EPM_Vea Porotetani_198512.pdf
- Texte
-
JL
m.
mensuel protestant de polynésie
vea avae
porotetani
POROTETAM
IKSNO;63 4021.
K
1 X i 1 1 1 11 1 ï f
1
11 in
MANAO
-★ ★
★
★
★
★
★
Manava, Maeva.
I
te
hoi
mea
ui-âpî
te
hopeà
ia
uiui
anei
manao:
râ
aore
atoà
Te
manab
to
o
nei
tià
tlà
teie
noa
o
te
te mau tai-
tatou
oraraa
eere
I985,
râ
atoà
ai.
Teie
Nà
te
?
teie
no
te
no
to
o
1
e
parau
no
au
matahiti
taime
no
te
te
no
tatou
te matahiti,
o
te
me
nei
tae
matahiti
ui-âpi,
noa
matahiti
e
te
e
tatou
mau
ora¬
ra, i teie
mahana,
te
faaturorihia nei
to be feruriraa, to oe hiroà,
to oe here, to be tura, to be
tiàmâ e to be aroha. Nâ vai,
raa
Jacques Nicole, lors de
succession
comme
son
escale à Tahiti
C.
prori
PARAU
FAAITE
Octobre 1985, où il est
en
NOERA I TEIE MANAMA
TEI
HEA
ROTO
TE
I
ARII
TO
FANAU
NA
OROA
API
I
TEIE
I
Eita
Faalneineraa
no
té
te
Apooraa Rahi
te
i
tere
e
Etaretia
mau
tifa
mero
Amui
i
Mai
uiraa
no
e
Pati-
no
âvaè
te
a)
Tetepa
i
no
Tenuare:
Hoiraa
NIER
mai
VER¬
Henri
o
orometua
mai
Farani
mai.
iho
mua
vetia
DOOM John
i
i
i
te
o
(Commission
I'homme).
nâ
tei purara
hitià o te
pae
ânei
ratou
mau
râpae
àu
ta
te
i
mau
na
i
na
te
mau
Mataio
râveà
iho
no
parau o
taata tei
i
te
letu
ore
i
te
t5tai
tiairaa
teie
e)
Te
ao
ei
tahi
faaararaa
mau
e
reihi
rave
ei
Arii
tàatoà.
mai
roto
poro-
i
i
parau
ra
pairaa
i
râ
tumu
i
roto
ta
fâ
noa
Mataio
pâ-
e
teie ia, ia hiohia:
1-
Te
i
i
to
e
râ
vai
te
mai
feiâ
te
aehu
tau
noa
no
no
ia
ia
i mûri mai
e
Mataio,
faaroo
letu,
te
Herota
lerutarema
no
letu iho tau
tei aehu-
râtou
Arii
i
te
fàhau
âpî.
mau
Te
peu
tahi
i
no
teie
nei au,
te tahi
atu
..
I
nei
te
faahiti
ra
"Te
farani;
taata
hoi
e
no
be,
e
tirâ.
NÛnaa Maohi,
tae
rau
rau
ino
poroi
a
aè
Fenua
te
totaiete
te mau ravea
e
horomiihia
matahiti
te
Hau
mau
Nûnaa Etene",
e
fenua,
i teie
mahana, o vai te etene ?0 verâ
mâ te etene, vai noa mai te
tîtî na te mau vâhi hopuraa
miti,
mea
nehenehe
anei? A
haere ê atu be e Tatani... E
a
e
te
tiàmâraa
e, no
to
ù.
ù
te
E,
uî-âpi mâbhi nui,
teie
mau
paruraa
e
ôpuaraa,
mau
e
e
ara
teie
i
mau
"âiha" anaè hoi
a
faaite
i
te
mea,
no
to be
ù te
fenua, no be, no tatou, mea
tià
ia
faaturahia
vau,
te
te
reira,
manao,
i
nûnaa mâbhi.
mua
tâuk
SUITE PAGE 3
Evaneria.
te
riro
te
te
mai
teie
tirâ,
a,
i
nâ roto i
i
reira
ra
tâuà
tei
parau
uiraa
1
taata
letu haereà mal
no
parau
na
Mario
te
Parururaa
tiàraa
0
matamua,
nâ te feiâ
e,
bre
te
mau
to
ei
Parau
a
mau
te
Arii
Here-
Apooraa
te
Tomite
mau
te
Papai
te
o
o
nei
rau
teie
tenetere
ihoa
mau
ui.
raa
Reihi
te
uihia
ua
i
fafau no te tau
tahito, ia au i teie mau haa-!
papuraa - (Tenete 22/18, Itaia
49/6-7 ). E riro mau atoà râ
i
Tere
me a
e
nâ
no
Ati-Iuta
te
na
i te
9
i
riro
paari
1986 i Apia -Samoa.
te
atoà
uiraa
e
2/1-10:
Mataio
mau
?
vai
farii
mahana.
Tenuare:
Putuputuraa
nâ
sa
Suva.
de
MAHANA
no
préparer
atoà,
PARAU FAAITE
4
venu
e
a
Brothers.
i
taata
des
Droits
de
6e
te
13
Tenuare:.
no
Hepetoma
Hoêraa
.
o
Pure
te
mau
te
Tereteno
tlano.
VOYAGEZ
EN BONNE COMPAGNIE
Temauarii John.
YOJ MIH3
A notre agence de
à l’aéroport
>»TV13M3JaU3MA-
à bord de nos
H02IAM AJ BTUOT flUOS 23JauaM 230
..
C’est vrai, avec UTA c’est vraiment différent.
C’est tellement agréable de retrouver
Papeete,
de Faaa,
visage ami pour vous conseiller
départ et i^ouf prendre soin
de vous pendant votre voyage.
un
appareils,
avant votre
bref, à tout moment, au sol comme en vol.
tITA c'est la
compagnie où des polynésiens
polynésiens.
Avec UTA,
sont au service des
vous
.
m
Là
S
Boulevard Pomare/PAPEEîE
:IàT.9tll 9*ifi3
m 11111 tiiii11 Tm
131MI5JIM
®
y IJJHîiJl
!215^
-
TAHITI
voyagez en bonne
compagnie.
INFORMATIONS 43Ü3.33
RÉSERVATIONS 42.22.22
votre
ou auprès de
agent de voyages hobrfuel.
r
iiiii I ïlllj
NOERA I TEIE MAHANA
SOMMAIRE
SUITE DE LA P Z
NOERA I
TEIE MAHANA
p
2 et 3
MANAO
p
2
PARAU EAAITE
p
2
p
4
p
5
IL
NOUS EST
NE UN
SAUVEUR
1er NOËL DES MISSIONNAIRES
EN 1797
TE
REO 0 TE
UI-API
(U. C. J. G. )
p
6 et 7
CONEERENCE DE LA
JEUNESSE
p
8
TE
p
8
TIARAMA....
PAHONORAA I
TE
UIRAA....
p
TO
p
11
EAAHOU OUTOU I TO
OUTOU IHO EENUA E TIA AI p
12
TE RATA A PAURO
I
TO
TARATIA
IA HERE
VEA
i
Editeur
Eglise évangélique de Polynésie
française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
Directeur de la
John Doom
publication
Administration
Commission évangélique d’in¬
formation - B.P. 113, Papeete -
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
Rédacteur
chef
en
Henri Hiro
Composition
Atamu Floria.
Photos
Feit
Roland, Koenig Robert,
Margueron Daniel, Teinaore Ralph.
Mise
en
pages et
publicité
PROFORMA
Rue des Remparts
- B.P. 3061,
Papeete - Tahiti, Tél. : 42.78.52.
*
Ta tatou teie Raau
ei
na
0
PATA,
vai
ia,
o
aha nei
te
Noera 1985, o Taaroa mai ia letu tel riro
riro mai nei o ia ei URU ! Tel hea te Arii Fanau Api?
eaha o ia, no hea o la, te haere nei o ia i hea e
Impression
Imprimerie S.TP.
Arue Km 4,600
ia ?
Tél.
ua
o
;
-
42.98.24.
B.P. 600,
Tirage
2-
Te
vai
aehuaehu
i
Areà
noa.
tuutuu
te
i
ratou
ua
pee
fetià
na
ia
i
ore
Ua
ore.
feiâ paari
taua
ra
to
a
mâimi
te
tel
ra
aratairaa
te
mai
atoà
tià
ia
Mai
na.
râtou.
ra
7.000 exemplaires.
E
)
la
tûtonu anaê
teie nei i nià i
te
huru
na
fânau mai ia te
ti,
e
nab
i mûri nei:
mau
na
manao
i
pi-
e
i
ratou
aore
rota
ma,
parau o
E fânau
neine
i
mea
râ
No
te
ua
mea
haamanab
? E
ra
te
ra
no
no
ia ratou,
ra.
manao
tumu
ia
râtou
a
ai
râtou.
Te
araaraa
fifi
i
tou
mua
i
to
ra
no
taua
i
parau
te mea
rahi
ihoâ râtou i
roto
I
rii
te mea ua tae ê mai
Iho ia ? E aore
mua
te hoê Arii
Herota
te vai
au
faafânau
ê,
te
araara
noa
ânei-
Eere
o
tâtou.
ra
e
bre râ râ¬
?
mai
te
hae,
Eere
taia,
ai
o
mahana
ia oe,
te ao
batchev) i
te
tel
tapa-
hea
te
A-
âpT, o vai o ia i
i mua i na Arii Pu¬
nei
mua
(Reagan
Kor-
-
i nâ Arii
o
be
o
iho
te
Arii,
1^ 1^
1^ 1^ 1^ là 1^
1 1 1 I 1 1 1 J
^^
^
de. Ib'ix de
vente
au
numéro
:
40 FCFP.
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnément de soutien : 500
FCFP.
?
^
manabhaèraa,
Teie
te
fanau
.
aita
âpî .Faahou,
.
e
aore■
roa atu ihoa
p^a ■
E. mea moè
â paha ? Aita i No te inea ua
haere mau mai nei'o ia, 1 haamanaohia ai to ha,' haéreà mai
i
te
mau
mahana Noera.
Oia la!
