EPM_Vea Porotetani_198905.pdf
- extracted text
-
JÊL mensuel bilingue de l’E.E.P.F.
BULLETIN DE LIAISON DE L'EGLISE
EVANGELIQUE
MAi/ME/1989
la àmu ôe i ta ôe màa tumu
E oaoaraa ia no te Atua
la haapae rà ôe i te reira
E peàpeàraa ia no te Atua.
Ta ôe màa
Ta ôe peu tumu
Te faufaa ia ta te Atua i faataa
Na ôe e te nùnaa Màôhi.
'MfÊ%
|B^ ' :^Bl
[apinob
-
(0
p.K. 0.
•
■
,aK4r.te;
r’':-\
<l^jËy
’
'
Tthiliftat
Po>t> NORD
TilUiluHv
mA
MTOnOf
Poste OUEST
'
Poste
flilUU do
SUOI
ENTRE NOUS,
LE COURANT
PASSE. -M
RESEAU DE TRANSPORT
Liaison aérienne HT 90 KV
Poste de transformation 90/30/20/KV
»Ti»i
■
•
Liaison MT 30 KV souterraine
Poste 30/20/14,4 KV
Liaison MT 20 KV partie aérienne
■ t, ■
■
0'
Liaison MT 20 KV partie souterraine
Poste 20 KV
RESEAUX DE DISTRIBUTION
Réseau EDT 14,4 KV
»:n.wi
Réseau MARAMANUi 20 KV aérien
Réseau SECOSUD 20 KV aérien
^
Poste d’interconnexion 20/14.4 KV
Q
Poste de rèpanition SECOSUD
PRODUCTION
Barrage
âU
A
Centrale thermique
Centraie hydroéiectrique
0 Reiais de la MAROTO
Eglises dans le mande
UN SATELLITE POUR LES CHRETIENS
UTRECHT (APIC/CIP) : Des représentants de plusieurs
(Ecumenical Olympus Network), qui groupe les Eglises
catholiques et protestantes pour diffuser des programmes
Eglises, ainsi que des organisations chrétiennes d'Europe
intéressées aux médias et à la communication par satellite,
se sont rencontrés à Utrecht (Pays-Bas).
Les participants se sont notamment penchés sur l'utilisa¬
tion du satellite Olympus qui pourrait constituer pour les
différentes Eglises d'Europe une occasion unique de colla¬
borer sur plusieurs projets.
Cette concertation oecuménique était organisée par EON
indépendants. EON a reçu des heures d'émission pour
diffuser des programmes expérimentaux de formation et
d'enseignement à distance sur le satellite Olympus. Ce der¬
nier doit être lancé le 16 juin prochain. Olympus sera le
satellite le plus puissant du monde et pourra être reçu dans
chaque foyer européen.
(Vie protestante n° 13/31 mars 89, p. 8)
U.R.S.S. : LES EGLISES PREPARENT
LE RASSEMBLEMENT EUROPEEN "PAIX ET JUSTICE"
rable pour l'évolution future du continent, et ses relations
avec le reste du monde. Ils ont relevé également l'impor¬
tance du processus qui fera suite à Bâle, à savoir la mise
en oeuvre des décisions prises par les Eglises européennes
lors de cette rencontre. Les représentants des Eglises
TALLINN (SOEPI)
: Quarante quatre personnes ont
assisté à un séminaire oecuménique au Couvent de l'As¬
somption de Püntitsa du diocèse de Tallinn (RSS d'Estonie)
de l'Eglise orthodoxe russe, du 14 au 16 février 1989, sous
la présidence du métropolite Alexis de Leningrad et
d'URSS, d'organisations scientifiques et publiques et des
médias soviétiques : leur présence témoigne de l'actuel
processus d'amélioration des relations entre l'Eglise et
Novgorod, président du Présidium et du Comité consulta¬
tif de la Conférence des Eglises Européennes (KEK). Le
thème principal de la rencontre était la préparation du
rassemblement oecuménique européen 'Paix et Justice",
l'Etat en Union Soviétique (KEK).
qui se tiendra à Bâle un événement unique dans l'histoire
de l'Europe chrétienne, dont la signification sera considé-
(SOEPI n° 10/10 mars 89, p.7)
EUROPEEN "PAIX ET JUSTICE"
RASSEMBLEMENT OECUMENIÇ
Les thèmes sont :
■"Comment nous situons-nous en tant qu'Eglises face à ces
BAT F. (Terre Nouvelle) : Ce rassemblement oecuménique
européen Paix et Justice aura lieu à Bâle du 15 au 21 mai
trois exigences ?
1989. Il sera suivi par un rassemblement mondial à Séoul
mars 1990. Les organisateurs de cette première
■"Comment formuler les points d'accord et de convergen¬
ces dans ces trois domaines ?
■"Comment trouver des solutions de rechange à la situation
actuelle et envisager des visions nouvelles à partager ?
■"Comment renouveler notre engagement et faire des
en
exceptionnelle des Eglises d'Europe sont la
Conférence des Eglises Européennes, avec ses 120 Egli¬
ses-membres, et le conseil des Conférences épiscopales
Catholiques européennes (CCEE).
rencontre
progrès dans une solidarité plus forte et sous quelles
formes ?
Ainsi, le Rassemblement bâlois réunira des anglicans, des
catholiques, des orthodoxes et des protestants. Il s'atta¬
chera â rechercher une réponse pratique de la foi chré¬
tienne à la crise profonde qui se manifeste dans les do¬
maines de la justice, de la paix et de la sauvegarde de la
■"Comment affronter les exigences les
plus lourdes de
notre temps et chercher une réponse commune à la fois
à la menace nucléaire, à la famine, aux guerres, à l'exil et
à la destruction de la Création ?
(Terre Nouvelle n° 52/mars-mai 89, p. 25)
Création.
Ets Emile VONGUE & Fils
S.A.
MATINI TAPIRI MARINER MARATHON
Te poti ta ôutou vahi ôhiparaa ra, haera anaè mai ia i Mariner
Island. E ere i hoa te moana ite vatu hau no te ôhipa, te vai
ra te
fifî, e taui noa atoà Roi te huru o te reva.
Aita to matou e mana no te faahuruê i te huru o te reva, teie
tapiri faahiahia roa ta matou, tei tuiroo ; e
hoapapu te reira te ôre e faarue ia ôutou : te mau matini tapiri
ra e mau matini
Mariner marathon.
BP 483 Papeete - Tahiti - Poiynésie Française
Téi. 42.65.78 - Télex: 297 FP - Fax: (689) 43.59.21
5
^OUTBOARDS
Vea. Porotetaui - Mai 1989
3
Editavial
r
D
f
E
U
Il faut que le Maôhi se sente
libre et
capable de s'ex¬
primer, de dire ce qu'il est,
ce qu'il veut. Puisque Dieu
est libérateur, puisque Dieu aime
miers.
le maôhi.
Il est bien vrai que les dieux
d'autrefois n'étaient pas précisé¬
ment des dieux d'amour, que la
bonne nouvelle d'aujourd'hui est
certainement celle du Dieu qui
animateurs théologiques. Son tra¬
vail, repris par un journaliste de la
place, a fait le mal que l'on sait et
aime, qui libère.
A
I
M
£
L
E
M
A
O
H
i
vaincre de la malfaisance des pre¬
Il est bien vrai que le monde
d'aujourd'hui n'est pas précisé¬
ment un monde d'amour, que le
phénomène d'acculturation est
conflictuel par essence, qu'il se ca¬
ractérise par des vainqueurs et des
vaincus, des dominants et des do¬
minés, que le maôhi est aujourd'hui
maintenu en état de dépendance,
même si la cage a des côtés dorés.
Quelle bonne nouvelle plus ac¬
tuelle que celle du Dieu qui libère,
qui aime le ma'ohi.
D'où vient que ce message
tellement simple, déclenche tant
de passion et de haine. Ceux
qu'il dérange voudraient-ils, à l'ins¬
tar des dieux d'autrefois, brider le
maôhi, penser pour lui, parler
pour lui, l'entretenir, ...l'asservir ?
Les aumôniers militaires se
livrent à une véritable opération
de déstabilisation de l'église,
Un jeune chercheur, sous le
couvert d'une
conduit à de graves accusa¬
tions contre l'église.
Les uns et les autres passent
par
la voie des médias,
aucun
d'entre eux n'a cherché à rencon¬
trer
l'équipe d'animation théolo¬
gique et l'auteur du texte dont ils
ont l'air d'avoir peur.
Leurs intentions paraissent
claires. Oui ils ont l'église en li¬
gne
de mire et leurs paroles
leurs écrits sont autant
d'armes à feu...
comme
Quelle bonne nouvelle plus
actuelle que celle de Dieu qui libère
et qui aime. Je me souviens d'une
explication du mot maôhi que don¬
nait autrefois Duro RAAPOTO à
laquelle je pense être fidèle : ' ' ôhi ' ',
rejet, rejeton, fils de... "ma",
libre. J' aime appliquer cette pen¬
sée aux enfants de Dieu, amoureu¬
sement conscients de leur filia¬
tion, libres par rapport au Père et
tels parce qu'il les veut ainsi. Dans
cette compréhension-là, même les
aumôniers militaires sont maôhi...
jettent sur les uns le discrédit, les
accusant de sectarisme, de ra¬
cisme, les attaquant jusque dans
leur vie privée, et racontant n'im¬
porte quoi. Ils courtisent les autres,
(et je mesure à leurs actes, à leurs
écrits, la distance qui nous sépare).
Telle est ma conviction, aujourd'hui
encore, où ils s'emploient à la bat¬
se défendent de vouloir créer une
Le 22 avril 1989
autre église, cherchent à les con¬
R. MEUEL
tre en brèche.
V
4
analyse de texte,
lance la suspicion sur l'un de nos
y
Vca Porotetani - Mai 1989
Editariul
r
Ua here te Atua i te Maohî
atu a mau parau vavi noa. E ôhîpa
te
Mea tià ia vai matara
orure hau mau ta ratou e rave ra.
Maôhi, ia matara hoî
Na roto î te tahî tuatapa-
ia na te mea ta na i
hinaaro i te parau, na reira hoî te
paraa i ravehia e te tahi taureàreà,
ua irî mai te faahaparaa i nià i te
Inaha e Atua
Tomite Rauti a te Etaretia. Ua rave
noa
te manaô
mea ta na e titau ra.
o
P
A
hoê
papaî veà i ta na
tuatapaparaa'e ua tae roa i te faauta
i te tahi mau pariraa teiaha i nià i
P
îho ra, eere ia
i te mau atua tei faaîte rahi mai i te
te Etaretia.
A
parau o te here, âreà te parau âpi
ôaôa o teie mahana, o te parau
veà i te faaîte i to ratou manaô, aita
hoê Atua tei here e tei
Tomite Rauti, aore ra te fatu puta
Faaora te Atua, e Atua hoî tei here
i te Maôhi.
E parau mau hoî teîe e, te
mau atua no mutaa
mau ia o te
faaora.
E parau mau atoà e, aita teie
haapuai i te
parau o te here, e ia u e piti nunaa
ra, te vai ra ihoa te huàraau e te
tau i riro ei tau tei
àihuàraau, te upootià e te pau ; i
teie mahana, ua mau te Maôhi i
roto i te âua, noa atu e, e âua
nehenehe. Aue ia parau i te ôaôa,
te parau o te hoê Atua Faaora, te
hoê Atua tei here i te Maôhi.
E aha paî teie parau maramarama ôhie noa i faatupu ai i te tairoiro e te hae eita e ôre e te feia e
te
Te na roto nei teie feia i te
ra te
hoê i manaô e farerei atu i te
iho ta ratou e taia nei.
Mea papu maitaî ra to ratou
hinaaro ; ia faahapahia te Etaretia.
E au te îno o ta ratou parau i te ôfaî
A
pupuhi.
A
E aha atu a ia parau âpi e te
ôaôa, i te parau o te hoê Atua tei
Faaora e tei here. Te haamanaô ra
vau i te tahi tatararaa ta Turo
Raapoto e horoà ra no te Maôhi Ohi : raau âpi, tamarii ; Ma :
faaorahia- E mea ôaôa na to ù àau
ia faaau i teie parau i nià i te mau
tamarii a te Atua tei îte maitaî i te
peàpeà nei i teie parau, te hinaaro
taura e taàmu ra îa ratou i te Atua
nei ratou e mono i te mau atua o
Metua. I roto i te reira faanahoraa,
ia riro e, na ratou aè e
e tano atoà te mau ôrometua o te
tera tau,
feruri no te Maôhi, na ratou aè e
nuu ia
parau i ta na parau, na ratou e
vau
tapeà noa ia na i roto i te hoê
oraraa taparu, na ratou e faatiti ia
na.
