EPM_Vea Porotetani_19871011.pdf
- extracted text
-
ITEIE MAHANA, TEI HEA VAU ?
AUJOURD’HUI, OÙ SUIS-JE ?
TE PAPARAA PARAU.
TEI HEA VAU
I TEIE
MAHAWA, TEI HEA l/AU
-i mua i te ohtpa a te Etaretia 7
-i
mua
ohipa a te Ui-Api 7
ir te
TEI HEA VAU
-i
TEI HEA VAU
-i
mua
ir te pavau no
mua
ia letu-Metia 7
te Tavin-ivaa 7
TEI HEA VAU
Eita te tau
-i
Eita te
mua
i te
Haapiiraa Faaroo 7
tiai mai
e
hapa e mou
I te Fatu anaè
Tei pupu
va
o
ia na ei ova no ù.
TEIE MAHANA
TEI HEA VAU
E
-i
Eo te tiài-tuvuvaa.
mua
i te
mau
tamavii
no
te H. T 7
no
letu-Metia
tatou
a
i
2-Te
Uivaa
TE MAU PARAU FAAARA A TE UI-API
1-Te
I te tapati 27 no Tetepa:
Ua haamsiukîa te ui-âpi no
-
Huuau.
Ua
-
ni-api
Rahi
ma,
tae
i
4 tià no
e
Tapone,
fenua
te
te
tuhaa
e
E
Ui-Api no te pae Atia
mai te 27 no Tetepa e
atu i te 10 no Atopa,
atoà
i
a
outou
te
ui-âpi
mau
pupu
te Etaretia.
i
manao
"TE ATUA
Uiraa
te
nià
na
i
Te
faanahoraa tapura ohipa
no
taua
Tuhaa
1-
E aha
te
ia
Tuhaa
ora e roaà
i roto i teie
2-
Taioraa
"Rapport"
rururaa
17
3- Te
Tuhaa
2:
2/2
Marati
e
;
TETUANUI
Emma, Peretiteni O te ui-âpi
O
PANAI panai orometua,
mero Apooraa Faatere
O TIMAU Maire,
tià no te
feia âpi iho (vahiné)
O
AKA Joseph, tià no te
feia âpi iho (tane), mono
peretiteni
ui-âpi
no
Tiroama, Tuhaa 7.
O
.
.
.
.
roto
ia i mûri
o
i
tipaeraa..."
i te fare
I
te
e
15
no
-
Novema:
.
Farereiraa
Heivaraa
Nui
tatou
Ui-Api i roto i te Tuhaa
2. E âmui mai te ui-âpi
no te
Tuhaa 1, 2, 3, 4 e
pahono
PITTMAN Jecamie
nei:
e
te
.
o
DOOM Tetua
.
o
TUFARIUA Emma
pee
no
hamani
te
Tuhaa
4
te Atua ?
Heivaraa
te
Piti
^
aha
Fatu
te
faaohiparaa
Parau Tià
no
te
ia
i
i
te
faatupu
i te Hau.
(na
roto
fifi
e
I
-
mahana
te
Titema:
5
maa
po
-
manao
tumu
7:
I
Tetarania
2- Te
rave
Metia ?
Tumu parau:
tuhaa
faatere mai
na
i
roto
faufaa
(Budget)
tapura
1987-
i
rau:
rururaa
i
âvaè
te
Tiunu i mairi aè nei.
..
faaâpi
te
na
Tuatapapa mai te parau no
te
-13
Apooraa Rahi taa ê
A
e
3- Parau huru
2/7
Ui-Api
te mau
rahi e fare-
no
te
o
ia tatou i teie mahana?
Tuhaa
Hollande
te mahana:
o
1988
E
i
6: Mataio 23/1
^
.
a) Te
tere
1- Pureraa
-12
Opaniraa i
Nui 1987.
tià
TEMAURI Yvette
pae e
-
7
Pureraa ui-âpi âmui no te
Feia Heiva.
.
i
Atua^
i
na
maitai rahi
~
te
te
o
i ^mua
Tuhaa 3: Taramo 117
A
no te
Tiunu
o
4- Te
14
13,
te
hea
hinaaro
Na
no
.
anei tatou ?
(Ruta 2/7 vh).
-
.
Te tumu parau e ferurihia i
taua
putuputuraa ra, teie
i
reiua
ra
18
e
tere i Tonga no na
toru i mûri nei:
8-10
Te tumu parau:
oia hoi:
"...aore atu
te tumu
i
"TE ATUA TO TATOU
1987
taioraa ?
-
i nià
5
parau:
AVEIA"
faufaa
outou
ra:
Haapiiraa pipiria na te
Tuhaa 1: Marati 1/14
mai
rururaa
Mahana matamua:
tatai tahi:
-
te
roto
to
tumu parau:
TO TATOU AVEIA"
Eric TEPA.
tapati 8 no Novema:
tapati ia no te Hau i
I
-
âmni atu i te Apooraa
te
no
atu
reva
aha
teie
parauhia
"Perfect", faaterehia ia
e
E
-
te taatoàraa:
na
E aha to outou manao i te
te
tereraa
ohipa
e
ravéhia
nei ?
-
reihia nei i roto i teie
mau
e
fenua)
pae
hohoà
taata,
no
te
(Tenete 1/26-27)
Atua
f) Te
taata^
ohipa âmui
te
e
;
letu
To
taata :
;
te
Taata
ei
1/1-14
Parau
f'-1
10/9
2Torinetia
;
24
no
5
no
te
haamauraa
Atopa e tae
Novema : Tere
ui-âpi
no
Rapa
te
Il
e
te 12 no Novema
Rihniraa
"Base”,
mau
e
O
Ràh-i
te
mau
:
te mau va¬
i Arue.
a
te Etaretia
E âmui mai te mau
tuhaa atoà
vahiné no
o te Eta¬
retia.
Na
te Tuhaa V
i
te
rururaa
nei te
tumu
parauhia
faaterehia ia e
tuhaa
vahiné.
a
hiné
te
Tomite
Rahi
-
19 e tae atu i te 27
no Atopa:
Faaineineraa, Tià
Rauti
ui-âpi
i
te
fare
ui-âpi no Arue
i
te mata¬
^4
Firipi 2/28)
I te
atu
no
1987
Tapura ohipa
hiti 1988.
-
(loane
5/17)
I
oraraa
matahiti
Parau Faaara a te
riroraa
-
te
Atua
Tareimo
8/5)
loane
no
àpiti^ rave
(Tenete 2/19-20
-
morare,
faufaa
) Te
h)
Oraraa
-
faatere mai
haapiiraa
i
taua
E
ra.
mau
e
teie
i mûri
Ênaltai roa
uiraa i nià i te
haapiiraa: "TE ATUA TO
TATOU AVEIA"
Vahinerii TEAHUI
SYNTHÉTISEURS - BATTERIES - GUITARES
PIANOS - ORGUES - AMPLIS - SONOS - CLAVINOVAS
SdAHC-nrtA
Rue CLAPPIER - B.P. 200 Papeete - TAHITI
Meubles laqués et sculptés
Tél : 42.77.97
Ivoires
Porcelaine de Chine
Broderies de Chine
Articles en bambou
Qoisonnés
Bibelots en Jade
Cofifrets à bijoux
Bijouterie
Boîtes à musique
# YAMAHA
MUSIC
Une très
pour
grande variété d'instruments de musique
débutants,amateurs,proféssionnels
Ave du Chef
VAIRAATOA
Hli
V
XTTXXX
H Ml
tü tlJ
15J liî
xm
K
T ^'fil
Tél. : 42.08.45
I R
*5? ySJ 15^
*5?
“5?
mk
POROTEThWI
AUJOURD’HUI
Poème de Soeur MyTiam
Ce
la Carsmmauté des Diaconesses de REUILLI
Rue Porte de Bue 78 000
VERSAILLES
Prieure
de
poème est tiré d'une brochure bi~mensuelle,
"LA
COMMUNION", éditée par la Communauté. On y trouve des arUvcles écrit s par les membres mêmes aux sujets divers: poèmes,
méditations, vie pratique au sein de la Communauté, nou¬
velles fournies par celles qui sont outre mer, des infor¬
mations utiles au niveau de la santé, hygiène, etc...
10^
L’enfant vint trouver le vieillard.
petit enfant:
Cansnenae
*
Père que faut-il faire en cette vie
Père cannent saurai-j e que j ' aime ?
*
?
Il
-
,
Va commencer,
-
personnelle ou une étude plus appro¬
brochures sont disponibles auprès des soeurs
Suzel et Thérésa, au Foyer des Jeunes filles de Paofai.
Pour
faut aimer.
les
tiens
fondie,
rentre chez
et
puvs
une
lecture
ces
reviens.
Père, me voici.
-
As-tu
mangé
les
avec
A
tiens
as-tu bu
avec
as-tu habité
Oui, père.
-
chez
les tiens et
puis reviens.
Père, me voici.
-
A s-tu
supporté leurs habi¬
gardé leur maison
cultivé
et
Oui, père.
On
ne
leurs
cadeau de
grand prix
nous offre son aujourd’hui
pour tout y espérer.
un
champs?
chez
les tiens
-
Oui, père.
-
voici, père.
-
et lu
as-tu
avec
leurs
fêtes ?
ia
vau
ua
e
oe
vare
ahara
P.4
oe...
ia ü
haapiiraa faaroo i roto
mau fare haapii¬
te
P.6
haapiiraa tapati
patio
leurs parche¬
célébré
eux
P.8
ra
te
P. 10
hopea, te
nana...
"e tii ia
aua
P. 11
pipi
no
Here-
mona
P. 12
"Tei hea oe?"
P. 13
d'histoire : l'ap¬
pel du 18 juin
P. 14
Eglise dans le monde, quoi
de neuf?
pirince,
P. 16
miel
le
t’ont-ils donné
le pain ?
tiai
Une page
T’ont-ils embrassé
tm
toe ra ite
Te
ches les tiens et
canme
"Te
na..."
Déjà tu conmences à aimer;
servi
ïehova
Te
leurs canti¬
ques
mins
et
e
mai
raa
et
puis reviens.
Me
P.3
Ua faatianiani
Tomoraa fare ui-api no
As-tu chanté
rentre
Aujourd'hui
i
puis reviens.
Père, me vopiei.
P.2
Parau faaite
Te
Déjà tu conmences à aimer ;
rentre
SOMMAIRE
rattrape pas le temps perdu
On n’efface pas la faute
Seul le Seigneur, Jésus-Christ
comme
tudes et
-
• H U I
eux
leur demeure?
Déjà tu conmences à aimer;
rentre
U J 0 U R D
avec
Non, père.
-
Tu
conmences
retourne
et
*
Me
voici, père.
-
VEA
à aimer ;
les tiens
Editeur
puis reviens.
Eglise Evangélique de Polynésie
Française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
T’ont-ils battu et traité
comme
rien,
t'ont-ils accablé
d’injus¬
Directeur de la publication
tice ?
Oui, père.
-
Tu
Retourne
et
*
John Doom
commences
à aimer.
chez
les
Administration
tiens
Commission évangélique d'in¬
formation - 3.P. 113, Papeete -
puis reviens.
dit l'enfant,
il faut que Je reste ches les miens.
Non, père,
Va, dit l’Ancien,
tu sais
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
aimer.
Rédacteur en chef
Emma TUFARIUA
NO TE HOE TAFARE FAAHIAHIA MAU :
E PUNU “PLASUSOL NERVUREES” AORE RA “ONDULEES”
Composition
Atamu Floria.
Photos
Feit Roland, Koenig Robert,
Margueron Daniel, Teinaore Ralph.
E TAPUHIAINTA TE FAITO TA O’E E HINAARO.
Mise en pages et publicité
EDICOM
■
Immeuble BUDAN
Rue des
Tél
ACIER;
:
Remparts
4,3.11.88
Impression
STP-MULTIPRESS
Tél
:
58.41.41
Tirage
7.000 exemplaires.
INGECO
TE VAI ATO’A NEI TE MAU O’HIPA ATO’A E HINAAROHIA NO TE
HAMANIRAA FARE.
« Veà porotetani » paraît chaque
mois. Il est destiné à ses abonnés
et à
quiconque en fait la deman¬
de. Prix de vente au numéro :
40 FCFP.
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnement de soutien ; 500
FCFP.
TE RAAU-TE TIMA - TE AURI - TE “TUBES” E TE VAI ATU RA...
PK 3 FAAA B.P. 1668 PAPEETE
rx
1 1 I JT
1
y igl igl H I5ÿ 1211^11531^
TEL
.
42.65.84
I 11 r
jy
H ^ 121
^
*2.'^ ti?
'ETiuai
UA FAAHANIANI MAI OE lA Û E lEHOVA
“E UA VARE IHORA VAU lA OE...” (ieremia20/7. v.m.)
I te
tapati 30 no Atete, i haamaxahia ai na orometua
âpi,' oia hoi o Ronouri (TUMARAE Grégoire) i Teavaro
(Moorea) e o Taeha« (FAÜA Arthur) i Fitii (Huahine).