Aore râ
i
Ma-
a
Noera
o
ua
e
Râau
Papâ
â
pâpû
i
i’
te
a
ia, î teie
te
râua
ùnaùna
te
maimi
0
roa
mai
Noera
mâite
roa
moe
mûri
faa-
p
Mâmâ
morohi
1985
noa
À hiopoà
!
râau
i to
mau
Noera
na
e
a
tumu hoê
JOËL
!
SUITE P
LlllXXll 1
i
nunaà?
chaque
râtou, o outou, o
mâa, o nuu. o pipi-
Arii
nei
fânau
mau
Veà porotetani » paraît
te
?
teie
te
o
mau
aupupu,
«
mois. Il est destiné à ses abonnés
et à quiconque en fait la deman¬
o
o
rla..
ùnaùna
*
tiàmâ
te
i te
mua
mau
te
a
vai
ânei
fâ¬
te mea
i
na parau.
E te
aha ia ta teie
e
mata
taa-
râ, oia hoi:
te
e
haavarevare,
ra,
na
aehuaehu
tumu
mea
mai
noa
ra
1
i
te
a
Flosse)
Evanerla
mau
haapabraa,
mua
î
te
te
hopeà iho
aita râtou
i
i
te
te
poritita
taoà.
bhie
roto
ânel,
i
to
?
nei
ao
i
e
tiairaa i
o
faai-
i
mua
-
haava-
i
na
te
i
âpï
He-
o
anel
faahou
o
(Mitterrand
Nui
mau
faahitl
te
mea
râtou
mea
huru
faahou
na,
râ
aehuaehu hoi râtou1
aore
nau
manao
i roto
aita
te
te
fânau âpT
taua Arii
Teie
ia
mâimi
e
Ati-Iuta
ara
noa
te
no
mau
i
i
rà
bre
taa
ohi
?
mau ma-
ia ratou i te
te haereà mai o letu.
ua
te
teie Arii?
haereà mai i te
Eere
e
te
atoà tel
parau
mau-raa
1- Mai te
a
vai
te
mea
i
roto
ra
havaha
te
no
nià i
no
faahemaraa
te
fânau âpî haavare
râ
aore
te
i
Arii
mau
E
i
ratou
ra
LX 1
là
1531 tiS
HOIORE
4
XX X i I 1 f T i'i XT 1 J
là là
y
y
^ 152 tiî
IL VOUS EST
NÉ UN SAUVEUR
CHANT DE NOËL
L'adoration des nuages Giotto .I4ème siècle
"Le
peuple
des
grande
voit
ténèbres
une
s'exclame
Esaî.
C'est
Noël
lumière",
essuie
Plusieurs
yeux
siècles
C'est
dépose
échio.
fait
fois
"La grâce de Dieu a été mani¬
festée". Une dizaine d'années
vrent
Jésus
couché
dans
Marie
"emmailloté
et
crèche"
de
une
et
qui "repasse toutes
choses dans
les
Noël
seul
ouvre
che
à
dire
ne
que
ses
Noël
force
la
hommes
doute
sans
les
et
C'est
Noël
parlent
de
pas
connaissent
les
sont
bonne
le
Ils
Noël,
pas
C'est
nouvelle,
Noël
quand
C'est
quand
C'est
tous
proclamée dès
un
o)
i
tei
oe.
mai
ratere
0
titau-manihini-hia.
paari
â i
mua
i te
parairaa
rau.
noa
e
te
mau
e
ua
haamata
râtou,
ia
mata
e
quand
les
Noël
dans
Noël
ceux
dans
qu'on
râua
i
te
be
vare
aau.
e
tei
oe
tei
Noël
dans
no
la faaaraara i to ù
la
haere
haamaitaihia oe
be tei rahu ia be
To
la ai
te Uru.
A
vau.
Na.
ora
roa
I
te
râ
Pura
e
to
a
ite
e
a
mûri
ù Varua
.■s
A malml
i
aau.
brua
ù tino
Ei Tumu Uru nâ ù.
au
taua
atu.
No reira
iho
Amui
tâua
e
e
aè
a
au
atu
ia Na
haamaitai
atu
ia
nei.
tüpohe
e
o
ro
la faaàraara i
be
Fetia
to ù mata
Joël
a
Hoiore.
pororaa
ra to
Aita a
oe
ra
pô e i hoi i raro i te
Te toe râ ra te tahi
peho iti tei ite â, tei baba
â e tei tâua â i te maa hihi
repo.
iti
ia
te
O
to
be
be
na
tiàrama
no
mâimi
ai
ia Na.
oe
pu
a
be
i
nâ
te
toà
aè
O
O
te
ta
nei
nâ te
Nui
;
ao
taa-
tei hea
Fanau
Ap“
? Teie aè te paari
nei
feiâ
te
faabto hoi
matabinaa,
te
Arii
ei
e
haereà
mau
te ui ë
no
te
ao
âvae
E
nâ
fenua pu e
nei,
te
to
E riro
fetia.
marama
morî i
ei
paari
faahiahia
auë ia i
e,
!
e
No reira tera mai
ta
tatou tuCOLOn W SYSTEM
mu
raau
ineine roa,
a
te
haere
mea
i ta
oe
mâ be
to
te
i
ao
1983,
Noera
e
aore mea e
mai
na
be
maoa
e
Oroà
ma
te
i
te
mua
a
a
Uru. Ua
toe ra,
Pofai
i
faatupu tià
mâ, ia tiàArii
Nui
de 8h à 12h et de14h à 18h
de r Est /tel.3.05.46
e
atoà nei.
^M
la
les
^^
^
M
le
yeux
sur
coeur
invite
du
son
de
pour
les
mains
de
qui partage aujourd'hui
notre pain
C'est Noël quand le gueux ou¬
blie tous les outrages et ne
sent plus sa faim.
Noa atu
fêtii atu
i te
oe
e
to
pure
Oi vai
teie
E tau ê tei
noho i Maohi Nui nei, tae noa
atu
teie ei
1983:
noa
Eiaha
atoà â mahana,
tele
E pehepehe
teie Oroà
la
I
se
amour
bonheur normal
C'est
la
porolraa ia
sont
enfin
qu'on visite
d'hôpital.
lit
ne
0
te
coeurs
d'un
pauvre
mot.
Ils
d'une même
3
nos
offenses
soudain se
mensonges faisant
place au bonheur
Et qu'au fond de nos vies la
souffrance
qui ronge trouve
un peu de douceur.
taisent
a
Qu'attendons-nous pour nous
joindre à eux dans la saluta¬
tion, la louange et la joie ?
c'est
frère
mon
celui
2-
terre
plus réel
ne
ils
ô
l'espérance
C'est
commencement.
SUITE DE LA P
la
sur
les
Noël
lève
ce
hérauts
qu on
reculer
vraiment fraternels
diffé¬
bien
Noël
oubliant
trois
;
anime.
fois
1'amour.
tempérament, de cul¬
ture, peut-être même de piété.
Une même espérance les nour¬
rit
chaque
chaque j our
de
rents
qu'on
qu'on
misere
C'est
ces
qu'il
ce
vérifier (Luc 1,3)
et
fois
plus loin.
csuitique
traverse le poème d'Esaî,
le
billet de Tite, 1'Evangile de
Luc.
Esaî, un prophète plus
ou moins engagé dans la poli¬
tique de son temps ; Tite, un
évêque à poigne qui va faire
parler de lui dans l'Eglise
dressée en Crète
;
Luc, le
médecin-historien qui s'atta¬
pu
chaque
guerre,
mains
C'est
même
et
les
chaque fois qu'on
larmes,
chaque
une
Cetr Noël
Un
dans
qu'on s'entend
arrête
coeur".
son
Noël
C'est
plus tard, Luc rédige son Evanglle, vous savez bien, ce¬
lui
des
bergers qui décou¬
qu'on
fois
larme
d'un enfant
grand
après, un disciple du
apôtre Paul, Tite, lui
chaque
une
#
PREMIER NOËL
DES MISSIONNAIRES EN 1797
LA
NAISSANCE
DU
DIVIN
ENFANT
LE PREMIER CERCUEIL
ET LE NEUTRE D'UN HOMME OU LE
PREMIER
NOËL
DES
RES A TAHITI EN
MISSIONNAI¬
1797-
Le
25
décembre.-
prière,
les
et Harris
Dimanche
décembre.-
La journée
commence
par une
prière en commun. A 10 heures
et demie,
frère Cover prêche
Hébreux
sur
XII,14. Momie-
manne. vient
informe
de
de
Pare
meulière
et
nous
tielle que
PomoAQ.
tué
un
homme pour en faire un sacri¬
fice
contrairement
à
ce
qu'il
mais
que
de
avait
nous
l'offrir à
son
dieu.
Voici
semble-t-il
l'origine de cet
exemple de supertition: PomaAe. avait rêvé cette
horrible
nuit-là
venu
dit
que
le
dieu
son
trouver
était
lui
et
qu'il
fier
devait lui
homme, sinon
un
mettrait
colère.
en
homme
qui
avait
sacri¬
il
Pour
se
lui
levé,
sur
le
pouvait
remplir
cette
fonction
et
l'avait tué sans aucune hési¬
tation
.
et
Eyre fait le culte du
prêche su Jean III,
S.PomoAe.
Matavai
envoie
arrive
s'y
et
de
voleurs
répondons
pendant
soirée
prière.
pour
pour
la
termine
de
il
nous
attention
Nous
exprimant
doublons
toute
se
installe;
la nuit.
en
Nous
l'ouest
faire
reconnaissance
seil.
à
homme
un
prévenir
aux
et
ses
son
la
con¬
garde
nuit.
par
lui
notre
La
une
doulou¬
yeux
PomaAZ
nous
ren¬
aujourd'hui; il
beaucoup de gens
aussi
a
de
suite
sa
visite
y
cela'
à
enflammés par le Kava
Otto et
.
demandé
de venir et
nous
et
de
Mannemanne.,
oblige à être vigi¬
nous
lant toute la journée.
