EPM_Vea Porotetani_198512.pdf
- extracted text
-
JL
m.
mensuel protestant de polynésie
vea avae porotetani
POROTETAM
IKSNO;63 4021.
K
1 X i 1 1 1 11 1 ï f
1
11 in
MANAO
-★ ★
★
★
★
★
★
Manava, Maeva.
I
te
hoi
mea
ui-âpî
te
hopeà
o
ia
uiui
te
anei
manao:
atoà
Te
manab
nei
tlà
teie
noa
parau
tatou
te
o
oraraa
eere
au
I985,
matahiti
taime
1
e
râ no te mau tai-
to
o
no
te
te
no
tatou
te matahiti,
aore
me
nei
tae
matahiti
ui-âpi,
noa
matahiti
e
te
e
atoà
râ
tià
ai.
Teie
Nà
te
te
no
to
o
?
teie
no
tatou
mau
ora¬
ra, i teie
mahana,
te
faaturorihia nei
to be feruriraa, to oe hiroà,
to oe here, to be tura, to be
tiàmâ e to be aroha. Nâ vai,
Jacques Nicole, lors de
succession
comme
son
escale à Tahiti
C.
prori
PARAU
FAAITE
Octobre 1985, où il est
en
NOERA I TEIE MANAMA
TEI
HEA
TE
ARII
ROTO
I
TO
NA
FANAU
OROA
API
I
TEIE
I
Eita
atoà
e
uiraa
nâ
te
iho
mua
e
Faalneineraa
no
té
te
Apooraa Rahi
te
mau
tifa
mero
tere
e
Etaretia
i
Amui
i
Mai
uiraa
no
e
Pati-
no
âvaè
te
a)
Tetepa
Tenuare:
Hoiraa
NIER
mai
VER¬
Henri
o
orometua
mai
Farani
mai.
te
ui.
vetia
DOOM John
i
i
tiàraa
?
nei
i
râpae
àu
mai
no
teie
e)
Te
ao
nâ
mai
parau
ra
i
i
ta
mau
râveà
te
mau
no
te
Arii
fâ
noa
Mataio
pâ-
e
teie ia, ia hiohia:
1-
vai
Te
râ
mai
i
to
te
aehu
te
tau
noa
no
feiâ
no
ia
ia
i mûri mai
e
Mataio,
faaroo
letu,
te
Herota
lerutarema
no
tei aehu-
râtou
Arii
i
te
fàhau
Te
tahi
poroi
hoi
no
be,
e
i
no
teie
nei au,
te tahi
atu
I
faahiti
ra
"Te
farani;
taata
NÛnaa Maohi,
rau
rau
ino
a tirâ. ..
aè nei te
matahiti
te
peu
e
te
totaiete
te mau ravea
e
mau
Fenua
Nûnaa Etene",
e
a
tae
e
tiàmâraa
te
uî-âpi mâbhi nui,
fenua,
i teie
mahana, o vai te etene ?0 verâ
mâ te etene, vai noa mai te
tîtî na te mau vâhi hopuraa
miti,
mea
nehenehe
anei? A
haere ê atu be e Tatani... E
teie
mau
paruraa
e
e, no ù te
to
ù.
E,
ôpuaraa,
mau
e
e
ara
teie
i
mau
"âiha" anaè hoi
reira,
a
faaite
i
i
te
mea,
no
to be
ù te
fenua, no be, no tatou, mea
tià
ia
faaturahia
vau,
te
te
manao,
nûnaa mâbhi.
parau o letu i mua
taata tei ore i tâuk
SUITE PAGE 3
Evaneria.
te
ei
pairaa
âpî.
na
i
i
râ
tumu
roto
poro-
ta
iho
reihi
rave
tàatoà.
parau
Mataio
e
ra
tâuà
tei
parau
na
ei
tahi
faaararaa
letu haereà mal
roto
mau
uiraa
i
i
tei purara
hitià o te
ânei
tiairaa
mau
to
ei
te
te
pae
ratou
t5tai
Hau
mau
horomiihia
teie
tirâ,
a,
te
nâ roto i
i
reira
riro
te
mau
e
i
Parururaa
0
te
letu iho tau
na
te
mau
matamua,
nâ te feiâ
e,
i
i
Parau
a
o
(Commission
I'homme).
vai
farii
rau
teie
tenetere
ihoa
mau
1
taata
Arii
Here-
Apooraa
te
Tomite
mau
te
Papai
te
o
o
te
uihia
ua
bre
fafau no te tau
tahito, ia au i teie mau haa-!
papuraa - (Tenete 22/18, Itaia
49/6-7 ). E riro mau atoà râ
raa
Reihi
me a
i
te
no
Ati-Iuta
i
i
Tere
i
na
i te
no
te
riro
paari
1986 i Apia -Samoa.
9
2/1-10:
Mataio
mau
nâ
mahana.
Tenuare:
Putuputuraa
sa
Suva.
de
MAHANA
no
préparer
e
atoà,
PARAU FAAITE
4
venu
raa
Mario
a
Brothers.
taata
des
Droits
de
6e
te
13
Tenuare:.
no
Hepetoma
Hoêraa
.
o
Pure
te
mau
te
Tereteno
tlano.
VOYAGEZ
EN BONNE COMPAGNIE
Temauarii John.
YOJ MIH3
C’est vrai, avec UTA c’est vraiment différent.
C’est tellement agréable de retrouver
A notre agence de Papeete,
à l’aéroport de Faaa,
>»TV13M3JaU3MA-
un
à bord de nos appareils,
H02IAM AJ BTUOT flUOS 23JauaM 230
..
Avec UTA,
sont au service des polynésiens.
vous voyagez en bonne
.
m
Boulevard Pomare/PAPEEîE - TAHITI
S :IàT.9tll 9*ifi3
m 11111 tiiii11 Tm
131MI5JIM
®
y IJJHîiJl
!215^
i^ouf prendre soin
de vous pendant votre voyage.
tITA c'est la compagnie où des polynésiens
Là
visage ami pour vous conseiller
avant votre départ et
bref, à tout moment, au sol comme en vol.
compagnie.
INFORMATIONS 43Ü3.33
RÉSERVATIONS 42.22.22
ou
auprès de
votre agent de voyages hobrfuel.
r
iiiii I ïlllj
NOERA I TEIE MAHANA
SOMMAIRE
SUITE DE LA P Z
NOERA I
TEIE MAHANA
p
2 et 3
MANAO
p
2
PARAU EAAITE
p
2
p
4
p
5
IL
NOUS EST
NE UN
SAUVEUR
1er NOËL DES MISSIONNAIRES
EN 1797
TE
REO 0 TE
UI-API
(U. C. J. G. )
p
6 et 7
CONEERENCE DE LA
JEUNESSE
p
8
TE
p
8
TIARAMA....
PAHONORAA I
TE
UIRAA....
p
TO
p
11
EAAHOU OUTOU I TO
OUTOU IHO EENUA E TIA AI p
12
TE RATA A PAURO
I
TO
TARATIA
IA HERE
VEA
i
Editeur
Eglise évangélique de Polynésie
française - B.P. 113, Papeete Tahiti, Tél. : 42.00.29.
Directeur de la publication
John Doom
Administration
Commission évangélique d’in¬
formation - B.P. 113, Papeete -
Tahiti, Tél. : 42.00.29.
Rédacteur en chef
Henri Hiro
Composition
Atamu Floria.
Photos
Feit Roland, Koenig Robert,
Margueron Daniel, Teinaore Ralph.
Mise en pages et publicité
PROFORMA
Rue des Remparts
- B.P. 3061,
Papeete - Tahiti, Tél. : 42.78.52.
*
Ta tatou teie Raau
na
ei
0
vai
PATA,
ia,
o
aha nei
te
o
ua
Noera 1985, o Taaroa mai ia letu tel riro
riro mai nei o ia ei URU ! Tel hea te Arii Fanau Api?
eaha o ia, no hea o la, te haere nei o ia i hea e
Impression
Imprimerie S.TP.
Arue Km 4,600
ia ?
Tél. ; 42.98.24.
-
B.P. 600,
Tirage
2-
Te
vai
aehuaehu
i
te
mai
Areà
noa.
a
tuutuu
ore.
i
ratou
te
la
e
i mûri nei:
tià
ia
Mai
na.
te
manao
huru
na
fânau mai ia te
ti,
pee
fetià
râtou.
tûtonu anaê
nab
ua
na
ia
i
ore
Ua
ra
teie nei i nià i
ra
to
mâimi
feiâ paari
taua
tel
ra
aratairaa
te
i )
atoà
i
pi-
e
7.000 exemplaires.
ratou
ra
râ
aore
i
ratou
te
mau
no
E
aore
mea
rota
ua
ma,
neine
mâimi
i
e
Ati-Iuta
He-
o
ia ratou i te
te haereà mai o letu.
noa
taua Arii
ia
te
faai-
manao
i roto
ia ratou,
fânau âpT ra.
râ ua aehuaehu hoi râtou1
te mea ânel,
aita râtou i
haamanab
? E
ra
faahou
aore
ra,
i
taua
parau
faahou
i
tiairaa i
te
taa
bre
atoà tel
rà
te
te
no
râ
i
to
i
manao
tumu
râtou
a
ai
râtou.
Te
mea
tou
i
mai
noa
mua
i
to
ra
e
tumu
au
roto
ra
e
na parau.
E te
aha ia ta teie
e
faafânau
mai
te
mata
te
ê,
te
I
nau
âpï no te mea ua tae ê mai
mua
na,
o
Herota
Iho
no
te mea
te vai
te hoê Arii
ia
?
E
aore
araara
noa
o
tâtou.
hae,
?
Eere
taia,
ai
o
mahana
ia oe,
te ao
batchev) i
nunaà?
te
tel
tapa-
hea
te
A-
âpT, o vai o ia i
i mua i na Arii Pu¬
nei
(Reagan
mua
i nâ Arii
Kor-
o
be
o
iho
te
Arii,
1^ 1^
1^ 1^ 1^ là 1^
manabhaèraa,
Teie
te
fanau
.
aita
âpî .Faahou,
au
numéro
:
.
e
aore■
roa atu ihoa
p^a ■
E. mea moè
â paha ? Aita i No te inea ua
haere mau mai nei'o ia, 1 haamanaohia ai to ha,' haéreà mai
i
te
mau
mahana Noera.