Te taioraa pipiria i taua tapati ra, no roto ia i te
20/79. Te irava faaitoitoraa
leremia
taua ôroâ ra,
no
te irava 7 ia
o
ô mai;
na
faainohia
paha
manao
teie
âpi
orometua
roa
roa
i
faaitoito
i
ra
i te vahi
roto i te taviniraa i
i ta na hoi Etaretia.
to
ia
na";
nunaa
oraraa";
i
i
to
tatou
au
ra
e,
e
mea
auraa
i
to
te
"faahinaaro".
te
reo
"faatia¬
tera parau
I
leremia
i
Atua i
tono
Parau
te
ta te
o
ia na,
eita te
rnmaa e tauà, eita e haapao
atu; e te mea fifi roa atu,
teie
eita
parau
"feiatiate huriraa ia i te
te
nunaa
farii
e
e
e
tera
tiàtüri
e,
ta
na
parau
o
faaite
ra,
na
te
Atua ia.
atoà
maohi
reo
faaiteite".
hiohia
"publicité"
ra
tera
anaè
o
na,
e
faaoohia, e tahitohitohia o
ia. la pii faateitei o na i
ia huri
"parau-
ra
No
la
reira,
ia
parau
to
"faatia¬
parau
e
ia faaroo mai iho
reo
te
i ta
na
e
parau
niani, feieihinaetro e feied-teite, e au ra e, e mea huru
piri to ratou atiraa i to te
pareiu
ra,
"faeihema".
E
ra, e àta te nunaa,
ia na; i na ô ai o
e
faaoo
nehenehe
atoà
ia
ia
ia
tatou
a
na
parau
reira
na
etnaè
tupu
e:
i
iho
a
leremia
te
ia,
hinaaro,
ua
aita
te hemaraa
ture
o
i
ta
tatou
ra
o
leremia
"Ua
Atua:
oe
ia ù
iho
ra
te
mai
te
a
Atua
te
nunaa
faahema
i
taata;
e
te Atua
e
aè i to
reira
o
matamua,
na
e
mau
tau
atoà,
noa
nei
a
nei
ia
tatou
Atua e,
oe ia ù
taata
na
tatou
No
i
parau
aha
te
ai
i
tatou
aè
iteraa
mau
taio
i
ia
e
paruparu,
faito.
titau
Atua
te
ia
faaite
te
o
haere
fasiite
Atua
i
te
te
taua
te mea
e
ia,
No
haere
e
aha
?
ia faaite
o
ia
e
e
na
na
i
te
no
to
na
Parau ;
ua
faaite,
farii
e aita
nei; ua
o
au
ra
i roto i te
Xeremia e,
i te tahi
teimaha
te
e
la, m àtahia,ua
tahitohitohia, ua faaoohia,
ohipa ra, eere
ohie.
mea
te
o
nimaa
patoihia
ta te
Atua i tono ia na; ua ite o
fifi
roa,
hoi, te feruri nei o ia: Ua
ta
parau a te Atua. Ua
te perofeta ia au i
no
fifi
mea
nià
-
ua
rave
manao
o
te Atua
ohipa huru ê i
ia na; eita e ore ua
uixii
noa
roto
ia
na
atoà
iho
Xeremia
e,
i
"no te
i
faaàmu-
te
taua tane
a
ra...
To tatou atoà teie hiuru i
teie
ia
e
tei
te reira te vahi
o
te
tahi
teretetiano.
ohipa
tatou,
te taata
tatou
ohipa ( faaàpu,
horo-pahi,.
faatere-hau
"
uiui e,
feia
ia moèhia ia tatou e, e
tonohia
tatou
e
to
tatou Fatu ei
ite
te
na
teia-ê-raa
maitai
aita to ratou
e,
ua
te
haraoo
ia
e
o
i
àau,
e ua amuamu
i
te
mauiui
noa,
E aha atu
ra.
i
manao
na
.eita
te
ia
e
a
o
ta to
?
Teie,
faaite feiahou i
Atua
te
i
te
e mauà te taime, e
ia i teie nei. Te
nuneia,
mamu
na
ra
faaoti
Parau
ua
to
o
o
fifi ra, ia au ihoa i ta na
faaiteraa (ir. 9)» ia parau
ia
i
roto
"eita
o
ia
o
Parau
te
ia
iho
na
e,
parau faahou i
te
Atua i te
e
a
eita o ia e parau
faahou, i te ioa o te Atua»
nunaa,
riro
atu
roto
ia
ia
ra
reira
te
na,
mai te
rahi àma; na te
auahi
oromai
noa
a
ia,
i
tahi
faa-
te
nehenehe
o
hopeà,
e
eita
e
faahou ia tapeà, e rohirohi
roa, e ra iho ia ua faaite
i taua Parau a te Atua ra".
No
aha
te
te
ora
parau
ia i
?
a
No
te
mea
ia,
te Atua,
e
i
feia
roto
te
te
faaite
i
Xa
moè
te
e
i
to
no
taata
reira,
na,
mea
i
farii papu i te reira.
terete¬
aita ia to
i
feia
te
faaroo.
e
Mai te peu e,
te parau
nei tatou e, eita te Atua e
faatianiani i te taata, o
Fasihema
ra
anaè,
te
mea
papu
tupu nei
e
tatou
i roto i to
i teie tau, ua
nunaa
rahi
roa
e
ua
te
rau
homa,
aita
faatianiani
au
Xeremia
ta
mai
ra
e,
no
roto i te
Atua
te
te
fifi,
faainoraa
aita
te
Atua i
i
na
e te mau
te nunaa;
a
ia Xeremia mai
ia
manao
e
ia
tuu
àti
i
Xeremia
ia
faatianiani
ta Faahema
na
reira nei
i
te
faatiti
ia
te
taata
na
no
e
e
heiamairi
i
nei
i
te
nunaa
i te hoê hemaraa
roto
rahi;
ratio, na roto
i te àfata-teata, na roto i
te mau veà,
na roto i te
i te
roto
na
fare-toa
mau
te
e
mau
hotera,
na nià
i te mau
patu, e na te mau vahi atoà
haere
e
rahihia
No
taata...
aha
e
te
hoi
te
parau-faatianianiraa ?
faaàmuàmuraa, no te
mau
No
te
te
hutiraa
i
te
mata,
te
ra
Atua
veà-tono
e
faaite
to
na
na
i
ia
na
to
nunaa,
Xeremia
ia rave ihoa i te
faatianiani
ra,
e
hinaaro
e
mea
e
aore
ra,
vahi
e
ia haere ihoa i te
faatianiani
faafaahiahia
te
no
mau
parau-faatianianiraa i
tauihaa, te mau àhu,
fare, te hooraa fenua,
pereoo-uira, te maa e
inu,
te
oraraa
maitai
na
e
hinaaro
ua
ra.
To
Xeremia
nei
te
mau
roto
i
te
i
e
tera
e
te
te
te
i
atoà
faeœoo
èê... X
faanahoraa no te
ohipa paràu-faatianianiraa,
faatianianihia
i
te
vahi,
faatianiani
te
rave
ohipa
titauraa
vahi
ia
tiàturi
te Atua ia na no taua
tera
etv...
e
haere
Te
ra.
te
ra
te
ei
te
tarià, te manao, e te àau o
te taata, ia vare, ia faa¬
no
ohipa tià-ore. Ua titau mau
mau
parau-faatianiamiraa
mau
E
no
hinaaro.
na
ua
hoi, eiaha
i te Atua
nimaa
atoà
o
hopeà,
ua
riri,
oto
te
reira
na
e
e
aha to
ta
tatou
tamuta, e
tarahu,
e
e
tavana,
e
etv...), eiaha
tiano
leremia;
reira
e
aha hoi teie
huru, no te aha mai tera te
huru, no te aha vau i u noa
ai i te mau fifi, etv ?" I
to
na
tau,
e
mea
papu
e
i
pereoo
te
mau
ôpuaraa e tae i te vahi i
manaohia, e haamata tatou i
roa
tei
noa
atu
toroà
e
faahoro
eere
X roto i te
atoà
ia
te
feia
atu
vahi
mau
ore
ore
tatou
i
ia
ia
to
te
manuia,
tatara,
reira
i te feia teretetiano
te
matara-ore
ao
taa ê
ore
fifi
nei
tatai tahi; oia hoi, "e ite
te
Fatu
i
roto
i
te
la
mau
te
te
tau.
tauà mai i ta tatou parau
feiaite ra, ia u tatou i
e
reira
ra
e
e
te
roa
e, ua o te hoê meinao
taa ê i roto ia Xeremia oia
au
i
nunaa
rahi
Te
tae
i
haere
Te haereraa
te
leremia
te
bol"
le
Ua
nunaa
ohipa ta te Atua i tono
i
"ras
e
ihoa.
maitai
topa
e
E aha te
na:
te
roto
papu
No te manuia-ore ia
ia
No
i
mea
o
te
i
tupu
E
atoà
te àau.
e aha
i taua
e
parau o ta tatou i
roto i te puta a te
oto matiitn
na
Xeremia,
?
Oia
ia
na
Atua; e
peàpeà rahi to Xeremia e te
te
o
mea
"morare",
amuamuraa
Xer^iia i mua i te
i
te
Ahiri
aha
roa.
?
mai
?
E
e,
parau
tumu
ra
?
reira,
mau
e
ra
ite
e
tau
nunaa
te
leremia,
to
te
o
ia
Perofeta
teie
hoi
o
mua
i
tià
i
o
tatou
te
mea
anei
te
o
tau
huru i
tatou
e,
aita
huru
tatou
te
lehova "?
e
te
htomi
"ua faatianiani
huru
atoà
reira
to
te
nunaa
haamata
Te ui
e:
i
Atua i te
te
o
leremia,
reira i te
te na reira
Faahema.
o
Xeremia
o
i
na
ua
homa,
nimaa
faatiti. Ua
na mana
Eita te
aohia ra,
roto
i
te
e
paari meûmeù te àau i
ohipa tano-ore.
E
ia hema i raro
taata,
nei:
ta
o
ua
te
o
Faahema anaè te faatianiani
te
ite
faahou
o
Teie te
ohipa
Parau
a
faaoo
e
na.
teie
o
te
e eita e puta faahou
i roto i te àau o te nun£ia,
ua tari te tarià i te ino,
Pipiria,
te
ia
na,
i
ra
tarià,
faatianieini
e
Atua",
te
a
leremia
e
ua vare
vau..." I roto i te
faaiteraa
eita
i
faatianiani
lehova,,e
e
irava,
faahou
tano
ohipa
rave
e
o
"e
e,
e mau
tià-ore ta outou
e
parau
nuneia
ohipa iino,
mau
mai te
roto
te
ua
auraa
na
i
la
hinaeiro ;
ia.
a
nei".
te
o
ia i te
irava 7 vh e, "ua riro vau
ei àtaraa i te mau mahana
la tano te
faatianianiraa,
e
feiatupu
te
nxmaa
aè
raro
àmuraa
hema atu
e
teie
e ohipa taa maitai
Fatu i tono ia tatou
te
faatianianiraa,
i roto i to
i
materia,
te
nehenehe
te
ao;
oraraa
i
roto
na
Tatou
tau.
te Fatu i roto
e
i teie nei
i
te orometua
a
na,
mai te
tei f aahinaaro
e to tatou
feia tere-
teie
tonohia ia
tatou
titau-
na
haapapù i to
papetitoraa,
e
mea
tatou
vahiné
te
Mo
tei
o
farani
e
i roto i te
au ra
o
o
tane
reira,
parau
te
e
ta na i tono
o
tetiano
atoà
tahi
niani"
mai
i
Mo
têtu,
ia
reira
oraa
no
parau
na
I
te
tahi
na
i
te
na
to
e
e
to
no
teihi
tiraa
e
e
tatai
Tuhaa 5 i faatere i te
ôroâ haamauraa ia Taehau i Fitii e ua tuâti noa ta na
faaitoitoraa i te aoreia a Tupuaiarii or. i Teavaro.
piri
I
ia
e
ta
niani",
te
a
na
leremia e, ua rave
te Atua ia na ei ohipa hau-
roto
iho
raahia, hoê
o
tumu hoi
o
maohi,
vare
te
te
manao
ra
te
ia
i
ia, haere atu
o
na
te
teie i rétro nei te poroiraa
Tupuaiarii, peretiteni TtStaa 3-
ô
roa
teie
no
ai
roto
ia leremia e, "ua faa¬
tianiani te Atua ia na, e
tatou Fatu ia letu-Metia e
Na Teremoana or., peretiteni
i
teie
vare
nehenehe
titau
i
reira
ai"
?
ua
irava
i
tono
ei
"Ua faatianiani mai oe ia ù e lehova, e ua vare iho
vau...” la haamaitaihia te Atua o tei faataa i
taeaê
o
te
roto
ra
I
Atua
te
no
nunan,
tei ravehia mai
tei
o
aha
na
te
reira to
atu
taata
na
i tera
oraraa
ra,
e
mea
ei
maitai
ai; te aratai
ra ia
taata,
i te
haapao-noa-raa ia na anaè e
roa
manao
i
te
te tauà-oreraa i te tahi ê atu
te
patoi
te
faaueraa
atu i to
ia faanahoraa i
te Fatu,aroha
taata-tupu.
ra
a
E
(Aumônerie).
Omuaraa:
Te
Faaroo,
Haapiiraa
âvaè
te
no
1987,
ia
na
te
no
Porinetia
teie
haamau
te
mai te tau
rave
tapati
tera
i
e
tera
fa
matamua
i
ta
no
teie
tatou
tahi
-
.
.
.
i roto
i
paroita. Te
ra:
i
ta
parau
aore
ra
tsunarii
faïufaa
te
na
.
.
.
ta
na
e
fai
.
tatai
.
te
no
taio
e
.
ra,
e
.
ra.
.
2)
te
ra
ia nehenehe te
piti
rii,
te
atu
te
mau
ora
i
tgiua
te
O
feia âpi
taata
ra:
"la
ora
fa,
maori
mau
tama-
e
.
.