Il
cela,
y
a
cueillait
garçons
de pain
cassant
temps
de
jeunes
nos
des
fruits
lorsque l'un d'entre
tomba
eux
de
de
peu
un groupe
le
de
l'arbre,
se
bras
gauche; frère
Clode le remit en place sur
le champs et cela se passa
bien
pendant
cinq jours
mais le garçon était sauvage
et
inattentif
le
tenta
se
frère
de
re¬
Clode
le
remettre
l'enfant
souffrit
encore
place,
en
il
et
bras;
■■ 11JIAT[»
\mn1 J IImm 1
pendant des heures et le père
vint, insistant
pour le ra¬
mener
à la maison; il disait
qu'"7£ VamineAa à
Frère
soir
soigner
reux
cassa
obéir PomOAe. s'était
avait posé les mains
premier
de
promis
qu'il l'a enterré parce
Mannemanne. avait
refusé
avait
l'un d'entre
dent
confiden¬
rendent chez
se
PomaA£. qui
24
le
Après la
Broomhall
frères
un
doctexiA
iocat, qa'tt pAteAa le. ktaa
et qu'il guZAtAa bientôt”.
Nous
essayâmes
dissuader
ser
son
et
tous
de
chez
VO
en
Puckey
rendirent
J3MMOI22310Siq UA ÎIU3JODIÇia UQ
lais¬
vain.
et Smith
garçon,
Frères
l'en
de
nous
eux
le
« 88882*>
lèt
[
9tU 9is3
-
se
lende¬
(c'est à quelques
miles
d'ici)
et
trouvèrent
que
l'enfant était mort la
main
matin
veille:
il
avait
l'eau froide
comme
il
été mis dans
d'une rivière et
avait
beaucoup
de
fièvre,
ment
il
mourut
immédiate¬
Le
père
larmes avoua son
d'avoir emporté son
erreur
en
garçon de chez nous et se la¬
mentait beaucoup ;il avait per¬
du
grande
une
sang
en
avec
une
avait
soin
quantité
de
lui-même
de requin:
il
coupant
se
dent
recueilli
sur
blanc
de
un
et
ce
morceau
déposé
enfant
son
fleurs
et
sang avec
de tissu
le tout près
mort, orné de
une
à
couronne
la
tête.
Une
C'était
lendemain par quatre
et suivi par
ti.
Tous
une
foule
de
gardant
nos
curieux
était
d'habitude,
comme
frères
re¬
admi¬
et
leurs
derniers
habits ;
et
ces
eurent le courage de
leur dire
qu'"-c^
vexaient
nos
frères.
le
furent
de
entourés
par
qui l'admi¬
gens
rèrent et dirent:
"Quel
beau
co^^Ae où AangeA leA habita”l
Il
nie
eut
y
une
conduite
elle
longue cérémo¬
par
consistait
le
père:
principale¬
semble-t-il,
ment,
discours
sur
les
l'utilité
fils,
foule
là
premier cer¬
cueil jamais fabriqué à Tahi¬
de
venu,
rant
porté le
jeunes garçons
plusieurs
de
.
à
en
un
perspectives
venir
s'il
de
son
avait
vécu;
après ce ci son père, sa mère
et ses parents s'entaillèrent
la
-
tête
dent
frères
etc...
à l'aide
d'une
de
requin - mais
les
persuadèrent
nos
d'y
renoncer.
toiUi un jouA aiuxi moAt^ que
le coAp-6 qùt ^e tAouvait là,
devant eux;
que leuA-i
me.6
devAont appoAoZtAe devant
NOTRE Atua; qu'il y avait un
lieu de bonheuA pouA lex> hom¬
mes de bien et de
.6ou^^Aanee
leM méchante”,
pouA
alors
bientôt
légèreté
nance
et
air
prit
une
de
( + ) librment adapté de l'an¬
glais (volume I PP 14-15 des
TAanMjetloïU o^ the Ml^s^ona-
Ay
Society
-
Londres 1804).
☆ 54-
conte¬
grave.
Frère
Puckey
construire
l'enfant,
rT~T~r~r~i~i~T~T~rT~r~r~rT~!rTT~i
abandonna
son
Ropati.
un
promit
cercueil
cercueil
qui
xj.
îf
de
pour
fut
i iT'n: 11 1 ï
w
■
f 1 15
TE REO O TE UI-API
AŒOIDIS
(U.C.J.G.)
MEOiDJS
Distributeur exclusif:
moto
groupes
électro-
gènes
MMAHA
tracteurs
4x4
diesel
laorana
to
roto
i
teie
tatou
nei
1985,
no
reraa
Rahi
aroha
o
i
te
âvaè
Noema
roto atu i te Faate-
Ui-Api.
raa
mai
tahi
te
raa
e
i
Faatere
te
e
7
o
Faatere
tupu na
mau
ta
raa
raa
a
retia
te
;
la
au
R\REUTE/7EL.42g7 88
teie ôroà.
ui-âpï
(peretetini
te
o
tomite
râtou
)
i
no
rave
no
te
atoà i to te tuhaa
fârii-
Apooraa Faatere Etaia âmui to te uî-âpî
-
1) Ua tupu ia te mau rururaa
mateihiapo i roto i te mau tu¬
haa
e
te
tâtai,
faatere
mau
tahi
ma
te
itoitoi arataihia
ui-âpî
rururaa
tuhaa
e
atoà,
to
te
Atete:
maitai
tatou
ta
no
tama-
mau
rii.
maitai
te mau
no
te
Te
Apooraa Rahi Amui no Tane-
1985:
mata
tuhaa
1, 2, 3, 4, 7.
4.
i te faaotiAvaè Tiurai
te
rahi
e
ohipa
te
pâ-
mau
atoà
roita
Apooraa Rahi taa ê I985
Avaè Tiunu:
Tiunu
no
nei
Atopa,
nâ Apoo-
tei
mai i
équipements
casques
la
mau
rai,
Atete,
Tetepa,
Noema, nâ roto mai i
29
te
o
haamauruuru-maitai-hia i ô
te mau Orometua,
Apooraa
Tiatono, te mau Peretetini Tuhaa Etaretia,
Ui-Api, te mau
tâpura
bhipa i faanahohia e te Faatereraà Ui-Api i roto i nâ âvaè
i mairi ia tatou: Tiunu, TiuTerâ
ôroà
te
1985, ua rave te ui-âpî i taua
tâpura î>hipa ra mai te ruperupe maitai na roto i to te
mau tuhaa 1,
2, 3,
7 âmui-
fârereiraa nâ
rata tûàtiraa
teie
i
tatou
na
i te
tatou
i
bord
KUBOTH
huiles
Atua
moteurs
hors
2) Ua âmui atoà atu to te uinâ roto i na tià e piti
i te Apooraa Rahi Amui o te
ao
nei i Tanemata, mai te 27
âpî,
la
haamauruuru
mau
Faatere
i
teie
nei
-
maitai-hia te
rururaa
tâpura
tei aratai
ohipa
ei
Tiurai
no
i
te
i
te
tià
o
o
âmui
tei
i te
5
no
haapâpûraa
ui-âpT i roto
te
no
te
ui-âpî
fenua
atu
tae
e
1985,
Atete
te ao nei
mai, 700
;
90
mero
0
Angèle TERIITAU, pereui-âpi no te tuhaa 4,
tiatono, e peretiteni ui-âpî
no
Poutoru te hoê,
e
o Emma
TETUANUI,
peretiteni
no
te
tâàtiraa ui-âpî, râua tei rave
tumu.
titeni
i
te
rima
tuuraa
i
roto
i
te
ui-âpî o te ao nei
tâpati 28 no Tiurai 1985
puta a te
i
te
i
roto
i
Pure
te
Iritiraa
i
Apooraa Rahi Amui o te ao
E 6 fenua âpi tei haapâpû
te
nei.
râtou
i
to
i
roto
o
te
Te
i
ao
pâpâ
tei
parau
i
atoà
feruriraa
i
te
roto
i
Apooraa ra, teie ia:
taua
"IA
Ui-Api
Taàtiraa
nei.
tumu
mau
uî-âpî
tiàraa mero
te
MAI
TAE
TO
RA
OE
RAVE
I.TA OE OHIPA".
Teie
te
mau
tâpura
HAU.
A
ohipa i fe-
rurihia:
1.
Te
tauiraa
no
te
tere
TE
TUURA RIMA NO TE MAU TIA U.
PARAURAHI
té
Pâpâ Ture
i te
mau
irava
Tumu faa¬
ui-âpî.
MUA I TE PERETITENI E TE PAPAI
2B.7.85
L 1 I 1 jri 1
is
C. J. G. PORINETJA FARANI I
i-
îii «
f
1 I
I
1
f
(sjyîÿ
I
fl
ts y
i TUn
LX JlXt.1 1 111
^
15J 1^1 y
liji
15515? I5Ï ia
2.
Te
imiraa
te
3. Te
i
parururaa
Taata
te
o
te
Rahi
te
te
no
te
mau
râtere
a
te ui-âpï.
te
te
e
nei.
ao
James
-
Tiàraa
faaâpiraa i
Papai-Parau
Taàtiraa Ui-Api o
atoà
tupu
Peretiteni
te
te
fenua haavihia.
mau
5* Te ohipa tumu
Ua
no
taata.
