EPM_Vea Porotetani_198808.pdf
- extracted text
-
Na
teporoi a te A.R.A.
i
roto
tupu
hanère maha
te
Na
Apooraa Rahi.
raa
o
te
Apooraa
RaJii
pae
Aniui
a
te
Etârêtia
Eva-
Amui
Ua
iritihia te
neria no Porinetia i roto
i te mau paroita ô te tuhaà toru. E i roto i te
tupïïturaa
a
te
Rahi
Amui
no
teie
tuatapâpâraa
hiti
na
parau
aai
O
neria,
Etârêtia
te
te
o
mâtamua
mata-
te
tahi
oroà
putuputuraa
pureraa tei ravehia
i roto i te fare Heivaraa
teie
no
"A
toro
te
aa"
i
te
te
Amui
i
bire
no
hinaaro
amui
mai
na
paroîta atoà
Rahi
e
te
e
no
te
fenua
paroita atoà o te tu-
e
Rahi
Aimeho
Te
Nui.
te
Apooraa
baamaüruuru
mau
Apooraa
i
roto
pu-
a
roa
Apooraa
nei
no te
Eva-
mau
maitaî
i
i
5
Afareaitu.
taë
oroà pureraa ra,
noà âtu te tavana
no
ta
râtou
mau
oire
fariiraa
e
ta
ratou
mau
taë raanihini
faânahoraa
i
faaineîne
te
te
mau
maitalraa '
'êhipa atoà a te
tere
rr ..1 X A
e
ta
na
,'-à
ua
haàmana
Michel
tuâhine
5 no Reuilly.
Apooraa Rahi Amui
te
te
mau
mai
Apooraa Rahi Amui
te
matahiti i mairi
aè nei, e tae roa mai i
teie avaè Atete 1988. Ua
hib atoà mai te Apooraa
Rahi Amui i te tahi mau
te
no
parau
no
■■■
"■
roto
taë
i te mau parau
pû 1 te fifi
te
no
f
.-4-^.
-'t
mai
brometua
e
atoà
mero
no
Porinetia e i te nûnak
taatoà no te
fenua nei
i to na Sroha na roto i
te
ioâ o to tatou Fatu
b letu Metia te tumu no
to tatou ôra.
no
noa
i
te
teie
te
taime
hope SI
Amui i
te fenua AIMEHO NUI,
ua
porol o ia e te poroi nei
S i te hui faaroo e i te
Apobraa
a
Rahi
feiâ
atoà
i
nünaà, ia hoê i
te
faatere
e
âraraa i mul i te
atoà
te
e
fenua
âtu naà.
tei faàtüo te nunaâ
fenua nei.
I
te
la
iri
e
te
i
i
I
i
te
te
tahi
mua
manab e
tiraa
o
ta
Rahi
Amui
i
te
no
roto
i
te
no te taviniraa i
Fatu e i te faaiteraa
tatou
to
tatou
i
teie
mau
Ma
te
ite-
Here
to
tatou
na
te
Fatu o
Metia,
àratai
e
na
na
e
e
tauturu
o
i
te
i
te
no
to
âmoraa
parau
atoà.
atoà-hoi
e,
tei
nu-
Apooraa
fenua, te tiàturi nei
te Apooraa Rahi Amui e,
e
àmüi mai tatou paàtoà
tatou
i
te
mau
faào-
nei
atoà
àmuî
mau
rave
i roto
ôraraa
tahi
i
tatrtururaa
te
i
mau
taàta atoà.
àti
tiià
i nià i te
titau
âutaeaèraa
bhipa
mai
nei
mau
i ta na Evaneria i te
te
no
Evaneria
ia i te mau
faabti-
e
î'
o
parau atoà o tei
hia e te Apooraa Faatere,
matahiti,
È
T.
na
rururaa
Epitopo
Coppenrath e na
e
paroita e paë no
Aimeho,
ua
tuâtapapa e
i
apobraa. Ua
te
mahana
na
to te Apooraa Rahi
putuputuraa i roto
atoà mai
Arii
e
Aimeho
tauâ
haa toru
no
Ua
o
i
ta
nei
i
roto
Veà
te
Etârêtia
Ua
teie
faaite faahou
tatou,
mua
i
riroraa
mau
te Atua.
la
vai
talraa
a
ia oCrtou
mau
haâfifi
tatou
no
te
letu
anaè
ei
i
e
ia
mea
to
nûnaà
mai te haamaite Atua i nià
paâtoà.
veA
POROTETANl
pn
f^~
PARAU FAAITE
TE MAU TINO
OROMETUA
Te tauiraa orometua
:
E TAUIHIA
NO TE PAROITA
TE MAU OROMETUA
TARIHAA
:
I
Piha Ohipa
Haapiiraa Tapati
Lucien
Mataiea
Nouméa
HAAPII
TEPA
Mareto
Avera
FAUA
Arthur
Fitii
IHORAI
André
lOTUA
Bruno
(Rurutu)
(Huahine)
Fitii
Vaitape (Bora)
(Rurutu)
Avera
Amaru Mutuaura
Anapoto
(Rimatara)
PITTMAN
Nouméa
Tihoti
OHIN LAN NIEN
Taiwan
Job
Te
hinaaro
Apooraa Rahi
te
raa
i
nei
te
Amui e faai-
haamauuruuruChant poro
tei haapao mai
ta na
ia Pierre
evaneria
na
i
te
paroita
no
loritana.
Te
mau
pipi orometua i roto i te haapiiraa
TE lOA O TE MAU PIPI OROTIETUA
HAMBLIN
William
BENNETT
Davidson
TA RATOU PAROITA
Avera
(Raiatea)
Haapiiraa Faaroo
i Uturoa
TEHUIOTOA
Wilfrid
TAPATI
Mitema
_
Tiroama
TERIIATETOOFA
MRAEA
Haamene
Taaroanui
Ohipa H.T.
(Papai Parau Rahi)
Piha
UAP
CHICHONG
Vassureurffi
Agent Général Spécial
Diplômé H.E.C. Paris
16, RUE TEPANO JAUSSEN -BP 505 PAPEETE
& Institut des Assurances
L X
xx X11
/
xxxj
VEA
POROTETAM
Je. suis le pain vivant
qui est. descendu du ciel
[jean 6/14-15)
SOMMAIRE
Parau faaite
P.i
suis
de
le
Te
pain
P. 3
Vivant
tuahine
ψu
no
Reuillly..... P.4
poroi
Te
pereti-
teni
a te
P. 5
Pureraa
iritiraa....,
P.
6,7
Te
mau
faàôtiraa
.....
P.8,9
tûrû
Te
CoitBDuniqué
CBVAA
Elle
est
appelée,
jourd'hui,
sentinelle
iRlâumé. du.
du p-^éM.dznt Jacque^à IHORAI Zoaa
du cuJtte. d'ouveJLtüJie. du
dans
le
ou
à
tout
homme.
ii
le
projet
de
faveur
du
accomplit
de
vie
donr^ei-
Dieu
en
monde.
concrets
Seigneur
a
totalement
actes
mourant
le
pleinement et
accompli
le
vie
plan de
l'égard
chacune
en
croix
une
sur
des
par
et
de nous.
C'est
i
te repo o
Te
e
faati4>u
peuple
se
(les
es¬
nucléaires
non
à Moruroa
le
auss:
entier
:
problème
foncier o..
petit à petit le maohi
se
retrouve dépossédé de
..U
terre
(vo'arts
l'échec de n>>o
;
ilapo
.)laire
In
o
gue...). L’Eglise ne peut
et
ne
doit
pas
se
pourquoi,
fenua
i
te
taata ia
te fenua
i te naa
i
to
na
au
i
te
au
e
reira
taata.
No reira
e
£ àmu i
te
la hohoà
E
a
amu
te Nfeohi
ùru,
te meià
i
Atua.
oe
i
te
Te reira hoi
te
taruà,
to
oe
te
e
taro
VEA
te ufi
hiroà
e
te feî
IPOROTETAM
E
amu i te maniota,
te haari e te taporo
Faaravai atu i te îîta, te ânani e te vi.
EDITEUR
taire.
Te repo e faatupu i ta oe mSa
Te repo atoà ia ta te Atua i
ia oe
rave
no
te
hamani
Te repo o te fenua i Maohi ai oe.
DIRECTEUR PUBLICATION
En
présence de
tout
ce
qui détruit la vie,
l'Eglise se doit de par¬
ier, elle doit annoncer
i'Evangile du salut mani¬
festé
en
f ii o
a
John
RAAPOID
ADMINISTRATION
Commission
JésusChrist.
bité
Jésus, qui a ha¬
parmi
les
siens,
afin
de
L'Eglise n'est qu'un ins¬
de
en
les
COMPOSITION
com¬
:''mma
le
non
pas
"à
iiOTOS
côté"
"avec"
jland
FEITKNE.LCHT,
'.;tiph TEINAORE, Robert
..)ENIG, Emma TUFARIUA,
ple.
^oria ATAMU
Chers
et
JésusChrist.
gnage.
O!'
(es),
oui,
encore
tout
amis
avons
beaucoup à faire.
Dieu, elle est là pour
la Vie
qui est
Que
Seigneur
vienne
nide
téme-i-
nous
dans notre
>1ISE EN PAPES
■
”l/£A
PÛKOTETm"
inen-6ae£
de
-f'fcyL^^e
voi'tgéhc que de PotynéM e
tançai^e. Il ee>t dej>ti-
n
:é
non
oAmen
X û
e>eiJilement à
4e-6
mmbne^
é éJi ent ei>
én-
ïMU
PUBLICITE
i.UlCOH
de^
acte vité-é
paAoi.i)M.aJLe.i>, ^ynodauv^h
ou outiC-ô,
mai.6 iZ ooucUalt atuô-6é eivie an
tÀJi de poAtage, de
{^lexi-ûn
TUFARIUA,
juma
...
Im.
e
TUFARIUA
;ioria ATAMU
peuple, mais
peuple, parmi le peu¬
le
montrer
mieux
,
nous
mains
Emma TUFARIUA
prendre,
de mieux leur
rendre service,
l'Eglise
se
doit, elle aussi, de
L'Eglise n'est pas et
ne
sera
jamais le "Le
Pain de Vie".
Ce n'est
pas elle qui donne la vie
au monde, mais le Christ.
les
évangéliqut
■d'information (C.E.l.)
Comme
du
entre
DOOM
REDACTRICE EN CHEF
vivre
trument
Eglise Evangélique de
Polynésie
Française,
B.P.113, Papeete/TAHITI
l'el. :42.00.29/b9.
l'Eglise
de JésusChrist
chaque
chrétien
engagé
au
service du Seigneur,
jeune
ou
moins
jeune,
homme ou femme, est ap¬
pelé à rendre témoignage
de sa foi en la "La Vie".