-
Te
Te mau tauturu:
EHU Tetuanui
haapao:
TAUMAA
Mero tauturu:
tino.
mau
faaroo
faaroo,
haapiiraa
Teie
i
mûri
manao
o
te
-
"Bonjour 1"
te
te
mau
mau
tino
i POMARE IV, o ta
e
hinaaro
nei
i
haa¬
taua
MALE Emile
ratou
TEURURAI Jean
PANAI Florienne
ôpere i roto ia tatou:
SUZEL Tiàtono V.
Renée :
TEHAHE Renée
L'aumônerie
biblique
à
un
de
TAUMAA Manu
tienne
ENZ Lynette
TUMAHAI vahiné
chaque jour.
Nous
RICHAUD Sylvia
FAREURA Jean
faatere
E
te
fare
o
mau
no
que
le
te
mahana
mau
atoà. Teie nei
na roto i te reira mau
nehe
ia ia
e
haapii
e
oe
ra
teie
e
nehe¬
faaite atu,
e
atu
i
aore
ra
te
mau
te mau
taeaè e tuahine o tei hiaai
nei i te parau na te Atua.
I roto i te mau paroita
e
atoà, te ravehia nei i te
tapati atoà te haapii¬
te
Here-
no
haapiiraa.
faufaa
les
uns
autres
et
tatou
partageons
tous
à
la
mau
diffé¬
par rapport
paix.
Car l'amour de
son
de
ia
hoê ohipa
reira, e na
te
mau
tatou i
te
te
atoà
tamarii
Mai
mau
te
o
e
tuhaa.
tatou
i
no
te
metua
e
ta
tatou
te
reira
mea
e
rave
peirau no te
feia
haapii nei i ta tatou mau
tamarii, e tià ia faaineine
e
sous
recherche
e
roa
faaitoito
sieurs
nohoraa
tauturu
nous
ta
no
tamarii,
connais¬
plu¬
perspectives. Je me
suis dévouée à 1'aumônerie
pour
offrir toute l'expé¬
rience acquise
et contri¬
eiux
no
ma
enseignement
la vie chré¬
vivons
remment
Henri LENOIR
mero
tautu-
tahi
raa
est
sance
pipi
i
oraraa
ei
e
iho i roto i to
oe
mau
ADAMS Maui
POMARE Ina
mau
nei
te
mua
te
aratairaa
tamarii anei
e
ra
tamarii,
na
nei,
tahi
o
na
haapiiraa
haapiiraa ia oe,
ei
ia
Atua
te
haapiiraa e aore
mau
tuatapaparaa,
Richard orometua.
o
faatere
Te
riro
tatai
Te haapao no te
buer
-
Ua
oe
TahuaLa:
piiraa
I Taravao:
ia riro noa
mai te parau
roa.
ruraa
SCHMIDT Freddy
te
na
ei
teihi atu
FEIT Roland
E
ia
faaroo
TEHAHE Paul
E te
haapiiraa faaroo,
parau
ra,
mona.
tae noa
paari ia
faîraa
ra, eiaha ra,
ei parau vavi,
ohipa nei i
i te Haapiiraa Faaroo:
e
haapiiraa
TEAMO Georges
o
Arthur orometua
meiu
matahiti, maori
te
-
.
tei
nei
ia ite
te
te Atua.
o
mero
.
1)
no
Te haapao no te
faaroo,
I Papeete:
na
titauhia
e
atoà
-
Fareura:
I Tupuai
.
pureraa
ohipa
tino
mau
ua
o
ta
matou
e
I Uturoa:
-
tomite
i
riro atoà
hoa
roto
no
matahiti,
roto
a
ei
Farani,
faaroo
i
tamarii,
outou
parauhia te Faîraa Faaroo a
te mau Apotetoro (Crédo des
Apôtres) O te rave-noa-hia
nei
teuituru i
.
Haapiiraa Faaroo i nià i te
fàîraa
e
ai
Te
te mau Mitionare.
I
te tiàturi
outou atoà
Fepuare
amaa phipa
Etaretia Eva-
iho mai,
na
me tua
Patireia
e
neria
tei
e,
atu
mai
i taio i roto i te
matahiti
O
feia
te mau
ta outou
veà
matou
te
e
reira,
no
nei
atoà mai ratou ia ratou iho
mua roa, hau a haapii ai
i te meiu tamarii.
na
I roto i to
la
iho,
ineraa,
oe
prochain
teihi
à mon avis est le sacrifice
de soi-même pour autrui.
e
oe
haapiiraa ia
^ore
ra
faaine-
e roaà mai ia te
tauàraa parau o oe e
te mau
tamarii,
e
aore ra i
PEINTURES ET VERNIS INSECTICIDES
Qui tuent : mouches, moustiques, fourmis, mites,
termites, etc. par simple contact.
Non toxiques, les peintures et vernis ARTILIN
diminuent les causes de l’asthme en éliminant
les acariens "terreur des asthmatiques".
(Attesté par le ministère de la recherche
et de la technologie).
-
Non toxique
-
Double efficacité
-
A longue durée
-
Intérieur et extérieur.
la peinture insecticide
AGENT EXCLUSIF
GUILLOUX
6
TOUS LES MERCREDIS
NOCTURNE
JUSQU’À 19 h 00
TEL:428349-Fareute
!
'0)
VEk
POKOTETA^WI
i
roto
te
mau
tuahine.
I
reira,
uiraa
” E aba
taeaè
e
tuàti
mai ai i nià i te piti o te
ai
e:
i
roto
ta
i
vau
haapiiraa
te
e
rave
faaroo
tatou
i
fare
mau
Te
ia
tahi
no te mea
nei
au
e
tumu,
hinaaro
te
faahohonu atu
i
a
ite
ù
to
i nià i te parau a te
te
e
Atua,
tahi, ia nehenehe ia ù
i
teie
Atua
i
na
roto
ta
te
horoà atoà
teie
i
atu
tamarii,
mau
ia
tahi
ia te
ia
mau
manao
hinaaro
nei
e
outou.
la
Aroha
materia
e
i
te
haapiiraa
te
faaroo ei faufaa rahi roa i
fare haapiiraa.
roto i te
te
te
taahia
te reira ohipa.
no
Teie
ra,
metua,
ua
roto
te
e
fare
monire
mahana
tamarii i
mai
haapiiraa
e
meia.
tae
E
te
i
te
riro nei
atu
te
tapati ei mahana
i
reira
te
feia
âpi
e
haapao
ai
i
to
ratdu
te
mahana
i
te
èvaneria
i
te
i te fare
na
oréircia
ia
àpipiti
noa.
E
Atua
i
tià
mea
te
te
te
hoê
e aore
tamarii
haapiiraa,
teie
.
àtuàtiuraa
.
faaroo.
oraraa
noa
te
reira
na
tia,
e
aore
ia
te
e
.
te
Etare-
na
te
i
to
materia
e
ei
e
te
araitairaa
roto
ai te tamarii, noa atu
ratou huru haapaoraa e
Ua
riro
atu
ra
tauturu-
feia metua
no
tamarii
i
te
na
oraraa
totiare
i
tino,
i
roto
Te
mea
ta
tatou
e
maitai
tatou
horo
ia
nei.
atu
aano
atu
no
te
e
ta
tatou
mau
i to
aha
mau
la
te
fare
o
te
àtuàtxu'aa
na
oraraa
faaroo,
na
to
axu?aa.
na
na
?
faufaa ?
paari te hoê tamarii i
haapiiraa faeiroo, e ite
ia
i
te
te
faatura
te
auraro
te hau
hioraa
na
tautururaa
ia
feruri
te maiti i te
e
auraa
mau
no
no
ino
mau
i
i
maitai.
ia
o
te
te
no
mea
atoà
i
to
i to
na
Te faufaa
faaroo:
E
na
i
te
tahi
mau
e farereihia e ana.
âveià aratairaa ia na
roto
tae
te
e
ohie
fifi
na
te
maramarama
te
i
parau
no
te
te
ia
oraraa
paariraa.
no
ite
e
ia i
o
oraraa
arairaa
.
ei:
na
haamau ai
e
papa,
to na
nehenehe
aratairaa te tamarii i
E aha hoi to
faaiteraa, eiaha noa i roto
i
haapiiraa,
te
roto
E
noa
raveà
mau
e
te here
E
ia
piiraa i te parau a te
Atua, ei faufaa no teie tau
ta
oia
aroha
te
mea
mau
te totaiete nei.
haa¬
te
nei,
mûri
i
E riro teie mau parau
aratairaa i te teunarii
te
atoà-raa i
parau
ruru
ta
Atua,
te
faaravairaa
roa
vahi
mau
te
e
pupu
o
te
haa¬
piiraa tapati anaè. E ohipa
ra
na
tatou
paatoà,
ei
na
haa-faufaa-hia
-
te here
no
orometua
i roto
na
i te èvane¬
-
haapiiraa faaroo o te
tamarii, te mau papuhia nei
te reira ohipa i roto i te
mau
paroi ta atoà. E aita
vau e manao nei e,
e ohipa
mûri aè, e
ia ora
a
ai
te
ai
ite
e
-
te
Te
haapiiraa no
nehenehe
a
no
ia
te
parau a
teie no
na
te parau
i roto i te
e
teiuturu
ia
te
raveà
te aroha
e
pae
atoàhia
i
-
-
e, o vai letu-Metia.
E te tahi atoà raveà
i te
te
E
o te
haapiihia ai
to ratou oraraa ùtuafare.
tatou e te feia
ite tatou e tei
ta tatou mau
atoà
tauturu atu ia
ia
riro tatou i
xiiui noa e, e te vai ra
mahana tapati tei faa-
E parau mau,
i
h^pii
tamarii
roto
tamarii
ria,
ù iho nei,
no
maitai
ia
e
oraraa
parau
faaroo,
e
faaiteraa ia
haapiiraa a
tauturu i te
ei
tivirà.
No reira,
mea
ia taime
Atua.
te
pae
ta ù
haapiiraa
no
noa
i to
nei
te
na
te
riro
ia
no
oia
Maui:
Te
tià
Te
hoê
te
haapiiraa i te parau na te
Atua i te taime haapiiraa a
Hau,
na
mea
tuhaa
e
te
tamarii i to
atu
ora
reira,
te
te Atua.
o
No
ravehia
te
o
e
e
te
roto i
na
mau
hoi:
feiahepo".
te
i
faaite
Florienne:
mea fiu
faahou i te
matou
riro nei
anaè, no to ù taata
tupu atoà ra e tià ai. Teie
e
nei
Te
ore
reihiraa
tapati,
haapiiraa
e
faufaa ia vai
nei
i
te
fare
te
"E
e:
te haere
mai,
roto
i
te
o
te Hau.
ù
no
haapiiraa,
pahono maj
roa
uiuihia
roto
faufaa
nei
horoà
i
tamarii
haere
haapiiraa ?"
Ua
hinaaro.
haapiiraa
tamarii,
auraa
no
e
te
papetitoraa,
ai
atu
haapapu
i
ia
a
iho
na
to
iho
na
papetitoraa.
E
fai
Metia
atoà
to
faaora.
o
na
Na
ia
e
Fatu
letuto
na
i
teie
na
te
mata,
e
roto
tapao itehia
parauhia
ai
e
teretetiano
ia.
o
o
e
e
e
taata
te
Taumaa A.
pureraa.
i
•Zi
ul
BAtMSUJE
oepoty^ËOEi
Une banque jeune
&
.ILE DE TAHITI
PAPEETE - Boulevard PÔMARE - Tél. : 42.86.88
PAPEETE - Shopping Centcr BRUAT -Tél. : 42.45.46
et dynamique
ITÉL.42.86.88
a
a
AGENCES
I
PAPEETE - Av. Clemenceau - MAMAO -Tél. : 43.84.19
FAAA - Immeuble FANOMAl -Tél. : 42.58.46
MAHINA - Centre Commercial P.K. 9,8 -Tél. : 48.17.30
PUNAAUIA - Centre Commercial MARINA -Tél. 43.84.20
PAEA P.K. 21,800 - Tél. : 58.34.92
-
PAPARA - P.K. 36 - Tél.
