EPM_Vea Porotetani_19871011.pdf
- Texte
-
ITEIE
MAHANA, TEI HEA VAU ?
AUJOURD’HUI,
OÙ SUIS-JE ?
TE PAPARAA PARAU.
TEI HEA VAU
I TEIE
-i
mua
MAHAWA, TEI HEA l/AU
i te ohtpa a te Etaretia 7
-i
mua
ohipa
ir te
a
te Ui-Api 7
TEI HEA VAU
-i
TEI HEA VAU
-i
mua
ir te pavau no
mua
ia letu-Metia 7
te Tavin-ivaa 7
TEI HEA VAU
Eita te tau
-i
Eita te
mua
i te
Haapiiraa Faaroo 7
hapa
tiai mai
e
e mou
I te Fatu anaè
Tei pupu
E
TEI HEA VAU
-i
mua
i te
mau
tamavii
no
te H. T 7
no
ia
tatou
a
va
o
letu-Metia
na ei ova no ù.
i TEIE MAHANA
Eo te tiài-tuvuvaa.
2-Te
Uivaa
Te
1-Te
I te tapati 27 no Tetepa:
Ua haamsiukîa te ui-âpi no
Huuau.
Ua
-
ni-api
Rahi
ma,
tae
i
4 tià
e
te
Tapone,
fenua
te
no
E
Uiraa
tuhaa
e
Ui-Api no te pae Atia
mai te 27 no Tetepa e
atu i te 10 no Atopa,
atoà
Novema:
te Hau i
pupu ui-âpi
i
te
te
mau
no
nià
na
i
i
manao
faanahoraa tapura ohipa
taua
no
E aha
mai
te
ia
Tuhaa
te
1-
Haapiiraa pipiria na te
Tuhaa
ora e roaà
i roto i teie
2-
Taioraa
"Rapport"
17
2:
2/2
Marati
e
;
TETUANUI
Emma, Peretiteni O te ui-âpi
O
PANAI panai orometua,
mero Apooraa Faatere
O TIMAU Maire,
tià no te
feia âpi iho (vahiné)
O
AKA Joseph, tià no te
feia âpi iho (tane), mono
peretiteni
ui-âpi
no
Tiroama, Tuhaa 7.
O
.
.
.
.
roto
ia i mûri
o
i
tipaeraa..."
i te fare
I
15
te
e
no
-
Novema:
.
Farereiraa
tatou
Heivaraa
Nui
Ui-Api i roto i te Tuhaa
2. E âmui mai te ui-âpi
no te
Tuhaa 1, 2, 3, 4 e
nei:
i
Atua^
e
te
PITTMAN Jecamie
.
o
DOOM Tetua
.
o
TUFARIUA Emma
pee
A
pahono
i
na
maitai rahi
no
hamani
te
te Atua ?
Tuhaa
4
Heivaraa
te
^
aha
Fatu
te
2- Te
tumu
manao
faaohiparaa
Parau Tià
no
te
ia
i
i
te
faatupu
i te Hau.
(na
roto
fifi
e
I
-
mahana
te
Titema:
5
maa
po
-
Tuhaa
7:
I
Tetarania
rave
Metia ?
Tumu parau:
na
i
roto
1987-
i
rau:
rururaa
i
âvaè
te
Tiunu i mairi aè nei.
..
faaâpi
faufaa
(Budget)
tapura
Tuatapapa mai te parau no
te
-13
Apooraa Rahi taa ê
A
tuhaa
te
na
faatere mai
3- Parau huru
2/7
Ui-Api
te mau
rahi e fare-
e
te
o
ia tatou i teie mahana?
.
a) Te
no
6: Mataio 23/1
^
1988
E
Hollande
te mahana:
o
1- Pureraa
-12
Opaniraa i
Nui 1987.
Piti
pae e
-
i
tere
TEMAURI Yvette
Tuhaa 3: Taramo 117
7
Pureraa ui-âpi âmui no te
Feia Heiva.
.
te
o
~
te
i ^mua
tià
na
o
4- Te
14
13,
te
hea
hinaaro
Na
no te
Tiunu
.
anei tatou ?
(Ruta 2/7 vh).
-
.
Te tumu parau e ferurihia i
taua
putuputuraa ra, teie
i
reiua
no
tere i Tonga no
toru i mûri nei:
8-10
Te tumu parau:
oia hoi:
ra
18
e
1987
Etaretia.
"...aore atu
te tumu
i
"TE ATUA TO TATOU
rururaa
3- Te
Tuhaa
i nià
5
parau:
AVEIA"
faufaa
outou
ra:
Mahana matamua:
taioraa ?
-
rururaa
"TE ATUA
Tuhaa 1: Marati 1/14
-
a
outou
tatai tahi:
Eric TEPA.
te
roto
to
tumu parau:
TO TATOU AVEIA"
tapati 8
tapati ia no
I
-
âmni atu i te Apooraa
te
no
atu
reva
aha
teie
parauhia
"Perfect", faaterehia ia
e
E
-
TE MAU PARAU FAAARA A TE UI-API
-
te taatoàraa:
na
E aha to outou
te
tereraa
ohipa
manao
e
i te
ravéhia
nei ?
-
reihia nei i roto i teie
mau
e
fenua)
pae
) Te
hohoà
taata,
no
te
(Tenete 1/26-27)
f) Te
taata^
ohipa âmui
te
e
;
riroraa
To
te
Taata
ei
1/1-14
Parau
-
10/9
2Torinetia
;
19 e tae atu i te 27
no Atopa:
Faaineineraa, Tià
Rauti
ui-âpi
i
te
fare
ui-âpi no Arue
te
i
Il
24
no
5
no
te
Atopa e tae
Novema : Tere
ui-âpi
haamauraa
no
Rapa
"Base”,
te
e
te 12 no Novema
mau
e
Ràh-i
te
a
te Etaretia
O
E âmui mai te mau
te
tuhaa atoà
mau
:
mau va¬
i Arue.
vahiné no
o te Eta¬
retia.
