EPM_Vea Porotetani_198905.pdf
- Texte
-
JÊL mensuel bilingue de l’E.E.P.F.
BULLETIN DE LIAISON DE L'EGLISE
EVANGELIQUE
MAi/ME/1989
la àmu ôe i ta ôe màa tumu
E oaoaraa ia no te Atua
la haapae rà ôe i te reira
E
peàpeàraa ia
no
te Atua.
Ta ôe màa
Ta ôe peu tumu
Te faufaa ia ta te Atua i faataa
Na ôe e te nùnaa Màôhi.
'MfÊ%
|B^ ' :^Bl
[apinob
-
(0
p.K. 0.
•
■
,aK4r.te;
r’':-\
Mai 1989
râveà atoà ia
ora
te
Tatararaa
tino e te toto
o
te Metia i roto ia na. E parau îtehia
te mâa, i roto o na i te tino e ôhipa
ai, i roto hoî i te tino e îtehia ai to na maitaî e to
na ino ; ia ère te parau a letu ia ôhipa atoà i roto
ia tatou, i roto i to tatou oraraa mai te miâa ra te
huru, e aha ia tatou e îte ai i te huru ora ta na e
teie
e
tatou e,
Pipiria
ia râtou. Tei ôre i hinaaro ra, e pârahi a ia
râtou i roto i te îmiraa hope 'ôre. Te taata i
hinaaro i te Metia ra, e faaea o ia i te perehahu,
e faaea i te pâtôtô i te pae àtau e i te pae àui, no
mau
te mea, te vahi tei reira
ihoa ia ta na e tâpapa.
to na ora, te vâhi atoà
horoà mai.
E àmu tâtou i te tino
Teiei te parau âpi
ôaôa. E îmi i teie înaî e
parauhia nei o letu, e faariro ia na ei
mâa, e ora mure ôrc to roto ia na, ôre noa
atu a to tatou mata e hiô, ôre noa atuâ to tatou
rima e tâpeà. Te tino e te toto ta letu e parau nei,
eere na te niho e hohoni, eere hoî i roto i te vaha
e tuu ai, no te mea e mâa te reira no te tuu i roto
i te aau, no te faaètaèta i to tatou vârua, ia
ànaànaea faahou mai o ia e ia hiroà i te ora ta letu
teie toto
e
tautoo
e
nei i te faaîte ia tâtou i te èà.
noa
te mahana
e
o
fârii atoà ai tatou i te faariro i ta
e horoà mai i
horoà mai i te puai âpi i to
parau
ei mâa
mahana
ra e
na
te ora e ei pape e
tâtou vârua, i taua
àraàra ai to tâtou mata i nià i te
tuhaa na tatou.
roa.
Eiaha
e
e
letu mai te taata
inu i to na toto mai te taata tei püh'â
àmu i te vâhi taata, i te mea ta tatou
puhi, aore ra ta tatou e pihaè i te vâhi moèmoè.
e
E tano te
huru vaha atoà
mau
e
àmu i te
letu, eita râ te mau huru ôpü
atoà e fârii i te reira ei mâa, eita hoî te mau huru
tino
e e
inu i te toto
o
e ôaôa i taua mâa ra. Oia mau, eita
letu e riro ei mâa e faaâpi e e faaôaôa i te mau
huru taata atoà, riro noa atuâ o ia ei ora hoê roa
vârua atoà
o
letu, ia inu hoî i to na
toto, oia hoî, i te mahana e hinaaro ai tâtou, e i
la àmu tâtou i te îô
pohe poîa,
o
ora
to te ao, riro noa atu â o ia ei maa e horoà i
te ôaôa mure ôre, e parau noa mai â o ia e nana
iho e haere roa mai e tiaî ia tâtou i te mahana tiàno
faahou-raa. E faaitoito, eiaha ia maenuenu te
vârua i te îmiraa i te tino e te toto o te Metia te
Tamaiti a te Atua.
ta te Atua i hinaaro ei
Te feiâ atoà i hinaaro
mau
Turo
i teie ora, e ora
a
RAAPOTO
SHRM POLYNESIE • SHR TOURISTIQUE
GROUPE SHRM
Services Hôtellerie,de
Restauration et de Management-
Polynésie.
Services Hôtellerie
et de Restauration Touristiques.
BP 50.352 PIRAE - TAHITI -
VEA POROTETAAI
6 000
exemplaires
-
-
Polynésie Française Allée Pierre Loti Titioro
BuUeiiu de l'E.E.P.F
-
-
Tél. 42.81.29
diffusé gratuitemeut à
RéalisaHou : SCOOP 43.54.56
Vea Porotetanî
-
Mai 1989
-
Impression SIT
9
ai
BANQUE INDOSUEZ
Succursale: 2, Place Notre-Dame, Papeete
AU SERVICE
DE LA POLYNESIE
-
21 agences en Polynésie française
42.75.26
BP 120
-
Télex; 244 FP
-
232 FP
SERVICES COMMERCIAUX DU
-
Télécopieur: (689) 43.13.33
SIÈGE.
LES AGENCES
42.75.26
Ag. Galliéni
42.00.12
Ag. Bruat (Tahiti)
43.78.78
Ag. Aéroport (Tahiti)
42.44.24
Ag. Faaa auto-banque
aahiti)
42.51.74
Ag. Fare Ute (Tahiti)
42.51.96
Ag. Hamuta (Tahiti)
43.85.31
Ag. Mahina aahiti)
48.13.18
Ag. Marché aahiti)
43.96.60
Ag. Pirae aahiti)
42.82.06
Ag. Punaaula aahiti)
50.22.78
Ag. Taravao aahiti)
57.14.72
Ag. Papara (Tahiti)
57.47.02
Ag. Moana Nui (Tahiti)....43.26.28
Ag. Vaitape (Bora-Bora)..67.70.72
Ag. Atuona (Marquise)....92.73.66
Ag. Fare (Huahine)
68.82.31
Ag. Taiohae (Marquise)...92.53.81
Ag. Uturoa (Raiatea)
66.32.48
Ag. Manarepa (Moarea)..56.14.90
Ag. Tîahura (Moorea)
56.12.02
COMMERCANTS ET ENTREPRISES
postes
SES HOMMES
SA TECHNIQUE
SES PRODUITS
SON EXPERIENCE
DISTRIBUTEUR: TOTAL POLYNÈSIE/TAHITl
SIÈGE
Conseillers commerciaux
.154- 359
Portefeuille
365
PARTICULIERS
Prêts
-
S.A.
293/294
personnalisés
Renseignements
PÉTROLES
SOCIAL: BP 64 FARE UTE/TÈL 42.03.54
-
367/287
sur
comptes.._296/329
Change/Cntatinns
30(1
Cartes de crédit
377
Transferts/Virements
341
Chéquiers/Oppositlon
297
Conseils
286
en
placements
42.64.98
Crédit Commercial
de Tahiti
EmtOMARCHE
MARUROA
VOTRE
VOITURE
• TO
ÙE PEREÔO
VOTRE
MOTO
• TO
ÙE MÙTÙ
VOTRE
• TO ÙE POTI
BATEAU
PimAAHHA
43^.32
VOS EOUIPEMENTS
MÉNAGERS ET
• TE MAU TAIHAA Ù TUAFARE,
PROFESSIONNELS
NÀ REIRA MOI TO TE ÙHIPA.
en
crédit
-
en
crédit baii
jusqu’à 5
-
en
ieasing
ans
42.51.51
TeÊex:445FP Telefax: 43.41.72
Immeuble Indosuez
-
Quai Galliéni BP 1729 Papeete
Pavau Paaite
TE MAU AMUIRAA A TE ETARETIA E VAII TE FENUA TARATONl
rii te rahiraa taata Maôhi
e
noho nei i te fenua Taratoni.
E te reira,
eiaha i roto noa i te mau mataeinaa, i te oire pû
i Nouméa. E o te reira te ohipa i îte maitai-hia i
atoà ra,
roto i taua tere i te
mataeinaa. Te tumu, no te mea
mau
ua hoî mai te tahi paè i Tahiti nei no te fifi ihoa o te ohipa
tei haamata i te matahiti 1975 mai a, e o te fifi roa atu
ia,
O
mûri aè i te matahiti 1984.
noa atu te tahi pae, e o ratou ia tei
roto i teie tere.
E tià atoà ia haafaufaahia te itoito o teie mau taeaè
Ua toe rii
farereihia atu
e
te
na
ratou e ora e e haapaô ra i te mau ôhipa no
atu to ratou vai moèmoè-noa-raa.
Te tahi atoà vahi faahiahia i îtehia, maori ra, ua
tuahine,
faaroo,
o
noa
tahoê
na nunaa e piti, te Taratoni e te Maôhi no te Rave
âmui i te ôhipa : ua îtehia te reira hum faanahoraa i roto
i te mataèinaa no Thio. Tapaô faaîte te reira e, noa atu te
taaêraa, e nehenehe a e ora
te tavini i te Fatu hoê.
mau
Pittman
or. e te
utuafare
no
Edouard RATINASSAMY üà
âmuiraa
no
haapao i te
e
âmui i te tiàturiraa hoê
PORO
I mûri aè i te haamauraahia
Piitman orometua
o
e
tiàtono api tootoru, ua tere atu ratou ma
te apeèhia e Hunter or. no te farerei haere i te mau tamarii
Maôhi e parahi nei i roto i te mau mataèinaa no te fenua
tae
noa
atu i
na
Taratoni, i roto ihoa
ra
i te mau vahi e ôhipahia ai te
heruraa repo Nickel.