E au ra ia hiôhia e, te hinaaro
nei te mau ôrometua o te nuu e
R
parauhia e Maôhi (ia hiô ra
P
i ta ratou
papaî e te peu ta
ratou e rave ra, e moana rahî teîe
faataa ê neî ia tatou). Teie to ù
manaô hohonu ; ta ratou ra e
e
tautoo nei, o te faatupuraa ia i te
ino.
A
R
faataahuri i te Etaretia, na roto i te
pari-haavare-raa, te faaînoraa e
tae
roa
22 no Eperera 89.
atu i roto i te oraraa
ùtuafare, e i te parau hoî i te tahî
A
R. MEUEL.
U
J
V
Vea Porotetanî - Mai 1989
5
Tatararaa Pipiria
lOANE 6, 51-56
I mua i teie huru parau ta letu, e riro tatou
i te maere e i te parau atoà mai te mau âti luta e
51. O vau te pane ora tei pou mai mai te
E aha teie taata e tià ai ia horoà i to na
tino e àmu.
rai, O të àmu i teie nei pane, e tià ia i te oraraa
; ta ù pane e horoà atu, o to ù ia tino, ta ù ia e
Te taata hoî e àmu i te tîno o te tahi atu
:
horoà ei ora no te to ao.
taata, e parauhia îa î te taehae, aore ra i te àmu
taata. Teie mau ânei ta letu e hinaaro nei i teie
52. Ua mârô anaè iho ra te âti luta râtou
feiâ e faaroo atu nei i ta na mau haapiiraa. E te
ràtou iho, ua nâ ô aè ra : E aha teie taata e tià ai
onoono nei à o letu i te parauraa
ia horoà i to na tino e àmu.
ôutou ia àmu i to ù tino, e ia ôre ia inu i to
ù toto, aita e ora e roaa ia ôutou ; te taata
râ e àmu i to ù tino e tê inu i to ù toto, e
ora mure ôre to na.
53. Ua parau mai ra letu ia ràtou : Amene,
amene, e parau atu vau ia ôutou : la ôre ôutou
ia àmu i te tino o te Tamaiti a te taata nei, e ia ôre
atu e : la ôre
hoî ia inu i to na toto, aore ia e ora i roto ia ôutou.
Mai te peu e, teie ihoà te auraa o te parau
a
letu, mai te peu e, teie ihoa to na hinaaro, ia
àmu tatou ia na, a tae hoî tatou te taata o teie tau
Ua 2 000 matahiti i teie nei to letu poheraa.
Na hea paî ia tatou e ora atoà ai, na hea tatou te
hui taata o teie tau tei tupu atoà mai te hinaaro
e àmu i to na tino e e inu hoî i to na toto. Ua
e.
faufaa ôre paha îa teie rahiraa haapiiraa, aore ra,
aita ihoà i faataahia no tatou, no te mau taata
noa rà i to na tau. Te auraa ra, te taiô noa nei
tatou e te faaroo noa nei i te hoê àamu, no te tahi
taata manaô huru ê rii, i te tahi tau, i te tahi fenua
âtea roa i to tatou, i roto hoî i te tahî nünaa teî
parauhia e nünaa Iteraèra.
le unui i lo il lino e le inu i lou lolo, c ora mure orc lo na..."
(Paroita Maupiti 1986)
54. Tè àmu i to ù tino e të inu to ù toto, e
ora mure ôre to na, e na
ù o ia e faatià faahou ia
tae i te mahana hopeà ra.
Mai te peu e, teie ihoà te auraa ra, e parau
tahito ia teie. E mai te mau parau tahito atoà, ua
riro ia ei mea faufaa ôre. Eita atu ra e tià ia parau
tatou e, e èvaneria, oia hoî e parau âpi ôaôa.
Ahirî, e roaa âneî te ôaôa i te tahi parau tahito.
Eita, no te mea te parau âpi anaè tê faaôaôa i te
taata.
55. E mâa mau to ù tino, e e inu mau to ù
toto.
56. Të àmu i to ù tino, e të inu i to ù toto,
e tià ia i te àtiraa mai ia
ù, e e tià hoî au i te àtiraa
atu ia na.
E o tàtou i teie tau, e nà hea ia to tatou
ôaôaraa e noaa ai, inaha, te râveà e parauhia nei
e, e roaa te ora hope ôre'oia hoî te àmuraa î teie
taata ia letu, e te inuraa i to na toto, ua maîri ia
a
Te îrava i manaôhia mai ei haaferuriraa ia
2 000 matahiti i teie nei. E nà hea ia te ôaôa
e noaa ai mai te peu e, ua
ère tatou i te ràveà hoê
fànaô atoà ai tàtou i te ora hope ôre i
tatou i- teie mahana, teie ia îrava 54 : Te àmu i
roa e
to ù tino e të inu i to ù toto, e ora
poroîhia mai.
mure
ère to na, e na ù o ia e faatià
faahou ia tae i te mahana hopeà ra.
6
Mai te peu e, te reira ihoà te auraa ra, mea
Vca Porotetani - Mai 1989
Tatararaa Pipiria
maitaî aè ia tatou e tâpiri i ta tatou puta, e hoî i
E te Atua e, a faaâpi mai i to matou mata,
te tare, no te taiô i te tahi atu à mau puta àamu.
to matou àau e to matou vàrua, ia riro ta ôe parau
Aita râ te taata o terâ tau i maamaahia ; aita
ei parau ôaôa no mâtou atoà i teie mahana, e i
teie hora, e a tau noa atu.
te hoê noa aè o ràtou i rave i to na tino e àmu,
aita hoî i
rave
i to
na
toto
e
inu, mai tei
faatianianihia ia ràtou. Te auraa ra, aita e taata
i tiàturi roa ia letu no te faahiahia o to na tino e
to na toto. E àamu huru ê mau teie.
Tê àmu i to ù tino e të inu i to ù toto,
ôre to na, e na ù o ia e faatià
faahou ia tae i te mahana hopeà.
e ora mure
Te manaô rahi i roto i ta tatou îrava, teie
E àamu mau ànei râ hoî te parau o letu,
eere mau ànei o IA iho i te parau âpi ôaôa no
tatou atoà. Eiaha no te mea e, na tatou e faaâpi
i te reira parau, mai te tahi taihaa tahito ta tatou
faaànaàna ia na ; eiaha atoà tatou e
manaô e, na tatou e faanaho i teie parau ia riro
ei parau huru au aè no tatou ia faaroo, eere roa
atu. Ta tatou, te ani noa ia i te Atua e i ta na
Tamaiti ia tauturu mai ia tatou i te îte-atoà-raa i
ia : te àmu, te inu e te ora. Teie atoà te huru
tâôtiàraahia te ora o te taata : e àmu i te mâa, e
inu i te pape, e ora ia tê noaa. I te tahi aè pae,
ia ère i te màa e ia ère i te pape, e pohe ia të noaa.
e ùiùi no te
te âpi e te ôaôa o ta na parau, ia heheu atoà mai
râua ia tatou i te auraa o teie mau parau, e ia faaô
atoà ia tatou i roto i te faaâpiraa e te faaôaôaraa
ta letu e hinaaro nei.
Tae mai i teie vàhi, aita e parau eita e noaa
i to tatou maramarama ia faataa e ia îte i te auraa.
E aha rà teie tino e teie toto ta letu e
parau nei.
E parau teie no te înaî, aore ra no te îô, mai
te îô o te ânimara atoà ra. E taoà faufaa te înaî
Vca Porotctani - Mai 1989
7
Tatararau Pipiria
i roto i te oraraa o te taata, e, aita hoî e înaî toto
NA e te îô puaa ta tatou e àmu nei. E ora ihoà
ôre. E tSpaô rà te îô e te toto no te ora. la taa ê
te tino i te puaa, e ora tàmahana râ, e ora faaàpi
te toto i te îô, e pohe ia te auraa. la hoê râ râua
noa, âreà te ora ta letu e horoà nei, e ora mure
e matara ai te parau o
te ora. I ô nei atoà râ tatou
ôre ia, e ora hope ôre. Ua îte râ tatou e, noa atu
e îte ai i te vâhi taa ê rii o te ora ta tatou e taiô nei
teie parau no te ora hope ôre, aita ihoa e taata
i te parau.
e rahi nei i te hinaaro e àmu i te tino e te inu i te
toto o letu. No te aha. Eita e ôre e, mai ia Toma,
Ei hioraa :
E aha to tatou manaô i te hoê puaa, aore
ra te hoê
puaatoro i pohe e aita e taata i haùti noa
aè, aita e taata i rave noa aè te rima. E nâ ô paha
te fifi nei tàtou i teie mau parau no te mea eita te
mata e îte, eita hoî te rima e fâfâ. Eita ihoa râ e
roaa ia
fâfâ no te mea, eere ihoà te reira te vâhi
e titauhia nei ia tatou. Te riro noa nei te tino e te
ia tatou e, ua màuà, mea nounou ia puaa, inaha
aita i àmuhia. Te faufaa o te puaa i to na oraraa
toto o letu ei faahohoàraa i te huru râveà e noaa
ra, ia haapohehia ia, a riro mai ai ei mâa e horoà
i te ora no te taata. la ôre râ to na pohe ia horoà
mai ia NA e faaîte ia tàtou nei.
i te ora, e pohe faufaa ôre ia.
la tùpaîhia te puaa, ia îte tâtou i te tino e to
toto o teie puaa, te nâ ô nei tâtou e : ua ahimâa
Teie mau atoà te parau ta letu e tohu âtea
nei. la ôre o ia ia pohe, aita e ora e roaa mai i te
taata. la pohe râ o ia, i reira te înaî e te toto a te
taata e roaa ai. Eiaha tatou e maere i teie huru
taîraa reo to letu, no te mea, te huru parau ihoà
ai ia tatou te ora horoà noa ta to na Metua i tono
tâtou, ua tâmâa tâtou, ua ora tâtou.
Te nâ ô noa mai nei te pâpaî e : e horoà o
teie e faaôhipahia, mai te tau mai â o Môte, i roto
letu i to na tino, e manii to na toto, e pohe o na
ei ora no to te ao. Tei ia tâtou tâtaî tahi te parau-
i te mau püpüraa tutia. I reira ra, ua riro te toto
atoà-raa e : ua ora tâtou, ua tâmâa tâtou.
ei tapaô no te ora i horoàhia no te tamaraa hara,
âreà te îô ra, ei tàpaô ia no te puai.
Oia mau, aita o letu e tûraî nei ia tatou ia
riro ei taehae, ia îte râ tatou e, î roto î to na pohe,
te riro nei o na e te horoà nei ia na ei mâa, ei înaî
hoî e horoà i te ora mure ôre, no te mea o IA îho
te Ora mure ôre.
Te tino e te toto o letu no tàtou, o ta na ia
parau. la riro te reira ei mâa tumu e ei pape tumu
na tàtou i te mau mahana atoà, i reira e tià ai ia
tatou ia parau e : Ua ora tàtou. Ua îte tâtou e, ia
hoê te tino e te toto e matara ai te parau o te ora.
la faariro tâtou i te parau o te Metia ei mâa na
tâtou, i reira teie toto e teie tino e ora ai i roto ia
tâtou. Teie mau atoà te manaônaôraa tumu a
Teie te taa-ê-raa i roto i ta letu horoàraa ia
Pauro, oia te îmiraa i te mau râveà atoà ia ora te
"E amu i le maa, e iiiu i le pape, c ora la le noaa. ' (panaraa
8
puha i Rimatara)
Vea Porotetaui > Mai 1989
Tatararaa Pipiria
tino e te toto o te Metia i roto ia na. E parau îtehia
teie e tatou e, te mâa, i roto o na i te tino e ôhipa
ai, i roto hoî i te tino e îtehia ai to na maitaî e to
na ino ; ia ère te parau a letu ia ôhipa atoà i roto
ia tatou, i roto i to tatou oraraa mai te miâa ra te
huru, e aha ia tatou e îte ai i te huru ora ta na e
Tei ôre i hinaaro ra, e pârahi a ia
râtou i roto i te îmiraa hope 'ôre. Te taata i
hinaaro i te Metia ra, e faaea o ia i te perehahu,
e faaea i te pâtôtô i te pae àtau e i te pae àui, no
mau ia râtou.
te mea, te vahi tei reira to na ora, te vâhi atoà
ihoa ia ta na e tâpapa.
horoà mai.