Na
i
te Tuhaa V
faatere mai
haapiiraa
i
taua
te
rururaa
nei te
tumu
parauhia
faaterehia ia e
tuhaa
vahiné.
a
Rihniraa
hiné
I te
atu
Rahi
Tomite
(loane
5/17)
I
^4
Firipi 2/28)
;
te mata¬
f'-1
Parau Faaara a te
) letu taata :
loane
no
Atua
Tareimo
8/5)
-
1987
Tapura ohipa
hiti 1988.
-
oraraa
matahiti
te
no
àpiti^ rave
(Tenete 2/19-20
-
morare,
faufaa
Atua
h
Oraraa
-
E
ra.
mau
e
teie
i mûri
Ênaltai
uiraa i nià i te
haapiiraa: "TE ATUA TO
TATOU AVEIA"
roa
Vahinerii TEAHUI
SYNTHÉTISEURS
PIANOS
SdAHC-nrtA
Rue CLAPPIER
Meubles
-
B.P. 200 Papeete
laqués et sculptés
Bibelots
en
en
TAHITI Tél : 42.77.97
Ivoires
Broderies de Chine
Porcelaine de Chine
Articles
-
Qoisonnés
bambou
-
ORGUES
# YAMAHA
MUSIC
Une très
pour
grande variété d'instruments de musique
débutants,amateurs,proféssionnels
Ave du Chef
VAIRAATOA
Boîtes à musique
Hli
V
XTTXXX
tü tlJ
- BATTERIES - GUITARES
AMPLIS - SONOS - CLAVINOVAS
Cofifrets à bijoux
Jade
Bijouterie
H Ml
-
15J liî
xm
K
T ^'fil
Tél.
:
42.08.45
I R
*5? ySJ 15^
*5?
“5?
mk
POROTEThWI
AUJOURD’HUI
Poème de Soeur
MyTiam
Ce
la Carsmmauté des Diaconesses de REUILLI
Rue Porte de Bue 78 000
VERSAILLES
Prieure
de
poème est tiré d'une brochure bi~mensuelle,
"LA
COMMUNION", éditée par la Communauté. On y trouve des arUvcles écrit s par les membres mêmes aux sujets divers: poèmes,
méditations, vie pratique au sein de la Communauté, nou¬
velles fournies par celles qui sont outre mer, des infor¬
mations utiles au niveau de la santé, hygiène, etc...
10^
L’enfant vint trouver le vieillard.
petit enfant:
Cansnenae
*
Père que faut-il faire en cette vie
Père cannent saurai-j e que j ' aime ?
*
?
Il
-
,
Va commencer,
-
Pour
faut aimer.
les
tiens
fondie,
rentre chez
et
Suzel et
puvs
personnelle ou une étude plus appro¬
brochures sont disponibles auprès des soeurs
Thérésa, au Foyer des Jeunes filles de Paofai.
une
lecture
ces
reviens.
Père, me voici.
-
As-tu
mangé
les
avec
A
tiens
as-tu bu
avec
as-tu habité
Oui, père.
-
chez
les tiens et
puis reviens.
Père, me voici.
-
A s-tu
supporté leurs habi¬
gardé leur maison
tudes et
cultivé
et
Oui, père.
-
Déjà tu
• H U I
eux
leur demeure?
Déjà tu conmences à aimer;
rentre
U J 0 U R D
leurs
On
le temps perdu
On n’efface pas la faute
Seul le Seigneur, Jésus-Christ
comme un cadeau de grand prix
nous offre son aujourd’hui
pour tout y espérer.
ne
rattrape
champs?
-
Oui, père.
-
et lu
voici, père.
-
leurs
fêtes ?
célébré
eux
conmences à aimer;
ches les tiens et
servi
ahara
P.4
oe...
ia ü
haapiiraa faaroo i roto
mau fare haapii¬
te
P.6
haapiiraa tapati
canme
tm
P.8
toe ra ite
P. 10
hopea, te
tiai
ra
te
nana...
"e tii ia
P. 11
aua
pipi
no
Here-
mona
P. 12
"Tei hea oe?"
P. 13
Une page
d'histoire
:
l'ap¬
pel du 18 juin
P. 14
Eglise dans le monde, quoi
de neuf?
pirince,
P. 16
miel
le
t’ont-ils donné
le pain ?
"Te
Te
T’ont-ils embrassé
et
vare
na..."
puis reviens.
Me
ia
vau
ua
e
patio
leurs parche¬
avec
rentre
ïehova
oe
raa
leurs canti¬
as-tu
Déjà tu
e
mai
Tomoraa fare ui-api no
As-tu chanté
ques
mins
P.3
Ua faatianiani
Te
puis reviens.
Père, me vopiei.
Aujourd'hui
i
conmences à aimer ;
les tiens et
P.2
Parau faaite
Te
chez
rentre
SOMMAIRE
pas
avec
Non, père.
-
Tu
conmences
retourne
et
*
Me
voici, père.
-
VEA
à aimer ;
les tiens
Editeur
puis reviens.
Eglise Evangélique de Polynésie
Française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
T’ont-ils battu et traité
comme
rien,
t'ont-ils accablé
d’injus¬
Directeur de la
tice ?
Oui, père.
-
Tu
commences
Retourne
et
*
à aimer.
les
chez
Administration
tiens
Commission évangélique d'in¬
formation - 3.P. 113, Papeete -
puis reviens.
dit l'enfant,
faut que Je reste ches les miens.
