EPM_Vea Porotetani_198808.pdf
- Texte
-
Na
teporoi
A.R.A.
a te
i
roto
tupu
raa
o
Aniui
hanère maha
te
Na
Apooraa Rahi.
te
Apooraa
RaJii
pae
te
Etârêtia
Eva-
Amui
a
Ua
iritihia te
neria no Porinetia i roto
i te mau paroita ô te tuhaà toru. E i roto i te
tupïïturaa
a
Rahi
Amui
no
tuatapâpâraa
hiti
na
parau
aai
O
neria,
Etârêtia
te
te
o
mâtamua
mau
"A
toro
bire
no
hinaaro
amui
mai
Rahi
e
te
e
paroita atoà o te tu-
e
no
fariiraa
e
faânahoraa
no
te
te
mau
rr ..1
Te
Apooraa
haa toru
maitaî
ta
ta
i
tahi
no
i
te
te
teie
Amui
baamaüruuru
i
mata-
putuputuraa
Rahi
Nui.
teie
pureraa tei ravehia
i roto i te fare Heivaraa
te
Aimeho
Apooraa
te
roto
pu-
oroà
a
roa
Apooraa
nei
no te
Eva-
mau
i
râtou
ratou
5
no
te
Ua
fenua
Aimeho
taë
oroà pureraa ra,
noà âtu te tavana
taë raanihini
e
ta
na
apobraa. Ua
atoà mai
Arii
Epitopo
Coppenrath e na
5 no Reuilly.
■■■
"■
î'
mahana
na
na
haàmana
ua
o
Apooraa Rahi Amui
te
no
e
faabti-
Faatere,
Apooraa Rahi Amui
te
matahiti i mairi
aè nei, e tae roa mai i
teie avaè Atete 1988. Ua
hib atoà mai te Apooraa
Rahi Amui i te tahi mau
te
no
parau
no
rururaa
roto
brometua
matahiti,
e
taë
i te mau parau
pû 1 te fifi
te
no
f
.-4-^.
-'t
mai
no
noa
i
te
teie
fenua nei.
taàta
te
I
manab
Porinetia e i te nûnak
taatoà no te
fenua nei
i to na Sroha na roto i
te
ioâ o to tatou Fatu
b letu Metia te tumu no
tiraa
mau
atoà
mero
no
Evaneria
I
te
taime
hope SI
Amui i
te fenua AIMEHO NUI,
ua
porol o ia e te poroi nei
S i te hui faaroo e i te
Apobraa
a
Rahi
feiâ
atoà
i
nünaà, ia hoê i
te
faatere
e
âraraa i mul i te
atoà
te
e
fenua
la
iri
e
te
mau
i
i
te
àti
tiià
i nià i te
titau
âutaeaèraa
bhipa
mai
nei
i
nu-
àmuî
i
te
roto
i
te
no te taviniraa i
Fatu e i te faaiteraa
i
mua
ta
o
Amui
mau
te
i
i
te
no
to
i
mau
faào-
Apooraa
rave
i roto
ôraraa
tahi
te
tahi
te
e
tatrtururaa
tatou
to
tatou
fenua, te tiàturi nei
Apooraa Rahi Amui e,
àmüi mai tatou paàtoà
nei
e
te
mau
atoà.
Rahi
te
to tatou ôra.
âtu naà.
tei faàtüo te nunaâ
i ta na Evaneria i te
no
te
ia i te mau
parau atoà o tei
hia e te Apooraa
mai
e
to te Apooraa Rahi
putuputuraa i roto
paroita e paë
Aimeho,
ua
tuâtapapa
i
e
È
,'-à
te
Michel
tuâhine
X A
T.
te
tauâ
oire
e
i
paroîta atoà
na
mau
faaineîne
aa"
Afareaitu.
mau
maitalraa '
'êhipa atoà a te
tere
i
te
o
i
ta
nei
i
roto
Veà
te
Etârêtia
Ua
teie
faaite faahou
tatou,
te
no
âmoraa
parau
atoà.
atoà-hoi
e,
o
to
tatou
Metia,
àratai
e
na
e
e
tatou
i
atoà
tei
mua
i
ite-
na
te
Fatu o
Here
tauturu
i
te Atua.
vai
a
ia oCrtou
te
mau
haâfifi
mau
la
letu
anaè
na
riroraa
talraa
mau
te
tatou
no
teie
Ma
ei
i
e
ia
mea
to
nûnaà
mai te haamaite Atua i nià
paâtoà.
veA
POROTETANl
pn
f^~
PARAU FAAITE
TE MAU TINO
OROMETUA
Te tauiraa orometua
:
E TAUIHIA
NO TE PAROITA
TE MAU OROMETUA
TARIHAA
:
I
Piha Ohipa
Haapiiraa Tapati
Lucien
Mataiea
Nouméa
HAAPII
TEPA
Mareto
Avera
FAUA
Arthur
Fitii
IHORAI
André
lOTUA
Bruno
(Rurutu)
(Huahine)
Fitii
Vaitape (Bora)
(Rurutu)
Avera
Amaru Mutuaura
Anapoto
(Rimatara)
PITTMAN
Nouméa
Tihoti
OHIN LAN NIEN
Taiwan
Job
Te
hinaaro
Apooraa Rahi
te
raa
i
nei
te
Amui e faai-
haamauuruuruChant poro
tei haapao mai
ta na
ia Pierre
evaneria
na
i
te
paroita
no
loritana.
Te
mau
pipi orometua i roto i te haapiiraa
TE lOA O TE MAU PIPI OROTIETUA
HAMBLIN
William
BENNETT
Davidson
TA RATOU PAROITA
Avera
(Raiatea)
Haapiiraa Faaroo
i Uturoa
TEHUIOTOA
Wilfrid
TAPATI
Mitema
_
Tiroama
TERIIATETOOFA
MRAEA
Haamene
Taaroanui
Ohipa H.T.
(Papai Parau Rahi)
Piha
UAP
CHICHONG
Vassureurffi
Agent Général Spécial
Diplômé H.E.C. Paris
16, RUE TEPANO JAUSSEN -BP 505 PAPEETE
& Institut des Assurances
L X
xx X11
/
xxxj
VEA
POROTETAM
Je. suis le pain vivant
qui est. descendu du ciel
[jean 6/14-15)
SOMMAIRE
Parau faaite
P.i
suis
de
le
Te
pain
P. 3
Vivant
tuahine
ψu
no
Reuillly..... P.4
poroi
Te
pereti-
teni
a te
P. 5
Pureraa
iritiraa....,
P.