Ua tere atu ratou i Poro no te farerei i te utuafare
no Edouard Ratinassamy. Na reira atoà i Kouaoua, no te
farerei ia i te taata ra o Vane. Ua tapaè atoà atu ratou i Thio
no te farerei i te àmuiraa iti haapaôhia e Pihatarioe Paul,
tauturu tiàtono.
Ua riro teie tere, eiaha ei farerei-noa-raa i to tatou
mau
taata, ei haafaaite atoà ra ia ratou i ta ratou orometua
e tae noa atu hoî i na tiàtono api i haamauhia. Ua
atoà teie tere ei haafatata faahou ia tatou e o ratou,
api,
mea,
eiaha ia moehia ia tatou
e, e
riro
i te
fenua rahi te fenua
Taratoni e e mea tià i te tahi mau taime ia tere roa te
orometua no te farerei atu i teie mau tamarii Maôhi e
parahi
noa nei i roto i te mau mataèinaa.
Te parau e tià ia faaite atoà-hia, maori ra, ua
"Noa
atu te mau
taaêraa,
Te tiàtono taratoni
topa
na
tià rauti
o
e
tia roa te ora-amui-raa
tavini i te Fatu hoê".
e
i
te
tiàturiraa hoê
e te
Haeweng tane e o Paul Pihatarioe, tauturu tiàtono,
haapaô nei i te âmuiraa iti no Petera i Thio.
LAI THAM
MATÉRIELS et PRODUITS
de BOULANGERIE et PATISSERIE
Grand choix: sujets de décoration
MATÉRIELS de COLLECTIVITÉ
TT
TITIORO BP 5701
æoiitt
I (£) i
tradition
/
le progrès.
-
GUYON
-
MERAND
-
LOISELET
-
-
Vea Porotetaui
-
Papeéte
NZ BAKELS
Mai IdSd
-
-
TAHITI
-
Tél. 43.97.00
FLORENSUC
-
-
Fax: 43,59.65
FRANCE DECOR
11
Parau Faaite
TE MAU PARAU API NO ROTO MAI I TE TUHAA VAU
Te haamauraa ia Pittman orometua
I te
Tapati 19
no
Mati 1989
ua
:
haamauhia
o
Pittman Tihoti ei orometua api no te paroita porotetani i Nouméa. Ua faaterehia taua oroà ra e Hunter
orometua.
E tià ia faahamanaôhia e, a
tua i faataahia
hitu atura
te Eaatereraa Etaretia
orome¬
haapaô
parahi nei i te Tuhaa 8, oia
hoî i te fenua Taratoni e i te fenua Vanuatu, ei
tautururaa ia ratou i te paè o to ratou ôraraa faaroo.
i te
mau
e
tamarii Maôhi
no
te
e
Na tiàtono
Teie te iôa
api ; haamauhia : Tuterai, Manate
o
te
mau
e o
Eritana
orometua tataî-tahi
;
Taumata
(1957 -1961), Hunter or. (1962 -1977), Tupai
(70 - 71), Ramon or. (71-72 ), Richard or. (77
80), Léonard or. (80 - 88).
or.
or.
-
Te haamauraa tiàtono
E tano atoà ia faaara atu e, i te taime a
haamauhia ai
o
Pittman orometua, e toru
api i haamau-atoà-hia e Hunter orometua
Tiàtono, Manate Tiàtono
Te fare pure
i Vallée du Tir
amui atu ratou i
na
âmuiraa tootoru
o
paroita
CLIMATISÉES
TÉLÉPHONE DIRECT MINI BAR
CHAMBRES TOUT CONFORT
TÉLÉVISION VIDÉO
-
-
-
-
RESTAURANT LE MIINO a RI N
26.
rue des
Écotes
DÉCOR CHINOIS
SPÉCIALITÉS DE FRUITS
SUPERBE
-
PAPEETE 42.99.03
CUISINE CANTONAISE DE OUALITE
DE MER ■ PLATS A EMPORTER
RESTAURANT
51.
rue
leP\azza
Colette PAPEETE
REPAS D'AFFAIRES - BANQUETS
LE DIMANCHE BUFFET - BRUNCH
BP 50.387 PIRAE
-
-
COCKTAILS
(HH/ 13H30)
TAHITI
Tél. 42.74.04 Télex: 368 FP
RÉSERVATIONS
Tél.
12
haapaô nei i na
: Tiona,
Nouméa
no
HÔTEL LEUHaNOaniN
^^BRKOGITE
Av. du Prince Hinoi
Vea Porotetani
Tuterai
Eritana Tiàtono. E
e o
tiàtono paari e
te
Tiàtono
: o
-
Mai 1989
-
INFORMATIONS BP.302
-
Télex: 467 FP
(689)A2.^6.33■ Téléfax (689)42.16.32
Parau Faaite
te "Vieux
Temple"
e
te paroita "Montravel". E tapaô
faaite te reira e, te vai nei te tahi tuàtiraa papu i rotopu
i na Etaretia. la haamaitai atoà hoi tatou i te Atua i te
i te orometua Sailali Passa i te haapaô
paroita i Vallée du Tir i te mau taime i
aè nei, i roto ihoa ra i te mau oroà rarahi no te
mea, ua
tià
roa
atu i ta tatou
mairi
Noera, te Matahiti api
Maitu Tiàtono
Oriveta
e
:
20 matahiti ; roto i te
e
te Hepetoma Pureraa.
taviniraa
lerutarema. I taua tapati ra, ua tuu
atoà-hia
Maitu Tiàtono i roto i te faaturaraa. E piti àhuru ma¬
tahiti to na taviniraa i te paroita no Nouméa.
o
O Sailali Passa orometua, peretiteni no te
no Taratoni tei âmui atoà atu i taua
Etaretia Evaneria
i te tahi mau mero no na paroita
vai nei i Nouméa, oia hoi te paroita no
oroà ra, tae noa atu
porotetani
e
SNC
O Pittman Jeannie e na orometua Porotetani o Sailali
O te Etaretia Evaneria no Taratoni e o Jean Wete or.
Passa, Peretiteni
Tiàrauti Pipiria
J.B. LE CAILL & Cie
TPAERUI
BITUMAGE ROUTES ET
AÉRODROMES,
PRÉFABRICATION BÉTON.
BUSES ET ASSAINISSEMENT.
BÉTON EN VRAC DÉLIVRÉ PAR CAMIONS TOUPIES
AVEC TAPIS DISTRIBUTEUR.
■ 42.48.22 ■ 42.88.86 ■ 58.34.75 ■ 58.42.14 ■
SNC
J.B. LE CAILL & Cie
Vallée de Tipaerui
Télex: COMITA 399 FP
Téléfax: (689) 41.30.17
Vca Porotetani
-
Mai 1989
13
Histaire
LE BICENTENAIRE DE LA REVOLUTION
Marchons ! marchons !...
Il
faut
rappeler aussi
cet
que ces idées qui inspirent encore aujour¬
d'hui certaines conduites politiques, ne sont pas
nées spontanément en 1789, et quelles étaient
en mouvement depuis des décennies. Pensons
aux philosophes, aux
Encyclopédistes, à tous
ces hommes éclairés, qui luttaient contre un
despotisme qui l'était moins.
nous
nous
que
idéal,
Oui ? Mais attention !
Aux armes,
citoyens,formez vos batail¬
lons, Marchons, marchons ! Qu'un sang
impur abreuve nos sillons !
En cette année de commémoration du
bicentenaire de la Révolution Française, com¬
bien de fois allons-nous entendre ces injonctions,
quelles soient chantées par des ministres ou par
"les enfants des écoles", en plantant des
arbres de la Liberté, en souvenir...
L'ambiguïté des réactions suscitées
par
la
Marseillaise illustre assez bien les sentiments
divers engendrés par la Révolution. Il est vrai que
la
Marseillaise, avec sa musique brillante et
entraînante, a galvanisé les énergies dans la
jeune et fragile République, et cet élan enthou¬
siaste a servi aussi à propulser les armes de cette
République, pourtant jeune accouchée de la
Déclaration des Droits de l'Homme, à travers les
pays voisins, pour y faire triompher par les
armes ces droits inaliénables... et ainsi, "abreu¬
ver les sillons" étrangers du
sang de tant de ces
hommes appelés à être frères...
Et cette Marseillaise retentit toujours, pour
les rassemblements pacifiques sur les stades,
devant les monuments et les écoles inaugurés
par les autorités, mais aussi, hélas pour les
commémorations guerrières,
ments
devant les
dance, datant du 4 juillet 1776, ne dit-elle pas :
"Nous tenons pour évidentes par elles-mêmes
les vérités suivantes : tous les hommes sont créés
égaux ; ils sont dotés par le Créateur de certains
droits inaliénables ; parmi ces droits se trouvent
la vie, la liberté, et la recherche du bonheur. Les
gouvernements sont établis parmi les hommes
droits, et leur juste pouvoir
gouvernés. Toutes
les fois qu'une forme de gouvernement devient
destructive de ce but, le peuple a le droit de
l'abolir ou de la changer, et d'établir un nouveau
gouvernement, en le fondant sur les principes et
en l'organisant en la forme
qui lui paraîtront les
plus propres à lui donner la sûreté et le bonheur".