Non, père,
il
publication
John Doom
Va, dit l’Ancien,
tu sais
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
aimer.
Rédacteur
en
chef
Emma TUFARIUA
NO TE HOE TAFARE FAAHIAHIA MAU :
E PUNU “PLASUSOL NERVUREES” AORE RA “ONDULEES”
Composition
Atamu Floria.
Photos
Feit Roland, Koenig Robert,
Margueron Daniel, Teinaore Ralph.
E TAPUHIAINTA TE FAITO TA O’E E HINAARO.
Mise
en
pages et
publicité
EDICOM
■
Immeuble BUDAN
Rue des
Tél
ACIER;
:
Remparts
4,3.11.88
Impression
STP-MULTIPRESS
Tél
:
58.41.41
Tirage
7.000
INGECO
TE VAI ATO’A NEI TE MAU O’HIPA ATO’A E HINAAROHIA NO TE
HAMANIRAA FARE.
TE RAAU-TE TIMA
-
TE AURI
-
1 1 I JT
1
y igl igl H I5ÿ 1211^11531^
« Veà porotetani » paraît chaque
mois. Il est destiné à ses abonnés
à quiconque en fait la deman¬
de. Prix de vente au numéro :
40 FCFP.
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnement de soutien ; 500
FCFP.
et
TE “TUBES” E TE VAI ATU RA...
PK 3 FAAA B.P. 1668 PAPEETE
rx
exemplaires.
TEL
.
42.65.84
I 11 r
jy
H ^ 121
^
*2.'^ ti?
'ETiuai
ÛE
UA FAAHANIANI MAI OE lA
lEHOVA
“E UA VARE IHORA VAU lA OE...” (ieremia20/7. v.m.)
I te
tapati 30 no Atete, i haamaxahia ai na orometua
âpi,' oia hoi o Ronouri (TUMARAE Grégoire) i Teavaro
(Moorea) e o Taeha« (FAÜA Arthur) i Fitii (Huahine).
Te taioraa pipiria i taua tapati ra, no roto ia i te
20/79. Te irava faaitoitoraa
leremia
taua ôroâ ra,
no
te irava 7 ia
o
ô mai;
na
faainohia
paha
manao
âpi
orometua
roa
roa
no
i
faaitoito
te
i
roto
i ta
na
i
ra
i te vahi
te taviniraa i
hoi Etaretia.
to
ia
na";
Tuhaa 5 i faatere i te
tane
te orometua
a
Tupuaiarii, peretiteni TtStaa 3i
roto
niani",
piri
to
tatou
e
to
au
na
ra
e,
e
i
auraa
têtu,
leremia
I
te
teie
eita
parau
"feiatiate huriraa ia i te
o
farani
parau
nehenehe
te
te
maohi
reo
faaiteite".
hiohia
atoà
tera
la
ia
na
e
parau
e
Atua ia.
te
na
e
parau
to
"faatia¬
parau
ta
e,
ra,
farii
e
anaè
o
na,
e
faaoohia, e tahitohitohia o
ia. la pii faateitei o na i
"parau-
reira,
ta te
o
ia na,
nunaa
faaite
ia huri
ra
No
te
tiàtüri
"publicité"
ra
Parau
te
tono
eita te
rnmaa e tauà, eita e haapao
atu; e te mea fifi roa atu,
tera
niani"
i
Atua i
mea
to
"faahinaaro".
parau
reo
"faatia¬
tera parau
a
na
ia faaroo mai iho
reo
te
i ta
nxmaa
na
e
parau
niani, feieihinaetro e feied-teite, e au ra e, e mea huru
piri to ratou atiraa i to te
pareiu
ra,
"faeihema".
E
ra, e àta te nunaa, e faaoo
ia na; i na ô ai o ia i te
irava 7 vh e, "ua riro vau
nehenehe
atoà
ô
ia
ia
ia
tatou
ei
na
la tano te
faatianianiraa,
e
feiatupu
te
parau
reira
te
iho
vare
iho
i
te
ia,
a
leremia
I
ua
aita
te hemaraa
o
ture
o
i
ta
ra
o
"Ua
Atua:
ia ù
oe
iho
te
a
Atua
te
te
mai
nunaa
i
taata;
e
te Atua
te
e
aè i to
reira
na
o
matamua,
tau
noa
nei
nei
ia
ia
te
a
e
tatou
No
e:
i
tatou
parau
ai
to
i
"ua faatianiani
Atua e,
oe ia ù
te
lehova "?
e
mea
Mo
te
iteraa
te
mau
taio
i
i
te
"morare",
e,
roa.
Oia
parau o ta tatou i
roto i te puta a te
atoà
o
Perofeta
ia
leremia,
e
mau
ia
na
Atua; e
peàpeà rahi to Xeremia e te
amuamuraa
Xer^iia i mua i te
?
tumu
e
i
ohipa ta te Atua i tono
Te haereraa
nunaa
parau a te
te perofeta
Atua i tono
na
i
rahi
i
No
taua
te mea
te
e
Atua
te
ohipa
ohie.
mea
haere
fasiite
i
te
te
ia,
No
e
nimaa
e
e
roa,
na
o
na
i
e
ia: Ua
te
no
to
na
Parau ;
ua
faaite,
farii
au
ra
i roto i te
nià
uixii
-
roto
ia
na;
noa
ia
na
ua
rave
e aita
nei; ua
manao
iho
Xeremia
e,
o
te Atua
ohipa huru ê
eita e ore
atoà
reira
oraa
e
i
i roto i te
au ra
na,
mai te
tei f aahinaaro
o
vahiné
i
aè
raro
i
ia
la
tau.
manuia,
te
ia
e
te
fifi
mau
i
ua
i
"no te
ohipa
ia
matara-ore
ia
tatara,
te
mau
ôpuaraa e tae i te vahi i
manaohia, e haamata tatou i
ore
"
uiui e,
te
tonohia ia
i
teie
i
tei
taa ê
i
reira
tahi
vahi
mau
tatou,
atoà
ohipa ( faaàpu,
faahoro
horo-pahi,.
faatere-hau
haraoo
ia
o
e
oto
i
àau,
e ua amuamu
i
te
te
mauiui
tatou Fatu ei
i
manao
na
.eita
ia
o
ta to
?