6,7
Te
mau
faàôtiraa
.....
P.8,9
tûrû
Te
CoitBDuniqué
CBVAA
Elle
est
appelée,
jourd'hui,
sentinelle
iRlâumé. du.
du p-^éM.dznt Jacque^à IHORAI Zoaa
du cuJtte. d'ouveJLtüJie. du
dans
le
ou
sort
trouva-
sais
Synode, à KioAeaitu. )
toutes
te Atua
du
i
Te
e
peuple
es¬
non
à Moruroa
Pacifique
se
(les
nucléaires
lement
le
Ua hamani
Lia hamani
:
seu¬
ost
à
de
homme.
tout
accomplit
vie
le
Dieu
donr^ei-
venu
projet
faveur
en
ii
de
du
monde.
auss:
concrets
Seigneur
a
totalement
actes
mourant
le
pleinement et
accompli
le
vie
plan de
l'égard
chacune
en
croix
une
sur
des
par
et
de nous.
C'est
entier
:
problème
foncier o..
petit à petit le maohi
se
retrouve dépossédé de
..U
terre
(vo'arts
l'échec de
;
ilapo
.)laire
In
o
fenua
ne
doit
pas
ne peut
se
pourquoi,
i
te
te repo o
faati4>u
taata ia
te fenua
i te naa
i
au
e
to
au
hoboà
na
i
te
reira
No reira
la hohoà
E
a
te Nfeohi
e
te
amu
ùru,
oe
i
i
te
Te reira hoi
te
te meià
taruà,
to
te
e
taro
VEA
Atua.
oe
te ufi
hiroà
e
te feî
IPOROTETAM
E
amu i te maniota,
te haari e te taporo
Faaravai atu i te îîta, te ânani e te vi.
EDITEUR
e
la dro¬
actuel,
gue...). L’Eglise
et
n>>o
taire.
Te repo e faatupu i ta oe mSa
Te repo atoà ia ta te Atua i
ia oe
rave
no
te
hamani
DIRECTEUR PUBLICATION
En
présence de
tout
ce
qui détruit la vie,
l'Eglise se doit de par¬
ier, elle doit annoncer
i'Evangile du salut mani¬
festé
en
f
ii o
a
John
RAAPOID
ADMINISTRATION
Commission
bité
afin
JésusChrist.
L'Eglise n'est qu'un ins¬
de
en
mieux
les
COMPOSITION
com¬
:''mma
le
non
"à
pas
iiOTOS
côté"
"avec"
jland
FEITKNE.LCHT,
'.;tiph TEINAORE, Robert
..)ENIG, Emma TUFARIUA,
ple.
^oria ATAMU
Chers
et
JésusChrist.
gnage.
O!'
amis
avons
(es),
Seigneur
nide
nous
dans notre
oui,
>1ISE EN PAPES
tout
encore
beaucoup à faire.
Dieu, elle est là pour
la Vie
qui est
■
Que
vienne
”l/£A
PÛKOTETm"
inen-6ae£
de
-f'fcyL^^e
voi'tgéhc que de PotynéM e
tançai^e. Il ee>t dej>ti-
n
:é
non
oAmen
X
û
e>eiJilement à
4e-6
mmbne^
é éJi ent ei>
én-
ïMU
téme-iPUBLICITE
i.UlCOH
de^
acte vité-é
paAoi.i)M.aJLe.i>, ^ynodauv^h
ou outiC-ô,
mai.6 iZ ooucUalt atuô-6é eivie
tÀJi de poAtage,
{^lexi-ûn
TUFARIUA,
juma
...
Im.
e
TUFARIUA
;ioria ATAMU
peuple, mais
peuple, parmi le peu¬
le
montrer
de
,
nous
mains
Emma TUFARIUA
Jésus, qui a ha¬
parmi
les
siens,
prendre,
de mieux leur
rendre service,
l'Eglise
se
doit, elle aussi, de
L'Eglise n'est pas et
ne
sera
jamais le "Le
Pain de Vie".
Ce n'est
pas elle qui donne la vie
au monde, mais le Christ.
les
évangéliqut
■d'information (C.E.l.)
Comme
du
entre
DOOM
REDACTRICE EN CHEF
vivre
trument
:42.00.29/b9.
l'el.
l'Eglise
de JésusChrist
chaque
chrétien
engagé
au
service du Seigneur,
jeune
ou
moins
jeune,
homme ou femme, est ap¬
pelé à rendre témoignage
de sa foi en la "La Vie".
Eglise Evangélique de
Polynésie
Française,
B.P.113, Papeete/TAHITI
Te repo o te fenua i Maohi ai oe.
que
de Dieu à
chacun
et
de
inonde
le
s
C’est
le
Monde.
taata.
£ àmu i
ilans
le
dans
et
mais
dans
P.12
..
TB MAOHI B TA NA MAA.
les questions
engagé
presse
c..-
être "une
vigilante"
a
de
P. 11
Eglise
.
hoê
tootoo
P. 10
ra
an
ou-
de néeipihitaeiZe ou
IkéoZogLque.
PùuA tout
nenéeigneme^it,
A-éeZamation, idée de né^
iZexÀon à pcuitagex, b'aaAe.àéeA
du
Ve&
FoyeA
à Za. PeAmanence
au
ou
3éme
étage du
téZéphoneA au
42.00.29, poste 69.
Abonnement
e,outi
en:
10ÛÛCFP
rc.c.p.; C.Â. CSEEE
n^ 831-PAPEETE.
Budan
Tél.:43.11.88
IMPRESSION
LES NOUVELLES
PAin du numéA0:4ÛCFP
Tél.:
Abonnement
TIRAGE
500CFP7
annuel.
43.44.45.