57.40.93
TARAVAO - Immeuble FARE MOANA - Tél. : 57.15.46
:
PIRAE - Immeuble Van Bastolaer
-
Rue Afarerii - Tél. : 43.19.32
PUNARUU - Zone Industrielle de la Punaruu - Tél. : 58.41.48
POLYNESIE
.ILE DE MOOREA
PAOPAO - Baie de Paopao -Tél. : 56.14.59
.ILE DEBORA.BORA \AITAPE | él.67.70.71^
.ILE DE RAIATEA
UTUROA - Centre Commercial PUCHON - Tél. 66.34.42 3
EXT 1 1 X 1 1 1 111 I I ï 1 11 j
y
ÎJIM
125 lÿ 1^
(1^ y
153
y 15^ 1531 ^ 15^
>2115J )!^
|H( M I5;11^
7
movmmi
TE HAAPIIRAA TAPATl
F
1-
TE TOMITE
TE FAAAPIRAA I
RAHI
HAAPIIRAA
TE
A
te
2)Te
âvaè Tiunu ra,
Rahi
E i
hia
ua tupu
te Apooraa
ia
te
Haapiiraa Tapati.
taua taime ra i faaâpiai te Tomite Rahi,
e
a
teie
ia
mero
i
i
mûri
nei
te
BENNETT
no
tuhaa
te
tupu
i
i
tera
i
atu
roto
i
Tahiti
teie
nei,
i
rururaia
Moorea,
No
Laîza
John
teie
mau
e
rururaa,
1) Te rururaa,
mai te
Papai Parau:
-
e
no
Moorea
Josiane
no
Raiatea
Mono
Te
mau
HEUEA
te mau
e
(colonie)
2)
Te
te
mau
rururaa, e âmui
tamarii
e
te
f aatere
i
te
hoi
atu
i
te
i
to
poipoi,
mai
mau
e
1
1) Te mau ùtuafare e fanao nei, i te moni tamarii i te mau âvaè
(allocations familiales)
2) Te ùtuafare, hoê metua e te ùtuafare hoê tamarii,
raro
atu i te
S) Te ùtuafare
e
2
atoà
te moni âvaè
e
faito 17.388 tara (86.940 FCP)
tamarii:
i
raro
atu te moni âvaè i te
faito
23.184 tara
n
II
28.980
U
(144.900 cfp)
ùtuafare
Te ùtuafare
e
4 tamarii:
ît
II
34.776
n
(173:880 cfp)
(188.790 cfp)
ratou
(C.L.S.H)
5)
ùtuafare e 5 tamarii:
7) Te ùtuafare e 6 tamarii:
8) Te ùtuafare B 7 tamarii:
9) Te ùtuafare e 8 tamarii:
10) Te ùtuafare e 9 tamarii:
11) Te ùtuafare e 10 tamarii:
5)
Daniel
37. 758
II
U
II
43.152
II
(215.760 cfp)
H
II
48.546
II
(242.730 cfp)
U
II
49.929
II
il
tt
54.912
II
il
II
59.904
II
(249.600 cfp)
(274.560 cfp)
(299.520 cfp)
U
Te
rauti nei i te
e
E- TE AFA-PUTE (Demi-Bourses)
tamarii i te mau âvaè atoà
1) Te mau ùtuafare e fanao nei i te moni
(allocations familiales)
TARIHAA
2) Te ùtuafare,
Lucien
B
Taa
C.J.A.),
ê
atu
noa
i
ai
te
reira, te fanao atoà nei te
Tehani
mau
rururaa
atoà
i
te
ohipa tamahana
Salarié - to na auraa ra, e
fatu ohipa to na),
e
ua
ruhia
ra
te
i
te mau
Teie ia i mûri nei,
te tahi
haeimaramaraunaraia
no
mau tamarii haere
haapiiraa, e e metua rave
ohipa i te pae rima î,
ravaài, faa^u (R.P.S.M.R)
pute.
roto
fanao
etv...
E
tamarii
mai
te
i
te
teie
peu,
te
tt
Te ùtuafare e 3
Te ùtuafare e 4
tamarii:
tt
tamarii:
II
6)
Te ùtuafare e 5 tamarii:
Te ùtuafare e 6
tt
tamarii:
tt
?
i faataahia
te
Te ùtuafare e 7 tamarii:
tt
e
te Afata Turu
no te faafanaoraa i
mau tamarii e haere atu
9)
Te ùtuafare e 8
Tamarii
II
Utaa,
te
te
TO) Te ùtuafare e 9 tamarii:
tt
i te rururaa.
2- TE RURUBAA TAMA
teie
tamarii:
0 te hoê ia tauturu taa ê
metua i ta na
tuhaa i te Afata Turu Utaa.
ra
5)
8)
mau
e
4)
7)
E aha te pute
Te ùtuafare e 2
rururaa.
Afata Turu Utaa.
i
3)
0 vai
a
matahiti,
ma
tB 27. 180
mau
Fare Turu Utaa
(C.P.S) e tauturu nei. E
piti ia humi pute e taututa
pute
e
e
metua rave
ia
”
11) Te ùtuafare 10 tamarii:
te fanao ?
J
«
TAPATOA
HEMINWAY
o
hoê metua e te ùtui
17. 388
Albertine
secondaire,
tt
-
1) Te mau tamarii e haere
haapiiraa
noa
(primaire.
o
Haapiiraa Tapati e âmui
Te rahiraa
ia
e
tt
23..184
II
36. 240
II
28. 980
II
45..300
II
34..776
II
54..360
II
37..758
U
59..010
II
43..152
II
67..440
II
48..546
U
75..870
II
49..920
78..000
II
(135. 900 cfp)
(115. 920 ^fp)
(181. 200 cfp)
(144. 900 cfp)
(226. 500 <^fp)
(173. 880
(271. 800
cfp)
cfp)
(188. 790 cfp)
(295. 080 cfp)
(215. 760 cfp)
(337. 200 cfp)
(242. 730 cfp)
(379. 350 cfp)
(249. 600 cfp)
(390. 000 Gfp)
(274. 560 cfp)
(429. 000 cfp)
(299. 520 cfp)
(468. 000 cfp)
tt
54. 912
II
85. 800
II
59. 904
II
93. 600
II
pute e aore ra âfa-pute e horoàhia i
hou atu i te âfaraa _o te rahiraa tamarii.
(86. 940 cfp)
tara
ua
nehenehe i te mau tamarii
te
'
3 tamarii:
no Paea
Rave ohipa:
I
■
B
Papai Parau Rahi:
àufau
H
4) Te ùtuafare
Ohipa a te Haapiiraa
Tapati i te Pu Faatereraa:
itehia
^
TE PUTE (Bourses)
e
Haapao Faufaa:
CHU Jacqueline
tià
;
t
ahiahi i roto
Piha
-
A.
i
Taunoa
no
»
■'■âi
STAHLKE
Rachel
^ J'
e
-^Haapao Faufaa:
-
Matahitt 1987.
i
taoto roa
tamarii
mau
faatere
Mono Papai Parau:
MIHURAA
-
te Fare Turu Utaa,
tere
Huahine
piti ia huru faanahoraa i
haapaohia mai e te Haapii¬
raa Tapati, oia hoi:
Papeira
no
faanahoraa no te mau
ùtuafare e fanao i te pute
e gare ra i te âfa-pute a
Tahaa.
Pirae
TEINAORE
Te
e
Mono Peretiteni:
-
.V''
mau
i manuia
No
rahi
rave
mau
e
rururaa
matahiti.
mai, oia hoi:
msina
Peretiteni:
-
a
i
i
i
tuhaa,
mai Tahiti atu, Moorea e te
Tuhaa maha. la âmuihia, 18
tera
putuputxiraa
roto
rururaa
TAPATl
I te
i
atu
te ùtuafare hoê,
eita
C’EST FACILE AVEC FACIT ~ â partir de ZOOOOF
«
*
i
•*
A
Tél. 43.41.23
BIRKAITIQUE
C
E
N
T
E
R
Av. Georges Clemenceau
MAMAO
LA GRANDE SURFACE DE LA BUREAUTIQUE
LXT X JL XT 11T X 11 n'xr
a
)2S I5J
1^ 15JI
iiJ 5^
rx
►J 1^
B.P. 1694 Papeete
TXXX XlXXflTT XT1 J
y
M IM 1^
VËA
POROTETANl
Teie
Afata Turu Utaa
te
e
pute i faataahia
mau
tauturu ia i te
mau
Eiaha
ia
te
tatou
e,
tamarii
tatou
nei,
no
aramoinahia
te âvaè Tiurai io
âvaè
e
Te
rahi
ia
ra, na te rururaa e
feinao i taua tuhaa mon! ra.
rahi
mau
ohipa
teiua
âvaè
ra,
e
ravehia
haere
e
i
te
rururaa.
auraa
Taa
ai
atu
noa
i
te
reira, te amo atoàhia ra te
tuhaa rahi e te Paroita, te
Tomite
Tuhaa
Paroita,
tere maitai-
no te
raa
te
oaoa
hoi te
mau
Tomite
te
e
rururaa,
ia
e
tamarii.
mau
e
eere
no
te
te
i
te
tinairaa
i
rave
-
e
tupu. I
itehia ai,
No
teie
mau
nei
i
matahiti,
Paroita
tere
motu
e
mau
ia pee atu
ore
Tiurai"
i
te
a
faatupu
e
Tahiti
i
te
mau
mai
tei
ai,
faahitihia i nià nei.
teie
mau
faahou i
e
aore
te
"E aha mau
Oia
ohipa
ia
te
teie
na
te
uiraa
rururaa
i
roto
te
H.T,
e
a
na
?”
i
te
tià
roa
ia
ratou
i
te
taime
Te
i
mata¬
te
e
piti,
a
Tiurai,
I
te
te
âvaè
O
piti,
e
Paroita
nei
vai
te
iniru
e
ra
i
atoà
ra,
pupu,
aita
âmui
i
ohipa ra.
tià
te
i
te
vahi
e
ite
ratou
e
ia
mau
au
i
i
te
e
mau
tamarii.
4-
TE
ei
na
hea
i
te
tauraa
aha
i
haeuna-
te
tahi
e
te
tapupuhia ai
e
(ai faaohieraa ihoa i te
ohipa...),
tuharaa
mea
atu i
faufaa i te tauàraa
te
e
hea i te
tahi,
ôpere,
ôpere,
E
atoà
ratou
aha
te
tuhaa
ia
rave
himene,
te
ta
na
e
(te pure, te
f asuiahoraa i
etv...),
E
e
aore
e
ra
hauti
e
Te
a
o
te mau
te Atua etv...
topahia
nei
te
ioa:
"Pu
Faafaaèaraa",
teie
ra
te
rave-atoà-hia
nei
te
feruriraa
i
te
te
a
faufaaraa
mai
ia,
te
no
te
i mûri nei,
maoti
ia rave te H.T e te
Ui-Api i ta raua iho faanahoreia, oia hoi, te faatupuraa
ia i te farereiraa
ia,
rururaa
mau
roto
na
i
te
mau
e aore ra, na nià i
motu tatai tahi. Ho
reira, te hinaaro nei te Pu
Rahi
o
te
H.T
e
faaite atu
te H.T, ia itoito a outou
i roto i ta tatou mau ohipa
Te
-
mau
Faatere
(Direc¬
e
teurs )
Te
-
Haapao maa (Econo¬
mau
mes)
Te
-
mau
Tiàrauti
(Anima¬
teurs)
-
-
-
Te
mau
Te
mau
Tuhaa
Paroita
Te
mau
Tomite.
i
roto
no
te
manuia
i
no
teie mata¬
1987-1988. la
hiti
e
haamata faa-
te
houraa te H.T
ia
maitai
here
i
te
o
ora
na,
i
te
roto
Fatu
o
letu-Metia.
Tarihaa Lucien or.
maitairaa
Papai Parau Rahi
no
ta
te H.T
[Paùm tjéoiiîMe
Tél. 42.95.14
52, rue Paul Gauguin
Papeete TAHITI
(face Mairie)
Ouvert du lundi au samedi de :
7 h 30 à 17 h 30
durant les mois de Nov. & Déc.
no
ta
tatou
TE
MAU
matamua
teie
no
TAURUA
parau
taime
te
A
a
te
âmui,
i
atoà
rururaa
tahua
heiva. no
roto
i
tei
"Tomite
Tama
(e
te
a
Tiàhou"
atoà tatou
mero
teie
i
roto
te
Na
pareiuhia:
Tomite,
(C.T.J)
te mau
no
nià i
Fautaua.
titauraa
te
Tomite
te
a
taàtiraa
atoà, mero i roto i teie
Tomite,
no
te hoê f are¬
reiraa âmui, ua nehenehe ia
Hau),
i
i
te
te
mau
rururaa
mau
Tahiti
atoà
no
Moorea, e putupütu
e
i Fautaua i taua mahana
vava
paraparau
mai te hoê tuhaa
Parau
matahiti
Teie
fa
i
ei maitai rahi
atoà
farereiraa
mai
nehenehe
faaotiraa
RURURAA I FAUTAUA
i
e
to ratou iho mau taotoraa
mai
mau
te
te
e:
tahi,
te
0
i
reira,
rururaa
te
oaoa
0
mea
atoà.
rururaa
mau
ia au i te tuatapate mau tià faatere,
paraa a
i
i
iteraa ratou
mau
hoê,
ùtuafare, oia hoi,
nià
no
horoàhia mai.
i
ia
ra
te
a
hio
te
itehia
te
to ratou
roto
iniruraa,
i
-
itehia
e
faaiteraa
te
atu
tià
fifi
te
ua
ai
peu
ratou
tamarii, te metua ihoa
rave
ohipa raua toopiti atoà.
I te pae no te Hau,
te
hiopoà atoà nei o ia i ta
tatou mau rururaa,
e aita
ra
tamarii
ratou
-
ta
no
e
te
te
mau
H.T,
no
i
atu
inoruraa
te rururaa o te hoê
ê
E
metua
mau
te
e,
te
i faataahia i roto
ta
i te tapao no te mauruuru e
ia
hia
ia.
e
-
no
No
ihoa
taa
E
ra
Tiurai
oraraa
-
atoà mai
âmui-raa-
i matarohia
No
e
No
hoê
-
mau
rururaa.