Et la conclusion : "En conséquence, nous les
représentants des Etats-Unis d'Amérique, as¬
semblés en Congrès général, prenant à témoin
le Juge suprême de l'univers de la droiture de nos
intentions, publions et déclarons solennellement,
au nom et par l'autorité du bon
peuple de ces
colonies, que ces colonies unies sont et ont le
droit d'être, des Etats libres et indépendants..."
pour
1776
aux
Alors peut-être faut-il dire cette année :
"halte ! ne marchons plus !". Plus de sang, mais
la paix, la liberté, l'égalité, la fraternité. Car la
Révolution, n'était-ce
ambitieux projet ?
pas
cela,
son
garantir
ces
émane du consentement des
monu¬
morts, témoins tragiques et tant de
vies d'hommes, ravies par d'autres hommes, de
tant de sang versé, pur ou impur... et voilà que
l'on chante : marchons ! marchons !
14
Pensons surtout aux Etat-Unis d'Amérique,
libres avant nous. La Déclaration d'indépen¬
idéal et
son
Vea Porotetaui
-
1789.
Deux Républiques,
s'établit dans la paix,
L'Amérique et la France.
deux Révolutions...L'une
l'autre finit dans le sang à la
Terreur...
est
La différence entre ces deux Révolutions
thème souvent abordé. Dans un livre
un
récemment paru
"Les Révolutions de France et
d'Amérique. La violence et la Sagesse", Georges
Gusdorf développe l'idée que la paix américaine
-
Mai 1989
Histoire
protégée par la "sagesse" des Pères fonda¬
teurs, par les sources religieuses de sa révolu¬
tion, enracinée dans la foi de la Réforme. Et
Gusdorf oppose, en Europe même, l'Allemagne
et l'Angleterre, dont le protestantisme a permis
une transition paisible entre la religion et les
idées nouvelles, et la France, où l'autoritarisme
catholique a conduit au conflit dramatique entre
les Lumières et le christianisme...(c'est sans
doute vrai en partie, mais un peu trop
systématique, semble-t-il).
a
été
Burke, homme politique libéral an¬
écrit dès 1790, donc bien avant la
Terreur, les "Réflexions sur la Révolution Fran¬
çaise", ce serait la rupture avec la continuité
historique de la royauté, rupture fondée sur une
conception abstraite et théorique de la Liberté,
qui a été dangereuse. La Révolution française
obligeait à choisir, à trancher net, alors que les
conceptions anglo-saxonnes permettaient des
compromis qui évitaient les ruptures sanglantes.
Pour
glais, qui
a
Tout
dans
ou
tout
au
moins, pas partout. Il
,
^
tous leurs droits
pleinement, sans négli¬
leurs devoirs civiques et politiques. '
exercer
ger
Alors, peut-être pourra-t-on dire
chons ! marchons !
vers ce
:
mar¬
monde " des lumiè-
(I
res
.
Au fait, ce bicentenaire ne pourrait-il pas
être l'occasion de mettre de nouvelles paroles sur
hymme national, cher à nos coeurs, des
paroles qui chanteraient la joie et la fraternité,
plutôt que la vaillance guerrière ? Pourquoi pas ?
notre
Le Protestant de l'Ouest n° 131/Janvier 89
Bénéficiez du
long de ces deux cents ans qui
séparent de 1789, historiens et politiciens
ont continué à débattre de la Révolution, à la
glorifier ou à remâcher ses erreurs, selon les
thèses et la politique qu'ils entendaient soutenir,
et auraient souhaité imposer. Ainsi, pro-révolunous
se
excès,
y donc des moyens pacifiques à trouver de nos
jours aussi, pour que les peuples opprimés arri¬
vent à la liberté, et que leurs citoyens puissent
au
tionnaires et contre-révolutionnaires
ses
contrat
qualité 2 ans
sont-ils
affrontés tour à tour.
Il semble pourtant,
actuellement, qu'il est
possible de se dégager de ces-réactions passion¬
nelles, et l'idée se fait jour que notre Révolution,
avec ses principes universels et ses excès, serait
à l'origine de deux types de régime politique : les
régimes démocratiques, dans leur affirmation
des droits de l'homme et du citoyen, et dans la
liberté laissée à ces citoyens, les régimes totalitai¬
res, par l'application "déviante" que la Terreur a
fait de ces principes libérataires, égalitaires,
Fiat Tipo^
fraternitaires.
rapide survol nous permet de constater
la violence n'est pas fatalement le passage
obligé pour arriver à la démocratie, que la Fance
a été suivie dans ses élans libertaires, mais pas
Ce
que
Vca Porotetani
S.T.A. Société Tahitienne d’Automobiles
-
Mai 1989
42.05.16
15
Te heeuri
te
o
veo
NOA
I teie 5
mâti
no
1989, te haamanaô faahou nei
tatou i te taeraa mai te Evaneria moà a te Atua i
Mâôhinui nei. E rave mai tatou i te tahi taô no roto
i te reo Mâôhi no te tamata i te faahiô ia tatou e, eita
tatou
e maramarama
aita tatou i
i te Evaneria
a
te Atua mai te
mua roa i te
Evaneria Mâôhi mau, oia hoi, mai te peu aita tatou
i farii nâ mua roa i to tatou huru Mâôhi mau, e te mau
maitai atoà ta te Atua i horoà mai ei maitai no tatou.
Te taô ta tatou e hiô mai, teie ia taô ta tatou e
peu
nei
parau
e :
maramarama
Noa.
Mai te rahi râ
te
auraa o
teie taô
o
te
mau
taô
te
o
mâôhi, eita
reo
mai te peu
e maramarama
eita
hiô atoà mai i to na "taha mûri" Ei hiôraa : eita
tatou
e
tatou
e maramarama
ao ;
na
i te parau o
eita atoà hoi tatou
te
po,
e maramarama
ahiri aita e
toètoè,
ahiri aita e veàveà.
Te taha mua o te hoê taô, te vâhi ia i mua, oia
te vâhi e hiôhia ra ; âreà te taha mûri ra, te vâhi ia
i mûri mai i te vâhi e hiôhia ra.
No reira, e maramarama tatou i te auraa o te
noa,
na
mai te
peu e
"E
hiô atoà mai tatou i te moà, oia to
faaôhiparaa ta tâtou i hiô aè nei,
: te vai ra te
ôhipa e tano ia
rave, te vai ra hoi te ôhipa eita e tano ia rave. Te vai
atoà ra te manaô no te faataaraa, oia hoi te tuuraa
te hoê taata ia na i ràpae i re faanahoraa i mâtauhia.
a
o na
te faaue nei
te
ra
E aha te moà
la faatere te hoê tahuà mai i ta
i te tahi
mau
màa
te taata mai ia
o na
e
Itimatara"
I roto i teie tau
te vai
taha mûri.
ôpani nei
oraraa au noa to
i te
na
râau, te
te tahi huru ià
ra
te
faatureraa
la faataa te hoê tahuà ia na no te rave i te ôhipa
Atua, te haapae ra o na i ta te taata : te haamoà
ia
o na
ia
na.
Na taata i momoàhia nei, ua faataa ràua ia
râua iho te tahi no te tahi, mai te haapae i te toeà o
te taata.
;
Mai te reira atoà ia haamoà i te
haapae i te reira mau
maa.
mâa, oia hoi ia haamoà i te reira.
la hinaaro te hoê taureàreà i te faaea i te tahi
tamahine, te momoàhia nei
E te noa, e
aha ia te
noa
raua.
la faaineine te hoê Tahuà i te
rave
i ta
na
tuhaa
ôhipa i nià i te marae, te haamoà atoà nei o na ia na,
oia hoi te haapae nei i te mau mea atoà te ôre e au
i te huru e te hinaaro o te Atua ta na e haere nei e
tâvini.
Te noa, te mea ia tei ôre i topa i raro aè i te
tahi faanahoraa ètaèta, te tahi faatureraa, aore ra te
tahi ôpanipaniraa.
E haapâpû-atoà-raa teie e, eita te moà e noaa
mai te peu eita tâtou e tarii i te tahi faatureraa, te tahi
ôpanipaniraa, mai te peu eita e haapae, mai te peu
eita
e
faaineine.
Eere
na te parau e haamoà, eere atoà no te
parau i moà ai, ia ite râ e ia fârii te taata i te haavi i
to na tino e to na mau hinaaro no te tutonu i nià i te
tahi
e
teitei atu, i reira te moà e noaa ai.
Eere râ ta tatou tumu parau te imiraa i te râveà
noaa mai ai te moà, no reira e hoi mai tâtou i nià
mea
i te noa, oia hoi te oraraa haavi-ôre-hia,
ôre ai te taata e taiâ ai te tahi e te tahi.
Noa
Haere mai,
haere noa mai.
Pârahi, pârahi noa.
J
16
e
liicru moà
o te
Alla
Vca Porotetaui
E ùru noa ta tâtou mâa.
A rave noa i tei au ia ôe.
E ori noa ta na ôhipa.
-
Mai 1989
te
oraraa e
Te heeuri
Te tahi teie
o
te
mau
faaôhiparaa
i te vaha taata. E tâmata
auraa e
te manaô ta te
e
faaroohia i roto
râ tatou i te tatara rii i te
e horoà nei i roto i te mau
na
noa
irava tâtaî tahi.
te
o
titau i nià
rea
atu, eiaha
horo i roto i te
e
nounou
faufaa
ôre.