Teie,
faaite feiahou i
Atua
te
a
i
te
e mauà te taime, e
ia i teie nei. Te
nuneia,
mamu
na
ra
faaoti
e
Parau
te
ua
to
o
noa,
E aha atu
ra.
o
o
fifi ra, ia au ihoa i ta na
faaiteraa (ir. 9)» ia parau
ia
o
"eita
i
roto
o
ia
Parau
te
ia
iho
na
e,
parau faahou i
te
Atua i te
e
a
eita o ia e parau
faahou, i te ioa o te Atua»
nunaa,
riro
atu
roto
ia
ia
ra
reira
te
na,
mai te
rahi àma; na te
auahi
oromai
noa
a
ia,
i
tahi
faa-
te
nehenehe
o
hopeà,
e
eita
e
faahou ia tapeà, e rohirohi
roa, e ra iho ia ua faaite
i taua Parau a te Atua ra".
No
aha
te
te
ora
parau
ia i
?
No
te
mea
te Atua,
a
i
roto
e
ia,
mea
feia
te
te
faaite
i
ite
Xa
moè
te
e
i
to
no
taata
reira,
na,
i
farii papu i te reira.
terete¬
aita ia to
i
feia
te
faaroo.
e
Mai te peu e,
te parau
nei tatou e, eita te Atua e
faatianiani i te taata, o
Fasihema
ra
anaè,
te
mea
papu
tupu nei
e
tatou
i roto i to
i teie tau, ua
nunaa
rahi
roa
e
ua
te
rau
homa,
aita
faatianiani
au
e,
no
roto i te
àti
Xeremia
ta
mai
ra
te
te
i
fifi,
Atua i
i
na
e te mau
te nunaa;
a
ia Xeremia mai
ia
manao
e
ia
tuu
faainoraa
aita
Atua
te
Xeremia
ia
faatianiani
ta Faahema
na
reira nei
i
te
faatiti
ia
te
taata
na
no
e
e
heiamairi
i
nei
i
te
nunaa
i te hoê hemaraa
roto
rahi;
ratio, na roto
i te àfata-teata, na roto i
te mau veà,
na roto i te
i te
roto
na
fare-toa
mau
te
e
mau
hotera,
na nià
i te mau
patu, e na te mau vahi atoà
haere
e
rahihia
No
taata...
No
te
te
ra
Atua
veà-tono
e
faaite
to
na
na
i
ia
na
to
nunaa,
Xeremia
te
no
i
te
mata,
na
e
hinaaro
ia rave ihoa i te
faatianiani
ra,
e
hinaaro
e
mea
e
aore
ra,
vahi
ia haere ihoa i te
faatianiani
e
faafaahiahia
ua
tiàturi
te Atua ia na no taua
ra.
To
Xeremia
ohipa
titauraa
e
Te
ra.
te
ra
mau
parau-faatianianiraa i
tauihaa, te mau àhu,
fare, te hooraa fenua,
pereoo-uira, te maa e
inu,
te
oraraa
maitai
tera
vahi
etv...
nei
te
i
roto
te
tera
te
te
te
i
vahi,
faatianiani
atoà
faeœoo
èê... X
faanahoraa no te
mau
te
i
e
te
ohipa paràu-faatianianiraa,
ia
i
te
tarià, te manao, e te àau o
te taata, ia vare, ia faa¬
e
haere
te
te
hutiraa
te
ei
te
e
hoi
aha
parau-faatianianiraa ?
faaàmuàmuraa, no te
mau
no
ohipa tià-ore. Ua titau mau
mau
parau-faatianiamiraa
mau
E
no
hinaaro.
na
ua
hoi, eiaha
i te Atua
nimaa
atoà
reira
hopeà,
ua
riri,
to
tatou
ia moèhia ia tatou e, e
tonohia
tatou
e
to
aita to ratou
na
aha
e
ta
tamuta, e
tarahu,
e
e
tavana,
e
etv...), eiaha
maitai
te
reira
e
teia-ê-raa
ua
i
pereoo
na
e
tei
noa
atu
toroà
e
tatou
eere
X roto i te
te
e,
te
tatou
feia
atu
tiano
e
i
to
te reira te vahi
o
teretetiano.
feia
"e ite
i te feia teretetiano
te
roa
ao
ia tatou
tono
aha hoi teie
huru, no te aha mai tera te
huru, no te aha vau i u noa
ai i te mau fifi, etv ?" I
to
na
tau,
e
mea
papu
leremia;
nei
ohipa taa maitai
e
Fatu
te
to
i roto i to
ao;
oraraa
materia,
i
e
mea
te Fatu i roto
e
i teie nei
te
tauà mai i ta tatou parau
feiaite ra, ia u tatou i
e
haapapù
papetitoraa,
tatou
ta
Tatou
tau.
oraraa";
te taata
ore
teie
te
ra...
ore
tei
nunaa
To tatou atoà teie hiuru i
teie
o
o
te
faaàmu-
te
taua tane
a
tetiano
e to tatou
feia tere-
te
e
atoà
tatou
ia
a
teihi
titau-
na
i
hema atu
e
tatai
to
no
tahi
i
roto
na
tumu hoi
tatai tahi; oia hoi,
no
te
Fatu
i
roto
na
àmuraa
reira
o
Xeremia e,
i te tahi
ra, eere
te aha ?