4. Te fariiraa i
no
"Hoê
faufaa
nei".
ao
(Peretiteni
Love
ta-
hito)
tahito).
rahi
E
tê
ciha
i
teie
1-
Te
ohipa
te
ao
nei
i
nei
ui-âpi
o
Aroha
te
hi
tâpeà
ia
tano
mai
roto
(Papai-Parau
Caselli
Heetor
-
te
o
Atua i
te
ino,
i
roto
faaiteraa
te
tei reira te
i
mai no
apooraa?
ia
vâ-
te
haavî-
raa, te tamai, te itiraa
faaroo teretetieino.
te
o
Eere
teie
te
i
te
ohipa
U.C.J.G
hioraa nâ
te
mau
te
feruri
tairaa
ohipa faufaa ore
roto
i
i
rau
tei' âmui mai
tià,
âmui
'ohipa
i
reni
te
ui-âpî
i
roto
te
i
4-E
no
âpî (ui-âpi
no
te
ara-
âmui
teie
o
tau,
e
3- Nâ roto i
te
e
Y's
feiâ
te
ao
taàtiraa
mau
i
i
i
roto
vahiné,
e
'ohipa
te
Aroha
teie
fifi
Patireia
mero
tumu
te
'oe
no
te
U.C.J.G
faaite i
1
Tuhaa
Urarii
:
teie tau.
no
ite
to
te
ao
nâ
e,
oe
(Pi-
Manutea
)
rae
Délila
Teururai
o
te
Mauruuru
(Arue)
Tetuanui
au
(loane 17/21).
i
Faatereraa
te
Fenua tei tauturu
i
Apooraa
te
Tahia
(Tiarei)
Tuhaa 2
Terooatea Céline
:
(Punaauia)
teie tere
i
Rahi
te
o
Amui
te
o
nei.
ao
Tuhaa 3
Vahirua Mina
:
(Afareaitu)
Accastillage • Pêche • Plongée • Carénage
Te
après-vente
PEXTIT
sEvmmjOEE
Tuhaa 7
hitu
taureàreà
ui-
mero
âpi
no nâ tuhaa e
4, tuhaa
1, 2, 3, 7, tei âmui atu i
roto i te hoê rururaa feiâ âpî
,
Marite
no
a
ia
U.C.J.G
te
i
i
au
te
no
te
o
mata-
faatupuraahia te mau
rururaa
feiâ âpî i Marite i
roto i te bhipa U.C.J.G (18851985) ; i roto i teie matahiti
o
te
feiâ âpi, 80 taureàreà
(tamaroa, tamahine mai te 14
e
te
tae
atu
i
17
te
tei
âmui
tèie
nei
farereiraa
i
te
mai
tumu
i
tatou mau feia
E
hoê
te
IIIIIIU‘‘75''
e
nâ
ua
i
oraraa
noaa
âmui, arataihia
10, noa atu te
fifi
te
e
i ta tatou
faaite
ohipa ui-âpî
tei
arataihia
o
mau
te
reo,
atu
FAFE UTE 42 80 27 *
te
e
maitai.
mau
ta
atoà
ao
i
te
nei
i
te
feiâ âpî
i
roto
te
fenua Marite.
haamauruuru-maitaî-hia
la
pae
te
o
te
1:âpura i>hipa i
mau
roto
i
Ui-Api
Tuhaa
no
te
o
Porinetia nei,
e
ta
huru
no
tatou
te
Eta-
taureàreà tei âmui
tatou
e
1, 3
ui-âpî
Ua iriti te
:
Tiarei
tuhaa
te
to
e
tâpurà ohipa
Taupiti Nui I985.
ta
ratou
E
tupu
roto
i
ia
4
rururaa
:
tuhaa
te
tâmâraa i
te
moana
Tühaa
i
roto
i
te
Ua
3
1
no
te
3,
ua
te
mau
taramea.
tupu
ia te mau
fenua.
tamarii
i
retia.
Teie
te
no
farii
teie
mai
rururaa
tei
AUTAEAERAA",
faatere
te
huru
tel âmui atu.
tei tamata i te
hepetoma te maoro i
taa-ê-raa
âpi.
âmui :
âpî
hoê
8
huru
*
feiâ
tapura
i
parau
nei.
80
teie
fariiraa mai i ta
te
i
Paniora,
Marite,
Tapone,
Niu-Terani, Herevetia, Panama,
Costa Rica, Phiripino e Tahiti
ora
i
Marite
no
ê
to
ANTIFOULING
no
nei
maitai
U.C.J.G
te
faanaho
tel
ohipa
Te
Turbo Voilier 2003T
i
roto
taa
"I ROTO I TE MAIMIRAA I TE HOE
FENUA NO TE
haamauruuru
tatou
te fenua tei tauturu mai
1. teie tere, te ui-âpî iho no
Marite,
ta
tatou Faatereraa
Ui-Api e te mau taureàreà hoi
te matahi¬
o
ti),
aè
Te
haamanao-
te
e
hanereraa
te
titauraa
te
Marite
no
faahanahanaraa
rare
VOLVO
PENXA
Peau Jimmy
:
(Tipaerui)
Too
hiti
Station essence marine «Moteurs marins
1985.
Marite
no
UC.J.G
Taureàreà
rururaa
raa
V01.V0
MBïTA
roto
i teie meiha-
Taàtiraa
nei,
Atua i
oe
"la riro râtou atoà ei hoê...
la
COMPTOIR
POLYWESIEN
Service
to
o
feiâ âpî
i te
i tono mai".
no
atu
te
etv...),
farereihia nei.
na
tahi
a
faaiteraa
Atua
to te mau tià o
Tomite Oekumene âmuiraa mai
te
men
te
te
TE MAU TIA NO TE APOORAA RAHI AMUl O TE AO NET
5,8.85
11.1.2-
haamauruuru
tapati no te Hau : Tumu pa¬
(loane 8)
"E FAAORA E
AORE IA E FAATIAMA TE PARAU
TIA IA OUTOU".
Te
rau:
"Ta te
tamaiti
i
faatiàma ra,
ia". Ua tupu te
reira i te tapati 10 no Noveua
tiàma
mau
SUITE P 8
tll 11X11 11111 1 illlJ
>^115^ Id
es
^5 liJi
^
111 i~i 111 111 fri 1
>^1 I!:5 i!il l!i iai(:ÿ y 155 )Mi
Ï2I lïJli^
2
□I Electrolux
CONFERENCE DE lA JEUNESSE
TEL.4253 59
AiïAHOEFIFINOTATATOUMAU
MAA NO ATU TO OUTOU FAEARAA
IV
CONFERENCE
DE
LA
JEUNESSE
se
font une concur¬
économique
égoïste,
luttant
pour
le pouvoir et
l'exploitation politique. Mais
dans
1 ' immédiat,
la
vraie
menace
qui
pèse
sur
notre
Pacifique, sur nos vies et sur
OECUMENIQUE EUROPEENNE
Le Conseil
nesse
en
Oecuménique de Jeu¬
Europe (COJE) en col¬
laboration
"jeunesse"
à
section
du
COE ont
Conférence
4ème
la
la
avec
caines,
ployées deins le Pacifique,
rence
ce
invité
nos
de
tallations
la
terres
est
celle
des
ins¬
nucléaires
qui se
multiplient dans notre région.
jeunesse oecuménique européen¬
qui a eu lieu au mois
d'août, en Finlande, deux jeu¬
ne
La
présence nucléaire dans le
Pacifique Sud produit un im¬
pact considérable sur la popu¬
de chacune des
sept autres
régions à assister et partici¬
per de manière active aux tra¬
nes
ELECTROLUX RA 1302
Piha pape toetoe ta uira
gaz
tion
1EIS.
SOIAM
SERVI
CEAPRESVENTEle magasin
EFFICACE
Parking
devant
1985.
To
te
1.
tuhaa
Ua
tairuru
ia
i Arùe i te tapati taatoà.
To
te
tuhaa. 2,
terehia
nâ
ia
A
3,
:
roto
Ua faa-
i
te
To te
tuhaa
?•
I roto ia i te
Tiroama.
no
16
teniraa
1985
Novema
no
Foyer., i
i
te
raro aè i te PeretiEmma TETUANUI.
et
liste
a
commencé
ont
poursuivent
se
actuelle
environ
on
80.
en
encore.
a
dé¬
Voici
la
en
des
pays qui effectuent
essais nucléaires dans le
le
par
tout
ceci
justice,
un
dans
relations
les
tions
été utilisé
chets
un
des
puissances,
européennes
taire
des
Te
ohipa
haamanaraa
i
te
Bretagne
nombreuses
telle
,
14
no
raa
Titema
Tià
a
e
ruraa.
Ohipa
mau
:
Johnston, Mon¬
Enine
Maralin-
ga en
Australie
tauturuhia
tahi
te
faatere
mau
i
Paofai
gataufa
CIFIQUE
qu'elles
ou
Il y a
améri¬
tes
ou
dé-
Bien
butou
maitai
e
"E
I
fâtata
TE
ROTO
to
o
teie
ora
na
MATOU
ia
e
certains
LES
LE
PA-
nucléaires
atmosphère,
à affecter les
dans
les années
de
vies
aient
pays
essais
aux
point
de
vue
les
conti¬
popula¬
à venir.
d'une
femme,
sont
souffrance.
Etant
donné
toute
femme
des
contaminée
générations
des
enfants
entraînera
contaminées,
difformes
dicapés.
Nous
Je
certaine
ou
han¬
n'avons
pas
encore
les
moyens
médicaux
pour lutter contre ce danger.
suis
mère
aucune
avoir d'enfant
Journée
de
la
e
paix à Arue
capé
ou
qu'aucune
ne
voudrait
retardé, handi¬
difforme.
âpî
IA MATOU
TERE
E
THOMSON EUCTRO-MENAGER
TAE
Etant
donné
SUITE
P 9
a
Importation - Distribution
Composant Electronique
Tetuanui.
☆
Micro
-
CENTRE VAIMA
Vidéo
-
TEL. 42.46.85
Informatique
ménager
Electro
.
Congélateurs'
-
Machine 6 laver
TL
En
vente :
P
^y
y
Service après vente
SARL-SA.V.
TEL: 42.62.56
TélectroniqueCVaima)- Dimeco -(Front de Mer)- Fare Moana -(Taravao)- Technic Center(Mamao)
LlllJLtf !
tîS
srrsr loniouE
Matériels et
Réfrigérateurs
*5^ y
SUR
DANS
jeune fille est ap¬
pelée à être mère un jour,
elle devrait être préparée à
faire face au risque.
Chaque
Téléviseur
8
FEMME
en
que
baba.
Emma
*
D'UNE
toujours mises
en
danger. Nous devrons envi¬
sager une vie pleine de peine
NOA ATU I TO OE HOIRAA MAI".
la
nuire
ia tatou.
A APITI
TO
Fatu
causer
nous
radioactives
Du
té
ôroà
teie
matahiti
mai nei
FATU,
I
i
tatou
comment
sans
retombées
nos
:
fânauraa
ia 'oaoa i
et
effectués
femme,
la
dommages irrépa¬
dans
lequel
NUCLEAIRES
que
tions
haamaramaramaraa hau atu.
Poroiraa
est
nous
probablement 10.000 tê¬
nucléaires stockées
ru-
no
Il
que
terrain où les gran¬
A farerei atu i te Piha
Ui-Apï
vi¬
à nous-mêmes.