âmui
E
faatere
parau tuite,
te
noa
vai
i
mea
-
Te
rururaa.
i
i te matahiti
te
faaine-
tei
faatere
ia taime
ia
ia
Titema, te rahiraa
te mau Paroita,
i te
reira,
reira
âvaè
aè ia.
te
faafaaearaa
taime
na
âvaè
i
e mea maoro
haapiiraa
ra
haapao nei i
tamarii, e mau
e
parau
tauturu atoà nei te
tahi, i te âvaè Titema,
i te maororaa hoê âvaè,
-
anaè
faatere
E
a
-
fare
te
inehia, mai te tiàrauti, te
haapao maa (économe) e te
H.T
roa
tià
mau
taata
taua
,
maitai
ia outou:
ta tatou mau
ua
faufaa
i
i
o
faaearaa haapiiraa a
te’ Hau. E piti noa faaearaa'
hiti :
hoi
mea
e
faaiteraa
Tuhaa,
25 mahana, no te ruru¬
e
-
ineine
mea
tatou
te
(C.L.S.H).
faatere pupu, te mau tomite
etv... Aita ia ratou e haanei
(colonie)
taoto
e :
matahiti, te ohipa nei
mau
tamarii,
te
mau
maha
mahana, no te ruru¬
mea
e
mau
tapaohia ia:
ua
raa
i te taatoàraa
e,
21
e
raa
teie
no
e
mau,
parau
te
O
i
ra
E
horoà
hoê hioraa âpi
rururaa
maororaa
ruruTcia,
-
tapao no te aroha o te
Tomite Rahi e te piha ohipa
ra
Te
rave
i ta na
E
tahi ohipa âpi ia, i itehia
i teie matahiti no te mau
no
tatou
iho
nià
to
ninii
te
te
raveà
i
e
ia
nei
fenua
ta
maitai ta na
mau
e
no
tamarii. A farii mai,
te
ei
Atua
te
mau
mau
ia
rururaa,
noa
No
nei
mau
Hawai.
roa
.
no
atu
ruru
e
na
teino
mea
mai.
rahi
-
tatou
haamaitaihia
tamarii...
faatianiraa
te
"Oroà
-
riro
i
tamarii ia
-
parau
e
e
te
rururaa
mau
mea,
Samoa,
Fiti,
Niu-Taratoni,
Rarotoa,
-
ai te mau peu
mau
reira,
roto
3- TE FA NO TE MAU RURURAA
i
rau
ia
ra
;
:
"Te
nià i te tumu parau
peu tumu a te mau
no
fenua
no
Te
mau
mai
e
hauti
teie
e
gO
mau
Patitifa
fenua
na
ta
atu
i
ia
i
i
Apatoà".
6:OQM
faataahia
tatou
aè
e
te
mau
peu,
mûri
nei,
oia
go
\o
S'®
P
:\s®
hoi:
Atua.
LL 1 X X“X 1 I 1 1 1 1 n 111 l
irrixi.xj
LA J
^
^^^^^^
SA >OROTETAIUI
TOMORAA FARE UI-API NO PATIO I TE MAHANA
MAA 22 NO ATETE 1987
E
ârue i te Fatu
Mauruuru
te ohipa.
no
ei
Mauruuru i to
oe
âmuiraa ia matou i te vabi hoê no te
hanahana,
ohiparaa na roto ia matou tei âmui i
ârue
i
to
te
Fatu
1
faaite
i to
oe
teie
mauhaa
e
Mauruuru i to
mua
oe
i
nei, ei vahi
Mauruuru i
e
to
oe
maitxraa
materla
ia
matou
ta
oe
e
faaitehia ai to
oe
Aroha,
iritiraa
i
pupu
oe
Mauruuru i to
oe
-
.
-
e
noa
Faaore
noa
Faaàmu
mai
E te
e ua:
.
ia
faaàmu
noa
Tii
noa
i
to
no
oe
hanahana,
oe Patireia,
Hau,
oe
i roto i to
oe
horoàraa mai i teie raveà ia matou
i to oe Patireia, i roto i te mau
tatai tahi, e tae noa atu i to oe
no
to
pe
no
te
ora
m^ana
atoà
hoiraa mai.
matou,
-
faaite
te
e
é,
Fatu
Mauruuru
matou
ora
Ua ite matou i to
-
horoà noa atoà matou,
ta matou hapa, ia na
oe,
Ua
-
atoà matou,
noa
Ua ite matou i to
~
mau
te Atua Maitai roa,
mai oe, ia
noa mai
oe
i
Horoà
reira
-
Maitai
te
ioa
hanahana,
mai
ùputa atoà no te
faatupuraa i to oe hinaaro na roto ia matou,
to
oe
mai
taivaraa
ia
oe
oe,
Haamaitai âmui
ia matou i roto i to matou
oe
ia matou,
i
ia tii noa atoà matou
-
tei atea ia oe.
-
la riro matou ei hoê i roto ia oe,
la
ite
to
te
tao
e,
na
matou i tono e o oe "TE
oe
EA MAU E ORA AI TE TAATA ATOA".
Teie
104 Z
-
Prix net : 1.316.200
F*
(38.775 F/mois x 48 mois, sans apport)
104 STYLE Z
“
fare
Appui-tête, intérieur tweed, etc.
1.441.400 F*
Prix net
(42.463 F/mois x 48 mois, sans apport).
ui-âpi,
ia
iteraa
i
lETU-METIA
ia
ei
èà
te
ora
faa-
oe
faaiteraa
TE
EA
feia
te
taatoàraa
i
te
te
no
te
e
feia âpi atoà.
Faaitoito i te
MAU
O
mau:
i
âpi,
i
feia
ta
tatou e farerei.
la haamaitai mai te Fatu ia
outou.
la
ora
na.
Haamauruururaa
I
-
Toahotu)
205 OPEN
-
3 places, vitres teintées, intérieur velours, appui-tête, etc.
1.742.350 F*
(51.330 F/mois x 48 mois, sans apport).
Existe en 3 et 5 portes, climatisée et 5 portes, non climatisée.
205 LACOSTE
2.154.700 F*
(63.477 F/mois x 48 mois, sans apport).
Appui-tête, intérieur tissu.
Prix net : 1.836.350 F*
(54.099 F/mois x 48 mois, sans apport).
•1 AN D’ENTRETIEN COMPRIS
fUn co4iAin44çte44/L
SOTAVI S.A. - Route de ceinture Tipaerui - PAPEETE Tél. 42.73.9i
tlJlIlI f 111 Vf I 111 11
y
jiÿ
^
pupu
(Paea,
te
no
tautururaa
ui-âpi
Tiarei,
tauturu rahi
i
horoà
i
te
no
te
ui-âpi
no
Patio.
-
I
te
mau
aratai
no
fenua, to te oire, te mau
te
o
taa ê.
-
Te
mau
^
votre concessionnaire PEUGEOT TALBOT
tamuta.
la haamaitai mai te Fatu ia
outou
^^^M^
mau
Toit ouvrant, climatisée.
Prix net
“
te
outou
ta
Prix net à partir de ;
“
to
Tahiti
no
paatoà na.
Te Faatereraa
Ui-Api.
veA
POROTETAM
“TE TOE RA TE HOPEA, TE TIAI RA TE NANA..
E TII IA’ NA..”
Te
faaitoitoraa
a
te
Peretlteni
Etaretia
Eva-
nèrla
Tuhaa
te
no
PANAI
orometua,
Apooraa Faatere
Tamuera
ATUA
1,
o
no
te
Ui-Apl
a
16:
pene
MAITIRAA
Pitl
mero
IA
"TO TE
TAVITA
Ua
.
E
pohe te riona
pohe
te
àito
Ua
.
o
Te
nei
te
Atua
ia
"A
faatahinu
i
teie taata
âpi”.
te
hopeà,
ta
ra
ra
te
Panai
o
te
no
i
or.
i
nià
i
huru
o
Tavita,
no
no
te
te mea e
feia âpi.
parau
teie
toru
ia
tuhaa
na
E
hio mai,
1-
Te
ta
o
i
oia hoi:
riro
teina
Ua
Tavita
o
matahiapo
te
teina
te
e
ei
riro
to
no
e
mua,
to
Té
Ui-Api
tapura ohipa,
mauhaa
(fare
horoêihia
i
e
ta
ratou
ia
au
i
te
ui-âpi)
i
roto
to
i
ratou
rima...
TAVITA E
TAEAE 0
I-
TE MAU
TE
'HIORAA
lETE
A
0
E
TAMUERA
Matahiapo,
ia to mua,
ihoa
ratou
o
ratou te mata-
o
mua
Tino maitatai,
-
ite
i
ravai i te
faanahpraa
te
ineine
oraraa, ua
te
hioraa
i
ia au
lete
a
te
o
e
o
Tamuera
Tino
maitai,
ponapona
maitai,
ieie
maitai, puai maitai, nehenehe maitai, tano maitai ei
aratai, ei arii ia au i te
hioraa
paututu
lete
a
0
IHORAI
e
nainai
taata
taata
te
ite
roa
i
te
paruru
mamoe, i te mau
ia tei ite i te
0 ia atoà tei
taoto maitai.
i
te
i
ara
mamoe,
i te fifi.
Taua taata ra,
itehia
aita
tei roto
te
ra
toohitu
ei
pehu i te aro o te Atua.
Eere
tera,
noa
atu
te
ponapona-mape-raa
no
to
tuàti
Ua
tino.
ratou
i nià
Atua
manao
o
te
manao
o
lete,
teie
hinaaro
e
o
ia
i te
E
te
i
ôpuraa
Te fare ui-âpi,
rapae
pee
oe
roto
ra,
roa
aè ia.
Ua
maiti
tamaiti
lete,
o
te
te
mau
E tiai mamoe
tino
taata
âpi,
Aita
i
roto
i teie
tauàhia
taime
lete
e
no
te
mea
na
1
parau
te
teie
te
tià
ia
i
tahi
teie
parau,
uiraa
e
mau
feruri papuhia:
E
-
aha
te
ia
mea
mamoe
toe
e
tatou,
i te
te Atua
a
ra
Eiaha
hia
èà
tae
vai
noa
ta
€atou
ta
nei
ai
i
Tei
Vau ia (letu-Metia).
tii.
imi faahou atu i te
e
i
Atua
te
àu i
ui-âpi e
rapae
e
hinaaro
e
parau
ra
e
a
noa
tii,
ia
vau
ratou ?
E
aha
te
vahi
ta
tatou
e
haapao rahi nei i roto i
te ui-âpi ?
Raveà
te
te
no
haere
tahi
i
vahi
hinaarohia
e
ia
ra
tapae.
i to
hiroà:
na
.
.
E tino to
E varua to
E
E ite to
’
ui-âpi?
te
ra e
aha
te
raveà
e
tei
roto
mai
Tavita,
haapapu ia tatou:
A
àtuàtu
nei
ia
te
a
a-
E
taata
Te
mau
i:e
ao
te
no
tapae i te
Patireia rarahi
o
pautuutu
Metia
na
ohipa
oe
maitai
tootoru
ei
no
Ite
letu-
e
e
ia ù:
na
tauà
ua
haere
ua
vau
e
haere
ua
au
e
Tei
poia,
poiha,
f aaàmu vau,
faainu vau.
la hinaaro outou i teie èà,
tei
ua
ua
hio maitai i mua.
te haehaa
no
1)
o
Horoiraa
ta
na
Na
eita
ù
ra
âvae
i
pipi,
âvae
te
ua
parau
Petero:
ra
horoi,
letu
mau
"Eiaha e
tià ia oe”.
e
horoi
e
i
to
oe
tià ai.
e
No nià oe, o vau to raro.
Eiaha na to nià e pou mai.
la
nei
rahi
rave
ore,
aita roa a oe e
tuhaa ia ù nei, o te reo ia
èà
mau
ratou
e
e
faana-
no
no
te hoê
E
Fatu.
te
te
Fatu,
horoi ia ia ù,
a
eiaha i to ù
oaoa.
tino atoà
âvae, to ù
noa
ra.
Te mauhaa tamai
Hoê
ia
tupita ta oe, e hamani
vau
e
piti e ;na reira
noa
e
aita
Taaearaa.
e
2)
Tataùra
roa
aè
-
e-
letu
e
{(o
Petero
o
i
Tetemane)
iriti
i te rui
no
te
i
te
tarià
i
ta
ia
atu
faehau.
te
na
oè
tapeàhia ai letu
a
paruru
pua
Te
Petero
na
Motu
i
tino-ore:
Arii
no
hairiiri,
na
pehu.
Aita
e
tatou
ra
Aita
tatou
hoê
hairiiri
taata
i faahairiiri.
taata
nehenehe
i
hinaaro
mai
tera,
ihoa,
i
te
ei mea
eere
i
te
hape.
mea
roa
Te parau nei letu:
Petero.
o
mau
taata
Tahiti nei:
no
Taata
te
nei
letu
ia
"Tei rave i te oè e
pohe ia i te oè”.
parau
”0 VAU TE EA”.
Petero:
Ta tatou
Aita atu
Ora,
mau
(raveà)
èà
1- Tahoohoo
(e
èà
Eiaha
èà
e
e
reira
oe
ia
ia
oe.
ù,
na
Ta
la
tatou
riririri
ia
riri,
pahere rii
pihai iho.
e
ù
tatarahapa
e
ù
e
haere
Na
na
vau
e
tote.
e
nee
nee
na
?
mateunua:
mai,
mua.
ai i te
imi faahou.
te ùtuafare.
vau
tae
atoà
Hioraa:
mai
e
Vau ia.
o
tera).
reira atoà
Na
riro
atu,
aita
hio.
atu
(raveà)
te mau èà
no
Eita
ia!
oe.
Aita
faahou,
tapa-
e
tapae ai ?
Hioraa
Na
oe
ai:
e
oaoa,
0 lETU.
taiva,
E èà
Fa
te
2- Taata tei hape:
oe
e
maitai
èà
e
e
To ù enemi, ua here au.
vai
i roto i te fare
e
aha
pahia
Na
ohipa ui-âpi, e tapura
ohipa faanaho maitaihia ia
au
maimi
e
tapeàraa,
Te èà:
.
Te
”0 VAU”
Tei
?
ohipa
nei letu:
tauà-ore-hia,
te
e
Hioraa:
nana
"Tavita"
rahiraa
èà
e
Aita
ai
Tei
"ça,
jamais".
mau,
eiaha
A hio
tahi èà.
Ua
E
tano,
Fare
te
o
i
riro ai
a
i
oaoa, e e
VAU” TE EA.
atu
tuu
ê ta te Atua
ponaponaraa
o
teie tamaiti nainai
Na vai i
o
hopeà, te
hioraa.