6000 exemplairet
Floria
VEÀ
POROTETAWl
ei nia aè i te
aè
nei,
tae mai
tobtomi iô
ua
tuahine
nei
i
Paris
na
Tiiinu
?îyriam
to
la
faaitehia i
tei
no
mai.
ra,
ratou
o
âpiti,
na
Gabrielle
ia
V(à
Soeur
o
hoê
te
na
au
te
o
e
o
tumu
to
ratou
nei,
o
Soeur
Suzel
raua
pû faatereraâ
1
haaraararaarama
ia
Communauté
diaconesses
des
Reuilly".
de
No
reira, teie i mûri nei
tedii mau parau no nia
i taua pû ra, tei horoate
tuahine
na
i
roto
te
tei
parau
toopae
tauàraa
mau
i
tupu
te
atu.
pû
tei
i
Dire
te
1
Faraiii
fenua
te
pû
vahi tei
o Reuilly.
la au i tei parauhia mai
e Soeur Myriairi, ua fatata
i
te
hanere
pae
ahuru
te
topahia te ioà
ihoà
noraa
terâ
o
hinaaro
piiraa
i
i
a
toàraa
to
i
nei
tuahine
i
te
mau
riro
te
e
reira
i
atoà
atoà
to
te
ratou
e
ta
i roto
no
te
farii
faaueraa
titauhia
e
te
te
no
atoà
tiaraa
Teie
na
i
te
i
ai
taime
râ,
mau
oia
e
ioà
'faatere'.
na
râ
râ,
tuati
e
parau
nanao
mahana
o
ra
taua
nei
oia
e
tuu
nei
ia
haa
aore
mau
taaê
ia
pae
tuahine
mau
mero
paari
(faito
Gabrielle
te
haapao nei
e
tae noa atoà
e
Soeur
atoà
Jacoba
mai
tei
i
te
no Paofai i te
taime i mairi aè nei.
mai
tahi
ôhipa
na
rûau
tuhaa
mai
ia
â.
Te
..
Paris
vai
o
tatai
atoà
aore
e
hinaaro
e
faa-âtea ia ratou
ratou
mau
aore
i
e
hinaaro
e
ωa
parahi
taime
hoê
te
ore
no
imi
i
feruri,
te
tahâ
ia
raveà
faaitoito-
âmui¬
haapao atoà nei te
i
feia
te
i
atu
te
roto
fifi, te feia tei
turori, i to ratou faa¬
roo, te feia e hamani ino
kia ra, e te vai atu a...
Te ite ra ia tatou te
te
rauraa
no
ôhipa
c
raa
haa
e
e
jtejau tapura
âmuitahi¬
ta teie
ra
i
tera vahi
tera vahi.
No te
tahi
mau
haamarama-
vai
e
Te
iho.
ratou
tahiraa
te
no
mau
haamaitairaa,
raa
roto
i
maniania
vahi
te
ta
ôhip>a ânei,
tei
ra
i
Te
atu
ra
pùpù
mau
Caata
mau
ânei
tahi
te
ra
farii-
te
o
te
âmuitahiraa,
Farani
val
i
i
Charentes
te
ia
teie
a
hoê
iho
tahi
te
fenua
e
âmuitahiraa,
raa
fâ
atoà
hau
o
Drôme,
maritimes
na.
i
tahi
ramaraa
ratou, te
i, roto i te mau
ra
fare
mau
i
pae
Te
i
90 matahiti)
ra
ratou
O
ta
o
ra.
Soeur
taua pae
te
o
teie
nei
ratou
te
atu
tahi
nia
no
veà
te
o
banque jeune
dynamique
ta
rrÉL. 42.86.88
te
e
aore
e
ra,
te
"Communion" e te vai atoà
ra hoi to tatou na
tuahi—
ne
i
ia
e
te Foyer
ë'-Tiâ,^aua
horoà âtu i te^aaa..
haamaramaramaraa e au.
Ua
hoi atu na tuahine
tootoru,
mâ
i
Soeur
o
Paris
mâa 20
i
Atete
no
te
Myriam
mahana
ra.
to
( te
tapao
ioà
ra
e
Centre Commercial MARINA Tél. 43.84.20 >1
PAEA - P.K. 21,800 - Tél. : 58.34.92
PAPARA - P.K. 36 - Tél. : 57.40.93
TARAVAO - Immeuble FARE MOANA - Tél. : 57.15.46
PUNAAUIA
POLYNESIE
papaa
-
linmeuble Van Bastolaer
-
153^
-
-
Tél.
Tél.
:
:
43.19.32
58.41,48
-
.ILE DEBORA.BORA miTAPE
.ILE DE RAIATEA
UTUROA - Centre Commercial PUCHON
y
rél.67.70.7lg
_
-
Tél. 66.34.42
|;j
mBSÊmmmmsssssssm
LX"X~X~XX1 1
^y
Rue Afarerii
.ILE DE MOOREA
PAOPAO Baie de Paopao -Tél. : 56.14.59
mm
la
-
Zone Industrielle de la Punaruu
te
rx 1111
^
-
PUNARUU
ratou
^
PAPEETE - Boulevard POMARE - Tél. : 42.86.88
PAPEETE - Shopping Center BRUAT -Tél. : 42.45.46
PAPEETE - Av. Clémenceau - MAMAO -Tél. : 43.84.19
FAAA - Immeuble FANOMAI -Tél. : 42.58.46
MAHINA - Centre Commercial P.K. 9,8 -Tél. : 48.17.30
PIRAE
Fatu,
o
I
JLE DE TAHITI
ratou
atoàhia te
no
ta
ôpere
e
AGENCES
"Croix huguenote")..
^
o
fare
0
nei,
ia
te
"mataraehai i rotopu i te
mau
tuahine" e aore ra
"la
première parmi les
égales", ei faaiteraa 0,
aita
atoà
tahi pae o ratou, e tuati
ia i roto i te tahi mau
âparauraa
aita
tatori¬
ratou
ratou
no
Une
faatahinuraa i nia i taua
tapao
noa
teie
rahi
Foyer
au
,
horoàhia te tapao poro¬
ia
ratou
tatai
taio
ia
faahiti
tetani
E
e
e
tae
ratou
parahi ai,
e
Soeur Evangéline
o
ia.
oepounesiei
et
parete¬
ia
ai
roa
iho ei tavini
tahi.
to
i
te
porotetani
faatahinuhia
e
e
ratou
Myriam
e
ratou
te
MTKME
ânuitahi-
taime
te
te
Soeur
faatere,
ta
70
i
âratai
i
taaê
rii
râ teie.