E àmu tâtou i te tino o letu mai te taata
Teiei te parau âpi ôaôa. E îmi i teie înaî e
teie toto e parauhia nei o letu, e faariro ia na ei
pohe poîa, e inu i to na toto mai te taata tei püh'â
mâa, e ora mure ôrc to roto ia na, ôre noa
atu a to tatou mata e hiô, ôre noa atuâ to tatou
rima e tâpeà. Te tino e te toto ta letu e parau nei,
eere na te niho e hohoni, eere hoî i roto i te vaha
e tuu ai, no te mea e mâa te reira no te tuu i roto
i te aau, no te faaètaèta i to tatou vârua, ia
ànaànaea faahou mai o ia e ia hiroà i te ora ta letu
e tautoo noa nei i te faaîte ia tâtou i te èà.
e
la àmu tâtou i te îô o letu, ia inu hoî i to na
toto, oia hoî, i te mahana e hinaaro ai tâtou, e i
te mahana e fârii atoà ai tatou i te faariro i ta na
parau ei mâa e horoà mai i te ora e ei pape e
horoà mai i te puai âpi i to tâtou vârua, i taua
mahana ra e àraàra ai to tâtou mata i nià i te ora
ta te Atua i hinaaro ei tuhaa na tatou.
roa.
Eiaha e àmu i te vâhi taata, i te mea ta tatou
puhi, aore ra ta tatou e pihaè i te vâhi moèmoè.
E tano te mau huru vaha atoà e àmu i te
tino e e inu i te toto o letu, eita râ te mau huru ôpü
atoà e fârii i te reira ei mâa, eita hoî te mau huru
vârua atoà e ôaôa i taua mâa ra. Oia mau, eita
o letu e riro ei mâa e faaâpi e e faaôaôa i te mau
huru taata atoà, riro noa atuâ o ia ei ora hoê roa
riro noa atu â o ia ei maa e horoà i
te ôaôa mure ôre, e parau noa mai â o ia e nana
no to te ao,
iho e haere roa mai e tiaî ia tâtou i te mahana tiàfaahou-raa. E faaitoito, eiaha ia maenuenu te
vârua i te îmiraa i te tino e te toto o te Metia te
Tamaiti a te Atua.
Turo a RAAPOTO
Te feiâ atoà i hinaaro mau i teie ora, e ora
SHRM POLYNESIE • SHR TOURISTIQUE
GROUPE SHRM
Services Hôtellerie,de
Restauration et de Management-
Polynésie.
Services Hôtellerie
et de Restauration Touristiques.
BP 50.352 PIRAE - TAHITI - Polynésie Française
Allée Pierre Loti Titioro - Tél. 42.81.29
VEA POROTETAAI - BuUeiiu de l'E.E.P.F - diffusé gratuitemeut à
6 000 exemplaires - RéalisaHou : SCOOP 43.54.56 - Impression
Vea Porotetanî - Mai 1989
SIT
9
ai
BANQUE INDOSUEZ
Succursale: 2, Place Notre-Dame, Papeete - 21 agences en Polynésie française
AU SERVICE
DE LA POLYNESIE
42.75.26
BP 120 - Télex; 244 FP - 232 FP - Télécopieur: (689) 43.13.33
SERVICES COMMERCIAUX DU SIÈGE.
42.75.26
COMMERCANTS ET ENTREPRISES
postes
SES HOMMES
SA TECHNIQUE
SES PRODUITS
SON EXPERIENCE
Conseillers commerciaux
.154- 359 - 365
Portefeuille
PARTICULIERS
Prêts personnalisés
293/294
Renseignements sur comptes.._296/329
DISTRIBUTEUR: TOTAL POLYNÈSIE/TAHITl PÉTROLES S.A.
SIÈGE SOCIAL: BP 64 FARE UTE/TÈL 42.03.54
367/287
-
Change/Cntatinns
30(1
Cartes de crédit
377
Transferts/Virements
341
Chéquiers/Oppositlon
297
Conseils en placements
286
LES AGENCES
Ag. Galliéni
42.00.12
Ag. Bruat (Tahiti)
43.78.78
Ag. Aéroport (Tahiti)
42.44.24
Ag. Faaa auto-banque
aahiti)
42.51.74
Ag. Fare Ute (Tahiti)
42.51.96
Ag. Hamuta (Tahiti)
43.85.31
Ag. Mahina aahiti)
48.13.18
Ag. Marché aahiti)
43.96.60
Ag. Pirae aahiti)
42.82.06
Ag. Punaaula aahiti)
50.22.78
Ag. Taravao aahiti)
57.14.72
Ag. Papara (Tahiti)
57.47.02
Ag. Moana Nui (Tahiti)....43.26.28
Ag. Vaitape (Bora-Bora)..67.70.72
Ag. Atuona (Marquise)....92.73.66
Ag. Fare (Huahine)
68.82.31
Ag. Taiohae (Marquise)...92.53.81
Ag. Uturoa (Raiatea)
66.32.48
Ag. Manarepa (Moarea)..56.14.90
Ag. Tîahura (Moorea)
56.12.02
42.64.98
Crédit Commercial
de Tahiti
EmtOMARCHE
MARUROA
VOTRE
VOITURE
• TO ÙE PEREÔO
VOTRE
MOTO
• TO ÙE MÙTÙ
VOTRE
BATEAU
PimAAHHA
43^.32
• TO ÙE POTI
VOS EOUIPEMENTS
MÉNAGERS ET
• TE MAU TAIHAA Ù TUAFARE,
PROFESSIONNELS
NÀ REIRA MOI TO TE ÙHIPA.
en
crédit - en crédit baii - en ieasing
jusqu’à 5 ans
42.51.51
TeÊex:445FP Telefax: 43.41.72
Immeuble Indosuez - Quai Galliéni BP 1729 Papeete
Pavau Paaite
TE MAU AMUIRAA A TE ETARETIA E VAII TE FENUA TARATONl
rii te rahiraa taata Maôhi e noho nei i te fenua Taratoni.
E te reira, eiaha i roto noa i te mau mataeinaa, i te oire pû
atoà ra, i Nouméa. E o te reira te
ohipa i îte maitai-hia i
roto i taua tere i te mau mataeinaa. Te tumu, no te mea
ia, ua hoî mai te tahi paè i Tahiti nei no te fifi ihoa o te ohipa
O tei haamata i te matahiti 1975 mai a, e o te fifi roa atu
mûri aè i te matahiti 1984.
Ua toe rii noa atu te tahi pae, e o ratou ia tei
farereihia atu na roto i teie tere.
E tià atoà ia haafaufaahia te itoito o teie mau taeaè
e tuahine, o ratou e ora e e haapaô ra i te mau ôhipa no
te faaroo, noa atu to ratou vai moèmoè-noa-raa.
Te tahi atoà vahi faahiahia i îtehia, maori ra, ua
tahoê na nunaa e piti, te Taratoni e te Maôhi no te Rave
âmui i te ôhipa : ua îtehia te reira hum faanahoraa i roto
i te mataèinaa no Thio. Tapaô faaîte te reira e, noa atu te
mau
Pittman or. e te utuafare no Edouard RATINASSAMY üà haapao i te
taaêraa, e nehenehe a e ora âmui i te tiàturiraa hoê
e te tavini
i te Fatu hoê.
âmuiraa no PORO
I mûri aè i te haamauraahia o Piitman orometua e
tae noa atu i na tiàtono api tootoru, ua tere atu ratou ma
te apeèhia e Hunter or. no te farerei haere i te mau tamarii
Maôhi e parahi nei i roto i te mau mataèinaa no te fenua
Taratoni, i roto ihoa ra i te mau vahi e ôhipahia ai te
heruraa repo Nickel.
Ua tere atu ratou i Poro no te farerei i te utuafare
no Edouard Ratinassamy. Na reira atoà i Kouaoua, no te
farerei ia i te taata ra o Vane. Ua tapaè atoà atu ratou i Thio
no te farerei i te àmuiraa iti haapaôhia e Pihatarioe Paul,
tauturu tiàtono.
Ua riro teie tere, eiaha ei farerei-noa-raa i to tatou
taata, ei haafaaite atoà ra ia ratou i ta ratou orometua
api, e tae noa atu hoî i na tiàtono api i haamauhia. Ua riro
atoà teie tere ei haafatata faahou ia tatou e o ratou, i te
mea, eiaha ia moehia ia tatou e, e fenua rahi te fenua
mau
Taratoni e e mea tià i te tahi mau taime ia tere roa te
orometua no te farerei atu i teie mau tamarii Maôhi e
parahi noa nei i roto i te mau mataèinaa.
Te parau e tià ia faaite atoà-hia, maori ra, ua topa
"Noa atu te mau taaêraa, e tia roa te ora-amui-raa i te tiàturiraa hoê e te
tavini i te Fatu hoê".
Te tiàtono taratoni o Haeweng tane e o Paul Pihatarioe, tauturu tiàtono,
na
tià rauti e haapaô nei i te âmuiraa iti no Petera i Thio.
LAI THAM
MATÉRIELS et PRODUITS
de BOULANGERIE et PATISSERIE
Grand choix: sujets de décoration
MATÉRIELS de COLLECTIVITÉ
TT
TITIORO BP 5701
æoiitt
I (£) i
tradition
/ le progrès.
-
GUYON - MERAND - LOISELET -
-
Papeéte - TAHITI - Tél. 43.97.00 - Fax: 43,59.65
NZ BAKELS - FLORENSUC - FRANCE DECOR
Vea Porotetaui - Mai IdSd
11
Parau Faaite
TE MAU PARAU API NO ROTO MAI I TE TUHAA VAU
Te haamauraa ia Pittman orometua :
I te Tapati 19 no Mati 1989 ua haamauhia o
Pittman Tihoti ei orometua api no te paroita porotetani i Nouméa. Ua faaterehia taua oroà ra e Hunter
orometua.
E tià ia faahamanaôhia e, a hitu atura orome¬
tua i faataahia e te Eaatereraa Etaretia no te haapaô
i te mau tamarii Maôhi e parahi nei i te Tuhaa 8, oia
hoî i te fenua Taratoni
e
i te fenua
Vanuatu, ei
tautururaa ia ratou i te paè o to ratou ôraraa faaroo.
Na tiàtono api ; haamauhia : Tuterai, Manate e o Eritana
Teie te iôa o te mau orometua tataî-tahi ; Taumata
(1957 -1961), Hunter or. (1962 -1977), Tupai
(70 - 71), Ramon or. (71-72 ), Richard or. (77
80), Léonard or. (80 - 88).
or.
or.
-
Te haamauraa tiàtono
E tano atoà ia faaara atu e, i te taime a
haamauhia ai o Pittman orometua, e toru Tiàtono
api i haamau-atoà-hia e Hunter orometua : o Tuterai
Tiàtono, Manate Tiàtono e o Eritana Tiàtono. E
amui atu ratou i na tiàtono paari e haapaô nei i na
Te fare pure i Vallée du Tir
^^BRKOGITE
âmuiraa tootoru o te paroita no Nouméa : Tiona,
HÔTEL LEUHaNOaniN
CHAMBRES TOUT CONFORT CLIMATISÉES
TÉLÉVISION VIDÉO - TÉLÉPHONE DIRECT MINI BAR
-
-
-
RESTAURANT LE MIINO a RI N
26. rue des Écotes PAPEETE 42.99.03
SUPERBE DÉCOR CHINOIS - CUISINE CANTONAISE DE OUALITE
SPÉCIALITÉS DE FRUITS DE MER ■ PLATS A EMPORTER
RESTAURANT leP\azza
51. rue Colette PAPEETE
REPAS D'AFFAIRES - BANQUETS - COCKTAILS
LE DIMANCHE BUFFET - BRUNCH (HH/ 13H30)
Av. du Prince Hinoi
BP 50.387 PIRAE - TAHITI
Tél. 42.74.04 Télex: 368 FP
12
RÉSERVATIONS
Vea Porotetani - Mai 1989
- INFORMATIONS BP.302 - Télex: 467 FP
Tél. (689)A2.^6.33■ Téléfax (689)42.16.32
Parau Faaite
te "Vieux Temple" e te paroita "Montravel". E tapaô
faaite te reira e, te vai nei te tahi tuàtiraa papu i rotopu
i na Etaretia. la haamaitai atoà hoi tatou i te Atua i te
mea, ua tià roa i te orometua Sailali Passa i te haapaô
atu i ta tatou paroita i Vallée du Tir i te mau taime i
mairi aè nei, i roto ihoa ra i te mau oroà rarahi no te
Noera, te Matahiti api e te Hepetoma Pureraa.
