôe
reo no taua pupu ra, e te vai atu ra. I to ù manaôraa, eiaha teie nei parau no te horoà ia riro
ei herepata no te taata, e aore ra ei tü mâraa i te
tiàmâra o te taata. la riro mau râ te horoà, ei 5,
te râ, te marama, te mau fetià e hiti noa mai nei
i nià iho ia tâtou, te matai ora e puhi noa nei, te
mau maitaî ta te fenua e te tai e faahotu noa nei,
e riro tâtou i te îte e : Maitaî rahi mau to te Rahu
nui e te hâmani maitaî hoî i te taata; e ta na
te
o
Ta te poritita
I roto i te
te îtehia nei e,
maitaî atoà e fânaô-noa-hia nei e tâtou i te mau
mahana tâtai tahi o to tâtou nei oraraa, mai te
mahana e te rui âpï ta tâtou e tomo noa nei, mai
e
te haamaitaî-noa-raa i te taata
no
mai i te tiàmâraa
1- Ta te Atua horoà:
horoà,
mau.
horoà, e no te hereraa mai hoî i te taata fârii i roto
i te mârei o te àti e te pohe. E horoà no te hooraa
TE HOROA:
àpapa maitaî tâtou i te
te here
patuhia teie nei parau no te horoà i teie mahana
i nià iho i te parau no te maitaî o te hoê noa taata.
mau
mea e
e
la hiô maitaî tâtou, mai te mea ra, ua
Mai te matahiti 1818 e tae roa mai i teie
nei mahana, ua tupu ruperupe noa teie nei ôroà
i roto i te Etârëtia Evaneria, e ua riro hoî mai te
hoê O te mau ôroà rarahi ta te Etârëtia e faatupu
noa nei i te mau matahiti tâtai tahi no te amoraa
i te mau tâpura ôhipa a te Fatu.
Mai te
taata atoà i roto i teie
nei peu no te horoà; horoà mai e horoà atu.
Horoà no te tauturu i te tahi taeaè e te tahi
-
Tiurai 1989
5
Manao
I roto i te tahi atu
ia râtou i te parau no te
mau faaroo, te rave nei
horoà àhururaa, oia hoî
10/100 i nià iho i te faufaa
tâtai tahi i roto i te
te âvaè tâtai tahi.
e noaa
hepetoma
mai i te taata
e aore ra
i roto i
Te hoê mea e tià te taata atoà ia ara maitai,
maori râ, ia ôpua anaè o ia i te horoà i tei au i
to na àau, ia rave maitai o ia i te reira. la horoà
O ia mâ te àau pipiri ôre e te nounou ère, no te
paturaa e no te laaiteraa i te parau a te Atua i roto
i te mau taata e te mau fenua atoà.
Teie râ,
eiaha atoà te taata teretetiano, te
maru-metia e manaô e, e nâ roto i teie nei
mau horoà ta na e püpû nei i te Atua ra, e roaa
mai ia na te ora mure ôre. Eiaha atoà o ia e
manaô e, e nâ roto i to na horoà-rahi-raa, e iteatoà-hia mai o ia e te Atua, e aore ra e ite-au-hia
mai ai o ia.
mau
apere
eere
Te faufaa rahi o teie nei peu no te horoà,
ia tei nià iho i te rahiraa o ta ôe e horoà, e
ra, te nehenehe o te faanahoraa no te horoàraa. Te maitai o te horoà maori râ, ia ravehia
ia nâ roto i te àau horoà mau e te autaeaèraa i
roto i te Fatu ra ia letu Metia. la haamanaô hoi
te taata nei e, te mau mea atoà ta na e fânaô noa
aore
nei,
no
ô mai ia i te Atua
ra.
Teie râ, ia ite atoà mai te taata tâtai tahi e,
aita e horoà hau atu i te nehenehe e te maitai hoi
maori râ, te horoà o te àau; To te taata tâtai tahi
faataaraa ia na iho (tino, manaô, vârua) no te
raveraa i te ôhipa a te Fatu. To na püpüraa ia na
iho ei ô ei horoà no te Evaneria a to tatou Fatu
,
ra e
letu Metia.
Tauraatua
a
TERIIATETOOFA
CHICHONG
Vassureur
42M.7B
Agent Général Spécial
Diplômé H.EC. Paris
& Institut des Assurances
16, rue Tepano Jaussen - BP 505 Papeete
(derrière la cathédrale, face restaurant Bougainville)
6
Vcà Porotetani
-
Tiurai 1989
Tatararaa
Pîpîria
lOANE 17:23
Ei roto
vau
ia râtou, e ei roto
ôe ia ù,
here ia râtou i ani
ia tià to râtou âmuiraa, e ia ite to te ao e,
na ôe au i tono mai, e ua here ôe ia râtou
mai ia oè e here mai ia ù nei.
i
Te pure teie ta
no
e
ta
roa
ai
o
ia i te Atua e, ei roto
râtou, eiaha faahou râ mai teie ta râtou
mai na. Nâ hea râtou e paari ai mai
te peu e tià noa o ia i mua ia râtou, i mua i to râtou
mata, tiàturi noa ihoâ ia râtou ia na no te rave
i te ôhipa, Fatu noa ai o ia i to na Faturaa.
aè
letu e pure nei i to na Metua
pipi hou o ia a hoohia ai i te moni
mau pipi i âpee noa ia na i roto i to
o
ia ia
ora noa
,
na mau
te hoê
na mau
o te
tere
e
tei faaroo hoî i ta
na
atoà
Aita atoà râ letu e hinaaro nei i te taata ei
faaueueraa na na. Eere te reira te tâviniraa e hinaarohia nei. Eere letu i te Raatira Hânere i te
horoàraa i te faaueraa i to na mau faèhau. Te
ra mau
haapiiraa.