5-Eori hoa ta
te
noa
i te
àhipa : Te haapâpu mai nei
ôhipa rave tâmau-hia teie, e ua tâmauhia
no te mea aita i haafifihia,aita i tâpeàhia.
na
e, e
rave
1 - Haere noa mai : E reo teie no te îriti i te taiâ
o te hoê taata. Te parau atu ra vau ia na, eiaha e
haapeàpeà i to na manaô, eiaha e tuu i te haafifiraa
i roto i to
e
na
àau, ia haere mai râ
o na
mai te hau.
2 - Parahi noa : Teie rii atoà te manaô ta te noa
horoà nei i roto i teie huru irava. Peneiaè te faataiâ
ra
teie taata i te
pârahi,
no
te reporepo paha o to na
Te haapâpu atu
i te reira huru
haapeàpeàraa i roto ia na. Ua parauhia o na e
parahi, e parahi ia o na mai te hau, aita e faahaparaa
aore ra no te mâ o te pârahiraa.
râ te noa e, eiaha o na e tuu
àhu,
ra
e na
mûri atu.
3 - E ùru
noa ta tatou mâa : I roto i teie huru
irava, te faaîte mai ra te noa e, te vai ra te maa tei hau
atu i te maitai, teie râ tei noaa i teie taata, ua ravaî e
ua mauruuru o ia i te reira. Aita to na upoo e
ra no te mea tei ôre i noaa ia na, oia hoî
tei ôre à i îtehia atu ra.
4 - A roue noa i tei au ia ôe : I ô nei, te haapâpu
haapeàpeà
no
te
mea
mai nei te
noa e,
te vai
ra
te tahi fâito tano, eiaha
E
e
ohipa tarai puha
noa ta
teie taata Rimatara
CHICHONG
Vassureur N''1
42.80.70
Agent Général Spécial
Diplômé H.EC. Paris
& Institut des Assurances
16, rue Tepano Jaussen - BP 505 Papeete
(derrière la cathédrale, face restaurant Bougainville)
Vea Porotetaiii
-
Mai
17
Te heeuri
I roto i teie tau
te
a
reo
oia hoi i roto î te hoê oraraa tei
haapaehia te mau mea atoà e haafifi i te taata ia
farerei, ia aroha e ia here i te taata.
hiôraa, te îte nei tatou i te huru
te hohonuraa o to na feruriraa e
ta na hoî huru faanahoraa i te oparaa ia au i te
haapiiraa a te noa.
E noaa te hau, te peàpeà ôre, mai te peu e
tatou i roto i te noa,
iritihia te mau haafifiraa e te mau mea atoà e parahi
tâmau ai te taata i roto i te tâia e te faariàrià. Haere
ua
e
ôtia i roto ia tâua, aita e patu e haafifi
i to tâua fârereiraa. Tei roto tâua i te faanahoraa
noa
ra
O
Mâôhi,
te
mau O
te
mai
:
aita
e
Te tahi manaô i hiôhia mai teie ia : te vai ra
îhoâ te mea tei hau atu i te maitai, mai te peu râ eita
noaa, eiaha ia e haapeàpeà
faariro i te reira ei haafifi i to ôe
e
i te
eiaha
upoo,
oraraa :
E
ùru
:
e
noa
ùru â ia i te ôre roa. Inaha e ora te taata i te ùru.
Te haapii mai nei te noa ia tatou i te fârii i to tatou
ra, ua
i
aè te faatureraa, te ôpanipaniraa : e tapu, e ùri
taehae, e âua niuniu, e patu timà, eiaha teie mea,
eiaha terâ.. .ua àiherehia te eiaha i nià i te fenua, eita
ra te haereraa o te taata e noaa faahou. Ua
hinaaro vau i te tuu i to ù âvae i ô no te haere i uta,
e farerei au i te : eiaha ; ua hinaaro vau i te haere i
atu
noa.
oraraa
la tere tatou nâ te purumu e tààmu i te fenua,
rahi aè te îtehia te moà i te noa, oia hoi, ua rahi
i
noaa
tatou, te
oraraa
i horoàhia
no
tatou.
tai,
vau
aore ra i tahatai no
i te ; eiaha.
te hopu i te miti, e
tarerai à
Tei hea noa, a hea vau e taahi noa ai ma te
hau i nià i te fenua ta to ù mau tupuna i vai îho mai
ù, ei vairaa no ù, ei tupuraa no ù ; a hea vau e îte
aî i te hau i nià i te fenua ta te Atua Metua i horoà mai
no
ei vàhi
te
e
patu,
tupu ai au i te rahi. Ua rahi te moà,ua rahi
ôre te noa, ua marau te hau, ua ino roa
ua
te taata.
E taù
tatou i te
nûnaa, hoê anaè riveà
oraraa
hau
e
e
îte faahou ai
te ôaôa ta te Atua
e
to tatou
hui tupuna i hinaaro ei tuhaa na tàtou, maoti ia îte
faahou tàtou i te haapîiraa a te noa ; fàrerei noa,
paraparau noa,
o te fenua.
I roto
taahi
noa
te âvae
na
te
roa e
te âano
faahou, ia îte
tatou, i te haapae-roa-raa i te mau
patu atoà ta te teôteô o to tatou àau i faatià e tei
faataa ê ia tatou e te Mâohi, tàtou te tahi e te tahi. la
ite atoà ra tatou e, eita te noa e fârii i te mau huru
haafifiraa atoà, no te mea te noa, eere ia i te mamu,
eere te matapo, te vaha piri e te varua pohe. E imi
ùàna ra te oraraa hau e te tafifi ôre, oia hoi te hoê
oraraa e tano ai tàtou ia parau e : ua taata te taata,
ua fenua te fenua, ua Atua te Atua, ua maitai
ra
i te
ta tatou
noa
e
imi
tatou i te haavi ia
Teheiura orometua vahiné ivi i Rimatara
(Tetepa 88)
roa.
tatou noa hoî teie, noa atu a ra e, o
here mai te Atua ia tatou.
O
tatou
noa, ua
Te tahi teie irava
Te
ite atoà
haapii atoà mai nei te noa e, mea maitai ia
tatou i te haapae i te nounou faufaa ôre. Te
taata tei i ite i
ro na
ôtià,
ua
ite atoà ia i te atea
o
te
vahi ta na e haere e te rahi o te ôhipa e oti ia na te
rave. Te taata ra tei riro te hinaaro o to na àau mai
te tàriu mouà
ta
ua
na e
ra
te
huru, aita ia i ite i te rahi o te pohe
fàrerei. Te taata
e ora
ite ia i te tuu i te ôtia i
ia
mua
au
i ta
i to
noa
haapiiraa,
na mau
hinaaro.
Te
haapiiraa hopeà ta te noa e horoà mai nei
te mea eita e haafifihia, eita e tàpeàpeàhia,
e haere ia i te rahi. la vai-iho-hia te faatau, e rahi ia
te faatau e hotu mai ; ia faaôhiehia te tupuraa o te
teie ia
;
hotu mai.
hepohepo rahi ta tatou e
faaruru nei i teie tau, te ite ra tatou e, no te haamoèroa-raa tatou i te mau haapiiraa atoà e vai ra i roto
i te noa, no reira te rahi o to tatou ino. E hoî faahou
ino, e.rahi atoà te ino
I roto i te
18
e
oraraa
Vea Porotetani
no
te Evaneria
a
te Maôhi ta
faatupu faahou, no te mea e parau te reira e
faaâpi faahou iatatou, e parau hoi e faaôaôa faahou
tatou
e
ia tatou.
Haere
mai. E
noa
mai
-
pai, moèhia atu
Tomo
ra
noa
ia tatou
mai -Pârahi
noa
e, ua haere noa
te Maôhi. No to
mai te Tamaiti a te Atua io tatou e
na here ia tàtou, haere roa mai nei o ia i roto i te
haamoà atu ra ia tàtou ia tàtou
feiâ
te Atua hoi
te moà. Aita ra te Atua i faariro i to na moà ei faataaê-raa ia tàtou, ei raveà ra no te haafatata faahou ia
tàtou te tahi i te tahi i roto i to na here metua. E hoi
tàtou i roto i te noa ; i roto i te noa i arohahia mai ai
noa ;
: no
tatou e te Atua, i roto anaè i te reira noa e tupu ai
te aroha e te here i roto ia tatou te nûnaa maitihia e
te Atua.
Turo
-
Mai 1989
a
RAAPOTO
Page Enfantine
"La vie,
petit, c'est
d'ami dans
un
une fleur qui s'épanouit, c'est un regard
monde hostile, c'est un sourire d'enfant..
NE CRAINS RIEN
Toi l'enfant qui viens de naître
Par ton cri de nouveau né
Tu te sépares de ta mère
Le cordon ombilical coupé
Tu es un à part entière
Tu
es
Je
ne
à toi et tu
suis
là,
as
lui
que pour
te remettre à lui
Aie confiance petit, ne crains rien
Car aujourd'hui, grâce à lui.
Tu es la VIE.
Allez viens petit, ne crains rien
Tes angoisses son fondées...
Nous t'offrons aujourd'hui
c'est vrai
"Dis-moi, la VIE, qu'est-ce
que
c'est ?"
Nous les hommes
Un monde pollué
Un monde d'injustice
Un monde d'intolérance
Un monde déséquilibré
La VIE petit.