E
Ora,
-
.
e
to
nana...”:
i
atu i mua ia Tamuera.
Teie ra,
atoà
mea
te
i
ra
te
i
ioa
te
hohia nei
tatou ei aratai
e
noa
E
tiai
-
nainai,
0
te
faaàmu mamoe, paruru mamoe,
ara i nià i te mamoe...)
taata
o
ra
(oia hoi,
ia
o
TE
te
”... Te toe
hopeà na
mûri ra,
to
ta
taata.
i
te
mûri ia.
no
Hoê
oraraa
te
E
i
faafaufaa-ore,
Fatu
te
Atua
mai nei ia tatou
E
VAU
Ora.
te
i
faufaa
mau
vau.
E
enemi.
àu”
TAVITA:
atoà
rapae,
vahi
te
o
tatou
atu, eiaha
maimi faahou, aita atu ai
”6 VAU TE EA MAU”.
te
i rapae noa^ e pehu ia i
,mua i te aro o te Atua,
o
aita
i nià
hio
14/6: ”0
ra
-
e
e
vahi haaponaponaraa ia ia oe, eiaha
nei te Atua ia
"Eiaha
èà
e
roto
lete.
a
parau
Tamuera:
i
ra
EA.
Te Ui-Api:
nià
Ua
parau
To te ui-âpi a te Fatu:
”
tera".
riro na tamarii
Te
no
ponaponaraa.
teie ta te Atua
i maiti
(taata rahi, tino
maitai, ieie maitai)
Ua hape ta Tamuera.
Te
parau
nei
te
Atua:
Eere
to
ponapona
faeihaama
e,
Evaneria
paha
TE
(aita ra e
te mata taata),
i
ra
e
ta
roa
ra...
Peretiteni Etaretia
Tuhaa Hoê, Mero atoà no te
Apooraa Faatere Ui-Api.
Teie
Tavita ia.
o
rahi
Pori-
puai
na
Tamuera
Jacques
Peretiteni
a
Ui-Api no Patio.
eiaha ia roohia
nana
Taata
i
nià
mai
ia, eiaha roa ia o mai.
Mea
EA..."
nana
te vahi
ia paia maitai, ia
ia
o
ia
”0
ia
o
e
ite
aè
te
i te vahi maa,
te
manao
Fatu
"haere
anaè:
maitai ai:
aratai
pape
tià
te
na.
i
taehae,
nana
no
atoà
o
te
ora
orometua,
Etaretia
mua.
teie
te
taata
Tamuera.
o
e
mai
nià i te tiàraa arii.
IA
Ua
la
faaitoitoraa
loane
-
-
tiai
maohi
Aita
Papetito : "E tupu o
ia i te rahiraa, e hoi atu
vau i te itiraa”.
tae
parahiraa i
mau
i te fare pure:
taata ?
mata¬
loane
i
huru
na
roto
netia,
-
e
3- To tatou
e
èà.
to ratou huru
2- Tavita
ia
toe
ei
mûri,
no
nei
rave-faanaho,
e
Ei
Te
to mûri
Ua
taeaè
mau
Ua
hiapo .
ia na..."
faaitoitoraa
parau
toe
tiai
te
E tii
haamau
na
te
”... Te
vr:
te
ra, na ô nei mai...”
Ei papaâ anaè: e faaapiapi
outou.
nana...
Ua
i
na
la
ARII",
Irava 11
vahi
farerei ai te feia âpi i to
Fatu, ia ore ia moè te
hohoà o te Atua i nià i te
parau
Tamuera:
El
te
te
(Toria)
Firiteti
aha
tatou
eita
Eita
ia
e
rii
eiaha ia
mai
noa
Te parau ra te Fatu:
ia po to ririraa”.
Ta
tatou,
e
i
na
"Eiaha
mahana,
e
hepetoma,
e
matahiti.
Tapona mai, tapona^mai e e
e...
rahi
roa
ponaraa.
E éà ra .tera.
atu
te
pona¬
î» j JcTIc 3.
^
SV Ji
TE AUA PIPI NO HEREMONA
-F
-
la
ora
feia
te
e
na
Hou
taio
A aroha atu i to outou
veà.
Tera mai te tahi
taata.
mau
mau
parau
ta
no
Tuhaa
nei
1.
i
te
pa¬
e
tae
roa
tauàraa
no
orometua
te
teie
faanahoraa
te
Apooraa Tuhaa
pureraa
te
pae
i
pae
Te
o
fariiraa i
te
e
te
Johnson
MOTEUnS t-KOnS-BOP^CD
20
HP Manuel arbre court
220.000
20
HP Manuel arbre long
233.000
30
HP Manuel arbre court
249.900
30
HP Manuel arbre long
245.000
T—1
cd
1,5
Manuel standard
62.500
40
HP Manuel arbre court
269.900
4
HP Manuel arbre court
79.950
40
HP Manuel arbre long
295.000
4
HP Manuel arbre long
89.600
50
HP Électrique arbre long
419.000
5
HP Manuel arbre court
114.000
60
HP Électrique arbre long 487.500
5
HP Manuel arbre long
118.000
70
HP Electrique arbre long
6
HP Manuel arbre court
129.000
70
HP Bectrique arbre long
6
HP Manuel arbre long
129.000
8
HP Manuel aibre court
139.500
E
0
U
8
HP Manuel arbre long
149.800
'<D
9,9 HP Manuel arbre court
158.300
9,9 HP Manuel arbre long
188.000
15
HP Manuel arbre court
174.900
15
HP Manuel arbre long
179.900
o
Tetuanui
POWER TRIM V4
Electrique arbre long
,
_
-
fare
(te
ma
Wilfrid
o
a
Maurice
Maehaa
o
-
Robert
o
Endy
(te ùtuafare
Min),
(te ùtuafare
Taiurua),
(te ùtuafare
ma
o
Taiarui),
a
Tetaria
o
-
ma
Ah
ma
a
Marii
o
-
a
(te ùtuafare
ma
Vane),
o
e
-
fare
o
François
tae),
e
e
a
Pohemai),
Tihiri
o
-
(Antonio
ma
a
Lucas),
Namata
o
-
(Stanley
ma
a
Tetuahiti)
e
-
Alain
o
I
Mana.
a
roto
i
Papetoai,
o
te
paroita
Thomas ma
(Thomas^
reira
615.000
k ▲ AA. ▲ A A. A
iteahia
mai.
faahou.
Ua
o
te
o
(te ùtuafare
Tapati) i roto i
4 matahiti, e e 7 pipi i
Faatura
Mitema
roto i
-
o
o
ma
a
3 matahiti,
te
Teiva
ma
Thierry
(
ùtuafare
te
Tapu),
a
.
.
O
JOHNSON
Recevez c' cc'
:e
•je.-:' :"' 0r 10
valable
jî vce ac“=i: c-afis
798.900
-lO'.OEE
0
les
=ÊCHE.
TE
MAU
HAAPIIRAA
TE nm OROMETUA HAAPII
Omuaraa Faufaa Tahito
Tehaapapa orometua
Omuaraa Faufaa Api
Mahaa orometua
Reo Hereni
Remuna
Reo Hepera
Reo Maohi
Tehaapapa orometua
Reo Peretane
Richaud vahiné
Reo Farani
Meurius
Aai
Schmidt orometua
Ttiro
Etaretia
te
te
o
(Psychologie)
(Communication)
a
orometua vahiné
Raapoto
a
Raapoto
Feit Roland
taata
Horoàraa parau
Teinaore R.
orometua
Tuatapaparaa Faufaa Tahito
Tuatapaparaa Faufaa Api
Tehaapapa orometua
Reo Hereni
Remuna
Reo Maohi
Tura
Schmidt orometua
a
orometua vahiné
Raapoto
Reo Peretane
Richaud vahiné
Reo Farani
Marins
Toroà orometua
Peretiteni Jacques Ihorai orometua
Taviniraa
(Diaconie)
a
Remuna
e
Ua
o
Enz Lynette
Raapoto
orometua
Aai
o
Iteraèra
Aai
o
te
Etaretia
Schmidt orometua
Aai
o
te
Etaretia i Patitifa
Tevaarauhara orometua
Tarihaa orometua
John Doom Tiàtono
(philosophie)
Hiroà Maohi
e
Tera
ia
te
taata
mau
Taumaa orometua
Gaby
a
tahi
mau
parau'
âpi no ta tatou âua pipi,
la tono mai
3) ^ MM HAAPIIRAA AMUI
Firotofo
imi
-
POUR TOUT ACHAT :MOTEUR
■
Haapiiraa Faaroo
Ohipa Fenua
Faaineineraa, Faaitoitoraa
"0 VAU TE EA”.
e
mau
to
Te parau nei te Fatu:
Eiaha
âua
te
tià ai.
e
JUSQU'AU 31 NOVEMBRE
no
Temauri).
a
i
2) NA TE MAU PIPI NO TE TORU E TE MAHA 0 TE MATAHITI
(Albert
ma
pipi
pipi, te vai ra:
Pihaa-
a
4 pipi âpi,
Moeava
o
-
Moteurs hors-bord X>HN^N.
Te huru
Tahiarii ma (te ùtua¬
o
488.000
TAPURA
o
matahiti.
Tout pour la pêche.
1) m TE nm pipi ^ te matahiti matamua
Viritua
o
-
te
hoê
11
Bouteilles de plongée. Compresseurs à air.
ùtua¬
Tehui-
otoa),
o
to
o
tera
''C
789.000
140 HP Hectrique arbre long
POWER TRIM V4
te
i
maororaa
No
de la mer.
659.000
POWER TRIMV4
ia
roto
te
mau
le/j ipécialiste
HP Électrique arbre long
120 HP
e
te
te
Bateaux alu et plastique.
POWER TRIM
90
i
matara
putuputuraa,
NOUVEAUX TARIFS
00
00
tuâtiraa
o
i roto te
haapii e te pipi.
atoà ohipa faxifaa
tei
tera
farereiraa,
te
haa¬
i
haapii¬
raa
i te âua pipi i te 14
no Tetepa.
E ite mai tatou
i mûri nei te tapura haa¬
piiraa e te tapura ioa o te
mau
orometua
haapii e ta
ratou mau haapiiraa.
I
teie
haamataraa
haapii¬
raa, te vai ra i roto i ta
parau
tahi
roa
te maa.
o
huru
faufaa
âmuiraa
pipi, 11 orometua
-pipi orometua i roto i
paroita no Papetoai no
1
piiraa e te mau raveà e
f aaohipahia.
la
rave
pinepinehia teie
Ua haamata te
putuputuraa
te
haapii e te
feruri e faana-
huru farereiraa
teie matahiti.
iteraahia
ihoa
ho
pae 11 no Tetepa
âmui i te tereraa
teie
teie
haapii¬
pipi,
ua
te
mau
orranetua
te mau pipi i te
i
pipi
i
e
i
roto
Mahaena
atu
pipi
I
vai
no
tatou âua
haapiiraa
te
Te haamauruuru atu
roita
orometua
mau
hio
te
no
no
âua
te
pupu
âua
haapii e
po mahana
Heremona.
I
te
Atete, ua tupu
te pure
iritiraa i te mau
haapiiraa o te âua pipi i
te paroita no Mahaena no te
pipi
no
tapati 30
haamataraa
te
putuputu
âua
tatou
te
i
raa
a
te
no
Atua i te
ta
na
ohipa.
la
ora
na.
Tetiarahi
Schmidt orometua
Koenig Robert
Tehaapapa orometua,
Matarau
Faatere i te âua pipi.
horoàhia
mai.
Ua
âàno
roa
roto
i
tatauro
nehe
te mau huru taata atoà
ia
te
teie
èâ
na
ia nehe-
ora.
Ai ta
e
maitiraa,
e
oe,
o
o
vau, tatou tei haapao
hinaaro o te èà mau.
i te
Aroha
taata
atu
i
to
oe
e
aroha
oe
Mai
ia
ia
oe
iho.
Ua aroha TE EA ia oe,
ia tatou.
ri
12I
f
ia ù,
1 i~ni
*2!
I
EAU
DE JAVEL
PRODUIT BLANCHISSANT
-
EXISTE EN BOUTEILLE DE 1
tupu.
II 11 1 11
iSî
mau
DESINFECTANT
LITRE ET EN
BIDON DE 25 LITRES
Tel: 57.27.19
En vente dans tous les magasins
POROTETASn
“TEIHEAOE?”
I mûri aè
no
i to
faariroraa ia letu-Metia ei Fatu
oe
"un homme averti en vaut deux..."
oe.
I mûri
aè
Met-ia ta
i
to
haapapuraa
oe
e
tiàturi ra,
ra
to
tei tera ihoa letu-
e
te parau no te tià-faahoutià-faahou-raa eere ia no te tau hopeà
mai ta Mareta i parau ia letu: "Tei hea atu ra oe ?"
raa,
oe
tera
e
Tei hea atu
I teie âvaè
nehe
i
i to
oe
roto
manao
te
i
e
Atopa
faaineineraa ta oe, E faanehee peni e e tuu i te mou tiare
e
oe
menemaj
te rmu vairaa
ua
reira
tiàturiraa ?
oe
o
ta
i
oe
hoo mai
hou aè oia i ta vetahi.
Te
ta
oe
i
nei
oe
i
e
rave
te mea^
a tdhi^ eita e moèhia ia oe te
herehia e oe e tei moè, mau metua anei^ e
aore ra tuahine,
taeaè e tamarii anei, e te piti ua
riro te reira ei peu na oe i teie mahana.
Eita e
nehenehe ia iritihia te tahi mau chipa no to oe
no
feia tei
naturaraa maohi.