Mea tià tatou, i mua i teie pure a te Fatu, ia
faahaèhaa ia tatou, ia haamâmü hoî i to tatou
àau no te tütonu i nià i te faufaa rahi o teie mau
parau no
hinaaro nei letu
ia riro
tatou i teie mahana.
o
ia
e o
e nâ roto mai ia râtou tâtaî
râtou ei hoê.
tahi,
Te manaô rahi atoà teie i roto i te mau faaia Pauro (Taratia 4,29), oia te îmiraa e ia
toitoraa
E te Atua Metua e, haapii mai ia matou i ta
ôe parau, ia îte matou i to ôe hinaaro, e ia tâvini
hoî ia ôe mai ta ôe e titau nei ia matou tâtaî tahi
no te hanahana o to ôe iôa, e no te tupuraa o to
ôe Hau i roto ia mât ou nei.
Mai te peu e, te parau nei tatou ia letu e,
ia to tatou Fatu, no te mea o te Tamaiti iho ia
a te Atua, ia îte atoà tatou i te hoêraa i roto i te
mea ta na i parau noa na, e to na oraraa. Ua
o
haapii letu i ta
na mau pipi i te pure, mea pinepine atoà râ o ia iho, te Tamaiti a te Atua, i te
pure. Ua haapii o ia i ta na mau pipi e, aita te
tâvini i hau i te Fatu (Mataio 10:24) te haapii atoà
nei râ o ia iho e, aita te Fatu i hau i te tâvini,
inaha, a Fatu noa ai o ia, e tâvini o ia nâ mua roa.
E toru tau manaô rarahi ta tâtou e tâpeà
mai i roto i teie àpaàpa no te pure ta letu i pure
i to na Metua. I parau ai au e, e àpaàpa, no te
mea ia aita tâtou e hiô nei i te tâatoàraa o ta na
pure.
1. Ei roto vau ia râtou,
ù, ia tià to râtou âmuiraa.
I te taime letu
c
ei roto ôe ia
pure ai i to na Metua, tei
rotopü o ia i ta na mau pipi. Eere râ te reira te
mea ta na e îmi nei. Aita letu e hinaaro nei ia
haaàti noa ta na mau pipi ia na, e ia pârahi hoî
o ia i mua i to râtou aro.
a
Te tiàraa ta letu
e
ani nei i to
na
Metua,
o
te faaea-roa-raa ia i roto ia râtou, oia hoî te
riroraa ei pü no to râtou oraraa. Pinepine letu i
te îte i te paruparu o ta na mau pîpî, e no to na
Veà Porotetanî
-
Tlurai 1989
7
Tatavavaa
tupu te Metia i roto ia
i te
ro
mau
ia
hinaaro
o
na,
haavare i te Atua. Te âmuiraa poritita ta tâtou
e tomo nei e ta tâtou e pure nei, aita ia i tià i te
Atua, no te mea eere te reira no te faatupu i te
hinaaro o te Metia. E aha te auraa o te reira huru
ôhipa. Teie : te râmâ nei tâtou i te taata i te iôa
nâ reira te faatupuraa
te Metia i roto i te feiâ i hinaa-
na.
Te faahiti nei letu i te parau o te hoêraa.
Eere râ na te taata, eere na te mau pipi teie hoê¬
o
hinaaro, na na iho râ. la hoê te taata e te
Metia, e tupu atoà ai te hoêraa e te Atua. Aita
letu e rave nei i te ôhipa nâ nià i to na tiàraa Atua,
aore ra nâ nià i to na tiàraa Tamaiti a te Atua, no
te faatupu râ i te hinaaro o te Atua. No reira o ia
i hinaaro ai e, ei roto atoà aê to na Metua ia na,
o râua aê ia pârahi i roto i te taata, o râua aè ia
horoà i teie taata i te püai no te faatupu i te hi¬
raa
Pîpîria
te Atua.
i
naaro o
la
faatupu tâtou i to tâtou hinaaro mai te
haafaufaa ôre i te iôa
o
roa
e
noa
Metia, ia riro ia
i to te
Aita
ao...
ôhipa taa ê
e
atu e hinaarohia nei ia
tâtou ia faaîte. Te au¬
ra, te hara noa nei
tâtou, i te mea e, te
raa
rave noa
ani nei i te
iôa
pârahi mai i
o
nei tâtou i te
te
Metia, te
faaôhipa nei i te tare o
te Atua, nâ reira hoî te
nü naa o te Atua no te
noa
poro i te parau o te
taata, oia no te haamori i te atua
o
te haa¬
vare, a faariro atoà atu
ai ia tâtou iho ei mau
tià i te Atua. Oia mau,
e rave rahi të
parau
mai e : E te Fatu, e te
tâvini haavare.