Maitu Tiàtono : 20 matahiti ; roto i te taviniraa
Oriveta e lerutarema. I taua tapati ra, ua tuu atoà-hia
o Maitu Tiàtono i roto i te
faaturaraa. E piti àhuru ma¬
tahiti to na taviniraa i te paroita no Nouméa.
O Sailali Passa orometua, peretiteni no te
Etaretia Evaneria no Taratoni tei âmui atoà atu i taua
oroà ra, tae noa atu i te tahi mau mero no na paroita
porotetani e vai nei i Nouméa, oia hoi te paroita no
O Pittman Jeannie e na orometua Porotetani o Sailali Passa, Peretiteni
O te
Etaretia Evaneria no Taratoni e o Jean Wete or. Tiàrauti Pipiria
SNC J.B. LE CAILL & Cie
TPAERUI
BITUMAGE ROUTES ET AÉRODROMES,
PRÉFABRICATION BÉTON.
BUSES ET ASSAINISSEMENT.
BÉTON EN VRAC DÉLIVRÉ PAR CAMIONS TOUPIES
AVEC TAPIS DISTRIBUTEUR.
■ 42.48.22 ■ 42.88.86 ■ 58.34.75 ■ 58.42.14 ■
SNC J.B. LE CAILL & Cie
Vallée de Tipaerui
Télex: COMITA 399 FP
Téléfax: (689) 41.30.17
Vca Porotetani - Mai 1989
13
Histaire
LE BICENTENAIRE DE LA REVOLUTION
Marchons ! marchons !...
Oui ? Mais attention !
Aux armes,
citoyens,formez vos batail¬
lons, Marchons, marchons ! Qu'un sang
impur abreuve nos sillons !
En cette année de commémoration du
bicentenaire de la Révolution Française, com¬
bien de fois allons-nous entendre ces injonctions,
quelles soient chantées par des ministres ou par
"les enfants des écoles", en plantant des
arbres de la Liberté, en souvenir...
L'ambiguïté des réactions suscitées par la
Marseillaise illustre assez bien les sentiments
divers engendrés par la Révolution. Il est vrai que
la
Marseillaise, avec sa musique brillante et
entraînante, a galvanisé les énergies dans la
jeune et fragile République, et cet élan enthou¬
siaste a servi aussi à propulser les armes de cette
République, pourtant jeune accouchée de la
Déclaration des Droits de l'Homme, à travers les
pays voisins, pour y faire triompher par les
armes ces droits inaliénables... et ainsi, "abreu¬
ver les sillons" étrangers du
sang de tant de ces
hommes appelés à être frères...
Et cette Marseillaise retentit toujours, pour
les rassemblements pacifiques sur les stades,
devant les monuments et les écoles inaugurés
par
les autorités, mais aussi, hélas pour les
commémorations guerrières, devant les monu¬
Il nous faut nous rappeler aussi que cet
idéal, que ces idées qui inspirent encore aujour¬
d'hui certaines conduites politiques, ne sont pas
nées spontanément en 1789, et quelles étaient
en mouvement depuis des décennies. Pensons
aux philosophes, aux
Encyclopédistes, à tous
ces hommes éclairés, qui luttaient contre un
despotisme qui l'était moins.
Pensons surtout aux Etat-Unis d'Amérique,
libres avant nous. La Déclaration d'indépen¬
dance, datant du 4 juillet 1776, ne dit-elle pas :
"Nous tenons pour évidentes par elles-mêmes
les vérités suivantes : tous les hommes sont créés
égaux ; ils sont dotés par le Créateur de certains
droits inaliénables ; parmi ces droits se trouvent
la vie, la liberté, et la recherche du bonheur. Les
gouvernements sont établis parmi les hommes
pour garantir ces droits, et leur juste pouvoir
émane du consentement des gouvernés. Toutes
les fois qu'une forme de gouvernement devient
destructive de ce but, le peuple a le droit de
l'abolir ou de la changer, et d'établir un nouveau
gouvernement, en le fondant sur les principes et
l'organisant en la forme qui lui paraîtront les
plus propres à lui donner la sûreté et le bonheur".
en
Et la conclusion
: "En
conséquence, nous les
représentants des Etats-Unis d'Amérique, as¬
semblés en Congrès général, prenant à témoin
le Juge suprême de l'univers de la droiture de nos
intentions, publions et déclarons solennellement,
au nom et par l'autorité du bon
peuple de ces
colonies, que ces colonies unies sont et ont le
droit d'être, des Etats libres et indépendants..."
ments aux morts, témoins tragiques et tant de
vies d'hommes, ravies par d'autres hommes, de
tant de sang versé, pur ou impur... et voilà que
1776 - 1789. L'Amérique et la France.
Deux Républiques, deux Révolutions...L'une
s'établit dans la paix, l'autre finit dans le sang à la
l'on chante : marchons ! marchons !
Terreur...
Alors peut-être faut-il dire cette année :
"halte ! ne marchons plus !". Plus de sang, mais
la paix, la liberté, l'égalité, la fraternité. Car la
est
récemment paru "Les Révolutions de France et
Révolution, n'était-ce pas cela, son idéal et son
ambitieux projet ?
d'Amérique. La violence et la Sagesse", Georges
Gusdorf développe l'idée que la paix américaine
14
La différence entre ces deux Révolutions
thème souvent abordé. Dans un livre
un
Vea Porotetaui - Mai 1989
Histoire
protégée par la "sagesse" des Pères fonda¬
teurs, par les sources religieuses de sa révolu¬
tion, enracinée dans la foi de la Réforme. Et
Gusdorf oppose, en Europe même, l'Allemagne
et l'Angleterre, dont le protestantisme a permis
une transition paisible entre la religion et les
idées nouvelles, et la France, où l'autoritarisme
catholique a conduit au conflit dramatique entre
les Lumières et le christianisme...(c'est sans
doute vrai en partie, mais un peu trop
systématique, semble-t-il).
a été
Pour Burke, homme politique libéral an¬
glais, qui a écrit dès 1790, donc bien avant la
Terreur, les "Réflexions sur la Révolution Fran¬
çaise", ce serait la rupture avec la continuité
historique de la royauté, rupture fondée sur une
conception abstraite et théorique de la Liberté,
qui a été dangereuse. La Révolution française
obligeait à choisir, à trancher net, alors que les
conceptions anglo-saxonnes permettaient des
compromis qui évitaient les ruptures sanglantes.
dans ses excès, ou tout au moins, pas partout. Il
y donc des moyens pacifiques à trouver de nos
jours aussi, pour que les peuples opprimés arri¬
vent à la liberté, et que leurs citoyens puissent
,
exercer tous leurs
droits pleinement, sans négli¬
ger leurs devoirs civiques et politiques. '
Alors, peut-être pourra-t-on dire : mar¬
chons ! marchons ! vers ce monde " des lumiè(I
res
.
Au fait, ce bicentenaire ne pourrait-il pas
être l'occasion de mettre de nouvelles paroles sur
notre hymme national,
cher à nos coeurs, des
paroles qui chanteraient la joie et la fraternité,
plutôt que la vaillance guerrière ? Pourquoi pas ?
Le Protestant de l'Ouest n° 131/Janvier 89
nous
Bénéficiez du
tionnaires et contre-révolutionnaires se sont-ils
contrat
qualité 2 ans
Tout au long
de ces deux cents ans qui
séparent de 1789, historiens et politiciens
ont continué à débattre de la Révolution, à la
glorifier ou à remâcher ses erreurs, selon les
thèses et la politique qu'ils entendaient soutenir,
et auraient souhaité imposer. Ainsi, pro-révolu-
^
affrontés tour à tour.
Il semble pourtant, actuellement, qu'il est
possible de se dégager de ces-réactions passion¬
nelles, et l'idée se fait jour que notre Révolution,
avec ses principes universels et ses excès, serait
à l'origine de deux types de régime politique : les
régimes démocratiques, dans leur affirmation
des droits de l'homme et du citoyen, et dans la
liberté laissée à ces citoyens, les régimes totalitai¬
res, par l'application "déviante" que la Terreur a
fait de ces principes libérataires, égalitaires,
Fiat Tipo^
fraternitaires.
Ce rapide survol nous permet de constater
que la violence n'est pas fatalement le passage
obligé pour arriver à la démocratie, que la Fance
a été suivie dans ses élans libertaires, mais pas
S.T.A. Société Tahitienne d’Automobiles
Vca Porotetani - Mai 1989
42.05.16
15
Te heeuri o te veo
NOA
I teie 5 no mâti 1989, te haamanaô faahou nei
tatou i te taeraa mai te Evaneria moà a te Atua i
Mâôhinui nei. E rave mai tatou i te tahi taô no roto
i te reo Mâôhi no te tamata i te faahiô ia tatou e, eita
tatou e maramarama i te Evaneria a te Atua mai te
peu aita tatou i maramarama na mua roa i te
Evaneria Mâôhi mau, oia hoi, mai te peu aita tatou
i farii nâ mua roa i to tatou huru Mâôhi mau, e te mau
maitai atoà ta te Atua i horoà mai ei maitai no tatou.
Te taô ta tatou e hiô mai, teie ia taô ta tatou e
parau nei e : Noa.
Mai te rahi râ o te mau taô o te reo mâôhi, eita
te auraa o teie taô e maramarama mai te peu eita
tatou e hiô atoà mai i to na "taha mûri" Ei hiôraa : eita
tatou e maramarama i te parau o te po, ahiri aita e
ao ;
"E oraraa au noa to Itimatara"
eita atoà hoi tatou e maramarama i te toètoè,
ahiri aita e veàveà.
Te taha mua o te hoê taô, te vâhi ia i mua, oia
te vâhi e hiôhia ra ; âreà te taha mûri ra, te vâhi ia
i mûri mai i te vâhi e hiôhia ra.
No reira, e maramarama tatou i te auraa o te
noa, mai te peu e hiô atoà mai tatou i te moà, oia to
taha mûri.
I roto i teie tau faaôhiparaa ta tâtou i hiô aè nei,
te vai ra te faatureraa : te vai ra te ôhipa e tano ia
rave, te vai ra hoi te ôhipa eita e tano ia rave. Te vai
atoà ra te manaô no te faataaraa, oia hoi te tuuraa
te hoê taata ia na i ràpae i re faanahoraa i mâtauhia.
na
a te
ra
E aha te moà
la faatere te hoê tahuà mai i ta na râau, te
ôpani nei o na i te tahi mau màa e te tahi huru ià ;
te faaue nei o na te taata mai ia haapae i te reira mau
mâa, oia hoi ia haamoà i te reira.
la hinaaro te hoê taureàreà i te faaea i te tahi
la faataa te hoê tahuà ia na no te rave i te ôhipa
Atua, te haapae ra o na i ta te taata : te haamoà
ia o na ia na.
Na taata i momoàhia nei, ua faataa ràua ia
râua iho te tahi no te tahi, mai te haapae i te toeà o
te taata.
Mai te reira atoà ia haamoà i te maa.
E te noa, e aha ia te noa
tamahine, te momoàhia nei raua.
la faaineine te hoê Tahuà i te rave i ta na tuhaa
ôhipa i nià i te marae, te haamoà atoà nei o na ia na,
oia hoi te haapae nei i te mau mea atoà te ôre e au
i te huru e te hinaaro o te Atua ta na e haere nei e
tâvini.
Te noa, te mea ia tei ôre i topa i raro aè i te
tahi faanahoraa ètaèta, te tahi faatureraa, aore ra te
tahi ôpanipaniraa.
E haapâpû-atoà-raa teie e, eita te moà e noaa
mai te peu eita tâtou e tarii i te tahi faatureraa, te tahi
ôpanipaniraa, mai te peu eita e haapae, mai te peu
eita e faaineine.
Eere na te parau e haamoà, eere atoà no te
parau i moà ai, ia ite râ e ia fârii te taata i te haavi i
to na tino e to na mau hinaaro no te tutonu i nià i te
tahi mea teitei atu, i reira te moà e noaa ai.
Eere râ ta tatou tumu parau te imiraa i te râveà
e noaa mai ai te
moà, no reira e hoi mai tâtou i nià
i te noa, oia hoi te oraraa haavi-ôre-hia, te oraraa e
ôre ai te taata e taiâ ai te tahi e te tahi.
Noa
Haere mai, haere noa mai.
Pârahi, pârahi noa.