Monde.
hoboà
e
la dro¬
actuel,
le
dans
et
mais
inonde
seu¬
que
de Dieu à
chacun
et
de
du
le
s
C’est
te Atua
Pacifique
ilans
venu
Ua hamani
Lia hamani
:
dans
P.12
..
TB MAOHI B TA NA MAA.
les questions
engagé
lement
le
ost
sort
trouva-
sais
Synode, à KioAeaitu. )
toutes
presse
c..-
être "une
vigilante"
a
de
P. 11
Eglise
.
hoê
tootoo
P. 10
ra
eipihitaeiZe
IkéoZogLque.
PùuA tout
nenéeigneme^it,
ou-
A-éeZamation, idée de né^
iZexÀon à pcuitagex, b'a-
né-
aAe.àéeA
ou
du
Ve&
FoyeA
à Za. PeAmanence
au
ou
3éme
étage du
téZéphoneA au
42.00.29, poste 69.
Abonnement
e,outi en:
10ÛÛCFP
rc.c.p.; C.Â. CSEEE
n^ 831-PAPEETE.
Budan
Tél.:43.11.88
IMPRESSION
LES NOUVELLES
PAin du numéA0:4ÛCFP
Tél.:
Abonnement
TIRAGE
500CFP7
annuel.
43.44.45.
6000 exemplairet
Floria
VEÀ
POROTETAWl
ei nia aè i te
aè
nei,
tuahine
tae mai
tobtomi iô
nei
Paris
i
na
ua
Tiiinu
?îyriam
to
ra,
na
o
tano
V(à
au
i
o
■'"iapo '
hau
te
e
ratou
tare
nei,
no
âmuitahiraa
Soeur
Suzel
ra,
raua
i roto
pû faatereraâ
te
teie
ia
tavini
te
teie âmuitahiraa
tei topahia te ioà pâpaa
parau no
“la
Communauté
diaconesses
des
Reuilly".
de
No
reira, teie i mûri nei
te tedii mau parau no nia
i taua pû ra, tei horoai
tuahine
na
i
roto
te
tei
parau
toopae
tauàraa
mau
i
tupu
te
atu.
pû
tei
i
Dire
te
1
Faraiii
fenua
te
pû
te vahi tei
topahia te ioà o Reuilly.
la
e
i
i
ihoà
noraa
terâ
o
i
i
piiraa a
to
i
i
te
i
nei
te
i
te
e
hoê
3)
i
te
ratou
atoà
iho3 i
te
e
rii
e
faatahinuhia
ai
taime
-
Te
auraroraa,
te
no
te
farii
atoà
mau
e
titauhia
e
te
no
tiaraa
ia
taio
rahi
rave
Te
atoà
ôhipa
e
parahi ai,
haa
mau
taaê
ta
o
haapao nei te hoê
pae
ratou, o te mau tuahine
i te mau mero paari
api,
âmuitahiraa
o
te
70
e
aore
e
o
Soeur
hoê
O
ra
(faito
90 matahiti)
Gabrielle
ratou
te
haapao nei
e
i
Foyer
ta
to
âratai
Teie
râ,
i
faahiti
na
i
e
au
noa
âparauraa
te
mau
aita
oia
e
teie
ioà
'faatere'.
râ
râ,
tuati
e
parau
nei
0
nei,
ia
te
"mataraehai i rotopu i te
mau
tuahine" e aore ra
"la
première parmi les
égales",
ei
aita
e
oia
o
atoà
te
no Paofai i te
taime i mairi aè nei.
mai
tahi
te
ôhipa
ra
i
fare
rûau
mau
tuhaa
mai
ia
i
nei
na.
â.
Te
vai
âmuitahiraa,
o
atoà
ra
pùpù
mau
Caata
mau
ânei
tahi
te
farii-
te
o
te
aore
e
hinaaro
e
faa-âtea ia ratou
ratou
aore
mau
ta
ôhip>a ânei,
e
hinaaro
e
tei
ra
ωa
parahi
i
i
taime
hoê
te
ore
no
imi
i
feruri,
te
tahâ
te
roto
i
maniania
vahi
raveà
haamaitairaa,
faaitoito-
ia
iho.
raa
ratou
tahiraa
i
feia
te
i
atu
te
no
nanao
mahana
fifi, te feia tei
turori, i to ratou faa¬
roo, te feia e hamani ino
kia ra, e te vai atu a...
Te ite ra ia tatou te
rauraa
no
jtejau tapura
ôhipa c ta teie âmuitahi¬
raa
e
e
haa
ra
i
tera vahi
tera vahi.
No te
tahi
mau
haamarama-
teie
nei
ratou
te
atu
tahi
nia
no
veà
te
o
ta
ôpere
e
ra,
te
"Communion" e te vai atoà
ra hoi to tatou na
tuahi—
ne
i
ia
e
te Foyer
ë'-Tiâ,^aua
horoà âtu i te^aaa..
haamaramaramaraa e au.
Ua
hoi atu na tuahine
tootoru,
mâ
i
mâa 20
o
Paris
no
Soeur
Myriam
i
mahana
Atete
te
ra.
i
MTKME
i
Une banque jeune
et dynamique
ta
rrÉL. 42.86.88
tatori¬
ratou
e
aore
e
e
AGENCES
^
JLE DE TAHITI
PAPEETE - Boulevard POMARE - Tél. : 42.86.88
PAPEETE - Shopping Center BRUAT -Tél. : 42.45.46
PAPEETE - Av. Clémenceau - MAMAO -Tél. : 43.84.19
FAAA - Immeuble FANOMAI -Tél. : 42.58.46
MAHINA - Centre Commercial P.K. 9,8 -Tél. : 48.17.30
PUNAAUIA - Centre Commercial MARINA Tél. 43.84.20 >1
PAEA - P.K. 21,800 - Tél. : 58.34.92
PAPARA - P.K. 36 - Tél. : 57.40.93
TARAVAO - Immeuble FARE MOANA - Tél. : 57.15.46
PIRAE - linmeuble Van Bastolaer - Rue Afarerii - Tél. : 43.19.32
ia
ratou
te
Fatu,
to
I
oepounesiei
te
PUNARUU - Zone Industrielle de la Punaruu - Tél. : 58.41,48
atoàhia te
no
roto
te
vai
atu
Te
âmui¬
haapao atoà nei te
Te
e
te
no
mau
âmuitahiraa,
Farani
val
i
teie
a
i
Charentes
te
ia
tatai
fâ
atoà
hoê
iho
tahi
te
fenua
e
tahi
hau
o
Drôme,
maritimes
..
Paris
Soeur Evangéline
o
ramaraa
ratou, te
i, roto i te mau
pae
0,
ia
na
tahi pae o ratou, e tuati
ia i roto i te tahi mau
faaiteraa
tuu
mai
i
fare
Te
i
ra.
ia
faatere,
horoàhia te tapao poro¬
ia
ratou
tatai
E
e
ratou
tetani
tahi.
faaitehia
ratou
Myriam
maori
faaueraa
parete¬
ratou
ai
roa
iho ei tavini
e
e
tae
Soeur
na
faaroo
ânuitahi-
taime
te
te
ôhipa ai
ratou
ra.
ta
letu-
o
roa,
te
porotetani
râ teie.
Mai te paretenia
i
reira
0
,
i
faana-
e
piri
nia tatorita,
raa
tuahine
faataa
atoà
i
te
no
parau
âmuitahiraa,
hoê
vai
tavini
te
taaê
ahu
e
mau
ra
i
ratou
o
tuùtuù-ore i
atoà, i te
taime
vahi
tapura
roto
na
taua pae e tae noa atoà
hoi ia Soeur Jacoba tei
mai
ratou
tuahine
mau
ratou
huru
i
te
huru
mau
roto
ratou i ta te
ta,
no
te
taa-
reira
i
to
faahitihia
te
atoà
horaa
la
oraraa
taviniraa
Reuilly,
110
,
vai
e
raa.
tia
rave...
i
âmuitahi¬
nei i roto i te
na
ia
te
faatahinuhia
e
faahaehaaraa
te ahu i te ahu taaê.
o
e
hine
mau
faaineineraa,
i
taime, e 85 tua¬
mau
i roto
tarte,
Fatu
tau
haapaeraa i
ia
riro mau
Te
ei
te
e
atoà ra, e
reira ei faufaa
-
roto
ia
mea
ratou
haapaôraa tatorita, o tei
piihia te mau paretenia
Oia
tahi
taatoà.
te
te
i
Ua matau maitai
ite iô tatou
Fatu.
tatou
tuahine
te
ai
tuahine
pahono i te
te Atua, na roto
o
roto
riro
noâ âtu
ôhipa
horoàhia
te
ratou
mau
taa
pueraa
ra
te
te
toàraa
te
tuahine
faàtaàraa
te
ta
o
taua
A
e
teie
e
no
tavir.i,
ora
o
i
i;*oto
X
hiaairaa
te
mau
hinaaro
i
haamauraahia
to
âmuitaiiiraa ei paho-
teie
moni
te
ratou
tei
matahiti
ei
Metia.
parauhia mai
Soeur Myriairi, ua fatata
te
hanere
pae
ahuru
au
ai
Fatu, e toru
o ta ratou e
-
2)
Versailles,
e
Te tahoêraa e te
opereraa i te mau maitai
atoà e pûpühia ia ratou,
mai te icaa ânei, te mau
tareni, to ratou âravihi,
ia,
no Paris,
oire
no
tuiiaà
te
1)
na
âhiuitahiraa,
teie
o
te
no
parau tapu
euhe ;
mau
vahi atoà ta ratou i tere
Te
ratou
faataa-roa-hia
te
no
i
rahne
e
e
pure
mau
mau
'
haaraararaarama
ratou
faaroo
fenua
te
ia.
ra
to
faanahoraa
ôraraa
ta
Defap,
e
te
txu
i
âmuitahiraa, taa noâ
te
tou
raa
roto
i
pae
âtu i
ra i te
roa
i
i
âtu
te
Etârëtia.
no
’mata-
te
aore
atu
te
H
ôhipa nei
Te tahi atoà tumu
tere
no
ratou,
aita
:
roto
Soeur
o
te
o
i te
e
i
hopeà
1
c
Thérésa,
ia
hibraa
âmuitahiraa.
te farerei ia i
na tuahine to tatou o te;;
riro atoà hoi ei mero ne
taua
ia
tahi
1.0
tâtu'i
iô
tahi
na
matahiapo
ia. Teie râ, te parau nei
Soeur
roa
Te
no
te
te
o
o
to
e
râ
ia
matamua
Herevetia, i Genève e i
te fenua Norvège. To ra¬
mai
tatou
P
tumu
hia
ta
Soeu r
Te
hoê
ia
maitai
o
e
taatoàraa,
ratou atoà.
maori
Huguette.
:
o
âpiti,
Gabrielle
ra
râ
ioà
ratou
o
riro
hoê
Soeur
o
hoê
te
na
te
ua
au
la
faaitehia i
tei
no
mai.