o
roa
la, m àtahia,ua
tahitohitohia, ua faaoohia,
teimaha
ia faaite
ia
o
ia
faaite
ta
patoihia
Atua. Ua haere
ia au i ta te
ia na; ua ite o
fifi
te
no
te
o
e
te
fifi
Atua
te
haere
na:
te
titau
nunaa
ia
i
te
bol"
tae
hoi, te feruri nei
E aha te
te àau.
ia
maitai
le
Ua
mea
aha
ra
No te manuia-ore ia
te
i
Te
E
e, ua o te hoê meinao
taa ê i roto ia Xeremia oia
au
parau
oto matiitn
"ras
e
I
e
ta na i tono
o
o
topa
e
ihoa.
te
roto
papu
leremia
faito.
?
i
mea
e
e aha
i taua
mua
paruparu,
reira,
tatou
tau
Ahiri
ra
o
to
mai
?
tupu
E
ite
tià
mea
e
hoi
ra
nunaa
e
?
tau
teie
huru i
te
o
Xeremia,
o
te
tatou
e,
e
aè
o
i
huru
tatou
htomi
anei
atoà
te
tatou
aha
te
nunaa
reira
huru
aita
haamata
Te ui
te
Atua i te
te
o
leremia,
taata
na
homa,
nimaa
reira i te
te na reira
Faahema.
o
Xeremia
o
mai
na
atoà,
mau
i
na
ua
i
paari meûmeù te àau i
ohipa tano-ore.
E
faatiti. Ua
na mana
Eita te
aohia ra,
roto
i
te
e
ua
te
o
ia hema i raro
taata,
nei:
ta
o
e eita e puta faahou
i roto i te àau o te nun£ia,
ua tari te tarià i te ino,
Faahema anaè te faatianiani
i
ite
faahou
o
Teie te
ohipa
Parau
a
faaoo
e
na.
teie
o
te
tarià,
Pipiria,
te
ia
na,
i
ra
Atua",
te
a
leremia
e
ua vare
faatianieini
e
faahema
e
i
vau..." I roto i te
faaiteraa
e
irava,
faatianiani
lehova,,e
e
ra
eita
tatou
leremia
faahou
tano
ohipa
rave
e
o
"e
e,
e mau
hinaaro,
e
parau
nuneia
tià-ore ta outou
mai te
roto
na
te
ohipa iino,
mau
auraa
te
i
mahana
mau
la
ua
ia.
a
te
nei".
hinaeiro ;
te
etnaè
tupu
e:
i
àtaraa
na
te
faatianianiraa,
ra
maohi,
raahia, hoê
o
o
tahi
nei te poroiraa
te
te
leremia e, ua rave
te Atua ia na ei ohipa hau-
manao
Mo
rétro
ia
i
ia, haere atu
o
na
tiraa
teie i
roa
teie
ôroâ haamauraa ia Taehau i Fitii e ua tuâti noa ta na
faaitoitoraa i te aoreia a Tupuaiarii or. i Teavaro.
reira,
ai
roto
ia leremia e, "ua faa¬
tianiani te Atua ia na, e
teie
tatou Fatu ia letu-Metia e
Na Teremoana or., peretiteni
i
teie
vare
nehenehe
titau
i
reira
ai"
?
ua
irava
i
tono
ei
"Ua faatianiani mai oe ia ù e lehova, e ua vare iho
vau...” la haamaitaihia te Atua o tei faataa i
taeaê
o
te
roto
ra
I
Atua
te
no
nunan,
tei ravehia mai
tei
o
aha
na
te
rave
taata
i tera
faatianianihia
reira to
atu
na
oraraa
ra,
e
mea
ei
maitai
ai; te aratai
ra ia
taata,
i te
haapao-noa-raa ia na anaè e
roa
manao
i
te
te tauà-oreraa i te tahi ê atu
te
patoi
te
faaueraa
atu i to
ia faanahoraa i
te Fatu,aroha
taata-tupu.
ra
a
E
(Aumônerie).
Omuaraa:
matou
te
e
veà
ia
tei
âvaè
te
no
neria
mai
ei
i taio i roto i te
1987,
matahiti
O
Faaroo,
Haapiiraa
na
te
no
Porinetia
iho mai,
Eva-
outou
hoa
rave
teie
haamau
tomite
i
faaroo
i
i
roto
ua
ta
tapati
tera
fa
no
i
e
tera
matamua
tatou
na
teie
-
matahiti, maori
ia ite
tahi
i
aore
ra
faïufaa
te
ta
parau
tsunarii
te
na
.
.
.
meiu
.
.
nei
.
ra:
ta
na
e
fai
.
tatai
.
te
no
taio
e
.
ra,
e
.
ra.
.
2)
ra
te
piti
te
O
ia nehenehe te
rii,
te
feia âpi
atu
te
mau
ora
i
tgiua
taata
ra:
"la
ora
fa,
maori
mau
tama-
e
.
.
-
ohipa nei i
i te Haapiiraa Faaroo:
e
-
haapiiraa
TEAMO Georges
o
Te
ei
tino.
mau
oe
TahuaLa:
TAUMAA
faaroo,
haapiiraa
Teie
Mero tauturu:
i
SCHMIDT Freddy
faatere
FEIT Roland
piiraa
ra
e
faaroo
-
"Bonjour 1"
te
i
haa¬
taua
hinaaro
SUZEL Tiàtono V.