C'est une fleur qui s'épanouit malgré la pluie
C'est un regard d'ami dans un monde hostile
C'est un sourire d'enfant dans la souffrance
Et les larmes.
Allez viens petit, ne crains rien
Dans ce monde pourri petit
Je te donnerai des Racines
Afin que tu puisses puiser AMOUR
Et ENERGIE pour grandir.
C'est un cri dans la nuit.
Une lueur d'espoir qui luit
Et qui jamais ne ternit
La VIE petit, c'est un message d'amour
Une force qui germe et grandit.
Un combat de tous les jours.
Dans ce monde d'égoïsmes, petit
Je te respecterai, car tu portes en
Un peu de moi.
TOI
La
VIE, c'est TOI, petit, l'as-tu oublié ?
Toi, petit, l'homme de demain.
Enfin, je te donnerai des ailes
Car vois-tu petit.
Tu ne nous appartiens pas
POEHINA
Vea Porotetaui
-
Mai 1989
19
Parai
Taiôraa
:
te S
na
na
te tahi pae o te nünaa
te Aroha o te Atua.
Ruta Ev. 15:11-32
"E iho faahou maira to na iho huru
tià aéra o ia, haere atura i ta na
Metua ra. E tei te atea ê â o ia, ite maira
ta na Metua ia na, aroha maira ia na, horo
maira ia na i ta na àî, hoihoî maira ia na".
(ir. 17-20)
Pipiria i faataahia no te
îritihia mai teie na îrava
ei parau haa-feruri-âmui-raa ia tatou i te auraa no
teie ôroà 5 no mati, teie ôroà faahamanaôraa i
I roto i teie taiôraa
to te Aroha
o
ua
te Atua faa-faaîte-raa-hia io tatou
nei, na roto i te taeraa
aià i Maôhi Nui.
mai te Evaneria i to tatou
No roto mai teie
na
îrava i te toru
o
te
parapore o ta letu i faatià, ei pahonoraa i te huru
ôhumu o te mau Faritea e te mau Papaî-parau,
ratou o tei faahapa pinepine ia letu, ô ia i àmui
atu i te feia hara e ô ia i àmu atoà i te maà e o
ratou. No teie huru faahapa o te mau Faritea e
Papaî-parau i horoà ai letu i te parapore
i moè, te parapore hoî o te vahiné
hoê àhuru a na tîterama e teie parapore no te
te
mau
no
te
mamoe
tamaîti i haere i te fenua
roa.
Na roto i teie parapore, te
hinaaro
ra
letu
faa-haamanaô faahou i te ôpuaraa faaora ta te
Aroha o te Atua i ôpua na roto i ta na Tamaiti,
ta teie iho Tamaîti e parapore nei ma te haapapti
e
e, ua
haere mai oi
a e
faa-faaîte
e e
faatupu i te
Metua, ia oraora aè tera taata e
tera taata, ia oraora aè tera nünaa e tera nünaa.
hinaaro
o
to
na
i riro, ei faa-hamanaô-noa-raa i to te Evaneria
tapaeraa mai i to tatou aià. la riro atoà ra teie
mahana ei taime o te tià ia ravehia no te hiôhiô
faahou, no te titorotoro faahou, no te uiui faahou
e : "Tei hea te vairaa no te Aroha o te Atua i roto
i te taatoàraa o to tatou oraraa ? Tei hea to tatou
vai ihoraa i te Aroha o te Atua ? Tei hea te faaôhiparaa-hia te Aroha o te Atua ?
Hoê hanere iva ahuru ma piti matahiti i teie
taui te mau mea atoà. Ua taui te feruriraa
o te taata. Ua taui te huru o te oraraa. Ua taui te
huru o te mau tuàtiàtiraa i rotopu i te taata. Ua
taui te hiôraa a te taata i nià i te faufaa o to na âià.
Ua taui atoà te huru o to te taata tiàturiraa i nià
nei
: ua
i te Ora.
I roto i te uànaraa o teie mau tauiraa, aita
atoà nei te Aroha i taui... te Aroha i arohahia mai
ai tatou e i titau hia ai tatou ia riro ei mau tamarii
tei ora i taua Aroha rà i nià i to tatou fenua ? Aita
atoà anei te mau tauiraa i ravehia e te taata i riro
ei faa-atea-raa te tahi paè i to ratou àià ? Aita anei
teie mau tauiraa i riro ei faa-atea-raa te tahi paè
i te fare metua ? Aita anei teie mau tauiraa i riro
ei faa-atea-raa te tahi paè i to ratou iho utuafare
? Aita anei teie mau tauiraa i riro ei faatianiani i
te tahi
paè, ia faa-hinaaro i te tahi oraraa taaê,
ôvere, ei titi, ei mau taata aita
to ratou e turuîraa, mai te tamaiti i haere i te
fenua roa o te parapore ? Aita atoà anei teie mau
a
riro atu ai ratou ei
tauiraa i riro ei
matahiti i
tapae-raa mai i to tatou
fenua : e haapapuraa te reira ia tatou e, e nünaa
herehia tatou e te Atua, e nünaa faaorahia, e
Hoê hanere
e
iva àhuru ma piti
teie nei to te Evaneria
nünaa tei
fanaô atoà i te faufaa
ora a
te Atua.
I teie tau, i te mahana e faa-hamanaô
faahou ai tatou i to te Aroha o te Atua faa-faaîteraa-hia i to tatou nünaa, te tupu nei te uiuiraa
manaô. E, e mea tià ia uiui rii ihoa te manaô, i
te huru o te vairaa o te Aroha o te Atua i roto i
to tatou oraraa i teie mahana. Eiaha atoà tatou
e maere ia tupu te uiuiraa manaô, no te huru ihoa
o
o
te
te
mau
âià,
arataîraa
o
te
o
ràtou ? Aita atoà nei teie
mau
raveà tei taui i te
feruriraa o te nünaa, a tiàturi ai ràtou i teie
mahana e, te utuafare metua e aore ra te faufaa
a te metua, eere ia i ta ratou iho, ia au i te manaô
o te matahiapo i roto i te parapore. Haamanaô
atura vau i te tahi reo uiui ta te Fatu i faahiti i roto
i te Evaneria a Ruta, pene 7, irava 31, vahi
matamua : "E faaau ra vau i teie nei uî taata
i te aha ? E au ratou ia vai ?"
feruriraa e îtehia nei, no te huru atoà hoî
teie mahana, e no te huru atoà o
mau
e :
teie âià
ràveà
no
tauiraa i riro ei
eere ra
mau
tei horoà i te manaô
ora noa ai ratou i nià i to ràtou
mau
i roto i te nünaa
oraraa o
te tahi
i te ora hôpe roa i roto i
Aita teie ôroà 5 no Mati o ta tatou e ora nei
mau... ua
tapati ôroà 5 no mati,
mati
faa-taupupu atoà nei i
Vea Porotetani
na e
Eita atoà anei te uî taata no teie nei maha¬
tià ia faaauhia i te uî taata tei haapae i te
utuafare, ei uî taata tei haapae i te âià, ei uî taata
tei haapae i te faufaa metua, ora noa ai i te âià ?
-
Mai 1989
Paroi
te S
no
Eita ânei e tià ia tatou, i teie ôroà 5 no Mati,
ia hiôhiô faahou i te vairaa no te Aroha o te Atua,
i âià hia ai tatou, i metua hia ai tatou, i faufaa hia
ai tatou,
e
i
mua
hiôraa
i hiroà hia ai tatou i mua i te aro o te taata
hoî i te aro o te Atua Metua, ia au i te
te parapore
a
i faatià-hia
e
letu ?
nehenehe ta tatou i teie 5 no
tei vauvau mai i te parau no na
tamarii toôpiti : e taeaè hoê raua, hoê metua to
raua, e metua tei here tamau ia raua, e metua,
eiaha tei horoà noa, o tei faahere-here atoà râ i
te faufaa na raua.
; e parapore
Ua haere te tamaiti i te fenua roa, ua vaiiho i te utuafare metua, ua rave i ta na faufaa, ia
tupu to
na
hinaaro i te fenua ê. Eere te reira
fifi. Te
fifi i roto i to
i te
tere, te mea fifi
i roto i to na faaôhiparaa i ta na faufaa, maori ra,
ua moè ia na to na parau. Ua moè roa ia na
e,
mea
e
mea
âià to na. Ua moè roa ia
metua to na, e metua tei
na
na e
utuafare to
ai
ia
tae roa o na i nià i te hoê tiàraa tei
faataahia no te animara, i iho mai ai to na huru
mau. Te taime mau ia i haamanaô faahou ai o na
e : "O vai o na, e aha ta na, e te haere tià
nei o na i hea. "
o
e ua
I roto i te taime fifi i iho mai ai ia
hohoà
o
metua
ra.
to
tatou i roto i te Aroha, ia faa-hinaaro faahou
tatou i te Aroha, ia faariro faahou tatou i te
Aroha ei pû tarià no tatou, ei manaônaôraa na
mai terâ taata e terâ taata, terâ nünaa e terâ
nCïnaa i to na iho huru mau. E titauraa atoà teie
ia tatou, eiaha no te farii noa i taua Aroha ra, a
taôtià atu ai ia
na
na.
la riro
faaora, ei nOnaa tei àro i
ra
te
tâtou ei
nunaa
tei
atoà o tei
haafifi i to tâtou vai tamauraa i roto i te Aroha.