-a
POLYNESIE
ratou
faatahinuraa i nia i taua
.ILE DE MOOREA
PAOPAO Baie de Paopao -Tél. : 56.14.59
-
.ILE DEBORA.BORA miTAPE rél.67.70.7lg
.ILE DE RAIATEA
UTUROA - Centre Commercial PUCHON - Tél. 66.34.42 |;j
_
tapao
ra
( te
ioà
papaa
taua
tapao
ra
o
"Croix huguenote")..
o
te
rx 1111
^
^
mBSÊmmmmsssssssm
mm
LX"X~X~XX1 1
la
^y
153^
y
^
^
i X~TT f t t l~T'l ]
^ ^ ^ t? ^
POROTETAWl
--
PARMI PUOHURAA A TE PERE
aî
TITENI
tatou
E
homa
Apooraa
e
i te
hope te
Amui I988
e,
ua
Rahi
matahiti
i
i
roto
taë
mai
tatou,
e
i te Tuhaa
Toru,
Ua
api
tahi
ua
broà
te
tei
,
*
faàbhiêraa i te
tereraa ohipa a te A.R.A.
ei
tatou
tumu-parau
teie
matahiti
âtu
no
e
tei
haapab- maitai-hia.
âtu
tatou
e
hopeà,
nei
o
tâtou
tatou
maûruuru rahi
Tuhaa
3,
te
e
i
te
te mau paroita,
Apooraa Tiatono,
te mau Tomite bhipa atoà
o
te Tuhaa 3, na roto i
mau
na
Peretiteni
e to na
A.R.A. , où-
tià
i
tûd
tei
farii
ûe
maîte
Te
opere-âtea-
ta
tâtou
pûtâ
te
papai
-
raa-hia
tuâtapâpâ
e
Oia
tatou
mau
i
;
te
raa
2)
-
Te
raa-hia
te
tahi
i
nei
taeae
e
Coco
atu te
Tomite Faufaa,
taë
e
e
a
ahu
ai
"âtu
i
te
pereüe, ei àhu aè te tano
ia tatou i ô nei, i teie
fenuâ i to tëtou
nei
tatou
tatou
Tare
i
te
à tàhi
ai
rave
i
pureraa
te
i
ta
roto
i
heivâraa, bia hoi
hoê
vahi
amui
e
mai
e
te
tae
e
to
te
mau
paroita
mau
atu
noa
orome-
Apooraa
mau
te
o
-
e
te
Tuiiaa
hora
i
te
mau
mau
taatoà,
ua manuiâ roa te
te A.R.A
i
Aimeo
o
i
roto
ta outou
faànahôraa.
tapab
no
4)
-
i
maitihia
To te
;.!îsa:|,^ai
tapura
A.R.A.
mai
mahana
aùvaha
ao
auvaha
mau
te
e
mau
Apooraa tuhaa
ei tià no
râtou
amui
tamauraa
i
i
te
A.R.A.,
e
roto
taatoàraa
Taà
âtu
noa
faariiraa
i
ra,
toru
mau
i te
tahi,
taime
rarahi
e
pae
farereihia
A.R.A.
mau
tatai
mahana
tei
te
faanâhôhia
paroita
na
mau
e
mairi
tei
te
monohia ia...
ua
e
o
to
e
E ia tatou i
te
:
mâ
to ta-
e
i
te
parau
"area"
o
ta
tâtou
râtou
a
i
tuàhine
tâtou
to
Suzel
tahi pu
te
no
ôpuaraa
tahi
te
mai
'b
tua-
tei
hinaârohia
e
haàmau i ô tâtou nei, no
te faàtuàti e âore ra no
te haâfârereî
i te feiâ
hine
i
roto
i
Maharepa,
te
manab i àpee noâ
ù,
oia
faâhoû
te
auraà
faa-hamanao
i
no te
tapura
i
reira te
ia
Ua
tuâtapâpâ
faahoil
faufaa
Soeur Myriam
hoi
:
ia
e
rotopîî ia tâtou,
mau
te
mero
mau
mero
Faatere.
mai
te
o
te
o
la
Apooraa
faàhoü
tiàturi i
te
vai
manao
rotopû
e te
A.R.A.
e
tâtou
i
teie
matahiti ta tâtou
e
haere
ia
atu nei.
Teie te poroiraa
haâfârerelraa
e
te
Ôra,
"mai
te
Fatu
tei
ia riro
hôroà
tauâ
te
ra
hoi,
ra
ia
eà
tûriï
àïï
i
mai
e
la
i
pu
hoê
parauhia
Myriam.
:
râtou
ia
huru",ia
te
ora
parau
no
te
no te tuàtiàtiraa
hëpohëpo,
te
tei
Soeur
mau
Fârii mai
te âroha
e
'
''
,
i
_
EJ OPANIMArMataio 5/48
tatai tàhî.
ia
te
Oire,
te
mau
te huiraàtira
te
te
maîte-raa i te
to
Apooraa
tavana,
i
mau raûti
Maha iiaapaô-
To
Tuhaa
te
•ipooraa
3)
ai
te mau huru taata atoà.
tere
noà
no
tatou
ahu
te
e
tapura faufaa
i tuatapapahia e to tatou
na
paroita
te
faatupu i ta tatou
Apooraa Rahi Amui
;
a
tua,
mai te-
vauvau
nei-
aî
roa
mau
Tiatono,
parau,
tahi
a
tere
a
3, oùtou
parau reo mabhi, ia nahonaho ta tâtou mau feruri-
Ëvaneria
tvimu".
No reira
1)
teie
o
"Te
:
te Hiroà
roto
te
;r,au
e
ôperehia
tei
ia
parau
matahiti
faabhiparaa
mau
atoà
to
parauhia e,
"matamehai"
te
to
A.R.A., i to tâtou
tapab âroha hohonu e to
-
ia
te
o
Ei
tià
i
faatüpûraa
te
E
o
roto
te
Etaretia
ô
i
to
na
tel
mau
noa
faaite
iteâ-
ua
faànahôraa
mau
riro
râtou
ta
tarent
I
tâtou i muâ i
no
te
taîme,
faabhipahia te
parau
inaha,
atoà
mero
i
àtu
*
àpiraa tatou.
hia te tahi
te
no te
1 roto
mâtamua roà
taime
mau
(A.R.A.) i üra-
Rahi Amui
hia
Apooraa
te
tei Aimeo
parau
Etaretia Ëvaneria.
I
Atua i ta
paroita e ta
tatou mau Tuhaa,
ë haàmaüruuru maitaî tatou i
i
e
roto
mau
faataa
ô tatou i roto i
te
hânere
paèraa o te
Apooraa ' Rahi Amui a te
nei,
i
ta
te
mûri
i
tatou
hau
tâtou
inaha
faaoti tâtou e,
faàholhia terâ area
ua
i roto i te hoê faànahdraa
tou.
tei
faâôtihia
e
tâ-
to
e
roa hoi outou
outou.; Metua i te
.
maitai
,
roa
rat
;
POROTËmwi
Pureraa
iritraa
rahi amui
apooraa
loira te
faa
no-te
auraa
).
j-'OO
E
homa
te mau r.:
aai no l j
mahitiraa i l’a
tâtou
La
e,
te
..teraera
i
te
fenua
reira
to
na
pae
Te
...j.a.
mau
huru
te
i
roto
to
o
te
Alfiti
faatîtîrau
ra ia tât^.
tere
; a
metepara,
: h
na
poià rahi,
ta ,na maa
ohuraüraa ia Mote (oia. h ^
i te Atua.) :
na
"Ahe
tâtou
Ahiri
!
i
Atua
âtu i te rima o to
i Aifiti,
te vahi
tei
reira
pohe
xnai
te
te
e
i te vahi e ore ai
tâtou e àti i te âti poia
! Aita rà, e Mote, âratai
maa,
mai
nei
nei
i
e
oe
be
metepara
to
be
Aarona, ia
te poia !"
TAPATl
7
NO
19«6
ATETE
1 AFAREAITU
"Na Mote i horoà mai
i
/
Taioraa
;
loane
Poroiraa
:
loane
6/4151
6/51
fâraoâ
te
mau
metua
ia
bre
faraoa
te
vau
ora,
o tei pou
te rai mai..."
mal
mai
"îsâna"
tel
mau
metua
rii
a
o
te
ai
atu
■»
V
Ite
e
faaroo
la
Mote,
te
to
mâtou ;L"^au
te
mâtoU', 'ta
i vs^o aè i te ara-
para,
tairaa
tâiraa
Mote, i te mau
j^oipoi atoà, e maha ahuru
matahiti te maôro, ia ora
râtou
riro
rahi
a
i
te
îa
eî
no
te
poia,
àti
parau
ua
faufaa
ûi-ati
luta
ânotau no letu (e
tàe-noa-atoà mai i teie
mahana ).
Te parau a te
i
te
Ati
letu
luta
i
te
i
te
Fatu
ânotau
o
teie
o
îa
oe
atura.
te
reira
(Mai
atoà iho à tatou
anaè
la
haapiiraa a
metua
ia
râ, aita ma¬
te
ite
tou e
atu
ia
be ohipa ?
ite mâtou,
Eaha jta
Ta
Iteraera î té mete^
pohe. "
eaha ta
a nehe-
mâtou
ia
?
tanfa-
mau
ia
o
i
no
knuhia e
metepara,
râtou
oe
,
"ig'arau
te
be, e letu,
be tapab e rave,
E
nehe
"0
i
mâtou
to
na
ia
tatou
rii
ia
:
ite
ore
papu
i te tahi tapao o te
nehenehe e tauturu ia tâ¬
roa
i
tou
aore
pu.
i
te
ia
i
reira
te
Ta te Atua
nei ia tâtou
îa
ia
tâtou
to
eita tâtou
oraraa,
na mûri
e
i
roto
na
:
noa
mata
e
tâtou
e
taata
reira
e
pee
x'e
parau
Mote
a
6
nei,
tuaana
j
mâtou
pohe
atoà
mau
te
mâtou i
ia
te
ra
la
te
Atua
i
tatou
turi
la
"Na
ù
haarnairi
e
mai
i
(maa) ha outoa
mai. I te mau.
mahana. atoà, e ohi haere
fâraoâ
to
mai te rai
te
taata i ta na
ra
i
taua
bis.
E
i
taua
O
vai
te
repo
tahi
te
mai
meneraene
Iteraa
ui
te
mea
rii
topata
Maere ar.aè
i to râtou
nunaa
i
ra,
te
te rarahi.
ihora te
ua
raro
metepara
ra
hau
poi-
taua
mea
ra
râtou
râtou
ihora
e
iho, te tahi i te tahi,
eita
ite.