L'OPINION
Puhaparaa
TETUANUI,
et
se¬
monde
dommages
ESSAIS
te
faaterehia
en
Nous
limites.
des
au
Moruroa et Fan-
Faaineine-
te
no
i
nous
possible
vivons
nous
des
Bello et
et
atu
can¬
monde
un
ses
causions
tapura
Moorea
i
Emma
mai
tae
Rauti
tamarii
e
e
I985
de
leucémie,
et
affectés.
tous
dans
sion
faaara.
Titema
no
22
formes
la
tout-à-fait
Iles
2) Te Feruriraa e te Haamana¬
i te Tapura Ohipa e te Ta¬
pura Faufaa I986.
parau
océaniques,
Hiroshima et
raa
mau
fonds
communiquant finalement aux
habitants de la région.
Les
radiations, comme tout le mon¬
de le sait, sont à l'origine
nueront
Te
dé¬
contsiminera
Nagasaki,
Bikini,
te
France
prove¬
des
qui a ses
limites. La capacité à absor¬
ber ces dégâts dus à l'explo¬
te Tapura Faufaa I985•
e
"poubel¬
une
se
ront
Kalesita
na¬
la chaîne alimen¬
certainement
renoncé
1)
comme
nucléaires
vons
-
devenu
entre
régions,
entre
Le
Pacifique a
entre
,
de difformités,
USA
ra¬
d'équité
manque
générations.
cers
Pays
Sud,
passage des bateaux
d'armes nucléaires,
représente une in¬
porteurs
de
Pacifique:
Pacifique
qui devrait
évoquer une
région paisible
n'est plus en paix. C'est
soient
né
l'immersion
essais
les
dioactifs, le risque occasion¬
rables
et
Pacifique
de
en
Marshall
Vea
le
nant
Iles
Le
Api 1985, tei tupu i te mahana
dans
l'entreposage des déchets
Polynésie françai¬
Dans cette dernière région
les
LE PACIFIQUE
(par Simote
Wainiquolo)
ou
radioactivité
1966
des
aires
bateaux
Les essais nuclé¬
La
nombré
compréhension
mutuelle
profonde ; la collabora¬
tion et le soutien réciproques
dans la lutte pour la justice
et la paix n'ont sortiront que
plus
renforcés.
Ci-dessous,
voici l'exposé fait par la ré¬
gion du Pacifique et présenté
par les deux jetmes représen¬
tants des îles du Pacifique.
les
sur
sous-marins.
que
nombreuses
le".
dans
A l'heuj?e
ainsi
îles,
les
sur
Mar¬
lieu
les
Cde
Te Apooraa Rahi Taa ê a te Uimaa
se.
nucléaires
essais
mau
paroita.
paroita
induisant
Des
shall et
plus
SUITE DE LA P7
ma
actuelle
ont
une
CREDIT ADAPTE A VOS BESOINS
•
la
conférence, afin
de permettre aux jeunes euro¬
péens de réfléchir à leurs
problèmes
à la lumière
des
problèmes des jeunes d'autres
régions. Chacune des régions
a fait un exposé sur sa situar
vaux
e aorera mea
de
lation.
soit
^
l 11Iï X11 11111iï r
H^
)5J irj
yt^ ly
in
SUITE DE LA P 8
que
n'avons
nous
nuclé¬
aires,
renon¬
devrions
nous
TE TIARAMA
les
effets
pas
moyens de juguler les
consecutifs aux essais
y
totalement.
cer
Comme
jeune femme, je me sens
responsable de la vie. Un jour
j’aurai
la
responsabilité
d'une famille sans parler des
obligations que j ' ai dans mon
église ou dans la communauté
dont
je
fais
partie
inté¬
grante
.
E
rahi
rave
te
matararaa
Tiàrama.
e
aore
e
ia
faaroo
Je
produire ni argent,
ni machines. Mais je peux cul¬
tiver ma terre et aller pêcher
ne
en
peux
La
mer.
sont
terre
la
et
mer
moi le corps de mon
pour
âme.
Te
vai
puta
te
nei
ramà
ei
feia
e
taio
teie
aore
i
1
ra
Te
Te
te
nei
vai
te
fairaa
te
te
1
paari. la riro Te Tià-
1-
Emanuera:
te
no
te
No
e
tae
farereiraa
mai
i
no
Paofai.
Ei
nous
voulu;
a
étroite
Dieu
comme
communion
en
la
nature, avec
notre terre et la mer, et nous
avec
voulons
vivre
mêmes
nous-
E
oraraa
responsables de
non
exploiter
puta tatararaa
letu.
o
Te
hoo:
tahi
mau
puta e
au
têtes
maohi )
reo
tumu
faaroo.
te
(reo fa-
faaroo:
te
o
tuatapaparaa poto noa no te tahi mau
puta e te tatararaa o te tahi
no
e
teie tau Noera.
Les
êà
reuii,
mau
Teie
tano
i
te
rauti
rarahi
parau
E
e
maitai
tahi
haapii120 tara.
nucléaires
notre
essais
"Arrêtez
mer.
nucléaires
dans
un
urgent que je lance à
mes
européens.
à
dans
nous
tion:
Qu'ils
un
Pacifi¬
que
Te vai
Te
à Paris
provient
d'une
par la Confé¬
Eglises du Pacifi¬
éditée
Wainogolo,
institutrice
également
des
études
suivi
de
les
de
Elle
èà
tahi
tae
e
Te
atu mau
atu ai
tamaiti i
moe
puta
i te
ôroa
ra
Vea
a
de
"TE
librairie
TIARAMA",
au
adultes.
lieu de rencontre
leur
se
et a
l'Institut
commande
quelques
propositions
temps de Noël:
Rayon
■
-
e
pae,
hora 8
te
4
hora
i
tae
e
mahana
te
te
monire
te
mal
e
atu
atu
taharaa
te
ia
mat ara
tae
i
i
ma-
hana.
Mahana
atu
ôpani
mai
maa,
tae
e
ra
i
te
hora
te
hora
8
11.
E
1 te tapati farani.
CHIN LOY AMEUBLEMENT
TEL: 42 82 63
Numera
atu
42
niuniu:
al
te
00
29
ani
58.
bible
lâHietsfield
Irmerspring beds‘Water beds'Air beds
Te
arioi
tino:
-
No
te
tou
160
te
tahi
no
o
tahi
ripene:
Evaneria, 1 te
te
en
chinois,
rons
bible :
à
côté
de
tahitien, français,
anglais, nous atti¬
votre
édition
attention
du
N. T
sur
une
langue
tahitlenne.
Présenté
agréa¬
blement verset par verset, le
texte
a
changé de caractère
d'imprimerie
et
est
d'un
accès plus facile. Son titre:
Te parau âpi oaoa o te faufaa
âpi.
Son prix: I50 CFP.
-
E hoo-atoà-hia te
Comfbrt^gy^ isaco^
la librairie
et
hora matararaa
mau
Mai
-
peuvent
directement
charge de l'expédition.
pour ce
Te
gens
qui
adresser
Voici
Bossey.
aux
de Paofai, mais
d'être au service
insulaires
aussi
du
se
d'être
l'Eglise
des
fait
"TE TIARAMA"
seulement
non
également
une
ensei¬
théologie
cours
o
Te pahi o Noa...
de
Fiji,
l'école
à
Simote
de
dans
maternelle.
dimanche.
oraraa
Aperahama
un
gne
faatiàraa
te
0 lona.
aux
.
école
te
ra
propose
est
i
public depuis quel¬
ques
années déjà, veut être
à
la
disposition de chaque
personne qui désire se docu¬
menter, affermir sa foi, dé¬
couvrir
d'autres témoignages
ou
poursuivre une formation
personnelle ou en groupe. De¬
puis 2 ans elle offre à tous
une
présentation
variée
de
bibles,
livres,
brochures,
cantiques et de cassettes de
chants
religieux,
destinés
aux
enfants,
aux
jeunes et
slogan
Kalesita
i
metua
te
tau¬
80 tara.
e
ouverte
GARDEZ MON PACIFIQUE
des
Ei
tamarii
Te hoo:
La
VIERGE DE NUCLEAIRE*
rence
(mai
LA LIBRAIRIE
MAIS,
Ce
te
fanauraa:
matahiti).
letu.
-
entreposez-le à Washing¬
affiche
i
te
-
les
ton
*
i
te
o
revendica¬
notre
"Nous voulons
testez-le
letu
turu
-
-
-
30 tara.
e
atu
-
S'IL EST SI SUR QUE CELA,
déversez-le à Tokyo
-
te pure, te ferutaata faaroo.
Te
Pata
libre de nucléaire".
que
te
o
To
2
appel
amis
joignent
se
i te mahana tatai-
tauturu i
hoo:
-
notre
Pacifique"! Ceci est
here,
:
feia
mau
pipiria. Te hoo:
raa
te
o
te
qui ont
déjà explosé et celles qui
sont
déployées
mettent
en
danger nos vies, nos terres
et
ia
110 tara
30 tara.
2- Te
na.
puta
ra
puta hoê.
riraa
e
et
détruire.
et
parahi nei i te mau
motu, a faatae mai i ta outou
mau poroiraa,
e hapono-roa-hia
atu ta outou puta i o outou
tano
puta reo maohi
mau
-
outou
Nous voulons rester
E
papai
15
tatai-tahi-hia:
Te
tahi
te
E hohoà
letu.
o
taatoàraa.
te
30 tara.
e
oraraa
rave-
“
Te hoo:
te
no
Pipiria reo
maohi,
reo
farani,
tinito,
peretane, e te tahi ra teie
ia:
Te
parau
âpi oaoa o te
faufaa âpi.
te
tahi pae.
vsihi
letu te Metia:
-
puta
Te
e
feia
tahi
Te Pipiria
matahiti
Pipirla, te mau
te puta hlmene, te
teuio i te tamaril e
rau,
ripene
te
e
a
fare
taata e hinaaro nei
haapaari i te faaroo
pupu
imi,
nei
te
tauturu
tatai
taata
mau
El
aè
Rayon
de
en
publication
en
"reo maohi":
tara.
mau
mau
teie
tamarii
area
ia
teie
puta e tano ia
ra-
ôroà Noera.