Renée
TEHAHE Renée
L'aumônerie
à
biblique
un
de
tienne
ENZ Lynette
TUMAHAI vahiné
chaque jour.
Nous
RICHAUD Sylvia
FAREURA Jean
Te
faatere
E
te
fare
o
mau
no
que
le
e
mahana
mau
nehe
ia ia
e
haapii
e
oe
teie
ra
nehe¬
e
faaite atu,
e
i
atu
aore
te
mau
te mau
ra
atoà, te ravehia nei i te
tapati atoà te haapii¬
les
uns
autres
et
te
Here-
no
haapiiraa.
partageons
tous
à
la
mau
diffé¬
paix.
Car l'amour de
son
tatou
hoê ohipa
reira, e na
te
te
e
mau
atoà
Mai
te
mau
te
o
tamarii
tatou i
i
te
no
te
metua
ta
e
tatou
reira
mea
e
peirau no te
rave
feia
haapii nei i ta tatou mau
tamarii, e tià ia faaineine
e
sous
de
ia
tuhaa.
par rapport
recherche
e
roa
faaitoito
sieurs
nohoraa
tauturu
tatou
plu¬
perspectives. Je me
suis dévouée à 1'aumônerie
pour
offrir toute l'expé¬
rience acquise
et contri¬
eiux
no
faufaa
enseignement
la vie chré¬
nous
ta
no
tamarii,
connais¬
ma
vivons
remment
Henri LENOIR
mero
te
atoà. Teie nei
na roto i te reira mau
raa
est
sance
pipi
i
tahi
taeaè e tuahine o tei hiaai
nei i te parau na te Atua.
I roto i te mau paroita
:
TAUMAA Manu
mau
tautu-
mau
ADAMS Maui
POMARE Ina
te
nei
ei
e
iho i roto i to
oe
tamarii anei
e
i POMARE IV, o ta
ôpere i roto ia tatou:
E
mau
tino
ratou
tamarii,
na
nei
te
mau
MALE Emile
buer
-
nei,
tahi
TEURURAI Jean
PANAI Florienne
I Taravao:
ia riro noa
mai te parau
mûri
te
o
mua
te
haapiiraa e aore
mau
tuatapaparaa,
Richard orometua.
o
te
o
na
haapiiraa
haapiiraa ia oe,
oraraa
ra,
haapao:
ia
tatai
Te haapao no te
riro
ei
aratairaa
ruraa
Atua
te
na
Ua
faaroo
TEHAHE Paul
teihi atu
ia
roa.
EHU Tetuanui
E te
haapiiraa faaroo,
parau
Te mau tauturu:
.
mona.
tae noa
paari ia
faîraa
ra, eiaha ra,
ei parau vavi,
te
Te haapao no te
faaroo,
manao
.
1)
no
Fareura:
Arthur orometua
i roto
i
paroita. Te
titauhia
e
atoà
matou
-
te Atua.
o
mero
.
pureraa
e
tei
o
ta
riro atoà
-
parauhia te Faîraa Faaroo a
te mau Apotetoro (Crédo des
Apôtres) O te rave-noa-hia
nei
a
I Uturoa:
I Papeete:
Haapiiraa Faaroo i nià i te
fàîraa
teuituru i
I Tupuai
no
matahiti,
te
e
ohipa
tino
mau
roto
te mau Mitionare.
I
me tua
te tiàturi
outou atoà
.
Te
Farani,
mai te tau
na
tamarii,
Patireia
Fepuare
phipa
amaa
Etaretia
e
e,
ai
atu
Te
feia
te mau
ta outou
reira,
no
nei
atoà mai ratou ia ratou iho
mua roa, hau a haapii ai
i te meiu tamarii.
na
I roto i to
la
iho,
ineraa,
oe
prochain
teihi
à mon avis est le sacrifice
de soi-même pour autrui.
e
oe
haapiiraa ia
^ore
ra
faaine-
e roaà mai ia te
tauàraa parau o oe e
te mau
tamarii,
e
aore ra i
PEINTURES ET VERNIS INSECTICIDES
mouches, moustiques, fourmis, mites,
termites, etc. par simple contact.
Non toxiques, les peintures et vernis ARTILIN
Qui tuent
:
diminuent les causes de l’asthme en éliminant
les acariens "terreur des asthmatiques".
(Attesté
par
et
-
Non
toxique
-
Double efficacité
-
le ministère de la recherche
de la technologie).
A longue durée
-
Intérieur et extérieur.
la peinture insecticide
AGENT EXCLUSIF
GUILLOUX
6
TOUS LES MERCREDIS
NOCTURNE
JUSQU’À 19 h 00
TEL:428349-Fareute
!
'0)
VEk
POKOTETA^WI
i
roto
te
taeaè
mau
tuahine.
I
uiraa
” E aba
e
tuàti
mai ai i nià i te piti o te
ai
e:
i
ta
e
i
vau
haapiiraa
te
roto
reira,
rave
faaroo
tatou
i
fare
mau
Te
ia
tahi
no te mea
nei
au
e
tumu,
hinaaro
te
faahohonu atu
i
a
ite
ù
to
i nià i te parau a te
te
e
Atua,
tahi, ia nehenehe ia ù
na
roto
ta
te
i
Atua
i
horoà atoà
teie
tahi
ia te
ia
i
roto
ia
no
e
mau
hinaaro
nei
outou.
la
Aroha
mai,
ore
faufaa ia vai
nei
anaè,
tupu atoà ra
e
i
atu
ù
no
horoà
tamarii,
mau
faufaa
nei
teie
manao
ora
na
No
Hau,
e
fare haapiiraa.
tivirà.
No reira,
ia
e
te
te
taahia
Teie
metua,
roto
te
e
te reira ohipa.
no
ra,
ua
fare
monire
mahana
tamarii i
mai
haapiiraa
e
meia.