0
(0
te
parau
te
mâna
:
no
terà
(maa
ho^O
ia
auraa
aita
râtou
i
no
te
ite
e,
eaha rà taua mea
?) E teie te pahonoraa
ra
mea
Mote ia râtou
a
"0
taua
teie
ta
mai
na
ei
maa
:
hoi
horoà
e
ârau !"
outou e
Ua
râ
fâraoâ
lehova
riro
"mâna"
àti
te
tumu na te
mau
i
na
raatahiti
ahuru
i
parahihia
iteraera
e
maha
e
râtou i te metepara.
ite atoà ra tatou
pae hopeà no
teie
Ua
i
te
nei
te
horoà
nunaa.
te
nunaa
i
te
te
mono
na
te
Atua
i
Oia mau, ia tae
Iteraera na roto
âratairaa
a
lotua,
Mote, i te tahi
pae
mai no
te
pape
i
loritana,
i
nià
i
te
fenua
Tanaana,
ua
ore
taua
mâna
ra,
teie ra
aita
parau
to
o
na
i moè
hohoà
e
i roto
to
rr-
i
te
ta
No
reira,
ia
râtou
hol
te
rahi
Iteraera
tae
'e
nià
i
ai
fenua
Note
e
te
Ati
te
ra
Metua
te
nei, mai
huru, na
fâraoâ râ
mai.
Na taua
ra
la
tâtou
e
e,
te
haapâpü
no
oia mau
Tamaiti a
i
i
te
hoê
i
te
area
broa
faraoa.
No
reira,
tiaturi
i
mau
râtou
manao,
îa
letu.
ua
te
Pâta,
hoê
no
te
taata
ihoâ
aè
te
mahana,
te
taata
I
eu
aita
e,
o
letu.
I
to
e
mea
rahi
o
Mote
ia
te
metepara ra,
horoà Mote i te fâraoâ
no
te
e
i
te
rai
ô
mai
nei,
na
te nunaa
fâraoâ
nâ
fâraoâ
ta
e
taata
eu
e
horoà
nei.
E
te
rai
mai
ta
i
taata,
letu
E
e
e
Metia
te
fâraoâ i
te tahi
fâraoâ ha-
e
manihia
te
,
-’oto
pae
e
mal
/te
tapao
mai ia
o
râtou
tamaiti iti,
haamaxri-faàhoû-mai
taua
rai
i
horoà
te
horoà nei
mahana
te
te
ia
i
“I
:
mai
na
t
a
i
hopoihia
tera
taata
fâraoâ o ta na e
na râtou no te
rai mai. Ua horoà râ letu
ra
Atua."
"Eaha ra teie ?"
to
vai
te
ra
na
taata)
ia
ia tiaturi
atu
huna-
ua
poheraa, e
(5 'JUÛ
le tu i fâril
to
rahi
fâraoâ,
eiaha râ i te mâna. E ere
iho
à
te
mahana
e
horoàfaahou-hia mai ai oia.
Metia,
pa¬
hinaaro
rai,
te
teie
ta
parau
ia
i
i
aè
nahoà
i te metepara ma te
hia râ oia i te mata taa¬
no
atura,
mau
aè,
poi
"fâraoâ"
te au ia râtou
maiiana ra."
nia
i
at.L
mau
te vai noa
huru fâraoâ râ
e,
taua
ra
te
ra
iteraera
:
hoü
nûnaà. Ua tio-
te
o
manao
fâraoa
no
Mote
i
faaàmu
aita
ra
ta
letu.
te
POROTEmi\3l
0
te
vau
faraoa ma...
loane 6/14-15
No
reira
raa
e
mau
tunato
i
roto
tauà-
e
Taperenaumi i
Tarirea, i nià i te parau
no
"niâna"
te
r y
a)
te parau nei ou-
ia
mâtou
te
rai mai...
pe
outou
horoà mai
i te fâraoâ
ua
I
Aita
Na
na
ta ù Metua
i
te
te
no
Te parau nei ou¬
no
te fflâna, ”e fâraoâ
te rai mai". Aita atoà
i
tano.
e,
mea
peu
te
e,
no
hoi
raro
mai
bhiiiia
e
taua
mea
la
maa
e
Inaha
nei..
te
i
na
o
poipoi, e e vaiihoiiia
poipoi aè, e toèhia
te
no
O
No
ra,
na
e
âauà
e
âtu
ino
i
mûri aè.
atoà te
mâna i horoà i te Ûra mu¬
re
bre i te mau metua,
Aita
fâaôra rii
ua
mâna
i
ra
te
metua
mau
maa
ua
taua
noa ra
oraraa
tahi
te
no
te
o
noa
taime, i mûri aè ri,
pohe râtou paâtoà.
tâtou
te
tupu noa
nei
i
te
tupuraa
no
Te
mau
raa
atomi
;
Taua
ia
hohoà
e
mâna
ra,
te
hoê
no
l'âraoâ ê atu o ta te Atua
c
tono mai mai te rai
mai. Te reira te fâraoâ
a
Atua,
te
ia
o
mai
mai
te
rai
te
horoà
i
te
te
ao
nei.
ra
o
te
horoà
i
to
te
ao
îa
mai
e
i
o
avaè
matamua
ao
Atete, i roto i te oroà
i faanahôbia e te Tômlte
le Rai Hau,
no te faa-
hamanabraa
i
raahia
oire
te
nue
19^3.
9 no Atete
te
taata
teie
mau
:'c l
i
i
i
roto
te
te
nei
ao
teie
i
te
ta
fenua..
teie
te
vau
tiaraa, mata ara,
ia
te
eiaha
ore
ra
ia
tauturu
te
o
rau ,
i
haafifi râ
o
No
fâraoâ ora, te fâraoâ ora
tei pou mai mai te rai
taatr.
tamarii
ora
reira
au
taata.
i
to
e
Etaretia
te
no
te
na
parau
e
pa¬
haàfifi,
taata ia
fi-
mai..."
haamairi
Aita letu i
i
mai
te
miâr.a
mai
tei
te
mau
l'aa-
tiaturihia
o
tere
no
te
nunaà
luta.
Ua
pou
roa mai
te horoà
iho
oia
ei
na
ei
i
te
te
no
tatou
na
maa
to
no
ora
parau
Eufari
ta
i
i
roto
tino
na
toto.
e,
mea
te
raveà
ta
na
o
ai
^apuü
J
roto
i
reo,
ta na
Pai'uu
vaa
maitai
ia
tare
i
Fiai
a
te
Atua,
e
rii.
Etaretia
te
atoà
hiroà
o
tei
tumu
o
tumâ
i
tera
nunaa
tera nunaa taata,
tumâ i te
faaora
herehere
reo
o
te
tei
te taata.
oia e e faaoia i te hiroà
ra
e
eciiia
ia
:
ô
mahiti
taa • faahou;
ua
teie
ra
tama¬
eita te Fatu e tuma
haapohe ia tâtou, a
ara o te na reira tâtou,
oia hoi, o te haapae tâ¬
tou i to tatou iho, a ra¬
e,
e
e
ai
mai
ve
bre
i
te
tuàti
i
tei
mea
i
to
tatou
iJ.roà.
Tera
te
tiaraa
o
:
"Tiai
mata
te
ara”.
letu
rai mai
fâraoâ
te
no
:
na
faatià o ia i to
faàeâraa i rotopû 1
le
taata
Ua
na,
te
te
no
la
apee
ia na i
horoà
Eiaha
ura.
retia
te
no
ia
Eta¬
te
ia
pühapa i pihai
te hiti aè i te
i
atu,
0
tei
fâraoâ
ora
mai mai te
rai
te
vau
pou
No
mai...
Te
te
ora
ora
o
te
te
o
hinaàro
tumu
îa
horoà
te le
Faraoa
ora
te
i
te
taata.
Etaretia
letu
na
retia,
e
e
è
mauhaa
te
ia
letu
tatou i titauhia
ai.
No
màu
te
E ère
na
Te
noa
i
ai
o
reira,
te
te
rave
te
taata,
Le
ia
te
i
mai
te
i
eita
ora,
te
ora
b
15^
râ oia.
y
e
ta
ia
Eria
i
te
irava
4
:
âtura
e
tae
râ
oia
metepara e hoê
te
na
i
irava 8
te
te
“Haere
iho
; haere âtura
parahi ihora i raro
aéra mahana
ua
i
hoê
te
rétama
raau
ani atura i
te
pohe
ô aéra, Atire ; e
nei, e lehova, a ra¬
ve mai ôe ia ù ; aita hoi
:
ua
;
na
tbie
mau
maitai i hau i to tau
metua ra. Te tabto
noa
ra
o
ù
taua
oia
i
rétama
raro
ra,
ua
aè
i
rave
hoa
maira te hoê merahl
ia na, na ô maira, A tia,
a àmu.
Ua faiô ihora oia,
e
inaha, te vai maira te
iti, tei te pae
hoê pane
te
rii
pape.
inu,
ua
i
ra
tunuhia i nia
e te hoê fâUa àmu ihora
ua
arahu,
e ua
raro.
tabto atu-
Ua hoi
maira te merahi
a
faahou
lehova,
faatiaia faàhoü maira,
Ua
piti îa, e ua na 6
maira, Â tia, a amu, no
te nrea, e vahi maoro tei
haapaôhia na be. Ua tià
aéra oia, ua amu,
e ua
Inu, e ua haere atura i
te îtoito o taua maà ra,
e e piti taau aéra te ma¬
hana
e
piti taau hoi
arui,
e
tae
atura
i
Horepa i te mouà o te
o
te
,
Atua
ra.
E
no
tia i
Etaretia ia mamû noa,
ia parau
I55 ijjJ
i
faatupuhia
ohipa no te
e
hoê
haapoheraa
Et;
ra
atoà
te
i
te
roto
vahi
letu.
i
horoà
ra.
o
vai
i
e
taata,
nunaa,
faaite
te
ora
mai
Arii
mau
atu i
i
nunaa.
o
te
19 mai
e
te
faaue
turuà,
0
te
rave
i
tiaraa
aè
No reira, mai te peu
E
metepara ia au te faàa
te puta matamua
te
a
Etaretia
to
â to
mau
tamarii
eita e
te
farii i te mau faanaho-
raa
e
eita
oia
pilraa
hoê
mabhi
e
anaè,
peu...) No
a
ère
e
a
te
mau
raa,
hia
Parau
te
o
ore
anaè atu oia i te haapii-
reira, ia au i te hinaaro
tumu
e
Atua
to na ama.
( te
taata.
te
ia
haàmau,
i
inu
te
te Oroa
fâraoâ
e
e
e
Mai
reira.
ro¬
maa mau
tatou
te
mau
;
V,
na
faatitiaifaro
i
ia
haàpâpûra'a
ia
tumu mEioin
atoà
te
no
e
ra
uaina, to letu
na
te
o
nei,
tei
no
na
te
tumu
ati-
ao
e
hiroà
te
e
oia
reira atoà i
na
;
tumu,
atoà
aita
letu, aita te Atua e tumâ
nei i te hiroà tumu o te
E
Te hiroa
ua ma-
te faatui'a
rei rà te Atua i te reira
bhipa e
e
Rururaa Orome-
te
hiti mai te parau e,
nunaa
( te mau haruraa.