1-
Emmanuera,
te
e
raa
no
tit
commentaire
oraraa
puta
no
de
tatara¬
letu.
la
Pe¬
vie
SUITE
P
de
10
•
Jésus
selon
Luc,
quelque
propose
ouvrage
PAHONORAA I TE UIRAA
"haapliraa"
l'évangile. Prix:
suivant
en
cet
•
150 CFP.
2«
Le
"Te
chemin,
faaroo":
d'vine
eà
te
o
publication bilingue
introduction
à
la
bi¬
ble,
présenteuit un survol de
la composant et trai¬
tant de quelques thèmes théologiques.
Un bon outil
de
travail
pour
ceux
qui sont
appélés à animer des études
bibliques. Prix: 6OO CFP.
PAHONORAA
HIA
TE UIRAA
I
ROTO
I
TEI
TE VEA 0
I
TUU-
TE AVAE
TETEPA I MAIRI AE NEI.
livres
Uiraa:
-
i
to
sûre,
bien
est,
vai
tahi
te
ra
mau
vahiné
te
e
tei
E, e te vai atoà
e^
pâhono mai
Aita,
e,
taata^
pahono
ra tei
i teie ui¬
disposition pour tous
renseignements.
Ses
heures
raa.
d'ouvertures:
E, no te aha ? I roto i to
Aperama titauraahia ua parau
h
-
16
h
8
h
-
11
h
Samedi
:
Atua
te
i
to
42 00 29, poste
Tél:
ia
hoê
te
Atua)
te
atoà
la cas¬
sette
du groupe "Te arioi o
te Evaneria. Chants religieux
modernes
qui
peuvent
être
repris
lors de veillées ou
rencontres. Prix: 8OO CFP.
vente,
en
En
temps de Noël, la li¬
protestante
"TE
TIARAMA"
pense
spécialement
ce
enfants
aux
vente,
tres
et
à
propose
d'au¬
beaucoup
entre
la
les livres suivants:
i
Jésus,
Messie:
le
bande
faisant partie d'une
collection de 15 volumes qui
orometua,
le tu
tono
i
pipi,
i
te
to
après
Amour:
accompagne
la
quotidienne
du
se
veut la pré¬
méditation
croyant
et
discrète
sence
de
jour.
de
la
parole
ta
i
te
ù
atu
i
haere
e
ei
haa¬
faaruèraa
te
rahiraa
ia
e
atu
e
nei
te
e
ia
te
o
haere
ihoâ,
ra
te mau tià-
ra
titau nei ia tatou
e
taata,
i
tahi,
aita
taime
taua
eita
roa
farii i taua piiraa
pohe noa atu o ia.
o
Te
i
1
e
ia
o
uiraa.
ia
faaitehia
te
Aperama
i
i
URA,
E
to
e
to
fetil,
metua
te
faaite
to
ore
i
teie
taui -nei
i
te
i
te
aita
parau
to
o
aore
ra
la
Atua
E
iho
hoê
haere.
biôi
na
noa
taa
ê
tià
ua
Tatou
Te
tei
taime
e
o
mea
horoà
parau
te
ia
Aperama
ia
roto
e
i
i
to
ei
E
no
ite
e
e
peu
ua
I
flfi.
Te
1
mua
E
riro
ei
to
no
Aperahama
itehia
te
farerei
mau
aita
4/12)
e
e
haaparuparu
âvae. i roto i
Te
o
te Atua eita
nâ mua roa nâ
i te taata.Ote Atua
haamataraa
te
0
atoà.
matamua
te
te
o
a
haamata
e
roto mai
o
(hoa)
tauà
ohipa faaora
ia
râ
faaroo (Roma
te hui
roa
i
te
o
Atua
te
e
te
ei
parau
Atua
te
o
i
haaiüi’taraa
mea
riro
1
roto
haamorlraa
te
mau
tei
roto
i
titaxiraahla Ape¬
rahama.
Nâ te Atua i titau,
i pii ia na nâ mua roa. No ta¬
tou i teie mahana, e rave rahi
parau o te
roto
na
fârli
Draraa
ILpî.
i
faaruè
ta
mea
noa
i
e
te
oraraa
i parauhia
vahiné, ta
na
tao,à e
Te
hoê
te
no
ânei,
pipiria
te
te
taua
Atua,
nâ roto
Aperama
i
mau
!;âvini.
i
no
tahito
Aita
faaruè
?âua
ra
aore
e
taioraa
te
i
tita\iraa a te
i te brometua
piiraa,
na
faaroo
tei
taata
mau
to
tei
D'autres traitent de
Dieu.
bre
au
(latopo 2/23).
Atua
o
otohe.
te
oe
te
e
aita
i
na
poro
te metua o
atu
la
i
1/1. letu tei haa¬
i te âfii o te huaai
o te ôfî,
e tamaiti ia nâ Ape¬
rama.
E
parauhia
Aperama
(Aperaihama i to na iba âpx),
i
Aperama
ia
roto
na
Mataio
te
i
ia,
ihoa
te
paruparu
Atua
o
i
ia brua o te va¬
huaai, e to na ra
na e haaparuparu i
e
na
te
fifi ta
o
to
tiàtono
râ
nâ roto
e
au
to
i
haere
i
taib,
te
ra,
àfii
to
i
î
i
taime
na
haere
te
i
e
huaai,
te
i
teie
eere
ia
o
hoi
tuu
te pa¬
ra.
e
te
hol
roa
),
tupu ai te parau o
faautuàraa (Tenete 3/15).
atoà
hea
ua
teie
faufaa
ta
noa
tei
huru,
na
mau
tei
no
fenua
na
parau
poe maitai roa.
o ia e e faarue
fenua
te
te
te
râ
Aperama
mea
riro
taata
noa
fârii-
haamorlraa,
mau
faufaa
hoê
te
to
tumu,
to
ma-
Atua,
te
o
matamua
hoê
te
na
Aita
na
oraraa.
mai
ia.
aita atoà
e
ta
i
Aita
parauraa.
tiai,
na,
E tià
tatou:
roa
na.
no
i
ora
mau
na
te
o
te
o
to
e
faahou
riro
la
Mea
e
hoê
ùtuafare o
fenua na ù
reo
fenua,
na
faanahoraa
to Aperama titau¬
to
Atua
te
oe
Atua.
e
no
e
mau
ta
oraraa
e
Atua.
te
o
faaruèraa
e
te
te
faarooraa
na
raa
e
patlrela
To be ia
Taramaitai
na
te
e
I
e
te
parau
Atua.
hiné
o
i
ia
ràhi
nûnaa
o te TEMA,
E noho o ia
oraraa
Atua
te
Na roto
rahi
nûnaa
ai
be na...
E
taata
Aperama mai te mau
taata atoà, teie râ nâ roto i
e
te hae-
te
âmui-noa-
mua i te
ia i te haa-
o
Aperama
tupu mai te hoê nûnaa âpî,
nünaa o Iteraera, nûnaa o
Atua. (E faariro vau ia oe
riri
pu
na, i
atu ia
na
i
te
ta
na.
rahi
hana, ua parau mai ra te Atua
ia
Aperama
(pene 12/13), e
haere ê mai be i to fenua na,
rahiraa
o
e
ia
mai
teie, e faufaa ta
tâvini atoà hoi. I
âmuiraa faa¬
i
ôpû
bire
faufaa
mal
mai
ua
nei
no roto
e,
taata
o
e
maitairaa
pahono mai
ua
Noa.
a
te
taio.
ra
te
tamaiti
te
rau
roto
e
tiàturi
ua
hoê
pahonoraa i roto
i nâ pShonoraa e piti nei.
la taib tatou i te pene 11,
mea
na
fâ,
te
faaïte
râ i mua, i
haere
ua
veà
te
mau
roo, te Etaretia a letu Metia.
Te
haamaitairaa,
te
roaàraa
ia oe te ora mure ore, te pai
i
Te
outou
te
nei
taata
mau
teie
hia
o
no
haamauruuru
teie
i
i roto
âpî,
fenua
i roto
raahia
brochure
te
outou
haapli
e
Te
no
ta
fenua
mau
outou.
i te hoê
te
Jour
e
Ua
tiatono
atoà
mea
fenua
oe
Christ.
cette
te
papetito
ia
mure
à
e
na.
roa
haere
e
i
mau
pli
être achetés séparé¬
partir de 550 CFP. Une
façon moderne qui rapproche
les jeunes de la personne du
peuvent
ment
na,
ia
tatou,
parau
tavini
reraa
dessinée
no
i
(ta
na
aita râ
mai ia
tatou mai ta na i parau ia
Aperama. Ua parau mai ra o ia
na roto i to na mau àuaha, mau
Atua
te
faariro
brairie
ta
ia
o
ia
o
haere
te
no
fenua
titau-atoà-hia
Egalement
faaruè
faataa
i
haamaitai
58.
ia
na
fenua
na
i
roto
Fermée les jours fériés.
aore
e
o
-
à votre
Lundi à vendredi: 8
e
teie
ei
tane
librairie
ro-
titauraahia,
tatou titauraa¬
to
no
ànei i
ra
tono
hia ?
mai
La
vai
Aperama
te hohoà
Te
Horaires:
Te
to
orometua
râua
mau
parauhia,
SUITE
P
1]
la
joie, de là vérité, de la
reconnaissance, de la foi ou
de la vie nouvelle. Son prix:
150 CFP.
-
La
naissance
ans).
partir de 2
petit livre
où
invités
sont
du
naissance
à
enfants.
claires
et
mille,
pour
un
une
D'autres
-
-
-
-
parents
raconter
à
Des
texte
la
leur
dessins
aéré
découverte
per¬
fa¬
en
par
Prix:
titres
collection
En
les
la suite seul
l'enfant, de l'histoire
et
du Sauveur.
-
(à
Excellent
Jésus:
Christ
petits
mettent
de
sont
route
vers
400 CFP.
dans
la
même
disponibles:
la
fête
DE 2
-
DE 1
À 8 CYLINDRES
LA VRAIE GAMME
POUR LES PLAISANCIERS ET LES PROFESSIONNELS
DEMANDEZ A CEUX QUI SAVENT !!!
de
Pâque,
Jonas,
Abraham,
Le fils
À 300 CV
Hahnsan
perdu,
aurmor^F^a
L'arche de Noé...