E tiàororaa rahi teie ia taua te nünaa, ia riro taua
ei nünaa tei ora, tei faî, tei faaîte, tei
haapapu i
mua i te aro o te tahi mau nünaa e : e nünaa atoà
mau mea
taua tei
arohahia, e o te aroha-noa-hia nei e te
Atua, i nünaa ai taua, i fenua ai taua, i Metua-hia
ai to taua, i faufaahia ai ta taua.
Te parau ra te metua o te parapore i te
na e
hiî ia na, tei àtuàtu ia
na, tei faa-àmu ia na, tei here na ia na e o te here
noa nei ia na, e o tei ineine a i te farii ia na i nia
i teie tiàraa tamaiti tei here hia. I roto i to na fifi,
i roto i to na ôvereraa, i roto i to na tiàraa tîtî i te
fenua roa, i roto i te hoê taime i îte ai o ia e ua
fatata roa o ia i te pohe, i roto i te hoê taime i îte
e
Te Aroha a o te Atua teie e tiàoro nei ia
tatou tataî tahi i teie ôroà 5 no Mati ia hoî faahou
tatou. Te Aroha a teie o ta te Atua i tuù i roto i
ta na ôpuaraa ia ora te taata atoà, e ia iho faahou
E parapore
Mati
mati
no
matahiapo i te irava 31
: "e tau tamaiti here,
tià oe i ô nei ia ù nei, e te mau taoà atoà
na ù nei, na oe ia."
e
OPANI
na
:
ir 17-24
"E iho faahou maira to na iho huru mau, ua
ra... E tià vau e haere i tau metua ra..."
ô aè
Remuna
a
TUFARIUA
te
metua, e i mua hoî i te aro o to na
metua i iho mai ai to na huru mau, i îte ai o ia e,
ua hahi ê roa ô na, ua hara ô
na, e e mea tià ia
na ia hoî faahou i te âià, e mea tià ia hoî faahou
î te utuafare : e mea tià ihoa ia hoî faahou i te
na
Oia mau, i mua i to tatou
mau
fifi,
e
pinepine ihoâ tatou i te fariu i to tatou aro
mua i te Atua, e i mua hoî i te Atua tatou e îte
mea
i
ai i to tatou huru
Distributeur des marques:
mau.
Ua riro te Atua Metua mai te hoê hiô hipa,
faahiô ia tatou i nià ia tatou îho, no te turama
ia tatou, no te haamaramarama ia tatou, ia îte
papu tatou e, e mau tamarii paruparu ihoâ tatou.
E îho faahou terâ manaô i roto ia tatou e, e mau
tamarii tatou tei hoôhia, tei herehia e tei faaorahia e te Atua na roto i ta na Tamaiti o letu-Metia.
ZWAIM
LAIT ELLE ET VIRE
MOREY
BISCUITS ARIMOTT
tei
Vca Porotetaui
BP 9009 PAPEETE
-
-
TAHITI Tél. 42.00.71
Mai 1989
-
Télex: 296 FP
-
Fax:
(689) 41.06.52
21
TAHITI PNEUS
QgpouTiag
GROUPE
Bill Htm im PUS WMm.
GENERALE
SOCIETE
Atelier de montage,
14 agences pour
mieux vous connaître,
mieux vous conseiller,
mieux
vous
réparation,
équilibrage,
et vidange.
—
servir.
PRETS PARTICULIERS
Personnel et immobilier
Financement des véhicules, SOFINAUTO.
CREDIT AUX ENTREPRISES.
42.86.88
POLYNESIE
^
—
^
Av. G. Clémenceau
Mamao
-
-
Tel. 42.74.63
CGE
CGEE ALSTHOM POLYNESIE
rue
Tihoni Tefaatau - B.P. 5020 - Pirae
- Télex 275 FP - Télécopie 43.32.61
Tél. 42.60.01
ÉTUDES
-
RÉALISATIONS
-
MAINTENANCES
-
DÉPANNAGES
ÉLECTRICITÉ GÉNÉRALE
(industrie - bâtiment)
TÉLÉPHONE
ÉQUIPEMENTS DE CUISINE
SONORISATION
BOBINAGE
CENTRALES
VIDÉO
CÂBLAGE
RÉSEAUX DE DISTRIBUTION
CONDITIONNEMENT D’AIR
MAINTENANCE INFORMATIQUE
CANALISATIONS
PLOMBERIE SANITAIRE
STATIONS DE POMPAGE
FLUIDES
MÉDICAUX
CHAMBRES FROIDES
ASCENSEURS
DÉTECTION INTRUSION
DÉTECTION INCENDIE
DÉPARTEMENT INDUSTRIE FARE UTE * Tél. 42.65.99
MÉCANIQUE DIESEL
TÔLERIES - CHAUDRONNERIE
STATIONS D
ÉPURATION
-
42.48.52
ENERGIES NOUVELLES
CHAUFFE-EAU SOLAIRES
CONSTRUCTIONS ET RÉPARATIONS
NAVALES
PERMANENCE ASSUREE 24 H SUR 24 H
Manaa
TE MAU HAUTII TE OROA 5 NO MATI
A tahi ahuru ma hoê aè nei matahiti a riro
ai te taiô mahana 5 no mati ei taiô mahana ôroà
rahi faataahia e te Etârëtia Evaneria ei hama-
naôraa, faahanahanaraa i te
parau no te taèraa
mai te Evaneria i te fenua nei. Mai te mataro-
noa-hia,
e
haamata teie ôroà
na
Te peàpeà nei te manaô, a riro teie mau
haùtiraa ei raveà no te tumâ roâ âtu ia tatou iho
e to tâtou hoî îho tumu. No te
mea, te manaô rahi
e îtehia ra i roto i te mau
haùti, maori râ, mea
ètene
pâroita tataî tahi i roto i te terâ tuhaa e terâ
tuhaa.
E parau mau, e ua ôrahia mai
no
ua
tamau nei te
pâroita e te mau tuhaa i
haùtiraa. Te tumu parau e rave pinepinehia, O te parau ihoâ ia no to te mau mitionare
papâà taèraa mai i te mau taà-motu no to tatou
paè moana : i Tahiti, i Eimeo, i Raiatea, i te
Tuhaa paè e te vai atu ra...
mau
mau
püpüraa taata i nià i te maraè. E parau mau,
tupu na te tahi mau tamaîraa i rotopü i te mau
arii
terâ mataèinaa
o
te vai
terâ mataèinaa,
atura..., mai te taparahiraa tamarii o tei
e
te arii
o
te
mau
haùti
e
mau ôpu hui-arii ei raveà
ia ôre te toto o te mau atua ia viivii.
Teie râ, eere teie anaè te mau mea tei orahia na
e te mau tupuna, no te
mea, ia imi maite anaè
tâtou i roto i ta tâtou mau peu tumu, e riro atoà
tâtou i te îte e, e rave rahi atoà mau peu e mau
faanahoraa i roto i to tatou îho tumu e ta to tâtou
tupuna i vai îho mai ei faufaa na tatou, o tei
hau roà i te maitai e tei tuàti roa i te manaô
Evaneria.
mau
nehia nei, te îtehia ra i te tahi paè, te papâà i roto
na àhu mitionare, e aore ra, i roto i to na
pereue ma te Pipiria i roto i to na rima e i te tahi
aè
I roto i te
nünaa
ratou
no
atua.
Mai te
nare
mea
anaè
mea
ra,
ia hiôhia, tei te
mau
mitio¬
te parau mau, te maramarama, e e
maitai aè ta râtou mau peu. Area i te tahi aè
ra
paè, i te paè no te mau tupuna maôhi, e
faanahoraa etene anaè îa e te poiri, înaha, e
taparahiraa taata ta ratou e rave ra e te tahi àtu
mau peu rii hâîriîri.
te
e
Noâ âtu te nehenehe
mea
ta te manaô
puta
roa
o
te
mau
haùtiraa, te
peàpeà nei, maori râ, o te
mai teie mau haùtiraa i roto i to tatou
nei mau feruriraa. O te tiàturi maite hoî tatou e
ta tatou mau fetii tamarii e, o te huru mau te reira
o
te ôraraa
o
te
puta i papaîhia
e
te
mau
mau
mâôhi, tei haamauhia i nia îho i
te here
e
te parau
te tautururaa te tahi. Ua itehia to na
paari i nià iho i ta na parau, to na here i to na
e taè noâ âtu hoî te mau maitai atoà ta te
natura e horoà mai nei ei ora no na. Ua îte-atoàhia te parau no to na faaroo rahi e te mataù hoî
fenua,
i te Atua. To
na
imi-maite-raa i te raveà ia vai
te viivii ôre i
noa e
hiôraa, mai te
haamauruuru
TE TAHI MANAO I NIA I TE MAU HAUTI
mau
îhitai i tapaè mai na i te fenua
nei, te îtehia ra to ratou faateiteiraa i te here e te
ôhipa farii taata tei ravehia na e te mau tupuna.