J e liicru moà o te Alla
16
E ùru noa ta tâtou mâa.
A rave noa i tei au ia ôe.
E ori noa ta na ôhipa.
Vca Porotetaui - Mai 1989
Te heeuri o te rea
Te tahi teie o te mau faaôhiparaa e faaroohia i roto
i te vaha taata. E tâmata na râ tatou i te tatara rii i te
auraa e te manaô ta te noa e horoà nei i roto i te mau
irava tâtaî tahi.
titau i nià atu, eiaha e horo i roto i te nounou faufaa
ôre.
5-Eori hoa ta na àhipa : Te haapâpu mai nei
te noa e, e ôhipa rave tâmau-hia teie, e ua tâmauhia
i te rave no te mea aita i haafifihia,aita i tâpeàhia.
1 - Haere noa mai : E reo teie no te îriti i te taiâ
o te hoê taata. Te parau atu ra vau ia na, eiaha e
haapeàpeà i to na manaô, eiaha e tuu i te haafifiraa
i roto i to na àau, ia haere mai râ o na mai te hau.
2 - Parahi noa : Teie rii atoà te manaô ta te noa
huru irava. Peneiaè te faataiâ
e horoà nei i roto i teie
pârahi, no te reporepo paha o to na
àhu, aore ra no te mâ o te pârahiraa. Te haapâpu atu
ra râ te noa e, eiaha o na e tuu i te reira huru
haapeàpeàraa i roto ia na. Ua parauhia o na e
parahi, e parahi ia o na mai te hau, aita e faahaparaa
ra teie taata i te
e na
mûri atu.
3 - E ùru noa ta tatou mâa : I roto i teie huru
irava, te faaîte mai ra te noa e, te vai ra te maa tei hau
atu i te maitai, teie râ tei noaa i teie taata, ua ravaî e
ua mauruuru o ia i te reira. Aita to na upoo e
haapeàpeà ra no te mea tei ôre i noaa ia na, oia hoî
ôre à i îtehia atu ra.
4 - A roue noa i tei au ia ôe : I ô nei, te haapâpu
mai nei te noa e, te vai ra te tahi fâito tano, eiaha e
no te mea tei
E ohipa tarai puha noa ta teie taata Rimatara
CHICHONG
Vassureur N''1
42.80.70
Agent Général Spécial
Diplômé H.EC. Paris
& Institut des Assurances
16, rue Tepano Jaussen - BP 505 Papeete
(derrière la cathédrale, face restaurant Bougainville)
Vea Porotetaiii - Mai
17
Te heeuri a te reo
I roto i teie tau hiôraa, te îte nei tatou i te huru
tatou i roto i te noa, oia hoi i roto î te hoê oraraa tei
Mâôhi, e te hohonuraa o to na feruriraa e
haapaehia te mau mea atoà e haafifi i te taata ia
farerei, ia aroha e ia here i te taata.
mau O te
ta
hoî huru faanahoraa i te oparaa ia au i te
na
haapiiraa a te noa.
E noaa te hau, te peàpeà ôre, mai te peu e
iritihia te mau haafifiraa e te mau mea atoà e parahi
tâmau ai te taata i roto i te tâia e te faariàrià. Haere
noa mai : aita e ôtia i roto ia
ra i to
O
tâua, aita e patu e haafifi
tâua fârereiraa. Tei roto tâua i te faanahoraa
ua
la tere tatou nâ te purumu e tààmu i te fenua,
rahi aè te îtehia te moà i te noa, oia hoi, ua rahi
aè te faatureraa, te ôpanipaniraa : e tapu, e ùri
taehae, e âua niuniu, e patu timà, eiaha teie mea,
eiaha terâ.. .ua àiherehia te eiaha i nià i te fenua, eita
ra te haereraa o te taata e noaa faahou. Ua
hinaaro vau i te tuu i to ù âvae i ô no te haere i uta,
e farerei au i te : eiaha ; ua hinaaro vau i te haere i
atu
te noa.
Te tahi manaô i hiôhia mai teie ia : te vai ra
îhoâ te mea tei hau atu i te maitai, mai te peu râ eita
tai, aore ra i tahatai no te hopu i te miti, e tarerai à
eiaha.
Tei hea noa, a hea vau e taahi noa ai ma te
e
noaa, eiaha ia e haapeàpeà i te upoo, eiaha e
faariro i te reira ei haafifi i to ôe oraraa : E : ùru noa
vau i te ;
ra, ua ùru â ia i te ôre roa. Inaha e ora te taata i te ùru.
hau i nià i te fenua ta to ù mau tupuna i vai îho mai
Te haapii mai nei te noa ia tatou i te fârii i to tatou
no
oraraa i noaa i
tatou, te oraraa i horoàhia no tatou.
ù, ei vairaa no ù, ei tupuraa no ù ; a hea vau e îte
aî i te hau i nià i te fenua ta te Atua Metua i horoà mai
ei vàhi e tupu ai au i te rahi. Ua rahi te moà,ua rahi
te patu, ua ôre te noa, ua marau te hau, ua ino roa
te taata.
E taù nûnaa, hoê anaè riveà e îte faahou ai
tatou i te oraraa hau e te ôaôa ta te Atua e to tatou
hui tupuna i hinaaro ei tuhaa na tàtou, maoti ia îte
faahou tàtou i te haapîiraa a te noa ; fàrerei noa,
paraparau noa, taahi noa te âvae na te roa e te âano
o te fenua.
I roto ra i te noa ta tatou e imi faahou, ia îte
tatou i te haavi ia tatou, i te haapae-roa-raa i te mau
Teheiura orometua vahiné ivi i Rimatara (Tetepa 88)
patu atoà ta te teôteô o to tatou àau i faatià e tei
faataa ê ia tatou e te Mâohi, tàtou te tahi e te tahi. la
ite atoà ra tatou e, eita te noa e fârii i te mau huru
haafifiraa atoà, no te mea te noa, eere ia i te mamu,
eere te matapo, te vaha piri e te varua pohe. E imi
ùàna ra te oraraa hau e te tafifi ôre, oia hoi te hoê
oraraa e tano ai tàtou ia parau e : ua taata te taata,
ua fenua te fenua, ua Atua te Atua, ua maitai
roa.
O tatou noa hoî
teie, noa atu a ra e,
o tatou noa, ua
here mai te Atua ia tatou.
Te haapii atoà mai nei te noa e, mea maitai ia
Te tahi teie irava no te Evaneria a te Maôhi ta
tatou e faatupu faahou, no te mea e parau te reira e
ite atoà tatou i te haapae i te nounou faufaa ôre. Te
faaâpi faahou iatatou, e parau hoi e faaôaôa faahou
taata tei i ite i ro na ôtià, ua ite atoà ia i te atea o te
ia tatou.
vahi ta na e haere e te rahi o te ôhipa e oti ia na te
rave. Te taata ra tei riro te hinaaro o to na àau mai
mai. E pai, moèhia atu ra ia tatou e, ua haere noa
te tàriu mouà ra te huru, aita ia i ite i te rahi o te pohe
ta na e fàrerei. Te taata e ora ia au i ta noa haapiiraa,
mai te Tamaiti a te Atua io tatou e te Maôhi. No to
na here ia tàtou, haere roa mai nei o ia i roto i te feiâ
ua ite ia i te tuu i te ôtia i mua i to na mau hinaaro.
Haere noa mai - Tomo noa mai -Pârahi noa
noa ;
haamoà atu ra ia tàtou ia tàtou : no te Atua hoi
Te haapiiraa hopeà ta te noa e horoà mai nei
te moà. Aita ra te Atua i faariro i to na moà ei faataa-
teie ia ; te mea eita e haafifihia, eita e tàpeàpeàhia,
e haere ia i te rahi. la vai-iho-hia te faatau, e rahi ia
te faatau e hotu mai ; ia faaôhiehia te tupuraa o te
ê-raa ia tàtou, ei raveà ra no te haafatata faahou ia
tàtou te tahi i te tahi i roto i to na here metua. E hoi
ino, e.rahi atoà te ino e hotu mai.
tatou e te Atua, i roto anaè i te reira noa e tupu ai
te aroha e te here i roto ia tatou te nûnaa maitihia e
I roto i te oraraa hepohepo rahi ta tatou e
faaruru nei i teie tau, te ite ra tatou e, no te haamoè-
tàtou i roto i te noa ; i roto i te noa i arohahia mai ai
te Atua.
haapiiraa atoà e vai ra i roto
i te noa, no reira te rahi o to tatou ino. E hoî faahou
roa-raa tatou i te mau
18
Vea Porotetani - Mai 1989
Turo a RAAPOTO
Page Enfantine
"La vie, petit, c'est une fleur qui s'épanouit, c'est un regard
d'ami dans un monde hostile, c'est un sourire d'enfant..
NE CRAINS RIEN
Toi l'enfant qui viens de naître
Tu es à toi et tu as lui
Par ton cri de nouveau né
Tu te sépares de ta mère
Le cordon ombilical coupé
Tu es un à part entière
Je ne suis là, que pour te remettre à lui
Aie confiance petit, ne crains rien
Car aujourd'hui, grâce à lui.
Tu es la VIE.
Allez viens petit, ne crains rien
Tes angoisses son fondées... c'est vrai
"Dis-moi, la VIE, qu'est-ce que c'est ?"
Nous t'offrons aujourd'hui
Nous les hommes
Un monde pollué
Un monde d'injustice
Un monde d'intolérance
Un monde déséquilibré
La VIE petit.
C'est une fleur qui s'épanouit malgré la pluie
C'est un regard d'ami dans un monde hostile
C'est un sourire d'enfant dans la souffrance
Et les larmes.
Allez viens petit, ne crains rien
Dans ce monde pourri petit
Je te donnerai des Racines
Afin que tu puisses puiser AMOUR
Et ENERGIE pour grandir.
C'est un cri dans la nuit.
Une lueur d'espoir qui luit
Et qui jamais ne ternit
La VIE petit, c'est un message d'amour
Une force qui germe et grandit.
Un combat de tous les jours.
Dans ce monde d'égoïsmes, petit
Je te respecterai, car tu portes en TOI
Un peu de moi.
La VIE, c'est TOI, petit, l'as-tu oublié ?
Enfin, je te donnerai des ailes
Toi, petit, l'homme de demain.
Car vois-tu petit.
Tu ne nous appartiens pas
POEHINA
Vea Porotetaui - Mai 1989
19
Parai na te S na mati
Taiôraa : Ruta Ev. 15:11-32
te tahi pae o te nünaa i te ora hôpe roa i roto i
te Aroha o te Atua.
"E iho faahou maira to na iho huru
Aita teie ôroà 5 no Mati o ta tatou e ora nei
mau... ua tià aéra o
ia, haere atura i ta na
Metua ra. E tei te atea ê â o ia, ite maira
ta na Metua ia na, aroha maira ia na, horo
maira ia na i ta na àî, hoihoî maira ia na".
(ir. 17-20)
I roto i teie taiôraa Pipiria i faataahia no te
tapati ôroà 5 no mati, ua îritihia mai teie na îrava
ei parau haa-feruri-âmui-raa ia tatou i te auraa no
teie ôroà 5 no mati, teie ôroà faahamanaôraa i
i riro, ei faa-hamanaô-noa-raa i to te Evaneria
tapaeraa mai i to tatou aià. la riro atoà ra teie
mahana ei taime o te tià ia ravehia no te hiôhiô
faahou, no te titorotoro faahou, no te uiui faahou
e : "Tei hea te vairaa no te Aroha o te Atua i roto
i te taatoàraa o to tatou oraraa ? Tei hea to tatou
vai ihoraa i te Aroha o te Atua ? Tei hea te faaôhiparaa-hia te Aroha o te Atua ?
to te Aroha o te Atua faa-faaîte-raa-hia io tatou
Hoê hanere iva ahuru ma piti matahiti i teie
nei, na roto i te taeraa mai te Evaneria i to tatou
aià i Maôhi Nui.
nei : ua taui te mau mea atoà. Ua taui te feruriraa
No roto mai teie na îrava i te toru o te
parapore o ta letu i faatià, ei pahonoraa i te huru
ôhumu o te mau Faritea e te mau Papaî-parau,
ratou o tei faahapa pinepine ia letu, ô ia i àmui
atu i te feia hara e ô ia i àmu atoà i te maà e o
ratou. No teie huru faahapa o te mau Faritea e
te mau Papaî-parau i horoà ai letu i te parapore
no te mamoe i
moè, te parapore hoî o te vahiné
hoê àhuru a na tîterama e teie parapore no te
tamaîti i haere i te fenua roa.