Après vente
en
stock
-
-
8000 Réf. : de pièces
GARANT11 AN
À FARE UTE
TÉL. : 42.09.94
GDeQflBQs
B.P.
:
62
Papeete
: DEPARTEMENT OCCASION
Pour tout achat d’un moteur neuf, reprise de votre ancien
Johnson après expertise en nos ateliers
NOUVEAUTE
iLi 1 r"i I
I
I 1
I 1
Tt
f I I
fl
ï iXi J
34.UEa
1167..TTeeii
1198..EMai
TE RATA A PAUROI TO TARATIA
811903...NUUTEeoaa
22451..NATAoerà
PENE 3
te
nS val
Taratia poiri e,
mau
to outou manao i faa-
tenâ na, ua vauvauhia atu hoi i
parau o letu Metia i faatataurohia ra.
turori
te
145.NEo
i
mua
butou
ia
noa
ahiri:
ture
roo
ra
i
ta ù
mea
anei
roaa
ia
aore
i
Varua
te
butou
ia
tiàturiraa
te
faalte
hinaaro nei ia
e
i
te
i
bhipa
te
ta
mea
butou
te
a
i
faa-
ra,
aha
bre
faufaa
mai
te
ânei
peu e,
rahiraa
te
butou
ta
i
faaruru,
butou i te Varua e o tê faatupu nei i
ohipa faahiahia i rotopû ia butou, no to butou ânei
5.0 ia i horoà ia
te
haapaoraa i ta te ture i
ia
butou
to
no
ai
rave
tiàturiraa i
te
ia i te reira,
o
butou
ta
mea
i
22689..EEAita
auraa
te
peu
râ,
a
tehia
mai
butou,
7.1a ite mai
ia
ê
ite
Atua
te
hia
ràtou i tiàturi
o
e
te mau tamarii
ra,
Aperahama.
a
pâpaihia
te parau i
faatià ai i te
na
e
i te tiàturiraa
ra e,
nünaa èê,
mau
Aperahama i teie parau baba: ei ia
mau nûnaa atoà.
o
ai te
maitai
na e
haamaitaihia
e
hama atoà i
tiàturi
feiâ
te
e
ai
ora,
te
te
atoà
e
i
feiâ faaroo,
te
nei
àituhituhi-anaè-hia
àituhituhihia te
te
i
bhipa
te
te
a
oti hoi i’te
ua
atoà
i
aore
rave
ture
ra,
pâpaihia
tamau
i
la
e:
te
aro
mau
tià,
taata parau
te
e
ora
te
te Metia ei hoo
riro ai o ia iho
no
faaôhipa
riro
ture
ra;
a
oti
ua
iri
atoà
tatou
na
i
i
no
èê
nià
ia
e:
raau
E
àituhituhihia
ia
horoàhia
mau
ia
ia
nâ
roto i te Metia ra ia letu, e ia roaa ia
roto i te tiàturiraa, te Varua i parauhia mai
taeaè,
haapabraa:
bre
mai
i
roa
te
e
atu vau ia au i ta te taata nei
parau
la faaoti te hoê taata i ta na parau tutuu,
e
tià i
tahi
mea
te
tahi
ia
faabre
aore
ra
ia
pâhono
ê atu.
SUITE DE LA P
10
^
leMoht
Restaurant
e
pâhono:
Hôtel
*
àrere
dans
un
»
lur^^V
cadre de verdure
UTUROA- RAIATEA
TEL;66 34 06
-J
filllllff 1 T 1 I 1 1 I. X 11
faaroo,
te
tatou
hoi
mea
ua
tâ-
heheu-^
e
i
to
ia tatou
tiàtu¬
tatou
matara ê
atoà mai nei tâtou i
ra.
nâ te Atua nâ
outou
tâvaihia
i
ra
roto
i
tiàtu¬
te
roto
i
te
Metia,
ua
àhu
faahou, aita e Hereni, aita e tîtî,
e tâne aita hoi e vahiné, hoê anaè
i te Metia
hoi butou
i te
au
ra
ia letu.
te huaai ia
i fafauhia mai
ra,
parau
butou
a
ra,
feiâ âià
e
Apera¬
butou.
veà
te
te
ia
tono
mereihi,
mâohi
te
te
a
na
te
Atua.
Hoê
â
te Hepera ra te
i
tatou
fenua.
te
fenua
te
E
i
to
na
auraa
raerahi,
nâ
àrere.
Turo
ta
a
Raapoto
taiio
nià
i
e
ta tatou
haapae i te
mau
mea
atoà
tei
paruru
ia
ratou i te iteraa i te Atua,
mai te inuraa ava, te raveraa
i te bhipa i te mau tâpati e
te
vai
te
Atua
e
i
mau
peu
haamoriraa,
ia
atu
e
Te hinaaro nei
ra.
faahoi
e
faahou
nià
i
tatou
orahia
i
Atamu
e
te
ia
oraraa
hou
ma
na
te
hiàraa.
ora
E
oe
te
e
bhipa
te
parau
mea
Atua, e
atoà.
te
e
tatou
e
a
rave
i
be
faaroo
titauraa
a
fifi,
mea
tatou
tatarahia
Hinaaro
fifi
e
o na
aita
ia
fifi.
étage, à 100 m
ia
e
faàauhia
nei
LE MOTU
des quais,
o
faatiàhia
luta
:
iho
vai
te
«
mau
pûbi
ia
E
RESTAURANT
te
noaa
pâpû maitai e, e horoàhia
i fafauhia mai ra, na roto
ia
aratai
i
âti
e
*
mau
Une bonne adresse à UTUROA
tuu ra ia i te
e
ia
brometua aratai
faaroo,
te
te Metia
hama,
i
te
ra,
te ture ei
e
no
ra.
haamaitai
e
te ture mau ia te parau tià.
na
tiàmâ, aita
hoi butou i roto
â
te
i àituhituhihia ai,
ra
tuuhia mai
te Metia.
e
aita
ra.
aù
atoà
i
atoà ia
râ o
râtou te
atoà
ra,
râ
mai
butou
e
i te àituhittihi a te
tatou mai tei àituhituhihia
pâpaihia
te
râ
mai
no
tei
ture
aè i te hara, no te faaroo
raro
tamarii anaè
tatou
rihia i nià i te
nûnaa
mau
Aperahama
e
hoi
taata atoà i
te
titau
tiàturiraa, te taata
i ta te ture, i reira atoà o ia e ora ài.
ture
fafauhia
te Atua
e
maitai
te
râ hoï.
riraa ia letu Metia.
ai.
i
te
àrere
mûri aè.
a
Metia
te
27.Outou
IZ.Eita
ra,
hoê
hou te taeraa mai
ra,
taua orometua
e taata tià i mua
inaha i to na tiàturiraa
ture,
i faai-
nanai
te
e
râ
te' hara,
i
ture
te
no
tiàturiraa ia letu Metia.
tae
i roto i te puta ture ra.
Atua i
te
o
na
riraa.
ua
pâpû-maitai-hoi teie, aita
parau
te
ia;
taata
pâpaihia
atoà i
mea
aè
te
reira
te
taua parau
na
i' tei
ture
pâpaihia
i
parau
i
reira, i riro
ra.
mau
te
i reira
raro
mai
no
te hoê anaè,
no
Ahiri
roa.
atoà
i
feiâ
ta
ârai.
ia
o
ânei
ra
Aita
23.1 mutaa iho
Apera¬
o
i
maha hânere
riro atu ai
e
a
tuu-atoà-hia mai
tuuhia
hoê
peàhia tatou i
tiàturi
e
haamau te Atua
ua
ai i te huaai
Ua
te
o
I
ture.
noa
ra.
Atua.
hia mai
reira,
ù parau:
ta
o
ârai, èere
i te
i faaite-âtea-
be
te
e,
tiai
rima
te
20. Te
aore
o
râ, oia hoi i
huaai
to
eere
hara,
i
faaroo.
Aperahama i te tiàturiraa i te Atua,
haapaohia atu ra te reira ei parau tià nâ na.
reira
te
i
tutuu,
faâu
6.Mai
na
rahi;
rave
aha ia teie
bre.
faufaa
ua
àti
e
to na huaai tei paraî,ihia mai
ôhia e: i to mau huaai, mai
e
i
i te ture e noaa ai te faufaa i parauhia
ia mai tei fafauhia mai ra. Teie nei râ,
mea nâ roto i
te parau fafau ta te tAtua horoàraa i ta
na hamaitai ia Aperahama.
teie huru poiriraa, i haamata hoi butou i ta
i ta te tino Èinei ia e faahope ai.
mau
e,
te
mai
te Varua ra,
Premier
mea
Aita
ra.
eita ia e tià' i te ture,
matahiti i mûri mai, ia haafaufaa bre,
tei parauhia mai ra ei mea faufaa bre.
butou,
mai
Aperahama
o
Metia nei.
parau
Z.Hoê
e
nei,
maitai
taua
l.E te
i
*
ia
e
e
to
no
hinaaro
tatou
matara
a
fârii
to
i
te Atua.
111111.111111111 1 XXJ
i?»
•
•
IA HERE FAAHOU OUTOUI TO OUTOUIHO
E
haapapuraa
teie no te mai mûri aè i te mau hohoà
nao,
i neneihia
i
i
roto
veà
na
e
te
atoà,
faataahia e
piti àpi no te hooraa fenua.
Tapao ia te reira, ua mutu te
here i te
Te
ua
fenua.
hereraa
rahi
feia
te
no
fenua,
ei
hiaai
âpi.
to
na
âpi
e
metua
tae
roto
Titema.
Na
opani
teie
maoti
1985
ta
taime
atoà
papetitohia
hopeà
te
e
nei.
ora
i
E
feia
te
au
e
matahiti
no
ia
âvaê
te
âvaè
i
tatou
oaoa
tairaa
i
tatou
te
no
tetiano
letu
i
mahana
te
Metia.
1797 mai
Mai
te
a,
faaturaraa
te*
matahiti
maohi i
te
ôroà
nunaa
i
Noera.
hiti
te
no
teie
raa
E
riro
pai
e
moni
nito,
matou
tae
ua
ratou
No
i
te
a
i
tuhaa
fenua.
ia.
tau
te
i
Tera
ta
nei.
i
hooraa i to
te
na
Te
nei
E
na
na
iho
noa
huru
e
faanahoraa
te
oraraa.
e
amo
i
te
i
te
Na
amo
topa i mûri mai i. te faaoa
te
feia
paari.