Mea tano atoà râ
tâtou ia uiui rii e, e
aha te auraa o teie
Fatu ; e rave rahi të
tiàoro nei i te iôa o te
Atua mai te ôre roa atu
parau :
faaite.
îmi i te râveà ia riro
te Metia
e
o
râtou ei
Te
hoê, e nâ roto i te
Metia, ia hoê atoà mai
faaîte,
eere
faatoro-noa-raa
îa te
te
rima î nià î te tahî mea ;
eere atoà hoî te parau-
te Atua Metua.
E faaea tâtou i te
8
ia
no te tahi tâpura
ôhipa, oia te faaîteraa
poritita. Aita te reira i
e
e, o
na mau
pipi,
mai te ôhipa ta
tâtou e rave nei no te
hanahana o te taata,
no te faahinuhinu i te
roo o te mau pupu
râ
i tono
au
aè to roto i ta
rotopü ia tâtou ei
taîtaî
ôe
e, na
1 roto i teie tuhaa o ta na pure, te haapâpü
faahou nei letu i te hohonuraa o to na manaô i
mua i to na Metua. Te
hinaaro matamua o te
vâhi, tâtou i teie mahatâtou
ao
mai.
râ âmuiraa taata e o
letu anaè të pârahi i
roto ia râtou, e ia riro
hoî te Atua Metua ei îte
no taua âmuiraa ra. I
reira ra, ua pâpQ mai¬
taî ia e, te ôhipa e
matara mai, o te hi¬
naaro ia o te Atua, e to
na anaê.
la ara tâtou i teie
Fatu ia
tià ânei ia.
atu
2. E ia ite to te
na,
mea
Metia ia tâtou ra, mea maitaî
râ, ia tomo roa mai o ia e ia
pârahi mai i roto ia tâtou. Teie te âmuiraa taata
e hinaarohia nei ia tâtou ia faatupu.
te Atua.
atoà, te hoê
Atua,
Tei rotopü te
ia. Tei hau
Te tumu rahi râ o teie hoêraa ta letu e pure
nei i to na Metua ia faatupu, ia tià ia to râtou
âmuiraa. Mea maramarama maitaî te manaô ta
letu e parau nei. Aita letu e faahiti nei i te parau
o te mau huru âmuiraa
taata
te
noa-raa,
Veà Porotetani
-
Xlurai 1989
rîro
noa
i
atu â
Tatararaa
te reira ei
hoê
mea
ôhipa, ia
roto i taua
faufaa. Te
Pîpîria
Aita atu e mea faufaa ta teie pure e haapii
mai nei ia tâtou maoti, te faaîteraa e, ua here mai
te Atua i te taata. Aita â te poa i topa atu ra i to
tâtou mata, ua riro ê na tâtou ei pü tarià no te
Atua. Te hinaaro nei letu e faaîte i te parau o to
faaîte, te raveraa ia i te
maramarama mai te taata, e nâ
i noaa ia râtou ra, ia
maramarama
maheu mai te parau o te Metia.
Te îte maitaî ra tatou i te hohonu, te faufaa
O te titauraa a te Metia ia tatou. Eere no te mea
na
parau tatou i te parau o te Metia, rahi noa atu
â te matahiti i te parauraa, i faufaahia ai tatou.
Mai te peu aita taua parauraa ra i haamaramarama i te taata a îte ai o ia i te Metia, ua faufaa
ôre ia parauraa. Eere atoà no te mea, te rave nei
tatou i te ôhipa a te Metia i faufaahia ai tatou. No
te mea, ia ôre taua ôhipa ra ta tatou i rave ia
faaîte i te huru mau e te hinaaro mau o te Metia,
ua faufaa ôre ia tâviniraa. Aita e titauhia nei ia
tatou ia rave i te peu a te tâvini e te huru o te
Metua, ia îte hoî te taata îa
na
ei Atua here.
ua
Te ora e te pohe o letu, no te faaîte ia i te
here o te Atua i to te ao. Auë ia parau i te ôaôa
e. Teie râ i teie mahana, a faaroo faahou ai tâtou
i te reo pure o te Tamaiti iho a te Atua, aita ânei
i moèhia ia tâtou te auraa o te parau o te here.
la ôre tâtou ia
parau
e
auraa o
te reira
i roto i te taata, nâ hea ia tâtou e
ai ia parau mai letu e, ua here to
Metua ia tâtou. Ua riro tâtou nâ roto i teie
here ta letu e faaîte mai nei, ei pûtarià e ei ôriô
mata no te Atua. Te auraa, tei mua noa tâtou i
te mata o te Atua mai te tahi taoà ta na i poihere ;
te tâmoemoe noa ra hoî to na tarià i te haruru o
na
to tâtou reo, e te îte ra o ia
Aita râ te here o te Atua i
te Atua.
Te tonoraa i te taata, e
i te
maramarama
tâvini, ia faaîte râ tatou i te Metia i roto ia tatou,
oia te Metia e faatere nei i to tatou oraraa. E
faaîte hoî tatou i te reira i to te ao nei, oia i te mau
taata atoà e pârahi nei i nia i te fenua, te mau
taata ta te Atua i hâmani, ia faaîte tatou e, mea
tonohia maî letu
maramarama
nâ ô nei â te
ia ù nei.
aha ia.
reo o
letu
e
i te taime e fifi ai tâtou.
faaea i reira, inaha, te
:
mai ia ôe
e
here mai
Te parauraa ia i te tahi taata e haere i te tahi
vâhi. Te auraa teie o te ôhipa a letu, oia te faa-
tupuraa i te hinaaro o tei tono mai ia na. Oia atoà
te fei â tei riro to râtou àau ei tiàhaparaa no te
Metia, te faatupu atoà ra ia i te hinaaro o te Fatu
i tono mai i taua Metia
ra.