Na roto i teie parapore, te hinaaro ra letu
faa-haamanaô faahou i te ôpuaraa faaora ta te
Aroha o te Atua i ôpua na roto i ta na Tamaiti,
ta teie iho Tamaîti e parapore nei ma te haapapti
e
e, ua haere mai oi a e faa-faaîte e e faatupu i te
hinaaro o to na Metua, ia oraora aè tera taata e
tera taata, ia oraora aè tera nünaa e tera nünaa.
o te taata. Ua taui te huru o te oraraa. Ua taui te
huru o te mau tuàtiàtiraa i rotopu i te taata. Ua
taui te hiôraa a te taata i nià i te faufaa o to na âià.
Ua taui atoà te huru o to te taata tiàturiraa i nià
i te Ora.
I roto i te uànaraa o teie mau tauiraa, aita
atoà nei te Aroha i taui... te Aroha i arohahia mai
ai tatou e i titau hia ai tatou ia riro ei mau tamarii
tei ora i taua Aroha rà i nià i to tatou fenua ? Aita
atoà anei te mau tauiraa i ravehia e te taata i riro
ei faa-atea-raa te tahi paè i to ratou àià ? Aita anei
teie mau tauiraa i riro ei faa-atea-raa te tahi paè
i te fare metua ? Aita anei teie mau tauiraa i riro
ei faa-atea-raa te tahi paè i to ratou iho utuafare
? Aita anei teie mau tauiraa i riro ei faatianiani i
te tahi paè, ia faa-hinaaro i te tahi oraraa taaê,
ôvere, ei titi, ei mau taata aita
mai te tamaiti i haere i te
fenua roa o te parapore ? Aita atoà anei teie mau
tauiraa i riro ei mau ràveà o tei horoà i te manaô
a riro atu ai ratou ei
to ratou e turuîraa,
Hoê hanere e iva àhuru ma piti matahiti i
i roto i te nünaa e : ora noa ai ratou i nià i to ràtou
teie nei to te Evaneria tapae-raa mai i to tatou
âià, eere ra teie âià no ràtou ? Aita atoà nei teie
fenua : e haapapuraa te reira ia tatou e, e nünaa
herehia tatou e te Atua, e nünaa faaorahia, e
nünaa tei fanaô atoà i te faufaa ora a te Atua.
I teie tau, i te mahana e faa-hamanaô
faahou ai tatou i to te Aroha o te Atua faa-faaîteraa-hia i to tatou nünaa, te tupu nei te uiuiraa
manaô. E, e mea tià ia uiui rii ihoa te manaô, i
te huru o te vairaa o te Aroha o te Atua i roto i
to tatou oraraa i teie mahana. Eiaha atoà tatou
e maere ia tupu te uiuiraa manaô, no te huru ihoa
o te mau
feruriraa e îtehia nei, no te huru atoà hoî
mahana, e no te huru atoà o
o te oraraa o teie
te tahi mau arataîraa o te faa-taupupu atoà nei i
mau
tauiraa i riro ei
mau
raveà tei taui i te
feruriraa o te nünaa, a tiàturi ai ràtou i teie
mahana e, te utuafare metua e aore ra te faufaa
a te metua, eere ia i ta ratou iho, ia au i te manaô
o te matahiapo i roto i te parapore. Haamanaô
atura vau i te tahi reo uiui ta te Fatu i faahiti i roto
i te Evaneria a Ruta, pene 7, irava 31, vahi
matamua : "E faaau ra vau i teie nei uî taata
i te aha ? E au ratou ia vai ?"
na e
Eita atoà anei te uî taata no teie nei maha¬
tià ia faaauhia i te uî taata tei haapae i te
utuafare, ei uî taata tei haapae i te âià, ei uî taata
tei haapae i te faufaa metua, ora noa ai i te âià ?
Vea Porotetani - Mai 1989
Paroi no te S no mati
Eita ânei e tià ia tatou, i teie ôroà 5 no Mati,
ia hiôhiô faahou i te vairaa no te Aroha o te Atua,
i âià hia ai tatou, i metua hia ai tatou, i faufaa hia
ai tatou, i hiroà hia ai tatou i mua i te aro o te taata
e i mua hoî i te aro o te Atua
Metua, ia au i te
hiôraa a te parapore i faatià-hia e letu ?
E parapore nehenehe ta tatou i teie 5 no
Mati ; e parapore tei vauvau mai i te parau no na
tamarii toôpiti : e taeaè hoê raua, hoê metua to
raua, e metua tei here tamau ia raua, e metua,
eiaha tei horoà noa, o tei faahere-here atoà râ i
te faufaa na raua.
Ua haere te tamaiti i te fenua roa, ua vaiiho i te utuafare metua, ua rave i ta na faufaa, ia
tupu to na hinaaro i te fenua ê. Eere te reira i te
mea fifi. Te mea fifi i roto i to na
tere, te mea fifi
i roto i to na faaôhiparaa i ta na faufaa, maori ra,
ua moè ia na to na parau. Ua moè roa ia na
e,
e âià to na.
Te Aroha a o te Atua teie e tiàoro nei ia
tatou tataî tahi i teie ôroà 5 no Mati ia hoî faahou
tatou i roto i te Aroha, ia faa-hinaaro faahou
tatou i te Aroha, ia faariro faahou tatou i te
Aroha ei pû tarià no tatou, ei manaônaôraa na
tatou. Te Aroha a teie o ta te Atua i tuù i roto i
ta na ôpuaraa ia ora te taata atoà, e ia iho faahou
mai terâ taata e terâ taata,
ia tatou, eiaha no te farii noa i taua Aroha ra, a
taôtià atu ai ia na. la riro ra tâtou ei nunaa tei
faaora, ei nOnaa tei àro i te mau mea atoà o tei
haafifi i to tâtou vai tamauraa i roto i te Aroha.
E tiàororaa rahi teie ia taua te nünaa, ia riro taua
ei nünaa tei ora, tei faî, tei faaîte, tei
mua i te aro o te tahi mau nünaa e
e metua tei hiî ia na, tei àtuàtu ia
e
haapapu i
nünaa atoà
Atua, i nünaa ai taua, i fenua ai taua, i Metua-hia
ai to taua, i faufaahia ai ta taua.
Te parau ra te metua o te parapore i te
matahiapo i te irava 31 : "e tau tamaiti here,
na, tei faa-àmu ia na, tei here na ia na e o te here
e tià oe i ô nei ia ù
noa nei ia na,
na
e o tei ineine a i te farii ia na i nia
:
taua tei arohahia, e o te aroha-noa-hia nei e te
Ua moè roa ia na e utuafare to na e
e metua to na,
terâ nünaa e terâ
nCïnaa i to na iho huru mau. E titauraa atoà teie
nei, e te mau taoà atoà
ù nei, na oe ia."
i teie tiàraa tamaiti tei here hia. I roto i to na fifi,
i roto i to na ôvereraa, i roto i to na tiàraa tîtî i te
fenua roa, i roto i te hoê taime i îte ai o ia e ua
fatata roa o ia i te pohe, i roto i te hoê taime i îte
ai o ia e ua tae roa o na i nià i te hoê tiàraa tei
faataahia no te animara, i iho mai ai to na huru
mau. Te taime mau ia i haamanaô faahou ai o na
e : "O vai o na, e aha ta na, e te haere tià
nei o na i hea. "
OPANI : ir 17-24
"E iho faahou maira to na iho huru mau, ua
E tià vau e haere i tau metua ra..."
na ô aè ra...
Remuna a TUFARIUA
I roto i te taime fifi i iho mai ai ia na te
hohoà o to na metua, e i mua hoî i te aro o to na
metua i iho mai ai to na huru mau, i îte ai o ia e,
ua hahi ê roa ô na, ua hara ô
na, e e mea tià ia
na ia hoî faahou i te âià, e mea tià ia hoî faahou
î te utuafare : e mea tià ihoa ia hoî faahou i te
metua ra. Oia mau, i mua i to tatou mau fifi, e
mea pinepine ihoâ tatou i te fariu i to tatou aro
i mua i te Atua, e i mua hoî i te Atua tatou e îte
ai i to tatou huru mau.
Ua riro te Atua Metua mai te hoê hiô hipa,
tei faahiô ia tatou i nià ia tatou îho, no te turama
ia tatou, no te haamaramarama ia tatou, ia îte
papu tatou e, e mau tamarii paruparu ihoâ tatou.
E îho faahou terâ manaô i roto ia tatou e, e mau
tamarii tatou tei hoôhia, tei herehia e tei faaorahia e te Atua na roto i ta na Tamaiti o letu-Metia.
Distributeur des marques:
ZWAIM
LAIT ELLE ET VIRE
MOREY
BISCUITS ARIMOTT
BP 9009 PAPEETE - TAHITI Tél. 42.00.71
Vca Porotetaui - Mai 1989
-
Télex: 296 FP - Fax: (689) 41.06.52
21
TAHITI PNEUS
QgpouTiag
GROUPE
Bill Htm im PUS WMm.
GENERALE
SOCIETE
Atelier de montage,
14 agences pour
mieux vous connaître,
mieux vous conseiller,
—
mieux vous servir.
réparation,
équilibrage,
et vidange.
PRETS PARTICULIERS
Personnel et immobilier
Financement des véhicules, SOFINAUTO.
CREDIT AUX ENTREPRISES.
42.86.88
POLYNESIE
—
^ ^
Av. G. Clémenceau - Mamao - Tel. 42.74.63
CGE
CGEE ALSTHOM POLYNESIE
Tefaatau - B.P. 5020 - Pirae
Télex 275 FP - Télécopie 43.32.61
rue Tihoni
Tél. 42.60.01
-
ÉTUDES - RÉALISATIONS - MAINTENANCES - DÉPANNAGES
ÉLECTRICITÉ GÉNÉRALE
(industrie - bâtiment)
TÉLÉPHONE
ÉQUIPEMENTS DE CUISINE
SONORISATION
BOBINAGE
CENTRALES
VIDÉO
CÂBLAGE
RÉSEAUX DE DISTRIBUTION
CONDITIONNEMENT D’AIR
MAINTENANCE INFORMATIQUE
CANALISATIONS
PLOMBERIE SANITAIRE
STATIONS DE POMPAGE
FLUIDES MÉDICAUX
DÉTECTION INTRUSION
DÉTECTION INCENDIE
CHAMBRES FROIDES
ASCENSEURS
DÉPARTEMENT INDUSTRIE FARE UTE * Tél. 42.65.99 - 42.48.52
MÉCANIQUE DIESEL
TÔLERIES - CHAUDRONNERIE
STATIONS D ÉPURATION
ENERGIES NOUVELLES
CHAUFFE-EAU SOLAIRES
CONSTRUCTIONS ET RÉPARATIONS
NAVALES
PERMANENCE ASSUREE 24 H SUR 24 H
Manaa ôpcrc
TE MAU HAUTII TE OROA 5 NO MATI
A tahi ahuru ma hoê aè nei matahiti a riro
ai te taiô mahana 5 no mati ei taiô mahana ôroà
rahi faataahia e te Etârëtia Evaneria ei hama-
Te peàpeà nei te manaô, a riro teie mau
haùtiraa ei raveà no te tumâ roâ âtu ia tatou iho
e to tâtou hoî îho tumu. No te
mea, te manaô rahi
e îtehia ra i roto i te mau
haùti, maori râ, mea
naôraa, faahanahanaraa i te parau no te taèraa
ètene roa to tâtou mau tupuna, e mea îno anaè
to roto i ta râtou rnau peu, e aita e maitai e noaa
mai te Evaneria i te fenua nei. Mai te mataro-
mai mai roto mai ia râtou.
noa-hia, e haamata teie ôroà na roto i te hoê
pureraa rahi i te taime poîpoî e e faaôti na roto
i te mau faaîteîteraa haùti faaineinehia mai e te
mau
pâroita tataî tahi i roto i te terâ tuhaa e terâ
tuhaa.
E parau mau, e ua ôrahia mai na te parau
püpüraa taata i nià i te maraè. E parau mau,
tupu na te tahi mau tamaîraa i rotopü i te mau
no te
ua
arii o terâ mataèinaa e te arii o terâ mataèinaa,
e te vai
TE MAU HAUTI E RAVEHIA NEI
Mai te taime matamua roa i haamauhia ai
te ôroà 5 no mati e taè roa mai i teie mahana, te
rave tamau nei te mau pâroita e te mau tuhaa i
te mau haùtiraa. Te tumu parau e rave pinepine-
hia, O te parau ihoâ ia no to te mau mitionare
papâà taèraa mai i te mau taà-motu no to tatou
paè moana : i Tahiti, i Eimeo, i Raiatea, i te
Tuhaa paè e te vai atu ra...
atura..., mai te taparahiraa tamarii o tei
ravehia i rotopù i te mau ôpu hui-arii ei raveà
parururaa ia ôre te toto o te mau atua ia viivii.