Aore râ
i
Ma-
Noera
o
ua
moe
0
roa
Oia la!
ia, î teie
mûri
mai
i’ te
a
Papâ
râua
e
Râau
ùnaùna
te
Noera
mâite
â
maimi
pâpû
i
te
a
faa-
p
Mâmâ
morohi
1985
noa
À hiopoà
!
râau
i to
mau
Noera
na
e
a
tumu hoê
JOËL
roa !
1 1 1 I 1 1 1 J
LX 1
^^
là
^
vente
?
^
SUITE P
LlllXXll 1
de. Ib'ix de
40 FCFP.
Abonnement annuel : 250 FCFP.
Abonnément de soutien : 500
FCFP.
râtou, o outou, o
mâa, o nuu. o pipi-
Arii
nei
fânau
mau
te
?
teie
i
te
o
Veà porotetani » paraît chaque
o
o
rla..
ùnaùna
*
mau
aupupu,
«
mois. Il est destiné à ses abonnés
et à quiconque en fait la deman¬
vai
bre râ râ¬
anel
haavarevare,
i
râ, oia hoi:
te
e
taa-
aehuaehu
huru
rahi
te
a
i te
mua
mau
tiàmâ
te
ânei-
Eere
î
te
ia
ra
1
taoà.
bhie
mea
te
fifi
mua
i
te
a
Flosse)
Evanerla
mau
haapabraa,
poritita
na
?
nei
ao
i
araaraa
te
-
haava-
te
mea
râtou
roto
te
i
mua
mau
o
(Mitterrand
Nui
teie Arii?
mau
i
i
faahitl
i
rii
ra
i
na
fâ¬
te
roto
ohi
?
te mea ânei
no
ihoâ râtou i
aita
vai
hopeà iho
Teie
No
te
mau ma-
ara
parau o
E fânau
te
haereà mai i te
Eere
e
mea
parau
mau-raa
1- Mai te
te
ra
havaha
a
no
nià i
na
faahemaraa
te
fânau âpî haavare
Arii
mau
E
i
1531 tiS
HOIORE
4
XX X i I 1 f T i'i XT 1 J
là là
y
y
^ 152 tiî
IL VOUS EST NÉ UN SAUVEUR
CHANT DE NOËL
L'adoration des nuages Giotto .I4ème siècle
"Le
peuple
des
grande
voit
une
s'exclame
Esaî.
ténèbres
C'est
lumière",
essuie
Plusieurs
yeux
Noël
siècles
C'est
dépose
échio.
fait
fois
"La grâce de Dieu a été mani¬
festée". Une dizaine d'années
vrent
Jésus
couché
dans
Marie
"emmailloté
et
crèche"
de
une
et
qui "repasse toutes
choses dans
les
Noël
seul
chaque
fois
guerre,
mains
et
qu'on
qu'on
fois
qu on
ouvre
ses
C'est
Noël
chaque
force
la
misere
C'est
ces
Noël
che
à
dire
ne
que
qu'il
ce
vérifier (Luc 1,3)
hommes
doute
sans
C'est
C'est
les
et
anime.
parlent
pas
connaissent
de
Noël,
pas
ce
sont
les
bonne
nouvelle,
le
Ils
Noël
C'est
quand
C'est
tous
proclamée dès
un
quand
les
Noël
dans
Noël
ceux
o)
la
Maohi
atu
i
tei
Nui
nei,
ratere
e
te
mau
e
ua
haamata
parairaa
râtou,
ia
e
râua
i
no
la faaaraara i to ù
la
haere
noa
atu.
Amui
taua
aau.
e
To
ù tino
to
a
ite
la ai
te Uru.
A
tâua
e
a
haamaitai
vau.
Na.
aè
au
nei.
ora
roa
.■s
I
te
râ e tüpohe
Pura o ro be
la faaàraara i
atu
Joël
a
Noël
dans
ia
Hoiore.
tae noa
e
tei
0
oe
tei
te
e
to
be
Noa atu
fêtii atu
rau.
i te
oe
vare
aau.
ra to
Aita a
oe
ra
pô e i hoi i raro i te
Te toe râ ra te tahi
peho iti tei ite â, tei baba
â e tei tâua â i te maa hihi
repo.
iti
O
ia
ei
te
E riro
fetia.
marama
morî i
be
to
âvae
e
ei
be na mau haereà
a mâimi ai ia Na.
E faabto hoi
be i ta oe pu nâ te matabinaa,
nâ te fenua pu e nâ te ao taatoà nei, no te ui ë ; tei hea
aè nei te Arii Nui Fanau Ap“
tiàrama
no
O
te
nei
O
te
te
faahiahia
ao
feiâ
to
? Teie aè te paari
paari
auë ia i
e,
!
e
No reira tera mai
ta
tatou tuCOLOn W SYSTEM
mu
raau
1983,
Noera
ineine roa,
aore mea e
a
haere
mai
na
te
mea
maoa
e
Oroà
ma
mua
i
i ta
oe
mâ be
to
te
i
ao
e
be
a
Uru. Ua
toe ra,
Pofai
i
faatupu tià
te mâ, ia tià-
a
te
Arii
Nui
de 8h à 12h et de14h à 18h
de r Est /tel.3.05.46
e
atoà nei.
^M
la
^^
^
M
coeur
de
pour
les
mains
de
qui partage aujourd'hui
notre pain
C'est Noël quand le gueux ou¬
blie tous les outrages et ne
sent plus sa faim.
Fetia
to ù mata
son
invite
ia Na
atu
du
sur
le
ù Varua
e
e
i
mûri
No reira brua
iho
A malml
au
a
yeux
dans
â i mua i te pororaa
noa
mata
teie
mai
titau-manihini-hia.
paari
pure
Oi vai
atoà â mahana,
i
haamaitaihia oe
be tei rahu ia be
Eiaha
I
noho
teie ei
1983:
Ei Tumu Uru nâ ù.
la
tele
E pehepehe
teie Oroà
0
porolraa ia oe. E tau ê tei
les
qu'on
celui
te
se
amour
bonheur normal
C'est
2-
sont
enfin
d'un
qu'on visite
d'hôpital.
lit
ne
3
coeurs
pauvre
commencement.
SUITE DE LA P
nos
offenses
soudain se
mensonges faisant
place au bonheur
Et qu'au fond de nos vies la
souffrance
qui ronge trouve
un peu de douceur.
taisent
a
Qu'attendons-nous pour nous
joindre à eux dans la saluta¬
tion, la louange et la joie ?
c'est
plus réel
mot.
Ils
d'une même
hérauts
frère
quand
l'espérance
C'est
ne
ils
mon
les
Noël
lève
diffé¬
bien
ô
vraiment fraternels
trois
;
Noël
oubliant
tempérament, de cul¬
ture, peut-être même de piété.
Une même espérance les nour¬
rit
terre
1'amour.
de
rents
la
sur
chaque j our
csuitique
traverse le poème d'Esaî,
le
billet de Tite, 1'Evangile de
Luc.
Esaî, un prophète plus
ou moins engagé dans la poli¬
tique de son temps ; Tite, un
évêque à poigne qui va faire
parler de lui dans l'Eglise
dressée en Crète
;
Luc, le
médecin-historien qui s'atta¬
pu
reculer
plus loin.
même
et
les
chaque fois qu'on
larmes,
chaque
une
Cetr Noël
Un
dans
qu'on s'entend
arrête
coeur".
son
Noël
C'est
plus tard, Luc rédige son Evanglle, vous savez bien, ce¬
lui
des
bergers qui décou¬
qu'on
fois
larme
d'un enfant
grand
après, un disciple du
apôtre Paul, Tite, lui
chaque
une
#
PREMIER NOËL
DES MISSIONNAIRES EN 1797
LA
NAISSANCE
DU
DIVIN
ENFANT
LE PREMIER CERCUEIL
ET LE NEUTRE D'UN HOMME OU LE
PREMIER
NOËL
DES
RES A TAHITI EN
MISSIONNAI¬
1797-
Le
25
décembre.-
prière,
les
et Harris
Dimanche
décembre.-
La journée
commence
par une
prière en commun. A 10 heures
et demie,
frère Cover prêche
Hébreux
sur
XII,14. Momie-
manne. vient
informe
de
de
Pare
meulière
et
nous
confiden¬
tielle que
PomoAQ.
tué
un
homme pour en faire un sacri¬
fice
contrairement
à
ce
qu'il
mais
que
de
avait
nous
l'offrir à
son
dieu.
Voici
semble-t-il
l'origine de cet
exemple de supertition: PomaAe. avait rêvé cette
horrible
nuit-là
venu
que
le
dit
qu'il
fier
un
dieu
son
trouver
était
lui
et
devait lui
homme, sinon
mettrait
colère.
en
avait
sacri¬
il
se
Pour
lui
obéir PomOAe. s'était
avait posé les mains
sur
premier
pouvait
homme
qui
levé,
le
remplir
cette
fonction
et
l'avait tué sans aucune hési¬
tation
.
et
Eyre fait le culte du
prêche su Jean III,
S.PomoAe. arrive
à
Matavai
et
s'y
envoie
un
homme
prévenir
aux
de
voleurs
répondons
pendant
soirée
prière.
pour
pour
la
termine
de
il
nous
attention
Nous
exprimant
doublons
toute
se
installe;
la nuit.
en
Nous
l'ouest
faire
reconnaissance
seil.
de
soigner
reux
et
ses
doulou¬
yeux
suite
sa
dent
visite
y
aussi
a
à
enflammés par le Kava
Otto et
.
demandé
de venir et
nous
nous
ren¬
aujourd'hui; il
beaucoup de gens
de PomaAZ
et
cela' nous
oblige à être vigi¬
de
Mannemanne.,
lant toute la journée.