Te
haapâpO maitaî nei letu e, aita o na e
ôhipa nâ nià i to na iôa, ia au hoî i
na tîàraa, no te faaîteraa râ, e ha te Atua o ia
rave
to
nei i te
i tono mai. Te riro nei letu ei râveà faafâîteraa i
te taata e te Atua, ei taime hoî e tupu ai te
fârereiraa i roto i te taata e to na Atua. Teie te
hinaaro mau o te Metia : ia îte te taata i te Atua
i tono mai ia na. Eere râ teie îte i te tahi mea
ferurihia e te manaô, eere hoî i te tahî mea tei
FARE DE FRANCE
Société
te tarià, aore ra te tahi mea ta te
îte, te fâriiraa îa, te oraraa,
e te poro-haere-raa e : o te Atua te tumu hoê roa
o te ora ta te Metia i faaîte mai nâ roto i to na
oraraa, e ta na e heheu mai nei ia tâtou nâ roto
i teie pure. la îte atoà râ tâtou i te huru tâviniraa
àpohia mai
Anonyme d'Economie Mixte (SAEM)
e
mata i hiô. Eere. Teie
e
hinaarohia nei ia tâtou.
e
3. Ua here mai
here mai ia ù nei.
oe
Logements sociaux
Résorption d'habitat insalubre
—
—
ia râtou mai ia ôe
Bureaux
:
Rue AFARERII à PIRAE
Adresse
postale : BP 303 PAPEETE
Téléphone : 42.72.42
aroha mai ôe i te ètaèta
o to mâtou àau, i te fârii àtâraa i te tâpaô o te here
ta letu i faaîte mai nâ roto i ta na pure i mua i ôe.
Te Atua Metua e,
Veà Porotetani
-
Tlutrai 1989
9
Tatararaa
E faaôhipahia teie taô : mai, i roto i te
faaauraa, no te faaîte i te tuearaa, te àifâitoraa o
àau o to na mau tâvini. la ère letu ia pârahi i roto
i te àau o te taata, nâ hea ia te Atua e pârahi atoà
nâ mea e hiôhia ra. Ua tuea noa to te Atua here
i ta na Tamaiti e ia tatou te taata nei. Te haapâpü
mai nei râ te oraraa o letu e, ua hau atu to te Atua
here ia tatou i ta na iho Tamaiti, o ia i fârii ia pohe
ta na Tamaiti no te horoà i te ora ia tatou.
mai ai. No reira, e riro teie pure ta letu ei parau
tâtou i te mahana e fârii ai tâtou i te tâmâ
i to tâtou àau, tâmâ i to tâtou mau viivii, tâmâ i
ta tâtou hara i te tâiva-noa-raa e te haavare-noaraa i te Fatu. E tatarahapa, ia fârii faahou i te
Atua ia pârahi i roto i to tâtou àau e ia îte tâtou,
e ia faaîte hoî i to te ao e, te ora nei tâtou i te here
o te Atua. Te reira hoî to tâtou ora e aita atu.
mau no
I mua i te pure ta letu e pure nei no te feiâ
i tuuhia i roto i to na rima e o ia aè te Orometua
e te Arataî, e tià tatou ia ui atoà e : e aha ta tatou
e rave no
te feiâ tei horoàhia mai
te arataî. E aha ta tatou
ôpuaraa
haapii tatou ia râtou i te aha,
râtou i hea, e arataî ia vai ra.
Teie te fifi rahi
mahana,
o
e, e
e o
tatou aè
Mai ia letu râ i pure no ta na mau pipi, oia
taata i horoàhia i roto i to na rima, ia pure
atoà tâtou i te Atua no te nOnaa i horoàhia mai
râtou. E
arataî hoî ia
te
no
mau
na
te Etârëtia
no
Veà Porotetaui
tâtou
e
arataî.
E te Atua Metua e, aroha mai ia mâtou, ia
tü rama mai ta ôe parau i to mâtou àau e to
mâtou vârua, e ia faatupu mâtou i to ôe hinaaro
e ta ôe parau tià i roto i to ôe nünaa, no te
ia i teie
te mea, i roto i te haapiiraa ta na e
horoà ra, i roto i te oraraa ta na e ora ra, aita te
taata e îte faahou nei i te here o te Atua e te auraa
o taua here ra no râtou i roto i to râtou oraraa.
Aita te Etârê ia e arataî faahou nei, te tâverehia
nei râ. No te aha. No te mea, aita letu i roto i te
10
Piplvia
hanahana
o
to ôe iôa.
Turo
-
Ti«u*ai 1989
a
RAAPOTO
Cammuniqué
Ecole
technique protestante d'Uturoa
Le fête scolaire de l'Ecole Technique Pro¬
a eu lieu les 6 et 7 avril 1989.
et la joie de nos
traditionnelle.
testante d'Uturoa
Pendant le mois de mars, les élèves, les
A l'année
enseignantes et les parents ont uni leurs efforts
pour la préparation de la fête annuelle qui fait
partie intégrante de notre projet d'enseigne¬
élèves lors de cette grande fête
prochaine. MAURURU.