îîataiva... ) Eita
mau
ta
ohipa
;
huaai
na
te
no
èreraa
fenua
ora
horoà
I
i oti aè nei,
tua
maohi
te
o
nei
pohe, i te bra râ.
Te
te
ta :,ou
i Pat;,-
no
faooraa fenua
e
to
Moruroa,
i
i:o
ravehia
e
Aita letu i haere mai
ao.
i
e
fifi
te
roto
i
Lifa
i
bhipa
ôraraa
te
tere
ua
mai te hoê pupu no te à"à
mai no te haaraaramara.T.;
taata,
vau
Hiro-
no
e
te
"0
tupita-
te
Nagasaki i te feTapone, i te 6 e tt.
bcima
te
:
|
tamatamata-
teie
ma
i
nei
:
mai-
i
i
i
hepetoma i
nei, oia te >
ao
E taua fâraoâ
ora
i
tei
te ora
I te
ri
to
letu.
o
te pou
o
i
e
haàfifi
Te fifi
h)
ao
atoà iho nei
te
i
bhipa
mau
teie
hinaàro
i
f)
i
rai
ère na Mote.
e
tahi
ha-
Atua,
teie
nei
mahana,
tâtou
no
ua
te
hio
te
ra
i horoà mai
fâraoâ
e)
tou
Te
teie
ô
e,
i
ci3?a03.*
roto
:
toa
mai,
1
faaiteraa
te
no
uàna ta letu
raàtira no te^
parau
te
i
taibraa,
ta tatou
tatou
to
rà
Varua
mai
homa
e
e,
tâtou.
o
e
vai nei.
te
haa
E
Atua
na
e
ia tâtou.
^M
ta
Faaitoi-
^
te
tur i
VEA
POIÎOTETAM
Te mau famtiraa a te A. R. A
2.
HAAPIIRM OROMETUA
-
e)
Aua
orometua
no
-
hiti te
màoro,
piiraa
i
te
no te
mau
haà-
pipi
i
Heremona.
a)
Aua
Heremona
pipi
I mûri aè i ta
i te Paroita
hol
e
•
I
mai
Temauri
i
te
mau
pipi
ra,
o
Maurice
AH
MIN
e
o
i
roto
Thierry
TAPU
pipi
no
te
na
tau
i
faahôpe
râtou
Auâ
te
i
haàpiiraa.
haapaô i
e
Papetoai.
no
i
haàpiiraa
e
f)
Haàpiiraa no
Fare
Montpellier i Farani
:
3
ta
Na
E
orometua,
mono
peretiteni o te Etaretia
Evaneria,
tau
to rauâ
Suva no ta
e
matahiti te maôro.
Teriitua
Paroita
utuâfare
na
Thomas
o
roto
atu
mata-
Papetoai,
no
avaè
Fepuare no
matahiti,
ua
reva
te
na
haàpaariraa
hiti
teie
no
:
tonohia
TAUIRA
te
i
te
i
e
Ua reva atu o Antonino
LUCAS e to na utuafare
tü-ite
parau
"maîtrise"
Suva
faaîneîneraà
tahi
te
no
Gaston
o
orometua
piti
te aua orometua no
-tontpellier.
mata-
I
e
,
J.
TE
-
MAU
VEA
TUNÜ
I mûri aè i ta râtau
luu
ta
J
ohiparaa
tatou
mau
jiiiraa,
ua
utuâfare
o
taê mai
ua
RAKOTOARIMANANA
i
roto
fare
haà-
o
Noveiua
Heremona
Joseph
maitai
Orometua
ùtuâfare. E te
ohipa ra o ia ei orometua
haapii i roto i ta tatou
e
a)
avaè
te
to
na
tano
te
e)
4.
AUA PIPI-OROMETUA
-
NO HEREMONA
Etaretia
veà
mau
ohipa
o
maitai
''pooraa Rahi
a
te
Evaneria
i
tels
tono
te
mau
ta
no
râtou i rave.
_
Pit'l
HAHANA
rowi
kahana
maha
i
te
te
fifi
e
mau
No
a)
Apooraa
fakôti
Ua
te
ti
te
Etaretia
Eta-
te
tahi
haëre te
faànâhôraà âpi
ta¬
matahiti
Auâ
no
tou
Rahi
a
Evaneria
i
no ta
orometua
aè i
na
i
manaonao
faaravai-
te
orometua, ua
Apooraa Rahi
te
retia
te
Haàpiiraa
:
Evaneria
a
ta
faâôa
te
e
ia
orometua hoê
mau
haàpiiraa i mûri
matahiti
àhiparaa
5.
Heremo.na
MftrtAHA
f,
katq) mu umi". ;
ta
f>AE
FtAt.ihiti
-c
pahono
parau no
raa
i te
mu ohoetua iuiapii
M û N (
te
te
e
Te Aua pipL no
e
e
o
hiaai e
o te nunaà.
tau
Auâ orometua no Heremona.
atu
te
GODARD
e
o
haâmaïïruuru
Te
teie
nehenehe
na mau
nei
orometua
mau
hoi
oAUZEAT i fSrâni.
te
no
faaîneîne
te
no
i
imiiA.A
ravi'
C.
f
>
-cT
^
\P-
^
B. 30
Turo
Roo
.‘■tAOtT
Mil A
K'oo
Far a;
l.ynott<?
Roo Paroi.iio
MaramA
Aai
o
to
:art
'
i a •
[•; vancr i a
ia
o
-
PatitifA
■J'
o
to
Hatahiti
Frcddy
Aai
Monu
TrairAA
o
to
:ai.-;
:
te
ao
nt'i
''.-.
ra’.
:
9.-55
TohaafM;.>a muaraa F
V-
y..'
10.45'
il
1
.
.
Rakoto
0'
t'
^
A'"
45
reoroto
F
(.«luaraa
F
Tooroto
F
'.uitajvnparaa
F.T.
araivifvtraa
F.A.
.
Emma
Reo
Sylvia
Rco l'eret •
Frctldy
-.tMcjuo,
i-oro’ a ‘':r
Horerr.
Taarii
Oraraa
Rakoto
Tii-atapapa:
-ArC"
«m»
-
Tatorita,
? •.« t ii.i
va..;
aao.naa
3i>'
4
o
te
Matahiti
Faainoincraa
‘■jrvxtiqt’t'
.,
F.-'i-i. r r>% * '•>'
.
Frcrkly
'''
'f
o»'
'V'
;
iu\car>«ipa)
Te
''
Ko<înig
m-Au
>
Te-'-
-
( 2)
"
(4)
t.
m.iu
hAapi i r.l.'i
”
'■
-
A
i c
2
mn t A h i t i
*'
*■
-
A
to .4
irwitAhit»
-
li*
malAhitl
imirAA
rAv<;.^
■
>i
Firotofn
Tviatapapu.'. •
M.I.IV.
Toro'a orometua,
F.
•» -i
i
o
hiiru o to taata
veA
5.
FARE
-
HAAPIIRAA
faaôti
Amui
I
orometua
haapii
tatou
ta
hakpilraa
fenuâ
to
LENOIR
i
roto
hoê
te
no
faàrâvairaa
toroà
na
teie
no
Apooraa»
tauihia
9.
Rahi
te
TE HURIRAA PIPIRIA
-
ihs.
pû ta tatou. Mai
teie
Itu nei, teie to
ibà o "URUAI A TAMA"
na
Te
haapàpiï
Apooraa
Rahi
i
raa
7.
-
TE
NO PAOFAI
FARE
TAMAARAA
Te
te
e
nei
na
-
te
parau
TE MU PAROITA API
fârii
Rahi Amui i te
faàtaàraa-
hia
Temauri
aniraa
roto
ia
o
i
te
ia
haàmauhia
4 te
Faatere
o
teie
te
pû,
ua
te Etaretia
o
Patitifa.
no
Tuhaa
'àpi no
i te Tuhaa 7 te
Puohine
paroita
àpi no Titioro.
E
te
faaite
nei
te
Apooraa
a
ei
te Taatiraa
bpû
fetii
no
Thierry
Temauri "brometua tei hàO te matahiti i haàmauhia roà
mai i te tahi tuhaà
ai
te
pû no Moria. Na fenuâ no teie" ohipa rahi
te
Yvette
Ua
11. - TE PARAU NO
FAANAHMtAA
HAAPIIRAA
TE FENUA NEI :
TE
I
iho
fenuâ
ta na
e
hoi
te
hob-
te
fenuâ.
I
teie mahana, ai ta teie
fifi i haëre i te Xti,
ua haere ra i te rahi.
la
1
au
paroita
te
parau no
api
na
piti
e
hinaàro nei
Te
raa
Rahi
faàhoù
to
na
i te
o
to
Amui
te
i
to
manabnao rahi i mua
faànahoraa haàpilraa
tatou nei
fenuâ, tei
i Titioro.
BANQUES ASSOCIEES:
BANK OF HAWAII - CREDIT LYONNAIS
o
tià
mea
Imihia
ia
rave à
Amui
atoà
faàtûpüraa i
te
no
te
tahi
mau
mau
te hoê
13.
TE TAMTAMTARAA
-
;
faàhaàmeinab
Te
Apooraa
Rahi
na
^ôtiraa
no
taua
hoi,
ha'àpâpû faàhoù nei
Apooraa Rahi Amui i
te
mau
faàbtiraa ta na
i rave no te patolraa i
tamatamataraa
i
7S
i
nei
Ma
raa
te
hààmoriraa
taime
CEVAA,
no
te
faarii
mau
Etaretia
e
te
no
Etaretia
ia maramarama te taa-
te âuraa o taua mau
tapab ra (tiare, tatauro,
i
upaupa...).
mauhaa
TE TAPURA
16.
-
Ua
haamana
faufaà
te
matahiti
ua
haamana
no
i
te
faufaà
1988-1989«
te matahiti
no
I
i
roto
bhipa
parau
ta
taatoà
i
manuiST
te
faàtüpù
te
hui
faàtaà,
ei
reira
ua
riro
te
tere
te
mau
ohipa o te faaroo.
maitairaa
no
Eta¬
ao,
te
te
Patitifa,
Evaneria
faaite
Te
nei te Apoo¬
Amui
i to na
Rahi
raa
mauruuru
rahi
i
toàraa
te
mau
o
ràtou
Rahi
haapapuraa i te
Etaretia
Porinetia
«
i
te
ia
Hau
o
te
parau,
taa-
paroita
horoà
ta
tià
no
raa
faarob
i
e
Evaneria
no
taùtururaa
no
te
Apooraa
te
ta na tereraa
i Niu Taratoni, te hina'aatoà nei
te
Apooraa
no
FAUFAA
Rahi Amui i
tapura
ro
;imui
faà-
haàpil¬
i te
tere atoà ra
e
Taàtiraa no
mau
1
te
roto
paroita e
i taua faariâhôraa. E
te
teie" nei
o
i
1987-1988,
NIU-
ia
o
pûreraa, i roto
atoà
:
Amui
ra,
i
apiti i te Apoo¬
te
retia
I
iho
e
te
FIFI
mutaà
E
titau faàhoü nei i te
nûnaa ia "amur i roto i
teie manabnabraa.