Mai te paretenia
i
0
reira
ra¬
i
i;*oto
X
i
faana-
e
piri
e
faataa
mau
ia
faaitehia
e
i
âmuitahiraa
te
hoê
ra.
huru
ahu
e
mau
ra
auraroraa,
tuahine
mau
ratou i ta te
i
Te
ia
ratou
tatou
iho3 i
nia tatorita,
raa
tuahine
ta,
-
parau
roto
na
tuùtuù-ore i
atoà, i te
ratou, o te
i te mau
hoi
maori
faaroo
te
atoà
vai
te
ra
o
taime
api,
âmuitahiraa,
hoê
taa-
mau
roto
huru
horaa
letu-
o
roa,
faahaehaaraa
te
faahitihia
te
maitai
te
Reuilly,
110
hoê
te
no
Metia.
te ahu i te ahu taaê.
o
tavini
ei
Fatu
haapaôraa tatorita, o tei
piihia te mau paretenia
Oia
tarte,
la
faaroo
ora
ôhipa
e
taa noâ
haapao nei te hoê
o
no
mai
haapaeraa i
ia
riro mau
Te
o
e
rave
ratou
vai
e
ôraraa
ôhipa ai
Te
faanahoraa
txu
Defap,
e
te
vahi
tapura
i
raa.
na
atoà ra, e
reira ei faufaa
mau
âmuitahi¬
nei i roto i te
e
,
te
roto
faatahinuhia
ôhipa
rave...
e
hine
i
faaineineraa,
i
taime, e 85 tua¬
mau
tia
mea
-
ratou
3)
tau
e
taatoà.
te
te
te
ai
tuahine
oraraa
taviniraa
te
te
tuahine
i
ratou
Ua matau
ite iô
i
tatou
ratou
taua
tahi
te
noâ âtu
taa
pueraa
ia
horoàhia
e
no
ta
o
A
e
pahono i te
te Atua, na roto
Fatu.
te
to
tou
fenua
e
i
te
te
o
roto
i
roto
i
pae
hiaairaa
te
faàtaàraa
te
i
i
mau
ratou
te
âmuitaiiiraa ei paho-
teie
-
moni
te
i
haamauraahia
to
ei
tavir.i,
e
teie
2)
Versailles,
matahiti
tapu
ai
Fatu, e toru
o ta ratou e
Te tahoêraa e te
opereraa i te mau maitai
atoà e pûpühia ia ratou,
mai te icaa ânei, te mau
tareni, to ratou âravihi,
ia,
no Paris,
oire
no
tuiiaà
te
te
no
e
;
1)
na
âhiuitahiraa,
teie
o
parau
euhe
mau
vahi atoà ta ratou i tere
Te
ratou
faataa-roa-hia
teie âmuitahiraa
tei topahia te ioà pâpaa
“la
rahne
tavini
parau no
aore
pure
mau
mau
te
âtu i
ra i te
roa
i
ratou
te
te
e
’mata-
te
hau
i
te
te
'
no
i
ia
hibraa
âmuitahiraa,
te
ta
teie
aita
:
atu
âtu
Etârëtia.
no
e
roto
H
ôhipa nei
Te tahi atoà tumu
tere
no
ratou,
tahi
na
te
o
i
hopeà
Soeur
o
i roto
o
i te
Te
no
te
âmuitahiraa.
c
te
i
ia
tahi
1.0
Thérésa,
Herevetia, i Genève
te fenua Norvège. To
mai
tatou
râ
■'"iapo '
ra,
hoê
ia
maitai
ta
Soeur
tâtu'i
iô
tare
âmuitahiraa
e
i
P
roa
taua
hia
au
taatoàraa,
ratou atoà.
Soeu r
no
:
tano
o
matahiapo
ia. Teie râ, te parau nei
te farerei ia i
na tuahine to tatou o te;;
riro atoà hoi ei mero ne
ra
o
ioà
te
matamua
râ
hoê
maori
Huguette.
Te
riro
ua
-a
^
^
i X~TT f t t l~T'l ]
^ ^ ^ t? ^
POROTETAWl
--
PARMI PUOHURAA A TE PERE
aî
TITENI
tatou
E
homa
Apooraa
e
i te
hope te
Amui I988
e,
ua
Rahi
matahiti
i
Atua i ta
paroita e ta
tatou mau Tuhaa,
ë haàmaüruuru maitaî tatou i
tei Aimeo
mau
i
e
taë
àtu
I
i
roto
(A.R.A.) i
Rahi Amui
hia
mai
tatou,
e
i te Tuhaa
Toru,
Ua
te
api
inaha,
ua
tahi
mau
riro
ei
tatou.
te
matahiti
âtu
no
tei
ia
te
e
faànahôraa
âtu
e
hopeà,
nei
-
tâtou
o
maûruuru rahi
3,
tei
,
*
o
te
e
i
te
te mau paroita,
Apooraa Tiatono,
mau Tomite bhipa atoà
te Tuhaa 3, na roto i
to
mau
na
Peretiteni
;r,au
tià
tûd
tei
i
ûe
e
farii
to
na
,
où-
maîte
mai
A.R.A.
Te
-
Oia
tatou
raa-hia
tâtou
ta
tuâtapâpâ
pûtâ
i
;
te
raa
tahi
i
nei
tatou
ahu
te
Te
-
tatou
tatou
raa-hia
te
i
Tare
taeae
Coco
e
taë
e
i
vahi
e
amui
te
tae
o
to
e
Apooraa
mau
te
paroita
mau
atu
noa
Oire,
te
orome-
e
hora
i
te
mau
4)
mau
To te
-
huiraàtira
ua manuiâ roa te
te A.R.A
i
Aimeo
roto
i
ta outou
tapab
no
Apooraa tuhaa
râtou
amui
i
Fârii mai
te âroha
,
'
ao
mau
ei tià no
i
tamauraa
o
mairi
tei
e
Taà
âtu
noa
faariiraa
e
te
e
i
te
ra,
paroita
toru
tei
te
e
rarahi
taime
farereihia
A.R.A.