Il
cela,
y
a
cueillait
garçons
de pain
eux
de temps de
de nos jeunes
peu
un groupe
tomba
de
le
bras
cassant
des
fruits
lorsque l'un d'entre
l'arbre,
se
gauche; frère
Clode le remit en place sur
le champs et cela se passa
bien
pendant
cinq jours
mais le garçon était sauvage
et
inattentif
cassa
le
tenta
encore
place,
en
il
et
bras;
se
frère
de
re¬
Clode
le
remettre
l'enfant
souffrit
■■ 11JIAT[»
\mn1 J IImm 1
pendant des heures et le père
vint, insistant
pour le ra¬
mener
à la maison; il disait
qu'"7£ VamineAa à un doctexiA
Frère
soir
avait
l'un d'entre
promis
qu'il l'a enterré parce
Mannemanne. avait
refusé
rendent chez
se
PomaA£. qui
24
le
Après la
Broomhall
frères
lui
notre
son
con¬
la
garde
nuit.
par
La
une
iocat, qa'tt pAteAa le. ktaa
et qu'il guZAtAa bientôt”.
Nous
essayâmes
dissuader
ser
son
et
tous
de
Puckey
rendirent
chez
J3MMOI22310Siq UA ÎIU3JODIÇia UQ
lais¬
vain.
et Smith
garçon,
Frères
l'en
de
nous
VO
en
eux
le
« 88882*>
lèt
[
9tU 9is3
-
se
lende¬
(c'est à quelques
miles
d'ici)
et
trouvèrent
que
l'enfant était mort la
main
matin
veille:
il
avait
l'eau froide
comme
il
été mis dans
d'une rivière et
avait
beaucoup
de
fièvre,
ment
il
mourut
immédiate¬
Le
père
larmes avoua son
d'avoir emporté son
erreur
en
garçon de chez nous et se la¬
mentait beaucoup ;il avait per¬
du
grande
une
sang
en
avec
une
avait
quantité
de
lui-même
de requin:
il
coupant
se
dent
recueilli
soin
sur
blanc
et
de
un
ce
morceau
déposé
sang avec
de tissu
enfant
le tout près
mort, orné de
et
couronne
son
fleurs
une
à
la
tête.
C'était
lendemain par quatre
et suivi par
foule
comme
gardant
nos
leurs
derniers
de
curieux
d'habitude,
frères
le
re¬
admi¬
et
habits ;
eurent
leur dire
était
et
ces
de
vexaient
courage
qu'"-c^
nos
frères.
le
ti.
Tous
furent
une
foule
de
entourés
par
qui l'admi¬
gens
rèrent et dirent:
"Quel
beau
co^^Ae où AangeA leA habita”l
Il
nie
eut
y
une
conduite
elle
longue cérémo¬
par
consistait
le
père:
principale¬
semble-t-il,
ment,
discours
sur
les
l'utilité
fils,
Une
là
premier cer¬
cueil jamais fabriqué à Tahi¬
de
venu,
rant
porté le
jeunes garçons
plusieurs
de
.
en
un
perspectives
à
venir
s'il
avait
de
son
vécu;
après ce ci son père, sa mère
et ses parents s'entaillèrent
la
-
tête
dent
frères
etc...
à l'aide
d'une
de
requin - mais
les
persuadèrent
nos
d'y
renoncer.
toiUi un jouA aiuxi moAt^ que
le coAp-6 qùt ^e tAouvait là,
devant eux;
que leuA-i
me.6
devAont appoAoZtAe devant
NOTRE Atua; qu'il y avait un
lieu de bonheuA pouA lex> hom¬
mes de bien et de
.6ou^^Aanee
leM méchante”,
pouA
alors
bientôt
légèreté
nance
air
prit
une
de
( + ) librment adapté de l'an¬
glais (volume I PP 14-15 des
TAanMjetloïU o^ the Ml^s^ona-
Ay Society
-
Londres 1804).
☆ 54-
conte¬
grave.
Frère
rT~T~r~r~i~i~T~T~rT~r~r~rT~!rTT~i
et
abandonna
son
Ropati.
Puckey
promit
construire
un
l'enfant,
cercueil
cercueil
qui
xj. îf
de
pour
fut
i iT'n: 11 1 ï
w
■
f 1 15
TE REO O TE UI-API
AŒOIDIS
(U.C.J.G.)
MEOiDJS
Distributeur exclusif:
moto
groupes
électro-
gènes
MMAHA
tracteurs
4x4
diesel
laorana
to
roto
i
teie
tatou
nei
1985,
no
reraa
Rahi
aroha
o
i
te
âvaè
ôroà
te
Noema
roto atu i te Faate-
Ui-Api.
raa
mai i
la
rai,
Atete,
Tetepa,
Atopa,
Noema, nâ roto mai i nâ Apoo-
Faatere
raa
e
i
mai
Faatere
te
tahi
te
e
7
o
mau
tei
tupu na
mau
Apooraa Rahi taa ê I985
ta
raa
Avaè Tiunu:
raa
a
retia
te
;
la
au
ui-âpï
(peretetini
te
o
tomite )
i
no
rave
no
te
atoà i to te tuhaa
te
rahi
e
ohipa
te
pâ-
mau
atoà
râtou
R\REUTE/7EL.42g7 88
teie ôroà.
nei
roita
fârii-
1) Ua tupu ia te mau rururaa
mateihiapo i roto i te mau tu¬
haa
e
te
mau
-
tahi
ma
te
itoitoi arataihia
faatere
rururaa
tuhaa
atoà,
e
ui-âpî
to
te
Atete:
maitai
tatou
ta
no
tama-
mau
rii.
maitai
te mau
no
te
Te
Apooraa Rahi Amui no Tane-
1985:
mata
tuhaa
1, 2, 3, 4, 7.
2) Ua âmui atoà atu to te uinâ roto i na tià e piti
i te Apooraa Rahi Amui o te
ao
nei i Tanemata, mai te 27
âpî,
haamauruuru - maitai-hia te
la
Avaè Tiurai
tâtai,
4.
i te faaoti-
Apooraa Faatere Etaia âmui to te uî-âpî
équipements
casques
Tiunu
no
haamauruuru-maitai-hia i ô
te mau Orometua,
Apooraa
Tiatono, te mau Peretetini Tuhaa Etaretia,
Ui-Api, te mau
tâpura
bhipa i faanahohia e te Faatereraà Ui-Api i roto i nâ âvaè
i mairi ia tatou: Tiunu, TiuTerâ
29
te
o
1985, ua rave te ui-âpî i taua
tâpura î>hipa ra mai te ruperupe maitai na roto i to te
mau tuhaa 1,
2, 3,
7 âmui-
fârereiraa nâ
rata tûàtiraa
teie
i
tatou
na
i te
tatou
i
bord
KUBOTH
huiles
Atua
moteurs
hors
mau
i
Faatere
rururaa
nei
tâpura
teie
tei aratai
ohipa
ei
Tiurai
no
Atete
i te
tae
atu
no
te
haapâpûraa
ui-âpT i roto
te
tià
i
te
ui-âpî o te ao nei
o
âmui
tei
no
te
i
fenua
5
e
1985,
700
mai,
;
90
mero
0
Angèle TERIITAU, pereui-âpi no te tuhaa 4,
tiatono, e peretiteni ui-âpî
no
Poutoru te hoê,
e
o Emma
TETUANUI,
peretiteni
no
te
tâàtiraa ui-âpî, râua tei rave
tumu.
titeni
i
te
rima
tuuraa
i
roto
i
te
ui-âpî o te ao nei
tâpati 28 no Tiurai 1985
puta a te
i
te
i
roto
i
Pure
te
Iritiraa
i
Apooraa Rahi Amui o te ao
E 6 fenua âpi tei haapâpû
te
nei.
râtou
i
to
i
roto
i
o
te
nei.
Te
ao
tiàraa mero
uî-âpî
Taàtiraa
Ui-Api
te
parau
tei
pâpâ
mau
feruriraa
atoà
i
taua
Apooraa ra, teie ia:
tumu
MAI
TO
OE
"IA
TAE
RAVE
I.TA OE OHIPA".
Teie
te
mau
RA
i
te
roto
i
HAU.
A
tâpura ohipa i fe-
rurihia:
1.
Te
tauiraa
no
te
tere
TE
TUURA RIMA NO TE MAU TIA U.
PARAURAHI
té
Pâpâ Ture
i te
mau
irava
Tumu faa¬
ui-âpî.
MUA I TE PERETITENI E TE PAPAI
2B.7.85
L 1 I 1 jri 1
is
C. J. G. PORINETJA FARANI I
i-
îii «
f
1 I
I
1
fl
f
I
(sjyîÿ
ts y
i TUn
LX JlXt.1 1 111
^
15J 1^1 y
liji
15515? I5Ï ia
2.
Te
imiraa
te
3. Te
i
parururaa
Taata
te
o
te
Ua
tupu
te
Peretiteni
te
te
mau
râtere
a
te ui-âpï.
te
te
te
e
nei.
ao
James
-
Tiàraa
faaâpiraa i
Papai-Parau
Taàtiraa Ui-Api o
atoà
no
te
fenua haavihia.
mau
5* Te ohipa tumu
Rahi
no
taata.
4. Te fariiraa i
no
"Hoê
faufaa
nei".
ao
(Peretiteni
Love
ta-
hito)
rahi
tahito).
ciha
tê
tano
mai
i
E
roto
(Papai-Parau
Caselli
Heetor
-
tâpeà mai no
ia
teie
nei
1-
Te
ohipa
ui-âpi
te
ao
nei
o
te
Aroha
o
te
i
te
hi
tei reira te
i
apooraa?
roto
faaiteraa
Atua i
te
ino,
i
ia
vâ-
te
haavî-
raa, te tamai, te itiraa
faaroo teretetieino.
te
o
Eere
teie
i
te
ohipa
U.C.J.G
te
hioraa nâ
te
mau
te
feruri
tairaa
ohipa faufaa ore
roto
i
4-E
i
roto
i
te
rau
no
âpî (ui-âpi
no
te
tei' âmui mai
tià,
âmui
'ohipa
i
reni
te
ui-âpî
i
Y's
men
teie
te
e
farereihia nei.
3- Nâ roto i
Atua
i
roto
vahiné,
e
'ohipa
i
te
Aroha
i
teie
fifi
Patireia
tumu
na
no
te
e
te
feiâ
te
ao
nei,
mero
'oe
roto
1
Tuhaa
Urarii
:
teie tau.
no
Délila
Teururai
ite
to
te
ao
nâ
e,
oe
(Pi-
Manutea
)
rae
(Arue)
Tetuanui
au
(loane 17/21).