E
te
i
te
riro nei
atu
tae
te
tapati ei mahana
i
reira
te
feia
âpi
e
haapao
ai
i
to
ratdu
te
mahana
ia
atoà
i
te
èvaneria
i
haapiiraa
no
tauturu atu ia
na
oréircia
nehenehe
àpipiti
ai
E
noa.
te
Atua
i
tià
mea
te
te
atoà
raveà
haapiiraa,
teie
reira
te
e
e
ia
.
Ua
riro
atu
ra
i
to
materia
te
e
na
oraraa
totiare
i
piiraa i te parau a te
Atua, ei faufaa no teie tau
ta
mea
ta
tatou
e
maitai
tatou
horo
ia
nei.
atu
aano
raveà
mau
E
no
i
noa
i roto
i
mau
fare
tatou
i to
mau
na
na
E aha hoi to
E
i
la
te
o
to
na
tino,
i
te
i
roto
ite
no
na
te
mau
ia
oraraa
paariraa.
na
te
no
i
haapiiraa
te
te
te
no
tamarii,
auraa
no
e
te
papetitoraa,
ai
atu
haapapu
E
fai
atoà
Metia
faaroo,
axu?aa.
mau
i
tahi
i
ia
a
iho
na
to
iho
na
papetitoraa.
to
faaora.
?
faufaa ?
auraa
te
to
i to
parau
i
roto
paari te hoê tamarii i
haapiiraa faeiroo, e ite
ia
i
maitai.
ia
o
te
no
mea
atoà
maramarama
e
àtuàtxu'aa
oraraa
te
e
na
e farereihia e ana.
âveià aratairaa ia na
nehenehe
te
na
ino
Te faufaa
faaroo:
aratairaa te tamarii i
aha
e
te
faaiteraa, eiaha
ta
roto
atu
noa
haapiiraa,
te
e
no
ohie
tae
ia
Te
e
no
tamarii
te
te maiti i te
fifi
tauturu-
ia i
o
oraraa
ia
mau
.
na
haamau ai
arairaa
mau
feia metua
te
na
e
tautururaa
E
te totaiete nei.
haa¬
te
ei:
feruri
mea
Etare-
na
ei
e
araitairaa
roto
ai te tamarii, noa atu
ratou huru haapaoraa e
auraro
papa,
to na
.
faaroo.
te
na
aore
atoà-raa i
te
faatura
te
hioraa
.
àtuàtiuraa
oraraa
faaravairaa
parau
te
E riro teie mau parau
pupu
o
te
haa¬
piiraa tapati anaè. E ohipa
ra
na
tatou
paatoà,
ei
ruru
ta
e aore
tamarii
orometua
roa
vahi
mau
hoê
e
aratairaa i te teunarii
tia,
na
haa-faufaa-hia
tahi
te
noa
mûri aè, e
ia ora
a
ia
Atua,
te
aroha
te hau
-
te here
haapiiraa faaroo o te
tamarii, te mau papuhia nei
te reira ohipa i roto i te
mau
paroi ta atoà. E aita
vau e manao nei e,
e ohipa
i roto
na
-
Te
te
i te fare
oia
vai letu-Metia.
i roto i te
e
teiuturu
ia
ai
-
te
i te èvane¬
no
te
no
ite
te
e
pae
atoàhia
nei,
mûri
i
te here
te
parau a
teie no
na
te parau
e
e, o
E te
i te
te
te
to ratou oraraa ùtuafare.
tatou e te feia
ite tatou e tei
ta tatou mau
i
h^pii
tamarii
a
oraraa
i
te
-
-
raveà
te aroha
ù iho nei,
no
maitai
mea
ia
riro tatou i
xiiui noa e, e te vai ra
mahana tapati tei faa-
E parau mau,
ei
materia
faaroo ei faufaa rahi roa i
roto i te
te
ria,
haapiiraa a
tauturu i te
pae
haapiiraa
ia
E
o te
haapiihia ai
e
faaiteraa ia
te
noa
roto
te
Atua.
i
no
parau
faaroo,
ia taime
tamarii
no
riro nei
i to
nei
te
tià
haapiiraa
te
te Hau.
te
riro
Te
hoê
haapiiraa i te parau na te
Atua i te taime haapiiraa a
na
te
na
tuhaa
oia
i
e
roto
mea
e
te
tamarii i to
Maui:
Te
reira,
ravehia
te
te Atua.
o
e
mea fiu
faahou i te
matou
mau
hoi:
feiahepo".
te
te
atu
Florienne:
"E
tapati,
nei
te
fare
te
reihiraa
te
o
haapiiraa
Te
ta ù
o
faaite
i
e:
te haere
i
roa
uiuihia
roto
haapiiraa,
pahono maj
e
to ù taata
tià ai. Teie
e
i
tamarii
haere
haapiiraa ?"
Ua
hinaaro.
o
na
Na
ia
e
Fatu
roto
e
teretetiano
ia.
te
e
letuto
na
teie
na
e
i
tapao itehia
parauhia
ai
o
o
mata,
e
te
Taumaa A.
pureraa.
i
•Zi
ul
BAtMSUJE
oepoty^ËOEi
Une
et
banque jeune
dynamique
ITÉL.42.86.88
a
a
AGENCES
&
.ILE DE TAHITI
PAPEETE
PAPEETE
Boulevard PÔMARE
42.86.88
Shopping Centcr BRUAT -Tél. : 42.45.46
PAPEETE - Av. Clemenceau - MAMAO -Tél. : 43.84.19
FAAA - Immeuble FANOMAl -Tél. : 42.58.46
MAHINA - Centre Commercial P.K. 9,8 -Tél. : 48.17.30
PUNAAUIA - Centre Commercial MARINA -Tél. 43.84.20
PAEA P.K. 21,800 - Tél. : 58.34.92
PAPARA P.K. 36 - Tél. : 57.40.93
TARAVAO - Immeuble FARE MOANA Tél. : 57.15.46
-
Tél.