TE
ta
e
te
TARATONI
i
vahi
te
i
ao.
nei
tatou
teie
nei
Amui
tià roa ia faaôhia
tatauro, te tiare e
raauhaa ùpàüpa i te mau
Te
roto
rau-
atoà
TE
TE
te
mau
te
nünaà
PARAU O TE
TIARE E TÉ
MUHAA UPAUPA I ROTO I
TE FARE PURERAA :
ta
ATOMI
faalteraa
tû^raa
fenuâ.
15. TATAURO,
raa
/
1 CL 1
te
o
i te mau
Rahi
te
âurarohia ai
te
e
mau
sS^
in
e
raa
i te fare
atomi
OflnQUC OE TAHITI
e
e
e
na
te
te
te
Apoo¬
faaite
peàpeà e
o
te
Apooraa
manab
na
no
haàraau atoàhia i te Tuhaa
3, te faaite faàhoïï nei
te
\
i
paroita àpi.
te
i
o
api.
^ui i te
mau
paroita
Apooraa
mahana, paë 27 no Rahi Amui i te tapàb no
avaè Mê o teie mata¬ to na màüruuru rahi i te
roto
Apooraa
te
hoê
I98O
ia
o
manabnao i te èrete taàta Mabhi i to
raa
na
ra
raveà-bre
no
faàhoüraa mai i
te
e
ua
tüpü te oroà
haamanaoraa i te 25 naa
;
no
te
a
paroita
hiti,
NO
orcMaetua
parau
i
te
PARAU
TEMURI
Rahi
ferûri
faaoti
I
TE
-
papal parau no te mau
vahiné no Patitifa i roto
i te Tomite Faatere no
Ua
matahiti
to
manabnab i
te feià àpi.
8.
te
pû bhipa a te Ui Api
Ua
:
mai
faàâra noà
10.
:
faàhoù
Apooreia Rahi Amuî
te
YVETTE
vahiné
to
te
hoê "braraa hau e te
parautià e faàturahia ai
faahaàmanab
te
îa
tei
o
HDORAA FENUA
-
Te
i
evaneria
12.
nei
faaterehia
maital i faaite
mau
tamarii tuàti i
tauturu
Mabhi.
e
haàpii
PU NO MORIA
tàtou
màbhi.
:
ei pahonoraa i te hinaàro
o
te
Etaretia
Evaneria
-
i
ta
Pipiria
tatou
ta
roto i te reo
na
te
i
tamarii,
6.
nei
bre
Amui i te
te huri faàhou-
no
parau
fare
mau
Fârâni
i
ua
i Papeete i te
matahiti
nià
Atete,
h Mélanie
atu
rêva
i
avaè
tele
te
ia
eita
no
te
faàiteraa
te Hetia.
S.A. au capital de 6CX3.000.000 FCP
Siège social : nje Paul Gauguin B. P. 1602 Papeete
TEL. 42.53.89
AGENCES
AGENCES DES
DE TAHITI
AUTRES ILES
Téi. 42.53.89 MOOREA, Maharepa
PAPEETE, Centre Cial Vaîma Tél. 42.62.30 HUAHINE, Fare
FARE UTE, Zone industrielle
Tél. 43.81.55 BORABORA,Vaitape
tél. 56.13.29
PAOFAI, rue Cdt Destremeau Tél. 42.43.87
Tél. 66.35.68
PAPEETE, rue Paul Gauguin
RAIATEA, Uturoa
PIRAE, face au Marché
Tél. 42.00.40 TUBUAI, Mataura
PUN AAUIA, Fare Te Ara Nui
Tél. 43.76.18
RANGIROA
TARAVAO, Afaahiti
Tél. 57.14.31
HAO
Téi. 68.82.46
Tél. 67.70.37
Tél. 363
U
1 Représentations
J
'
W-
13115^ ÎJI iJI
M M M ly
M y l5Ji î^l I5j tiJ
9
VEÂ
POROTETiVNl
turutdbtdb hoê ra..'.'
(Mareto 6/8)
FAAITOITORM A MUMII
OROMERJA I TE PURERAA
mua
OPMIRM I TE A.R.A. 88
I AFARËAITU.
i
TAIORAA;
pipi.
aro
Ë
ta
”
e
6/8.
Eiàha
ei
roa
mea
ê
râ
maori
;
te
o
mau
na
mai mutaà iho mai
e
te
tupu noa nei â i
o
mea
e
te huru
raau
o
Eere
u.
turutobtoô hoê ra..."
No
tou
nei
ôpani i
te
taime,
ta ta¬
Apooraa Rahi, ua
manab vau e, teie te t^i
parau
e
arataî
i
ia
i
au
Atua,
i
teie
e
hinaaro
8
te
o
ei
roa
hopoihia
maori
tere
i
parau
i
mea
to
râ
ô
ê
raau
tootob hoê ra."
E parau teie no te hoê
tühaa rahi o te mena faatei
tae
mai
i
e
roto
tei hinaa¬
faaôhipa i to na
te
mau
hohonu.
te
lerutcirema
vauraa
reraa
no
te
ei
riro
nei
vahi
vau-
te
Atua.
Tei leinitarema teie parau
no
ta tâtou irava i te
faaôhiparaahia
e
le tu
Ëvaneria
tumu
te
anei
ei fifi
mau
mea
ra
tere
?
Taua
mau
i
te
e
mau mea
no
hinaaro
i
te
o
ei
i
to
i
ai
i
Ë
peu
ratou
tere
turu
tahi uiraa
:
"Te turu
àha
to
oia
e
na
hviru
e
e
hineiarohia ai
i
turu
nei
au
e
ua
tau
t
ua rave
mai
tae
i
taua
pai tâtou
la uiui
ra.
eàha hoi te mau tahuà
mutaa iho i rave atoà
te
hoê turu
paha na
tahuà
no
tapab
faaite
tootob?
taua
mutaa
mau
iho2
E
tei
i
raau
ei
ra
ia
roto
i
to
na
to
na
mau
haerea
râ
e
atoà
E
e
rave
hibraa e
i
atu
mau
auraa
Parau
te
tia
haamanab
ia
i
o
ta
na
puai
oe
?
raval
ua
?
Ë
Aita
na
i to
puai
oe
taata
anei
i
taù
la
na
i
te
mau
au
?
No
te
süia
e
oe
E
tapab faaite ia
te
titau
ra
e,
e
i te tahi
oe
te
Tâtauro ia.
mau
i
te
Te
ra
turu
taua
raau
na
ra.
titauraa i
ia
pii
Na taua
îà Tna
turu
àha
e
te
ra
i
taua raau ra
feia
â, maori râ
i
raau
n6>T
rê.
No
i tià ai ia
te
i to te
ao
e:
toôtoô,
ua mara-
"e haere mai." Ahiri aita
Teie
taua raau ra,
marama
tâtou.
taoà
i
vai
marama r»ama
roto
i
te
tamau
rima
o
noa
te
eita e tae.
i
Mute.E
I teie maiiaiia,
no
te tauturu ia tatou:
E
te
roui te mea
Apooraa
i ta
rave
Rahi
e,
a
turu tobtob.
oe
Ei
reira
e
oe
tere.
Ei
maitai ai to
reira oe e
faufaa ai.
E
te
rave
o
i
turu
te
na
ora
oe
Atua,
te
nunaa
te Parau
o
na
a
tobtob,
te
a
Atua,
tiai,
e
e
na na
haamaitai i to oe tere.
E
te
o
raêàhia
e
letü-Metia. Taua raau ra,
te
ra
te
Atua
noa
terehia
e
mau
i roto
atoà nei
te tahi raau faufaa
tob.Ë
rahi
mau
tuatapâpàhia.
te
rahi roâ àtu
tuhaà
te
a
Te
au
â
rahi
e
rave, no te haamaital
ânei i te bhipa e faa-
e
ra,
tautumi
tiàturi ratou e e mea
faufaa ê' ia ravehia taua
raau
ra
o
te
turu tob-
ua
te manab
tootob,
taua
raau
taàta ?
Te
atoà
raveà
na
raau
atoà. la fifi ra, na taua
raau ra e tauturu ia na.
neria
râ o te raau
tootob hoê ra."
taua
tobtob. Ua riro
tere
ra,
ho¬
turu
teie
parau
ê
e,
oe
pae
ânei
taaê
mana
nei,
na
te
mea
i
roto
te
e
tâtou
no
o
iô
mai
tae
a
to
taae,
hia
e
te
eà
roa
e
aê
Fatu,
tuàti
ore
teie
mai te
rapae
tei
hoê
:
te
no
mea
mau
ia
mea
tâtou
atoàtaoà, Noa atu
peu aita'â te Ëva¬
riro taua
te
o
tootob hoê ra, e àha ia
? E àha ta na ôhipa, e
ei vahi haaparai te mau parau atoà
o
ei maa...".
Te
,
hinaaro
ê... eiàha ei pute, eiàha
maori
I roto i ta tâtou
taioraa,
te
i^au puai. Te haamanab
nei au e riro e, hou te
Eàba
oe
E
manab
ua
puai âpi. E te manab nei
au
e, eiàha no te faaue
noa, e par£Ui atoà râ teie
o
"Eiàha
poihia
âtea,
vàhi
i
hepetoma.
:
?
taibhia
tei
teie
taime
e
mau.
te
vahi moè, te mau vahi
mau
tâtou
na
parau
e
roto
Apobraa Rahi, i rave
oe
i ta oe ôhipa
noa
puai
]?a
aroha, eiàha noa na roto
i te haapiiraa e te tahi
atu â,
faaôhipa atoà râ
i
i
pàrau
faufaa roa, e parau rahi,
e
i teie nei ao,
ro
faaroo
Eere
turu
ora
Ua
taime,
mau
?
ratou
te
o
faataàtaà maitai.
teie parau na letu
e
:
"I roto i teie tere,
eiàha roa te tahi mea
roto
na
tahi
atu,
te
o
râ
te
e,
to
na
mahana
i te tahi paha
âmui noa, i
mea
nei
faufaa
e
na.
noa
rioa.
tuu
mea
e
e
E te
mûri noâ
a
mea
tahi
:
"Eiàha
e
te
manab
no
tâtou
to
te
irava
te
mai
maltaî
au
e
tiàtiu'ihia
ia
faataa maitai
te ôhipa a let-
Parau mau,
...
ora
noa
râ,
hopoihia i to ratou te-
re
te
letu
àtu.