i te
tahi,
pae
tatai
mau
mau
faanâhôhia
mahana
to
e
E ia tatou i
te
:
faahoil
i
te
"area"
o
ta
faufaa
Soeur Myriam
mâ
to ta-
e
ù,
auraà
râtou
a
i
tuàhine
tâtou
to
Suzel
tahi pu
te
no
ôpuaraa
tahi
te
mai
'b
tua-
tei
hinaârohia
e
haàmau i ô tâtou nei, no
te faàtuàti e âore ra no
te haâfârereî
i te feiâ
hine
i
roto
i
i
no te
tapura
tâtou
Maharepa,
te
manab i àpee noâ
oia
faâhoû
faa-hamanao
tuâtapâpâ
parau
i
reira te
ia
Ua
hoi
:
ia
parau
no
te
no te tuàtiàtiraa
e
rotopîî ia tâtou,
mau
te
mero
mau
mero
Faatere.
mai
te
o
te
o
la
ia
Apooraa
faàhoü
tiàturi i
te
vai
manao
rotopû
e te
A.R.A.
e
tâtou
matahiti ta tâtou
i
teie
e
haere
atu nei.
Teie te poroiraa
haâfârerelraa
e
te
Ôra,
"mai
te
Fatu
tei
ia riro
te
hoê
huru",ia
parauhia
Myriam.
mai
ora
te
hëpohëpo,
te
hôroà
e
la
i
te
pu
ra
hoi,
tûriï
ra
ia
tauâ
àïï
:
râtou
ia
eà
''
aùvaha
monohia ia...
na
i
e
_
mahana
taatoàraa
te
A.R.A.,
e
mau
.
auvaha
mau
maitihia
i
mau
te
mau
A.R.A.
tatai tàhî.
ua
to
te
tapura
te
Tuiiaa
roto
ai
EJ OPANIMArMataio 5/48
;.!îsa:|,^ai roa hoi outou
mai to outou.; Metua i te
mau raûti
Maha iiaapaô-
To
-
maîte-raa i te
ia
i
Tuhaa
te
mau
•ipooraa
3)
te
ta
Tomite Faufaa,
atu te
o
i
roto
e
te
faànahôraa.
te
noà
à tàhi
heivâraa, bia hoi
hoê
te
tere
tapura faufaa
i tuatapapahia e to tatou
te
te mau huru taata atoà.
i
te
no
ai
i
ai
rave
pureraa
Apooraa
tavana,
mai te-
vauvau
ahu
a
"âtu
e
fenuâ i to tëtou
nei
taatoà,
2)
na
paroita
pereüe, ei àhu aè te tano
ia tatou i ô nei, i teie
e
parau,
nei-
aî
roa
mau
Tiatono,
parau reo mabhi, ia nahonaho ta tâtou mau feruri-
tahi
a
tere
te
faatupu i ta tatou
Apooraa Rahi Amui
;
a
tua,
papai
te
e
Ëvaneria
tvimu".
mau
a
3, oùtou
opere-âtea-
teie
o
"Te
:
No reira
1)
faabhiparaa
tatou
tumu-parau
te Hiroà
roto
te
tatou
te
e
parauhia e,
"matamehai"
te
matahiti
ôperehia
haapab- maitai-hia.
parau
ia
mau
tatou
Tuhaa
te
faàbhiêraa i te
ohipa a te A.R.A.
tereraa
to
i
A.R.A., i to tâtou
tapab âroha hohonu e to
tâtou i muâ i
no
te
taîme,
faabhipahia te
parau
o
teie
roto
faaite
to
Etaretia
na
tià
ô
faatüpûraa
atoà
i
Ei
I
*
iteâ-
ua
àpiraa
hia te tahi
o
noa
E
tel
mau
üra-
no te
1 roto
mâtamua roà
taime
tei
Apooraa
te
râtou
ta
broà
tarent
Etaretia Ëvaneria.
atoà
mero
i
te
parau
roto
mau
faataa
ô tatou i roto i
te
hânere
paèraa o te
Apooraa ' Rahi Amui a te
nei,
i
ta
te
mûri
i
tatou
i
tei
Soeur
hau
tâtou
inaha
faaoti tâtou e,
faàholhia terâ area
ua
i roto i te hoê faànahdraa
tou.
tei
faâôtihia
e
tâ-
,
e
maitai
roa
rat
;
POROTËmwi
Pureraa
iritraa
rahi amui
apooraa
loira te
faa
no-te
auraa
).
j-'OO
E
homa
te mau r.:
aai no l j
mahitiraa i l’a
tâtou
La
e,
te
..teraera
i
te
fenua
reira
to
na
pae
Te
...j.a.
mau
huru
te
i
roto
to
o
Alfiti
faatîtîrau
ra ia tât^.
tere
na
; a
metepara,
te
: h
poià rahi,
ta ,na maa
ohuraüraa ia Mote (oia. h ^
i te Atua.) :
na
"Ahe
tâtou
Ahiri
!
i
âtu i te rima o to
i Aifiti,
te vahi
pohe
Atua
reira
tei
xnai
te
te
e
i te vahi e ore ai
tâtou e àti i te âti poia
! Aita rà, e Mote, âratai
maa,
mai
be
nei
i
nei
e
oe
metepara
to
be
Aarona, ia
te poia !"
TAPATl
7
NO
19«6
ATETE
1 AFAREAITU
"Na Mote i horoà mai
i
bre
ia
Taioraa
;
loane
Poroiraa
:
loane
6/4151
6/51
o
nehe
"0
faraoa
te
vau
ora,
o tei pou
te rai mai..."
mal
mai
Ta
,
e
?
ai
faaroo
la
"îsâna"
tel
mau
metua
rii
a
o
no
knuhia e
te
te
te
tanfa-
mau
Mote,
i vs^o aè i te ara-
tairaa
tâiraa
Mote, i te mau
j^oipoi atoà, e maha ahuru
matahiti te maôro, ia ora
râtou
riro
rahi
a
i
te
îa
eî
no
te
poia,
àti
parau
ua
faufaa
ûi-ati
luta
ânotau no letu (e
tàe-noa-atoà mai i teie
mahana ).