Tahia
(Tiarei)
i teie meiha-
Taàtiraa
no
Atua i
oe
"la riro râtou atoà ei hoê...
la
te
U.C.J.G
faaite i
o
te
Mauruuru
i
Faatereraa
te
Fenua tei tauturu
i
te
ao
nei.
Apooraa
Tuhaa 2
Terooatea Céline
:
(Punaauia)
teie tere
i
Rahi
te
o
Amui
te
o
Tuhaa 3
Vahirua Mina
:
(Afareaitu)
COMPTOIR
POLYWESIEN
Accastillage • Pêche • Plongée • Carénage
Te
Service après-vente
PEXTIT
sEvmmjOEE
VOLVO
PENXA
Tuhaa 7
hitu
taureàreà
ui-
mero
âpi
no nâ tuhaa e
4, tuhaa
1, 2, 3, 7, tei âmui atu i
roto i te hoê rururaa feiâ âpî
,
Marite
no
a
te
ia
au
U.C.J.G
no
faahanahanaraa
i
i
Marite
te
no
te
o
mata-
faatupuraahia te mau
rururaa
feiâ âpî i Marite i
roto i te bhipa U.C.J.G (18851985) ; i roto i teie matahiti
o
te
feiâ âpi, 80 taureàreà
(tamaroa, tamahine mai te 14
te
17
i
tei
âmui
tèie
nei
farereiraa
rare
aè
tae
i
te
te
o
mai
tumu
FENUA NO TE
i
feiâ
hoê
hoê
te
e
nâ
noaa
te
8
huru
huru
tei
E
âmui, arataihia
10, noa atu te
fifi
te
e
i ta tatou
o
mau
te
reo,
te
ohipa ui-âpî
o
Porinetia nei,
arataihia
e
ta
huru
no
tatou
te
Eta-
retia.
atu
FAFE UTE 42 80 27 *
te
e
maitai.
mau
ta
te
atoà
nei
i
teie
te
feiâ âpî
te
haamauruuru-maitaî-hia
te
ao
roto
fenua Marite.
la
pae
o
1:âpura i>hipa i
Te
mau
te
Ui-Api
roto
i
Tuhaa
no
taureàreà tei âmui
tatou
e
ui-âpî
1, 3 : Ua iriti te
Tiarei
tuhaa
te
to
e
tâpurà ohipa
Taupiti Nui I985.
ta
ratou
E
i
tupu
ia
roto
moana
Tühaa
i
roto
tâmâraa i
te
4
rururaa
:
tuhaa
te
i
te
Ua
3
1
no
te
3,
ua
te
mau
taramea.
tupu
ia te mau
fenua.
tamarii
i
Teie
mai
i
i
te
no
rururaa
farii
tel âmui atu.
faaite
tei
âpi.
âmui :
tei tamata i te
hepetoma te maoro i
oraraa
i
tapura
AUTAEAERAA",
faatere
ua
teie
i
parau
âpî
taa-ê-raa
i
fariiraa mai i ta
te
tatou mau feia
*
80
no
Marite
no
i
nei.
ora
faanaho
tel
ohipa
nei
maitai
U.C.J.G
te
ê
Paniora,
Marite,
Tapone,
Niu-Terani, Herevetia, Panama,
Costa Rica, Phiripino e Tahiti
ANTIFOULING
i
roto
taa
to
Turbo Voilier 2003T
haamauruuru
tatou
te fenua tei tauturu mai
1. teie tere, te ui-âpî iho no
Marite,
ta
tatou Faatereraa
Ui-Api e te mau taureàreà hoi
te matahi¬
atu
ti),
e
Te
haamanao-
te
e
hanereraa
te
titauraa
te
"I ROTO I TE MAIMIRAA I TE HOE
IIIIIIU‘‘75''
Peau Jimmy
:
(Tipaerui)
Too
hiti
Station essence marine «Moteurs marins
1985.
Marite
no
UC.J.G
Taureàreà
rururaa
raa
V01.V0
MBïTA
to
o
feiâ âpî
i te
i tono mai".
to te mau tià o
Tomite Oekumene âmuiraa mai
taàtiraa
mau
faaiteraa
o
te
atu
te
etv...),
âmui
tau,
tahi
a
ara-
te
TE MAU TIA NO TE APOORAA RAHI AMUl O TE AO NET
5,8.85
11.1.2-
haamauruuru
tapati no te Hau : Tumu pa¬
(loane 8)
"E FAAORA E
AORE IA E FAATIAMA TE PARAU
TIA IA OUTOU".
Te
rau:
"Ta te
tamaiti
i
faatiàma ra,
ia". Ua tupu te
reira i te tapati 10 no Noveua
tiàma
mau
SUITE P 8
tll 11X11 11111 1 illlJ
>^115^ Id
es
^5 liJi
^
111 i~i 111 111 fri 1
>^1 I!:5 i!il l!i iai(:ÿ y 155 )Mi
Ï2I lïJli^
2
□I Electrolux
CONFERENCE DE lA JEUNESSE
TEL.4253 59
AiïAHOEFIFINOTATATOUMAU
MAA NO ATU TO OUTOU FAEARAA
IV
CONFERENCE
DE
LA
JEUNESSE
se
font une concur¬
économique
égoïste,
luttant
pour
le pouvoir et
l'exploitation politique. Mais
dans
1 ' immédiat,
la
vraie
menace
qui
pèse
sur
notre
Pacifique, sur nos vies et sur
OECUMENIQUE EUROPEENNE
Le Conseil
nesse
en
Oecuménique de Jeu¬
Europe (COJE) en col¬
laboration
"jeunesse"
à
section
du
COE ont
Conférence
4ème
la
la
avec
caines,
ployées deins le Pacifique,
rence
ce
invité
nos
de
tallations
la
jeunesse oecuménique européen¬
qui a eu lieu au mois
d'août, en Finlande, deux jeu¬
terres
est
celle
des
ins¬
de chacune des
sept autres
régions à assister et partici¬
per de manière active aux tra¬
ELECTROLUX RA 1302
Piha pape toetoe ta uira
e aorera mea gaz
tion
1EIS.
SERVICEAPRESVENTE
EFFICACE
SOIAM CREDIT
ADAPTE A VOS BESOINS
•
1985.
To
te
1.
tuhaa
Ua
tairuru
te
tuhaa. 2,
terehia
nâ
ia
A
3,
:
roto
ia
Ua faa-
i
te
Te Apooraa Rahi Taa ê a te Ui-
Api 1985, tei tupu i te mahana
16
1985
Novema
no
Foyer., i
i
te
raro aè i te PeretiEmma TETUANUI.
a
Des
le
par
les
tions ,
été utilisé
un
des
puissances,
européennes
l'immersion
essais
A l'heuj?e
nombré
liste
commencé
ont
poursuivent
se
actuelle
environ
on
80.
en
encore.
a
dé¬
Voici
la
en
des
pays qui effectuent
essais nucléaires dans le
chets
des
Bretagne
Kalesita
nombreuses
telle
no
tous
affectés.
dans
un
sion
a
raa
Tià
e
ruraa.
Ohipa
mau
:
des
monde
et
nous
vivons
dommages
Enine
Maralin-
ga en
Australie
tauturuhia
tahi
te
faatere
mau
i
Paofai
L'OPINION
ESSAIS
gataufa
CIFIQUE
qu'elles
ou
Il y a
améri¬
tes
ou
dé-
Bien
butou
i
ôroà
teie
e
fâtata mai
"E
TE
I
ROTO
nei
FATU,
I
ora
na
MATOU
ia
e
PA-
certains
aient
pays
essais
aux
nucléaires
en
conti¬
à affecter les
popula¬
dans
point
les années
de
vies
atmosphère,
vue
les
à venir.
d'une
femme,
sont
toujours mises
en
danger. Nous devrons envi¬
sager une vie pleine de peine
de
souffrance.
Etant
donné
jeune fille est ap¬
pelée à être mère un jour,
elle devrait être préparée à
faire face au risque.
Chaque
toute
que
femme
contaminée
des
générations
des
enfants
entraînera
contaminées,
difformes
dicapés.
Nous
Je
certaine
ou
han¬
n'avons
pas
encore
les
moyens
médicaux
pour lutter contre ce danger.
suis
aucune
avoir d'enfant
Journée
de
la
paix à Arue
capé
IA MATOU
TERE
E
THOMSON EUCTRO-MENAGER
TAE
ou
mère
qu'aucune
ne
voudrait
retardé, handi¬
difforme.
Etant
donné
SUITE
P 9
Matériels et Composant Electronique
CENTRE VAIMA - TEL. 42.46.85
Téléviseur - Vidéo
a
srrsr loniouE
Importation - Distribution
baba.
Emma
*
LES
LE
radioactives
Du
NOA ATU I TO OE HOIRAA MAI".
la
SUR
DANS
ia tatou.
A APITI
TO
FEMME
retombées
nos
:
maitai
nuire
effectués
tions
té
fânauraa
o
to
tatou Fatu e
ia 'oaoa i
teie matahiti
âpî
D'UNE
NUCLEAIRES
que
femme,
la
causer
nous
probablement 10.000 tê¬
nucléaires stockées
haamaramaramaraa hau atu.
Poroiraa
comment
sans
terrain où les gran¬
ru-
no
est
nous
à nous-mêmes.
Moruroa et Fan-
A farerei atu i te Piha
Ui-Apï
Il
que
dommages irrépa¬
dans
lequel
au
des
Puhaparaa
TETUANUI,
vi¬
limites.
Bello et
te
faaterehia
Nous
possible
Johnston, Mon¬
Faaineine-
te
no
i
atu
se¬
monde
ses
causions
et
Moorea
i
Emma
mai
tae
Rauti
tamarii
e
e
I985
et
en
tout-à-fait
Iles
faaara.