Te ôhipa tonoraa, e ôhipa
faufaa roa te reira. Teie
FAAITOITORAA:
Mareto
na
mau
pipi i roto
ôhipa o tei tupu
na
teie mahana
IRAVA
ta na
o
tonoraa
i te hoê
6/7-13.
Mareto
i te
Apobraa Rahi,
teie
raau
ta tâtou i paraparau
noa
na,
te
o
parau
aro
te
Atua, te parau o te
faaroo. Eiàha râ e parau
noa, a ora atoà râ tâtou
ma te vaiiho i te taatoà
o
ta
tatou parau i
te pâpû,
i roto
i.'Côi.tia {i i" LHyfee
o
roto
te
i
i
roa.
Te
faufaa
teie
no
raau,
inaha, tei roto ia
taatoà.
Te
haamanab
i
reo
o
au
te
vini
tei
tou ,
oia te
Tâvita
au
nei
te
hoé
ta-
atoà
no
ta¬
tavini
ra
o
ô
ra
i
te
o
te
na
na
roto i te Taramo
4;
"E
na
marû
Qui tuent : mouches, moustiques, fourmis, mites,
termites, etc. par simple contact.
Non toxiques, les peintures et vernis ARTILIN
diminuent les causes de l'asthme en éliminant
les acariens "terreur des asthmatiques".
(Attesté par le ministère de la recherche
et de la technologie).
-
Non toxique
-
Double efficacité
-
A longue durée
-
Intérieur et extérieur.
E
euiLioux
TEL:428349-Fare ute
te Apobraa
i taua maua rave, te pùpù
nünaa,
te
Rahi,
a
haà ra,
nei
atu
e
rave
matou
tino
na
matahiapo nei i teie
i roto ia tâtou
"a
:
reo
rave
amui tâtou i teie nei
e
a
ora
Teie
te
i taua parau
reo
ra."
faaoti,
e
parau tei parauhia e
Atua i to na tavini
te
parau
.
ra
i te hoê^^te^
roto oia i te mataù, te
peàpeà, teie te reo puai
ia
latopa,
te Atua
i
roo
TOUS LES MERCREDIS
NOCTURNE
JUSQU'À 19 h 00
te
pohe,
to raau e to tobtob tei
haaraâhanahana mai ia ù."
o
AGENT EXCLUSIF
ia
peho ra o te
e^ ore â vau
e
raataù i
te
ino, tei
pihal-atoà-iho oe ia ù,
vau
PEINTURES ET VERNIS INSECTICIDES
23 irava
haere noâ atu
:
"tei
to
oe
e
i
pihai
i
na
ta
na
iho
tere,
mau
tiai ia
Parau
ta
o
roto
na
faa¬
Srama
vau
i
ù
oe
ora.
ôpaniraa;Efetia
4/1.
"la
au
to
ôutôu
haerea
i te parau i parauhia mai
ia ôutou na." AMENE.
veA
COMMUNIQUE
a)L'nimato 3.Informatis
de
Comini.-
la
des étudiants.
la
CEVAA,
Confession
d'Augsbourg
dant 4
d'Alsace
et
de
camerounais
(ECAAL)
et
de
l'Eglise
d'Alsace
et
Réformée
de
Lorraine
(ERAL)
Lorraine
a
Nsone
vie
autour de
venir
quatre axes:
Etude d'un thème
1.
"Pouvoir et responsabili¬
té,
service et engage¬
ment" selon les méthodes
de 1'animation théologi¬
que
pratiquée
la
de
CEVAA
vacant
à l'équi¬
.
Enfin, le Conseil a don¬
né un accord de principe
nouvelle
apostolique
(projet
en
action
Zambie
de
autour
ùe
région
une
s'adresse
à
peuple de Dieu
mer
for¬
pour
hommes
et
des
femmes
qui
le
tout
des
cherchent
cohérence
une
leurs
entre
problèmes
quotidiens
(nourriture,
travail.
santé,
souffranc L..
etc...) et la révélatioi
"C’est",
"ce
évangélique.
--écrit
A.
Nomenyo,
type
de
théologiens
forme
1'animation théolo¬
gique"
que
les aider à
rendre compte de leur foi
et à participer à la mis¬
sion
confiée
au
peuple
pour
l'Eglise.
de
b)
L'échange
sonnes
per¬
:
Aklé
S.
de
proche
l'Angola.
fortement
a
sou¬
les
difficultés
croissantes
que
connaît
cette ac¬
ligné
la
CEVAA
tion
dans
qui
les
concerne
communication et l'infor¬
certaines
mation,
ses¬
sions d'animation théolo¬
gique , les colloques de
formation, etc... En ef¬
fet, le Conseil n'a pas
voulu
voter
un
budget
avec une impasse
de près
de FF 1.500.000 (soit de
iilus de 10% de son bud¬
get).
c)
Actions
Communes
Le
Conseil
point
des
cours
près
une
des
fait
a
actions
engagée
Ce
sont
là
quelques
travaux du
aspects
des
dernier
Conseil
CEVAA.
Le
de
la
prochain
Con¬
tiendra
au
se
réflexions
Hubert
louvoir
L'Eglise Evangéli-
lue
de Polynésie Françai¬
se
y
par
pasteur
Jacques Ihorai,
en
remplacement du pas¬
teur
Ramon
BROTHERS,
l'actuel
membre
seil de la
du
Con¬
CEVAA, empêché
la maladie de
épouse. (Celle-ci décédait
le 23 Juin 1988 à la sui¬
te
l'une longue et péni-,
par
son
une
propositions
aux
suivantes
Au
le
en
depuis
travail au¬
migrants permet
des
sensibili¬
communautés
à ce
pro¬
blème qui devient de ;>las
protestantes
Italie.
.
Lausanne, ou se mut en
place un travail auprès
sein
du
peuple de
il
n'y
a
pas
l'autre
pouvoir que le
souvoir
de
l'amour qui
Jieu,
est
service.
luoi
chaque
est
invité
C'est
tre
en
s'examiner
à
suis-je
:
laisser remet¬
question, à être
me
réellement
à
l'écoute
'autre, à être
uxladie).
^
y liî
pour-
responsable
sérieusement
prêt à
vii,é
de
1 'Islam
tinent
pour
ce
col¬
sur
les
Eglises
les
au
de toute la ''3
^
de
servi¬
;’~r; ;Lé
i
3.
entre
les
de
pays,
guérilla
les
tous
mandons
Renamo
a)
aux
de
Eglises d'exmipensent
objectif
communiquer
cet
nous
résultat
leurs
ré¬
Secrétariat
profiter
de
du
de
;
au
CEVAA
de
sur
personnes
en
les représentants des
Eglises sur 1'importance
de la présence de femmes,
de
jeunes et de laïcs
;
dans les
différents orga¬
des
Eglises et de la
nes
person¬
c
tier:
)
;
que la session
de
la CEVAA
■.■■.nseil
son;
étudie
i; J9
objectif
teint
le
les
res
comment
sein
son
cet
être at¬
pourra
en
du
en
pour
prochaines législatu¬
;
représen¬
des
des groupes de fem¬
et de jeunes de 1'Eg¬
tants
économiques
angois¬
sants,les Eglises mettent
en
place des projets de
développement pour lutter
famine.
se
comment elles
ner
eux
;
la
dans
où
1'échange
avril
1989
pour
sensibiliser
les
participants et par
Madagascar
où, face à des problèmes
-ontre
laïcs,
lieux
;
Colloque
per¬
par
un
prennent
des décisions.
C'est pourquoi nous de¬
la
à l'intérieur
à cause de la
menée
permettre
de
et
nes
Communauté
nes,
soit plus du
de
la
population,
sur
por-sabilités,
il
nous
paraît
normal
qu'il y
ait,
dans nos
Eglises,
une proportion de
50% au
moins de femmes, de jeu¬
de
les ethnies
uocumunts
Pour
b)
d'êti'e
appelle
1'Eglise à oeuvrer plu 3
que jamais pour la récon¬
et
Pour
réflexion,
meilleur partage des res-
flexions
événements
ciliation
a
ou
invitons à étu¬
atteindre
tion.
des
il
lesquels nous avons tra¬
vaillé et que le Secréta¬
riat
de
la
CEVAA
vous
nécessité
la
et
force
dont
cette
vous
in-:
réfléchir
vit le pouvoir.
dier
le
la
est
oeuvre
à
manière
nous
.la
et
oc
(e)
nourrir
souligné
a
croissance
d)que
,
et
Afrique,
en
transmettra.
:
mes
lise-hôte
soient
à
participer
de
la CEVAA.
à
invités
la
pro¬
chaine session du Conseil
l/.r
Egu.xses entreprennent eg-
1I11XX
^ y 55
ré¬
nouvelle
bonne
libération
Chaque Bglcommunauté, conseil,-
g.' iupo
Ci le
con-
le
peuple
de
pouvoir a pour
Jésus-Christ.
du
Ces
la
la
étude
ont
nous
de
ce
de
la
limites.
ses
le
but de favoriser l'annon¬
le
JeanFrançois
lollange sur le pouvoir
lans
la Bible, son sens
;t
Dans
.
Pieu,
sur
professeur
..
était représentée
son
président, le
thème :
Monsieur
Beek
et
tuits
;
le
de
van
de
P.S
27 Juin
Liebfrauena centré ses
au
sur
exposé
un
flexions
pays.
CEVAA,
"Pouvoir et responsabili¬
té, service et engage¬
ment". Nous avons entendu
Mozambique, en Juin I989•
pour manifester la solida
rité
des
Eglises avec
l'Eglise
presbytérien!',
ce
18
1988
au
berg/France,
un
meilleure
sation
la CEVAA.
la
de
cr
déplacées
dans
sur
Conseil
réuni du
d'études
du
ans
formation
uo
à
voyage
Le Mozambique
où 4 millions
Rome, où une équipe mul¬
3
du
Apostoli¬
:
;
tiraciale
fête
Liebfrauenberg et se sont
répartis dans- plusieurs
églises locales de la ré¬
gion pour participer
a.
culte et apporter une in¬
(Lausanne),
sonnes
ques
la
de
d'un
La Nouvelle Calédonie,
où
l'évolution
récente
la
tion
C.MolJ a
la suite
pasteur
la
convocation
d'un colloque en I989 sur
ces
questions devraient
d'améliorer
à l'anima¬
participé
ont
SERVICE ET ENGAGEMENT,
Conseil
du
membres
Les
le
attentives à cette situa¬
situation dans les années
à venir.