Te îte-atoà-hia ra ta râtou mau haamaitairaa i te
huru faanahoraa o te ôraraa vaamataèinaa o te
mitionare
paè, te mau mâôhi îa ma te àhu more
tâtuahia i nia i to râtou tau ôpu e te mau rau ti i
to râtou mau avae e to râtou mau rima, i nià i te
upoô, e te püpu anaè ra ratou i te tutia taata i to
mau
:
faainei¬
i to
noa
o
rotopù i te
TE TAHI MAU HIORAA
I roto i te rahiraa
te parau
parururaa
Mai te taime matamua roa i haamauhia ai
te ôroà 5 no mati e taè roa mai i teie mahana, te
rave
na
te
ravehia i
te
tupuna, e mea îno anaè
peu, e aita e maitai e noaa
mau
rnau
mai mai roto mai ia râtou.
e
TE MAU HAUTI E RAVEHIA NEI
to tâtou
roa
to roto i ta râtou
roto i te hoê
pureraa rahi i te taime poîpoî e e faaôti na roto
i te mau faaîteîteraa haùti faaineinehia mai e te
mau
ôpcrc
maitai
o
to
mua
i to
ma
Atua. I roto i te
na
ôraraa haamaitai noa,
te ôraraa o te mâôhi i te mau
mea ra e
noa
na mau
atua.
TE EVANERIA E TE IHO TUMU MAOHI
e
mau
tupuna i mutaà ihora.
Vea Porotetaui
Tona tiàraa mau,
ia riro
noa
vahi îno
peu.
-
o
ei mahana
to tâtou
la riro
ra
Mai 1989
e
eiaha roâ àtu te 5 no mati
hiô
mau
noa
ai tâtou i te
mau
ta tâtou
mau
tupuna
taua mahana
e
ra
mai te hoê
JHanaa apere
haamanaô i te taèraa mai te aroha
o
Atua iô
tatou, te tiàturi hei au e e vai noa teie hohoà i mua
ia tatou : ia riro noa te 5 no mati ei haamanaôraa
i to te Atua îte-faahou-raa mai ia tatou.
faariro i
i te Evaneria
i roto ia tatou îho, ia rahi atu a te aàraa o te
Evaneria i roto i to tatou nei ôraraa, e ia riro mau
te Evaneria ei pàpà i reira e patuhia ai to tatou
No reira, e tano atoà ia tatou ia
taua mahana
ra
ei mahana pororaa
ôraraa.
ei mahana pororaa
faatere nei i to tatou fenua, ia
la riro taua mahana
Hauti oroà 5
mahana
e
no
mati
a te
Paroita
heheu faahou ai tatou i te
vai faahou
na tatou i te feia e
faaterehia to tatou nei fenua na roto i te parau tià
e te àfaro. la haapaôhia te feia riirii e ia haamaitaihia to rat ou mau ôraraa. Eiaha hoî te feia riirii
Maupiti (Matahiti 1986)
mau
maitai
i roto i ta tatou peu tumu e
to tatou îho tumu. la riro taua mahana ra, ei
atoà
e
ra
ra
haapaô-noa-hia no te maitai o te tahi paè. la
riro atoà taua mahana ra ei mahana i reira tatou
ia
mahana i reira tatou e îmi faahou ai ia tatou ia au
i te àrataîraa ta te Evaneria e haapii mai nei ia
tatou. la riro te 5 no mati ei mahana i reira tatou
e haere ai e farerei i to tatou taeaè
tuahine i roto i te mau tare mai, te mau tare
to te Etaretia
e
e
atu i te feia e faaea noa nei i
to tatou nei faaroo e te
parau hoî no te ôhipa ta te Atua e titau nei ia rave
tatou i nià i te tino o to tatou nei aià, ia au i to
tatou tiàraa teretitiano e to tatou hoî tiàraa taata
tapeàraa
mâôhi.
faatupu ai tatou i te hoê ôroà faatupuraa parau
no te faaàmuraa, faaàhuraa, horoàraa i te hoê
utuafare no te feia atoà e parahi nei i roto i te
e
e taè noa
roto i te moèmoè.
uiui ai i te parau no
E aha ia ta tatou
e rave no
te haa-farerei-
tatou, no te haa-farerei-raa i te
to tatou îho tumu e ta tatou hoî peu
raa
ia
E ia riro atoà taua mahana
Evaneria e
?
ra
ei mahana
e
ôraraa fifi.
TERIIATETOOFA Tauraatua
Te Evaneria, ia au i to na auraa mau, e
parau
api
oaoa
ia,
e parau
api tei hopoi mai i te
hau e te aroha o te Atua. Te na ô ra hoi te reo
O letu : "Aita vau i haere mai no te faaore,
no te tuma i te Ture e te mau perofeta, no
te
VOTRE ORDINATEUR
faahope râ". Te manaô atoà nei au e, aita te
Evaneria i horoàhia mai
no
te tuma i te îho
e
te
te hoê nùnaa. Ua horoàhia mai râ no te
no te haamaitai i to tatou îho tumu e ta
tatou mau peu e no te faa-titi-àifaro faahou i te
mau vahi pîô o to tatou îho tumu. Te fariiraa î te
Evanerîa, o te fariiraa ia i te natura taata mâôhi
e îho tumu, mai te hoê ô no ô mai i te Atua ra.
peu a
faanavai,
TE TAHI MAU MANAO TAUTURURAAI TA
TATOU MAU HAUTIRAA
Mai te peu ua
ôroà
24
0
0
0
0
9
Listing standard sur stock
riro te 5 no mati ei mahana
tâtou e te hui faaroo, no te
oaoaraa mau na
Vea. Porotetani
-
Mai 1989
o
o
o
o
o
o
o
Listing personnalisé
sur
demande
o
o
o
o
o
LA TOITURE C’EST:
TAFARE NUI
SOCIÉTÉ POLYNÉSIENNE
DE COUVERTURE
BÂTIMENTS INDUSTRIELS:
Charpentes métalliques, couvertures et bardage tôles,
portes métalliques, etc...
VILLAS INDIVIDUELLES:
Charpentes bois et métalliques.
Tous types de couverture: tuiles de bois, tuiles asphaltées,
tuiles fibrociment, tôles, etc...
Couverture en tuiles de bois du centre de la Mère et de
l'enfant à Pirae.
POUR TOUS RENSEIGNEMENTS. ETUDES ET DEVIS: Immeuble Blue Lagon TAUNOA BP 4573 PAPEETE
Tél. 42.36 09
LES GAZ DE POLYNESIE GAZPOL
'A
SUPERMARCHÉ
I frigorigènes
Gaz Industrieetls, demédilaboratoire.
caux,
2 Matériels et outillage industriels.
le centre de
MAHINA
• Tout le soudage, compresseur d’air,
bétonnière, groupes électrogènes,
PRODUITS FRAIS
PRODUITS LOCAUX
outillage à main et électrique,
vêtements, casques
et chaussures de sécurité,
meules et papiers abrasifs.
ROND POINT DE LA POINTE
48.10.13
VÉNUS
TÉL
du samedi
au
lundi 6H à 12H
-
Bâtiment
PEINTURES HEMPEL
Dalles
thermoplastiques
Carrelages faïence, grès, etc...
SANITAIRES ALLIA
Téi. 42.58.54
-
BP 3100 Vaiiée de
Tipaetui Papeete
-
Tahiti
La couche culotte des
bébés qui rigolent!
Di‘S(^iéu.é pa/v Pacij^ic firdujSt/pi'^ 42.70.75
Marine
15H à 18H30
-=--j
Eglises dans le monde
NEUCHATEL
-
BALE
-
LA COMMISSION DES DROITS DE
SEOUL
Le Conseil oecuménique des Eglises et l'Eglise
catholique viennent de lancer un mouvement de réflexion
et d'engagement pour la paix, la justice et la sauvegarde de
la création. Une conférence aura lieu en mai à Bâle et
rassemblement mondial à Séoul l'an prochain.
un
Aiguillonées par un groupe oecuménique, les pa¬
catholiques et protestantes de Neuchâtel propo¬
une série de six conférences pour le temps du
roisses
sent
Carême.
A la suite - entre autre - de François d'Assise et
d'Albert Schweitzer, des théologiens, des scientifiques, un
évêque africain, un organiste s'y succéderont pour nous in¬
citer à l'écoute de la Bible, â la réflexion et à la prière sur
les problèmes brûlants de l'environnement, de la biologie,
de la médecine et de l'éthique. Ce pourrait être - et ce sera
! - un point de départ à l'un des engagements prioritaires
des Eglises et des chrétiens dans le monde d'aujourd'hui.
L'HOMME DE L'ONU
La 45e session de la Commission des Droits de
l'Homme de l'Organisation des Nations Unies se tient
actuellement à Genève (30 janvier -10 mars 1989) Le rôle
de cette Commission a été succinctement exposé par le
Courrier (n° 58 sept. oct. 1985) dans un dossier consacré
à l'ensemble des institutions qui concourent à la défense
des droits de l'homme, notamment les organismes de
rONU. Rappelons donc que cette commission dépend di¬
rectement du conseil Economique et Social (ECOSOC)
coordonnateur de 'activité de toutes les institutions spé¬
cialisées et organes divers constituant le "système des
Nations Unies" et qu'elle est habilitée à recevoir les plaintes
relatives aux violations des drois de l'homme et " â se livrer
à une étude de fond lorsqu'elle est en possession d'infor¬
mations
mission
Eugène HOTZ (VP. 3 février 89 n° 5
p.
8.)