Le
ment.
président de l'Association
des parents d'élèues
Monsieur S. SAM KOUA
Le
spectacle des élèves fut introduit par la
La directrice de l'école
Madame M.L. ESTALL
prière de l'aumonier des écoles d'Uturoa, le
pasteur BENNETT Davidson.
Présentés
par
Ekana, enseignant
Monsieur TERIINOHO
menuiserie, différents
en
thèmes d'actualités furent traités : la protection
de l'environnement, les métiers du tourisme, la
drogue... Les élèves les illustraient par des chants,
danses ou scènes mimées. A noter, l'originalité
du "Psaume du drogué", préparé par les élèves
de 2e année de CAP APETAHI ; par la vraisem¬
blance des scènes, l'expression douloureuse et
fugitive des jeunes en détresse, remarquable¬
ment
interprétée.
Parmi les spectateurs.
Monsieur Alain
épouse, administrateur des
lles-Sous-Le-’Vent ; Monsieur SALMON Régis,
représentant le conseil d'administration de l'en¬
seignement protestant et vice-président de la
fédération des associations de parents d'élèves.
WAQUET et
son
Vendredi 7 avril, une journée "Portes
ouvertes", dès 9 heures, proposait l'organisation
: une exposition-vente des travaux d'élè¬
ves, un stand-vente de pâtisseries, un repas,
servi à l'internat des garçons, auquel partici¬
paient Monsieur le Maire d'Uturoa, Philippe
BROTHERSON, son adjoint. Monsieur Pierre
SAM KOUA et Monsieur PERU, médecin-chef
de l'hôpital d'Uturoa.
suivante
marie
de vives félicitation et des
encouragements très sincères à notre difficile
Ayant
Boulevard Pômare
BP 211 -Tél. 42.03.31
tâche éducative, nous tenons à en remercier tous
les participants et sympathisants pour le succès
Veà Porotetani
ahyou
PRÊT A PORTER HOMMES - FEMMES
reçu
Papeete TAHITI
-
Tiiu*ai 1989
11
TE MAU PARAU API NO ROTO MAI I TE TUHAA TORE
TARAVA PAPETOAI
RURURAA I MOOREA
Ua tupu te
tuhaa matamua
te
o
rururaa a
E te nünaa Mâôhi
te
e
i to iho tumu
mau
A
i ferurihia e to te
Teie to reo, to fenua
Faaîte i to iho tumu e
ôrometua pupu o te haapiiraa tâpati i TEAVARO i Moorea i te 7 ne Eperëra 1989. Te tumu parau
a
te Atua
Te rautîraa ia i te parau
noa
atu ai te tere-maitaî-raa te
mau
E te rautî
tâuà-
naa
e
A tià, faaitoito e
A tià faaitoito e
te mau horoâraa manaô, teie te tahi o te
pehepehe i faaineinehia mai e te mau mataèitâtai tahi, nâ reira hoî te tahi târava.
parau-raa e
mau
e
te iho tumu Mâôhi.
e
A taa
rururaa o
rave
la
ora
to ôe nünaa
e
PEHEPEHE NO TE MOANA
Ua àti te
nei i te orihia
ao
Puhi mai
e au
Aore râ te hoê vâhi i ànaànataehia
Ua tere mai
Moana
au
i Patitifa nei
hau,
te
no
Hoî iho
e au
moana no
te tiàmâ,
moana no
te
i to ù nei tino i te hihi
mau
mahana atoà
E
tae
ua
roa
mai
o
te râ i te
i te hauà
ra vau
o
i to
e
te
te
no
to ôe
mau
tiare
ôe
ra
ra mau
peho
tahatai
aau
ô i tuu ia ù ia fârerei ia ôe i roto i to ù
ra
püairaa
Ua vâvâhi
i Oteania nei.
au
hupe haumârü
Ua âua-haaàti-hia ôe
Aita aè
au
ra vau
E ia fâtata mai
here
Ua târaîraî
te
ra
E ia hoî
ù, huàhia
ôe ia
roa
au
i te
one o
to ôe
ra
vau
tahatai
Ua türai mai ôe ia ù
I te hoê mahana
Ua nânâ aè
I te âtea ê
Ua îte mai
E to ôe
i
ra vau
' '
au
ia '6
ra mau
e
Aimeho Nui i te poîpoî roa
tara mouà
Ua puta roa ia i roto i te
Tupu aè
Ua tiàturi hoî
àpatoà
ra
ra
te manaô
ia ôe
Ua türaî mai râ ôe ia ù
rai
e
fârerei ia ôe.
ua
fâtata mai
Mea uti to ôe
E
mea
na mau
Auë to ôe ùnaùna
E
ra vau
püpü ai i te
ia ôe
ra vau
teatea to ôe
Manaô aè
e
Ua ôre te manaô
au
Ua fâ mai
Umi te ùmi, maire te maire
E
e
E poto te
e
te manaô
pûpü atu i te faufaa ia ôe
no
te îritiraa i teie nei faufaa
ahoaho ai ôe i te maitaî
taime
e
o
te
tipee ai ôe i to ôe maitaî
E poto te taime e nee ai
Pârahi
ia ôe
mau
te
moana
tahatai
Aimeho Nui
ra
no
Te poto nei te taime e
ra
peho
na
mahana atoà ia noho
ra
E Aimeho Nui
Ua hee
faahei mai ôe ia ù te hei tiare
Ua tâparu vau ia ôe i te mau
vau
haere
e
au e
Ua faahei mai râ ôe viivii
e a
faaitoito
ôe
no
to ôe maitaî
Aimeho Nui
e
Pehepehe fatuhia
e
e
faufaa i hunahia i roto i to ù neai
hohonuraa
la ôe
lâ
ra vau e
meho ai.