POUVOIR ET RESPONSABILITE,
les
avec
:
d'envoi,
les
d'accueil et les
envoyés. L'évaluation en
permettre
mieux
au
Eglises locales:
uio
Eglises
Eglises
cours,
Noms DE CCXCLUSION DE L'ETUDE BIBLIQUE ANIMEE
PAR LA CEVAA LORS DE LA REUNION DÜ CorCElL DÜ 17
AÜ 28 JUIN.
responsabilités.
seil
u) Politique financiè¬
re
:
Le
Conseil, faute
de moyens, a dû différer
certains
projets
prévus
à partir
de 1989» tels
que la création d'un pos¬
te à temps plein pour la
Le
:
pour
assumer
deux
gique :
Elle
V-’
—
Nyengo-Makoraa-
pôles
:
évangélisatior
et
développement
rural
dans
théolo¬
inter-cultu¬
d'évaluer l'action en
et d'envisager l'a¬
une
sent
leurs
la
cours
à
Jj'
ci.acun,
y
compris
les
hommes politiques,
puis¬
d'une
mission
restera
Liuwa)
CEVAA...
2.
Vie
la
sein de
au
Ehawa
faciliter
la
pour permettre
pe
pen¬
le pasteur
J.
communauté
relle,
occupé
par
pour
et
du 17 au 28 Juin
1988
au
Liebfrauenberg
(BasRhin/France).
Ses
travaux ont été organisés
siégé
ans
PRESSE
formation
une
membres
;rs
Aulna.vDrancy où le poste
de
4.Contacs
Lement
nauté
Evangélique d'Ac¬
tion Apostolique (CEVAA),
invité de l'Eglise de la
*-*JS
LA CEVAA
DE
Conseil
POROTETMMl
if y Î-
r~T~f 9
y lyf iai>^ 15J
t? 55
55 555?
t
^5 55
5? 11
veA
POROTET/Uai
^_aca:sc3C3e3C=e jçgjsj'Xîcâfaeat je :cac*» taexofjrjtacac
1
ul
EGLISE DANS LE MONDE.
îl
a '
F
I
/
^
|. .C
1
AFRIQUE DU SUD;L'Eglis e
sous la. coupe de la poli¬
LES
ce.
h
"forces
Des
sud-africaines ont fouil¬
lé, le 13 juillet der¬
nier, les bureaux du Con¬
grès des jeunes, du Front
démocratique uni et de
l'Office de location du
Conseil
Un
poster
Mandela et
1'Eglise
situations
cultivant
1'égoïsme économique et
toujours prompts à défen¬
évangélique
d'Allemagne,
rapporté
que les 90.000
de
la
minorité
polonaise
place plus
grande dans la Pologne
catholique. Cela pourrait
dû
fait
au
1'Eglise
que
protestante
a
11
en
lice
de
soit
la recherche
à
ches
nature
ments
et
d'affi¬
avec
concernant
Nelson
documents
saire.
Le
Conseil
des
reçus
d'Allemagne
les
pauvre,
sans
sud-africain.
mandat
d'arrêt.
Les
Eglises
demandent
libération
immédiate
la
conséquences de leurs
agression
à
1'encontre
de l'Eglise de Dieu".
( Bulletin
FLM-
n“129/Juin+Juillet
88,P.7)
au
nier",
les
lèvent
"mili¬
"aumô¬
concept
boucliers
se
"Comment un hom¬
!
de
me
Dieu,
d'amour
paix
Christ,
du
du
et
de
peut-il
porteur
message
.
uniforme mili¬
de
deux
en
d'hommes
réalité
dre
contra¬
aspirant
l'amour et
à
bonheur
au
tout
tous,
notre
de
en
acquis matériels,
idéologiques...
Ainsi le soldat, paré de
tous
ses
symboles d'a¬
gressivité
n'est
que
l'expression
de
l'ins¬
nos
sociaux,
d'autoprotection
tinct
qui nous habite tous.
C'est
cet
bel
et
homme-là
que
bien
"la
est
polonais
prostitution du ministè¬
re"
des
cultes
assuré
a
qui
toutes
que
.
Eglises
chrétiennes
du pays auront les mêmes
droits.
1'Eglise
Pour
protestante,
aux
grave
un
cela
était
faudrait
cela
signi¬
qu'il
existe
Hieilleur
accès
tions
humaines
émissions
UN
Si
il
radio
et
MONDE
TIRAILLE
ENTRE SES LAIDEURS ET SON
ESPERANCE
vrai,
admettre
des
situa¬
dans
les¬
l'Evangile
quelles
ne
peut et ne doit pas être
annoncé.
En poussant un
cette
reu
(il-)logique,
pourrait
reprocncr,
par
exemple,
aux
aumô¬
niers de prisons d'entrer
dans la cellule d'un vo¬
on
d'un
leur,
proxénète
ou
tion
de
déchristianisa¬
tion
et
de
poussant
encore
un
surcroît
à
et
méfiance.
Tels
sont
les
préliminaires incévitables qu'il
faut gérer
qu'une
pour
rencontre
déboucher
qu'un
puisse
choses
autre
échange
obligé.
sur
bref
politesse
de
Passée
cette
phase, il est alors éton¬
nant
de constater soudain
les
histoire
restent
gens
de
leur
d'hôpital,
rence.
Soudain
concept
n'est
d'étudiants,
de
jeunesse, de prisons,
de
marginaux etc.
Ce
terme
désigne une fonc¬
tion pastorale
hors pa¬
roisse,
daru;
les
rr.xL-.'ix
n'annoncer
qu'à
à
1'Evangile
ceux
de
suite
la
minorité qui daigne enco¬
re
entrer dans les égli¬
ses
tout
le
dimanche
matin
!
Bref, l'armée, de manière
plis visible que d'autre.;
confiait
jamais
of¬
"Je
ne
les
pieds
église, mais je
une
absolument
annuel
à
du
Con¬
cluons
!
cette
brève
présentation,,
nous
avons
voulu
gner
voire
le
Au
début
vif
la
taire.
de
souli¬
contraste,
contradiction
contexte
d'un
cours
de
l'indiffé¬
dans
ce
exceptionnel
répétition
de
isolant l'individu de
préoccupations
d'être
Loin
cadre
un
l'annonce de l'Evan¬
pour
gile.
Ainsi
les
propos
d'un soldat après un long
entretien
le
génial,
un
en
“C'est
:
nous avons passé
extraordinaire
moment
enrichissant
et
nous
nous
le moins"
sa,
là
!
avec
dureté,
mise
avec
évidence
en
position
entre
entre
nous
de
la
de
inquiétante
vie
et
Nazareth
Dieu
dans
pas
Royaume
de
paradis,
mais
au
et
n'a
le
pour
notre
entre
son
ses
monde
lai¬
espérance.
PIERRE WYSS
Extrait
*
35 rue Albwt Leboucho' - Tél. 42 09 62
Avenue du Regent Paiaita - Tél. 43 98 29
notre
la mort,
l'amour et la haine
rappelle que Jésus
annoncé
ses
sa
de
"La vie
testante"(M't9-ii.(‘>t/»"ï -
Raiatea-TéL66 36 95
où
attendions
y
La vie militaire,
habituel¬
SENTEUR OSIER...
ABAT-JOUR, COLERE A LINGE, SALON, ETC...
dans
groupe
terrain
deurs et
DIEEERENT MODELE DE TOUTES LES TAILLES
un
contraste
ce
constituer
va
tii’aillé
(iROS ARRIV A(;E de MALLETTE, SAC ET VIDE POCHE,
mon
lors
cadres".
de
cours
un
:
tiens
"religieuse".
et
d'aumône¬
arriverait
d'idée
ordre
culte
Le
silence
terme
en
avec
propre
dier
Ce
?
on
devient
point de contact
l'Eglise. Dans le
handicap,
jamais utilisé
seul. On
parle
donc
d ' aumônerie
au
rie
peu,
aumônier
un
seul
quette pastorale provoque
le plus souvent réticence
qui sont vrai¬
ment dignes de le rece¬
voir. Autant alors congé¬
donner
définition
le
que
peut
constituer
la
notion d'aumônerie mili¬
plus
souvent,
ils
appartiennent à la caté¬
gorie qui, du point de
vue
des paroisses, cons¬
titue la grande masse du
Quelle
prédisposent
1'armée, s'approcher de
quelqu'un avec une éti¬
coscients
En
qu'en situa¬
évident
combien
d'un assassin...
avec
dans
sentait
si
plus à ce genre d'inter¬
rogation qu'une ambiance
d'usine, de bureau ou de
discothèque ! Ainsi pour
beaucoup,
1'entretien
l'Evan¬
de rencontrer le ministre
Même
foi.
forêt,
une
mets
gile est adressé.
Cela
dit, quelques réflexions
maintenant sur le
champ
de
n'est pas très agréa¬
ble , deux heures de gar¬
de, seul, la nuit dans
ce
à
mônerie
plus
éléments
ficier
d'action
d'un
aumônier
de l'armée suisse.
Il
Muschg écrivait
les,
jaillissent''--les
questions, le doute, des
même
que l'au¬
militaire repré¬
président a eu l'occa¬
sion, lors de son séjour,
du
pasteur et exhortent le
gouvernement à "réfléchir
aux
l’adjectif
taire"
nelle
'
sans
colle
flanqué
jaux organes de presse.
personnes
particuliers de l'Eglise.
Mais
alors,
dès
qu'on
croix" ? Dans cet esprit,
1'écrivain suisse Walter
pasteur
des
ministères
ces
taire
Steven Elvio !(Bulletin FLM-ibld.p.9)
Constance du Cap a été
arrêté par la police le 1'''ÂRMËË ' Ët‘ 'ses ' AÜmÔnYÊrS
;
L'APTITUDE A LA PAIX
12 juillet dernier.
Les
ET
A
LA GUERRE,
lois d'exception permet¬
tent à la police d'arrê¬
ter
contester
tenir
fiera
Le
sociologiques
particulières. Evidemment
nul
n'aurait l'idée de
un
lui
pasteur
paroisse
revêtir
les
sent être une menace pour
la sûreté du pays.
d'un
médica¬
Le
Eglises s'étonne de ce
que le gouvernement sudafricain prétende que la
danse et le chant puis¬
Arrestation
les
et
compte
de
leurs
appartenance
confession¬
Mandela, afin d'en tirer
prétexte pour annuler les
manifestations organisées
pour
son
70e
anniver¬
claire¬
met
évidence
dictoires
protestante
prennent une
la po¬
institutions
l'aumônier apparaît comme
un
spécialiste dans des
toujours partagé les dons
que
pasteur
d'un voyage
Pologne, Karl Heinz
STOLL,
président
de
retour
son
d'un culte ont disparu.
semblerait
Le
en
membres
son
définis.
fait i'igure
de généraliste tandis que
Eglises.
de
Nelson être
bande
bien
ment
a
des
une
EN
de
luthérienne
Cap, puis quelques heures
plus tard,
les l»ireaux
du
PROTESTANTS
POLOGNE:
sûreté"
de
QUOI DE NEUF?
JEANNINA
Pro-
Fait partie de Vea Porotetani 1988