AU DETRIMENT DES INDIENS
BRESIL (APIC) ; La Conférence épiscopale bré¬
silienne a dénoncé la situation des quelque 10 000 indiens
"Yanomami" dans le nord du pays, a annoncé Radio
Vatican. Les évêques ont demandé aux autorités de retirer
un décret récent qui stipulait la démarcation d'une terre
indienne. Ils indiquent dans un document que cette démar¬
cation réduit de 70% le territoire traditionnellement occu¬
par les indiens, les
extinction. Les évêques
pé
condamnant â
une
inévitable
exigent le retrait immédiat du
territoire des "Yanomami" des chercheurs d'or et de pier¬
res précieuses, soit environ 100 000 personnes.
qui révèlent l'existence d'un système cohérent de
violations flagrantes et dûment constatées des droits de
l'homme". Composée de représentants d'Etats, cette Com¬
dispose du concours de la Sous-Commission des
Droits de l'Homme rassemblant 26 experts indépendants,
celle-ci préparant scs travaux et attirant son attention sur
les mesures â prendre d'urgence. Le présent dossier
explique comment fonctionne la commission et comment
peuvent être entendues les Organisations Non Gouverne¬
mentales (ONG) accréditées auprès de l'ECOSOC. Sur¬
tout, il indique l'ordre du jour de sa 45e session en faisant
le point des situations concrètes de violations des droits de
l'homme soumises à
son examen.
Il est extrait de "Human Rights monitor", bulletin du
Service International pour les Droits de l'Homme (ISHR)
association internationale de droit suisse dont le but est de
"promouvoir au sein des Nations Unies et de leurs institu¬
spécialisées les activités des ONG, des personnes et
des groupes concernés par les violations des droits de
tions
l'homme.
(VP. 24 février 89 n° 8/02
p.
8)
(Courrier de l'A.C.A.T.n° 93
mars
89
p.
CROYEZ-VOUS AUX MIRACLES ?
auprès d'un échan¬
66% des chrétiens
pratiquants croient aux miracles. Beaucoup voient dans le
miracle un phénomène que la science n'est pas encore â
même d'expliquer (46%) ; pour 19% (mais 44% des pra¬
tiquants), il est une intervention directe de Dieu ; d'autres
y voient une façon imagée de dire les choses (19%) ou un
phénomène lié à la parapsychologie. Plus concrètement,
PARIS (APIC) : Un sondage
tillon de 1 000 Français indique que
Découvrez les îles Marquises
^ARANUI
Une croisière de 16 jours en cargo-mixte.
Cabines climatisées, bar, restaurant,
guérison inexplicable par la médecine
(52%), une réussite inespérée (23%), "gagner le gros lot au
loto" (18%), "rencontrer le grand amour" (13%), "devenir
croyant si on est athée" (26%). Le miracle est moins une
récompense qui se mérite qu'une grâce qui arrive sans
il
concerne une
bibliothèque, vidéo.
particulière (52%). Précision originale : 5% des
Français ont été personnellement témoins d'un miracle.
raison
(VP. 10 février 89 n° 6
p.
Vea Porotetani
- BP 220 Papeete - TAHITI
42.62.40/43.76.60 Fax: (689) 43.48.89 - Télex: ARANUl 360 FP
Informations: bureau ARANUl Motu-Uta
Tél. (689)
5)
"
Mai 1989
9)
Te
pita
la àmu
oe
a
te fénua
i ta ôe
E ôaôaraa ia
maa
no
tumu
te Atua
la
E
haapae ra ôe i te reira
peàpeàraa îa no te Atua
Ta ôe
maa
Ta ôe peu tumu
Te faufaa ia ta te Atua i faataa
Na ôe
e
te
nunaa
Vea Porotetaui
-
Maôhi.
Mai 1989
27
A PARTIR DU 7 JUIN
Nous
avons
un nouveau
conçu
58
C64ONS92EIL
au
point
programme
spécialement
pour vous
PUB
mis
!..
3 VOLS
PAPEETE
-
PARIS
CHAQUE SEMAINE.
Santé
LE SIDA
Suite à l'article du docteur Tahiata HOWELL de
informations complémentaires
sur ce
mars
1989, il m'a
paru
utile de
vous
donner d'autres
sujet.
Ça bouge dans le monde et surtout dans le Pacifique.
En
effet, dans le courant du mois de
par l'O.M.S.
mars
1989,
se
sont tenues deux réunions-conférences
organisées
sur
le SIDA,
1/ Dans la semaine du 6 au 10 mars 1989, s'est tenue une réunion importante sur le SIDA à Bangkok.
Participaient à cette réunion, les pays du Pacifique dont la Polynésie Française. Notre territoire était représenté
par le Docteur WONG FAT, directeur du service de la santé et Monsieur MORVAN, directeur du cabinet du
ministère de la santé. Les participants devaient faire le point sur le SIDA dans leur
propre pays respectif et dans
le
Pacifique.
2/ Dans la semaine du 13 au 17 mars 1989, s'est tenu à Randwick (Sydney) en Australie, une conférence
le SIDA. Cette conférence était réservée uniquement aux infirmiers (es) des
pays du Pacifique dont la
sur
nésie
Française. Notre territoire était représenté
par
deux infirmières
Mademoiselle Maire SVARC, infirmière enseignante à
Madame Denise
Mamao.
Poly¬
:
l'Ecole Territoriale d'Infirmiers/es,
KOENIG, infirmière surveillante-adjointe
au
service de médecine A du C.H.T. de
Elles étaient mandatées par le ministère territorial de la santé. Toutes deux sont membres de l'église
évangélique de Polynésie Française. Mademoiselle Maire SVARC, de la paroisse de Pirae, fait aussi partie de
la commission sociale de l'E.E.P.F. Quant à Madame Denise KOENIG, elle est également très connue au sein
de notre église, grâce, notamment, à sa participation dans la publication d'ouvrages tels
que celui du pasteur
Jacques NICOLE "Au pied de l'Ecriture".
Nos deux infirmières n'ont pas chômé en Australie. Elles y ont fait un exposé oral sur le SIDA et
notamment dans le domaine de la formation des élèves-infirmiers/es travaillant sur le Territoire. Elles
participaient également à des ateliers de travail traitant de ces sujets. Cette conférence à permis d'enrichissants
échanges entre les participants venus des différents pays du Pacifique.
Daniel PONIA
Diacre de la paroisse de BETHEL
Membre de la commission sociale de l'EEPF.
bureau moderne
mobilier bois ORDO
'
mobilier métal STRAFOR
mobilier informatique
tous
sièges de bureaux
concessionnaire exclusif Olivetti
I
SERVICE
-
STRAFOR
APRÈS-VENTE ASSURÉ
PAR NOTRE SERVICE TECHNIQUE
Toute la bureautique
-
Vallée de Tipaerui 43.03.54
Vea Porotetaui
-
Mail989
29
3 VOLS PAPEETE
-
PARIS CHAQUE SEMAINE
A
partir du 7 juin,
départ le mercredi soir
à 23h59.
Arrivée à SAN FRANCISCO
le jeudi matin !..
Arrivée à PARIS
le vendredi matin !..
Grâce à ce départ en
fin
de soirée, je bénéficie
dés mon arrivée
d’une journée complète,
c’est super !..
64CO9N-2S5E8IL
PUB
Et
-
un
4e vol par
semaine
départ le lundi à 9h
du 19
juin
au
-
28 août 1989
Santé
LE SECOURISME
Il 6st heureux de constater que
le secourisme prend de plus en plus d'ampleur dans l'Eglise Evangélique
Polynésie Française. Les personnes, à titre individuel, ont déjà suivi la formation dans des lieux très divers.
Le fait marquant depuis deux ans est de voir les structures de l'E.E.P.F. atteintes
par le "virus" du secourisme.
On constate que des groupes de plus en
plus nombreux d'animateurs du CPCV et de l'Ecole du Dimanche
demandent à suivre une formation. Cette année, par
exemple, un groupe de la paroisse de Tiroama suit les
cours dispensés par Madame Niniura BERTHO à
la salle de réunion EPENE-ETERA à PUEA. Voilà une
excellente initiative qui doit être encouragée
de
QU'EST-CE QU'UN SECOURISTE ?
Le secouriste est
quelqu'un qui doit acquérir des compétences gestuelles lui permettant d'appliquer les
premier gestes qui sauvent.
Il doit aussi
obligatoirement se recycler, et cela, à quelque niveau qu'il soit (BNS, REANIMATION...). Ce
recyclage permanent est capital car le secourisme est une science qui évolue. L'obtention du diplôme est une
finalité mais elle ne suffit pas. Il faut apprendre, et encore
apprendre et toujours apprendre. C'est lassant,
dirions-nous, mais il faut savoir que, dans
certain cas, le secouriste n'a pas le droit de
jouer à l'apprenti-sorcier. Pourtant, il n'y a pas
tellement de choses à savoir. C'est justement
ce
SOTRELEC
de choses que beaucoup ne savent plus.
pratiqué dans les règles, n'est pas très grave en
plus savoir arrêter
une hémorragie externe importante est
grave
car la méconnaissance de ce
geste rend la si¬
tuation critique car elle met la vie d'une per¬
sonne en danger de mort.
soi. En outre, ne pas ou ne
D’ÉTUDES
RÉALISATIONS ÉLECTRIQUES
SOCIETE TAHITIENNE
ET DE
peu
Un pansement qui tient, même s'il n'est pas
ET DE CLIMATISATION
LE MESSAGE
Etudes et réalisations
Fait partie de Vea Porotetani 1989-1990