Vcà Porotetani
-
Tlux’ai 1989
to AFAREAITU
TE XAV PARAV ATI XO ROTO MAI I TE TVHAA TORE
TE MITI
Mai ia ù i fëtii i te fenua
E fëtii atoà
i te miti
vau
Mai te fenua
reira to ù
no
Na te miti atoà
faaàmu nei ia ù
e
Eita
vau e ora
aita
e
fenua
Eita
vau e ora
aita
e
miti
Mai te aho
ora
haaàti ia ù nei
ora e
Oia atoà te miti i te haaàtiraa i taù fenua
E èà te miti
E
te
O
mau
e
tae mai
tupuna
fifi
ra
tâpaô tâmâraa te miti i te viivii
I teie râ tau, te
E Fânau
E
maitaî
nâ reira atoà mai râ te parau
mea
I te tau
E
te parau
no
ora
haaviiviihia nei ia
hoî te miti
haaputu taèro pohe i teie nei
Te vai
ânei te mahana
ra
Eita ta ù
faahou i te miti
e noaa
la tae i te reira taime
Eere ia mâua
o
ra
te miti
e
fëtii faahou
:
e
faataa râ.
la taata hoî mâua
O to ù iho ia
hopeà
E te Rahu Nui
A
ra
e
haapii i to ù nünaa i te aroha i te miti.
Pehepehe fatuhia
Veà Porotetaui
~
Xlurai 1989
e
to AFAREAITU
13
TE MAU PARAV API NO ROTO MAI I TE TUHAA TORU
E PIRIITI TEIE
HIMENE
Ua riro hoî ôe
Ei puna ora no
ù
A faaroo mai
ù nei
no
tâpiti
E mouà to
e
na
Faarauhia
e
Tiraha aè
ra
na
ta ârâ âivi
te faa heeuri hotu rahi
Te târava tahe
To ù ora, to ù ora, o ôe
Tae
tâpiti
To ù ora, to ù ora
ra
Ua
te pape
fârerei âpâ ai i te tai
faaupoo te miti i te ata i tai
Mutu iti nehenehe ter! i
O meià
Ua tai ôtoôto te tôrea
roa
Tei te ôutu i te
To ù tumu, to
Taraèhara
E ipo ia
ra
pihaî iho
ra
marae
O vai râ ia fenua nehenehe
ù tumu
O Afareaitu ia taù âià here
e
Faaora ia ù
i te faa
i te muriavai
I reira te pape e
Teie nei mahana
piri nei
mouà teitei
Te tumu meià
roa
ti taù
tâpiti
(i) roto i to ù àti
O te piri teie no to
ù (e) te Atua
ù âià
TEREO
A tâpii i ta ôe iho nâ
Màôhi e, Mâôhi e
Te moè nei ôe, te marau atu ra
Mâôhi e,
A tiré
na
A tîa
Mâôhi
Te haere tià nei ôe i hea
A hiô mai ia ù, o vau to ôe reo teie e pii atu nei ia ôe
ôe
e
Te
i te îte-ôre-raa ia ôe
na
a ueue
Ta ù
ia ôe
A fâriu mai, a neva mai, e a
hiô mai
te tupuna ta na i faaôhipa
îte atu nei i teie taime
reo no
te âià teie
e
e
te morohi atu
ra
pii atu nei
hoî mai
la tâmâ faahou te âià ia ôe
la riro ôe ei ohi mâ
faaroo faahou mai
A haere mai, a
reo o
A hoî mai, a
Ua turi ânei to ôe tarià
e
e
E
na
Mâôhi e, Mâôhi e
I ôre ai ôe
mua roa
Ei ohi ruperupe
haere mai
A tâtua ia ôe i te here mâôhi
Ei ohi faahinaarohia
A tâtua ia ôe i te fârii mâôhi
Mâôhi e, Mâôhi e
A tâtua ia ôe i te aroha mâôhi
A tâtua ia ôe i te iho màôhi
Faaea ôe i te tâpii
14
Pehepehe fatuhia mai
i ta vërâ mâ
Veà Porotetani
-
Tîurai 1989
e
to Haapiti
Te heeuri
o
te
reo
TE UTUAFARE MAOHI
E parau tahito teie tei faahaerehia i roto i
te Veà Porotetani i te âvaè Tenuare ra, matahiti
1987. No te mea râ, ua ani mai te taata e ia
tatara-faahou-hia teie parau, no reira i manaôhia
ai e tuu faahou atu i teie âvaè. I roto i te
faanahoraa no teie âvaè, ua ravehia mai iho â
teie parau, ua faaô -atoâ-hia râ te tahi atu manaô
âpï ei râveà no te tâmata i te haamaramarama
i teie parau rahi fifi mau i teie mahana.