To
oe
ma
oe ma e
to
oe
to
ùnaùna. Noa atu to
ùnaùna eita e moè. Teie ra,,
no te aha oe i tiai roa ai i teie mahana e
faaite ai
oe i to oe ma e to oe ùnaùna ? E no te aha eiaha i te
mau mahana atoà.
oe
veoe,
to
Te mcmao,
e
oe
faataa i te hoê mahana ôroà no te feia
e
pake,
e ua haamana-roa-hia e te Hou, e manao Tatorita
Eita te taata porotetani e farii i tera manao,
ia,
Eita
O ia e tiai e ia
hoê mahana ôroà no na,
E peu noa paha
aita ta oe e
pohe^ i reira e faataa ai i te
-O
teie i teie mahana^
e no te mea hoi
tatararaa, i rave tumuhia ai teie
ohipa. E riro ta oe mau tamarii i te manao e, e chipa
mau
teie, e mea faauehia mai e te Etaretia no te
hinaaro ihoa o letu, a rave atoà atu ai i te ôroà
turamaraa 7 Eita atoà e faaea noa i ü nei, e riro
paha oe i te pure no tei pohe, no te ani i te Atua ia
faaorahia to ratou mau varua,
E àpiti tatou i te manao o Pauro tei
parau e: " la
e
tuu anaèhia
to
tatou
ia haamanao tatou
hamanihia
mea
la hinaaro
ra
a
e
a
e
chez Jeannina
35, rue Leboucher - Tél. 42 09 62 / Raiatea - Tél. 66 36 95
Av. du Régent Paraita - 43 98 29
lEANNINAl
fare tiàhapa (tino) nei i raro,
fare to tatou i nià, eere i te
te taata",
oe
i
te
oe
ia
ora,
oe
i
©
©
faatupu i te ôroà, i te oraraa
mau
i te oraraa
faaite i te
ra a
pure.
la hinaaro
te
e
Les meubles locaux sont
faatupu,
la hinaaro
ara
e
.
te
mahana atoà
team,
te
no
i
e
mea
faaùnaùna,
te
o
to
i
a rave
ihoa ia natu-
oe
raraa.
rzi
I
Tiàtono R,S,
FOURNITURE de tous MATERIAUX
de SECOND OEUVRE
«sa»*®®
TAPURA
HDBA
NOHIRB
•
HORA
MAHANA PIÏT
MAHANA TORU
Omuaraa F.A
7.30
Ha^iiraa Faaroo
HAAPIIRAA
(o.m)
8.30
OinuEiraa €.h
(m.m)
Aai
o
(m.m)
Iteraèra
Hepera (m.m)
Hereni
(3-4 m)
Huru
te
(3-4 m)
Omuaraa F.T
(m.m)
o
(m.m)
taata
Ohipa Fenua
Tuatapaparaa F.T
(3-4 n)
9.30
Toroà
9.^5
Omuaraa F.T
Ohipa Fenua
Tuatapaparaa P.T
(3-4 m)
Haapllraa Faaroo
MAHANA PAE
MAHANA MAHA
orom.
Tavlniraa
(3-4 m)
Boroàraa pareuj
(m.m)
(3-4 b)
Beo Haobl
o
Aai
te
Etaretia
o
*
MOQUETTES.
*
DALLES PLASTIQUES
*
SANITAIRES
Tuatapaparaa F.A
te Etaretia
(m.ni!
(3-4 m)
(m.m)
Hereni
Beo Maohi
CARRELAGES.
F. Faaitoitoraa
Aai
10.45
*
(3-4 m)
(n.n)
Hereni
Itiatapaparaa F.A
Reo Peretane
F. Faaitoitoraa
Aai
o
Pirotofo
te- E.P.F.
(3-4 m)
11.45
1.30
Hiroà Tumu
Tél. : 42.96.05
2.30
3-30
Hiroà l'umu
-
rrTTTTxnrmnrTTTm
^
la lai
^ 52
Avenue du PRINCE HINOI - PAPEETE -
nmnnrxTT
rr
33
Voici une. MJûe. de deux textes inédité,
ecJiit^ poA te xegA.etté puiteuA Vaniet MAUER
fausse note.
aucune
déroulera
exeAcé danj> t'Egti^e à Tahiti de 1957 à
1966, pendant ta pêJiiode de tianMtion ef eM. à
difie, duÂ.ant te paA6age du temp-6 de ta Société
de^ Ui^on^ de Vcuii-is à t'Egti^e évangétique
fait ..."
d'aboxd a-iMUié t'intérim
d'écumes
qui
a
It
autonome.
a
tout
modéré
tions
sous
chez
le grand soleil, avéc cette
ponctualité
toute
polyné¬
sienne qui fait arriver au
plus
rendez-vous avec
heure d'avance.
d'honneur,
là
bonne
une
belle
Vaharahi n'était
les
convoquer ^
onze
heures
officiels
vers
pour
traditionnel vin
que la sage pru¬
dence
insulaire
traiis-
fomait
souvent
jus
de
et
on
fruit d'honneur.
Du
diable
On
les
gens
renvoyait
n'y avait
il
spécialement cocardier.
si
en
dispersait
se
date
prenait
produire
qui avait pu se
un
18 juin. On
chain
pour le
souvenir.
Et
célébrait
tout
aussi
bien
sieurs
les
Novembre, ie 9 Mai et
le 2 Septembre. Quant au 14
juillet,
chacun
savait
celà, c'était une fête bien
tahitienne, dont la France
jalouse avait voulu s'em¬
saient
soigneusement,
le
ce
11
Et
parer.
même
une
aurait célébré
jours
avec
on
d'autres
bien
égalité
si
celle-ci
de
gagner
bon
cru
la matière.
en
Dès
potron-minet, se ras¬
sur
le
grand
mail,
les
enfants
des
écoles, bien encadrés par
de
jolies
institutrices
fort entoilettées, de quar¬
teron
de
gendarmes,
la
semblaient
fonctionnaires
de
dizaine
et
anciens
les
(les
trois
14-18
et
combattants
de
survivants
ceux
de
Bir-
Hakem). On lisait l'appel
historique dans un silence
moite, ourlé par le bruit
de
les
l'océan
le récif.
chantaient
Et
de
la
sur
enfants
la
'Marseillaise.
Atlon
Z'enfant
'
patte !
Le
te
zexwp
rivai
e
gloop
notables
pro¬
mes¬
qui, leur costume dédacron.
Quelle
merveilleuse
vaille
que
è
t'ar-
Quel
cette
!
lutin
l'idée
la
cir¬
qu'il pré¬
secrétaire
pas
de
doté d'une claire et
belle
voix
d'entonner
malicieux,
soxiffla à
Il
la
y
idée
mais madame
courut,
n'avait
Divinette
seigneur avait
fameux
aucune
1 ' endroit
de
où
son
pu ranger
le
Peut-être
texte.
qu'au bureau de la Circons¬
cription ?
C'était juste à côté
; le
major y fut en une minute.
L'adjoint de service remua
les
papiers de son supé¬
rieur, fouilla les tiroirs,
ouvrit
les
armoires :
l'appel échappait à toutes
les
recherches.
tionnaire
voir
à
et
son
la
taient-ils
Le
fonc¬
conseilla d'aller
Le
Maire
secrétaire
Mairie.
n'é¬
pas
des anciens
du Batailton du
Pacifique ?
Des
anciens
pleins
de
verve, sans doute, capables
de narrer gaillardement des
anecdotes
du
désert, mais
archivistes, non point.
L'appel ? Cà commençait par
des
SINGAPOUR
B.P. 235 PAPEETE Tel: 42.03.69
l'Administrateur
Vallee de Tipaerui
f
IA TUPU NOA ATU TA OUTOU
TAMAARAA(ORO'A
FAAIPOIPORAA, E MAHANA
de
quitter Vahetrahi'
pour se rendre à Papeete ?
Une convocation urgente du
Gouverneur, un besoin d'es¬
capade vers la grande ville
ou
tout
simplement
un
inconscient
besoin
dérober
une
à
de
FANAURAA,)
A MA'ITI IA
se
LIMONADE
tradition
SINGAPOUR
excentrique. On ne le sut
jamais. Mais le 17 juin, au
soir.
Monsieur l'Adminis¬
trateur
s'embarqua
dans
E AFA'I -ROA- HIA ATU I TE FARE
l'hydravion, à destination
grande île.
TE GLACE E TE
A ANI NOA MAI,
de la
"Qu'à
à
LIMONADERIE
ces
année-là,
Monsieur
il
mairie
trou¬
anniver¬
saires
qui
servaient
de
soupapes au train-train de
l'existence
Mais
N'avait-il
au
sans
remi¬
qui,
de cérémonie,
leur uniforme
demandé
;
trouverait-il
Médecin-
pensant à la
cérémonie
d'humeur,
avait
quelques guerres
supplémentaires. Mais elle
s’était
parfois
montrée
avare
en
le
la Résidence.
.
et
un
de
s'inquiéter
doute,
conscription, il assumerait
dignité, ses responsa¬
bilités
Dieu merci,
tout
se
passerait fort bien. De
son
bureau, il apercevait
la foule qui se figeait de
patience
sous
le soleil.
Comme tous ces gens étaient
calmes.
C'était plaisir à
voir.
Et quel stoïcisme
!
Décidément,ils
étaient
faits pour la parade et les
grands souvenirs.
pas
savaient
pour
"chef"
Il sourit
qu ' à
de
avec
les
eux,
l'appel ? Il n'avait
le texte de 1 ' appel !
Bah, il n ' y avait pas lieu
fallait.
quarante-huit
Devenu
Médecin-
pas
qu'un
goût
les démonstra¬
heures
le
frappa le front.
Et
qu'il
ce
siderait.
tous
le
pour
cocardières.
fallait
E. TUFARIUA.
Pourtant
n'avait
qui
Monsieur
se
n'avait
Rien
l'imprévu.
une
homme pondéré
un
?
-Chef
au
Monsieur
...
AemeAcions, KÛENIG RobeAt et à tAaveAS
lui te pasteuA TÎNEMBART, de nous avoiA fait
poAveniA
textes afin que, de temps en
temps nous puissions situeA notAe "AuJouad'hui" poA AoppoAt à notAe "HieA".
étaient
dans
Chef était
Nous
Ils
été laissé à
gerbe
lagon, Monsieur
1'Administrateur,
souriait
de
quiète satisfaction en
pensant aux bonnes heures
de
détente
qu'il connaî¬
trait à Papeete.
Vaniet MAUER sua "Les moAiés de Vaovao".
on
Marseillaise
par¬
l'hydravion
que
s ' cirrachait
VEgti-ie et veA6 ta {fin de -ôow ^éjouA, it
occupa te poM.e de diAecteuA de, V Enseignement
pAotestant. VuAont son ministèAe, ses fonc¬
tions t'ont appelé à ossisteA ou même à poAticipeA à diveAses manifestations pubtxques,
guettes soient officiettes, civites et bien
sÛA Aetigieuses. Son espAit cAitique et son
oeit obseAvateuA nous fait découvAiA d'une
manièAe quelque peu coAicatuAate, tous tes
otéas d'une pAépoAotion de discouAS officiet
et nous vous pAoposons donc te pAemieA texte
intituté: "L'appet du 18 Juin". La tectuAe de
son
cétèbAC
ouvAage
"Tahi^, tes yeux
ouveAts", 1971 vous peAmettAa de mieux appAécxeA sa veAve et son anatyse de ta Société
polynésienne. Vans notAe pAochain numéAo, nous
vous pAésenteAons te second texte inédit de
Puis
se
Rien
tandis
Et
du paAteux Jean AVNET dan^ ta paAoi^e de
Béthet avant de. ^'intéAe^en aux pAogAommeA
de.6 Ecote^ du VimancÂe et de t'U.C.J.G. Jt
Vcavaitta auMx au ^ein de V Admini^tAotion de
L'APPEL DU 18 JUIN.
Tout
ordre
en
cela
ne
tienne,
FAATO 'ETO' E A TO'A.
pensait-il, tout est mis en
place. J'ai confié mes res¬
ponsabilités
au
MédecinChef de l'Hôpital qui est
le
fonctionnaire de grade
le plus élevé. Les enfants
sont
convoqués.
Et 1'ad¬
judant-chef
ne
prévoit
!
n i 1111 t 111 1111X X'Ti
IL 1
X XM 1 1 xr T r
VEÀ
POEOTETAM
“L’APPEL DU 18 JUIN”.
trouvant que le
médecin-chef en prenait
à
son
aise,
les
notables
place sans s'occuper de ce
qui se passait en métro¬
pole. Qu'est-ce qu'il avait
bien pu dire le général, le
18
juJLn
?
"C'est
beau,
c'est
grand,
c'est géné¬
reux,
la France ?" Il se
souvint
d'avoir
lu
çà
quelque part. Après tout ce
n'était si mal, çà ferait
impression, mais c'était tm
peu court, et il ne voyait
pas
très
bien
ce
qu'il
pourrait ajouter de plus ?
faisaient
C'est
quoi, l'appel ? "Nous vain¬
crons
les
parce
plus
devait
ne
Que
le
le
soleil.
le
temps
?
piaffaient
sous
institu¬
Les
s'éventaient
trices
ça
!
aurait-il
enfants
Non,
être celà.
aille
donc
pas
voir ailleurs
En
!"
major
Les
sommes
que nous
forts
osten¬
siblement ,
Hanté
les
cent
responsa¬
ses
par
pas.
retournant vers la
en
qu'il
Résidence
aperçut,
avant, le père
bilités,
bedaine
saut
François,
de
la Mission
catholique. Un vieux baroudeur, un gaulliste fervent.