Titema
Titema
nous
Hiroshima et
2) Te Feruriraa e te Haamana¬
i te Tapura Ohipa e te Ta¬
pura Faufaa I986.
no
can¬
Nagasaki,
Bikini,
raa
14
de
leucémie,
et
vons
nueront
22
formes
la
qui a ses
limites. La capacité à absor¬
ber ces dégâts dus à l'explo¬
te
France
océaniques,
communiquant finalement aux
habitants de la région.
Les
radiations, comme tout le mon¬
de le sait, sont à l'origine
ront
Te haamanaraa i te tapura
ohipa e te Tapura Faufaa I985•
parau
fonds
de difformités,
USA
dé¬
contsiminera
se
cers ,
Pays
prove¬
des
la chaîne alimen¬
certainement
de
Pacifique:
nucléaires
taire
na¬
"poubel¬
une
de
1)
mau
comme
nant
en
renoncé
Te
entre
régions,
entre
Le
Pacifique a
Polynésie françai¬
Dans cette dernière région
Iles
-
devenu
relations
entre
radioactivité
1966 et
Pacifique
qui devrait
évoquer une
région paisible
n'est plus en paix. C'est
ra¬
porteurs
La
les
Le
soient
né
rables
et
Sud,
dioactifs, le risque occasion¬
le".
dans
Marshall
Vea
Pacifique
Mar¬
lieu
les
des
nucléaires
essais
LE PACIFIQUE
(par Simote
Wainiquolo)
le
générations.
se.
compréhension
mutuelle
profonde ; la collabora¬
tion et le soutien réciproques
dans la lutte pour la justice
et la paix n'ont sortiront que
plus
renforcés.
Ci-dessous,
voici l'exposé fait par la ré¬
gion du Pacifique et présenté
par les deux jetmes représen¬
tants des îles du Pacifique.
dans
l'entreposage des déchets
pact considérable sur la popu¬
shall et
ainsi
les
dans
Cde
To te tuhaa ?• I roto ia i te
paroita no Tiroama.
teniraa
induisant
ou
présence nucléaire dans le
Pacifique Sud produit un im¬
mau
paroita.
maa
actuelle
aires
bateaux
Les essais nuclé¬
La
ont
plus
i Arùe i te tapati taatoà.
To
la
une
Parking devant le magasin
SUITE DE LA P7
ma
de
les
sur
sous-marins.
que
nombreuses
passage des bateaux
d'armes nucléaires,
tout ceci représente une in¬
justice,
un
manque
d'équité
lation.
conférence, afin
de permettre aux jeunes euro¬
péens de réfléchir à leurs
problèmes
à la lumière
des
problèmes des jeunes d'autres
régions. Chacune des régions
a fait un exposé sur sa situar
vaux
îles,
les
sur
qui se
multiplient dans notre région.
nucléaires
ne
nes
soit
Tetuanui.
☆
Micro Informatique
Electro ménager
Réfrigérateurs
.
Congélateurs'
-
Machine 6 laver
TL
Service après vente
SARL-SA.V.
TEL: 42.62.56
En vente : TélectroniqueCVaima)- Dimeco -(Front de Mer)- Fare Moana -(Taravao)- Technic Center(Mamao)
LlllJLtf !
8
*5^ y
tîS
P
^y
y
^
l 11Iï X11 11111iï r
H^
)5J irj
yt^ ly
in
SUITE DE LA P 8
que
n'avons
nous
nuclé¬
aires,
renon¬
devrions
nous
TE TIARAMA
les
effets
pas
moyens de juguler les
consecutifs aux essais
y
totalement.
cer
Comme
jeune femme, je me sens
responsable de la vie. Un jour
j’aurai
la
responsabilité
d'une famille sans parler des
obligations que j ' ai dans mon
église ou dans la communauté
dont
je
fais
partie
inté¬
grante .
Je
en
peux
La
mer.
sont
rahi
aè
nei
matahiti
matararaa
te
fare
puta
rave
te
Tiàrama.
mau
e
terre
la
et
mer
moi le corps de mon
pour
âme.
El
e
te
tahi pae.
faaroo
a
Te
nei
rau,
ripene
e
aore
taio
i
Te
1
te
ra
te
Te
te
fairaa
te
taatoàraa.
1
nous
voulu;
a
étroite
Dieu
communion
en
la
nature, avec
notre terre et la mer, et nous
avec
voulons
vivre
mêmes
nous-
Emanuera:
E
te
o
paari. la riro Te Tiàvsihi
feia
e
tae
no
te
no
Paofai.
No
e
here,
parahi nei i te mau
motu, a faatae mai i ta outou
mau poroiraa,
e hapono-roa-hia
atu ta outou puta i o outou
tahi
mau
puta e
au
no
oraraa
têtes
êà
reuii,
reo
puta tatararaa
letu.
hoo:
Te
hoo:
(reo fa-
faaroo:
te
o
maohi )
tumu
E
tano
rauti
i
te
e
rarahi
parau
faaroo.
e
teie tau Noera.
Les
maitai
tahi
haapii120 tara.
nucléaires
notre
essais
"Arrêtez
mer.
nucléaires
dans
un
urgent que je lance à
mes
européens.
à
dans
nous
tion:
Qu'ils
To
letu
atu
o
un
Pacifi¬
à Paris
provient
d'une
par la Confé¬
Eglises du Pacifi¬
éditée
Wainogolo,
institutrice
école
maternelle.
également
gne
dimanche.
de
les
cours
de
Fiji,
dans
Elle
Te
e
tae
èà
oraraa
o
tahi
atu mau
atu ai
puta
i te
ôroa
0 lona.
Aperahama
Te
tamaiti i
moe
ra
Te pahi o Noa...
Vea
a
TIARAMA",
au
adultes.
lieu de rencontre
de
l'Eglise
du
leur
se
et a
l'Institut
commande
■
-
monire
te
pae,
hora 8
te
te
hora
4
i
tae
e
mahana
mal
atu
e
mat ara
e
tae
ia
atu
taharaa
te
i
i
ma-
hana.
Mahana
maa,
tae
e
atu
ôpani
ra
mai
te
hora
8
te
hora
11.
E
i
1 te tapati farani.
CHIN LOY AMEUBLEMENT
TEL: 42 82 63
Numera
atu
42
niuniu:
al
te
00
29
ani
58.
bible
lâHietsfield
Irmerspring beds‘Water beds'Air beds
Te
arioi
tino:
-
No
160
te
o
tahi
ripene:
Evaneria, 1 te
te
en
chinois,
rons
bible :
à
côté
de
tahitien, français,
anglais, nous atti¬
votre
édition
attention
sur
du
N. T
de
publication
une
langue
tahitlenne.
Présenté
agréa¬
blement verset par verset, le
texte
a
changé de caractère
d'imprimerie
et
est
d'un
accès plus facile. Son titre:
Te parau âpi oaoa o te faufaa
âpi.
Son prix: I50 CFP.
-
E hoo-atoà-hia te
Comfbrt^gy^ isaco^
la librairie
et
quelques
propositions
temps de Noël:
Rayon
te
peuvent
directement
hora matararaa
mau
Mai
-
gens
charge de l'expédition.
pour ce
Te
aux
qui
adresser
Voici
Bossey.
se
d'être
de Paofai, mais
d'être au service
insulaires
aussi
fait
"TE TIARAMA"
seulement
non
un
des
théologie
de
"TE
librairie
également
une
ensei¬
l'école
à
Simote
études
suivi
de
te
aux
que .
des
ra
propose
est
faatiàraa
te
public depuis quel¬
ques
années déjà, veut être
à
la
disposition de chaque
personne qui désire se docu¬
menter, affermir sa foi, dé¬
couvrir
d'autres témoignages
ou
poursuivre une formation
personnelle ou en groupe. De¬
puis 2 ans elle offre à tous
une
présentation
variée
de
bibles,
livres,
brochures,
cantiques et de cassettes de
chants
religieux,
destinés
aux
enfants,
aux
jeunes et
slogan
Kalesita
i
i
80 tara.
Te vai
ouverte
GARDEZ MON PACIFIQUE
des
metua
e
La
VIERGE DE NUCLEAIRE*
rence
te
tamarii
te
tau¬
LA LIBRAIRIE
MAIS,
Ce
Ei
Te hoo:
-
entreposez-le à Washing¬
affiche
(mai
matahiti).
letu.
-
les
ton
*
fanauraa:
te
revendica¬
notre
"Nous voulons
testez-le
i
te
-
-
-
i
-
S'IL EST SI SUR QUE CELA,
déversez-le à Tokyo
-
30 tara.
e
turu
appel
amis
joignent
se
te pure, te ferutaata faaroo.
Te
Pata
libre de nucléaire".
que
2
-
notre
Pacifique"! Ceci est
te
o
feia
mau
pipiria. Te hoo:
raa
te
o
te
qui ont
déjà explosé et celles qui
sont
déployées
mettent
en
danger nos vies, nos terres
et
ia
110 tara
30 tara.
mau
te
puta
ra
i te mahana tatai-
tauturu i
riraa
tuatapaparaa poto noa no te tahi mau
puta e te tatararaa o te tahi
na.
Teie
tano
puta reo maohi
mau
2- Te
et
détruire.
et
papai
15
tatai-tahi-hia:
Te
e
responsables de
non
exploiter
E
puta hoê.
-
comme
E hohoà
letu.
o
te
Ei
ei
outou
Nous voulons rester
oraraa
tahi :
Te
i
te
30 tara.
e
Pipirla, te mau
te puta hlmene, te
teuio i te tamaril e
mai
te
rave-
te
farereiraa
no
“
Te hoo:
ramà
feia
nei
vai
Pipiria reo
maohi,
reo
farani,
tinito,
peretane, e te tahi ra teie
ia:
Te
parau
âpi oaoa o te
faufaa âpi.
1-
te
letu te Metia:
-
teie
e
ia
vai
tahi
Te Pipiria
taata e hinaaro nei
haapaari i te faaroo
pupu
imi,
puta
tauturu
tatai
taata
aore
produire ni argent,
ni machines. Mais je peux cul¬
tiver ma terre et aller pêcher
ne
E
Rayon
en
en
"reo maohi":
tara.
tahi
mau
tou
no
teie
tamarii
teie
ia
1-
puta e tano ia
ra-
raa
no
tit
commentaire
mau
te
area
ôroà Noera.