TE REO El FAURAO
Eiaha râ tâtou e haamoè atoà e te reo, e
fauraô ia. Te auraa, e riro te tahi mau manaô ê
atu i te âè mai i nià i to tâtou reo. Mai te peu râ
e, aita te moa e hape nei i to na fanauà, tâtou
ânei ia të
hape i te ôreraa
îte i ta tâtou iho
e
ta
Te ùtuafare.
I teie
mahana, i roto i te uî
o teie tau, te
te metua tâne ia, te metua vahiné, e
ta râua puè tamarii, tirâ râ. E manaô papaà râ te
reira tei àè huna noa mai i nià i te fauraô o to
tâtou reo. Te nâ ô nei te tahi pae e, te vai nei te
ùtuafare
Ua faahiti pinepine noa vau i teie manaô e,
te reo, e fauraô ia no te îte e te paari o te hoê
nünaa. Te reira atoà to tâtou fânaô rahi, no te
e
te tahi.
ra,
haapâpü raa te reira e, e îte atoà, e e
paari hoî to tâtou. A haapô-uri-noa-hia ai tâtou
mea e
e a
fârii
noa
atoà ai tâtou ia haafaufaa-ôre-noa-
hia tâtou, mea tano
tâtou iho ei àfaî roo
e, no
paha, i teie tau âpî ia riro
no
tâtou. E
no
te
mea
tâtou iho teie fenua, eiaha atoà tâtou e
fârii faahou ia faariro-noa-hia te reira îte
reira
SQTRELEC
hoî
paari ei tâmarôraa âvae
no
te tahi
e
te
pae.
SOCIÉTÉ TAHITIENNE D’ÉTUDES
RÉALISATIONS ÉLECTRIQUES
Mea tano to tâtou îte e to tâtou paari ia îtefaahou-hia i nià i teie fenua.
ET DE
ET DE CLIMATISATION
Mea tià atoà râ ia ara noa tâtou, o te parau
i te parau, e aita e mâa to mûri mai. Te mea
mau te reira e riro ai tâtou ei Mâôhi ùnaùna paa
noa. Mai te peu e îte mau, e paari mau të
vai
ra i roto i to tâtou reo, na tâtou ia e îmi, na tâtou
noa
e
feruri,
ei
...
...
...
tâtou e ora, a riro atu ai tâtou ei îte,
veà, ei poro hoî i to tâtou iho parau.
na
...
...
...
Te taata i
reo,
faaruè, te taata i haapae i to na
ua faaruè atoà ia i taua îte e taua paari ra.
Aita râ
e
taata
e
faaruè hânoa i te tahi
mea
...
mai
aita o na iho e îte ra i te faufaa ôre. E
peàpeà roa râ te reira. A tià noa atu râ, e
te peu e,
mea
rohi tâtou ia riro teie tau ei tau
no
et réalisations
Électricité, Climatisation
Split et autres
Matériel anti-déflagrant
Froid
Contacteurs Relais CEM
Onduleurs pour ordinateurs
Luminaires EUROPHANE - CETEK
...
Groupes électrogènes
...
Stations de pompage
...
-
Climatiseurs WESPER, LENNOX,
-
MAZDA
GÉNÉRATEURS D’ÉNERGIE NDUVELLE
Cellules photovoltaïques
te Evaneria
Mâôhi, oia hoî te tau no te parau âpî ôaôa
faahou, e ua fârii faahou te Mâôhi ia na
îte
Études
: ua
; ua
fiu te Mâôhi i te mohi e te hunahuna noa ia na,
ua hinaaro râ ia tià mâ o ia i mua i to na iho
face
parau. Auaa noa hoî taua parau ra i îte noa ai
o ia e, e tiàraa taata Mâôhi to na, e, e mea mâ,
e mea tura hoî taua tiàraa no na ra.
Veà Porotetani
-
Avenue Georges Bambridge
Tracqui Mamao - BP 2364 Papeete
Télécopie (689) 42.87.93
Xlurai 1989
15
Te heeuri
ùtuafare âano.
papaâ atoà te reira, no te tâmata i te
a
ùtuafare naînaî, e te vai atoà ra te
E manaô
tatara i te tahi huru
oraraa
te
-
te
Ua pürara to tatou mau
ivi i te ùtu
o
âpoo nei. (Taramo 141,7)
ê atu i ta râtou i mâtau.
Ua hahaere iho
-
E faaea râ tatou i te rore i teie ôpani, no te
mea aita te tâviri i roto i te reo papaâ, tei roto noa
râ i to tatou iho
reo
O
te purumu,
haere
ra
roa
ai
râua nâ te tahi ùtu
e
tahi ùtu (Veà
no
Tahiti
reo.
Teie te ùra, teie te hauniu, teie to taata
meià roa, te ômii ma te âvae, te âvae ma te
ômii, ei ùtu i to riri hotua nui e te Atua. (T.
-
O
UTUAFARE
Henry, àpi 180)
E aha te ùtuafare.