Te parau a te
i
te
Ati
letu
luta
i
te
i
te
Fatu
ânotau
o
teie
o
îa
ite
atura.
te
reira
(Mai
atoà iho à tatou
anaè
i te
nehenehe
i
tou
pu.
i
ia
reira
te
i
te
Ta te Atua
nei ia tâtou
îa
ia
tâtou
to
eita tâtou
i
na
:
noa
mata
e
ore
papu
tapao o
tauturu
roto
oraraa,
na mûri
aore
e
ia
:
ite
tahi
roa
e
ia
tatou
te
ia tâ¬
tâtou
e
taata
reira
e
pee
tatou
turi
"Na
ù
haarnairi
e
mai
i
(maa) ha outoa
mai. I te mau.
atoà, e ohi haere
fâraoâ
to
"fâraoâ"
taata i ta na
te
taua
bis.
E
aè,
poi
i
taua
O
vai
raro
mai
te
repo
Iteraa
ui
topata
i to râtou
taua
mea
ra
e
râtou
râtou
ihora
rii
mea
Maere ar.aè
nunaa
i
te
ra,
te
te rarahi.
ihora te
ua
tahi
te
meneraene
hau
i
poi-
metepara
ra
iho, te tahi i te tahi,
hinaaro
Iteraera
nià
eita
ite.
0
(0
to
te
te
te
no
ite
ra
mâna
:
parau
no
terà
(maa
ho^O
ia
auraa
aita
mea
"0
taua
teie
ta
mai
riro
i
iteraera
"mâna"
àti
te
tumu na te
maa
hoi
horoà
e
ârau !"
outou e
na
râ
fâraoâ
mau
na
raatahiti
i
parahihia
e
maha
e
râtou i te metepara.
ahuru
ite atoà
pae hopeà
Ua
i
te
nei
te
te
i
i
:
lehova
Ua
ei
râtou
e,
eaha rà taua mea
?) E teie te pahonoraa
Mote ia râtou
a
horoà
nunaa.
nunaa
na
ra
tatou
no teie
te
Atua i
Oia mau, ia tae
Iteraera na roto
âratairaa
a
lotua,
Mote, i te tahi
pae
mai no
te
pape
i
loritana,
i
nià
i
te
fenua
Tanaana,
ua
ore
taua
mâna
ra,
teie ra
te
te
mono
aita
parau
to
o
na
i moè
hohoà
i
ia
Note
e
i
ai
te
ra
Metua
te
rai
ra
i
nei, mai
huru, na
fâraoâ râ
mai.
Na taua
la
tâtou
e
e,
te
haapâpü
no
oia mau
Tamaiti a
e
i roto
to
rr-
i
te
i
e
faraoa.
No
i
te
hoê
i
te
area
i
râtou
no
te
e
te
I
Pâta,
hoê
no
te
e,
letu.
manao,
îa
e
eu
aita
tiaturi
ihoâ
letu.
ua
taata
reira,
mau
te
mahana,
e
taata
aè
fâraoâ i
te tahi
fâraoâ ha-
e
te
Metia
I
mea
rahi
Mote
o
o
to
ia
te
metepara ra,
horoà Mote i te fâraoâ
te
i
te
rai
ô
mai
nei,
taata
letu
E
broa
manihia
te
,
-’oto
pae
e
mal
/te
tapao
mai ia
o
râtou
tamaiti iti,
haamaxri-faàhoû-mai
taua
te
hopoihia
mahana
te
fenua
te
na
“I
horoà
te
fâraoâ o ta na e
na râtou no te
rai mai. Ua horoà râ letu
Ati
te
i
horoà nei
t
tera
a
:
mai
tae
'e
ia tiaturi
atu
hol
ra
Atua."
teie ?"
ra
reira,
rahi
Metia,
pa¬
"Eaha
No
ta
fâraoâ,
eiaha râ i te mâna. E ere
ia
parau
ia
vai
te
ra
taata
râtou
ia
huna-
ua
na
i te metepara ma te
iho
à
te
mahana
e
horoàfaahou-hia mai ai oia.
teie
ta
ra."
atura,
mau
rai,
te
poheraa, e
(5 'JUÛ
le tu i fâril
to
rahi
taata)
te vai noa
huru fâraoâ râ
e,
i
aè
nahoà
hia râ oia i te mata taa¬
ia râtou no
te au
maiiana
i
ra
nia
i
Ua tiomau
at.L
te
ra
taua
ra
hoü
nûnaà.
te
o
manao
la
Atua
:
mahana.
rii
i
iteraera
la
te
la
te
a
mai te rai
haapiiraa a
;L"^au metua ia
mâtoU', 'ta oe râ, aita ma¬
tou e
parau
Mote
mâtou
to
Iteraera î té mete^
para,
atu
te
j
mâtou
ra
6
nei,
tuaana
pohe
atoà
mau
ia
be ohipa ?
ite mâtou,
Eaha jta
i
"ig'arau
pohe. "
eaha ta
a nehe-
rave,
ia mâtou
e
atu
Ite
oe
ia
letu,
e
■»
V
metepara,
râtou
be,
be tapab
E
te
mâtou
to
na
i
metua
mau
/
fâraoâ
te
x'e
mâtou i
ia
te
Mote
i
aita
ra
te nunaa
fâraoâ
fâraoâ
eu
horoà
e
fâraoa
na
e
no
te
faaàmu
ta
i
ta
nei.
E
mai
ta
rai
letu.
nâ
te
taata,
POROTEmi\3l
0
te
vau
faraoa ma...
loane 6/14-15
No
reira
raa
e
mau
tunato
i
roto
tauà-
e
Taperenaumi i
Tarirea, i nià i te parau
no
"niâna"
te
r y
te
te parau nei ou-
horoà mai
i te fâraoâ
ua
e,
mâtou
ia
rai
mai...
I
outou
pe
Aita
Na
na
ta ù Metua
i
te
ère
e
e)
tou
no
i
te
no
Te parau nei ou¬
No
tano.
ra,
peu
te
Inaha
e,
no
hoi
raro
mai
bhiiiia
e
taua
mea
la
maa
e
te
i
na
o
poipoi, e e vaiihoiiia
poipoi aè, e toèhia
te
no
na
e
âauà
e
âtu
ino
i
mûri aè.