Emmanuera,
te
e
oraraa
puta
no
de
tatara¬
letu.
la
Pe¬
vie
SUITE
P
de
10
•
Jésus
selon
Luc,
quelque
propose
ouvrage
PAHONORAA I TE UIRAA
"haapliraa"
l'évangile. Prix:
suivant
en
cet
•
150 CFP.
2«
Le
"Te
chemin,
faaroo":
d'vine
eà
te
o
publication bilingue
introduction
à
la
bi¬
ble,
présenteuit un survol de
la composant et trai¬
tant de quelques thèmes théologiques.
Un bon outil
de
travail
pour
ceux
qui sont
appélés à animer des études
bibliques. Prix: 6OO CFP.
PAHONORAA
HIA
TE UIRAA
I
ROTO
I
TEI
TE VEA 0
I
TUU-
TE AVAE
TETEPA I MAIRI AE NEI.
livres
Uiraa:
-
i
to
La
librairie
sûre,
bien
est,
vai
te hohoà
ro-
titauraahia,
tatou titauraa¬
to
no
ànei i
ra
Aperama
vai
tane
e
mai
e^ E,
tahi
ra
te
te
vahiné
mau
tei
8
h
-
11
h
Samedi
:
42 00 29, poste
Tél:
Atua
te
i
to
ia
na
i
la cas¬
sette
du groupe "Te arioi o
te Evaneria. Chants religieux
modernes
qui
peuvent
être
repris
lors de veillées ou
rencontres. Prix: 8OO CFP.
vente,
en
no
hoê
fenua
En
temps de Noël, la li¬
protestante
"TE
TIARAMA"
pense
spécialement
ce
enfants
aux
vente,
tres
et
à
propose
d'au¬
beaucoup
entre
la
les livres suivants:
atoà
Jésus,
Messie:
le
bande
faisant partie d'une
collection de 15 volumes qui
i
le tu
tono
i
pipi,
i
te
pli
to
ia
discrète
sence
de
et
de
la
parole
e
no
i
te
URA,
bire
to
faaite
e
te
te
to
raa
faarooraa
na
i
teie
taui -nei
i roto
o
to
te hae-
e
aore
âmuiraa faa¬
i
riro
no
na,
o
faufaa
rahiraa
na
oraraa.
ore
o
faaruèraa
o
i
mau
ta
aita
Atua.
e
oe
to
i
E tià
biôi
i
na
ora
Te
E
iho
tei
hoê
parauraa.
haere.
la
tatou:
roa
na.
tiai,
mai
Mea
tià
ua
Tatou
e
taime
Aita
o
noa
taa
ê
mea
àfii
to
to
roto
E
i
ia
i
ite
e
to
na
parau
mau
peu
to
Aperahama
tei
taata
ei
no
itehia
fenua
na
e
e
noa
tei
huru,
Te
o
râ
matamua
roa
I
mua
flfi.
Te
1
farerei
i
te
mau
aita
o
roto
na
na
la
i
otohe.
e
o
mea
ei
te
parau
te
Atua
i
roto
fârli
Draraa
ILpî.
i
i
i
faaruè
ta
mea
noa
i
e
te
oraraa
i parauhia
vahiné, ta
na
tao,à e
Te
hoê
te
no
ânei,
pipiria
te
te
taua
Atua,
nâ roto
Aperama
i
mau
!;âvini.
i
no
tahito
Aita
faaruè
?âua
ra
aore
e
taioraa
te
faaroo
tei
to
tei
D'autres traitent de
Dieu.
mau
riro
tita\iraa a te
i te brometua
piiraa,
o
Aperama
1
roto
haaiüi’taraa
taata
mau
aita
fifi ta
tei
titaxiraahla Ape¬
rahama.
Nâ te Atua i titau,
i pii ia na nâ mua roa. No ta¬
tou i teie mahana, e rave rahi
î
ua
i
te
o
parau o te
atu
ra.
e
te Atua eita
nâ mua roa nâ
haamorlraa
te
i
ia,
ihoa
te
o
a
Atua
te
te
(hoa)
i te taata.Ote Atua
0
atoà.
o
faaroo (Roma
tauà
haamataraa
te
i
o
e
e
haaparuparu
âvae. i roto i
te hui
te
roto mai
Atua
râ
bre
au
oe
haamata
e
te
haere
na
poro
ohipa faaora
ia
tiàtono
hea
ua
te
(latopo 2/23).
Atua
i
ta
e
e
haere
te
no
i
au
ia brua o te va¬
to huaai,
e to na ra
na na e haaparuparu i
na
4/12)
te
riro
ia
ra,
te metua o
te pa¬
i
roto
1/1. letu tei haa¬
i te âfii o te huaai
o te ôfî,
e tamaiti ia nâ Ape¬
rama.
E
parauhia
Aperama
(Aperaihama i to na iba âpx),
hol
roa
te
Mataio
te
atoà
poe maitai roa.
noa o ia e e faarue
te
parau
te
te
te
na
i
paruparu
faufaa
riro
fenua
no
fârii-
Atua,
hoê
te
horoà
to
ma-
mea
matamua
hoê
te
na
tumu,
Aperama
ia
to
i
haamorlraa,
faufaa
na
faanahoraa
na
te
o
aita atoà
e
ta
patlrela
To be ia
to Aperama titau¬
no
e
la
Atua
Atua.
te
oraraa
Atua
te
mal
te
i
Aita
ei
o
te
ia.
mau
rau
i
te
te
o
mea
roto
to
o
faahou
ra
roo, te Etaretia a letu Metia.
Te
haamaitairaa,
te
roaàraa
ia oe te ora mure ore, te pai
e
huaai,
Tara-
ùtuafare o
fenua na ù
reo
fenua,
na
hoi
tuu
maitai
mau
e
i
taib,
te
nâ roto
ia
o
i
tupu ai te parau o
faautuàraa (Tenete 3/15).
e
te
parau
teie
eere
ràhi
taime
hiné
o
i
ia
e
o te TEMA,
E noho o ia
oraraa
na, i
atu ia
teie
te
E
rahi ),
râ
Aperama
ai
be na...
E
taata
Aperama mai te mau
taata atoà, teie râ nâ roto i
e
atu
i
fetil,
metua
I
riri
pu
taata
Atua
te
Na roto
nûnaa
mai
no roto
e,
Noa.
a
te
E
to
e
haa¬
no
rahi
âmui-noa-
mua i te
ia i te haa-
o
Aperama
e
tupu mai te hoê nûnaa âpî,
te nünaa o Iteraera,
nûnaa o
te Atua.
(E faariro vau ia oe
Atua.
nei
ta
na.
ua
ua
ôpû
te
ia
pahono mai
hana, ua parau mai ra te Atua
ia
Aperama
(pene 12/13), e
haere ê mai be i to fenua na,
ù
i
i
tamaiti
haapli
âpî,
fenua
i roto
e
ei
haere
i te hoê
raahia
croyant
outou
te
parau
méditation
i
ta
faaruèraa
fenua
oe
Aperama
ra
mai
faaïte
teie, e faufaa ta na e e
tâvini atoà hoi. I te hoê
fenua
ta
e
maitairaa
nûnaa
mau
faaitehia
te
i
Ua
tiatono
e
outou
te
râ i mua, i
tiàturi
hoê
i
Te
ua
te
pahonoraa i roto
i nâ pShonoraa e piti nei.
la taib tatou i te pene 11,
te
roa
mau
uiraa.
haere
fâ,
ei
te
e
na.
Te
te
Amour:
accompagne
la
quotidienne
du
se
veut la pré¬
na,
outou.
Christ.
jour.
roa
ua
veà
nei
taio.
atoà
e
après
eita
(ta
mea
te
brochure
te
papetito
mau
e
Jour
na
ia
haere
e
i
na
cette
taime
tahi,
taata
mau
ia
hia
ia
tatou,
orometua,
mure
à
no
parau
tavini
être achetés séparé¬
partir de 550 CFP. Une
façon moderne qui rapproche
les jeunes de la personne du
peuvent
ment
ta
ia
o
o
aita râ
mai ia
tatou mai ta na i parau ia
Aperama. Ua parau mai ra o ia
na roto i to na mau àuaha, mau
Atua
te
reraa
dessinée
aita
taua
e
haamauruuru
ia
haere
te
faataa
i
faariro
brairie
Te
o
faaruè
fenua
te
Atua)
te
ia
na
titau-atoà-hia
Egalement
taata,
i
farii i taua piiraa
pohe noa atu o ia.
teie
e te vai atoà ra tei
e, Aita, i teie ui¬
haamaitai
58.
e
nei
te
e
ia
o
teie
pâhono mai
roto
Fermée les jours fériés.
ihoâ,
atu
te
o
haere
i
E, no te aha ? I roto i to
Aperama titauraahia ua parau
h
rahiraa
e
1
d'ouvertures:
16
te
ra
te mau tià-
ra
titau nei ia tatou
ia
taata^
raa.
-
aore
e
e
pahono
disposition pour tous
renseignements.
Ses
heures
h
e
teie
o
-
à votre
Lundi à vendredi: 8
tono
hia ?
Te
Horaires:
Te
to
orometua
râua
mau
parauhia,
SUITE
P
1]
la
joie, de là vérité, de la
reconnaissance, de la foi ou
de la vie nouvelle. Son prix:
150 CFP.
-
La
naissance
ans).
partir de 2
petit livre
où
invités
à
sont
du
naissance
enfants.
claires
et
un
une
mille,
et
pour
-
-
-
à
Des
texte
la
leur
dessins
aéré
découverte
Prix:
titres
collection
-
parents
raconter
per¬
fa¬
en
la suite seul
l'enfant, de l'histoire
D'autres
En
les
par
du Sauveur.
-
(à
Excellent
Jésus:
Christ
petits
mettent
de
route
400 CFP.
dans
la
même
sont
disponibles:
vers
la
fête
DE 2 À 300 CV - DE 1 À 8 CYLINDRES
LA VRAIE GAMME
POUR LES PLAISANCIERS ET LES PROFESSIONNELS
DEMANDEZ A CEUX QUI SAVENT !!!
de
Pâque,
Jonas,
Abraham,
Le fils
Hahnsan
perdu,
aurmor^F^a
L'arche de Noé...