Te vai
ra
te tatararaa
e roaa
mai nâ roto i
te tîtorotororaa i te manaô o terâ e terâ
taata, te
Te manaô rahi i roto i teie mau hiôraa ta
tâtou i hiô aè nei no te ùtu, te ôtià ia. la parau
hoî tâtou e, ôtià ra, te haamataraa ia, aore ra,
te hopeàraa o te tahi mea, mai teie ta tâtou e
hiti.
vai atoà ra râ te mea ta ù i parau noa mai na e,
te reo, e fauraô' ia no te îte e te paari o te hoê
nünaa. Te auraa o teie manaô, teie ia : tei roto
noa ihoâ i te reo te tatararaa ta tâtou e hinaaro
nei. Teie atoà te arataîraa ta tâtou e hiô mai no
te tâmata i te haamaramarama ia tâtou i te auraa
o teie parau faufaa roa.
Te reira atoà te manaà o te ùtu i nià i te
vaha taata : te ôtià te reira o te vaha.
taô hâmani ia. Te hohoà i
e mea pinepine
i te faaôhipahia i nià i te tahi atu mau taô, mai
parau nei e, ùtu, o te ùputa fare ia, oia te
âpoo e nâ reira te taata i te tomo atu i roto. E
parau atoà râ te Paùmotu i te ùtu e, e hiti
âpoo. Te tahi atoà manaô ta râtou e parau ra,
teie ia : tâmata, aore ra àmu i te mâa.
parau
nei
e, e
I roto i te
reo
Paùmotu, te
mea
ta râtou
e
Te
ravehia
ùtuafare,
no
e
te hâmani i teie taô
ia
teie i mûri nei
:
ùtuafare
ùtu
îri -
îriatai
muriavai
ôteaone
a
-
a
mûri
ôte rere
rereamanu
fare
-
-
a
a
-
-
la
tai
-
a
-
-
maramarama
i te auraa o teie ôtià ta te Mâôhi
te tumu o ia i tuu ai i teie ôtià.
one
manu.
i te
te tuhaa
auraa o
te
horoà nei,
e
TE FARE
E hiô mai tâtou i teie nei i te tuhaa matamua e
tâtou i te
fare, i reira atoà paha tâtou e maramarama ai
vai
hopeà o te taô ta tâtou e feruri nei
auraa.
Ua riro te fare i teie mahana mai te
pereôo te huru, oia hoî,
Te
ùtu,
e
faufaa
aha ia.
e tâpaô
te hoê taata. Mai te peu e,
faaîte i te
te riro nei
paturaa i te hoê vâhi faaearaa ei manaônaôraa na te tahi pae, te haamau nei te
tahi pae i to râtou teôteôraa i nià i te ôhipa i
a
te
Te vai nei teie
manumanu e
i te upoo, e ùtu atoà ia
tûàtiraa i nià i te parau
ôfaa nei i nià
parauhia, aita râ to na e
ta tâtou e feruri nei.
E horoà atu vau i teie nei i te tahi
e
faaôhipa i teie taô
-
Tae mai
te àuhune terite
16
ra
mau
îrava
E aha râ te
:
râua i Peterehema i te ùtu
ra.
oti mai i to râtou rima.
No te
o
(Ruta 1,22)
Veà Porotetmii
tâtou nâ
-
auraa mau o
te fare.
pâhono i teie uiraa,
i te faaôhiparaa
mua roa
Tiurai 1989
e hiô mai
o teie taô i
Te heeuri
o
reo
faaôhiparaa ta
nei, te tahi ia vâhi e ruruà ai te taata,
oia hoî te tahi vâhi e ôre ai o ia e roohia ai i te fifi.
tatou i hiô aè
Ua faahohoà-atoà-hia te tare i te marae :
I riro te tare o te taata mana ei marae no na, e
ora te taata ia horo i roto i taua tare ra, eiaha te
Mâôhi
Te parau nei tatou no te
farefare, mai te
târere, e,
e ruru
tahi ôfaî e, mea
âpoo, aore ra mea
te taata ia roohia i te ua.
taata i
haapaôhia ei tapu (T. HENRY, àpi 158).
peu e, mea
la faahohonu tâtou i teie manaô no te tare
ei marae, i reira e matara hope roa ai te auraa o
te tare. Inaha, e tâpaô te marae no te hau, te ora,
e tâpaô atoà râ no te tiàraa o te hoê taata i nià
i to na fenua, te fenua i îtehia ai o ia ei taata âià.
Te reira atoà te manaô ia haafarefarehia
te tahi vâhi, oia hoî, ia hâmanihia te tahi àpaàpa
e ruru
reo
Te manaô i roto i teie tau
roto i to tatou reo, i mûri iho, tâmata atu ai i te
hiô i to na auraa i roto i te tahi atu mau reo fëtii
i to tatou.
I roto i te
te
ai te taata i te
vero.
la hiô tatou i te pereôo mataèinaa, te poti
àuhopu,
ua
I roto i te tahi atu
hâmani-atoà-hia te tahi tâfare, oia
hoî te tahi tâpoî no te paruru i te taata i te ua e
te mahana.
Ta te Paùmotu
ta tâtou i hiô mai
mau reo.
hare, hoê â ia e te manaô
te farefare, oia hoî te hoê
na no
vâhi târere e ruru ai te taata ia tomo i
roohia i te ua.
Ta te Tokélau, te
Te reira atoà te auraa
OgPOU»T
Fait partie de Vea Porotetani 1989-1990