Te
atoà te
mâna i horoà i te Ûra mu¬
re
bre i te mau metua,
Aita
fâaôra rii
ua
mâna
i
ra
te
metua
mau
maa
ua
taua
noa ra
oraraa
tahi
te
no
te
o
noa
taime, i mûri aè ri,
pohe râtou paâtoà.
ia
hohoà
e
mâna
Taua
ra,
l'âraoâ ê atu o ta te Atua
c
tono mai mai te rai
mai. Te reira te fâraoâ
a
Atua,
te
mai
mai
te
horoà
te
ia
o
nei.
matamua
raahia
i
to
te
ao
nei
Hiro-
no
nue
e
19^3.
9 no Atete
tere
ua
mai te hoê pupu no te à"à
mai no te haaraaramara.T.;
te
teie
:'c
taata
i
l
i
i
to
Moruroa,
i
roto
i:o
ravehia
e
ta :,ou
i Pat;,teie
i
nei
Aita letu i haere mai
ao.
i
e
fifi
te
roto
i
Lifa
i
bhipa
mau
te
te
nei
ao
te
no
horoà
pohe, i te bra râ.
faooraa fenua
o
e
ta
te
no
ohipa
;
fenua..
teie
No
o
vau
tiaraa, mata
te
fâraoâ ora, te fâraoâ ora
tei pou mai mai te rai
o
reira
ta
ora
rau
ia
,
te
eiaha
ore
taatr.
tamarii
i
ra
ia
tauturu
e
haafifi râ
e
ôraraa
ora
vau
te
bhipa
taata,
te
o
au
ara,
taata.
i
to
e
Etaretia
te
no
te
na
parau
e
pa¬
haàfifi,
taata ia
fi-
mai..."
haamairi
Aita letu i
i
mai
tere
luta.
ei
na
ei
Ua
i
te
parau
Eufari
i
te
no
J
ta
i
roto
na
tei
no
te Oroa
i
haàmau,
e
tatou
maa mau
tino
na
inu
peu...) No
tumu
Atua,
e
eita
a
Etaretia
te
atoà
hiroà
o
tei
tumu
o
tumâ
i
tera
nunaa
tera nunaa taata,
tumâ i te
faaora
herehere
reo
o
tei
te taata.
oia e
oia i te
ra
te
e
faahiroà
ore
ère
ia
e
oia
pilraa
hoê
tamarii
mau
ia
:
ô
eita
anaè,
hia
mabhi
e
raa,
mahiti
taa • faahou;
e
eciiia
ua
teie
ra
tama¬
eita te Fatu e tuma
haapohe ia tâtou, a
ara o te na reira tâtou,
oia hoi, o te haapae tâ¬
tou i to tatou iho, a ra¬
e,
e
ai
mai
ve
bre
i
te
tuàti
i
tei
mea
i
to
tatou
iJ.roà.
te
:
tiaraa
o
"Tiai
mata
te
ara”.
letu
rai mai
fâraoâ
te
no
:
Ua faatià
faàeâraa i
le
taata
na,
te
apee
to
1
la
ia na i
horoà
Eiaha
ura.
retia
i
rotopû
te
no
te
no
ia
o
ia
Eta¬
te
ia
pühapa i pihai
te hiti aè i te
i
atu,
o
tei
pou
fâraoâ
te
ora
rai
mai mai te
No
mai...
ora
letu
Te
te
ora
ora
o
te
hinaàro
tumu
horoà
te le
ora
te
i
te
letu
retia,
e
taata,
nunaa,
îa
è
Faraoa
taata.
Etaretia
na
te
o
e
mauhaa
te
te
E ère
na
Te
noa
i
ai
te
o
ia
ia
màu
reira,
atoà
te
rave
te
taata,
i
te
faatupuhia
ohipa no te
e
hoê
i
mai
te
i
eita
ora,
te
ora
b
15^
râ oia.
y
e
i
te
4
irava 8
e
tae
râ
oia
:
âtura
metepara e hoê
te
na
; haere âtura
parahi ihora i raro
ua
:
i
hoê
te
rétama
raau
ani atura i
te
pohe
ô aéra, Atire ; e
nei, e lehova, a ra¬
mai ôe ia ù ; aita hoi
ua
;
na
tbie
ve
maitai
ù
o
mau
metua
noa
ra
taua
hoa
i hau i to tau
maira
Te
i
raro
ra,
aè
ua
hoê
te
ia na, na
a àmu.
Ua
tabto
ra.
oia
rétama
i
rave
merahl
ô maira, A tia,
faiô ihora oia,
inaha, te vai maira te
iti, tei te pae
e
hoê pane
te
rii
i
ra
tunuhia i nia
e te hoê fâUa àmu ihora
ua
arahu,
pape.
ua
inu,
tabto
e ua
atufaahou
Ua hoi
raro.
maira te merahi
a lehova,
faatiaia faàhoü maira,
Ua
piti îa,
maira, Â tia,
te nrea, e vahi
o
te
haapaôhia
e
ua
a
amu,
oia,
ua
e
haere
îtoito
te
o
no
tei
maoro
Inu,
ua
6
na
be. Ua tià
na
aéra
amu,
e
ua
i
atura
maà
taua
ra,
piti taau aéra te ma¬
e
piti taau hoi
arui,
e
tae
atura
i
Horepa i te mouà o te
e
e
hana ,
Atua
ra.
E
no
tia i
Etaretia ia mamû noa,
ia parau
I55 ijjJ
te
No
te
Le
i
roto
ai.
haapoheraa
Et;
i
ra
tatou i titauhia
vahi
letu.
i
horoà
ra.
o
faaite
te
vai
e
i
aéra mahana
e
na
Eria
irava
te
te
“Haere
iho
i
nunaa.
vau
atu i
turuà,
0
te
Arii
mau
19 mai
e
Tera
toto.