Après vente - 8000 Réf. : de pièces
en
stock - GARANT11 AN
À FARE UTE
TÉL. : 42.09.94
GDeQflBQs
B.P.
:
62 Papeete
NOUVEAUTE : DEPARTEMENT OCCASION
Pour tout achat d’un moteur neuf, reprise de votre ancien
Johnson après expertise en nos ateliers
iLi 1 r"i I
I
I 1
I 1
Tt
f I I
fl
ï iXi J
34.UEa
1167..TTeeii
1198..EMai
TE RATA A PAUROI TO TARATIA
811903...NUUTEeoaa
22451..NATAoerà
PENE 3
te
mea
2
6
.
E
8
A
i
t
a
2
9
.
E
145.NEo
nS val
Taratia poiri e,
mau
to outou manao i faa-
tenâ na, ua vauvauhia atu hoi i
parau o letu Metia i faatataurohia ra.
turori
te
i
mua
butou
ia
noa
ahiri:
ture
roo
ra
ta ù
mea
i
roaa
aore
ia
hinaaro nei ia
te
Varua
ia
butou
i
tiàturiraa
i
te
ta
anei
i
te
faalte
e
mea
mai
butou
te
a
i
faa-
ra,
teie huru poiriraa, i haamata hoi butou i ta
i ta te tino Èinei ia e faahope ai.
mau
bre ânei
faufaa
mai
te
peu e,
rahiraa
te
àti
i
faaruru,
tê faatupu nei i
ohipa faahiahia i rotopû ia butou, no to butou ânei
haapaoraa i ta te ture i
ai
rave
butou tiàturiraa i
to
no
te
e
o
o
ia i te reira,
mea
butou i
ta
ràtou i tiàturi
o
ra,
e
te mau tamarii
Aperahama.
a
ê
ite
te
na
pâpaihia ra e,
i
parau
i te tiàturiraa
peu
râ,
e
faatià ai i te mau nünaa èê, i faaite-âteaAperahama i teie parau baba: ei ia be na e maitai
mau nûnaa atoà.
o
ai te
haamaitaihia te feiâ e
e
hama atoà i
tiàturi
tiàturi
e
o
mai
atoà
e
àituhituhi-anaè-hia
àituhituhihia te
Apera¬
te
a
oti hoi i’te
ua
atoà
taata
bhipa
te
i
aore
rave
parau
pâpû-maitai-hoi teie, aita
te
o
te
Atua i
te
ture,
taata parau
tià, e
ora
ai.
aro
i
te
ture
ra,
i
te
te Metia ei hoo
riro ai o ia iho
no
ture
faaôhipa
riro
ture
a
ra;
ua
oti
te
mau
atoà
na
i
te
la
mau
nûnaa
èê
i
ia
nià
roto
i
te
mau
taeaè,
haapabraa:
bre
mai
i
roa
te
e
ai
ora,
i reira
te
te
e taata tià i mua
inaha i to na tiàturiraa
no
i
feiâ faaroo,
te
E
àituhituhihia
ia
e
tià i
mea
ia
ia
horoàhia
parau
ia
faabre
aore
ra
ia
te
tuuhia mai
e
tuu ra ia i te
e
te
noaa
mau
mea
ia
pâpû maitai e,
e
horoàhia
maitai i
fafauhia mai
ra,
na roto
o
faaroo,
te
aè i te hara, no te faaroo
ua
tâ-
heheu-^
e
na
te ture ei brometua
aratai ia tatou
ia
faatiàhia
to
tatou
i
tiàtu¬
tatou
faaroo,
te
aratai
matara ê
atoà mai nei tâtou i
ra.
hoi outou nâ te Atua nâ roto i te tiàtu¬
atoà
i
tâvaihia
i
i
ra
roto
i
te
Metia,
ua
àhu
te Metia.
âti luta faahou, aita e Hereni, aita e tîtî,
tiàmâ, aita e tâne aita hoi e vahiné, hoê anaè
â hoi butou i roto i te Metia ra ia letu.
e
te Metia
no
ia
e
*
pâhono:
*
àrere
10
au
hoi butou ra,
butou a Apera¬
i te
ra,
e
â
to
te huaai ia
i fafauhia mai
parau
feiâ âià
butou.
pûbi
veà
te
:
te
e
mâohi
te
ia
tono
mereihi,
te
a
na
te
Atua.
Hoê
te Hepera ra te
na
auraa
raerahi,
nâ
àrere.
Turo
i
te
fenua.
ia
faàauhia
te
fenua
ta
tatou
e
Une bonne adresse à UTUROA
^
leMoht
Restaurant
Hôtel
te
vai
atu
te
Atua
e
e
ia
i
orahia
Raapoto
taiio
nià
i
peu
ra.
e
Te hinaaro nei
faahoi
faahou
nià
i
tatou
i
te
ia
na
oraraa
Atamu
ma
hou
te
Atua,
e
rave
i
e
hiàraa.
E
ora
te
bhipa e o na atoà.
E
parau
te
mea
e
te
tatou
aita
e
fifi,
e
to
no
hinaaro
tatou
be
ia
matara
faaroo
e
a
Hinaaro
oe
fifi
te
titauraa
a
e
mea
tatou
tatarahia
ia
fifi.
filllllff 1 T 1 I 1 1 I. X 11
E
i
a
e
ta tatou
haapae i te
mau
mea
atoà
tei
paruru
ia
ratou i te iteraa i te Atua,
mai te inuraa ava, te raveraa
i te bhipa i te mau tâpati e
mau
haamoriraa,
nei
UTUROA- RAIATEA
TEL;66 34 06
-J
iho
vai
mau
lur^^V
ra
te ture mau ia te parau tià.
tei
ture
pâhono
SUITE DE LA P
dans un cadre de verdure
mai
no
ê atu.
RESTAURANT « LE MOTU »
Premier étage, à 100 m des quais,
te Atua
e
hou te taeraa mai
raro
ra,
râ
atu vau ia au i ta te taata nei
tahi
te
fafauhia
àrere
mûri aè.
a
mai
hama,
i
ra,
i' tei
i faai-
nanai
te
e
e
aita
te
i àituhituhihia ai,
ture
te
no
râ
te' hara,
i
ra,
Metia
te
butou
e
te Metia ra ia letu, e ia roaa ia
tiàturiraa, te Varua i parauhia mai
te
aè
tamarii anaè
ra.
haamaitai
te
reira
te
taua parau
na
tiàturiraa ia letu Metia.
atoà ia
râ o
râtou
e:
raau
na
riraa ia letu Metia.
i te àituhittihi a te
tatou mai tei àituhituhihia
pâpaihia
atoà
râ
te
pâpaihia ra,
i
parau
i
raro
ture
Ahiri
atoà
la faaoti te hoê taata i ta na parau tutuu,
tahi
te
roa.
tae
ra.
aù
ânei
ra
Aita
taua orometua
tatou
rihia i nià i te
nâ roto i
Aperahama
tatou
titau
hoi
taata atoà i
iri
e
ta
riraa.
ua
pâpaihia e:
tamau
tiàturiraa, te taata
i ta te ture, i reira atoà o ia e ora ài.
te
ârai.
Atua.
27.Outou
IZ.Eita
hoê
mai
no
ârai, èere o ia no te hoê anaè, hoê râ hoï.
peàhia tatou i
pâpaihia i roto i te puta ture ra.
atoà i
mea
ia;
i
i
maha hânere
riro atu ai
e
a
tuu-atoà-hia mai
tuuhia
reira, i riro
nei
haamau te Atua
ua
ai i te huaai
Ua
te
o
I
ture.
noa
23.1 mutaa iho
ra.
mau
ù parau:
ta
o
ra.
rima
te
i
feiâ
te
e,
tiai
hia mai
reira,
râ, oia hoi i
huaai
to
eere
tehia
i te
Atua
te
hia
e
te
a
20. Te
aore
o
butou,
7.1a ite mai
ia
auraa
hara,
i
faaroo.
Aperahama i te tiàturiraa i te Atua,
haapaohia atu ra te reira ei parau tià nâ na.
reira
te
i
tutuu,
faâu
6.Mai
na
rahi;
rave
aha ia teie
faufaa bre.
ua
5.0 ia i horoà ia butou i te Varua
ia
butou
ta
e
to na huaai tei paraî,ihia mai
ôhia e: i to mau huaai, mai
e
i
i te ture e noaa ai te faufaa i parauhia
ia mai tei fafauhia mai ra. Teie nei râ,
mea nâ roto i
te parau fafau ta te tAtua horoàraa i ta
na hamaitai ia Aperahama.
te Varua ra,
te
te
mai
aha
e,
Aita
ra.
eita ia e tià' i te ture,
matahiti i mûri mai, ia haafaufaa bre,
tei parauhia mai ra ei mea faufaa bre.
butou,
bhipa
te
Aperahama
o
Metia nei.
parau
Z.Hoê
te
nei,
maitai
taua
l.E te
i
*
a
fârii
to
i
te Atua.
111111.111111111 1 XXJ
i?»
•
•
IA HERE FAAHOU OUTOUI TO OUTOUIHO FENUA, E TIA Al
E
haapapuraa
teie
te
no
ma-
nao, i mûri aè i te mau hohoà
i neneihia i roto i na veà e
atoà,
faataahia e
piti àpi no te hooraa fenua.
Tapao ia te reira, ua mutu te
here i te
Te
ua
fenua.
hereraa
rahi
feia
te
no
fenua,
ei
hiaai
âpi.
roto
na
pae,
aita
ta
te
feia
âpi
e
parau,
hio
noa
ai
i
metua
tae
Titema.
Na
opani
teie
maoti
1985
ta
taime
papetitohia
tairaa
hopeà
te
matahiti
e
atoà
oaoa
âvaè
i
tatou
nei.
ora
i
au
te
e
E
feia
te
no
ia
âvaê
te
i
mahana
te
Metia.
1797 mai
Mai
te
a,
no
te
te
fare.
i
hiti
no
raa
teie
E
riro
te
o
te
moni
hia
nei
nito,
i
mata¬
te
ê,
aita
matou
ra.
No
to
te
fenua,
ei
feia i rare aè i
ahururaa - o te mata¬
ratou.