Teie râ, eere teie anaè te mau mea tei orahia na
e
te mau tupuna, no te mea, ia imi maite anaè
tâtou i roto i ta tâtou mau peu tumu, e riro atoà
tâtou i te îte e, e rave rahi atoà mau peu e mau
faanahoraa i roto i to tatou îho tumu e ta to tâtou
tupuna i vai îho mai ei faufaa na tatou, o tei
hau roà i te maitai e tei tuàti roa i te manaô
Evaneria.
mau
TE TAHI MAU HIORAA :
I roto i te rahiraa o te mau haùti e faainei¬
nehia nei, te îtehia ra i te tahi paè, te papâà i roto
i to na àhu mitionare, e aore ra,
I roto i te mau puta i papaîhia e te mau
i roto i to na
mitionare e te mau îhitai i tapaè mai na i te fenua
pereue ma te Pipiria i roto i to na rima e i te tahi
upoô, e te püpu anaè ra ratou i te tutia taata i to
nei, te îtehia ra to ratou faateiteiraa i te here e te
ôhipa farii taata tei ravehia na e te mau tupuna.
Te îte-atoà-hia ra ta râtou mau haamaitairaa i te
huru faanahoraa o te ôraraa vaamataèinaa o te
nünaa mâôhi, tei haamauhia i nia îho i te parau
ratou mau atua.
no te here e te tautururaa te tahi. Ua itehia to na
noa
aè paè, te mau mâôhi îa ma te àhu more
tâtuahia i nia i to râtou tau ôpu e te mau rau ti i
to râtou mau avae e to râtou mau rima, i nià i te
Mai te mea ra, ia hiôhia, tei te mau mitio¬
nare anaè ra te parau mau,
te maramarama, e e
mea maitai aè ta râtou mau
peu. Area i te tahi aè
paè, i te paè no te mau tupuna maôhi, e
faanahoraa etene anaè îa e te poiri, înaha, e
taparahiraa taata ta ratou e rave ra e te tahi àtu
mau peu rii hâîriîri.
paari i nià iho i ta na parau, to na here i to na
fenua, e taè noâ âtu hoî te mau maitai atoà ta te
natura e horoà mai nei ei ora no na. Ua îte-atoà-
hia te parau no to na faaroo rahi e te mataù hoî
i te Atua. To na imi-maite-raa i te raveà ia vai ma
noa e te viivii
ôre i mua i to na Atua. I roto i te
hiôraa, mai te mea ra e ôraraa haamaitai noa,
haamauruuru noa te ôraraa o te mâôhi i te mau
TE TAHI MANAO I NIA I TE MAU HAUTI
Noâ âtu te nehenehe o te mau haùtiraa, te
mea ta te
maitai o to na mau atua.
TE EVANERIA E TE IHO TUMU MAOHI
manaô e peàpeà nei, maori râ, o te
puta roa mai teie mau haùtiraa i roto i to tatou
nei mau feruriraa. O te tiàturi maite hoî tatou e
Tona tiàraa mau, eiaha roâ àtu te 5 no mati
ia riro noa ei mahana e hiô noa ai tâtou i te mau
ta tatou mau fetii tamarii e, o te huru mau te reira
vahi îno o to tâtou mau tupuna e ta tâtou mau
o te ôraraa o te mau
peu.
tupuna i mutaà ihora.
la riro ra taua mahana ra mai te hoê
Vea Porotetaui - Mai 1989
JHanaa apere
haamanaô i te taèraa mai te aroha o Atua iô
tatou, te tiàturi hei au e e vai noa teie hohoà i mua
ia tatou : ia riro noa te 5 no mati ei haamanaôraa
i to te Atua îte-faahou-raa mai ia tatou.
No reira, e tano atoà ia tatou ia faariro i
taua mahana ra ei mahana pororaa i te Evaneria
i roto ia tatou îho,
ia rahi atu a te aàraa o te
Evaneria i roto i to tatou nei ôraraa, e ia riro mau
te Evaneria ei pàpà i reira e patuhia ai to tatou
ôraraa.
la riro taua mahana ra ei mahana pororaa
na tatou i te feia e faatere nei i to tatou fenua, ia
faaterehia to tatou nei fenua na roto i te parau tià
e te àfaro. la haapaôhia te feia riirii e ia haamaitaihia to rat ou mau ôraraa. Eiaha hoî te feia riirii
Hauti oroà 5 no mati a te Paroita Maupiti (Matahiti 1986)
mahana e heheu faahou ai tatou i te mau maitai
atoà e vai faahou ra i roto i ta tatou peu tumu e
to tatou îho tumu. la riro taua mahana ra, ei
mahana i reira tatou e îmi faahou ai ia tatou ia au
i te àrataîraa ta te Evaneria e haapii mai nei ia
tatou. la riro te 5 no mati ei mahana i reira tatou
e
ia haapaô-noa-hia no te maitai o te tahi paè. la
riro atoà taua mahana ra ei mahana i reira tatou
farerei i to tatou taeaè
tuahine i roto i te mau tare mai, te mau tare
e to te Etaretia e haere ai e
e
tapeàraa e taè noa atu i te feia e faaea noa nei i
uiui ai i te parau no to tatou nei faaroo e te
roto i te moèmoè.
parau hoî no te ôhipa ta te Atua e titau nei ia rave
tatou i nià i te tino o to tatou nei aià, ia au i to
E ia riro atoà taua mahana ra ei mahana e
tatou tiàraa teretitiano e to tatou hoî tiàraa taata
faatupu ai tatou i te hoê ôroà faatupuraa parau
no te faaàmuraa, faaàhuraa, horoàraa i te hoê
utuafare no te feia atoà e parahi nei i roto i te
mâôhi.
E aha ia ta tatou e rave no te haa-farerei-
tatou, no te haa-farerei-raa i te Evaneria e
to tatou îho tumu e ta tatou hoî peu ?
raa ia
ôraraa fifi.
TERIIATETOOFA Tauraatua
Te Evaneria, ia au i to na auraa mau, e
parau api oaoa ia, e parau api tei hopoi mai i te
hau e te aroha o te Atua. Te na ô ra hoi te reo
O letu : "Aita vau i haere mai no te faaore,
no te tuma i te Ture e te mau perofeta, no
VOTRE ORDINATEUR
te faahope râ". Te manaô atoà nei au e, aita te
Evaneria i horoàhia mai no te tuma i te îho e te
peu a te hoê nùnaa. Ua horoàhia mai râ no te
faanavai, no te haamaitai i to tatou îho tumu e ta
tatou mau peu e no te faa-titi-àifaro faahou i te
pîô o to tatou îho tumu. Te fariiraa î te
Evanerîa, o te fariiraa ia i te natura taata mâôhi
e îho tumu, mai te hoê ô no ô mai i te Atua ra.
mau vahi
TE TAHI MAU MANAO TAUTURURAAI TA
TATOU MAU HAUTIRAA
0
0
0
0
9
Listing standard sur stock o
Mai te peu ua riro te 5 no mati ei mahana
ôroà oaoaraa mau na tâtou e te hui faaroo, no te
24
Vea. Porotetani - Mai 1989
o
o
o
o
o
o
Listing personnalisé sur demande o o o o o
LA TOITURE C’EST:
TAFARE NUI
SOCIÉTÉ POLYNÉSIENNE DE COUVERTURE
BÂTIMENTS INDUSTRIELS:
Charpentes métalliques, couvertures et bardage tôles,
portes métalliques, etc...
VILLAS INDIVIDUELLES:
Charpentes bois et métalliques.
Tous types de couverture: tuiles de bois, tuiles asphaltées,
Couverture en tuiles de bois du centre de la Mère et de
l'enfant à Pirae.
tuiles fibrociment, tôles, etc...
POUR TOUS RENSEIGNEMENTS. ETUDES ET DEVIS: Immeuble Blue Lagon TAUNOA BP 4573 PAPEETE
Tél. 42.36 09
LES GAZ DE POLYNESIE GAZPOL
'A
SUPERMARCHÉ
I frigorigènes
Gaz Industrieetls, demédilaboratoire.
caux,
2 Matériels et outillage industriels.
le centre de
MAHINA
• Tout le soudage, compresseur d’air,
PRODUITS FRAIS
PRODUITS LOCAUX
bétonnière, groupes électrogènes,
outillage à main et électrique,
vêtements, casques
et chaussures de sécurité,
meules et papiers abrasifs.
ROND POINT DE LA POINTE VÉNUS
TÉL 48.10.13
du samedi au lundi 6H à 12H - 15H à 18H30
Bâtiment
PEINTURES HEMPEL Marine
Dalles thermoplastiques
Carrelages faïence, grès, etc...
SANITAIRES ALLIA
Téi. 42.58.54 - BP 3100 Vaiiée de Tipaetui Papeete - Tahiti
La couche culotte des
bébés qui rigolent!
Di‘S(^iéu.é pa/v Pacij^ic firdujSt/pi'^ 42.70.75
-=--j
Eglises dans le monde
NEUCHATEL - BALE - SEOUL
LA COMMISSION DES DROITS DE
Le Conseil oecuménique des Eglises et l'Eglise
catholique viennent de lancer un mouvement de réflexion
et d'engagement pour la paix, la justice et la sauvegarde de
L'HOMME DE L'ONU
la création. Une conférence aura lieu en mai à Bâle et un
rassemblement mondial à Séoul l'an prochain.
Aiguillonées par un groupe oecuménique, les pa¬
roisses catholiques et protestantes de Neuchâtel propo¬
sent
une
série de six conférences pour
le temps du
Carême.
A la suite - entre autre - de François d'Assise et
d'Albert Schweitzer, des théologiens, des scientifiques, un
évêque africain, un organiste s'y succéderont pour nous in¬
citer à l'écoute de la Bible, â la réflexion et à la prière sur
les problèmes brûlants de l'environnement, de la biologie,
de la médecine et de l'éthique. Ce pourrait être - et ce sera
! - un point de départ à l'un des engagements prioritaires
des Eglises et des chrétiens dans le monde d'aujourd'hui.
La 45e session de la Commission des Droits de
l'Homme de l'Organisation des Nations Unies se tient
actuellement à Genève (30 janvier -10 mars 1989) Le rôle
de cette Commission a été succinctement exposé par le
Courrier (n° 58 sept. oct. 1985) dans un dossier consacré
à l'ensemble des institutions qui concourent à la défense
des droits de l'homme, notamment les organismes de
rONU. Rappelons donc que cette commission dépend di¬
rectement du conseil Economique et Social (ECOSOC)
coordonnateur de 'activité de toutes les institutions spé¬
cialisées et organes divers constituant le "système des
Nations Unies" et qu'elle est habilitée à recevoir les plaintes
relatives aux violations des drois de l'homme et " â se livrer
à une étude de fond lorsqu'elle est en possession d'infor¬
mations qui révèlent l'existence d'un système cohérent de
violations flagrantes et dûment constatées des droits de
l'homme". Composée de représentants d'Etats, cette Com¬
mission dispose du concours de la Sous-Commission
Eugène HOTZ (VP. 3 février 89 n° 5 p. 8.)
AU DETRIMENT DES INDIENS
BRESIL (APIC) ; La Conférence épiscopale bré¬
silienne a dénoncé la situation des quelque 10 000 indiens
"Yanomami" dans le nord du pays, a annoncé Radio
Vatican. Les évêques ont demandé aux autorités de retirer
un décret récent qui stipulait la démarcation d'une terre
indienne. Ils indiquent dans un document que cette démar¬
cation réduit de 70% le territoire traditionnellement occu¬
par les indiens, les
extinction. Les évêques
pé
condamnant â une inévitable
exigent le retrait immédiat du
territoire des "Yanomami" des chercheurs d'or et de pier¬
res précieuses, soit environ 100 000 personnes.
des
Droits de l'Homme rassemblant 26 experts indépendants,
celle-ci préparant scs travaux et attirant son attention sur
les mesures â prendre d'urgence. Le présent dossier
explique comment fonctionne la commission et comment
peuvent être entendues les Organisations Non Gouverne¬
mentales (ONG) accréditées auprès de l'ECOSOC. Sur¬
tout, il indique l'ordre du jour de sa 45e session en faisant
le point des situations concrètes de violations des droits de
l'homme soumises à son examen.