0
te
aè
No reira, mai te peu
ta
ia
tiaraa
a
rii.
faaue
metepara ia au te faàa
te puta matamua
te
a
te
Etaretia
to
â to
mau
te
te
farii i te mau faanaho-
raa
e
Parau
te
o
e
mai
rave
i
anaè atu oia i te haapii-
reira, ia au i te hinaaro
te
ia
e
( te
a
vaa
ro¬
na
e
Fiai
ia
haàpâpûra'a
e,
ta na
reo,
Pai'uu
na
taata.
te
ia
te
E
Atua
ra
uaina, to letu
e
ta
raveà
nei,
fâraoâ
te
tumu mEioin
i
roto
te
o
ai
^apuü
na
;
mea
te
no
V,
atoà
reira.
te
to na ama.
mau
ati-
ao
e
te
o
i
maitai
tare
i
faatitiaifaro
e
Mai
tei
roa mai
te horoà
tatou
na
maa
to
no
ora
tumu
l'aa-
mau
nunaà
pou
iho
oia
te
o
te
no
mai
miâr.a
te
tiaturihia
hiroà
te
e
oia
reira atoà i
na
;
tumu,
atoà
aita
letu, aita te Atua e tumâ
nei i te hiroà tumu o te
E
Te hiroa
ua ma-
te faatui'a
rei rà te Atua i te reira
( te mau haruraa.
îîataiva... ) Eita
mau
Rururaa Orome-
te
hiti mai te parau e,
nunaa
huaai
na
fenua
te
I
i oti aè nei,
tua
maohi
èreraa
Te
te
:
"0
letu.
o
i
ora
i
tupita-
te
oire
te
Nagasaki i te feTapone, i te 6 e tt.
bcima
te
horoà
avaè
teie
ao
hamanabraa
te
te
mai-
hepetoma i
nei, oia te >
Atete, i roto i te oroà
i faanahôbia e te Tômlte
le Rai Hau,
no te faa-
i
o
îa
e
|
;
ma
i
ra
:
I te
E taua fâraoâ
ao
i
tamatamata-
mau
ao
to
te
te
i
mai
rai
i
te pou
o
i
tei
hoê
te
no
i
e
te ora
no
Te fifi
h)
ao
haàfifi
te
ri
i
f)
bhipa
nei
atoà iho nei
i
i
tupu noa
mau
teie
atomi
rai
na Mote.
te fflâna, ”e fâraoâ
te rai mai". Aita atoà
nei..
O
ha-
e,
mea
i
tupuraa
raa
te
tahi
hinaàro
no
Atua,
teie
tâtou
nei
mahana,
tâtou
te
ua
te
hio
te
ra
i horoà mai
fâraoâ
mai,
Te
teie
roto
:
i
ci3?a03.*
ô
a)
toa
1
faaiteraa
te
no
uàna ta letu
raàtira no te^
parau
te
i
taibraa,
ta tatou
tatou
to
rà
Varua
mai
homa
e
e,
tâtou.
o
e
vai nei.
te
haa
E
Atua
na
e
ia tâtou.
^M
ta
Faaitoi-
^
te
tur
i
VEA
POIÎOTETAM
Te
2.
HAAPIIRM OROMETUA
-
e)
famtiraa
mau
Aua
orometua
no
-
hiti te
màoro,
piiraa
i
te
no te
mau
A. R. A
a te
haà-
pipi
i
Heremona.
a)
Aua
Heremona
pipi
I
no
avaè
Fepuare no
matahiti,
ua
reva
te
teie
:
te
mau
pipi
na
mata-
Maurice
AH
MIN
i
roto
Thierry
TAPU
atu
I mûri aè i ta
haàpaariraa
hiti
i te Paroita
hol
e
•
Temauri
pipi
i
i
faahôpe
i
haàpiiraa.
tau
râtou
Auâ
te
e
no
haapaô i
o
rauâ
e
i
Haàpiiraa
Fare
Montpellier i Farani
no
:
ta
no
haàpiiraa
tau
f)
e
3
ta
Na
E
orometua,
mono
peretiteni o te Etaretia
Evaneria,
o
e
matahiti te maôro.
Teriitua
Paroita
utuâfare
na
Thomas
o
roto
te
no
na
Papetoai,
no
mai
to
Suva
ra,
tonohia
TAUIRA
te
i
Papetoai.
te
i
e
Ua reva atu o Antonino
LUCAS e to na utuafare
tü-ite
parau
"maîtrise"
Suva
faaîneîneraà
tahi
te
no
Gaston
o
orometua
piti
te aua orometua no
-tontpellier.
mata-
I
e
,
J.
TE
-
MAU
VEA
TUNÜ
I mûri aè i ta râtau
luu
ta
J
ohiparaa
tatou
jiiiraa,
mau
o
i
roto
fare
haà-
Noveiua
Heremona
Joseph
maitai
Orometua
ùtuâfare. E te
ohipa ra o ia ei orometua
haapii i roto i ta tatou
to
na
Auâ orometua
tano
te
o
o
oAUZEAT i fSrâni.
4.
NO HEREMONA
haâmaïïruuru
Te
te
Etaretia
veà
mau
ohipa
o
maitai
''pooraa Rahi
Evaneria
i
tono
te
no
râtou i
ta
a
te
tels
mau
rave.
a)
Apooraa
retia
fakôti
Ua
Rahi
te
a
Evaneria
i
te
te
Eta-
No
_
pipL
no
N
(
Pit'l
HAHANA
rowi
kahana
maha
ti
te
haëre te
ta¬
matahiti
no
aè i
a
ta
faâôa
Evaneria
e
te
ia
orometua hoê
mau
haàpiiraa
matahiti
na
i
faaravai-
i mûri
àhiparaa
5.
Heremo.na
MftrtAHA
f,
katq) mu umi". ;
ta
f>AE
FtAt.ihiti
-c
te
fifi
manaonao
orometua, ua
Apooraa Rahi
Etaretia
mu ohoetua iuiapii
M û
i
mau
te
parau no
raa
i te
e
Te Aua
te
te
tahi
no ta
orometua
Auâ
te
e
te
o
Haàpiiraa
:
faànâhôraà âpi
tou
e
pahono
e
hiaai e
nunaà.
na mau
nei
tau
Heremona.
no
AUA PIPI-OROMETUA
-
orometua
teie
e)
atu
te
GODARD
e
o
te
no
faaîneîne
te
no
i
nehenehe
mau
hoi
ua
utuâfare
taê mai
ua
RAKOTOARIMANANA
e
a)
avaè
te
imiiA.A
ravi'
C.
f
>
-cT
^
\P-
^
B. 30
Turo
Roo
.‘■tAOtT
Mil
K'oo
Far a;
A
l.ynott
Fait partie de Vea Porotetani 1988