Le major se crut sauvé ; le
le major fit un
jusqu'à la gendarmerie
d'où il gagna le Tribunal,
Travaux
les
l'Enregistrement,
Poste,
mais
service,
aucun
en
d'insouciance,
possédait
le précieux
cette
ne
la
publics,
terre
document.
en
devait
Père
bon
coeur
Mais
bibliothèques,
vos
connaissait
peut-être"
s'impatientait
^le major. Mais les biblio¬
si
elles
comp¬
taient des romans policiers
ou
érotiques
propres
à
agrémenter
les
indispen¬
thèques,
sables
point
sièstes,
n'avaient
d'ouvrages de litté¬
rature
Et
martiale.
lui,
major,
n'avait
moindre
idée
pouvait
appel. A
être
le
fameux
l'époque,
il
faisait
son
de
pas
la
ce
que
seirvice dans
hôpital de Beyrouth,
avait
assez
et
f#Lre
à
un
il
sur
de
par
le texte de l'appel.
le Père François ne
vieiire...
"Dans
savoir
son
bureau
que
et
le
école,
de
s'honorait
règlement
et
la
bré-
son
si
le
Mission
d'accrocher
en
bonne
place un portrait du
général, il n'y avait nul
espoir d'y trouver trace de
la
prose
enflammée
du
sauveur
de Londres. Mon, à
son
grand regret,
il ne
pouvait rien faire.
"Alors, il s'exclama avec
dépit le Médecin-Chef, je
suis perdu. Il ne me reste
plus qu'à bafouiller quel¬
ques phrases. Je parodierai
le
général".
"Vous
avez
cherché
partout ?"
François.
"Partout
rendu
sussurra
!
Je
le Père
suis
me
àla
parmi quelques livres épars
sur
des
rayons,
et qu'il
avait
trouvé
les
mémoires
Résidence, à la
Mairie,
à la Gendarmerie,
au
Tribunal,
aux
Travaux
de
Publics,
n'était pas si mal
écrit que cela..."
Courir
au
presbytère,
vous,
auprès
de
pour finir".
oubiez
encore
un
et
...
"Vous
guerre de de Gaulle. Il
avait
même
dit, ajouta-t-
il ,
avec
que
sourire
un
suave,
ce
endroit" énonça le Père.
mettre
"Lequel ?"
Mémoires
"La Mission protestante."
Le
Medecin-Chef
haussa
le jeune Helvète fut un
peu déçu de découvrir qu'il
s'agissait d'un livre de
poche
(les
Mémoires
du
grand chef... en livre de
poche !)
les
épaules. Comme si on
pouvait
trouver
un
texte
aussi
militaire
mains
de
ces
qui
les
entre
réprouvés, de
hérétiques ! Des gens
ne
lisaient
que
la
ces
la
main
fut
Le médecin accueillit
sauveur
restait
plus
que
cette
il ne serait pas
dit qu'il la négligerait.
Il fut
reçu à la
Mission
craintes
et
chance,
tions.
Avec
protestante
puisqu'il
par
tout
un
jexane couple de Suisses qui
devait
être
en
encore
aux
heure
large
Finies
les
les
improvisa¬
près
d'ime
retard, il monta
de
le
sur
podium,
poche
son
un
avec
sourire.
Enfin,
bien
que
ne
Bible.
les
sur
jeu,
un
le livre de
la
main, pour
lire l'historique appel.
à
Et
toute
y
l'assistance,
rissolée,
de
souvenir
des
frémir
au
vagissements à l'époque du
18 juin. Il fallut parle¬
menter,
expliquer.
Est-ce
que
des Suisses pouvaient
comprendre
quelque
chose
aux
heures
héroïques
des
Français ? Enfin, le jeune
missionnaire interpella sa
Major
jeta un rapide
regard circulaire sur la
grande foule qui attendait
femme:
je
"Est-ce
souviens
.
que
pas
dernière
fois
il
nous
venu,
tu
que
"Françaises
vous
sueur,
le
sommeil, là-haut, au pres¬
bytère, il avait faŸfoui?lé
Français,
je n'ai à
et
je
...
la
n'arrivant pas à trouver
DflnquE ne takiti
d'en finir.
te
est
le
toussota,
ne
que,
tra¬
.
Monsieur
Z...,
qu'il
dit
a
giques
heures
...
offrir
du
de
et
que
sang
la
des
larmes."
Le
médecin
d'arrêt.
marqua
Il
un
avait
envie
d'ajouter
"Nous
nous
in
battrons
temps
bien
petto:
avec
gts
BANQUES ASSOCIEES:
BANK OF HAWAII - CREDIT LYONNAIS
EUINHAM
s.A. au capital de 600.000.000 FCP
Siège social : rue Paui Gauguin B.P. 1602 Papeete
TEL. 42.53.89
AGENCES
AGENCES DES
DE TAHITI
AUTRES ILES
PAPEETE, rue Paul Gauguin
Tél. 42.53.89
MOOREA, Maharepa
Tél. 56.13.29
PAPEETE, Centre Cial Vaîma Tél. 42.62.30
HUAHINE, Fore
Tél. 68.82.46
FARE UTE, Zone industrielle
BORA BORA, Voitape
Tél. 67.70.37
Ouvert du Lundi an Samedi
PAOFAI, rue Cdt Destremeau Tél. 42.43.87
RAIATEA, üturoa
Tél. 66.35.68
Angle me CXAPPIER et me Albert LEBOUCHËR ^
PIRAE, face au Marché
Tél. 42.00.40
TUBUAI, Mataura
Tél. 363
PUNAAUIA, Fore Te Ara Nui
Téi. 43.76.18
RANGIROA
TARAVAO, Afaahiti
Tél. 57.14.31
HAO
Tél. 43.81.55
Tél : 42.00.56
Représentations
1^1
^ I5Î iJi îiJ
-O
Si)
15
ÉGLISE DANS LE MONDE.
QUOI DE NEUF?
des
bière,
car
c'est à peu près tout
ce qui nous reste." Mais il
Brésil:
des
pay sans
tués
n'osa pas.
Environ 400 pay sans ont été
tués
ces
deux
dernières
bouteilles
D'ailleurs,
faire
du
souci
aveux
de
farce
années
sion
vouloir
à
vieux
lion
l'occa¬
conflits terriens,
l ' hebdomadaire'
"Folha",
Ce
témoignage se base sur un
rapport
d'une
commission
pastorale collaborant avec
la
Conférence
épiscopale
brésilienne. Par ailleurs,
plus de 100 personnes, dont
des
représentants
ecclé¬
missionnaire, qui, dans sa
hâte,
s'était
trompé
de
livre.
Il
n'y avait plus
qu'à achever le texte. Un
appel
était
toujours
un
appel. Et puis, après tout,
le
sa
'
Brésil à
a
jeune
ce
au
de
relaté
brésilien
de
Churchill passaient si bien?
Ce
n'était pas la peine
d'en
siaux,
les
d'Angleterre
valait bien de Gaulle.
les
ont été menacées par
embauchés
tueurs
par
propriétaires terriens.
plus, ces vingt der¬
De
Et
les
notables
trouvè¬
rent,
ce
jour-là,
que
général,
pouvait
VIBORG (DANEMARK). Après avoir
nières années,
le
ont
paysans
qu'aucun
parfois,.
être pathétique.
n'ait été
environ 1270
tués sans
des
assassins
été
fondation,
la
Fédération luthé¬
comité
son
exécutif au Danemark, a élu
prési¬
dent, jusqu'en 1990, Johannes Hanselmann, évêque de l'Eglise évangéli¬
que luthérienne de Bavière, en rem¬
placement de l'évêque hongrois Zoltan Kaldy, décédé en mai dernier.
exemple, victime d'attaques répé¬
tées, de rapts de femmes, de viols,
de pillage de récoltes et de bétail a
été conduite à quitter la Turquie ; les
Vice-présidente : Aida Haddad, direc¬
trice de la bibliothèque de l'université
autorités turques sont restées totale¬
palestinienne de BirZeit, dans les ter¬
ritoires occupés par Israël. La VHP ^s-
ment passives.
semblée de la FLM se tiendra début
1990 à Curitiba, Parana, Brésil. L'évê¬
SEOUL.
expriment aujourd'hui leur gratitude
aux chrétiens du monde entier qui les
rence chrétienne internationale sur le
ont aidés :
« Nous remercions nos
frères et sœurs pour leur soutien
Sida et sur la façon d'aborder l'épidé¬
mie dans le domaine social, théologi¬
la prière et autres moyens.
Nous leur demandons de continuer
à prier pour que notre foi reste iné¬
branlable et que nous ayons la
force d'accomplir notre tâche dans
l'obéissance. »
par
que et de la cure d'âme.
GENEVE : Le COE en chiffres. Le
Conseil œcuménique des Eglises fon¬
dé en 1948 compte 306 Eglises-mem¬
bres de plus de
tant
150 pays. Représen¬
pratiquement toutes les tradi¬
Les
tions chrétiennes, les fidèles de ces
estimés
Evoquant les luttes menées
récemment pour la démocratisation
en Corée du Sud, les responsables
du Conseil national des Eglises locales
que Hanselmann a déclaré vouloir
renforcer les liens avec les Eglises
membres de l'Europe de l'Est; la
FLM organisera en outre une confé¬
Eglises-membres sont
quelque 400 millions.
confondu.
TURQUIE : Une conférence interna¬
tionale d'experts qui étudiait en mai
dernier à Vienne la politique des na¬
tionalités en Turquie a conclu à la dis¬
crimination dans ce pays des minori¬
tés ethniques et religieuses. 80 % de
la minorité assyrienne chrétienne par
fêté en Suède le 40° anniversaire de
rienne mondiale tenant
pourquoi
se
puisque les
sans
de
centaines
pasteurs protestants en
Pologne
à
D'un
calendrier
évangé¬
lique,
appelé
"Kalendarz
Ewangellckl",
qui a été
édité en 20 000 exemplaires
pour 1987, Il ressort qu'à
la fin de l'année 1986, 101
UAPCHKHONG
FassureurN'l
pasteurs étalent au service
de
la
en
l'Eglise évangélique de
Confession d'Augsbourg
Pologne; parmi eux, .17
sont à
16
rue
BIRMANIE : des Juifs dans la Jungle.
En Birmanie, une petite tribu juive de
Tepano Jaussen BP 505 PAPEETE Tel. 42 80 70
52 personnes, vivant dans le dénue¬
ment, a été oecduverte à Tidein, à
600 km au nord-ouest de la capitale
MOSCOU. Plus de prisonniers pour
raisons religieuses d'ici la fin de l'an¬
QUEL ÉVANGILE
HENRI VERNIER
AU VENT DES CYCLONES
QUELLE CRISE
«
PUAI NÔA MAI TE VERO
QUELLE ÊGUSE
POUR
QUELLE SOCIÉTÉ
TAHITI
?
POLYNÉSIE FRANÇAISE
Kharcher:
pour l'enseignement, que l'ambassa¬
deur israélien en Birmanie, Ariel Pen,
Dans les mois à venir, douze nou¬
velles églises catholiques seraient
appris l'existence de cette commu¬
Composée princi¬
palement de vieillards et d'enfants,
elle aurait ses origines en Inde.
a
nauté sépharade.
pourraient être imprimées... Des pro¬
jets qui doivent maintenant subir
l'épreuve des faits.
.
ÉGLISE ÉVANGÉLIQUE A
ET EN
demandant des objets de culte et
souhaitant la présence de rabbins
affaires
autorisées à s'ouvrir, 100 000 Bibles
O
MISSIONS PROTESTANTES ET
Constantin
religieuses,
POUR
Rangoon. C'est.;in recevant une lettre
née, selon le nouveau président du
conséil soviétique pour les
la retraite.
QUELLE ÉGLISE
ÉVANGÉLIQUE
au senice
POUR
QUELLE SOCIÉTÉ
POLYNÉSIENNE EN CRISE
diésel pour les boni^iers
un
ISOTTA FRASCHINI
‘
POUR Y VOIR CLAIR,
OFFREZ (-VOUS)
“LE VERNIER”
UN CADEAU QUI
AIDE À RÉFLÉCHIR
r
BON DE COMIHANDE
LIBRAIRIE TE TIARAMA - ÉGLISE ÉVANGÉLIQUE
PUAI NOA MAI TE VERO
B.P. 113 - Papeete - Tahiti
Je commande...... exemplaire(s) du livre de Henri Vernier
AU VENT DES CYCLONES PUAI NOA MAI TE VERO
au
AU VENT DES CYCLONES
MISSIONS PROTESTANTES ET
ÉGUSE ÉVANGÉLIQUE A
TAHITI
prix exceptionnel de 3.2H FCF l'exemplaire.
ET EN
FCP à i’ordre de
Ci-joint un chèque de
la Librairie TE TIARAMA - CCP 828 68 08 Papeete.
POLÏISÉSIE FRANÇAISE
450
cv
-
Inverseur
PRIX
870
CAP
4.990.000 Fra
.
Port gratuit en Polynésie française.
370 / 400 cv - 870 kgs
NOM.
Prénom
Adresse professionnelle
BP
Tél.
Domicile..
A
le....'.
Indiquer le ras échéant où l'ouvrage pourrait être déposé.
Inverseur TWIN DISC M.G 507
Inverseur BORG WARNER 73C
PRIX 3.970.000 Francs
Prix 3.150.000 Francs
Signature:
Distribués par
SOPOM Pont Motu-Uta Tél. 42.99.69 43.91.15
-
-
Stock (4e pièces (détachées
Service après-vente assuré par
-
Fait partie de Vea Porotetani 1987