Il est extrait de "Human Rights monitor", bulletin du
Service International pour les Droits de l'Homme (ISHR)
association internationale de droit suisse dont le but est de
"promouvoir au sein des Nations Unies et de leurs institu¬
tions spécialisées les activités des ONG, des personnes et
des groupes concernés par les violations des droits de
l'homme.
(VP. 24 février 89 n° 8/02 p. 8)
(Courrier de l'A.C.A.T.n° 93 mars 89 p. 9)
CROYEZ-VOUS AUX MIRACLES ?
PARIS (APIC) : Un sondage auprès d'un échan¬
tillon de 1 000 Français indique que 66% des chrétiens
pratiquants croient aux miracles. Beaucoup voient dans le
miracle un phénomène que la science n'est pas encore â
même d'expliquer (46%) ; pour 19% (mais 44% des pra¬
tiquants), il est une intervention directe de Dieu ; d'autres
y voient une façon imagée de dire les choses (19%) ou un
phénomène lié à la parapsychologie. Plus concrètement,
il concerne une guérison inexplicable par la médecine
(52%), une réussite inespérée (23%), "gagner le gros lot au
loto" (18%), "rencontrer le grand amour" (13%), "devenir
croyant si on est athée" (26%). Le miracle est moins une
récompense qui se mérite qu'une grâce qui arrive sans
raison particulière (52%). Précision originale : 5% des
Français ont été personnellement témoins d'un miracle.
(VP. 10 février 89 n° 6 p. 5)
Découvrez les îles Marquises
^ARANUI
Une croisière de 16 jours en cargo-mixte.
Cabines climatisées, bar, restaurant,
bibliothèque, vidéo.
Informations: bureau ARANUl Motu-Uta - BP 220 Papeete - TAHITI
Tél. (689) 42.62.40/43.76.60 Fax: (689) 43.48.89 - Télex: ARANUl 360 FP
Vea Porotetani " Mai 1989
Te pita a te fénua
la àmu oe i ta ôe maa tumu
E ôaôaraa ia no te Atua
la haapae ra ôe i te reira
E peàpeàraa îa no te Atua
Ta ôe maa
Ta ôe peu tumu
Te faufaa ia ta te Atua i faataa
Na ôe e te nunaa Maôhi.
Vea Porotetaui - Mai 1989
27
A PARTIR DU 7 JUIN
Nous avons mis au point
un nouveau
programme
conçu spécialement
pour vous !..
58
C64ONS92EIL
PUB
3 VOLS
PAPEETE - PARIS
CHAQUE SEMAINE.
Santé
LE SIDA
Suite à l'article du docteur Tahiata HOWELL de mars 1989, il m'a paru utile de vous donner d'autres
informations complémentaires sur ce sujet.
Ça bouge dans le monde et surtout dans le Pacifique.
En effet, dans le courant du mois de mars 1989, se sont tenues deux réunions-conférences sur le
SIDA,
organisées par l'O.M.S.
1/ Dans la semaine du 6 au 10 mars 1989, s'est tenue une réunion importante sur le SIDA à Bangkok.
Participaient à cette réunion, les pays du Pacifique dont la Polynésie Française. Notre territoire était représenté
par le Docteur WONG FAT, directeur du service de la santé et Monsieur MORVAN, directeur du cabinet du
ministère de la santé. Les participants devaient faire le point sur le SIDA dans leur
propre pays respectif et dans
le Pacifique.
2/ Dans la semaine du 13 au 17 mars 1989, s'est tenu à Randwick (Sydney) en Australie, une conférence
conférence était réservée uniquement aux infirmiers (es) des pays du Pacifique dont la Poly¬
nésie Française. Notre territoire était représenté par deux infirmières :
sur le SIDA. Cette
Mademoiselle Maire SVARC, infirmière enseignante à l'Ecole Territoriale d'Infirmiers/es,
Madame Denise KOENIG,
Mamao.
infirmière surveillante-adjointe au service de médecine A du C.H.T. de
Elles étaient mandatées par le ministère territorial de la santé. Toutes deux sont membres de l'église
évangélique de Polynésie Française. Mademoiselle Maire SVARC, de la paroisse de Pirae, fait aussi partie de
la commission sociale de l'E.E.P.F. Quant à Madame Denise KOENIG, elle est également très connue au sein
de notre église, grâce, notamment, à sa participation dans la publication d'ouvrages tels
que celui du pasteur
Jacques NICOLE "Au pied de l'Ecriture".
Nos deux infirmières n'ont pas chômé en Australie. Elles y ont fait un exposé oral sur le SIDA et
notamment dans le domaine de la formation des élèves-infirmiers/es travaillant sur le Territoire. Elles
participaient également à des ateliers de travail traitant de ces sujets. Cette conférence à permis d'enrichissants
échanges entre les participants venus des différents pays du Pacifique.
Daniel PONIA
Diacre de la paroisse de BETHEL
Membre de la commission sociale de l'EEPF.
bureau moderne
mobilier bois ORDO
mobilier métal STRAFOR
'
mobilier informatique
tous sièges de bureaux
concessionnaire exclusif Olivetti - STRAFOR
I
SERVICE APRÈS-VENTE ASSURÉ PAR NOTRE SERVICE TECHNIQUE
Toute la bureautique - Vallée de Tipaerui 43.03.54
Vea Porotetaui - Mail989
29
3 VOLS PAPEETE - PARIS CHAQUE SEMAINE
A partir du 7 juin,
départ le mercredi soir
à 23h59.
Arrivée à SAN FRANCISCO
le jeudi matin !..
Arrivée à PARIS
le vendredi matin !..
Grâce à ce départ en fin
de soirée, je bénéficie
dés mon arrivée
d’une journée complète,
c’est super !..
64CO9N-2S5E8IL
PUB
Et un 4e vol par semaine
-
départ le lundi à 9h du 19 juin au 28 août 1989
Santé
LE SECOURISME
Il 6st heureux de constater que le secourisme
prend de plus en plus d'ampleur dans l'Eglise Evangélique
de Polynésie Française. Les personnes, à titre
individuel, ont déjà suivi la formation dans des lieux très divers.
Le fait marquant depuis deux ans est de voir les structures de l'E.E.P.F. atteintes
par le "virus" du secourisme.
On constate que des groupes de plus en
plus nombreux d'animateurs du CPCV et de l'Ecole du Dimanche
demandent à suivre une formation. Cette année, par
exemple, un groupe de la paroisse de Tiroama suit les
cours dispensés par Madame Niniura BERTHO à
la salle de réunion EPENE-ETERA à PUEA. Voilà une
excellente initiative qui doit être encouragée
QU'EST-CE QU'UN SECOURISTE ?
Le secouriste est quelqu'un qui doit acquérir des
premier gestes qui sauvent.
compétences gestuelles lui permettant d'appliquer les
Il doit aussi obligatoirement se recycler, et cela, à
quelque niveau qu'il soit (BNS, REANIMATION...). Ce
recyclage permanent est capital car le secourisme est une science qui évolue. L'obtention du diplôme est une
finalité mais elle ne suffit pas. Il faut apprendre, et encore
apprendre et toujours apprendre. C'est lassant,
dirions-nous, mais il faut savoir que, dans
certain cas, le secouriste n'a pas le droit de
jouer à l'apprenti-sorcier. Pourtant, il n'y a pas
tellement de choses à savoir. C'est justement
SOTRELEC
SOCIETE TAHITIENNE D’ÉTUDES
ET DE RÉALISATIONS ÉLECTRIQUES
ET DE CLIMATISATION
ce peu
de choses que beaucoup ne savent plus.
Un pansement qui tient, même s'il n'est pas
pratiqué dans les règles, n'est pas très grave en
soi. En outre, ne pas ou ne plus savoir arrêter
une
hémorragie externe importante est grave
car
la méconnaissance de ce geste rend la si¬
tuation critique car elle met la vie d'une per¬
sonne en
danger de mort.
LE MESSAGE
Etudes et réalisations - Électricité, Climatisation
<0
Climatiseurs WESPER, LENNOX, Split et autres
Matériel anti-déflagrant
Froid
Contacteurs Relais CEM
<0
c\i
Recyclez-vous, vous qui êtes déjà "se¬
couriste" et vous qui êtes en formation actuel¬
Onduleurs pour ordinateurs
tuminaires EUROPHANE - CETEK - MAZDA
Groupes électrogènes
lement, profitez au maximum de votre stage
pour bien apprendre et tout apprendre et
n'oubliez pas que, dans quelques années, vous
aussi aurez besoin de vous recycler.
Stations de pompage
Pour plus de renseignements, télépho¬
41 09 86 tous les jours, de lundi à
GÉNÉRATEURS D’ÉNERGIE NOUVELLE
nez
Cellules photovoltaïques
vendredi, de 16 H 30 à 18 h.
au
Avenue Georges Bam bridge
face Tracqui Mamao - BP 2364 Papeete
Télécopie (689) 42.87.93
Daniel PONIA
Diacre de la paroisse de BETHEL
Moniteur National de Secourisme
Vice-Président de la Fédération
Polynésienne de Secourisme et
Responsable de l'Enseignement
du Secourisme.
Vea Porotetani - Mail989
31
3 VOLS PAPEETE - PARIS CHAQUE SEMAINE
JE PARS
ENFIN
DE SEMAINE!..
A partir du 7 juin,
départs le vendredi à 8 h
et le samedi à 7h30.
Avec ces deux départs
en fin de semaine,
j’arrive à Paris
le week-end ;
4C2O.N69SE5IL
PUB
c’est génial !..
/ te fare h^^araa puta te
"tiiBrama " i Paofai
HOE HANERE AORAA
Ua matara mai teie puta i te neneîraa i te 14 no
Atopa 1988.
E mau aôraa teie i aôhia e te ôrometua Brun.
E tano maitaî teie puta iti ei tauturu i te taata i roto
i te îmiraa te faanahoraa i to ratou mau manaô i te
taime ratou e rave ai i te tahi tatararaa îrava.
Ua manaôhia e neneî i teie maà puta iti ei pâhonoraa i te hinaaro tià o te taata ia haamaramaramahia
ratou i roto i to ratou feruriraa e ta râtou tuatapaparaa i te parau a te Atua.
la riro teie nà aoraa hoê hanere ei tauturu, eiaha râ
ia riro ei türuîraa, no te mea, e ôhipa tumu na tatou
te îmi-tâmau-raa i te hinaaro o te Atua i te mau tau
atoà, e te tâmataraa hoî i te faariro i te reira ei mea
maramarama no te mau taeaè
maru-metia.
Mai te peu e, te pûpühia atu nei te tino fare, na tatou
e
feruri i to na haapaari e to na faanehenehe, e te
mau peu
atoà e riro ai te hoê fare ei mea maitaî e
te au hoî ia parahi i roto.
Te moni hoo ?
Vea Poeotetaui - Mai 1.9S9
33
Parau Pea
AHURU RETA
Mahanàhana
VAU RETA
Hanahana
HITU RETA
Hinaaro
Ananàhi
ONO RETA
Aùanei
Ahiahi
Târeni
PAE RETA
Tinai
Orare
Haùri
Matai
Nenei
MAHA RETA
Uàhu
Aano
Aita
Inaa
Taoà
Taaê
loîo
Taoà
Riro
Tire
Tanu
TORU RETA
Aaî
Nia
Taà
Anu
PITI RETA
Âà
Na
Ta
Ti
FAANAHORAA TIA NO TE PARAU PEA AVAE MATI
34
Vea Porotetaui - Mm 1989
Polypétroles et; Shell
S.A. au capital de 370.000.000 F CFP
SIEGE SOCIAL: immeuble PARIBAS - Boulevard Pômare - BP
20653 Papeete - TAHITI
^
Tél: 42.24.77 - Facsimile (689) 43.14.77 - Télex: 400 FP
DEPOT: digue de Taunoa BP 20653 Papeete - TAHITI ■ Tél: 43.57.51
lalml de l’élÉsagce Jahitiem
marie ah you
PRÊTA PORTER HOMMES
-
FEMMES
Boulevard Pômare
BP 211 - Tél; 42.03.31
Papeete TAHITI
PHARvIeNnOCuE 4M3.U7S1IQ89E TFMPdAOaarEcecUuheTéS4IN3S.T1RU8ME7
COURS
SUR
DE
Fait partie de Vea Porotetani 1989-1990