E
poroi noa teie. Hàere mai na
e
tiraa
tatou
roto
nei
i
mai
i
to
nià
i
te
na
i
te
hoê
hioraa
taata
fenua.
Tei
e
mai
hoo
roto
tupuna i
fenua tovau.
E
huaai
teie
fifi.
Te
te
Tiunu.
Haapii mai i te ioa
te
nua,
fenuai
outou
fatu
ai
e
huru
te
e
here
reira
ai,
outou
feia paari e, e te hiaai
1 te hereraa fenua.
te
la
na
no
to
nei,
matou
matou
matou
tià ai.
i
te
te
i
te
fe¬
te
roto
ia
hoo-noa-hia
na,
i
ai
ia
te
mea
èrehia,
i
te
mitionare, te
te
raveà
fenua.
vahi
ta
e
..
i
tupuna i paari
Taui atoà na i
ite
mai
i
te
aè
ture
Na
i
e
maramarama
taata,
faahou
te
taata.
teie
Noa
atu
te
riri,
ratou
i
parau
ai
tiai
feruri.
faahou,
taatoàraa
i
rima
te
na
o
paha
faahoi
i
te
iri,
na
e
te
i to na
ia au i te
na
e
here
e
au
nei.
tei
roto
i
te
hepohepo
tuatapapa ai i te
parau
no
te
ohipa
fenua.
Tapao anei te reira e, a tahi
ra
o
raa
anei
ia
o
te
a
ite
to
na
ai i te
faaroo.
reira e,
haavi-
Tapao
te turai nei
paha
ihoa te
ra
i
ratou
roto
na
haapiiraa
mau
ta
na
pa¬
nei
taua
e
maitai
te
e
Nô
to
iho
iho
faaô-
aita
e
reira.
te
te
noa,
tiàraa
Ei
ao.
ratou
tano
aha
ra
haapii atoà
e
teimaha
mau
maohi.
haere
tiàraa
peu
tumu
iriti
e
ra.
hea
tera
e
àpi parau. Hoê anaè
na
hioraa, te evaneria
ra
e
tera
ta
te
te
a
na
i
i
e
teie.
mau
Haapii
ta
pihai
ia
orometua
tahi
i
Tei
tumu.
peu
orometua
te
paruru,
te
tuàti-ore-raa
na
anei
e
i
i
tiri-
te
tiripuna
mauruuru
?. Tera te
E
i
ratou
taa
a
nunaa
a
e
vai
roto
Haapii i te
Evaneria
i
aha
aita to ratou
e
na
te
huifaaroo,
i
Aita
tamaru
Te
te
porave
orometua
paroita
Te
àtaèhia
ratou
te
ta
ia
parau,
ture ia
i
e
parau o te here fenua.
feia veve, e feia paruparu
atoà ia. Paruparu no te mea,
tiraa
ia
Ei
haa-
te
feia
nei,
i
te
maohi.
na
fenua
Te
puna,
aita
i
nunaa
fetii,
tumu
peu
i
roita.
ôpani
haere
te
te
i
moni
e
te
no
i
teie
metua.
feia
ohipa
tere
atu
te
ite
te
te
aore
te
i
paroita
I
i
ra¬
piti
no
irava
e
anei
aratai
i
mau
rave
e
hoo
tereraa.
roto
fenua
haamau
e
to
reira
aha
faaoti i to
e
feruriraa
mau
a
te
o
No
ei
au,
fenua ta
ture
te
rotetani.
te
te
raro
te
i to na iho ôpu
vai atu ra, na te
a
roto
o
i
te
a
i
ia
au
e
huru
mauruuru
teie
maohi
faatura
e
irava
toru
e
te
i
ture
faataahia
orometua
a
i
e
a
ua
na
fenua.
i
te
atu
noa
1897,
aratairaa
i
roto
hi...ua
hoê,
vai muhu
ore
noa.
A rauaè iho, mai te
"Kanake", ia tupu te riri, i
reira paha ia te papaâ e pa¬
rau
ai e,
te maohi e nunaa
orure
hau.
Inaha, aita ratou
mai
e,
e
la
hoomauhia
te
ture
huru
rau,
mai te
Pômare, Tahaa papa... i
mau
ra
Penei
pae
manao.
tae
e
?
ta-
e
tahi
teie
1797
mitionare,
ore
e
ohipa
ia ui.
outou
ra
te
taa
maohi,
tere
porote-
na
te
matahiti
i
atu
nunaa
i
matahiti
noa
e
farii
rapae
nunaa
te
ta
ra
i
Parau
i
orometua
mea
ma.
i
vai
te
te reni
afaihia mai
i
te
te
i
au
i
i
e
ia
orometua
ai
te
ôpereraa
paari
parau
huna
o
te
o
i
roa
mea
ia
Evaneria
na
29
ua
farani
a
te
pau
roto
na
ihoà,
i
porote
i
te
Haamanao atoà
nei,
te
ture
au
haere
e
papaâ "Te nunaa
etene". la fe¬
atu
noa
èrehia
na
âpi, teie e faahepohia- nei. Faahepohia no te
ore
aè nei,
hoo-pate-hia,
mau
te
mua
te
mea
te
te
taa
i
te
tera
aè,
I
fetii
i
faaohipahia
ai
fenua
Papeete
i
no
i
farerei
rave
e
Evaneria
teie
tavirihia,
rima
atoà
i
e
ù
tatou
te
e
Tera atoà te tahi uiraa
to
te
i
tani, ia faaara i te mea e
tupu mai na roto i te hooraa
fenua, mai te àmahamaharaa o
te ôpu hoê... Na hea ia ratou
na
na
nunaa
te
feia
e
hape
ruri
e
ratou
i
ai
te
ra
maohi,
Te
nei matou
e
faahiti
ia
o
to
roto
hoi
ô tatou nei.
te
te
E
tae
a
Na
fenua,
mau
i
taime
te
aita
i
na
nei.
noa
o
ù
e
a
e,
te
to
reira
tau
àano...Te
reira atoà ia
Tera te hape rahi i teie
ta tatou e ora tapitapi
atu nei au, a tira, a
tira...
Tei
roto
paha i te
hereraa fenua te tahi raveà.
âpi
na na
here
tatou
ui
te
e
faaatea
te
o
oe
vau.
fenua-,
faahou
ia
pu
o
hopeà,
taatoàraa
i
fetii,
te
ra
hereraa
i
roto
fenua ? Oia mau, e
riro paha te tahi pae i te
maere
i teie parau. I roto i
te mau ùtuafare atoà, ua faporoi
ta te metua e
rave, ua riro ia ei haapiiraa
na na.
Ua papu ia tatou e, na
te taata paari e feruri i te
ti-
tupuna hoi te
taahiraa âvae
no
na
i
te
paari ai o
rahi i teie
tapitapi
ora
hoo¬
e
metua, no te aha ratou i
tapu ai i te here ? No te aha
rerei
peu
No
te
atoà
a
hape
e
to
reira
no
taime
te
no ratou
mûri aè. Hoê tau-
ite
metua
ia
mea,
E
i
oe
roto
ei
fenua
te
mite.
ra-
fare
ra
ra
to
e,
ai
noa
vahi i reira
ruau
i fanauhia
No
hoi
here
te
aita
ia tatou.
e
atu
ê,
Ua
te
mai
vetahi
hopeà matahiti, e
tià ia poroi te Etaretia i te
parau o te fenua i fanau mai
o
Imi
oe,
te
faahoturaa
U.N.E.S.C.O.
ratou.
fenua,
hiti
papa
Ite
atu
feia i rare aè i
ahururaa - o te mata¬
i
te
e
maa
i
tei
te
reàreà
roto
tumu,
fenua,
te
te
o
oe
ra.
No
iho metua.
fenua,
a
fenua,
Manaonao
oe
i
maa
ia.
ôhie
faaoti-
e,
te
hoohia atu i
manao
fenua.
ai.
i
atu
ihoa
mea
i
ua
te
oe
tanu
tahi
ùtuafare
te
metua,
rahi
nei
i
raa
taa¬
e
E
âratairaa.
ia
faahepo
ia
haere i te fare haapiiraa. I
reira te feia âpi e haapii ai
i te peu a te papaâ, mai te
vaveihiraa fenua, mai te hoo¬
raa
fenua, mai te haaparari-
âpi mai te hoê
to
e
i
tià ihoa
auraa
mau
Kuru
outou
taua
te
àu
hia
faatià
atu
ta
mea
ra
fenua i
pae
fenua
e
te
no
au
reira.
te
te
Aita
fenua tarahuhia
i
te
mea
E
tarahu
e
ere
te
ia.
o
te
i te moni,
te
mahana
e
i
atu
te
fenua
mea,
ra
te
i
i
ai
hiti.
ai
nei
faaàpu,
tahi
te
i
E
mata¬
ferurihia
a
parau o
te piti
tatou
te
ra
matahiti
I
ei
ui-âpi.
na
atu
au
atoà
noa
ai
fenua
ua
hio
nounou
faaàpu
to
1985,
parau,
feia
nià
i
o
feia
te
i
fanau
te
te
fare.
i
letu, inaha i te 24
Titema, e ârue ai te tere-
ta
te
ara-
a
aita
noa
te
faaoti-
te
rima
pae,
no
e
na
mana, e ei aha ra ia
ia tatou,
te moni. 1
e
paari
ta
Tei
to
te
moehia
oia hoi té "Dépêche" e
"Nouvelles". I te mau ma-
piti
hana
i
noa
raa,
FENUA, E TIA Al
maitai
maohi.
nunaa
rave
here
te
o
taàtoaraa
Mai
te
e
o
te
mea
e
ia i taua ohipa ra, ua
ia i ta na iho hui
o
o
faaroo,
ua
iho fenua.
here
o
ia
i
to
na
E parau oaoa ia.
Tetiarahi G.
Légende
:
Tuhaa oire
no
Vaininiore...
Patutoa, Manuhoe
Fait partie de Vea Porotetani 1985