-
:
I
-
-
-
-
PIRAE
-
Immeuble Van Bastolaer
PUNARUU
POLYNESIE
-
-
Rue Afarerii
Zone Industrielle de la Punaruu
.ILE DE MOOREA
PAOPAO - Baie de Paopao -Tél.
:
-
-
Tél.
Tél.
:
:
43.19.32
58.41.48
56.14.59
.ILE DEBORA.BORA \AITAPE |
él.67.70.71^
.ILE DE RAIATEA
UTUROA
-
Centre Commercial PUCHON
-
Tél. 66.34.42 3
EXT 1 1 X 1 1 1 111 I I ï 1 11 j
y
ÎJIM
125 lÿ 1^
(1^ y
e
taata
153
y 15^ 1531 ^ 15^
>2115J )!^
|H( M I5;11^
7
movmmi
TE HAAPIIRAA TAPATl
F
1-
TE TOMITE
TE FAAAPIRAA I
RAHI
HAAPIIRAA
TE
A
te
2)Te
âvaè Tiunu ra,
Rahi
E i
hia
ia
Haapiiraa Tapati.
taua taime ra i faaâpiai te Tomite Rahi,
e
ia
i
i
mûri
nei
te
BENNETT
no
te
i
roto
tera
i
Tahiti
teie
nei,
i
rururaia
Moorea,
No
Laîza
John
teie
mau
e
rururaa,
1) Te rururaa,
mai te
Papai Parau:
-
e
no
2)
Moorea
Te
te
Josiane
no
te mau
e
(colonie)
Mono
Te
mau
rururaa, e âmui
tamarii
e
te
f aatere
i
hoi
i
atu
te
e
HEUEA
ùtuafare
ratou
(C.L.S.H)
âvaè atoà
atu i te
ùtuafare hoê tamarii, e te moni âvaè
faito 17.388 tara (86.940 FCP)
e
2
i
tamarii:
raro
atu te moni âvaè i te
faito
B
3 tamarii:
n
II
28.980
U
(144.900 cfp)
ùtuafare
ùtuafare
ùtuafare
ùtuafare
ùtuafare
ùtuafare
ùtuafare
e
4 tamarii:
ît
II
34.776
n
(173:880 cfp)
(188.790 cfp)
5)
Te
Te
Te
e
37. 758
II
II
(215.760 cfp)
U
5 tamarii:
6 tamarii:
U
43.152
II
7 tamarii:
H
II
48.546
II
B
(242.730 cfp)
e
8 tamarii:
U
II
49.929
II
9 tamarii:
il
tt
54.912
II
e
10 tamarii:
il
II
59.904
II
e
(249.600 cfp)
(274.560 cfp)
(299.520 cfp)
e
E- TE AFA-PUTE (Demi-Bourses)
1) Te mau ùtuafare e fanao nei i te
(allocations familiales)
moni tamarii i te mau âvaè atoà
TARIHAA
Taa
C.J.A.),
i
roto
ê
atu
noa
mau
i
atoà
ruhia
ra
i
te mau
Teie ia i mûri nei,
te
pute.
te
teie
peu,
ùtuafare
e
2 tamarii:
tt
4)
5)
Te
Te
ùtuafare
ùtuafare
e
e
3 tamarii:
tt
4 tamarii:
II
rururaa.
te tahi
no
te
6)
Te
Te
ùtuafare
ùtuafare
e
e
5 tamarii:
tt
6 tamarii:
tt
?
Te
ùtuafare
e
7 tamarii:
tt
0 te hoê ia tauturu taa ê
i faataahia
te
e
te Afata Turu
no te faafanaoraa i
mau tamarii e haere atu
9)
Te
ùtuafare
e
8 Tamarii
II
Utaa,
te
te
TO) Te ùtuafare e 9 tamarii:
tt
i te rururaa.
2- TE RURUBAA TAMA
teie
Te
0 vai
a
matahiti,
ma
-
11) Te ùtuafare 10 tamarii:
te fanao ?
tt
1) Te mau tamarii e haere
haapiiraa
noa
(primaire.
o
Haapiiraa Tapati e âmui
Te rahiraa
ia
e
«
*
i
(86. 940 cfp)
II
36. 240
II
28. 980
II
45..300
II
34..776
II
54..360
II
37..758
U
59..010
II
43..152
II
67..440
II
48..546
U
75..870
II
49..920
78..000
II
54. 912
II
85. 800
II
59. 904
II
93. 600
II
(135. 900 cfp)
(115. 920 ^fp)
(181. 200 cfp)
(144. 900 cfp)
(226. 500 HN^N.
Bateaux alu et plastique.
659.000
_
long
te
i
Tout pour la pêche.
Bouteilles de
615.000
140 HP Hectrique arbre long
POWER TRIM V4
to
o
haa¬
piiraa e te mau raveà e
f aaohipahia.
la
rave
pinepinehia teie
''C
Électrique arbre long
Electrique arbre long
ia
roto
âmuiraa
pipi, 11 orometua
-pipi orometua i roto i
paroita no Papetoai no
1
de la mer.
Bectrique arbre long
POWER TRIMV4
i
e
le/j
419.000
POWER TRIM V4
e
o
i roto te
haapii e te pipi.
atoà ohipa faxifaa
matara
487.500
POWER TRIM
139.500
HP Manuel arbre long
8
U
'
Fait partie de Vea Porotetani 1987