Ua
tae
ua
fenua
te
mite.
ratou
te
a
fenua,
mûri aè. Hoê tau-
ite
te
hooraa i to
i
tuhaa
fenua.
tau
te
na
Te
nei
E
i
to
na
na
iho
reira
tapitapi
noa
ta te metua e
rave, ua riro ia ei haapiiraa
na na.
Ua papu ia tatou e, na
te taata paari e feruri i te
huru
e
te
e
amo
i
te
e
te
teie
tatou
Te
fenua,
e
nei matou
hopeà,
na na
te
o
amo
e
hape
mau
a
poroi
noa
tatou
i
nià
roto
mai
i
to
teie.
te
na
faaopaari.
E
feia
te
i
Hàere mai
na
hioraa
mai
taata
hoo
te
hoê
fenua.
Tei
e
roto
tupuna i
fenua tovau.
E
te
huaai
I
atoà,
teie
roto
i
ua
fa-
fifi.
Te
feia paari e, e te hiaai
1 te hereraa fenua.
te
Haapii mai i te ioa
te
nua,
fenuai
huru
te
e
fatu
ai
matou
here
matou
la
huna
reira
to
ai,
tià ai.
e
nei,
matou
i
te
te
i
te
maohi,
ruri
e
i
nunaa
teie
fenua
te
papaâ "Te nunaa
etene". la fe¬
nei,
te
fe¬
ua
pau
roa
roto
ia
hoo-noa-hia
na,
fetii
Papeete
i
taa
noa
te
i
atu
ai
te
mea
ia
te
ture
ia
mea
i
te
raveà
fenua.
vahi
ta
e
..
i
tupuna i paari
Taui atoà na i
ture
ra
ore
hoê,
Na
teie
maohi
ia
i
maramarama
tiai
faahou,
taatoàraa
i
te
rima
Na
na
e
na
na
a
te
o
No
ei
o
te
haamau
i
paha
e
faahoi
i
te
te
ite
i
te
te
metua.
Te
moni
roto
roita.
ia
àtaèhia
tiraa
a
ratou
e
te
au
iho
anei
nei.
te
huifaaroo,
tei
roto
i
te
hepohepo
tuatapapa ai i te
parau
no
te
ohipa
fenua.
Tapao anei te reira e, a tahi
ra
o
ia
te
a
ite
ai i te
faaroo.
raa
o
to
anei
te
reira e,
na
haavi-
Tapao
te turai nei
ta
na
pa¬
nei
taua
e
i
tiri-
te
E
tiripuna
aita
e
reira.
te
te
noa,
tiàraa
Ei
ao.
mau
aha
ra
peu
tumu
iriti
e
ra.
te
a
hea
na
i
i
e
teie.
mau
Haapii
e
ratou
tano
haapii atoà
e
teimaha
maohi.
haere
tiàraa
ta
pihai
ia
orometua
tahi
i
Tei
tumu.
peu
orometua
te
i
tuàti-ore-raa
?. Tera te
nunaa
a
i
ratou
Haapii i te
Evaneria
ihoa te
ra
ratou
roto
haapiiraa
mau
vai
mauruuru
na
tamaru
Te
paha
na
puna, aita to ratou e paruru,
aita e taa maitai i te faaô-
parau,
ture ia
i
porave
parau o te here fenua.
feia veve, e feia paruparu
atoà ia. Paruparu no te mea,
maohi.
ia
e
te
iho
iri,
nei,
Te
to
na
i
Aita
Nô
to
i
haa-
te
feia
te
paroita
a
na
i
haere
no
i
atu
i
i to na
feruriraa fetii, e ia au i te
mau
peu
tumu ta na e here
au
fenua
paroita
te
nunaa
na
ôpani
i
tere
e
i
i
roto
e
te
irava
hoo
e
aratai
fenua
faaoti i to
e
reira
aha
ohipa
i
riri,
au,
aore
te
aha
te
feruri.
piti
no
orometua
atu
i
ra¬
Ei
Noa
ai
rave
e
te
teie
feia
e
anei
faahou
taata.
parau
mau
tereraa.
taata,
ratou
raro
teie
te
i
i
te
I
te
fenua ta
te
rotetani.
o
ture
e
a
i to na iho ôpu
vai atu ra, na te
a
e
i
te
te
e
orometua
huru
i
au
roto
vai muhu
ore
noa.
A rauaè iho, mai te
"Kanake", ia tupu te riri, i
reira paha ia te papaâ e pa¬
rau
ai e,
te maohi e nunaa
orure
hau.
Inaha, aita ratou
ture
irava
a
e
atu
1897,
faataahia
rapae
taa
te
noa
ua
na
fenua.
te
e
la
mai
e,
tae
e
pae
manao.
aratairaa
toru
e
faatura
mauruuru
1797
Penei
tahi
outou
ra
i
roto
te
i
teie
hi...ua
atu
nunaa
i
?
ta-
e
hoomauhia
te
ture
huru
rau,
mai te
Pômare, Tahaa papa... i
noa
e
farii
te
maohi,
ohipa
ia ui.
te
i
nunaa
tere
porote-
na
ra
te
mau
i
te reni
afaihia mai
ta
orometua
mitionare,
mea
i
au
te
vai
te
Parau
i
matahiti
i
te
ma.
te
te
e
farani
a
ihoà,
mau
i
roto
na
te
èrehia,
hoo-pate-hia,
èrehia
i
te
ra
ôpereraa
paari
parau
outou
o
te
o
aè nei,
mitionare, te
porote
i
te
29
no
Haamanao atoà na outou
âpi
te
tera
âpi, teie e faahepohia- nei. Faahepohia no te
Tiunu.
mua
mea
feia
haere
I
te
atu nei au, a tira, a
tira...
Tei
roto
paha i te
hereraa fenua te tahi raveà.
ui
i
i
ô tatou nei.
te
parau.
ùtuafare
mau
te
topa i mûri mai i. te
i
i
o
tiraa
nei
riro
i
faaohipahia
ai
mai
aè
i
rima
atoà
ite
i
matahiti
i
Evaneria
te
reira
e
te
te
ù
ore
Evaneria
o
to
te
tatou
tavirihia,
fenua ? Oia mau, e
paha te tahi pae i te
te
taatoàraa
here
aè,
te
te
e,
te
no
na
a
tupuna hoi te
taahiraa âvae
no
faaatea
Na
ra
e
fetii,
faanahoraa
oraraa.
i
e
ù
ai
faahiti
ai
rave
to
hoi
ia
pu
maere
poroi
ora
oe
e
na
i
i
Tera atoà te tahi uiraa
E
a
ia
orometua
tani, ia faaara i te mea e
tupu mai na roto i te hooraa
fenua, mai te àmahamaharaa o
te ôpu hoê... Na hea ia ratou
tae
taime
i
roto
oe
roto
na
i
te
a paari
ai o
hape rahi i teie
e
ti-
metua, no te aha ratou i
tapu ai i te here ? No te aha
rerei
peu
fare
te
atoà
no
taime
te
Tera
ta
no ratou
e
metua
nei.
mea,
E
hoo¬
i
ra
ra
vetahi
ra
e
vahi i reira
ruau
i fanauhia
papa
Ite
atu
ai
te
mai
tumu,
oe
ai.
te
ai
noa
faahoturaa
fenua
i
i
hiti
manao
U.N.E.S.C.O.
e,
here
te
maa
i
atu
No
ia
roto
Imi
ia tatou.
ia.
i
te
fenua.
hopeà matahiti, e
tià ia poroi te Etaretia i te
parau o te fenua i fanau mai
o
o
tei
te
reàreà
rahi
ua
te
oe
oe
fenua,
hoi
i
oe,
farerei
i
na
nei.
te
e
to
noa
te
e
i
roto
No
No
to
e
tahi
mea
ôhie
mea
faaoti-
e,
ia.
iho metua.
àu
a
te
ihoa
i
maa
e
ia
ratou
o
aita
i
fenua,
te
ra-
ferurihia
hiti.
i
atu
Manaonao
pai
te
tanu
tahi
àano...Te
reira atoà ia
vau.
Tera te hape rahi i teie
tau ta tatou e ora tapitapi
hoohia atu i
a
parau o
te piti
tatou
te
ra
matahiti
I
te
E
metua,
e
fenua-,
faahou
taa¬
reira.
pae
hereraa
âpi mai te hoê
fenua tarahuhia
i
i
fenua i
matahiti
ei
ui-âpi.
na
atu
au
atoà
atu
ùtuafare
te
auraa
tarahu
e
ere
te
i
taua
te
fenua
mea,
faatià
no
mau
mea
ra
faaàpu
nià
to
ua
au
te
Noera.
1985,
feia
te
e
E
E
âratairaa.
ia
raa
fenua
e
te
maohi i
te
ôroà
i
faaàpu,
tià ihoa
Aita
i
ia.
o
i
nunaa
faaturaraa
te*
atu
ai
te
i
fanau
te
noa
Kuru
outou
i te moni,
te
mahana
e
nei
i
a
tetiano
letu
nounou
ta
faahepo
ia
haere i te fare haapiiraa. I
reira te feia âpi e haapii ai
i te peu a te papaâ, mai te
vaveihiraa fenua, mai te hoo¬
raa
fenua, mai te haaparari-
ara-
letu, inaha i te 24
Titema, e ârue ai te tere-
no
e
paari
e
i
tatou
faaoti-
te
rima
to
ta
Tei
na
moehia
oia hoi té "Dépêche" e
"Nouvelles". I te mau ma-
te
to
te
mana, e ei aha ra ia
ia tatou,
te moni. 1
piti
hana
i
noa
raa,
tera
e
tera
ta
àpi parau. Hoê anaè ra
na
hioraa, te evaneria e
te
maitai
rave
here
te
o
maohi.
nunaa
taàtoaraa
Mai
te
o
te
mea
e
ia i taua ohipa ra, ua
o
ia i ta na iho hui
o
faaroo,
ua
iho fenua.
here
o
ia
i
to
na
E parau oaoa ia.
Tetiarahi G.
Légende :
Tuhaa oire
no
Vaininiore...
Patutoa, Manuhoe
Fait partie de Vea Porotetani 1985